PLAN DE MONITORIZARE SI SUSTINERE A COPILULUI “ SINGUR ACASA”

1. Identificarea caz ri!"r #e ni$e! ri de c!a%a &. Identificarea ne$"i!"r c care %e c"nfr nta ace%ti e!e$i '. Identificarea %tari!"r e("ti"na!e in rand ! ace%t"ra

). E!a*"rarea n i #!an de inter$entie !a ni$e! ! %c"!ii #rin+ • • • • • Activitati pe clase sau comune pentru sustinerea increderii in fortele proprii Imbunatatirea comunicarii cu parintii plecati si cu persoanele care ii au in grija Dezvoltarea relationarii interpersonale Dezvoltarea motivatiei pentru invatare si a aspiratiilor , dar si a intereselor profesionale Promovarea comportamentului prosocial si asumarea responsabilitatii de elev

,. M"nit"rizare #er(anenta a ace%t"ra #e #arc r% ! #r"-ra( ! i %c"!ar .. E$a! area rez !tate!"r #rintr/ n ra#"rt narati$

Identificarea ne$"i!"r c care %e c"nfr nta ace%ti e!e$i 0IZUALIZAREA PE 1ISE O*iecti$+ planificarea tematicilor pentru ora de consiliere în baza nevoilor şi intereselor elevilor. Materia!e nece%are+ fişe de h rtie, carioca, scotch, tabl!. ". #$plica%i regulile metodei& ' o singur! idee pe o fiş! ' g ndul trebuie e$pus în cel mult trei r nduri (. )uga%i participan%ii s!'şi ia c te o fiş! şi s! r!spund! la întrebarea *+e teme vreau s! discut!m la lec%iile de consiliere,-. Dac! cineva are mai multe idei, poate lua mai multe fişe. .. Invita%i participan%ii s! ia scotch şi s! lipeasc! fi şele lor pe tabl! sau un perete din sal!. /. )uga%i participan%ii s! grupeze fi şele şi s! denumeasc! fi ecare grup de idei astfel ob%inut. 0. Discuta%i cu elevii despre categoriile de teme pe care le'au identificat ei. Decide%i care pot fi abordate încep nd cu lec%ia urm!toare şi care necesit! o preg!tire din partea dvs. şi a copiilor. A$anta2e!e (et"dei+ fiecare elev are posibilitatea s!'şi e$prime ideile1 to%i elevii pot participa la luarea deciziilor cu referire la temele planifi cate şi ordinea acestora1 elevii a2 ! despre nevoile şi dorin%ele colegilor1 se face o clasifi care a nevoilor copiilor în func%ie de prioritatea lor pentru clasa de elevi.

CUTIA CU IDEI O*iecti$+ e$plorarea ideilor elevilor cu referire la tematica orelor de dirigen%ie, a intereselor privind activit!%ile de timp liber etc. Materia!e nece%are+ o cutie, în care s! fi e f!cut! o deschiz!tur! pentru introducerea bile%elelor, fi şe, pi$uri. #tape& ". Plasa%i cutia într'un loc în care elevii s! aib! acces oric nd au nevoie. (. Anun%a%i elevii despre func%ia cutiei ' în ea poate fi pus! orice idee în ea poate fi pus! orice idee, opinie sau dorin%! a copiilor, a c!rei realizare le va fi benefi c! 3teme de ore educative, activit!%i de timp liber, sugestii privind stilul de comunicare în grup sau cu dirigintele etc.4

.. Determina%i împreun! cu clasa de elevi intervalul de timp în care se va face colectarea de idei 3de e$. o zi, o s!pt!m n!4. /. Deschide%i cutia împreun! cu elevii, citi%i ideile şi face%i o grupare a lor. 0. Decide%i care vor fi paşii urm!tori pentru a realiza propunerile. Discuta%i despre resursele necesare pentru a pune în practic! ideile şi care va fi contribu%ia copiilor şi cea a dirigintelui, profesorului în acest sens. A$anta2e!e (et"dei& fi ecare elev are posibilitatea s!'şi e$prime ideile1 util! în cazurile în care în grupul de elevi nu este stabilit un nivel de încredere care s! permit! e$primarea deschis!1 poate fi aplicat! cu un num!r mare de copii ACTI0ITATI PRACTICE PENTRU EDUCAREA EMOTIILOR Te3nici %i acti$itati #entr ed carea e("tii!"r %i "#ti(izarea c"( nicarii

5aterial informativ E("4ia e%te " reac4ie a "( ! i fa45 de ce$a %a cine$a. Ace%te %t5ri afecti$e #"t fi diferite ca inten%itate 6i d rat5. Ade%ea e("4ii!e % nt 7n%"4ite de ("dific5ri 7n f nc4i"narea "r-ani%( ! i8 "-!indind atit dinea #er%"anei fa45 de rea!itate +ercet!rile sociale demonstreaz! c! succesul în via%! se datoreaz! doar în parte capacit!%ilor intelectuale ale persoanei. 6n rest, ceea ce o ajut! mult în toate sferele vie%ii este inteligen%a emo%ional!. Aceast! capacitate ne ajut! s! stabilim şi s! men%inem rela%ii interpersonale, s! dep!şim diferite dificult!%i emo%ionale, s! reac%ion!m adecvat în situa%ii noi şi neprev!zute sau stresante. Printre a*i!it54i!e inte!i-en4ei e("4i"na!e % nt+ dirijarea conştient!, prin voin%!, a emo%iilor proprii 7 evitarea *rev!rs!rii- emo%iilor şi, prin aceasta, eclipsarea capacit!%ilor mentale 7 identificarea 8 acceptarea emo%iilor proprii şi ale altor persoane 7 manifestarea empatiei şi în%elegerea punctelor de vedere ale celorlal%i 7 primirea şi oferirea de afec%iune 7 concentrarea asupra p!r%ilor pozitive ale vie%ii.

<ici una dintre ele nu este bun! sau rea. 5odul în care ac%ioneaz! oamenii este influen%at de ceea ce g ndesc şi simt. =otuşi.ia%a noastr! emo%ional! se compune dintr'o multitudine de tr!iri. Adolescen%a este o perioad! crucial! pentru dezvoltarea. A fi empatic înseamn! a fi capabil s! percepi lucrurile din punctul de vedere al celuilalt. Atunci c nd ne putem st!p ni emo%iile. toate fiind importante pentru noi. 6n realitate îns!. îl po%i ajuta s! se simt! mai sigur de sine. mai eficien%i. toate ne apar%in nou! şi trebuie s! le recunoaştem e$isten%a. . 5anagementul emo%iilor const! în conştientizarea. c"(#"rta(ent ! i care i/a #r"d % ace%te %enti(ente. In c"( nicare8 e(#atia %e *azeaz5 #e 7n4e!e-erea e("4ii!"r inter!"c t"r ! i 6i a e9#erien4ei de $ia45 . copilul va dep!şi mai uşor dificult!%ile şi va înv!%a din toate e$perien%ele sale. Adul%ilor din preajma copiilor le revine un rol foarte important în consolidarea încrederii de sine a acestora. Desigur. conflicte.9iecare persoan! are o anumit! atitudine fa%! de propriile emo%ii& unii consider! c! ele sunt separate de minte şi se manifest! absolut independent.-4. stres. sentiment care îi va face s! se descurce mai uşor. oferindu'i sus%inere şi încurajare. E(#atia e%te a*i!itatea de a ne %it a 7n e9#erien4a de $ia45 a ce! i!a!t8 r5(:n:nd n"i 7n6ine. consolidarea stimei de sine. deoarece este momentul în care fiecare om trebuie s!'şi g!seasc! identitatea 3*+ine sunt eu. al%ii : le tr!iesc din plin şi înva%! s! le controleze. Iar controlul asupra emo%iilor este imposibil f!r! conştientizarea şi acceptarea lor Sti(a de %ine Adul%ii deseori cred c! în copil!rie şi adolescen%! via%a este lipsit! de probleme şi griji. mai hot!r %i. acceptarea. g ndim limpede şi suntem mai îndr!zne%i.-4. 6n acest mod. via%a unui copil sau adolescent poate fi destul de complicat!. dezam!giri. presiuni din partea altor persoane sau a circumstan%elor. s! se cunoasc! şi s! c nt!reasc! tot ceea ce descoper! în interiorul s!u 3*+are este valoarea mea. Abilit!%ile de a dirija emo%iile ne ajut! s! facem fa%! celor mai diverse situa%ii dificile de via%!& eşecuri. riscuri. . e$primarea şi influen%area emo%iilor pe care le tr!im. nu po%i proteja întotdeauna copilul de e$perien%e nepl!cute. pierderi. iar problemele pot l!sa urme ad nci pe care s! le simt! la maturitate.

+opiii care se simt neglija%i au sentimentul c! lipseşte ceva important din via%a lor. o simte c! este important! o are încredere în propriile for%e o respect! pe ceilal%i. > persoan! care se respect! pe sine nu întreprinde de bun!voie nimic ce i'ar putea afecta negativ via%a. f!c nd alegeri mai reuşite... de multe ori aceasta însemn nd comportamente de risc pentru s!n!tate. care se simt sus%inu%i şi respecta%i. Per%"ana c n re%#ect de %ine #"tri$it. P!rin%ii şi profesorii pot s! ajute adolescen%ii s!'şi formeze o înalt! stim! de sine. pentru c! îl consider! un bun suport o se simte util! C"#i! ! 76i c"n%tr ie6te #5rerea de%#re %ine 7n f nc4ie de #5reri!e #e care i !e "fer5 #er%"ane!e #e care !e c"n%ider5 i(#"rtante+ #5rin4i8 * nici8 #r"fe%"ri8 #rieteni. deoarece îi o consider! la fel de valoroşi o eman! încredere şi speran%! o se accept! totalmente aşa cum este o este plin! de via%! o se simte unic! o are încredere în propriile decizii o ştie s! cear! ajutorul celorlal%i. suicidul etc. abuzul de droguri şi de alcool.Sti(a de %ine e%te ("d ! 7n care " #er%"an5 %e a t"/a#reciaz58 76i acce#t5 6i #re4 ie6te E !. A te %ti(a 7n%ea(n5 a crede 7n ca#acit54i!e #r"#rii8 a te c"n%idera $a!"r"% indiferent de ceea ce 4i %e 7nt:(#!5 7n $ia45 6i a ac4i"na f5r5 tea(5 de e6ec %a de 2 decata ce!"r din 2 r. . dificult!%ile de înv!%are. ei încearc! diferite modalit!%i de a umple golul. =o%i aceştia sunt oglinda în care el se vede. E9i%t5 " !e-5t r5 c!ar5 dintre %ti(a de %ine 6i a!e-eri!e #e care "a(enii !e fac 7n $ia45 . <umeroase cercet!ri au demonstrat c! aceasta este singura strategie durabil! prin care pot fi prevenite mai multe probleme ce apar în r ndul tinerilor& abandonul şcolar. au o stim! de sine mai mare şi nu recurg la comportamente d!un!toare. Pe m!sur! ce cresc. indiferent de situa%ie. +opiii care ştiu c! sunt iubi%i. delincven%a.

s! stabileşti scopuri în via%! şi s! g!seşti modalit!%i de a le atinge. manifest ndu'şi sprijinul şi atitudinea încrez!toare fa%! de capacit!%ile acestora. Ad"!e%cen4ii a de%e"ri tendin4a de a n acce#ta re. iar adolescentul : s! participe. s! te afirmi.e%i stabili o rela%ie bun! de comunicare cu adolescentul dac! el se va sim%i apreciat şi în%eles. o ? Ai vrea s! schimbi ceva la tine. c! s'a schimbat. Acestea sunt moduri de a (a%ca %en%i*i!itatea 6i $ !nera*i!itatea fa%! de cei din jur. o ? +apacit!%i . Asta este foarte important. CUM S< A=UTA>I COPIII S</?I GESTIONEZE EMO>IILE@ 1"!"%i4i e9#re%ii 6i c $inte care %ti( !eaz5 %ti(a de %ine+ o ? #şti foarte bun 3!4 la lucrul !sta@ o ? 6ntotdeauna î%i dai silin%a.!i!e 6i tradi4ii!e (edi ! i8 de a se ar!ta indiferen%i sau agresivi. el simte c! nu mai este acelaşi. <u trebuie s! avem încredere în copil doar pentru c! el a crescut şi a devenit adolescent. Pentru a ajunge aici. A avea o bun! stim! de sine înseamn! s!'%i asumi responsabilit!%i. dac! va sim%i c! îl asculta%i. tot ce au tinerii mai bun în ei. s! po%i ac%iona independent şi cooper nd cu al%i oameni. 6ns! pentru aceasta. în timp. o ? 6ncearc!@ Ai doar de c ştigat. . s! po%i r!spunde propriilor nevoi. P!rin%ii şi profesorii care îşi propun ca scop consolidarea stimei de sine a adolescen%ilor scot la lumin!. 6ncrederea între adult şi copil se dezvolt! treptat. )!m n nd f!r! repere.comportamentele lui. Adolescentul are impresia c! nu se mai poate baza pe ideile sale din copil!rie. 9iind conştien%i de presiunile la care îl supune mediul şcolar. +e anume. adic! bazat! pe încredere. este nevoie ca între adul%i şi tineri s! fie o rela%ie bun!. prin ac%iunile lor educa%ionale. c! v! intereseaz! universul lui personal. Adul%ii îi pot ajuta pe adolescen%i s! aib! încredere în for%ele proprii. c! îi respecta%i intimitatea. el îşi pierde încrederea în sine însuşi şi în ceilal%i. s! coopereze şi s! înve%e. este nevoie ca adultul s! cunoasc! adolescentul şi s!'i recunoasc! aptitudinile.Sti(a de %ine n e%te e-a!5 c 7n-:(farea8 a(a*i!itatea %a % # nerea. familia şi societatea. ve%i deveni mult mai în%eleg!tori fa%! de t n!r şi ve%i reuşi s! *traduce%i.

. jen! sau sentimente de inferioritate. analiz ndu'şi corpul. G3id de 7ntre*5ri #entr di%c 4ie de%#re i(a-inea de %ine+ 7 +e v! place la voi din caracteristicile e$terioare ale corpului.aloare personal!. 0. c t şi rela%ional. urm!resc din partea celorlal%i reac%ii şi atitudini noi. de personalitate.9iecare adolescent vrea s! se *încadreze. 7 +e a%i schimba la voi. At t fetele. în acelaşi timp. caracter. Pe de o parte. +um ne form!m impresii unii despre al%ii.în norma cerut! de genera%ia din care face parte. iar pe de alt! parte.o ? Atitudine o ? +ompeten%e o ? #fort o ? Imagine de sine o ? 6ncredere în sine o ? .=ransform!rile biologice comple$e din adolescen%! conduc la modific!ri importante at t la nivel personal. +e crede%i c! ar trebui s! face%i pentru aceasta. Dar tr!s!turile morale. adolescen%ii îşi intensifica preocup!rile pentru înf!%işarea fizic! şi impresia pe care o produc. fiind e$trem de preocupa%i de aspectul lor. de grupul de prieteni şi. 7 + t de important! este pentru voi aparen%a fizic!. dac! a%i avea posibilitate. +e calit!%i a%i vrea s! v! dezvolta%i. Promova%i printre adolescen%i acceptarea de sine în plan fizic şi psihologic. doreşte s!'şi dezvolte un stil unic şi personal. 7 +are crede%i c! este leg!tura între frumuse%e şi inteligen%!. 7 +um v! dori%i s! ar!ta%i peste (. 7 +are este idealul vostru de personalitate. prob nd diferite haine şi accesorii. între frumuse%e şi s!n!tate. "A ani. c t şi b!ie%ii petrec ore întregi în fa%a oglinzii. 7 +e v! place la voi din caracteristicile interioare. 5ul%i adolescen%i sunt nemul%umi%i de modul în care arat! corpul lor aflat în schimbare şi dezvolt! reac%ii de respingere.

5ul%umi%i fiec!rui participant. Materia!e nece%are& preg!ti%i şi decupa%i din timp fe%e care redau diferite st!ri emo%ionale1 scotch.atmosferei din grup şi a crea oportunitatea de eliberare a unor eventuale tensiuni. Decide%i în func%ie de particularit!%ile grupului c te feluri de emo%ii sunt potrivite pentru acest e$erci%iu. pentru a *m!sura temperatura. Pune%i la dispozi%ia copiilor imagini cu fe%e care redau emo%ii. (. A$anta2e!e (et"dei+ reperul propus faciliteaz! identifi carea şi verbalizarea st!rii emo%ionale1 to%i copiii sunt implica%i şi au ocazia s! se e$prime1 ofer! o imagine despre starea afectiv! general! a grupului1 este util! aplicarea ei la început de lec%ie sau activitate. ruga%i'i s! lipeasc!. te pedepsesc@ o +um po%i s!'%i faci griji pentru aşa fleacuri. le am pe ale mele@ o <u m! întrerupe@ o 6%i spun eu ce s! faci o # problema ta@ o 9aci din % n%ar arm!sar@ 1ETE CU EMOTII O*iecti$& identifi carea st!rii emo%ionale ale membrilor grupului. + nd to%i copiii au f!cut alegerea. o Ar trebui s! te descurci singur cu aşa ceva@ o <u m! bate la cap cu problemele tale. fa%a aleas! pe o coal! mare de h rtie sau pe tabl! şi s! numeasc! emo%ia 8 starea lor. . . Ba final. tabl!.NU %# ne4i ni(ic ce ar di(in a re%#ect ! de %ine a! ad"!e%cent ! i %a 7ncrederea ! i 7n ad !4i+ o =rebuie s!'mi spui ce s'a înt mplat@ o Dac! nu încetezi acest comportament.. pe r nd. privi%i tot panoul de emo%ii şi discuta%i cu grupul ideile pe care le au copiii în leg!tur! cu ceea ce v!d. Propune%i'le s! aleag! imaginea care red! cel mai bine felul cum se simte fiecare în acel moment. Eta#e+ ".

