MINISTERUL EDUCAŢ IEI, CERCETĂRII Ş I TINERETULUI

DIRECŢ IA GENERALĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR

CONCURSUL NAŢ IONAL UNIC PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE DECLARATE VACANTE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA
PENTRU

COREGRAFIE

Aprobată prin O.M.Ed.C. nr.5287/15.11.2004

- Bucure ş ti 2004

să susţină înaintea probei scrise şi o probă practică. vizionarea spectacolului sau a substituentelor (muzicală. curriculum orientează întregul demers didactic dinspre audierea concertului. Astfel profesorul de educaţie artistică sau de educaţie artistică specializată produce dovada concretă a faptului că stăpâneşte în mod profesionist disciplina pe care o predă. dezvoltarea şi aprofundarea deprinderilor şi cunoştinţelor specifice demersurilor artistice. cât şi opiniile unor profesori cu o bogată experienţă artistică şi didactică. Programa de faţă cuprinde teme de specialitate din programele şcolare pentru învăţământul preuniversitar. coregrafie. înlăturându-se astfel posibile cazuri de impostură sau de degradare în timp a capacităţilor artistice-interpretative ale cadrelor didactice. Ca o noutate. a conţinuturilor specifice disciplinei. prin proiectare structurată. III – VI. învăţare. competenţelor specifice profesiei în conformitate cu unităţile de competenţă pentru profesia de cadru didactic. proba practică constituie o garanţie a profesionalismului în învăţământului artistic. Examenul pentru ocuparea posturilor vacante din învăţământul preuniversitar constă în susţinerea a două probe: a) probă practică (conform anexei la Metodologie) b) probă scrisă Prezenta programă este valabilă şi pentru absolvenţii aparţinând minorităţilor naţionale. tendinţele pe plan internaţional. educaţie artisticăspecializată. rezolvarea problemelor de didactică în procesul de învăţământ – predare. Prezenta programă. (»). din programa de definitivat din învăţământul superior. ţinând cont de ciclurile curriculare I – II. evaluare la diferite specialităţi. prin organizarea unor activităţi de învăţare centrate pe nevoile şi interesele elevilor.educativ la un nivel artistic convingător. Prezenta programă urmăreşte: consolidarea pregătirii de specialitate corespunzătoare competenţei didactice. Datorită caracterului preponderent practic al disciplineelor artistice. actualizarea bazei teoretice şi practice privitoare la aspectele didactice fundamentale care se leagă de realizarea educaţiei artistice în învăţământul general şi de specialitate. pentru a preîntâmpina eventualele disfuncţionalităţi determinate de pregătirea lor iniţială. a profesorului de educaţie muzicală generală. de a le racorda pe toate acestea la probleme reformei învăţământului din România. Pentru a realiza transferul deprinderilor artistice. arta actorului. dezvoltarea capacităţilor de evaluare a cunoştinţelor şi deprinderilor dobândite de elevi cu ajutorul întregului set de instrumente şi tehnici de evaluare şi reglarea demersului didactic pe baza interpretării informaţiilor oferite de rezultatele evaluării. precum şi teme din didactica generală aplicată la metodica specialităţii. X – XII. valorificarea conţinuturilor disciplinei prin construirea unui demers didactic modern. Programa de faţă se adresează absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior artisticcare vor desfăşura activităţi didactice în cadrul ariei curriculare arte din învăţământul preuniversitar. profesorul trebuie să facă demonstraţia că are capacitatea de a parcurge procesul instructiv. temele de specialitate servesc personalităţii creatoare. Totodată. . Acesta este un argument în plus pentru ca toţi absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior. în cadrul căruia se obţine modelarea intenţionată a personalităţii elevului ca viitor consumator de artă sau viitor artist. În elaborarea curriculumului de faţă au fost luate în consideraţie atât cercetările în domeniul curricular.Notă de prezentare Prezenta tematică pentru concurs vine în ajutorul cadrelor didactice. pentru a actualiza cunoştinţele de specialitate şi de pedagogie. teatrală) spre formarea. cadrul didactic trebuie să utilizeze forţa educativă a exemplului personal. VII – IX. corelarea conţinuturilor de specialitate cu planul cadru şi curriculum naţional al actualei reforme în învăţământ. dezvoltarea capacităţilor de interpretare intra şi interdisciplinare a conţinuturilor şi de formare a unei culturi curriculare. care să faciliteze învăţarea eficientă de către elevi. dar şi de nivelul aptitudinilor artistice ale elevilor.

