P. 1
grile_bfkt_licenta_2012

grile_bfkt_licenta_2012

|Views: 22|Likes:
Published by Baciu Diana

More info:

Published by: Baciu Diana on Jan 22, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/22/2014

pdf

text

original

UNIVERSITATE DE MEDICINA SI FARMACIE „ VICTOR BABEŞ” TIMISOARA FACULTATEA DE MEDICINĂ BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE SI RECUPERARE GRILELE EXMENULUI DE LICENŢĂ-PROBA SCRISĂ

1.„Orice corp rămâne în starea sa de repaus sau de mişcare uniformă liniară dreaptă dacă nu intervine o forţă exterioară care să-i schimbe starea” reprezintă: a. legea acceleraţiei b. legea acţiunii şi reacţiunii c. legea inerţiei d. puterea e. energia 2. Asupra segmentelor de corp în mişcare pot acţiona următoarele forţe: a. greutatea corporală b. reacţia solului c. forţa de reacţie articulară d. forţa de tip consolă e. rezistenţa fluidă 3. Echilibrul este indiferent când: a. centrul de greutate coborât şi linia centrului de greutate cade în centrul poligonului de susţinere b. centrul de greutate urcă pe linia centrului de greutate ce se deplasează spre marginea suprafeţei de susţinere c. centrul de greutate rămâne mereu la aceeaşi înălţime şi poziţie faţă de suprafaţa de sprijin deşi corpul se mişcă d. dacă corpul este în mişcare şi asupra lui nu se exercită nici un fel de forţă, el continuă această mişcare în linie dreaptă şi cu viteză constantă e. abdomenul, cavitate închisă şi necompesibilă, transmite forţele musculare din jurul său spre structurile toraco-vertebrale 4. Articulaţiile cu cu trei grade de libertate de mişcare sunt: a. sincondrozele b. sferoidele c. cilindroidele d. selarele e. elipsoidele 5. Muşchii tonici au următoarele caracteristici: a. se contractă lent şi obosesc greu b. sunt săraci în mioglobina c. sunt mai sensibili la procesele distrofice d. stimulul nervos provine din motoneuronul 1 din coarnele anterioare e. sunt, în general, extensori 6. Terminaţia anulospirală face parte din: a. căile motorii voluntare b. inervaţia senzitivă a fusului muscular c. inervaţia motorie a fusului muscular

d. căile motorii involuntare ale activităţii tonice e. circuitul Renshaw 7. Activarea unităţii motorii la nivelul fibrei musculare, este un proces: a. bioelectric b. biochimic c. mixt d. mecanic e. termic 8. Bucla gamma: a. reprezintă reflexul miotatic b. asigură fixarea corpului sau a unor segmente în anumite poziţii c. menţine tonusul muscular d. pregăteşte şi ajustează mereu starea de tonus muscular necesar mişcării active e. semnalele provenite de la sistemul nervos spre muşchi sunt neregulate ca intensitate şi aceşti stimuli sunt ―amortizaţi‖ prin acţiunea reflexelor fusului muscular, determinând o contracţie lină fără bruscări 9. Reacţia pozitivă de sprijin este: a. retracţia în flexie a membrului respectiv b. extensia membrului inferior când se execută o presiune pe talpă c. o mişcare reflexă care încearcă să menţină centrul de greutate al corpului î n interiorul bazei de susţinere d. un complex de mişcări sincronizate ale membrelor, trunchiului şi capului de a menţine ochii orizontali şi capul şi corpul verticale pentru a se pregăti pentru actul motor e. mecanism de feed-back pentru controlul lungimii muşchiului 10. Controlul mişcărilor musculare foarte rapide se realizează prin: a. engramele senzitivo-senzoriale ale mişcărilor motorii b. feed-back proprioceptiv c. engrame motorii d. tractul reticulat activator ascendant e. tractul reticulat activator descendant 11. Contractura musculară reprezintă: a. scurtarea muşchiului sau menţinerea unei tensiuni musculare, dureroasă sau nu, reversibilă sau fixă, paroxistică sau permanentă b. creşterea rezistenţei musculare anormal la mişcarea pasivă c. incapacitatea muşchiului de a se mai contracta, de a executa acelaşi travaliu d. pierderea a 3% din volum şi forţă pe zi şi 50-60% din greutate prin scăderea diametrului fibrei e. deprimarea arcului reflex miotatic local sau central 12. Spasticitatea reprezintă: a. un reflex nociceptiv de apărare în scopul de a bloca o articulaţie dureroasă b. incapacitatea muşchiului de a se mai contracta, de a executa acelaşi travaliu c. rezistenţa excesivă a muşchiului la întinderea pasivă rapidă d. rezistenţa excesivă a muşchiului la întinderea pasivă rapidă şi lentă e. deprimarea arcului reflex miotatic local sau central prin blocări ale căilor facilitatorii spre motoneuronii  tonici şi influx inhibitor spre sistemul .

13. Discretizarea în biomecanică constă în: a. formarea unor condiţii generale în studiul fenomenelor similare care să permită utilizarea în practică a unor relaţii teoretice b. împărţirea structurii originale (structura reală) într-un număr oarecare de fragmente sau elemente (structură idealizată) c. raportul dintre forţa elementară şi aria elementului de suprafaţa pe care acţionează d. tensiunile normale şi tangenţiale ce deformează elementul de suprafaţă e. nici unul dintre aceste procese 14. “Oasele normale ale adultului prezintă concomitent cu structura lor funcţională şi o formă funcţională” reprezintă a. legea Roux b. legea Wolff c. legea Delpech d. legea lucrului constant (a balansării) e. nici una dintre aceste legi 15. Stress-ul, ca element al acţiunii diverselor forţe asupra aparatului neuro -musculoartro-kinetic reprezintă: a. raportul dintre forţa de tracţiune şi de mărimea suprafeţei de secţiune a ţesutului tracţionat b. raportul dintre gradul de alungire (deformare) a ţesutului faţă de lungimea lui iniţială c. împărţirea structurii originale (structura reală) într-un număr oarecare de fragmente sau elemente (structură idealizată) d. forma geometrică; e. tipul funcţiei interpolare 16. Proprietăţile lichidului sinovial care îi conferă rolul de lubrefiere: a. tensiunea de suprafaţă. b. elasticitatea şi dilatarea spontană la o forţă de presiune oarecare c. conductibilitatea termică bună d. vâscozitatea ce îl încadrează în grupa lubrefiantelor clasice ideale e. capacitate de nutriţie şi de curăţire 17. Mişcările fiziologice ale articulaţiilor în jurul unor axe biomecanice, sunt de tip: a. forfecare b. pendular şi oscilator c. alunecare şi răsucire d. compresie e. tracţiune 18. Tixotropia reprezintă: a. capacitatea de a rezista la oboseală a muşchiului b. tendinţa muşchiului de a reveni la forma iniţiala după ce a fost supus acţiunii unor forţe c. proprietatea unui ţesut de a-şi modifica vâscozitatea în raport cu mişcarea d. energia chimica potenţială transformată în energie mecanică prin acţiunea unor mecanisme fiziologice, biochimice şi biofizice e. comportarea ca un amortizor plasat între forţa contractilă şi forţa de inerţie a segmentului mobilizat

500 . energia chimica potenţială transformată în energie mecanică prin acţiunea unor mecanisme fiziologice. alternante e. cu 1-2 grade Celsius mai mult decât temperatura apei din baie 25. cu aburi 22. 0. reci c.10000 Hz 26.100 Hz c. afuziuni e. 1000 . Anduranţa reprezintă: a. 20. 5000 . medota tăviţelor de tablă c. duşuri d. calde b.1000 Hz d. făra presiune c. Formele clasice de curent diadinamic sunt (după Bernardt): a. Curentul diadinamic face parte din curentul alternativ de joasă frecvenţă între: a. băi parţiale d. calde b. la temperatura de indiferenţă a apei b.19. progresiv calde e. împachetări b.10 Hz b. d. parţiale 23. proprietatea unui ţesut de a-şi modifica vâscozitatea în raport cu mişcarea e. Împachetările cu parafină se pot folosi sub formă de: a. capacitatea de a rezista la oboseală a muşchiului c. durata de 20 min. Băile ascendent Hauffe sunt: a. reci c. alternante d. biochimice şi biofizice b. 50. stimulante d. oncţiuni generale 24. pensulări b. tendinţa muşchiului de a reveni la forma iniţiala după ce a fost supus acţiunii unor forţe. Duşul subacval este o metodă: a. comportarea ca un amortizor plasat între forţa contractilă şi forţa de inerţie a segmentulu i mobilizat d.5000 Hz e. comprese c. Longhetele sunt comprese: a. băi generale e. aerosoli 21. cu presiune e. curent monofazat . Hidroterapia este compusă din: a.

artrite. insuficienţă venoasă cronică 31. d. spondiloza. Formele derivate de curent diadinamic sunt: a. TENS este contraindicat în: a. curent difazat c. fără să înlăture şi cauza care a provocat-o. migrene c. traume sportive b.curent scurtă perioadă e.curent sfert de undă e. are acţiune vasodilatatoare e. Efectele curentului diadinamic forma lungă perioadă sunt: a. algii dentare d. curent medie perioadă b. anticongestiv d. sindrom cervical c. cefalee. curent ritm sincopat 28. Pentru TENS următoarele afirmaţii sunt adevarate: a. curent monomodulat c. înlătură doar durerea. acţionează ca un masaj profund intens 30. este stimulată secreţia în organism a endorfinelor care reduc parţial sau total şi perceptia durerii b. acţionează ca un masaj electric profund d. impuls de formă trapezoidală d. curent ritm sincopat d. TENS este indicat în următoarele patologii: a. miorelaxant c. excitator b. impuls bifazic c. arteriopatii 33. Tipuri de impulsuri oferite de TENS: a. mioanalgetic 29. este o metoda invaziva de combatere a diferitelor stări algice 32. curent galvanic 27. excitomotor b. e.nevralgii d. e. pacienţii cu implant de pacemaker e. lumbago b. creşte tonusul muscular c. impuls monofazic b. are efecte antalgice diferite asupra unor pacienţi diferiţi.b. Efectele curentului diadinamic forma monofazat sunt: a. realizează gimnastică musculară e. impuls dreptunghiular pozitiv urmat de exponenţial negativ . principalul efect este cel hiperemiant c. sciatica. curent dimodulat d.

acţiune analgetică d.ameţeli etc. Curentul în circuitul cuverturii magnetice a aparatului Magnomedan D-400 A este: a. algoneurodistrofie e. determină hipersensibilitatea la curent 35. polul S are efect sedativ d. 100 mA c. hipertensiune arterială. Magnetoterapia are următoarele particularităţi: a. boli digestive 39.stimulator b. polul N are efect sedativ c.) se recomandă întreruperea tratamentului pentru 1-2 zile d. 1000 KHz-5000 KHz 40. 1200 mA 38. polul N are efect excitant . distonii neuro-vegetative d. Efectul bobinelor locale la magnetodiaflux este: a. reumatism articular. acţiune cicatrizantă . poate fi aplicată la purtătorii de pace-maker e.1oră 37. impuls de formă dreptunghiulara 34. 100 KHz-1000 KHz e. 300 mA d. 10 mA b. oboseală. efect ambipolar 36. nevroze. durata unei şedinţe este de 45minute. provoacă deseori o reacţie de cură şi sunt indicate a se prescrie dimineaţa la o 1/2 oră după micul dejun şi cel puţin o oră înaintea mesei de prânz c. 1 KHz-100 KHz d. 100 Hz-1 KHz c. cefalee. 1000 mA e. acţiune vasomotorie cu efect hiperemiant şi resorbtiv e. de stimulare asupra muşchilor netezi hipotoni c. acţiune stimulatoare asupra musculaturii scheletice b. dacă apare exacerbarea simptomelor neuro-vegetative( insomnie. Dintre afecţiunile cele mai frecvente în care aplicăm magnetoterapie avem: a. Principalele efecte fiziologice ale curentului de medie frecvenţă sunt: a. consum redus de curent la conectare d. TENS are urmatoarele avantaje: a. poate fi aplicată la pacienţi la domiciliu e. polul S are efect excitant – stimulator e. consolidarea fracturilor b. domeniul larg de reglare a frecvenţei şi duratei impulsului b. abarticular şi inflamator c. acţionează intens asupra reglării neuro-vegetative b. 1-100 Hz b. dimensiunea redusă a aparatului c.e. Curenţii de medie frecvenţă în domeniul medicinei sunt curenţi alternativi sinusoidali cu frecvenţe între: a.

regiunea tratată se găseşte plasată în interiorul unui cîmp condensator.4W/cm reprezintă dozele medii 45. procedeul mecanic. efect miorelaxant c. afecţiuni ale organelor interne 43.41. 100-1000 Hz c. afecţiunile aparatului locomotor c. procese inflamatorii purulente d. prevenind instalarea fenomenului de acomodare c. pot fi utilizate intensităţi mai mari de curent. efect vasculotrofic :150 Hz 42. efect analgetic: 1-10 Hz e. Proprietăţile biologice ale ultrasunetului sunt: a. în prezent reprezintă cel mai dificil mod de a produce ultrasunet terapeutic d. Despre metoda aplicării undelor scurte în cîmp condensator următoarele afirmaţii sunt adevărate: a. Efectele următoare corespund următoarelor frecvenţe ale curenţilor interferenţiali: a. intensitatea de 0. efect analgetic prin micromasaj profund b. efect excitator pe musculatura striată normoinervată: 10 Hz d. efect metabolic d. 10-100 Hz b. modularea intensităţii prelungeşte efectul de stimulare al curentului alternativ de medie frecvenţă aplicat. efect excitant pe musculatura netedă: 10-40 Hz b. stimulează şi sistemul simpatic: 4-10 Hz c. curentul interferenţial rezultă din 2 curenţi de medie frecvenţă cu amplitudini constante. dar cu frecvenţe diferite b. Despre ultrasunet următoarele afirmaţii sunt adevărate: a. pot fi produse prin mai multe procede: mecanice. efect resorbtiv şi fibrinolitic e. frecvenţele care depăşesc pragul de audibilitate umană poartă denumirea de ultrasunete b. afecţiuni febrile de diverse etiologii b. reprezentat de 2 electrozi (izolaţi în sticlă sau plastic) b.05-0. Domeniul undelor scurte este cuprins în următoarea frecvenţă: a. 3 KHz-10 KHz e. afecţiuni vasculare periferice e. 3-30 MHz 47. Indicaţiile curenţilor interferenţiali sunt: a. cu un efect corespunzător crescut d. magnetice sau piezoelectrice c. termice. la frecvenţe mai mari sunt suportate intensităţi mai mici ale curentului decât la joasă frecvenţă e. teperatura corpului nu rămîne ridicată după procedură . efect vasodilatator 46. un accent deosebit se pune pe eliminarea aerului ce se interpune între transductorul ultrasonic şi tegument. influenţarea sistemului nervos central 44. prin interpunerea unui strat de ulei sau a unui gel special între rezonatorul ultrasonic şi zona tratată e. Dintre particularităţile aplicării curenţilor interferenţiali avem: a. 1000-5000 Hz d.

c. electrozii nu trebuie neapărat fixaţi pe suprafaţa corpului, încălzirea superficială a tegumentului este evitată d. energia radiativă este transferată regiunii tratate prin intermediul unui cablu de inducţie sau a unei bobine metalice tubulare e. realizează o încălzire superficială 48. Dozarea intensităţii câmpului de unde scurte: a. doza I este cea mai puternică, numită tare b. doza II este o doză slabă, numită oligotermă c. doza III este o doză medie ( termică) d. doza IV este cea mai slabă, numită rece e. doza V se foloseşte în situaţii speciale 49. Durata unei şedinţe de unde scurte este: a. în afecţiuni acute durate mai scurte 3-10 min. b. în afecţiuni acute durate mai lungi 20-30 min c. în afecţiuni cronice durate mai lungi 20-30 min. d. în afecţiuni cronice durate mai scurte 3-10 min. e. nelimitată 50.Microundele sunt unde electromagnetice cu frecvenţe cuprinse în spectrul: a. 1-100 MHz b. 100-200 MHz c. 300-3000 MHz d. 3000-5000 MHz e. peste 5000 MHz 51.Tipuri de unde ultrascurte: a. unde decimetrice lungi cu =12cm b. unde decimetrice lungi cu =17cm c. unde decimetrice scurte cu =69cm d. unde decimetrice scurte cu =79cm e. microunde cu=12,25cm 52.Despre radiaţiile infraroşii următoarele afirmaţii sunt adevărate: a. radiaţia infraroşie este produsă în general de corpurile calde b. pentru obţinerea radiaţiilor infraroşii în spectrul continuu sunt utilizate rezistenţe electrice şi lămpile electrice cu incandescenţă c. radiaţiile infraroşii nu conţin componentă calorică d. infraroşul terapeutic, de la 760nm până peste 6m din care cele cuprinse între 800nm şi 1,5m pot fi socotite radiaţii penetrante e. excesul de expunere la radiaţii infraroşii sau lipsa protecţiei poate duce la arsuri, tumori 53. Despre radiaţiile ultraviolete următoarele afirmaţii sunt adevărate: a. aparatul medical cel mai uzual pentru aplicarea terapiei cu ultraviolete este lampa de cuarţ cu vapori de mercur b. lampa de cuarţ cu vapori de mercur furnizează cca.29% radiaţii infraroşii, restul radiaţii luminoase c. personalul sanitar şi pacienţii nu trebuie să poarte obligatoriu ochelari de protecţie d. determină pigmentaţia melanică

e. produce eritem actinic, care la un timp de expunere la o lampă de ultraviolete situată la 30-40m de tegument, determină apariţia unui eritem ce se menţine 24 ore 54. Biodozimetria înseamnă dozarea intensităţii eritemului actinic astfel: a. gr. I- rozaceu b. gr. II -roşu cianotic, flictene c. gr. III -roşu închis, violaceu, edem d. gr. IV- roşu viu e. gr. V- mov 55. Despre lumina polarizată următoarele afirmaţii sunt adevărate: a. acoperă o bandă largă- policromatică, cu densitatea de energie mică, 40mW/cm2 b. lungimea de undă este între 400nm-2000nm c. conţine raze ultraviolete şi o mare parte din spectrul infraroşu d. temperatura de tratament este de cca. 37 grade, durata de aplicare fiind între 2-6 min. e. îmbunătăţeşte elasticitatea şi structura pielii 56. Din terapia cu impulsuri de joasă frecvenţă fac parte: a. curenţii diadinamici b. curenţi interferenţiali c. curenţii Trabert d. curenţii Leduc e. curenţii neofaradici 57. Despre curentul Trabert următoarele afirmaţii sunt adevărate: a. sunt curenţi dreptunghiulari, de frecvenţe=140Hz, durata impulsului=2ms. b. sunt curenţi exponenţiali, de frecvenţe=140Hz, durata impulsului=2ms. c. au efect analgetic şi hiperemiant d. este un impuls bifazic amortizat e. principalele indicaţii terapeutice sunt artrozele dureroase 58. Despre curenţii exponenţiali următoarele afirmaţii sunt adevărate: a. curenţi cu impulsuri al căror front de creştere şi cădere variază în concordanţă cu relaţia matematică a unei funcţii exponenţiale b. sunt curenţi cu impulsuri al căror front de creştere şi cădere variază în mod liniar c. sunt impulsuri al căror front de creştere şi cădere variază în mod abrupt d. au următorii parametri: frecvenţă, timp de creştere şi descreştere, coeficient de umplere e. dacă panta frontului anterior este mai mică decât panta frontului posterior avem de-a face cu impulsuri în „dinte de ferăstrău‖ 59. Despre metoda Hufschmidt sunt adevărate afirmaţiile: a. este utilizată pentru tratarea musculaturii spastice b. este utilizată pentru stimularea musculaturii normoinervate c. constă în utilizarea a 2 circuite de excitaţie independente între ele, dar sincronizate electronic d. tratează hipotrofii şi atrofii musculare de inactivitate e. foloseşte impulsul triunghiular cu pantă de creştere exponenţială 60.Următorii reprezintă factori de risc modificabili pentru boala cardio-vasculară: a. fumatul b. hipertensiunea arterială c. activitatea fizică d. sexul

e. ereditatea 61.Următorii nu reprezintă parametrii de definire a sindromului metabolic: a. indicele de masă corporală (IMC) b. circumferinţa taliei c. sedentarismul d. trigliceridele serice peste 150mg% e. sexul masculin 62.Ionizările transorbitocerebrale cu sulfat de magneziu 2% a. se aplică prin intermediul unor electrozi de tip cască b. sunt indicate în hipotensiunea arterială c. intensitatea curentului folosit este de 6-20mA d. sunt contraindicate hipertensivilor care asociază fenomene nevrotice e. intensitatea curentului este crescută progresiv până la apariţia fosfenelor 63.Băile galvanice 4 celulare se caracterizează prin: a. sunt indicate în hipertensiunea arterială malignă b. în HTA este indicat curentul ascendent c. în HTA este indicat curentul descendent d. se indică în HTA de 3x/zi, durată 30min e. temperatura apei pentru aplicaţia în HTA este de 38-40˚C 64.În tratamentul fizioterapic al HTA, magnetodiafluxul a. este contraindicat b. este indicat în forma sedativ continuă c. este indicat în forma discontinuă cu bobină cervicală şi lombară d. câmpul magnetic intervine prin reglarea factorului umoral e. câmpul magnetic nu intervine prin influenţarea reactivităţii vasculare 65.Aplicaţiile de căldură, mai ales cele generale, au asupra aparatului cardiovascular următoarele efecte: a. nevoile de oxigen cresc cu peste 50% b. cresc debitul cardiac pe seama creşterii frecvenţei cardiace c. solicitarea cordului comparativ cu efortul fizic este foarte mare d. TAD poate scădea la început la 50-55 mmHg e. TAD creşte în mod normal, liniar cu durata aplicaţiei 66.Baia cu bule CO2: a. scade rezistenţa periferică prin acţiune directă a CO2 asupra venelor b. scade marcat atât TAS cât şi TAD c. are efect superior celui indus de medicaţia vasodilatatoare d. temperatura băi este de 28-34˚ e. are ca mecanism de acţiune efectul chimic al CO2 67.Exerciţiile respiratorii terapeutice au următoarele efecte: a. cresc capacitatea de efort fizic a hipertensivului b. tehnica TIRALA aplicată timp de 4 săptămâni scade valorile TA c. asupra aparatului cardiovascular exercită influenţe reflexe, neuroumorale şi mecanice d. scad rezistenţa periferică la insulină e. induc vasodilataţie arterială renală 68.Următoarele reprezintă contraindicaţii ale probei de efort: a. boli acute sau afecţiuni ischemice severe

kinetoterapia şi terapia ocupaţională reprezintă principalele metode de reinserţie socioprofesională 70.Programul de recuperare al infarctului miocardic: a. kinetoterapie cu mobilizare precoce e. mişcări active şi pasive ale membrelor inferioare c. imobilizarea şi posturarea proclivă a membrului afectat b. prevenirea sindromului posttrombotic d. reantrenament la efort şi reinserţie socioprofesională b. arteriopatii periferice sau tromboembolism recent c. incapacitatea sau refuzul pacientului de a efectua proba de efort d. sunt afecţiuni degenerative însoţite de formarea de trombi aderenţi b. 72.Tromboflebitele superficiale: a. varicele c. riscul de embolizare al trombilor este mare c. este frecvent urmarea tromboflebitelor superficiale recidivante d.Tratamentul în tomboza venoasă profundă cuprinde: a. vindecarea este urmată de instalarea sindromului posttrombotic şi sechele invalidante d. faza de reantrenament la efort urmăreşte scăderea solicitării cardiace prin creşterea progresivă a capacităţii de efort maximal e. infarctul miocardic subacut e.Prevenirea instalării hipotensiunii ortostatice din decursul imobilizărilor prelungite se realizează prin: a. hipertensiunea arterială e. masaj de drenaj veno-limfatic.Următorii nu sunt factorii de risc pentru tromboza venoasă profundă: a. revascularizarea (by-passs aortocoronarian) 69. prevenirea embolismului pulmonar c. cuprinde etapele de recuperare precoce. impune intervenţii chirurgicale pe sistemul venos superficial 74. ciorapi elastici . ridicare la marginea patului de câteva ori pe zi d. dilataţia venelor superficiale şi tulburări trofice b. se manifestă clinic prin edem. presupunând monitorizare permanentă în secţiile de cardiologie c. în perioada subacută se urmăreşte adaptarea le efort prin creşterea utilizării periferice a oxigenului d. imobilizarea prelungită b.b. obezitatea 71. ocazional se pot extinde la venele profunde şi pot fi septice e.Sindromul posttrombotic: a. afecţiuni neuromusculare. survin frecvent la fumători 73. fumatul d. recuperarea precoce durează 3-4 luni. masaj repetat al extremităţilor inferioare b. este nedureros c. musculoscheletale sau articulare. este abordat terapeutic prin compresie externă elastică şi drenaj postural e.

