CUPRINS

1. Cadrul legislativ general referitor la securitate şi sănătate în muncă……………….…………..2 2. Concepte de bază referitoare la sănătate şi securitate în muncă…………………….………..14 3. Notiuni despre riscuri generale si prevenirea lor ……………………...………………..……….1 4. No!iuni despre riscuri specifice si prevenirea lor in sectorul corespunzator activitatii intreprinderii si"sau unitatii……………….…………...………………………….....…………...4# $. %cordarea primului a&utor……………………………………………….……………………………4 '. (ibliografie................................................................................................................................)

1

1. CADRUL LEGISLATIV GENERAL REFERITOR LA SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

*ecuritatea şi sănătatea în muncă se realizează prin măsuri+ - &uridice, - te-nico . organizatorice, - ştiin!ifice. *copul sănătă!ii şi securită!ii în muncă îl constituie+  asigurarea confortului fizic, psi-ic şi social/  lipsa accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. Ca membră a 0rganiza!iei 1nterna!ionale a 2uncii 30.1.2.4, 5om6nia participă activ la elaborarea reglementărilor interna!ionale în domeniul muncii 3conven!ii şi recomandări4 şi are, totodată, obliga!ia de a asigura implementarea, la nivel na!ional, a conven!iilor ratificate de statul rom6n. 7e men!ionat că reglementările 0.1.2., fiind instrumente &uridice interna!ionale, ratificarea lor solicită din partea statului interesat o e8aminare atentă a legisla!iei şi practicii na!ionale, a posibilită!ilor de adaptare în vederea acceptării normelor respective 9niunea :uropeană 39.:.4 constituie organiza!ia cea mai activă de integrare multisectorială a statelor semnatare ale tratatelor de constituire, în domeniile economic, social, politic, al drepturilor cetă!eneşti şi al rela!iilor e8terne. Ca etape importante în constituirea şi func!ionarea 9niunii :uropene amintim ;ratatul de la <aris din 1 $1, de constituire a Comunită!ii :uropene a Cărbunelui şi a 0!elului, ;ratatul de la 5oma din 1 $), de constituire a Comunită!ii :conomice :uropene bazată pe libera circula!ie a mărfurilor, serviciilor şi for!ei de muncă 3<ia!a Comună4, =%ctul 9nic :uropean= din 1 >), adoptarea = 7irectivei Cadru= în 1 > şi a primelor trei directive specifice şi ;ratatul de la 2aastric-t din februarie 1 2 de înfiin!are a 9niunii :uropene. 1n 1 )4 prin decizia Consiliului Comunită!ii a fost creat Comitetul Consultativ pentru securitate, igienă şi protec!ia sănătă!ii la locul de muncă, forum privilegiat de consultare a partenerilor sociali, privind lansarea unor programe de ac!iune în domeniul sănătă!ii şi securită!ii în muncă şi de elaborare de măsuri legislative. 5evizuirea ;ratatului de la 5oma, prin ?%ctul 9nic :uropean@ şi introducerea articolelor 1##% şi 11>% a însemnat constituirea bazei &uridice specifice a pie!ei interne şi realizării securită!ii şi sănătă!ii în muncă. <rin =%ctul 9nic :uropean= sAa convenit ca dezvoltarea politicilor armonizate să fie realizată prin reglementări te-nice şi standarde şi că în domeniul sănătă!ii şi securită!ii în muncă se impune =armonizarea reglementărilor referitoare la sănătate şi securitate în muncă pe baza unui nivel ridicat de protec!ie= 3art. 1##%/ directivele derivate se referă la asigurarea unui nivel ridicat de securitate al produselor4 şi stabilirea =cerin!elor minime în scopul securită!ii şi protec!iei sănătă!ii salaria!ilor în timpul muncii= 3art. 11>%/ directivele derivate sunt directive =sociale= şi se referă la aspecte ce vizează îmbunătă!irea progresivă a condi!iilor de muncă4. 7irectivele de securitate a produselor, derivate din art.1##%, au ca obiectiv protec!ia utilizatorilor fa!ă de riscurile ce pot să apară la utilizarea produselor şi stabilesc cerin!ele de securitate pe care trebuie să le îndeplinească produsele, informa!iile ce trebuie să le înso!ească pentru libera circula!ie şi comercializare în 9.:, precum şi procedurile pe care producătorul sau comerciantul trebuie să le urmeze pentru a certifica îndeplinirea condi!iilor obligatorii cerute şi pentru a le putea identifica cu marca ?C:@. %stfel sAa creat baza &uridică specifică asigurării securită!ii şi sănătă!ii în muncă a lucrătorilor, sistemul legislativ instituit av6nd caracter de ?sistem de prescrip!ii minimale@ ce lasă libertate statelor membre de a impune reguli mai severe dec6t cele legiferate prin dreptul comunitar. <entru începerea aplicării art.11>%, sAa lansat în 1 >) cel de al 111Alea program de ac!iune în domeniu, av6nd de această dată un caracter imperativ pentru toate !ările membre. 0biectivele acestui program au fost+ A îmbunătă!irea continuă a securită!ii şi sănătă!ii muncitorilor în domenii multiple, A prote&area lucrătorilor împotriva riscurilor de accidentare în muncă şi îmbolnăviri profesionale, A contribu!ia, prin realizarea <ie!ei 9nice, la garantarea unui bun nivel de securitate şi sănătate în muncă. *trategia Comisiei sAa bazat pe adoptarea, la 12 iunie 1 > , a Directivei Cadr !"#$"1#CEE, directivă de bază a 9niunii :uropene ce are ca obiectiv acoperirea tuturor aspectelor privind securitatea şi sănătatea în muncă şi asigurarea unui nivel de protec!ie ridicat şi egal tuturor lucrătorilor din *tatele membre. Pri%ci&ii'e (e%era'e de prevenire ale 7irectivei Cadru se referă la+ 2

 prevenirea apari!iei riscurilor profesionale/  evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate,  odată evaluate, combaterea acestor riscuri la sursă,  adaptarea muncii la om, ac!ion6nd asupra concep!iei, organizării şi metodelor de lucru,  realizarea acestor obiective !in6nd seama de progresul te-nic,  înlocuirea a ceea ce este periculos prin ceea ce este mai pu!in sau deloc periculos,  prioritatea măsurilor de protec!ie colectivă şi recurgerea la protec!ia individuală numai în cazul riscurilor reziduale,  instruirea adecvată în domeniul securită!ii şi sănătă!ii în muncă. 7intre sc-imbările fundamentale pe care le solicită 7irectivaAcadru în legătură cu obliga!iile patronatului, poate că cea mai importantă este formularea cerin!ei de a adapta munca la om. :ste vorba de proiectarea ergonomică a locurilor de muncă, alegerea ec-ipamentului de lucru, a metodelor de muncă şi de protec!ie, mai ales pentru uşurarea muncii monotone şi a celei cu ritmuri predeterminate. Noua orientare denotă, pe de o parte, o aten!ie tot mai mare acordată de societate prote&ării omului, ca urmare a progresului general 3material, social, filozofic etc.4. <e de altă parte, ea derivă din gradul de dezvoltare a te-nicii şi te-nologiei, care permite, la ora actuală, o multitudine de solu!ii pentru ma&oritatea proceselor productive. Ba 05 aprilie 1993 a fost promulgată Legea pentru ratificarea Acordului european instituind o asociere între 5om6nia, pe de o parte, şi 9.:. şi statele membre ale acesteia, pe de altă parte. Ba nivel european, preocupările privind asigurarea unui mediu de muncă sigur şi sănătos sAau concretizat în cuprinderea în acCuisAul comunitar a unui mare număr de directive europene în domeniul securită!ii şi sănătă!ii în muncă. 0 mare parte dintre acestea au fost transpuse recent în legisla!ia rom6nă, determin6nd modificări importante ale modului de abordare a problematicii prevenirii la nivel de întreprindere. Begisla!ia privind securitatea şi sănătatea în muncă este o componentă a sistemului na!ional de reglementări, care stabileşte responsabilită!ile institu!iilor implicate, cadrul de înfiin!are şi organizare a activită!ii în domeniu şi asigură respectarea principiilor de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. Caracteristica ei fundamentală este aceea că se află întrAun proces de armonizare cu prevederile directivelor europene în domeniu. ;ranspunerea Directivei !"#$"1#CE în legisla!ia rom6nească a fost făcută prin+ - Le(ea $1"#)**+, Le(ea -ec rit./ii 0i -.%.t./ii 1% 2 %c. / - N3r2e'e 2et3d3'3(ice de a&'icare a legii 31 "2##', aprobate prin 4.G. %r. 15)6#)**+. <rin transpunerea 7irectivei Cadru 3> "3 1"C:4 în Begea nr. #"1 ' a <rotec!iei 2uncii, republicată, şi în Normele Denerale de <rotec!ie a 2uncii au fost preluate principiile prevenirii, precum şi o serie de măsuri care vizau îmbunătă!irea securită!ii şi sănătă!ii în muncă. Begea #"1 ' şi normele metodologice de aplicare a acesteia, au reglementat, pe o perioadă de 1# ani, cadrul organizatoric al protec!iei muncii şi atribu!iile organismelor statului privind coordonarea şi controlul acestei activită!i. En 5om6nia, pornind de la elementul generator al legisla!iei în domeniul securită!ii şi sănătă!ii în muncă, Constitu!ia, e8istă o structură a sistemului legislativ pe trei niveluri+ a. 'e(i-'a/ia &ri2ar. 7. 'e(i-'a/ia -ec %dar. c. 'e(i-'a/ia ter/iar.. a. Legislaţia primară de protec!ia muncii cuprinde Legea securităţii şi sănătăţii în muncă , precum şi legi, -otăr6ri guvernamentale, ordine ale ministrului muncii şi ministrului sănătă!ii, etc., care au caracter de obligativitate pentru întreaga economie na!ională, ele stabilind cadrul general, principiile şi regulile de bază pentru domeniul respectiv. b. 7in categoria legislaţiei secundare fac parte sistemul de norme generale şi specifice, normele metodologice şi sistemul de standarde de securitatea muncii. %ceste reglementări sunt emise de ministerul muncii şi sunt obligatorii pentru toate unită!ile economice. Normele de igienă a muncii din cadrul normelor generale de protec!ie a muncii, care au ca obiect asigurarea condi!iilor de protec!ie a integrită!ii fizice şi psi-ice a omuAlui în procesul de muncă din punct de vedere medical, sunt elaborate de ministerul sănătă!ii. 7in aceeaşi categorie, a legisla!iei secundare, face parte şi Normativul-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie, care stabileşte criteriile generale de acordare şi utilizare a ec-ipamentului individual de protec!ie în func!ie de factorii de riscde accidentare şi îmbolnăvire e8isten!i la fiecare loc de muncă. <entru detalierea unor aspecte organizatorice care necesită o reglementare unitară şi nu sunt incluse în legi, ministrul muncii poate emite ordine cu autoritate na!ională. c. En fine, nivelul ter!iar al legisla!iei cuprinde instrucţiuni proprii de securitatea muncii, standarde de firmă şi profesionale, regulamente etc., care se elaborează de către utilizatorul lor şi au caracter de obligativitate numai pentru unitatea care leAa emis. Begisla!ia privind condi!iile generale de securitate şi sănătate în muncă+ 3

• • • •

locul de muncă A FD 1# 1"2##', 7> "'$4"C:, semnalizarea de securitate A FD )1"2##', 7 2"$>"C:, ec-ipamente de muncă A FD 114'"2##', 7> "'$$"C:, ec-ipament individual de protec!ie A FD 1#4>"2##', 7> "'$'"C:

Begisla!ia care reglementează prevenirea riscurilor specifice+ A zgomot A FD 4 3"2##', 72##3"1#"C:, A vibra!ii A FD 1>)'"2##$, 72##2"44"C: A c6mpuri electromagnetice A FD 113'"2##', 72##4"4#"C: A manipulare manuală A FD 1#$1"2##', 7 #"2' "C: A ecrane de vizualizare A FD 1#2>"2##', 7 #"2)#"C: A agen!i c-imici A FD 121>"2##', 7 >"24"C: A agen!i cancerigeni A FD 1# 3"2##', 7 #"3 4"C: A agen!i biologici A FD 1# 2"2##', 72###"$4"C: A azbest A FD 1>)$"2##3, 72##3"1>"C: Begisla!ia care reglementează activită!i specifice+ - şantiere temporare sau mobile A FD 3##"2##', 7 2"$)"C:, - atmosfere e8plosive A FD 1#$>"2##', 7 " 2"C:, - asisten!a medicală la bordul navelor A FD 1##)"2##', 7 2"2 "C:, - industria e8tractivă de fora& A FD 1#$#"2##', 7 2" 1"C: - industria e8tractivă de suprafa!ă şi în subteran A FD 1#4 "2##', 7 2"1#4"C: - nave de pescuit A FD 113$"2##', 7 3"1#3"C: LEGISLA8IE CONE9Ă LEGISLA8IE DE :A;Ă EMITENT

ELEMENT GENERATOR= CONSTITU8IA

PARLAMENT

CODUL MUNCII

LEGISLA8IA PRIMARĂ PRINCIPII LEGEA NR.$1"#)**+ LEGISLA8IA SECUNDARĂ MĂSURI DE PREVENIRE< REGULI DE APLICARE

PARLAMENT

LEGEA SĂNĂTĂ8II LEGEA MEDIULUI ETC.

NORME METODOLOGICE

STANDARDE DE SECURITATE DE PRODUS

MINISTERUL MUNCII MINISTERUL SĂNĂTĂ8II, ETC. AGEN8I ECONOMICI

LEGISLA8IA TER8IARĂ MĂSURI DE PREVENIRE DETALIATE INSTRUC8IUNI PROPRII DE SECURITATE A MUNCII

Le(ea -ec rit./ii 0i -.%.t./ii 1% 2 %c. %v6nd ca sursă generatoare prevederile Constitu!iei 5om6niei, Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr 319 ! 1" iulie #00$, reprezintă legea fundamentală în baza căAreia se realizează securitatea muncii în economia na!ională. :a trasează cadrul general pentru întregul sistem legislativ de protec!ie a muncii din !ara noastră, precum şi pentru modul de organizare şi desfăşurare a activită!ii de prevenire a accidentelor şi îmbolnăvirilor. Ba constituirea noului sistem de norme de securitatea muncii sAa avut în vedere creşterea eficien!ei activită!ii de prevenire, prin următoarele obiective+ - caracterul e%haustiv al reglementării protecţiei muncii . %ccidentele de muncă şi bolile profesionale nu constituie o fatalitate. %ctivitatea preventivă poate şi trebuie astfel organizată şi dusă la îndeplinire înc6t 4

G *upravegherea sănătăţii Cap.111 '(ligaţiile anga)atorilor Cap. fără omisiuni. condi!iile de muncă. precum şi cu îndrumarea şi supraveg-erea procesului de muncă.11 &omeniu de aplicare Cap.G111 . înregistrarea şi raportarea evenimentelor Cap. instruirea lucrătorilor şi a reprezentan!ilor lor. participarea ec-ilibrată potrivit legii. a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării efectelor acestora asupra sănătă!ii/  adaptarea la progresul te-nic/  înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai pu!in periculos/  dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă te-nologiile. informarea. !in6nd seama de modificarea condi!iilor. încep6nd cu proiectarea utila&elor şi te-nologii lor şi termin6nd cu selec!ia şi instruirea personalului. . :vident. în vederea reducerii monotoniei muncii. astfel înc6t la crearea condi!iilor te-nicoAorganizatorice ale desfăşurării procesului de muncă şi la stabiliArea sarcinilor de muncă să se ia în considerare at6t capacită!ile preventive. Capitolul 3 se ocupă de 37'i(a/ii'e a%(a>at3ri'3r+ %nga&atorul are obliga!ia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă. reglementarea securită!ii muncii trebuie să fie nu numai completă 3fără omisiuni4. anga&atorul are obliga!ia să ia măsurile necesare pentru+ a4 asigurarea securită!ii şi protec!ia sănătă!ii lucrătorilor/ b4 prevenirea riscurilor profesionale/ c4 informarea şi instruirea lucrătorilor/ d4 asigurarea cadrului organizatoric şi a mi&loacelor necesare securită!ii şi sănătă!ii în muncă.creşterea gradului de securitate a muncii . a metodelor de muncă şi de produc!ie. Ca structură. rela!iile sociale şi influen!a factorilor din mediul de muncă/ 5 . En cadrul responsabilită!ilor sale. c6t şi posibilele ac!iuni accidentogene ale acestuia.H 0utorităţi competente şi instituţii cu atri(uţii în domeniu Cap. ca reglementarea prevenirii acestora să fie completă. se are în vedere asigurarea integrită!ii corporale şi a stării de sănătate a celor care participă la procesul de produc!ie. pe baza următoarelor principii generale de prevenire+  evitarea riscurilor/  evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate/  combaterea riscurilor la sursă/  adaptarea muncii la om. Capitolul 2 este consacrat d32e%i ' i de a&'icare al legii şi definirii unor termenii specifici. %nga&atorul are obliga!ia să urmărească adaptarea măsurilor de securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă. precum şi direc!iile generale pentru implementarea acestor principii.1H +ontravenţii Cap. trebuie să se aleagă ca punct de plecare însuşirile semnificative pentru securitate ale factorului uman.1G '(ligaţiile lucrătorilor Cap. să aibă în vedere situa!iile periculoase şi dăunătoare posibile şi toate verigile în care obiectivul prevenirii se poate materializa. eliminarea factorilor de risc şi accidentare. în primul r6nd. <entru aceasta se cere. organizarea muncii. alegerea ec-ipamentelor de muncă.1 &ispoziţii generale Cap.G11 -rupuri sensi(ile la riscuri Cap.H1 &ispoziţii /inale Capitolul 1 precizează e8pres -c3& ' legii. acesta nu este e8onerat de responsabilită!ile sale în acest domeniu. şi pentru îmbunătă!irea situa!iilor e8istente. în special în ceea ce priveşte proiectarea posturilor de muncă. respectiv+ Cap. <entru a se e8clude la ma8im periAcolul de accidentare şi îmbolnăvire profesională. consultarea. %nga&atorul are obliga!ia să implementeze măsurile de securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă.n/racţiuni Cap. ci şi la un nivel calitativ corespunzător. En cazul în care un anga&ator apelează la servicii e8terne. 7e aceea. cercetarea. Legea protecţiei muncii cuprinde 11 capitole. 0bliga!iile lucrătorilor în domeniul securită!ii şi sănătă!ii în muncă nu aduc atingere principiului responsabilită!ii anga&atorului.precum şi &ri%ci&ii'e (e%era'e referitoare la+ prevenirea riscurilor profesionale protec!ia sănătă!ii şi securitatea lucrătorilor.să e8cludă pe c6t posibil pericolele de accidentare sau îmbolnăvire profesională.G1 +omunicarea.

a%(a>at3rii a următoarele 37'i(a/ii+ 1B să adopte. stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor. $ lit. En vederea asigurării condi!iilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. a4 şi dacă este necesar. En caA de &eric3' (rav 0i i2i%e%t anga&atorul are următoarele obliga!ii+  să ia măsurile necesare pentru acordarea primului a&utor. c6t mai cur6nd posibil.t3ri di% 2ai 2 'te 1%tre&ri%deri şi"sau unită!i. după caz. lu6nd în considerare natura activită!ilor/ • să îşi coordoneze ac!iunile în vederea protec!iei lucrătorilor şi prevenirii riscurilor profesionale. precum şi de elaborare a te-nologiilor de fabrica!ie. determinate de alegerea ec-ipamentelor. Iin6nd seama de natura activită!ilor din întreprindere şi"sau unitate. în mod prioritar. de condi!iile şi mediul de muncă/  să ia măsurile corespunzătoare pentru ca. a măsurilor de protec!ie colectivă fa!ă de măsurile de protec!ie individuală/  furnizarea de instruc!iuni corespunzătoare lucrătorilor. inclusiv la alegerea ec-ipamentelor de muncă. astfel cum sunt definite la art. anga&atorii acestora au următoarele obliga!ii+ • să coopereze în vederea implementării prevederilor privind securitatea. to!i lucrătorii sunt ap!i să aplice măsurile corespunzătoare. !in6nd seama de alte persoane prezente/  să stabilească legăturile necesare cu serviciile specializate. în conformitate cu cunoştin!ele lor şi cu mi&loacele te-nice de care dispun. atunci c6nd şeful ierar-ic imediat superior nu poate fi contactat. A'te 37'i(a/ii ale anga&atorilor  să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea în muncă. %tunci c?%d 1% ace'a0i '3c de 2 %c. din faza de cercetare. în afara cazurilor e8cep!ionale şi pentru motive &ustificate/  să se asigure că pentru propria securitate sau a altor persoane. 10i de-@. pentru a evita consecin!ele unui astfel de pericol. precum şi a accidentelor de muncă. precum şi metodele de lucru şi de produc!ie aplicate de către anga&ator să asigure îmbunătă!irea nivelului securită!ii şi al protec!iei sănătă!ii lucrătorilor şi să fie integrate în ansamblul activită!ilor întreprinderii şi"sau unită!ii respective şi la toate nivelurile ierar-ice/  să ia în considerare capacită!ile lucrătorului în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în muncă. ulterior evaluării prevăzute la lit. în zonele cu risc ridicat şi specific. salvare şi pompieri/  să informeze. adaptate naturii activită!ilor şi mărimii întreprinderii şi"sau unită!ii. solu!ii conforme prevederilor legale în vigoare 6 . măsurile de prevenire. 2ăsurile privind securitatea. lu6nd în considerare natura activită!ilor/ • să se informeze reciproc despre riscurile profesionale/ • să informeze lucrătorii şi"sau reprezentan!ii acestora despre riscurile profesionale. proiectare şi e8ecu!ie a construc!iilor. g4/  să elaboreze pentru autorită!ile competente şi în conformitate cu reglementările legale rapoarte privind accidentele de muncă suferite de lucrătorii săi. inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice/  să decidă asupra măsurilor de protec!ie care trebuie luate şi. a accidentelor uşoare. sănătatea şi igiena în muncă. to!i lucrătorii care sunt sau pot fi e8puşi unui pericol grav şi iminent despre riscurile implicate de acest pericol. în caz de pericol grav şi iminent/  să nu impună lucrătorilor reluarea lucrului în situa!ia în care încă e8istă un pericol grav şi iminent. activitatea ' cr. a substan!elor sau preparatelor c-imice utilizate şi la amena&area locurilor de muncă/  ca. serviciul medical de urgen!ă. adoptarea. sănătatea şi igiena în muncă nu trebuie să comporte în nicio situa!ie obliga!ii financiare pentru lucrători. accesul să fie permis numai lucrătorilor care au primit şi şiAau însuşit instruc!iunile adecvate. a ec-ipamentelor de muncă. a%(a>at3r ' are 37'i(a/ia+  să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor.03ar. atunci c6nd îi încredin!ează sarcini/  să asigure ca planificarea şi introducerea de noi te-nologii să facă obiectul consultărilor cu lucrătorii şi"sau reprezentan!ii acestora în ceea ce priveşte consecin!ele asupra securită!ii şi sănătă!ii lucrătorilor. asupra ec-ipamentului de protec!ie care trebuie utilizat/  să !ină eviden!a accidentelor de muncă ce au ca urmare o incapacitate de muncă mai mare de 3 zile de lucru. a bolilor profesionale. precum şi despre măsurile luate ori care trebuie să fie luate pentru protec!ia lor/  să ia măsuri şi să furnizeze instruc!iuni pentru a da lucrătorilor posibilitatea să oprească lucrul şi"sau să părăsească imediat locul de muncă şi să se îndrepte spre o zonă sigură. îndeosebi în ceea ce priveşte primul a&utor. a incidentelor periculoase.

în urma e8amenului medical şi. după caz. după utilizare. filme şi diafilme cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă/ !B să asigure informarea fiecărei persoane. în afară de cazurile în care men!inerea acestei stări ar genera alte accidente ori ar periclita via!a accidenta!ilor şi a altor persoane/ 1CB să asigure ec-ipamente de muncă fără pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor/ 1!B să asigure ec-ipamente individuale de protec!ie/ 1"B să acorde obligatoriu ec-ipament individual de protec!ie nou. a aparaturii de măsură şi control. precum şi cu instruc!iunile primite din partea anga&atorului. după caz. prin fişa postului. să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare/ 7 . prin lucrătorii desemna!i. precum şi a instala!iilor de captare. !in6nd seama de particularită!ile activită!ilor şi ale locurilor de muncă aflate în responsabilitatea lor/ +B să asigure şi să controleze cunoaşterea şi aplicarea de către to!i lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi de protec!ie stabilit. . în special sub formă de informa!ii şi instruc!iuni de lucru. pe care să îl aplice corespunzător condi!iilor de muncă specifice unită!ii/ $B să ob!ină autoriza!ia de func!ionare din punctul de vedere al securită!ii şi sănătă!ii în muncă. precum şi a prevederilor legale în domeniul securită!ii şi sănătă!ii în muncă. lucrătorii au următoarele obliga!ii+ a4 să utilizeze corect maşinile. ) alin. a testării psi-ologice a aptitudinilor. e4/ 1)B să asigure func!ionarea permanentă şi corectă a sistemelor şi dispozitivelor de protec!ie. astfel înc6t să nu e8pună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională at6t propria persoană. lucrătorii care să participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor/ 1+B să nu modifice starea de fapt rezultată din producerea unui accident mortal sau colectiv. corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o e8ecute şi să asigure controlul medical periodic şi. ulterior anga&ării/ 11B să !ină eviden!a zonelor cu risc ridicat şi specific prevăzute la art. prin propria competen!ă sau prin servicii e8terne/ CB să ia măsuri pentru asigurarea de materiale necesare informării şi instruirii lucrătorilor. Capitolul 4 este destinat în 37'i(a/ii'3r ' cr. re!inere şi neutralizare a substan!elor nocive dega&ate în desfăşurarea proceselor te-nologice/ 1$B să prezinte documentele şi să dea rela!iile solicitate de inspectorii de muncă în timpul controlului sau al efectuării cercetării evenimentelor/ 15B să asigure realizarea măsurilor dispuse de inspectorii de muncă cu prile&ul vizitelor de control şi al cercetării evenimentelor/ 16B să desemneze. corespunzător func!iilor e8ercitate/ 6B să elaboreze instruc!iuni proprii. precum şi asupra măsurilor de prevenire şi de protec!ie necesare/ "B să ia măsuri pentru autorizarea e8ercitării meseriilor şi a profesiilor prevăzute de legisla!ia specifică/ 1*B să anga&eze numai persoane care. bazat pe evaluarea riscurilor. conform prevederilor legale/ 5B să stabilească pentru lucrători.nstruirea lucrătorilor %nga&atorul trebuie să asigure condi!ii pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul securită!ii şi sănătă!ii în muncă. atribu!iile şi răspunderile ce le revin în domeniul securită!ii şi sănătă!ii în muncă. sanitare. pliante. înainte de începerea oricărei activită!i. asupra riscurilor la care aceasta este e8pusă la locul de muncă. controlul psi-ologic periodic. 344 lit. specifice locului de muncă şi postului său. anterior anga&ării în muncă. în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa.privind securitatea şi sănătatea în muncă.t3ri'3r Jiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea. în scopul realizării acestor obiectivelor. în cazul degradării sau al pierderii calită!ilor de protec!ie/ )*B alimenta!ia de protec!ie se acordă în mod obligatoriu şi gratuit persoanelor care lucrează în condi!ii de muncă ce impun acest lucru şi se stabileşte prin contractul colectiv de muncă şi"sau contractul individual de muncă/ )1B materialele igienicoAsanitare se acordă în mod obligatoriu şi gratuit. cum ar fi afişe. la solicitarea inspectorului de muncă. ec-ipamentele de transport şi alte mi&loace de produc!ie/ b4 să utilizeze corect ec-ipamentul individual de protec!ie acordat şi. organizatorice şi de altă natură. uneltele. aparatura. pentru completarea şi"sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă. c6t şi alte persoane care pot fi afectate de ac!iunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă. substan!ele periculoase. în spiritul prezentei legi. prin a căror aplicare să fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare şi de îmbolnăvire profesională a lucrătorilor/ )B să întocmească un plan de prevenire şi protec!ie compus din măsuri te-nice.

5ezultatul cercetării evenimentului se va consemna întrAun procesAverbal. accidente colective. de către conducătorul locului de muncă sau de orice altă persoană care are cunoştin!ă despre producerea acestuia.c4 să nu procedeze la scoaterea din func!iune. potrivit Begii nr. %nga&atorul are obliga!ia să comunice evenimentele. %nga&atorii au obliga!ia să amena&eze locurile de muncă !in6nd seama de prezen!a grupurilor sensibile la riscuri specifice. precum şi în situa!iile cu persoane date dispărute/ c4 de către 1nspec!ia 2uncii. evenimentele urmate de incapacitate temporară de muncă. în termen de $ zile de la data solicitării. dacă prin aceasta se creează un pericol grav şi iminent de producere a unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională. în cazul suspiciunilor de boală profesională şi a bolilor legate de profesiune. incidente periculoase. cercetarea. în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de muncă/ b4 de către inspectoratele teritoriale de muncă. 8 . de îndată. la confirmarea acestora/ c4 organelor de urmărire penală. cu modificările şi completările ulterioare. aparaturii. anterior eliminării tuturor deficien!elor pentru care sAa luat măsura opririi lor. constituie infrac!iune şi se pedepseşte cu înc-isoare de la un an la 2 ani sau cu amendă. at6t timp c6t este necesar. 34'"2##2 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale. deces. generate de unele evenimente deosebite. trebuie prote&ate împotriva pericolelor care le afectează în mod specific. le-uzele sau femeile care alăptează. pentru a permite anga&atorului să se asigure că mediul de muncă şi condi!iile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate. în cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidentă sau confirmată. cum ar fi+ femeile gravide. instala!iilor te-nice şi clădirilor. uneltelor. constituie infrac!iune şi se pedepseşte cu înc-isoare de la un an la 2 ani sau cu amendă. 1%re(i-trarea 0i ra&3rtarea eve%i2e%te'3r 0rice eveniment. En cazul accidentelor de circula!ie produse pe drumurile publice. la modificarea. şi să utilizeze corect aceste dispozitive/ d4 să comunice imediat anga&atorului şi"sau lucrătorilor desemna!i orice situa!ie de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. invaliditate sau deces. 7acă nerespectarea constă în repunerea în func!iune a instala!iilor. tinerii. precum şi orice deficien!ă a sistemelor de protec!ie/ e4 să aducă la cunoştin!ă conducătorului locului de muncă şi"sau anga&atorului accidentele suferite de propria persoană/ f4 să coopereze cu anga&atorul şi"sau cu lucrătorii desemna!i. în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de muncă lucrătorilor la anga&atorii persoane fizice. pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerin!e dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari. pentru protec!ia sănătă!ii şi securită!ii lucrătorilor/ g4 să coopereze. Nerespectarea de către orice persoană a obliga!iilor şi a măsurilor stabilite cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă. în cazul accidentelor colective. după cum urmează+ a4 de către anga&ator. b4 asigurătorului. cu anga&atorul şi"sau cu lucrătorii desemna!i. dacă se creează un pericol grav şi iminent de producere a unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională. Cercetarea evenimentelor este obligatorie şi -e e@ect eaA. precum şi persoanele cu dizabilită!i. în care printre victime sunt şi persoane aflate în îndeplinirea unor sarcini de serviciu. pedeapsa este înc-isoarea de la un an la 2 ani sau amendă. va fi comunicat de îndată anga&atorului. după caz. at6t timp c6t este necesar. precum avariile sau e8ploziile/ d4 de către autorită!ile de sănătate publică teritoriale. Capitolul se referă la Gr & ri -e%-i7i'e 'a ri-c ri Drupurile sensibile la riscuri specifice. organele de poli!ie rutieră competente vor trimite institu!iilor şi"sau persoanelor fizice"&uridice. maşinilor şi utila&elor. sc-imbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii. respectiv a municipiului (ucureşti. Capitolul 6 se ocupă de aspecte legate de c32 %icarea. în domeniul său de activitate/ -4 să îşi însuşească şi să respecte prevederile legisla!iei din domeniul securită!ii şi sănătă!ii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora/ i4 să dea rela!iile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari. Capitolul ! stabileşte I%@rac/i %i'e Neluarea vreuneia dintre măsurile legale de securitate şi sănătate în muncă de către persoana care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri. după cum urmează+ a4 inspectoratelor teritoriale de muncă. în special ale maşinilor. un e8emplar al procesuluiAverbal de cercetare la fa!a locului. Japta săv6rşită din culpă se pedepseşte cu înc-isoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

/i c32&ete%te 0i i%-tit /ii c atri7 /ii 1% d32e%i = A Mi%i-ter ' M %cii Fa2i'iei 0i E(a'it. e8ploatarea şi între!inerea lucrărilor miniere. între!inere şi denocivizare a ec-ipamentului individual de protec!ie/ C4 întocmirea documentelor de urmărire a parametrilor func!ionali ai ec-ipamentelor de muncă şi a rapoartelor de serviciu pentru instala!iile cu regim special de e8ploatare/ r4 aplicarea metodelor de e8ploatare minieră. în spa!ii înc-ise şi în condi!ii de izolare. denumite în prezenta lege servicii e8terne. a informa!iilor şi a propunerilor transmise de institu!iile aflate în subordine sau coordonare. Constatarea contraven!iilor şi aplicarea amenzilor se fac de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari din cadrul 2inisterului *ănătă!ii <ublice şi al unită!ilor subordonate. precum şi suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman/ c4 darea în e8ploatare sau repunerea în func!iune. par!ială ori totală. Constituie contraven!ie şi se sanc!ionează cu amendă de la $. precum şi ale celor cu care colaborează în desfăşurarea activită!ii/ e4 abilitează persoane &uridice şi fizice pentru a presta servicii de protec!ie şi prevenire în domeniul securită!ii şi sănătă!ii în muncă. > alin. notifică şi supraveg-ează laboratoare de încercări. 344/ f4 recunoaşte. materialelor şi produselor/ &4 delimitarea. între!inerea şi repararea instala!iilor şi a ec-ipamentelor electrice. în măsura în care daunele nu sunt acoperite integral prin presta!iile asigurărilor sociale de stat.### lei la 1#. a construc!iilor. desemnează. activitatea de pregătire generală şi"sau de specialitate în domeniul securită!ii şi sănătă!ii în muncă pentru institu!iile de învă!ăm6nt/ i4 desfăşoară activită!i de informareAdocumentare. între!inerea. corespunzător clasificării minelor din punctul de vedere al emana!iilor de gaze/ s4 amena&area locurilor de muncă pentru lucrul la înăl!ime. potrivit legii civile. manipularea şi depozitarea ec-ipamentelor de muncă. a instala!iilor mecanice sub presiune şi a celor de ridicat. la care se face referire la art. depozitarea. transportul. e8ecu!ia. precum şi pentru aplicarea proceselor te-nologice/ d4 întocmirea şi respectarea documenta!iilor te-nice pentru e8ecutarea lucrărilor care necesită măsuri speciale de siguran!ă/ e4 folosirea surselor de foc desc-is şi fumatul la locurile de muncă unde acestea sunt interzise/ f4 prevenirea accidentelor prin electrocutare la e8ecutarea. revizia şi repararea periodică a ec-ipamentelor de muncă/ n4 asigurarea. îngrădirea şi semnalizarea zonelor periculoase/ K4 semnalizarea de securitate şi"sau de sănătate la locul de muncă/ l4 asigurarea e8ploatării fără pericole a recipientelorAbutelii cu gaze comprimate sau lic-efiate.### lei la 1#. realizarea şi func!ionarea sistemului de aera&. în colaborare cu 2inisterul :duca!iei şi Cercetării./ii de Şa%-e este autoritatea competentă în domeniul securită!ii şi sănătă!ii în muncă. la elaborarea unor astfel de reglementări/ d4 monitorizează aplicarea legisla!iei pe baza datelor. potrivit legii. elaborarea programelor de cercetare de interes na!ional în domeniul securită!ii şi sănătă!ii în muncă/ -4 organizează. a conductelor prin care circulă fluide sub presiune şi a altor asemenea ec-ipamente de muncă/ m4 utilizarea. şi participă. ec-ipamentelor de muncă noi sau reparate. precum şi pentru prevenirea efectelor electricită!ii statice şi ale descărcărilor atmosferice/ g4 asigurarea şi folosirea instala!iilor electrice de construc!ie adecvate la locurile de muncă unde e8istă pericole de incendiu sau de e8plozie/ -4 asigurarea celei deAa doua surse de alimentare cu energie electrică a ec-ipamentelor de muncă/ i4 transportul. după caz. împreună cu 2inisterul :duca!iei şi Cercetării. fizici sau biologici. în condi!iile legii/ g4 coordonează. manipularea sau utilizarea substan!elor ori preparatelor c-imice periculoase şi a deşeurilor rezultate/ b4 prevenirea prezen!ei peste limitele ma8ime admise a agen!ilor c-imici.Capitolul " se referă la C3%trave%/ii Constituie contraven!ie şi se sanc!ionează cu amendă de la $. pentru pre&udiciile cauzate victimelor accidentelor de muncă sau bolilor profesionale. e8ploatarea. marcarea şi între!inerea căilor de acces şi de circula!ie/ o4 asigurarea iluminatului de siguran!ă/ p4 organizarea activită!ii de păstrare. potrivit legii/ 9 . <rincipalele atribu!ii în acest domeniu sunt următoarele+ a4 elaborează politica şi strategia na!ională în domeniul securită!ii şi sănătă!ii în muncă. în colaborare cu 2inisterul *ănătă!ii <ublice şi prin consultarea cu alte institu!ii cu atribu!ii în domeniu/ b4 elaborează proiecte de acte normative în vederea implementării unitare a strategiei na!ionale şi a acCuisAului comunitar din domeniu/ c4 avizează reglementările cu implica!ii în domeniu ini!iate de alte institu!ii. Capitolul 1# se referă la A t3rit.### lei nerespectarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind+ a4 fabricarea. %nga&atorii răspund patrimonial. precum şi organisme din domeniul său de competen!ă.### lei neprezentarea de către serviciile e8terne a raportului semestrial de activitate.

