ROMANIA

ADMINISTRATE NAJIONALA A DRUMURILOR
B-dul Dinicu Golescu, 38, 77113 Bucuresti, sector 1 Tel.: 0-040-1-212.62.01; Fax: 0-040-1-312.09.84

DEC1ZIE
nr. 09
din 09 ianuarie 2002
In conformitate cu regulamentul de organizare si functionare al Administratiei Nationale a Drumurilor, stabilit prin Hotdrdrea
Guvemului'nr. 1275 / 1990, modificat si complete id prin Hotardrile de Guvern nr. 24/1994, 276/1994, 250/1997 si 612/1998, si Tn
baza Ordinului Ministrului Lucrdfllor Publice, Transporturilor si Locuintei nr. 966/27.06.2001, ing. Aurel Bdlut - Director General al
Administratiei Nationale a Drumurilor - Regie Autonomd, emite urmatoarea:
DECIZIE:
Art. 1. Se aproba Jnstructiuni tehnice privind proiectarea, executia, revizia si Tntretinerea drenurilor pentru drumuri publice", ind.
AND 513-2002.
Art. 2. De la data emiterii prezentei Decizii Tsi Tnceteaza aplicabilitatea prevederile Jnstructiunilor tehnice departamentale privind
proiectarea, executia, revizia si Tntretinerea drenurilor pentru drumuri publice", ind. AND 513-91.
Art. 3. DRDP 1-7 si CESTRIN vor duce la Tndeplinire prevederile prezentei Decizii.

CUPRINS

Capitolul I. Principii generate.......................................................................................6
Sectiunea 1. Obiect si domeniu de aplicare....................................................................6
Sectiunea a 2-a. Clasificarea drenurilor...........................................................................6
Sectiunea a 3-a. Referinte...............................................................................................7
Capitolul II. Proiectarea drenurilor pentru drumurile publice ..................................9
Sectiunea 1. Norme generale..........................................................................................9
Secfiunea a 2-a, Proiectarea drenurilor executate Tn sapatura deschisd .... 10
Sectiunea a 3-a. Prescript de amplasare.......................................................................17
Sectiunea a 4-a. Proiectarea drenurilor din spatele zidurilor
si culeelor de poduri.......................................................................................................21
Sectiunea a 5-a. Proiectarea drenajului cu drenuri forate ,...........................................23
Sectiunea a 6-a, Proiectarea lucrdrilor de drenare biologicd ........................................26
Capitolul III. Executia drenurilor pentru drumurile publice ....................................26
Sectiunea 1. Executia drenurilor Tn sapdtura deschisd ...............................................26
Sectiunea a 2-a. Executia drenurilor din spatele zidurilor de sprijin .............................28
Sectiunea a 3-a. Executia drenurilor forate....................................................................29
Sectiunea a 4-a. Executia lucrdrilor de drenare biologicd
pentru drumuri publice...................................................................................................30
Capitolul IV. Revizia drenurilor..................................................................................30
Sectiunea 1. Revizia drenurilor pentru drumuri publice.................................................30
Sectiunea a 2-a. Revizia drenurilor executate Tn sdpatura deschisd...........................30
Secpunea a 3-a. Revizia drenurilor din spatele zidurilor de sprijin ...............................34
Sectiunea a 4-a. Revizia drenurilor forate.....................................................................34
Secpunea a 5-a. Revizia lucrdrilor de drenare biologicd ..............................................34
Capitolul V. Intretinerea drenurilor din zona drumurilor publice ...........................35
Sectiunea 7. Tntretinerea drenurilor executate Tn sdpdtura deschisd..........................35
Secpunea a 2-a. Intretinerea drenurilor forate...............................................................36
Sectiunea a 3-a. Tntretinerea drenurilor din spatele zidurilor de sprijin .......................37
Sectiunea a 4-a. Tntretinerea lucrdrilor de drenare biologicd........................................37
Sectiunea a 5-a. Mdsuri organizatorice pentru revizia si Tntretinerea drenurilor . 38
Capitolul VI. Norme de protectia muncii specifice reviziei si Tntretinerii
drenurilor pentru drumuri publice ............................................................................39
Secpunea 1. Formatia de lucru pentru executia, revizia si Tntretinerea
drumurilor.......................................................................................................................39
Sectiunea a 2-a. Unele norme obligatorii de protectia muncii, executiei
si Tntretinerii lucrdrilor de drenaj.....................................................................................40
Sectiunea a 3-a. Norme de protectia muncii specifice pentru revizia
si Tntretinerea drenurilor................................................................................................41
Capitolul VII. Controlul calitatii lucrarilor de drenaj pentru drumurile publice ........42
Capitolul VIII. Receptia lucrarilor de drenaj pentru drumuri publice .....................43
Capitolul IX. Dispozitii tranzitorii ................................................................................43

CAPITOLUL I PRINCIPII GENERALE

Secfiunea 1 Obiect fi domeniu de aplicare
Art. 1. - (1) Prezentele instructiuni tehnice stabilesc norme generate privind proiectarea, executia, revizia si intrefinerea
drenurilor pent/u drumurile publice.
(2) Drenurile cu addncimi peste 4 m precum si galeriile drenante, puturile absorbante, filtrele aciculare, drenurile din coloane
secante nu fac obiectul prezenfelor instructiuni.
Art. 2. Drenurile sunt constructs necesare pentru:
a) colectarea si evacuarea organizatd a apelor de infiltratie;
b) cobordrea nivelului pdnzei freatice cdnd aceasta poate influenta defavorabil comportarea corpului drumului;
c) asigurarea stabilitdtii taluzurilor si versantilor;
d) asigurarea stabilitatii zidurilor de sprijin si infrastructurilor podurilor.
Secfiunea a 2-a Clasificarea drenurilor

a)
b)
c)
d)

e)
a)
b)
c)

Art. 3. Criterii principale de clasificare a drenurilor:
modul de functionare;
functia drenului si Tntretinerea lui;
tehnologia de executie;
terenul Tn care se fundeazd radierul drenului;
pozitia drenului Tn raport cu axa drumului.
Art. 4. Dupd modul Tn care functioneazd, se deosebesc:
drenuri care functioneazd gravitational;
drenuri care functioneazd prin ventilatte;
drenaj prin lucrdri de inginerie biologicd.

Elaborat de:
S.C. BOMACOS.R.L.

Aprobat de:
ADMINISTRATE NAJIONALA A DRUMURILOR,
cu avizul nr. 93/1278/29.11.2001

a)
b)
c)
d)

drenuri de asanare;
drenuri de consolidare pentru taluzuri, terasamente si versanti alunecdtori;
drenuri de evacuare a apei;
drenuri asociate la ziduri de sprijin.
Art. 6. Dupd tehnologia de executie, se deosebesc:
a) drenuri executate Tn sdpdtura deschisd, manual sau mecanizat;
b) drenuri executate prin forare de la suprafata terenului sau din chesoane deschise;
c) drenaj realizat prin lucrdri de inginerie biologicd.
Art. 7. Dupd natura terenului Tn care se fundeazd radierul drenului, se deosebesc:
a) drenuri perfecte (cu baza Tn stratul impermeabil);
b) drenuri imperfecte (cu baza Tn stratul permeabil).
Art. 8. Dupd pozitia drenului Tn raport cu axul drumului, se deosebesc:
a) drenuri longitudinale;
b) drenuri transversale;
c) drenuri ventuzd sau drenuri pe taluz;
d) drenuri spice de captare.
Secfiunea a 3-a Referinfe

a)
b)
c)
d)
e)

Legea protectiei mediului nr. 137/1975.
Codul silvic nr. 26/1996.
Legea apelor nr. 107/1996.
Legea nr. 82/1998 de aprobare a Ordonantei Guvemului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor.
Hotdrdrea Guvernului nr. 36/1996 privind stabilirea si sanctionarea contraven-tiilor la normele privind exploatarea si mentinerea
Tn bund stare a drumurilor publice.
f) Ordinul
ministrului
sdndtdtii
nr.536/1997
pentru
aprobarea
NORMELOR
de
igiend

si a recomanddrilor privind Mediul de viatd al populatiei.
g) Codul muncii B.O. nr. 140/12-1972.
h) Legea muncii nr.5 B.O. nr.2/4-1-1969. i) Legea nr. 10- 1995.
Lucrdri de drumuri. Constructii pentru colectarea si evacuarea apelor.
k) ST AS 10.796/2-79. Lucrari de drumuri. Construcjii pentru colectarea si evacuarea apelor.
I) STAS 10.796/3-88. Lucrdri de drumuri. Drenuri de asanare.
m) STAS 11.210-88. Lucrari de drumuri. Plantatii rutiere.
n) STAS 2916-87.
Lucrdri de drumuri si cdi ferate. Protejarea taluzurilor si a
santurilor. Pante maxime admise pentru santuri si rigole.
o) STAS 1913-85.
Determinarea granulozitdtii.
p) STAS 6054-77.
Teren de fundare. Adancimi minime de Tnghet.
q) STAS 662-82.
Lucrdri de drumuri. Agregate de balastierd.
r) STAS 9850-89.
Compactarea terasamentelor.
s) SR 667-2001
Lucrdri de drumuri. Agregate naturale neprelucrate.
t) STAS 1709/1-90.
Addncimea fenomenului de Tnghet-dezghet la lucrdri de
drumuri.
u) STAS 1709/2-90.
Actiunea fenomenului de Tnghet-dezghet la lucrdri de drumuri.
v) STAS 1709/3-90.
Actiunea fenomenului de Tnghet-dezghet. Lucrdri de drumuri.
w) STAS 2090-89.
Lucrdri de drumuri. Ldtimea drumurilor.
x) STAS 2914-84.
Lucrdri de terasamente. Confrolul compactdrii umpluturii.
y) SR 4032/1-2001.
Lucrdri de drumuri. Terminologie. z) STAS 10473-87.
Straturi din agregate naturale. Pdmdnturi
stabilizate cu ciment.
aa) STAS 8175-79.
Plantafii rutiere. Clasificare, terminologie si criterii specii lemnoase.
bb) Instr. MT-MI
Norme metodologice privind conditiile de Tnchidere a cir culatiei si de instituire a
restrictiilor de circulateTn vederea executdrii de lucrdri Tn zona drumului public si/sau pentru protejarea
drumului.
cc) Ind. C. 178-76
Instructiuni tehnice pentru executarea dr'enurilor forate orizontale prin vibroforare.
dd) GE.028-97
Ghid pentru executarea lucrdrilor de drenaj orizontal si vertical,
ee) AND 513-1991
Instructiuni tehnice departamentale privind proiectarea, execufia, revizia si Tntretinerea drenurilor pentru drumuri publice.
ff) AND 505-2001
Instructiuni privind activitatea districtului de drumuri
gg) C. 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de ziddrie si tencuiald. Buletinul constructor nr. 1-1983.
hh) C. 193-79
Instructiuni tehnice pentru executarea ziddriilor din piatrd
brutd. Buletinul constructor nr. 9-1979.
ii) C.227-88 Norme tehnice privind utilizarea geotextilelor si geomembranelor la lucrari de constructii. Buletinul constructiilor nr. 3-88.
ii) NE 012-99
Cod do pracfiod pentru executarea lucrarilor din beton, beton
armat si beton preeomprimat Norme de protecfia muncH specifica reviziei si Tntretinerii drenurilor
perttru drumuri publice. Se vor respecta Tp.tocmai prevederile din:
- Codul muncii publicatTn B.O. nr. 140/1-12-1972.
- Legea privind protectia muncii nr. 90/1996;
- Norme generale de protectia muncii /1996;
- Norme specifice de protectia muncii pentru exploatarea si Tntretinerea drumurilor si podurilor Ordin MMPS 357/1998;
-Ordonanta Guvernului nr. 60/1997 privind norme PSI aprobata prin legea nr. 212/1997
- Norme generale PSI /.-1991.
- Ordinul 12/1980 al MTTc privind PSI.

CAPITOLUL II
PROIECTAREA DRENURILOR PENTRU
DRUMUR1LE PUBLICE
Secfivnea J Prevederi generale
Art. 9. Proiectarea drenurilor se face avdnd Tn vedere:
a) pozitia platformei drumului fata de linia terenului natural, respectiv Tn rambleu, debleu sau profil mixt;
b) conditiile - geologice, geotehnice si hidrogeologice Tn zona;
c) conditiile de stabilitate a terasamentelor, versantjlor si lucrarilor de sprijinire Tn zona;
d) posibilitatile de evacuare a apei colectate prin sistemul de drenaj,
Art. 10 - (1) Drenurile pentru drumuri publice se proiecteazd pe baza studiilor hidrogeologice, topografice si geotehnice,
precum si a observatiilor si informatiilor obtinute direct de pe teren.
(2) Un calcul hidraulic est© justificat cand nivelul pdnzei de ape subterane influenteazd defavorabil comportarea corpului
drumului.
(3) Un exemplu orientafiv de calcul este prezentatTn Anexa 3. Proiectantul are libertatea de a alege metoda de calcul pentru
drenuri.
Art. 11. Tn proiecte se vor specifica mdsurile de protectia muncii.

Sectioned a 2-a Proiecfarea drenurilor executate in sapatura deschisa

Art. 12. - Elementeie geometrice caracteristice drenurilor executate Tn sdpd-tura deschisd sunt addncimea, Idtimea si panta
radierului.
Art. 13. - (1) Addncimea drenurilor se stabileste Tn functie de:
a) addncimea de Tnghet, Tn dren, stabilitd conform STAS 6054-77, sporitd cu 40-60 cm;
b) nivelul panzei de apd subterand si regimul hidrologic;
c) grosimea maselor de pdmdnt afectate sau posibil a fi afectate de fenomene de instabilitate;

d) natura chimico-mineralogicd a rocilor
(2)
(3)
manual.

Addncimea drenurilor de asanare se limiteazd la 2...3 m.
Addncimea drenurilor de consolidare a versantilor se recomandd sd nu depdseasca 4,0 m, cdnd se executd

Art. 14. - (1) Ldtimea drenurilor executafe manual se recomandd Tn functie de adancime, conform tabelului 1,
Tabelul 1
Adancimea drenului

Latimea drenului

H(m)

b(m)

Pdnd la 1,00 (cazuri excepfionale)
P '.0...................................1-5
1,5.....................................2,0
2,0.....................................4,0

0,60
0,60 - 1,00
1,00 - 1,20
Minim 1,20

(2) Ldtimea drenurilor execufate mecanizat se stabileste Tn functie de Idtimec cupei utilajului de sdpat din dotarea
constructorului. dar nu mai mic de 0,25 m.
Art. 15. - (1) Panta longitudinald a drenurilor cu radier rigid se stabileste de
0,2......10%, Tn functie de conditiile de relief si asigurare a functionalitdtii. Se recomandd adoptarea pantelor Tn intervalul 2.............5%.
(2) Panta longitudinals a drenurilor cu radier elastic se recomandd 2.....................3%;
panta maxima admisd pentru santuri si rigole neprotejate, conform STAS 2916 - 87 pct.2.2.
(3) Cdnd panta drenului rezultd mai mare decat panta maxima admisd se pievdd trepte din ziddrie de piatrd brutd sau de rdu
Tn mortar de ciment sau beton simplu clasa CI6/20 (B 250) cu Tnaltime (H) de eel mult 50 cm si lungime de 2H...3H.
(4) Distanta Tntre trepte variazd Tn functie de relief, de panta longitudinald a drenului si Tndltimea treptei.
(5) In sectiune transversald se da treptei o forma usor albiatd, Tn scopul unei bune functionalitali si curdtire periodica.
(6) iiorecomundu adoptaroa de panic unlce Tntre commote de vizi lore si cap de dren, Tn special la drenurile de consolidare a
terasamentelor si versantilor aluneedtori.
Art. 16. - (1) Drenurile Tnguste, caracterizate prin Idtime redusd cuprinsd Tntre 0,25... 0,60 m, se prevdd pentru coiectarea
si evacuarea apelor din structura rutierd, asanarea infrastructurii drumului si a zonei limitrofe acestuia, Tn general ca drenuri de

(2) Corpul drenuriior de evacuare cuprinde aceleasi cornponente.). 18. Art. .) din PVC.capul drenului. .. 3. Capac deihchidere Art.1. 3. .2) TncastratTn teren stabil. 22.Ziddria uscata (fig. perforate. Radier rigid .). Art. 21.3. 1. 1. . 3. . . putin permeabil sau practic impermeabil. Radier rigid cu rigola.). Art..). se monteazd simplu rezemat pe radier cu inter-spatii de cca. •• putu! de ventilatie. 17. cu compresibilitate medie.a. . 3. si capac de Tnchidere (4).(1) Corpui drenuriior de captare a apeior de infiltratie sau cobordre a nivelului pdnzei subterane (fig. Umplutura drenantd. drenantd (3). 2.b. inire ele. 3.Elementele componente ale drenurilor cu executie Tn sdpdtura deschisd sunt: . Art.asanare. 3.radierul drenului. cu radier elastic amplasate Tn teren stabil.. . 2 cm.Colectarea si conducerea apelor Tn drenuri cu radier rigid se asigurd gravitational prin rigoie acoperite cu capace semirotunde (fig.2) este alcdluit din raclier (1). pretumate pe santier din beton simplu clasa C 16/200 (B 250) cu lungime de 24 cm.) se execute manual pe radier lasdnd libera rigold. umplutura . ziddrie uscata (fig..(1) Tuburile de drenaj cu taipa (fig.Capacele .a. . 23. diametru exterior de 30 cm si diametru interior de min. .d.10 cm. 19.c. Art. cu deose-birea ca umplutura drenantd poate fi realizald pe o Tndltime redusd. Unele drenuri au elemente filtrante (geotextile) sau straturi cu filtru invers. redusd sau practic incompresibil (STAS 1243 . astfel: Fig.83). 3. rigold (2).b. (2) Panta longitudinald a drenurilor Tnguste se stabileste conform pet. 3.corpul drenant.2. Radierul rigid se reaiizeazd din beton clasa C 16/20 (B 250) cu rigold (2) la mijloc (fig. . sau tuburi de drenaj (fig. cu diametru de 80.Tipuri de acoperire si tuburi Art. fig. 120 mm se aseazd direct pe radier si se protejeazd cu umplutura drenantd din ziddrie uscald sau pietris.c. 20.semirotunde (fig. 2.Radierul drenurilor poate fi rigid sau elastic.cdminele de vizitare.