>feri%i c teva clipe pentru aceasta. 7 + nd vorbeşti 8 faci aşa. 7 Ctiu c!'%i f!ceai griji în leg!tur! cu. dac! este utilizat! la sf rşitul unei activit!%i. iar participan%ii indic! unde se a2 au pe imagine la începutul activit!%ii şi unde se g!sesc la încheierea ei.. Distribui%i fişa şi propune%i copiilor s! se identifice cu o figur! din ea. 6ntreba%i copiii ce cred despre starea emo%ional! şi atmosfera care domin! grupul. Materia! inf"r(ati$e #entr c"n%i!ieri indi$id a!e+ Dac5 ad"!e%cent ! n $5 $"r*e6te de%#re -ri2i!e %a!e8 7! # te4i a2 ta #rin fraze c ( ar fi+ 7 +e te îngrijoreaz!. Propune%i celor care vor. 5ul%umi%i fi ec!rui participant. ştiu c! s'a înt mplat ceva. . rela%ii interpersonale4 sau cu grupul de elevi.. reieşind din ideile care au r!sunat. sunt dispus s! te ascult c nd alegi tu.. Eta#e+ ". ... Materia!e nece%are& copii ale fişei de lucru pentru fiecare copil. A$anta2e!e (et"dei& fişa de lucru ofer! o varietate mare de st!ri şi emo%ii1 fi ecare copil are posibilitatea s! interpreteze aşa cum vrea semnifi ca%ia pozi%iei fi gurilor şi alte elemente din imagine1 to%i copiii sunt implica%i în e$erci%iu1 ofer! copiilor oportunitatea de a a2 a cum se simt ceilal%i membri de grup1 poate fi aplicat! pentru a vedea care este starea emo%ional! a participan%ilor la moment. ai s! te sim%i mai bine dac! vorbeşti despre acel lucru. 7 =o%i ne temem de ceva. 7 +red c! te fr!m nt! ceva 8 mi se pare c! eşti sup!rat. 7 <u'i nimic dac! nu vrei s! vorbeşti acum. s! împ!rt!şeasc! grupului cine sunt ei în fi ş! şi de ce şi'au ales anume fi gura respectiv!. .rei s! discut!m despre asta. 7 Po%i s! scrii problema pe h rtie şi s!'mi dai s! citesc.COPACUL CU OMULETI O*iecti$+ identificarea st!rii emo%ionale ale membrilor grupului. 7 Indiferent ce te deranjeaz!. . Po%i vorbi despre asta. (. D'a rezolvat sau înc! te mai deranjeaz!.rei s! vorbim despre asta. în raport cu o tem! anumit! 3de e$.

ai vrea s! ac%ionezi altfel. dar sunt îngrijorat în leg!tur! cu. Aş vrea s!'%i cunosc motivele. 7 Dpune mai departe. N /i da4i %fat ri #:n5 n !e cere e!.An9ietatea %e refer5 !a %enti(ente!e de tea(5 6i ne!ini6te a!e #er%"anei8 care -enereaz5 c"(#"rta(ente ce 7(#iedic5 fe! ! %5 "*i6n it de a fi. palpita%ii. +e ai f!cut atunci. 7 D'a mai înt mplat şi altceva. ce zici. 7 +um te pot ajuta s! dep!şeşti situa%ia. 7 Fai s! punem pe h rtie datele problemei. Aşa problema este mai uşor de rezolvat. Pentr 7nce# t8 7nc ra2a4i/! %5 %e e9#ri(e+ 7 Povesteşte'mi tot. Ancerca4i %5/i di(in a4i din ne!ini6te 6i %5 $5 ar5ta4i %#ri2in !+ 7 Ei s'a mai înt mplat s! sim%i aşa ceva. 7 6n%eleg.. încordarea muşchilor4. 7 Dac! ai face din nou acelaşi lucru. 7 6mi place ceea ce ai f!cut... +e zici. panic!. s! vedem ce a provocat'o şi apoi s! ne g ndim ce putem face. dar aş vrea s!'%i dau c teva sugestii. team!4. <u'i chiar aşa de groaznic. 7 De ce crezi asta. E9#re%ii #rin care de("n%tra4i acce#tarea+ .. A4i # tea % -era ce$a ad"!e%cent ! i #rin+ B Putem discuta despre ceea ce ai spus 8 f!cut. apoi vom vedea care e cea mai bun!. 7 +e am putea face ca s! schimb!m situa%ia. 7 +are este cel mai r!u lucru care se poate înt mpla. 7 Fai s! analiz!m problema 8 furia 8 sup!rarea asta. 7 =e rog s! în%elegi c! prin ceea ce'%i voi spune încerc doar s! te ajut. prin ac%iuni 3evitarea situa%iilor care provoac! an$ietate4. Aceast! stare se poate manifesta prin g nduri 3îngrijorare.. 7 <u vreau s! te critic pentru. Dac5 ad"!e%cent ! $rea %5 $5 $"r*ea%c58 !5%a4i/!. reac%ii fiziologice 3m ini reci. transpira%ie abundent!. 7 Fai s! scriem c teva solu%ii.

De vede c!'%i place foarte mult s! faci asta. E9#re%ii #rin care e9#ri(a4i 7ncrederea+ +unosc ndu'te. 5i se pare frumos c!'%i place s! înve%i. +um te face asta s! te sim%i. Ai vrea s! faci tu acest lucru pentru mine 8 noi 8 clas!. E9#re%ii #rin care rec n"a6te4i ef"rt ! 6i #r"-re% !+ +hiar ai muncit mult pentru asta@ 5i se pare c! ai petrecut mult timp g ndindu'te la acest lucru. a fost de mare ajutor ce ai f!cut 5ul%umesc. apreciez ce ai f!cut.Pare s!'%i plac! activitatea aceasta. Am nevoie de ajutorul t!u pentruG Ctiu c! te pricepi la. Ai s'o sco%i la cap!t@ E9#re%ii #rin care % *!inia4i c"ntri* 4ia+ 5ul%umesc. A fost o idee bun! din partea ta s!G 5ul%umesc. <u'i uşor deloc. pentru c! mi'a uşurat mult munca. ce crezi c! ai putea face ca s! te sim%i mai bine în acest sens. a fost de mare ajutor ce ai f!cut. >bserv c! progresezi. dar cred c! ai s! reuşeşti. Hit!'te c t ai progresat@ # clar c! ai devenit mai îndem natic înG Pari cam nemul%umit. Dac! nu eşti mul%umit cu ceea ce ai reuşit... sunt sigur 3!4 c! ai s! reuşeşti. dar priveşte c t de mult ai avansat@ . Am încredere în tine c! vei şti ce s! faci.

N (e %i Parinte Tara in #ren (e e!e$ #!ecat care e #!ecat Ma(a. de e!e$i+ In$atat"r.PLAN DE MONITORIZARE SI SUSTINERE A COPILULUI “ SINGUR ACASA” Identificarea caz ri!"r #e ni$e! ri de c!a%a %i ni$e! ri de in$ata(ant C ta*e! de c"(#!etat C!a%a %i nr. (. 0. . L. " A " ". J. I. .! nar8 rar F %c"!ar8 #r"*!e(e de c"nd ita F ". %c"!ara8 % cce% .Diri-inte+ C ( c"( nica@ 1rec$enta C"( nicaii Dific !tati!e c"#i! ! i N r. K. /. tata De In -ri2a cand e c i %e E(ai!8 #!ecat af!a@ De*8 @ Te!ef"n Ezi!nic8 E ada#tare %a#ta(ana!8. " (..

Imi place <u'mi place Dunt fericit cand Dunt trist. +ompletarea frazelor TOTUL DESPRE MINE C"(#!eteaza fraze!e care r(eaza c #ri(a idee care iti $ine in (inte.. Di%c tii #"%i*i!e+ De ce ati simtit asa... Puteati simti si altceva. . Apoi vor fi citite. In viata reala cat de des vi se intampla sa simtiti furie. T"ate "#inii!e % nt $a!"r"a%e8 n e9i%ta #areri -re%ite %a c"recte. acela ar fi M/AU 1ACUT SA MA SIMT Sc"#+ e$plorarea sentimentelor sau emotiilor pe care le genereaza diferite situatii De%criere& fiecare participant primeste o fisa cu situatii pe care o va complete." . tristete. N te -andi #rea ( !t. un vis. suparat cand 5a infurii cand +el mai important lucru in viata pentru mine este +red ca ai success atunci cand +el mai mult admir la altii +eea ce nu'mi place mai mult la oameni este Daca as putea sa realizez o dorinta.

9isa de lucru& <ume si prenume& SITUATII 5i'a pus o porecla 5'a impins un coleg pe hol 5'a jignit un coleg sau profesor Hn coleg m'a necajit in fata colegilor 9ratele8Dora8Parintii8Altcineva nu ma lasa sa ma uit la emisiunea preferata sau sa stau pe calculator Am luat o nota mica +and cineva drag a tipat la mine M/AU 1ACUT SA MA SIMT 9isa de lucru& <ume si prenume SITUATII 5i'a pus o porecla 5'a impins un coleg pe hol 5'a jignit un coleg sau profesor Hn coleg m'a necajit in fata colegilor 9ratele8Dora8Parintii8Altcineva nu ma lasa sa ma uit la emisiunea preferata sau sa stau pe calculator Am luat o nota mica +and cineva drag a tipat la mine GGICESTE EMOTIA M/AU 1ACUT SA MA SIMT .

participan%ii se vor plimba prin sal! şi vor lua cunoştin%! de con%inutul listelor alc!tuite de colegi. se poate apela la ajutorul întregului grup.. 6n caz de necesitate. De ce. =imp de c teva minute. dar f!r! a o numi. +el!lalt participant va trebui s! ghiceasc! ce emo%ie a fost e$primat!. CUM MA SIMT SI CUM ACTIONEZ@ Sc"#+ recunoaşterea modalit!%ilor eficiente şi neeficiente de control al emo%iilor. Di%c 4ii+ . +e concluzii pute%i face. +e a%i aflat nou. 9iecare grup îşi prezint! rezultatele. Di%c 4ii+ +um v'a%i sim%it. Propune%i participan%ilor s!'şi aminteasc! timp de c teva minute o situa%ie în care au avut emo%ii negative puternice şi cum s'au comportat. Darcina va consta în a spune unuia dintre colegii de grup ceva. aşa înc t s! fie e$primat! emo%ia de pe fiş!.Sc"#+ dezvoltarea abilit!%ilor de e$primare a emo%iilor şi de în%elegere a emo%iilor altor persoane. Invita%i elevii s! formeze grupuri mici. 9iecare participant va face o list! de "A activit!%i care îi produc satisfac%ie. De ce depinde alegerea unei sau altei modalit!%i de control al emo%iilor.'a fost uşor sau dificil s! ghici%i emo%iile prezentate. De%criere+ ". De%criere+ 9iecare participant primeşte o fiş! pe care scrie denumirea unei emo%ii. . s! discute situa%iile amintite şi s! noteze emo%iile în fişa de lucru . 6n via%a real!. (. )uga%i membrii grupurilor s! evalueze eficacitatea comportamentului pe care l'au avut sub influen%a emo%iilor şi s! le eviden%ieze pe cele optime. c t de des sunte%i în situa%ia asta. 9isa #5>=II DI +>5P>)=A5#<= .

EMOTII8 SENTIMENTE CONDUITE8 0ERIALE ACTIUNI8 EHPRIMARI 9IDA #5>=II DI +>5P>)=A5#<= EMOTII8 SENTIMENTE CONDUITE8 0ERIALE ACTIUNI8 EHPRIMARI CUM NE A=UTA SI CUM NE INCURCA EMOTIILE@ Sc"#+ în%elegerea faptului c! emo%iile ne pot ajuta s! avem rela%ii pozitive. De%criere+ .

EMOTIILE+ ADE0ARAT SAU 1ALS@ Sc"#+ consolidarea cunoştin%elor despre rolul emo%iilor în via%a oamenilor. Propune%i participan%ilor s! noteze pe foi în dou! coloane cum îi ajut! şi cum îi împiedic! emo%ia respectiv!. . Dup! citirea fiec!rei afirma%ii. +e lucruri noi a%i aflat despre sine şi despre colegi. . . Din ce cauz! e$ist! opinii diferite. oferi%i posibilitate doritorilor de a argumenta alegerea f!cut!. +um v'a%i sim%it pe parcurs.a. De%criere+ ". Accentua%i c! este vorba despre p!rerea personal! a fiec!rui participant. De ce. #mo%iile joac! un rol important în adaptarea persoanei la un mediu nou. 9orma%i grupuri mici şi repartiza%i grupurilor c te o emo%ie& * c rie8 r 6ine8 f rie8 fric58 #!icti%ea!58 rec n"6tin45 6.". (.'a fost dificil sau uşor s! realiza%i sarcina. A%i putea propune elevilor s! dea e$emple de situa%ii concrete din via%! pentru a ilustra cele prezentate. Di%c 4ii+ +e a%i înv!%at din acest e$erci%iu. #mo%iile& adev!rat sau fals. în ce m!sur! opinia colegilor v'a influen%at. (. )uga%i grupurile s! prezinte celorlal%i rezultatele muncii lor.. 9işa Afirma%ii despre emo%ii ". *<u sunt de acord-. +iti%i c te o afirma%ie despre emo%ii şi ruga%i participan%ii s! decid! dac! ea este adev!rat! sau fals!. De ce. . Dac! a%i avut opinii diferite. 6mp!r%i%i conven%ional sala în dou! p!r%i& *De acord-. Di%c 4ii+ +e v'a pl!cut mai mult în aceast! activitate..

+ei ce isi manifesta emotiile sunt persoane slabe EHPRIMA EMOTIA PRIN CU0INTE Sc"#+ utilizarea adecvat! a cuvintelor care e$prim! diversitatea şi nuan%ele emo%iilor. e$primarea şi controlul emo%iilor asigur! supravie%uirea. L. înseamn! c! ar trebui s! reac%ionez altfel. "(. # rusinos ca un barbat sa planga "/. Dac! prietenii nu aprob! modul meu de a reac%iona. în%elegerea. 0. "A. #$ist! un mod potrivit pentru a sim%i în orice situa%ie. De%criere+ .. +unoaşterea. A'i l!sa pe al%ii s!'%i cunoasc! emo%iile este un semn de vulnerabilitate.(. J. #mo%iile negative trebuie ignorate. +a sa fii serios nu trebuie sa te e$teriorizezi niciodata "0. I. #mo%iile negative sunt distructive. Alte persoane pot s! judece mai bine emo%iile şi sentimentele mele. #mo%iile apar f!r! nici un motiv.. /. M!rba%ilor nu li se recomand! s!'şi e$teriorizeze emo%iile ". . K. "". A'%i e$prima emo%iile este un semn al lipsei de control al lor. Hnele emo%ii sunt ridicole şi stupide.

+ompara%i rezultatele ob%inute de grupuri. Nrupurile prezint! rezultatele activit!%ii lor.ariant!& a%i putea repartiza fiec!rui grup c te o emo%ie asupra c!reia s! lucreze.". =inerii vor nota pe foaia curat! emo%ia şi cuvintele prin care ea poate fi e$primat!. Di%c 4ii+ +e dificult!%i a%i înt lnit. o fi65 C $inte care reda e("4ii 6i " f"aie de 3:rtie. +um le'a%i dep!şit. /.. (. . +e leg!tur! e$ist! între e$primarea emo%iilor şi rela%iile sociale. 9orma%i c teva grupuri mici şi repartiza%i'le c te o fi65 E("4ii de *az5. +um ne ajut! cunoaşterea cuvintelor care redau mai e$act starea noastr!. Nrupurile vor analiza cuvintele şi e$presiile care e$prim! diferite emo%ii şi vor decide la ce emo%ie din cealalt! fiş! se refer! ele. +e cuvinte care e$prim! emo%ii utiliza%i mai des 8 rar. Pe care nu le'a%i folosit niciodat!. 9isa #motii de baza TEAMA SUPARARE IUCURIE 1URIE IUIIIRE . .

ale emotiilor .ale emotiilor.9isa +uvinte care redau emotii Adorare Dperanta Pacoste Deprimat Prietenie Dpaima Atatare Preocu pare Placere Mine dispus Daruire sine Dragoste Distractiv #nervat culme Abatut Ingrijorare Agitatie Oignit Acceptare +iuda )azbunare Ingrozit Inspaimantator Iritare Dezorientat Insulta <eliniste Incurajare de =ension at Dusman ie Amuzan t Minevoitor Alinare Incantare Panica 9ericire <ervozitate <ecaz la A fi in al Atractie noualea cer Presimti re rea Dorinta 9rica .si cele Q nesanatoase.si cele Q nesanatoase. NESANATOASE Sc"#+ distingerea e$primarii Q sanatoase.aloare Pica Hra <eincreder e Pedeapsa Hsurare #mpatie Amarac Pustiit iune Increde Admiratie re in sine Autoco ntrol #chilibru An$ietate Panica Densibilit ate Dansa Drept Pace Pambet )adiere EHPRESII SANATOASE . De%criere+ De discuta despre diferenta dintre e$primarile Q sanatoase.

De e$. dupa care se citesc fisele si se sintetizeaza pe tabla Di%c tii+ A fost mai greu sa va ganditi la e$primari sanatoase decat la cele nesanatoase. +e poti face daca de regula nu iti e$primi emotiile Q sanatos-.ar fi sa arunce un lucru sis a il sparga. +um iti e$primi de obicei emotiile. . elevii vor complete fisa de lucru. o modalitate Q nesanatoasa.a emotiilor.. “ SANATOS” 5A<I# D#PA5ANI)# 9)I+A I<N)IO>)A)# =)ID=#=# “ NESANATOS” “ SANATOS” 5A<I# D#PA5ANI)# 9)I+A I<N)IO>)A)# “ NESANATOS” . daca cineva este furios .ezi vreun avantaj in e$primarea Q nesanatoasa. In perechi.

. o tr!s!tur! uman! care este foarte util! în via%!. De%criere+ ". Propune%i grupurilor s! deseneze pe foi o m n! şi s! noteze pe fiecare deget c te o calitate. )uga%i elevii s! formeze grupuri mici şi distribui%i'le c te o foaie mare. Invita%i grupurile s! prezinte opiniile lor şi s! le argumenteze.=)ID=#=# “ SANATOS” 5A<I# D#PA5ANI)# 9)I+A I<N)IO>)A)# =)ID=#=# “ NESANATOS” “ SANATOS” 5A<I# D#PA5ANI)# 9)I+A I<N)IO>)A)# =)ID=#=# “ NESANATOS” O “ MANA” DE CALITATI Sc"#+ facilitarea cunoaşterii de sine şi dezvoltarea abilit!%ilor de autoreglare şi control emo%ional.