A I%-tit t ' Na/i3%a' de Cercetare D DeAv3'tare &e%tr Pr3tec/ia M %cii fundamentează ştiin!ific măsurile de îmbunătă!ire a activită!ii de securitate şi sănătate în muncă şi promovează politica stabilită pentru acest domeniu. sistemul de raportare şi eviden!ă a accidentelor de muncă şi a incidentelor.t. următoarele atribu!ii+ a4 controlează realizarea programelor de prevenire a riscurilor profesionale/ b4 solicită măsurători şi determinări. *unt structurate in şapte capitole+ C%<. pliante. N3r2e'e 2et3d3'3(ice de a&'icare a &revederi'3r Le(ii -ec rit. după caz. D I%-&ec/ia M %cii reprezintă autoritatea competentă în ceea ce priveşte controlul aplicării legisla!iei referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă şi are. reprezintă autoritatea competentă în domeniul asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale are atribu!ii pentru+ a4 spri&inirea activită!ii de prevenire în domeniul securită!ii şi sănătă!ii în muncă a anga&atorilor/ b4 reabilitarea medicală şi. iar. organele de urmărire penală/ d4 cercetează evenimentele conform competen!elor.&4 avizează materiale de informare şi instruire. stabilit de lege. *olidarită!ii *ociale şi Jamiliei situa!iile deosebite care necesită îmbunătă!irea reglementărilor din domeniul securită!ii şi sănătă!ii în muncă/ -4 furnizează informa!ii celor interesa!i despre cele mai eficace mi&loace de respectare a legisla!iei din domeniul securită!ii şi sănătă!ii în muncă. înregistrare şi eviden!ă a bolilor profesionale şi a celor legate de profesiune/ f4 autorizează"avizează şi controlează calitatea serviciilor medicale acordate lucrătorilor la locul de muncă/ g4 colaborează cu alte institu!ii implicate în activită!i cu impact asupra sănătă!ii lucrătorilor/ -4 îndeplineşte şi alte atribu!ii. în cazul în care constată o stare de pericol grav şi iminent de accidentare sau de îmbolnăvire profesională şi sesizează. înregistrarea şi eviden!a accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase. cercetarea. după caz. pentru clarificarea unor evenimente sau situa!ii de pericol/ c4 dispune sistarea activită!ii sau scoaterea din func!iune a ec-ipamentelor de muncă. în colaborare cu 2inisterul *ănătă!ii <ublice. organizarea activită!ilor de prevenire şi protec!ie în cadrul întreprinderii şi"sau unită!ii.t3r '. D A-i( r. a 10 . e8aminează probe de produse şi de materiale în unită!i şi în afara acestora. în principal. declararea şi raportarea bolilor profesionale Capitolul $$$ stabileşte cerin!ele minime pentru activită!ile de prevenire a riscurilor profesionale din întreprindere şi protec!ia lucrătorilor la locul de muncă. în colaborare cu 1nstitutul Na!ional de *tatistică şi cu celelalte institu!ii implicate.%. afişe elaborate de alte persoane &uridice sau fizice.1G <ericol grav şi iminent şi zone cu risc ridicat şi specific C%<. broşuri. cerin!ele minime de pregătire în domeniul securită!ii şi sănătă!ii în muncă. stabileşte sau confirmă caracterul accidentelor/ e4 coordonează. este autoritatea centrală în domeniul asisten!ei de sănătate publică şi are următoarele atribu!ii în domeniul sănătă!ii lucrătorilor la locul de muncă+ a4 coordonează activitatea de medicină a muncii la nivel na!ional/ b4 elaborează sau avizează reglementări pentru protec!ia sănătă!ii în rela!ie cu mediul de muncă.111 *ervicii de prevenire şi protec!ie C%<. precum şi compensarea victimelor accidentelor de muncă şi ale bolilor profesionale/ c4 raportarea către 2inisterul 2uncii a situa!iilor deosebite care necesită îmbunătă!irea reglementărilor din domeniul securită!ii şi sănătă!ii în muncă.1 7ispozi!ii generale C%<.G 1nstruirea lucrătorilor în domeniul securită!ii şi sănătă!ii în muncă C%<. declarare. semnalarea. pentru promovarea sănătă!ii la locul de muncă. sistemul de raportare a bolilor profesionale sau legate de profesie/ f4 analizează activitatea serviciilor e8terne şi propune retragerea abilitării./ii P 7'ice.11 %utorizarea func!ionării din punct de vedere al securită!ii în muncă C%<. în sensul asigurării concordan!ei mesa&elor pe care acestea le con!in cu prevederile legisla!iei în vigoare/ K4 reprezintă statul în rela!iile interna!ionale din domeniul său de competen!ă. psi-ologică./ii 1% 2 %c./ii 0i -. avizează cercetarea. D Mi%i-ter ' S.%. conform competen!elor sale în domeniu.t. după caz/ g4 raportează 2inisterului 2uncii. reglementate prin legi speciale. după caz.G11 Comunicarea şi cercetarea evenimentelor. precum şi pentru medicina muncii/ c4 supraveg-ează starea de sănătate a lucrătorilor/ d4 asigură formarea şi perfec!ionarea profesională în domeniul medicinii muncii/ e4 coordonează activitatea de cercetare. ca organ de specialitate al administra!iei publice centrale.1G 0rganizarea şi func!ionarea comitetului de securitate şi sănătate în muncă C%<. cum ar fi suporturi de curs.

eviden!a posturilor de lucru care necesită e8amene medicale suplimentare/ 14. verificarea cunoaşterii şi aplicării de către to!i lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi protec!ie. stabilirea periodicită!ii adecvate pentru fiecare loc de muncă. stabilirea zonelor care necesită semnalizare de securitate şi sănătate în muncă. participarea la cercetarea evenimentelor conform competen!elor prevăzute la art.14'"2##' privind cerin!ele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a ec-ipamentelor de muncă/ 2#. 1#1A1#)/ 11. a aparaturii de măsură şi control. eviden!a posturilor de lucru care. pentru care este necesară autorizarea e8ercitării lor/ 13. stabilirea tipului de semnalizare necesar şi amplasarea conform prevederilor Fotăr6rii Duvernului nr. dacă este cazul. precum şi ale locurilor de muncă"posturilor de lucru/ 4. manipulării şi depozitării adecvate a ec-ipamentelor individuale de protec!ie şi a înlocuirii lor la termenele stabilite.serviciilor e8terne de prevenire şi protec!ie. la recomandarea medicului de medicina muncii. întocmirea unui necesar de documenta!ii cu caracter te-nic de informare şi instruire a lucrătorilor în domeniul securită!ii şi sănătă!ii în muncă/ ). şi asigurarea ca to!i lucrătorii să fie instrui!i pentru aplicarea lui/ 1#. 1#>A1))/ 23. avertizare. inclusiv cele referitoare la azbest. )1"2##' privind cerin!ele minime pentru semnalizarea de securitate şi"sau sănătate la locul de muncă/ 12. în următoarele moduri+ • • protec!ie/ • • prin asumarea de către anga&ator a atribu!iilor pentru realizarea măsurilor prevăzute de lege/ prin desemnarea unuia sau mai multor lucrători pentru a se ocupa de activită!ile de prevenire şi prin înfiin!area unui serviciu intern de prevenire şi protec!ie/ prin apelarea la servicii e8terne de prevenire şi protec!ie. întocmirea rapoartelor şi"sau a listelor prevăzute de -otăr6rile Duvernului. %ctivită!ile de prevenire şi protec!ie desfăşurate în cadrul întreprinderii şi"sau al unită!ii sunt următoarele+ 1. asigurarea întocmirii planului de ac!iune în caz de pericol grav şi iminent. stabilirea criteriilor de evaluare şi a procedurii de abilitare a serviciilor e8terne. identificarea ec-ipamentelor individuale de protec!ie necesare pentru posturile de lucru din întreprindere şi întocmirea necesarului de dotare a lucrătorilor cu ec-ipament individual de protec!ie. informarea anga&atorului. eviden!a ec-ipamentelor de muncă şi urmărirea ca verificările periodice şi. elaborarea şi actualizarea planului de prevenire şi protec!ie/ 3. în scris. încercările periodice ale ec-ipamentelor de muncă să fie efectuate de persoane competente. precum şi a atribu!iilor şi responsabilită!ilor ce le revin în domeniul securită!ii şi sănătă!ii în muncă. 1. ce revin lucrătorilor. elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire. 0rganizarea activită!ilor de prevenire şi protec!ie este realizată de către anga&ator. sarcină de muncă. respectiv e8ecutant. 1#>A1))/ 11 . cu aprobarea anga&atorului/ $. eviden!a meseriilor şi a profesiilor prevăzute de legisla!ia specifică. !in6nd seama de particularită!ile activită!ilor şi ale unită!ii"întreprinderii. conform prevederilor din Fotăr6rea Duvernului nr. precum şi a instala!iilor de ventilare sau a altor instala!ii pentru controlul no8elor în mediul de muncă/ 1'. verificarea stării de func!ionare a sistemelor de alarmare. precum şi reglementarea statutului de reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securită!ii şi sănătă!ii în muncă. elaborarea programului de instruireAtestare la nivelul întreprinderii şi"sau unită!ii/ . zgomot şi şantiere temporare şi mobile/ 1 . corespunzător func!iilor e8ercitate. semnalizare de urgen!ă. urmărirea între!inerii. asupra deficien!elor constatate în timpul controalelor efectuate la locul de muncă şi propunerea de măsuri de prevenire şi protec!ie/ 1>. monitorizarea func!ionării sistemelor şi dispozitivelor de protec!ie. 1#1A1#). asigurarea informării şi instruirii lucrătorilor în domeniul securită!ii şi sănătă!ii în muncă şi verificarea cunoaşterii şi aplicării de către lucrători a informa!iilor primite/ >. care se consemnează în fişa postului. întocmirea eviden!elor conform competen!elor prevăzute la art. eviden!a zonelor cu risc ridicat şi specific prevăzute la art. propunerea atribu!iilor şi răspunderilor în domeniul securită!ii şi sănătă!ii în muncă. precum şi în celelalte situa!ii prevăzute de Fotăr6rea Duvernului nr.#4>"2##'/ 22. necesită testarea aptitudinilor şi"sau control psi-ologic periodic/ 1$. identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor pentru fiecare componentă a sistemului de muncă. vibra!ii. elaborarea de instruc!iuni proprii pentru completarea şi"sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă. mi&loace de muncă"ec-ipamente de muncă şi mediul de muncă pe locuri de muncă"posturi de lucru/ 2. conform prevederilor Fotăr6rii Duvernului nr.#4>"2##' privind cerin!ele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a ec-ipamentelor individuale de protec!ie la locul de muncă/ 21. 1. precum şi a sistemelor de siguran!ă/ 1). stabilite prin fişa postului/ '. 1. conform prevederilor art.

dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele condi!ii+ a4 activită!ile desfăşurate în cadrul întreprinderii nu sunt dintre cele prevăzute în ane8a nr. întocmirea unui necesar de mi&loace materiale pentru desfăşurarea acestor activită!i. En cazul întreprinderilor şi"sau unită!ilor 1%tre 6* 0i 15" de ' cr./i'e di% d32e%i ' -ec rit. propunerea de sanc!iuni şi stimulente pentru lucrători. propunerea de clauze privind securitatea şi sănătatea în muncă la înc-eierea contractelor de prestări de servicii cu al!i anga&atori. elaborarea rapoartelor privind accidentele de muncă suferite de lucrătorii din întreprindere şi"sau unitate. 12 alin. dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele condi!ii+ a4 activită!ile desfăşurate în cadrul întreprinderii nu sunt dintre cele prevăzute în ane8a nr. a planului de protec!ie şi prevenire şi a planului de evacuare/ 2 ./ii 0i -. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă se constituie în unită!ile care au un număr de cel pu!in $# de lucrători. En cazul întreprinderilor cu &?%. sunt următoarele+ a4 nivel de bază/ b4 nivel mediu/ c4 nivel superior.%.tate 1% M %c. anga&atorul trebuie să organizeze -ervici ' i%ter% de &reve%ire 0i &r3tec/ie./ii 0i -. medicul de medicina muncii. corespunzătoare cel pu!in nivelului de bază. En cazul întreprinderilor care au 1%tre 1* 0i 5" de ' cr. pe criteriul îndeplinirii atribu!iilor în domeniul securită!ii şi sănătă!ii în muncă/ 3#. serviciile e8terne de prevenire şi protec!ie. colaborarea cu lucrătorii desemna!i"serviciile interne"serviciile e8terne ai"ale altor anga&atori.%. inclusiv la cele înc-eiate cu anga&atori străini/ 31. 1nstruirea lucrătorilor în domeniul securită!ii şi sănătă!ii în muncă cuprinde 3 faze+ a4 instruirea introductivAgenerală/ 12 . în vederea coordonării măsurilor de prevenire şi protec!ie/ 2). urmărirea actualizării planului de avertizare.t. Nivelurile de pregătire în domeniul securită!ii şi sănătă!ii în muncă. respectiv deces sau invaliditate/ c4 anga&atorul îşi desfăşoară activitatea profesională în mod efectiv şi cu regularitate în întreprindere şi"sau unitate/ d4 anga&atorul îndeplineşte cerin!ele minime de pregătire în domeniul securită!ii şi sănătă!ii în muncă corespunzătoare cel pu!in nivelului de bază. 314 lit. 1nstruirea lucrătorilor în domeniul securită!ii şi sănătă!ii în muncă la nivelul întreprinderii şi"sau al unită!ii se efectuează în timpul programului de lucru.t3ri . inclusiv cu capital străin. necesare pentru dob6ndirea capacită!ilor şi aptitudinilor corespunzătoare efectuării activită!ilor de prevenire şi protec!ie.t3ri inclusiv a%(a>at3r ' &3ate e@ect a activit. care desfăşoară activită!i pe teritoriul 5om6niei. Comitetul de securitate şi sănătate în muncă e-te c3%-tit it di% reprezentan!ii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securită!ii şi sănătă!ii lucrătorilor. . în conformitate cu prevederile art.24. En cazul întreprinderilor şi"sau unită!ilor care au &e-te 16* de ' cr. Capitolul % se ocupă de i%-tr irea ' cr. %nga&atorul are obliga!ia să asigure întrunirea comitetului de securitate şi sănătate în muncă cel pu!in o dată pe trimestru şi ori de c6te ori este necesar. anga&ator sau reprezentantul său legal şi"sau reprezentan!ii săi în număr egal cu cel al reprezentan!ilor lucrătorilor.t3ri inclusiv. urmărirea realizării măsurilor dispuse de către inspectorii de muncă.%./i'e di% d32e%i ' -ec rit. ireversibile. d4 din lege/ 2$. anga&atorul trebuie să desemneze % ' -a 2ai 2 '/i ' cr. colaborarea cu lucrătorii şi"sau reprezentan!ii lucrătorilor. 'a " ' cr. în situa!ia în care mai mul!i anga&atori îşi desfăşoară activitatea în acelaşi loc de muncă/ 2>. cu prile&ul vizitelor de control şi al cercetării evenimentelor/ 2'. $/ b4 riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu consecin!e grave. A%(a>at3r ' sau reprezentantul său legal este &re0edi%te'e comitetului de securitate şi sănătate în muncă. Capitolul $% se ocupă de organizarea şi func!ionarea C32itet ' i de Sec ritate 0i S./ii 1% 2 %c.. a%(a>at3r ' &3ate e@ect a activit.t3ri'3r în domeniul securită!ii şi sănătă!ii în muncă 1nstruirea în domeniul securită!ii şi sănătă!ii în muncă are ca scop însuşirea cunoştin!elor şi formarea deprinderilor de securitate şi sănătate în muncă.t3r ' de-e2%at sau reprezentantul serviciului intern de prevenire şi protec!ie care este -ecretar ' comitetului de securitate şi sănătate în muncă.t.t3ri. medicul de medicina muncii şi ' cr.t3ri sau să organizeze -ervici i%ter% de &reve%ire 0i &r3tec/ie pentru a se ocupa de activită!ile de prevenire şi protec!ie din cadrul întreprinderii. $ b4 anga&atorul îşi desfăşoară activitatea profesională în mod efectiv şi cu regularitate în întreprindere şi"sau unitate/ c4 anga&atorul îndeplineşte cerin!ele minime de pregătire în domeniul securită!ii şi sănătă!ii în muncă./ii 1% 2 %c.

conform modelului prevăzut în ane8a nr. semnalarea. fără a lua în calcul ziua producerii accidentului. conform modelului prevăzut în ane8a nr. 1$/ b4 5egistrul unic de eviden!ă a incidentelor periculoase. 1'/ c4 5egistrul unic de eviden!ă a accidentelor uşoare. conform modelului prevăzut în ane8a nr.b4 instruirea la locul de muncă/ c4 instruirea periodică. Enregistrarea accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase se face în baza procesuluiAverbal de cercetare. conform modelului prevăzut în ane8a nr. înregistrarea şi eviden!a accidentelor de muncă şi a incidentelor periculoase. 1)/ d4 5egistrul unic de eviden!ă a accidenta!ilor în muncă ce au ca urmare incapacitate de muncă mai mare de 3 zile de lucru. 5egistrele de eviden!ă trebuie să fie actualizate. Capitolul %$$ se ocupă de c32 %icarea 0i cercetarea eve%i2e%te'3r. anga&atorul la care se înregistrează accidentul va completa J1%2. se completează pentru fiecare persoană accidentată în c6te 4 e8emplare care se înaintează spre avizare după cum urmează+ a4 inspectoratului teritorial de muncă care a avizat dosarul de cercetare întocmit de comisia anga&atorului. declararea şi raportarea bolilor profesionale. En baza procesuluiAverbal de cercetare întocmit de persoanele împuternicite prin lege. cercetarea. 13 . în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea procesuluiAverbal de cercetare. în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea avizului/ b4 inspectoratului teritorial de muncă care a efectuat cercetarea. %nga&atorul va !ine eviden!a evenimentelor în+ a4 5egistrul unic de eviden!ă a accidenta!ilor în muncă. En registru se va !ine eviden!a accidenta!ilor în muncă pentru care perioada de incapacitate temporară de muncă este de minimum 4 zile de lucru. 1>.

selectată sau desemnată de lucrători. precum şi ucenicii şi al!i participan!i la procesul de muncă. precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune/ 12) accident de muncă A vătămarea violentă a organismului. în acelaşi timp şi din aceleaşi cauze.24 A accident care produce incapacitate temporară de muncă de cel pu!in 3 zile calendaristice consecutive. a metodelor de muncă în a cauza daune/ 5) risc A probabilitatea ca dauna să se realizeze în condi!iile e8punerii în anumite condi!ii de gravitate/ 6) lucrător A persoană anga&ată de către un anga&ator. cu e8cep!ia persoanelor care prestează activită!i casnice/ 7) anga&ator A persoană fizică sau &uridică ce se află în raporturi de muncă ori de serviciu cu lucrătorul respectiv şi care are responsabilitatea întreprinderii şi"sau unită!ii/ 8) al!i participan!i la procesul de muncă A persoane aflate în întreprindere şi"sau unitate. elevii în perioada efectuării stagiului de practică. cu permisiunea anga&atorului. invaliditate ori deces/ 13) accident uşor A eveniment care are drept consecin!ă leziuni superficiale care necesită numai acordarea primelor îngri&iri medicale şi a antrenat incapacitate de muncă cu o durată mai mică de 3 zile/ 14) accident care produce incapacitate temporară de muncă 31.). în condi!iile în care au fost implicate persoane anga&ate. a surselor de energie. cum ar fi un bra! smuls din umăr. confirmat imediat sau după un interval de timp. în baza unui act medicoAlegal/ 19) accident colectiv A accidentul în care au fost accidentate cel pu!in 3 persoane. precum şi şomeri pe durata participării la o formă de pregătire profesională şi persoane care nu au contract individual de muncă înc-eiat în formă scrisă şi pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale şi a presta!iilor efectuate prin orice alt mi&loc de probă/ 9) reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securită!ii şi sănătă!ii lucrătorilor A persoană aleasă. în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale/ 11) eveniment A accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului. p6nă la emiterea deciziei de încadrare întrAun grad de invaliditate de către organele medicale în drept/ 18) accident mortal 374 A accident în urma căruia se produce decesul accidentatului. integrită!ii fizice şi psi-ice. în cadrul aceluiaşi eveniment/ 20) accident de muncă de circula!ie A accident survenit în timpul circula!iei pe drumurile publice sau generat de traficul rutier. care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel pu!in 3 zile calendaristice. să îi reprezinte pe aceştia în ceea ce priveşte problemele referitoare la protec!ia securită!ii şi sănătă!ii lucrătorilor în muncă/ 10) prevenire A ansamblul de dispozi!ii sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele procesului de muncă. inclusiv studen!ii. emisă de organele medicale în drept/ 17) invaliditate evidentă A pierdere a capacită!ii de muncă datorată unor vătămări evidente. sănătă!ii lucrătorilor şi a altor persoane participante la locul de muncă/ 4) pericol A proprietatea intrinsecă. dacă persoana vătămată se afla în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu/ 21) accident de muncă de traseu+ a. emisă de organele medicale în drept/ 16) invaliditate A pierdere par!ială sau totală a capacită!ii de muncă. confirmată prin decizie de încadrare întrAun grad de invaliditate. produse în urma unui eveniment. în conformitate cu prevederile legale. accident survenit în timpul şi pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la domiciliu şi invers şi care a antrenat vătămarea sau decesul/ 14 . a ec-ipamentelor de muncă.Ă REFERITOARE LA SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ 1) securitate A o stare fără pericol 3a fi la adăpost de orice pericol4/ 2) securitatea muncii A absen!a pericolului de accidentare şi îmbolnăvire profesională la locul de muncă/ 3) securitate şi sănătate în muncă A ansamblul de activită!i institu!ionalizate av6nd ca scop asigurarea celor mai bune condi!ii în desfăşurarea procesului de muncă. persoane care prestează activită!i în folosul comunită!ii sau activită!i în regim de voluntariat. potrivit legii. incidentul periculos. apărarea vie!ii. precum şi into8ica!ia acută profesională. a materialelor. situa!ia de persoană dată dispărută sau accidentul de traseu ori de circula!ie. CONCEPTE DE :A. produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu. confirmată prin certificat medical/ 15) accident care produce invaliditate 31NG4 A accident care produce invaliditate confirmată prin decizie de încadrare întrAun grad de invaliditate. în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale în vederea anga&ării.

precum şi consecin!ele ac!iunii acestora asupra organismului uman 3deces sau invaliditate4  nivelul cantitativ al factorilor de risc în cazul îmbolnăvirilor profesionale/  durata de e8punere la ac!iunea factorilor de risc/  nivelul morbidită!ii prin accidente şi boli profesionale. situat în clădirile întreprinderii şi"sau unită!ii. $ lit. unealtă sau instala!ie folosită în muncă/ 30) ec-ipament individual de protec!ie A orice ec-ipament destinat a fi purtat sau m6nuit de un lucrător pentru aAl prote&a împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă. dintre care un e8emplar la conducerea unită!ii şi un e8emplar. precum şi orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv/ 31) loc de muncă A locul destinat să cuprindă posturi de lucru. să eviden!ieze locurile de muncă cu pericol deosebit din activitatea proprie şi să întocmească. cauzată de agen!i nocivi fizici. la conducătorul locului de muncă respectiv. 25) boală legată de profesiune A boala cu determinare multifactorială. c-imici ori biologici caracteristici locului de muncă. <ersoanele &uridice şi fizice sunt obligate să identifice. 26) cercetare a bolilor profesionale A procedură efectuată în mod sistematic. 29) ec-ipament de muncă A orice maşină. Jişele se întocmesc în 2 e8emplare. reală şi actuală căreia îi lipseşte doar prile&ul declanşator pentru a produce un accident în orice moment/ <rin loc de muncă cu pericol deosebit se în!elege locul de muncă ce are un nivel ridicat de risc de accidentare sau de îmbolnăvire profesională care poate genera accidente cu consecin!e grave. pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde ia masa şi invers. la care unii factori determinan!i sunt de natură profesională. aparat. pentru fiecare loc de muncă cu pericol deosebit. în procesul de muncă/ (olile profesionale sunt şi afec!iunile suferite de elevi şi studen!i în timpul efectuării instruirii practice. ireversibile 3deces sau invaliditate4. Bocurile de muncă cu pericol deosebit se caracterizează prin e8isten!a unuia sau a mai multor factori de risc prezenta!i în continuare+ A factori de risc care pot genera e8plozii+ A pulberi în suspensie în aer/ A gaze sau vapori e8plozivi/ A substan!e e8plozive/ A recipiente sub presiune/ A al!i factori/ A factori de risc care generează incendii+ A gaze sau vapori inflamabili/ A substan!e inflamabile/ A al!i factori/ A factori de risc mecanic şi termic+ 15 . ca urmare a e8punerii organismului la no8e e8istente la locul de muncă/ 24) boală profesională A afec!iunea care se produce ca urmare a e8ercitării unei meserii sau profesii. cu scopul de a stabili caracterul de profesionalitate a bolii semnalate/ 27) semnalare a bolilor profesionale A procedură prin care se indică pentru prima oară faptul că o boală ar putea fi profesională/ 28) raportare a bolilor profesionale A procedură prin care se transmit informa!ii referitoare la bolile profesionale declarate potrivit legii la Centrul na!ional de coordonare metodologică şi informare privind bolile profesionale şi la Centrul Na!ional pentru 0rganizarea şi %sigurarea *istemului 1nforma!ional şi 1nformatic în 7omeniul *ănătă!ii (ucureşti. o fişă care va cuprinde date concrete privind criteriile care stau la baza stabilirii locurilor de muncă cu pericol deosebit. Bista locurilor de muncă identificate şi fişele acestora vor fi !inute în eviden!ă şi vor fi reactualizate ori de c6te ori intervin modificări ale proceselor şi parametrilor care caracterizează locul de muncă respectiv. 3# din lege/ 23) into8ica!ie acută profesională A stare patologică apărută brusc.b. precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului. şi care a antrenat vătămarea sau decesul/ c. inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi"sau unită!ii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activită!ii/ 32) pericol grav şi iminent de accidentare A situa!ia concretă. accident survenit pe perioada pauzei reglementare de masă în locuri organizate de anga&ator. accident survenit pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde îşi încasează salariul şi invers şi care a antrenat vătămarea sau decesul/ 22) accident în afara muncii A accident care nu îndeplineşte condi!iile prevăzute la art. Ba stabilirea locurilor de muncă cu pericol deosebit se vor avea în vedere următoarele criterii+  identificarea factorilor de risc de accidentare şi de îmbolnăvire profesională. g4 şi la art.

captare no8e4/ • organizarea sistemului informa!ional şi luarea deciziei de prevenire/ • alte măsuri. unită!ile pot solicita. vapori.corpuri cu temperaturi ridicate din domeniile+ metalurgie. reală şi actuală. organizatorice sau te-nice+ • adoptarea te-nologiilor de lucru cu risc minim/ • dotarea cu aparatură de control. asisten!ă te-nică de la institutele de specialitate 31NC7<2 (ucureşti. 1dentificarea locurilor de muncă cu pericol deosebit se face în unitate de către o coAmisie mi8tă formată din specialişti desemna!i de conducătorul unită!ii. fabricarea produselor refractare şi altele/ A factori de risc c-imic+ A substan!e to8ice.A surpare. :viden!a locurilor de muncă cu pericol deosebit constituie obliga!ia persoanelor &uridice şi a persoanelor fizice. caustice. fabricarea sticlei şi a produselor ceramice. Ba locurile de muncă cu pericol deosebit se iau una sau mai multe dintre următoarele măsuri de protec!ie a muncii. aerosoli to8ici sau caustici/ A factori de risc fizic+ A zgomot şi vibra!ii/ A radia!ii electromagnetice şi ionizante/ A pulberi pneumoconiogene/ A factori de risc biologic+ A microorganisme patogene/ A plante periculoase/ A animale periculoase/ A factori de risc datora!i caracterului special al mediului+ A subteran/ A acvatic/ A subacvatic/ A aerian/ A factori naturali de risc+ A avalanşe/ A trăsnet/ A viitură/ A factori de risc psi-ic+ A ritm mare de muncă impus de te-nologie/ A monotonia muncii. căreia îi lipseşte doar prile&ul declanşator pentru a deveni realitate în orice moment. deformare plastică la cald. tratament termic. siderurgie. 16 . reprezentan!i ai sindicatelor sau"şi reprezentan!i ai salaria!ilor. prăbuşire. 1N*:2:H <etroşani etc. <rin pericol iminent de accidentare se în!elege situa!ia concretă. după caz. *itua!ia locurilor de muncă cu pericol deosebit de accidentare şi îmbolnăvire profesională şi măsurile de prevenire aferente constituie prioritate pentru controalele preventive. Ba stabilirea locurilor de muncă cu pericol deosebit.4 sau e8per!i abilita!i în acest sens. semnalizare şi avertizare a depăşirii parametrilor de securitate/ • selec!ia personalului de decizie şi operativ pe baza verificării pregătirii profesionale şi a e8aminării medicale şi psi-ologice/ • elaborarea programelor de lucru specifice pe baza fişelor te-nologice şi a instruc!iunilor de lucru/ • instruirea şi testarea personalului cu privire la cunoştin!ele de protec!ia muncii specifice locurilor de muncă/ • repartizarea sarcinilor şi supraveg-erea îndeplinirii acestora conform instruc!iunilor te-nologice/ • verificarea dotării şi folosirii ec-ipamentului individual de protec!ie/ • dotarea cu sisteme de protec!ie colectivă 3e8emplu+ ventila!ie.scurgere"deversare" &et de fluide 3temperaturi"presiuni ridicate4/ . 2ăsurile de prevenire care se stabilesc vor fi adaptate specificului locului de muncă şi vor fi aprobate şi avizate o dată cu lista locurilor de muncă cu pericol deosebit. scufundare/ . cancerigene/ A gaze.

precum şi şomerii în perioada de reconversie profesională/ 35) securitate şi sănătate în muncă A ansamblul de activită!i institu!ionalizate av6nd ca scop asigurarea celor mai bune condi!ii în desfăşurarea procesului de muncă. de îndată. după caz+  oprirea instala!iilor şi"sau a activită!ii/  evacuarea personalului din zonele periculoase/  anun!area conducătorilor ierar-ici/  eliminarea stării care a condus la oprirea instala!iilor şi"sau a activită!ii. precum şi de către persoanele care au atribu!ii de control în domeniul protec!iei muncii. unelte. fenomene. 1> alin. instruc!iunilor te-nice. studen!ii. produse intermediare etc. 33) zone cu risc ridicat şi specific A acele zone din cadrul întreprinderii şi"sau unită!ii în care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecin!e grave. pentru a realiza scopul sistemului de muncă/ 49) factori de risc A însuşiri.4 şi a obiectelor muncii 3materii prime. A totalitatea mi&loacelor de muncă 3clădiri. abilitate să presteze servicii de protec!ie şi prevenire în domeniul securită!ii şi sănătă!ii în muncă. accidentul te-nic. deciziile scrise. procese. avaria. în vederea participării şi consultării periodice în domeniul securită!ii şi sănătă!ii în muncă. ec-ipamente te-nice etc. comportamente proprii elementelor implicate în procesul de muncă şi care pot provoca accidente de muncă şi"sau îmbolnăviri profesionale. cum ar fi e8plozia. în anumite condi!ii ale mediului de muncă/ 45) mediul de muncă A componentă a sistemului de muncă. normativelor. formată din totalitatea condi!iilor fizice. apărarea vie!ii. regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi func!ionare. rezultat din disfunc!ionalitatea unei activită!i sau a unui ec-ipament de muncă sau"şi din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrătorii. respectiv deces sau invaliditate/ 34) stagiu de practică A instruirea cu caracter aplicativ. dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări şi"sau a cauzat ori ar fi fost posibil să producă pagube materiale/ 37) servicii e8terne A persoane &uridice sau fizice din afara întreprinderii"unită!ii. ucenicii. biologice şi psi-osociale în care e8ecutantul îşi desfăşoară activitatea/ 46) e8ecutant A anga&atul " salariatul " lucrătorul care realizează sarcina de muncă/ 47) mi&loace de produc!ie+ A mi&loace prin intermediul cărora e8ecutantul realizează sarcina de muncă.Constatarea stării de pericol iminent se face de către e8ecutant sau de către conducăAtorul procesului de muncă în raport cu prevederile normelor specifice. cauze poten!iale ale accidentelor de muncă şi"sau bolilor profesionale/ 50) protec!ia individuală A măsură de protec!ie a muncii prin care se previne sau se diminuează ac!iunea factorilor de risc asupra unei singure persoane. specifică meseriei sau specialită!ii în care se pregătesc elevii. c-imice. orice alte mi&loace te-nice şi organizatorice de protec!ie a muncii sau c6nd nu pot fi avute în vedere asemenea mi&loace. la care se apelează în cazurile c6nd au fost epuizate. incendiul.4 utilizate în procesul de produc!ie a bunurilor materiale. dispozi!iile scrise ori verbale ale conducătorului direct sau ale şefilor ierar-ici ai acestuia/ 42) comunicare A procedura prin care anga&atorul comunică producerea unui eveniment. mi&loace de transport. stanAdardelor. Ba constatarea stării de pericol iminent se vor lua imediat una sau mai multe dintre următoarele măsuri de securitate. autorită!ilor/ 43) eviden!ă A mi&loacele şi modalită!ile de păstrare a informa!iilor referitoare la evenimentele produse/ 44) sistemul de muncă reprezintă ansamblul constituit de unul sau mai mul!i e8ecutan!i şi mi&loace de produc!ie care. integrită!ii fizice şi psi-ice. maşini. sănătă!ii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă/ 36) incident periculos A evenimentul identificabil. 314A334 din lege/ 41) îndatoriri de serviciu A sarcini profesionale stabilite în+ contractul individual de muncă. at6t c6t este rezonabil posibil. prin intermediul mi&loacelor de produc!ie. interac!ionează pe baza unui circuit informa!ional. 48) sarcina de muncă A totalitatea ac!iunilor care trebuie efectuate de către e8ecutant. instala!ii. în conformitate cu art. ireversibile. <rotec!ia individuală reprezintă o modalitate de prevenire a accidentelor de muncă şi a îmbolnăviri lor profesionale. stări. 17 . av6nd un scop de realizat. emisiile ma&ore de no8e. conform legii/ 38) autorizare a func!ionării din punct de vedere al securită!ii şi sănătă!ii în muncă A asumarea de către anga&ator a responsabilită!ii privind legalitatea desfăşurării activită!ii din punct de vedere al securită!ii şi sănătă!ii în muncă/ 39) serviciu intern de prevenire şi protec!ie A totalitatea resurselor materiale şi umane alocate pentru efectuarea activită!ilor de prevenire şi protec!ie în întreprindere şi"sau unitate/ 40) comitet de securitate şi sănătate în muncă A organul paritar constituit la nivelul anga&atorului. fişa postului.