Tn cazul drenurilor perfecte . STAS 662-82 fig. bine compactat. 3. (2) Colectarea si conducerea apelor Tn drenuri cu radier elastic se realizeazd prin tupuri de drenaj cu tdlpd sau tuburi riflate.. raclier rigid.pereu din dale de beton simplu clasa C 12/15 (B 200) sau din dale prefabricate din beton simplu de aceeasi clasd.. rigold sau sant. Tuburile se aseazd direct la baza sdpdturii Tn cazul drenurilor perfecte sau pe un strat de balast de :20 cm grosime.120 mm .Capacul de Tnchidere a drenuriior se prevede din: .a. . 4. 4. cu exceptia drenuriior transversale. 5. STAS 2917/79 fig. 5. 25. (2) Filtrele inverse din geotextil se recomandd la drenuri cu adancime mai mare de 2. (3) Conditiile de rezistentd a tuburilor se stabilesc de proiectant. .fig. sau bolovani de rdu. b. 6. 4. Art. max. 26. riflate. fig... 4. Tn cazul drenurilor imperfecte (fig. Radier elastic a.capac de Tnchidere se prevede la toate tipurile de drendri. fig... fig. deoarece au rolul de a colecta si evacua apa din fundatia drumului.5. 5.fig. 5. ziddrie din piatrd brutd negeiiva-200 mm. filtru din geotextil..(se folosesc numai la drenuri cu adancime de maximum 2 m) . pe pat de beton simplu clasa C 12/15 (B 200).'4.). din PVC -STAS 6675 .. din PVC. (fig. a. pietris 7-40 mm.pietris 7. dren imperfect Art. filtru invers din balasf. Aceste tuburi se Tnvelesc Tn geotextil can)& sunt conditii de teren favorabil antrendrii de material fin si colmatare. 6. 24. (4) Accesul apei Tn tuburi se asigurd prin fante de 1. sau ziddrie uscatd din piatrd bruta negelivd. .pereu zidit din piatrd brutd sau de rdu cu mortar de ciment. sau folie de polietilend groasd. . Umplutura drenanfa a: 1.40 mm. 2. capac b: 1.a.(1) Umplutura drenantd se stabileste diferentiat pentru fiecare tip de dren si este constituitd din: .dop de pdmdnt argilos local. 6. 3.a.b. dren perfect.(2) Tuburile de drenaj.86 cu diametrul de 90. 3. tub de drenaj.d. pe pat de beton simplu clasa C 12/15/B 200 avdnd rosturile colmatate cu mortar sau mastic bituminos.la filtru invers din materiale granulare vor fi alese materiale Tn functie de curba granulometricd a terenului Tn care se executd drenul (pentru evitarea antrendrii pdrtilor fine si colmatdrii). perforate. b.5 x 8 mm Tn numar care sd realizeze o suprafatd activd (de intrare a apei Tn tuburi) de 24..4). radier rigid. 200 mm.. pe secforul aflat sub partea carosabild a drumului.0 x 5 mm sau 1. In acest caz Tmbrdcdmintea drumului constituie capac de inchidere a drenului. . si dintr-un strat de balast de 20 cm grosime Tn cazul drenurilor imperfecte . . capac Art. 110 mm.seTntind direct pe radier si se protejeazd cu umplutura drenantd con-stituitd din balast. Fig. (3) La stabilirea tipului de umpluturd drenantd se au Tn vedere posibilitdti de aprovizionare a materialelor pe plan local. c sub forma deicasiu.0 m. protejat cu pdmdnt vegetal si Tnsdmdntat. (5) Conducerea apelor Tn drenurile de evacuare se face prin tuburi netede neperforate. .50 cm2 pe metru liniar de tub. perforate realizate din PVC sau polietilend cu diametru de 65 .(1) Radierul elastic se realizeazd prin compactarea terenului din talpa sdpdturii drenului. calitatea lor si lipsa unor agenti Chimici.c.b. Fig. ba-last 0-71 mm.. 2. .

prevazute Tn fig. 27. care are rol de evacuare la zi a apelor colectateTn dren..Fiecare dren se termina cu un „cap de dren" fig..Art.. (2) Cdmine de vizitare se prevad la schimbdri de direcfie si la intersectia a doud sau mai multe drenuri. 28. (3) Accesul Tn caminele de vizitare se realizeaza folosind scari mobile sau scdri fixate Tn peretele cdminului. (1) Pentru controlul functionary.. . pe traseul acestora se prevdd „cdmine de vizitare" (fig. 7.70 m distantd Tntre ele... .. si asigurand conditii necesare pentru revizie si intretinere.. a.. asigurarea conditiilor necesare de revizie si Tntretinere a drenurilor. Cotele tuburilor de acces si evacudre din cdmine.8) amplasate la 50.. b. Art. 8 pot fi adaptate Tn functie de conditiile terenului Tn care s-a proiectat drenul.

radierul drenului. 4. Put de aerisire 1. c) drenuri pe taluz. (2) La autostrdzi. scard prefabricatd. 29. . d) drenuri spice de captare. puturile de aerisire si capetele de dren se proiecteazd si realizeazd Tn asa fel Tncdt sd asigure functionalitatea atdt a drena-jului gravitational cat si a drenajului prin ventilatie naturald. tub din beton cu cep si buzd. placd. Art.La capdtul spre amonte al drenului se pot monta tuburi netede din PVC cu diametrul de 110 mm prelucrate conf. 10. 31. tuburi PVC. 9. 3. Art.Principalele tipuri de drenuri necesare pentru asanarea infrastructurii drumurilor publice. 32. 5. terasamentelor si a zonei limitrofe. 8. 4. drenurile longitudinaie se amplaseazd conform fig. . 6. Art. . .Amplasamentul drenurilor se stabiieste avdnd Tn vedere prescriptive generate specificate Tn Sectiunea 1. Fig. tub neted din PVC 0110 mm. fig. functia pe care o Tndeplinesc si zonele pref-erentiale de scurgere a apelor subterane. tub perforat. Tn scopul de a realiza putul de ventilatie necesdr functionary drenului. conform fig. Art. . 2. sub rigold. 7. tencuiald sclivisitd. 3.l 1. 9. Camin de vizitare 1. . e) drenuri ventuzd. sunt: a) drenuri longitudinale si transversale.Fig.Cdmineie de vizitare. capac. 30. sant si eventual sub o parte din acostament. b) drenuri de interceptie. Secfiunea a 3-a Prescripfii de amplasare Art. radier elastic. Aceste drenuri au rol de a colecta si evacua atdt apa din versant cat si pe cea din fundatia drumuiui. radier rigid.(1) Drenurile longitudinaie se amplaseazd paralel cu axul drumului. consolidarea taluzurilor. 2. 33.

radier (rigid sau elastic). Evacuare prin dren transversal 1. capac semirotund sau tub PVC perforat. 9. dren longitudinal. Aaanarnuu IOI nu aepasesre ae reguia I .Fig. pietris. Fig. 10. fundatia drumului. 2. cap de dren...b m si au rol ae a iriTeicepta si eva-cua la zi sau Tn dren longitudinal. apele care circuld sau sunt captive Tn fundatia drumului.. Amplasamentul drenurilor longitudinaie la autostrazi (3) Evacuarea la zi a apeior colectate Tn drenuri longitudinaie se asigura prin santuri protejate sau camere de cddere la podete si la drenuri transversale amplasate conform fig... 2.(1) Drenurile fransversale de interceptie se prevad de reguld pe sec-toare de drum Tn declivitate rnai mare de 4% si rf sectoare cu declivitate mai mica unde conditiile din teren o impun. (/i.. 12. cu Tnclinare Tn sensul pantei de 60° fata de axul drumului (fig. balast. cap de dren. camin de vizitare. 3. 11. Fig. 6.50 m. 4. 34. Art. . dop de Tnchidere. atat Tn rambleu cat si Tn debleu.. 7. (2) Drenurile de interceptie se prevdd. 8. 13). 12 la distante de maximum 100 m. Amplasamentul drenurilor longitudinaie la drumuri Fig. radier elastic. Dren transversal de intercepfie 1. capac deTnchidere. 10. Tn aceste conditii. 13. . 3. (3) Ele se amplaseazd la distanta de 20. 5. dren transversal de evacuare..

Art. drenuri Tn forma de unghi. (2) Evacuarea apei se face prin capul de dren.(1) Drenurile spice de captare se prevdd Tn zone afectate de fenomene de instabilitate.. Fig. cap Pe dren.(1) Drenurile ventuzd se amplaseazd pe taluzuri Tn debleu sau rambleu. de reguld la distanta de cca. direct Tn sant sau rigola.20 m Tntre ele si drenuri spice de captare. nu depdsesfe 1.. 14). Tn terenul de baza al rambleelor Tnalte. 2. 4. prin barbacanele lucrdrilor de sprijin.5 m. Addncimea acestora. Drenuri de taluz 1. Drenuri ventuza 1. 16. 6. 15. pe unul sau mai multe etaje. . 2. Tn functie de Tnditimea taluzului. 36. Fig. Tnclinate la 45.60° fata de axul drenurilor transversale.(1) Drenurile de Taluz se compun din drenuri ventuza si drenuri Tn unghi sau arcade. put de aerisire. (2) Drenurile spice de captare se compun din unul sau mai multe drenuri trans-versale.. 37. dren transversal.0 m. (2) Drenurile ventuzd se amplaseaza. 3.. de reguld. amplasate la distanta de 8. . Drenuriie Tn unghi sau arcade se amplaseazd Tntre drenurile ventuza. 3. dren ventuzd. Tn scopul de a capta si evacua Tn sant apele din izvoare izolate si din zone Tn care taluzul prezintd mustiri (fig. . . 14. Art. asociate cu un complex de mdsuri necesare Tn scopul asigurdrii stabilitatii terasamentelor si versantilor fig. pe linia de cea mai mare panta. put de ventilatie.. Art. cap de dren. 35.

conforma cu taluzul. 17. la fiecare tronson de zid de 5. .Fig. .ca si la drenurile Tn sdpdtura des-chisd . Aceasta situatie ne obligd sd evitam o amplasare gresitd a barbacanelor sau colmatarea lor. (4) Drenajul are si rolul de a mentine indicii rezistentei la tdiere a terenului Tn li-mitele avute Tn vedere la dimensionarea zidului de sprijin. Tn cazul zidurilor Tnalte filtrul invers se prevede cu granulometrie corespunzdtoare sau se introduce filtru din geotextile.. cate doud pe fiecare rand conform fig.0 m lungirne.din radier cu rigold.. (2) Radierul drenului din spatele zidului de sprijin se realizeazd din beton simplu clasa C 12/15 (B 200) si este executat direct pe fundatia zidului. Tn cazul acumuldrii apei Tn spatele unui zid de sprijin presiunea apei sporeste valoarea Tmpingerii pdmdntului. de reguld. Art. drenuri spice de captare. 16. (4) Umplutura drenantd se prevede din piatrd brutd negelivd. Tn special a coeziunii. la fiecare tronson de zid de 5. 17. 39. (3) Rigola are panta de scurgere a apei cdtre barbacane care asigura evacuarea apei deasupra treptei din fata a banchetei la minimum 20 cm. 2.Pentru a evita acumularea apei Tn spatele unei lucrdri de sprijin. cu sectiune circulard cu diametru de 110. Art. Art. drenuri de evacuare. cap de dren. .Acest sistem de drenaj Tndeparteazd posibilitatea aparitiei unor suprafete de alunecare sub talpa fundatiei. tre-buie ca Tntotdeauna sd se prevada Tn spate un sistem de drenaj cu functionare pe toatd durata lucrdrii. 42. pe pat de beton clasa C 12/15 . 40. .(1) Corpul drenului se compune . 38.(1) Evacuarea apei colectate Tn drenul din spatele zidului de sprijin precum si drenajul prin ventilatie se asigurd prin barbacane realizate. (Fig. protejat ve-getativ. datoratd diminudrii indicilor de rezis-tentd. La stabilirea panfelor la rigola si barbacane se are Tn vedere declivitatea drumului.0 m lungime. fig. 17). (5) Capacul drenurilor din spatele zidurilor de sprijin se prevede ca si la drenurile Tn sdpdtura deschisd din pdmdnt argilos bine compactat. (3) Astfel. cdmin de vizitare. . 3. . (2) Trebuie sd mentionam cd o colmatare a drenului din spatele unui zid de sprijin. 17).(B 200) cu pantd unicd. piatrd de rdu sau pietris si filtru invers din balast. 4. pereu zidit din piatrd brutd negelivd sau boiovani de rdu. Secfiunea a 4-a Proiectarea drenurilor din spatele zidurilor fi aileelor de poduri Art.Drenajul prin ventilatie se realizeazd cu doud barbacane amplasate sub partea superioard a coronamentului zidului si doud barbacane amplasate deasupra fundatiei 20 cm. Art. Drenuri spice de captare 1. umplutura drenantd si capac de'Tnchidere (fig. 150 mmdispuse pe eel putin doud rdn-duri. o amplasare gresitd a barbacanelor sau colmatarea ior conduc la soli-citdri suplinrfentare asupra lucrdrilor. 41.

Art. Drenuri forate la zi 1. . Art. netede. (mansonate). 3. Fig.Drenurile forate de captare se realizeazd din tuburi din PVC riflate.110 mm. . neperforate. cap de dren.Drenurile forate de evacuare se realizeazd din tuburi din PVC. . 20. 44. 47. umpluturd drenantd. avdnd diametru de 90 .(1) Solutia de drenaj cu drenuri forate se aplicd la asanarea. barbacane. se poate aplica solutia executdrii drenurilor forate Tn chesoane circulare sau trapezoidale. 45. drenuri forate ia zi.(1) La stabilirea pozitiei instalatiei de foraj si lungimea drenului forat se va avea Tn vedere pierderea de pantd de cca. Art. 46. j Fig. Chesoane trapezoidale. 48. cdmin de vizitare din tub prefabricat . 2. Tnvelite cu geotextil cdnd sunt conditii favorabile de antrenare de material fin sau de colmatare. funetie de suprafata ce urmeazd a fi asanatd sau stabilizatd. STAS 667586. 43. mansonate. Elemente geometrice indicative 1. .Secfiunea a 5-a Proiectarea drenajului cu drenuri forate Art. 2. perforate.Dacd panta terenului sau conditiile hidrogeologice nu asigurd posi-bilitatea executdrii drenurilor forate Ja zi". . 18) drenurile forate se executd „la zi" pe unui sau mai multe niveluri. Art. consoli-darea terasamentelor si versantilor nestabili. 18. (2) Acest tip de dren se realizeazd prin forare pe directie care asigurd evacuarea gravitationald a apei colectate. Art. (2) Se recomandd a nu se depdsi iungimea de 30-35 m a drenului forat. . pen-tru a nu se pierde panta de evacuare a apei. 1-2 cm/m la foraje mai lungi de 5 m.Dacd terenul prezintd pantd transversald accentuate (fig.

. frasinul. frunzele si ramurile vegetatiei precum si prin sistemul radicular. sau teren stabil. salcdmul. nelegatd de particula de pdmdnt.Pentru prevenirea si consolidarea fenomenelor de instabilitate de addncime. . se recomandd Tmpddurirea cu specii cu rdddcini pivotante si man' consumatoare de apd. visinul. (2) Dimensiunile chesonului trapezoidal sunt prezentate Tn figura 20. teiul. . Sectionea 6-a Proiecfarea lucrarilor de drenare biologica Art. 54. Cutitul acestui cheson trebuie Tncastrat minimum 1. prin: a) micsorarea intervalului de variatie a umiditdtii si temperaturii pdmdntului. provocate de scurgerea apelor rnete-orice Tn exces. Chesonul trapezoidal se recomandd Tn zone cu alunecdri active. literatura de specialitate reco-mandd Tmpddurirea taluzurilor. 52. pinul. . pentru consolidarea zonelor cu degraddri si afunecdri de teren de suprafata.Art. . 50.Vegetatia are un rol hotdrdtor Tn stabilitatea taluzurilor. Art. . Art. 51. Aceste sisteme de drenaj s-au dovedit insuficiente Tn cazul lucrdrilor de consoliddre a terasamentelor si versantilor alunecdtori.0 m sub planul de alunecare activ. d) reducerea degraddrilor prin eroziune. salcfa.(1) Tn figura 21 sunt prezentate dimensiunile chesonului circular. Ele permit realizarea drenurilor forate cu instalatii de forat cu gabarit redus. terasamentelor si versantilor alunecdtori Tntrucdt actioneazd favorabil. cu specii repede crescdtoare cum sunt plopul. . Art.Drenurile executate Tn sdpdtura deschisd si drenurile forate dreneazd numai apa libera. nucul.Pentru protejarea taluzurilor si versantilor. c) reducerea volumului apei infiltrate Tn pdmdnt. 49. aninul.Drenajul biologic completeazd actiunea de drenare gravitationald si prin ventilatie Tntrucdt actioneaza nu numai asupra apei libere ci si asupra apei slab legate si legate din particula de pdmdnt. b) retinerea unei parti din apele de precipitajle de cdtre iarbd. 53. cum sunt stejarul. Art.