SEMNE DE APRECIERE Sc"#+ consolidarea stimei de sine prin recunoaşterea calit!%ilor de c!tre colegi. Di%c 4ii+ .(.. Acest e$erci%iu ar putea fi realizat în sala de clas! sau ca tem! pentru acas!. propune%i participan%ilor s!'şi dezlipeasc! foile de pe spate şi s! le citeasc!. Ba final. . uităm să ne spunem cuvinte de laudă. De ce crede%i asta.. Di%c 4ii+ +um a%i reuşit s! realiza%i sarcinile în grupuri. solicita%i elevilor e$emple de cuvinte care redau tr!s!turi pozitive. despre colegi4. invita%i'le s!'şi împ!rt!şeasc! rezultatele. Propune%i grupurilor mici sau întregii clase de elevi s! alc!tuiasc! o list! de paşi pe care trebuie s!'i întreprind! persoana care vrea s!'şi formeze anumite tr!s!turi. >feri%i posibilitate grupurilor s! fac! schimb de p!reri. )uga%i elevii s! se plimbe prin sal! şi s! înscrie pe foile colegilor unu'dou! cuvinte bune care i'ar caracteriza. )euni%i grupurile mici şi spune%i'le s! realizeze acelaşi e$erci%iu. doar cu defecte. Dac! se lucreaz! în grupuri. A%i putea ruga participan%ii s! formeze un lan% şi fiecare s! citeasc! ce este scris pe foaia vecinului din fa%a sa. Dac! este nevoie. >feri%i participan%ilor c te o foaie. /. Variantă: Da%i elevilor o sarcin! individual! : s! elaboreze planul de dezvoltare al unei tr!s!turi de personalitate. Accentua%i faptul c! este important ca elevii s! se concentreze asupra laturilor pozitive ale colegilor. . Dar cele negative. De multe ori. +um pot fi dezvoltate unele calit!%i. De%criere+ ". . (.'a fost greu 8 uşor s! ajunge%i la consens. 9ace%i o introducere& Vă cunoaşteţi de mai mult timp şi v-aţi format anumite păreri. prin care vom spune colegilor care este părerea noastră despre ei. 5odera%i o discu%ie cu participan%ii în baza urm!toarelor întreb!ri& =oate calit!%ile pe care le' a%i enumerat se pot reg!si într'o persoan!. Vom face un exerciţiu distractiv. ruga%i'i s!'şi scrie pe ea prenumele şi s! şi'o fi$eze pe spate 3pune%i la dispozi%ia elevilor scotch4. tr!s!turi care fac dificil! via%a oamenilor. impresii unul despre altul. +are dintre tr!s!turile men%ionate de voi crede%i c! v! caracterizeaz!. +e a%i aflat nou din activitate 3despre voi.

. De%criere+ ".: Prin ce se deosebeşte stima de sine de îng mfare! "are pot fi consecinţele respectului de sine scă#ut! "um acţionea#ă oamenii cu un nivel ridicat al stimei de sine! "e fel de lucruri faci ca să fii mulţumit de tine!$. +um ac%ioneaz! oamenii cu o stim! de sine ridicat! într'o situa%ie de conflict 8 dificil!. +um v'a%i sim%it atunci c nd a%i citit mesajele colegilor despre voi. 9iecare participant primeşte fişa Dteaua personal! . pe care trebuie s! o completeze în cinci minute. +um ar putea cineva cu o stim! de sine sc!zut! s! se simt! important sau deosebit. îşi orienteaz! o parte din tr!iri spre cel!lalt şi comunic! unul cu altul.+um v'a%i sim%it c nd a%i scris pe foile colegilor. Prin ce modalit!%i ne putem dezvolta respectul de sine. Di%c 4ii+ +um v'a%i sim%it c nd a%i completat *steaua-. scrie%i pe tabl! sau afişa%i pe coli mari de h rtie c teva întreb!ri cu referire la subiect 3 de ex. Anun%a%i elevii c!.'a fost uşor 8 greu s! da%i aprecieri. Iar oamenii cu o stim! de sine sc!zut!. 9orma%i c teva grupuri şi anun%a%i sarcina& a da o defini%ie a stimei de sine. conştiente şi directe dintre oameni. discuta%i'le în grupul reunit. Pentru aceasta. vor ar!ta colegilor fişele completate. .oluntarii îşi prezint! şi afişeaz! *stelele-. >amenii afla%i într'o rela%ie îşi dau seama de însuşirile personale ale celuilalt. Dup! ce to%i îşi noteaz! ideile. . la dorin%!. (.. Propune%i participan%ilor s! lucreze individual. . Invita%i fiecare participant s!'şi înscrie r!spunsurile sub fiecare întrebare. ACTI0IT<>I PRACTICE PENTRU O RELA>IONARE E1ICIENT< )ela%iile interpersonale sunt leg!turi psihologice. STEAUA RESPECTULUI DE SINE Sc"#+ dezvoltarea unei atitudini pozitive fa%! de sine ca o persoan! unic! şi valoroas!. Invita%i grupurile s!'şi prezinte ideile.

Ein nd cont de nevoile ap!rute la aceast! v rst!. aceast! nevoie se realizeaz!. îl iau în serios.Pentru a construi rela%ii pozitive cu un adolescent. pe de alt! parte. este necesar ca adultul s!+ în%eleag! nevoile lui 7 îl ajute s! fac! fa%! stresului 7 îi sus%in! autonomia. se simte liber şi confortabil în rela%iile cu adul%ii şi interac%ioneaz! pozitiv cu p!rin%ii şi rudele sale. )aporturile bazate pe c!ldur! afectiv! şi disciplin! sunt favorabile pentru personalitatea adolescentului. Dac! el îşi g!seşte locul şi se simte util pentru mediul din care face parte. care i'ar permite s!'şi e$ercite independen%a. adolescentul are nevoie de dragoste. De aceea. adolescentul tinde s! construiasc! rela%ii egalitare. oamenii trec printr'o etap! de transformare din copil în adult. îi apreciaz! eforturile şi succesele. particip! la solu%ionarea problemelor şi este implicat în îmbun!t!%irea vie%ii sale. Dupravegherea democratic! ofer! adolescentului spa%iul necesar ca s!'şi dezvolte personalitatea şi independen%a. el are nevoie s! se emancipeze. Dac! adul%ii îi vorbesc ca unui semen. îl ascult!. comportamentele indezirabile. indiferent de situa%ia lui familial!. el apreciaz! eforturile adul%ilor de a'i respecta nevoia de afirmare. Dac! el are prieteni. de parteneriat cu adul%ii. Pe de o parte. atunci el se simte împlinit. Adolescentul vrea s! aib! rela%ii pozitive cu semenii s!i şi cu adul%ii. Ba r ndul s!u. Aceasta face ca rela%iile dintre ei s! fie pozitive. . independen%a 7 îl ajute în ini%iativele sale 7 aprecieze eforturile pe care le face şi succesele pe care le ob%ine A t"n"(ia C " ne$"ie a ad"!e%cen4i!"r 6n%elegerea specificului adolescen%ei contribuie la adoptarea unui stil de comunicare constructiv cu adolescen%ii. inclusiv ale adolescen%ilor. contradictorii. cea mai potrivit! abordare a adolescen%ilor este atitudinea şi comunicarea de la egal la egal. s! se elibereze de tutela şi controlul adul%ilor. 6n opinia psihologilor. De ce se înt mpl! ca rela%iile adolescentului cu p!rin%ii şi cu al%i adul%i s! devin! dificile. 6n adolescen%!. Adolescentul vrea s! contribuie la via%a şi bun!starea familiei şi comunit!%ii sale. Adolescentul are nevoia s! se simt! capabil de a se descurca în diferite situa%ii. aten%ie şi sus%inere. îşi au sursa într' un sentiment de ne'împlinire. nu autoritar!. atunci şi aceast! nevoie se realizeaz!.

+ine se comport! ur t, straniu sau periculos atunci c nd este împlinit, sigur de for%ele sale şi se simte sus%inut de oamenii apropia%i,

Pentru ca un copil s! traverseze cu succes toate etapele în dezvoltarea sa, este esen%ial ca adul%ii s!'l sus%in! în formarea diferitelor abilit!%i. +u c t copilul este mai bine *preg!tit- s! treac! spre urm!toarea etap! de v rst!, cu at t el se descurc! mai bine cu sarcinile şi responsabilit!%ile pe care le implic! aceast! etap!. 6n cazul copiilor cu p!rin%i pleca%i peste hotare, rolul profesorilor în acest proces de preg!tire devine mai important.

Prietenii 6i re!a4ia de #rietenie )ela%iile cu semenii contribuie foarte mult la dezvoltarea social! şi cognitiv! a copilului, ceea ce se reflect! asupra lui la v rsta adult!. +alit!%ile de baz! ale prieteniei sunt reciprocitatea şi angajamentul între persoane care se consider! mai mult sau mai pu%in egale. Beg!tura dintre prieteni se bazeaz! mult mai mult pe egalitate dec t cea dintre copii şi adul%i. +opiii de v rst! preşcolar!, la fel ca şi cei din clasele mici, aşteapt! de la prieteni activit!%i comune şi reciprocitate. 5ai t rziu, prieteniile se a$eaz! pe în%elegere reciproc!, sinceritate, fidelitate şi încredere. De asemenea, copiii doresc s!'şi petreac! timpul cu prietenii, s! aib! aceleaşi preocup!ri cu ei, s! se dest!inuiasc! lor. Prietenii se distreaz! împreun!, ador! s! fac! ceva împreun! şi le pas! unul de cel!lalt. Deşi copiii sau adolescen%ii nu folosesc cuvinte ca *empatie- sau *intimitate- pentru a'şi descrie prietenii, în mintea lor, anume aceste însuşiri determin! deosebirea dintre prieteni şi ceilal%i. Re% r%e!e "ferite de re!a4ii!e de #rietenie #"t fi -r #ate 7n+ 1. E("4i"na!e : at t pentru distrac%ie, c t şi pentru adaptarea la stres. 6ntr'un mod asem!n!tor celui în care adul%ii servesc ca baze de securitate pentru copiii mici, prieteniile ofer! copiilor siguran%a de a e$plora noi teritorii, de a cunoaşte noi oameni şi de a aborda probleme noi. )ela%ia de prietenie poate proteja copiii şi adolescen%ii de efectele unor evenimente negative& conflicte familiale, boal!, eşecuri la şcoal!. &. C"-niti$e : pentru rezolvarea problemelor şi ob%inerea de noi cunoştin%e. 6n multe situa%ii copiii înva%! unul de la altul şi, de obicei, o fac cu succes. Prietenii comunic! mai mult, petrec mai mult timp pentru a clarifica diferen%ele care apar în în%elegerea regulilor şi evenimentelor şi ajung mult mai uşor la compromis. Aceasta face ca prietenia s! fie un conte$t favorabil pentru transmiterea informa%iei de la un copil la altul. Procesul de înv!%are aici este de mai multe tipuri&

7 6nv!%area reprezint! transmiterea de informa%ii de la un copil la altul ca de la un e$pert la un încep!tor. 7 6nv!%area prin colaborare se produce prin combinarea eforturilor pentru rezolvarea problemelor, în procesul îndeplinirii sarcinilor fiind transmise cunoştin%e şi atitudini. 7 5odelarea se refer! la transferul de informa%ie şi comportamente prin imitare sau preluare. .. De c"nte9t #entr dez$"!tarea de#rinderi!"r %"cia!e 3de e$., comunicarea . +ooperarea şi conflictul apar mult mai des în cadrul prieteniilor dec t în orice alt conte$t. +ercet!torii au constatat c! între prieteni conflictele au loc mai des dec t între non'prieteni, îns! prietenii prezint! o obiectivitate şi echitate mult mai mare în administrarea conflictelor, deoarece rela%iile lor se bazeaz! pe cooperare şi reciprocitate. /. De *az5 #entr re!a4ii!e de $iit"r. Prieteniile copiilor sunt ca nişte modele pentru rela%iile ulterioare şi influen%eaz! persoana la v rsta adult!.

CE ESTE O RELATIE@ Sc"#+ discutarea felurilor de rela%ii e$istente1 definirea prieteniei. De%criere+ ". 9orma%i grupuri de /'0 persoane. )uga%i grupurile s! desemneze o persoan! care va face noti%e şi va prezenta lucrul grupului. (. Da%i pe r nd c te o instruc%iune şi face%i pauze de cinci minute pentru realizarea fiec!rei sarcini. 9iecare grup va discuta şi va nota rezultatul discu%iei despre& % "e este o relaţie! % "e tipuri de relaţii există! % "are sunt componentele unei relaţii po#itive! % "are sunt componentele unei relaţii negative! .. Dup! ce grupurile au discutat, ruga%i persoanele desemnate s! împ!rt!şeasc! celorlal%i ideile notate. /. Identifica%i împreun! cu participan%ii ideile care se aseam!n! şi nota%i'le pe tabl!. Discuta%i despre deosebiri. Di%c 4ii+ +e a%i aflat din activitate, +e este prietenia, +um recunoşti pe cineva care î%i este prieten,

+um trebuie s! proced!m c nd credem c! avem o rela%ie negativ!, Iar atunci c nd o observ!m la cineva din anturaj,

CE CREZI DESPRE 1AMILIE@ Sc"#+ stimularea discu%iilor despre familie şi rela%iile dintre membrii ei. De%criere+ ". Dpune%i c! în aceast! activitate ve%i discuta mult şi c! opinia fiec!rui participant este valoroas!, nu e$ist! p!reri greşite şi corecte. (. 9orma%i grupuri de /'0 persoane şi oferi%i fişa cu afirma%ii. )uga%i elevii s! discute şi s! decid! dac! sunt *de acord-, *nu sunt de acord- sau *nu sunt siguri- în ceea ce priveşte fiecare firma%ie. >feri%i'le suficient timp, pentru ca fiecare persoan! s!'şi e$prime punctul de vedere. .. )uga%i unul dintre grupuri s! prezinte rezultatele, iar celelalte grupuri vor spune în ce privin%e opiniile lor sunt asem!n!toare sau difer! de cele prezentate. /. 9ace%i un sumar al ideilor e$primate& a%i putea nota pe tabl! în medie care este opinia participan%ilor sau pute%i face un rezumat în baza celor auzite. Di%c 4ii+ ;'a fost greu 8 uşor s! ajunge%i la consens în grupuri, De ce, +e emo%ii a%i avut pe parcurs, +e a%i aflat nou despre sine şi despre colegi, +e concluzii a%i f!cut despre familie,

1i6a Afir(a4ii ". Nrija fa%! de copii este datoria femeii. (. 5ultor b!rba%i le place s! aib! grij! de copii. .. D! fii frate 8 sor! este distractiv, dar uneori poate fi o povar!. /. De obicei, oamenii dintr'o familie se în%eleg bine. 0. Dunt multe feluri de familie.

c4 De ce uneori le este greu s! fie de acord cu grupul de semeni. a grupului de semeni. +reşterea copiilor este un lucru dificil. In toate familiile se injura si se bat oamenii MAGNETUL Sc"#+ identificarea persoanelor influente din via%!1 e$aminarea influen%ei din partea grupului de semeni. L. 6ntreba%i grupul& + t de important! este influen%a prietenilor lor. . /. Afişa%i foile completate şi discuta%i despre principalele consecin%e ale influen%elor pe care le'au determinat tinerii. De%criere+ ". 6n grupuri mici. d4 De ce uneori le este uşor s! fie de acord cu semenii. participan%ii vor desena un magnet mare în mijlocul paginii. J. >feri%i timp pentru ca participan%ii s! compare p!rerile e$istente şi s! fac! la dorin%! comentarii. + nd devii mare. +are este diferen%a dintre influen%a şi presiunea semenilor. 6n ce situa%ii din via%a real! a%i putea aplica aceste cunoştin%e. Marbatul trebuie sa isi bata nevasta din cand in cand. .. (. familia nu mai este aşa de important!.I. "A. punctul de vedere. ruga%i participan%ii s! discute şi s! scrie pe foi& a4 +ine sunt oamenii influen%i din via%a lor. Bucr nd în grupuri de patru sau cinci persoane. +um a%i putea reac%iona pe viitor la influen%a din partea semenilor. 6n jurul acestuia vor fi scrişi sau desena%i factorii care influen%eaz! comportamentul lor. Propune%i grupurilor s!'şi împ!rt!şeasc! ideile. Di%c 4ii+ +e a%i înv!%at despre modurile de manifestare a influen%ei pe care o au diferite persoane asupra noastr!. Po%i înv!%a multe de la bunici. b4 + t de mult aceste persoane le influen%eaz! comportamentul. K.

+are este diferen%a dintre prietenie şi popularitate. 7 +e modalit!%i negative de a face fa%! situa%iei e$ist!. Distribui%i grupurilor c te o situa%ie din fişa de lucru 3pag. IL4 şi ruga%i participan%ii s! r!spund! la trei întreb!ri& 7 +um te sim%i.a. + t de des sunte%i în situa%ii în care trebuie s! convinge%i pe cineva s! nu fac! ceva. 1i6a Sit a4ii de c"nf!ict . 7 +e modalit!%i pozitive de a face fa%! situa%iei e$ist!. ruga%i tinerii s!'şi aminteasc! o situa%ie în care un prieten i'a ajutat cu ceva. datorit! c!rora îi consider! prieteni. De ce. (. /. +um te sim%i atunci c nd oferi ajutor cuiva. . +um v'a%i descurcat.ASA PROCEDEAZA PRIETENII Sc"#& studierea sprijinului oferit în rela%iile de prietenie. prietenie şi calitatea de a fi membru de echip!. De ce sunt importan%i prietenii. cum le'au ar!tat c! le apreciaz! ajutorul ş. 6n continuare. )uga%i grupurile s! prezinte rezultatele lucrului lor şi oferi%i'le posibilitatea de a comenta şi discuta aspectele care îi intereseaz!. Propune%i participan%ilor s! se g ndeasc! la prietenii lor şi s! noteze individual calit!%ile acestora. + %i prieteni trebuie s! aib! un copil. D'a înt mplat ca prietenul 3a4 s! v! cear! s! face%i lucruri pe care nu dorea%i s! le face%i. t n!r. De%criere+ ". 9orma%i grupuri mici şi propune%i'le s!'şi împ!rt!şeasc! cele notate cu membrii de grup. ce le'au spus.. +unoaşte%i cazuri în care unii copii 8 tineri nu sunt accepta%i într'un grup pentru c! sunt diferi%i de ceilal%i. Di%c 4ii+ +e înseamn! prietenia. Dpune%i'le s! discute& cum s'au sim%it în situa%ia în care au fost sus%inu%i 8 ajuta%i de prieteni. +um te sim%i c nd ştii c! po%i conta pe cineva.

dar sim%i c! nu eşti preg!tit 3!4. /. + %iva prieteni 3e4 de'ai t!i preg!tesc o fars! pentru un coleg şi vor s! participi şi tu. L. (. Ai aflat c! prietenul 3a4 t!u spune *poveşti. . Ai aflat c! reuşita şcolar! a prietenului 3ei4 t!u a sc!zut mult în ultima perioad!. =u %ii mult la d nsul. RELATIILE MELE .". K. >bservi c! prietenul 3a4 t!u face lucruri pe care le crezi d!un!toare şi chiar periculoase 3de e$. Ai fost invitat 3!4 la o petrecere între semeni.despre tine colegilor de şcoal!. Prietenul 3a4 %i'a spus c! îi este simpatic! aceeaşi persoan! la care te g ndeşti şi tu. J. ştii c! prietenul 3a4 t!u 3ta4 vrea s! face%i se$. se îmbat!. 0. dar ai vrea s! fii mai liber. Prietenul 3a4 t!u vrea s! petreac! împreun! cu tine c t mai mult timp. I. fur!4. Prietenul 3a4 t!u vrea s! te conving! s! încerca%i un drog... este violent. Doi dintre prietenii 3ele4 t!i s'au certat şi î%i cer s! alegi cu cine dintre ei vrei s!'%i men%ii rela%ia.

