TEHNOLOGIE FARMACEUTICA

AN III SEMESTRUL I CADRU DIDACTIC: DUMITRIU BUZIA OLIMPIA – SEF LUCRARI Dr.Farmacist

Bibliografie
FR IX, X Victor Stanescu – Tehnica Farmaceutica – Ed Med 1983 Bucuresti Iuliana Popovici , Dumitru Lupuleasa – Tehnologie Farmaceutica vol I, II,III – Ed Polirom 1997,2008 ,2009

DEFINITIA ,OBIECTIVELE SI IMPORTANTA DISCIPLINEI

Stiinta complexa care studiaza notiunile teoretice si practice privind formularea ,prepararea/fabricarea ,depozitarea ,eliberarea si evaluarea biofarmaceutica a medicamentelor ca forme farmaceutice

Termenul de tehnogie=procedee de preparare a medicamentului pe scara industriala;
Directii de prep.a medicamentului:-farmacie;-industrie

● ●

Exercitarea profesiei de farmacist = specialist in domeniul medicamentului,absolvent al facultatii de farmacie cu studii de 5 ani,persoana autorizata in asigurarea asistentei cu medicamente

Prezentarea medicamentoasa=produsul,preparatul ,asa cum este eliberat pacientului adica forma farmaceutica in care subst medicamentoasa este transformata ,cu ajutorul subst.auxiliare,prin utilizarea diferitelor operatii farmaceutice si a articolelor de conditionare si ambalare. OBIECTIVE=de a gasi ptr fiecare subst medicamentoasa (p.a)prezentarea cea mai adaptata ptr tratamentul unei maladii determinate

Tehnologia farmaceutica industriala =productia de medicamente =stiinta care are ca obiective realizarea pe scara industriala a medicamentelor pe baza unei tehnologii de fabricatie stabilite anterior in fisa de fabricatie

•Paralel cu aportul tehnologiei farmaceutice în definirea biofarmaciei,
Farmacologia, - prin -farmacocinetică -farmacodinamie,

  

îşi aduce deosebita contribuţie la evaluarea răspunsului terapeutic după administrarea medicamentului în organism

Orice produs medicamentos este susţinut în existenţa lui de două etape : 1. realizarea medicamentului pornind de la substanţa medicamentoasă caracterizată fizico-chimic, farmacologic, cunoscută ca preformulare, urmată de formulare şi preparare într-o formă farmaceutică sau sistem terapeutic printr-o tehnologie adecvată, ambalare şi păstrare corespunzătoare; 2.obţinerea acţiunii terapeutice după administrarea medicamentului printr-o absorbţie şi biodisponibilitate conformă cu obiectivele stabilite în faza de formulare şi preparare;

Studiile de preformulare au rol în anticiparea problemelor şi asigurarea căilor logice de rezolvare ale formulării diverselor produse medicamentoase lichide, semisolide şi solide cu acţiune sistemică sau locală.

Caracteristicile de bază urmărite în faza de preformulare: - solubilitate în apă sau alţi solvenţi - influenţa pH-ului

- formarea de săruri
- coeficientul de partiţie lipide/apă - relaţia structură chimică-activitate farmacologică -stabilitatea SM în soluţie şi în stare solidă

Formularea - constă în alegerea optimă: - a caracteristicilor fizico-chimice şi farmacologice ale SM, substanţelor auxiliare, materialelor de condiţionare primară şi - a parametrilor tehnologiei de obţinere a medicamentului (sistem farmaceutic de cedare a substanţei active sau transport la ţintă) pentru asigurarea acţiunii terapeutice. Studiile farmacologice prealabile urmăresc:

- elemente farmacocinetice,
- cunoaşterea locului şi mecanismului de acţiune, - stabilesc limita terapeutică, frecvenţa dozelor, efectele secundare sau toxice etc.