scade trigliceridele serice e. exerciţiile izometrice pentru grupele musculare mari se efectuează de câteva ori pe zi d.Privitor la relaţia dintre sedentarism şi boala cardiovasculară: a. este indicat climatul se şes b. creşte rezistenţa periferică la insulină 79. sunt recomandate aplicaţiile de parafină la nivelul escarelor de decubit 77. se recomandă ciorapi elastici şi posturări ale membrelor inferioare b.Reantrenamentul la efortul fizic în afecţiunile cardiovasculare: a. după vârsta de 50-60 ani HTA este relativ egal distribuită pe sexe. până la 50-60 ani b. 82.În insuficienţa cardiacă: a. sedentarismul nu creşte riscul de HTA. b.In insuficienţa cardiacă clasa NYHA IV: a. are efect protectiv asupra dezvoltării leziunilor vasculare b. sedentarismul creşte cu 5% riscul de a dezvolta boală cardiovasculară. electroterapia de stimulare a musculaturii netede pentru prevenţia constipaţiei este contraindicată e. nu are efect semnificativ protectiv asupra dezvoltării leziunilor cardiovasculare. sunt indicate apele carbogazoase şi mofetele în HTA d. d. înotul este contraindicat 78. sedentarismul nu creşte riscul de deces prin cardiopatie ischemică. există o uşoară predominanţă la femei după menopauză. 81. prevalenţa este mai mare la bărbaţi. e. pot fi prevenite prin schimbarea repetată a poziţiei în pat d. scade HDL colesterolul d. sedentarismul dublează riscul de deces prin AVC. posturare antideclivă a membrelor inferioare 75. abordarea terapeutică este obligatoriu chirurgicală c. este contraindicat masajul zonelor de presiune cu risc de apariţie a escarelor e. staţiunile Covasna şi Buziaş sunt cu profil cardiovascular. intensitatea efortului fizic să fie sub consumul maxim de oxigen c. sunt indicate apele sulfuroase şi iodurate e. este interzisă deplasarea pentru igiena personală c. c. terapia ocupaţională este eficientă pentru prevenţia depresiei psihice d. este indicat climatul sedativ de dealuri şi coline c. prevalenţa este mai mare la femei până la menopauză c. apar în decursul imobilizărilor prelungite b. .e.Privitor la relaţia dintre HTA şi sexul pacientului a.Efortul fizic: a. repausul la pat este de 10-12 ore/zi b. are efect indirect de influenţare a factorilor de risc cardiovascular c.Escarele de decubit: a. se recomandă mişcări de pedalaj pentru prevenţia trombozei venoase 76. severitatea este mai mică la femei până la menopauză d. 80. efortul fizic se efectuează cu expir înaintea mişcării şi inspir în timpul mişcării e. e. sedentarismul dublează riscul de a dezvolta boală cardiovasculară.Balneoclimatoterapia în afecţiunile cardiovasculare: a.

băile galvanice generale cu temperatura apei 38˚C. este un fenomen real. d. are efect indirect de scădere a factorilor de risc cardiovascular. băile galvanice cu polaritate „+‖ la membrele inferioare. crează o creştere presională expiratorie. c. să corecteze ventilaţia la nivelul zonelor atelectatice. băile galvanice cu polaritate „-‖ la membrele inferioare.Respiraţia în presiune pozitivă intermitentă (RPPI): ar putea avea următoarele efecte: a. b. d. b. să scadă travaliul respirator. este o respiraţie spontană. c. e. cu risc major la toţi subiecţii. d. băile galvanice cu intensitate peste „prag‖. e.Respiraţia în presiune pozitivă intermitentă (RPPI): ar putea avea următoarele efecte: a. să determine atelectazie.Respiraţia în presiune pozitivă intermitentă (RPPI): a. e. . este un fenomen accentuat de hiperventilaţia produsă de RPPI. băile galvanice 4 celulare cu durată de 5 min. e. e. băile galvanice 4 celulare cu temperatura apei 30-31˚C.În tratamentul fizioterapic al HTA sunt indicate: a. d. 88.Scăderea debitului cardiac în timpul respiraţiei în presiune pozitivă intermitentă (RPPI): a. 85. să determine extinderea zonelor atelectatice. b. b. băile galvanice cu polaritate „+‖ la membrele superioare. determină creşterea HDL-colesterolului. b. 86. c. să faciliteze distribuţia aerosolilor terapeutici la nivel pulmonar. 89.b. curent descendent. băile galvanice cu polaritate „+‖ la membrele superioare.În tratamentul fizioterapic al HTA sunt indicate: a. băile galvanice 4 celulare. să crească acumularea secreţiilor bronşice. 83. 87. să crească iminenţa edemului pulmonar. e. determină scăderea LDL-colesterolului.. d. b. să amelioreze ventilaţia sectoarelor pulmonare hipoventilate. să determine declanşarea reflexului de tuse. e. d. să crească travaliul respirator. c. crează o creştere presională inspiratorie. este un fenomen compensat în timpul expirului. 84. c. să determine bronhospasm. c. să prevină instalarea edemului pulmonar. deci lipsit de orice risc. derermină creşterea trigliceridelor serice. d. băile galvanice generale cu creşterea progresivă a intensităţii curentului la 50mA. asigură ventilaţia optimă a compartimentelor hiperventilate. c. c. este un fenomen ireal. b. să determine bronhodilataţie. să faciliteze evacuarea secreţiilor acumulate în zonele hipoventilate. este un procedeu rar utilizat în recuperarea respiratorie. să scadă edemul pulmonar.Respiraţia în presiune pozitivă intermitentă (RPPI): ar putea avea următoarele efecte: a. d.

. c. induce bronhospasm. pneumonia. cifoscolioza. este un fenomen contracarat de menţinerea presiunii transdiafragmatice în timpul RPPI. b.Respiraţia în presiune pozitivă intermitentă (RPPI) are următoarele efecte: a. 96. b. cifoscolioza. creşte rezistenţa la flux în căile respiratorii. creşte ventilaţia pe minut prin creşterea volumului expirator de rezervă.Respiraţia în presiune pozitivă intermitentă (RPPI) are următoarele indicaţii: a.Scăderea debitului cardiac în timpul respiraţiei în presiune pozitivă intermitentă (RPPI) este atenuată de: a. Pickwick al obezilor. e. permite o administrare mai eficientă a O2 d. pleurezia. ameliorează raportul ventilaţie/perfuzie. d. pneumotoraxul. sdr.e. 91. c. e. menţinerea presiunii transdiafragmatice în timpul RPPI. creşte rezistenţa la flux în căile respiratorii e. insuficienţa cardiacă stângă acută. b. creşte ventilaţia pe minut prin creşterea volumului inspirator de rezervă. inspir. 95. c. e. scade travaliul respirator. Pickwick al obezilor. 92. c. sechelele post TBC. 90. favorizează acumularea secreţiilor bronşice. astmul bronşic. sdr.Respiraţia în presiune pozitivă intermitentă (RPPI) are următoarele efecte: a.Respiraţia în presiune pozitivă intermitentă (RPPI) are următoarele efecte: a. d. creşte ventilaţia pe minut prin creşterea volumului curent. moment în care se produce compensarea. astmul bronşic. c. b. c. e.Respiraţia în presiune pozitivă intermitentă (RPPI) are următoarele indicaţii: a. d. 94. e. pleurezia. permite o mai bună administrare şi retenţie a aerosolilor. durata de maxim 20 minute a şedinţei de RPPI. c. 93. hemoptizia.Respiraţia în presiune pozitivă intermitentă (RPPI) are următoarele contraindicaţii: a. d. hiperventilaţia creată în cursul RPPI. e. creşte presiunea arterială a O2 şi scade presiunea arterială a CO2. fibroza chistică. b. menţinerea unei uşoare activităţi a musculaturii expiratorii. d. BPOC. favorizează evacuarea secreţiilor bronşice.Respiraţia în presiune pozitivă intermitentă (RPPI) are următoarele contraindicaţii: a. ameliorează neuniformitatea distribuţiei intrapulmonare a aerului. b. 97. d. b. ameliorează ventilaţia alveolară. pneumotoraxul.

hipoxia atmosferică. necesită asocierea unui bronhodilatator substanţei de aerosolizat. creşterea complianţei pulmonare. e. e. 99. c. deficienţe vitaminice. e. b. 103. hipoxia prin hipoventilaţie.Administrarea de O2 are eficienţă terapeutică în următoarele forme de hipoxie: a. hiperventilaţie. d. 98. pneumonia. deprimarea activităţii cerebrale în caz de hipoxie mai puţin severă. c. creşterea capacităţii de lucru a muşchilor. 101. e. 100. scăderea capacităţii de efort muscular.Scăderea presiunii O2 (pO2) în sângele arterial definită ca hipoxie poate apărea în următoarele condiţii: a.b. masca Bergonie c. e. scăderea difuziunii prin membrana respiratorie. d. moarte celulară în caz de hipoxie severă prelungită. c. hipoxia din anemii. asociată cu RPPI este semnificativ mai eficientă. hipoxia atmosferică.Inhaloterapia sau aerosoloterapia: a. ventilaţie alveolară uniformă. pneumotoraxul. scăderea rezistenţei căilor aeriene la flux. nu se asociază cu RPPI datorită riscului crescut de pneumotorax. insuficienţa cardiacă hipodiastolică.Hipoxia determină în organism: a. în caz de hipoxie severă prelungită. hipoxia determinată de utilizarea metabolică inadecvată a O2. cantităţi mici de O2 în atmosferă. anemii. c. este un procedeu terapeutic de introducere medicamentelor în căile respiratorii. creşterea difuziunii prin membrana respiratorie. b. traheostoma.Administrarea de O2 este total ineficientă în: a. 102. pacienţii în narcoză cu CO2. e. c. c. b. blocajul toxic al enzimelor celulare.Hipoxia definită ca scăderea pO2 în sângele arterial poate apărea în următoarele condiţii: a. e. hipoxia prin hiperventilaţie. d. b. d. d. tubul nazotraheal. hiperventilaţia din bolile neurologice. c. d. b. d. stare euforică. 104. cortul de O2. asociată cu RPPI este mai costisitoare. tubul oroesofagian. . hipoxia prin creşterea difuziunii prin membrana alveolocapilară. b. b.Următoarele reprezintă modalităţi de oxigenoterapie: a.

faringite. d. sechelele pleureziilor netuberculoase. edem tisular. este o incapacitate de a ventila suficient aer. b. antiinflamator. hemoptizii. e. de resorbţie a edemului tisular. poate fi indusă emoţional. unele forme de astm bronşic.asociază creşterea travaliului musculaturii respiratorii pentru o ventilaţie normală. pleurite. 112. c. d. bronşite cronice.Dispneea: a. d. antalgic.analgetic. d.antispastic. cicatrizant. între crize. este cauzată în special de hipoxie. b.este definită ca o „sete de aer‖. b. e. b. 110. c.pneumonii. c.Terapia cu înaltă frecvenţă pulsată – Diapulse este indicată în: a. creşterea difuziunii alveolocapilare 105. e. c. e. d.Terapia cu înaltă frecvenţă pulsată – Diapulse este indicată în afecţiunile respiratorii pentru efectul: a. b.d. hemoptizii.aritmii cu implant de pace-maker cardiac. de resorbţie a hematoamelor. criza de astm bronşic. hipoventilaţie. e. asociază scăderea travaliului musculaturii respiratorii pentru ventilaţia normală. este definită ca o ―sete de aer‖.Undele scurte sunt indicate în afecţiunile respiratorii pentru efectul: a.Indicaţiile actinoterapiei în afecţiunile respiratorii sunt: . c. asociază o senzaţie de sedare. 108. este definită ca o stare accentuată de oboseală. b. 106.bronşite. procesele inflamatorii acute.Undele scurte sunt indicate în: a. 107. c. c. 111. d. procesele neoplazice pulmonare.este cauzată în special de hipercapnie.Dispneea: a. e.Terapia cu unde scurte este indicată în: a. miorelaxant. e. pleurite.hiperemizant. d. e. b. 109. vasoconstrictor.

scade nevoile de O2 şi creşte producţia de CO2 a organismului. e. prin cromaterapie şi meloterapie constituie o relaxare intrinsecă.Relaxarea pentru pacientul bronhopulmonar are următoarele efecte: a. c. este aplicată în scopul ameliorării echilibrului. astm bronşic. b. masaj sau hipnoză este o relaxare intrinsecă. educarea tusei. 114. reechilibrează tonusul musculaturii respiratorii. b. d. caşexiile d. b. bronşite cronice. c. TBC activă. b. neoplaziile pulmonare. corectarea tulburărilor de echilibru. 117. 118. d. înlătură condiţiile inhibitorii care perturbă comanda ventilatorie. d. d. e. .legate de aparatul respirator sunt: a. b. b. este o metodă terapeutică contraindicată astmaticilor. c.Relaxarea: a. inflamaţii acute.Radiaţiile infraroşii sunt contraindicate în următoarele afecţiuni ale aparatului respirator: a. c. hemoptizia. astmul bronşic. e. relaxarea. cuprinde curentul fiziologic Edmund-Jacobson. e.În cadrul posturării pentru facilitarea respiraţiei: a. c. e. 113. b. 119. TBC cronică.Posturarea în afecţiunile respiratorii: a. scade presiunea viscerelor pe diafragm. este utilizată în scopul facilitării drenajului bronşic. este aplicată în scopul facilitării respiraţiei.Contraindicaţiile terapiei prin câmpuri magnetice de joasă frecvenţă – magnetodiaflux. intrinsecă. autoindusă de pacient este o relaxare extrinsecă. creşte ventilaţia lobilor pulmonari inferiori. traheobronşita spastică. b. d. reeducarea mimicii. c. TBC pulmonară activă. 115. d. este extrinsecă atunci când pacientul este dependent de un factor extern. stări febrile. prin terapie medicamentoasă. creşte presiunea în muşchii abdominali. bronşita cronică astmatiformă. scleroemfizem. c. e. e. posturarea. este aplicată în scopul inducerii bronhospasmului. reechilibrează tonusul muscular general. pseudoastmul nevrotic. 116.a.Kinetoterapia în afecţiunile respiratorii cuprinde ca metode: a.

. e. este însoţit de tapotarea câmpurilor pulmonare. tonifierea musculaturii abdominale. scade volumul de ventilaţie. e. c.În inspirul liniştit. 126. corectarea poziţiei umerilor. scalenii b. c. d. controlul fluxului de aer. muşchii intercostali. e. b. oblicii abdominali. d. corectarea deviaţiilor în var şi/sau valg de la nivelul genunchilor.În cadrul gimnasticii respiratorii de corectare a poziţiei capului şi gâtului sunt urmărite următoarele obiective: a. pentru facilitarea desprinderii secreţiilor aderente. c. durează 5-10 minute pentru fiecare segment pulmonar.Gimnastica respiratorie corectoare cuprinde: a. embolia pulmonară. normal intervin următorii muşchi: a. 120. muşchi intercostali. 121. pneumotorax. durează 30-45 minute pentru întregul plămân. sacrospinalii. corectarea poziţiei bazinului. diafragmul. ritmul ventilaţiei. scade spaţiul mort pulmonar.Indicaţiile drenajului bronşic sunt reprezentate de: a. sternocleodomastoidienii. afecţiunile asociate cu formarea de secreţii la nivelul arborelui bronşic. d. d. e. c. controlul respiraţiei în mişcare şi efort. corpul străin în cavitatea respiratorie.c. b. se execută o singură dată pe zi indiferent de afecţiune. 122. drepţii abdominali. hemoptizii. b. scade hipertonia musculaturii inspiratorii din zona toracelui superior. corectarea mimicii. b. 125. e.Principalele componente ale unei ventilaţii dirijate sunt: a. e. corectarea poziţiei coloanei vertebrale. c. b. b. se realizează imediat după masă. d. e. d. 124. c.În expirul forţat intervin următorii muşchi: a. tonifierea musculaturii anterioare a gâtului în condiţii de scurtare.Drenajul bronşic: a. controlul volumului curent. sternocleidomastoidienii. d. c. obţinerea unei mobilităţi adecvate la nivel cervical. raportul între timpii respiratori. 123. tonifierea musculaturii posterioare a capului în condiţii de alungire. deprinderea unui reflex stabil de postură. d.

c. ventilaţia maximă reprezintă valoarea limită până la care poate creşte ventilaţia pe minut. b. hiperventilaţie alveolară. oximetria. pătratul lombelor. perimetria abdomenului. respiraţie profundă.Privitor la reglarea respiraţiei următoarele afirmaţii sunt adevărate: a. d. b. analizatorul de heliu. testul lumânării. scăderea stimulilor ventilatori din bolile neurologice centrale. reglarea neuro-umorală adaptează ventilaţia la necesităţile metabolice ale organismului. d. c. d. reglarea nervoasă asigură ajustarea.Evaluarea clinico-funcţională a funcţiei respiratorii cuprinde: a. b.Hipoventilaţia alveolară modifică nivelul gazelor sangvine în sensul: a. amplă. structurile subcorticale nu intervin în reglarea respiraţiei.e. reglarea nervoasă induce o activitate ventilatorie aritmică. scăderea stimulilor ventilatori din bolile neurologice periferice. creşterea elasticităţii toraco-pulmonare. scăderea travaliului pulmonar. 130. limitarea expansiunii toracice de cauză pulmonară sau extrapulmonară.Analizatoare de gaze în explorarea respiraţiei sunt: a. scăderea complianţei pulmonare. 132. CV reprezintă volumul de aer mobilizat în cursul unei respiraţii maxime. 131.Consecinţele funcţional-respiratorii ale disfuncţiei ventilatorii restrictive (DVR) sunt: a. c. c. testul echilibrului în mers. b. b. e. CV este scăzută în sindromul respirator obstructiv (DVO). d. e. testul televizorului. 133. e. . c. creşterea travaliului respirator prin afecţiuni pulmonare. creşterea capacităţii pulmonare totale (CPT). analizatorul de CO2. tancul de oxigen. d. a ventilaţiei. 127.Sindromul ventilator restrictiv se caracterizează prin: a. e. musculatură respiratorie deficitară prin boli musculare. d. CV este crescută în sindromul ventilator restrictiv (DVR). 128. resuscitatorul.În cadrul explorării spirometrice a funcţiei respiratorii: a. 129. creşterea travaliului respirator prin afectarea cutiei toracice. b. c. scăderea volumului expirator maxim pe secundă (VEMS). creşterea capacităţii vitale (CV). c. e. creşte presiunea alveolară a CO2. e.Hipoventilaţia din cadrul sindromului ventilator restrictiv (SVR) poate fi indusă de: a. pe cale reflexă. b. capacitatea vitală (CV) reprezintă suma dintre volumul inspirator de rezervă (VIR) şi volumul expirator de rezervă (VER). d. scoarţa cerebrală asigură controlul reflex al respiraţiei. e. creşterea VEMS. testul apneei. 134.

insuficienţă de cord stâng. c. 138. e. anemie. se instalează sindromul ventilator obstructiv (SVO). d. c. c. bradipnee. c. tremurături ale mâinilor. 137. aritmie respiratorie. scade distensibilitatea toracică. 139. e. b.Sindromul de hipoventilaţie asociat obezităţii (sdr. d. cianoză. scade volumul expirator de rezervă (VER). . 135. c. hipersecreţie bronşică. c.În obezitate: a. b. e. creşte presiunea sangvină a CO2. creşterea sudoraţiei. hiperventilaţie pulmonară. ventilaţie pe minut crescută. fluxul sanguin muscular. scade presiunea sanguină a CO2. creşterea capacităţii vitale (CV).În cifoscolioze explorările funcţionale respiratorii indică: a. capacitatea muşchiului de a extrage surse energetice. creşte presiunea alveolară a O2. cianoză. forţa musculară. e. forţa şi durata contracţiei musculare. b. gimnastica respiratorie. d. capacitate pulmonară totală crescută. d. e. c. ntrenamentul muscular. volumul pulmonar.b. e. ventilaţie maximă pe minut crescută. 136. Pick Wick) este caracterizat prin următoarele semne clinice: a. hipoxia. hipoaciditate gastrică. eficienţa muşchiului. 140. d. c. travaliul respirator.Hipoxia determină la nivelul organismului următoarele semne: a. b. b. scade presiunea alveolară a CO2. d. creşte distensibilitatea toracelui. e.Factorii care determină energia disponibilă a muşchilor inspiratori sunt: a. b.Factorii care determină necesarul energetic al muşchilor inspiratori sunt: a. b. se instalează sindromul ventilator restrictiv (SVR).Hipercapnia induce în organism următoarele semne: a. d. 141. somnolenţă. d. tahipnee. scăderea tensiunii arteriale. scăderea secreţiilor bronşice.

relaxarea şi instruirea pacientului c. scăderea capacităţii vitale (CV). aşezarea pacientului în poziţia preferată de acesta e. rotaţiile se realizează în jurul unui ax orizontal d. profilaxia infecţiilor pulmonare. scăderea semnificativă a volumului rezidual. e. Următoarele enunţuri sunt false privind amplitudinea mişcărilor în articulaţia scapulo. abducţia şi adducţia se realizează în plan frontal b.humerală: a. 145. Elementele apreciate la examenul obiectiv articular sunt: a. cuprinde: a. scăderea complianţei toracopulmonare. tahipnee. b. e. flexia se realizează în plan frontal 148. asistarea mecanică a ventilaţiei până când bolnavul va putea fi reeducat la o ventilaţie de substituţie. uneori pacienţii sunt educaţi pentru respiraţia gloso-faringiană ca mecanism de substituţie. e. rotaţiile se realizează în plan orizontal e. d. prevenirea stagnării secreţiilor bronşice. 142. tendinţă la tahipnee cu creşterea volumului curent. b.În bolile neuromusculare: a. prevenirea redorilor toracale. deviaţiile în ax b.Metodologia de recuperare a pacienţilor cu afectarea funcţiei respiratorii prin paralizii centrale. aplicarea goniometrului pe partea externă a articulaţiei testate d. flexia se realizează în plan sagital c. modificările de temperatură ale tegumentului supraiacent c. rotaţia internă 70º . d. se măsoară amplitudinea de mişcare al articulaţiilor b. c. c. creşte CV.humerale: a. apare sindromul ventilator obstructiv (SVO). abducţia 180º c. c.În spondilita anchilozantă. b.e. scăderea ventilaţiei maxime. Care afirmaţii sunt adevarate privind regulile generale ale bilanţului articular: a. din punct de vedere respirator apare: a. forţa musculară 147. scade volumul expirator maxim pe secundă (VEMS). tonusul muscular d. scade capacitatea vitală (CV). d. 144. extensia 30º b. aplicarea goniometrului în poziţie cât mai comodă pentru pacient 146. 143. rotaţia externă 90º d. deformarea articulară e. Care afirmaţii sunt adevarate pentru aprecierea mobilităţii scapulo. apare sindromul ventilator restrictiv (SVR).

la care se opune pacientul d. decubit dorsal cu cotul în extensie completă c. Testul de rupere (“break test”): a. este tentativa de a readuce segmentul la poziţia iniţială. Supinaţia este mişcarea de: a. la femei se poate întâlni cubitus varus fiziologic e. Care este poziţia de start pentru goniometria flexiei cotului: a. articulaţia carpo-metacarpiană c. muşchiul se contractă. pacient cooperant 154. Muşchii care realizează abducţia şoldului sunt: a. înregistrarea valorilor în sistemul de cotatie 0-5 b. se realizează din poziţia fără gravitaţie 156. iliac . orientare a palmei în jos e. rotaţie internă a pumnului c. articulaţia radio-carpiană e. fără gravitaţie b. articulaţiile interfalangiene 153. muşchiul nu prezintă contracţii c. flexia activă are o amplitudine de 180º c. flexia 180º 149. la femei şi copii cu hiperlaxitate ligamentară poate fi o hiperextensie de 5º-10º d. Care condiţii sunt obligatorii pentru realizarea testingului muscular: a. forţă acceptabilă pentru poziţii antigravitaţionale d. poziţionarea corectă a pacientului c. ortostatism cu cotul în extensie completă d. flexia activă are o amplitudine de 145º 151. articulaţia metacarpo-falangiană d. şezând cu braţul flectat 150. asigurarea unui microclimat de confort termic e. să preceadă bilanţul articular d. Valoarea 1 a forţei musculare semnifică: a. şezând cu braţul întins b. se aplică după ce segmentul a parcurs întreaga amplitudine de mişcare e. dar forţa e insuficientă să deplaseze segmentul pe toată amplitudinea într-un plan fără gravitaţie e. Afirmaţiile adevarate.e. rotaţie spre interior b. orientarea palmei cu policele la zenit 152. Articulaţia pumnului este formată din: a. referitor la bilanţul articular al cotului sunt: a. muşchiul se contractă (vizibil sau palpabil). deplasând segmentul pe toată amplitudinea. muşchiul deplasează segmentul în plan antigravitaţional 155. extensia nu e posibilă din poziţia anatomică b. se aplică pe zona cea mai distală a segmentului care realizează mişcarea c. articulaţia mediocarpiană b. se foloseşte la testarea forţei 4 şi 5 b. orientare a palmei în sus d. decubit ventral cu cotul în extensie completă e.