CUM AI REACTIONA8 DACA TI/AS SPUNE@ Sc"#+ e$ersarea abilit!%ii de a primi şi oferi un feed'bacR negativ. )uga%i participan%ii s! se g ndeasc! la o persoan! cu care ei ar dori s! aib! o leg!tur! str ns!. surorile. f!r! a pierde controlul şi a jigni persoana. +e a%i aflat despre voi şi despre colegi. a fi atent. atitudinea fa%! de persoana respectiv! 3de e$. sup!rare. prietenii. . . a decep%iei şi altor emo%ii nepl!cute în mod calm. #ste important s! înv!%!m s! accept!m un feed'bacR negativ.Sc"#+ e$plorarea sensului apropierii într'o rela%ie1 practicarea form!rii rela%iilor. +um ne d!m seama c! alte persoane ar vrea s! fie cu noi în rela%ii mai apropiate. a spune cum te sim%i. b4 cum îşi arat! apropierea.. rudele. fra%ii. de a conversa. 6ntreba%i tinerii de ce este nevoie pentru ca leg!tura de apropiere s! se produc!. 9ace%i în grupul mare o list! de rela%ii în care oamenii pot fi aproape unul de altul 3de e$. limbaj. dezam!gire. De e$emplu. +are sunt cele mai importante lucruri într'o rela%ie. 9ace%i o introducere& #$ist! mai multe emo%ii care sunt destul de greu de tr!it şi de v!zut la al%i oameni. /. sinceritate. e$cluderea altora.. Abilitatea de a da un feed'bacR negativ const! în e$primarea criticii. de a avea ceva în comun. De e$emplu& furie. Di%c 4ii+ +um v'a%i sim%it povestind despre rela%iile voastre. contactul fizic. a şti s! ascul%i. membrii unei echipe4. 9ace%i un asalt de idei pentru a determina care sunt avantajele dezavantajele 8 riscurile pe care le au rela%iile str nse. De%criere+ ". persoane care lucreaz! împreun!. gesturi. (.4. De%criere& ". îmbr!%iş!rile. dar nu o cunosc destul de bine. deoarece aşa putem evita conflictul. încredere.. a avea grij! de persoan! etc. Ditua%ia în care vrei s! transmi%i asta altei persoane se numeşte feed'bacR negativ. a fi asertiv. )uga%i participan%ii s! se g ndeasc! în mod individual la o persoan! apropiat! şi s! noteze& a4 sentimentele pe care le au pentru acea persoan!.

JA4. +um a%i reuşit s! urma%i paşii din fiş!. #ste un mod foarte eficient de a solu%iona conflicte. +um s' au sim%it.. te aştep%i ca şi cealalt! persoan! s!'%i comunice ceva de acest gen. dac! %i'aş spune. Dup! ce tu ai e$primat o opinie... .. a'%i ap!ra persoana f!r! a jigni pe interlocutor. )uga%i participan%ii s!'şi aminteasc! situa%ii recente în care au primit feed'bacR negativ. +um a influen%at asta rela%ia. Di%c 4ii+ +um v'a%i sim%it în situa%ia s! oferi%i şi s! primi%i feed'bacR negativ. A primi un feed'bacR negativ : a asculta şi a r!spunde f!r! a deveni furios atunci c nd cineva critic! ceea ce ai spus sau ai f!cut. +ontinua%i prin a spune& A transmite un feed'bacR negativ este o parte a abilit!%ii. )uga%i participan%ii s! schimbe rolurile. . /. )uga%i participan%ii s!'şi aminteasc! situa%ii recente în care au oferit feed'bacR negativ. urm nd paşii din fiş!. Discuta%i în grupul mare despre avantajele abilit!%ii e$ersate. I. +um s'au sim%it. 0. +um a influen%at asta rela%ia.(. 6n ce situa%ii reale a%i putea utiliza aceste tehnici. +um ai reac%iona. Propune%i perechilor s!'şi aleag! o situa%ie de neîn%elegere şi s! însceneze oferirea şi primirea de feed'bacR. Propune%i participan%ilor s! formeze perechi şi distribui%i'le fişa de lucru 3pag. a le aplana înainte ca ele se dezvolte în ceva grav. +e a fost mai dificil în activitate. cealalt! este s! po%i primi unul.

dac! este nevoie :cere'%i D+HP#. Dac! nu în%elegi şi vrei s! clarifici. 5HBEH5#C=#'I c! te'a ascultat. care este punctul t!u de vedere.1i6a C ( %5 e9#ri(5( 6i %5 acce#t5( " reac4ie ne-ati$5 An$a45 %5/4i e9#ri(i eficient reac4ia ne-ati$5 9ii calm şi întreab! persoana dac! este DIDPHDS DS DID+H=# cu tine. spune'i cum te aştep%i s! se comporte în situa%ii similare. ZAR0A . cum ar trebui s! te compor%i. Dpune +# +)#PI =H despre situa%ie. Dpune ce =# D#)A<O#APS în comportamentul ei 3nu la ea ca om4. An$a45 %5 #ri(e6ti " reac4ie ne-ati$5 )!m i calm şi AD+HB=S ce î%i spune persoana. 6ntreab! persoana cum D# DI5=# şi +# +)#D# despre propunerea ta. 5otiveaz! D# +# te deranjeaz! acel lucru sau d! un e$emplu pentru o asemenea situa%ie. Dac! po%i. 6ntreab! +# +)#D# P#)D>A<A c! ar trebui s! faci în aceast! situa%ie. Dpune ceva P>PI=I.. roag! persoana s!'%i dea un e$emplu sau s!'%i #TPBI+# ce are în vedere. fii D# A+>)D cu ceea ce %i se spune. )oag! persoana în viitor DS P)>+#D#P# DI9#)I=.

De ce. II variant!. .i s'a înt mplat în via%a real! s! auzi%i doar ceea ce vre%i s! auzi%i. (. Participan%ii formeaz! dou! şiruri. Partenerii se dep!rteaz! unul fa%! de altul la distan%a ma$im! posibil în sal!. +are stil este mai dificil. +um ne comport!m atunci c nd avem un conflict cu cineva apropiat. A%i putea s! le propune%i c torva voluntari s! fac! un joc de rol în perechi. iar din cel!lalt : numai lucruri negative.De ce depinde stilul pe care îl alegem. +um v'a%i sim%it la primul şi la al doilea joc de rol. într'o direc%ie şi în cealalt!. +e v'a ajutat s! v! concentra%i. amplasate fa%! în fa%! la o distan%! de ". totodat!. Di%c 4ii+ +e stil de comportare în conflict este mai frecvent înt lnit. Acum ei încearc! s! discute ceva. 9iecare persoan! va trece printre aceste r nduri. s! nu jignim pe al%ii. +um s! proced!m ca s! ne ap!r!m interesele şi. Darcina celui care trece printre r nduri este s! se concentreze o dat! asupra celor spuse de r ndul din dreapta sa. c nd au neîn%elegeri cu alte persoane. +um crede%i. în asemenea situa%ii. De%criere+ ". Povesti%i c teva cazuri. nepl!cute. pentru a prezenta felul în care au procedat în situa%iile concrete men%ionate. Di%c 4ii+ +um v'a%i sim%it. 1i6a Sti! ri de c"(#"rtare 7n %it a4ii de c"nf!ict . sarcina fiind s! aud! vocea partenerului din tot zgomotul care se va forma. 6ntreba%i'i cum procedeaz!. Propune%i participan%ilor s! formeze perechi şi s! însceneze o situa%ie de conflict din fiş!. a doua oar! : asupra celor spuse de r ndul din st nga sa. CON1LICTE SI STILURI Sc"#+ e$ersarea diferitelor modalit!%i de comportare în situa%ii de conflict. De%criere+ I variant!. Participan%ii formeaz! perechi. Dintr'un r nd i se vor spune doar lucruri pozitive. Propune%i participan%ilor s! dea e$emple de conflicte pe care le'au avut în ultima s!pt!m n!. Distribui%i fişa şi ruga%i tinerii s! se familiarizeze cu con%inutul ei. =oate perechile încep discu%iile la semnul moderatorului.0'( m. Darcina va fi s! demonstreze stilul cel mai eficient de comportare în situa%ia prezentat!. de ce se înt mpl! acest lucru. .Sc"#+ în%elegerea caracterului selectiv al percep%iei în situa%ii de conflict. pl!cute. de obicei. mai uşor de aplicat.

lipsa tendin%ei de a coopera şi a satisface interesele proprii. +>>P#)A)# : alegerea solu%iei care s! permit! satisfacerea intereselor ambelor p!r%i şi valorificarea rela%iilor interpersonale. îngrijitorul. îi dai v nz!torului sm nt na şi îl rogi s!'%i returneze banii pentru c! produsul nu este calitativ. #şti foarte sup!rat 3!4 şi dezam!git 3!4.I=A)# : fuga de confruntare. iar mama 3tata. deoarece b!nuiesc c! ai copiat unele idei de la colegul t!u-. pentru c! ai scris totul independent şi ai sperat s! iei o not! mare. . cred c! a%i cump!rat asta de altundeva-. Ai cump!rat de la magazin un pachet de sm nt n!. ACTI0IT<>I PRACTICE PENTRU DEZ0OLTAREA INDEPENDEN>EI . dar %i'am sc!zut nota cu dou! puncte. pentru realizarea intereselor celeilalte persoane. +>5P)>5ID : alegerea alternativei care permite satisfacerea unor interese ale ambelor p!r%i. nz!torul î%i spune& *<u ştiu nimic.Sit atii de c"nf!ict =e'ai în%eles cu prietenii s! merge%i la discotec! de ziua ta de naştere. Ai ajuns acas! şi %i'ai dat seama c! sm nt na nu este proasp!t!. dar care este înso%it! şi de pierderi. =e'ai preg!tit mult de teza la literatura rom n!. fratele 8 sora mai mare4 î%i spune& *<u te duci nic!ieri@ #ste t rziu deja. #. 6n magazinul nostru toate produsele sunt proaspete. =e întorci la magazin. iar tu eşti prea mic 3!4 pentru discotec!-. fie şi din contul intereselor celeilalte persoane. =e preg!teşti s! ieşi. Azi trebuia s! afli nota primit!. +#DA)# : renun%area la propriile interese. 6nv!%!torul %i'a spus& *5i'a pl!cut cum te'ai descurcat. Dtiluri de comportare +>5P#=IEI# : tendin%a de satisfacere a intereselor proprii cu orice pre%.

droguri ? comportament se$ual neprotejat . denumite comportamente s!n!toase. De e$emplu. Hnul dintre comportamentele care se înva%! în cadrul familiei este alimenta%ia : obişnuim s! consum!m tipurile de alimente şi s! prefer!m felurile de preparare care sunt frecvent utilizate în familie. consecin%ele care pot surveni în urma acestora nu sunt doar medicale.Te3nici %i acti$itati de #re$enire a de!inc$entei 2 $eni!e C"(#"nente!e ("d ! i de $ia45 %5n5t"% S5n5tatea este între%inut! printr'o serie de comportamente. utilizarea cremelor de protec%ie solar!. dar şi psihologice şi sociale. C"(#"rta(ente %5n5t"a%e ? e$erci%iu fizic 3practicat de minim trei ori pe s!pt!m n!4 ? alimenta%ie s!n!toas! ? echilibru somn'veghe ? comportament se$ual protejat ? comportamente preventive 3vizite medicale regulate. consum de alcool. C"(#"rta(ente de ri%c ? sedentarism ? alimenta%ie nes!n!toas! ? fumat. C"(#"rta(ente!e %5n5t"a%e % nt 7n$54ate de copii în cadrul procesului de socializare prin observarea şi imitarea adul%ilor. e$erci%iul fizic. folosirea echipamentelor de protec%ie4. C"(#"rta(ente!e de ri%c #entr %5n5tate sunt ac%iunile care cresc probabilitatea de îmboln!vire sau deces. utilizarea centurii de siguran%!. =otodat!. este un comportament s!n!tos. care are rol protector pentru starea de s!n!tate prin beneficiile sale asupra organismului. realizat constant.

+onsilierul enunta afirmatii de genul celor de mai jos prin care cere sa'si schimbe locul cei care si'au asumat riscul& Da conduca masina beat Da mearga regulat la scoala cu temele nefacute Da manance foarte mult sau alimente nesanatoase Da se bage in situatii conflictuale fara niciun rost Da fumeze ilegale Da aiba contact se$ual neprotejat Da ia pearte la o fapta penala Participantii pot e$pune si ei enunturi legate de riscuri intalnite in e$perienta lor de viata.? neutilizarea centurii de siguran%!. care dezvolta probleme. RISCUL . +e inseamna asumarea riscului. +are sunt pasii de depasire a riscului. care nu dezvolta probleme. +are este diferenta intre persoanele care sunt in situatii de risc. participantii gasesc consecinte posibile 3 si positive si negative 4 ale riscurilor enuntate. Dunt diferite riscurile pentru fete si baieti. Pe grupuri mici. a echipamentelor de protec%ie. Di%c tii+ +e este riscul. a cremelor de protec%ie solar! ? nerespectarea unui program de controale medicale periodice. ASUMAREA RISCULUI Sc"#+ Da identifice riscurile pe care si le asuma si consecintele riscurilor asumate De%criere& Participantii stau in cerc pe scaune.

s! alc!tui%i o concluzie general! asupra odihnei din perspectiva tinerilor. s!n!toase De%criere+ ". Q 9II A=#<=. De pot completa hartile cu alte activitati. 9iecare isi prezinta harta si ceilalti ridica unul din cartonase& Q #D=I I< DINH)A<=A-. + t de realiste sunt propunerile voastre. 9ace%i un asalt de idei pentru a afla cu ce asociaz! participan%ii odihna. a vedea cum reactioneaza participantii. (. A%i putea delimita anumite categorii de idei. voi. . Q P#)I+HB>D. <ota%i toate ideile pe tabl!. Di%c 4ii+ +are sunt cele mai frecvente interese. fumat sau chiar sunt incompatibile cu acestea. DISTRACTI08 DAR NU RISCANT Sc"#+ identificarea oportunit!%ilor de a practica activit!%i rela$ante constructive. pasiuni ale adolescen%ilor.cu mesajul pe care il considera potrivit in situatia respective.Sc"#+ Identificarea riscurilor posibile si a resurselor de care dispun pentru a le minimiza De%criere+ Participantii deseneaza o harta a zilei trecute. cu ce persoane au intrat in contact. rela$area. 6ncerca%i. locuri mai riscante pt. +um reusesc oamenii sa supravietuiasca desi se confrunta cu riscuri cotidiene. dar care nu implic! consumul de alcool. b4 activit!%i recreative pl!cute şi interesante pentru tineri. împreun! cu elevii. AI N)IOAG-. desenand ce activitati au facut.. De ce depind viziunile noastre referitor la odihn! şi modul de a ne recrea. De ce oamenii isi asuma riscuri. 9orma%i grupuri mici şi ruga%i elevii s! alc!tuiasc! dou! liste& a4 cum şi în ce locuri din comunitate se odihnesc adolescen%ii. >feri%i posibilitate grupurilor s!'şi împ!rt!şeasc! ideile şi s! le compare. tinerii. pentru a le sistematiza. . prin ce locuri au trecut. In cazul e$punerii la riscuri cine este responsabil sau cine poate contribui la pastrarea sigurantei si a integritatii. Di%c tii+ +e este riscul pt.

de asemenea. #levii pot scrie si despre cum sa iei decizii responsabile. nepl!cute. Di%c tii+ +are sunt comportamentele de risc mai frecvente la barbati8femei. =otodat!. trebuie sa'l convinga pe prietenul imaginar sa renunte la acel comportament. +omunicarea cu aceşti oameni ne d! sentimentul c! suntem mai bine în%eleşi.+e a%i spune semenilor care v! propun moduri riscante de distrac%ie. f!c nd fa%! greut!%ilor. de ce e important sa fii sanatos. reducerea cercului de rela%ionare aduce riscul unei izol!ri. +e le'a%i spune semenilor pentru a'i convinge s! adopte activit!%i pozitive de rela$are. dificile. 5aterial informativ Pr"tec4ia 6i #re%i nea %e(eni!"r + nd trecem prin evenimente stresante. indiferent de situa%ia lor familial!. . alternative sanatoase la acest comportament. cum sa iti creezi increderea in sine. Da identifice comportamente sanatoase8abilitatile care au aceeasi functie si care pot inlocui comportamentul de risc De%criere+ #levii scriu o scrisoare de incurajare catre un prieten imaginar care are un comportament de risc. ne linişteşte. ceea ce accentueaz! diferen%ele fa%! de al%i semeni. >bserva%iile sunt valabile şi în cazul copiilor migran%ilor. De regul!. deoarece au trecut prin aceleaşi greut!%i. #$ista diferente. Integrarea social! a copiilor şi tinerilor. +e observam in privinta increderii in sine la femei8barbate. pentru c! e$perien%a noastr! li se va p!rea cunoscut!. este probabil c! vom c!uta persoane care au e$perien%e asem!n!toare cu ale noastre. putem s! le împ!rt!şim emo%iile şi s! facem schimb de idei la diferite subiecte de interes. N ndul c! nu suntem singuri în aceste momente dificile şi c! al%ii au trecut şi ei prin ceva asem!n!tor. este benefic! pentru bun!starea lor şi le stimuleaz! dezvoltarea. In aceasta scrisoare . Dar in privinta altor abilitati necesare in viata. credem c! asemenea persoane ne vor oferi mai degrab! suportul emo%ional de care avem nevoie. #ste important ca in scrisoare sa apara o descriere a unui comportamnet de risc. SCRISOARE DE INCURA=ARE Sc"#+ Da analizeze functia pe care o indeplineste comportamentul de consum de substante nocive. Bor le putem povesti mai uşor despre ceea ce sim%im. idei despre acest comportament.

vor s! fie independen%i. adolescen%ii simt nevoia de autoafirmare. activit!%ile de grup sunt mult mai interesante şi distractive. . #er%"ane!e de aceea6i $:r%t5 #"t a$ea 6i " inf! en45 ne-ati$5 . Din p!cate îns!. %e(enii inf! en4eaz5 7ntr/" (5% r5 (ai (are dec:t ad !4ii c"(#"rta(ent ! c"#ii!"r8 iar acceptarea de grup reprezint! pentru ei un factor de confort. ea are tendin%a s! le fac! pe plac.6n adolescen%!. accept nd uneori propuneri de risc. 7 Dac! omul are o via%! cam plictisitoare şi prietenii reprezint! pentru el unica modalitate de a'şi *umple. 7 + nd persoana se îndoieşte de atitudinea prietenilor s!i. deoarece tinerii sunt mereu în c!utare. R5%# n% ri #"%i*i!e !a #re%i nea din #artea %e(eni!"r ? a ceda ? a refuza propunerea ? a e$plica 8 argumenta alegerea f!cut! ? a propune alternative ? a rupe rela%iile ? a negocia un compromis ? a urma strategia *c ştig : c ştig- An (ite caracteri%tici #er%"na!e fac (ai difici!5 rezi%ten4a !a #re%i ne+ 7 6ncrederea sc!zut! în sine poate împiedica persoana s! fie hot!r t! şi s!'şi men%in! pozi%ia.timpul. An caz ! c"#ii!"r care a #5rin4i #!eca4i8 e%te #"%i*i! ca acea%t5 %it a4ie %5 fie (ai accent at58 datorit! lipsei de supraveghere apropiat! a adul%ilor importan%i pentru adolescen%i. iar autoritatea adul%ilor scade. situa%iile de constr ngere devin mai frecvente. Din dorin%a de a face parte dintr'un grup. sistemul lor de valori se reformeaz! şi este relativ uşor de influen%at. #ste minunat s! fii parte a unui grup şi s! ştii c! ai multe în comun cu membrii lui. 6n plus. atunci p!rerile lor ar putea deveni mai importante dec t cele proprii sau ale adul%ilor. copiii cedeaz! în fa%a presiunilor din partea membrilor grupului. pentru a c!p!ta siguran%a c! va p!stra rela%iile cu ei. Plus la aceasta. Ba v rsta adolescen%ei.