. Art. b) sd se circule cu restrictie de viteza de 5 km/h Tn limifa prismului de prdbusire.. .In timpul executiei sdpdturilor se are Tn vedere: a) sd nu se pericliteze siguranta constructiilor si instalatiilor existente. pietrisul si pdmdntul se poate cobori Tn sdpdturd si direct prin aruncare. afdnate) pdmdnturi cu infiltratii de apd sau conditii locale deosebite. . argile contractile. 63.. sprijinirile se fac pe baza de proiect de executie cu dulapi verticali si cadre . -Sdpdturile pentru drenuri se executd pe eel mult trei tronsoane de 4. lucrdrile se opresc imediat si se sesizeazd unitatea detindtoare. cu umiditate naturald.0 m Tn pdmdnturi plastic vdr-toase sau nisipuri Tn stare Tndesatd sau 1.00 m de peretele sdpdturii. Art. Tn teren stabil cu consistentd vdrtoasd -tare se pot executa la addpostul unor sprijiniri orizonfale .. . respectdndu-se urmdtoarele: a) nu se atacd executia sdpdturii la tronsonui urmdtor pdnd ce tronsonul precedent nu este umplut. cable. dacd se respecta conditiile prevdzute la art. (2) Palplansele si marciavantele se batTn avans 0.6 m lungime. fdrd sprijiniri pdnd ia maximum 2. 66. . 60. sprijinirile.Cdnd addncimea sdpdturii depdseste 1. asigurdnd permanent scurgerea apelor din sdpdturi. indiferent de addncime.Tn cazul sdpdturilor executate mecanizat. Balastul.Este interzisd Tntreruperea lucrdrilor Tn stadii care pot periclita lucrdrile executate.00 m addncime. Tnainte de a seTncepe lucrul. 58.0 m. d) extragerea sprijinirilor se face pe mdsura executdrii corpului drenului. d) nu se circuld Tn limita prismului de rupere posibild. starea malurilor din jurul sdpdturii pentru a se lua mdsurile ce se impun si pentru a se evita eventuate surpdri sau pericol de accidente. (2) fn cazul Tn care se constatd nepotriviri Tntre-situafia reald pe teren si cea prevdzuta Tn proiect. Tn urmdtoarele condijii: a) terenul este stabil.75 m.0. (2) Dacd Tn timpul executiei sdpdturilor se descoperd instalatii suPterane. pdmdnturi dificile (loess. nu sunt constructii. 55. . la grad de compactare de 90. f) organizarea si aprovizionarea punctului de lucru cu materialele necesare. 57. la Tntreruperea si Tncefarea lui se verified semnalizarea.. 64.(1) Tn pdmdnturi afectate de fenomene de instabilitate.. fdid sprijiniri.. c) sdpdtura nu este tinutd deschisd si operatic de umplere se efectueazd Tn aceeasi zi.Sdpdturile cu taluz vertical. umede. vizibile sau Tngropate precum si a lucrdrilor Tn executie aflate Tn vecindtate. 57 si art. (3) Este interzis a depozita fie chiar si temporar ..CAPITOLUL III Execufia drenurilor pentru drumurile publice Secfiunea J Execufia drenurilor in sapatura deschisa Art..Sdpdturile se executd cu pereti verticali. Tn proportie de eel putin 50%. b) terenul nu prezintd fisuri si nu este expus vibratiilor.95%. Art. Art. .. art. stabilitatea terenului sau a constructiilor existente Tn vecindtate si cobordrea ©amenilor Tn santuri cu pereti verticali.Drenurile Tn sdpdtura deschisa se pot executa manual sau mecanizat eel mult pdnd la addncime medie de 4. depozite sau alte sarcini.00 m si a materialelor la mai putin de 5.. lucrdrile de sdpare si umple-re se succed astfel Tncdt sd nu rdmdnd . eventual sub supravegherea delegatului unitdtii. . d) identificarea unor eventuale instalatii aeriene.. Art.eventual marciavante sau palplanse care formeazd un perete continuu si etans. Art.50 m Tn pdmdnturi tari. ...00-1. Lucrdrile se pot relua numai sub supravegherea delegatului unitdfii tutelare. 56. respectiv 1. 61. e) trasarea lucrdrilor. prin eddere libera. . Art.50 m sdpdtura se executd taluzat. executantul va Tnstiinta proiectantul si beneficiarul pentru a se lua masurile necesare de adaptare. e) addncimea sdpdturii este relativ mica. nesprijiniti. b) cobordrea materialelor se face cu mijloace mecanice. b) asigurarea scurgerii apelor meteorice de pe amplasament. . sau pe jgheaburi..(1) Executia lucrdrilor se face numai Tn ordinea data Tn proiect.40 cm grosime a umpluturii de balastsau prin Tmpdnarea pietrei brute pentru a se preTntdmpi-na tasdri ale capacului. Art. c) curdtirea si ranguirea materialelor ce amenintd sd cadd Tn zona de lucru sau pe platformd. din aval cdtre amonte. eel pufin pdnd la jumdtate din addncimea lui. subterane si proprietdti Tn vede-rea stabilirii condijiilor Tn care se pot executa lucrdrile Tn deplind sigurantd.pdmdntul sdpat la mal putin de 1. 56. . c) corpul drenant se realizeazd prin compactare Tn straturi de 30.(1) Tn zonele Tn care sunt situri si vestigii arheoiogice.50. manual sau mecanizat. sdpdturile se executd cu respectarea instructjunilor date Tn scris de unitatea detindtoare a acestora. conducte. Umplutura de pdmdnt se compacteazd Tn straturi de 15-20 cm grosime. c) zilhic.pe baza de proiect -adaptate la conditiile reale de teren si trafic. etc. Art.. 58.. Art.Tnainte de Tnceperea lucrdrilor sunt obligatorii urmdtoarele mdsuri: a) semnalizarea zonei de lucru conform normelor metodologice aprobate prin ordin comun MT/MI 1124/411/2000. 59. 62. Art. 65..

(1) Tn cazul zidurilor de sprijin de rambleu si debleu cu elevatie din beton.. Sectiunea 1. drenul din spatele zidului se executd con-comitent cu ridicarea elevatiei cu respectarea prevederilor acestui capitol.00 m2.Concomitent cu executarea drenului din spatele zidului de sprijin se executd umplutura din spate pentru punerea zidului sub sarclna.Lucrdrile se executd cu respectarea actelor normative.3 atm) pentru asigurarea functiondrii lor. Accesul Tn spatii Tnguste. conform Capitolului III. in spatele zidului se pot admite numai la addpostul sprijinirilor. eventual si filtru invers din geotextil. sunt: a)introducerea tuburilor mufate perforate si neperforate (Tn foraj) corespunzd toare zonelor de colectare si evacuare a apei.95%. 73. . cu elevatie din elemente prefabricate sau ziddrie de piatra. . . Tnainte ca acesta sd fie pus sub sarcind.. conditiile specifice de climd si de teren. .(1) Lucrdrile de baza care se executd. Apa se introduce Tn drenul forat Tn mai multe (3) La prima repriza a spdldrii se Tnchide capul de evacuare a apei cu uri obturator de cauciuc. Art. 75. Secfiunea a 3-a Executia drenurilor folate Art. sunt: a) instalatie de forat. perforate si corp drenant din pietris si balast. d) amplasarea instalatiei de forat si orientare. b) amenajarea platformei de lucru. 69.Drenurile forate din chesoane se executd numai cu instalatii usoare si gabarit redus. . care permit montarea usoard a tuburilor rigide. . c) geotextil. (2) Tn cazul zidurilor de sprijin de rambleu sau debleu.Lucrdri pregdtitoare: a) stabilirea si marcarea amplasamentelor drenurilor pentru forare.. materiale pentru capetele de dren si pentru santurile deTndepdrtare a apei colectate. perforate. 71. pentru a stabili speciile si perioadele optime. orice directie". Art. bine compactatd. Art. .Materialele necesare pentru drenurile forate. cu respectarea normelor de protectie a muncii impuse de aceste instalatii usoare. b) executarea capului de dren si a santului de Tndepdrtarea apei colectate. 77. . 76. Art. drenul din spatele zidului se executd imediat dupd decofrare. cu observatia cd sunt corespunzdtoare acestor lucrdri cele de tip „orice teren. 67. orice directie".Executia lucrarilor de drenaj biologic pentru drumuri publice se regli-zeazd Tn colaborare cu Inspectoratul Silvia respectiv Ocolul Silvic din zona-.50 m si suprafata de eel putin 1. mufate. . 68.sdpdturi deschise la sfdrsitul zilei die lucru. riflate.Drenurile forate la zi se executd cu instalatii de forat. 72. neperforate si elemente corespunzdtoare de mu-fare din PVC. Art. umplutura din spatele zidurilor se executd din material drenant pe o grosime de cca. de tip „orice teren. pentru a se asigura valoarea indicilor avuti Tn vedere la dimensionarea zidului de sprijin si Tn orice caz un grad de compactare mai mare de 90. norme de pro-tectia muncii si normele specifice lucrdrilor mentionate. e) pregdtirea tuburilor si mufarea lor. pentru a se asigura evacuarea apei infiltratd Tn spatele zidului. cu presiune mica (1. tehnologia de Tnsamdntare si plantare.Restul umpluturii se executd Tn straturi orizontale. . 70. perforate si neperforate. Art. c) spdlarea cu apd a drenurilor forate executate. Sectioned a 4-a Execufia lucrarilor de drenare biologica pentru drumuri publico Art. Art. 74. Art. c) realizarea chesoanelor. 0. b) tuburi de drenaj. Tn dreptul bar-bacanelor.. . Secfiunea a 2-a Executia drenuribr din spatele zidurilor de sprijin Art.Aceasta tehnologie de executie se aplicd de reguld la drenuri de asanare echipate cu fuburi de drenaj. .

(2) In acest scop. respectiv numai din aval cdfre amonte. In caz contrar. . se verified: a) prezenfa apei la capul fiecdrui dren. Tn aceasta situatie. f) existenta si starea cdminelor de vizitare si aerisire.In astfel de situatii se procedeazd imediat la efectuarea reviziei drenurilor de cdtre seful de sector Tmpreund cu seful de district.La acfiunea de revizie a cdminelor de vizitare si de aerisire. d) starea cdminelor de vizitare si a puturilor de aerisire. . dupd culegerea datelor se umple conform fig. .revizii curente. 78. 80.Capacul realizat din pdmdnt argilos local protejat cu pdmdnt vegetal Tnsdmdntat.Verificarea stdrii drenurilor si a functiondrii lor se face numai de la capul de dren cdtre putul de aerisire.(1) O importantd deosebitd Tn cunoasterea stdrii si stabilirii necesitdtii executiei unor lucrari de Tntretinere este mdsurarea debitului drenurilor. Art.Revizia drenurilor pentru drumuri publice se face de unitdtile de Tntreti-nere care au obligatia sd urmdreasca permanent starea drumului si anexele lui.$eful de district va notg observatiile Tn fisa de revizie si Tntretinere a fiecdrui sector de dren. brichetd sau lumdnare. g) starea vegetajiei Tn zona drenului. . Art. care creeazd conditii favorable de stagnarea apei Tn zona drenului sau pdtrunderea Tn dren.nisip. 82. fisurat sau tasat. . Secfiunea a 2-a Revhia drenurilor executate in sapatura deschisa Art. Art.reviziile se fac primdvara si toamna. starea peretilor si treptele de acces. .Continuitatea drenului se verified vizual la suprafafa terenului dar nivelul radierului se verified prin introducerea de colorant \n cdminul de vizitare ?i eel de aerisire. 90. Flacdra este atrasdTn dren numai Tn cazul Tn care drenul functioneazd.22 care. permanente. la drenuri Tn functiune.Revizia drenurilor se face de cdtre: a) seful de dfstrict . 79.La santul de evacuare a apei se verified dacd este colmatat. Art. dacd existd vegetatie care Tmpiedicd scurgerea apei catre emisar. Art. tasdri.La revizia drenuriior. 81. eventual si pe parcurs. se verified dacd prezintd defor-matii. . 89. (2) Pentru determinarea cauzelor si stabilirea amplasamentuiui se recomandd sd se execute santuri de prospectiune cu sectiune conform fig. . Art. Art. fisuri.Tn cazul afectdrii pdrfii carosabile. . Art. . urmdnd aparifia apei colorate la evacuare. 85. dupd ploi de lungd duratd. . care Tn conditii de funclionare corectd a evacudrii tre-buie sd se afle la nivelul inferior al tubului de evacuare. 86. se verified: a) existenta. e) dacd apele pluviale pdtrund Tn dren Tn zona cdminelor de vizitare si aerisire. .23.Verificarea prezentei apei la capul de dren se face vizual iar Tn cazul lipsei apei se verified functionalitatea cu flacdra de chibrit. mdsurarea debitului se face Tn perioa-da martie-iunie. b) seful de sector cu seful de district . f) debitul apei Tn drenuri. . pereu zidit sau dale de beton. Art. c) nivelul apei Tn cdmin. d) eventuala existentd a unor corpuri strdine si depuneri Tn cdmin. pozitia si starea capacelor. . Art. 87.CAPITOLUL IV Revizia drenurilor Secfiunea 1 Revizia drenurilor pentru drumuri publice Art. 84. e) continuitatea drenurilor.din corpul drenului si se produc prdbusiri ale capacului care conduc Tn final la scoaterea drenului din functiune si consecinfe impre-vizibile asupra sigurantei circulafiei Tn zona. 83. Art. c) sfarea capacului fiecdrui dren. pietris . 88. ploi torentiale si inundatii. apele antreneazd materialul drenant mdrunt . flacdra rdmdne verticald. b) siarea santurilor de evacuare a apei.(1) Vegetatia din zona unui dren oferd informatii asupra nefuncfionarii drenului respectiv. b) accesul liber al apei la gura tuburilor de acces Tn cdmin.

(3) Dupd fiecare perioadd de ploi de durata se face'mdsurarea debitului zil-nic timp de 5 10 zile. 92. 91. . (3) O diagramd Tn care debitul este constant sou variatiile de debit sunt reduse (fig. 26) Tn functionarea unui dren indicd faptul ca drenul nu are o alimentare continud cu apa.. timp de 5. Art. 0. starea capacului la dren si scurgerea apei. b) dacd sunt depuneri la evacuare.La revizia drenurilor din spatele zidurilor de sprijin se verified vizual: taluzarea. si concomitenf se declanseazd cronometrul sau se citeste secundarul. conform art. Tn tabelul 2 se citeste la intersectia liniei secundelor cu valoarea corespunzdtoare capacitdtii vasului direct. 1. Art. c) cunoscand timpul in care s-a umplut vasul. 94. 10 zile. iar Tn abscisd intervalul de timp de la prima mdsurdtoare. 93. consecutive. (2) In tabelul 2 se da debitul QTn l/sec. mdsurarea debitului se efectueazd deasemenea zilnic.(1) Pentru o bund operativitate Tn calculul debitului drenurilor sunt necesare vase cu capacitate de 0.La revizia drenurilor forate se verified vizual: a) capul de dren. debitul drenului. pierde apa colectatd sau nu mai este apd libera Tn pdmdnt si drenul are numai rol de ranfort.0 I. .0. . 25) reprezintd un semnal cd drenul se colmateazd. (4) O diagramd Tn care debitul scade continuu (fig. Tn functie de capacitatea vasului folosit si durata de umplere Tn secunde a acestui vas.(1) Rezultatele mdsurdtorilor se Tnscriu Tn Fisa de revizie a cdrui model este dat Tn anexa 2. 75. Art. 3.Pentru deferminarea debitului se folosesc elementele din tabelul 2 si se procedeazd astfel: a) se apreciazd vizual debitul drenului pentru a alege un vas de capacitate apropiatd.. 5. . .0. Secfiunea a 3-a Revizia drenurilor din spatele zidurilor de sprijin a) b) Art.. 95. c) necesitatea spdldrii drenului forat. 24) aratd cd drenu! a intrat Tn regim de functionare continuu. (2) Diagrama de functionare a drenului se Tntocmeste dupd mdsurdtori zilnice pe o perioadd de eel putin 5 zile si are Tn ordohatd debitul apei Tn l/sec. . 2. starea barbacanelor.25.0. (5) O diagramd cu Tntreruperi (fig. carac-terizat prin debitul Q0.0. b) se aseazd vasul la gura drenului pentru a primi apa. 4.50. Secfiunea a 4-a Revizia drenurilor i'orate Art. apd si un ceas cu secundar. (4) La drenurile noi.