poziţia AG. Mişcarea de inversie a piciorului este realizată de următorii muşchi: a. drept anterior b. abducţie+supinaţie+uşoară extensie b. adducţie+pronaţie+uşoară extensie d. flexorul comun al degetelor 162. cu şoldurile şi genunchii extinşi b. obişnuinţa ( posturi vicioase) . obturator intern şi extern b. adducţie+supinaţie+uşoară flexie c. abducţie+pronaţie+uşoară flexie e. cvadriceps e. extensor comun al degetelor e. adducţie+supinaţie+uşoară extensie 161. decubit heterolateral cu şoldurile şi genunchii extinşi 159. lungul peronier 163. extensor comun al degetelor d. se stabilizează pelvisul c. alimentaţia b. Afirmaţiile corecte pentru testarea muşchilor adductori ai şoldului sunt: a. pentru F1 se palpează muşchii pe faţa anterioară a coapsei d. pedios c. Inversia. extensor al halucelui d.b. Mişcarea de eversie este realizată de următorii muşchi: a. semimembranos 160. psoas e. semitendinos d. palpare pe faţa medială a coapsei e. scurtul peronier b. tensorul fasciei late 157. stări patologice ale aparatului locomotor d. gemenul intern b. ereditatea c. piramidal şi pătrat femural d. Muşchii care realizează rotaţia externă a şoldului sunt: a. tensor fascia latae 158. biceps femural c. fesierul mijlociu d. semnifică: a. fesierul mic e. poziţia FG. gambierul posterior e. Postura şi aliniamentul corpului este influenţată de: a. în decubit dorsal cu ambele membre inferioare în abductie. Muşchii care realizează flexia gambei: a. lumbricali c. fesierul mare c. gemen superior şi inferior c.

prin testarea forţei musculare c. Evaluarea aliniamentului poziţiei ortostatice se evaluează prin: a. rezistenţa musculară 165. genu valgum 168. Bilanţul articular se realizează: a. aprecierea liniei gravitaţiei în plan transversal e. scolioza structurală d. creşterea corpului în raport cu vârsta şi sexul c. aprecierea liniei gravitaţiei în plan orizontal d. cu ajutorul dinamometrului e. genu recurvatum 167. picior cav e. hiperlordoza lombară d.e. linia spinelor iliace antero-superioare d. La examinarea din posterior se pot întâlni următoarele modificări patologice: a. La examinarea din lateral putem vedea următoarele modificări patologice: a. Mişcarea articulară se apreciază prin: a. gradul maxim de mobilitate . comunicare d. Aspectul general al corpului (configuraţia fizică) este rezultatul interacţiunii următoarelor elemente: a. istoricul bolii c. linia spinelor scapulare b. La examinarea din faţă se pot aprecia: a. halus valgus e. bilanţ articular e. aprecierea liniei gravitaţiei în plan frontal şi sagital b. atitudinea corpului b. bilanţ clinic b. bilanţ muscular 170. cu ajutorul goniometrului 171. forţa musculară e. toracele c. picior var 169. umăr căzut b. dezvoltarea globală în raport cu vârsta şi sexul d. cifoza dorsală accentuată c. cu ajutorul artroscopului d. În analiza mobilităţii articulare se apreciază: a. boli generale ale organismului 164. măsurarea înălţimii c. picior plat e. flexum de şold c. evaluarea alinierii segmentelor din faţă. prin comparaţie cu mobilitatea normală contralaterală b. din lateral şi din spate 166. genu flexum b.

amplitudinii de mişcare funcţională 176. 0-5 e. Bilanţul muscular are un sistem de cotare: a. echilibrului din ortostatism static c. frecvenţa impulsurilor nervoase d. numărul unităţilor motorii în acţiune c. factorii de mediu . testul întinderii membrului superior b. disfuncţii ale funcţiilor organismului b. ICFul (Clasificarea Internaţională a Funcţionalităţii. forţei musculare b. testul stresului postural e. Evaluarea echilibrului din ortostatism activ se face prin: a. abilitatea 172. strategia şoldurilor e. 0-10 c. rezistenţei musculare d. diametrul de secţiune al muşchiului b. 0-3 174. forţa musculară d. unghiul funcţional 173. tonusul muscular c. Testele Romberg.b. Strategiile dinamice care trebuie antrenate pentru echilibru sunt: a. strategia gleznelor b. 0-100 d. limitarea activităţii şi restricţia participării d. Bilanţul muscular apreciază: a. strategia paşilor 178. 0-1 b. unipodal şi al stresului postural sunt teste pentru evaluarea: a. gradul maxim de mobilitate b. tipul articulaţiei 175. Incapacităţii şi a Stării de Sănătate) evaluează: a. Forţa musculară depinde de: a. disfuncţii ale structurilor organismului c. testul Romberg 177. tonusului muscular e. strategia coloanei vertebrale c. aranjamentul fibrelor musculare e. spasticitatea e. testul „brânciului‖ d. forţa musculară d. testul controlului motor c. strategia genunchilor d. rezistenţa musculară e. unghiul funcţional c.

viaţa la domiciliu c. viaţa comunitară. suport şi relaţii e. analizează performanţa şi capacitatea persoanei evaluate 180. Următoarele afirmaţii referitoare la ICF (Clasificarea Internaţională a Funcţionalităţii. Incapacităţii şi a Stării de Sănătate) sunt adevărate: a. Incapacităţii şi a Stării de Sănătate) sunt adevărate: a. modelul social d. nici una dintre variantele de mai sus 179. evidenţiază efectele facilitatoare sau de barieră ale mediului înconjurător asupra individului e. ICFul (Clasificarea Internaţională a Funcţionalităţii. nu evaluează structurile implicate în mişcare d. este folosit numai în România e. Incapacităţii şi a Stării de Sănătate) are la bază următorul model de incapacitate: a. mediul înconjurător natural şi modificările aduse acestuia de mâna umană e. Incapacităţii şi a Stării de Sănătate) sunt: a. lombalgia c. toate variantele de mai sus e.e. cerebelului . modelul biopsihosocial b. funcţiile senzoriale şi durerea c. boala cardiacă ischemică cronică e. nici una dintre variantele de mai sus nu este corectă 181. Următoarele afirmaţii referitoare la ICF (Clasificarea Internaţională a Funcţionalităţii. ICFul (Clasificarea Internaţională a Funcţionalităţii. funcţia neuro-musculo-scheletală şi a mişcării coordonate 182. nu este aplicabil la persoanele fără ocupaţie b. boala artrozică b. tromboflebita acută d. nu evaluează funcţia neuro-musculo-scheletală şi a mişcării coordonate c. funcţia neuro-musculo-scheletală şi a mişcării coordonate d. funcţiile mentale b. are la bază modelul biopsihosocial de incapacitate 183. Funcţiile organismului evaluate prin ICF (Clasificarea Internaţională a Funcţionalităţii. evaluează numai disfuncţii ale funcţiilor organismului d. Incapacităţii şi a Stării de Sănătate) includ: a. viaţa comunitară. modelul medical c. socială şi civică d. depresie 185. nu evaluează factorii de mediu c. Incapacităţii şi a Stării de Sănătate) se aplică pentru următoarele afecţiuni cronice: a.socială şi civică 184. autoîngrijirea b. Domeniile Activităţi & Participare din cadrul ICFului (Clasificarea Internaţională a Funcţionalităţii. Patologia coordonării apare în leziunile: a. reprezintă o evaluare funcţională specifică pentru poliartrita reumatoidă b.

capacitatea de a executa mişcări doar cu ajutorul unei alte persoane din afară 187.trimite terminaţii spre fasciculele musculare roşii. lucru static în cazul contracţiei izometrice d. de tip I : a. enzime oxidative. tonice. este recomandat să aplicăm vibraţia pe muşchiul alungit (sumarea efectului prin reflex miotatic) . reprezintă un element proprioceptiv d. are rol inhibitor pe muşchiul agonist c. ai căror axoni se opresc în zona polară a fibrei intrafusale şi gama statici. care determină fenomene facilitatorii pentru toţi neuronii din vecinătate. reprezintă un element interoceptiv 191. Vibraţia aplicată pe corpul muscular sau pe tendonul lui: a. neuronul motor alfa 1 determină contracţia fazică şi dă terminaţii la fasciculele musculare fazice (albe) b. mitocondrii . segmentul distal al membrelor fiind liber (kinematică în lanţ deschis) c. Sub raport fiziologic muşchiul efectuează: a. lucru static în contracţia excentrică 188. nervilor periferici e. iar rezervele de ATP sunt reduse. Abilitatea reprezintă: a. c. este folosit pentru reducerea sudoraţiei în zonele distale ale membrelor d. 190. lucru dinamic rezistent sau negativ în contracţia izometrică b lucru dinamic activ pozitiv când se scurtează c. capacitatea de a menţine posturile gravitaţionale şi antigravitaţionale ca şi poziţiile mediane ale corpului e. capacitatea de a manipula şi explora mediul înconjurător. are rol facilitator asupra muşchiului agonist b. prezintă mai multe sinapse e. realizează contracţii rapide şi obosesc uşor c. neuronul motor alfa 2. reprezintă un element exteroceptiv e. cu axoni care ajung în zona ecuatorială a fibrei intrafusale e. muşchilor 186. capacitatea de a executa mişcări în timpul oricărei posturi de încărcare prin greutatea corporală cu segmentele distale fixate (kinematică în lanţ închis) b.antigravitaţionali b. lucru dinamic rezistent (sau negativ) în contracţia concentrică e. nu este folosit pentru scăderea intensităţii durerii b. nu este folosit pentru creşterea sensibilităţii reflexului miotatic c. dar mai ales pentru motoneuronii alfa. au fibre predominant albe. fibrele C sunt fibre cu conducere lentă a durerii d. Periajul: a.b. sărace în mioglobină. capacitatea de a iniţia şi executa o mişcare pe toată amplitudinea ei fiziologică d. d. sunt în general muşchi extensori. celulele Renshow sunt neuroni intercalari specializaţi. cheltuiala energetică este mare 189 Următoarele afirmaţii sunt adevărate: a. Muşchii tonici. sistemului piramidal d. motoneuronii gama sunt: gama dinamici. sistemului extrapiramidal c.

ca „aparat de timp‖ . ca „ aparat de învăţare‖. corzi elastice sau contragreutăţile instalaţiilor cu scripeţi d. Cerebelul nu este implicat : a. în modularea mişcării. este o tehnică de facilitare neuro-musculară proprioceptivă specială cu caracter general d.este contraindicat în caz hipertonii e. în reglarea termoreglării şi a stărilor emoţionale b. însă nu o poate realiza pe toată amplitudinea. articulari. stimulii vestibulari şi senzoriali. c.determină o creştere a tensiunii în zona presată d. forţa exterioară nu va fi aceeaşi pe toată amplitudinea mişcării. Mişcarea activă de relaxare-opunere: a. Presiunea pe tendoanele lungi: a. este o mişcare forţată. în întărirea unor sinapse.Despre manipulare se ştie că: a. forţa exterioară trebuie să substituie forţa proprie a pacientului b. fără a depăşi limitele impuse de mişcarea lor anatomică. este un impuls brusc. se face pe toate direcţiile de mişcare. nu se va mobiliza un segment pe direcţiile dureroase e. în câştigarea şi performarea abilităţilor 195. infecţioase şi tumorale ale coloanei vertebrale 196. nu poate fi aplicată la pacienţii cu leziuni de neuron motor central 194. se aplică în caz de mobilitate redusă sau mişcarea activă liberă se produce pe direcţii deviate. urmată de o relaxare bruscă şi o mişcare pasivă spre zona alungită.forţa exterioară de asistare poate fi realizată prin: ajutor manual de către kinetoterapeut.nu este recomandat să aplicăm vibraţia pe muşchiul alungit 192. c. Referitor la mobilizarea activă cu rezistenţă. fiind necesar un ajutor din afară spre finalul mişcării. este indicată în bolile inflamatorii. constă în efectuarea unei contracţii izometrice în punctul unde există forţă mai mare. Referitor la mobilizarea activă asistată (activo-pasivă). 197. pentru a obţine un efect mai bun d. pacientul iniţiază activ mişcarea. datorită unor cauze osteoarticulare sau neurologice e. ajungându-se la învăţarea mişcării respective. următoarele afirmaţii sunt false: a.nu are nici o valoare terapeutică 193. exteroceptivi cutanaţi. deoarece prin el trec stimulii proprioceptivi musculari. e. induce o scădere a tensiunii din zona presată b. prin repetarea perseverentă a impulsurilor. ci este mai mare la începutul şi sfârşitul cursei c. unic. în oprirea mişcării la locul şi momentul dorit. de către persoane bine pregătite c. se aplică în afecţiuni care implică scăderea mobilităţii datorită diminuării forţei musculare e. următoarele afirmaţii sunt adevărate: . aplicată direct sau indirect pe o articulaţie sau un ansamblu de articulaţii.e. însoţită de întinderi rapide în această zonă. b. care poartă brusc elementele articulare peste jocul lor fiziologic obişnuit. mişcare gândită şi realizată de cortex d. care trebuie să fie executat plecând de la sfârşitul jocului pasiv normal. c.se aplică în caz de hipertonii. se aplică în caz de hipertonie musculară b.

Efectele mobilizărilor pasive asupra aparatului locomotor sunt: a. tehnici de facilitare proprioceptivă 202. se urmăreşte obişnuirea pacientului cu amplitudinea funcţională de mişcare d. ruperea aderenţelor c. fie datorită poziţiei vicioase în bancă. Pentru promovarea mobilităţii controlate: a. utilizează contracţiile izometrice d. rezistenţa va fi mai mare decât forţa muşchilor. este extrem de greu de recuperat e. Atitudinea scoliotică: a. Tehnicile kinetice statice sunt reprezentate de: a.a. b. 198. după fiecare mişcare cu rezistenţă urmează o scurtă pauză de relaxare.constă numai din 10 ridicări cu 100% din 10 RM e. d. nu presupune modificări osoase c.manipularea e. rezistenţa se aplică la începutul şi la sfârşitul mişcării active. posturarea corectată sau hipercorectată.contracţia excentrică c. contracţiile izometrice e. active asistate şi active d. deoarece se poate grada în funcţie de forţa muşchiului în anumite puncte ale arcului de mişcare.menţin sau chiar cresc excitabilitatea musculară d. Contracţia izometrică în zona scurtată (CIS) reprezintă: . apare mai frecvent la fetiţe. mobilizări pasive.scad contractura-retractura musculară prin întindere musculară progresivă e. rezistenţa realizată de fiziokinetoterapeut este cea mai bună tehnică. fie ca urmare a scurtării unui membru inferior. apare în toracoplastii sau retracţii după arsuri mari 203.relaxarea musculară d. metoda Frenkel b.este compusă din exerciţii progresive b. tehnica de elecţie este secvenţialiatea normală c. nu se declanşează stretch-reflexul 204. întinderea tendomusculară. luxaţiei congenitale de şold sau piciorului plat b.este compusă din exerciţii rezistive regresive c.contracţia concentrică b. se utilizează tehnicile de facilitare neuro-musculare proprioceptive speciale cu caracter general 199. implică modificări ale formei corpurilor vertebrale din vârful curburii şi răsuciri ale vertebrelor d. nu se urmăreşte tonifierea musculară pe parcursul mişcării disponibile b. se va face antrenarea pacientului pentru a-şi lua singur variate posturi e.Tehnica Oxford de creştere a forţei musculare: a.prin întinderea bruscă a muşchiului.cresc amplitudinile articulare prin asuplizarea structurilor capsuloligamentare.menţin amplitudinile articulare normale şi troficitatea structurilor b. constă numai din 10 ridicări cu 10% din 10 RM 200. c. menţinută prin diverse metode de fixare c.Pentru corectarea posturii şi aliniamentului corpului nu se utilizează: a. e.contracţia izometrică 201. rezistenţa prin apă este contraindicată.

e. capul în extensie b. în diferite puncte ale arcului de mişcare. contracţii izometrice pe agonişti şi pe antagonişti. ei trebuie să fie scurtaţi şi de asemenea tonifiaţi (contracţie completă-întindere incompletă) c. executându-se doar pe musculatura agonistă 205. pentru musculatura tuturor direcţiilor de mişcare. executându-se pe rând. alternative atât pe agonişti. este mers încrucişat. alternativ.tonificarea muşchilor vertebrali şi a fixatorilor omoplaţilor se obţine prin mişcări active şi izometrie. e. executându-se doar pe musculatura antagonistă d. d. contracţii izometrice repetate în zona scurtă . hipotonici sau atonici. executându-se pe rând. e.a. cu schimbarea poziţiei segmentului. ei vor fi întinşi şi tonifiaţi (contracţie incompletă-întindere completă) b. Pentru corectarea scoliozei adevărate sau structurale se va lucra diferit în funcţie de felul acesteia: a. în diferite puncte ale arcului de mişcare. fără pauză între repetări. în funcţie de deficitul muscular existent. contracţii izometrice repetate în zona scurtă. efectuarea de contracţii izometrice scurte. În reeducarea cifozelor trebuie respectate următoarele recomandări: a. prin comanda ―la stânga/la dreapta!‖ c. cu pauză între repetări. cât şi pe antagonişti. executându-se doar pe musculatura agonistă c.de partea concavă muşchii sunt scurtaţi. atârnări la scara fixă şi elongaţii cervicale la căpăstru.de partea convexitătăţii muşchii sunt întinşi şi contractaţi.se aplică pentru asuplizarea coloanei. în punctul de limitare a mişcării. b. 206. contracţii izometrice repetate. este suficientă corectarea curburii fără a tonifia musculatura ce o susţine d. efectuarea de contracţii izometrice scurte. cât şi pe antagonişti. contracţii izometrice repetate în zona scurtă. între contracţia agonistului şi cea a antagonistului nu se permite relaxarea (cocontracţie).contracţii izometrice repetate. În cadrul metodei Klapp. executându-se pe rând. fie pe antagonişti. d. Izometria alternantă (IzA) constă în: a. c. fie pe agonişti. deformările simetrice şi asimetrice ale coloanei vertebrale ( în scoliozele totale se insistă de partea convexităţii) . fără pauză între repetări. pentru a corecta activ cealaltă curbură e. cu pauză între repetări. efectuarea de contracţii izometrice scurte. alternative atât pe agonişti.pentru corectarea şi hipercorectarea cifozei se aplică mobilizarea pasivă a coloanei şi posturi de corecţie. fără a schimba însă poziţia segmentului. c.se realizează în patrupedie. pentru musculatura tuturor direcţiilor de mişcare. fără pauză între repetări. cu pauză între repetări. se obişnuieşte să se fixeze o curbură în poziţie corectată.în cazul scoliozelor în S. b. pentru musculatura tuturor direcţiilor de mişcare. contracţii izometrice repetate. Se execută pe toate schemele de mişcare. cu membrele în unghi drept faţă de corp.nu există un program de exerciţii pentru scolioza in C 207. reechilibrarea bazinului se realizează prin tonificarea abdominalilor şi fesierilor. b. toate aceste recomandări sunt valabile doar pentru corecţia scoliozelor 208. mersul în patru labe: a.

mâinile prinzând marginile laterale ale acesteia şi blocând astfel toracele. c. forţa musculară . c. mâinile prinzând marginile laterale ale acesteia şi blocând astfel toracele. necesită consum energetic mai mare decât contracţiile izokinetice 213. e. Fiziokinetoterapeutul prinde ambele membre inferioare. mâinile pe sol. pentru musculatura coloanei lombare. Caracteristicile contracţiilor izokinetice sunt: a. lordozând regiunea dorsală.se recomandă în special în cifoze. se revine. se face înclinarea laterală. translându-le spre partea convexităţii. poziţia cea mai bună este cea coborâtă cu braţele înainte b pentru musculatura cervicală. decontracturarea agonistului (deci a muşchiului lezat) e. pentru musculatura coloanei dorsale. Cotrel recomandă decubitul ventral pe masă. Următoarele afirmaţii despre metoda Cotrel nu sunt adevărate: a. translându-le în sens opus convexităţii d. braţele întinse pe lângă urechi. prin inserţiile sale. trunchiul aplecat înainte peste coapse. 211.pentru scoliozele lombare.pentru scoliozele lombare. cu fesele pe taloane. aceeaşi ca şi pentru coloana cervicală 210. d. se revine. ar putea mobiliza capetele osoase d. măreşte diametrele toracelui şi forţa musculaturii braţelor şi a umerilor. apoi se repetă. Fiziokinetoterapeutul prinde ambele membre inferioare. poziţia de elecţie este cea orizontală cu mâinile la ceafă. în scolioze (insistându-se mai ales pe întinderea concavităţilor). mâinile pe sol.nu se exectă în fractura incomplet consolidată.pot fi executate pe muşchii antagonişti celor lezaţi. e. e.d.constă din extensie-derotaţie-elongaţie+flexie laterală b. când deformaţia toracelui este unilaterală. exerciţiul alungeşte coloana vertebrală. apoi se repetă. fie se efectuează întinderea de o singură parte. în scolioze. cu fesele pe taloane. Klapp recomandă: a pentru musculatura cervicală.întinderea flancurilor.se indică acelor muşchi care formează substratul lezional.ameliorează coordonarea inervaţiei musculare 212. se face înclinarea laterală. nu influenţează amplitudinea articulară e. pot fi executate numai pe anumite grupe musculare. mobilizare toracică din poziţia „ pe genunchi‖. mobilizare toracică din poziţia „ pe genunchi‖. Cotrel recomandă decubitul ventral pe masă. pentru musculatura coloanei dorsale. când contracţia unui muşchi. braţele întinse pe lângă urechi. Pentru reeducarea scoliozelor. poziţia cea mai bună este cea redresată cu braţele înainte c. determinând conform legii inducţiei reciproce a lui Sherington.cresc mult tensiunea maximă şi forţa. Rezistenţa musculară este dependentă de: a.dezvoltă feed-back-ul senzaţiei kinestezice d. mâinile păşind cu degetele spre stânga (scolioză toracică dreaptă) sau spre dreapta (scolioză stângă). trunchiul aplecat înainte peste coapse. Contracţiile izometrice: a. deteminând hipertrofie musculară b nu dezvoltă forţă musculară egală pe toată lungimea muşchiului (avantaj faţă de izometrie) c. mâinile păşind cu degetele spre stânga (scolioză toracică stângă) sau spre dreapta (scolioză dreaptă). poziţia de elecţie este cea semiredresată. b. cu mâinile la ceafă. 209.