în sensul că utilizarea lor previne declanşarea unor fenomene care ar putea conduce la accidente de muncă 3e8emplu . încăl!ăminte de protec!ie cu bombeu metalic. caracterizată prin aceeaşi for mă generală şi caracteristici func!ionale 3e8emplu . este destinat protec!iei unui singur muncitor şi care este purtat de acesta. tip 37: 21<4 A grup specific de 21< din cadrul unui sortiment. 56) sortiment 37: 21<4 A grup specific de 21< care asigură protec!ie aceleiaşi păr!i anatomice. 55) ec-ipament individual de lucru 3:1B4 A totalitatea 21< utilizate în procesul de muncă pentru prote&area îmbrăcămintei personale a muncitorilor împotriva uzurii şi murdăririi e8cesive. care se acordă ca 21< în cazul lucrului cu substan!e e8plozive. nu prote&ează împotriva efectelor unei e8plozii. dar previne posibila ini!iere a unei e8plozii. 53) protector A obstacol destinat a fi interpus între un factor de risc şi organismul uman pentru a realiza o func!ie de protec!ie prin împiedicarea contactului dintre aceştia. 54) ec-ipament individual de protec!ie 3:1<4 A totalitatea 21< cu care este dotat lucrătorul în timpul activită!ii. :1B nu îndeplineşte func!ii de protec!ie împotriva accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. încăl!ăminte de protec!ie4. rezistent la foc. 18 . prin intermediul ei se poate combate un număr limitat de factori de risc / 51) mi&loc individual de protec!ie . 21< fac parte din categoria protectorilor a căror particularitate o reprezintă faptul căAşi îndeplinesc func!ia de protec!ie prin interpunerea între factorul de risc şi organismul uman. 52) func!ie de protec!ie A func!ia realizată de un 21< prin care se combate ac!iunea unui factor de risc asupra organismului uman sau numai se semnalizează e8isten!a unui factor de risc. :1< trebuie să asigure protec!ia muncitorului împotriva tuturor factorilor de risc care ac!ionează asupra lui în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă. 21< au o func!ie de protec!ie indirectă. len&eria de corp din fibre naturale.<rotec!ia individuală se realizează cu a&utorul mi&loacelor individuale de protec!ie 321<4. En unele situa!ii. caracterizate prin faptul că realizează protec!ia împotriva aceluiaşi factor de risc 3e8emplu . ca urmare a încărcărilor electrostatice ce sAar putea acumula pe o len&erie care con!ine fibre sintetice4.

NOTIUNI DESPRE RISCURI GENERALE SI PREVENIREA LOR En baza rela!iei biunivoce /actor de risc 1 măsură de prevenire . Bistele complete de factori de risc se vor regăsi după cum urmează+ . referitoare la modul în care trebuie îndeplinită sarcina de muncă/ .factori de risc proprii e8ecutantului/ . Capacitatea de muncă are un caracter dinamic.erori de decizie/ . +apacitatea de muncă reprezintă o rezervă poten!ială de muncă mobilizată la un nivel mai scăzut sau mai ridicat în func!ie de cerin!ele îndeplinirii sarcinii de muncă prin intermediul anumitor mi&loace de produc!ie şi în anumite condi!ii de mediu. 1.erori de e8ecu!ie/ . factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională proprii e8ecutantului se pot subsuma unei erori la nivelul verigilor de bază ale activită!ii de muncă+ .evitarea riscurilor. prelucrarea rapidă a informa!iilor. cel mai lucrativ criteriu./aza de încălzire . En func!ie de acest criteriu. este cel careAi împarte după elementul generator din cadrul sistemului de muncă. prin respectarea prescrip!iilor te-nice şi a reglementărilor de protec!ia muncii. pot constitui cauze de accidentare şi îmbolnăvire profesională./aza capacităţii optime de muncă A nivel ma8im şi relativ constant al performan!ei/ probabilitatea comiterii unei erori este minimă/ . caracterizată prin apari!ia oboselii.factori de risc proprii mi&loacelor de produc!ie/ ./aza scăderii treptate a capacităţii de muncă . variază de la un e8ecutant la altul şi c-iar la acelaşi individ la momente diferite. el reprezintă abaterea e8ecutantului de la modul ideal de îndeplinire a celor patru secven!e ale activită!ii prin care se realizează sarcina de muncă. En consecin!ă. ceea ce implică sesizarea rapidă a acestora 3c-iar anticiparea lor4. pentru identificarea factorilor de risc ce trebuie elimina!i"ani-ila!i. abatere care poate consta întrAo omisiune sau ac!iune greşită. a elementelor critice.factori de risc proprii mediului de muncă. prelucrare şi interpretare a informa!iei/ . <e parcursul desfăşurării activită!ii.factori de risc proprii sarcinii de muncă/ . Comportamentul normal presupune două componente+ . ceea ce favorizează producerea accidentelor. caracterizată printrAo capacitate cresc6ndă de muncă şi valori relativ scăzute ale rapidită!ii şi preciziei opera!iilor şi aten!ia instabilă 3deci faza prielnică producerii accidentelor4/ . principalele faze ale dinamicii capacită!ii de muncă sunt+ . e8plicit6nduA se modul în care. se detaliază în continuare fiecare categorie de factori de risc. 19 .erori de recep!ie. Comportamentul inadec&at sub aspectul securită!ii muncii se manifestă prin conduite nesigure sau necorespunzătoare situa!iilor obişnuite sau neobişnuite de muncă. 1ndiferent de reparti!ia sarcinilor între om şi maşină.$. %ltfel spus. activitatea de muncă pe care o desfăşoară e8ecutantul cuprinde 4 secven!e principale+ recep!ionarea şi constituirea informa!iei/ elaborarea şi adoptarea deciziilor/ e8ecu!ia/ autoreglarea. 7in punct de vedere al securită!ii muncii distingem un comportament normal care nu conduce la periclitarea sănătă!ii sau integrită!ii anatomoAfunc!ionale a e8ecutantului şi un comportament inadecvat care poate favoriza sau declanşa un accident sau o îmbolnăvire profesională. %celeaşi faze se înregistrează pe parcursul săptăm6nii şi al lunii. decizia şi e8ecu!ia ei prompte şi rapide. FACTORI DE RISC PROPRII E9ECUTANTULUI *tudiile şi analizele efectuate privind fenomenele de accidentare şi îmbolnăvire profesională au relevat inciden!a ma&oră a factorilor de risc proprii e8ecutantului.erori de autoregla&.neutralizarea situa!iilor de risc create. ac!ion6nd asupra e8ecutantului.

e8perien!a4. deprinderi specifice. 7intre acestea. precizie. calitate etc. En acelaşi interval. corespunzător scopului proceselor de muncă. procedee. viitorii e8ecutan!i şi conducători îşi însuşesc cunoştin!ele profesionale necesare e8ecutării meseriei şi îşi formează deprinderile de muncă pe baza cărora vor putea realiza totalitatea opera!iilor care alcătuiesc sarcina de muncă. prin care oamenii se deosebesc unii de al!ii. sarcini. formează personalitatea acestuia. are o anumită /recvenţă. 20 . FACTORI DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCĂ 'arcina de muncă reprezintă ansam(lul acţiunilor pe care tre(uie să le e/ectueze e%ecutantul prin intermediul mi)loacelor de producţie pentru a realiza scopul sistemului de muncă . nu este constantă. ei trebuie săAşi însuşească cunoştin!ele privind riscurile specifice activită!ii respective şi săAşi formeze deprinderi de securitate în raport cu situa!iile de risc specifice. depinz6nd de factori de moment. include sarcini şi opera!ii care cer cunoştin!e. cu ac!iune temporară. dar şi de variabile de moment. reguli. are o anumită frecven!ă în ciclul de muncă. respectiv+  oboseală/  boala/  emo!iile/  interesele de moment/  stările de depresiune/  conflicte familiale sau profesionale/  influen!a alcoolului/  factorii alimentari/  efortul voluntar de moment. strategii şi în cadrul unor cerin!e de viteză. capacită!i particulare.nivelul cunoştin!elor şi deprinderilor profesionale/ . :a se încadrează printre no!iunile cu a&utorul cărora se defineşte orice activitate de muncă+ func!ii. comportament. <rima este dependentă de variabile individuale cvasistatice 3cum sunt aptitudinile. . opera!ii. 9n e8ecutant poate îndeplini singur o func!ie sau împreună cu maşina. precizie. precizie etc (peraţia este cea mai mică unitate a muncii şi este su(ordonată sarcinii / se poate caracteriza în raport cu+  con!inutul+ obiecte. cerin!e etc. prin folosirea unor metode. Î%. realizează unul sau mai multe scopuri. adecvare la reguli4. C %30ti%/e'e 0i de&ri%deri'e &r3@e-i3%a'e En cursul perioadei de pregătire profesională. %ceste însuşiri individuale pot fi cunoscute şi evaluate ca nivel de dezvoltare. cantitate. un scop 3su(ordonat scopului /uncţiei4.însuşiri şi capacită!i individuale+ • temperament/ • aptitudini/ • caracter/ • v6rstă. %nsamblul tuturor trăsăturilor psi-ice şi fiziologi ce particulare. e8perien!ă profesională/ • stare de sănătate etc./i'e i%divid a'e En afara unor însuşiri. 7eci se poate face o distinc!ie între capacitatea de muncă potenţială 3permanentă4 şi cea actuală 3de moment4. 'arcina este reprezentată de un grup de acţiuni legate temporar şi realizate cu aceleaşi elemente in/ormaţionale şi mi)loace de muncă2 este o unitate su(ordonată /uncţiei. procese. ca oboseala. activitate. capacită!i general umane şi a unor posibilită!i şi limite fizice şi psi-ofiziologice caracteristice fiin!ei umane. caracteristice pentru un anumit individ. la r6ndul ei. func!iile constituie unită!i ma&ore ale muncii.7iferen!ele individuale prezentate la nivelul capacită!ii de muncă depind de factori ca+ . Capacitatea de muncă individuală. ). obiective/  structura+ modul de organizare a elementelor componente/  cerin!e impuse+ ansamblul condi!iilor care trebuie respectate de operator pentru a atinge obiectivele muncii 3parametrii ac!iunii+ viteză. necesită anumite cunoştinţe şi deprinderi şi tre(uie să se încadreze unor cerinţe restrictive5 viteză. e8istă şi însuşiri. procedee.0iri'e 0i ca&acit.răsăturile care alcătuiesc personalitatea se pot clasifica în trei categorii+ temperament/ aptitudini/ caracter. Junc!ia implică responsabilitatea în raport cu scopurile sistemului. pot cuprinde una sau mai mulAte sarcini şi sunt foarte variate.

$. contact electric etc. En consecin!ă. *actori de natură mecanică 6işcările periculoase. % doua grupă de factori provine din neluarea în considerare a variabilei umane. ordinea de suc cesiune eficientă a elementelor opera!iei. procedee greşite/ • absen!a unor opera!ii/ • metode de muncă necorespunzătoare 3succesiunea greşită a opera!iilor. En func!ie de rolul lor în cadrul procesului de muncă. pieselor etc. tăieturi. întreruperea. străpungeri etc. . provoc6nd sub sau suprasolicitarea organismului său. reguli. m6nuirilor. respectiv din stabilirea nera!ională a parametrilor ac!iunilor umane. cu efectele descrise la subcapitolul precedent. factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională proprii mi&loacelor de produc!ie se pot împăr!i în patru mari categorii+ 1B factori de natură fizică/ )B factori de natură c-imică/ $B factori de natură biologică/ 5B sub"suprasolicitare psi-ofiziologică a e8ecutantului. include la r6ndul lor+ a. 2odul în care pot conduce la accidentare şi"sau îmbolnăvire profesională este evident. întreruperii sau dozării vitezei/ :. întrAun interval mai mic dec6t cel normal.)etoda de muncă re/lectă modul în care se realizează sarcina şi operaţiile în condiţiile tehnologice concrete şi de înzestrare tehnică / cuprinde. contuzii. dificultatea şi comple8itatea sarcinii fie se situează sub posibilită!iAle e8ecutantului. alcătuirea ra!ională a m6nuirilor şi mişcărilor în condi!iile te-nicoAorganizatorice precizate. <rima categorie de factori are la bază o insuficientă cunoaştere a te-nologiilor şi metodelor prin care se poate a&unge la realizarea scopului procesului de muncă. în general. mecanismelor. mişcările maşinilor.oate aceste categorii de mişcări constituie surse poten!iale de accidentare put6nd produce vătămări sub formă de striviri. mişcărilor4/ )B cerin!e sub"supradimensionate impuse e8ecutantului. Fact3rii de ri-c de %at r. *tatisticile arată că cele mai multe accidente de muncă. @iAic. dozarea vitezei/  cu pericolul autodeclanşării sau declanşării contraindicate 3autopornire prin autoaprindere. respectiv necorespunzătoare posibilită!ilor acestuia. FACTORI DE RISC PROPRII MIELOACELOR DE PRODUC8IE 7upă natura ac!iunii lor. En ambele situa!ii are loc scăderea capacită!ii de muncă datorită oboselii. func!ionale+  normale în intervalul de timp de func!ionare fără restric!ii în legătură cu declanşarea. respectiv+ • opera!ii. fie le depăşeşte. se datorează organelor în mişcare ale maşinilor. organelor de maşini. 1. 21 . En raport cu aceste no!iuni definitorii ale activită!ii de muncă se desprind factorii de accidentare şi îmbolnăvire profesională proprii sarcinii de muncă+ 1B con!inut sau structură necorespunzătoare a sarcinii de muncă în raport cu scopul sistemului de muncă sau cu cerin!ele impuse de situa!iile de risc. pot fi+ A. deoarece determină eroarea la nivelul e8ecutantului. av6nd cauze de natură obiectivă./ prin ac!ionare involuntară sau din greşeală4/  cu pericolul întreruperii imprevizibile/  cu momente de pericol în cazul în care nu pot fi sau nu sunt controAlate în sensul declanşării. nefunc!ionale+ A devieri de la traiectoriile normale/ ♦ recul/ ♦ balans/ ♦ şocuri la pornire sau oprire/ ♦ desprinderea şi proiectarea de corpuri şi"sau particule/ ♦ ruperea unui element de legătură/ ♦ desprinderea " desfacerea unei legături.

implozii. c. utila. b. în apropierea surselor de căldură sau în locuri cu substan!e corosive/ − depozitarea în aceeaşi încăpere a buteliilor sau recipientelor care con!in substan!e incompatibile 3o8igen şi -idrogen/ o8igen şi amoniac/ amoniAac şi clor/ clor şi -idrogen/ clor şi o8igen. în raport cu condi!iile de lucru/ − umplerea necorespunzătoare a autoclavelor. în special c6nd se lucrează cu produse care.7in cele prezentate rezultă că riscurile mecanice sunt reprezentate. . instalaţiilor. supape de siguran!ă. e8istă riscul producerii unor neetanşeită!i care pot duce la e8plozii. în general. autoclavele. ca urmare a unor creşteri necontrolate ale temperaturii4/ − lipsa aparatelor de măsură şi control a presiunii şi temperaturii 3manometre.4/ − manevrarea necorespunzătoare a recipientelor. *pa!iul situat în interiorul sau împre&urul unui ec-ipament te-nic în care prezen!a oricărei persoane o e8pune pe aceasta la riscul de accidentare mecanică este numită Lzonă de risc mecanic@ sau Lzonă de pericol mecanic@. dacă în recipientele sub presiune se depozitează substan!e puternic corosive. En ambele situa!ii e8istă riscul producerii unor accidente+ în primul caz 3presiune4 se pot declanşa e8plozii. alunecoase. se numeşte vi(raţie sau oscilaţie. +tila. capace de protec!ie etc.nstalaţiile. în general. începe să se mişte. 7e asemenea.plo/ii şi implo/ii0 0 serie întreagă de opera!ii şi procese industriale se efectuează fie la presiune ridicată. în contact cu aerul. în cazul recipientelor şi buteliilor sub presiune. 9n sistem material scos din pozi!ia de ec-ilibru. clădirilor etc. răsturnarea. în vase de sticlă sau în alte recipiente ce func!ionează la presiuni mai reduse/ − defec!iuni ale reductoarelor de presiune/ − ungerea ventilelor şi a manometrelor de la recipientele ce con!in o8igen cu uleiuri sau grăsimi. numite Lelemente periculoase@. abrazive.4/ − desc-iderea bruscă a ventilului buteliilor şi recipientelor/ − introducerea gazelor comprimate în butelii sau recipiente. în!epare etc. vătămările produse constau. . buteliilor şi recipientelor 3lipsa unui spa!iu de siguran!ă suficient de mare.e sub presiune sau &id -risc de e. recipientele şi buteliile de gaze comprimate. membrane de siguran!ă. lu8a!ii4. formează amestecuri e8plozive/ − lipsa unor paravane sau coşuri de protec!ie în caz de implozie/ − reducerea bruscă a presiunii în instala!ie/ − vibra!ia puternică a recipientelor sub presiune redusă/ − varia!ii bruşte de temperatură şi presiune în instala!ii/ − încălzirea cu flacără a aparatelor de distilare în vid. 22 . adezive. %ccidentarea se produce prin contactul e8ecutantului cu un element periculos. necesar în cazul dilatării con!inutului. %t6t în cazul e8ploziilor.cesi&e ale sculelor. este deosebit de mare la temperaturi ridicate 3în cazul amplasării acestora în apropierea unor surse de căldură4. de asemenea. <rincipalele cauze poten!iale ale accidentelor la utila)ele su( presiune sunt+ − dimensionarea necorespunzătoare a utila&elor. supunerea lor la trepida!ii/ − păstrarea buteliilor la soare. utila)ele şi aparatura care lucrează su( vid pot. respectiv+ în!epătoare. termometre4/ − lipsa dispozitivelor de siguran!ă 3discuri de e8plozie. 5iscurile de implozie la utila&ele care lucrează sub vid apar cel mai frecvent în următoarele cazuri+ − defecte ale materialului 3tensiuni remanente"neregularită!i structurale4/ − neetanşeită!i ale instala!iilor. <ericolul de e8plozie.ot din categoria factorilor de natură mecanică proprii mi&loacelor de produc!ie mai fac parte+ *upra/eţe sau contururi periculoase. <rincipalele utila&e şi instala!ii care lucrează sub presiune sunt compresoarele. iar în cel deAal doilea 3vid4. prin aplicarea " suprimarea unei for!e. tăioase. c6t şi al imploziilor. <rin contactul fizic dintre e8ecutant şi diverse păr!i ale mi&loacelor de muncă sau obiecte ale muncii care prezintă asemenea caracteristici se pot produce vătămări prin alunecare şi cădere 3fracturi. respectiv de elementele aflate în mişcare ale acestuia. de purtătorii de energie cinetică ai unui ec-ipament te-nic. 7acă mişcarea sistemului fa!ă de starea de referin!ă este alternativă. lovirea unuia de celălalt sau de obiecte tari. %ibraţiile e. fie în condi!ii de vid.elor. etc. în mutilări par!iale sau totale ale victimei. tăiere. să constituie factori de risc de accidentare.

*Aa stabilit. amplitudinii de ># cm/ la 1## Fz.$## Fz. în func!ie de parametrii vibra!iei. 7upă numărul gradelor de libertate ale sistemului+ a4 vibra!ii cu un grad de libertate/ b4 vibra!ii cu două sau mai multe grade de libertate. se poate considera că vibra!iile ac!ionează asupra organismului. că percep!ia automată la om este asigurată de două categorii de receptori.. pozi!ia corpului şi organul afectat. iar pragul de nocivitate. En benzile de frecven!ă pentru ma8imum de sensibilitate 3şi anume 4A> Fz. pragul limită inferior corespunde amplitudinii de numai $ cm. neurologice şi psi-ice. 7eoarece ele sunt mărimi interdependente. %stfel.#1 m"s 2.. %stfel. 2ai mult dec6t at6t. omul percepe vibra!iile de la 1 la 1. pragul limită inferior corespunde amplitudinii de #.. bra!4/ • durata totală de e8punere. sensibili la frecven!e de p6nă la 2$# Fz. accelera!iile constituie un indicator direct al mărimii for!elor masice generate de vibra!ii. Fz. 7upă for!ele care ac!ionează în timpul mişcării sistemului material+ a4 vibra!ii neamortizate . 7upă evolu!ia în timp+ a4 vibra!ii periodice/ b4 vibra!ii aperiodice/ c4 vibra!ii aleatoare. şi anume+ receptorii de la suprafa!a pielii. En prezent se foloseşte în special măsurarea accelera!iei. legate prin simple opera!ii de derivare sau integrare. şi receptorii din profunzime. 7omeniul de percepere a vibra!iilor de către organismul uman este mărginit de 2 limite+ pragul limită in/erior şi pragul de nocivitate. 7upă felul mişcării+ a4 vibra!ii de transla!ie/ b4 vibra!ii de rota!ie/ c4 vibra!ii de torsiune. *actori de risc de natură termică 23 . 5olul nociv al vibra!iilor se traduce prin modificări numeroase. atrofii musculare progresive etc. dar cu senza!ii subiective diferite. for!a rezistentă este pozitivă/ d4 vibra!ii libere .Gibra!iile înt6lnite în te-nică sunt variate şi pot fi clasificate după varii criterii+ 1. for!a perturbatoare este diferită de zero. c6t şi pe cea dinamică variabilă. care percep at6t presiunea statică.. cu predominan!a uneia sau alteia. :fectele cele mai intense le au vibra!iile de frecven!ă apropiată cu vibra!iile proprii ale organismului uman M ' . sensibili la frecven!e de la 4# la '# Fz. for!a rezistentă este nulă/ b4 vibra!ii amortizate . for!a rezistentă este negativă/ c4 vibra!ii autoîntre!inute . articula!iile membrelor amortizează în mare măsură oscila!iile cu frecven!ă mai mică de 4# Fz. 3. av6nd o in fluen!ă generală sau locală. 2. datorită unor multiple avanta&e privind construc!ia şi caracteristicile te-nice ale traductoarelor de accelera!ie. pentru vibra!iile transversale4 pragul este situat la apro8imativ 4.##> cm. cunoaşterea uneia dintre ele este suficientă pentru determinarea celorlalte. alcătuind tabloul clinic al (olii de vi(raţie. vitezei sau accelera!iei mişcării. d.. în timp ce încordarea muşc-ilor 3pozi!ia rigidă4 favorizează propagarea lor. for!a perturbatoare este nulă/ e4 vibra!ii for!ate . pentru vibra!iile longitudinale şi 1A2 Fz. <utem spune că ac!iunea vibra!iilor poate fi caracterizată de+ • nivelul de accelera!ie 3valori eficace4/ • con!inutul în frecven!ă 3analiză spectrală4/ • locul de contact al corpului cu sursa de vibra!ii 3vibra!ii globale sau vibra!ii transmise sistemului m6nă . <ropagarea prin corp a vibra!iilor este amortizată sau favorizată de anumi!i factori morfoAfunc!ionali. %cestea variază în func!ie de caracteristicile vibra!iilor 3frecven!ă şi amplitudine4. 7eşi este prevăzut cu un sistem de reglare şi adaptare la vibra!ii mecanice. Jactorii care influen!ează efectul vibra!iilor asupra organismului uman sunt+ intensitatea oscila!iilor/ distan!a dintre individ şi sursa de vibra!ii/ pozi!ia corpului/ modul şi durata de e8punere/ spectrul de frecven!ă şi direc!ia de ac!iune a vibra!iilor. 0rganismul uman nu posedă un sim! al vibra!iei/ acest sim! este suplinit de mecanoreceptorii fusurilor musculare. mai ales în !esutul osos şi muscular. Ba o frecven!ă de 1 Fz. Caracterizarea nivelului vibra!iilor poate fi făcută prin intermediul deplasării.. disparate sau asociate în sindroame generale. pragul de percep!ie variază de la un subiect la altul şi depinde de condi!iile de măsurare. %stfel. de asemenea. 4.

fie datorită unei varia!ii înt6mplătoare a intensită!ii curentului 3curen!ii suplimentari induşi4 sau creşterii rezisten!ei datorită degradării conductorului. respectiv trecerea curentului electric prin organism. sensibilă. contact cu obiecte sau suprafe!e cu temperaturi e8cesiv de ridicate.. sticlă etc. laminator. En func!ie de intensitatea şi profunzimea leziunii. prin el trec6nd Lcuren!i de defect@ 3curen!i care circulă pe alte căi dec6t cele destinate trecerii curentului electric4/  tensiunii de pas. Curentul electric. for&or. dar a rămas încărcată cu sarcini electrice datorită capacită!ii. prin omiterea legării la păm6nt a elementelor deconectate/  atingerilor indirecte. la e8tremită!ile membrelor superioare. 3flictenă4. constructoare de maşini. în calitate de factor direct de accidentare în muncă. se produc totodată şi alte tulburări+ durere.> m4 aflate la poten!iale diferite ca urmare a scurgerii prin păm6nt a unui curent electric/ tensiunile de pas pot apărea în apropierea unui conductor căzut la păm6nt. sudor.En numeroase ramuri industriale e8istă locuri de muncă unde. % doua situa!ie se produce atunci c6nd rezisten!a conductorului nu este corespunzătoare intensită!ii curentului careAl parcurge. 1ndiferent de caz . etc. în special. uneori şi !esuturile subtegumentare+ muşc-i. metabolice. şaAmotor etc. traduse în starea de şoc sau decesul victimei. Contactul cu obiectele sau suprafe!ele cu temperaturi e8cesiv de cobor6te este posibil. utila&elor şi maşinilor sunt ac!ionate electric. strungar. mai ales la altitudine ridicată. Curentul electric poate constitui factor de risc de accidentare în muncă în două situa!ii+ − realizarea contactului dintre organismul uman şi păr!ile componente ale mi&loacelor de muncă aflate sub tensiune . fie din construc!ie. cu aspect cartonat. En toate cazurile. :fectul asupra victimei îl reprezintă leziunile patologice provocate de degerături localizate. caracterizate prin apari!ia unei zone eritematoase.. c6t şi cu stropi de material incandescent . dureroasă. dar care a intrat accidental sub tensiune 3deteriorarea izola!iei. cocsar. tulburări de reodinamică. pentru cei care lucrează în instala!ii frigorifice pentru conservarea produselor alimentare. cardiocirculatorie. cu flăcări sau flame . <rima situa!ie apare în cazul+  atingerilor directe. e8ecutantul poate intra în contact cu obiecte sau suprafe!e cu temperaturi e8cesive+ ridicate sau cobor6te. produse prin contactul cu un element conductiv ca re în mod normal nu este sub tensiune. insensibilă la palpare/  arsuri de gradul . En func!ie de celelalte condi!ii de muncă 3mai ales dacă sunt prezente în cantitate mare substan!e inflamabile sau e8plozive4 se produc incendii şi"sau e8plozii. caracterizate prin carbonizarea !esuturilor. de coagulare. -idroionice. Curentul electric 2a&oritatea instala!iilor. e. poate provoca două tipuri de leziuni+  electrotraumatismul. Curentul electric ac!ionează asupra sistemului nervos şi muscular. En multe dintre situa!iile precizate poate apărea drept risc de accidentare şi contactul cu flăcările . caracterizate prin apari!ia pe tegumente a unei zone eritematoase situate pe o bază de edem masiv. respectiv contactul cu elementele conductive ale instala!iei electrice care+ se află normal sub tensiune/ este scoasă de sub tensiune. vase. care constă în arsuri şi metalizări ale pielii datorită căldurii dezvoltate de arcul electric format la punctele de contactul sau la trecerea curentului electric/  electrocutarea. prin omiterea descărcării acestora după deconectare/ a fost scoasă de sub tensiune. la lucrul cu foc desc-is+ turnător metale. 3escară4/ în această grupă intră arsurile ce afectează întreaga grosime a tegumentului. nervi/ zona arsă se prezintă indurată. unei linii aflate sub tensiune sau în apropierea unei prize de păm6nt de e8ploatare sau de protec!ie prin care trece un curent electric. efectul asupra victimei este arsura termică -cutanată0.4.7 . turnătorAformator. dar se află sub o tensiune indusă pe cale electromagnetică de alte instala!ii. metal. respectiv la atingerea simultană a două puncte de pe sol 3considerate la o distan!ă de #. situată pe o zonă de edem/  arsuri de gradul . suficient de mare pentru a provoca aprinderea îmbrăcămintei e8terioare a conduc torului. Cazul temperaturilor ridicate este specific industriilor siderurgică. pentru meserii ca+ o!elar.. metalurgică. turnătorAtopitor sticlă. pentru personalul care e8ecută lucrări de repara!ii ale liniilor de tensiune în perioada de iarnă. prin natura sarcinii de muncă. precum şi cu flame produse de instala!ii electrice defecte. insuficien!ă respiratorie. /actor de risc direct 3/inal4/ − creşterea bruscă a energiei termice radiate datorită rezisten!ei conductorului . trefilator s6rmă. arcul de sudură etc. <entru opera!iile specifice e8ecutate se eviden!iază drept riscuri de accidentaAre de natură termică at6t contactul cu obiectele prelucrate fierbin!i. arsurile cutanate se clasifică astfel+  arsuri de gradul . are loc o creştere a radia!iei ca lorice. de e8emplu. En func!ie de gravitatea arsurii şi de întinderea suprafe!ei afectate. 3eritem4. 1$ m% este 24 . materiale de construc!ii 3fabricarea sticlei4. sudor la sudarea o8iacetilenică sau în cazul incendiilor. contacte electrice cu alte elemente aflate sub tensiune etc. produAc6nd contrac!ii musculare 3la curen!i de 1# . acoperită cu flictene cu con!inut serocitrin/  arsuri de gradul . /actor indirect 3intermediar4..

fibrila!ii. adezivi. băuturi alcoolice. deoarece depinde de numeroşi factori+       drumul urmat de curent în corp/ intensitatea curentului/ durata contactului/ condi!iile fizice ale subiectului/ faza ciclului cardiac la începutul electrocutării/ frecven!a şi forma undei curentului. degresan!i pentru aragaz etc. $ secunde/ peste $ secunde intervine fibrila!ia cardiacă. se produc crampe în muşc-ii respiratori care pot provoca moartea prin asfi8ie/ • între 50 şi 500 m0 . de către cine şi în ce scop va fi folosit/ astfel. sAau stabilit. folosi!i în electroterapia medicală.### Fz. Fact3ri de ri-c de %at r.împiedicat controlul voluntar al sistemului muscular4. pentru a fi competitivă. c6nd un agent c-imic nou este introdus pe pia!ă. :fectul curentului electric asupra organismului este amplificat de condi!iile de mediu+ umezeală e8cesivă. în intervalul # . 3$ de milioane. %nual sunt introduşi în fabrica!ie al!i $## de agen!i c-imici noi deoarece. prin e8trapolare limitele de periculozitate ale curentului electric+ • p8nă la 10 m0 accidentatul poate. Curen!ii av6nd frecven!ele în intervalul $# . <este $#.4 pesticidele. totuşi. dar arsurile cauzate de curen!ii de frecven!ă înaltă sunt mai grave. 1ntensitatea curentului electric ce trece printrAun corp depinde de tensiunea de atingere şi de rezisten!a electrică a corpului c6nd intră în contact cu elementul aflat sub tensiune. urmată de decesul victimei/ • peste 500 m0. 012 estimează că din totalul de peste 2 milioane de decese care au loc anual. pasta corectoare. Ba frecven!ele înalte. into8icarea poate avea loc la cele mai imprevizibile locuri de muncă. posibilitatea de fibrila!ie se reduce. dacă durata contactului nu deApăşeşte $ secunde/ peste acest timp. 2. sunt provocate de e8punerea la agen!ii c-imici. 0dată cu creşterea frecven!ei fenomenele se modifică. acidul de baterii auto. prezintă risc pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. <entru aproape '## de substan!e sunt stabilite valori limită de e8punere profesională 3GB:4 care nu pot fi depăşite în nici o situa!ie. oprirea respira!iei 3prin ac!iunea asupra centrilor nervoşi ai respira!iei4. Bimita de periculozitate a curentul electric este greu de stabilit. să se desprindă de contact/ c-iar în cazul c6nd nu reuşeşte să o facă. vopsele. pierderea cunoştin!ei. p6nă la cazul limită al curen!ilor cu frecven!ă foarte înaltă şi cu intensită!i care la frecven!a industrială ar fi mortale. datorită proprietă!ilor fizicoAc-imice. En general.### de substan!e şi preparate c-imice poten!ial dăunătoare a&ung la locurile de muncă. prevederile legale impun controlul e8punerii lucrătorilor la agen!ii c-imici periculoşi. temperatură ridicată. ). Curentul continuu este mai pu!in periculos dec6t curentul alternativ cu frecven!ă industrială de $# Fz. vopselele de păr. :8punerea la agen!ii c-imici este de multe ori plătită scump. cFi2ic. pericolul de electrocutare scade. c-imice sau to8icologice şi modului de folosire sau prezen!ei acestora la locul de muncă. En func!ie de proprietă!ile c-imice datorită cărora diverse substan!e utilizate în procesul de muncă devin surse generatoare de accidente de muncă şi îmbolnăviri profesionale. sunt la fel de periculoşi. umplutura cartuşelor de imprimantă sau 8ero8 etc. 7eşi e8perimentările pe organismul uman sunt limitate. industria are în permanen!ă nevoie de materiale noi. <entru a preveni îmbolnăvirea sau accidentarea lor. 0gentul chimic periculos este orice substan!ă sau preparat care. Galorile indicate se referă la frecven!ele industriale. 7in acest motiv. 43 de mii sunt cauzate de c-imicale. !igările. prezen!a unor fluide care micşorează rezisten!a electrică a corpului uman. produsele de cură!are 3detartran!i de baie. este greu de apreciat unde. o altă caracteristică pentru care se stabilesc valori limită prin norme este tensiunea de atingere a instala!iilor electrice. iar din cele 1'# milioane de cazuri de boli profesionale. 25 . dar creşte pericolul de deces prin paralizia centrilor nervoşi şi prin fenomene secundare. pericolul pe care îl prezintă curentul electric este func!ie crescătoare de timp. 1ată c6teva produse de larg consum care con!in agen!i c-imici periculoşi+ petrol. de asemenea. în general. <este 2.$## de substan!e sunt de&a clasificate la nivelul 9niunii :uropene ca fiind periculoase. distingem în principal+  substan!e to8ice/  substan!e caustice/  substan!e inflamabile/  substan!e e8plozive/  substan!e mutagene/  substan!e cancerigene. electrocutarea nu este mortală/ • între 10 şi 50 m0 curentul nu este mortal.