Calea de administrare se alege în funcţie de: acţiunea terapeutică şi Biodisponibilitatea SM viteza de debut a acţiunii terapeutice,

durata tratamentului, număr de doze/zi
vârsta bolnavului (copil, adult, bătrân) tratament în spital, ambulator, domiciliu

De la administrarea medicamentului până la apariţia efectului terapeutic au loc în organism o serie de faze succesive:

faza biofarmaceutică

faza farmacocinetică
faza farmacodinamică

OBIECTIVELE TEHNLOGIEI FARMACEUTICE

Studiul formularii si al biodisponibilitatii formelor farmaceutice Studiul operatiilor generale aplicate in domeniul farmaceutic Studiul proceselor tehnologice specifice legate de forma farmaceutica Studiul problemelor legate de stabilitatea si conservarea medicamentelor

Probleme legate de conditionarea formelor farmaceutice
Probleme legate de controlul calitatii f.farmaceutice ptr a putea asigura securitatea bolnavilor

Conceperea ,proiectarea si realizarea unui nou medicament

8-10 ani ;7500 de substante nou sintetizate =un medicament Factori care intervin in elaborarea unui nou medicament: Substanta medicamentoasa Substante auxiliare Forma farmaceutica conditionarea,ambalarea Stabilitatea Controlul calitatii Calea de administrare

Viteza de actiune:rapide si retard

Rolul farmacistului in productia de medicamente

Dirijeaza serviciile de productie:sectiile de fabricare si conditionare –ambalare a medicamentelor Cercetare si dezvoltare de noi medicamente :descoperirea de noi forme farmaceutice ;cunoasterea mai completa a subst.auxiliare ,elaborarea unor noi metode de fabricare si control Serviciu de aprovizionare si depozitare Documentarea bibliografica ,statistica si informatica Domeniul comercial:distribuire de medicamente ,campanii publicitare

CONCLUZII

Tehnologia farmaceutica acopera urmatoarele sectoare

● ●

Tehnologia farmaceutica de oficina
Tehnologia farmaceutica industriala

Termeni utilizati

Biofarmacia urmareste optimizarea -efectului terapeutic al subst. medicamentoase prin -formularea de medicamente cu biodisponibilitate corespunzatoare si -administrarea lor rationala in functie de prop. farmacocinetice ale acestora si de caracteristicile individuale ale organismului

Geniul farmaceutic=ramura ce permite plecind de la una sau mai multe molecule terapeutic active,formularea si proiectarea unui nou medicament Biotehnologia=metodologia fabricarii produselor industriale folosind derivate biologice ca:ingineria genetica,tehnologia hibrizilor ,cultura celulara si tehnologia de separatie Formele farmaceutice ale viitorului vor fi adaptate la biologia celulara si mai ales cea moleculara

BIOFARMACIE

Definitie: raportul dintre prop fizico chimice ale pa si a formelor galenice respective si efectele biologice observate dupa administrare. Studiaza si factorii fiziologici susceptibili de a modifica efectul medicamentului

Obiectivul biofarmaciei = variabilitatea actiunii farmacologice ca o consecinta a formularii mai mult sau mai putin adecvata a unui medicament .
In cadrul farmacodinamiei un loc important il ocupa cercetarea transformarilor pe care medicamentul le sufera in organism = farmacocinetica Se pot stabili constante referitoare la cantitatea eficace de medicament necesara ptr a obtine o actiune farmacodinamica de intensitate dorita , volum de distributie , viteza de transfer , de metabolism si de eliminare care depind de durata acestei actiuni

INFLUENTA FORMULARII SI PREPARARII MEDICAMENTELOR ASUPRA RASPUNSULUI TERAPEUTIC

Raspunsul terapeutic depinde de : 1.Forma farmaceutica -raspunde farmacistul 2.Parametri fiziologici – raspunde farmacologul : varsta , sex , stare patologica , motilitate intestinala etc O formulare riguroasa si o preparare judicioasa poate permite ameliorarea tolerantei fata de un medicament si diminuarea ef secundare nedorite

