Vitamina A Cuprins: • Carotinoidele ca provitamine A • Vitamina A (axeroftol,retinol) • Sinteze totale • Purpura vizuală • Diterpene (compuşi C20) • Articol

• i!lio"rafie
Vitaminele, in orice compu# or"anic #unt nece#are or"ani#mului no#tru pentru meta!oli#m, pentru a prote$a #anatatea #i pentru !una cre#tere la copii% Vitaminele, de a#emenea, #tau la !aza formarii &ormonilor, "lo!ulelor ro#ii #i al!e, c&imicalelor nece#are #i#temului nervo# #i materialului "enetic%

1

lapte inte"ral #i produ#e lactate nede"re#ate (unt. raneşte corpu#culii #/n"elui. !ranză. mi"rene #i "rea)ă% Vitamina lipo#olu!ilă. ca#caval. adole#centi #i femeile "ravide #i de 3 400 micro"rame pentru femeile care alapteaza% Acea#ta vitamina #e "a#e#te in numeroa#e alimente. pe#te "ra#. le"ata de un aport alimentar in#ufucient #au de anomalii di"e#tive (mala!#or!tie). tul!urari cutanate (de#cuamare). e#te rara in tarile dezvoltate. care #e tran#forma partial in vitamina A in or"ani#m% . la copil. de exemplu). #i#temului imunitar. cantitati #uficiente pot fi o!)inute mai de"ra!ă dintr-o dieta ec&ili!rată decat din #uplimente alimentare% . !rocolli. care #urvine dupa mai multe luni. oa#elor #i dintilor' a vederii #i a reproducerii% (n#uficien)a vitaminei A provoacă o deficientă u#oară de a vedea noaptea. dureri #i.ficat. intoxicatia acuta #e manife#ta prin dureri de cap. portocale.Vitamina A afectează formarea #i intretinerea pielii. lip#a #ecre)iei de mucu# #i u#carea oc&ilor datorită func)ionării par)iale a "landei lacrimare. diferen)ierii )e#uturilor. ace#teia din carotină. etc% 0ece#ita)i #i re#ur#e 1 Aporturile zilnice recomandate de vitamina A #unt de 200 micro"rame pentru femeile adulte. unele de ori"ine animala . oua. altele de ori"ine ve"etala1 fructe #i le"ume verzi. de p#oriazi# #au de i&tioza (!oala cutanata cronica ce e#te caracterizata printr-o piele "roa#a. unt% Deşi o treime dintre copii americani con#uma mai pu)in decat doza recomandată de vitamina A. 2 . morcovi) contin. cauzează iritatii. dar foarte frecventa in tarile in cur# de dezvoltare. printr-o #omnolenta. in principal de ori"ine medicamentoa#a. unde ea con#tituie principala cauza de cecitate la copil% *nul dintre primele #ale #imptome e#te &emeralopia (#caderea acuitatii vizuale in penum!ra). #au toxice. alte #imtome #unt u#carea pielii. c&iar dupa ani. "al!ene (lamai "repfruturi) #au portocalii (man"o. #en#i!ila la prelucrarea termica a alimentelor% Carenta 1 Carenta de vitamina A. de fapt carotenoide. mem!ranelor cu mucu#. provoaca "returi. de #upracon#um. #panac #i cartofi dulci% Alt mod e#te acela de a a!#or!i vitamina A din lapte% Vitamina A #e "a#eşte in lapte. o vitamină ce #e "a#eşte in ve"etale precum morcovi. prin tul!urari cutanate' intoxicatie cronica. de 3 000 micro"rame pentru !ar!atii adulti. creşterii.xce#ul de vitamina A poate intervenii in creştere. o cauză ma$oră a or!irii a copiilor in )arile in cur# de dezvoltare% Corpul o!)ine vitamina A in doua feluri% *n mod e#te +fa!ricarea.meta!oli#mului &ormonilor #teroizi. #mantana) -. u#cata #i a#pra la pipait)% Aporturile exce#ive de vitamina A. dar care pot fi #i de ori"ine alimentara (#upracon#um de ficat. de a#emenea. care poate fi a#ociata cu o u#caciune oculara (xeroftalmie) #i cutanata% *tilizarea terapeutica #i &ipervitaminoza1 Admini#trarea de vitamina A e#te indicata in carenta core#punzatoare #i in caz de acnee. la copii. copii dupa 30 ani (mai putin inainte de acea#ta var#ta) #i per#oanele in var#ta. atin"eri &epatice (ciroza). indi#pen#a!ilă func)iei văzului (indeo#e!i vederii crepu#culare).a e#te.