1nto8ica!ia acută are loc atunci c6nd substan!a to8ică pătrunde în organism în cantitate mare şi întrAun interval de timp scurt. En al doilea caz efectul poate fi cumulativ 3sinergism4 sau. şi o ac!iune generală şi una locală asupra organismului. pulberi/  C3%tact ' materialelor şi ec-ipamentelor individuale de protec!ie contaminate c &ie'ea 0i 2 c3a-e'e/  I%(e-tia accidentală. au o ac!iune dăunătoare perturb6nd func!iunile acestuia şi provoc6nd into8ica!ii acute sau cronice. eto8iAmetilAfosfonatul de dimetilAaminoAtioAetil4/ b4 su(stanţe to%ice as/i%iante. -idrogenul arseniat. cloraceta!ii. 7in această categorie.4/ 26 . genetice mutaţii :nele îm(olnăviri. cantită!i mici în interval de timp mare . acetoAfenona. esterii. cum ar fi deriva!ii -alogenoAfosfona!i ai -idrocarburilor alifatice 3e8emplu+ metilAfluorAfosfona!ii de izoApropil şi pinacolil. benzenul ac!ionează asupra sistemului nervos central4 sau generală. c6t şi de ac!iunea simultană. numai asupra anumitor organe 3de e8emplu. anilina. altele apar după un timp lung de e%punere 3(oli pro/esionale cronice4 *u(stanţele to%ice sunt cele care. din neaten!ie sau nerespectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă. trimeto8iAfenilAetilAamina etc. fac par te proto8idul de azot. altele irită căile respiratorii. gener6nd tulburări intense şi imediate/ în situa!ia contrară . provoacă moartea. ac!ionează asupra sistemului nervos. deriva!ii -alogena!i ai -idrocarburilor. fie asimilarea acestuia la nivel celular datorită blocării circula!iei s6ngelui. dimpotrivă. în concentra!ii mari.4. 1ntensitatea efectului substan!elor to8ice asupra organismului depinde de natura şi de cantitatea substan!ei. amoniacul4. 7in această categorie fac parte+ o8idul de carbon. precum şi de particularită!ile organismului. apare into8ica!ia cronică. difosgenul etc. prin formarea unei combina!ii stabile 3carbo8iA-emoglobina. prin piele 3cutanat4 sau prin tubul digestiv 3ingerare4. . unele narcotice pot provoca c-iar tulburări psi-ice 3dietilAamida acidului dAliserAgic. alcoolii. care produc inflamarea şi iritarea !esuturilor şi mucoaselor. provoc6nd strănutul 3e8emplu+ adamista4. clorul. care ac!ionează asupra sistemului nervos central şi. cauzate de e%punerea la agenţi chimici periculoşi în mediul de muncă. a mai multor substan!e. pătrunz6nd în organism. acidul cian-idric sau o8igenul sulfurat4. inhalare ingerare contact +e e/ecte pot avea agenţii chimici asupra sănătăţii lucrătorilor 9 0genţii chimici periculoşi pot provoca unul sau mai multe din următoarele e/ecte5   into%icaţii iritaţii   arsuri chimice leziuni   incendii mecanice 3e%plozii4   alergii cancer. au loc rapid 3into%icaţii acute4. combinată. micşor6nduAşi to8icitatea 3antagonism4. cian-emo globina etc. 9nii compuşi din această categorie au ac!iune lacrimogenă 3e8emplu+ triclorAnitroAmetanul. compuşii cianici. En func!ie de efectul lor asupra organismului. Ba determinarea influen!ei substan!elor to8ice asupra organismului este necesar să se !ină seama at6t de ac!iunea individuală a fiecărei substan!e. deoarece ma&oritatea substan!elor to8ice au. nitrobenzenul. care afectează mai ales aparatul respirator. 7in această categorie fac parte substan!e pu!in utilizate în industrie. care./ c4 su(stanţe to%ice iritante. în acelaşi timp.7-ta%/e'e t3Gice se pot clasifica astfel 3 clasi/icarea /iziopatologică4+ a4 su(stanţe to%ice neuroparalitice. c6nd afectează toate !esuturile şi organele 3de e8emplu. *ubstan!ele to8ice pot pătrunde în organism pe cale respiratorie 3in-alare4. inspirarea substan!elor sub formă de vapori. iar altele produc senza!ia de vomă 3e8emplu+ clorura de fenilAcarbilAamină4/ d4 su(stanţe to%ice narcotice. Nu se poate face însă o delimitare precisă după criteriul tipului de ac!iune. împiedic6nd fie intrarea o8igenului în cantită!i suficiente în plăm6ni. alde-idele.+um pot pătrunde agenţii chimici în organism9  I%Fa'area. %c!iunea to8icelor asupra organismului poate fi locală. provoc6nd narcoză. En concentra!ii mari. pătrunz6nd în organism. gaze. cele două substan!e se neutralizează reciproc. fosgenul.

%rsurile c-imice constituie accidente de muncă şi se caracterizează prin leziuni organice de intensitate diferită. gazolină. sulfură de carbon. Caracteristic fenomenului de inflamare este faptul că arderea se produce şi încetează brusc. iar cele mai grave arsurile căilor respiratorii şi ale tubului digestiv. iar mediul ambiant să prezinte o temperatură ridicată. %utoaprinderea de natură bioc-imică se datorează acumulării de căldură în interiorul masei de substan!ă. în sensul cel mai restr6ns al cuv6ntului. e necesar ca substan!a combustibilă să aibă o suprafa!ă mare de contact. fosfor.4. c6nd. 7upă localizarea lor. ca urmare a activită!ii biologice a microorganismelor. *u(stanţe e%plozive :8ploziile de natură c-imică sunt rezultatul unei reac!ii c-imice foarte rapide. care este comună tuturor substan!elor combustibile. Ba nivelul de contact al !esuturilor cu substan!e caustice se produce plaga de arsură.e4 su(stanţe to%ice diverse. combina!iile organice ale arsenului şi stibiului etc. cu dega&are de căldură. în func!ie de natura. c6t şi la cele combustibile. este un fenomen c-imic 3un proces de transformare c-imică a materiei4 care se desfăşoară rapid înso!it de o dega&are tot at6t de rapidă a unor cantită!i apreciabile de căldură şi gaze sau vapori puternic încălzi!i. *u(stanţe in/lama(ile 1nflamarea este o ardere de scurtă durată a amestecului de vapori al unui lic-id combustibil cu o8igenul din aer şi se produce în urma creşterii locale a temperaturii datorită unei surse e8terne de căldură. care produc un lucru mecanic de deplasare sau distrugere. No!iunea de inflamare este legată deci numai de lic-idele combustibile. En contact cu !esuturile. :8plozia. alc-ilide. %utoaprinderea de natură c-imică are la bază fenomenul de o8idare şi se poate produce în cazul substan!elor care au o capacitate intensă de combinare cu o8igenul din aer. *u(stanţele caustice sunt substan!e care în contact cu organismul provoacă arsuri. 2odificările pot fi reversibile sau ireversibile. lic-idele pot fi grupate în următoarele categorii+  lichide in/lama(ile . spre deosebire de aprindere. arsurile c-imice sunt+ − cutanate/ − oculare/ − arsuri ale căilor respiratorii/ − arsuri ale tubului digestiv/ − arsuri ale altor organe. substan!ei fundamentale şi celulei. alumină4 sau asociată cu arsuri termice. indiferent de starea de agregare. fiind provocată de substan!e deosebit de caustice 3acid sulfuric. caracterizată prin modificări structurale şi func!ionale ale vaselor sale. concentra!ia şi durata contactului cu substan!a caustică. <entru ca în timpul reac!iei de o8idare să se atingă temperatura de autoaprindere. rezultă produşi noi. Carbonizarea nu se înt6lneşte dec6t rar în arsurile c-imice.i < #=0+ 3e8emplu+ benzen. <e l6ngă pericolul de incendiu datorat substan!elor inflamabile. motorină. anilină. <unctul de inflamabilitate 3. în industrie se pot produce incendii ca urmare a autoaprinderilor produse de acumulări de căldură provenite din procese c-imice sau bioc-imice care au loc în însăşi masa substan!elor. plumb.i4 este reprezentat de temperatura minimă la care vaporii unei substan!e formează cu aerul un aspect inflamabil. terebentină. 27 . mercur. Jenomenul de autoaprindere se manifestă at6t la substan!ele inflamabile. întrAun timp foarte scurt. cantitatea de căldură dega&ată put6nd produce uneori şi arsuri termice. 5eac!iile c-imice care au loc la contactul dintre substan!a caustică şi !esuturi sunt e8treme. acizi graşi etc. păcură. eter.i > "50+ 3e8emplu+ fenol. En func!ie de punctul de inflamabilitate. care nu pot fi încadrate în nici una din grupele anterioare/ compuşii volatili ai unor metale . Cele mai frecvente sunt arsurile cutanate.i < "50+ 3e8emplu+ petrol lampant. acetonă4/  lichide uşor in/lama(ile #=0+ < . uleiuri. substan!ele caustice prezintă+ • ac!iunea de des-idratare. determinată de -igroscopicitatea substan!ei caustice/ • ac!iunea fizicoAc-imică de degradare a proteinelor tisulare/ • ac!iunea biologică de inactivare prin degradarea enzimelor celulare esen!iale proceselor vitale. alcool metilic4/  lichide com(usti(ile . deoarece căldura dega&ată nu este suficientă pentru încălzirea întregii cantită!i de lic-id care să asigure formarea în continuare a vaporilor.

iar umiditatea îl micşorează. *u(stanţe mutagene *unt cele care pot provoca apari!ia bruscă a unui caracter genetic nou. intervalul dintre limitele de e8plozie se măreşte. deoarece amestecul e8ploziv este supus ac!iunii următorilor factori+ • temperatura amestecului/ odată cu creşterea temperaturii. în contact cu aerul. produc8nd mutaţii. amestecul e8ploziv devenind mai periculos/ la scăderea temperaturii. ce reflectă o modificare corespunzătoare a materialului ereditar. cu at6t pericolul de e8plozie creşte/  gradul de dispersie a particulelor de pra/ / cu c6t dispersia este mai mare. %mestecurile e8plozive sunt caracterizate de limite de e8plozie . amestecul e8ploziv nu poate e8ploda din cauza unui e8ces de aer. limita inferioară de e8plozie scade. depozitate sau v6ndute. care reprezintă cantitatea ma8imă. în afară de cazurile în care substan!a respectivă reac!ionează c-imic cu apa. *ubstan!ele mutagene con!in molecule electrofile şi deci pot reac!iona cu structuri le nucleofile. aB EticFeta EticFeta de &e a27a'a>e oferă informa!ii scrise despre pericole 3Jraze de risc sau Jraze 54 şi avertismente 3Jraze de securitate sau fraze *4. cum ar fi moleculele de %7N. al căror efect este sigur cancerigen. Cercetările recente au pus la punct te-nici şi metodologii pentru identificarea unor astfel de substan!e şi evaluarea activită!ii mutagene poten!iale. ce formează cu aerul un amestec e8ploziv. formează amestecuri e8plozive. Numeroase substan!e. Bimitele de e8plozie nu au valoare constantă. temperatura şi umiditatea aerului/ prezen!a unor cantită!i determinate de gaze inerte în aer micşorează sau înlătură pericolul de e8plozie/ temperatura înaltă a aerului măreşte pericolul. de a str6nge informa!ii asupra riscurilor c-imice şi a mi&loacelor de prevenire consult6nd+  etic-eta/  fişa te-nică de securitate a agentului c-imic/  medicul de medicina muncii/  al!i specialişti în domeniu/  internet. şi nu numai. iar intervalul dintre limite se reduce. e8plozia nu poate avea loc. En cazul a2e-tec ri'3r eG&'3Aive &ra@Daer. iar presiunea critică scade odată cu creşterea capacită!ii de o8idare a amestecuAlui e8ploziv. de substan!ă. iar peste limita superioară. En numeroase legisla!ii na!ionale se interzice complet utilizarea unor astfel de substan!e. #N din compuşii c-imici carcinogeni 3care pot provoca apari!ia unor tumori maligne constituite din celule epiteliale4 au şi efect mutagen. %nga&atorii au obliga!ia legală. 28 . *ub limita inferioară. superioare sau inferioare . iar fondul portocaliu al semnelor grafice arată că substan!a este periculoasă. %cest tip de etic-etă se aplică pe produsele utilizate. deci creşte posibilitatea producerii e8ploziei/ scăderea presiunii sub o anumită limită 3presiunea critică de e%plozie4 anulează posibilitatea declanşării e8ploziei/ • capacitatea de o%idare a amestecului/ limitele de e8plozie cresc. respectiv minimă. put6nd a&unge la pierderea caracterului e8ploziv/ • presiunea la care este supus amestecul/ odată cu creşterea presiunii. En afara acestor limite. cu formare de cantită!i mari de gaze. pericolul de e8plozie depinde de următorii factori+  omogenitatea amestecului/ cu c6t omogenitatea este mai mare. o8igenul are acces mai uşor spre particula de praf şi intervalul de e8plozie se măreşte/  compoziţia chimică a pra/ului/ pericolul este mai accentuat dacă praful con!ine substan!e volatile/  compoziţia. limita inferioară de e8plozie creşte.*ubstan!ele e8plozive se descompun sub ac!iunea temperaturii. Conform unei alte defini!ii s u(stanţele mutagene sunt su(stanţe care au proprietatea de a reacţiona cu materialul genetic sau de a acţiona asupra acestuia. *Aa constatat că ># . caracterizate printrAo înmul!ire e8cesivă a !esuturilor unor organe. sau în lipsa unei surse de căldură care să o declanşeze. e8primată în procente. declanşarea fenomenului este împiedicată de lipsa de aer. *u(stanţele cancerigene sunt cele care generează tumori maligne.

% se lua măsuri de protec!ie împotriva descărcărilor de electricitate statică. oc-ilor. iar &umătatea inferioară. pe rezervoare. conducte. utila&e. protec!ie obligatorie a m6inilor.4. *unt triung-iulare cu o pictogramă neagră pe fond galben şi bordură neagră. % se păstra departe de sursele de aprindere A Jumatul interzis. importatorului sau furnizorului EticFete'e &e%tr tra%-&3rt sunt etic-ete lipite sau ataşate coletelor şi plăci etic-ete amplasate pe mi&loacele de transport. 29 . 7epozitarea mai multor substan!e şi preparate periculoase poate fi indicată prin panouri de avertizare ?pericol general@/ acestea trebuie înso!ite după caz de un panou suplimentar care să e8pliciteze pericolul specific. numărului clasei. adresa şi numărul de telefon ale producătorului. Con!ine+ toluen 2#3A'2$A marca& C: Numele. de obligativitate 3de e8. Jumatul interzis. sunt panouri de avertizare. pe c6nd în cazul unui accident la transport pot să fie afectate persoane neinformate şi neinstruite. împăr!ite în două. % nu se arunca la canalizare. 7e multe ori este completată cu semnalizarea de interdic!ie 3de e8. *emnalizarea riscurilor c-imice este de avertisment. rombice. @rei e%emple de etichete de transport5 EticFete'e &e%tr -e2%a'iAarea '3c ri'3r de 2 %c. afişate la locurile de muncă. &umătatea superioară este rezervată e8clusiv semnului conven!ional. determinat de caracteristicile substan!elor.Hn ?%emplu de etichetă5 TOLUEN J <:51C9B0* B% 1NF%B%5: % se evita contactul cu oc-ii. de identificare a mi&loacelor de salvare sau de primAa&utor. Clasificarea mărfurilor periculoase făcută din punct de vedere al transportului lor este mai severă dec6t cea pentru utilizatori pentru că se consideră că la locurile de muncă lucrătorii sunt instrui!i. vederii etc. 1nterzis foc desc-is sau 1nterzis fumatul4. picioarelor. En general.

Joarte to8ic . eG& %ere re&etat. ingestie sau penetrare cutanată pot cauza moartea sau afec!iuni cronice ori acute ale sănătă!ii/ ?%emple+ etilenglicol. e@ecte (rave a. 9nul din cele trei simboluri se poate utiliza şi pentru substan!ele şi preparatele sensibilizante.7B Fi0a teF%ic. cancerigene.&ra -. ingestie sau penetrare cutanată în cantită!i foarte mici pot cauza moartea sau afec!iuni cronice ori acute ale sănătă!ii/ ?%emple5 acid cianhidric. anhidridă arsenioasă. eB I%ter%et ' reprezintă o imensă bază de date despre agen!ii c-imici periculoşi. c?t 0i e@ecte 2 ta(e%e ca%ceri(e%e -a terat3(e%e &ri% i%Fa'are. Jişa te-nică de securitate trebuie să ofere informa!ii complete privind riscurile şi mi&loacele de protec!ie şi trebuie să cuprindă cele 1' rubrici prezentate mai &os. (ucureşti a elaborat şi pune la dispozi!ia anga&atorilor fişe te-nice de securitate pentru peste 4$# de substan!e şi preparate c-imice. acid clorhidric între 10 şi #5 B. 1% @ %c/ie de ca%titate. ecAe2e ?%emple5 amoniac între 5 şi 10 B. 1%(Fi/ire -a &./ii d &. (enzen. ingestie sau penetrare cutanată în cantită!i reduse pot cauza moartea sau afec!iuni cronice ori acute ale sănătă!ii/ ?%emple5 metanol. /enol N3cive A substan!ele şi preparatele care prin in-alare. 7acă nu trebuie să o solicite acestuia. e@ecte irever-i7i'e d &. *e pot folosi ca material de informare şi instruire şi stau la baza realizării evaluării de risc. cB Medic ' de 2edici%a 2 %cii %nga&atorul poate solicita medicului de medicina muncii informa!ii referitoare la riscurile pe care le implică un anumit agent c-imic periculos. c. eG& %ere. %ilen %ceste substan!e &3t &r3v3ca.t. .otenţial @o%ice .7-ta%/e -e%Ai7i'iAa%teB. .P (ra@ic de De-crierea ri-c ri'3r F3arte t3Gice A substan!ele şi preparatele care prin in-alare. 2 c3a-e'3r.aration T3Gice A substan!ele şi preparatele care prin in-alare. mi&locele de prevenire şi organizarea supraveg-erii stării de sănătate a anga&a!ilor e8puşi.1<951 7: <:51C0B: O1 *12(0B951B: B05 Si273' avertiAare . mutagenice sau to8ice pentru reproducere. 3 -i%( r. dB A'/i -&ecia'i0ti 1% d32e%i %nga&atorul poate solicita de la %gen!ia Na!ională pentru *ubstan!e şi <reparate C-imice <ericuloase o listă cu substan!ele şi preparatele c-imice periculoase e8istente pe pia!ă sau poate consulta Aegistrul Naţional al *u(stanţelor . acrilaţi 1ritant 30 .%. -a &re' %(it. <51NC1<%B:B: .o8ic Hn Nociv C Coroziv Hi C3r3Aive A substan!ele şi preparatele care în contact cu !esuturile vii e8ercită o ac!iune distructivă asupra acestora din urmă/ ?%emple5 acid clorhidric cu concentraţie mai mare de #5 B.i'3r re-&irat3rii. 1nstitutul Na!ional de Cercetare A 7ezvoltare pentru <rotec!ia 2uncii . a'er(ii H. de -ec ritate %nga&atorul trebuie să verifice dacă agen!ii c-imici periculoşi ac-izi!iona!i sunt înso!i!i de fişa te-nică de securitate a furnizorului. prelungit sau repetat cu pielea ori cu mucoasele pot cauza o reac!ie inflamatorie/ P3t &r3v3ca 3 reac/ie i%@'a2at3rie a te( 2e%te'3r..tr %dere &ri% &ie'e. :ste bine să solicite Jisă te-nică de securitate încă înainte de ac-izi!ionarea produsului pentru a face o evaluare a riscului c-imici si a posibilită!ilor companiei sale de a asigura managementul acestui risc. importatorului sau distribuitorului. hidro%id de sodiu 3soda caustica4 cu concentraţie peste # B Irita%te A substan!ele şi preparatele necorozive care prin contact imediat.

-c?%teie etc. ca obiecte ale muncii supuse unor m6nuiri. produc6nd imediat emisii de gaze. care pot să reac!ioneze e8oterm în absen!a o8igenului din atmosferă. :8emple+  (acterii 3tuberculoza. prezintă o reac!ie puternic e8otermă/ P3t e'i7era 3Gi(e%. prelucrări. pero%izi Peric '3a-e &e%tr 2edi ' 1%c3%> r.oate aceste substan!e pot reprezenta factori de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională. riscurile implicate nu sunt mereu apreciate. -a %at r. turbare4  <arazi!i 3to8oplasmoze. lic-ide. @ie &ri% '3vire -a @recare. at23-@er. precum şi substan!ele şi preparatele gazoase care sunt inflamabile în contact cu aerul la temperatura şi la presiunea mediului ambiant/ Se &3t a&ri%de . ec-inococoze4  Ciuperci 3candidoze4 Cultura celulară M rezultatul creşterii ?in vitro@. &3ate &reAe%ta % &eric3' i2ediat -a 1% ti2& &e%tr 2edi ' acvatic. acid azotic peste D0 B. păstoase sau gelatinoase. 7eoarece aceştia rar sunt vizibili. %gen!ii biologici se găsesc în multe sectoare industriale şi de muncă.7 ac/i %ea %ei .7 * 3C ?%emple5 hidrogen. agen!ii biologici se împart în patru grupe+ Clasa 1 %gen!i biologici care nu pot provoca îmbolnăvirea DDD :8emple+ :sc-eric-ia coli R 12 31 . %ceşti agen!i biologici se pot transmite în mod direct de la bolnavii care primesc îngri&iri medicale. acetilena. detonează. & t?%d &r3v3ca -a 1%tre/i%e arderea .c. parazi!i4 prezen!i la locurile de muncă şi care ac!ionează asupra lucrătorilor ca urmare a manipulării unor produse patologice sau a unor materiale contaminante. -e a&ri%d. En categoria agen!ilor biologici sunt incluse şi culturile celulare şi endoparazi!ii umani care pot provoca infec!ie. produc o deflagra!ie rapidă sau sub efectul căldurii e8plodează c6nd sunt par!ial înc-ise/ P3t eG&'3da @ie 1% &reAe%/a %ei @'. En func!ie de importan!a riscului de infectare pe care îl prezintă. ciuperci. 1% (e%era' ?%emple5 lindan 08idant QQN <ericulos pentru mediul încon&urător Conclu/ie1 .JP :8trem inflamabil J Joarte inflamabil 1nflamabil : :8ploziv 0 EGtre2 de i%@'a2a7i'e+ substan!ele şi preparatele c-imice lic-ide cu un punct de aprindere foarte scăzut şi cu un punct de fierbere scăzut. a celulelor izolate din organisme multicelulare... :ndoparazit uman M un parazit care trăieşte în interiorul unui organism uman. ?%emple5 nitroglicerină OGida%te+ substan!ele şi preparatele care în contact cu alte substan!e.7 ac/i %ea %ei . 2icroorganism M entitate microbiologică celulară sau nu. %gen!ii biologici contaminan!i sunt considera!i agen!ii biologici 3bacterii.r-e de e%er(ie H@'ac.7-ta%/e'3r c3r3Aive. alergie sau into8ica!ie.leptospiroza 4  Giruşi 3-epatită. $. în afara organismului. .ri. ar putea prezenta sau prezintă un risc imediat ori înt6rziat pentru unul sau mai multe componente ale mediului încon&urător/ Î%tr?%d 1% 2edi . în special cu cele inflamabile. gripe. *17%.r.B cFiar 'a te2&erat ri . cel mai frecvent. opera!ii de transport etc. introduse în mediul încon&urător. %stfel că dispozi!iile legale au ca scop diminuarea riscului de a intra in contact cu agen!ii biologici. -3'. ?%emple5 cloraţi. alcool etilic I%@'a2a7i'e A substan!ele şi preparatele lic-ide cu un punct de aprindere scăzut/ P3t -. sau indirect.t3r A substan!ele şi preparatele care.B ?%emple5 Chite-spirit EG&'3Aive+ substan!ele şi preparatele solide. -c?%teie etc. Fact3ri de ri-c de %at r. şi care. 7i3'3(ic. materii fecale4 sau patologice 3e8+ puroi4 provenite de la bolnavi sau animale de laborator. fără aport de energie/ sau substan!ele şi preparatele solide care se pot aprinde cu uşurin!ă după un scurt contact cu o sursă de aprindere şi care continuă să ardă sau să se consume şi după îndepărtarea sursei/ sau substan!ele şi preparatele lic-ide cu un punct de aprindere foarte scăzut/ sau substan!ele şi preparatele care în contact cu apa sau cu aerul umed emană gaze foarte inflamabile în cantită!i periculoase/ ?%emple5 acetona.r-e de e%er(ie H@'ac. urină. în condi!ii de probă determinate. capabilă să se producă sau să transfere material genetic. eter etilic F3arte i%@'a2a7i'e= substan!ele şi preparatele care pot să se încălzească şi apoi să se aprindă în contact cu aerul la temperatura ambiantă. virusuri.r. prin obiectele contaminate cu produsele biologice 3s6nge. în condi!iile în care ele sunt utilizate în procesul de muncă drept mi&loace de muncă sau.

a.Clasa 2 %gen!i biologici care pot provoca îmbolnăvirea şi constituie un pericol pentru anga&a!i. :8emple+ virusul ru&eolei. Nu e8istă profila8ie şi tratament eficace. laboratoarele de cercetare. <ot să prezinte risc ridicat de propagare în colectivitate :8istă profila8ie şi tratament eficace. inclusiv laboratoarele de microbiologie de diagnostic/ • %ctivită!i de eliminare a deşeurilor/ • %ctivită!i în instala!iile de transport şi epurare a apelor uzate 7e asemenea.4. %gen!i biologici care pot provoca îmbolnăviri grave şi constituie un pericol serios pentru anga&a!i. care pot provoca accidente de 32 . veterinare şi de diagnostic. <ropagarea în colectivitate nu este probabilă. e8istă procese de muncă unde se lucrează cu plante periculoase 3de e8emplu+ ciuperci otrăvitoare4. precum şi cu animale periculoase 3şerpi veninoşi ş. virusul -epatitei % :8emple+ virus F1G / -epatita C Clasa 3 Clasa 4 :8emple+ virus :bola %ctivită!ile unde sunt identifica!i agen!ii biologici sunt+ • %ctivită!i în instala!iile de produc!ie alimentară/ • %ctivită!i profesionale în care e8istă contact cu animale şi"sau produse de origine animală/ • %ctivită!i în serviciile de sănătate de toate tipurile inclusiv în unită!ile de izolare şi e8aminare post mortem/ • %ctivită!i în laboratoare clinice. <ot să prezinte risc de propagare în colectivitate. %gen!i biologici care pot provoca îmbolnăvirea gravă şi constituie un pericol serios pentru anga&a!i. :8istă profila8ie şi tratament eficace. metode de prevenire eficiente" tratamente disponibile.

pot fi+ %nimale 0ameni *ol. 7B Ca'e di(e-tiv. produc aerosoli care pot fi infec!ioşi. în cursul interven!iilor c-irurgicale4.= una din căile de contaminare pe cale digestivă este pipetarea cu gura. obişnuite în mediul spitalicesc. 33 . infec!ii oculare. muşcături4 şi apare destul de frecvent în cursul diferitelor activită!i medicale3tratamente stomatologice. se poate face în diferite forme+ • <rin folosirea m6inilor murdare/ • <rin împroşcare în oc-i/ • <rin rănire . simptomatic sau nu <urtător sănătos <entru toate activită!ile în care se utilizează agen!i biologici ce constituie un risc pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor. răniri. pot apărea unele boli denumite zoonoze. împroşcări. • • • • • *ursele de infectare. • 7acă acest lucru nu este posibil. apa (olnav. Fepatitele acute virale de tip ( sau C apar frecvent la c-irurgi sau stomatologi. spălarea instrumentarului. depozitarea. En timpul procesului de lucru. cB Ca'e c ta%at. into8ica!ii acute profesionale. tăieturi. 2icroorganismele sunt prezente în mediul încon&urător deci implicit şi în mediul de muncă.= trecerea microorganismelor prin piele se poate face prin pătrunderea accidentală 3răni. -epatita virală % . control te-nic. %ceştia sunt produşi la manevrarea lic-idelor. anga&atorul trebuie să reducă riscul de e8punere la cel mai scăzut nivel.. tuberculoza4. de boli cu transmitere digestivă+ enterocolitele acute. con&unctivite. în laboratoare. desc-iderea fără precau!ie a flacoanelor vidate. EntrAadevăr. izolare4/  semnalizare de securitate/  luarea masurilor de protec!ie colectivă şi furnizarea de :1< pentru riscurile care pot interveni ulterior  măsuri de igienă adecvate/  elaborarea unui plan de urgen!ă în caz de accidente cu agen!i biologici patogeni/  detectarea prezen!ei agen!ilor biologici patogeni în afara incintei de izolare sau detectarea ruperii izolării/  prevederea procedurilor şi mi&loacelor pentru+ trierea. decese etc. colectarea.ri adecvate+ • <rincipiul înlocuirii 3substitu!iei4+ Enlocuirea unui agent biologic periculos printrAun agent deloc sau mai pu!in periculos pentru sănătatea lucrătorilor. care fac parte din categoria bolilor profesionale 3vezi tabelul alăturat4. transmiterea agen!ilor biologici de la animale la om. ?boli ale m6inilor murdare@4. anga&atorul este obligat să ia 2. mai ales prin împroşcare oculară 3e8. un număr mare de manopere. transportul şi eliminarea deşeurilor 3în special + recipiente sigure şi uşor identificabile4/  măsuri care se permită manipularea şi transportul agen!ilor biologici la locul de muncă. în!epături. prin aplicarea unor măsuri de protec!ie colectivă+  limitarea numărului lucrătorilor e8puşi sau susceptibili de a fi e8puşi/  evitarea sau limitarea riscului de răsp6ndire la locul de munca 3procesul muncii. En cazul activită!ii desfăşurate în abatoare. sc-imbarea aşternutului bolnavilor. dB M c3a-a c3%> %ctiva'. micoze oculare4. Jrecvent se produc contaminări pe cale digestivă datorită nerespectării regulilor de igienă 3 e8.= oc-iul fiind foarte vascularizat reprezintă o cale importantă de contaminare. manipularea animalelor de laborator 3 de e8. în!epături/ • <rin neprote&area unei răni de&a e8istentă/ • 5espir6nd particule fine în suspensie în aer 3aerosoli4.muncă. %gen!ii patologici pot să pătrundă în organism pe+ aB Ca'e re-&irat3rie= reprezintă calea cea mai probabilă de infectare microbiană.

dacă regimul critic a fost depăşit. <ozi!iile de lucru for!ate sau vicioase reprezintă o solicitare fizică statică. a(e%/i 7i3'3(ici &at3(e%i . de e8emplu+ c6nd e8ecutantul este obligat de modul de func!ionare a maşinii să ia decizii dificile întrAun timp scurt/ b4 senzorială . enzime. de e8emplu+ precizia mare de e8ecu!ie necesitată de lucrul cu instala!ii laser. En timpul efortului fizic. mialgii şi artralgii la nivelul coloanei vertebrale. dificultatea efectuării mişcărilor. capacitatea de muncă e8primată prin lucrul mecanic depinde de timpul ma8im în care o for!ă musculară poate fi men!inută. Capacitatea de muncă în activită!ile dinamice reprezintă raportul între lucrul mecanic şi timpul alocat e8ecutării unei mişcări şi se apreciază prin puterea musculară cu care se realizează opera!ia. practic. osos şi nervos. *u(!suprasolicitatea /izică <rin modul de func!ionare al mi&loacelor de muncă. cu toate consecin!ele ei asupra comportamentului în muncă. activită!ile care antrenează în mişcare un număr mai redus de mase musculare sunt mai obositoare dec6t acelea la care participă un număr mai mare de muşc-i. dezinfectate şi verificate 3daca este :1< de unică folosin!ă M deşeu contaminat4/ • instala!ii sanitare speciale+ spălarea oc-ilor. nu mai poate continua lucrul şi nici nu se mai poate men!ine în picioare. în organismul uman apare o serie de modificări şi fenomene de adaptare şi readaptare. ca urmare a solicitării diferitelor organe interne.7#. 1ntensitatea oboselii fizice este direct propor!ională cu intensitatea şi durata efortului depus şi invers propor!ională cu rezisten!a şi robuste!ea organismului. c6nd individul. al centurii scapulare sau al altor elemente ale sistemului osos. precum şi datorită caracteristicilor acestora şi ale obiectelor muncii. a efectuării opera!iilor întrAo postură de lucru necorespunzătoare etc. viteză de e8ecu!ie prea mi că"prea mare. de e8emplu+ în cazul monotoniei muncii. care deAtermină &enă în circula!ia sangvină în func!ie de gradul de contrac!ie a grupelor musculare. En efortul predominant muscular 3fizic4. 9n e8ecutant nu poate dezvolta pentru un timp mai îndelungat dec6t cel mult 2#N din for!a sa ma8imală. intensificarea sc-imburilor sangvine ale pielii şi prin transpira!ie. Caracteri-tici'e 2i>'3ace'3r de &r3d c/ie care pot provoca . *olicitarea fizică se manifestă în cazul necesită!ii e8ecutării unui efort fizic.Pe%tr 3rice activitate care i2&'ic. accelerarea activită!ii cardiace înso!ite de o creştere ini!ială a debitului sangvin. de trei tipuri+ a4 mentală . a !esuturilor şi a sistemelor muscular. %gen!ii biologici pot cauza trei tipuri de 73'i+ • 1nfec!ii cauzate de parazi!i. două tipuri de sub"suprasolicitare fizică+ • statică+ efort fizic static minim"e8cesiv. la r6ndul ei. viruşi şi bacterii • %lergii cauzate de e8punerea la mucegai. să presteze un anumit efort fizic şi psi-ic. conduce la fenomenul de oboseală. creşterea cantită!ii de za-ăr pe care ficatul o cedează corpului. praf organic 3praful de făină4. apare oboseala. anga&atorul trebuie să ia următoarele măsuri+ • stabilirea unor reguli de securitate 3interzicerea băutului. Cele mai importante modificări sunt+ creşterea func!iei respiratorii. 7e asemenea. depozitate întrAun loc special. *u(!suprasolicitarea psihică poate fi. e8ecutantul este obligat ca. Ba acelaşi efort. En ambele situa!ii. a e8ecutantului reprezintă ultima categorie de factori de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională proprii acestor elemente. Bimita e8tremă a oboselii fizice o reprezintă epuizarea totală a for!elor. antiseptice etc. dilatarea vaselor cardiace şi a muşc-ilor solicita!i şi modificarea sistemului vascular cu efecte pozitive pentru alimentarea !esuturilor cu o8igen şi substan!e -rănitoare.&ra-3'icitarea &-iF3D @iAi3'3(ic. %ctivitatea musculară dinamică este limitată de aportul energetic. fumatului. capacitatea de muncă diferă în func!ie de tipul de activitate musculară+ statică sau dinamică. creşterea presiunii sangvine. m6ncatului. *ubsolicitarea fizică. a men!inerii unei anumite viteze în realizarea m6nuirilor. • 0trăvirea sau alte efecte to8ice • 9nii agen!i biologici pot cauza cancer sau pot face rău fetuşilor. • dispozi!ii speciale în cazul manipulării de eşantioane de origine umană sau animală. în locul in care e8istă un risc de contaminare4/ • acordarea de ec-ipament individual de protec!ie. <utem considera. tradusă prin fenomene mecanice 3scăderea for!ei musculare4 şi prin fenomene energetice particulare 3glicoliză anaerobă crescută4. efortul static este mai obositor dec6t efortul dinamic. la r6ndul ei. deci. ceea ce favorizează transformarea energiei c-imice în energie mecanică. En activită!ile statice. pozi!ii de lucru for!ate"vicioase/ • dinamică+ efort fizic dinamic minim"e8cesiv. specifică liniilor te-nologice automate sau semiautomate/ c4 psihomotorie . în decursul realizării procesului de muncă. 34 . 5. la acelaşi consum energetic.

c6t şi tulburări de orAdin general+ tulburări de nutri!ie ale epiteliului. fuga sau stagnarea privirii 3iner!ia perceptivă4. în cadrul unor condi!ii de mediu. 2ai ales asupra e8ecutantului pot produce at6t efecte fiziologice. 1nfluen!a condi!iilor de mediu asupra celorlalte elemente poate să fie considerabilă. de lungă durată4. pro duc senza!ia de vomă şi ame!eli. oboseala neuropsi-ică se cumulează. posibil generator de accidente de muncă. *e clasifică după cum urmează+ A. *imptomele acesteia se concretizează în stări tensionate. a pielii.$## S"m24. deoarece se diminuează termoreglarea. scade. usturimea oc-ilor. localizate în special la e8tremită!i 3reac!ii acute inflamatorii. presiunea mediului. 7acă se ia în considerare durata de e8punere a organismului la temperaturi scăzuAte. în cazul e8punerii permanente la radia!ii termice. mediul social 3rela!iile. Dradul ei de intensitate poate fi evaluat obiectiv prin probe de aten!ie.$ . se declanşează mecanismele de compensare. fie supraîncălzirea organismului. En primul caz. de regulă.#' cal"cm 2"s 32. %cumulările de căldură din organism conduc la perturbarea sistemului nervos central. înce!oşarea privirii. En general. C6nd temperatura centrală depăşeşte valoarea de 4#. #. diminuarea fagocitozei şi scăderea puterii imunologice a organismului. Constan!a temperaturii interne a organismului condi!ionează desfăşurarea normală a tuturor proceselor vitale. pe de o parte.En cazul sub"suprasolicitării psi-ice se instalează oboseala neuropsi-ică. . Fact3rii de ri-c &r3&rii 2edi ' i @iAic de 2 %c. de calcul. dacă temperatura mediului ambiant creşte. provoc6nd modificări patologice. zgomot. En cazul mediilor foarte calde. vibra!ii. care tind să producă fie răcirea. care se realizează fie prin intensificarea activită!ii musculare 3tremurături4. :fectul temperaturii scăzute este accentuat de umiditatea relativă mărită a aerului şi de vitezele mari ale curen!ilor de aer. c6t şi psi-ologice. factorii de microclimat ac!ionează asupra mi&loacelor de produc!ie 3factori de risc indirec!i4 şi a e8ecutantului 3factori de risc direc!i4. Entreaga activitate productivă se desfăşoară în timp şi spa!iu. care are drept rol men!inerea stării de ec-ilibru termic a acestuia. prin intermediul glandelor sudoripare 3transpira!ie4. En condi!iile unei suprasolicitări îndelungate. dimpotrivă. e8primat în densitate de flu8 de căldură. se situează în &urul valorii de #. depăşirea limitelor de e8punere la căldură determină apari!ia dureri lor cutanate şi a acumulărilor de căldură. se deosebesc+ − e%punerea cronică 3atenuată. moduri le de comportament etc. FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCĂ 2ediul de muncă este cea deAa patra componentă a sistemului de muncă. 5.4. care produce modificări patologice generale încă insuficient studiate/ 35 . 2ediul de muncă include. <rima grupă de factori din această categorie poate fi desemnată generic drept factori de natură fi/ică şi include 12 subgrupe+ <rimele trei . fie prin amplificarea o8idării la nivel celular 3creşterea ratei metabolice bazale4. En calitate de factori de risc indirec!i. En procesul de muncă. iluminat. oboseala neuropsi-ică se remediază mai încet şi răm6ne. *ubsolicitarea psi-ică determină mai ales dezinteresul şi lipsa de aten!ie fa!ă de opera!iile e8ecutate. put6nd deveni o stare patologiAcă 3îmbolnăvire profesională4. sub formă de vătămări sau stări patologice. dereglări ale func!iei respiratorii.emperatura mediului ambiant determină fenomenul de termoreglare a organismului. radia!ii. 7acă. pe suprafa!a epidermei apar vezica!ii de dimensiuni din ce în ce mai mari/ pragul de durere. congelări4. care se stabilesc4. temperatura e%cesivă a aerului 3ridicată"scăzută4/ umiditatea necorespunzătoare a aerului 3ridicată"scăzută4/ viteza mare a curenţilor de aer . ame!eli. no8e c-imice.#$ .emperatura scăzută produce at6t dereglări cu caracter patologic. transformări care perturbă func!ionarea normală a acestora şi pot genera accidente sau boli profesionale. interac!iunile. se men!ine constan!ă în &urul valorii de 3'. care permit men!inerea acesteia la o valoare constantă. 1nfluen!a asupra e8ecutantului se traduce întrAo serie de transformări fiziologice. premise ale unui comportament riscant. un postefect care se poate amplifica în timp. <e măsură ce timpul de e8punere la radia!iile termice creşte. iar pe de altă parte. de memorare etc. influen!a lor se concretizează în ansamblul transformărilor termoAc-imice ce se produc la nivelul mi&loacelor de produc!ie. se pot produce arsuri datorate creşterii e8cesive a temperaturii cutanate locale.1## . 2. En cazul în care microclima provoacă modificarea temperaturii interne. degerături. definesc microclimatul locului de muncă. se intensifică procesul de cedare a căldurii spre e8terior.'TC survine moartea. a e8tremită!ilor este mai mică dec6t temperatura internă care. 3)#C. Căldura şi frigul e8cesiv împiedică procesul normal de termoreglare. *pre deosebire de cea fizică. dureri de cap. . în condi!ii normale de microclimă. se declanşează procesul de termogeneză. tempera tura membrelor. mediul fizic ambiant 3condi!iile de micro climat. atitudinile. factori biologici etc. 1ntrarea în ac!iune a mecanismelor termoreglării este determinată de cauze e8terne. %stfel.