Teste in vitro – factorii urmariti : viteza de dizolvare care determina viteza de absorbtie
Teste in vivo – se pot determina constanta de dizolvare a unui medicament in sange sau urina , constanta de absortie , de elimanare , timpul de injumatatire etc

BIODISPONIBILITATEA

%biodisponibilitate = S1/ S2 * 100
S1 = concentratia sanguina obtinuta cu preparatul testat S2 = concentratia sanguina a unui preparat de referinta Sol injectabile iv = disponibilitate biologica 100% Subst medicamentoasa dizolvata in sol apoasa este absorbita mai rapid comparativ cu aceiasi subst incorporata intr-o forma solida Sol apoase Susp apoase Pulberi Capsule Comprimate Drajeuri viteza de dizolvare a s.a. disponibilitatea biologica

Disponibilitea biologica a preparatelor de uz intern se prezinta astfel : in timp ce viteza de dizolvare scade de la solutii la drajeuri , disponibilitatea biologica creste de la drajeuri la solutii

La discutarea testarii biodisponibilatii se iau in considerare in acelasi timp bioechivalenta si rezultatele clinice ale tratamentului cu medicamentul care se experimenteaza
Echivalenta medicamentelor = este un termen relativ care compara un medicament cu altul sau cu un ansamblu de conditii de calitate stabilite Echivalenta chimica = indica ca doua sau mai multe preparate contin cantitatile de sa specifica

Echivalenta clinica = doua preparate care contin aceiasi sa , dau efecte identice masurate printr-un raspuns farmacologic sau apreciate prin controlul unui simptom sau a unei boli Echivalenta terapeutica = apare atunci cand doua medicamente diferite structural dau acelasi rezultat clinic Bioechivalenta indica ca doua preparate care contin aceiasi sa in cantitati egale permit trecerea in circulatia generala cu aceiasi viteza relativa a sa realizand aceeasi concentratie sanguina Aplicarea biofarmaciei intereseaza urmatoarele probleme Alegerea starii chimice a sa ( acid , baza , sare, eter etc) Alegerea starii fizice a sa ( cristalina , polimorfa , hidratata ) si cercetarea puritatii acesteia

Alegerea formei farmaceutice ( sol , em , susp , cp etc ) Alegerea adjuvantilor ( solventi , diluanti , aglutinanti , dezagreganti etc) Alegerea unui procedeu de lucru corespunzator

Factorii mentionati mai sus vor fi examinati in continuare in doua grupe :
1.Cei care tin de sa 2.Cei care tin seama de procesul de lucru

1.Rolul subst medicamentoase

1.1. Dimensiunea particulelor Viteza de dizolvare a unei particule solide , cristal sau pulbere este proportionala cu suprafata acesteia in contact cu mediul de dizolvare Deci cu cat vor fi mai mici particulele , suprafata de contact , viteza de dizolvare , resorbtia si efectul terapeutic vor fi mai mari Cresterea activitatii terapeutice este dependenta cu logaritmul suprafetei specifice a particulelor unor astfel de substante

Gradul de diviziune a unei substante incorporata intr-o forma farmaceutica joaca un rol primordial – ex griseofulvina , sulfamide , barbiturice , ac acetilsaliclilic , derivati de cortizon
Deseori dimensiunea tr sa fie in jur 1-20 micrometri ptr a se asigura efectul medicamentelor

Aceasta pulverizare fina = micronizare iar particulele = nanoparticule Marimea particulelor poate sa influenteze si toleranta Ac acetil salicilic care in particule fine da hemoragii gastrice in nr mai redus decat daca particulele sunt mai mari Nitrofurantoina in particule mici da efecte secundare ( greturi , ameteli) in timp ce particulele mai mari nu dau aceste simptome Marimea particulelor trebuie cercetata in special la pulberi , comprimate , drajeuri , suspensii , supozitoare , unguente