Antrenarea echilibrului mersului se face: a. membre) există două diagonale de mişcare. prin folosirea unor stimuli proprioceptivi variaţi şi executarea voluntară a contracţiei cu maxim de efort sub rezistenţă maximală.schema de mişcare debutează cu „poziţia iniţială‖ .la membrul superior. e. În cadrul metodei Kabat: a. care este poziţia de scurtare maximă a muşchiului. În executarea diagonalelor Kabat: a. Intensitatea efortului la cardiaci şi pulmonari se recomandă să fie de: a. pe călcâie. care asigură caracterul spiralat al schemei. e.starea de sănătate sau boală a pacientului d. b. b.utilizând covorul rulant. adducţia este asociată rotaţiei interne şi abducţia este asociată rotaţiei externe c. schemele membrelor superioare şi inferioare sunt analizate după articulaţia luată în considerare. crescând progresiv suprafaţa de sprijin c. fiecare având două scheme antagoniste pe flexie şi pe extensie c. trunchi inferior. urmată de realizare progresivă a activităţilor elementare e.în cadrul schemei de mişcare acţiunea se începe de la pivotul distal spre cel proximal c. ceea ce are ca rezultat reducerea şi reglarea tonusului muscular) şi facilitarea integrării reacţiilor superioare de ridicare şi echilibru în secvenţa lor de dezvoltare adecvată. d. este o metodă de facilitare a funcţiei musculare şi obţinerea unei contracţii musculare mai puternice decât cea provocată numai de un efort voluntar simplu.poziţionarea începe cu componentele de flexie sau extensie. d. metodă abandonată în terapiile moderne 218.la membrul superior. Metoda Kabat: a. într-o etapă mai avansată. care este şi poziţia de lungime maximă a muşchiului şi se termină cu „poziţia finală‖ .micşorând suprafaţa de sprijin (mers pe vârfuri. foloseşte excitaţia cutanată deasupra muşchiului care trebuie antrenat (facilitare exteroceptivă) 215. supinaţia şi deviaţia radială se asociază la extensiei şi rotaţia interne a umărului. la care se adaugă apoi celelalte mişcări. flexia este asociată rotaţiei interne şi extensia este asociată rotaţiei externe b. pe marginea piciorului). d. prima mişcare care intră în joc este rotaţia. numită „ pivot de acţiune‖.la membrul inferior.echilibrul neurovegetativ şi endocrin. nici unul dintre răspunsuri nu este corect 214. prin creşterea vitezei de mers e.b. trunchi superior.10-20% din capacitatea funcţională testată a pacientului . este o metodă de terapie a paraliziilor spastice cerebrale prin inhibarea sau suprimarea activităţii tonice reflexe (cu ajutorul unor poziţii reflex -inhibitorii.eversia şi abducţia piciorului se asociază cu abducţia şi rotaţia internă a şoldului 216.circulaţia şi metabolismul muscular local c. apoi de abducţie-adducţie. mergând pe aceaşi linie sau cu paşi încrucişaţi. d. rotaţia fiind luată în considerare ultima.ultima mişcare efectuată este rotaţia b.la membrul inferior flexia plantară se asociază cu flexia şoldului e. 217. pentru fiecare segment important al corpului (cap-gât.

mai ales traumatice sau inflamatorii. bogate în mioglobină. au tendoane lungi.sunt muşchi superficiali.60-80% din capacitatea funcţională testată a pacientului. Bucla gamma: a. în cornul anterior face sinapsă cu neuronul intercalar facilitator. reprezintă rezistenţa excesivă a unui muşchi la întinderea pasivă. de tip II: a. este cale nervoasă eferentă. pleacă de la organul tendinos Golgi c.nu pot fi cauzate de boala Dupuytren 221. sar două articulaţii.calcificare.30-40% din capacitatea funcţională testată a pacientului d.sunt fibra A gamma static d. pot fi cauzate de leziuni musculotendinoase prin ruptură. având cauză centrală. Fibra Ia (fibra AI primară): a. pot fi congenitale sau dobândite c. pot fi cauzate de leziuni capsuloligamentare.este contraindicat orice antrenament la pacienţii cardiaci şi pulmonari 219. care generează cicatrici retractile.de la motoneuronii cornului anterior ajung în muşchi c.pornesc de la receptorul musculotendinos-fusul muscular şi organul Golgi b. mitocondrii şi ATP d. b.au mai multe sinapse 222. nu implică terminaţia anulospirală a fusului neuro-muscular d. Reflexul miotatic: . au fibre predominant roşii. motiv pentru care obosesc greu. nu afectează calitatea mişcării voluntare e. realizează contracţii rapide şi obosesc uşor c. Căile nervoase eferente: a. Redorile articulare: a. este o cale nervoasă aferentă b. c. calcificări şi chiar osificări d. nu este deci un circuit facilitator pentru contracţia musculară b.nu implică fibrele senzitive Ia e. Muşchii fazici. următoarele afirmaţii sunt adevărate: a.nu face parte din controlul medular al motricităţii 225. necesită un consum energetic mic.sunt în general muşchi flexori b. nu reprezintă limitări patologice ale mişcărilor articulaţiilor b. predomină pe flexori la membrele superioare şi pe extensori la membrele inferioare d. are la bază deprimarea arcului reflex miotatic 220. 224. ce limitează mişcarea datorită contracturii sau retracturii e. pregăteşte şi ajustează mereu starea de tonus muscular necesară mişcărilor active c. care apoi se va lega şi de motoneuronul alfa (sinergist) e.40-50% din capacitatea funcţională testată a pacientului e.Referitor la spasticitatea piramidală. e. face parte din sindromul de neuron motor periferic c. scleroză sau inflamaţie.sunt fibra A gamma dinamic e.în cornul anterior face sinapsă cu motoneuronul alfa (agonist) d.b.sunt fibrele AI primară şi A II secundară 223.

este declanşat de întinderea fusului muscular c. Următoarele tehnici kinetologice sunt tehnici kinetice dinamice: a.are 2 componente: un răspuns rapid care are o latenţă foarte scurtă dat de circuitul neuronal medular şi un răspuns cu o latenţă mai lungă care implică şi structurile nervoase superioare inclusiv cortexul.se poate realiza cu pacientul doar în decubit dorsal c. 231. static şi dinamic. receptorii sunt proprioceptorii de la nivelul articulaţiilor gâtului ce conduc informaţia asupra orientării capului în raport cu corpul c. reflexul miotatic negativ se opune întinderii bruşte a muşchiului d. Reflexul tonic al gătului: a.se mai numeşte şi reflex de tendon 226.a.tracţiunile c. dar operatorul localizează precis prin apăsare directă nivelul la care se realizează manipularea.posturarea de facilitare e.imobilizarea de contenţie d. reflexul miotatic negativ apare atunci cănd muşchiul este alungit brusc din starea de scurtare în care a fost adus e. b. are 2 tipuri de răspuns: răspuns dinamic şi răspuns static b. reflexul miotatic negativ este mai mult un un reflex inhibitor.Manipularea: a. receptorii sunt proprioceptorii de la nivelul articulaţiilor gâtului ce conduc informaţia asupra mişcării corpului în întregime d.este singura cale monosinaptică a unui sistem senzitivo-motor de feed-back e.impulsul va ajunge prin substanţa reticulară la motoneuronii gamma activănd fusul muscular 228.se respectă regula nondolorităţii şi a mişcării contrare.se foloseşte în ataxiile locomotorii b. 227. Inversarea lentă: a.relaxarea musculară 230.constă numai din exerciţii pentru membrele superioare d. Stretch-reflexul: a. constă într-o serie de tehnici de facilitare neuro-musculară proprioceptivă e.cele semi-indirecte se realizează prin mobilizarea altor segmente. cu efecte exact opuse celui clasic.contracţia izometrică b. răspunsurile statice sau dinamice sunt în continuu controlate de nervii eferenţi gamma dinamic sau static c.este un reflex medular e.testarea direcţiilor libere se va face conform schemei „stea cu 8 braţe‖ e. Metoda Frenkel: a. are rol în reeducarea coordonării c.este o mişcare forţată aplicată direct sau indirect pe o articulaţie sau ansamblu de articulaţii care poartă brusc elementele articulare peste jocul lor fiziologic obişnuit b.descris de Sherrington d.este de 2 tipuri: simetric şi asimetric b.este o tehnică FNP specială cu caracter general . d.reprezintă gimnastică respiratorie 229.

aponevrozelor sunt: a.b. adică agoniştii e.la capătul amplitudinii de mişcare se introduce izometria d. circulaţia limfatică este redusă de aproximativ 25 de ori b.corectarea curburilor patologice ale coloanei dorsale este unul dintre obiectivele metodei d.vibraţia 234.este o tehnică pentru promovarea mobilităţii e. asuplizare b.se numeşte ―hold-relax‖ d. Asupra circulaţiei sângelui şi a limfei masajul are următoarele efecte: a. primul timp îl reprezintă mişcarea în sensul musculaturii puternice.se foloseşte pentru promovarea stabilităţii b. creşterea performanţei musculare b.Elementele exteroceptive sunt: a. împotriva unei rezistenţe maximale c.este o metodă pentru creşterea antrenamentului la efort 235. vasodilataţie activă cu creşterea vitezei de circulaţie e. stimularea proprioceptorilor b. Efectele masajului asupra tendoanelor. pe toată amplitudinea de mişcare. reducerea vitezei de refacere după traumatisme e. creşte viteza de circulaţie la nivelul sistemului venos c. favorizarea stazei sanguine şi limfatice 238. fasciilor.rostogolirea ritmică şi balansarea ritmică b. Efectele masajului asupra pielii sunt: a. reducerea vitezei de refacere după atrofii 237.reprezintă contracţiile ritmice ale agoniştilor şi antagoniştilor dintr-o schemă de mişcare. accelerarea refacerii muşchiului obosit prin creşterea schimburilor vasculare c. creşterea schimburilor respiratorii la nivelul pielii 236.este o metodă de facilitare neuro-musculară proprioceptivă e.este dificil de aplicat în caz de durere c. fără pauză între inversări.primul timp îl reprezintă mişcarea în sensul musculaturii slabe. activarea circulaţiei locale d. creşterea rezistenţei musculare la efort d. Efectele masajului asupra muşchilor sunt: a. Metoda daneză Heckscher: a.are 2 variante: relaxare-opunere agonistă şi relaxare-opunere antagonistă 233. inhibarea secreţiei glandelor sudoripare cu scăderea secreţiei lor d.este o metodă corectoare pentru toate segmentele posibil a fi implicate în actul respirator c.periajul c. inhibarea organului Golgi c. facilitarea secreţiei glandelor sudoripare cu creşterea secreţiei lor c. mobilizarea masei sanguine . adică antagoniştii muşchilor hipotoni 232. scăderea supleţei e.tracţiunea d temperatura e. este folosită pentru corectarea tulburărilor de coordonare b.Tehnica relaxare-opunere: a.

Dintre indicaţiile masajului menţionăm: a. profilaxia primară b. Efectele masajului aupra ţesutului conjunctiv sunt: a. obiective. hemofilia forma severă d. masajul este contraindicat în cazul sindromului de decondiţionare e. apendicita acută c. afecţiunile neurologice d. Contraindicaţiile temporare ale masajului sunt: a. sechelele posttraumatice b. paraplegia 246. bolile infecto-contagioase b. Tehnicile clasice principale de masaj sunt: . optimizarea formei sportive e. directe asupra ţesuturilor d. favorizarea schimburilor nutritive prin scăderea aportului de sânge. sindromul de decondiţionare e. procesele inflamatorii în faza cronică c. afecţiunile maligne sau cu potenţial de malignizare prin masaj d. la distanţă. Efectele masajului asupra organismului pot fi: a. lombosciatica e. are influenţe reflexe asupra organelor profunde 240. cu excepţia: a. profilaxia secundară c.d. afecţiunile reumatismale c. profilaxia terţiară d. Contraindicaţiile temporare ale masajului sunt următoarele. Contraindicaţiile definitive ale masajului sunt: a. activarea volumelor sanguine periferice stagnante e. hemiplegia 244. cu evacuarea deficientă a reziduurilor c. reflexogene e. varicela e. sechelele posttraumatice 242. colecistita acută d. psihopatii majore b. procesele inflamatorii în faza cronică c. subiective. declarate de către bolnav c. Aplicarea masajului în cazul sindromului de decondiţionare face parte din: a. neoplasmele 245. nici una din variantele de mai sus 243. inhibarea schimburilor nutritive d. indirecte: profunde asupra organelor interne. vasoconstricţie capilară 239. refacerea elasticităţii şi supleţei b. pe membrul opus 241. ce pot fi monitorizate de către medic prin metode clinice şi paraclinice b. sindroamele hemoragipare b. reducerea rezistenţei elementelor cu rol de fixare şi protecţie a organelor interne e.

folosit de obicei pe regiunile păroase b. este o tehnică specială pentru piele d. este o tehnică clasică secundară d. este o tehnică specială pentru piele b. este folosită în scopul creşterii excitabilităţii locale e. netezirea b. cu 2 sau 3 degete d. sub formă de trepidaţii e. circular ca un vârtej („mângăluire‖) c. este o tehnică clasică specială . nici una din variantele de mai sus 250. este o tehnică specială pentru piele b. vibraţia 252. este o tehnică specială pentru capsula articulară c. Fricţiunea: a. frământatul d. este o tehnică clasică principală e. face parte din metodele combinate 248. presiunile 247. masajul profund Cyriax d. Masajul profund Cyriax: a. compresiunea e. tracţiunile e. Tehnicile clasice fundamentale de masaj sunt: a. petrisajul d. cernutul b. este o tehnică clasică principală d. cu mâinile făcute căuş deasupra vertexului şi lăsate să alunece pe părţile laterale ale capului („în picătură de ploaie‖) 253.a. fricţiunea c. este o tehnică clasică principală b. rulatul c. Tehnicile clasice speciale de masaj utilizate în afecţiunile veno-limfatice sunt: a. sub formă de ciupituri. tensiunea 249. nu se adresează fenomenelor de infiltraţie şi aderenţă ale tegumentului asociate fenomenului celulitic c. Efleurajul se poate aplica în mai multe modalităţi tehnice: a. este o tehnică clasică complementară c. Cernutul masei musculare: a. este folosită în afecţiunile veno-limfatice e. cu faţa dorsală a degetelor uşor îndoite („masaj piaptăne‖). Metoda „palpare-rulare” Wetterwald: a. drenajul manual limfatic Leduc-Godard b. fricţiunea e. kineplastia Morice c. precede aplicarea metodei van der Mohlen 251.

nu se aplică în caz de limfedem cronic al membrului inferior 258. forţa de pătrundere fiind dependentă de unghiul sub care mâna vine în contact cu tegumentul d. masajul asociat cu contracţia musculară e. metodele californiene de fasciterapie 257. necesită aparatură specială e. are rolul de a goli limfaticele până la limita posibilă manual b. nu s-au semnalat accidente datorate tracţiunilor vertebrale d. nu se pot adăuga tehnicilor principale în cazul masajului anumitor semente sau regiuni anatomice 255. constă în contracţia voluntară a muşchiului în timpul masajului b. Tracţiunile: a. masajul profund Cyriax c. masajul de apel al abdomenului pentru membrul inferior 260. au efecte calmante şi relaxante generale b. Cernutul şi rulatul masei musculare: a. metoda Rolf b. Tehnicile clasice speciale pentru piele sunt: a. Masajul asociat cu contracţia musculară: a. necesită participarea activă a pacientului 259. poate fi aplicată cu o intensitate variată. Tehnicile speciale pentru segmente sunt: a.b. masajul de apel al toracelui pentru membrul superior e. masajul manipulativ Terrier-Benz d. este o tehnică specială pentru muşchi d. este contraindicată în afecţiunile capsulei articulare 254. este o tehnică clasică principală c. kineplastia Morice b. metoda „palpare-rulare‖ Wetterwald d. masajul manipulativ Rabe c. se pot intercala între tehnicile principale de masaj e. este indicat în patologia posttraumatică e. au efecte stimulante generale c. sunt tehnici clasice complementare d. nu se foloseşte după imobilizările prelungite c. nu face parte din tehnicile speciale pentru afecţiunile veno-limfatice d. Metoda Knap are următoarele obiective: a. sunt indicate numai în deviaţii ale coloanei vertebrale 256. apoi de resorbţie şi în final se reia tehnica de aspiraţie c. este o manevră ce se adresează numai masei musculare e. reprezintă o mobilizare forţată care poartă elementele unei articulaţii peste jocul voluntar şi obişnuit al lor până la limita jocului anatomic posibil e. Drenajul manual limfatic Leduc-Godard: a. stimularea circulaţiei sanguine . constă într-o tehnică succesivă: iniţial de aspiraţie (de apel). tracţiunile asupra rahisului nu au nici o contraindicaţie c. fac parte din terapia manipulativă b.

decubit homolateral d. grupul pectoral b. anihilarea punctelor dureroase musculare 261. vibraţia . decubit ventral b. Referitor la masajul articulaţiei umărului următoarele afirmaţii sunt adevărate: a. grupul bicepsului. cu excepţia: a. Pentru masajul umărului se indică următoarele poziţionări ale pacientului: a. pentru a fi accesibilă partea anterioară a capsulei articulare mâna pacientului se plasează la spate c. masajul manipulativ Terrier-Benz c. netezirea b. muşchiului pectoral e. Masajul umărului se adresează următoarelor grupuri musculare. grupul tricepsului d. Pentru masajul braţului se pot folosi următoarele tehnici: a. decubit heterolateral c. pentru a fi accesibilă partea posterioară a capsulei articulare bolnavul îşi aşează mâna pe umărul sănătos 266. metoda „începutului bun‖ Bugnet b. o tehnică specială pentru segmente e. combaterea constipaţiei c. o tehnică specială pentru afecţiunile veno-limfatice 263. şezând pe un taburet liber din toate părţile e. grupul deltoidului e. o tehnică clasică secundară de masaj c. Metoda Grossi reprezintă: a. pentru a fricţiona partea inferioară a capsulei articulare pacientul îşi aşează mâna pe umărul terapeutului d. muşchiului supraspinos b. o tehnică clasică principală de masaj b. muşchiului subspinos c. fricţiunea este o procedură importantă pentru articulaţia umărului b. Masajul braţului are în vedere următoarele grupuri musculare: a. creşterea excitabilităţii locale d. metoda Rolf e. Tehnicile speciale pentru fascii sunt: a.b. muşchiului triceps brahial 264. grupul trapezului 267. împreună cu brahialul anterior şi coracobrahial c. muşchiului deltoid d. o tehnică specială pentru organele interne abdominale d. masajul manipulativ Rabe d. nu se efectuează mobilizări postmasaj e. tonifierea musculaturii e. metoda Lehner 262. toate variantele de mai sus 265.

la musculatura policelui se aplică netezirea urmată de frământare c. vibraţia. Referitor la masajul articulaţiei cotului următoarele afirmaţii sunt adevărate: a. articulaţia cotului în flexie. nu se aplică niciodată stoarcerea e. urmată de mobilizări pasive şi active ale articulaţiei cotului 269. baterea spatelui se face în diverse feluri: cu marginea cubitală a mâinii. fricţiunea. Referitor la masajul spatelui următoarele afirmaţii sunt adevărate: a. se face întotdeauna de sus în jos c. presupune şi masajul regiunii palmare a mâinii 272. poziţionarea iniţială a pacientului este: braţul în abducţie. nu se începe cu netezirea regiunii b. frământatul musculaturii spatelui se poate aplica sub diferite feluri având în vedere musculatura bine dezvoltată a acestei regiuni e. nu se execută vibraţii e. cu partea dorsală a falangelor d.c. vibraţia e. pentru masajul regiunii anterioare se realizează flexia palmară a mâinii pentru a relaxa tendoanele c. cu palmele. frământatul nu se aplică niciodată cu ambele mâini 270. se pot aplica următoarele tehnici: frământatul. se aplică numai neteziri 271. nu se execută fricţiunii d. nu este indicat în afecţiunile reumatismale ale coloanei cervicale d. pacientul se poziţionează de preferat în decubit dorsal e. mâna în pronaţie. fricţiunea nu se va combina niciodată cu vibraţia d. Masajul cefei: a. frământatul d. se folosesc următoarele tehnici: netezirea. La masajul antebraţului: a. baterea d. este contraindicat în cazul induraţiilor dureroase ale muşchilor cefei 273. Masajul articulaţiei radio-carpiene: a. de la regiunea cervicală spre crestele iliace şi sacru b. se începe cu netezirea flexorilor după care se realizează netezirea extensorilor c. este contraindicat la copii cu deviaţii ale coloanei vertebrale . se face întotdeauna de jos în sus b. se începe cu masajul de introducere b. masajul profund Cyriax 268. articulaţia cotului în uşoară flexie. şedinţa de masaj se încheie cu netezire. faţa dorsală a mâinii pacientului rezemată pe pieptul terapeutului c. nu se realizează masajul muşchilor interosoşi e. poziţionarea ulterioară a pacientului este: antebraţul în supinaţie. nu se efectuează petrisajul c. faţa palmară a mâinii pacientului rezemată pe genunchiul terapeutului b. baterea e. se masează muşchii interosoşi d. se va ţine cont de cele 2 grupuri musculare: grupul extensorilor şi grupul flexorilor b. Masajul regiunii dorsale a mâinii: a. netezirea se face de sus în jos.

274. Masajul regiunii anterioare a toracelui: a. se adresează muşchilor pectorali, intercostali, dinţat anterior b. nu prezintă nici o diferenţa de aplicare la bărbaţi şi femei c. netezirea pectoralului mare se face în direcţia fibrelor musculare d. la sfârşitul masajului se vor face exerciţii de respiraţie cu scopul dezvoltării cutiei toracice e. la bărbaţi nu se aplică baterea asupra muşchiului pectoral 275. Masajul peretelui abdominal: a. este întotdeauna un masaj calmant b. pacientul este poziţionat în decubit dorsal, cu coapsele şi genunchii în uşoară flexie c. fricţiunea uşoară se face cu degetele în direcţia acelor de ceasornic şi acţionează în special asupra intestinului subţire d. începe cu netezirea superficială circulară pentru a scădea sensibilitatea pacientului şi contractura muşchilor abdominali e. nu se aplică vibraţii 276. Masajul articulaţiei coxo-femurale: a. este mai dificil de executat datorită musculaturii ce acoperă această articulaţie b. nu există nici un punct de acces la capsula articulară c. se termină cu mişcări pasive şi active de flexie, extensie, abducţie, adducţie, rotaţie d. mobilizările postmasaj au o importanţă mai mare decât masajul propriu-zis e. este contraindicat în coxartroză 277. Masajul coapsei se adresează următoarelor grupuri musculare: a. muşchiul iliopsoas b. muşschiul cvadriceps c. muşchii adductori d. muşchii biceps femural, semitendinos, semimembranos e. tensor fasciei lata 278. Masajul coapsei: a. nu include masajul fasciei lata b. începe cu partea anterioară a coapsei (grupul extensor) c. pacientul este poziţionat numai în decubit dorsal d. nu necesită aplicarea petrisajului e. include numai masajul muşchiului cvadriceps 279. Masajul articulaţiei genunchiului: a. se începe cu masajul de introducere, genunchiul bolnavului fiind în flexie b. se realizează iniţial masajul regiunii rotuliene şi apoi masajul spaţiului popliteu c. nu se foloseşte masajul profund Cyriax d. se aplică fricţiuni e. este indicat în gonartroză 280. Masajul gambei se adresează: a. grupului peronierilor b. m. triceps sural c. grupului gambier anterior d. m. semitendinos e. m. gracilis 281. Referitor la masajul gambei următoarele afirmaţii sunt adevărate: a. grupul gambier anterior se masează la final

b. la nivelul grupului gambier anterior se aplică: netezirea puternică sub formă de piaptăne, frământatul masei musculare c. pentru masajul peronierilor nu se foloseşte petrisajul d. pentru masajul regiunii posterioare se pot aplica netezirea, frământatul, baterea e. se realizează mobilizări postmasaj 282. Masajul piciorului plat: a. nu se aplică la copii b. vizează laba piciorului şi gamba c. după fiecare masaj se vor executa anumite mişcări de gimnastică medicală şi exerciţii de mers d. nu are nici o importanţă pentru tratamentul acestei deformaţii e. nu necesită asocierea kinetoterapiei 283. Pentru masajul general este recomandată următoarea ordine de execuţie: a. regiunea spatelui, membrele inferioare pe partea posterioară, membrele inferioare pe partea anterioară, membrele superioare, torace, gât, perete abdominal b. gât, torace, perete abdominal, membrele superioare, membrele inferioare, regiunea spatelui c. regiunea spatelui, gât, torace, perete abdominal, membrele superioare, membrele inferioare d. membrele inferioare, membrele superioare, gât, torace, abdomen, regiunea spatelui e. toate variantele de mai sus 284. Masajul general: a. este indicat să înceapă cu regiunea spatelui b. presupune şi masajul membrelor inferioare, membrelor superioare, toracelui, gâtului c. nu include masajul peretelui abdominal d. în scop terapeutic este indicat să nu depăşescă 30-40 minute e. în scop terapeutic durează minim 2 ore 285. Masajul regiunii precordiale cu efect calmant-relaxant: a. scade frecvenţa cardiacă b. creşte tensiunea arterială c. asociază următoarele tehnici: netezire, fricţiune lentă şi uşoară, tapotament rar, lent, uşor, vibraţii uşoare d. pacientul este poziţionat în decubit dorsal cu capul şi trunchiul uşor ridicate, genunchii uşor flectaţi e. este indicat la pacienţii cu hipotensiune arterială 286. Masajul regiunii precordiale cu efect tonifiant-excitant: a. creşte tensiunea arterială b. creşte frecvenţa cardiacă c. pacientul este poziţionat în decubit dorsal cu capul şi trunchiul uşor ridicate, genunchii uşor flectaţi d. asociază următoarele tehnici: netezire, fricţiune, tapotament, vibraţie. Manevrele sunt rapide, vii, energice e. este indicat la pacienţii hipertensivi 287. Masajul reflex conjunctiv: a. constă în fricţiuni puternice şi frământări cu vârful unui deget pe anumite zone reflexe b. constă în bateri cu vârful unui deget pe anumite zone reflexe c. pe zonele reflexe nu se execută fricţiuni

d. zonele reflexe sunt împăstate şi sensibile spontan şi la palpare atunci când organul corespunzător este afectat e. este unica formă de masaj reflex 288. Baza masajului reflex segmentar o constituie reflexul: a. viscero-cutanat b. viscero-motor c. musculo-muscular d. viscero-visceral e. cutivisceral 289. Neuralterapia constă în: a. stimularea unor cicatrici tegumentare care aparent nu au nici o legătură cu o afecţiune internă, dar care determină ameliorarea reflexă a afecţiunilor organelor respective b. stimularea unor zone reflexogene de la nivelul mucoasei nazale c. stimularea unor puncte reflexogene auriculare d. stimularea unor zone reflexogene de la nivelul irisului folosind fascicule de lumină colorată e. stimularea unor zone reflexe de pe limbă 290. Dintre masajele reflexe speciale menţionăm: a. reflexologia vertebrală b. reflexologia auriculară c. reflexologia palmară d. reflexologia plantară e. metoda Shiatsu 291. Dintre avantajele automasajului menţionăm: a. permite o dozare în funcţie de caracteristicile individuale b. realizează o bună coordonare între mişcările membrelor şi respiraţie c. nu se pot aplica toate tehnicile d. constituie un bun exerciţiu general nespecific pentru organism e. se poate aplica de către oricine cunoaşte tehnica 292. Referitor la automasaj următoarele afirmaţii sunt adevărate: a. nu există automasaj reflex b. permite o dozare în funcţie de caracteristicile individuale c. constituie un bun exerciţiu general nespecific pentru organism d. nu prezintă nici un avantaj e. permite aplicarea diverselor tehnici ca număr şi combinaţie în funcţie de necesităţile celui care efectuează automasajul 293. Masajul mecanic: a. poate fi vibrator sau nevibrator b. metoda van der Mohlen nu reprezintă un masaj mecanic c. masajul mecanic nevibrator este folosit în special pentru tratamentul afecţiunilor circulatorii periferice d. aparatele vibratorii portabile sunt complicate, greu de manipulat şi ocupă un spaţiu mare e. ventuzele cu vid nu realizează un masaj mecanic 294. Masajul mecanic nevibrator cuprinde: a. aparatele vibratorii portabile b. diferite tipuri de impulsuri de curent electric

ventuzele cu vid 301. faza inflamatorie acută c. Băile medicinale cu bule cu CO2: a. aparate vibratorii portabile d. băile cu vârtej de apă e. nu realizează niciodată analgezie d. sunt indicate la pacienţii hipotensivi e. este contraindicat în poliartrita reumatoidă. Masajul cu gheaţă: a. urmate de duşuri reci b. Terapia cu factori contrastanţi cuprinde: a. toate variantele de mai sus 295. sunt indicate la pacienţii post by-pass aorto-coronarian în ziua 1 postoperator . crioterapia e. sunt indicate la pacienţii hipertensivi d. duşurile c. duşurile au întotdeauna un efect stimulant e. bazine de mers: mers lent prin apă caldă de 38-40° şi întors rapid prin apă rece de 18-20° c.c. Sincardon c. masajul umed îşi datorează efectul factorului mecanic şi termic b. nu reprezintă un masaj umed b. metoda van der Mohlen e. duşul subacval c. băile d. tehnica Leduc-Godard d. neuralterapia e. fricţiunile b. Masajul mecanic vibrator se poate realiza folosind următoarele dispozitive: a. Următoarele proceduri realizează un masaj umed: a. toate variantele de mai sus 298. Referitor la masajul umed următoarele afirmaţii sunt adevărate: a. ventuze cu vid e. factorul mecanic este nul c. whirl-pool 297. duş masajul b. helioterapie. băile cu bule de CO2 sunt indicate la pacienţii hipertensivi 300. băi în bazine cu apă termală în aer liber. se aplică în hidrartrita intermitentă a genunchiului e. Angiomat b. metoda van der Mohlen 299. dispozitive ce realizează un micromasaj şi electromasal local: diferite tipuri de impulsuri de curent electric şi câmp magnetic 296. Masajul umed cuprinde: a. nu face parte din masajul umed b. masajul umed nu poate fi niciodată precedat sau succedat de masajul clasic uscat d. afuziunile d. urmată de oncţiuni cu nămol rece d. cura Kneipp nu face parte din masajul umed c.