NO −.3 m"s în sezonul rece. datorită atrac!iei electrostatice natura le. + − + 36 . 2unca în aer uscat sporeşte riscul de îmbolnăvire. 7e regulă.' m"s în sezonul cald/ pentru pozi!ia ortostatică.4. Di% & %ct de vedere cFi2ic. de repartizarea efortului asupra maselor musculare şi de gradul de solicitare statică a muşc-ilor 9miditatea relativă a aerului. de ordinul angstrWmilor. 2. cosmice şi ultraviolete 3dure4. dar pe un cristal microscopic de g-ea!ă sau particulă de praf. care rezultă din condensarea vaporilor de apă sub formă de picături ultrafine/  mari.4. limite care variază de la o activitate la alta în func!ie de solicitarea fizică 3. din care fac parte ionii gazoşi instabili şi ionii gazoşi de structură. 237i'itate are drept criteriu viteza de circula!ie a ionilor întrAun c6mp electric etalon cu valoarea de 1 volt"cm 3sau 1## G"m4. poate afecta direct organismul uman. din care se nasc apoi ionii grei şi ultragrei.4. la r6ndul ei. G%B051B: .1G1. respectiv #. H 3 O 4/ • ioni lichizi de structură. aeroionii se pot clasifica astfel+ + − + − • ioni gazoşi insta(ili. .59 71J:51. o parte din ionii mici se asociază. • ioni gazoşi de structură. uşoară"grea . *căderea acesteia sub 3#N produce uscarea mucoaselor oculare şi respiratorii. şi formează ionii mi&locii. En general. datorită scăderii capacită!ii de apărare a organismului fa!ă de flora microbiană din aer. 2uncă de birou 1! )1 )5 2uncă V4 uşoară în pozi!ie şez6ndă 1! )* )5 2uncă V4 uşoară în pozi!ie ortostatică 1C 1! )) 2uncă V4 grea 16 1C )1 2uncă V4 foarte grea 15 1+ )* V4 +ategoria de muncă . care se poate înscrie în următoarele limite+  #. O 2 ./ii 2i%i2. ionii pot fi+  mici.: %C. En ceea ce priveşte starea fizică sunt utilizate mai multe clasificări şi anume în raport cu dimensiunile efective şi în func!ie de mobilitatea în c6mp electric. forma!i tot din condensarea vaporiAlor. <:N. ce are rolul de nucleu de condensare. precum şi prin aducerea la incandescen!ă a corpurilor solide sau prin pulverizarea apei 3ac!iune mecanică asupra structurii apei4. perturb6nd procesul de termoreglare. O 2 . Creşterea umidită!ii relative peste )#N devine dăunătoare prin împiedicarea eliminării normale a transpira!iei. iar la depăşirea anumitor limite.1 cm"s M ionii mi)locii uşori şi medii/  sub #. :i se formează din atomi şi molecule de gaze sub influen!a unor factori e8terni ionizatori . rezulta!i din condensarea ionilor gazoşi de apă sub formă de picături microscopice. 2. En condi!ii de lucru în pozi!ie şez6ndă. Clasificarea d &. di2e%-i %ea '3r. care se găsesc permanent şi concomitent în aer.9511 7: C0NJ05. genera!i de către radia!ii prin smulgere de electroni 3 N 2 .ab. de ordinul micronilor.UI1 Te2&erat ra H IC B Ti& ' activit. CO + e − etc. D &. proveni!i din evaporarea apei 3 OH . realiza!i de toate sursele de ionizare/  mi)locii. Giteza curen!ilor de aer are o influen!ă deosebită asupra stării de confort termic/ la aceeaşi temperatură. N 2 . viteza curentului de aer nu trebuie să depăşească #. 0eroionizarea necorespunzătoare %eroionii sunt particule foarte mici încărcate pozitiv sau negativ. 3&ti2.1 .4/ 2 .$ m"s. perturbă termoreglarea. urmată de modificările prezentate. #. de scurtă durată4. valoarea ma8imă pentru sezonul cald este de 1. − NO + .:2<:5%.##1 cm"s M ionii grei şi ultragrei. de ordinul zecilor de microni. starea de disconfort termic. determin6nd conductibilitatea electrică a acestuia.− e%punerea acută 3severă. cu c6t temperatura se îndepărtează de la limitele Lbunei stări@ fiziologice. 2aGi2. con!in6nd un număr inegal de ioni OH − şi H 3 O . se stabileşte în func!ie de consumul de energie. CO 2 . în func!ie de viteza lor. radia!iile radioactive.##1 . curen!ii de aer pot provoca disconfort.ab. 2 cm"s M ionii mici/  #. care favorizează apari!ia vasodilata!iei la rece şi în consecin!ă creşterea temperaturii pielii 3mai ales în zona palmară şi în degete4. este cu at6t mai repede percepută.

endocrin. implicit.4 3medie de referin!ă stabilită pentru aceeaşi perioadă ca mai sus4.6. care se manifestă la nivelul !esuturilor.ab.$## ioni"cm 3 şi sever subîncărcat. 1. după care apar perturbări grave ce conduc la instalarea unei stări morbide. este considerat ca fiind stimulul electroc-imic natural ce asigură rezerva mini mă de molecule macroergice.) M 1. Cantită!ile mici de ioni din volumul total de o8igen atmosferic ce pătrunde în celulele organismului reprezintă centrele active care declanşează şi de la care se propagă apoi în lan! procesul de generare a moleculelor de tip %. a randamentului procesului de generare a moleculelor macroergice 3e8ces de ioni pozitivi.:8istă procese te-nologice care facilitează golirea aerului de con!inutul său natural de ioni mici p6nă la limite care nu se ating dec6t în mod e8cep!ional în natură 3de e8emplu+ în sălile cu aparate de 37 − + . . :8cesul mic de ioni pozitivi.2 . <e baza acestei constatări sAa demonstrat că ionii mici din atmosferă afectează procesul din !esuturile organismului uman în care o8igenul atmosferic este direct implicat şi anume metabolismul energetic. cardiovascular şi a s6ngelui. c6nd organismul se află în plenitudinea capacită!ilor sale func!ionale4. se poate afirma că valoarea normală a con!inutului de ioni mici din aerul natural la nivelul solului oscilează între 1.### ioni"cm 3 şi sever supraîncărcat la peste 1##. şi anume moderat supraîncărcat pentru cantită!i de p6nă la 1##. în cazul !esuturilor. aceasta din urmă tot datorită o8igenului.$. sAa constatat că raportul normal natural între cantitatea de ioni pozitivi şi negativi în aerul natural la nivelul solului variază între limitele %J#% D M 1. H 3 O 4. ceea ce indică un e8ces moderat de ioni pozitivi. şi anume+ − structură c-imică diversă/ − dimensiuni de ordinul angstrWmilor/ − mobilitate mare în c6mp electric. O 2 4 şi apa 3 OH . 5eferitor la cantitate.7in cele prezentate se poate observa că i3%ii 2ici au proprietă!i net diferen!iate fa!ă de ionii mi&locii sau mari. c6nd con!inutul de ioni scade sub >## ioni"cm3. + − Entre elementele din atmosferă care furnizează cu prioritate ioni mici figurează o8igenul 3 O 2 . <50<51:. sunt foarte len!i şi provin în e8clusivitate din moleculele de apă.<.5 M ) acid sever pentru %J#%D N ) Dolirea aerului de con!inutul său natural de ioni mici are drept consecin!ă diminuarea severă a eficien!elor o8idărilor tisulare. necesare ini!ierii travaliului celular şi tisular curent. respectiv scădere. *upraîncărcarea aerului cu unul din cele două tipuri de ioni are la r6ndul ei efecte importante asupra organismului uman. 5eferitor la cantitate. căreia organismul îi face fa!ă numai at6ta timp c6t poate compensa deficitul de energie prin reac!ii c-imice ec-ivalente în secven!ă anaerobă. 1. Bipsa de ioni mici din încăperea industrială face ca organismul să nu mai aibă condi!ii electroc-imice de refacere a energiei în ritmul consumului/ spre sf6rşitul programului 3considerat de > ore4 apare şi se instalează o oboseală progresivă.### ioni"cm3.UI1B: %:59B91 EN J9NCI1: 7: . 2. <roprietă!ile aerului func!ie de cantitatea şi raportul dintre tipurile de ioni sunt prezentate în Ta7.! (azic moderat pentru %J#%D L *. ce au dimensiuni mari.### ioni"cm 3 3concentra !ie ce corespunde mediei lunilor de vară.5 moderat pentru %J#%D L 1. Galorile sub această limită se consideră că dau mediului un caracter subîncărcat şi anume moderat subîncărcat pentru concentra!iile cuprinse între >## . sistemului nervos central. . ca stare normală naturală a aerului atmosferic. ). <entru a putea efectua o departa&are a proprietă!ilor aerului în raport cu varia!iile concentra!iei de ioni mici se ia ca etalon evolu!ia naturală a concentra!iei de ioni mici în aerul de la sol în actualul secol. Galorile peste limita normală se apreciază că imprimă mediului un caracter supraîncărcat. asupra aparatului respirator. deci creşte probabilitatea erorii de comportament.1<9B 7: 10N1 EN :HC:* sever pentru %J#%D K *. la alterarea func!iilor celulare/  intensificarea func!iilor celulelor al căror ec-ipament enzimatic îşi creşte capacitatea de ac!iune în mediu acid. sau dec6t ionii mi&locii şi grei. 2. inerte din punct de vedere electric.! M 1. 7e e8emplu. consecin!ele apar sub formă de+  creştere.$## . %semenea proprietă!i conferă ionilor mici posibilitatea de a se comporta de cu totul altă manieră dec6t moleculele neutre. respectiv negativ4/  modificarea 3acidifierea sau alcalinizarea4 pFAului mediului intracelular p6nă la alterarea structurii comple8elor moleculare şi supramoleculare şi. aşa cum rezultă această evolu!ie din măsurătorile efectuate sistematic de centrele de specialitate.) 6ediu electrochimic normal c6nd %J#%D L 1. simultan cu senza!ia de sa!ietate fată de muncă. respectiv bazic şi in-ibarea func!iilor celulelor al căror ec-ipament enzimatic îşi diminuează capacitatea de sinteză în acelaşi mediu.

resiunea e%cesivă a aerului 3ridicată!scăzută42 suprapresiunea în ad8ncimea apelor . 0 dublare a tăriei zgomotului determină o creştere a nivelului cu 'd(. indigestii.:8istă procese te-nologice care înlesnesc generarea unui e8ces permanent de ioni pozitivi. pot fi distinse mai multe categorii de zgomote+ . stres cu manifestări agresive etc.### Fz. . 0 modificare a nivelului zgomotului cu 1d( poate fi detectată de urec-ea umană.### Fz4 şi ultrasunete 3cu frecven!e peste 1'. poliurie.surse producătoare de zgomot prin acţiune electromagnetică / .$## . <6nă la altitudini de 3. 9nitatea de măsură a zgomotului este deci(elul 3dF4. în sc-imb variază numărul moleculelor pe unitatea de volum 3creşte la presiuni ridicate şi scade la presiuni reduse4. dureri în regiunea rinic-iAlor. apar tulburări de percep!ie. c6t şi în privin!a ac!iunii lor asupra organismului e8ecutan!ilor. 9n alt parametru important. cresc propor!ional şi cantită!ile de gaz din aer dizolvate în s6nge şi !esuturi. cefalee persistentă. constipa!ii. . paralel cu sărăcirea organismului de cantitatea de bio8id de carbon fiziologic necesară. C-iar dacă nu provoacă îmbolnăvire profesională. <resiunea crescută cu numai c6teva atmosfere fa!ă de normal este compensată prin accelerarea func!iilor organismului şi nu provoacă dec6t tulburări minore+ sc-imbaArea timbrului vocii. '$N şi după circa 3 ore se a&unge la satura!ia completă. oscila!iile acustice se clasifică în+ infrasunete 3cu frecven!e Q 1' Fz4.surse producătoare de zgomot prin acţiune termică . diminuarea severă a apetitului se8ual. Ba creşterea sau scăderea presiunii atmosferice propor!ia gazelor din aer nu se modifică. gastrite. încetinirea şî alterarea procesului de g6ndire. mai ales atunci c6nd ac!iunea zgomotului constituie un factor de risc. . *imptomele acute de personal în acest caz sunt+ paloare accentuată.### m. sunete 3cu frecven!e între 1' . !esuturilor. (olile şi stările maladive manifestate de personalul care lucrează timp îndelungat întrAo asemenea atmosferă sunt iritabilitate nemotivată. în mai multe categorii şi anume+ . mai ales a !esuturilor adipoase. cel mai des. creşterea este mai mare dec6t la o8igen A la 4 atmosfere 22. Jenomenul ondulatoriu generator de zgomot este dinamic şi variază în timp. în raport cu natura for!elor care produc aceste vibra!ii. <este acest prag nu se mai poate compensa lipsa de o8igenare.otuşi. apăr6nd tulburări de transmitere a influ8ului nervos şi de coordonare a activită!ii musculare./gomot impulsi&/ 38 . e8cesul de ioni de un semn sau altul din atmosfera de lucru răm6ne un factor generator de erori de comportament în special datorită afectării sistemului nervos central. presiunea atmosferică e8ercitată asupra organismului uman este ec-ilibrată de contrapresiunea din interior 3a plasmei sangvine. a ficatului. $. *unetul este senza!ia auditivă provocată de vibra!ia acustică 3deci în domeniul audibil4 a particulelor unui mediu elastic în &urul unei pozi!ii de ec-ilibru. unde at6t aparatura. sete acută. şi mai ales în cazul suprapresiunii din ad6ncimea apelor. Egomotul e%cesiv2 ultrasunetele 7in punct de vedere al perceperii lor de către organul auditiv. %ceste modificări au consecin!e asupra solubilită!ii gazelor în !esuturile organismului.surse producătoare de zgomot prin acţiune aerodinamică . Junc!ie de durata sau de varia!ia în timp. bloca&e renale. En cazul azotului. frecven!ă care reprezintă limita superioară de percepere a analizatorului cutanat. infrasunetele.### Fz4. a cavită!ilor organismului4 şi de ea depind sc-imburile de gaze dintre organisme şi atmosferă. En condi!ii normale. %păr6nd ca urmare a vibra!iilor unui corp. fenomen numit L(oala de cheson@. concentra!ia se men!ine curent sub $# perec-i"cm 34. c6t şi -6rtia trecută prin aparate colectează aeroioni.impul de sta!ionare în condi!ii de suprapresiune este -otăr6tor+ la 1$ min se atinge $#N din capacitatea de satura!ie a organismului cu azot. rărirea pulsului. sunetele şi ultrasunetele se suprapun at6t în ce ea ce priveşte componen!a spectrului oscila!iilor generate de maşini şi utila&e. . dispari!ia aten!iei. ulcere. 7e asemenea. 1'. Jrecven!a sunetului reprezintă numărul de perioade din unitatea de timp şi se măsoară în Fz. ca un sunet nedorit. după 3# min . în gradele descrise 3treapta a 11Aa şi a 111Aa pentru ambele tipuri de supraîncărcari4. Egomotul este definit. En cazul presiunii scăzute 3la mare altitudine4 are loc o scădere considerabilă a presiunii par!iale a o8igenului. întreruperi ale ciclului menstrual. în timp ce o scădere cu 'd( semnifică o în&umătă!ire a intensită!ii sonore. gener6nd tulburări specifice. En mediul industrial. la fiecare loc de muncă predomină o anumită gamă imprim6nd caracteristici specifice mediului fizic ambiant. senza!ia de sf6rşeală supărătoare. organismul reuşeşte să compenseze lipsurile prin creşterea amplitudinii şi frecven!ei mişcărilor respiratorii. este durata zgomotului. modificarea vitezei de coagulare a s6ngelui. scurtarea inspira!iei şi prelungirea e8pira!iei.)N fa!ă de 1#N A ceea ce conduce la saturarea organismului cu azot. sunetele sonore pot fi grupate. insomnii. 7omeniul de frecven!ă audibil este cuprins între 2# şi 2#. Numai în mod e8cep!ional se înt6lnesc e8clusiv oscila!ii cu frecven!a sub 1' Fz sau peste $## Fz. în această grupă fiind cuprinse curgerile laminare de fluid prin orificii sau curgerile turbulente/ . poten!ă se8uală ridicată.reproducere tip H:50H. stare depresivă. Ba presiuni mai mari. care poate depăşi mult concentra!ia naturală 3de e8emplu+ în industria te8tilă4. ceea ce determină introducerea no!iunii de /recvenţă.

En timpul lucrului. %c!iunea lor biologică variază în func!ie de caracteristicile proprii 3frecven!ă. 5eadaptarea pentru fiecare situa!ie în parte se face cu efort pentru acele păr!i din structura oc-iului care asigură limitele între care nivelul de ec-ilibru al substan!elor fotoc-imice impresionate de lumină se poate realiza. endocrin. 0boseala auditivă este un fenomen de uzură reversibilă. *e pot efectua deplasări de la o zonă la alta a unei încăperi. 3# pulsa!ii pe minut/ accelerarea ritmului respirator 3cca./gomot stabil/ . sistemul nervos. modul ei de producere. din domeniul tulburărilor func!ionale în acela al modificărilor organice ilustrate de apari!ia surdităţii de percepţie. insesizabilă. influen!ează nivelul de adaptare locală şi generală a retinei ambilor oc-i. au permis evaluarea efecte lor modificărilor de luminan!ă din c6mpul 39 .durata totală şi varia!ia nivelului în timp. din diferite !ări. nu provoacă senza!ii auditive. comă. d4 @ul(urări generale ale /uncţiilor organismului uman / primul semn care marc-ează starea de e8cita!ie datorată zgomotului este cefaleea. muscular. Cele de intensitate mare produc modificări ale sistemului nervos central şi periferic. e4 ?/ecte asupra sistemului nervos+ tulburări ale somnului. ca atare. persistă în absen!a oricăror alte semne clinice. c4 *urditatea pro/esională este rezultatul e8punerii la ac!iunea zgomotului. *tarea de oboseală. %re loc astfel o trecere lentă. în sc-imb se degradează capacitatea de apreciere reală a distan!ei. dar revenirea este din ce în ce mai dificilă. afect6nd numai anumite organe ori sisteme+ organul auditiv. ne &ustificată de alte cauze. Ca efecte generale asupra organismului se constată+ instalarea rapidă a unei oboseli marcate/ scăderea tensiunii arteriale cu 1# A 2# mm Fg. care sunt percepute ca vibra!ii. modificări în func!ionarea sistemului nervos central. Cercetările efectuate pe parcursul unei perioade de un secol.### Fz. Cantitatea cea mai mare de informa!ii primite de către un om în procesul muncii o formează semnalele luminoase recep!ionate de analizorul optic.. apar mai multe tipuri de efecte ale zgomotului asupra e8ecutantului+ a4 ?/ectul de mascare A se produce atunci c6nd sunt emise simultan mai multe sunete./gomot intermitent. -emoragii şi degenerescen!ă. . durată de ac!iune4 şi de natura elementelor sau a !esuturilor e8puse.nivelul în decibeli/ . interes6nd întregul organism. %c!iunea ultrasunetelor poate să fie generală. în întregime. b4 '(oseala auditivă se traduce printrAo creştere temporară a pragului de percep!ie a sunetului la frecven!a de 4. 9n caz particular al oscila!iilor acustice îl reprezintă infrasunetele. f4 ?/ecte asupra /uncţiei vizuale . Cele mai periculoase sunt ultrasunetele de intensitate mare şi frecven!ă &oasă. av6nd o frecven!ă ridicată 3peste 1'. Entruc6t purtătorul de mesa& în transmiterea şi recep!ionarea semnalelor optice îl constituie semnalele luminoase. mai ales pe fondul unei distonii neurovegetative.con!inutul în frecven!ă/ . respectiv p6nă la 1# )"s. înso!ită de grea!ă. En func!ie de nivelul de intensitate. analizatorul cutanat sau motor/ deşi inaudibile.luminatul necorespunzător Cercetările e8perimentale au demonstrat că >#N din solicitarea nervoasă se poate atribui e8cita!iilor optice. Entre simptomele cele mai frecvente este oboseala.$ Fz la intensită!i de 1'# . îngreun6nd sau împiedic6nd perceperea celorlalte/ efectul se men!ine constant pe toată perioada c6t sunetele sunt emise simultan.oate aceste modificări de pozi!ie produc o redistribuire a luminan!elor din c6mpul vizual şi. unul din ele. prin intermediul unor analizatori ca pozi!ia spa!ială.### Fz4. intensitate. ele sunt prezente frecvent la locurile de muncă. manifestată de&a după primele 3 minute de e8punere/ accelerarea ritmului cardiac cu $ . Ba intensitate foarte mare. +ltrasunetele. :8punerea la zgomot nu modifică componen!a fizică a sim!ului reliefului 3stereoscopie4. dacă o persoană este e8pusă un timp mai îndelungat ac!iunii zgomotului. 4 respira!ii suplimentare"minut4/ tremurături şi frisoane ale muşc-ilor. *toparea e8punerii permite reAvenirea completă a capacită!ii stereoscopice la normal după o oră. traduse prin+ apatie. tulburări vizuale. dar nu se cunoaşte încă. diminuarea tonusului muscular. sangvin etc. care se amortizează pu!in în aer şi se răsp6ndesc în toată încăperea de lucru/ cele de intensitate mică şi frecven!ă ridicată practic nu sunt nocive pentru om./gomot fluctuant/ . cel mai intens. în urma e8punerii la ac!iunea unui zgomot intens. crize epileptiforme. 2$. :8punerea îndelungată la ultrasunete conduce la surditate profesională. En rezumat se poate spune că cele trei caracteristici fundamentale ale unui zgomot sunt+ . la modificarea direc!iei de privire de la un punct la altul se poate asocia şi mişcarea capului şi c-iar a întregului corp. efectul este moartea instantanee 3frecven!a critică este considerată cea de 22 . . 1'$ d(4. bra!elor şi picioarelor. calitatea transmisiei şi recep!iei informa!ii lor este condi!ionată de calitatea iluminatului. sau par!ială.

acolo unde este posibil. NO8IUNI DESPRE RISCURI SPECIFICE SI PREVENIREA LOR IN SECTORUL CORESPUN. :valuarea riscurilor este procesul prin care+ 40 . 5.contrastul dintre luminan!a detaliului şi cea a fondului pe care se vede acesta/ . eliminarea în totalitate a riscurilor poten!iale. de implementarea măsurilor de protec!ie individuală.ATOR ACTIVITATII INTREPRINDERII SI#SAU UNITATII <rocesul de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale începe cu reducerea şi. fiind urmat de implementarea măsurilor de protec!ie colectivă şi.dimensiunea detaliului/ . în final.vizual asupra capacită!ii şi disconfortului vizual şi stabilirea anumitor valori pentru parametrii care caracterizează ambian!a luminoasă a unui spa!iu de lucru. %ceste valori constituie baza prescrip!iilor privind calitatea luminii în spa!iile de lucru.luminozitatea fondului. 7intre factorii fizici care influen!ează capacitatea vizuală cei mai importan!i sunt+ .

lu6nd în considerare prevederile legale relevante/ 7. 7acă luăm în considerare sensurile uzuale ale acestor termeni. acest risc rezidual creşte. %cest principiu de evaluare a riscurilor este inclus de&a în standardele europene 3 CEI !1)#1"!6. fie şi numai datorită imprevizibilită!ii ac!iunii omului. :valuarea riscurilor a&ută. En realitate. :valuarea riscurilor a&ută la diminuarea posibilită ții de vătămare a lucrătorilor și de afectare a mediului ca urmare a activităților legate de muncă.• • • • • se identifică pericolele/ se identifică lucrătorii poten!ial e8puşi riscurilor cauzate de pericole/ se evaluează riscurile/ se apreciază dacă riscurile pot fi eliminate sau nu/ se decid măsurile de prevenire necesare în scopul eliminării sau reducerii riscurilor. contrare. să urmărească dacă sAau înregistrat progrese în ceea ce priveşte nivelul de securitate şi sănătate a lucrătorilor. ca indicatori cantitativi ai stărilor de securitate" risc. datorită trăsăturilor oricărui sistem de muncă. la men ținerea competitivită!ii și productivită!ii companiei. 7efinind securitatea ca o func!ie de risc. SR EN )")D1#1""+. respectiv niveluri de risc. securitatea şi riscul sunt două no!iuni abstracte. unde şi se poate afirma că un sistem va fi cu at6t mai sigur. se precizează că factorii ce trebuie lua!i în considerare la evaluarea riscului sunt+ a4 <robabilitatea producerii unei leziuni sau afectări a sănătă!ii/ b4 Dravitatea ma8imă previzibilă a leziunii sau afectării sănătă!ii. y = f ( x) y= 1 x JO Sec ritate X M f384 41 . respectiv niveluri de risc global pentru întregul sistem analizat 3loc de muncă4. *e ob!in astfel niveluri de risc par!iale pentru fiecare factor de risc. respectiv EN )")#1""1. preluat în 5om6nia după standardul european. se poate defini securitatea ca starea sistemului de muncă în care riscul de accidentare şi îmbolnăvire este zero. cu c6t nivelul de risc va fi mai mic şi reciproc. toți anga&atorii trebuie să dețină și să efectueze o evaluare a riscurilor pentru securitatea și sănătatea în muncă. securitatea tinde către #. En terminologia de specialitate. să decidă măsurile de protec!ie necesare. :valuarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat şi cuantificarea dimensiunii lor pe baza combina!iei dintre doi parametri+ gravitatea şi frecven!a consecin!ei ma8ime posibile asupra organismului uman. Sc3& ' &ri%ci&a' al evaluării riscurilor profesionale este prote&area sănătă ții și securității a lucrătorilor. rezultă+ . iar dacă riscul tinde către O. care se e8clud reciproc. <rin urmare. inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice. <rin identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor. Nu e8istă sistem în care să fie e8clus complet pericolul poten!ial de accidentare sau îmbolnăvire/ apare întotdeauna un risc rezidual. 7acă nu se fac interven!ii corectoare pe parcurs. Conform prevederilor legislației din domeniul securității și sănătății în muncă. pe măsură ce elementele sistemului de muncă se degradează prin îm(ătr8nire. să stabilească ordinea de prioritate a măsurilor necesar a fi aplicate/ d. dacă riscul este #. să verifice dacă măsurile aplicate sunt adecvate/ c. din rela!ia dintre cele două variabile rezultă că securitatea tinde către O. securitatea omului în procesul de muncă este considerată ca acea stare a sistemului de muncă în care este e8clusă posibilitatea de accidentare şi îmbolnăvire profesională. nu se pot atinge asemenea stări cu caracter de absolut. sistemele pot fi caracterizate prin niveluri de securitate. %stfel. En consecin!ă. EN 1*6*#1""+4 şi stă la baza diferitelor metode cu aplicabilitate practică. de asemenea. anga&atorul trebuie+ a. %stfel.

elementele cu a&utorul cărora poate fi caracterizat riscul. 1ndiferent de factorul de risc şi de evenimentul pe careAl poate genera. dar suficient de mic pentru a se considera că sistemul este sigur. a. premisa de la care sAa pornit în elaborarea metodei de evaluare a fost rela!ia risc 1 /actor de risc. Cunosc6nd tipuArile de leziuni şi vătămări. C-iar dacă ar e8ista. 7in cauza frecven!ei foarte redusă de apari!ie. dar cu o probabilitate mai mare de apari!ie. este considerat acceptabil. c6t şi al celei sociale4 interzice o astfel de ac!iune. 7iferen!ierea riscurilor în raport cu gravitatea consecin!ei este uşor de realizat.C. respectiv gravitatea lor/ c4 stabilirea probabilită!ii de ac!iune a lor asupra e8ecutantului/ d4 atribuirea nivelurilor de risc func!ie de gravitatea şi probabilitatea consecin!elor ac!iunii factorilor de risc. deci devine obligatorie orientarea studiului asupra acestora. *e ştie că e8isten!a riscului întrAun sistem de muncă este datorată prezen!ei factori lor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională. 0 asemenea tratare a riscului ridică două probleme+ A cum se stabilesc coordonatele riscului 3cuplul gravitate .2. în literatura de specialitate în domeniul securită!ii muncii. abord6nd sistematic cauzalitatea acestor evenimente. deşi acest tip de eveniment provoacă consecin!e mai pu!in grave dec6t un accident nuclear. probabilitate4/ A ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de acceptabilitate de cele de inacceptabilitate. te-nice etc. cu consecin!e mai pu!in grave. care să fie ec-ivalentă cu un nivel at6t de scăzut de securitate. în timp ce consecin!a ma8imă posibilă a depăşirii nivelului normat de zgomot va fi surditatea profesională . sunt de fapt probabilitatea cu care ac!iunea unui factor de risc poate conduce la accident şi gravitatea consecin!ei ac!iunii factorului de risc asupra victimei. întrAun proces de muncă. invaliditate. ale cărui coordonate se situează deasupra curbei.N. 7e e8emplu+ En cazul unei centrale atomice se iau astfel de măsuri înc6t riscul unui eveniment nuclear A fie el riscul evenimentului % A este caracterizat printrAo gravitate e8tremă a consecin!elor. 7in multitudinea factorilor de risc a căror înlăn!uire se finalizează poten!ial cu un accident sau o îmbolnăvire. înc6t să nu fie permisă func!ionarea sistemului. în cazul accidentelor şi 42 . cu consecin!e grave. 7. în practică trebuie admise o limită de risc minim. aflat în func!iune. factorii care pot prezenta cauze finale. 7e e8emplu+ consecin!a ma8imă posibilă a electrocutării va fi întotdeauna decesul. 2ai mult. En consecin!ă.7. <entru a le rezolva. financiare. En condi!iile unui sistem de muncă real. pentru evaluarea riscului"securită!ii este necesară parcurgerea următoarelor etape+ a4 identificarea factorilor de risc din sistemul analizat/ b4 stabilirea consecin!elor ac!iunii asupra victimei. situat sub curba de acceptabilitate.* Re'a/ia ri-c M -ec ritate Ri-c JO En acest conte8t. activitatea este considerată sigură şi riscul acceptat de societate. directe. iar riscul evenimentului. al eficien!ei economice. 5iscul a fost definit. <utem atribui unor cupluri gravitate 1 pro(a(ilitate diferite acelaşi nivel de risc. ca fiind posibilitatea cu care.<. ca şi o limită de risc ma8im. respectiv un nivel al riscului diferit de *. ca şi localizarea poten!ială a acestora. 0rice studiu de securitate are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile. <rin urmaAre. intervine un accident sau o îmbolnăvire profesională. permite elaborarea unui instrument pragmatic pentru identificarea tuturor factorilor de risc dintrAun sistem. deci pot fi determina coordonatele sale.4 pentru ca să se poată interveni simultan asupra tuturor factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională.. riscul de producere a unui eveniment. consecin!ele asupra e8ecutantului pot fi grupate după categoriile definite prin lege+ incapacitate temporară de muncă. criteriul eficien!ei 3at6t în sensul restr6ns. este inacceptabil. nici în cadrul analizelor de securitate nu se &ustifică luarea lor integral în considerare. sunt cei a căror eliminare garantează imposibilitatea producerii evenimentului. invaliditate şi deces. En sc-imb. %stfel. cu o anumită frecven!ă şi gravitate a consecin!elor. 7in acest motiv. înc6t locul de muncă al şoferului este considerat nesigur 3risc inacceptabil4. 2odelul teoretic al genezei accidentelor de muncă şi bolilor profesionale elaborat în cadrul 1. probabilitatea de producere este at6t de mare 3frecven!ă foarte ridicată4. dar frecven!ă foarte mică. nu e8istă suficiente resurse 3de timp. dacă pentru riscul evenimentului ( luăm ca e8emplu accidentul rutier din activitatea unui conducător auto. dar de o probabilitate de producere e8trem de mică. pentru fiecare factor de risc se poate afirma cu certitudine care este consecin!a ma8imă posibilă.