02 0.2Q 0.15 0.2 ani.0 3.27 0.18 0.22 0.23 0.02 0. plop.5 1 2.05 0.06 0.20 0.0 0. .03 0.02 0.18 0.08 0.13 0.05 0.03 0. Tabelul 2 Durata de umplere a vasului. l/sec.09 0.0 Debitul „Q" al drenului.02 0.06 0.02 0.25 0.21 0.17 Art.22 0. dacd sunt puieti Tmpotmoliti.) 5 10 11 12 13 14 15 16 1.17 0.07 0.39 0.12 0.04 0.40 0.10 0.10 0.25 0.13 0. (2) Scopul este stabilirea mdsurilor de interventie si cornpletare a protectiei vegetative.03 0. 96.02 0.45 0.34 0.30 0..14 0.19 0.11 0.26 0.12 0.08 0.01 0..04 0.13 0.02 0.28 0.17 0.13 0.04 0.02 0.03 0.17 0.20 0. (4) Revizia se repetd.09 0.25 0.02 0.21 0.18 0.19 0. 0.(1) In primavara ce urmeazd Tnsdmdntdrii si plantarii suprafetei taluzurilor terasamentelor drumurilor publice se verified starea lucrarilor efectuate.04 0.01 0. (5) Plantatiile de anin.Tn fiecare an se verified starea protectiei vegetative a taluzurilor si se stabilesc mdsuri de completare.15 0.08 0.08 0.24 0. imediat dupd topirea zdpezii. reTnsdmdntate sau plantate.05 0.01 - 0. -Se verified vizual starea gdrduletelor.09 0.12 0.07 0.0 1. Art. salcie si salcdm necesitd operatii nnai dese de revizie.27 0. caroiajelor si lucrdrile de scurgere a apelor. .11 0.02 0.02 0.07 0.14 0.16 0.01 0.36 0.19 0.12 0.60 0.11 0.32 0.l.03 0.04 0.10 0.02 0.03 0.14 0. I/sec 0. (3) Se stabilesc suprafetele ce trebuiesc nivelate.08 0.14 0.15 0.37 0.14 0.17 0.25 0.07 0.80 | 5.29 0.16 0.05 0.21 0.7 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 Capacitatea vasului.19 0.Verificarea stdrii de drenaj biologic se face primdvara.02 0.10 0.02 0.10 0.42 0.24 0. uscatj sau sunt necesare cornpletdri.04 0.20 0.03 0. 99. (sec.30 0.23 0.05 0.04 0. Art. .40 0.02 0.05 0.07 0. 98.33 0.06 0.05 0.03 0. 97.00 0.20 0. .18 0.04 0.50 0.04 0.04 0.02 0.13 0.18 0.10 4.31 0.Secfiunea a 5-a Revizia lucrarilor de drenare hiologica Art.15 0. reconditionare Tn colaborare cu Ocolul Silvic din zona.03 0.

cu ocazia reviziei lucrarilor de drenare biologicd. 114. 100.CAPITOLUL V Intrefinerea drenuriior din zona drumurilor publice Secfiunea 7 Intrefmerea drenurilor executate in sapatura deschisa Art.(1) La cdminele de vizitare se curdtd camera de decantare eva-cudnd corpurile strdine .Drenurile forate. executarea taluzdrii si a capacului la dren. solicitd ulterior reconditionarea drenului. . Art. Puietlj de rdsinoase nu se recepteazd. ndmol etc.(1) Decolmatarea se face prin spdlare cu apd. introduse prin capul de dren. . slab dezvoltate sau roase de animate. 111.. 102.pietre. atdt Tn perioada de revizie cat si Tn cadrul lucrdrilor de Tntretinere se executd urmdtoarele lucrdfi: a) retaluzdri si Tnsdmdntdri. se curdtd santul de depuneri si vege-tatie si se repard. Secfiunea a 4-a Intrefinerea lucrarilor de drenare biologica Art. -In cazulTn care la efectuarea reviziei se constatd tendinta de colma-tare a unui dren. fdcute cu sapa Tn jurul puietilor.Tmpreund cu Inspectorate sau Ocolul Silvic din zona. 110. 109.0. Art. 108. . si se colmateazd cu mortar de ciment eventualele fisuri sau crdpdturi apdrute Tn pereti. Art. Art. respectiv aparitia apei curate Tn cdminul de vizitare din aval Tn primul caz. cu tier beton sau tevi filetate. Art. care constituie adevdrate rani pe suprafata taluzurilor. la care s-a Tntrerupt functionarea si la cele care se manifesto tendinta de colmatare impune sd se intervind pentru decolmatarea lor. despotmolirea. b) reparatii de gdrdulete. (2) Apa se introduce Tn dren prin putul de aerisire (la baza iui) sau Tn tubul de evacuare din cdminul de vizitare Tn mai multe reprize si se urmdreste efectui. a rosturilor. Tnvelirea rdddcinilor dezvelite si completarea puietilor. Tn al doilea caz.6. dupd ploi. din cdminul de vizitare si al drenului. sau la capul de dren. 112.La zidurile de rarnbleu se verified anual si Tn special primdvara. cu presiune mica. -Tn cadrul lucrarilor de prevenire a proceselor de degradare a talu-zurilor prin eroziune. 103. -Tn baza observatiilor si mdsurilor stabilite Tn cadrul acfiunii de revizie a drenurilor se realizeazd lucrdri de Tntretinere. starea barbacanelor. dacd este cazul. curgeri sau alunecdri. rln primi ani dupd plantare. . stabilitatea lor si taluzul terenului Tn spatele zidurilor. (3) In primul rand se verified si se curdtd aerisiriie cdminelor si puturilor. e) receparea puietilor cu vdrfuri uscate.Decolmatarea drenurilor forate se realizeazd de reguld primdvara -prin spdlare cu retragere succesiva a furtunului dupd ce a fost introdus Tn tub si s-a dat drumul la apd.0) Tn cazul Tn care capul de dren este acoperit sau Tnfundat se des-coperd sau desfundd cu ajutorul unei sape. 101. Cel putin odatd la trei ani se intervine la decolmatarea fiecdrui dren.Conditiile deosebiteTn care urmeazd sd dezvolfe vegetatia pe taluzuri impun execujia unor lucrdri de Tntretinere care se stabilesc. Art. (2) Operatiunile cie curdtire a capului de dren si a santului se executd primdvara. Art. 113.Dacd nu se observd efectui spdldrii Tn cdminul de vizitare sau la capul de dren. . precurn si la drenurile evident colmatate (care au nivelul apei deasupra tubului de evacuare din cdminul de vizitare) se trece la desfundarea drenului de captare cu tevi filetate avdnd lungimea de 0.Se procedeazd la repararea capacului si eliminarea zonelor de stagnare a apelor Tn vecindtatea drenului pentru a se evita pdtrunderea apelor de suprafatd Tn dren. se intervine si decolmateazd drenul respectiv. 104. d)Tndreptarea. dupd topirea zdpezii si dupd ploi de lungd duratd sau ori de cate ori sunt necesare aceste lucrdri.Se impune desfundarea barbacanelor pe toata lungimea zidurilor. caroiaje de scurgere a apelor. Secfiunea a 3-a intrefinerea drenurilor din spatele zidurilor de sprijin Art. Secfiunea a 2-a Intrefinerea drenurilor forate Art. .8 m. 105. . 106. crengi. bolovani. Art. a protectiei vegetative si exclude astfel intrarea apelor de suprafafa Tn dren. Art. (2) Se fixeazd si consolideazd treptele dislocate sau sldbite si se verified etanseitatea camerei de decantare prin Tnfundare cu dopuri de lemn a tuburiior care debuseazd Tn cdmin. Art.-Zidurile de sprijin de debleu la care nu s-a executat taluzarea Tn spate sau ulterior aceasta a suferit degraddrl care au permis intrarea apelor de suprafatd Tn dren.Tntre arboreti apar relatii de concurentd si anual trebuie sd se intervind pentru .. 107. cu foarfeca de vie sau cosar. de teren. . . Art. c) mobilizarea solului prirY pajisti. .

Art. palmare.2 si 3.1 m3.cizme.. gdleti. conform cu numerotarea din cartea drenurilor.. 0. pentru desfundarea eventuald a dienurilor. centuri de sigurantd si frdnghie si dupd caz mascd de gaze. 115. 119. vopsitd alb. scard. 5 litri... tdrndcoape. care manifestd o stare de Idncezeald sau de acoperire cu licheni necesitd lucrdri de reconditionare a plantatiei. pe care se scrie cu vopsea rosie. frdnghie. c) data masurdrii.1 sac. .0.lopeti. . e) colorant (fluoresceina sau fuxina) . hdrlete. Reconditionarea acestor plantatii se face prin metode diferite. asrrei: a) ciment Tn sac .Formatia de lucru la revizia si Tntretinerea drenurilor se doteazd cu: a) unelfe diferite . Art. orientatd cdtre drum.schita de plan raportate la axa drumului. create pe soluri nepotrivite culturii respective. b) debitul minim la capul de dren. 1. . debitul mdsurat si data efectudrii reviziei. imiIII11 uw muiuNuie peniru cinci arenuri. statie radio portabild. b) piatrd brutd pentru 5 m2 pereu.Unele arborete. date privind functionalitatea. g) betonierd de capacitate mica. .Tmbundtdtirea compozitiei si structurii lor ver-ticale Tn scopul de a-si Tndeplini si dezvolta functja de protectie a terenului.Pentru identificarea drenurilor pe teren se aplica un suport cu placd metalicd de 30 x 30 cm.5 m2.8 m filetate la capete. Art. nckjuio ou UIO|JUIIU uc UII siu^. echipament de protectie si materiale. . h) echipament de protectie. .dupa modelul datTn Anexa 2 . urmdtoarele date: a) pozitia kilometricd. Art. c) vase cu capacitdti de 2 I si 5 I gradate 0. Art. etc.0. lucrdrile de Tntretinere efectu-ate sau necesare. Tn l/sec. m . dupd vdrsta si provenienta arboretelor.Tn care se noteazd constatdrile fdcute pe teren.6. cdsti. rezultatele mdsurdtorilor de debit si lucrdrile de Tntretinere executate. Art. 117. aparate gazometrice. . 120 .Fiecare district si sectie trebuie sd posede o evidenta a drenurilor (Anexa 1) de pe reteaua de drumuri pe care o administreazd si sd cuprindd ele-mente de identificare •• DN. b) doud seturi de cdte 5 tevi cu lungime de 0.La fiecare revizie se Tntocmepfe o fisd . sectiuni transversale si longitudinale.25. 121. f) capace dren •■ 2 buc. sunt necesare unele rndsuri care se referd la evi-denta drenurilor si dotarea formatiilor de lucru cu unelte. f) motopompd. e) autocisternd sau rezervor de apd pe remorcd si tractor. rangd. lanternd sau lampd cu carbid. d) dale preturnate . 118.Cdminele de vizitare (CV) si puturile de ventilatie (PV) ale fiecdrui dren sau grup de drenuri se numeroteazd pe cdmin. 4. 116. tnyuuiiinoiice penriu revizia fl intrefineiea drenurilor Art. stabilite tot cu Inspectoratul sau Ocolul Silvic din zona. specific. km.0.1 kg.Pentru a se asigura o activitate sistematicd de revizie si Tntretinerea corespunzdtcare a drenurilor. c) pietris . .5.

au efectuat examen medical si sunt echipati cu echipament de protectie conform „Normativului republican pentru acordarea echipamentului de protectie si de lucru".Foimafia de lucru penfru executia si Tntretinerea drenurilor se com-pune din eel putin trei persoane. Tn tirnpul executiei sdpdturilor se descoperd instalatii sub-ferane. 123.. 127.630/2330-1985. nespri-jini'ti. (2) Deasemenea este interzisd cobordrea Tn ele cu brichete. Secfiunea a 3-a Norme de protecfia muncii specifice pentru revizia si intrefinerea drenurilor Art. instalatii. . sub supravegherea lui. Art.140/1-12-1972. folosirea chibriturilor si iluminatul cu flacdra Tn cdminele de vizitare. . e) Ordonanta Guvernului nr. c) Norme generate de protectia muncii aprobateTn 1996. execufiei fi intrefinerii lucrarilor de drenaj Art.(1) Este interzis fumatul. . indiferent de addncimea acestor sdpdturi. . se verifica semnalizarea punc-tului de lucru. b) Legea privind protectia muncii nr. . Secfiunea 1 Formatia de lucru pentru execufia. se vor respecta Tntocmai normele specifice acestora.Este interzis sd se tind sdpdturile deschise si sd se facd foe Tn sdpdturi. Art. impuse de conditii locale. Min. Tnainte de a se Tncepe lucrul. Art. 126. Art. (4) Este interzis a se odihni Tn sant.Pentru trecerea muncitorilor peste santul drenului se monteazd punti din dulapi si parapeti Tn zonele de traversare. peretii sapaturilor si sprijinirile si se iau mdsuri corespunzdtoare de protectia muncii. etc. -In zonele Tn care suntTngropate cable. 90/1996. 129. starea sprijinirilor si terenului Tn jurul sdpdturilor.Este interzis accesul muncitorilor Tn sdpdturi cu pereti verticali. Secfiunea a 2-a Norine obligators de protecfia muncii. (2) Sdpdturile se Tngrddesc cu parapete vizibile ziua si noaptea. chibrite. . Muncii nr. (2) Sprijinirile rdmdn pierdute cdnd. 125.dacd este cazul .(1) Tnainte de Tnceperea sdpdturilor se verified stabilitatea terenului si dacd este necesar. siguranta muncitorilor este Tn pericol. 131.(1) Muncitorii sunt admisi sd lucreze nurnai dacd cunosc mdsurile specifice de protectia muncii. . Art. Art.O. Executantul poate lua si alte masuri. dacd. conducte. sdpdturile se executd cu deosebitd atentie. 132. utilaje etc.Se vor respecta Tntocmai prevederile din: a) Codul muncii publicatTn B. eventual . . 212/1997.(1) Sprijinirile se demonteazd pe mdsura executiei corpulul drenant. g) Ordinul 12/1980 al MTTc privind PSI. pot fi continuate lucrdrile de dren. 134. 130. f) Norme generate PSI /1991. (2) Tn perioade de ploi. pentru revizie formatia se compune din eel putin doud persoane. revizia si Mretinerea drumurilor Art. 124. Art. . lucrdrile se opresc irnediat. nr. cu respectarea Tntocmai a instructiunilor date de unitatea tutelard. (3) Muncitorul sdpdtor seya odihni numai afard. Art. 60/1997 privind norme PSI aprobata prin Legea nr. Tn cdminul de vizitare sau cheson. verificdnd permanent ca demontarea lor sd nu pericliteze stabilitatea terenului sau siguranta muncitorilor. executate manual sau mecanizat Tn ampriza drumurilor publice si Tn zone instabile.sub supravegherea delegatului acestei unitdti. 128. • Normele rnentionate nu au caracter limitativ. . se Tnstiinteazd delegatul unitdtii tutelare si numai dupd eliminarea oricdrui pericol de cdtre delegatul tutelar. (3) Sdpdturile executate Tn zona drumurilor publice si de santiere se vor sem-naliza cu indicator! de avertizare si dirijare conform instructiunilor comune MTTc -MAI nr. etc. Tnghet-dezghet si cdteva zile dupd acestea se cerceteazd cu atentie taluzurile. pentru a preveni eventuate pericole sau surpdri.Pentru mijloace de transport. 135.41/1989.(1) Zilnic. se iau mdsuri de asigurare a sfabilitatii. 133. Art. etc. .CAPITOLUL VI Norme de protecfia muncii speciflce reviziei $i intrefinerii drenurilor pentru drumuri publice Art. (2) Ei vor fi instruiti Tn ceea ce priveste aplicarea metodelor de acordarea a primului ajutor si de salvare Tn caz de accidente. aprobat cu ord. d) Norme specifice de protectia muncii pentru exploatarea si Tntretinerea dru-murilor si podurilor Ordin MMPS 357/1998. prin demontarea lor. inclusiv CURAjIRE-RANGUIRE eventual PLASE ANCORATE Tn zona de munte. chesoane si Tn apropierea lor. .