#e con#tată din nou /n ficat un con)inut de vitamină A (7oore.cu maxim la 422 mu şi prin colora)ia al!a#tră inten#ă pe care o dă cu clorura de antimoniu (maxim la >20 mu)%*n !un pentru izolarea şi purificarea vitaminei A e#te aşa-numita di#tilare moleculară% Vitamina A con)ina cinci du!le le"ături con$u"ale şi o "rupă de alcool primar%Structura ei.foarte autoxida!il.3622)% S-a dovedit /n#ă cur/nd că vitamina A. la femeia "ravida.pentru o!)ine acelaşi efect fiziolo"ic. indeo#e!i ale #i#temului #au nervo#% Se ştie de mult timp că lip#a vitaminei A din &rană produce tul!urări ale vederii (/n #pecial la lumină #la!ă) şi.)% Carotinoidele ca provitamine A Simptomele avitaminozei A di#par dacă #e introduce carotină /n &rană (von .criptoxantina etc% Vitamina A (axeroftol./ntr-un #tadiu mai /naintat. o &ipervitaminoza ri#ca #a provoace malformatii ale fatului.şi carotina.nu #unt identice%Dacă #e #upun şo!olani unei diete lip#ite de vitamina A p/nă ce ficatul lor nu mai con)ine acea#tă vitamină.anomalii o#oa#e re#pon#a!ile de o intarziere a cre#terii% (n #far#it.optic inactiv.de exemplu.3643)%.#la! "ăl!uie.dar mecani#mul ei real (pro!a!il o oxidare) e#te de#i"ur mai complicat% Alfa-carotina e#te de a#emenea o provitamină A./n timp ce alfacarotina dă naştere unei #in"ure molecule de vitamină% Activitatea fiziolo"ică a vitaminei A e#te determinată #pecific de prezen)a inelului !etaiononic%Dintre celelalte carotinoide preintă activitate de provitamină A numai acelea care con)in un inel !eta-iononic./n afară de alfa-carotină.tre!uie utilazată o cantitatre du!lă din ace#t compu#%9ezultă de aici că dintr-o moleculă de !eta-carotină #e formează două molecule de vitamină A.3640)%8ran#formarea carotinei /n vitamină A #e produce pro!a!il /n mucoa#a inte#tinului.şi #e introduce apoi carotină /n &rana lor. a fo#t izolată #u! forma unui ulei "ăl!ui.36=3)'puncte de topire >4->= "rade Cel#iu#% Vitamina A #e caracterizează printr-o !andă de a!#or!)ie /n ultravioletul apropiat.din por)iunea ne#aponifica!ilă a uleiului "ra# din ficatul unui peşte trăind /n .#u"erată de /nrudirea cu !eta-carotina şi #pri$inită pe o!)inerea acidului "eronic la oronizare a fo#t confirmată prin #inteza per&idro-vitaminei A 3 .uler.retinol) C20:40.!)inerea /n formă cri#talină a reuşit mai t/rziu ( axter şi 9o!e#on.dar.ceanul Atlantic nordic (Hippoglossus vulgaris) (P%<arrer. 5ncercări ulterioare au arătat că adevărata provitamină A e#te !eta-carotina%9eac)ia acea#ta !ioc&imică e#te formal o &idroliză.puternic colorată.#u! ac)iunea unei enzime.carotinaza.leziuni ale corneei (xeroftalmie)%Avitaminoza A #e mai manife#tă prin #căderea rezi#ten)ei la infec)iimicro!iene şi /ncetarea creşterii (ne#pecifică) la animalele tinere%5ncă de mult ace#te #imptome #e com!at cu uleiul "ra# extra# din ficatul anumitor peşti marini (care con)ine şi vitamina .

/n pozi)iile 4.con)ine /n propor)ie de 4?@ un izomer ci# (la le"ătura du!lă de l/n"ă "rupa C:2.din metil-vinil-cetonă şi acetilenă1 Compu#ul ma"nezian.#e conden#ează cu alde&idă C3= şi #e prelucrează mai departe conform #c&emei1 Alte #inteze ale vitaminei A au mai fo#t realizate de :eil!ron (36=>).a /n#ăşi vitaminei A Vitamina A cri#talizată e#te.:).C20:22.prin !romurare cu !rom#uccinimidă şi eliminare de : r cu o !ază'reducerea cu AiAl:= duce apoi la un compu# identic cu vitamina A2%Du!la le"ătură #uplimentară e#te #ituată /n inelul !eta-iononic.364B) dec/t #pectrul vitaminei A o!işnuite (vitamina A3)% Ace#t #pectru indică prezen)a /n moleculă a şa#e du!le le"ături con$u"ate.nevitamina A.=% Sinteze totale Sintezele vitaminei A prezintă intere# nu numai intere# nu numai pentru #ta!ilirea definitivă a #tructurii.% Aederer.mai t/rziu.una mai mult dec/t /n vitamina A3%S-a #ta!ilit că vitamina A2 e#te o de&idro-vitamină A.r"anele micro#copice din retină #en#i!ile la lumină #e nume#c.izomerul trans-total%Produ#ul uleio#.care a fo#t de a#emenea o!)inut cri#talizat (puncte de topire ?2->0 "rade Cel#iu#) şi al cărui #pectru diferă pu)in de al vitaminei A% Vitamina A2.Aren# şi van Dorp (36=>) şi <arrer (36=>)% Purpura vizuală .ci şi pentru o!)inerea indu#trială a ace#tui produ# natural "reu acce#i!il.numită purpură vizuală #au rodospină%#u!#tan)a acea#tă #en#i!ilă la lumină e#te com!ina)ia alde&idei core#punz/nd 4 .conuri şi !a#tonaşe%Din !a#tonaşe #-a izolat o #u!#tan)ă inteen# roşie.o!)inut din ace#t alccol şi !romură de etil-ma"neziu.av/nd #pectrul depla#at #en#i!il #pre lun"imi de undă mai mari (. (<arrer.mult utilizat /n medicină% *na din #intezele vitaminei A (.prin reac)ie Cavor#Di.5n uleiul din ficatul unor peşti de apă dulce #-a identificat o #u!#tan)ă cu ac)iune de vitamina A.izolat di untura de peşte.şi.% .#ler.după forma lor.36=B) porneşte de la un alcool acetilenic preparat.cu mare pro!a!ilitate.36?0)%Vitamina A2 a fo#t o!)inută din acidul car!oxilic core#pund vitaminei A.

care #e "ă#eşte /n untura de peşte.vitaminei A. liderii c&imi#ti #e a#teaptă la o viată cFt mai lun"ă #i la o poluare cFt mai mică%(0oi pu!licatii din c&imie #i in"inerie E7illenium 7u#in"#E) .C&emicalH.care con)ine un ciclu şi o catenă laterală izoprenoidă.ptimi#mul #i frămFntarea #unt /nceputul #i mi$locul "Fndirii liderilor din toate domeniile c&imiceacademice.rodop#ina.retinina.din care.trece /ntr-un compu# cu caracter de radical-ion.cu o proteină%Prin a!#or!)ia unei cuante de lumină.n"ineerin" 0eI# pu!licat la > decem!rie% Primele noutăti /n domeniul c&imiei.e#te o #u!#tan)ă #olu!ilă /n "ră#imi.după #curtă vreme #e re"enerează redop#ina% Diterpene (compuşi C20) Diterpenele (patru unită)i izoprenice) pot avea #tructuri ciclice #au aciclice%Citolul apare ca e#ter al păr)ii pofirinice a moleculei de clorofilă%Vitamina A.#au mai exact retinina.pofe#or de c&imie la*niver#itatea Colum!ia #i fo#t pe#edinte /n Societatea Americană de C&imie #pune că viata pFna la 320de ani nu va mai fi ceva neo!i#niuit% DarJle u#c&.indu#triale #i "uvernamentale-cFnd reflectă la rolul pe care #e a#teaptă c&imi#tii #ă-l ai!ă pro"re#ul #ocietătii /n mileniul ace#ta%GFndurile lor #unt #cri#e /ntrun număr #pecial al revi#teiC&emicalH.care au rolul de a recep)iona lumina./n #pecial /n uleiul de ficat de rec&in%Su!#tan)a e#te nece#ară pentru o vedere !ună şi pentru creşterea mamiferelor%pi"men)ii #en#i!ili la lumină din retina oc&iului.profe#or de c&imie la *niver#itatea din <an#a# #i pre#edinte al #ocietătii anticipează cămanipularea interactiunii moleculare va /ncepe #ă pară ca din domeniul in"inere#c%Coloa#ele ace#tui #altte&nolo"ic pot include calculatoare c&imice care pot opera de un milion de ori mai repede decFt uncalculator o!i#nuit.#unt #intetiza)i /n corp de acea#tă vitamină% 5n viitorul apropiat.aşa-numitul Epotocaliu trecătorE.cercetători #i experti te&nici%GFndurile lor #unt cu atFt mai cuprinzătoare cu cFt rolul c&imiei /n vietile noa#tre cre#te% 7ulte lucruri avan#ează /n c&imia medicinală pentru a face ceva con#iderat impo#i!il #ă devină realitate% 9ita ColIell.n"ineerin" 0eI# e#te pu!licat de Societatea Americană de C&imie.profe#ori.cea mai mare #ocietate #tiintifică din lume% E7illenium 7u#in"#E are B4 de lideri /n lumea c&imiei1laureati 0o!el.directoare la 0ational Science Coundation a dezvoltat #i#temul #upramolecular care poate ducemedicamentul #pre un loc preci# acolo unde are nevoie corpul%9onald re#loI.#pune Kim Aen" #eful executiv din AaPorte% *nii c&imi#ti dau #avoare unei provocări /n rezolvarea unor mi#tere%*na din cele mai importante pro!leme #tiintifice nerezolvate e#te aceea că /n ori"inea vietii un rol central ar 5 .

aflat la catedra (n#titutuluiC&imic din Canada.a #pu# că reciclarea va lua #fFr#it cu cFt va deveni mai avanta$o# economic de a produce noi materii prime din cele folo#ite decFt din noi re#ur#e #cumpe cum ar fi uleiul o!tinut din #i#temul !itumo# #au din produc)ia de mFncare% 6 .care converte#te ener"ia c&imică direct /n electricitate.#pune S&onei(noue.facFnd ace#t lucru fară z"omot.#i fără producere de nitro"en oxida!il%Gordon 8&omp#on.pre#edinte al Societătii de C&imie din Kaponia #i profe#or de c&imie la *niver#itatea de Stiinte din 8oDJo% Domnul Ko&n 7euri" 8&oma#.mer"e /nainte #pre &idro"enularzFnd /ntr-o cap#ulă.profe#or la in#titutia 9oJal din 7area ritanie.la temperaturi #căzute.tre!ui #ă-l $oace c&imia.