Dup! e$erci%iu. 6n ce situa%ii presiunea semenilor a afectat deciziile. /. 9ace%i o discu%ie în care elevii s! compare opiniile colegilor şi s! formuleze anumite concluzii la tem!. Dpune%i'le s! sf!tuiasc! prietenul ce s! fac! şi cum s! dep!şeasc! mai bine situa%ia în care a ajuns. . de a da citire acesteia sau a e$prima concluziile pe care le'au tras. în asemenea situaţii! (.7 #lev . 6ntreba%i participan%ii& Prin ce presiuni trec în această perioadă! &unt presiunile po#itive sau negative! "um îi afectea#ă situaţiile de presiune! "e fac ei. de obicei.. +um v'a%i sim%it atunci c nd a%i povestit colegilor cu ce presiuni v! confrunta%i în via%a voastr!. De ce. +um v! sim%i%i atunci c nd face%i sau dup! ce face%i ceva ce crede%i c! n'ar trebui. Di%c 4ii+ +are parte a activit!%ii vi s'a p!rut mai uşoar! 8 mai dificil!.7 Begate de viitor. alegerile voastre. #ste important s! po%i face fa%! acestor presiuni. “ GGID DE UTILIZARE A PRIETENIILOR” Sc"#+ >perationalizarea conceptului de prietenie . sunt inevitabile. Propune%i participan%ilor s! alc!tuiasc! individual o scrisoare adresat! unui prieten aflat sub presiune. da%i posibilitate doritorilor de a'şi împ!rt!şi e$perien%a de scriere a scrisorii. )uga%i grupurile s! prezinte celorlal%i ideile lor. apoi s! noteze pe foaie ce presiuni tr!iesc în calitate de& 7 9iu 8 fiic! . De%criere+ 9ace%i o introducere& Presiunile sunt situa%iile în care cineva se simte obligat sau influen%at s! fac! ceva. + t de des da%i sau primi%i sfaturi legate de situa%iile dificile. #le reprezint! o parte integrant! a vie%ii. Propune%i elevilor s! se grupeze c te patru'cinci şi s! discute.7 Prieten .PRESIUNI Sc"#& conştientizarea presiunilor la care sunt supuşi în prezent adolescen%ii1 e$aminarea modalit!%ilor de dep!şire a situa%iilor de presiune.

iar planificarea timpului poate preveni aceste situa%ii nepl!cute. +um mentinem o relatie de prietenie. ob%inem mai multe posibilit!%i de realizare a lucrurilor pe care dorim cu adev!rat s! le facem. +um ne comportam intr'o astfel de relatie. . am narea. a'şi realiza scopurile. 9ormarea abilit!%ilor de management a timpului reprezint!. Pentr a di%# ne c:t (ai eficient de ti(# ! n"%tr 8 e%te nece%ar %5+ B planific!m activit!%ile 7 respect!m echilibrul dintre munc! şi odihn! 7 evit!m dispersarea eforturilor în prea multe direc%ii sau s! evit!m situa%ia în care nu facem nimic. Putem avea prieteni de se$ opus. Dar de la o prietena. +e asteptam de la un prieten. adic! s! trecem uşor de la o activitate la alta. Duprasolicitarea. deoarece nu ştim de ce s! ne apuc!m 7 fim fle$ibili. +um ne poate ajuta un prieten intr'o situatie problema8 Te3nici %i acti$itati de #!anificare eficienta a ti(# ! i 5aterial informativ A folosi timpul în cel mai ra%ional mod este pentru fiecare persoan! o modalitate de a reuşi. in echipe de . +um ne alegem prietenii. a avea succes. totodat!. înclina%ii şi talente. în func%ie de priorit!%i. sfaturile pe care I le'ar da unui e$traterestru adolescent8 unei e$traterestre adolescente. plictiseala sunt şi ele o surs! de stres. +um initiem o relatie de prietenie. o important! metod! de diminuare a stresului. în afar! de activit!%ile cotidiene şi responsabilit!%ile pe care trebuie s! le onor!m. a'şi stimula încrederea în sine. Dezvoltarea personal! este incomplet! dac! nu acord!m aten%ie şi acestor %eluri din via%a noastr!. Ideile echipelor se centralizeaza si se realizeaza un ghid de utilizare a prietenilor Di%c tii+ +e inseamna sa fii prieten cu cineva.'0 persoane. fiecare din noi are diferite dorin%e. care sunt incepatori in initierea si mentinerea relatiilor de prietenie de pe Pamant. +u siguran%!.De%criere+ =inerii sunt rugati sa scrie . Prin organizarea timpului.

a sta destins şi a revedea imaginar evenimentele zilei. Abilitatea de determinare a priorit!%ilor personale poate fi înv!%at! prin e$ersare. care ne permite s! cuprindem dintr'o privire ce avem de f!cut şi s! ne împ!r%im ra%ional eforturile. este recomandat! elaborarea unor programe de timp liber care s! ofere diverse oportunit!%i.Alc!tuirea unei liste cu ceea ce credem c! trebuie s! facem este un prim pas în planificarea timpului. plimb!rile. activit!%ile de timp liber au fost grupate astfel& 7 acti$it54i care c"re%# nd intere%e!"r #er%"na!e+ sport. 6n procesul de stabilire a priorit!%ilor este util s!& 7 g!sim un echilibru dintre ceea ce este important şi ceea ce este urgent 7 stabilim nivelul de importan%! al fiec!rui obiectiv sau al sarcinii pe care o avem în fa%! 7 analiz!m c t timp putem dedica fiec!rei sarcini. 6n primul r nd. <oti%ele au mai multe avantaje. Ti(# ! !i*er Activit!%ile de timp liber ale adolescen%ilor sunt diverse. muzic!. fiind influen%ate de tendin%ele sociale actuale. ne eliber!m de grija c! vom uita s! realiz!m ceva şi ne concentr!m asupra activit!%ii curente. adic! rolul ei în atingerea obiectivelor pe care le avem. dans etc. intereselor noastre şi celor pe care le solicit! circumstan%ele. reuşim s! ne ocup!m de îndeplinirea celor mai importante sau urgente activit!%i la început. încrederea în sine. vizite. a privi televizorul. #ste important s! %inem cont de& termenul pe care îl avem la dispozi%ie pentru îndeplinirea sarcinii1 durata apro$imativ! de realizare a sarcinii1 importan%a activit!%ii. s!n!tatea şi abilit!%ile sociale.vorbitul la telefon. Ein nd cont de multiplele avantaje ale activit!%ilor recreative. a lua masa cu prietenii 7 acti$it54i de re!a9are+ a asculta muzic!. . Dtabilirea priorit!%ilor ne ajut! în organizarea timpului. Dac! aranj!m sarcinile conform importan%ei lor. Dac! ne baz!m doar pe memorie atunci c nd avem de efectuat mai multe activit!%i. avem un instrument compact. Bu nd în considerare criteriile de a fi liber alese şi distractive. Dtudiile despre petrecerea timpului liber au ar!tat c! preocup!rile pozitive îi pot ajuta pe adolescen%i s! se cunoasc!. Hn alt beneficiu este c! odat! ce am scris lucrul. s!'şi dezvolte personalitatea.1 acestea sunt de multe ori competitive 7 acti$it54i #entr a fi 7n c"(#ania ce!"r!a!4i8 7n %#ecia!8 a %e(eni!"r & discu%ii. Analiza importan%ei ar putea include e$aminarea consecin%elor realiz!rii şi ne' realiz!rii activit!%ii. f!r! a cheltui timpul cu celelalte. mass'media şi oportunit!%ile e$istente. avem mintea înc!rcat! cu o sumedenie de g nduri şi griji. deoarece ne orienteaz! activitatea în direc%ia care corespunde nevoilor.

Distribui%i elevilor c te o fiş! 3pag. Internet. carte de telefon. . propune%i grupurilor s! fac! o list! de diferen%e dintre activit!%ile recreative s!n!toase şi cele d!un!toare. Activit!%ile din st nga sus au un termen de realizare strict.. Darcinile din dreapta sus sunt priorit!%ile. nu este important-. cunoaşterea unor oameni noi cu interese asem!n!toare. con%inutul din dreapta jos se deplaseaz! spre col%ul din dreapta sus. Acum propune%i grupurilor s! descrie cinci avantaje. dar suficient de t rziu pentru ca s! elibera%i timpul pentru alte activit!%i. familie şi prieteni4. ele ocup! mai mult timp dec t este necesar. Di%c 4ii+ Ba ce nevoi personale r!spund activit!%ile de timp liber.& ziare. /. Dup! aceasta. )uga%i elevii s! formeze grupuri mici şi s! împ!rt!şeasc! e$perien%ele proprii de petrecere a timpului liber. Pe m!sur! ce timpul trece. )epartiza%i în ele sarcinile pe care le ave%i pentru o anumit! perioad! de timp. partea din dreapta sus : *Hrgent. Argumenta%i. Analiza%i ce a%i ob%inut. nu este important-. important-. iar cea din dreapta jos : *<u este urgent. beneficii ale activit!%ilor recreative s!n!toase. . Pentru sarcinile care se afl! în col%ul din st nga jos trebuie s! acorda%i c t mai pu%in timp. )euni%i participan%ii şi încerca%i s! identifica%i împreun! resursele care pot fi utilizate pentru a g!si activit!%i recreative s!n!toase 3de e$. +e influen%eaz! alegerea activit!%ilor distractive. partea din st nga jos : *<u este urgent.CLARI1ICAREA PRIORITATILOR 6mp!r%i%i în patru o foaie. Adolescen%ii decid singuri sau li se impun moduri de petrecere a timpului liber. CUM ITI PLACE SA TE ODIGNESTI@ Sc"#+ în%elegerea importan%ei unor activit!%i recreative s!n!toase. )uga%i grupurile s! prezinte rezultatele lucrului lor. asigura%i'v! c! le acorda%i timpul necesar. important-. Deseori. "A04 pentru completare şi propune%i'le s! continue frazele de pe ea. #ste important s! le realiza%i p n! ajunge%i în criz! de timp. <umi%i partea din st nga sus *Hrgent. De%criere& ". (. dar sunt mai pu%in importante. Da%i e$emple doar dac! este nevoie : reducerea stresului.

iar aceasta implic! alegeri conştiente. de fapt. este important s! ne întreb!m dac! fiecare cheltuial! de energie este efectuat! în conformitate cu scopurile şi valorile noastre. Dificult!%ile pe care le provoac! banii îl pot face pe un om s! se simt! neajutorat. realiz!rile noastre sunt lucruri care conteaz! mult mai mult dec t to%i banii din lume. dar şi de felul în care persoana priveşte banii. echilibrarea cheltuielilor cu veniturile. o form! de energie. dar nu reprezint! o valoare în sine. Analiza situa%iei din perspectiva nevoilor. +are sunt asem!n!rile între b!ie%i şi fete privind activit!%ile recreative. #i constituie. uneori inconştient. Manii sunt un mijloc şi dac! îi foloseşti inteligent. +u referire la modul de percep%ie a banilor. 9amilia. Dac! da. 5anagementul banilor se refer! la formarea stabilit!%ii şi responsabilit!%ii financiare prin evaluarea alternativelor. +are sunt activit!%ile de recreare practicate mai des de adolescen%i. s! ajungi acolo unde î%i doreşti. frustrat. mul%i fiind nevoi%i s! se descurce cu sume foarte mici în decursul unor perioade destul de îndelungate. cas!. +e trebuie de f!cut pentru ca tinerii s! adopte mai des tipuri s!n!toase de odihn!. prietenii. haine şi altele. Pentru a ne p!stra echilibrul. ca povar! sau surs! de bun!stare. economisire. De ce. sup!rat. de ce se înt mpl! aşa. Te3nici %i acti$itati #entr e9er%area #r"ce% ! i de ad(ini%trare a *ani!"r Materia! inf"r(ati$ Manii sunt importan%i. trebuie de men%ionat c! nu to%i copiii care au p!rin%i pleca%i la munc! peste hotare sunt sus%inu%i financiar de c!tre aceştia la un nivel adecvat. Dar deosebirile. <e trebuie bani pentru a'i schimba pe hran!. Acest stres financiar este cauzat nu doar de insuficien%a banilor. s'a constatat c! în multe cazuri copiii migran%ilor le atribuie acestora o valoare e$agerat!. dorin%elor. precum şi de faptul dac! îşi controleaz! bugetul ori banii îl conduc. principiile personale. te pot ajuta s!'%i realizezi scopurile. prevenirea problemelor financiare prin evitarea cheltuielilor la primul impuls. +opiii utilizeaz!.+rede%i c! persoanele de diferite v rste au opinii diferite despre odihn!. > modalitate de a reduce stresul financiar este s! accep%i c! ai nevoie de bani ca mijloc de a asigura calitatea vie%ii tale şi de abilit!%i pentru a'i folosi eficient. valorilor şi situa%iei generale (. Pr"ce% ! de a!c5t ire a * -et ! i inc! de+ ". Dtabilirea scopurilor personale şi financiare . 6n acest conte$t. situa%ia lor material! mai solid! dec t a altor persoane din comunitate pentru a ar!ta celor din jur c! o duc bine şi c! starea în care se afl! nu le provoac! suferin%!.

a vizualiza viitorul. Planificarea cheltuielilor înseamn! s! ai un plan concret prin care banii de care dispui s! te ajute s!'%i realizezi scopurile. Cti%i pe ce ajutor pute%i conta din partea lor.. adolescen%ii ai nevoie de anumite abilit!%i pentru a se descurca. stabili scopuri. Cti%i c %i bani cheltui%i s!pt!m nal. +um vre%i s! cheltui%i banii pe care îi ve%i ob%ine din economii. Administrarea banilor este unul din paşii spre independen%! şi nu este uşor de realizat. #i observ! cum p!rin%ii administreaz! resursele financiare. #laborarea bugetului personal în baza veniturilor. ştii c! te po%i descurca de sine st!t!tor. cheltuieli4 0. cu timpul sunt implica%i în discu%iile despre bugetul familial. +ine v'ar putea ajuta atunci c nd ave%i întreb!ri legate de resursele financiare.! pune%i bani deoparte. . Indiferent ce sum! de bani se afl! la dispozi%ia lor. Di%c ta4i c e!e$ii de%#re ad(ini%trarea *ani!"r+ +e înseamn! s!'%i planifici cheltuielile. Administrarea resurselor proprii este str ns legat! de capacitatea de a stabili scopuri de via%!. +rede%i c! primi%i destui bani pentru a v! descurca.. Hnii copii şi tineri care au p!rin%i pleca%i decid singuri c nd şi cum s!'şi cheltuiasc! banii. el poate înv!%a s! cheltuiasc! anumite sume de bani ra%ional. iar apoi înva%! s!'şi e$ercite controlul asupra cheltuielilor proprii. în conformitate cu nevoile pe care le are. Atunci c nd î%i po%i controla cheltuielile. a planifica paşii spre succes. )evizuirea bugetului pentru a ajusta cheltuielile Adolescen%ii înva%! aceste lucruri prin e$emple şi din e$perien%!.al%ii împart aceast! responsabilitate cu persoana în grija c!reia au r!mas. a pune în valoare aptitudinile şi talentele personale. raporta cheltuielile la posibilit!%i. +ompararea corespunderii situa%iei actuale cu cea planificat! în buget 3venituri. A%i discutat cu p!rin%ii despre cum se aşteapt! ei ca voi s! cheltui%i banii. +e scopuri ave%i în leg!tur! cu banii de care dispune%i. a cheltuielilor fi$e şi variabile /. +e sum! ar fi suficient! pentru un adolescent. deoarece creeaz! situa%ii în care trebuie s! faci alegeri. P n! la etapa în care adolescentul va avea un control asupra veniturilor sale. C $inte 6i e9#re%ii ti!e #entr a i(#!ica ad"!e%cen4ii 7n di%c 4ii!e de%#re *ani+ .