0 m se monteazd . Art. a durabilitdtii lucrdrilor de drenaj si a stabilitdtii terasamentelor si structurii rutiere. fixate la partea supe-rioard cu cdrlige de agdtare si dispozitive de fixare. dupd ridicarea capacelor se verified vizual starea cdmi-nului si prezenta gazelor. de cdtre muncitorul de jos si de eel de la suprafatd. Art. . Art.(1) §efu! de echipd are obligatia sd verifice permanent respectarea mdsurilor de protectia muncii. de proiectare si de executie Tn asigurarea calitdtii. lucrdrile de executie. a functionalitdtii. sd nu ducd mdinile murdare la ochi. Tn asemenea cazuri. . . se va asigura un strat de apd de min. intrarea se face pe scdri mobile. 149. se procedeazd la aerisirea cdmi-nelor prin ridicarea tuturor capacelor sistemului de drenaj si curdtirea capetelor de dren.Se apreciazd cd este necesard dotarea personalului muncitor si cu tuburi cu oxigen pentru revizuire cdmine. normele de prevenire si stingere a incendiilor si cele precizate Tn legislatia Tn vigoare.obligatoriu . Art. (3) Pentru verificarea existentei gazelor. (2) Deasemenea. se vor respecta si alte mdsuri de protectia muncii si pre-venire a accidentelor. bronz sau lemn. mdsufile de prim ajutor. 147. . Art. 137. 150.(1) Ridicarea capacelor de la cdminele de vizitare se face cu rdngi.Iluminatul Tn cdmine de vizitare si chesoane. Art. pentru asigurarea calitdtii. se face Tnainte de intrarea Tn cdmin sau cheson.0 m se face . Dacd acestea nu sunt mon-tate sau nu corespund.Muncitorii sunt obligati ca dupd terminarea lucrului sd-si curete Tntregul echipament. expertize prin posibilitdti proprii sau prin colaborare si dupd caz. Art. . sd-l depund la loc uscat. b)receptia terenului de fundare a radierului. . Art. 141 i .(1) Este interzisd intrarea Tn cdmine si chesoane fdrd asigurare data de alt muncitor de la fata terenului. .Obligatiile si rdspunderile unitdtilor beneficiare. 144.Tn mod obligatoriu . sd respecte regulile de igiend. Art. Frdnghia nu se leagd de cdmin. d)verificarea dimensiuniior si panta rigolei. 145.Cobordrea Tn cdmine de vizitare si chesoane mai addnci de 3.Unitatea beneficiard asigurd conditii pentru efectuarea de mdsurdtori. (4) Acest cablu se prevede jos si la suprafatd cu cate un clopot care se manevreazd la nevoie. prospectiuni. nas sau gurd si sd se spele cu apd si sdpun. e) dispozitivele de sigurantd la cdrligul troliului sau macaralelor. 146. care sd cuprindd pansamente si dezinfectante pentru zgdrieturi si rani usoare. functionalitdtii si durabilitdtii lucrdrilor de drenaj pentru drumuri publice sunt reglementate prin Legea nr. 10/1995. specifice lucrdrilor prevdzute Tn proiect. . 148. . Art. . 138. etc. sub semndturd. comportarea Tn timp si lucrdrile de ihtretinere executate. e)controlul compactdrii umpluturii din drenuri. Art. 142.Seful de echipd este obligat sd controleze si sd se asigure cd s-a efectuat aerisirea caminelor si sd verifice: a) starea scdrilor de acces. .(1) La intrarea Tn carmine si chesoane. se folosesc aparate adecvate pentru determinarea concentratiei de gaze.Art. revizie si Tntretinere a drenurilor si semnalizarea lucrdrilor. .cu masca de gaze care se foloseste conform instructiunilor. cu alte unitdti de specialitate. 140. -Tn cdminele Tn care sunt emanatii de gaze inflamabile se va lucra numai cu unelte de alamd. (5) Semnalizarea se face dupd un cod stabilit de Tntreaga echipd. 5 cm pe fundul cdminului. Art. Art. cdrlige sau alte unelte. .Fiecare echipd de lucru va fi dotatd cu o trusd sanitard de prim ajutor. CAPITOLUL VII Controlul calitafii lucrarilor de drenaj pentru drumurile publice Art. . (2) Indiferent dacd sunt sau nu sunt gaze. chesoane sau sdpdturi mai addnci de 4.Unitatea care executd si cea care Tntretine lucrdrile de drenaj sunt obligate sd find la zi cartea drenurilor care sd contind datele privind executia acestora si elements privind functionalitatea. c) nivelul apei si grosimea depozitului Tn cdmine.Controlul de calitate constd in: a)verificarea amplasamentului lucrdrilor. 136. d) starea echipamentului si a materialelor de protectie. 139. echipele vor fi formate din eel putin trei muncitori.cablu de semnalizare. b) starea sculelor si uneltelof. impuse de conditiile reale de pe teren. Cel care intra Tn cdmin sau cheson se leagd cu Centura de sigurantd si frdnghie la suprafafa. (3) Tn perioada executiei lucrdrilor se vor respecta normele de protectie a muncii. (3) Pentru cdmine. verificdri. c)verificarea calitdtii materialeior folosite. (2) Muncitorul care intra Tn cdmin sau cheson va fi asigurat cu Centura de sigu-rantd si frdnghie. (2) Intrarea Tn cdmin se face pe scdrile existente. 143.

. conform dispozitiunilor legale. Art.(1) La receptia preliminard se verified: a) amplasamentul lucrdrilor fata de prevederile proiectului. 151. Art. 153.f) controlul functionalitdtii fiecdrui dren Tn parte.Responsabilitatea punerii Tn aplicare a prevederilor prezentelor Instrucjiuni tehnice revine DRDP 1-7 si CESTRIN. . functionalitatea si calitatea lucrdrilor.La receptia finald se examineazd dacd lucrdrile s-au realizat Tn conditii corespunzdtoare. Tn cadrul termenului de garantie. 152. . CAPITOLUL VIII Receptia lucrarilor tie drenaj pentru drumuri publice Art. -Lucrdrile de drenaj pentru drumuri publice se supun unei receptii pre-liminare si unei receptii finale. (2) Verificarea se face prin examinarea directd a lucrdrilor si pe baza actelor Tntocmite la receptiile pe faze de executie si de lucrdri ascunse. CAPITOLUL IX Dispozifii tranzitorii Art. 154. . b) dimensiunile.

.. fisa se semneaza.. Reviziei 2...... Intretinerii Cap de dren Dren de evacuare Cdmin de vizitare Dren de captare 2 3 4' 5 I A... fisa se semneazd in col.. Set sector Sef district 3.Debit D..__L-______________:-------....Ecran FOR = forat GAL = ga!erie ING = Tngust NOR = normal DREN = Put drenant D... 1.. 6. km km Lungimi Parted Amplasare* Camine de Puturi de crt... drum Tnc sf.DREN.. 4.. 0 1 2 3 4 5 6 7 3 Tip dren** 9 Adancimea Observatii (m) min/max 10 n * ArptMasare AC = Dren de acostament SANT = Dren sub sant DRENURILOR DSZ = Tn sea-tele zidului de sprijin SPICTR = Spic transversal ZONA .... Ontref... Deasemenea._____________________. Anexa 3 CALCULUL . Nr.. m drum vizitare (buc.. Data efectuarii Constatari la revizie si lucrari Tntrefinere executate 1.... Dupa notarea rezultatelor reviziei.. R. Set sector Set district 2... (revizie) B.km. 1...EV1DENTA DRENURILOR Nr.. R...N...) C.) ...____i___________—_______...... Lucrari exec.--------■ —..... 5...6 de seful de sector si seful de district..In zona drumului ** Tip dreri ECi? .. schifa 6 1........ Lucrari nel. i------.----—---------------!------------------------- Nota: 1......__________-----------:----1__.) vizitare (buc...... dupa notarea rezultatelor lucrarilor deintretinere. R..

2) apa pdtrunde nu numai prin peretii laterali ci si prin fundul drenulu\ drenul fiind suspendatTn stratul acvifer. apa va pdtrunde Tn sant prin peretii lui. Debitul de apd care pdtrunde Tn dren prin unitatea de lungime de perete si printr-o . S = sectiunea transversald a masei de pdmdnt prin care se infiltreazd apa.Calculul hidrologic al dretwrilor Drenuri perfecte Prin executia unui sant. Viteza teoreticd de infiltrare este: Debitul de apd pe unitatea de lungime de dren si pentru un singur perete este: Cum de reguld h0«Hformula sirnplificatd pentru calculul debitului de apd ce pdtrunde Tntr-un dren prin unitatea de lungime a unui perete este: Integrand ecuatia diferentiald (4) imperfecte In aceste tipuri de drenuri (fig. 1). care strdbate Tn Tntregime strdtul acvifer (fig. L = panta medie a curbei de depresiune (panta piezometricd). a cdrei sectionare cu un plan vertical este o parabola numitd curbd de depresiune. Nivelul apei din pdmdnt coboard dupd o suprafatd curbd. Debitul de apd care se scurge Tn dren se calculeazd cu formula lui Darcy: unde: k = coeficientul de permeabilitate care depinde de caracteristicile pdmdntului si se exprimd Tn m/s.

q f ( H . Jindnd seama ca: iar q(| este debitul ce pdtrunde printr-o jumdtate a fundului si este dat de expresia: qn = k. pe unitatea de lungime. qf se determind direct cu ajutorul valorilor .jumdtate a fundului este: q = q. 4. acesta se determind asa cum se va ardta mai jos.h o ) (8") In relatia (8") qf este debitul echivalent al curentului de apd sub presiune. 3. qi este debitul de apd ce pdtrunde prin perete si este dat de expresia: H-\ = adancimea stratului freatic sub fundul drenului. + qn (8). este: Pentru determinarea 'ui qf se foloseste graficul din fig 3 si fig. unde: a = jumatate din lotimea transeii. L = lungimea curbei de deprosiune. Deci debitul de apd ce pdtrunde Tn dren printr-o jumdtate a acestuia. aceasta din urmd fiind un defaliu ai pdriii superioare a graficuiui din fig.

UIUV|JI vj'-'j UIIMIVJI Mwn vi (~^ v_* i \s\s In cazul drenului perfect de coastd.mare drenul ramane suspendat Tn strat. 4 se folose?te pentru p < 3. 5?n funcfie de valoarea: . iar qH este debitul curentului subteran Tnainte de executarea drenului.H] . Introducand relatia (13) Tn (14) se obtine. Pentru p > 3. 3 $i fig. cdnd stratul acvifer este de grosime unde: q este debitul apei care pdtrunde Tn dren.Z) + h0. cdnd se intercepteazd stratul acvifer pe toata grosirnea lui. qf se determind cu relatia: Valoarea qf se determind cu ajutorul graficuiui din fig. a cdrui addncime de radier se stabileste astfel Tncdt apele ce continud sd curgd spre vqle sd nu afecteze prin capilaritate sau Tnghef .. 5 una. care este cazul ce se recomandd a se executa Tntotdea- Fig. cu ajutorul unui dren perfect. 6). 4 Fig. se poate neglija ?i . ■ ■ I. si deci q = (H-H 1 )k-i (15) Addncimea drenului este: h = e + (H . debitul colectat de dren pe un metru linear de perete va fi: QH = k-i-H (13) Tn cazul unui dren imperfect.»«© apelor de coastd Scaderea nivelului apelor subterane care circula pe un strat Tnclinat se poate i'ace cu ajutorul unui dren imperfect (fig. debitul se poate determine din relatia: Graficul din fig.dezghet drumul protejat prin dren. dar cum valoarea lui Z este mica.

debitul de apd care pdtrunde Tntr-un dren este: d^QA + dB (17). exterior drenului. qB .debitul de apd ce pdtrunde prin peretele si jumdtatea fundului din cdmpul A. qA .este debitul de apd colectat Tn dren prin perete. Debitul de apd ce intra prin perete pe o unitate de lungime a acestuia este h = e + (H-H1) + h0 (16) Tn cazul drenurilor de coastd este recomanaabil ca peretele aval al drenului sd fie impermeabil. atunci adancimea drenului este: h = c + f=c + h0+ IL (29).QQ . 8).debitul de apd ce pdtrunde prin peretele si jumdtatea fundului din cdmpul B dintre cele doud drenuri. 7. q$ .este debitul de apd colectat Tn dren prin fundul acestuia. unde: Dacd addncimea la care trebuie coborat nivelul apelor subterane Tntre dre-nuri (norma de asanare) este impusd. 9) debitul de apd ce intra Tn put este: . Sisteme de drenuri imperfecre Considerand sistemul format din doud drenuri imperfecte paralele (cazul drenurilor de sub acostament sau de sub santuri) ca Tn fig. de unde se determind distanta dintre drenuri ast-fel Tncdt sd fie realizatd norma de Puturi drenante In straturi acvifere libere Tn cazul puturilor drenante perfecte (fig. unde. Curba de depresiune dintre cele doud drenuri se presupune cd are forma unei elipse (fig.

70% pentru pdmanturi cu un continut ridicat de particuie argiloase si prafoase si Tntre 25 . Notatiile fiind cele din fig. debitul de apa ce intra Tntr-un put perfect este: In cazul tuburilor cu secliune circulara.unde: unde: n = porozitatea eficace a mediului avdnd valori cuprinse Tntre 50 . cuprinse Tntre doua straturi mai putin permeabile. t = timpul (fn zile) scurs de la executia putului. .adancimea masurata de la fundul putului pana la stratul impermeabil. Puturi drenante Tn strate acvifere captive Straturile acvifere captive sunt straturile de pamant permeabil.50% pentru pdmdnturi nisipoase. Tn cazul puturilor drenante imperfecte (fig. 10. considerand ca acesta functioneaza plin. 9) nu existd o formula riguroasd pentru a calcula debitul si nivelul suprafetei libere a apei dupd drenare (curba de depresiune). se determine! S din relatia. Debitul de apd ce intra Tn put este cuprins Tntre debitul unui put perfect si eel al unui putTntr-un strat acvifer al cdrui fund ar fi impermeabil: uncle: h. Tn cazul Tn care puturile lucreaza ca drenuri inverse (puturi absorbante) capacitatea de absorbtie a putului este data de relatia: notatiile fiind aceleasi ca mai sus. .

10"8 io-8 Conform prescriptjilor tehnice ale fiecarui geotextil Pentru lucrdri importante valorile coeficientilor de permeabilitate ai pdmantu-lui si ai geotextilelor.se vor determine Tn laborator sau pe teren prin Tncercdri in situ.10"' 10'' -ICr3 10"2. Denumirea materialului 1 2 3 Pietris curat Nisip curat. In cazu! cdnd tubul nu functioneazd cu sectiunea Tntreagd se poate folosi graficul din fig 11. nisip cu pietris Nisip prafos sau argilos Valoarea coeficientului de permeabilitate (k) Tn cm/s 102. h = Tndltimea rigolei.io6 TO"7. ind. crt.88.1CT3 . Nr.4 5 6 7 8 Praf nisipos sau argilos Argila nisipoasfl sau argiloasa Argila Argila grasa Geotextile icr3-10"4 io-5.76 si a „Normelor tehnice privind utilizarea geotextilelor si geomembranelorTn constructii". C 227 . conform ST AS 1913/6 . Pentru rigolele cu sectiunea dreptunghiulard unde b = Idtimea rigolei.

ind.1990. Manole $ERBULEA Ing.Normativ privind execujia la cald aTmbrdcdmintilor bituminoase pentru calea pe pod". 47 clinSmai 1999 In temeiul Hotdrarii Guvernului nr. Se aprobd . cu modificdrile ulterioare. 38.manager al Adrninistratiei Nationale a Drumurilor -R. ADMINISTRATE NAT I ON ALA A DRUMURILOR NORMATIV PRIVIND EXECUT1A LA CALD A IMBRACAMINTILOK BITUMINOASE PENTRU CALEA PE POD Indicativ AND 546-1999 Elaborat de: S.A.. Ion CUNCEV Ing..D.09. 4/21/1994. sector 1 Tel. 1.84 ORDINUl DIRECTORULUI GENERAL AL A.62.ROMANIA MINISTERUL TRANSPQRTURILOR ADMINISTRATE NAJIONALA A DRUMURILOR B-dul Dinicu Golescu. privind regulamentul de organizare si functionare al Administratiei Nalionale a Drui nurilor. nr.N. emite urmdtorul: ORDIN: Art. Art. Foaie de semnaturi is Director: Director executiv: Elaborator: Colaborator: Ing. INCERTRANS S. Olga ACHIMESCU Ing.: 0-040-1-212. Tncheiat cu Ministerul Transporturilor. 77113 Bucuresti. 2. AND 546-1999. Nadia POPESCU . Danild Bucsa . 1275 din 8. Fax: 0-040-1-312.01. in baza Contractului de Management nr.C.A.12. Aducerea la Tndeplinire a prezentului ordin revine DRDP 1-7.