1. Dansul în Antichitate 1. Tragedia – balet.2. Comedia – balet.2.Pedagogie Coregrafică” Posturi/catedre din ş coli ş i licee de artă Discipline:   Istoria baletului universal ş i românesc Didactica specialităţii Istoria baletului universal 1. „Ballet comique de la reine”. 1. 1999 (competenţe în plan teoretic. Principiile fundamentale . 3. 2.1. 3.2. operaţional şi creator). Noverre – „Scrisori despre dans şi balete” 3. Dansul ritual şi ceremonial în Grecia antică. Naşterea şi fundamentarea baletului 3. Pentru absolvenţii învăţământului superior de lungă durată cu specializarea „Creaţie .(») “Competenţe pentru profesia de cadru didactic” – Ministerul Educaţiei Naţionale.1.3. Prima academie de dans – Franţa lui Ludovic al XIV-lea. De la divertismentele dansante la opera de balet 2. 2. Forme de manifestare. Dansul în Roma antică.

Precursorii modernismului 6. Cassou. Grete Palucca – “Tanztheater”. Istoria baletului românesc 1. SPADEM. 8. Muzicală. Iskusstva. Meridiane. 5.1. Caracteristicile baletului romantic. Dumitrescu. Ed. Degas. Desen.2.Alte cursuri. 1972 12. Fernand. Bucureşti 1985 *** . Fokin.Ed. Bucureşti 1971 13. I.Repertoriul contemporan – între virtualitate şi realitate. Bucureşti. Le Manifeste du Choragraphe. Viaţa mea. Spectacolul coregrafic – Teatru total. V. 1980 . B. T. Noverre. Denis la Martha Graham şi Merce Cunningham. 1966 Lapşina. Relaţiile compozitor-coregraf-dansator-scenograf în viziunea lui Petipa. 8. Reactualizarea baletului alb. 5. Dicţionnaire du Balllet Moderne. G. Bucureşti 1967 11.1. Little Star Impex. 1935 4.3. Actualitatea demesului său coregrafic. Lifar. Mir Iskusstva. Paris. academiilor şi facultăţilor de artă. 1993 2. Meridiane.2. Ed. Muzicală. perspective.1. 7.1. Paul.Învăţământul coregrafic românesc – tradiţie.Dansul popular scenic. Dansul fără muzică şi gestul simbolic. J. 1996. „Stagiunile ruse” ale lui Diaghilev.4.Ed. Structura muzical-literar-coregrafică a spectacolului de balet în Romantism. Editex. 1968 8. Folclor coregrafic românesc – tipărit sub egida Consiliului Culturii. Duncan. Serge. V. Istoria esteticii Ed. Caracteristicile coregrafiei contemporane. Bucureşti. Ed. Meridiane. 6. 4. Dansul contemporan 8. Ed. Tita. Dans.4. Ed. actualitate. Bibliografie 1.2. Richter. Ed. 10. 1967 7. Ed. 1987 15. 1967. Klimov. Meridiane. Bucureşti. Coregrafi reprzentativi.Ed. 8. Nijinska. Urseanu. Meridiane. Nijinska. Istoria artei europene. 8. Razan. Bibliografie facultativă Repertoriu de termeni ai dansului clasic. S. Rudolf van Laban – Teoretician şi precursor al dansului contemporan. Amphora. prelegeri şi studii de specialitate multiplicate în cadrul universităţilor.2. Valery. Vasilescu. Isadora. Reprezentanţi. Constantinescu . Panorama artelor contemporane. Muzicală. Bejat. N. Scrisori despre dans şi balete. Sinteze coregrafice comentate. Ed. Amintiri despre Floria Capsali.1. Inovaţiile scenice şi ale limbajului coregrafic. 4. Pandolfi. Muzicală. Negry. V. Ghid de balet. Vataşianu. I . M Ce este talentul? Editura ştiinţifică şi enciclopedică. Istoria teatrului universal. 3. M. T. M The Language of dance Londra. Serge Lifar – noua estetică a coregrafiei. 7. V 100 de ore de dans clasic Leningrad. Didactică şi Pedagogică.5. Bucureşti 1983 14.Baletul în România 2. Balanchine – “dansul de dragul dansului”.. Istoria baletului. Ianegic. Sava. Maurice Béjart. W. 5. Ed. Tatarkiewicz. Iskusstva 1976 Wigman.3. Expresionismul german 7. „Baletele ruse” – revoluţionarea concepţiei spectacologice a spectatorului de balet 5. paris 1987 Tarasov Dans clasic Ed. Paris. 1967 6. Gabriel. Baletul în epoca romantică 4. Bucureşti 1978 9. Sistemul instituţional al spectacolului coregrafic. 5. 1971 Kostroviţkaia. Jean-Georges. De la Isadora Duncan şi Ruth St. 1957 3. 1981 Zaţepina. Codex Choreic. 8. Ed. Bucucreşti.