constă numai în masajul spatelui 307. utilizează ca şi tehnici presiunea şi tracţiunea c. tracţiuni d. Tehnicile folosite în cadrul masajului Shiatsu sunt: a. nu are nici o contraindicaţie b. terapia Tsubo c. Metoda ”Touch for health”: a. neuralterapia b. Metoda Shiatsu: a. masajul periostal e. În poliartrita reumatoidă. podopresura 308. elongaţii e. rulatul masei musculare 306. cernutul masei musculare e. masajul periostal e. metoda Shiatsu d. reprezintă un masaj oriental d. Pricipalele metodologii de aplicare a presopuncturii sunt: a. masajul mecanic 303. masaj uscat cu scop antalgic b. În spondilita anchilozantă în periada puseelor evolutive se pot aplica: a. se bazează pe legătura energetică dintre un meridian energetic şi muşchiul pe care îl străbate b. osteopresura b. masaj decontracturant al grupurilor musculare din jurul articulaţiilor afectate c. dintre metodele combinate menţionăm: a. faciopresura d. presopunctura 305. masaj umed sedativ . muşchiul de testat nu are importanţă 304. metoda Shiatsu c. segmentele cu care se execută presiunea sunt: policele. nu se aplică nici un tip de masaj 309.302. masaj cu gheaţă pe articulaţiile afectate b. În cadrul masajului oriental. nu face parte din masajul oriental c. auriculopresura e. presiunea b. Masajul oriental neenergetic include: a. digitopresura d. face parte din masajul clasic reflex d. presopunctura c. tracţiunea c. frământatul d. palmele. osteopresura b. coatele. genunchii e. acţionează asupra unui unic organ e. perioada inflamatorie acută se aplică: a.

masajul manual uscat cu rol antalgic d. masajul organelor respiratorii şi vibraţii ale toracelui pentru prevenirea complicaţiilor pulmonare b. masajul antalgic în puseu e. În hidartrita intermitentă a genunchiului nu se aplică: a. Paraplegia în faza de nursing şi reeducare la pat beneficiază de: a. masajul manual lombo-sacrat stimulant b. poate fi aplicată una din componentele metodei Knap 313. toate variantele de mai sus 315. masajul trofic şi vascular al membrelor c. insistent 314. nu este un reumatism de ţesut moale b. Într-o lombalgie acută sunt indicate: a. se tratează numai medicamentos d. nu se aplică nici un tip de masaj c. masajul circulator al membrului inferior precedat de masajul de apel al abdomenului c. masajul de drenaj al membrelor inferioare pentru prevenirea stazei venoase şi a accidentelor tromboembolice c. scuturăturile e. imobilizarea la pat b. masajul tonifiant al muşchiului cvadriceps d. manipulări e.c. masajul local profund. masajul vascular al membrului inferior precedat de masajul de apel c. masajul manual lombo-sacrat relaxant c. Referitor la sindromul miofascial următoarele afirmaţii sunt adevărate: a. fricţiuni ale capsulei articulare d. masajul umed e. metoda Grossi 311. masajul asociat cu contracţia musculară e. masajul cu gheaţă b. în formele cronice se aplică un masaj uscat profund e. masajul tonifiant al muşchilor ischiogambieri e. masajul cu gheaţă b. În cazul unei tendinite în forma acută sunt indicate: a. tracţiuni ale coloanei vertebrale d. numai proceduri de electroterapie cu rol excitomotor 316. metoda „palpare-rulare‖ Wetterwald 312. În osteoporoza de vârstă sunt indicate: a. masaj toraco-rahidian sedativ d. În gonartroză se pot aplica: a. masajul general pentru prevenirea escarelor d. masajul Cyriax b. masajul este contraindicat 310. masajul peretelui abdominal şi al organelor abdominale . fizioterapia antalgică c. masajul umed: duşul sită d.

e. flexori ai degetelor b. metoda Vogler e. flexori ai degetelor c. se aplică masaj cu gheaţă 319. masaj umed 322. masajul este contraindicat c. masaj trofic şi stimulant la nivelul m. sedativ la nivelul m. se urmăreşte combaterea spasticităţii e. masaj cu gheaţă b. masaj relaxant. În paralizia nervului radial se aplică: a. masajul abdominal. metoda Knap cu scopul combaterii constipaţiei c. pronatori ai antebraţului. masaj de combatere a tulburărilor circulatorii periferice d. electroterapie excito-motorie la nivelul m. masaj cu gheaţă pe articulaţii b. relaxant la nivelul m. pronatori ai antebraţului. metoda Grossi 323. masaj relaxant central şi periferic b. se aplică un masaj tonifiant şi trofic muscular şi vascular d. stimulant pentru tonifierea musculaturii centurii scapulare b. nu se aplică tratament recuperator b. masaj umed special d. masaj intens stimulant la nivelul regiunii cervico-dorsale . masaj tonifiant periferic c. nici una din variantele de mai sus 321. În hemiplegia. În paralizia nervului median se aplică: a. masaj umed clasic c. vibraţii ale musculaturii c. nu se aplică masajul colonului prin metoda Vogler e. În epilepsia în criză se aplică: a. extensori ai degetelor d. masaj decontracturant la nivelul regiunii cervico-dorsale b. masaj cu gheaţă d. extensori ai degetelor c. masajul intens. relaxant la nivelul m. masaj mecanic nevibrator e. reeducarea ortostatismului 317. În boala Parkinson se aplică: a. masaj organelor respiratorii e. Pentru combaterea spasticităţii în cazul unei hemipareze spastice se pot aplica: a. masajul abdomenului pentru combaterea constipaţiei e. triceps brahial e. triceps brahial. Parapareza în etapa de reeducare neuro-motorie beneficiază de: a. masaj intens stimulant asupra hemicorpului afectat d. masajul membrelor inferioare cu scopul combaterii tulburărilor circulatorii d. cura Kneipp 320. triceps brahial b. masaj trofic şi stimulant la nivelul m. stadiul iniţial flasc: a. nu se aplică niciodată masajul segmentar 318. În nevralgia Arnold se aplică: a. masaj trofic şi stimulant la nivelul m. extensori ai degetelor 324. masaj sedativ. m. masaj sedativ. m.

meoda Vogler e. masajul manipulativ Rabe b. masaj stimulant. masajul trofic Glerant c. În hipertensiunea arterială forma uşoară se pot aplica: a. masajul cefei. metoda Knap . în scopul favorizării proceselor de reparare locală se recomandă: a.calmant al regiunii precordiale d. petrisajul Jaquet-Leroy c. numai tratament medicamentos d. În tratamentul constipaţiei se recomandă: a. metoda Rolf e. masajul manipulativ Terrier-Benz d. masaj stimulant al membrelor inferioare urmat de masaj stimulant frontal 327. masaj relaxant. masaj stimulant cervical c. nici una din variantele de mai sus 328. masajul manual al peretelui abdominal şi al colonului 329. băi cu bule cu CO2 b. În afecţiunile posttraumatice. În afecţiunile posttraumatice operate. toracelui c. metoda Lehner 331. masaj progresiv înspre profunzime c. băi carbogazoase d. kineplastia Morice b. masajul se aplică întodeauna după programul de kinetoterapie 330. stimularea circulaţiei sangiune prin metoda Knap d. excitant al regiunii precordiale 326. drenajul manual Leduc-Godard e. umerilor. tratamentul recuperator nu are indicaţie în această afecţiune e. masaj sedativ frontal e. masajul nu este necesar d. percuţii ale toracelui pentru drenarea secreţiilor bronşice b. masaj sedativ frontal c. În hipertensiunea arterială nu se aplică: a. masaj stimulant cervical e. În tratamentul tromboflebitei în stadiul acut se recomandă: a.c. băi cu bule cu CO2 b. metoda Grossi b. masaj mecanic vibrator b. masaj relaxant la nivelul regiunii cervico-dorasale 325. duş subacval d. masajul este contraindicat e. metoda Grossi c. În disfuncţia ventilatorie restrictivă datorată paraliziei de origine centrală se recomandă: a. metoda Knap d. combaterea edemului se realizează prin: a.

Provine de la sotii Kabat b. masaj tonifiant al grupelor musculare adiacente articulaţiilor afectate d. A folosit diagonalele deoarece activitatile cotidiene urmaresc diagonalele Kabat c. implica si parintii copiilor cu paralizie cerebral in timpul sedintelor e. în stadiul 3 (peroada finală. se foloseste si la adultul cu hemiplegie c. foloseste muzica in tratament c.Metoda Kabat: a. ireversibilă) se poate aplica tehnica Cyriax 333. masajul umed special e. masaj Cyriax b. se folosesc asa numitele pozitii reflez-inhibitorii si tehnica manipularii d. ireversibilă) masajul este contraindicat d. În traumatismele recente articulare şi musculo-ligamentare fără soluţii de continuitate se pot aplica: a. toate de mai sus 339. masajul mecanic vibrator 334.e.urmareste evolutia normala a copilului b. principiul de tratament e la fel la copil si la adult 338. Algoneurodistrofia: a. kinetoterapia este contraindicată 335.Metoda Carr-Shephard: . tracţiunile continue 332. Soldul si umarul sunt pivotii pentru membrele inferioare respective superioare si nu foloseste rotatiile d. în perioada de stare se poate aplica masajul umed e. masajul cu gheaţă d. Poliartrita reumatoidă în faza de remisiune beneficiază de : a. Se numeste terapia neuroevolutiva c.Metoda Peto: a. Toate de mai sus 337. Se foloseste la copii cu paralizie cerebral b.Metoda Brunnstrom: a. fricţiuni c. masaj profund urmat de tehnici de mobilizare postmasaj e. în stadiul 3 (peroada finală. tratamentul recuperator este identic indiferent de stadiul clinic c.Metoda Bobath: a. are mai multe stadii de evoluţie clinică b. Urmareste evolutia tonusului muscular e.imagineaza plasarea corecta a pacientului in pat e. masaj umed c. este un tratament strict si invata copilul sa traiasca cu disabilitatea d.se foloseste la adultii cu hemiplegie b. masajul Cyriax b. Imparte pacientul in 6 stadii Brunnstrom d. Se foloseste la copii f mici e. Toate de mai sus 336.

toate de mai sus 341.D2F stang+D1F drept 343.Metoda Kenny: a. Nici una de mai sus 342. ambianţă. Exteroceptori: termic. Se numeste terapia prin miscare e. Are 4 etape b. Foloseste ortezele in tratament 340. e.Diagonalele asimetrice bilaterale ale membrelor: a. lumină. Presupune buna cunoastere a anatomiei muschiilor c. pune accent pe confortul pacientului : posturare.a. zgomot deoarece acestea pot influenţa spasmul muscular b. Exteroceptive: vaz.Elementele exercitiului fizic terapeutic sunt: a. filogenetic sau ontogenetic. Decubit dorsal . tendoane d. Vojta crede că spasticitatea nu este primară şi se formează secundar.Metoda Phelps: a. Metoda Bobath d. temperatură. Foloseste pozitiile tiganesti la copil mic b. Proprioceptorii: tactil. tactil. termic. asociind la nevoie ajutorul chirurgiei ortopedice şi a celei plastice şi reparatorii. dureros. Nu respecta progresia efortului c. ca un rezultat a unei leziuni nervoase centrale în comportamentul mişcărilor reglate normal. căldura uscată sau aplicată altfel decât ca împachetări nu este eficientă. Foloseste posturarile e. articulatii e. tactil.D1F stang+D2E stang d. Foloseste puncte cheie distal si proximal c. se foloseste la adultul cu hemiplegie c. Foloseste tehnica ―reciproc voluntara‖ d. metoda se referă la reeducarea fiecărui muşchi în parte pornind de la mişcarea pasivă până la cea activă. Se refera la preferintele pacientului dinainte de accident d.D1F stang+D2F drept b. Se bazeaza pe observatiile lui Egel 344.Metoda Vojta: a. articulatii c. receptorii din sinus carotidian b. vaz. tegumente. Toate de mai sus 345. Elemente interoceptive c. Kenny consideră că . Este o metoda globala de tratament b. d. miros.A din exercitiu terapeutic se refera la: a. Elemente exteroceptive b. auz. Foloseste numai tararea la copil d. Proprioceptori: articulatii. D1F stang+D2E drept c. tendoane. D1E stang+D2E drept e. e. imobilizare.

Mersul cămilei din patrupedia Klapp se foloseşte în: a. b. ci la toată coloana ca ansamblu e. 349. poziţia "orizontală" e. cu ajutorul gravitaţiei putându-se mobiliza mai uşor. Postură în cifoză lombară cu controlul mâinii. D2 F MS Stang+D2F MS drept d.Diagonalele simetrice bilaterale Kabat: a. mobilizarea pasivă a coloanei şi posturi de corecţie b. spate plat e. poziţia "semiredresată" d. lordoze d. D1F MI stang+ D1E MI drept 347. atârnări la scara fixă şi elongaţii cervicale la căpăstru. efectul corector al mişcării poate fi localizat la nivelul dorit al rahisului. c. coloana vertebrală este menţinută verticală. în poziţia partrupedă coloana vertebrală se poate decontractura semnificativ permiţând obţinerea mai uşor a înclinărilor laterale corectoare şi pe o amplitudine mai mare.Care din următoarele fac parte din principiile metodei Klapp: a. D1E MS stang+ D2E MS drept b. corectarea posturii şi aliniamentului corpului b. poziţia ―verticală‖ 350. efectul corector nu poate fi localizat la nivelul dorit al rahisului. D2E MI Stang+D2E MI drept e. exerciţii de alungire a musculaturii paravertebrale dorsale c. coloana vertebrală este menţinută paralel cu solul. tonifierea musculaturii paravertebrale fără corectarea posturii c. D1E MS stang+D1E MS drept c. reeducare respiratorie 348. mişcări active şi izometrie pentru tonificarea muşchilor vertebrali şi a fixatorilor omoplaţilor e. poziţia "redresată" c.e. scoliozele cu curbură dublă b.În lordoze se aplică următoarele: a. Postură lordozantă cu control în faţa oglinzii .Care sunt metodele şi tehnicile utilizate în deviaţiile axiale: a. astfel se elimină acţiunea nefavorabilă a gravitaţiei putându-se mobiliza în acest fel mai uşor. afecţiuni posttraumatice 351. Stand intr-un picior 346. exerciţii de scurtare a musculaturii abdominale 352. scoliozele cu curbură unică c. poziţia "răsturnată" b. creşterea mobilităţii articulare d. d.În cifoze se aplică următoarele: a.Care sunt poziţiile patrupedice "lordozante": a. b. d. tonifierea musculaturii paravertebrale după corectarea posturii e.

mobilizări intense cu amplitudine maximă e. exerciţii izotonice d. Spondilita anchilozantă b. gimnastică respiratorie cu insistenţă pe tonifierea musculaturii principale şi accesorii c. blânde c. iar celelalte se aproprie 354.Metoda Cotrel: a.Metoda Klapp şi Cotrel se indică în: a.În stadiul de debut al spondilitei anchilozante se indică: a. Activitate intensă cu puţin repaus articular e. exerciţii izometrice şi dinamice cu rezistenţă progresivă 357. Cifoze d.c. mecanoterapie 356. pasivo-active. utilizarea unor echipamente protective ajutătoare c. Poliartrită reumatoidă e. este o metodă de redresare a spatelui plat e. exerciţii de târâre din decubit ventral. din poziţia de rugă mahomedană se execută flexii laterale ale trunchiului de partea scoliozei prin păşire cu degetele pe sol c. active e. Tonifierea musculaturii abdominale din poziţie corectată cu bazinul în retroversie d. Metoda Heckscher 355.derotaţie . extensie . activitate intensă cu puţin repausul articular d. Exerciţii de alungire a musculaturii abdominale 353. Gimnastică respiratorie cu accent pe expansiunea toracică d.flexie laterală d. Coxartroză c. posturări în poziţii fiziologice. contracţii izometrice ale musculaturii centurilor d. Metoda Klapp b.elongaţie . asuplizarea centurilor din patrupedie . Posturare nocturnă pe pat moale confortabil b. funcţionale b. exerciţii de conştientizare şi corectare posturală 358. pasivo-active. Relaxare c. Metoda Cotrel d.În perioada acută a poliartritei reumatoide se utilizează: a. Gimnastica Burger c. mobilizări pasive.În perioada puseelor evolutive ale spondilitei anchilozante se indică: a. imobilizare sau repaus simplu în poziţii antalgice b. este o metodă specifică pentru redresarea scoliozelor b. Metoda Bobath e. Exerciţii de scurtare a musculaturii paravertebrale lombare e. auto-pasive.Metodele speciale utilizate în deviaţiile axiale sunt: a. Afecţiuni posttraumatice 359. posturări în extensie ale trunchiului şi membrelor b. mobilizări articulare pasive. când membrele de o parte sunt întinse.În faza cronică a unui proces inflamator: a.

contracţii izometrice urmate de cele dinamice cu rezistenţă ale extensorilor degetelor e.În cazul osteitelor în faza de imobilizare: a. mobilizări articulare fără încărcare şi din suspendare d. masaj tonifiant e. contracţii izometrice c. reducerea la maxim a perioadei de imobilizare b. acelaşi tratament ca în lombalgii b. tonifierea musculaturii articulaţiilor sănătoase d. exerciţii de întindere a zonei nodulare c. scripetoterapie 364. tonifierea musculaturii membrelor inferioare 367.În sindromul Barre. kinetoterapie specifică de ―întindere‖ musculară b. contracţii izometrice ale tuturor grupelor musculare şi. contracţii izotonice cu rezistenţă pe segmentul respectiv c.În formele acute ale bursitelor şi tendinitelor se indică: a. prin acţiune pe agonişti b.Obiectivele urmărite în cazul reumatismului degenerativ sunt: a. exerciţii generale de mobilizare şi sportive adaptate la vârsta a treia d. kinetoterapie de mobilizare articulară pentru articulaţiile sănătoase b. relaxare d. mobilizări şi tonifieri ale musculaturii scapulare e. e. posturare diurnă în minervă-guler b. kinetoterapie specifică. tonifierea musculaturii paravertebrale 360. contracţii izometrice progresive ale musculaturii segmentului afectat 366. exerciţii dinamice cu rezistenţă c. masaj cu gheaţă 362.În reumatismul moale caracterizat prin contractură musculară persistentă se indică: a. tonifieri musculare specifice. măsuri de igiena ortopedică a articulaţiilor b. mobilizări pasive lente şi blânde pe amplitudinea maximă care nu provoacă durere e. eventual cu mijloace ortopedice ajutătoare 361. mobilizări şi tonifieri ale musculaturii membrelor superioare . contracţii izotonice cu rezistenţă d. posturări globale de extensie 363. în special paravertebrale c. corectarea staticii şi mersului.Tratamentul de kinetoterapie în cervicalgii constă în: a. gimnastică respiratorie.În boala Dupuytren şi/sau Ledderhose se indică: a.e.În osteoporoza de vârstă şi de imobilizare se indică: a. posturări funcţionale c. nu este face posturare nocturnă c. repaus postural b. reeducarea mersului e.Lieou (sindrom simpatic cervical posterior) se indică: a. posturări globale în flexie d. contracţii izometrice ale musculaturii paravertebrale d. tonifieri musculare generale progresive 365. progresive e.

Principii generale de kinetoterapie în afecţiuni digestive ( hiper. constipaţia atonă e. constipaţia şi. tumorile maligne d. cea atonă c.Contraindicaţiile gimnasticii abdominale sunt: a. metoda Williams 370.c.În sciatică. afecţiuni abdominale acute b. fesierilor. afecţiuni abdominale acute b. insuficienţa musculară abdominală c. programul se efectuează pe o perioadă de câteva zile 371. se indică exerciţiile care produc zdruncinături. mai ales. ca săriturile în lungime şi înălţime. se utilizează pentru îmbunătăţirea circulaţiei şi nutriţiei ţesuturilor d. şcoala spatelui e.şi hipotone) sunt: a. acelaşi tratament ca în lombalgii d. afecţiuni abdominale acute c. deformări ale coloanei vertebrale şi afecţiuni uro-genitale cu răsunet abdominal . insuficienţa musculară abdominală b. în faza subacută şi cronică se indică: a. balonările şi deformările abdominale d. mobilizări active analitice din decubit lateral c. obezitatea 372.Indicaţiile gimnasticii abdominale sunt: a. balonările şi deformările abdominale b. cea atonă 373. mobilizări şi tonifieri ale musculaturii membrelor inferioare e. constipaţia şi. se utilizează pentru evitarea apariţiei de aderenţe e. acelaşi tratament ca în cervicalgii b. abdominalilor 369. mai ales.În faza acută a lombalgiilor se indică: a. programul Williams d. tumorile maligne d. apendicită acută e. ptoza organelor abdominale e. acelaşi tratament ca în cervicalgii d. complicaţiile bolilor digestive c. tumorile maligne d. se utilizează pentru prevenirea atrofiilor musculare c.Indicaţiile gimnasticii abdominale sunt: a. nici una din cele de mai sus 368. doar posturare c. doar exerciţii izometrice ale musculaturii membrelor superioare e. posturare antalgică în uşoară cifozare lombară b. ptoza organelor abdominale e.Contraindicaţiile cele mai importante ale gimnasticii abdominale sunt: a. tonifierea paravertebralilor. alergările b. deformări ale coloanei vertebrale şi afecţiuni uro-genitale cu răsunet abdominal 374.

terapie ocupaţională aplicată cât mai tardiv e. exerciţii pasive. faza acută a proceselor inflamatorii genitale e. terapii ale creativităţii c. tulburări ale ciclului menstrual d. faza acută a proceselor inflamatorii genitale c. produce normalizarea ciclului menstrual c. este contraindicată în procese inflamatorii cronice ale organelor genitale interne e. metoda Schultz c. hemoragiile d. este indicată în faza acută a proceselor inflamatorii ale organelor genitale interne 378.Contraindicaţii ale kinetoterapiei în afecţiunile genitale sunt: a.Indicaţii ale kinetoterapiei în afecţiunile genitale sunt: a.Contraindicaţii ale kinetoterapiei în afecţiunile genitale sunt: a. pe genunchi şi culcat 376. kinetoterapia propriu-zisă de recuperare b. fenomene de iritaţie a peritoneului pelvian c.Indicaţii ale kinetoterapiei în afecţiunile genitale sunt: a. creşte numărul fenomenelor dismenoreice d. hemoragiile d.375. faza acută a proceselor inflamatorii genitale b. amenoree primară şi secundară 382.Kinetoterapia din afecţiunile digestive constă în: a. hemoragiile e. procese inflamatorii cronice ale organelor genitale interne c. Insuficienţa masticaţiei nu constituie o problemă b. insuficienţă ovariană vegetativă şi degenerativă b. fenomene de iritaţie a peritoneului pelvian 380. ergoterapia d. active simple şi cu rezistenţă progresivă din postură ortostatică. retroversie uterină b. amenoree primară şi secundară 379.Indicaţii ale kinetoterapiei în afecţiunile genitale sunt: a. hipoplazie uterină c. sterilitate prin insuficienţă hormonală şi sterilitate funcţională . hemoragiile e. tulburări ale ciclului menstrual d. kinetoterapie fiziologică b. boli cardiovasculare asociate b.Principiile generale de kinetoterapie în afecţiunile genitale sunt: a. tromboze şi tromboflebite recente 381.În afecţiunile psihiatrice cea mai mică importanţă o are: a. meloterapie 377. exerciţii pentru abdomen: de trunchi-abdomen şi de membre inferioare d. tromboze şi tromboflebite recente e. şezândă. procese inflamatorii cronice ale organelor genitale interne b. artterapia e.