nivel mare de securitate N5 . ob!inem ' grupe de evenimente. înc6t ar fi mai costisitor şi mai îndelungat dec6t aplicarea efectivă a măsurilor de prevenire. factorii de risc se vor diferen!ia între ei. dacă utilizăm intervalele precizate în +?. de cotare a probabilită!ii şi gravită!ii consecin!elor ac!iunii factorilor de risc . d. prin faptul că fiecare conduce cu o altă probabilitate la producerea unui accident " îmbolnăvire. 7in punct de vedere al operativită!ii. En alte situa!ii. acelaşi factor va putea fi caracterizat printrAo altă frecven!ă de ac!iune asupra e8ecutantului. în diverse momente ale func!ionării unui sistem de muncă sau în sisteme analoge. nivel foarte mare de securitate N$ . putem stabili şi pentru gravitatea consecin!elor mai multe clase+ . func!ional şi de evaluare a capacită!ii de muncă elaborate de 2inisterul *ănătă!ii şi 2inisterul 2uncii şi <rotec!iei *ociale4. %v6nd la dispozi!ie aceste două scale . pe care le putem ordona astfel+ e%trem de rare /oarte rare rare puţin /recvente /recvente /oarte /recvente P K 1* M C # F 1* K P K 1* M 6 # F 1* M 6 K P K 1* M 5 # F 1* M 5 K P K 1* M $ # F 1* M $ K P K 1* M ) # F P N 1* M ) # F MC *e atribuie fiecărei grupe o clasă de probabilitate 31. En unele cazuri. <rin urmare. evenimentul put6nd fi caracterizat în toate cele trei cazuri ca fiind foarte frecvent. ce tip de consecin!ă va produce+ incapacitate. se poate aprecia pentru fiecare factor de risc în parte la ce leziune va conduce in e8tremis. prin apreciere şi să se grupeze pe intervale. 7e e8emplu+ invaliditatea poate fi de gradul 1. securitate4+ N1 . <robabilitatea de a ac!iona întrAo anumită manieră generatoare de accident nu poate fi dec6t apro8imativă.în final. )" -4 este de clasa 1 de probabilitate. în func!ie de natura şi de starea elementului generator. cum se înt6mplă cu factorii proprii e8ecutantului. aşa cum sunt ele precizate de criteriile medicale de diagnostic clinic. nivel mediu de securitate N6 . este cunoscut că accidentul sau boala sunt evenimente aleatorii. 7e aceea ar fi mai indicat să se stabilească probabilită!ile. care necesită tratament medical4/ . :8emplu+ probabilitatea de electrocutare prin atingere directă la manevrarea unui aparat ac!ionat electric este mai mare dacă acesta este vec-i şi are uzată izolarea de protec!ie a conductorilor dec6t în cazul în care aparatul este nou. tratament medical şi spitalizare4/ . în ordine crescătoare. nivel mediu de risc Z S5 . 7iferen!a fa!ă de nişte valori riguroase de 1 la >$ ore sau 1 la ) ore este nesemnificativă. 4$ zile.clasa " + consecin!e mari 3invaliditate gradul 1114/ . iar incapacitatea+ mai mică de 3 zile 3limita minimă stabilită prin lege pentru definirea accidentului de muncă4. aceste consecin!e se pot diferen!ia în mai multe clase de gravitate. deoarece gravitatea este un element mai important din punct de vedere al finalită!ii protec!iei muncii. probabilitatea de producere a unui accident datorită mişcării periculoase a organelor în mişcare ale unei foreze este diferită fa!ă de cea a producerii. sAa admis ipoteza că are o inciden!ă mult mai mare asupra nivelului de risc dec6t frecven!a. nivel mare de risc Z S6 . 11 sau 111. nivel minim de risc Z S1 .clasa 3 + consecin!e medii 3incapacitate M 4$. :ste mai uşor şi mai eficient pentru scopul urmărit să se apro8imeze că un anumit accident este probabil să fie generat de ac!iunea unui factor de risc cu o frecven!ă mai mică de o dată la 1## de ore.clasa 1 + consecin!e negli&abile 3incapacitate de muncă Q 3 zile4/ . 7in acest motiv.1=1#!19=5.bolilor profesionale. nivel foarte mare de risc Z S+ . nivel mic de risc Z S$ . respectiv ) niveluri de securitate. invaliditate sau deces.clasa $ + consecin!e foarte grave 3invaliditate gradul 14/ . dată fiind rela!ia invers propor!ională între ceAle două stări 3risc . nivel foarte mic de securitate NC . a unui accident datorită trăsnetului. '4. 2" -4 este de clasa a 'Aa de probabilitate. ele nici nu pot fi calculate.clasa # + consecin!e mici 3incapacitate M 3. de regulă. pentru fiecare cuplu stabilinduAse un nivel de risc. c. putem să asociem fiecărui factor de risc dintrAun sistem un cuplu de elemente caracteristice. Ba r6ndul lor.clasa 5 + consecin!e grave 3invaliditate gradul 114/ . între 3 şi 4$ zile şi între 4$ şi 1># zile. aşa înc6t vom spune că evenimentul : 1 3a cărui frecven!ă probabilă de producere este de < 1Q1# . nu se poate lucra însă cu probabilită!i determinate strict pentru fiecare factor de risc.1># zile. %stfel. gravitate 1 pro(a(ilitate. nivel mic de securitate N+ . ce organ va fi afectat şi. nivel minim de securitate 43 . 5eferitor la frecven!ă. la acelaşi loc de muncă. nivel ma8im de securitate N) . Ca şi în cazul probabilită!ii de producere a accidentelor şi îmbolnăvirilor. nivel foarte mic de risc Z S) . 2ai înt6i. calculul necesitat de determinarea riguroasă a probabilită!ii de producere a consecin!ei este at6t de laborios. 7e asemenea. corespunzător celor ) clase de gravitate sAau stabilit ) niveluri de risc. 0b!inem o scală de cotare a probabilită!ii. iar evenimentul :' 3cu frecven!a <' Y1# .clasa D + consecin!e ma8ime 3deces4. nivel ma8im de risc Z SC . En consecin!ă.

34 31. p M p =5 4 6 (3.3) ( 2. p M p =5 4 (2.24 34.24 31.6) Nivelul 3 + M 3.&+ M 2.34 32.2) (2.4) ( 2.5 ) ( 3 .6 ) ( 5 .4) ( 3. 3 ) ( 7 .1 M g =5 M 3.5 ) ( 5 .1) (6. p+ 3'.$4 33.1) (4.'4 34.2) 44 . p+ 34.5) (3. cuplurile g .$4 31.3) (2.'4 33.5) ( 2 .44 31.1B< Nivelul 2 + M 3.44 3'. 3 ) ( 4.'4 32. p+ 31.4) şi elementul H5. p+ 33.5 ) (1. care vor reprezenta clasele de gravitate şi ' coloane .1) M(.'4 3$.4) ( 7 .4) ( 4.34 3'.2) ( 3.$4 3).4 ) (1. 3 ) ( 5.14 Nivelul de risc 4 . p M p =3 7 (3.2) ( 7.44 34.4) (5.2) ( 4.1) (3.2) M 2.6) ( 2. (1.3) (6.4) M 5.2) ( 6. care vor reprezenta clasele de probabilitate.14 33.5 ) ( 7 . &.2) (5.6) ( 4 . ob!inem o matrice M (.24 32. cuplurile g .1) şi elementul H5.14 31.$4 3).6 ) ( 3. p p =2 2 4 M (2.14 3). c6te două.6) Nivelul 4 + M 4.4) ( 5. p M M g . p M p =1 6 (3.$4 34.5) (2.14 3'. p+ 32.24 3$.3) (4.$4 32. p+ 32.34 Nivelul de risc ' .44 33.5 ) ( 4 .14 Nivelul de risc 3 .1) ( 2.'4 Jiecărui nivel de risc îi corespunde cel pu!in o submatrice din matricea M(.1) Nivelul de risc 1 .14 Nivelul de risc 2 .44 3$.2 M g =6 (5.$4 3'. p p =3 3 p =2 7 M (4.6 ) ( 6 .34 34.24 3$. p+ 3$.2) (7.'4 3'.& M (1.44 Nivelul de risc ) .)B/ M g .6) ( 3.1) (6.1) (7.6 ) ( 7 .1) ( 7. (.1) (5.24 3).4) ( 6.5 ) ( 6 .'4 3). 2) (1.2) ( 2. cuplurile g .24 Nivelul de risc $ .34 3).7acă luăm în considerare toate combina!iile posibile ale variabilelor specificate. 3 ) ( 3.2) ( 5. cuplurile g .44 3$. 3 ) ( 6.34 33. cuplurile g . cuplurile g .& cu ) linii . 3) (1.3) (3. cuplurile g .

pentru fiecare factor de risc în parte. în general. Normele respective corespund unui nivel de risc ma8im acceptabil.6B HC.5) (7. deci desfăşurarea procesului de muncă nu mai poate avea loc.3) (7. securitatea tinde către *.5) (6. 2etoda are ca scop determinarea cantitativă a nivelului de risc pe loc de muncă. se utilizează ca element de ponderare rangul factorilor de risc. Jormula de calcul al nivelului de risc global este următoarea+ Nr M i =1 ∑ ri • R i i =1 n ∑ ri M nivelul de risc global pe loc de muncă/ L rangul factorului de risc Li@/ M nivelul de risc pentru factorul de risc Li@/ M numărul factorilor de risc identifica!i la locul de muncă. <entru aceasta. la producerea evenimentului e8trem . se stabilesc pentru fiecare factor de risc fie limite ma8ime sub formă de valori 3în cazul factorilor a căror formă de manifestare poate fi caracterizată prin elemente măsurabile4. HC. n în care+ Nr ri Ri % Nivelul de risc global se înscrie în Gişa locului de muncă 45 . deoarece ea ar fi ec-ivalentă cu producerea accidentului " îmbolnăvirii.5) (4.+B se poate afirma că ei vor conduce. 5eglementările normative din ma&oritatea !ărilor nu permit însă atingerea stadiului critic.3) M g . sectorul. En acest mod. p M p =5 6 (7. Nive' ' de ri-c ('37a' 3Nr4 pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identifica!i.6) 7in rela!ia risc .6) Nivelul $ + M 5. rapid şi cu certitudine. ce cuprinde+ A nivelurile de risc par!iale/ A nivelul de risc global pe loc de muncă.+B şi submatricea M 7. 7incolo de această limită. fie interdic!ii 3factorii la care măsurătorile nu sunt posibile4. sec!ia sau întreprinderea analizată. securitate definită se deduce imediat că nivelul ) de risc reprezintă un nivel critic. %plicarea metodei se finalizează cu două documente+ A Gişa de evaluare a locului de muncă.5B/ Nivelul ) + elementul H+. p M p =4 7 (5. factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea şi rangul cel mai mare. Jişa locului de muncă astfel întocmită constituie baza fundamentării programului de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale pentru locul de muncă. pe care îl implică orice medie statistică.3 M g =6 5 Nivelul ' + M 6. care este egal cu nivelul de risc. 7espre factorii de risc caracteriza!i prin cuplurile H+.+B HC. sAa elaborat metoda de evaluare a riscurilor"securită!ii muncii. decesul 3pericol iminent4.5) şi elementele H6.4) (6. *e elimină astfel posibilitatea ca efectul de compensare între e8treme.+B. care diferă de la o !ară la alta. p M p =4 (6. A Gişa de măsuri de prevenire.M 4.4) (5. <entru ca rezultatul ob!inut să reflecte c6t mai e8act posibil realitatea. <lec6nd de la aceste premise. la care securitatea sistemului este minimă. ce cuprinde totalitatea măsurilor te-nice şi organizatorice prevăzute de normele în vigoare. pe baza analizei sistemice şi evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională. să masc-eze prezen!a factorilor cu nivel ma8im de risc. în func!ie de condi!iile economice şi sociale. p M p =5 5 6 (4.

completarea formularelor tip de înregistrare a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale/ . meserie. măsuri de protec!ie individuală 3:1<4 $4 '4 )4 >4 4 *tabilirea <51051. se8. a. 7atele cuprinse în formularele tip sunt grupate astfel+ localizarea teritorială. este. *ecuritatea muncii este. spre care se tinde în toate demersurile preventive. respectiv a consecin!elor lor . Eva' area &3-taccide%t # 73a'.prelucrarea automată a datelor/ . măsuri de !inere sub control. administrativă. a căror punere în eviden!ă necesită eforturi serioase de apreciere calitativă şi încercări de evaluare cantitativă. 7eşi diferă. accidentele de muncă şi bolile profesionale . imposibilă. întrAo perioadă dată. denumite în literatura de specialitate şi L 2et3de a &3-teri3ri@ . respectiv coeficien!ii de frecven!ă şi gravitate. instruire.verificarea completării corecte/ . se în!elege o stare fără pericol. iar criteriile de evaluare utilizate sunt ratele morbidită!ii prin accident sau boală profesională. <rin securitate.UI1B05 de ac!iune. se utilizează două categorii de indicatori statistici+ absolu!i şi relativi.prezentarea rezultatelor. vec-ime în muncă " meserie/ ramura de activitate/ felul activită!ii/ agentul material care a provocat leziunea/ cauzele principale şi favorizante/ leziunea 3vătămarea4 produsă/ localizarea leziunii. En principiu. *ecuritatea muncii preAsupune absen!a pericolelor de accidentare şi îmbolnăvire profesională în procesul de muncă. &r3@e-i3%a'. mediu. I%dicat3rii a7-3' /i e8primă. se bazează pe analiza statistică a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. dinamica şi structura accidentelor de muncă şi"sau bolilor profesionale la nivelul sistemului analizat. economică şi în timp/ identitatea victimei+ v6rstă. fără să se realizeze raportarea lor la alte mărimi. măsuri de protec!ie colectivă. numărul de accidente"boli profesionale produse.rii ri-c ri'3r+ 14 C0B:C. în mod practic. :i indică. <entru evaluarea comparativă a gradului de securitate a muncii în sistemul analizat. în general. în mărime absolută. lung 12<B:2:N. furnizarea de informa!ii despre rezultate evaluării :laborarea documentelor evaluării riscurilor. Eva' area -ec rit. :liminarea totală a acestor pericole.%5:% 2U*951B05 5:G1[915:% şi luarea de măsuri suplimentare 12<B1C%5:% for!ei de muncă. o stare ipotetică. %cest mod de evaluare permite aprecierea gradului de securitate a muncii a unui sistem de produc!ie. En realitate. 2etodele de evaluare utilizate . 46 . deci.Eta&e'e eva' . deci. analizele statistice cuAprind. e8clusiv pe baza accide%te'3r de 2 %c. în ceea ce priveşte forma. pe termen scurt.%5:% informa!iilor 24 17:N.viri'3r &r3@e-i3%a'e &r3d -e în sistemul respectiv. e8istă %ive' ri de -ec ritate a muncii. următoarele etape+ ./ii -i-te2e'3r de 2 %c.centralizarea formularelor/ . 0i a 1273'%. în esen!ă. e8istă două posibilită!i de evaluare a nivelului de securitate a muncii întrAun sistem+ evaluarea postaccident " boală profesională/ evaluarea preaccident " boală profesională. întrAo anumită perioadă de timp. ideală.1J1C%5:% pericolelor 34 :G%B9%5:% riscurilor a4 *tabili!i cine ar putea fi afectat şi în ce mod b4 *tabili!i gravitatea şi probabilitatea 44 7eterminarea modului de ac!iune+ a4 :liminarea pericolelor. de la o !ară la alta. nivelul.

scopul evaluărilor postaccident este unul de constatare a unor stări de fapt petrecute şi nu de prevenire a lor/ utilizarea lor poate fi e8tinsă la ac!iuni preventive cel mult pentru alte sisteme similare.nu permite caracterizarea stării de securitate a muncii în obiectivele noi. respectiv a riscurilor profesionale. *pre deosebire de evaluările postaccident. NS A i%dice'e de (ravitate indică numărul de zileAom de incapacitate de muncă ce revine la 1### de persoane şi se calculează astfel+ IGL N ZIM ×1. ea are o deosebită valoare predictivă şi preventivă. dar care pot prezenta un poten!ial de pericol foarte mare 3e8+ centrale nucleare. cu invaliditate. permi!6nd astfel efectuarea unor compara!ii mai concludente. 47 . no!iunile fundamentale utilizate în evaluarea postaccident a securită!ii muncii întrAun sistem sunt accidentele de muncă şi bolile profesionale de&a produse/ criteriile de evaluare se referă.000 . în principal. se calculează raport6nd numărul certificatelor medicale pentru boală profesională la numărul mediu scriptic de personal din aceeaşi perioadă şi din aceeaşi întreprindere+ - IFL N CM ×100 . iar criteriile de evaluare se bazează pe estimarea calitativă sau cantitativă a riscului. date în e8ploatare relativ recent. NS En concluzie. No!iunea fundamentală utilizată în evaluările preaccident este riscul de accidentaAre şi"sau îmbolnăvire profesională. NS A i%dice'e de (ravitate se calculează raport6nd numărul de zile pierdute din cauza bolilor profesionale la numărul mediu scriptic de personal din aceeaşi perioadă şi din aceeaşi întreprindere+ IGL N ZCM ×100 .numărul total de zile de incapacitate temporară de muncă/ . Eva' area &reaccide%t # 73a'.pentru accidente de muncă + A i%dice'e de @recve%/. fără a da posibilitatea efectuării unor evaluării şi compara!ii mai profunde. fabrici de e8plozivi4/ . respectiv de ierar-izare a lor în vederea stabilirii priorită!ilor preventive.numărul total de accidente"boli produse 3mortale. la rata frecven!ei şi gravită!ii acestora. 7intre indicatorii relativi.000 . cei mai utiliza!i sunt+ . Bimitele principale ale evaluării postaccident pot fi sintetizate astfel+ . 1ndicatorii absolu!i permit caracterizarea situa!iei globale a securită!ii muncii. :sen!a evaluării preaccident" boală o constituie luarea în considerare a posibilită!iAlor de producere a accidentelor"bolilor profesionale întrAun sistem. iar metoda utilizată este analiza statistică a accidentelor şi bolilor profesionale.costul a&utoarelor pentru incapacitate temporară de muncă etc. în care nu au loc încă accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale. NS pentru bolile profesionale + A i%dice'e de @recve%/.7in această categorie fac parte+ . oferind informa!ii şi solu!ii de eliminare a pericolului înainte de a se produce evenimentele nedorite.nu poate fi aplicată în faza de proiectare a sistemelor de produc!ie/ . &r3@e-i3%a'. indică numărul de accidenta!i care revin la 1### de persoane şi se calculează astfel+ IFL N AM ×1. 2etodele de evaluare denumite şi L 2et3de a&ri3ri@ constau în identificarea c6t mai completă a riscurilor şi încercarea de cuantificare.numărul total de accidente de muncă colective/ . I%dicat3rii re'ativi e8primă numărul de accidente"boli profesionale produse la nivelul unui sistem. raportat la alte mărimi. cu inAcapacitate temporară de muncă4/ . 7.nu ia în considerare situa!iile poten!iale de accidentare şi îmbolnăvire profesională/ .

4 5iscul apare. rareori. a tipurilor de incendii posibile4/ riscuri electrice 3identificarea materialelor şi dispozitivelor care necesită măsuri de prevenire specifice4/ riscuri legate de circulaţia oamenilor şi maşinilor 3amplasarea locurilor de muncă.instala!ie. En practică. puncteleAc-eie care trebuie observate şi un sistem de referin!ă 3prevederile legale4.reparti!ia riscurilor pe sec!ii " ateliere/ .identificarea sec!iilor " atelierelor care necesită analize mai aprofundate/ . stabilinduAse locurile de muncă ce necesită o analiză mai aprofundată. controlul inspecţie reprezintă practica cea mai vec-e de analiză a riscurilor şi apreciere a nivelului de securitate pentru un sistem de muncă. 9n astfel de g-id 3TF3%P.e8aminarea riscurilor comune diferitelor sec!ii " ateliere/ . sec!ii. în raport cu reglementările în vigoare în domeniul securită!ii muncii 3norme. aceste metode se aplică de către inspec!ii specializate. nivelul de securitate este considerat satisfăcător atunci c6nd prevederile reglementărilor specifice sunt respectate. 9nul dintre cele mai complete instrumente de 48 . a sectoarelor vulnerabile. de o manieră mai mult sau mai pu!in detaliată. locurilor de muncă. care constituite un instrument de evaluare şi orientare. respectiv a riscurilor e8istente. a anomaliilor sau insuficien!elor prezentate de maşini. aceste opera!ii se realizează adesea în mod empiric. <rima categorie de metode se aplică.unitate economică/ . starea căilor de acces. procedurile utilizate sunt apropiate ca principiu 3constatarea deficien!elor în raport cu norma4. En practică. gradul de încărcare a maşinilor. cu at6t securitatea sistemului este considerată mai mică. iar cea de a doua. 1nstrumentul minim necesar pentru control este un c-estionar care să înregistreze. la diverse niveluri+ . 0biectivul urmărit constă în identificarea. La %ive' ' 1%tre&ri%derii. Ba desemnarea acestora se au în vedere situa!iile statistice ale accidentelor de muncă. dar diferă de la o !ară la alta prin modul diferit de formalizare. de&a înregistrate în activită!ile respective. :volu!ia metodelor apriorice a fost determinată de modul de conceptualizare a fenomenelor de accidentare şi îmbolnăvire profesională.loc de muncă/ . *ub acest al doilea aspect se pot identifica două categorii de metode+ A 2et3de'e ('37a'e practicate în scopul verificării conformită!ii cu prescrip!iile normative în domeniul securită!ii muncii/ A 2et3de'e de deta'i 3a%a'itice4 utilizate în proiectarea. ca fiind ec-ivalent cu o deficien!ă de aplicare a reglementării. în cele ce urmează vom prezenta principalele metode de analiză apriorică a riscurilor.risc deosebit. construc!ii etc. organizarea şi conducerea sistemelor de muncă şi materiale. e8perien!a inspectorilor sau inginerilor de securitate compens6nd lipsa de metodă. pe baza analizei efectuate se întocmeşte o fişă de apreciere a ac!iunilor de prevenire în domeniul securită!ii muncii.analiza posibilită!ilor întreprinderilor de a realiza cerin!ele de securitate/ . maşină/ . <rin opozi!ie. La %ive' ' '3c ' i de 2 %c. 1ndiferent de sistemul luat în considerare. dar şi de finalitatea practică ce a fost urmărită. se fac pe baza unor ghiduri de o(servaţie.. agen!ilor economici în ansamblul lor 3întreprinderi. instala!ii. respectiv con!inutul c-estionarelor. de regulă. respectiv bolilor profesionale. se trece apoi la eviden!ierea riscurilor pe sec!ii " ateliere. pot fi generalizate. Fra%/a. controalele iau în considerare următoarele aspecte+ .stabilirea priorită!ilor în privin!a măsurilor generale de prevenire. ateliere4. instruc!iuni etc. stan darde. tematica controalelor. pe baza unor metodologii.sec!ie sau atelier/ . susceptibilă de a provoca un accident sau îmbolnăvire profesională. iluminatul locurilor de muncă4/ riscuri legate de activităţile de manipulare şi depozitare a materialelor / riscuri de poluare Completarea c-estionarelor permite inventarierea locurilor de muncă periculoase. C-estionarele utilizate sau g-idurile pentru inginerii de securitate au caracter loAcal şi. 1"!+4 cuprinde ' grupe de riscuri posibile 3comune întreprinderii4+ riscuri de incendiu 3depistarea zonelor periculoase. de regulă. variază. prin observare vizuală directă şi măsurători simple.%v6nd în vedere importan!a lor preventivă. Junc!ie de nivelul de aplicare. Cu a&utorul unui plan al întreprinderii. En final. Dradul de abatere de la reglementări reprezintă un criteriu calitativ pentru evaluaArea securită!ii sistemului analizat/ cu c6t abaterile sunt mai mari. controalele sub aspectul securită!ii muncii includ analize detaliate care. în aceste analize. En cadrul primei direc!ii. utilizate în diverse !ări.

sub aspectul securită!ii muncii. în detaliu. 49 . fiind fundamentate pe baza unor riscuri acceptabile diferite.descrierea formelor concrete de manifestare a riscului 3posibilitatea interac!iunii maşină . En consecin!ă. c-estionare. determinate . :le se deosebesc în ceea ce priveşte nivelul de detaliu al riscurilor studiate. procese te-nologice şi opera!ii/ . Controlul unui risc particular se limitează la activitatea caracterizată prin riscul dominant respectiv şi se face. La %ive' ' %ei 2a0i%i -a i%-ta'a/ii . evident faptul că analiza şi corec!ia unor situa!ii din ce în ce mai pu !in periculoase. de nivelul de securitate de&a atins. prelucrarea sticlei. aceste reglementări diferă de la o !ară la alta. riscuri de e%plozii în minerit. C3%tr3' ' 'a %ive' ' % i ri-c D multe activită!i prezintă particularitatea că se caracterizează. privind condi!iile de muncă. d6nd posibilitatea alegerii şi adaptării lor după necesită!i. instruc!iuni etc. în special . riscuri chimice. <e măsură ce situa!ia securită!ii muncii la o maşină sau instala!ie se îmbunătă!eşte. controalele vor necesita instrumente mai precise şi mai e8-austive. căderi de la înăl!ime în construc!ii. înainte de toate. în mod parado8al. nivelul de detaliere şi aprofundare a controalelor la maşini şi instala!ii !iAne seama de cerin!ele de securitate impuse prin norme şi standarde. cocserii. prin riscuri dominante+ riscuri mecanice în cazul prelucrării metalelor la rece. la punerea în func!iune a obiectivului industrial sau a unor noi te-nologii. caracteristicile fizice direct măsurabile sau observabile ale locului de muncă 3spa!iul de lucru P maşină4. 7in considerente economice şi politice. necesită eforturi 3timpPcosturi4 din ce în ce mai mari. surpare în cazul e8cava!iilor de teren. care se deduc trec6nd. printrAo grilă. astfel.4. o grilă care să pună în eviden!ă aceste riscuri şi să stabilească priorită!ile de ac!iune preventivă este suficientă.descompunerea activită!ii în linii de fabrica!ie. care să permită deducerea tuturor riscurilor posibile.observarea directă şi deducerea locurilor unde se manifestă riscul/ .aprecierea riscului 3comparare cu norma prestabilită4. om4/ .stabilirea punctelor de observa!ie la principalele opera!ii/ . limite de fezabilitate şi eficien!ă. %pare. fără îndoială. 0 alegere pertinentă va depinde. %ceste analize progresive au. controalele beneficiază de mare varietate de instrumente de lucru 3grile. Jazele parcurse de analist sunt următoarele+ . riscuri termice în o!elării. de regulă.acest fel a fost elaborat în cadrul Re(iei Na/i3%a'e a UAi%e'3r Re%a 't M Fra%/a . radiaţii etc. En situa!iile deosebit de periculoase. de considerente economice. D-idul cuprinde 1' pagini referitoare la riscurile de accidentare.

$' A &andarmeria.05 7: (%[% <5:C0C: 3. 1.1 Lantul supra&ietuirii Bantul supravietuirii este alcatuit din verigile de baza necesare pentru a salva cel mai mare numar posibil de pacienti aflati în stop cardioArespirator 3*C54 în faza prespitaliceasca. . 7:J1(51B%5:% <5:C0C: 4. însa o defibrilare efectuata la $A> minute de la aparitia JG are sansa de reusita variabila fara sa depaseasca $#N si care de obicei necesita multiple defibrilari cu energie mare. cu conditia începerii 5C< de baza de la aparitia evenimentului sau în cel mult $A' minute daca lipsesc verigile 2 si 3 din lantul supravietuirii.%et#-2 rd# 1 C%<1. <rognosticul pacientilor cu *C5 la care sAa efectuat corect resuscitarea cardioApulmonara de baza de la început este mult mai favorabil comparativ cu cel al pacientilor la care nu sAau efectuat manevrele de 5C< 3resuscitarea cardio A pulmonara4 si au ramas o perioada de timp neasistati pina la sosirea ec-ipei medicale. etc.1. 9nicul tratament eficient al fibrilatiei ventriculare este defibrilarea. <entru a face defibrilarea accesibila personalului nemedical a fost creata o categorie de defibrilatoare numite defibrilatoare semiautomate. ACORDAREA PRIMULUI AEUTOR 2aterial preulat de pe siteAul *2957 Ftt&=##QQQ.1.1 ACCESUL RAPID <rin acesta se întelege declansarea sistemului de urgenta de catre populatie în cazul unui *C5. 1. fibrilatia ventriculara devine mai rezistenta la defibrilare p6na se instaleaza asistola. En 5om6nia numarul de telefon care poate fi apelat în caz de urgente medicale este '1.0B9B 1 1.11 3%B*4 1. *9<05. En *tatele 9nite accesul se face printrAun numar de telefon unic al serviciilor de urgenta ? 11@.Qe7i%terde-i(%.1.Qe7i%terde-i(%. etc. usor si neconditionat. %CC:*9B 5%<17 2. Cu c6t trece timpul. *tudiile efectuate de *erviciul 2obil de 9rgenta.5 SUPORTUL AVANSAT PRECOCE AL VIETII %ceasta veriga este de mare importanta în cazul pacientilor aflati în stop cardiac si care necesita îngri&iri de terapie intensiva. <opulatia si personalul de interventie din cadrul serviciilor specializate cum ar fi pompierii. a ste]ardeselor la bordul avioanelor care transporta un numar mare de pasageri. în asteptarea sosirii ec-ipelor medicale. 2area (ritanie. astfel ca pentru salvarea unui numar mare de victime cu *C5. administrare de medicamente specifice si aplicare de manevre speciale în timpul resuscitarii.Ft2' Ftt&=##QQQ.A PRECOCE %cesta este de importanta ma&ora dovedita în cazul unui *C5. G1.1. <5:C0C: %B G1:. 7e amintit ca la ora actuala mai e8ista numerele de urgenta >1 A pompieri. trebuie sa fie instruite în acest domeniu si sensibilizate de importanta ma&ora a acestui act. >2 A protectia civila. politia. $$ A politie. 5eanimare si 7escarcerare 50 . 1. iar în :uropa acest model a fost preluat abia în anii # introduc6nd un numar de telefon unic pentru toate serviciile de urgenta L112@.ca#-2 rd#&a(e-#&a(ed+. a sefilor de gara. Jranta.) PRIMUL AEUTOR DE :A. %stfel o defibrilare efectuata imediat la apritia JG are sansa de reusita de peste >$N. verigile acestui lant trebuie aplicate corect si în totalitate în faza prespitaliceasca.6.%B 7: (%[% 3(B*4 <5129B %. astfel facind defibrilarea posibila cît mai precoce. %ceste defibrilatoare în tari cum ar fi *tatele 9nite. înaintea sosirii ec-ipa&ului medical calificat. %cest acces trebuie sa fie rapid.impul optim de sosire al acestor ec-ipe trebuie sa fie sub 1# minute. <uterea acestui lant este afectata direct de cea mai slaba veriga. Componentele lantului supravietuirii sunt urmatoarele+ 1. se afla în dotarea pompierilor.$ DEFI:RILAREA PRECOCE 2a&oritatea situatiilor de stop cardiac la adult au initial la baza o fibrilatie ventriculara 3JG4. *9<05.9B %G%N*%. a politiei.

prin care se face sc-imbul nutritiv între s6nge si celule.ot aici se gaseste mucusul. Calibrul arterelorscade de la inima spre periferie. Calibrul lor creste de la periferie spre inima. Re-&iratia %erul patrunde în plamini pe caile respiratorii cu a&utorul contractiei musc-ilor cutiei toracice numiti musc-i respiratori.2 2otiuni de anatomie 1.1 N3ti %i de a%at32ie a -i-te2 ' i re-&irat3r %paratul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la realizarea sc-imburilor de gaze dintre organism si mediul e8tern. 7eci nasul are rolul unui adevarat filtru. dreapta si st6nga. %rborele circulator este format din artere. cavitar. +apilarele sunt vase cu calibru mic. 2ures si în 5om6nia. este format din mai multe cartila&e mobile. Garingele este un organ comun pentru calea aeriana si digestiva 3alimentara4. En laringe se gasesc si doua perec-i de cute 3pliuri4 numite corzi vocale. este situata în fata esofagului. dar el curge în curent continuu. ceea ce face. %rterele si venele poarta diferite denumiri. %poi musc-ii respiratori se rela8eaza si se contracta musc-ii e8piratori.. Camarutele din partea de sus se numesc atrii. <eretii arterelor opun rezistenta. *6ngelecircula întrAun singur sens+ artereAcapilareAvene.). 1. Jiecare &umatate este la r6ndul ei împartita de un perete transversal în c6te doua camarute.*6ngele este împins cu intermitenta prin contractii. cele situate inferior au rolul în producerea sunetelor. . care are rolul de a încalzii aerul. ca s6ngele sa fie 51 . En plus la nivelul acestui aparat se percepe mirosul 3partea superioara a cavitatii nazale4 si se realizeaza fonatiaAvorbirea 3la nivelul laringelui.) N3ti %i de a%at32ie a -i-te2 ' i circ 'at3r %paratul cardioAcirculator este format dintrAun organ central A inima A si un sistem înc-is de vase. format din artere A capilare A vene. cunoscuta si sub denumirea de L2arul lui %dam@. aduce C02 de la tesuturi si organe spre inima. %paratul respirator este alcatuit din+ ^__caile aerieneArespiratorii prin care aerul patrunde si iese din organism ^__plaminii sunt organele la nivelul carora are loc sc-imbul de gaze.g. Circulatia mica asigura transportul s6ngelui neo8igenat de la cord spre plam6ni si a celui încarcat cuo8igen înapoi la inima. Fronhiile sunt ultimele segmente ale cailor aeriene inferioare si fiecare din ele patrund în cite un plamin. iar cele din partea de &os se numesc ventriculi. cel mai mare fiind asezat în fata ca o proeminenta av6nd forma unei carti desc-ise.). %cesta este actul respiratiei. 1nima este un organ musculos. *e ramifica la partea sa inferioara în doua ramuri care se numesc bron-ii principale. Caile aeriene se împart în cai aeriene superioare si inferioare. tra-ee si bron-ii. Circulatia mare transporta o8igen spre tesuturi si organe. datorita elasticitatii peretilorarteriali. se numara e8pansiunile toracice fara ca pacientul sa constientizeze acest lucru. cu rol de a retine impuritatile din aer. dupa regiunea si organul pe careAl iriga. @raheea continua laringele.av6nd traseul+ inimaartereA organeAveneAinima. Cele superioare sunt alcatuite din cavitatea nazala si faringe iar cele inferioare sunt alcatuite din laringe. care comunica între ele. 1nspiratia si e8piratia se repeta în ritm de 14A1>"minut în functie de nevoile organismului. Gictimele resuscitate în prespital dar la care ec-ipa&ul de interventie a sosit în mai mult de ' minute de la instalarea stopul cardiac au suferit leziuni cerebrale ireversibile. ca urmare o parte din aerul din plamini se elimina/ acesta este procesul e8piratiei.laminii sunt organe perec-e asezati în cutia toracica si cuprind între ei inima.2ures 3*29574 au aratat ca victimele resuscitate în prespital care au plecat în viata de la terapie intensiva sunt cele la care ec-ipa&ul de interventie a sosit în sub $A' minute. capilare si vene. 7enele sunt vase care aduc s6ngele la inima.g. de apro8imativ 3## g cu un volum care a fost comparat cu volumul pumnului drept al unui adult. corzilor vocale4. 1. Josele nazale sunt captusite cu o mucoasa umeda. :ste alcatuit din doua &umatati complet separate. Galori normale ale frecventei respiratorii+ NouAnascuti M 4#"min Copii M 2# A 3#"min %dulti M 14 A 1>"min 2asurarea frecventei respiratiilor se face timp de un minut av6nd m6na asezata pe toracele pacientului. +avitatea nazala este primul segment al cailor respiratorii si este divizata de septul nazal în doua cavitati numite fose. %cest aprarat are rolul de a asigura preluarea o8igenului din aer si eliminarea dio8idului de carbon din organism. Circulatia s6ngelui prin artere se face prin împingerea s6ngelui ca urmare a contractiei ventriculelor. En structura arborelui circulator e8ista+ circulatia mare circulatia mica. Laringele este organul vorbirii. 0rterele sunt vase sangvine prin care circula s6ngele de la inima în întreg organismul. despartite printrAun perete vertical. Garieaza în functie de virsta si se8 3este mai accelerata la copii si la femei4. . %ceasta în conditiile în care verigile 2 si 3 din lantul supravietuirii înca lipsesc la .

curentul electric. deci este inconstienta+ 52 . Galori normale+ adult '#A># " minut/ copii #A1## " minut/ nou nascut 13#A14# " minut/Cresterea frecventei peste valorile normale se numeste ta-icardie. efectuata de o persoana sau depersoanele care acorda primul a&utor la o victima aflata în stop cardioArespirator. . cel mai frecvent la arteraradiala. se lasa în pozitia în care a fost gasita. 7e aceeatrebuie actionat rapid si conform protocolului. dupa un repaus de 1# minute/ la 1"3 inferioara a bratului se aseaza mansonul tensiometrului/ stetoscopul se pune pe proiectia arterei bra-iale 3 marginea inferioara a bratului4/ se umfla mansonul tensiometrului p6na pe la 1>#" 2## mmFg. structuri instabile în care sau sub care se afla victima.cord4. ventilatia arti/iciala cuaer e%pirat si masa)ul cardiac e%tern *copul suportului vital de baza este mentinerea unei circulatii si a unei ventilatii adecvate nepermit6ndinstalarea starii de moarte biologica p6na la sosirea personalului medical calificat.%+ pozitia pacientului+ decubit dorsal.1. Nivelul de constienta+ *e evalueaza starea victimei+ este constient sau inconstient` El scuturam cu gri&a deumar si îl întreabam cu voce tare+ LCe sAa înt6mplat` Ga simtiti bine`@ sau încercam saAl determinam saraspunda la comenzi ca de e8emplu+ L7esc-ideti oc-ii. scaderea frecventei sub valorile normalepoarta numele de bradicardie. 0rice înt6rziere reduce sansa victimei de aAsi reveni.% reprezinta presiunea e8ercitata de s6ngeasupra peretilor arterelor. se masoara timp de 1 minut.%4.@ 7aca raspunde sau se misca. Galori sub cele normale poarta numele de -ipotensiune. *istolaMcontractie. gaze. 2asurarea . *tarea victimei se reevalueaza periodicp6na la sosirea ec-ipei calificate. ora din timpul zilei si gradul de activitate. deci victima este constienta. d6nd pulsul.Galori peste cele normale poarta numele de -ipertensiune. %ceste elemente includ evaluarea primara. bolitransmisibile care necesita o protectie speciala în timpul efectuarii ventilatiei artificiale. nu sunteti în pericol. Galori normale+ %dult+ 11$A14# " )#A # mmFg.sub o anumita presiune sau tensiune. substante to8ice. 5iscurile ma&ore pentru salvator pot fi+ traficintens.1 1. En cazul în care victima nu raspunde.$. En copilarie 1A11# " '#A'$ mmFg. se8.3asiguratiAva înca odata ca nu este în pericol4 si incercati sa identificati motivul pentru care pacientul se afla înpozitia respectiva. diastolaMrela8are. *e c-eama a&utor calificat anunt6nd situatia la '1. mai mica la femei. 1.3 'ec&entele resuscitarii cardio3respiratorii %cest termen include toate elementele de resuscitare fara ec-ipament.$. asigurarea li(ertatii cailor aeriene.%siguratiAva ca nici victima si nici dvs. cu 2A3 degete. care izbeste s6ngele e8istent în vas si se propagaca o unda. ca apoi sa se înceapa dezumflarea lenta/ valorile .%ceasta se numeste presiune sau tensiune arteriala 3. C6teodata aceasta operatiune poate sa necesite un timp îndelungat depinz6nd decauza care a dus la instalarea stopulu cardiac. Eva' area &ri2ara= *iguranta salvatorului+ *alvatorul evalueaza situatia generala asigur6nduAse de lipsa oricarui pericol.% reprezinta prima si ultima bataie care se aud cu a&utorul stetoscopului în timpul dezumflarii mansonului/Cu fiecare contractie se împinge în aorta un val de s6nge. Cu alte cuvinte resuscitareacardioApulmonara de baza este un ansamblu de manevre care incearca sa mentina perfuzia si o8igenareaorganelor vitale 3creier. <ulsul se masoara prin comprimarea unei artere pe un plan osos. 7eci . 1.% variaza în functie de vîrsta.