. a mijloacelor necesare pentru realizarea lecţiei de coregrafie. Proiectarea lecţiei de coregrafie-demers de organizare anticipatã a activitãţii didactice: a.organizarea şi îndrumarea studiului sub supravegherea profesorului.lecţia de dans.locul video-audiţiei coregrafice în lecţia de coregrafie. . constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învăţământ centrat pe elev.Strategii didactice de realizare a conţinuturilor programei. de formare a capacitatăţii de selectare a valorilor artisticce şi personalităţii elevului: . Procesul de învăţământ ca relaţie între predare-învăţare-evaluare. b.importanţa fişei psihopedagogice în activitatea de formare şi dezvoltare tehnică şi artistică a elevului.pregătirea în vederea obţinerii performanţei. arii curriculare. cicluri curriculare.Cunoaşterea termenilor actuali din Curriculum Naţional si a unor termeni de specialitate din didactica educaţiei coregrafice: Curriculum Naţional.modalităţi de stabilire şi adaptare a studiului la cerinţele repertoriului . specificul acesteia. 3. . Model de proiectare pentru desemnarea activităţilor de învăţare în care vor fi implicaţi elevii. b) video-audiţia coregrafică ( imagine şi muzică)-act de educare a sensibilitãţii artistice.Didactica specialităţii 1. a selectării resurselor cele mai eficiente c. . Metode şi mijloace didactice specifice: a) clasificarea pe diverse criterii. etc. aelementelor tehnice de virtuozitate calittatea expresivă a mişcării. exemple . criterii de selectare a repertoriului. a caracterului său practic ( jocul. . proiectarea lecţiei de coregrafie prin prisma realizării obiectivelor/competenţelor tehnice şi artistice.formarea şi dezvoltarea deprinderilor. conforme cu etapele de predare a oreide coregrafie: procedee de predare elementelor de bază tehnice. afective. 4. . tehnica coregrafică necesară redării justea coregrafiei . . Curriculum de bazã si la decizia şcolii.etapele pregătirii unei repertoriu coregrafic.). .Caracterul formativ.formarea şi dezvoltarea memoriei kinestezice a elevilor. d.educativ al procesului de învăţământ: . 2.pregătirea psihologică a elevilor în vederea apariţiei în public. cunoaşterea programei ( lecturare. încadrări stilistice. asimilare)în perspectiv a corelării conţinuturilor şi a activităţilor de învăţare cu obiectivele/competenţele acesteia. exerciţiul. etc. . obiectivele cadru pentru clasele I-IX. funcţie de capacitatea elevilor.