fenomene de iritaţie a peritoneului pelvian d. hipoplazie uterină c. gimnastică pe taburet e. gimnastică ritmică c. debilitate fizică după operaţii pentru cancer e. în faza acută creşte timpul de imobilizare 389. scăderea toleranţei la glucoză c. creşterea toleranţei la glucoză b. fesiere şi abdominale b. nu este necesară relaxarea b. tonifierea exclusivă a musculaturii membrelor superioare d. altul decât insulina d. creşte apariţia formelor grave de gută e. creşterea producţiei de insulină d. în special în bazin d. gimnastica pe taburet are următoarele roluri: a. contraindicată în puseu acut d. tonifiere a musculaturii bazinului. creşterea toleranţei la glucoză c. fenomene de iritaţie a peritoneului pelvian b.Obiectivele terapiei de mişcare în obezitate sunt: .În diabetul zaharat terapia prin mişcare determină: a. tonifiere a musculaturii bazinului. tulburări neuro-vegetative în micul bazin d.În afecţiunile genitale. creşterea tranzitului c. preclimacteriu 384. scăderea tranzitului d. scade apariţia formelor grave de gută b. cura de sudaţie e. creştere circulatorie locală. perineului.Contraindicaţii ale kinetoterapiei în afecţiunile genitale sunt: a. perineului.Kinetoterapia propriu-zisă în afecţiunile genitale constă în: a. tulburări neuro-vegetative în micul bazin 383. activarea unui factor cu efect hiperglicemiant 388.Obiectivele terapeutice în obezitate sunt: a. creşterea cheltuielilor energetice 390. tonifiere musculatură scapulo-humerală c. profilaxia macroangiopatiei b. tromboze şi tromboflebite recente e.În hiperuricemii terapia prin mişcare: a. activarea unui factor cu efect hipoglicemiant. scăderea producţiei de insulină e. nu influenţează producţia de insulină 387.În diabetul zaharat terapia prin mişcare determină: a.c. accentuare a peristalticii intestinale şi evitarea constipaţiei e. în timpul puseului acut scade la minim imobilizarea pacientului c. ―masaj intern‖ care acţionează în special asupra intestinului şi ficatului 386. fesiere şi abdominale 385. nu influenţează toleranţa la glucoză e. scăderea aportului b.

mişcări cu sarcini energetice b.atingerea cu calup de gheata pe pielea de deasupra muschiului afectat d. scleroza multipla 397.proceduri de electroterapie de scadere a spasticitatii muscular d.La un pacient cu accidental vascular cerebral de in emisfera cerebrala stanga : a. exercitii de flexie ale trunchiului b. vibratie.exercitii de respiratie inspiratorii si expiratorii c. creşterea cheltuielilor energetice b.exercitii izometrice pentru muschiul cvadriceps e. jogging c. scăderea cheltuielilor energetice e. se aplica electroterapia de stimulare pe muschii membrului superior drept. 394 .In boala Parkinson se folosesc in programul de kinetoterapie: a. tonifierea musculaturii insuficiente c. toate de mai sus 393 . plimbări e.reflexele labirintice ca si cele ale pozitiei capului e. La un pacient cu scleroza multipla se poate aplica: a. mers pe jos cu ritm 6-7km/h. exercitii de rotatie a trunchiului si exercitii pentru extensorii soldului 395.metoda de relaxare Jacobson d. nu se poate aplica TENS e. In traumatismele craniocerebrale: a.a.Huffschmit c. miopatiile b.toate in afara de cele de la puctul c si d.Afectiunile neurologice la care se fac exercitii de crestere a tonusului muscular pe muschii afectati sunt: a. exercitii de reeducare cardiovasculara la bicicleta ergometrica c. nu se indică înot 392. paralizia cerebrala d. creşterea mobilităţii toracice şi diafragmatice d. miastenia gravis e. bai reci 15-18 grade sau pungi cu gheata c.In miastenia gravis se folosesc in programul de recuperare: a. toate cele de mai sus 396. se aplica procedure de kinetoterapie de crestere a fortei si rezistentei muschilor bratului si antebratului drept b.exercitii de relaxare e. accidental vascular cerebral in faza avansata c. exercitii de reeducare respiratorie b. nu se face recuperare senzitiva in accident vascular cerebral d. electroterapie de stimulare pe musculature flasca b.Metodologia terapiei de mişcare în obezitate constă în: a. elemente de facilitare: periaj.1-2h/zi d. electroterapie antalgica si de reducere a spasticitatii . corectarea poziţiilor vicioase 391. mişcări lejere.

Obiectivele recuperarii in scleroza multipla sunt: a. Reeducarea mersului in boala Parkinson: a. evaluarea ocupationala d.se pot aplica dusuri alternante pe musculatura afectata b. se foloseste orteza de pumn si de mana b. testingul muscular b. se concentreaza pe amplasarea piciorului pentru un echilibrul mai bun cu baza de sustinere marita b. Prevenirea şi tratarea redorii articulare şi retracturii musculare. apare atrofia muschilor tenari 400.masaj cu gheata rapid superficial pe antagonisti si lent profund pe agonisti b.pacientul nu are probleme cu controlul vezicii urinare e.tratamentul kinetoterapeutic nu poate avea ca obiectiv imbunatatirea cognitiei e.simplificarea activitatii 398.In paralizia de nerv median: a. hidroterapie 401. Inhibarea schemelor motorii nedorite 404. Ameliorarea tulburărilor cerebeloase e. evaluarea locuintei c. se foloseste muzica pentru prevenirea inghetarii ―freezing ‖ d. Ameliorarea feed-back-ului sensorial d. nu se aplica proceduri calde de termoterapie: ultrasunet. parafina. nu pivotare pentru a evita dezechilibrarea si caderea 402.nu se pot folosi tehnici de conservare a energiei. învatarea intoarcerii urmarind un arc larg. c. lezarea nervului median determina pierderea Abductiei si opozitiei policelui. antrenamentul aerobic pentru anduranta e.in caz de ataxie reeducarea coordonarii si a echilibrului e.In tetraplegia C5: a.apare mana de predicator e. ameliorarea coordonarii b. FIM =Functional Independence Measure e. se pot face tehnicile de facilitare pentru coordonare d. In traumatismele vertebromedulare evaluarea pacientului se face utilizand: a. nu se pot face exercitii de crestere a fortei muscular c.se fac exercitii de crestere a mobilitatii pentru prevenirea contracturilor flexorilor cotului si supinatorilor antebratului c.b. Vojta.Frenkel c.se aplica tehnicile de facilitare speciale d.pacientul nu poate folosi membrele superioare la autoingrijire si mobilitate d. paralizia nervului radial determina afectarea muschilor tenari ai mainii .metode de combatere a abductiei coapselor d. b. pacientul are independent in mobilitate 399.se poate aplica curentul interferential in frecventa stimulatorie pe musculature afectata c. Care afirmatii sunt adevarate privind nervii periferici? a.metode de facilitare Bobath.In paralizia cerebral se pot aplica: a. instruirea de a face pasi lungi cu ajutorul indiciilor vizuale si auditive c. scala Barthel 403 .

b. tuse asistată. exerciţii cu rezistenţă submaximală. exerciţii de mobilitate şi streching pentru prevenirea contracturilor musculare b.nici una de mai sus 410.baloane. determina afectarea vorbirii d. e determinata de afectiunile sindromului de neuron motor periferic c. coordonării şi abilităţii membrului superior prin terapie ocupaţională (TO) b. rezistenţa opusă la tracţiunile efecuate în toate axele de către fiziokineto. metoda Bobath c. nu se folosesc ortezele c. Spasticitatea determina: a. electrostimulări cu impulsuri rectangulare . exerciţii de masticaţie--de muşcat c. nervul sciatic determina extensia genunchiului 405.reeducarea in ADL 411. activitate reflexa repetitiva (clonus) e. metoda Kabat c. reeducarea coordonării şi abilităţii membrului superior prin terapie ocupaţională (TO) e. Recuperarea in flaciditate musculara se face in miastenia gravis prin: a. exerciţiide suflat: spirometru. încurajarea ridicării din scaun cu rotile şi stat în picioare sau târât în mâini pe abdomen (evitarea dezvoltarii de contracturi membre) e. stimularea tegumentului şi a musculaturii faciale b. întreţinerea capacităţii vitale prin exerciţii de respir. metoda Frenkel b. in sindromul de neuron motor periferic avem hipertonie c.In afectiunile neurologice avem: a.In sindromul diskinetic reeducarea se face dupa cum urmeaza: a. metodaTemple-Fay la cazurile grave e. reflexe exagerate b. reeducarea: echilibrului (hamac.jucării de suflat. scară) d. in sindromul de neuron motor central avem hiporeflexie b. afectarea nervului ulnar determina imposibilitatea de extensie a pumnului d. nici una de mai sus 409. planşetă.toate de mai sus sunt adevarate 407. elemente sferice. Recuperarea in miopatii: a.reeducarea tulburarilor senzoriale d. corsetul toracolombar in caz de scolioza nu are efect in miopatii 406. cu grijă la oboseala musculară c. in sindromul de neuron motor periferic avem atrofie musculara e.terapeut printrun inel de cauciuc ţinut în gură d. drenaj postural. Recuperarea in paralizia faciala se face prin: a. lezarea nervului peroneal determina pierderea flexiei plantare si inversiei piciorului e. in fazele avansate se foloseste scaunul rulant d. toate cele de mai sus 408.c. In caz de ataxie se face: a.borcane Pesher cu gura închisă şi nările pensate e.in sindromul de neuron motor central apar fasciculatii musculare d.

Metode de evaluare în terapia ocupaţională sunt următoarele: a. activităţi care au ca scop final obţinerea unui produs concret. dar au un scop/obiectiv bine definit d. este obligatorie în tratamentul de recuperare 413. foloseşte activităţi şi metode specifice pentru reabilitatrea pacienţilor d. activităţi care pregătesc pacientul pentru terapia ocupaţională e. roluri ocupaţionale d. activităţi din sfera medicală d.Componentele de performanţă ocupaţională includ: a.este o terapie centrată pe client e. componenta senzoriomotorie b.activităţi facilitatoare c.activităţi de autoîngrijire e. componenta recreativă 416.activităţi practice e.Activităţile vieţii zilnice (ADL) includ: a. interviul e. activităţi facilitatoare 418. ultrasunet reflex (T6-T8. observaţia b. componenta profesională c. componenta cognitivă e.Terapia ocupaţională: a.d. teste de evaluare standardizate 419. L2-L4) 412. activităţi care nu au ca scop final un produs finit. activităţi de autoîngrijire b. practica bazată pe dovezi 417. activităţi profesionale d. eventual vandabil b. util.Terapia vocaţională: . este o metodă terapeutică folosită exclusiv în psihiatrie b.este o metoda de tratament psihologic c. alcătuirea planului terapeutic d. practica centrată pe ocupaţie d. activităţi recreative şi sportive 414.activităţi casnice c.Practica terapiei ocupaţionale se bazează pe următoarele principii: a. practica centrată pe client b.practica centrată pe mediul de viaţă c. numai cele de la punctul a si b. activităţi sportive 415. anamneza c.ADL – instrumentate (I-ADL) includ: a. activităţi profesionale sau recreative c.practica centrată pe activitatea profesională e.Metodele (activităţile) esenţiale folosite în terapia ocupaţională sunt: a. lucrativ. e. transferuri b.

evaluarea. lucrativ. terapia ocupaţională presupune: a. activităţi recreative d. se antrenează ridicarea în şezut d. eventual vandabil b.Evaluarea în traumatismele vertebro-medulare urmăreşte : a. urmăreşte integrarea şcolară c. sunt interzise mişcările coloanei vertebrale (flexie.Printre obiectivele terapiei ocupaţionale în boala Parkinson se numără : a. la copii nu se antrenează ADL d. stabilirea nivelului leziunii medulare c. urmăreşte antrenarea pentru activităţile vieţii zilnice (ADL) . tratament farmacologic pentru diminuarea tremorului d. activităţi profesionale 422. este un sinonim pentru terapia ocupaţională c. dar au un scop/obiectiv bine definit c. rotaţie) e. prescrierea. extensie. prevenirea căderilor e. antrenarea pacientului în utilizarea de instrumente ajutătoare 425. activităţi gestuale cu scop e. se antrenează abilităţi ADL complexe c.Metodele (activităţile) neesenţiale folosite în terapia ocupaţională sunt: a. protecţia articulară b.Terapia ocupaţională la copii cu deficienţe neuro-motorii: a. activităţi care nu au ca scop final un produs finit. reeducarea mersului c. este o metodă de artterapie 420. activităţi care au ca scop final obţinerea unui produs concret. util. este o metoda de tratament psihologic d. vizează desfăşurarea unor activităţi recreative b. adaptarea şi instruirea pacientului să folosească scaunul rulant b. faza acută. prevenirea căderilor 424. stabilirea necesităţii echipamentelor de asistare e.Principiile care stau la baza terapiei ocupaţionale în reumatismele inflamatorii sunt: a. principiul conservării energiei e. activităţile ocupaţionale să aibă scop şi semnificaţie d.a. se realizează în special prin joc b. creşterea rezistenţei fizice prin activităţi funcţionale b. testarea forţei musculare d. vizează reintegrarea sau reorientarea profesională a pacientului e. protecţia articulară 421. copiii cu deficienţe neuro-motorii nu desfăşoară activitate şcolară e.În traumatismele vertebro-medulare. creşterea independenţei funcţionale în executarea ADL 423. principiul progresivităţii c. evitarea oricărei activităţi b.

ce poate duce la retracţie Volkmann sau necroze 431. deviaţii axiale (cubitus varus şi cubitus valgus) b. promovarea socializării e.Recuperarea precoce (din perioada de imobilizare) a cotului: a. optimizarea performanţelor fizice pentru reluarea activităţii profesionale c.Terapia ocupaţională în psihiatrie are următoarele efecte: a. unde electromagnetice de înaltă frecvenţă (diapulse) . dilacerări la nivelul umărului e. unde scurte c.Traumatismele cotului pot determina ca tip de leziuni: a. reintegrarea sau reorientarea profesională a pacientului 428. se începe în primele 2-3 zile după imobilizarea în aparat gipsat 432.Rolurile terapiei ocupaţionale în geriatrie includ: a.Sechelele cotului posttraumatic pot consta în: a. fracturi c. este o articulaţie de susţinere c. paralizii de nervi periferici ai membrului superior c. este o articulaţie de mobilitate b. urmăreşte menţinerea troficităţii ţesuturilor e. luxaţii b. se va începe imediat după imobilizarea în aparat gipsat b. sustragerea atenţiei pacientului de la preocupările sale morbide b. educarea ADL pentru obţinerea unei autonomii maxime posibile d. scăderea interesului pacientului pentru mediul înconjurător d. entorse d. susţinerea clientului atunci când întâlneşte situaţii noi sau când se alterează stabilitatea e. ischemierea structurilor antebraţului.Cotul: a. luxaţii recidivante d. creşterea receptivităţii pacientului c. se instituie nu mai devreme de 8 – 10 zile după restabilirea raporturilor anatomice şi imobilizarea în aparat gipsat d. sechele de tip mecanic articular cu limitarea amplitudinii mişcărilor cotului e. poziţionarea antideclivă a membrului superior d. curent interferenţial aplicat pe articulaţia cotului b.426. urmăreşte menţinerea mobilităţii articulaţiilor neafectate c. vizează reintegrarea sau reorientarea profesională a pacientului 427.Pentru menţinerea troficităţii ţesuturilor baza de recuperare precoce din perioada imobilizării se recomandă: a. nu este o articulaţie de mobilitate e. este o articulaţie mixtă d. este articulaţia membrului superior ce permite antebraţului să deplaseze mai mult sau mai puţin departe extremitatea sa activă – mâna 429. activarea capacităţilor cognitive şi neuropsihice (îmbunătăţirea orientării) b. leziuni de nervi şi vase 430.

curenţii de medie frecvenţă (CIF) 437. creşterea masei musculare 435. următoarele afirmaţii sunt adevărate: a. este variabilă în funcţie de tipul leziunii e. cu cât este mai lungă cu atât problemele pentru recuperare vor fi mai multe şi mai greu de rezolvat d. combaterea durerii b. flexia – extensia şi deviaţia laterală a pumnului d.Pentru a menţine mobilitatea articulaţiilor neafectate în faza de recuperare precoce din perioada imobilizării sunt permise: a.În cazul leziunilor de ţesuturi noi asociate cotului posttraumatic. masajul mâinii. mişcarea de „unduire‖ e.Reeducarea globală a gesticii cotului cuprinde: a. exerciţiul de „căţărare‖ 439. contracţii izotonice ale musculaturii umărului e. aducţia cu rotaţie externă a umărului compensează uşor supinaţie c. cu cât este mai lungă. petrisajul d. rotaţii şi abducţia cotului c. combaterea tulburărilor vasomotorii şi trofice d. curenţii de înaltă frecvenţă exceptând ULS e. TENS ) d. pentru facilitarea întoarcerii venoase 433. lasă frecvent sechele . recâştigarea mobilităţii articulare este obiectul de bază al recuperării d.Pentru combaterea durerii în perioada de recuperare de după suspendarea imobilităţii cotului lezat se pot utiliza: a. mişcarea de lovire c. contracţii izometrice ale musculaturii umărului 434. recâştigarea mobilităţii articulare e. următoarele afirmaţii sunt false: a. antebraţului (dacă e neacoperit) şi a umărului. pronaţia nu poate fi compensată e.Recuperarea după suspendarea imobilizării articulaţiei cotului are ca obiective: a. Referitor la perioada de imobilizare a cotului după traumatism. amplitudinea flexie – extensie de 20 – 180o este socotită ca fiind perfect funcţională b. medicaţia antalgică antiinflamatorie şi sedativă b. abducţii . ţine frecvent mai puţin de 10 zile c. creşterea forţei musculare c.antepulsii şi rotaţii ale umărului b. curenţii de joasă frecvenţă ( CDD. contuziile: a. ionizările cu Na2SO4 c.Privind recuperarea după suspendarea imobilizării articulaţiei cotului lezat. exerciţiul de lansare b. poate să dureze de la 10 zile până la 50 – 60 de zile b. redoarea cotului apare rar 438.e. cu atât recuperarea articulaţiei va fi mai completă 436.

leziunile de tendon b. CDD b. în toate cazurile de leziuni poate fi efectuat un tratament de recuperare nespecific 441. amputaţiile c.Mâna: a. se remit prin aplicarea de comprese calde d. mobilizări în cadrul activităţilor obişnuite. casnice d. un caz din 10 traumatisme necesită tratament specific de recuperare d. pot fi rupturi parţiale sau secţionări complete c.În cazul lezării tendoanelor flexorilor în zona pumnului fizioterapia ajutătoare conţine: a. paraliziile nervilor periferici 442. masaj cu unguent (ulei sau lanolină) b. masaj tonifiant fără unguent c. US c. nu se pot prezenta ca şi secţionări complete b. nu pot fi reprezentate de rupturile parţiale de tendon d. ULS 445. ULS pentru ţesutul cicatricial 444. nu este necesară recuperarea în servicii de specialitate .Leziunile de tendon la nivelul mâinii: a. pot interesa doar tendonul sau ruptura se face în zona de inserţie pe os.b. nu lasă în general sechele c. cu smulgeri de fragment osos e. arsurile e. ruptura nu apare niciodată în zona de inserţie a tendonului pe os 443. este întotdeauna necesară recuperarea în servicii de specialitate c. Ionizări cu K sau hialuronidază d.Pentru leziunile simple ale tendoanelor flexorilor în zona pumnului se recomandă pentru recuperare: a. mâna rigidă („ Stiff hand‖) d. nu produc niciodată lezarea unui nerv periferic 440. băi galvanice pentru creşterea circulaţiei locale e. CIF e. nu este necesară sutura tendoanelor indiferent de caz d. în cazurile complicate nu se aplică acelaşi program ca şi la leziunile complicate ale tendoanelor pumnului b. se remit prin aplicarea de comprese cu gheaţă e.Mâna traumatică prezintă 4 mari grupe clinico – recuperatorii (Winn Parry): a. reprezintă cel mai complicat segment de membru din organism b. este întotdeauna necesară suturarea tendoanelor e. un caz din 3 traumatisme necesită tratament specific de recuperare e. structura şi funcţia sa sunt adaptate complexităţii activităţii umane c. următoarele afirmaţii despre recuperare sunt adevărate: a.În cazul lezării tendoanelor flexorilor în palmă.

diapulse b. reprezintă redoarea articulaţiilor degetelor (MTF. mobilizarea timp de 3 ore pe zi d.Fizioterapia în recuperarea mâinii posttraumatice poate conţine: a. posturile preventive ale deformaţiilor 451. imobilizarea pentru favorizarea cicatrizării şi calmarea durerii b.În sechelele de după fractura sau luxaţia mâinii: a. edemul trebuie combătut cât mai precoce e. agentul etiologic al agresiunii b. poate fi cauzată de retractura Volkmann e.Factorii ce intervin în consolidarea fracturilor sunt: . IFD) b. ULS.„Mâna rigidă” – „the stiff hand”: a. posturile de repaus nocturne c. electroterapie 452. are întotdeauna cauze netraumatice (PR. CIF combinat cu CDD e. poate fi cauzată de algoneurodistrofia reflexă 448. IFD la 15 o) c. consumul exagerat de glucide 453. sclerodermie. IFP.În cazul arsurilor mâinii cele 2 imperative contradictorii sunt: a. imobilizarea degetelor trebuie să se facă în flexie (MCF la 15 o. mobilizări pasive de mai multe ori pe zi d. tratament medicamentos cu opioide e. imobilizarea degetelor se va face în extensie 449. reprezintă redoarea articulaţiilor degetelor (MCF. whrilpool d. starea generală sau reactivitatea organismului c. IFD) c. IFP. mobilizarea articulară pentru a salva viitorul funcţional al mâinii 450. manipulările d. posturile seriate în atele e. boală Raynaud) d. imobilizarea mâinii în atelă tapisată 3 ore pe zi c. de preferat subacval c. căpăstru pentru degete c.Procesul de apărare – vindecare a leziunilor posttraumatice este influenţat de: a. tipul şi calitatea intervenţiei terapeutice d. imobilizarea poate fi uneori suspendată chiar înainte de consolidarea completă d. imobilizarea trebuie să fie întotdeauna de lungă durată b.446.Pentru recuperarea leziunilor tendoanelor din zonele palmară distală şi proximală a degetelor (zona tecilor) se utilizează: a. imobilizarea cu articulaţiile în extensie e. consumul ocazional de alcool e. IFP la 60o. masaj b.În cadrul tehnicilor de recuperare a mâinii posttraumatice sunt deosebit de utile: a. posturile antideclive b. unde scurte 447.

prin posibilitatea fracturilor epifizare deschide poarta a două complicaţii: . creştere a lichidelor din spaţiile interstiţiale şi lacunare e. forţa protectoare a musculaturii care mobilizează segmentele articulaţiei respective 460. aplicarea ULS pe articulaţia respectivă e. mecanismul de producere a fracturii e. scăderea lichidelor din spaţiile interstiţiale d. contracţii izotonice ale musculaturii membrului lezat 459. contururile suprafeţelor articulare neopozante c. feşe elastice (ciorapi sau mănuşi elastice) b. creştere a volumului lichidelor în teritoriul vascular 455. izometrice d. leziunile cutanate superficiale asociate c.Cei 3 factori structurali ce determină atât stabilitatea unei articulaţii cât şi gradul amplitudinii mişcărilor sunt: a. contracţii statice. contururile suprafeţelor articulare opozante b. complicaţie rar apărută după traumatism b.Pe perioada de imobilizare a unui segment lezat. dar care să nu afecteze zona lezată c.Pentru a menţine o bună funcţionalitate a segmentelor lezate putem folosi: a. evitarea tulburărilor trofice ale pielii 458. vârsta pacientului d. menţinerea unei bune elasticităţi a pielii b. sediul şi aspectul fracturii b. durata şi imobilizarea segmentului lezat c. masajul de drenaj veno – limfatic 457.Edemul posttraumatic depinde de: a. posturări antideclive ale segmentului lezat c. masajul pneumatic cu angiomatul d. ionizări cu soluţie de Xilină b. complicaţiile vasculare posibile (tromboflebita) e. tonifierea musculaturii c. cea mai frecventă sechelă posttraumatică indiferent de ţesut c. evitarea tulburărilor vasculare ale pielii e. îmbunătăţirea statusului cardio – vascular al pacientului d. asocierea consumului de alcool d.Obiectivele recuperării sechelelor cutanate şi subcutanate pot fi: a. hidrokinetoterapia în căzi sau bazine individualizate e. integritatea capsulei fibroase şi a ligamentelor d. aplicarea sau nu a unei terapii adecvate 456.Edemul posttraumatic reprezintă: a. mobilizări pasiv – active şi active ale tuturor articulaţiilor membrului lezat. aportul sanguin la fragmentele fracturii 454. ionizarea cu soluţie de Novocaină e. gravitatea şi întinderea leziunilor traumatice b. pentru combaterea edemului putem utiliza: a.Osul.a.