(reat-ing . A.4 En acelasi timp cu doua degete de la m6na cealaltaridicati barbia victimei. %ir]aX. Circulation A Circulatia A Circulatia s6ngelui prin organism. AirQaP. .-citarii= 5espectati etapele de actiune în evaluarea functiilor vitale+ %.1. <uneti unadintre m6ini pe fruntea pacientului 3astfel înc6t degetul mare si cel aratator sa ram6na libere pentru a puteapensa nasul victimei c6nd i se face respiratie gura la gura.$. 2entin6nd desc-ise si libere caile aeriene se permite circulatia aeruluiîntre organism si mediul încon&urator.) A:CD ' re. 53 . En cazul victimei inconstiente este posibil ca limba saAi cada în spate spre faringeleposterior bloc6nd astfel caile aeriene superioare. C. (. :liberarea cailor aeriene. M E'i7erarea cai'3r aerie%e :liberati caile respiratorii prin ridicarea barbiei si -ipere8tensia capului apas6nd pe frunte. 5espiratia A <rocesul prin care patrunde aerul în plam6ni si se elibereaza dio8idul de carbonîn aerul atmosferic.

<entru a decide prezenta sau absenta respiratiei %*C9B. s6nge etc.1 timp de minimum$A1# secunde.1.Jac6nd o -ipere8tensie a capului si ridic6nd barbia.1 Victi2a % re-&ira -i % are & '-= 54 . <ulsul poate fi palpat pe ambele parti ale g6tului dar niciodata în acelasi timp. :valuarea acesteia se face prin verificarea pulsului. Nu pierdeti timpul caut6nd obstructii ascunse. En urma evaluarii unui pacient inconstient ne putem confrunta cu una din situatiile descrise in capitolul urmator. limba se ridica si elibereaza caile aeriene. C. saliva. Endepartati orice cauza de obstructie evidenta din gura.1 *1 G:7:.simtiti daca e8ista sc-imb de aer apropiind obrazul de nasul si gura victimei.utor de ba/a 1.7egetele aratator si mi&lociu localizeaza marul lui %dam si vor aluneca lateral pe g6t p6na se simte bataia înv6rful acestora. %ceasta etapapoate fi e8ecutata simultan cu verificarea respiratiei. observati miscarile pieptului. 1. *12. :. :liberatig6tul de eventualele -aine str6nse.4 4rotocoale de inter&entie 5 4rim3a.%. de asemenea timp de $A1# secunde. <ulsul se poate simticel mai bine pe artera carotida care este situata în santul format de unul din musc-ii g6tului si marul lui %dam. Circ 'ati3% D Circ 'atia Circulatia este realizata de cord. simtiti si observati daca victima respira adecvat.5. %ceasta pot fi+dantura rupta. proteze dentare rupte.1. :reatFi%( M Re-&iratia <astr6nd caile respiratorii libere ascultati. Ne aplecamasupra victimei cu fata catre torace si ascultati la nivelul cavitatii bucale a victimei zgomotele respiratorii.

En acelasi timp se verifica daca toracele se ridica atunci c6nd noi insuflam . Cu capul victimei în -ipere8tensie se mentine gura usor întredesc-isa cu o m6na.<rimul gest în aceasta situatie este anuntarea situatiei la '1 solicit6nd a&utorul ec-ipei medicale calificatesi cu dotare corespunzatoare dupa care începem resuscitarea cardioApulmonara. Ba acest nivel l6nga acest deget se aseaza alte doua degete. si insuflati aer timp de 2A3 secunde. 7aca victima nu respira. 55 . En cazul în care sunteti singurul salvator raportul ventilatie masa& cardiac trebuie sa fie de 2+1$.în timp ce cu cealalta se sustine fruntea si se penseaza nasul. Jiecare respiratie trebuie sa fie suficient de puternica astfel înc6t toracele sa se ridice. 6e7nica masa. 6e7nica &entilatiei artificiale Engenunc-eati l6nga pacient. nu arepuls si esti sigur ca va sosi a&utor profesionist calificat.ului cardiac e. 7egetul inelar merge deAa lungul rebordului costal p6na la apendicele 8ifoid 3locul de înt6lnire acoastelor4.:le se e8ecuta succesiv.dupa care asezam podul palmei celeilalte m6ini.Golumul de aer pe care îl insuflam este mai important dec6t ritmul în care îl administram. începe ventilatia artificiala si compresiunile toracice. respectiv degetul mi&lociu si cel aratator. *e e8ecuta 1# cicluri dupa care se facereevaluarea pacientului.ineti capul în-ipere8tensie cu barbia ridicata îndepart6nd gura de la gura victimei si lasati ca toracele pacientului sa revina. tangent la cele doua degete plasate pe piept.Jiecare ciclu se începe cu ventilatia artificiala si se termina cu ventilatie. . acest lucrurepet6nduAse timp de un minut En cazul în care sunteti doi salvatori acest raport trebuie sa fie de 1+$. aceasta este loculîn care trebuie facute compresiunile toracice.tern Cu victima asezata pe spate pe un plan dur se localizeaza punctul de compresie situat în partea inferioara asternului. 1nspirati profund aer aseazaAti etans gura pe gura victimei.

56 . Jrecventa compresiunilor e8terne trebuie sa fie de >#A1##"min. cu bratele perpendicular pe stern. asezati degetul mi&lociu si aratator l6nga el. dupa care gasiti punctul de reper cu degetul inelar. linia umerilor sa fie paralela cu linia longitudinala apacientului se fac compresiunile astfel înc6t sa înfundam sternul cu o ad6ncime de apro8imativ 4A$ cm3numar6nd cu voce tare. catre apendicele 8ifoid 3locul de înt6lnire a coastelor4.Engenunc-eati l6nga victima. faceti doua ventilatii.pornind din partea inferioara a rebordului costal. apoi asezampodul palmei celeilalte m6ini. acesta fiind locul în care trebuie facute compresiunile.%&ung6nd cu degetul inelar la apendicele 8ifoid. peste m6na situata pe stern fara cadegetele sa se spri&ine pe torace. si 1 si 2 si 3 si 4 si $aa4. Cu coatele întinse. %seazam cealalta m6na 3cea cu care am reperat apendicele 8ifoid4.

5.$ Victi2a re-&ira -i are & '-= 7aca victima respira si are puls. Engenunc-ind l6nga victima vom elibera caile aeriene prin -ipere8tensia capului si ridicarea barbiei. En cazul în care situatia va fi nemodificata vom continua ventilatiapacientului verific6nd periodic pulsul pacientului. dar este inconstienta o vom aseza în pozitia laterala de siguranta. 1. 57 . iar antebratul se îndoaie în sus.%sezam bratul cel mai apropiat al victimei în ung-i drept fata de corp.5. Ne reîntoarcem. Gom trece celalalt brat al victimei peste torace asez6nd dosul palmeipe obrazul victimei.) Victi2a % re-&ira dar are & '-= En acest caz prima etapa de actiune consta din efectuarea unui numar de 1# ventilatii artificiale dupa carevom anunta '1 solicit6nd a&utor medical calificat.1. reevaluam starea pacientului si vom actionaîn functie de ceea ce vom constata.

8 9e/obstructia cailor aeriene superioare 1.1 Pacie%t c3%-tie%t= 0bstructia cailor aeriene înseamna blocarea cailor aeriene superioare cu un bol alimentar sau un corp strain. rearan&am capul în-ipere8tensie si desc-idem gura.El vom întoarce lateral spre salvator/ ne asiguram ca se spri&ina pe genunc-i si pe cot.Gictima se va sufoca. 1.6. 0bstructia poate fi incompleta sau completa. Ne reîntoarcem apoi la victima. 58 . reevaluam situatia si supraveg-em pacientul p6na la sosirea ec-ipa&ului medical. 7aca victima este constienta va indica acest lucru prin prinderea g6tului cu o m6na sau cu doua m6ini. %nuntam la '1 solicit6nd a&utor medical calificat.*e ridica genunc-iul 3 cel opus fata de salvator4 victimei.Cu o m6na vom prinde umarul opus fata de salvator si cu cealalta m6na genunc-iul pacientului. trag6nduAl în sus si mentin6nd piciorul pe pam6nt.

7aca aceasta nu da rezultate va trebui sa încercati o alta manevra . cu cealalta m6na prindetim6na înclestata si faceti miscari bruste înauntru si în sus. aseazaAti o m6na la mi&locul distantei dintre ombilic si apendicele 8ifoid. %propiatiAva de victima din spate. cuprindetiAl pe sub brate.En cazul obstructiei incomplete respiratia este zgomotoasa. 59 . pacientul este aplecat în fata si încura&at sa tuseasca. îndepartati picioarele. numita 2a%evra 4ei2'icF/ se aplica atunci c6nd obstructia devine completa.

edem. C6nd v6rful pipei atingebolta palatina 3cerul gurii4 se roteste 1># de grade si se continua înaintarea p6na ce capatul e8tern a&unge lanivelul arcadelor dentare. bro-ospasm. încalec6nd picioarelevictimei. s6nge sicontinut gastric aspirat. <ipa de marime corespunzatoare si corect introdusa va apasa baza limbii împiedic6nd cadereaacesteia în spate. :liberarea cailor respiratorii superioare se face utiliz6nd un aspirator si o sonda de aspiratie dura de tipbanKauer în cazul în care cauza obstructiei este un lic-id. %sezaticealalta m6na peste aceasta 3ca la masa&ul cardiac4 si faceti compresiuni cu miscari bruste în ad6ncime si în sus. iar în cazul în care cauza obstructiei este un corpstrain dur. cum ar fi un bol alimentar. tesuturile moi.%ceste miscari vor comprima diafragmul care la r6ndul lui va comprima plam6nii si presiunea creata înbron-ii va arunca corpul strain în cavitatea bucala.6.limita de separare fiind corzile vocale. Ba nivelul cailor aeriene inferioare.) Pacie%t i%c3%-tie%t= 7aca victima devine inconstienta. rolul ei fiind mentinerea libera a cailor aerienesuperioare. întindetiAo pe pam6nt si aplicati aceeasi manevra. obstructia poate fi cauzata de secretii. caile aeriene sunt împartite în cai respiratorii superioare si inferioare. 7aca acesta nu este vizibil. 1. s6ngele. %legerea marimii corespunzatoare pentru pipa se face prin masurarea distantei de la comisura bucala laung-iul mandibulei. 1. 1ntroducerea pipei Dedel în cavitatea bucala se face tin6nd pipa cu concavitatea în sus. spre faringele posterior. verificati cavitateabucala a acesteia pentru a îndeparta bolul alimentar sau corpul strain. 5epetati aceste miscari de 4A$ ori dupa care. atunci eliberarea cailor respiratorii se face cu a&utorul manevrei Feimlic-. Jaceti aceste miscari p6na eliberati caile aeriene. încercati dinnou sa ventilati.p6na c6ndcaile aeriene vor fi libere. voma. %entilatia pe balon si masca En cazul resuscitarii cardioApulmonare materialele de care putem dispune pentru asigurarea avansata acailor respiratorii si a ventilatiei adecvate includ+ Pi&e G ede' -a ca'e 3r3D@ari%(ia%a de di@erite 2ari2i= <ipa Duedel poate fi folosita la orice pacient inconstient. asez6nd podul palmei la mi&locul distantei dintre ombilic si apendicele 8ifoid. 5eperati locul. Cauzele comune de obstructie a cailor repiratorii superioare includ+ limba.corpii straini si laringospasmul.6 Aspiratia cailor aeriene 7in punct de vedere anatomic. 1. 60 . întorc6nd capul victimei întrAo parte. En caz de insucces repetati manevra Feimlic. observ6nd daca intra sau nu aerul.

0B9B 11 2.în acelasi timp însa nu pot. *tudiile auaratat prezenta ta-icardiei ventriculare ca ritm initial la persoanele care au facut *C5 în prespital în conditii cee8clud traumatismele. plasam ferm masca pefata si o mentinem ferm cu degetele de o parte si de alta a orificiului mastii cu ridicarea concomitenta amandibulei cu celelalte degete. iar pentru JG singurasansa de resuscitare este defibrilarea. 2anevrele de 5C< pot mentine JG si contribuie la mentinera perfuziei cerebrale si cardiace. întruninterval foarte scurt de timp.2ulti dintre pacientii aflati în fibrilatie ventriculara au sansa supravietuirii fara sec-ele neurologice c-iardaca defibrilarea sAa efectuat tardiv 3'A1# minute4. cu mult mai putine sanse de 61 . Cu capul asezat în -ipere8tensie se aplica partea îngusta a mastii pe baza nasului. %cest ritm dureaza însa foarte putin. concomitent cresc6nd procentul asistolei. asigura protectia salvatorului în timpul ventilatiei. A JG tinde sa se degradeze trec6nd în asistola în c6teva minute.2astile de ventilatie gura la masca de diferite marimi.Ba folosirea mastii se asigura o marime corespunzatoare fetei bolnavului.1 4rincipii de ba/a 7efibrilarea reprezinta utilizarea în scop terapeutic a curentului electric administrat in doze mari. iar cu rezervor suplimentar de o8igen3care se ataseaza la partea inferioara a balonului4 se asigura o ventilatie cu o8igen de # N sau c-iar peste. trec6nduAse rapid în JG.singure converti JG la un ritm normal. Jolosind balonulfara rezervor concentratia o8igenului în aerul ventilat nu depaseste '# N. En continuare proportia pacientilor care ram6n în JG descreste în fiecareminut. 2 C%<1. *ocul electric depolarizeaza instantaneu un cord cu activitate electrica si mecanicaineficienta permit6nd reluarea unei activitati contractile eficiente. Giteza efectuarii defibrilarii este factorul determinant al succesului manevrelor resuscitarii. cu conditia initierii si efectuarii 5C< p6na la sosireadefibrilatorului. A succesul defibrilarii depinde de rapiditatea efectuarii manevrei. :a'3% ' de ve%ti'atie (alonul de ventilatie ofera posibilitatea ventilarii eficace si suplimentarea cu o8igen. %rgumentele defibrilarii precoce rezulta din urmatoarele+ A ritmul cel mai frecvent întîlnit în *C5 este fibrilatia ventriculara A singurul tratament eficient al JG este defibrilarea.

2. 7efibrilatoarele semiautomate prezinta c6teva caracteristici+ legatura cu pacientul se efectueazaprin electrozi adezivi de defibrilare atasati la cabluri fle8ibil. 7efibrilarile vor fi efectuate în grupuri de c6te trei. iar operatorul va primiinstructiuni scrise si auditive pentru efectuarea socului apas6nd pe un buton special aflat pe defibrilator si nu peelectrozii de defibrilare.14 " 530F214 7esi operatorul selecteaza nivelul de energie. alte categorii care pot interveni ca primi intervenienti în locuri si situatii în carepoate apare stopul cardioArespirator 3salvatori marini. Ba detectarea unui asemenea ritm defibrilatorul .flutter atrial.imp de 4 p6na la> minute apro8imativ $#N din pacientii în colaps sunt înca în JG.Gorbim de defibrilare c6nd aritmia este JG si de cardioversie c6nd este vorba de alte aritmiifibrilatie atriala. I2&3rta%ta de@i7ri'at3are'3r -e2ia t32ate 9tilizarea defibrilatoarelor a fost mult timp rezervata personalului medical.4M93G0B. i%te%-itate.3 9efibrilatorul semiautomat %vanta&ul defibrilatoarelor semiautomate este faptul ca. 7aca ritmul detectat necesita defibrilare. te%-i %e <9. în cazul insuccesului se repeta înca o data cu2## \. Ba ora actuala aceasta manevratinde sa devina parte componenta a (B*. 0peratorul va lipi electrozii de defibrilare de singura folosinta pe toracele pacientului si va apasa pebutonul de analiza al defibrilatorului care la r6ndul sau va efectua monitorizarea si interpretarea automata aritmului. Nu e8ista limita lanumarul de socuri care poate fi efectuat.4 8 . altele fiind doar semiautomatr.4.14 8 13%2<:514 :N:5D1%3###BOT_TEXT###9B14M<3S%.12<3*:C9N7:4 13%2<:514M93G0B.$. *uccesul defibrilarii depinde de trecerea unui curent adecvat în vederea depolarizarii miocardului. personal de însotire sau îngri&ire. 7efibrilatorul este un dispozitiv care descarca controlat soc elctric în vederea întreruperii unei aritmii. aparatul analizeaza din nou ritmul cardiac si va indica verificarea pulsului de catre salvator si continuareamanevrelor de resuscitare în cazul în care salvatorul nu identifica prezenta pulsului. totusi flu8ul de curent masurat în amperi este cel caredefibrileaza.oate prezinta doi electrozi adezivi cu dublu rol+culegerea informatiilor despre ritmul cardiac si administrarea socului electric. :ste importanta aceasta ultima decizie a operatorului. acestlucru fiind conditionat de pozitia electrozilor.. iar restul socurilor în timpul resuscitarii vor fi efectuate cu o energie de 3'# \. 7eoarece cele trei socuri pot fi efectuate rapid nu estenecesara întreruperea secventei de soc pentru efectuarea masa&ului cardiac si a ventilatiei.. necesita mai putinae8perienta. <ractic defibrilarea trebuie considerata parte integrantaa (B*. etc.12<3*:C9N7:4 :N:5D1%3###BOT_TEXT###9B14M93G0B. permit6nd personalului fara pregatire medicala sa foloseasca aparatul cu succes.. impedanta transtoracica. Conceptul a fost rapidacceptat si aplicat. 5epet6nd ca viteza efectuarii defibrilariiram6ne factorul determinant. 62 . personalul care le opereaza. <ersonalul care efectueaza manevrele de (B* include+ personal medical care lucreaza în spital sauprespital. 0peratorul este cel care ataseaza cei doi electrozi.4. sa efectueze actul de defibrilareînaintea sosirii ec-ipa&elor medicale. volumul corpului pacientului si energiafolosita la soc. :nergia utilizata la prima defibrilare la adult este de 2## \. comanda aparatului sa analizeze ritmul si în situatia încare se impune. politisti.ermenul de semiautomat implica e8istenta unui sistem de detectie si analiza a ritmului . Cu o cantitate fi8a de energie stocata în capacitor curentul administrat depinde de impedanta3rezistenta4 dintre electrozii defibrilatorului. un capacitor pentru stocareaenergiei. pompieri etc. . ta-icardie ventriculara. defibrilatorul se va încarca automat. 2. ). <rincipalele componente ale unui defibrilator sunt+ potentiometru variabil pentru selectarea nivelurilor deenergie.indica@ operatorului sa administreze socul. 7upa cel de al treileasoc. nefiind necesare cunostinte pentru interpretarea ritmurilor cardiace. un buton pentru comanda încarcarii si altul pentru descarcare înc-iz6nd astfel circuitul dintre capacitorsi electrozi. ec-ipe deprim a&utor de pe platformele industriale..G. un transformator de conversie a curentului alternativ în curent direct. .resuscitare. %cest lucru permite unei game largi de persoane 3politie.:5:%3S%. comanda administrarea socului. .automata@ se refera la detectarea ritmului de catre aparatsi nu de catre operator. motiv pentru care trebuie însusit de personalul instruit în acestemanevre. de fora&. unde este necesara o persoana calificata cu pregatire medicala.9nele dintreacestea sunt complet automate. %cest lucru se poate face si implement6nd utilizarea pe scara larga a defibrilatoarelor semiautomate. Componenta .1 Pri%ci&ii'e de@i7ri'arii &rec3ce *tabilesc ca tot personalul instruit în (B* trebuie sa stie sa utilizeze un defibrilator. eforturile se vor concentra pentru a scurta timpul de la aparitia *C5 p6na ladefibrilare. pentru operarea lor A semiautomate.14 8 13%2<:514 8 . E%er(ie. deasemenea aparatul contine un sistem de detectiesi analiza a ritmului programat pentru JG".2 6ipuri de defribrilatoare :le sunt de doua tipuri+ A manuale. pompieri. montani. care au aparut recent.

2usc-ii efectueaza miscarile. :ste alcatuit dinsistemul osteoAarticular specializat pentru functia de sustinere si sistemul muscular pentru functia de miscare. *a devina sigur locul accidentului+ semnalizare. bron-iile si esofagul. *c-eletul membrului superior este alcatuit din osul bratului sau -umerus. 6em(rele superioare cuprind patru segmente+ umar bratul este partea dintre umar si cot antebratul reprezinta sectiunea dintre cot si m6na m6na este partea terminala a membrului superior. $ vertebre sacrale sudate între ele 3sacrul4 si 4A$ vertebre coccigiene sudate între ele. rotula înaintea genunc-iului. late. %rticulatiile permit miscarile0aselor.<asii operationali+ ^__<orniti aparatul ^__%tasati electrozii ^__Comandati analiza ritmului ^__9rmariti instructiunile aparatului ^__Comandati descarcarea socului. intestin subtiresi gros. 6em(rele inferioare cuprind+ coapsa este portiunea dintre sold si genunc-i gamba reprezinta portiunea dintre genunc-i si picior piciorul este partea terminala a membrului inferior. *c-eletul umarului este constituita din doua oase+ clavicula si scapula. pancreasul precum si splina si rinic-ii. 12 vertebre dorsale. care se clasifica în membre superioare si inferioare. stomac.1 2otiuni de anatomie a sistemului osteo3articular Corpul omeneesc este împartit în 4 segmente+ Cap D6t . înainte de stern.0rice greseala comisa poate agrava starea bolnavului pun6nduAi viata în pericol. 0biectivul principal urmarit în cazul pacientilor traumatizati consta în asigurarea tratamentului precoce sicorect pentru ca acest lucru poate îmbunatatii semnificativ ulterior reabilitarea bolnavului. :le sunt mobile. *cheletul capului este format din oasele cutiei craniene si oasele fetei *cheletul trunchiului cuprinde coloana vertebrala.vasele mari.0B9B 3 3. stationarea ve-iculelor Endepartarea accidentatului de pericolul iminent sau de cauza accidentului evit6nd riscurile si " sau agravareasituatiei.$ vertebre lombare. sunt musc-ii organelor interne. 3 C%<1. oasele antebratului+ cubitus sauulna 3înauntru4. semimobile si fi8e. care dau contractii si care servesc pentru miscarile corpului. scurte. *c-eletul membrului inferior este alcatuit din osul coapsei sau femurul. 0 articulatie este formata dintrAo cavitate articulara fi8a si un caparticular mobil. -8tul este segmentul care leaga capul de trunc-i. contine organele digestiei+ ficat. <ortiuneainferioara a bazinului este pelvisul. 0paratul locomotor îndeplineste functiile de miscare ale diverselor parti ale corpului. sternul si coastele. înapoicu sacrul si coccigele. :valuarea zonei si siguranta salvatorului ram6n în atentia noastra. formtnd peretele osos al unei cavitati importante numita pelvis.2usc-ii viscerali sau musc-ii netezi. Fazinul este regiunea inferioara a trunc-iului. 0asele bazinului cuprind ilionul.Centura membrului inferior se compune din doua oase co8ale. 3. tra-eea. 0(domenul este regiunea de mi&loc a trunc-iului.0asele au rol în sustinerea musc-ilor si mentin pozitia verticala a corpului. En toate cazurile de trauma se are în vedere posibilitatea e8istentei leziunii de coloana cervicala. @runchiul cuprinde trei regiuni+ toracele abdomenul bazinul @oracele este regiunea superioara a trunc-iului. organele genitale interne. *uspiciunea e8istentei leziunii de coloana cervicala apare+ la orice pacient politraumatizat 3pacientii 63 . *cheletul omului este alcatuit din peste 2## de oase de diverse forme+ A lungi.eliberarea cailor aeriene A în acest caz nu se face -ipere8tensia capului ci sublu8atia mandibulei. isc-ionul si pubis. situatie c6nd se realieaza -emostaza apoi se vor începe manevrele deresuscitare. radius 3în afara4 si oasele m6inii. delimitata înapoi de coloana vertebrala. +oloana verte(rala este alcatuita din 33A34 de vertebre+ ) vertebre cervicale. Cutia toracica contine plam6nii. inima.runc-i 2embre +apul reprezinta segmentul superior si este format din craniu si oasele fetei.Centura membrului superior formeaza sc-eletul umarului si asigura legatura dintre oasele membrului liber sitoracele osos. *cheletul mem(relor cuprinde sc-eletul membrului superior. 7eosebim doua categorii de musc-i+ 2usc-ii sc-eletici fi8ati pe oase sau musc-i striati.2 :&aluarea primara a pacientului traumati/at 1n cazul pacientilor traumatizati foarte important este sa stim e8act ce trebuie si ce nu trebuie sa facem. :le sunt înserati pe oase siproduc miscarea lor prin contractii. verificarea respiratiei prin+ simt A vad A aud verificarea pulsului7aca este necesar se încep imediat manevrele de resuscitare e8ceptie fiind situatia în care se constatae8istenta unei -emoragii masive.lateral de cele 12 perec-i de coaste si în &os de musc-iul diafragm. încon&urate de o capsula articulara. oasele gambei+ tibia 3înauntru4 siperoneul 3 în afara4. 0asele co8ale se unesc inainte între ele. :a este constituita din doua oase+ clavicula si scapula. 6em(rele sunt parti ale corpului legate de trunc-i. oasele piciorului. sc-eletul membrului inferior. cuprinde vezica urinara. 7eci principiulfundamental care trebuie sa conduca comportamentul nostru în timpul unei urgente este+ A NU AGRAVA STAREA VICTIMEI R *ecventele urmarite în cazul acestor situatii sunt similare cu cele înt6lnite la pacientii fara traumatisme.

.41nfirmarea suspiciunii de leziune la nivelul coloanei cervicale se poate face numai pe baza e8amenuluiradiografic..... caut6nduAse alte posibile leziuni........................................................3 :&aluarea secundara a pacientului traumati/at 0data verificate si asigurate functiile vitale se efectueaza o evaluare secundara.. :valuarea secundara urmeaza verificarea urmatoarelor puncte+ EGa2e% %e r3'3(ic de 7aAa A nivel de constienta cel mai simplu realizat conform *calei Dlasgo] 1........care au mai mult de doua leziuni din care cel putin unul pune viataîn pericol4.......................... cel deAal doilea salvator vAa fi8a gulerul cervical. 7esc-iderea oc-ilor A spontan...............$ puncte A retrage la durere.... din doua bucati.. 3 puncte A e8tensie la durere............................ 9n salvator se aseazala capul pacientului......... dintrAo bucata...........' puncte A localizeaza stimulii durerosi..... la orice pacient care a suferit un traumatism la nivelul capului la orice pacient care prezinta traumatism la nivelul toracelui în apropierea capului la orice pacient constient.. 4 puncte A la cerere............. 3........... va fi8a capul si cu o miscare ferma va aseza capul în a8.....................................3 puncte A la durere.............. <entru fi8area gulerului cervical întotdeauna este nevoie minimum de doua persoane........ *e începe cu introducerea gulerului dinspre partea posterioara a g6tului fara al mai misca..........2 puncte 64 .... <entru a realiza o e8aminare amanuntita se dezbraca complet pacientul av6nd totusi gri&a saAl prote&am de-ipotermie....... 1mportant este sa se îndeparteze toate -ainele din &urul g6tuluipacientului.. care acuza dureri la nivelul g6tului la orice pacient care prezinta crepitatii sau deformari la nivelul g6tului pacientului la orice pacient care prezinta un status mental alterat 3aflati sub influenta alcoolului.......... care consta dintrAo evaluaremai detailata. %tentie sporita trebuie acordata imobilizarii coloanei vertebrale cervicale..... din cap p6na în v6rful picioarelor..........................1 punct 2. <entru acest lucru folosimgulere cervicale....................... 4 puncte A fle8ie la durere........... Dulerele cervicale pot fi de mai multe tipuri+ rigide. Cel mai bun raspuns motor A la ordin.....................2 puncte A nu desc-ide................ moi...

............. fracturi cu înfundare.... de intensitatea luifracturile pot fi de mai multe feluri+ /racturi închise A tegumentele în &urul focarului de fractura sunt intacte /racturi deschise A focarul de fractura comunica cu e8teriorul printrAo plaga /racturi directe A în care agentul traumatizant actioneaza c-iar la locul de producere a fracturii /racturi indirecte A traiectul de fractura apare la distanta de la locul de actiune al agentului vulnerant........ $ puncte A confuz . En functie de modul de actiune a agentului vulnerant.....1 punct A dimensiunea pupilelor si reactia la lumina 3trebuie sa fie egale si saAsi modifice dimensiunea simultan. contuzii................. diminu6nduAse la lumina si marinduAse la întuneric.....................4 puncte A cuvinte fara sens ...1 Fract ri -i i237i'iAarea '3r Jracturile sunt leziuni ce apar în urma actiunii unui traumatism puternic asupra osului................... Eva' area -i trata2e%t ' 'eAi %i'3r ca& ' i....2 puncte A nici un raspuns... traiectul fracturii poate avea aspecte foarte variate..... $........ gura leziuni oculare leziuni osoase Eva' area -i trata2e%t ' 'eAi %i'3r 'a %ive' ' t3race' i evaluarea durerii si " sau a dificultatii respiratiei rani.. vase mari...... <entru recunoasterea unor fracturi sunt doua grupe de semne+ *emne de probabilitate A durere spontana sau întruAn punct fi8... (?t ' i rani.raumatismele osteoAarticulare apar ca atare sau în cadrul unor politraumatisme............. A evaluarea sensibilitatii si capacitatea de miscare a membrelor superioare si inferioare...4 6raumatisme osteo3articulare . dupa mecanismul de producere+ fracturispiroide.. const6nd înîntreruperea continuitatii acestuia... Ba fel pot fi fracturi complete.. -emoragii leziuni osoase Eva' area -i trata2e%t ' 'eAi %i'3r 'a %ive' ' a7d32e% ' i -i 7aAi% ' i a se evalua daca e8ista durere abdominala rani...5......... contuzii........... fracturile la acest nivel sunt deosebit de grave. rectul.......1 punct 3.......... ele pot afecta organele genitale interne............ contuzii sau -emoragii a se evalua e8istenta durerii se palpeaza pulsul periferic 3.A nici un raspuns.. nasul. 7e asemenea... -emoragii se e8amineaza urec-ea.................................... e8acerbata la palpare sau mobilizare A 65 ... Cel mai bun raspuns verbal A orientat.. Eva' area -i trata2e%t ' 'eAi %i'3r 'a %ive' ' eGtre2itati'3r rani........ interes6nd întreaga circumferinta aosului sau incomplete 3partiale4.. Ba batr6ni sau la persoane cu diverse afectiuni osoase pot apare fracturi înurma unor traumatisme minore................ sau c-iar la efectuarea unui pas gresit.. -emoragii leziuni osoase.......... deplasate.3 puncte A zgomote...