. 6mprumutul este recomandat ca ultim! solu%ie în cazul dificult!%ilor financiare.Alegere. fiecare îşi achit! consuma%ia1 stabilim ce sum! de bani putem da cu împrumut unul altuia în caz de necesitate etc. <evoie. dar şi e$plor ndu'ne creativitatea. Dac! avem impresia c! prietenii ne pre%uiesc pentru uşurin%a cu care d!m cu împrumut bani. Muget. Prosperitate. 5ai înt i.4. (. ar fi bine s! ne revizuim rela%iile cu ei. ' pune nevoile înaintea dorinţelor.ne ajut! s! urm!rim felul în care ne administr!m bugetul. 6n acest fel ne vom proteja şi bugetul. 5unc!. Prietenia nu se poate baza pe bani : este un adev!r de care trebuie s! fim conştien%i. /. ' face distincţie între prieteni şi bani. Investi%ii. +heltuieli. )!bdare. este bine s! avem o list! preg!tit! de cump!r!turi necesare. Pr"# ne4i ad"!e%cen4i!"r te3nici de #!anificare a c3e!t ie!i!"r . este bine s! opt!m pentru bucate simple şi s! evit!m b!uturile sofisticate. ' m nca în oraş cu înţelepciune. +adourile create de noi au. şi s!n!tatea. 6n aşa fel vom fi siguri c! nu am uitat nimic şi vom evita s! cheltuim din impuls. . +erturile în leg!tur! cu banii sunt cauza unor probleme rela%ionale dintre oameni. ' confecţiona cadourile. o valoare sentimental! mai mare. Dac! decidem s! ne încerc!m dib!cia.enituri Oferi4i ad"!e%cen4i!"r % -e%tii #entr e9er%area nei ad(ini%tr5ri financiare a t"n"(e ". #conomii.aloarea banilor. > alt! sugestie este procurarea lucrurilor doar atunci c nd trebuie s! achizi%ion!m sau s! înlocuim ceva. 0. putem g!si idei care s! ne inspire în diverse reviste. ' face cumpărături în mod inteligent.. +ontrol. 6nainte de a intra în magazin. Decizia dac! ne putem permite anumite cheltuieli va depinde de venitul pe care îl avem şi maturitatea de a nu l!sa dorin%ele s! ne d!uneze. Pentru a e$ersa administrarea resurselor financiare este necesar s! cunoaştem propriile obişnuin%e de a cheltui. )isip!. . e bine s! lu!m în considera%ie garan%ia obiectului şi posibilit!%ile de a'l repara. +el mai bine este s! discut!m anumite reguli legate de acest domeniu înainte ca s! apar! divergen%ele 3de e$. de cele mai multe ori. pentru c! este esen%ial. + nd alegem s! m nc!m în oraş. +ompara%i pre%urile la produse în diferite magazine. dac! petrecem o sear! cu prietenii. 6ntrebarea adresat! nou! înşine de fiecare dat! c nd vrem s! cump!r!m ceva& *Am nevoie de acest obiect sau vreau s!'l cump!r. Dorin%!.. Bibertate.. #a se %ine pe lucruri care vizeaz! mai mult latura spiritual! a oamenilor.

iar la sf rşit : celelalte dou!.şi *real. dac! a%i cheltuit mai pu%in pentru haine acum.. ce nevoi ave%i şi cum a%i putea s! v! stabili%i scopuri financiare pentru viitor. +ompleta%i un tabel care s! con%in! suma de bani pe care spera%i s'o ob%ine%i în calitate de venit într'un anumit interval de timp. Nhidarea dup! buget Dcop& adolescen%ii e$erseaz! planificarea cheltuielilor. c!r%i.a trebui s! lucra%i cu dou! tabele. discotec! etc. transport.I. men%ion nd c! banii au diferite func%ii pentru diferi%i oameni. 9ace%i o list! de cheltuieli lunare şi nota%i ce sume de bani trebuie 8 pute%i rezerva pentru fiecare categorie. Dac! e$ist! o diferen%! între valorile din rubricile *planificat.ale ambelor tabele.9ace%i o introducere. alimente. 6n alt tabel ar!ta%i cheltuielile sau categoriile de cheltuieli pe care inten%iona%i s! le face%i în aceeaşi perioad!. CE INSEAMNA IANII@ Sc"#& e$plorarea opiniilor elevilor despre bani De%criere+ ". haine.. suma care a r!mas poate fi transferat! pentru luna viitoare la categoria de buget *distrac%ii-. A%i putea decide s! re'orienta%i banii economisi%i spre alte categorii de cheltuieli& de e$. ve%i urm!ri ca veniturile s! nu fie dep!şite de cheltuieli şi ve%i transfera ra%ional banii economisi%i spre categoriile de buget care v! intereseaz!. )eveni%i la aceste tabele dup! un timp. pentru a trece în ele& "4 veniturile de care a%i beneficiat în realitate şi (4 sumele de bani pe care le'a%i cheltuit de fapt la fiecare categorie planificat!. între%inerea locuin%ei. pentru echilibrarea lor în func%ie de venituri. de e$.. 6n acest fel ve%i observa modul în care distribui%i banii de care dispune%i în func%ie de nevoile pe care le ave%i. complet nd la începutul unei perioade de timp primele dou! coloane. %in nd cont de banii disponibili& de e$. o lun!.)ealiza%i un asalt de idei. Acest e$erci%iu v! va influen%a cheltuielile pentru luna urm!toare. 6n acest mod ve%i putea urm!ri cum cheltui%i banii într'o anumit! perioad! de timp. indica%i'o în ultima rubric!. Indica%i venitul total pentru o lun!. . rug nd participan%ii s! r!spund! la întrebarea& +e înseamn! banii pentru tine. >bservarea bugetului personal Dcop& adolescen%ii cunosc modul în care obişnuiesc s!'şi distribuie cheltuielile. +ompleta%i un tabel asem!n!tor cu cel propus ca model. .

. Di%c tii+ . în func%ie dac! sunt de acord sau nu cu aceste idei. . sau rugand persoanele care au idei asemanatoare sa se grupeze. împ!rt!şind ceea ce au notat în mod individual. De%criere+ ". despre lucrurile legate de bani. aştepta%i ca elevii s!'şi e$prime op%iunile şi ruga%i doritorii s!'şi argumenteze pozi%ia. *nu sunt de acord-.)epartiza%i fiec!rui participant fişa cu fraze de completat 3pag. Dac! unii elevi nu în%eleg sensul unei e$presii. (. /. Diviza%i sala conven%ional în trei p!r%i& *de acord-. . . +e concluzii puteti face despre tema discutata. +e vi s'a parut mai greu8mai usor in activitate. CARE ESTE PAREREA TA@ Sc"#+ e$plorarea opiniilor elevilor despre bani. Di%c tii+ +um v'ati simtit cand ati lucrat individual. pe rand. da%i posibilitate grupului s! o e$plice. Dati posibilitatea tuturor participantilor sa'si impartaseasca ideile. Propune%i participan%ilor s! fac! schimb de idei referitor la bani. 9orma%i grupuri a c te trei'patru persoane.'ati gandit la parerile voastre despre bani inainte de aceasta activitate. Puteti face asta. 5en%iona%i c! este important s! fie respectate toate opiniile şi nu este nevoie s! se ajung! la vreun consens. oferind cuvantul fiecarui elev. dupa ce s'au plimbat prin sala si au luat la cunostinta de opinille colegilor.. 5en%iona%i c! este permis ca participan%ii s!'şi schimbe opiniile şi s! aleag! alt! pozi%ie în urma audierii argumentelor propuse de colegi. +iti%i pe r nd afirma%iile din fiş!. *nu sunt sigur-. )uga%i elevii s! mediteze asupra celor realizate p n! în acest moment şi s! noteze individual un lucru pe care l'au aflat din activitate si unul asupra caruia si'au schimbat viziunea dupa participarea la e$ercitiu 0. "AI4 sau scrie%i frazele pe tabl! şi propune%i'le s! le completeze individual în scris. Dar in grup. de obicei. +u cine discutati. Dpune%i participan%ilor c! le ve%i propune nişte idei despre bani şi ruga%i'i s! aleag! în ce parte a s!lii se vor deplasa.

copiii ajung tot mai des în situa%ii în care trebuie s! fac! alegeri şi s! ia decizii independent. 6n .. totuşi. Problemele care r!m n nerezolvate pot afecta echilibrul persoanei. +e a%i aflat din aceast! activitate. Te3nici %i acti$itati #entr e9er%area #er"ce% ! i de ! are a decizii!"r c3i*z ite 5aterial informativ S"! 4i"narea #r"*!e(e!"r 6i ! area decizii!"r > dat! cu v rsta. nu toate problemele pot fi rezolvate independent. 9isa afirmatii Manul este ochiul dracului Dtrange albi pentru zile negre Manii sunt un mijloc de realizare a scopurilor Manii nu ajung niciodata <u conteaza prin ce fel de munca castigi banii. +um s'au schimbat p!rerile voastre despre bani o dat! cu v rsta. Manul te face respectat Manul te face sa pari mai destept Manii se fac cu rabdare.'a fost uşor sau dificil s! v! g!si%i pozi%ia în sal!. De ce. De ce. pot fi dep!şite prin e$ersarea unor deprinderi. Dupa munca apar si ei. ca şi comportamentele de risc. > dificultate se poate transforma într'o problem! mai serioas! şi datorit! faptului c! nu am reuşit s'o solu%ion!m. în special. Abilit!%ile de solu%ionare a problemelor sunt esen%iale pentru a face fa%! multor e$perien%e stresante. +are idei despre bani sunt mai r!sp ndite. dar majoritatea. Dcopul scuza mijloacele. av nd în vedere faptul c! în adolescen%! devin destul de frecvente situa%iile de influen%! şi presiune. Desigur. #ste binecunoscut faptul c! adul%ii nu pot face mereu acest lucru în locul copiilor.

#$aminarea logic!. Dtudiile au demonstrat c! abilitatea de a solu%iona probleme are mai multe beneficii& 7 Asigur! o func%ionare mai bun! la şcoal! şi serviciu 7 +ontribuie la stabilirea unor rela%ii mai bune cu colegii. deoarece ignorarea lor ar putea conduce la situa%ia în care nici una din solu%ii s! nu fie potrivit!. &. iar atunci c nd aceste modalit!%i se dovedesc a fi ineficiente. f!r! grab! şi creativ! a situa%iei de problem! poate genera mai multe solu%ii posibile. familia. prietenii. s!'%i cunoşti stilul obişnuit de abordare a situa%iilor dificile şi s! înve%i s! aplici strategii eficiente în diferite situa%ii. în acest proces oamenii se rezum! la c!ile comune. Dtabilirea celei mai potrivite solu%ii este un e$erci%iu care poate s! dureze mult şi s! fie obositor. Anumite aspecte ascunse ale problemei trebuie la fel e$aminate. ne clarific!m mai uşor ideile şi putem observa propriile reac%ii. cunoscute de a ac%iona. Deseori. alte persoane 7 +onsolideaz! stima de sine 7 Accentueaz! sentimentul de control asupra vie%ii proprii 7 Inspir! optimism în leg!tur! cu viitorul 7 )educe disperarea în alte situa%ii dificile Pentru a dezvolta abilitatea de solu%ionare a problemelor este important& s! percepi problemele ca pe o parte normal! a vie%ii. Ce %"! 4ii e9i%t5@ Ba aceast! etap!.timp. +u c t mai . ". Hneori. Care e%te #r"*!e(a ce %"!icit5 rez"!$are@ #ste e$trem de important ca problema s! fie definit! complet şi corect. dar foarte util pentru proces. care pot fi e$aminate cu ajutorul întreb!rilor prezentate în continuare. devenim mai nesiguri de for%ele proprii. ne sim%im stresa%i şi dependen%i de persoanele care se descurc! mai bine cu aceste dificult!%i. apela%i mai degrab! la imagina%ie. <u supune%i nimic criticii. anume definirea clar! a problemei constituie cheia spre solu%ionarea acesteia. familia. sunt generate c t mai multe idei pentru rezolvarea problemei. Prietenii. )!spunz nd în scris la aceste întreb!ri. profesorii şi alte persoane pot fi nişte surse de idei noi. sunt descuraja%i. #$ist! mai multe tehnici de abordare a situa%iilor de problem!. =oate au în baz! aceleaşi aspecte.

. +unoaşterea imaginii ideale pe care o avem despre solu%ionarea problemei ne va ajuta s! lucr!m asupra ideilor care sunt c t mai aproape de aceast! solu%ie.. Am putea constata c! unele nu sunt realiste. +e factori ne'au ajutat şi ce obstacole am înt lnit. Analiza efectuat! trebuie s! v! arate care dintre op%iuni este cea mai potrivit! pentru problema pe care vre%i s'o rezolva%i. >piniile altora pot fi foarte utile în asemenea situa%ii. #ste important s! privim c t mai creativ toate ideile generate p n! acum.. +um vrem s! arate situa%ia. +are este obiectivul. . fiecare trebuie s!'şi cunoasc! responsabilit!%ile din cadrul planului de ac%iuni. e bine s! analiz!m în ce m!sur! solu%ia a fost într'adev!r potrivit! şi a adus rezultatul dorit. iar c teva chiar realizate. deoarece mai t rziu va trebui s! le facem fa%! în practic!. Dac! sunt implicate mai multe persoane. cu at t este mai bine. Pentru a avea succes. <u are nici un rost s! evit!m acum r!spunsurile nepl!cute. <otarea argumentelor pro şi contra în leg!tur! cu solu%iile g!site ne ajut! s! evalu!m consecin%ele ac%iunilor noastre. s! le leg!m una de alta pentru a vedea ce ob%inem. Ac4i neaJ #ste momentul efectu!rii unor ac%iuni concrete. Dolu%ia potrivit! nu doar elimin! dificultatea. Poate fi de folos s! ne imagin!m ce ar r!spunde alte persoane dac! le'am întreba acelaşi lucru. Care e%te decizia@ Adesea. de aceea va trebui s! renun%!m la ele. + t de bine am f!cut fa%! acestor obstacole. Am narea lu!rii deciziei înseamn! am narea solu%ion!rii problemei. +e posibilit!%i de a ac%iona presupun solu%iile formulate la pasul precedent. E$a! area+ c ( ne/a( de%c rcat@ Pentru a trage c t mai multe înv!%!minte din e$perien%!. Ce c"n%ecin4e ar a$ea %"! 4ii!e identificate@ +e urm!ri ar avea fiecare dintre solu%iile la care ne'am g ndit. este important! utilizarea tuturor resurselor disponibile. s! nu ne limit!m la c!ile obişnuite de a ac%iona. > privire realist! este crucial! la aceast! etap!.multe alternative sunt g!site. aceast! etap! este cea mai dificil!. Altele ar putea fi modificate. 6n cazul în care problema nu a fost . dar este şi realizabil! sub aspect practic. ). D'ar putea s! fie nevoie de planificarea unei serii de ac%iuni sau paşi necesari pentru solu%ionarea problemei. '.

Strate-ii de ! are a deciziei Am nare : evitarea de a lua o decizie p n! în ultimul moment.alorile : ceea ce este important pentru persoan!. familia sa. De regul!. . atunci c nd nu reuşim s! rezolv!m problema din prima încercare. este vorba de o planificare insuficient!. Atunci c nd ne propunem s! rezolv!m o dilem!. lu nd în considerare toate persoanele implicate. f!r! a analiza prea mult sau deloc efectele alegerii f!cute. > alt! recomandare se refer! la problemele cu o înc!rc!tur! emo%ional! mare : acestea ar trebui e$aminate foarte atent. va fi satisf!c!toare pentru c t mai mul%i oameni şi va prezenta c t mai pu%in risc. D"rin45 : a alege op%iunea care ar putea conduce la cel mai bun rezultat. Sintez5 : a alege op%iunea cu cea mai mare probabilitate de realizare şi care pare mai atractiv!. indiferent de riscurile pe care le implic!. alte persoane din cultura sa ? Demenii : presiunile din partea persoanelor cunoscute de a adopta comportamente pozitive sau negative ? >bişnuin%ele : fiecare persoan! îşi formeaz! anumite obişnuin%e de a proceda în diferite situa%ii ? #mo%iile : fiecare decizie produce unele tr!iri ? 9amilia : deciziile pe care le'au luat al%i membri ai familiei ? )iscurile şi consecin%ele : c t de multe sunt în joc.solu%ionat! aşa cum ne'am dorit. c nd este nevoie de ac%ionat urgent. Sec ritate : a alege varianta care va aduce un anumit succes. 1act"ri care inf! en4eaz5 " decizie+ ? . este important s! evit!m situa%iile în care suntem obosi%i sau stresa%i. ce ai de c ştigat şi de pierdut. este nevoie s! încerc!m aplicarea unei alte solu%ii sau s! îmbun!t!%im planul de ac%iuni. S#"ntan5 : a alege prima op%iune care î%i vine în minte. Abilit!%ile de solu%ionare a problemelor pot fi e$ersate doar în practic!. nu de incapacitatea persoanei 3lor4 de a'i face fa%!. prin aplicarea unor tehnici concrete. E$itare : a alege solu%ia care va asigura cel mai bine evitarea eşecului.

(. . Dcrie%i pe tabl! urm!toarele întreb!ri& +ine. #ste important ca elevii s! argumenteze de ce s'au oprit asupra acelor variante de rezolvare. + nd. #$plica%i sarcina& grupurile vor trebui s! aplice tehnica întreb!rilor fermecate pentru a aduna c t mai mult! informa%ie despre problem!. +um. 6n ce situa%ii v'ar fi utile. 9iecare din cele şase întreb!ri trebuie repetat! p n! c nd se epuizeaz! toate ideile participan%ilor din grup.. grupurile vor trebui s! decid! ce solu%ie sau solu%ii pot fi g!site pentru problema discutat!. Di%c 4ii+ .4. De ce. Descriere& . 5etoda ne permite s! e$amin!m în detalii problema. . Ba urm!toarea etap!. #a se poate referi la comunitate. +um v'a ajutat tehnica în discu%iile voastre. +e concluzii pute%i face ca rezultat al activit!%ii.S # nere : a alege solu%ia care corespunde sau urmeaz! aştept!rile pe care le au alte persoane fa%! de tine 3familia. De ce. la adolescen%i în general sau la orice alt domeniu la care se g ndesc elevii. Ideile vor fi notate pe foi.Dpune%i elevilor c! adresarea acestor întreb!ri atunci c nd ne confrunt!m cu o problem! ne poate ajuta s! o în%elegem mai bine.'a fost greu 8 uşor s! alege%i o problem! care afecteaz! to%i membrii grupurilor. CEA MAI IUNA DECIZIE Dcop& împ!rt!şirea e$perien%elor de luare a deciziilor. +um a%i ales solu%ia sau solu%iile. De%criere+ ". INTREIARILE 1ERMECATE Sc"#+ e$ersarea abilit!%ii de analiz! a unei situa%ii de problem! într'un timp scurt. Hnde. Propune%i participan%ilor s! formeze grupuri mici şi s!'şi aleag! o problem! pe care s! o discute. + t de des folosi%i aceste întreb!ri în via%a real!. 5en%iona%i c! problema aleas! trebuie s! fie important! pentru to%i membrii grupului. +e. prietenii etc. s! adun!m mult! informa%ie util! şi s! g!sim diferite solu%ii pentru ea într'o perioad! scurt! de timp.