vârsta între 1 – 20 ani d. nu poate lăsa ca şi sechelă algoneurodistrofia 465. apare când traumatismul a modificat raporturile capetelor osoase b. durata mare a imobilizării e. peritonita b. se produce când traumatismul nu a reuşit deplasarea permanentă a epifizelor d. dezordinilor anatomice provocate de traumatism c. tumefierea articulară d. timpul de imobilizare prelungit favorizează refacerea completă şi rapidă a mobilităţii articulare d. amgdalita gangrenoasă 461. se poate însoţi de degradări tisulare severe. preexistenţa unei leziuni degenerative b. imobilizării articulare prelungite b. uşoară atrofie musculară e. amgdalita pultacee d.Luxaţia: a. poate lăsa ca sechelă algoneurodistrofia c.Entorsa: a. reacţiilor neurovasculare ce stau la baza algoneurodistrofiei 462. parestezii c. dezordinilor anatomice provocate de reacţia colagenică anarhică de reparare d. este o consecinţă a: a. vârsta înaintată c. fracturile deschise nu pun probleme în recuperarea funcţională ulterioară c. timpul de imobilizare prelungit contribuie la compromiterea mobilităţii articulare 463. lipsa contracţiilor musculare sub ghips pe perioada imoblizării . necroza ischemică c.a. fracturile articulare închise angrenează întotdeauna leziuni intraarticulare. poate fi însoţită de hematoame periarticulare care se pot organiza şi calcifia 464. redoare articulară 466.Limitarea mobilităţii articulare. fracturile intraarticulare se consolidează mai greu decât cele extraarticulare e. ca problemă majoră a sechelelor traumatismelor articulare închise. imobilizării articulare de scurtă durată e. este cea mai frecventă leziune traumatică a articulaţiilor b. infecţia asociată uneori cu necroza e.În instalarea redorilor de imobilizare joacă un rol favorizant o serie de condiţii ca: a. indiferent dacă interesează sau nu suprafaţa articulară b.Trepiedul ce determină impotenţa funcţională articulară este reprezentat de : a.Următoarele afirmaţii sunt adevarate: a. este cea mai rară leziune traumatică a articulaţiilor e. se produce mai frecvent decât entorsele d. cu sechele importante e. durere b. se produce mai puţin frecvent decât entorsele c.

tracţiune continuă sau discontinuă cîteva zile. hiperlaxitate ligamentară d. cu evitarea sprijinului pe mebrul afectat b. tracţiuni discontinue d. nu influenţează în nici un fel ortorstatismul. articulaţia şoldului este o articulaţie portantă b. uneori.Combaterea durerii în cazul şoldului posttraumatic presupune: a. se poate. segmentul lezat se află în perioada imediat următoare traumatismului e.În cazul şoldului posttraumatic puteam afirma despre durere că: a. pacientul se teme să mobilizeze singur segmentul d. influenţează doar mersul d. în fracturile trohanteriene tratamentul de recuperare începe în primele ore postfractură c. articulaţie protejată de mobilităţi anormale prin capsulă 470.467.Exerciţiul activ – asistat se indică atunci când: a. are origine articulară c.Următoarele afirmaţii sunt adevarate: a. mobilizare pasivă asistată c. ligamente integre e. forţa musculară este insuficientă pentru a executa mişcări antigravitaţionale 469. mobilizarea articulară sub anestezie e. repaus la pat. pacientul are o forţă musculară încă suficientă pentru a mobiliza antigravitaţional segmentul de membru afectat b. CDD 468. pentru a scădea presiunea intraarticulară d. termoterapie . tracţiuni continue sau extensii continue b. dar niciodată stabilitatea d. articulaţie indoloră b. articulaţie fixată de o musculatură puternică c. mobilizări b. sacrifica mobilitatea. are origine nervoasă b. există pericolul deplasării fragmentelor de fractură incomplet consolidate la executarea unor mişcări active libere necontrolate c. imobilizare în aparat gipsat c.Stabilitatea unei articulaţii înseamnă: a. în special flexum 472. electroterapie antalgică 473. toate afirmaţiile sunt corecte 471.Pentru refacerea mobilităţii articulare în perioada de recuperare se pot utiliza următoarele tipuri de mobilizare pasivă: a. are caracter predominant nocturn e. pentru orice articulaţie a membrului inferior. în cazul şoldurilor posttraumatice recâştigarea mobilităţii primează oricăror alte obiective e. punerea în mişcare a segmetului lezat e.Combaterea durerii în cazul şoldului posttraumatic presupune: a. creează poziţii vicioase.

genunchi flectat şi călcâiul sprijinit pe genunchiul opus e. b. imobilizarea articulaţiilor bolnave. distanţă mai mare de 20 de cm între planul patului şi genunchiul flectat cu pacientul în decubit dorsal. coapsa în abducţie. scăderea în greutate a pacientului. distanţă mai mare de 40 de cm între planul patului şi genunchiul flectat cu pacientul în decubit dorsal. deoarece procesul artrozic este vindecat post imobilizare 30 de zile d. Tratamentul bolii artrozice are ca scop: a. cu bazinul fixat.Rolul manşetelor pneumatice (angiomat) pentru gambă şi coapsă este de a: a. reducerea infirmităţii şi îmbunătăţirea funcţiei articulare prin reducerea durerii articulare.c. genunchi flectat şi călcâiul sprijinit pe genunchiul opus d. redoarea matinala a articulatiilor afectate b. distanţă mai mică de 20 de cm între planul patului şi genunchiul flectat cu pacientul în decubit dorsal. e. ameliorarea durerii. subfebrilitate si scadere ponderala .Semnul cifrei 4” presupune: a. factori musculari c. cu bazinul fixat. de sex masculin d. asigura imobilizarea focarului de fractură b. asigura un masaj constant venolimfatic c. de sex feminin c. factori ligamentari e. scădea pericolul tromboflebitelor 475. nici una din variantele mai sus menţionate 478.Cei mai frecvent afectaţi de boala artrozică sunt indivizii: a. asigura o bună stabilitate articulară e. peste 80 de ani e. prevenirea incapacităţii şi handicapului prin creşterea nivelului de activitate fizică şi exerciţii de kinetoterapie izometrică şi izotonică într-un program şi la domiciliu e. electroterapia antalgică 474. factori genetici d. coapsa în abducţie. un test pozitiv în coxartroză c. coapsa în abducţie.Stabilitatea şoldului este asigurată de: a. genunchi flectat şi călcâiul sprijinit pe genunchiul opus b. d. deoarece obezitatea este principalul factor de risc în artroză 479. kinetoterapie fără încărcare. îmbunătăţirea gradului de mobilitate şi forţă musculară c. kinetoterapie cu încărcare. este reprezentata de: a. ambele sexe sunt afectate în egală măsură 477. factori dobândiţi 476. peste 50-55 ani b. scădea edemul posttraumatic d. factori osoşi b.Cea mai comuna manifestare a artritei reumatoide stabilite. cu bazinul fixat.

caracterizată prin durere cronică localizată musculoscheletală e. osteonecroza e. caracterizată prin durere cronică difuză musculoscheletală d. inflamator b. neinflamator c. b. ştergerea lordozei lombare. artrită simetrică neerozivă b. creşterea mobilităţii b. caracterizată prin sensibilitate la nivelul unor puncte dureroase specifice 484. condrocalcinoza 485. c. manevra Lasegue. sinovita exudativa d.c. imobilizare sau repaus simplu în poziţii antalgice→ posturări simple în poziţii funcţionale→posturări extreme alternante c. prezenta chistului Baker 480. e. deoarece avem de-a face cu o leziune a nervilor .Fibromialgia este o afecţiune de tip: a. termoterapie. sindromul de tunel carpian e. anteflexia antalgică a trunchiului -cifoză dorsală b.Afectarea musculoscheletala din LES e reprezentata de: a.parafină în scop antalgic şi decontracturant b.programul Williams. în perioada inflamatorie presupune: a. evidentierea de noduli Heberden şi Bouchard 486. respiraţie abdominală. masaj muscular tonifiant e. 483.Mobilitatea articulară anormală a unui pacient posttraumatic poate însemna: a.Terapia fizical – kinetică în poliartrita reumatoidă. Testul Mingazinni d. necesitatea intervenţiei chirurgicale de urgenţă. scurtarea membrelor inferioare d. durerea in articulatiile afectate agravata de miscare d. nu există o manevra specifică de elongaţie a nervului sciatic 482. manevra Weisman c. manevra Bragard (Lasegue sensibilizat). refacerea şi menţinerea mobilităţii articulare e. asuplizarea trunchiului inferior . oprirea procesului inflamator d.Examenul fizic al unui pacient cu spondilită anchilozantă evidenţiază: a. c. ultrasonoterapie 481. dezvoltarea unui focar de fractură secundar b. apariţia unor hematoame intraarticulare c.Obiectivarea durerii lombare prin teste de elongaţie a nervului sciatic presupune: a. artrita simetrica eroziva c.Kinetoterapia în durera lombară joasă are ca obiective: a. periajul/masaj cu gheaţă pe articulaţiile afectate →tracţiuni uşoare în ax d. e. diapulse. creşterea forţei şi rezistenţei musculare.

ionizarea cu soluţie de Novocaină e. evitarea tulburărilor vasculare ale pielii e. zilele 1—4 : pacientul la pat execută exerciţiile învăţate preoperator. se practică în faza a II-a de recuperare functională a umărului b. gleznei. exercitii de tip Codman c. hidromasaj 491. tonifierea musculaturii c.Rolul manşetelor pneumatice (angiomat) pentru gambă şi coapsă este de a: a. se practica in faza I de recuperare functionala a umarului 490. mobilizări pasive de mai multe ori pe zi d. masajul pneumatic cu angiomatul d. . masajul de drenaj veno – limfatic 488.Obiectivele recuperării sechelelor cutanate şi subcutanate pot fi: a. posturări antideclive ale segmentului lezat c. ziua a 5-a : pacientul în decubit dorsal începe mobilizările asistate ale şoldului. laxitate ligamentară 487. US 492.Pentru recuperarea leziunilor tendoanelor din zonele palmară distală şi proximală a degetelor (zona tecilor) se utilizează: a. scădea edemul posttraumatic d. pentru combaterea edemului putem utiliza: a.deci în adducţie si rotaţie internă c. căpăstru pentru degete c. b. asigura o bună stabilitate articulară e.d.Pe perioada de imobilizare a unui segment lezat. ruptură ligamentară e. genunchiului.Pentru reducerea tendintei de ascensiunare a capului humeral datorata instabilitatii superioare utilizam : a. masaj b. menţine antebratul pe faţa anterioară a toracelui. poate avea ca efecte nedorite redoarea articulara datorata capsulitei retractile e. tractiunea axiala a bratului in jos de catre kinetoterapeut e.Imbobilizarea cu cotul lipit de corp(tip Dujarrier) a. nu trebuie sa depaseasca 20-30 de zile d. îmbunătăţirea statusului cardio – vascular al pacientului d. asigura un masaj constant venolimfatic c. CDD b. scădea pericolul tromboflebitelor 493. asigura imobilizarea focarului de fractură b.Programul recuperator postoperator pentru pacienţii cu proteze totale de şold cuprinde: a. menţinerea unei bune elasticităţi a pielii b. CIF combinat cu CDD e. evitarea tulburărilor trofice ale pielii 489. feşe elastice (ciorapi sau mănuşi elastice) b. ULS d.

c. pacientul nu poate realiza extensia pe partea afectată 498. şold. ameliorarea coordonării. toate răspunsurile sunt corecte 497. protejarea articulaţiilor afectate. ultrasunet. pierderea mobilitatii policelui e.Preferăm. utilizate mai des în serviciile de recuperare. se ameliorează în repaus d. pacientul nu poate realiza flexia-extensia membrului afectat c. genunchiere) 499. 495. baston. echilibrului şi mersului. kinetoterapia cu mobilizări active 496. e. deviatia ulnara a pumnului cu deviere radiala a degetelor b. este de tip mecanic . se aplică în timpul nopţii şi al orelor de repaus din timpul zilei. singur sau mai bine asociat cu diadinamicul (sonodinator) d. infiltratie cu hialuronat şi glucocorticoizi intraarticular. pacientul nu poate realiza abducţia pe partea afectată b.„Semnul pantofului” (Duverney). pacientul nu poate realiza flexia-rotaţia necesare sprijinirii piciorului de partea afectată pe coapsa opusă e.apare şi se intensifică la efort. chistul Baker . media frecvenţă simplă cu formulă excitomotorie e. repausul tendinos (evitarea tracţiunilor pe tendon. este de intensitate variabilă e. fiind vorba de igienă articulară b.Tratamentul igieno-dietetic şi masurile de „igienă articulară” presupune: a. utilizate mai mult preoperator în cazul unei fracturi b. deformare in gat de lebada c. ziua a 7-a : pacientul este învăţat să treacă din pat pe un scaun alăturat.Caracteristicile durerii din boala artrozică: a. are caracter iradiant b. e. următoarele procedee : a. permit pacientului să-şi execute tot programul recuperator în restul timpului. pasive sau active) . crioterapia sub forma masajului cu gheaţă pentru contractura dureroasă sau a pungii de gheaţă pentru tendoane . are caracter pulastor c. pozitiv în coxartroză presupune: a. c.Deformarile caracteristice ale mainii in artrita reumatoida sunt: a. încăerîndu-şi membrele inferioare e. ortezare articulară (lombostat. în durerea tenomusculară. b. c. scădere în greutate pentru articulaţiile portante: coloană lombară.Tracţiunile discontinue pentru refacerea mobilităţii articulare sunt: a. cu evitarea supraîncărcării şi suprasolicitării articulaţiilor (mijloace ajutătoare pentru mers. ziua a 13-a: se începe mersul cu cadrul 494. ziua a 5-a : se incepe adducţia şi rotaţiile d. pacientul nu poate realiza rotaţia pe partea afectată şi flexia pe partea opusă d. nu sunt utilizate în serviciile de recuperare d. genunchi c. cadru pentru descărcare articulară) d. respectiv mers sprijinit în cârje. deformare in butoniera d.

kinetoterapie : pozitionări pentru corectarea titudinilor vicioase specifice bolii e. cicatrice retractilă a tegumentului c. crioterapie c. testul Gaenslen 506. manevra Lasegue. e. parestezii. electroterapie cu scop antalgic şi decontracturant ( curenţi Trabert sau TENS) b. decontracturant 503. masaj Cyriax articular c. disfuncţii cognitive .În durerea lombară joasă tratamentul fizical presupune: a. testul Schober. 502. hidroterapie d. cefalee. c. d. 504. scăderea capacităţii de concentrare. c. medie şi înaltă frecvenţă b. măsurarea expansiunii cutiei toracice. imobilizare gipsată e. c. crioterapie locală . e.Limitarea mobilităţii articulare poate fi dată de urmatoarele diagnostice: a. ruptură musculară .500. imobilizare sau repaus b.Obiectivarea durerii lombare presupune următoarele teste de elongaţie a nervului sciatic: a. febră înaltă d.Tratamentul de recuperare in LES e reprezentat de: a.Terapia fizical – kinetică în poliartrita reumatoidă. manevra Bragard (Lasegue sensibilizat). retractură musculară d. b.tulburări de memorie. kinetoterapie : creşterea mobilităţii la nivelul articulaţiilor afectate prin tonifierea musculaturii flexoare – extensoare 505. d. masaj muscular relaxant 501. manevra Bonnet. mers vicios c.Limitarea mobilităţii coloanei vertebrale în plan sagital şi frontal în cazul pacienţilor cu spondilită anchilozantă este evidenţiată prin teste specifice: a. disestezii . masaj . electroterapie antalgică şi miorelaxantă cu curenţi de joasă. interzicerea oricăror proceduri de electroterapie în acestă fază e.în afara dermatoamelor b. hiperlaxitate ligamentară b. măsurarea distanţei indice-sol. d. testul Laseqne b.superficial în faza acută.Simptomele nespecifice asociate durerii din fibromialgie sunt reprezentate de: a. în perioada de remisiune sau cronică-activă presupune: a. mobilizări articulare pasive→ pasivo-active → active d. manevra Velpau e. masajul profund. manevra Bechterew (Lasegue inversat).

d. e. leziuni ale muschilor rotatori scurti ai umarului d. ziua a 7-a: se încep mobilizările asistate ale şoldului c.Combaterea durerii în cazul şoldului posttraumatic presupune: a.Program recuperator postoperator pentru pacienţii cu proteze totale de şold cuprinde: a. reprezintă redoarea articulaţiilor degetelor (MCF. IFP. subluxatia superioara a articulatiei umarului e. miscarea de intretinere a umarului trebuie reinceputa fara a irita leziunea b. pentru a scădea presiunea intraarticulară d.e. scăderea lichidelor din spaţiile interstiţiale d. scurtare a ligamentelor (de obicei postoperatorie) 507. ziua a 5-a: Pacientul începe mişcările de rotaţie şi adducţie sub supravegherea kinetoterapeutului b. are întotdeauna cauze netraumatice (PR. zilele 11—12 : mers cu creşterea încărcării. tracţiune continuă sau discontinuă cîteva zile.În faza a II-a de recuperare functionala a umarului: a. repaus la pat. imobilizare în aparat gipsat c. e. pot fi utilizate toate formele masajului d. fracturi ale extremitatii superioare humerale b. boală Raynaud) d. 509. electroterapie antalgică 513. d. cu instalare de paralizii b. tendoane. ziua a 8-a : se începe mersul progresiv în cîrje sau cadru. cea mai frecventă sechelă posttraumatică indiferent de ţesut c. se renunta definitiv la imobilizare e. vase. creştere a volumului lichidelor în teritoriul vascular 508. cu instalarea ischemiilor sau barajelor venolimfatice etc. uneori.„Mâna rigidă” – „the stiff hand”: a. IFD) c. cu evitarea sprijinului pe mebrul afectat b. cu instalare de paralizii . cu blocarea posibilitatilor de mobilizare activa . zilele 9—10 : mers cca două ore pe zi (fragmentat). . creştere a lichidelor din spaţiile interstiţiale şi lacunare e.În profunzimea cicatricei pot fi prinse elemente anatomice importante ca: a. muşchi. se poate solicita excesiv umarul 510. rupturi partiale ale coafei rotatorilor c. poate fi cauzată de algoneurodistrofia reflexă 512. reprezintă redoarea articulaţiilor degetelor (MTF. IFD) b. punerea în mişcare a segmetului lezat e. nervi periferici. poate fi cauzată de retractura Volkmann e. tendoane. complicaţie rar apărută după traumatism b. afectarea musculaturii ce asigura ascensionarea capului humeral 511. sclerodermie. IFP. cu instalare de paralizii c.Edemul posttraumatic reprezintă: a.Instabilitatea inferioara a articulatiei scapulo-humerale poate fi provocata de: a. masajul are o importante foarte mare c.

Plexulopatia brahială de tip mijlociu se manifestă prin: a. Diapulse d. paralizia muşchiului adductor al policelui 518. importante tulburări vegetative e.Următoarele afirmaţii în legatură cu forţa de contracţie musculară posttraumatism sunt adevărate: a.514. este obligatoriu de realizat un stress muscular. paralizia muşchiului deltoid d. imposibilitatea opoziţiei policelui 520. Mononeuropatia de nerv cubital se manifestă prin: a. paralizia muşchiului biceps b. imposibilitatea supinaţiei antebraţului b. tratamentul retracturilor musculotendinoase se bazează pe imobilizarea segmentului afectat e. reflexul bicipital abolit sau diminuat e. Mononeuropatia de nerv median se manifestă prin: a. imposibilitatea adducţiei policelui e. imposibilitatea pronaţiei antebratului . paralizia muşchiului triceps brahial c. d. paralizia muşchiului biceps brahial b. paralizia muşchiului triceps c. abolirea reflexului tricipital c. tratamentul retracturilor musculotendinoase se bazează pe trepiedul masaj-căldurătracţiune. imposibilitatea flexiei antebratului pe braţ d. toate afirmaţiile sunt corecte 515. respectiv oboseală musculară c. astfel încît focarul de fractură este protejat b. abolirea sau diminuarea reflexului stilo-radial 519.În cazul consolidărilor întîrziate se poate acţiona fizical prin: a. paralizia muşchiului biceps brahial b. hipoestezie la nivelul policelui şi indexului b. ULS 516. pentru a creşte forţa unui muşchi. termoterapie. băi galvanice e. pentru a creşte forţa unui muşchi. paralizia muşchilor extensori ai degetelor d. paralizia muşchiului deltoid d. realizîndu-se astfel grabirea consolidării c. este obligatoriu de realizat o tensiune maximă în muşchi.parafină pentru creşterea fluxului sanguin. Plexulopatia brahială de tip superior se manifestă prin: a. mobilizări pasive şi pasivo-active pentru creşterea masei musculare. paralizia muşchiului adductor al policelui c. reflexul bicipital abolit sau diminuat e. paralizia muşchiului opozant al policelui 517. b. Mononeuropatia de nerv radial se manifestă prin: a.

Sindromul de coadă de cal mijlociu se manifestă prin: a. hipoacuzie d.c. tulburări ano-rectale e. imposibilitatea flexiei antebraţului e. adducţia coapsei. abolirea flexiei dorsale a piciorului b. d. c. hipotonia muşchilor fesieri b. hiperacuzie b. În mononeuropatia de nerv sciatic popliteu extern există următoarele semne: a. reflexul optico-palpebral 527. tulburări gustative e. abolirea flexiei plantare a piciorului c. În mononeuropatia de nerv sciatic popliteu intern există următoarele semne: a. tulburări ale mişcărilor coapsei d. abolirea flexiei plantare a piciorului c. 524. hipoestezie cutanată 528. Complicaţiile paraliziei faciale periferice sunt: . abolirea sau diminuarea reflexului ahilian d. abolirea reflexului ahilian c. 523. flexia gambei pe coapsă. abolirea flexiei dorsale a piciorului b. imposibilitatea adducţiei policelui 521. În paralizia de nerv facial pot apărea următoarele tulburări senzitivo-senzoriale: a. extensia gambei pe coapsă. tulburări ale mişcărilor degetelor 525. abolirea sau dimiuarea reflexului rotulian b. flexia gambei pe abdomen. tulburări olfactive c. tulburări trofice e. reflexul cornean d. b. abolirea sau diminuarea reflexului ahilian d. tulburări accentuate vegetative e. 526. În paralizia de nerv facial sunt abolite următoarele reflexe: a. hipoestezie fesieră d. hipoestezie antero-laterală a gambei. reflexul maseterin b. Sindromul de coadă de cal inferior se manifestă prin: a. abolirea sau dimiuarea reflexului ahilian c. tulbrări ale mişcărilor piciorului e. 522. reflexul nazopalpebral e. hipoestezie antero-laterală a gambei. În leziunea de nerv femural sub plica inghinală sunt imposibile următoarele mişcări: a. reflexul fotomotor c. imposibilitatea opoziţiei policelui d. extensia coapsei pe abdomen e. pralizia muşchilor coapsei.

poliradiculonevrită c. monoparetic 535. tetraparetic b. tremorul intenţional b. sindromul amiotrofic e. sindromul Millard-Gubler e. sincineziile palpebro-bucale e. Nervii cranieni mai frecvent afectaţi în scleroza multiplă sunt: a. Asocierea semnificativă pentru scleroza multiplă se face între următoarele sindroame: a. 531. sindromul neocerebelos c. nervul abducens e. nervul hipoglos 533. sindromul neostriat b. tumori maligne ale parotidei b. atrofiile musculare d. ulceraţiile corneene d. tulburări de masticaţie 530. nervul optic d. În paralizia de nerv facial se pot întâlni următoarele semne: a. sindromul vestibular 532. sindromul cerebelos d. devierea mandibulei e. nervul vag b. tumori ale bazei craniului. paraparetic c. sindromul hemiparetic e. ulceraţiile linguale b.a. sindromul piramidal b. dispariţia ridurilor tegumentelor frunţii b. crizele epileptice . triparetic d. fenomenul lui Charles Bell 529. tremorul de repaos c. Diplegia (dipareza) facială se poate întâlni în: a. sindromul Foville protuberanţial inferior d. lagoftalmie c. Cel mai tipic deficit motor în scleroza multiplă este: a. nervul glosofaringian c. ulceraţiile mucoasei nazale c. sindromul extrapiramidal c. imposibilitatea deschiderii gurii d. sindromul vestibular 534. Cele mai tipice sindroame întâlnite în scleroza multiplă sunt: a. sindromul paraparetic d. Simptome rare în scleroza multiplă sunt: a. hemiparetic e.

de repaos c. b. influenţează proba marionetelor d. reflexul fotomotor. prezintă fenomenul roţii dinţate c. deficitul motor 536. dispare în decubit e. este plastică b. hemiplegie predominent faciobrahială b. e. accentuată în somn 538. este neîntreruptă pe parcursul zilei 540. se însoţeşte de deficit motor c. reflexele abdominale. Semnele cardinale ale bolii Parkinson sunt: a. Hipertonia parkinsoniană are următoarele proprietăţi: a. hipertonie 541. monoplegia crurală 542. accentuată de emoţii d. hemianestezia feţei . tremor de repaos d. Sindromul sylvian superficial se poate manifesta prin: a. mişcări coreo-atetozice e. În boala Parkinson sunt exagerate următoarele reflexe: a. hipochinezie c. reflexele osteotendinoase. deficit motor de forţă b. afazie 543. mioză b. determină macrografie (creşterea în dimensiuni a literelor scrise) e. tremor de mişcare e. Tulburările motorii care pot apărea în sindromul de arteră cerebrală anterioară sunt: a. de mişcare b. 537. Următoare semne sunt tipice pentru sindromul bulbar retroolivar (de tip Wallenberg): a. hemiplegia egal distribuită b. hemiplegia predominent crurală c. influenţează mersul 539. reflexul cornean. hemiplegia predominent faciobrahială d. reflexele de postură. Tremurătura parkinsoniană este: a. predominenţa unilaterală a tulburării b. monoplegia brahială e. accentuată de oboseală e.e. d. c. hemiplegie predominent crurală c. predomină pe extensori d. Hipochinezia parkinsoniană se caracterizează prin: a. hemianopsie d.

hemipareză 545. hipotonie musculară d. Majoritatea hemoragiilor cerebrale sunt localizate în: a. hemipareză c. tulburări de echilibru b. paraplegie b. Hemoragia cerebeloasă se carecterizează prin: a. teritoriul profund al arterei cerebrale medii c. cerebel d. faza de paraplegie spastică d. tulburări de coordonare d. 548. semne cerebeloase 544. vertij rotator b. reflexele cutanate b. Pentru stabilirea profunzimii comei în hemoragia cerebrală sunt de mare utilitate următoarele reflexe: a. mişcări coreice e. Sindromul de arteră cerebrală posterioară poate avea următoarele manifestări: a. reflexul de deglutiţie 550. faza comatoasă b. hemipareză d. faza de tetraplegie flască c. hipertermie e. reflexul cornean d. reflexul idio-muscular e. agrafie c. tetraplegie c. Atacurile ischemice tranzitorii în teritoriul carotidian se caracterizează prin: a. faza de hemiplegie flască e.c. paralizia facială periferică e. teritoriul profund al arterei cerebrale anterioare b. diplopie 546. Hemoragia intraventriculară completează simptomatologia hemoragiei în nucleii centrali prin: a. hemianopsie e. teritoriul superficial al arterei cerebrale medii e. tulburări cerebeloase c. semnul Babinski prezent bilateral . spasticitate 549. reflexul de postură c. Fazele evolutive ale hemoragiei cerebrale sunt următoarele: a. afazie d. alexie b. trunchiul cerebral. tulburări de vorbire e. strabism d. faza de hemiplegie spastică 547.