1.2 STAREA CRISTALINA POLIMORFISMUL Subst amorfe (lipsite de structura regulata , necristalina = sticla , plexigalas : incalzite se inmoaie si devin treptat lichide ; este o stare metastabila ) au particule de dimensiuni reduse , prin pulverizare sau liofilizare se ajunge la dimensiuni corespunzatoare Subst cristaline pot fi : a) anhidre – au o cantitate mare de energie interna care faciliteaza dizolvarea b) cu apa de cristalizare Subst polimorfe ( polimorfismul constituie prop unei subst de cristaliza in mai multe specii cristaline )

Polimorfii au prop chimice identice , dar prop fizice diferite ceea ce determina modificari ale efectului terapeutic Ex : acetatul de hidrocortizon – 5 forme cristaline cu disponibilitate biologica proprie

Cloramfenicol palmitat si stearat are 3 forme polimorfe din care cristaline a , b ( numai forma b este eficace ) si una amorfa c eficace si ea
Ca urmare este necesar sa se aleaga forma cea mai potrivita

Polimorfii au si stabilitate diferita : forma cu energia libera cea mai mica este cea mai stabila dar si mai putin solubila si invers formele cu energie libera mai mare ele avand tendinta de a se transforma in forme stabile ( metastabile ) Polimorfii sunt desemnati prin cifre romane

Sau prin litere A , B , C Polimorfii metastabili sunt cei mai preferati deoarece au multa energie si deci solubilitate ridicata Formele polimorfe cu energie libera mai mare pot trece in forme cu energie libera mica ( in mediu lichid in susp , ung ,chiar in comprimate dupa perioade indelungate de pastrare

1.3 FOLOSIRE DE DERIVATI SALEFIATI As B s se transforma in saruri cu solubilitate mai mare cu ajutorul ionilor inerti. Ex :transformarea ac barbiturici in saruri sau transformarea alcaloizilor baze in saruri

Folosirea de derivati salefiati poate determina pe langa solubitate , stabilitate si o buna eficacitate de ex fenobarbitalul acid se absoarbe mai lent decit sarea sa sodica

FORMA FARMACEUTICA

COMPONENTELE FORMEI FARMACEUTICE Substanata medicamentoasa Substante ajutatoare : solventi , diluanti , emulgatori , aglutinananti , coloranti etc

Ele fiind inactive dpdv biologic
Substante auxiliare nu pot fi considerate absolut inerte , ele putand modifica viteza de absorbtie a medicamentului care se poate mari , micsora sau se poate asigura o absorbtie gradata Subst folosite ca excipienti la prep dermatologice determina gradul de penetrare a sa Subst tensioactive formeaza sist solubilizate de medicamente greu solubile favorizand absorbtia acestora

Actineaza prin 3 moduri : umecatare , complexare sau prin act fiziologica proprie Umectare : in conc scazute inferiaoare conc micelare critice(<CMC), ag tensioactivi determina scaderea tensiunii superficiale

Ac efect are loc la interfata lichid solid si poate avea ca urmare o favorizare a trecerii in solutie a numeroase subst greu solubile
Complexarea – in conc superioare conc micelare critice(>CMC) , subst tensioactive formeaza complecsi intre anumite medicamente cu caracter liofil si micelele rezultate din agregatele moleculelor de tensioactivi Influenta asupra proc fiziologice – anumiti tensioactivi pot actiona asupra unor proc fiziologice : prelungirea ef de evacuare a stomacului , modificarea permeabilitatii celulare ,

Cea mai mare importanta o are alegerea proc tehnologic s- a constatat ca produse din sarje diferite au caracteristici diferite datorita cond de lucru Este necesar un studiu amanuntit a tuturor fazelor de lucru ( GMP ) Cercetarea produselor se face prin diferite teste care dau indicatii asupra comportarii in organism Determinarea biodisponibilitatii biologice reprezinta esenta cercetarii in domeniul biofarmaciei – farmacistul avand rol dominant in ceea ce priveste influenta activ terapeutice a medicamentului

Va multumesc

pentru

atentie