Bitumul pur este bitumul neparafinos pentru drumuri. 1. conform STAS 11348 . 1. 1.septem-brie. /.bitum modificat cu polimeri.2. • Tmbracaminte bituminoasa cilindrata executata la cald cu bitum modificat cu polimeri.2.asfalt lurnat pentru Tmbrdcdminti la trotuare. Tipurile de Tmbrdcdminti bituminoase pentru executia cdii pe podurile rutiere sunt: • Tmbrdcdminte bituminoasd cilindratd executatd la cald. BAP .1.4. Agregate naturale de balastierd. de tipul celei executate Tn calea curentd pe drum Tn zonele adiacente podului.1. pe baza performantelor hidroizolatiei ?i a studiului tehnico-economic. cu ayizu| nr 93/706/29. STAS 175 si/sau prescriptiilor prezentului normativ.1. • Tmbrdcdminte bituminoasa turnatd executata la cald . c.2. prevdzute Tn Elaborat de: Aprobat de: c r. 1. se executd Tn perioada maL.7.1999 prwzentul normaliv.03.4. 1. cu conditio cu fem-peratura atmosfericd sd fie minim +10°C. Prescripfii generate 1. Imbrdcdmintea bituminoasa turnata se executd conform prevederilor ST AS 11348.beton asfaltic cilindrat pentru Tmbrdcdminti la calea pe pod preparat cu bitum pur. I HANS S. 1. folosit la executia straturilor bituminoase. Terminologia utilizatd Tn prezentul normativ este conform SR 4032/1.3.3.3.iM^pnrnAMo o A ADMINISTRAJIA NATION ALA A DRUMURILOR. Imbrdcdmintile bituminoase turnate la cald se executd Tn tot timpul anu-lui cu conditio ca stratul suport sd fie uscat.2. 1.conform SR 174/1. iar temperatura atmosfericd sd fie minim +5°C. 1.4. 1. . bitumul pur.3. 1.2. 1. GENERALITATI Obiect fi domeniu de utilizare 1. /. STAS 175 si/sau prescriptiilor prezentului normativ. bitumul modificat cu polimeri si mixturile asfaltice preparate cu acesti lianti. BAmP . provenit din titeiuri neparafinoase.5.6. E ?rn .beton asfaltic cilindrat pentru Tmbrdcdminti la calea pe pod preparat ATD MAT AT 1. Prezentul normativ se referd la conditiile de realizare si receptie a Tmbrdcdmintilor bituminoase executate la cald pe calea podurilor rutiere.______________PENTRU CALEA PE POD_____________ 1.3. cu bitum modificat. Imbrdcdmintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum. Bitumul modificat cu polimeri este liantul obtinut prin tratarea bitumului pur tip D 80/100 cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari. . Imbrdcdmintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum modificat cu polimeri. //vet/. cu conditio ca temperatura atmosfericd sd fie +15°C. Imbrdcdmintea bituminoasd cilindrata realizata cu bitum modificat cu polimeri se executd conform prescriptiilor prezentului normativ.3.bitum pur. 1. Alegerea tipului de Tmbrdcaminte bituminoasd pentru executia pdrtii carosabile a cdii pe podurile rutiere se stabileste prin proiectul de executie.2. 1. SR 61-97 2. SR 667-2000 .octombrie. SR 662-2002 3. Lucrdri de drumuri. Imbrdcdmintea bituminoasd la trotuare se executd din asfalt turnat. la temperaturi de 160 ~ 180°C. 1. conform prescriptiilor tehnice Tn vigoare. prevdzute Tn prezentul normativ.1. • Tmbrdcdminte bituminoasa cilindrata executata la cald cu bitum neparafinos pentru drumuri.3.mortar asfaltic turnat pentru strat de protectie sau de egalizare.asfalt turnat dur pentru Tmbrdcdminti la poduri cu placa din beton.3. cu caracteristici fizico-chimice specifice.se executd in perioada maL.2. Referinfe Prescriptiile tehnice la care se fac referiri Tn cuprinsul prezentului normativ sunt urmdtoarele: Bitumuri. Definitii fi terminologie 1.2.Imbrdcdmintea bituminoasd pe partea carosabild a podului se aplicd pe stratul de protectie executat conform STAS 5088-75 sau din mortar asfaltic turnat.2. /. Tn instalatii speciale. 1. 5. Agregate naturale de piatrd prelucratd pentru drumuri. In Tntelesul prezentului normativ. conform prevederilor STAS 11348 si/sau conform prevederilor normativului prezent. Tmbrdcamintea bituminoasd cilindrata realizatd cu bitum se executd conform prescriptiilor prezentului normativ. Deterrninarea ductilitdtii.A.1.4. . vor fi notate pe scurt astfel: B . /. /.

Conditii tehnice generate de executie. STAS 539-79 Filer de calcar. 11.P. STAS 10969/3-83 Lucrdri de drumuri. Determinarea continutului de parafind 19. AND 537-1997 Normativ privind caracteristicile tehnice ale bitumuiui neparafinos pentru drumuri. Determinarea penetratiei. AND 536-1997 Instructiuni tehnice pentru determinarea stabilitdtii Tn strat subtire a bitumuiui pentru drumuri. 9. 10. Mixturi asfaltice si Tmbrdcdminti bituminoase executate la cald. Tmbrdcdminti bituminoase pentru calea pe pod. 21. STAS 113-74 Bitumuri. Nr. Tncercarea RTFOT. Metode de determinare si Tncercare. Pregd-tirea probelor si confectionarea epruvetelor.1. Tmbrdcdminte pe trotuare . 22.D. 24. Prescripts de proiectare. 26. Punct de rupere Fraass. Tncercarea TFOT. 8 A. executate la cald. Elemente geometrice ale traseelor. cu bitum pur B. Determinarea densitdtii. Punct de inflamabilitate Marcusson.T. Conditii tehnice generale de calitate. STAS 1338/2-87 Lucrdri de drumuri. STAS 863/1-85 Lucrari de drumuri. 15.A.m. 17.T. confectionarea si aecofrarea epruvetelor. Adezivitatea bitumurilor pentru drumuri la agregate naturale. Tipul mixturii asfaltice crt. AND 521R-1996 Instructiuni tehnice privind metoda de determinare a corrv pozitiei chimice a bitumuiui rutier pe patru componenti. mm 16 Tmbrdcdminte pe partea carosabila a podului 16 A. STAS 5489-80 Bitumuri. Mixturi asfaltice si Tmbrdcdminti bituminoase executate la cald. STAS 42-86 Bitumuri. STAS 175-87 Lucrdri de drumuri. Tmbrdcdminti bituminoase turnate. 25. 7 Imbrdcdminti la poduri cu placa de beton. 13. 14. SR 4032/1-2000 Lucrdri de drumuri. STAS 5088-75 Lucrdri de arid. Tipurile de mixturi asfaltice cuprinseTn prezentul normativ sunt prezentate Tn tabelul 1. STAS 8877-72 Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidd pentru lucrdri de drumuri.P. 3 Beton asfaltic cilindrat. Hidroizolatii. cu bitum modificat Asfalt turnat dur 4 Asfalt turnat laoeiui i Dimensiunea Domeniul de aplicare maxima a granuiei. Prepararea mixturilor.A. 5. 2 B. 23. filer de cretd si filer de var stins Tn pulbere. AND 526-1996 Instructiuni tehnice privind executia Tmbrdcdmintilor bituminoase cilindrate la cald realizate cu bitum modificat cu polimeri. STAS 8098-68 Bitumuri. 8. 18. Metode de Tncercare. 12. AND 538-1998 Metodologie de determinare a caracteristicilor bitumuiui modificat utilizat la executia lucrdrilor de drumuri. STAS 730-89 Agregate naturale pentru lucrdri de cai ferate si drumuri. 27. STAS 115-80 Tmbrdcdminti bituminoase cilindrate executate la cald. Simbol 1 Beton asfaltic cilindrat. Conditii generale de calitate. Prescripts de proiectare si executie. 7. Terminologie. TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE 2. STAS 11348-87 Lucrdri de drumuri. AND 535-1997 Instructiuni tehnice pentru determinarea stabilitdtii Tn strat subtire a bitumuiui pentru drumuri. 20. ST AS 35-81 Bitumuri. 4. Determinarea punctuiui de Tnmuiere. 2. 16. STAS 60-89 Bitumuri. 6. Metoda de determinare cantitativd. STAS 1338/1-84 Lucrari de drumuri.

2.537 si .1.1.2.3.1..3. 2. J.1.1.1.3.2.2. Fiecare tip si sort de agregate trebuie silozuri proprii. findnd seama de urmdtoarele recomanddri: • Tmbrdcdmintea bituminoasd pe calea podurilor rutiere se executd de reguld din mixturi asfaltice de tipul betonului asfaltic cilindrat sau asfalt turnat dur preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri. grosimea fiecarui strat fiind de 3 cm.1. 3. nr.2. conform SR 667. 2. Bitum 3.1.1.D. 3.3.1.2. nr.1.D. sunt-10%.3.3.2.. fata de valorile prevdzute Tn proiect.0% dacd declivitatea Tn profit longitudinal este de 2.1. conform SR 667. pentru zona climaticd caldd.2.1.1. IMBRACAMKNTE BITUM1NOASA CILINDRATA EXECUTATA LA CALD DIN BETON ASFALTIC CILINDRAT CU BITUM TIP B.5%. Filer sd cu fie depozitate separat.537. 3.N. Agregate naturale 3.2. Abaterile limita la grosimea straturilor. Condifii tehnice 3.Tn scopul cresterii rezistentei la deformatii perma-nente la temperaturi riaicate si a rezistentei la fisurare la temperaturi scdzute. Pantele profilului transversal. 3. Abaterile limita la panta profilului transversal sunt de 2. Grosimea totala a Tmbrdcdmintii din beton asfaltic cilindrat cu bitum este de 6 cm $i se executd din doud straturi.4.2. sub dreptarul de 3 m sunt de 3mm. conform Normativ indicativ A. 3. 3.1.1.3.3. Tipul de mixture asfalticd pentru Tmbrdcdmintea bituminoasd pe partea carosabild a podului se stabileste prin proiectul de executie. conform STAS 539. functie de prevederile proiectului de exeeutie.4. Agregatele naturale care se utilizeazd sunt urmdtoarele: • Cribluri sort 3-8 si 8-16 mm. se executd Tn forma de acoperi? cu doud pante racordate Tn treimea mijlocie.3. Deniveldrile maxime admiseTn lungul cdii pe pod.N. pentru zona climaticd rece.T. 3. • Tip D 80/100. Aceste pante se pot reduce la 1. Abater! limita la elementele geometrice 3. al podului sunt conform doc- t 3. conform STAS 662.1.1.5% sau 1.1. • Tmbrdcdmintea bituminoasd din beton asfaltic cilindrat preparat cu bitum modificat cu polimeri se executd Tn cazul podurilor situate pe drumuri publice cu trafic foarte intens si greu. Profilul transversal Tn curbe se executd conform STAS 863/1. 3.0%. Mortarul asfaltic turnat se poate utiliza ca strat de protectie a hidroizolatiei sau de egalizare a cdii podului. Asfaltul turnat se utilizeazd Tn general la executia Tmbrdcdmintii trotuarelor cdii podului.1. • Nisip natural 0-3 sau 0-7 mm. 3.1. 3. conform Normativ indicativ A. Elemente geometrice 3.3. Profilul transversal.D.1.0% ?i respectiv mdi mare de 4.1.1.1. Caracteristicile tehnice ale tipurilor de bitum tip D 60/80 si D 80/100 sunt prevdzute de Normativ A.5 Mortar asfaltic turnat M.3.1.3. Profilul longitudinal al traseului drumului si umentatiei tehnice de proiectare. Materiale 3. Tn pereti despdrtitori pentru 3.2.N. • Nisip de concasaj sort 0-3 mm.3. 3. Tn aliniament. 3.3.5 mm/m.1.2.2.3.P. 5 Strat de protectie a hidroizolatiei de pe calea pe pod 2. Tipurile de bitum care se utilizeazd la prepararea betonului asfaltic cilindrat tip BAP sunt: • Tip D 60/80. amenajate evifarea amestecdrii.1.A. nr.3. Filerul trebuie sd fie din calcar sau cretd mdcinatd..A.537. Nu se admite folosirea filerului agiomerat. Tn aliniament sunt de 2%. Filerul se depoziteazd Tn silozuri sau Tn Tncdperi acoperite ferite de urnezeald.1. pe platforme betonate.1.

).3. guri de scurgere. pentru col-matarea rosturilor Tn zonele de contact ale sapei hidrofuge si Tmbrdcdmintii bitu-minoase cu elementele de constructie (borduri. curate.1. conform reglementdrilor tehnice Tn vigoare.3. etc. Transportul bitumului se face Tn vagoane cisternd speciale sau auto-transportoare termoizolate.3.sunt prezentate Tn tabelul 2. Tn conditiiin care sd se evite impurificarea sau amestecarea cu alte sorturi de bitum.1. 3. rosturi de dilatatie.3. .4. Chittiocolic. 3.3.

4..1. 5. °C. min.. min..100 60.pierderea de masd.20 mm.4. Continutul optim de bitum Tn betonul asfaltic cilindrat tip BAP se stabileste prin studii preliminare de laborator conform ST AS 1338/1.8 -15 250 99. 3..3.trece prin ciurul de 3.55 10. °C. min. Punct de Inflamabilitate Marcusson. 535 Instrucfiuni tehnice A. 3.D nr.8 50 10 50 47 9 75 0. Adezivitate pe agregat etalon.80 45.1.0 0. 1 2 Specificatii Granuiozitatea agregatelor naturale: . Condifii de admisibilitate D 60/80 D 80/100 60.63 mm. crt. min.cresterea punctului de Tnmuiere.1.6. max.49 Ductilitate la: . min. 3.4.. 8. 7. % .7 3. cm. crt.4..cresterea punctului de Tnmuiere. % .995 - 47 9 75 2. 3.992 0.N. max. Corpurile de probd Marshall se confectioneazd conform STAS 1338/1.09 mm..40 14.D.12 rest pana la 100* " Proportia de nisip natural din amestecul cu nisip de concasaj este de max. nr.12 6.ductilitatea reziduald la 25°C. min.2. pentru betoanele asfaltice cilindrate tip BAP sunt conform Tabeiul 3. 1/10 mm Puncf de Tnmuiere 4. max. Densitate la 15°C.7. crt.0 0. Granulozitatea normald a agregatului natural total precum si continutul obisnuit de bitum pentru betoanele asfaltice cilindrate tip BAP sunt cuprinse Tn limitele din tabelul 4..1. 9. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determind pe mixturi preparate Tn laborator pentru stabilirea .. g/cm3. Continut de parafina....09 mm Filer ?i nisip 0.trece prin sita de 0.25 10.. 11... % din masd Conditii de admisibilitate 90.5 80 80 Metoda de verificare STAS 42 STAS 60 SR61 STAS 113 STAS 5489 STAS 115 Instructiuni tehnice A.1..trece prin ciurul de 8 mm. 3. Nr. % .5°C.4. % din agregatul total Criblura peste 3. tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice impuse de prezentul normativ. . .N. 80 80. min.ductilitatea reziduald la 25°C.. %. Solubilitate Tn solventi organici.trece prin sita de 0. 2. %.2.55 44. %.15 mm.penetratia reziduald. %.1. . 3..pierderea de masd. Nr.536 STAS 8099 STAS 35 Instructiuni tehnice A. Stabilitate la Tncdlzire In strat subtire la 163°C: a) metoda TFOT: .60 25. Compozitia mixturii asfaitice se stabileste pe baza unui studiu prelimi-nar.0 100 5.1. 521R STAS 10969/3 3. max.. Compozitia si caractehsticile fizico-mecanice ale betoanelor asfaltice cilindrate tip BAP 3...25°C. 100 48..15 mm Filer ?i fractiuni sub 0.9 50 10 50 2.penetrafia reziduald.4.4..5. Penetratie la 25°C. % Continutul de bitum.. max. 3.0 100 -13 250 99. Caracteristica 1.. Indice de instabiiitate coloidald.2. % .0 0. cm . 6.4. Caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor asfaltice cilindrate tip BAP trebuie sd Tndeplineascd conditiile din tabelul 5.9 0.1.. b) metoda RTFOT . °C. 10.D... 1 2 3 Agregate naturale. min. min.09.trece prin sita de 0. . cm.. 4. % . .0 0. max. miri.15 mm Condijii de admisibilitate 40. Limitele normale ale procentelor sorturilor de agregate naturale din agre-gatul total. min. .Nr. Nr. 20%.1. % ..4.N. %. °C. cm Punct de rupere Fraass.trecp prin ciurul de 16 mm.

3.2.2. max.5..1. . min. Pregatirea stratului suport 3.2.2.2. In cazul Tn care Tmbrdcdmintea bituminoasd se aplicd direct pe hidroizolatie.2.3. 3. Suprafata astfel verificatd.2. dupd uscare.1. vol. Amorsarea se executd mecanizat.2.0 1. 1.5 7. suprafata acesteia se curdtd si se amorseazd cu emulsie bituminoasd cationicd cu rupere rapidd. se va avea Tn vedere corelarea stabilitdtii termice a hidroizolatiei cu tipul de mixturd utilizat si se va asigura aderenta. suprafata acestuia se curdtd si se amorseazd cu emulsie bituminoasa cationicd cu rupere rapidd numai atunci cdnd executia Trnb'rd-cdmintii se efectueazd la un interval de peste 24 h de la turnarea mortarului asfaltic sau acesta a fost supus circulatiei. min. pe probe de mixturd prelevate de la malaxor sau de la asternere pe parcursul executiei. aceasta fiind faza determinantd. 3. urmdtoarele utilaje si echipamente: instalatie automatizatd de preparare a mixturii asfaltice.2.2. precum si din Tmbrdcdmintea gata executatd Nr.. 3. dar nu mai mult de 100 m.2.3.4. .3. Tn cazul Tn care Tmbrdcdmintea bituminoasd se aplicd pe suprafata din beton de ciment.2. Caracteristici crt.2.2. 3.3. %.dispozitiv mecanic pentru executia amorsdrii cu emulsie bituminoasd cationicd. conform SR 174/2:1997. Amorsarea se faceTn fata repartizatorului pe disfanta minima care sd asigure timpul necesar ruperii complete. Prepfiirarea $i punerea Tn opera a mixturilor asfaltice cilindrate tip BAP 3. 3. Utilaje si echipamente 3. 7.2. A 1 2 3 4 B 1 2 3 Beton asfaltic cilindrat tip BAP Tipul bitumului D 60/80 D 80/100 Caracteristici pe probe Marshall Densitate aparenta.2. %. 2350 2350 Absorbtie de apa. atelier de compactare compus dintr-un compactor cu pneuri de 120 . kgj'm3.. mm 1.2.1. Prepararea mixturii asfaltice cu bitum la cald se realizeazd Tn instalatii automatizate.2. dotatd cu echipamente de dozare a componentilor.1. La executia Tmbrdcdmintilor bituminoase din beton asfaltic cilindrat preparat cu bitum pur (tip BAP) se folosesc conform SR 174-2:1997 .2..1.0 Stabilitatea (S) ia 60°C.rezervoare de stocare a bitumului.4.5. Se recomandd ca instalatia sd fie prevdzutd cu uscdtor de filer si sd fie dotatd cu buncdr de stocare a mixturii .4.2. Suprafata stratului suport pe care se executd amorsarea trebuie sd fie uscatd si curatd. dupd cum urmeazd: 3.5 Caracteristici pe probe intacte (carote ) prelevate din Tmbracaminte Densitatea aparenta kg/m3.2. Dozajul de bitum rezidual va fi de 0.1. se curdtd si se amorseazd cu emulsie cationicd cu rupere rapidd.3.2. 3.2. 3.0 Indice de curgere (fluaj) (1) la 60°C. 2250 2250 Absorbfia de apd. 2..1. un compactor cu rulouri netede de 100 -120 kN si un compactor de 1.2.3. 3.1.2.1.160 kN. min.5 1.4. pe toatd suprafata stratului suport. Tn cazul Tn care Tmbrdcdmintea bituminoasd se aplicd pe un strat bituminos rezultat ca urmare a frezdrii Tmbrdcdmintii bituminoase vechi.2 kN pentru compactdri marginale. Pregdtirea stratului suport se efectueazd diferit Tn functie de natura acestuia. 1 2 3 4 Definirea masurilor Dozaj bitum Dozaj agregate naturale Dozaj nisip Dozaj filer Tolerante admise ±2% ±. 97 97 3.1.0. se verified planeitatea acesteia Tn conformitate cu proiec-tul de executie si se admite sau respinge continuarea lucrdrilor. autocamioane basculante cu bend termoizolantd sau cu bend acoperitd cu prelatd. kN. Nr.0 Grad de compactare. a emulsiei bituminoase.5.4 kg/m2. Prepararea mixturii asfaltice 3. Prescriptii generate de execufte - 3.3.2.2. Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie..2. min. % vol. repartizator finisor care asigurd precompactarea mixturii asfaltice. max.2.2. crt.2. Tolerantele dozajelor de agregate naturale si bitum vor fi conform prevederilor din tabelul 6.compozitiilor.2. 3% ± 5% ±2% 3.2.3. realizdndu-se o peliculd omogend.2. Statia de preparare a mixturii asfaltice trebuie sd dispund de un sis-lem de alimentare si dozare a componentilor. 3.0 2. in cazul in care Tmbrbcdmintea bituminoasd se aplicd pe stratul de mortar asfaltic turnat. 3. dotal cu sis-tem de Tncdlzire a grinzii vibratoare.2.