Jracturile membrului superior+ Gracturile claviculei se produc mai frecvent prin traumatisme indirecte si mai rar directe.07% C:% 2%1 *1D95% 7: 71%DN0*. Ba imobilizarea fracturii dreptatela putem folosi c-iar toracele de care se fi8eaza segmentul fracturat cu a&utorul unei esarfe. pentru evitarea complicatiilor care pot fi provocate prin miscarea unui fragment osos. C6nd femurul este fracturat în apropierea genunc-iului imobilizarea se poate realiza folosind osingura atela trecute prin partea din spate a membrului din regiunea fesiera p6na la calc6i.1C EN C%[9B *9*<1C10N%511 9N:1 J5%C. Gractura de rotula se produce prin cadere în genunc-i.951:*. 66 . în functie de regiunile lanivelul carora se aplica. Enainte de imobilizare se efectueaza o tractiune usoara. se imobilizeaza în atele posterioare..dupa pansarea plagii de la acel nivel. Gracturile ante(ratului se produc mai frecvent prin traumatism direct. 1mobilizarea provizorie a fracturilor se face în scopul împiedicarii miscarilor fragmentelor osoasefracturate.ipuri de atele speciale+ A atele Rramer 3confectionate din s6rma4 A atele pneumatice 3gonflabile4 A atele vacuum A atele improvizate+ din sc6ndura. 1mobilizarea fracturii se poate face cuoricare tip de atela speciala sau folosind atele improvizate. <entru imobilizare se folosesc doua atele inegale. Jracturile membrului inferior+ Gracturile /emurului se produc prin traumatism direct sau indirect. cresterea temperaturii locale*emne de certitudine 3semne sigure4 A mobilitate anormala în focar A perceperea palpatorie de crepitatii osoase A netransmiterea miscarilor distal de focarul de fractura A întreruperea evidenta 3 la inspectie sau palpare 4 a continuitatii osoase 2:. Gracturile gam(ei sunt foarte frecvente iar imobilizarea poate fi facuta cu orice tip de atela. Gracturile humerusului 3bratului4 se produc mai frecvent prin traumatism direct. . <entru a avea siguranta ca fractura nu se deplaseaza nici longitudinal si nici lateralimobilizarea trebuie sa cuprinda în mod obligatoriu articulatiile situate deasupra si dedesubtul focarului defractura. Jracturile se pot însotii de o serie de complicatii+ +omplicatii imediate5 A transformarea unei fracturi înc-ise întrAo fractura desc-isa A lezarea vaselor sau a nervilor aflate în vecinatate A infectia focarului de fractura +omplicatii tardive 3înt8rziate45 A cicatrizarea anormala a plagii osoase 3în unele boli cronice4 A pseudartroza 3înt6rzierea consolidarii fracturii4 A calusul vicios. <ozitia în care trebuie sa se efectueze imobilizarea provizorie este cucotul de partea bolnava împins catre spate si în sus.%cest lucru este valabil numai în cazul fracturilor înc-ise. nedureroasa a segmentului în a8. crengi de copac. fara a tenta reducerea lor prin tractiune. Jracturile oaselor m6inii se imobilizeaza pe fata palmara de la cot la degete. Jracturile desc-ise se imobilizeaza în pozitia gasita. %tela mai scurta se aplica pe partea interna si se întinde de la regiunea ing-inala p6nala calc6i.: :J:C. edem. 2i&loacele deimobilizare sunt atelele speciale sau cele improvizate.9%5:% 5%710D5%J1:1. de lungimi si latimi variabile.. sediul de predilectieconstituindAul zona medie a claviculei. %tela mai lunga se aplica pe fata laterala e8terna a membrului inferior si se întinde de deasupra oaselorbazinului p6na la calc6i.impotenta functionala a membrului afectat A deformarea si scurtarea regiunii A ec-imoze tardive A tumefactie.

care în c6teva zile îsi modifica culoarea.ratamentul plagilor urmareste prevenirea complicatiilor si obtinerea unei vindecari c6t mai rapide si debuna calitate. :c-imoza este forma cea mai simpla de contuzie. obiectiv remarcam alaturi de prezenta plagii si -emoragie deintensitate variabila. se considera o plagarecenta aceea careia i se aplica tratament întrAun interval de 'A> ore de la producere 3plaga neinfectata4. .5. ce apare din cauza acumularii între tesuturi sauorgane.5. En cazul plagilor. nu se maipermite mobilizarea lui si se tine pe un plan dur în pozitie culcat pe spate. prin ruperea accidentala a unor vase sangvine mai mari. Consta din toaleta locala a plagii si pansarea lor. En fuctie de forta de actiune al agentului vulnerant. care o însoteste. a unei cantitati variabile de s6nge. o mare importantaprezinta intervalul dintre producerea lor si momentul aplicarii primului tratament. în care nu se pierde contactul permanent între suprafetelearticulare si consta din întinderea sau ruptura unuia sau mai multor ligamente ale unei articulatii. c-imici.6.Gracturile costale nu se imobilizeaza. <rimul a&utorconsta în imobilizarea provizorie acest lucru vAa ameliora durerea. $. care este de o mare intensitate. miscareaparado8ala a segmentului 3în inspir c6nd toracele se destinde fragmentul se înfunda/ la e8pir c6nd toracele semicsoreaza fragmentul se deplaseaza spre e8terior4.) E%t3r-a Jorma minora a traumatismelor articulare.1 C3%t Aii'e *unt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant mecanic. cianoza. contuziile pot fisuperficiale. %stfel. :8ceptie situatia voletului costal Goletul costal este minimum dublafractura la doua coaste învecinate. *ubiectiv plagile sunt marcate prin durere. fizici.6. *emnele si simptomele constau în dificultatea respiratiei. <rimul a&utor consta din imobilizarea provizorie a membrului afectat fara a tentareducerea lu8atiei. 3. apoigalbenAverzuie4.$ L Gatia :ste leziunea care consta din pierderea contactului normal dintre suprafetele articulare ale oaselor careformeaza o articulatie 3deplasarea capetelor osoase ale unei articulatii4. $. ce apare datorita ruperii vaselor sangvine din tesutulsubcutanat 3apare ca o zona rosie albastruie. 7upa modul de producere lu8atiile potfi complete sau incomplete. profunde sau mi8te. $. durere. care produce leziuni tisulare. de volum variabil. %ccidentatul se transporta la spital. $. $.) P'a(i'e <lagile sunt leziuni produse de agenti mecanici.8 6raumatismele partilor moi En functie de starea tegumentului traumatismele pot fi înc-ise A contuzii A sau desc-ise A plagi. pesteacest interval ma&oritatea plagilor fiind infectate.pastr6nd însa integritatea tegumentelor.$ 4e23ra(ii 67 . Fematomul este o tumefiere dureroasa. 1mobilizarea se face prin înfundarea zonei respective împiedic6nd astfelmiscarile segmentelor la acest nivel. devenind v6nata. Gracturile la nivelul (azinului 0data depistata fractura la acest nivel pacientul ram6ne nemiscat.6.

:a poate fi spontana în cazul unor -emoragii mici. urmata de eliminarea s6ngelui lae8terior pe cai naturaleepista8is+ -emoragia mucoasei nazale/ -ematemeza+ eliminarea pe gura.moale. trebuind sa recurgem la alta care sAo suplineasca si sa o completeze.5 4e23-taAa 0prirea s6ngerarii poarta denumirea de -emostaza. melena+ e8teriorizarea s6ngelui acumulat în tubul digestiv. tin6nd cont de sensul circulatiei. de s6nge amestecat cu c-eaguri si eventual resturialimentare/ En -emoragii puternice poate fi s6nge rosu. sau în s6ngerari reduse poate fi varsaturacu aspect de zat de cafea 3c6nd s6ngele stagneaza în stomac4.transpiratii reci. -ipotensiune arteriala. 7upa tipul vasului lezat poate fi+ A arteriala+ în care s6ngele este de culoare rosu desc-is. negru. care sa realizeze -emostaza. sincron cu bataile inimii/ A venoasa+ s6ngele de culoare rosu înc-is 3mai putin o8igen.prin interventia mi&loacelor proprii organismului. prin defecatie.. relativ modesta/ A capilara+ este o -emoragie difuza. -emoaragia poate fi+ A mica+ se pierde o cantitate de s6nge p6na la $## ml A medie+ se pierde $##A1### ml de s6nge si apar urmatoarele semne+ agitatie. ta-icardie. bine o8igenat si t6sneste ritmic. se e8teriorizeaza cu presiuneconstanta. -ematuria+ reprezinta -emoragia la nivelul aparatului urinar. fara a se identifica un vas de calibru mai mare ca sursa principala a-emoragiei/En functie de sediul s6ngerarii+ A e8terna+ s6ngele se scurge în afara. . Femostaza proviorie se poate realiza prin+ compresiune digitala pansament compresiv garou+ompresiunea digitala Compresiunea corect e8ecutata pe vasul ranit trebuie sa se aplice deasupra ranii încazul unei -emoragii arteriale si sub plaga în cazul unei -emoragii venoase. se poate folosi compresiunedirecta în care caz compresiunea vasului ce s6ngereaza se face cu degetul introdus direct în plaga. e8teriorizat prin mictiune/ 7upa cantitatea de s6nge pierdut. *caunul este lucios. proaspat.Femoragia reprezinta scurgerea s6ngelui în afara sistemului vascular printrAuna sau mai multe solutii decontinuitate. ta-ipnee/ A cataclismice+ pierderi de s6nge de peste 1$##A2### ml.C6nd -emoragia nu poate fi stap6nita prin compresiune e8ercitata la distanta. ameteli în ortostatism/ A mari+ cantitea de s6nge pierduta 1###A1$## ml iar semnele clinice sunt urmatoarele+ paloare.6. de aspectul si culoarea pacurei. dar de cele mai multe ori este necesara interventia altorpersoane. nealterat. prin varsatura. %ceastametoda nu poate fi dec6t de scurta durata. printrAo solutie de continuitate tegumentara 3 plaga 4 A interna+ s6ngele se acumuleaza întrAuna din cavitatile normale ale organismului/ A e8teriorizata+ caracterizata prin -emoragie interna întrAun organ cavitar. pacient inconstient/ $. mai mult C024.% nemasurabila.ansamentul compresiv este una din cele mai eficiente metode folosite pentru a realiza o 68 . Femostaza poate fi provizorie sau definitiva. C6teva e8emple de posibilitati de compresiune digitala+ .

de mai multe ori.6 Pa%-a2e%te *e aplica diferentiat dupa regiunea anatomica+ La cap. prenume. 5idicarea garoului se face doar în conditii de spital si de personal competent.Capetele feselor se fi8eaza apoi cu c6teva ture circulare. ochi si urechi se realizeaza asa numitul pansament cîn prastiea. cu o parte centrala nedespicata. 69 . Daroul poate fi improvizat folosind curea.entru nas. . despicata la capete. care se aplica la nivelul plagii. deasupra spr6ncenelor. pestecare se str6nge pansamentul circular 3fasa4.leg6nd capetele taiate încrucisate. Femostaza definitiva se obtine prin obliterarea permanenta si definitiva a vasului care s6ngereaza.6. 1mportant este oprirea -emoragiei fara a comprima e8cesiv tesuturile. ora e8acta a aplicarii garoului..Daroul. cravata. (ar(ie. sfoara. o c6rpa curata. p6na c6nd acopera tot capul.-emostazaprovizorie.otdeauna la montarea unui garou trebuie atasat un bilet. 7in aceasta cauza mentinerea sa mai mult de 2 ore poate duce la complicatii deosebit de grave.Cel mai folosit procedeu fiind prin ligatura cu fire.fular. pansamentele se realizeaza cu a&utorul feselor. %plicarea garoului este ultima varianta la care apelam. pavilioanelor urec-ii dupa care se trecesuccesiv înainte si înapoi 3spre radacina nasului si spre ceafa4. $. si pe care se noteazaobligatoriu urmatoarele date+ nume. produce oprirea circulatiei s6ngelui în portiunea de membru situatadedesubtul lui. odata cu oprirea s6ngerarii. cu a&utorul unei f6siide tifon de 3#A$# cm. 7in 3#A3# minute se slabesteputin garoul pentru a permite irigarea segmentului de membru subiacent. tipica pentru acest segment fiind capelina careîncepe cu 2 ture circulare trecute pe frunte. *e foloseste doar în cazuri e8treme si în situatia în care -emoragia nu se putea controla prinalte metode 3amputatie de membru4. care însoteste bolnavul. En lipsa unui pansament steril se poate folosi pentru a pune pe plaga o batista. etc.

în spirala. permit6nd iesirea aerului si la acest nivel. pansamentul se vAa lipi de toracenepermit6nd intrarea aerului. En timpul e8pirului. 7aca avem o plaga abdominala vom folosi pansament pe care de aceasta data îl vom fi8a pe toate celepatru laturi. % patra latura se lasa liber. nefi8ata.La nivelul toracelui si a(domenuluise face în functie de tipul plagii si localizare. c6nd toracele revine. permit6nd pansamentului safunctioneze ca o supapa. c6nd toracele se destinde. pansamentul se departeaza de pereteletoracelui. 70 . En cazul plagilorpenetrante 3ad6nci4 aflat la nivelul toracelui folosim comprese de dimensiuni mai mari dec6t plaga siAl vomfi8a cu benzi de leucoplast pe trei laturi. En timpul inspirului. 7aca plaga este complicata cu evisceratia 3iesirea organelor abdominale în e8terior4 vom folosi unpansament umed. La mem(re pansamentele se realizeaza cu a&utorul feselor circulare.

care se afla înca în plaga. 3. 9rmatoarele situatii pot impune dega&area pacientului+ A pacientul se afla întrAo încapere cu fum sau foc A pacientul se afla întrAo masina instabila. *alvatorul introduce o m6na sub bratul victimei si va mentine capul în a8.1 De(a>area &acie%t ' i tra 2atiAat Ba locul accidentului se face doar în scopul prevenirii pericolului iminent care poate sa apara. se desfacecentura de siguranta.+.6 )obili/area traumati/atului $. se lasa acolo.7ega&area victimei se face de persoane bine instruite stiind faptul ca o mobilizare incorect efectuata poateagrava foarte mult situatia pacientului. 71 . va fi imobilizat înpozitia gasita si se transporta de urgenta la spital.7aca plaga este produsa de un corp contondent. ce urmeaza a se rasturna A pacientul se afla întrAo masina cu pericol iminent de e8plozieEnainte de a începe dega&area victimei se verifica sa nu fie prinse picioarele pacientului de pedale.

iar cealalta m6na se introduce prin spatele victimei, se agata de cureaua victimei si cu miscari usoare seîncearca scoaterea ei din autoturism, av6nd permanent gri&a de mentinerea capului imobilizat de umarulsalvatorului.

0data scoasa din masina, asezarea ei pe sol impune de asemenea respectarea anumitor reguli cu foarte marestrictete si anume+ capul va fi mentinut în permanenta în a8.

En cazul în care victima este gasita culcata pe burta, e8aminarea nu se poate face dec6t dupa asezarea lui îndecubit dorsal 3culcat pe spate4. <entru acest lucru este nevoie de minimum trei persoane. 9nul 72

dintre salvatorise aseaza la capul victimei, îl vAa pune în a8 si îl vAa imobiliza comand6nd întreaga operatiune de întoarcere.Ceilalti salvatori se vor aseza lateral de victima, c6t mai aproape de ea, ridic6nd bratul dinspre salvatori în sus,l6nga capul victimei. Ba comanda celui aflat la cap, toti salvatorii vor efectua întoarcerea în acelasi timp,mentin6nd în permanenta coloana pacientului în a8.

0 data asezat pe spate se poate efectua e8aminarea primara si secundara a pacientului iar pentru transportse poate folosi targa metalica, de lemn sau vacuum. $.+.) Tra%-&3rt ' tra 2atiAati'3r &e tar(i <entru asezarea pacientului pe targa de lemn se cunosc minimum trei modalitati+ 9na din variante ar fi prin asearea targii l6nga victima, la comanda celui care fi8eaza capul victimei, aceastase întoarce lateral si un salvator va împinge targa sub pacient. <entru a ne a&uta de aceasta metoda este nevoiede minimum patru salvatori. 9nul din salvatori se aseaza la capul pacientului mentin6nduAl în a8, ceilalti treisalvatori se vor aseza lateral de pacient astfel+ un salvator se pozitoneaza în dreptul toracelui asez6nd o m6nape umarul victimei si cealalta m6na la nivelul soldului, al doilea salvator se pozitioneaza în dreptul solduluiasez6nd o m6na la nivelul toracelui încrucis6nd m6na lui cu cea a salvatorului asezat în dreptul toracelui.Cealalta m6na o va aseza pe coapsa victimei. Cel de al treilea salvator se aseaza în dreptul picioarelor victimei.

0 alta varianta consta din ridicarea pacientului de cei patru salvatori, ridicare efectuata la comanda celui carefi8eaza capul victimiei. *alvatorii îsi vor introduce m6inile sub pacient cu palma orientata în sus, ei fiindasezati la acelasi nivel descris mai sus. Cea deAa treia varianta necesita de asemenea minimum patru persoane. 9nul asezat la capul victimei, fi8eazacoloana si comanda miscarile. Ceilalti se vor aseza calare peste victima siAl vor ridica din aceasta pozitie.7upa ce este ridicat o alta persoana vAa împinge targa sub pacient.

73

;arga metalica are avanta&ul ca este format din doua piese ceea ce usureaza foarte mult folosirea lui.*e poate regla lungimea targii în functie de lungimea victimei. <entru a utiliza targa este nevoie de asemeneade minimum trei persoane. Cel care sta la capul victimei si tine capul imobilizat vAa conduce operatiunea.Ceilalti salvatori vor întoarce victima lateral odata pe partea stg apoi pe partea dreapta, astfel înc6t sa se poatepozitiona targa sub pacient.

;arga vacuum este poate cea mai optima varianta de imobilizare ce se poate recomanda a se folosi pentrutransportul pacientului traumatizat. ;arga vacuum fiind de fapt o saltea din care se e8trage aerul, ea poate fimodelata dupa forma corpului victimei. %cest lucru asigura o imobilizare suplimentara a coloanei cervicale,nepermit6nduAi nici miscarea de lateralitate miscare care era totusi posibila prin simpla folosire doar a guleruluicervical. 4 C%<1;0B9B 1G 4.1 Arsuri %rsurile sunt accidente provocate de caldura sub diferite forme, agenti c-imici, electricitate si iradiatii. %rsurile termice se datoresc caldurii, care poate actiona prin+ flacara, lic-ide cu temperatura înalta, metaleîncalzite, gaze sau vapori supraîncalziti, corpi solizi incandescenti. %rsurile c-imice sunt produse de unii acizi ca+ acid azotic, clor-idric, sulfuric, o8alic, etc sau de substantealcaline+ -idro8id de sodiu, de potasiu, de calciu, amonia gazos, etc. %rsurile electrice se datoresc contactului cu un conductor electric aflat sub tensiune. %rsurile prin radiatii A produse de razele solare, raze ultraviolete, etc. (ilantul lezional al pacientului ars se face în functie de suprafata arsa si de gradul de profunzime al arsurii.<entru calcularea suprafetei arse se foloseste regula lui Sallace numita si regula lui .

74

<rin aceasta regula se poate e8prima în procente suprafata arsa a fiecarui segment de corp, care sunte8primate cu cifra sau multiplu de noua. 7e e8emplu+ arsura unui brat reprezinta N iar a întregului membru inferior este de 1>N. ;otal arsura a afectat2)N din suprafata corpului. :valuarea suprafetei arse la nouAnascuti si copii este mult diferit deoarece laaceasta categorie de pacienti capul reprezinta suprafata cea mai mare si anume 1>N, iar membrele inferioaresunt reprezentate de un procenta& mai mic comparativ cu adultul. Bocalizari periculoase si arsuri grave sunt+ fata, g6tul pentru ca arsurile la acest nivel pot fi urmate de complicatii la nivelul aparatului respirator toate arsurile care sunt în apropierea fetei 3pleoape4, m6inii, peroneului, zonele de fle8ie ale membrelor, leziunicirculare la nivelul membrelor. arsurile care depasesc mai mult de 3#N din suprafata arsa indiferent de gradul de arsura arsurile de gradul 111 si care depasesc 1# N din suprafata corpului arsurile complicate cu fracturi si cu distrugeri masive de tesuturi moi arsuri profunde cauzate de substante acide sau de curent electricEn functie de gradul de distrugere al tesuturilor si profunzimea arsurii se descriu patru grade+

75

frisoane. intereseaza dermul în totalitatea lui. Jlictenele au continut sangvinolent.7 intereseaza toate straturile pielii. 0rsura de grad . care au actionat o durata scurta asupra pielii. Controlul nivelului de constienta si evaluareafunctiilor vitale conform protocolului %(C sunt si ele valabile. 1mportant în aceste situatii este oprirea c6t mai rapida a arderii cu&et de apa.0rsura de grad . 0rsura de grad . %cest tip dearsura este provocat de lic-ide fierbinti sau metale incandescente.. 7urerea nu maieste at6t de intensa. *e îndeparteaza -ainele pacientului cu conditia ca acesteasa nu fie lipite de piele iar manevra de dezbracare sa produca distrugeri tisulare.edem local. epidermul. dupa care roseata scade fiind înlocuita de o pigmentatie bruna urmatade descoamatie. care nu este altceva dec6t plasma sangvina e8travazata. %cest lucru este valabil si pentru situatiile c6nd flacara este de&a stinsa. deoarece în acest momentarsura se poate propaga în continuare în profunzime.. durere. intereseaza epidermul pe careAl decoleaza de derm provoc6nd aparitia flictenelor. <rimul a&utor în cazul pacientilor care au suferit o arsura respecta princiipiile de&a discutate. 76 . intereseaza numai stratul superficial al pielii.vezicule 3basici4 pline cu lic-id galbui. *e manifesta prin roseata pielii.. poate sa si lipseasca deoarece terminatiile nervoase pot fi sau sunt distruse complet. 0data cu dezbracareapacientului se va asigura protectia acestuia de -ipotermie. Caracteristici+ En cazul arsurilor provocate de flacara. 0rsura de grad . *igurantasalvatorului este primul lucru de care trebuie sa ne asiguram. %rsura tipica de gradul 1 este eritemul solar. 7ureaza 3A4 zile. apare necroza 3moartea celulelor4. produs prin e8punerea îndelungatasi nerationala la soare.:ste cea mai dureroasa pentru ca sunt atinse terminatiile nervoase de la acest nivel.

acest lucru fiind aplicabil la cei care aupierdut temperatura în mod rapid. A reîncalzirea e8terna activa. p6na la atingerea temperaturii normale a corpului. En cazul pacientilor aflati în stop cardiac masa&ul cardiac estemai dificil de efectuat deoarece toracele -ipotermicului este mai rigid. 5eîncalzirea -ipotermicilor se face lent.2 . drogatii. Nu se pune g-eata în contactdirect cu tegumentul. *e cauta poarta de intrare si poarta de iesire a curentului electric. tentativa de suicid. nivelul deconstienta alterata sau coma. copii mici. ungventelor.emperatura corpului se pierde mai repede în apa dec6t în aer. fara a începe manevrele de resuscitare 77 . . substantelor uleioase *e folosesc pe c6t posibil pansamente sterile sau c6rpe foarte curate. 4. Galoarea normala a temperaturiicorpului este cuprinsa între 3'A3)#C Categoriile de persoane cu risc la -ipotermie sunt+ batr6ni. etc. tensiunea arteriala scazuta sau nemasurabila.esuturile sunt distruse prin mecanism termic. *alvatorul trebuie sa eviteorice fel de risc în cazul în care nu stie sa înoate sau în cazul în care nu detine ec-ipamentul potrivit pentruintrarea în apa rece. 1mersia în apacalda se foloseste atunci c6nd dorim sa reîncalzim pacientul rapid. pentru a fi siguri ca se îndeparteaza orice urma de substanta cauzatoare. traumatizatii. victimase pastreaza în pozitie orizontala. 7in acest motiv resuscitarea acestor pacienti este dedurata mai lunga.. *e acopera pacientul pentru a preveni pierderea de caldura. En cazul arsurilor provocate de curentul electric important este îndepartarea pacientului de sursa de curent3sau invers4. 4. alcoolicii. se efectueaza prin imersia totala a pacientului în baie cu apa încalzita la 4# grade Csau prin folosirea de paturi încalzite sau pungi cu apa calda.En cazul arsurilor provocate de substante c-imice. . *iguranta salvatorului capata aspecte deosebit de importante în aceste situatii.ipotermia 0 temperastura centrala mai mica de 3$# C se numeste -ipotermie. bradicardie. -ipotermia. 7efibrilarea nu poate fi folosita dec6t dupace temperatura corpului este peste 3# de grade C. umezite.3 $nec Enecul poate fi asociat cu alcoolul. criza de epilepsie. <rimul a&utor în aceste situatii respecta principiile de evaluare si %(C. de concentratia substantei si proprietatilesubstantei.înecatii. 2etode cunoscute si folosite pentru reîncalzire sunt+ A reîncalzire e8terna pasiva. 1#C " ora. %ceasta te-nica este potrivita pentru pacientiiaflati în -ipotermie medie cu o temperatura centrala p6na la 31 grade C sau cel mult 3# grade C. Deneralitati+ \etul de apa trebuie folosit numai pentru regiunile afectate :ste interzisa folosirea cremelor. 0rice pacient înnecat este suspicionat de e8istenta leziunii de coloana cervicala. 4IPOTERMICUL NU POATE FI DECLARAT DECEDAT PSNA CE NU ESTE REÎNCAL.%cest tip de reîncalzire se foloseste pentru pacientii cu -ipotermii usoare sau eventual medii cu temperaturacentrala de peste 32 grade C.otdeauna se are în vedere posibilitaea leziunii la nivel de coloana cervicala 3datorita mecanismului actiunii4.%cest lucru este important pentru ca ne furnizeaza informatii privind traseul urmat de curent prin organism.7istrugerea tisulara este ma8ima la punctul de intrare. %rsurile electrice produc leziuni at6t la suprafata c6t si în profunzimea organismului. En functie de severitatea -ipotermieisemnele pot fi+ puls slab palpabil. 7aca sunt interesate vase importante apar gangrene iardaca traseul intersecteaza inima pot aparea tulburari în activitatea inimii deosebit de grave c-iar moartea.<rofunzimea arsurii este direct proportionala cu timpul de contact. trauma. A reîncalzirea activa centrala A folosite în unitati spitalicesti. *palarea suprafetei arse cu &et de apa în aceste situatiitrebuie sa fie de o durata mai mare. 0rice miscare mai brusca sau necoordonata poateagrava situatia sau poate duce la stop cardiac. consta din învelirea pacientului cu paturi si pastrarea lui în mediu ambiant cald.IT. *pecific cazului este atentiadeosebita ce trebuie acordata la mobilizarea -ipotermicului.

iar în cazul victimei inconstiente se va transporta în pozitia laterala de siguranta. dureri retrosternale. Conduita de urmat+ <rezentare c6t mai rapid la medic. cu at6t urmarile pot fi mai grave. tulbari de constienta. 4. :valuarea nivelului de constienta si afunctiilor vitale 3%(C4. a gurii si a faringelui. agitatie. 4. dureri la îng-itire. :valuarea nivelului de constienta si a functiilor vitale3%(C4. Nu atingeti victima înainte de a întrerupe curentul electric.icatii . inodor.1ndiferent carui fapt se datoreaza înecul.4 sau bazeputernice 3amoniac4. transportat c6t mai rapid la o unitatespitaliceasca. stare generala alterata. colici abdominale.ransportul c6t mai urgent la spital cuadministrare de o8igen . varsaturi. aici se tine sub observatie pentru minimum ' ore. greturi. %cuzele prezentate de pacienti sunt+ astenie. Ba locul de contact al curentului. ameteli.precoce. Conduita de urmat+ siguranta salvatorului. Conduita de urmat+ *iguranta salvatorului.nto%icatia cu ciuperci %pare cel mai frecvent în mod accidental. pierderea constientei. depozite de funingine la nivelul orificiilor nazale.4 $nto. profunzime si gravitate se datoresctransformarii la e8teriorul sau interiorul corpului a energiei electrice în energie calorica. 2anifestari clinice+ colici abdominale. cefalee. dupa ce victima a fost scoasa din mediul to8ic. tulburari de constienta. se administreaza substantepurgative 3sare amara4. poate e8ista o -alena specifica. .înaintea scoaterii victimei din apa. Ca urmare a acestui mecanism plam6niipacientilor nu sunt inundati de apa. clor-idric. Conduita de urmat+ <rotectia personala este deosebit de importanta. 2anifestari clinice+ cefalee. Nu este permisa intrarea în zona cu emanari de gaze faraec-ipament de protectie.nto%icatia cu su(stante caustice En grupul substantelor caustice sunt cuprinse o serie de acizi 3azotic. sau mai slabe 3amoniu4. *emne generale prezentate+ agitatie sau somnolenta. . flacoane. diaree. .otdeauna se cauta cutiile de medicamente. c-iar la c6teva ore dupa ingestie. Conduita de urmat+ <rotocolul de evaluare al nivelului de constienta si al functiilor vitale 3%(C4 alepacientului se respecta. indiferent daca la momentul respectiv este farasimptomatologie semnificativa. tuse. En cazul stopului cardio respirator la efectuarea ventilatiilor gura la gura se evita contactul direct dintregura salvatorului si gura pacientului. *e poate folosi o bucata de tifon sau batista salvatorului. care pot produce în raport cu natura lor si gradul de to8icitateleziuni ale mucoaselor de la simplul eritem la necroza. :ste interisaprovocarea de varsaturi si neutralizarea substantei corozive. .nto%icatia cu /um 7eseori integrate întrAun tablou asociat cu arsuri si traumatisme. 7aca pacientul este constient se poate tenta provocarea devarsatura.8 :lectrocutarea %ccidentele datorate curentului electric apar în urma trecerii acestuia prin corpul uman sau ca urmare aproducerii unui arc electric. En toate cazurile pacientul trebuie scos imediat din mediul to8ic. Cu c6t se înt6rzie începerea tratamentului adecvatsituatiei. En cazul în care victima revine complet la starea de constienta dupa scoatereaei din apa. sulfuric. dispnee. a carei întindere . victima prezinta arsura. voce ragusita. in concentratii crescute. fara gust.nto%icatiile cu +' 2ono8idul de carbon este un gaz incolor. *tarea de soc se poate instalafoarte rapid.aspect visiniu al pielii. varsaturi.nto%icatiile cu medicamente %par în doua circumstante+ accidental mai ales la v6rstele e8treme si voluntar cel mai frecvent fiindinto8icatii polimedicamentoase. 2anifestari clinice 3dupa ingestie4+ constau din senzatia de arsura a mucoasei bucale. *e tenteaza provocarea de varsaturi. En raport cu intensitatea curentului pot apare urmatoarele manifestari+ A senzatie de tremuratura a corpului A contracturi musculare generalizate A pierderea constientei si c-iar moartea. dega&at de toate combustiile incomplete. into8icatia cu fum de incendiu este cauzacea mai frecventa de mortalitate si morbiditate a victimelor de incendiu. etc. din punct de vedere fiziologic întîi se instaleaza stopul respirator apoiapare stopul cardiac. *e îndeparteaza victima de sursa de curent utiliz6nd un obiect uscat ca de e8emplu o coada 78 . . <acientii inconstienti se transporta în pozitia lateralade siguranta. Conduita de urmat+ <rotectia personala este deosebit de importanta.dureri abdominale. 7aca este posibil administram o8igen c6t mai precoce în concentratii mari. ea trebuie sa fie transportata la spital.varsaturi mucoase apoi sangvinolente. . :8emplu+ în cazul into8icatiei cu acizi nu seadministreaza lapte sau uleiuri. %cest lucru apare ca urmare a înc-iderii cailor aeriene 3spasm laringian4 ceea ce duce lastop respirator si ca urmare a -ipo8iei se instaleaza stopul cardiac. greturi. Golta&ul arde siintensitatea omoara. folii din &urul pacientului si elevor fi transportate împreuna cu pacientul la spital. varsaturi. 7in punct de vedere al primului a&utor nu are importanta faptul ca îneculeste în apa dulce sau în apa sarata. *e întrerupe sursa decurent.:ste o into8icatie de cele mai multe ori colectiva si de obicei accidentala.

-aine uscate. 79 .oti pacientii electrocutati se transporta la spital. :valuarea nivelului de constienta si a functiilor vitale3%(C4 este pasul urmator cu mentiunea ca se considera posibilitatea e8istentei leziunii de coloana cervicala. . av6nd gri&a sa va plasati pe o zona uscata.de matura.7aca victima nu respira si nu are puls se încep imediat manevrele de resuscitare cardioApulmonara dupa ce afost solicitat a&utorul unui ec-ipa& calificat.

31 "2##' A Fotararea nr 142$"2##' ^ Begea 12'"1 $ A privind regimul materialelor e8plozive.13#"1 A privind unele masuri de protectie a persoanelor incadrate in munca republicata / ^ 0rdonanta nr. 20 nr.1 "2### privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale. Codul muncii.D nr.4 3"2##' privind cerintele minime de securitate si sanatate refritoare la e8punerea lucratorilor la riscurile care genereaza zgomot / ^ FD.nr. <rotectia persoanelor incadrate in munca / ^ Norma metodologica de aplicare a prevederilor 09D nr. 1. ^ Begea 3'#"2##3 privind regimul substantelor si preparatelor c-imice periculoase .113'"2##' privind cerintele minime de sanatate si securitate referitoare la e8punerea lucratorilor la riscurile generate de campuri electromagnetice / ^ FD 1>)$"2##$ privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorat e8punerii la azbest / ^ FD.2"2##1 privind regimul &uridic al contaventiilor .1#$>"2##' A privind cerintele minime privind imbunatatirea securitatii si sanatatii lucratorilor care sunt e8pusi uni potential risc datorat atmosferelor e8plosive / ^ FD. 2 >"12"1 $. in special de afectiuni dorsolombare / ^ FD nr.# 3 din 1' august 2##' privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de e8punerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca ^ FD nr.D nr. '"2##3 privind protectia maternitatii la locurile de munca ^ Begea 3$ "2##4 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanleor fizice. modificata si completata.nr.D nr.4"1 $ A privind fabricarea. modificata si completata/ ^ 0. comercializarea si utilizarea produselor de uz fitosanitar pt. Completata si modificata ^ Begea 31 "2##' privind sanatatea si securitatea in munca ^ Norme metodologice de aplicare a legii securitatii si sanatatii in munca nr. ^ 09D nr. lucratori. 1# 1"2##' A privind cerintele minime de sanatate si securitate pentru locul de munca / ^ FD nr. modificata si completata/ ^ Begea nr.%5%5: nr.1##)"2##' privind aprobarea normelor de reglementare a nivelurilor de referinta admisibile de e8punere a populatiei generale la campuri electromagnetice cu frecventele de la # -z la 3## -z / ^ FD nr. nr.114'"2##' privind cerintele minime de **2 pt. )1"2##' privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru semnalizarea de securitate si"sau de sanate la locul de munca / ^ FD 1#2>"2##' A modificata si completata A privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la utilizarea ec-ipamentelor cu ecran de vizualizare / ^ FD 1#4>"2##' A modificata si completata A privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a ec-ipamentelor de protectie la locul de munca / ^ FD 1#4 "2##' A modificata si completata A privind cerintele minime de securitate si sanatate pt. utilizarea in munca de catre lucratori a ec-ipamentelor de munca / 80 .1>)'"2##' privind cerintele minime de **2 la e8punerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii / ^ F0.:I:LIOGRAFIE ^ Constitutia 5omaniei A republicata ^ Begea $3"2##3. modificata si completata/ ^ FD 2"2##3 privind aprobarea normelor metodologice pt. 1# 2"2##' A privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de e8punerea la agenti biologici in munca / ^ FD nr. completata si modificata / ^ Begea nr. "2### A privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi e8ttreme pt. modificata si completata / ^ Begea 34'"2##2 privind asigurarea pt. 113$"2##' priivnd cerintele minime de sanatate in munca la bordul navelor de pescuit / ^ FD nr.3##"2##' privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile / ^ F. *ubstante si preparate c-imice periculoase / ^ F. 2anipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pt. Combaterea bolilor daunatorilor si buruienilor in agricultura si silvicultura. %ccidente de munca si boli profesionale. %sigurarea securitatii si sanatatii din industria e8tractiva de suprafata sau subteran / ^ FD 1#$#"2##' A pt.121>"2##' privind cerintele minime lucratorilor e8pusi la factorii de risc agenti c-imici / ^ 0rdin nr.asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria e8tractiva de fora&/ ^ FD 1#$1"2##' A privind cerintele minime de sanatate si securitate pt.

%5%5: nr.3$$"2##) privind supraveg-erea sanatatii lucratorilor/ ^ F0.'##"2##) privind protectia tinerilor la locul de munca/ ^ 0571N nr.242"2##) pentru aprobarea 5egulamentului privind formarea specifica de coordonator in materie de securitate si sanatate pe durata elaborarii proiectului si"sau a realizarii lucrarii pentru santiere temporare ori mobile/ ^ F0. 24'"2##) privind metodologia de reinnoire a vizelor de incadrare a locurilor de munca in conditi deosebite/ -ttp+""]]].europa.^ 0rdinul )$4"2##' pentru constituirea comisiilor de abilitare a serviciilor e8terne de prevenire si protectie si de avizare a documentatiilor cu caracter te-nic de informare si instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca / ^ F0.'#1"2##) pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul securitatii si sanatatii in munca/ ^ F0.3"2##) privind aprobarea Jormularului pentru inregistrarea accidentului/ ^ F. nr.%5%5: nr.ro 1nstitutul Na!ional de Cercetare A 7ezvoltare pentru <rotec!ia 2uncii ?%le8andru 7arabont@ -ttp+""os-a.%5%5: nr.%5%5: nr.inpm. modificata si completata/ ^ 0571N nr.eu %gen!ia :uropeană pentru *ecuritate şi *ănătate în 2uncă 5evista =5isc si *ecuritate in 2unca= 81 .D.24'"2##) privind metodologia de reinnoire a avizelor de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite.