EVALUAREA FUNCTIILOR OCUPATIONALE

FUNCTIILE OCUPATIONALE
• ocupaţie = sumă de activităti din cele mai variate domenii pe care individul le realizează în cursul zilei şi care dau înţeles vieţii lui. Aceste activităţi se referă la:
• autoîngrijirea zilnică

• munca
• activităţi educaţionale • activităţi de divertisment

în timpul liber
• hobby-uri • alte activităţi

şcolar.Performanţa ocupaţională = capacitatea individului de a realiza sarcinile cerute de rolul său. . pensionar. • Rolul ocupaţional se referă la noţiunile de preşcolar. raportat la etapa de dezvoltare. angajat. Componentele performanţei ocupaţionale sunt:  schemele comportamentale învăţate care compun şi fundamentează activităţile ocupaţionale ale individului  schemele de mişcare care stau la baza gesturilor ce compun activităţile ocupaţionale. casnic.

Ipoteze despre modelul de performanţă ocupaţională  performanţa ocupaţională contribuie la realizarea corespunzătoare a rolului ocupaţional al individului.  Performaţa ocupaţională a fiinţei umane se referă la:  ADL (activitate din viaţa zilnică)  Activităţi de muncă şi producţie  Joaca şi activităţile din timpul liber .

.  factori genetici.  elemente sociale. culturale şi familiare. • elemente extrapersonale:  mediul fizic. morfofiziologici şi patologici. unelte. desfăşurarea şi menţinerea performanţei ocupaţionale este influneţată de: • elemente intrapesonale:  aspecte temporare.  obiecte. Dezvoltarea.

determinând incapacitatea ocupaţională a individului. Menţinerea unui echilibru între activităţile ocupaţionale este esenţială pentru menţinerea stării de sănătate. cognitive. psihosociale. . motorii.  Diverse afectează integrării boli sau traumatisme din care oricare componetele performanţei ocupaţinale determină eşecul subsistemelor componente.  Dezvoltarea unei performanţe ocupaţionale adecvate este dependentă de dezvoltarea neuropsihică şi de funcţiile integrative: senzoriale.

• munca: îndeletniciri legate de îngrijirea casei şi a familiei. Priorităţile terapeutului sunt reprezentate de acele componente de performanţă. care se implică direct cu nivelul de independenţă necesar ariei de performanţă dorită . • educaţia: activităţi şcolare şi educaţionale. hobby-uri. • joaca şi activităţile recreative (sporturi. pieptănat.Activităţile ocupaţionale cuprind: • autoîngrijirea: hrănire. activităţi sociale). mobilitatea. îmbrăcat. manipularea obiectelor.

Pentru a-şi îndeplini obiectivele.  identificarea disfuncţiilor privind activităţile ocupaţionale.activităţile practice .  identificarea comportamentelor disfuncţionale din gestică şi impactul lor asupra activităţilor ocupaţionale. .Obiectivele evaluării  Identificarea/evaluarea tipurilor de activităţi ocupaţionale trecute şi prezente.anamneza și observaţia clinică . TO utilizează: . pe care le poate executa individul.teste standardizate.

eliminarea obiectivelor imposibile de realizat.Evaluarea performanţei ocupaţionale şi a componentelor acesteia  stă la baza stabilirii obiectivelor şi strategiei tratamentului  parcurge mai multe etape: evaluarea iniţială = esenţială pentru stabilirea planului de tratament reevaluările periodice: . . .aprecierea eficienţei tratamentului .stabilirea unor ajustări în planul tratamentului.eliminarea obiectivelor deja atinse şi adăugarea altora noi .pe parcursul aplicării tratamentului .

dar şi cu rol nefavorabil Structura tratamentului pe aceste baze solicită maximum de participare a pacientului la procesul de tratament . cultural şi fizic al pacientului • identificarea factorilor de mediu cu rol facilitator.Evaluarea iniţială: • aprecierea obiectivelor pacientului • abilitatea funcţională • deficitul în sfera performanţei ocupaţionale • evaluarea mediului social.

Metode de evaluare: • Documentul medical • Interviul • Orarul zilnic • Observaţia • Procedee de evaluare formală .

Documentul medical (foaia de observaţie) • furnizează date privind: • diagnosticul • prognosticul • istoricul bolii • regimul de tratament curent • date sociale (condiţii de viaţă şi de muncă) • date psihologice • alte tratamente recuperatorii urmate • evoluţia şi tratamentul zilnic Pe baza acestor informaţii se vor selecta procedeele de evaluare .

rolul ocupaţional .mediul de viaţă în care bolnavul se va reîntoarce la externare .nevoile pe care le are .obiectivele pe care şi le propune • informaţii despre: .rolul său în activitatea profesională .Interviul • serveşte la aflarea modului în care pacientul percepe: .familie şi comunitatea în care trăieşte pacientul .istoricul de educaţie şi muncă .preocupările din timpul liber .

Istoricul educaţional: • Până la ce nivel a urmat studii • Ce fel de scoli a absolvit • Subiectele de interes din şcoală • Subiectele pe care nu i-au plăcut • Dacă i-a plăcut sau nu şcoala • Activităţile din timpul liber în anii de şcoală • Grupul social la care aparţinea subiectul • Nivelul educaţional al părinţilor • Eventualele planuri de viitor privind educaţia • Proiecte privind cariera profesională .

Istoricul profesional: • Ultima meserie practicată • Profesii anterioare • Pregătire profesională specială • Relaţiile cu colegii de muncă • Dacă lucrează singur sau în echipă • Ce meserie i-ar plăcea cel mai mult • Ce agreează şi ce nu din meseria pe care o practică • Preferinţă de a lucra singur sau împreună cu alţii • Cine supraveghează desfăşurarea activităţilor profesionale • Planuri de viitor privind munca şi eventual schimbarea meseriei .

) . îmbrăcăminte) • Credinţe specifice despre sănătate şi boală • Descrierea lucrurilor care au mare importanţă şi sunt valoroase pentru pacient (maşini.Influenţe culturale: • Grupul cultural în care pacientul se identifică • Descrierea tradiţiilor culturale semnificative pentru pacient (practici religioase. jucării. tablouri. integritatea morală etc. sărbători de familie. festivităţi. tradiţii de familie sau noţiuni abstracte: onestitatea. bijuteriile.

cina .odihna .îngrijirea copiilor .igiena . .ora trezirii . înainte de debutul bolii: .activităţ de petrecere a timpului liber .îmbrăcatul .activităţi din cursul dimineţii .activităţ casnice .somnul din cursul nopţii Se va nota durata fiecărei activităţi.activităţi din cursul serii .activităţi sociale .Orarul zilnic • date amănunţite despre modul în care îşi desfăşura activitatea într-o zi sau într-o săptămână. Dacă pacientul are tulburări de memorie/comunicare datele se vor obţine de la membrii familiei.activităţi profesionale .activităţi de relaxare .pregătirea pentru culcare .

activităţi casnice. îngrijirea copiilor etc.Al doilea orar zilnic • culege date despre schemele de activitate după debutul bolii. • Se va nota cine îl ajută pe pacient să-şi desfăşoare activităţile zilnice şi câtă asistenţă necesită.) ► sarcinile pe care pacientul trebuie să le îndeplinească în raport cu etapa de viaţă în care se află . • Balanţa activităţilor:  Se va nota procentual timpul utilizat de pacient pentru: ► fiecare din acţiunile ocupaţionale (autoîngrijire.

motivaţia pe care o are pentru a participa activ la terapie .satisfacţiile şi insatisfacţiile. . .rolurile. activităţile pacientului (este o persoană activă ?) .• Din compararea celor două orare se vor trece concluzii despre: . obiectivele şi etaloanele la care se raportează pacientul.nevoile. interesele.posibilităţile reale de a se reface capacitatea funcţională Obiectivele tratamentului se vor ierarhiza pe baza priorităţilor şi nevoilor pacientului. relaţiile interpersonale .

tonul vocii  modul în care vorbeşte şi gesticulează  eventualele atitudini antalgice .Observaţia • observarea pacientului în cursul interviului/tratamentului/reevaluare  postura  schema de mers  felul în care se îmbracă  prezenţa unor diformităţi  expresia feţei.

Observaţia • modul în care bolnavul desfăşoară activităţi:  de autoîngrijire  casnice  de mobilizare şi transfer (în mediul real sau simulate) Se va determina:  nivelul de independenţă  viteza de execuţie  abilitatea  necesarul de echipamente speciale  posibilitatea tratamentului ulterior .

Procedee de evaluare formală • Evaluarea standardizată = teste pe baza cărora se stabilesc nişte scoruri  permite o evaluare cantitativă. a dexterităţilor normale – deprinderilor profesionale – Inteligenţei. • Rezultatele şi interpretarea testelor nestandardizate depind de experienţa testatorului (exemplu evaluarea forţei musculare) . obiectivă. consistentă şi valabilă asupra: – deprinderilor motorii. personalităţii – funcţiilor senzoriale – motorii • Probele nestandardizate folosesc evaluarea subiectivă şi nu au criterii pentru stabilirea unui scop.

respiraţia .Sistemul osteo-muscular .controlul vizual/auditiv .deglutiţia .  Funcţiile vitale şi de relaţie: .funcţia cardiovasculară . Evaluarea iniţială urmăreşte determinarea: • abilităţilor pacientului • deficienţelor şi a potenţialului  Evaluarea se face în sens craniocaudal şi proximodistal.

 Regiunea gâtului şi trunchiului: • deficenţele în aceste regiuni afectează direct trunchiul superior şi extremitatea superioară • se vor observa în timpul diferitelor posturi şi activităţi funcţionale se va nota: .aliniamentul: median/înclinat într-o parte .tonusul dominant: flexor-extensor .stabilitaea/ mobilitatea .

 Observarea pacientului în mediul de la domiciliu.  Observarea pacientului în timp ce desfăsoară activităti de autoîngrijire şi alte ADL-uri pentru a aprecia dacă performarea schemelor individuale şi toatale este adecvată în contextul activităţii funcţionale. . Extremităţile superioare/inferioare • se observă individual în cadrul schemelor de mişcare specifice. (mai puţin organizat şi structurat)  o deteriorare a performanţelor motorii. ► tratamentul trebuie acomodat pentru practicile motorii din mediul casnic/ profesional. cu specificul lor de activitate. dar şi în activităţile complexe în care intervine interacţiunea dintre segmente.

spasticitate. Care sunt principalele deficite? (scăderea forţei musculare. care sunt posturile sau schemele de mişcare pe care nu le poate efectua? 6. Este necesară o creştere a mobilităţii sau stabilităţii? 2. Este pacientul capabil să adopte o postură şi să o menţină? Dacă nu. contractură) 5. Există echilibru între flexori şi extensori sau are un grup dominant? 3. tulburări de coordonare. Deficitul este localizat cu predilecţie proximal sau distal? . Pacientul este capabil să se deplaseze în orice direcţie? 4.Evaluarea este urmată de unele întrebări: 1.

control motor. Observaţia clinică şi testele standardizate: 1. forţă şi rezistenţă. abilitate. • aspecte motorii: toleranţă la efort. Evaluarea aspectelor legate de funcţiile motorii şi senzitivo-senzoriale: • aspecte neuromusculare: activităţile reflexe. coordonare. mers . proprioceptive. amplitudine de mişcare. vestibulare. echilibru • aspecte de integrare senzorială: tactile. auditive. vizuale.

comunicare cu cei din jur. activitătile de grup etc. stări de indiferenţă etc. 3.2. autoconcepţie. Evaluarea calităţilor proceselor cerebrale: memoria. orientarea. iniţiere de activităţi. gândirea. abstractizarea. atenţia. de interes. • elemente de autoîngrijire: aspectul fizic (nu se referă la ADL) . modalităţi de integrare. capacitatea de calcul etc. • elemente sociale: comportament social. Evaluarea psihosocială : • elementul psihologic: aprecierea de valori.

motivaţie  Elementele obligatorii de evaluare a toleranţei la muncă sunt: • capacitatea funcţională de muncă • starea aparatului locomotor • starea aparatului cardiovascular • starea aparatului respirator • starea cognitivă • starea comportamentală şi de atitudine • starea vocaţională .Stabilirea toleranţei la muncă  Evaluarea toleranţei la muncă = fizică. nivel cultural. cognitivă şi psihică  Se va ţine cont de vârstă.