Executia rosturilor longitudinale si transversale Rosturile de lucru longitudinale si transversale se realizeazd conform prescriptiilor SRI 74-2. 2.4.pct. Compactarea mixturii asfaltice 3.de preparare.3. cu repartizator-finisor.2 kN pentru compactare marginald.3.170 3.4.3. °C Agregate naturale la Bitum la intrare Tn iesire din uscdtor malaxor 180.4.. Tn profil longitudinal trebuie sd fie de max. 190 160. Repartizatorul trebuie sd fie capabil de a asteme mixture asfalticd fdrd sd se producd segregarea acesteia. 3. Mixtura asfalticd cilindratd se prepard Tn conformitate cu prevederi-le SR 174/2 pet.7. 3.3.. pe straturi. micile deniveldri care apar pe suprafata se corecteazd dupd prima trecere a compactorului pe toatd Idtimea benzii. Executia se Tntrerupe pe limp de ploaie sau vdnt puternic si se reia numai dupd uscarea suportului. Transportul mixturii asfaltice Mixtura asfalticd cilindratd se transportd la punctul de lucru Tn autocamioane basculante cu bene curate.termoizolat sau cu sistem de Tncdlzire.3. bitu-mului si ale mixturii asfaltice la iesirea din malaxor vor fi conform tabelului 7.2. tmbrdcdmintea bituminoasd pe calea podului se executd prin asternerea mixturii asfaltice pe cafe o bandd de circulatie. Asternerea mixturii asfaltice cilindrate se executd numai mecanizat.1. 3.3. .3. Suprafata stratului se va controlaTn permanentd. 3.3.3.. respectdnd pofilele si grosimile fixate prin proiec-tul de executie. si cat se poate de con-stantd pentru a evifa total Tntreruperile Tn timpul executiei stratului bituminos Tn ziua respectivd. la Tnceputul compactarii 145 140 la sfarpitul compactarii 120 110 3..3.2..2...2. 3. astfe! Tncdtsd se obtina valorile oplime ale caracteristicilor fizico-mecanice si de suprafatare. Tipul bitumului crt..4.. Temperatura mixturii.3. de la margine spre axd. Asternerea mixturii asfaltice cilindrate se face la temperaturi atmos-ferice de peste 10°C.4. Tipul bitumului Tip D 60/80 TipD80/100 Temperaturile componentelor la prepararea mixturii asfaltice. Tnainte de a setrece la executia Tmbrdcdmintii bituminoase pe calea podului. Mixtura asfalticd trebuie asternutd continuu. Numdrul oplim de treceri al fiecdrui compactor se stabileste prin Tncercdri pe un sector de drum. dar nu va fi mai mic de 12.5. Nr..2. Temperatura mixturii la asternere si la compactare trebuie sd se TncadrezeTn limitele din tabelul 8.2.3. Asternerea mixturii asfaltice 3.3.4. °C 1. 3.3. functie de clasa tehnicd a drumului pe care este situat podul. Atelierul de compactare va fi constituit din compactori cu rulouri netede de 120 kN si compactori mici de 1. care sd asigure precompactarea mixturii asfaltice.Tn mod uniform atdt din punct de vedere al grosimii cat si al afdndrii. 175 160..4. termoizolante sau acoperite cu prelatd.2. Compactarea se executd Tn lungul cdii podului.1.2.3. sau conform SR 174-1.3.2. 150 145 Bitum tip D 60/80 Bitumtip D 80/100 la asternere min.2.2.3. cu precizarea ca temperaturile agregatelor naturale. 2. Se interzice transportul mixturii asfaltice cu autobasculante cu bena nea-coperitd.6.2. Viteza de astemere cu repartizatorul trebuie sd fie adaptatd conditiei de sosire a mixturii asfaltice de la instalatia.2.4.3..2.2.4. 3. Numdrul cornpactoarelor va fi stabilit Tn functie de cantitatea de mixturd ce se asterne si de timpul necesar de compactare pentru Tnscrierea Tn limitd minima a temperaturii de compactare.2. 170 Temperatura mixturilor la iesire din malaxor °C 165. 3. 3.4.185 150.2. 170 175. Operatia de compactare a mixturii asfaltice se executd imediat dupd asternere. improprie pentru calea pe podurile rutiere.2. Rosturile care separd mixtura asfalticd asternutd de la o zi la alta trebuie sd fie astfel realizate Tncdt sd asigure o tranzitie Tntre suprafetele vechi si noi. In buncdrul repartizatorului trebuie sd existe Tn permanentd suficientd mixturd pentru a se evita o rdspdndire neuniformd a materialului.3. 3.4.3.6.. 3 mm.2.2.4.1. 3.3. Tntrucdt pierderea de temperaturd sub limitele stabilite prin prezentul normativ conduce la nerespectarea temperaturilor de asternere si compactare si deci la o Tmbrdcdnninte bituminoasd neetansd. Pentru ca suprafata stratului sd fie uniformd deniveldrile maxime admisibile sub dreptarul de 3 m.3.

o Controlul reglajului de dozare a materialelor la instalatia de preparare a mixturii asfaltice.3. STAS 730. Stabilirea compozitiei mixturii asfaltice ?i a caracteristicilor fizicomecanice pe epruvete Marshall conform pct. Verificdri si determindri efectuate de laboratorul de scantier in timpul prepardrii mixturii asfaltice: • Determinarea granulozitdtii si umiditdtii amestecului de agregate naturale. pentru: 3. • Controlul fabricatiei si punerii Tn opera a mixturii asfaltice.SR61.3.1.2.3. 3. Verificdrile si determindrile ce se executd de un laborator de speciali-tate autorizat. STAS 539. Tn conformitate cu conditiile ardtate la pet. • Verificarea compozitiei mixturii asfaltice: continut de bitum si granulozitatea agregatului total. 3. 3.1. la asternere si compactare.1. 3.2. Nisip de concasaj: • Granulozitate. Filer decalcar: • Finete. STAS 539.1. 3.2.1. STAS 60. STAS 730.3.3. 3.4.3. Controlul calitafii literarilor Controlul calitdtii lucrarilor de executie a Tmbrdcdmintii bituminoase cilindrate pe calea podurilor rutiere. • Verificarea temperaturilor tehnologice a agregatelor naturale. Frecventa determindrilor prevdzute la punctele de mai sus. Tnainte de Tnceperea lucrdrilor cuprind toate Tncercdrile si deter-mindrile cerute de standardele de profil pentru materiale.2. Incercdri si determindri efectuate de laboratorul antreprenorului sau la un alt laborator autorizat.2. Verificarea calitdtii mixturii asfaltice Tn timpul executieiTmbrdcdmintii.3. Verificdrile si determindrile se executd de laboratorul de santier.3.1.09 mm. din prezentul normativ.1. a liantului.3.2.3.3.2.1.1. STAS 730. a mixturii asfaltice la iesirea din malaxor. • Ductilitatela25°C.4.1.1.2. 3. constd Tn efectuarea acestora pentru fiecare lot de materiale aprovizionat destinat executiei Tmbrdcdmintii bituminoase pe calea podurilor rutiere. • Punct de Tnmuiere IB.3.4. Controlul calitatii materialelor Materialele destinate fabricatiei mixturilor asfaltice vor fi verificate Tn confor-mitate cu prescriptive din standardele respective si Tn conditiile ardtate la pet. • Coeficient de activitate.1. • Coeficient de forma.3. din prezentul normativ si conform SR 174-2:1997. • Umiditate. STAS 730. Controlul fabricatiei tf punerii Tn opera a mixturii asfaltice Mixturile asfaltice de tipul betonului asfaltic cilindrat pentru calea pe pod sunt supuse Tncercdrilor preliminare pentru stabilirea compozitiei mixturii asfaltice si controlului Tn tirnpul fabricatiei.1. Verificdrile si determindrile ce se executd de laboratorul de santier constau Tn urmdtoarele: 3. Bitum: • Penetrafie la 25°C. din mixturi prelevate de la instalatia de preparare sgu de la asternere: . 3. din prezentul normativ. 3.3.1.3. laboratorul antreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau Tn urmdtoarele: 3. • Continutul de fractiuni sub 0. STAS 4606.3.3. astfel: • Controlul calitdtii materialelor Tnainte de preparare.2. 3. din beton asfaltic cilindrat se executd pe faze. STAS 4606. • Materii organice.1. • Reglarea predozatoarelor conform retetei adaptate.2.1. STAS 42. • Echivalent de nisip. • Controlul calitdtii Tmbrdcdmintii bituminoase executate. • Granulozitate. Nisip natural: • Granulozitate.1.3.1. 3.2.1. STAS 730. 3. STAS 730. Criblura: • Natura mineralogicd (examinare vizuald).1.5. conform STAS 1338/2. 3.3.3. • Controlul stratului suport ca fazd determinantd.1.

3.1.fabricatiei este data In tabelul 10.1.0. • Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall.63 mm fractiunea 0. Verificdrile prin analize de laborator se efectueazd pe probe prelevate din Tmbrdcdmintea biturninoasd la 20 zile de la execulia acesteia si constau Tn urmdtoarele determindri: • Compozitia mixturii asfaltice. 3. a liantului si a mixturii la iesirea din malaxor 5 Temperatura mixturii la aslernere si la compactare Tnainte de Tnceperea fabricafiei fiecdrui tip de mixtura.09 . • Verificdri prin mdsurdtori tehnice de drum.5 Nr. 3.2.3.3.15 mm fractiunea 0. (%) Caracteristica Dozajul de liant ±0. min. Verificari pe probe intacte (carote) prelevate din Tmbrdcdmintea bituminoasd. Abater! maxime admise.0. • fracfiunea 0. la 3 ore 3. Abaterile admise fata ae compozitia prescrisd sunt conform tabelului 9.3. si/sau la . caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall. Verificdri prin analize de laborator 3.3. cu consemnare scrisa Mixtura asfalticd de la malaxor: 1 proba/200t mixtura fabricate! sau pe lucrare pentru cantitdji mai mici de 200t zilnic - permanent.3.3.09 .3. Calitatea mixturilor asfaltice preparole va fi atestatd prin declaratia de conformitate si prin buletinul de Tncercdri elaborat pe baza Tncercdrilor si anali-zelor de laborator.4.3.15 -8 mm fractiunea 0.2. 3.2.3.• • compozitia mixturii asfaltice.3.63 .1. care trebuie sd corespundd dozajelor stabilite prin studiul preliminar de laborator.3 Compo2itiaj3ranulometrica: fracfiunea 8-16 mm fractiunea 3.3.1. Pentru verificarea compozitiei mixturilor asfaltice se determina granu lozitatea agregatelor naturale si dozajul de bitum. se efectueazd numai in caz de litigii.2 mm.3. abaterile admise fiind cele din tabelul 9. Natura controlului sau Tncercdrii rrt Frecventa controlului sau Tncercarii la laboratorul antreprenorului de santier Studiu preliminar de laborator pentru stabilirea compozitiei mixturii asfaltice - 1 Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall Mixture asfalticd de la malaxor: 1 proba/200t mixtura fabricate! sau pe lucrare pentru cantitati mai mici de 200t -:: 2 Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii asfaltice - 3 Compozitia mixturii asfaltice 4 Temperatura agregatelor. min.2 . Controlul calitatii Tmbracaminfii hituminoase executate Tmbrdcdmintea bituminoasa gata executata va fi supusd urmdtoarelor verificdri: • Verificdri prin analize de laborator efectuate de laboratorul antreprenorului sau de un alt laborator autorizat. care trebuie sd corespundd dozajelor stabilite prin studiul preliminar de laborator.v5. 3. la 1 ora permanent. 3.0 mm ±5 +5 ±4 ±3 ±2 ± 1. Frecventa verificdrilor si determindrilor efectuate pentru controlul calitdtii . Verificarile prin analize de laborator pe carote prelevate numai cu carotiera.2.

3. Temperature bitumului la descdrcarea din mijlocul de transport Tn rezervoarele de stocare ale instalatiei de preparare a bitumului modificat trebuie sa fie demin.1. etc. 4.2.3.526.3.2.1.2.).2.6. Prepararea.2.1.1.2.3. Matehale 4.1.1. Verificdri prin masuratori tehnice prin Tncercdri nedis- 3.1. tructive (cu gamadensimetru) conform instructiunilor aprobate.1. pentru col-matarea rosturilor Tn zonele de contact ale sapei hidrofuge si Tmbrdcdmin|ii bitumi-noase cu elementele de constructie (borduri.3. 4. Conditiile pe care trebuie sd le Tndeplineascd bitumul modificat tip Bm sunt conform Instrucfiuni tehnice AND indicativ 526 si sunt prevdzute Tn tabelul 11.6.2.3.1. guri de scurgere. 4.7.1. 3.. Dozajul normal de polimer este de 4.1.2.1. conform SR 667. • Nisip de concasaj sort 0-3 mm.1. din prezentul normativ. Gradul de compactare se verified. Agregate naturale • Cribluri sort 3-8 si 8-16 mm.2.2. Polimerii utilizati pentru modificarea bitumului folosit la executia Tmbracdmintilor bituminoase pentru calea pe pod din prezentul normativ sunt de tipul elastomerilor termoplastici liniari.2. Filer din calcar sau cretd mdcinata conform STAS 539 Bitum. 4. tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate Tn prezentul normativ. 4. 4.1. Tipul de polimer si dozajul acestuia Tn bilum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar de laborator autorizat.1.cererea scrisd a comisiei de receptie a lucrarii pentru rezolvarea unor neconformitqti. J. 4. • Nisip natural sort 0-3 mm sou 0-7 mm. pro-cent care se stabilesteTn functie de tipul polimerului.5. rosturi de dilatatie. de reguld.. Bitumul modificat 4. 537 si aratatein tabel 2 din prezentul normativ. Condifii tehnice 4.4. 4. din prezentul normativ 4.1. 4.1.3. zona climaticd de aplicare si tipul lucrdrii. Verificarea elementelor geometrice: prin verificarea profilului transversal si longitudinal si a uniformitdtii in profil longitudinal cu echipamente adec-vate omologate conform prevederilor SR 174/2 pct. 3. din Instrucliuni tehnice AND nr.3.5.2.2.2.2.6.2. 4. iar caracteristicile acestora sunt conform celor prevdzute Tn certificatul de conformitate a calitdtii emis. Emulsie bituminoasd cationicd cu rupere rapidd conform STAS 8877.1. conform reglementdrilor tehnice Tn vigoare.3. conform SR 662.4. 4.5.3. . bitumul utilizat.3.2.2.3.4. 4. Tipul de bitum care se utilizeaza la prepararea bitumului modificat tip Brn pentru betonul asfaltic cilindrat tip BAmP este D 80/100 cu caracteristici tehnice conform Normativ AND indicativ nr. pentru amorsarea stratului suport. Alte materiale 4. transportul si depozitarea bitumului modificat cu polimeri se efectueazd conform pct.3. Elemente geometrice conform pct.1.2.4.1.2. IMBRACAMINTE BITUMINOASA CILINDRATA EXECUTATA LA CALD DIN BETON ASFALTIC CILINDRAT CU BITUM MODIFICAT TIP BAmP 4.1. conform SR 667.2.1.1. 4. 140°C. potrivit regle-mentdrilor Tn vigoare. Polimeri 4.5.2.5.1.1.2.1.2. Chit tiocolic.1.6% din greutatea biturnului. Tn conditiile respectdrii conditiilor tehnice pentru bitumul modificat cu polimeri tip Bm prevdzute la pet.4 si 3.3.1.