*6mbr!c nd. "AK4 şi ruga%i'i s! o completeze individual. )uga%i grupurile s! noteze pe o foaie punctele comune şi principalele deosebiri ale ideilor care apar%in membrilor de grup. 9orma%i grupuri mici şi propune%i elevilor s! fac! un schimb de idei referitor la modul de completare a fişei. intuitive şi durabile. informa%iei disponibile. Invita%i grupurile s! prezinte sintezele efectuate. A%i putea oferi elevilor posibilitatea de a completa fişa cu alte decizii pe care le'au luat.". al%ii se bazeaz! mai mult pe intui%ie sau sunt foarte creativi. P5!5ria a!*5 se concentreaz! asupra datelor.problemei. +are sunt situa%iile în care ne este mai greu s! lu!m singuri o decizie. dar şi creative. putem aplica mai multe abord!ri asupra aceleiaşi situa%ii. ra%ionale. (. Prin acest e$erci%iu persoana ajunge s! g ndeasc! şi în alte moduri dec t este obişnuit!. /. f!c nd un semn în coloana care li se potriveşte în dreptul fiec!rei fraze. deoarece se va baza pe e$aminarea multilateral! a situa%iei. Di%c 4ii+ De ce este nevoie pentru a lua o decizie bun!. emotive. ne asigur!m c! decizia pe care o vom lua va fi potrivit!. =ehnica propus! poate fi aplicat! individual sau în grup. adic! ceea ce a stat la baza ei. 6n ce situa%ii este mai uşor s! iei decizia singur 3!4. . . +e mai trebuie s! afla%i ca s! v! descurca%i. îşi formeaz! o viziune comple$! şi poate g!si solu%ii noi. 9iecare *P!l!rie g nditoare.diferite *p!l!rii g nditoare-. 5en%iona%i c!. Dpune%i participan%ilor c! ve%i discuta despre felul în care tinerii iau diferite decizii.. +e concluzii pute%i face în baza acestor informa%ii. Hnii oamenii sunt mai ra%ionali. +e cunoaşte%i despre situa%ie. ?ASE KPALARII GANDITOARE” Dcop& a e$amina o decizie din toate punctele de vedere.are stilul propriu de abordare a situa%iei sau problemei. Acum ve%i analiza *istoria. Prin aceast! tehnic!. Distribui%i participan%ilor c te o fiş! 3pag. pot alege mai multe variante de r!spuns pe fiş!. Dolu%iile ob%inute prin ea vor fi şi bine g ndite. dac! este nevoie. #$ist! diferen%e între fete şi b!ie%i dup! felul în care iau decizii.

Deoarece ve%i fi conştient de beneficiile pe care le aduce situa%ia. ve%i face fa%! mai uşor dificult!%ilor care vor ap!rea pe parcurs. +um percep situa%ia oamenii care au alt! motiva%ie dec t dvs. Pentru aceasta este nevoie s!& ". atunci c nd tehnica este aplicat! în grup.. Pentru a nu speria fantezia.. 6n acest mod ve%i fi preg!tit pentru anumite dificult!%i care pot ap!rea.ne ajut! s! privim în viitor şi s! vedem posibilele consecin%e negative ale ac%iunilor noastre. Ba prim! etap!. solu%ia. o ajut! s! se realizeze. P5!5ria a!*a%tr5 are rolul de a controla procesul de solu%ionare a problemei. 9ace%i în partea st ng! a foii lista for%elor. Desigur. profesori. vecini4 sau al persoanelor de diverse profesii 3înv!%!tori. 6ncerca%i s! vede%i cum ar reac%iona emo%ional alte persoane implicate în problem!. . factorilor. ceea ce v! va ajuta s!'l îmbun!t!%i%i sau s! v! g ndi%i la modalit!%i prin care s! diminua%i sau s! preveni%i riscurile. + nd ideile sunt prea seci.etc. medici. Descrie%i la mijlocul foii care este situa%ia pe care vre%i s'o vede%i realizat!. dar *p!l!ria neagr!. +e sim%i%i în leg!tur! cu situa%ia. Astfel. e bine s! g ndeşti pozitiv. toate ideile sunt acceptate şi notate.P5!5ria r"6ie ne ajut! s! privim situa%ia prin prisma intui%iei şi emo%iilor. poli%işti4. Prin aceast! tehnic! pute%i vedea factorii care vor influen%a într'un mod sau altul implementarea deciziei luate. planul. decizia. pute%i m!ri ac%iunea for%elor care v! sus%in planul şi pute%i reduce influen%a for%elor care împiedic! realizarea lui. N ndurile cele mai bizare la prima vedere pot alc!tui cea mai bun! solu%ie. +u ajutorul ei pute%i fi creativ în c!utarea solu%iilor pentru o problem!. O $ariant5 a te3nicii e%te %5 #ri$e6ti #r"*!e(a din # nct ! de $edere a! n"r #er%"ane diferite 3p!rin%i. (. 6ncerca%i s! v! imagina%i ce n'ar merge bine dac! a%i da curs deciziei. P5!5ria $erde este a creativit!%ii. K1act"ri #r" 6i c"ntra” Sc"#+ a în%elege for%ele care influen%eaz! realizarea schimb!rii sau planului. . . ve%i vedea toate avantajele unei decizii.e%i vedea punctele slabe ale planului. v nz!tori. P5!5ria nea-r5 v! face s! privi%i toate punctele negative ale deciziei luate. nu critica%i ideile. #a este purtat! de oamenii care coordoneaz! acest proces şi modereaz! discu%iile. purt!torul p!l!riei albastre orienteaz! activitatea spre *p!l!ria verde-1 dac! trebuie e$aminate riscurile şi consecin%ele : spre *p!l!ria neagr!. P5!5ria -a!*en5 v! stimuleaz! s! g ndi%i pozitiv. Dcrie%i în partea dreapt! a foii lista lucrurilor care pot fi obstacole în realizarea planului. Astfel. prieteni. lucrurilor care sunt favorabile acestei decizii.

<ota%i prin cifre de la unu la cinci importan%a acestor for%e. <ota%i în partea de jos a foii decizia pe care trebuie s! o lua%i. /. 6n sf rşit. pute%i s! v! asigura%i c! ea este cea mai potrivit! pentru situa%ia voastr!. analiza%i efectele posibile atunci c nd ac%iona%i într'un fel sau altul. Dup! alegerea unei alternative de a ac%iona din mai multe posibile. iar apoi hot!r %i care dintre c!i va aduce succes. Aceast! tehnic! v! ajut! atunci c nd nu şti%i ce direc%ie de ac%iune s! adopta%i. datorit! reducerii obstacolelor posibile şi insisten%ei asupra factorilor favorabili. tehnica v! ajut! s! m!ri%i probabilitatea succesului. KP! % C Min % C P"%i*i!” Dcop& a c nt!ri efectele pozitive şi negative ale unei decizii. ". evalua%i probabilitatea ca aceste consecin%e s! produc!. . De la fiecare solu%ie trage%i c teva linii în sus şi nota%i ce urm!ri vor fi dac! le alege%i. 0. nota%i cum aprecia%i probabilitatea ca solu%iile s! se realizeze. ajutor financiar din partea p!rin%ilor. %in nd cont de efectele ei şi posibilitatea ca ea s! se realizeze. a r!m ne în localitatea de baştin!. b4 pierderea leg!turii cu colegii de clas!. +u ajutorul acestei metode. posibilit!%i mai mari de angajare la un serviciu bun. Pute%i opera cu procente sau cu o scal! de cinci puncte. c4 munc! necalificat!. De e$emplu& a4 dezvoltare personal! continu!. adic! solu%iile pe care le ave%i. (. KC"#ac ! deciziei” Sc"#+ a alege op%iunea cea mai potrivit! prin analiza posibilelor rezultate. s!'mi continui studiile la facultate. dup! absolvirea liceului. De asemenea. a4 voi continua studiile imediat dup! absolvire. #a ofer! o imagine complet! a posibilit!%ilor de care dispune persoana într'o situa%ie care necesit! luarea unei decizii.. pute%i decide mai uşor dac! solu%ia aleas! este bun! şi merit! eforturile dvs. 9ace%i un tabel dup! modelul celui prezentat în . c4 nu merg la facultate. De la ea trasa%i c teva linii în sus şi scrie%i la cap!tul fiec!reia posibilit!%ile de care dispune%i pentru a ac%iona. Dup! ce face%i schema. De e$emplu. b4 îmi continui studiile peste c %iva ani./. consecin%e. Decide%i care dintre solu%ii vi se potriveşte. De e$emplu. care sunt posibilele consecin%e ale solu%iilor.

Avem dreptul s! ne sim%im neputincioşi în anumite momente. Abilitatea de a c!uta ajutorul cuiva face parte din eficien%a personal!. persoanele care cer ajutorul altora atunci c nd au nevoie de el sunt sigure de sine şi nicidecum slabe şi dependente. oamenii care reuşesc s! ne ajute în diferite situa%ii se simt utili. Plus Puncte 5inus Puncte Posibil Puncte Abilitatea de a cere ajutor Ideea c! a cere ajutorul cuiva te arat! ca o persoan! slab! este. al!turi de comunicare. dorin%a de a p!rea matur şi independent accentueaz! aceast! convingere. Ba v rsta adolescen%ei. Dac! dup! aceasta nu v! este absolut clar în ce m!sur! decizia respectiv! este o solu%ie bun!. )educ nd oportunit!%ile în care ceilal%i ne pot da o m n! de ajutor. Atribui%i c te o not! fiec!rei idei din tabel. iar la *Posibil. destul de r!sp ndit!. 6n opinia specialiştilor din domeniul rela%iilor interumane. din p!cate. iar dup! ce le ve%i suma. =endin%a de a ne descurca f!r! a ne împ!rt!şi greut!%ile şi emo%iile cu persoanele din jur care %in la noi poate crea distan%!. bune sau rele. la rubrica *5inus. valorile ob%inute v! vor sugera dac! a%i ales decizia potrivit!. <e g ndim c! nu trebuie s! deranj!m pe al%ii.toate efectele pozitive ale deciziei. s! fim irita%i şi s! nu ne putem . neîn%elegeri şi chiar face mai grea povara problemelor.trece%i rezultatele care s'ar putea produce în urma ac%iunii conform deciziei. c! ei nu ne vor în%elege sau c! oricum nu ne pot ajuta.: pe cele negative.continuare şi nota%i în coloana *Plus. suntem prea aspri cu noi înşine şi ne priv!m prietenii de ocaziile de a contribui la succesul nostru. mai aproape de semeni şi au sentimentul c! apar%in comunit!%ii. ar!t nd cum le aprecia%i. 6n realitate. adic! posibilele consecin%e. mai siguri în for%ele lor. negociere şi refuz. a%i putea s! mai face%i un pas în analiz!.

de e$. orgoliu sau jen! de a solicita suportul cuiva 7 în%elegem faptul c! fiecare om are ocazional nevoie de ajutor şi acest lucru nu este condamnabil 7 în%elegem c! abilitatea de a apela şi ob%ine ajutor de la altcineva face parte din responsabilitatea pentru propria persoan! 7 analiz!m consecin%ele situa%iei atunci c nd apel!m şi c nd nu apel!m la ajutorul cuiva 7 definim problema sau aspectul în care avem nevoie de ajutorul altei persoane 7 identific!m persoanele sau organiza%iile care pot oferi suport în dep!şirea problemei 3în cine avem încredere şi cine are capacitatea s! ne ajute4. +um îi pot ajuta alte persoane. +hiar dac! unii adul%i sunt aprecia%i de copii şi tineri drept surse credibile de informare. întreb ndu'i ce fel de ajutor pot ob%ine adolescen%ii unii de la al%ii. De%criere+ ". Pentru ca persoana care are nevoie de ajutor s!'l solicite. p!rin%i. prieteni. CINE NE A=UTA@ Sc"#+ e$aminarea tipurilor de suport şi a resurselor sociale ale elevilor. în cazul în care împ!rt!şesc cuiva din greut!%ile sau preocup!rile lor. ceea ce îi va dezam!gi sau va avea un efect negativ asupra rela%iilor cu ei. în afar! de aceste temeri. ea trebuie s! aib! nu doar abilit!%i. 9ace%i un asalt de idei cu to%i participan%ii. > variant! ar fi s! da%i aceast! sarcin! dup! ce elevii formeaz! grupuri mici.descurca singuri în unele situa%ii. şi îngrijorarea c! p!rin%ii ar putea afla despre problemele cu care se confrunt! ei. deseori adolescen%ii au anumite dubii în ceea ce priveşte corectitudinea adul%ilor şi se tem de eventualele b rfe care pot ap!rea în comunitate. +opiii care locuiesc f!r! supravegherea p!rin%ilor au. . 6n acest caz. pute%i specifica în instruc%iune ca fiecare grup s! se g ndeasc! la o anumit! categorie de oameni. Dez$"!tarea ca#acit54ii de a a#e!a !a a2 t"r ! a!t"r #er%"ane #re% # ne+ D! conştientiz!m faptul c! este important s! ceri ajutor atunci c nd eşti într'o situa%ie dificil! 7 dep!şim emo%iile de ruşine. Atunci ne trebuie curaj pentru a recunoaşte c! avem nevoie de ajutorul cuiva şi s!'l cerem. vecini. dar şi încredere în oamenii din jur : convingerea c! ei pot fi de folos în anumite situa%ii şi c! vor aborda cu respect o problem! str!in!. profesori.& fra%i.

adolescen%ii au nevoie de suport. pentru fiecare situatie.(. 9ace%i o concluzie despre importan%a de a solicita ajutor şi trece%i în revist! sursele identificate de elevi. c4 idei despre cum pot fi îmbun!t!%ite calit!%ile din coloana a doua.. . le cunosc bine. Ba cine apeleaz! mai des copiii. )uga%i participan%ii s! formeze grupuri mici. cu care se descurc!. De ce. dac! au o problem!. ca si adultii cer ajutorul cuiva cand au probleme . CUI POT CERE A=UTOR Sc"#+ Invatarea unor actiuni concrete pe care copilul este bine sa le faca atunci cand se confrunta cu probleme De%criere+ De realizeaza o lista cu posibile problem pe care le pot intampina copiii 3 ei pot participa la crearea listei 4& 5a simt rau <u inteleg ceva la ore 5'am incaierat cu alti copii in fata blocului Hn strain m'a intrebat unde locuiesc si daca parintii mei sunt acasa Di%c tii+ +opiii discuta. unde sau cui se pot adresa pentru a fi ajuta%i. Dpune%i elevilor s! scrie despre diferite capacit!%i ale lor. uneori. f!r! a se limita la cele care le sunt utile doar în şcoal!. 9iecare grup va nota pe o foaie divizat! în trei coloane& a4 lucruri pe care le pot face bine. Di%c 4ii+ +are sunt cele mai frecvente situa%ii în care copiii. b4 lucruri pe care ar vrea s! înve%e s! le fac! mai bine. s! le cunoasc! mai bine. care sunt persoanele la care pot apela pentru ajutor. tinerii nu vor s! apeleze la ajutor. +e se poate înt mpla dac! ei nu ob%in ajutorul de care au nevoie. >feri%i posibilitate grupurilor s! fac! schimb de idei referitor la cele discutate. Bi se e$plica faptul ca este normalsa avem nevoie de ajutor.

Dunt valori pe care voi le împ!rt!şi%i. )uga%i grupurile s! alc!tuiasc! liste de "A valori. dar care nu sunt respectate în şcoal!. .. )uga%i grupurile s! prezinte munca lor.. pe care le consider! cele mai importante. . + nd sarcina este realizat!. (. =oate valorile promovate de şcoal! sunt valabile la nivelul societ!%ii. atractiv. sigur. Di%c 4ii .4. 6ncerca%i s! defini%i valorile împreun! cu elevii. + t de des apar printre adolescen%i situa%iile de conflict care au la baz! diferite valori. Dar situa%ii inverse. Dac! da. "A/4.'a%i g ndit la valorile pe care le avea%i înainte de a participa la activitate. A%i putea începe printr'un asalt de idei. De%criere+ ". Discuta%i în baza întreb!rilor& De ce oamenii au diferite valori. 5en%iona%i c! membrii grupurilor trebuie s! decid! împreun! acest lucru. pe care s! le aranjeze conform importan%ei. +e rol au valorile. Invita%i grupurile s! afişeze listele. +e valori şi reguli fac mediul şcolar mai prietenos. Propune%i elevilor s! revin! în grupuri mici şi s! elaboreze o list! a valorilor care sunt promovate în şcoal! şi a regulilor de comportament care se con%in în aceste valori 3de e$. 9orma%i grupuri mici şi distribui%i'le fişa de lucru 3pag.0ALORILE MELE Sc"#+ conştientizarea valorilor personale1 determinarea leg!turii dintre valori şi comportament. r!bdare : a da celorlal%i timp pentru e$primarea ideilor1 s!n!tate : a respecta igiena personal!1 responsabilitate : a respecta promisiunile1 natur! : a p!stra cur!%enia în curtea şcolii etc. +um procedeaz! tinerii în asemenea cazuri. >feri%i posibilitate participan%ilor de a face comentarii şi concluzii pe baza observa%iilor despre asem!n!rile şi deosebirile de opinii. spune%i elevilor s! reduc! lista la cinci valori. +are este diferen%a dintre valoare şi pre%. ce situa%ii v' au f!cut s! medita%i asupra acestor lucruri.

respectul pentru comunitate.alorile sunt principii.ia%a în cadrul societ!%ii este şi ea dirijat! de valori& pace. egalitatea drepturilor. . compromisul. egalitatea oportunit!%ilor oferite oamenilor. compasiunea pentru rude.9işa . onestitatea. respectul pentru ceilal%i membri. r!bdarea. Printre asemenea valori se num!r!& devotamentul pentru familie. participarea la via%a comunit!%ii. 5ul%i oameni au printre valorile personale& s!n!tatea. compasiunea. punctualitatea. calitatea de a fi un om de încredere. responsabilitatea pentru tot ce se înt mpl! în familie. . bun!tatea şi generozitatea.alorile mele . respectul pentru regulile stabilite în cadrul familiei. în baza valorilor de familie. limbii şi tradi%iilor. cooperarea. convingeri pe care se bazeaz! comportamentul oamenilor şi aştept!rile lor fa%! de felul în care se vor comporta al%ii. educa%ia. împ!r%irea resurselor disponibile. respectul pentru proprietate. realizarea poten%ialului individual. 5embrii unei familii au aştept!ri fa%! de ceilal%i membri. )egulile provin din valori şi descriu ac%iuni concrete. Aceste valori pot s! difere de la o familie la alta. respectul fa%! de sine şi de al%ii. polite%ea. p!strarea mediului natural. autodisciplina. p!strarea culturii. respect pentru legi. toleran%a sau respectul pentru diversitatea social!.