Polirom. EDP.Dinamica relaţiei profesor-elev în procesul de învăţământ : . arta costumelor. scenografie.Curriculum diferenţiat şi personalizat .. MEN. istoria artelor.. Bucureşti. Creativitatea în lecţia de coregrafie.Dicţionar de pedagogie. Ed. Bucureşti.Reforma conţinuturilor învăţământului-cadru metodologic.Dicţionar de termeni pedagogici . Ed. Polirom. EDP. UBB. EDP. Bucureşti 1995 Brunner J. Cluj. ..Metode şi tehnici de învăţare eficient ă. autocritice.Mijloace de educaţie. – Pentru o teorie a instruirii ..Experienţa didactică şi creativitate. design.. autonome . EDP. EDP.. Ed. Militară. 1999 Cerghit I.stiluri diferite etc . 1997 xxx. Ed.corelarea cu mijloacele de expresie ale altor discipline ( literatură. Iaşi. 5.Televiziunea în viaţa cotidiană.G. .tipuri de evaluare specifice evaluării în ora de coregrafie . Ed.. . Dacia.formarea gândirii critice.Îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire.. Ed.Previziune şi control în procesul didactic. – Procesul instructiv – educativ EDP. 7. Dacia.-mediul artistic ca premisã a formãrii si dezvoltãrii actului interpretativ al elevului . Polirom. 1999 Ministerul Educaţiei şi Cercetării Planuri de învăţământ Bucureşti 2001 Ministerul Educaţiei şi Cercetării-Consiliul Naţional pentru Curriculuum Ghid metodologic pentru aplicarea programelor ş colare din aria curriculară Arte pentru clasele I-a a XII-a. reflexive. Ed.eficienţa evaluării în procesul de învăţământ . Ed. Evaluarea în ora de coregrafie: .Pedagogie şi axiologie. artă dramatică etc) . Iaşi. 1999 xxx. 1980 Neacşu I. EDP Bucureşti 1970 Ionescu M. raportul dintre asimilarea cunoştinţelor şi formarea competenţelor.1979 . – Arta şi stiinţa educaţiei . educaţie plastică educaţie vizuală.repertoriulcoregrafic : genuri . Cluj. Bucureşti..tipuri de relaţii Bibliografie Ministerul Educaţiei Curriculum Naţional.. Bucureşti. 1995 Stanciu M.Normative de dotare cu mijloace de învăţământ . 1993 Silverstone R.. 1996 Cristea S. Bucureşti. 1979 Ionescu M. Bucureşti.caracteristicile şi semnificaţiile educaţionale ale relaţiei profesor –elev . Dacia Preda V. 6. – Didactica modernă. 1998 Geissler E. Polirom. Bucureşti. Iaşi. Bucureşti 2002 Bârzea C. Iaşi. 1995 Călin M. 1990 Radu I. Bucureşti 1995 Creţu C. 1998 Cucoş C. . Cluj. modalitat ăţi de dezvoltare a acesteia .Metode de învăţământ .

EDP.. EDP. Bucureşti.-(coord. Bucureşti. Ed. Dacia. 1981 . 1975 Stoica A.Evaluarea procesului de învăţământ . MEC-SNEE.Evaluarea şcolară. Ed.. Bucureşti. Spiru Haret. Bucureşti.Psihologia vărstelor.M.Evaluarea continuă a elevilor şi examenele. Bucureşti.. 1995 Joiţa E. Bruxelles.Eficienţa instruirii.2001 Ghiduri de evaluare pe discipline. 2003 . Iaşi. 14 octombrie. EDP.Managementul şi gestiunea clasei de elevi.Radu I. Polirom. EDP.. 1986 Pavelcu V. Cluj.Psihopedagogie. Timişoara 1999 Landsherre G.xxx.Didactica modernă. Ed. Ed. 2001 Şchiopu . Editura de Vest.Principii de docimologie. 2000.L`evaluation. Radu. Prognosis. Bucureşti. 2001 I.)Evaluarea curent ă şi examenele. EDP. 1968 Strungă C. 1998 LCG /DGIP. Ghid pentru profesori . 1995 Iucu R. Iaşi 2000 de Katele J. T.