În terapia hemiplegiei se realizează: a. conmbaterea dezaxărilor 555. Paraplegia şi parapareza beneficiază de: a. paraplegiei şi paraparezei b. combaterea coreei şi hemibalismului în sindroamele extrapiramidale e. afazia şi dizartria 553. utilizarea sincineziilor prin metoda Brunnstrom c. reeducare neuro – motorie d. Biofeedback-ul Basmajan se utilizează pentru: a. combaterea spasticităţii b. stimularea contracţiei muşchilor paralizaţi şi creşterea forţei lor musculare prin mecanoterapie e. paralizia nervului sciatic 556. reeducare musculară în sindroamele piramidale c. În recuperarea marilor sindroame neurologice tehnici şi metode de facilitare neuromusculară se folosesc pentru: a. boala Parkinson d. nursing şi reeducarea la pat b. În recuperarea sindromului motor din sechelele nervilor periferici. reeducarea musculară c. evitarea apariţiei deformărilor şi atitudinii vicioase: b. creşterea funcţiei fibrelor musculare restante sănătoase şi recâştigarea imaginii kinestezice d.551. evitarea atrofiei muşchilor paralizaţi c. paralizia facială (începută cât mai precoce) b. reeducarea afazieie şi dizartriei 554. combaterea atetozei şi distoniei în sindroamele extrapiramidale d. afaziei şi dizartriei . gimnastică respiratorie şi tonifierea musculaturii abdominale c. Reeducare funcţională în oglindă cu uzitarea elementelor facilitatorii ale răspunsului motor şi a unor stimulări senzitivo-senzoriale (inclusiv a celor din metoda Margaret Rood) se foloseşte în: a. recâştigarea coordonării mişcărilor: e. combaterea artropatiei nervoase b. supleerea sistemului labirintic restant în sindroamele cerebeloase 557. reeducarea prehensiunii e. Gimnastica buco-linguală sub stimulare senzitivo-senzorială şi de exerciţiile de mimică se utilizează în terapia: a. paralizia nervului radial e. sindroame cerebeloase şi vestibulare e. combaterea spasticităţii în sindroamele piramidale b. paralizia nervului circumflex d. recuperarea mobilităţii şi forţei segmentelor neafectate de paralizie 552. tehnici şi metode de facilitare neuromusculară se folosesc pentru: a. menţinerea memoriei kinestizice şi a propriocepţiei prin mobilizări pasive fiziologice sub control vizual în oglindă d. paralizia nervului crural c.

prevenirea şi tratarea escarelor d. controlul poziţiei b. sunt metode de kinetoterapie 563. Conceptul de „activitate motrică adaptată” (AMA) include: a. terapia ocupaţională e. mobilizări pasive ale tuturor articulaţiilor membrului inferior şi pasivo-active ale piciorului c. bolii Parkinson e. piciorului paralitic spastic e. spinei bifida 558. Poziţionarea în extensie. stimularea electrică funcţională b. reeducarea gesturilor cotidiene şi eventual a unora de substituţie în cazul unor paralizii definitive 561. kinetoterapia c. călărie e. debutul cât mai precoce al mersului cu orteză şi apoi reeducarea mersului fără orteză se aplică ca terapie a: a. sunt tehnici de facilitare neuroproprioceptivă e. posturări funcţionale alternante. sunt gesturi preluate din diferite sporturi utilizate în scop terapeutic b.Exerciţiile terapeutice sportive: a. menţinerea unei poziţii funcţionale prin posturare într-o atelă cu bară antirotatorie externă şi care menţine piciorul în unghi drept faţă de gleznă b. fotbal d.Dintre sporturi indicate bolnavi cu coxartroză sunt: a. Paralizia nervului sciatic popliteu extern cu muşchii de forţă 0-1 beneficiază de: a. umărului paralitic d. Poliradiculonevrita în stadiul de paralizie beneficiază de: a. decubit funcţional lejer şi antidecliv pentru evitarea complicaţiilor tromboembolice e. orteză diamică a piciorului pentru corectarea mersului d. recreerea şi sportul d. masajul manual 562.c. genunchiului paralitic flasc 560. box 564. mobilizări pasive pe întreaga amplitudine. tonifierea musculaturii paralizate şi a celei sănătoase c. sunt sporturi adaptate handicapului d. Exerciţii terapeutice sportive sunt: . nataţie b. tonifierea musculaturii anterioare şi posterioare. reeducarea sensibilităţii e. genunchiului paralitic spastic c. ciclism c. sclerozei multiple d. reeducarea coordonării şi echilibrului 559. piciorului paralitic nespastic b. sunt sporturi recomandate pentru diferite deficienţe/handicapuri c.

care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: a. baschet în fotoliul rulant e. tir cu arcul 568. alergarea trebuie ghidată de un ajutor c. b. este mult mai complexă implicarea indivizilor în exerciţii cu un partener sau care se desfăşoară într-un grup mai mic d.a. intensitatea exerciţiilor trebuie să fie mai mici decât cele ale normovăzătorilor b. haltere c. activităţile simple necesită adaptări speciale d. ciclism. ciclism. haltere. gimnastică. se acordă atenţie deosebită dezvoltării fizice. tir cu aer comprimat. sporturi nautice cu vâsle e. popice b. utilizate în scop terapeutic b. Exerciţii terapeutice sportive pentru membrele superioare pentru abilitate sunt: a. ateliere de gimnastică d. ciclism 566. sporturi adaptat pentru diverse tipuri de handicap c. tenis de masă. frecvenţa. În cazul handicapului vizual: a. datorită tendinţei de restricţionare a mişcării e. gesturile sportive caracteristice unui anumit sport. În realizarea exerciţiilor fizice de recuperare ale indivizilor cu handicap senzorial sau ortopedic. curse atletice. toate 570. aruncatul suliţei. nataţie. haltere c. programele de exerciţii trebuie să fie placute şi să se adreseze indivizilor cu aceleşi condiţii handicapante c. echitaţie. yachting 569. ateliere de gimnastică d. tir cu arcul. ciocan). nu se practică exerciţii fizice . nataţie b. suliţă. conştientizarea faptului că există mai multe deosebiri decât asemănări între indivizii cu handicap si cei fără b. b. nicuna e. Sportul adaptat pentru diverse tipuri de handicap ca sporturi de echilibru sunt: a. meloterapie 565. aruncarea greutăţii (disc. schi. artterapie e. echitaţie. baschet e. Exerciţii terapeutice sportive pentru trunchi de mobilizare articulară sunt: a. yachting c. sporturi nautice cu vele c. ciclism d. scrimă. schi 567. Exerciţii terapeutice sportive pentru membrele inferioare pentru coordonare sunt: a. ludoterapie d. sporturi nautice cu vâsle. marş. fotbal. nataţie e. durata. tenis. tenis de masă d.

exerciţiile rezistive nu sunt recomandate. Influenţa reflexologiei asupra dezvoltării fizice: a. la pacienţi la care există o hiperflexie şi o hipertonie a musculaturii flexoare a pumnului şi degetelor nu este recomandat să se continue dezvoltarea acestora . frecvenţa. În paralizia cerebrală privitor la rezistenţa cardio-respiratorie şi structura corpului: a. pot să nu fie permanent disfuncţionali când participă la activităţi ce solicită asemenea reflexe e. ce sunt contraindicate la vârste precoce. trebuie să se aplice un program educaţional special sau programul fizic să fie completat cu unul de terapie ocupaţională c. în dezvoltare forţei şi rezistenţei musculare trebuie să ne focalizăm mai degrabă pe schemele de mişcare decât pe muşchii izolaţi 575. anumite abilităţi funcţionale nu pot fi folosite pentru inhibarea reflexelor specifice d. exerciţii ce implică pierderi calorice se aplică atât la hiperponderali cât şi la cei hipodezvoltaţi staturo-ponderal . La indivizii cu handicap ortopedic: a. durata. fie creşterea frecvenţei. ci trebuie acordată atenţie extensorilor şi chiar dacă există o forţă de prehensiune scăzută nu trebuie insistat pe tonifierea flexorilor în detrimentul extensorilor b. chiar gradate precaut şi aplicate pe grupul muscular opus celui spastic şi rigid c. este posibil ca anumite activităţi. copiii şi tinerii. tinerii cu paralizie cerebrală sunt mai puţini eficienţi decât cei normali şi. în general. comunicarea nonverbală este cea mai folosită e. să fie acceptate la vârste mai mari. exerciţiile izokinetice. la vârste mai mari. dacă declanşarea unor reflexe arată deviaţii de forţă sau prezenţa la o vârstă inadecvată nu putem suspecta o leziune neurologică b. nu se practică exerciţii fizice 572. fie a ambelor în cadrul activităţilor fizice folosite pentru creşterea rezistenţei cardio-respiratorii 573. exemplificarea fiziokinetoterapeutului este cea mai folosită d. dacă sunt necesare pentru dezvoltarea abilităţilor funcţionale ale individului c. de aceea folosesc mai puţină energie pentru atingerea unor obiective precise b. este important să se ofere un un program specific e. intensitatea exerciţiilor trebuie să fie apropiate de cele ale persoanelor normale b. performanţele sunt mult sub cele ale indivizilor neafectaţi b. se necesită fie creşterea duratei. pentru că se caracterizează prin tensiune musculară constantă pe întregul sector de mobilitate. durata iniţială şi/sau intensitatea exerciţiului vor fi reduse c. În paralizia cerebrală privitor la forţa şi rezistenţa musculară: a. indivizii condamnaţi la scaunul cu rotile pot participa la multe activităţi care sunt desemnate pentru creşterea pierderii calorice 574. exerciţiile izometrice sunt indicate în special în dezvoltarea musculaturii de forţă e. În cazul handicapului auditiv: a.571. trebuie să încercăm să obţinem o poziţie stabilă de ortostatism la indivizii care au această dizabilitate mare iniţială d. cel mai important considerent este realizarea unui ghidaj c. par a controla mai bine mişcarea şi sunt în mod particular utile pentru creşterea forţei şi rezistenţei musculare d.

pentru părţile neafectate ale corpului programele de creştere a forţei şi rezistenţei musculare sunt similare cu cele ale indivizilor neafectaţi b. au activităţi modificate sau cu restricţii d. şi când acestea nu mai sunt necesare. este necesar un program de dezvoltare a activităţiilor fizice. poate folosi un semnal sonor aplicat pe panou. ca într-un joc obişnuit de baschet d. nu se foloseşte stretching-ul 577. la cele care implică controlul greutăţii corporale. pot avea o ambulaţie bună. să se dezvolte grupele musculare afectate şi să nu se supradezvolte cele opuse d. În anomaliile congenitale şi amputaţii: a. participanţii sunt împărţiţi în funcţie de gradul handicapului existent . se va continua cu programe de dezvoltare fizică 579. inhibiţia contracturilor şi îmbunătăţirea funcţionaliăţii e. necesită. în general. în unele situaţii indivizii vor practica activităţi fără proteză d. antrenamentul fizic se realizează pe bază de programe terapeutice. 580. membrelor afectate cât şi celor neafectate li se vor aplica exerciţii de stretching la unghiurile maxime de mobilitate articulară c. În cazul handicapului la practicarea fotbalului: a. sunt predispuşi spre sedentarism şi obezitate şi de aceea ei sunt încurajaţi să participe la activităţi fizice şi. pentru a semnaliza intrarea mingii în coş c. În afectări neuromusculare spinale: a. în mod intens. programul poate fi executat de la un minim de 6 secunde la 30-45 minute b. în special. individualizat. În paralizia cerebrală privitor la mobilitatea articulară. aplicând stretchingul pe antagonist d. Indivizii cu amputaţii unilaterale deasupra genunchiului: a. toate afirmaţiile sunt adevărate e. principiul inervaţiei reciproce Sherington se foloseşte cu succes. în dezoltarea mobilităţii articulare este important a plasa corpul în poziţii fixe de efectuare a exerciţiilor necesare c. exerciţiile de stretching sunt folosite pentru creşterea mobilităţii articulare. jucătorii pot rămâne în spaţiul de sub panou 5s în loc de 3s. stretching-ul: a. jucătorii trebuie să fie fixaţi bine în scaunele cu rotile b. prezintă un mers aproape normal cu proteza şi pot participa cu succes şi competitiv în activităţi sportive c. indivizii sunt încurajaţi să participe în activităţi care implică modificări b. dar sunt limitaţi în activităţi sportive sau de viteză b.d. se preferă stretchingul static celui dinamic c. sunt sever handicapaţi şi necesită cârje sau scaune cu rotile pentru locomoţie e. se permite ca aruncările de pedeapsă să fie executate de către un jucător în favoarea ambelor echipe 581. la un nivel mai crescut decât la indivizii normali e. sunt mai puţin eficienţi şi. se folosesc mingi colorate e. trebuie să se dezvolte excesiv grupele musculare opuse e. nici una dintre afirmaţii nu este adevărată 576. exerciţii de stretching şi exerciţii de creştere a mobilităţii articulare 578. În cazul handicapului ortopedic la practicarea baschetului : a.

alimentaţie hipocalorică sub 1200cal. hiperlipidică) c. repaus absolut la pat 1-3 zile în faza acută b. Igiena ortopedică a şoldului cuprinde următoarele reguli: a. durata şi intensitatea exerciţiilor b.La pacienţii cu handicap auditiv activităţile fizice necesită următoarele adaptări: a. interzicerea sporturilor 586. semnal luminos intermitent. fie cu ajutorul picioarelor c. veste) b. nevăzătorii folosesc o hartă a traseului în sistem Braille d. mingea poate fi lovită cu orice parte a corpului e. se foloseşte o minge standard 582. în probele libere. participanţii pot folosi orice procedeu c.b.Recomandările terapeutice în obezitate includ: a. Se va antrena în special forţa şi rezistenţa părţilor neafectate ale corpului. mers prelungit pe jos c. Principiile de recuperare a forţei musculare la indivizii cu handicap ortopedic: a. ridicatul din aşezat) nu necesită adaptări speciale c. comunicare prin semnale luminoase b.La pacienţii cu handicap vizual activităţile fizice necesită următoarele adaptări: a. se limitează foarte mult frecvenţa. durata şi intensitatea exerciţiilor d. În cazul handicapului la practicarea înotului: a. toate activităţile trebuie ghidate de ajutor e. în cazul participanţilor cu handicap vizual antrenorii îi pot informa despre timpul şi distanţa parcurse e. alimentaţie hipocalorică sub 2400cal. reducerea sau menţinerea greutăţii corporale sub greutatea ideală b. alergarea trebuie ghidată de un ajutor (fir de ghidaj. repaus absolut la pat 14 zile 585./zi 584. paricipanţii concurează la clase diferite de handicap 583. alergarea trebuie ghidată de un fir de ghidaj 588. alimentaţie strict proteică b. dietă de creştere ponderală (hiperglucidică. terapie fizicală e. tratament medicamentos (analgetic. jucătorii sunt aşezaţi în scaune cu rotile şi se pot mişca fie cu ajutorul braţelor. activităţile simple (mobilizări de membre superioare. se limitează foarte mult frecvenţa. chiar dacă se obţine un dezechilibru muscular mare . AINS. mers cu sprijin în baston d. comunicare verbală continuă e./zi d.Pe lângă tratamentul kinetoterapic în sindromul lombosacrat indicăm: a. sunt permise mijloace ajutătoare (aripioare./zi e. corticoterapie) d. se execută maxim o dată /zi programul de kinetoprofilaxie pentru şold e. mărirea consumului caloric prin exerciţii fizice c. participanţii încep cursele din apă d. foarte puternic 587. partener) d. exemplificarea fiziokinetoterapeutului c. alimentaţie hipocalorică sub 200cal.

b. eliminarea tratamentului de recuperare d. paraşutism 593. bowling b. baschet d. realizarea unei noi scheme corporale diferită de cea patologică c. fototerapia e. biliard c. Clasele de sporturi folosite pentru persoanele cu handicap sunt următoarele: a. orientarea temporo-spaţială 594. baterea atenţiei de la handicap c. avantaje financiare e. Indivizii cu handicap ortopedic pot practica următoarele sporturi: a. eliminarea tratamentului de recuperare 590. dezvoltă spiritul de grup d. sporturi de îndemânare c. sporturi mixte 591. kinetoterapia b. În paralizia de sciatic popliteu extern reziduală herniei de disc lombare operate se foloseşte cu predilecţie: a. Avantajele practicării de sporturi la persoanele cu deficienţe sunt următoarele: a. electrostimularea conform curbei I-T . masajul c. sporturi de locomoţie e. Se încearcă obţinerea unei poziţii stabile ortostatice la indivizii cu dizabilitate mare iniţială 589. formarea spiritului de competiţie c. conştientizarea propriului corp şi a capacităţilor acestuia b. fortificarea organismului b. Obiectivele activităţilor sportive la persoanele cu handicap sunt următoarele: a. corecţia chirurgicală d. stretching-ul b. recuperarea unor calităţi fizice 592. ameliorarea coordonării motorii b. înlocuirea tratamentului medical de recuperare d. sporturi de echilibru d. hidrotermoterapia 595. tir cu arcul e. dezvoltarea calităţilor morale e. Nu se încearcă obţinerea unei poziţii stabile ortostatice la indivizii cu dizabilitate mare iniţială e. Este contraindicat orice exerciţiu izometric d. sporturi extreme b. Se va lua în calcul greutatea propie a ortezelor c. eliminarea vizitelor medicale e. Sportul ca element de reeducare vizează: a. Tratamentul de elecţie în sindroamele de încarcerare este: a.

electrostimularea cu impuls rectangular e. ortezarea specifică d.c. electrostimularea cu impuls exponenţial .

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 C ABCE C B ACE BD C CD B BC A C B A A ABCD BCDE C B ABCD C DE ABC DE B ABCD BCD ABCE B ABCD AC DE ABDE BCD E ABC C ABCD C ACD BC BDE ABC ABCD BCD 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 E A BC AC C E ABDE ACDE AC ABDE ACDE ACE AD AC ABC CE E C BD BD DE ABCDE ABC ACDE CD BC D AD ABCD CE AC AB ABD BCDE CDE BD BCD CE AE C ABE AE ABE CE ADE 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 AE ABCE ACD ABDE ABCD CE ACDE ACD A ABCD BCE ADE BDE BCE BC ABCE ACDE CD ABD ABCD ABCDE B CD C ADE BCD AE ACE BCE CDE C BCD DE ABCDE ABE ADE BC CDE BE CDE B A ABCDE AB ABD .

136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 ACD ABCDE ABCDE BDE AD DE ABE ACE ABCDE ABC ABD ABD AD BC ACE C AD ABDE D ABCD CDE ABC ABD BCE E D AE BCDE ABC AE BCD ABCD ACE D AE AB BCD D ABCD B A ADE ABCD E A 181 182 183 184 185 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 198 199 200 201 202 203 204 205 206 207 208 209 210 211 212 213 214 215 216 217 218 219 220 221 222 223 224 225 ABC DE ABC ABDE ABDE B BC AD ABCD CD ACD AB BD A ABD A CD CDE B CE A AB ABCD D A ABD ABCD ABC ACE CE ACE CD ABCD ABC E BCDE ACD B AC BCD AB BCD ACD B ABCD 226 227 228 229 230 231 232 233 234 235 236 237 238 239 240 241 242 243 244 245 246 247 248 249 250 251 252 253 254 255 256 257 258 259 260 261 262 263 264 265 266 267 268 269 270 ABE ABE AB B ACE ABE CDE BD BC ABDE ABC AC BCD AE CDE C A ACD ABCD DE C B A B A ABCE AE BC ACD AD AC AB ACDE DE ABE CDE C E D ABCE BCD ABCD ABE ABC BC .

271 272 273 274 275 276 277 278 279 280 281 282 283 284 285 286 287 288 289 290 291 292 293 294 295 296 297 298 299 300 301 302 303 304 305 306 307 308 309 310 311 312 313 314 315 ABD B CD ACD BCD ACD BCDE B ABDE ABC BD BC A ABD ACD ABCD AD E A ABCD ABDE BCE AC D CDE ABC D ABCD AE ABC C ABCD A BC AB BCD CDE AB ABC E ABCD DE ABC BD B 316 317 318 319 320 321 322 323 324 325 326 327 328 329 330 331 332 333 334 335 336 337 338 339 340 341 342 343 344 345 346 347 348 349 350 351 352 353 354 355 356 357 358 359 360 ABCD ABC C AB E BCDE A ABC AE ABC BE E BCDE AB ABC B ADE CD ABCD B CD ABCD C ABC ACD E AE CDE BD DE BCD ACDE ABC ABCD A ACD AC ABCE ACE AB ABDE BCE AC ABDE ABCDE 361 362 363 364 365 366 367 368 369 370 371 372 373 374 375 376 377 378 379 380 381 382 383 384 385 386 387 388 389 390 391 392 393 394 395 396 397 398 399 400 401 402 403 404 405 ACE BDE ABD ABCDE ACE ACD BC AB CE BCD BCDE BC E C BCE A AB ABE BCDE C D BE AD BDE ACDE AC ABC AB ABDE ABCE ABC B ABCD BCDE ABD AD AC AB ABE ABD ABCDE ABCDE ABCDE A ACD .

406 407 408 409 410 411 412 413 414 415 416 417 418 419 420 421 422 423 424 425 426 427 428 429 430 431 432 433 434 435 436 437 438 439 440 441 442 443 444 445 446 447 448 449 450 D ACD ABCD ABCD ABCDE ABCE CD AD BC AD ACE AB ADE D BCDE BD BDE BCD D ABE ACD ABDE AE ABCE ABDE BCD CDE ACE ABCD BE ACE C ABE BD ABD ABCE BD ACDE ACE E ABC ADE BCD AE ABDE 451 452 453 454 455 456 457 458 459 460 461 462 463 464 465 466 467 468 469 470 471 472 473 474 475 476 477 478 479 480 481 482 483 484 485 486 487 488 489 490 491 492 493 494 495 ABCE ABC ACE BD ABDE ABDE ADE BCD ACE BD ABCE ADE ABDE ABC ACE ABDE ABCD ABC ABCD AC BE ACE BCE BCE ABD AB ABD ABD C BC AD BDE ACE ACD ABD DE ABCE ADE BCDE BD ABC BCE ABD BDE ABCD 496 497 498 499 500 501 502 503 504 505 506 507 508 509 510 511 512 513 514 515 516 517 518 519 520 521 522 523 524 525 526 527 528 529 530 531 532 533 534 535 536 537 538 539 540 CD D BCE BCD BC ABCE AC ADE ACE BCD BCE BD CDE ABC AE ADE ACE CDE ABC CE ACD B BCE D BC B AE BCD BDE CD CDE ADE CD ABE BE BCE CD ACE B BCD C BCD ABE AC BCE .

541 542 543 544 545 546 547 548 549 550 551 552 553 554 555 556 557 558 559 560 561 562 563 564 565 566 567 568 569 570 571 572 573 574 575 576 577 578 579 580 581 582 583 584 585 BE ACE ABE AD CD ADE B AC CE BDE BC ABD AC BCE A A BD ACD E ABC BCD A ABD A C DE DE B B BD AD ABE BD ACE B ABCD ACE AE BCE AC BD ABCD BD ACD AC 586 587 588 589 590 591 592 593 594 595 BC AB BD ABC BCDE ABE ABCD ABDE C BCE .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->