Da%i e$emple de boli care se vindec! şi boli care nu se pot vindeca. Di%c ta4i de%#re r"! ! 7(*r5c5(intei Fainele îndeplinesc mai multe func%ii în via%a oamenilor. în acelaşi timp. între%inerea este ceea ce asigur! igiena îmbr!c!mintei noastre 3s! fie curat!. > %inut! decent! înseamn! respect pentru tine şi ceilal%i.a. P n! şi modul în care ne asort!m hainele 3culoare.Acti$itati #ractice #entr " $iata inde#endenta %i %anat"a%a ". iar una indecent! sau murdar! aduce dup! sine dezaprobarea celor din jur. ne dau posibilitatea de a comunica celor din jur despre noi. materiale. Indiferent de mod! şi pre%ul hainelor pe care le purt!m. +e crede%i c! se poate face pentru ca anumite boli s! nu se transmit! de la o persoan! la alta. #le ne ofer! protec%ie fa%! de factorii de mediu care pot fi nocivi pentru corp şi. +e înseamn! s! fii s!n!tos. #$ist! boli care se pot transmite de la o persoan! la alta. +um trebuie s! ne purt!m cu oamenii bolnavi.4 spune ceva despre personalitatea noastr!. Ba ce ajut! tratamentul medical. Da%i e$emple de astfel de boli şi e$plica%i cum se transmit ele. Dtimula%i elevii s! reflecteze asupra diferitelor aspecte ale s!n!t!%ii E9e(#! de -3id de di%c 4ie de%#re %tarea de %5n5tate 6i de *"a!5+ +e înseamn! s! fii bolnav. +e fel de boli cunoaşte%i. s! aib! to%i nasturii. s! fie p!strat! în ordine4. c!lcat!. De ce 8 cine depinde s!n!tatea. +are este cauza acestor boli. +um v! sim%ea%i atunci. +e schimb!ri s'au produs în regimul vostru obişnuit. #$ist! boli care nu se pot trata. Aminti%i'v! un caz în care a%i fost bolnavi. priviri indiscrete sau propuneri indecente. +e disconfort avea%i. nuan%a pantofilor ş. +ui trebuie s! te adresezi atunci c nd nu te sim%i bine sau crezi c! ai o boal!. . Pentr a "r-aniza di%c 4ii !a te(a 3aine!"r8 ti!iza4i 7ntre*5ri de ti# !+ De ce ne îmbr!c!m.

A*"rda4i te(a %e9 a!it54ii 6i a re!a4ii!"r %e9 a!e E9e(#! de -3id de di%c 4ie+ +e în%elege%i prin *dragoste-. A%i fost vreodat! îndr!gosti%i. . Ba ce v rst! îşi poate începe cineva via%a se$ual!. seara4. +e în%elege%i prin *se$-. la clubul de sport. +um caracteriza%i o rela%ie reuşit! dintre un b!iat şi o fat!. +um v! dori%i s! fie prietenele 8 prietenii. Ba ce v rst! crede%i c! este necesar s! se e$plice copiilor despre rela%iile se$uale. +e consecin%e poate avea un contact se$ual. De ce oamenii fac se$. A fost cineva îndr!gostit de voi.+are este rolul hainelor în via%a noastr!. De ce este bine ca îmbr!c!mintea s! fie adecvat! fiec!rui anotimp. ce al%i factori influen%eaz! impresia noastr! despre ea. la ocazii deosebite. 6n afar! de felul în care este îmbr!cat! persoana. la serviciu. +um se manifest! o persoan! îndr!gostit!. #$ist! diferen%e între opiniile fetelor şi b!ie%ilor despre haine şi mod!. la şcoal!. +e activit!%i fac împreun! persoanele care se iubesc. + t timp dureaz! o rela%ie dintre un b!iat şi o fat!. De ce se sf rşeşte o rela%ie. +um se schimb! moda. +e poate face o persoan! care sufer! din cauza destr!m!rii unei rela%ii de dragoste. +are este rela%ia dintre dragoste şi activitatea se$ual! într'un cuplu. +um trebuie s! ne îmbr!c!m la diferite ocazii 3diminea%a. so%iile 8 so%ii voştri.

)enun%a%i dup! ora "I. Dac! nu pute%i trece peste zi f!r! s! dormi%i. +um putem preveni abuzurile se$uale. Aceasta poate creşte starea de stres. cu cel pu%in patru ore înainte de culcare. J. ve%i fi c t se poate de obosit. )enun%a%i la somnul de dup!'amiaz!. înainte de ora "0.+e înseamn! abuz se$ual. 0. Petrece%i un timp înainte de culcare odihnindu'v!. (. f!r! a face ceva. Me%i ceai de ierburi.AA la cafea şi alte produse care con%in cafein!. sp!la%i vesel! etc. )enun%a%i la obiceiul de a v! uita la ceas în timpul nop%ii. Dac! nu pute%i dormi pentru c! sunte%i îngrijorat. A*"rda4i di$er%e a%#ecte a!e a!i(enta4iei ec3i!i*rate8 f"!"%ind e9#re%ii ca+ piramida de alimente regim alimentar vitamine hran! de tip fast'food preferin%e alimentare tradi%ii alimentare sub şi supra'ponderal cur! de sl!bire carte de bucate.. ridica%i'v! din pat şi face%i ceva care s! v! oboseasc!& citi%i în alt! odaie. . . rezerva%i pentru somn mai pu%in de o or!. încerca%i s! discuta%i cu cineva despre problema în cauz!. suc. 9ace%i e$erci%ii fizice diminea%a sau în timpul zilei. S -era4i idei #entr c"(*aterea in%"(niei ". la culcare.AA. lapte. Astfel corpul va avea timpul necesar pentru a se rela$a. /. uda%i florile. Astfel v! asigura%i c! seara. I. deoarece vede%i ora la care înc! nu a%i reuşit s! adormi%i. Dac! sim%i%i c! nu pute%i adormi.

mersul pe biciclet! 7 Nr!din!ritul 7 +ur!%enia 7 5ersul la magazin 7 Plimb!rile 7 #$cursiile. 7 Dpune%i'le despre cineva care a decis s! renun%e şi cum ceilal%i îl sus%in& *Ctiu c! nu este uşor. . s!riturile. Dac! este nevoie. Anc ra2a4i ad"!e%cen4ii %5 ren n4e !a f (at C ( %5 7nce#e4i c"n$er%a4ia +hiar dac! v! cunoaşte%i bine elevii. . . de aceea asigura%i'i c! îi ve%i sus%ine. dar am încredere c! ve%i reuşi.K. sal! de clas!. pentru c! vreau s! v! v!d s!n!toşi şi puternici-. ave%i autoritate şi sunte%i siguri c! dreptatea este de partea dvs. Asculta%i muzic! liniştit! sau cea care imit! zgomotele naturii. &. 6nainte de a merge la culcare. S -era4i ad"!e%cen4i!"r acti$it54i #entr a # ne 7n f nc4ie ( 6c3ii 9recventarea unui club de sport 7 Hrcarea sc!rilor. alergarea. #ste important s! nu fi%i insistent sau s! nu'i jigni%i. înainte de dejun4. care s! fie aplicat! unui anumit spa%iu 3de e$. citi%i ceva rela$ant şi care nu v! solicit! foarte mult mintea sau emo%iile. semna%i *Promisiunea 8 obliga%ia de renun%are la fumat. ave%i toat! sus%inerea mea. Ar!ta%i'v! grija pentru binele şi s!n!tatea lor.cu elevii care decid s! o fac! sau *Declara%ia de renun%are la fumat-.. L. U+4 sau perioade de timp 3de e$. pentru c! aşa ve%i ob%ine doar rezisten%! din partea tinerilor..! va ajuta s! v! calma%i.. aceasta nu garanteaz! faptul c! îi ve%i convinge uşor s! renun%e la fumat.reau s! v! ajut. )enun%area nu este uşoar!. coridoare. 5anifesta%i sinceritate şi grij! 7 Ance#e4i %#"ntan " di%c 4ie de%#re da ne!e f (at ! i8 ar5t:nd /$5 #re"c #area+ *5! îngrijoreaz! tusea taG-. marşurile turistice.

Propune%i'le s! alc!tuiasc! meniul pentru o zi 8 o s!pt!m n!.7 Afişa%i postere care con%in informa%ii despre efectele pozitive ale renun%!rii. care. +e rol are publicitatea în formarea atitudinii noastre fa%! de alimente. ". încerca%i s! clasifica%i în anumite grupuri toate ideile e$puse. pentru a se convinge de daunele fumatului. +e rol au grupurile de alimente. )uga%i elevii s! formeze grupuri mici. Avem nevoie de toate. cu ajutorul fişelor de lucru 3pag.-..(. . De ce v'a%i condus. de obicei. +are sunt aceste diferen%e şi ce le determin!. 6mpreun! cu participan%ii. <ota%i toate ideile pe tabl!. Discuta%i cu toat! clasa.. trişti. 7 )uga%i'i s! urm!reasc! o perioad! de timp tusea şi infec%iile respiratorii care le afecteaz! s!n!tatea. Aten%iona%i grupurile s! respecte principiile alimenta%iei echilibrate. Nrupurile îşi prezint! meniurile elaborate. Di%c 4ii+ . pentru a accentua caracterul grav al problemei. întreb ndu'i *De ce m nc!m. +e m nca%i c nd sunte%i ferici%i. ".orbi%i despre pericolele fumatului pasiv. #$ist! diferen%e privind necesarul de alimente între diferite persoane.4 pe care le ve%i oferi. . MENIUL ZILEI Sc"#+ analizarea func%iilor grupurilor de alimente şi e$ersarea elabor!rii meniului. deoarece oamenii prefer! s! fumeze atunci c nd comunic!. compar nd rezultatele ob%inute. +um a%i reuşit s! face%i meniurile. 7 . implic! mai multe persoane. De%criere+ ". (. #$ist! alimente care sunt la mod!. >feri%i elevilor posibilitatea de a comenta cele ob%inute în urma e$erci%iului. însingura%i. +e diferen%e de gusturi alimentare a%i constatat în grup. 9ace%i un asalt de idei cu elevii. pentru ca elevii s! poat! apela la ele oric nd se simt mai slabi în convingere.'a%i g ndit la aceste lucruri înainte de a le discuta aici.

+unoaşte%i persoane care au probleme de s!n!tate din cauza modului în care se alimenteaz!. boli pe care le'au men%ionat. CE STIM DESPRE ALIMENTE@ Sc"#+ identificarea leg!turii dintre diferite boli şi alimenta%ie. A%i cump!ra anumite alimente indiferent de pre%ul lor.+e concluzii a%i tras. Propune%i elevilor s! se g ndeasc! ce cred ei despre urm!toarea afirma%ie *Adolescen%ii practic! pu%in e$erci%iul fizic. . dup! p!rerea lor. 6mp!r%i%i conven%ional sala de clas! în trei sectoare& *de acord-. +e alimente crede%i c! v'ar putea ajuta s! ar!ta%i 8 s! v! sim%i%i mai bine. +e boli provocate de alimenta%ie v! îngrijoreaz! cel mai mult. în st nga. Dunte%i constr nşi s! m nca%i anumite alimente. principalele reguli ale alimenta%iei s!n!toase. *nu sunt de acord-. Dac! a%i putea. problemele de s!n!tate men%ionate de elevi şi în dreapta : alimentele sau obiceiurile alimentare care le pot determina sau agrava. DE CE SA 1ACEM SPORT@ Sc"#+ formarea atitudinii pozitive fa%! de e$erci%iul fizic. Di%c 4ii+ +e crede%i despre modul în care v! hr!ni%i acum. Dtimula%i participan%ii s! e$plice ideile lor. Ba sf rşitul activit!%ii. Dolicita%i opinia elevilor referitor la e$isten%a vreunei leg!turi între alimenta%ie. De%criere+ Propune%i participan%ilor s! se g ndeasc! şi s! numeasc! problemele de s!n!tate cu care se confrunt! tinerii.şi s!'şi arate opinia. ocup nd un loc în unul dintre spa%iile marcate.. *nu sunt sigur-. . propune%i elevilor s! scrie pe tabl! care sunt. ce alimente a%i consuma. De%criere+ ". Dunt notate pe tabl!. s!'şi argumenteze pozi%ia sau s! dea e$emple. obiceiurile alimentare şi unele dintre aceste afec%iuni.

9ace%i o introducere& Deseori.(. 5aterialele ar putea fi elaborate pentru grupuri'%int! specifice. ". .(4. Di%c 4ii+ . printr'un asalt de idei.a.'a fost dificil 8 uşor s! elabora%i în grup materialele informative.. Propune%i elevilor s! formeze grupuri. #$ist! diferen%e între fete şi b!ie%i în ceea ce priveşte atitudinea fa%! de sport. de e$. Propune%i'le s! g!seasc! cele mai eficiente moduri de a refuza. a justific!rilor pe care le utilizeaz! tinerii în situa%ii în care cineva îi preseaz! s! consume alcool. #i ar putea s! le însceneze în baza unor situa%ii reale. broşuri. +um mass'media influen%eaz! atitudinea noastr! fa%! de sport. . )uga%i participan%ii s! formeze grupuri şi s! se g ndeasc! la contraargumente pentru fiecare idee din lista alc!tuit!. a evita utilizarea substan%elor d!un!toare.la momentul potrivit. o asemenea list! 3pag. )uga%i participan%i cu opinii diferite s!'şi argumenteze pozi%ia şi s! descrie motivele pentru care adolescen%ii sunt activi sau sunt mai pu%in activi din punct de vedere fizic. De%criere+ ". tipuri de e$erci%iu fizic. <ota%i ideile e$puse. De ce. Propune%i participan%ilor s! fac! o list!. în func%ie de gen.. SPUNE “ NU” ALCOOLULUI Sc"#+ e$ersarea modalit!%ilor de a refuza ac%iuni d!un!toare1 a conştientiza situa%iile de presiune negativ! în care ajung tinerii. +e poate face şcoala pentru a stimula tinerii s! practice activit!%ile sportive. v rst!. forme de practicare ş. (. postere4 privind activitatea fizic! pentru semenii lor. Pune%i la dispozi%ia grupurilor foi de h rtie. recomand!rile medicale privind e$erci%iul fizic. . condi%ie fizic!. carioca şi alte materiale care le'ar putea fi de folos. indiferent de opinia e$primat! anterior. s! fumeze sau s! fac! altceva ce este d!un!tor pentru ei. A%i putea s! le oferi%i dvs. sporturi. pentru c! nu au puterea de a spune *nu. #$plica%i sarcina& elevii vor trebui s! realizeze materiale informative 3pliante. Aceste materiale pot s! con%in! orice consider! participan%ii c! este important s! cunoasc! fiecare adolescent. oamenii g!sesc justific!ri pentru comportamentele lor.& beneficiile e$erci%iului fizic. posibilit!%ile de timp şi materiale.

6ncheia%i cu un asalt de idei. s!'şi compare viziunile. +are sunt avantajele abilit!%ii de a spune *nu. c4 fa%! de comunitate. a fumat. CINE ESTE RESPONSAIIL@ Sc"#+ e$plorarea ideilor elevilor despre conceptul de responsabilitate. +unoaşte%i cazuri în care cineva a avut de profitat de pe urma faptului c! a utilizat alcool sau alte droguri. . b4 fa%! de familie. +um s'au schimbat opiniile voastre despre responsabilitate o dat! cu v rsta. în care participan%ii s! listeze lucrurile pe care %i le po%i spune atunci c nd eşti tentat s! ac%ionezi iresponsabil. Propune%i elevilor s! se g ndeasc! şi s! noteze în mod individual ce responsabilit!%i cred c! au& a4 fa%! de sine. Dpune%i grupurilor s! discute despre situa%ii în care au fost impresiona%i de responsabilitatea pe care a manifestat'o un adolescent. +unoaşte%i cazuri în care cineva a avut de suferit de pe urma faptului c! a utilizat alcool sau alte droguri.în anumite situa%ii.. Propune%i'le s! aleag! una dintre situa%ii şi s! o împ!rt!şeasc! cu celelalte grupuri. (. +e a%i aflat nou despre voi şi despre colegi. d4 fa%! de lume. Di%c 4ii+ +e înseamn! s! fii responsabil. Ba ce v rst! devenim complet responsabili pentru ac%iunile noastre. )uga%i'i s! formeze grupuri mici şi s! discute cele scrise. De ce se spune c! nu e$ist! drepturi f!r! responsabilit!%i. De ce este greu s! refuzi un prieten. +e leg!tur! e$ist! între v rst! şi gradul de responsabilitate. De%criere+ ". . +um te sim%i s! faci ceea ce crezi c! n'ar trebui. a fumat.Di%c 4ii+ +are este leg!tura dintre presiunea din partea grupului şi deciziile pe care le lu!m.

+e a%i înv!%at din aceast! e$perien%!. )uga%i elevii s!'şi aminteasc! situa%ii în care s'au sim%it presa%i 8 influen%a%i s! procedeze într' un anumit fel. +e înseamn! pentru elevi presiunea pozitiv! şi presiunea negativ!. +e factori ne determin! s! avem un comportament pozitiv în diferite conte$te. De%criere+ ". Discuta%i în baza urm!toarelor întreb!ri& +um v'a%i sim%it. <ota%i pe tabl! ideile e$primate de participan%i. care le'a ajutat. +um pute%i preveni situa%iile în care prietenii v! sf!tuiesc s! proceda%i într'un fel care poate fi ineficient sau chiar riscant. +e ve%i face pe viitor în situa%ii asem!n!toare. Discuta%i despre diferen%a dintre cele dou! situa%ii amintite. Di%c 4ii+ +um alege%i cui s! v! adresa%i pentru ajutor atunci c nd ave%i o problem!. . . 6ntreba%i'i cum s'au sim%it atunci. Propune%i elevilor s!'şi aminteasc! situa%ii dificile în care se aflau şi cineva i'a convins s! ac%ioneze într'un anumit fel. +e concluzii a%i f!cut din activitate. care s'a dovedit a fi nereuşit. (.PRESIUNEA C IUNA SAU REA@ Sc"#+ e$aminarea rolului rela%iilor interpersonale în dep!şirea situa%iilor dificile. /. ce au înv!%at din e$perien%!.. Invita%i elevii s! formeze grupuri mici şi s! elaboreze un plan care i'ar ajuta s! creeze în clas! 8 şcoal! o atmosfer! favorabil! 3presiune pozitiv!4 pentru& 7 a frecventa orele şi a depune efort la lec%ii 7 a nu consuma substan%e d!un!toare 7 a nu avea rela%ii se$uale precoce 7 a respecta colegii şi adul%ii 7 a avea un comportament non'violent. D'a înt mplat ca prietenii s! v! dea idei de a proceda. la care nu v'a%i g ndit şi care sunt foarte bune.