conform .ductilitatea reziduala la 25°C. Caracteristici A 1 Caracteristici pe probe Marshall Densitate aparentd. min. %: Dispersie foarte find a particuielor sub 5 JJ.Jnstructiuni tehnice privind executia imbrdcdminfilor bituminoase cilindrate la cald realizate cu bitum rnodificat cu polimeri". Utilajele si echipamentele utilizate la execufia Tmbrdcdmintii bituminoase din beton asfaltic cilindrat cu bitum modificat sunt cele precizate la pet. °C. . Granulozitatea agregatului natural total precum si oontinutul de bitum pentru betonul asfaltic cilindrat tip BAmP sunt cuprinse Tn limitele date Tn tabelul 4.1. 4. min.3. .3.1. Stabilitate la stocare 72 ore la temperatura de 163°C: Diferenfa Tntre punctele de Tnmuiere. max.5 2250 2.3. kg/m .3.1. °C.D nr.1. %.3. 75 Metodologie AND nr. max.1. iar compactarea sd se efectueze cu 75 x 75 lovi-turi/epruvetd.3. crt.2. .pierdere de masa. % min.0 10. °C. 1 2 3 4 5 Caracteristica 6 Stabilitate la Tncalzire in strat subtire la 163°C (metoda TFOT) .D.5. ind.2. 7 8 Omogenitate (microscop cu lumina fluorescent a). Ductilitate la 130C cm.0 2. Absorbfie de apa. % vol.4 din prezentul normativ. Continutul optim de bitum se stabileste prin studii preliminare de labo-rator conform ST AS 1338/1. Penetratia la 25°C. crt.N. din prezentul normativ . 538 0. .0. pe probe de mixturd prelevate de la malaxor sau de la asternere pe parcursul executiei. %.3.4. Corpurile de proba Marshall se confectioneazd conform STAS 1338/1. 4.Nr..N. 4.2. Compozifia $1 caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor osfaltice cilindrate cu bitum modificat tip BAmP 4. 538 4. tabelul 12.2.2. min. max. 538 Metodologie A. max.I.1.1. min. 0 3 4 B 1 2 3 Beton asfaltic .cresterea punctului de Tnmuiere. % max.0 97 r 4. °C. Instalatie speciald pentru prepararea bitumului modificat cu polimeri si rezervor vertical de stocare a bitumului modificat. A. 3. kN. Adezivitate pe agregat etalon. Indice de curqere (fluaj) (1) la 60 C.3. Absorbfia de qpd. % vol. min. max. pct. Prescript!! generate de execufie 4.Nr.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor asfaltice cilindrate tip BAmP trebuie sd Tndeplineascd conditiile din . % min. min. 535 50 9 80 75 85 STAS 10969/3 80 Metodologie AND 5 nr. min.1. mm Caracteristici pe probe infacte (carote) Densitatea aparentd kg/m3. Revenire elastica la 13°C.2. Punct de rupere Fraass. cilindrat tip BAmP 2350 1. Stabilitatea (S) la 60°C. cm. % min. rnin.2 cu mentiunea ca temperatura mixturii asfaltice si a tiparelor trebuie sd fie majo-ratd cu 10°C fata de STAS.1.3. precum si din Tmbrdcdmintea gata executatd.. 1/10 mm Punct de Tnmuiere IB. .1. 4. %. 526.8 Instructiuni tehnice AND nr. min. 4.penetratie reziduald. 9 Conditii de Metoda de admisibilitate verificare 55-70 STAS 42 55 ' STAS 60 80 SR61 -20 STAS 113 . Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determind pe mixturi preparateTn laborator pentru stabilirea compozitiilor. Grad de compactare.revenirea elastica la 13°C.

5. °C. Compactarea mixturii asfaltice 4.4. Tn conformitate cu prevederile de la 3. 4. . din prezentul normativ si conform prevederilor SR 174-2 pet.3.2.3. Tntrucdt pierderea de temperatura sub limitele slabilite prin prezentul normativ conduce la transformarea acesteia Tntr-un material rigid. cu repartizor .2.1. Controlul fabricatiei bitumului modificat cu polimeri 4. • Controlul calitdtii Tmbrdcdmintii bituminoase executate. °C Amestec de agreqate naturale 180-190 Bitum modificat 165-175 Temperatura mixturii la iesirea din maiaxor.2.3.5. neutilizabil.3.2.2. Mixtura asfalticd se transporld Tn autocamioane basculante cu bena termoizolantd sau acoperite cu prelatd. din prezentul normativ.2.3. Asternerea mixturii asfaltice se face la temperaturi atmosferice de peste 15°C. respectiv al rafindriei.4. astfel: • Controlul fabricatiei bitumului modificat cu polimeri.1.5. Pregalirea slratului suporl conform pel. transportul si depozitarea se realizeazd conform Jnstructiuni tehnice privind executia Tmbrdcdmintilor bituminoase ciiindrate la cald realizate cu bitum modificat cu polimeri" . °C 170-180 4. Tn fimpul prepardrii bitumului modificat. 2.2.2. si se reia numai dupd uscarea stratului suport.3. ale bitumului modificat si ale mixturii asfaltice la iesirea din malaxor vor fi conform tabelului 13.2.1. 4.2.3.2. 4. Prepararea bitumului moaificat 4. Prepararea bitumului modificat se realizeazd Tn rafindrie sau pe santier. Controiul cafitafli lucrarilor Controlul calitdtii lucrdrilor de executie a Tmbrdcdmintii bituminoase cilindrate pe calea podurilor rutiere.3.3. Se interzice transportarea mixturii asfallice Tn autotransportoare cu bena nea-coperitd.1.526.. Bitumul pur.2. Asternerea mixturii asfaltice se realizeazd numai mecanizat._ • Numdrul minim de treceri al fiecdrui compactor va fi de 14.3. polimerul si bitumul modificat se verified de cdtre un labo-rator auforizat.2.4. Transportul mixturii asfaltice 4. veiificdrile constau Tn urmd toarele: .2. sau al antreprenorului. 130 4.2.2.3.4.2. la locul de preparare a mixturii asfaltice.3. Temperatura mixturii la asternere si la compactare trePuie sd se TncadrezeTn limitele prevdzuteTn tabelul 14.2. laboratorul producdtorului.3.finisor. 4. Tn cazul prepardrii aces-tuia pesantier.3. 4.I. Temperatura mixturii. Tn cazul prepardrii liantului Tn rafinarie.3.3. care sd asigure precompactarea mixturii asfaltice.1.160 la inceputul compactarii min.3.3.1.2. pct.3.3. 155 la sfar^itul compactarii min. la ajternere min.2.4.3.4.3. astfel Tncdt sd se realizeze asternerea mixfurii fdrd Tntrerupere. Asternerea mixturii asfaltice se executd Tn conditiile ardtate la pet.5.2. • Controlul stratului suport ca fazd determinantd.3. din prezentul normativ sau prescripfiilor SR 174-2.2.2.2. 2. Prepararea bitumului modificat. 4.3. independent.2.2. • Controlfil calitdtii materialeior. Asternerea mixturii asfaltice 4.3.4.1. 4. 3. 4.4.2. Necesarul mijloacelor de transport pentru mixtura asfalticd se sta bileste Tn functie de distanta de transport prin realizarea unei corelatii corespunzdtoare Tntre capacitatea acestora si cea a repartizatorului de asfalt.1.2. Prepararea mixturii asfaltice Mixtura asfalticd se prepard Tn conformitate cu prevederile SR 174-2 pet. 3.1.indicativ AND nr.3. 4.1. 4.2.3. cu precizarea cd temperaturile agregatelor naturale.3. din prezentul normativ si SR 174/2.7. 4.2. Executia rosturilor longitudinale si transversale.3. din prezentul normativ cu urmdtoarele precizdri: • Atelierul de compactare va fi constituit dintr-un compactor cu pneuri de 120 -160 kN si unul cu rulouri netede de 120 kN. Executia se Tntrerupe pe timp de ploaie sau vdnt.3. Prepararea si punerea Tn opera a mixturilor asfaltice cilindrate tip BAmP 4.1. • Controlul fabricatiei si punerii Tn opera a mixturii asfaltice. Rosturile longitudinale si transversale se executd conform pct. din beton asfaltic cilindrat tip BAm P se executd pe faze.2.1. min. Temperatura componentelor la prepararea mixturii asfaltice.6.2. Cornpactarea mixturii asfaltice se executd conform prevederilor de la pet.

din prezentul normativ si SR 174/2:1997. Calitatea bitumului modificat cu polimeri va fi atestatd prin buletine de Tncercare elaborate pe baza Tncercdrilor si analizelor de laborator. consta Tn efectuarea acestora pentru fiecare lot de materiale aprovizionat destinat executieijmbrdedmintii bituminoase pe calea podurilor rutiere. 4. STAS 539.3.3.5.2. 5. Filer de cqlcar: • Finete. 4. Controlul fabricatiei ?/' punerii Tn opera a mixturilor asfaltice BamP Controlul fabricafiei si punerii Tn opera a .4. • Verificarea omogenitdtii.3. din prezentul normativ.5.mixturilor asfaltice de tip BAmP se efectueazd conform pet.2.7. si 3.1. • Punct de Tnmuiere IB. • Revenire elasticd la 13°C. • Verificarea temperaturii de preparare a bitumului modificat. Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur sunt conform ST AS 175 si conform pet. 4. • Ductilitate la 13°C.09 mm. • Echivalent de nisip.1.3.2.1. 4.1.1.3.2.2. pct.2. 4. • Punct de Tnmuiere IB. 5.1.2.1.3. STAS 730.1. Verificdrile si determindrile ce se executd de laboratorul de santier constau Tn urmdtoarele: 4. la microscopul cu lumind fluorescentd. Controlul calitafii materialelor Tnainte de anrobare Materialele destinate fabricatiei mixturilor asfaltice cilindrate vor fi verificate Tn conformitate cu prescriptiile din standardele respective si cu conditiile ardtate la pct.2. 4.538. 3.2. • Coeficient de activitate.4. 3. • Granulozitate.3. Tnainte de Tnceperea lucrdrilor. STAS 730. STAS 4606.1.1.3.3.1. Bitum modificat cu polimeri: • Pehetratie la 25°C.1. • Continutul de fractiuni sub 0. • Umiditate. Nisip de concasaj: • Granulozitate.1.3. 4.2. Prepararea bitumului modificat cu polimeri se va efectua sub directa supraveghere a laboratorului autorizat conform reglementdrilor Tn vigoare.3. 4. • Coeficient de forma. STAS 4606.3.2. inde pendent si/sau de laboratorul furnizorului cuprind toate Tncercdrile si determindrile cerute de standardele de profil pentru materiale. Elemente geometrice .» Verificarea indicelui de instabilitate coloidald al bitumului. • Materii organice. Nisip natural: • Granulozitate.2. ind. Frecventa determindrilor prevdzute la punctele de mai sus.3.3. Candifii tehnice 5. STAS 42.1. Controlul calitatii Tmbracarnintii bltuminoase executate Controlul calitatii Tmbrdcdmintii bituminoase executate se efectueaza conform pet. Bitum: • Penetratie la 25°C.3. AND nr.3. • Ductilitatela25°C.3.1.3.2.4.SR61. STAS 42. 4. STAS 60. STAS 730. STAS 730. STAS 539.3.1.Criblura: • Natura mineralogicd (examinare vizuald). 4. STAS 730.1.3.3. din prezentul normativ.1.2. • Urmdrirea respectdrii dozajului de polimer. 4. BRACAMlNTE BITUMINOASA TURNATA EXECUTATA LA CALD DIN ASFALT TURNAT DUR 5.6.1.3.SR61. Verificdrile si determindrile ce se executd de un laborator autorizat. STAS 60. STAS 730. 4.5.3.4. din prezentul normativ. 4.

sunt ± 10%. efectuate conform STAS 1338/1. Emulsie bituminoasd cationicd cu rupere rapidd conform STAS 8877. confectionate conform STAS 1338/1.5. Profilul transversal.3. 5. Profilul transversal Tn curbe se executd conform STAS 863/1.4.4.1.4.537. 5.1. rosturi de dilatatie.5 mm/m pen-tru Tmbrdcaminti asternute mecanizat si de ±5 mm/m pentru Tmbrdcdminti tur-nate manual.5.5. pentru zona climaticd rece. 5.1. Tn aliniament. 5. 5.0% si respectiv mai mare de 4. se executd Tn forma de acoperis cu doud pante racordate Tn treimea mijlocie. 5. Maleriale 5. sunt prezentate in tabelul 15.1. Filerul trebuie sd fie din calcar sau cretd macinatd. nr.2.5%sau l.4.2 si trebuie sd Tndeplineascd condiliile din tabelul 17.3.D. amenajate cu pereti despdrlitori pentru si 40/50. fafd de valorile prevdzute Tn proiect. 5.. 5. 5. pentru asfaltul turnat dur sunt conform STAS 175 si cuprinse Tn tabelul 16.4. conform reglementdrilor tehnice Tn matarea rosturilor Tn zonele de contact ale sapei hidrofuge noase cu elementele de constructie (borduri. se determind pe cuburi si pe cilindri Marshall. nr. pentru si Tmbrdcdmintii colbitumi etc.1. Tn aliniament sunt de 2%.5%. este de 5 cm si se executd Tntr-un stratTn cazul turndrii mecanizate si Tn doud straturi Tn cazul turndrii manuale. evitarea amestecdrii si impurificarii agregatelor. • Nisip de concasaj sort 0-3 mm. Alte materiale D 25/40 D 5.2.4.2. • Tip D 40/50.3.1.4.1.1.1.1.3.4.1. Agregate naturale 5. 5.1.4. conform normativ indicativ A. Continutul optim de bitum Tn mixturile asfaltice de tipul ATD se sta-bileste prin studii preliminare de laborator.2. astfel Tncdt sd fie realizatd conditio de adezivitate prevdzuta Tn tabelul 15.0%dacd declivitateaTn profil longitudinal este de 2.537. guri de scurgere. Chit tiocolic.3. 5.1.1.6. 5.3. stabilitd constructiv. Deniveldrile maxime admise Tn lungul cdii pe pod. 5.1.1. Bitum 5.4.D.1.3. 5. pe platforme betonate.1.1. Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur 5. Tipul de aditiv si procentul acestuia Tn bitum se stabilesc prin Tncercdri prelim-inare de laborator de cdtre producdtorul mixturii asfaltice Tn vederea stabilirii necesitdtii aditivdrii bitumului.2.2.1. Aceste pante se pot reduce la l. Grosimea Tmbrdcdmintii din asfalt turnat dur.1. Abaterile limitd la panta profilului transversal sunt de ±2.3. 5. Aditiv tensioactiv pentru Tmbundtdtirea adezivitdtii bitumului la agregate naturale.2. Tn silozuri proprii.1.5.5. Abaterile limitd la grosimea straturilor. conform SR 667. Compozitia mixturii asfaltice respectiv iimitele procentelor sorturilor de agregate naturale din agregatul total. Fiecare tip si sort de agregate trebuie sd fie depozitate separat. Abateri la elementele geometrice 5. pentru zona climaticd caldd. conform datelor prevdzute de certificatul de conformitate a calitatii emis potrivit reglementdrilor Tn vigoare. 4.1. Caracteristicile tehnice ale tipurilor de bitum tip prevdzute de normativ AND indicativ nr.N.1. vigoare.0%.5.N.4. Pantele profilului transversal. conform normativ indicativ A.1.4.1.4.)..2.1.3.1. pentru amorsarea stratului suport. conform SR 667.1.3. Tipurile de bitum care se utilizeazd la prepararea asfaltului turnat dur sunt: • Tip D 25/40. 5.4. conform STAS 539.537.2.4. .2.1. Profilul longitudinal al traseului drumului si al podului sunt conform documentatiei tehnice de proiectare. Agregatele naturale care se utilizeazd sunt urrndtoarele: • Cribluri sort 3-8 mm.4. sub dreptarul de 3 m sunt de 3 mm Tn cazul asternerii mecanizate si respectiv 5 mm Tn cazul turndrii manuale.4. Caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur.1.

30 rest pan a la 100% 7.40* 40...2.0**** Condrtii de admisibilitate ATD 30.. 5.30 rest pan a la 100% 7..9. transportul si punerea Tn opera a asfaltului turnat dur se efectueazd conform STAS 175:87...0 1.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur se determine! pe mixturi preparate Tn laborator pentru stabilirea compozitiei pe probe de mix-turi prelevate de la malaxor si de la asternere precum si pe carote prelevate din Tmbrdcamintea executata.5*** 7..3. Adezivitate pe agregat etalon.2.0 • 0. 5. % 2 3 4 Filer si fractiuni din nisipuri sub 0. Utilaje si echipamente 5.2. cm.0.2.repartizatoare prevazute cu vibratoare Tn cazul asternerii mecanizate a mixturii. °C.2.instalatii speciale (malaxoare mecanice sau statii fixe) cu sau fdrdTncdlzire prea-labild a materialelor.instalatii pentru prepararea la cald a mixturilor asfaltice cilindrate prevazute cu malaxor cu sistem de Tncdlzire si mentinere a temperaturii si uscatoare .09 .4.40 40. cm -25°C.09 mm.Tncalzi-toare pentru filer.2..2.dispozitiv mecanic pentru executia amorsdrii stratului suport...3.2. 1 Criblura peste 3.Nr.1. 5. . %.. min.. % 2 3 4 Filer si fractiuni din nisipuri sub 0. Caracteristica 1 2 3 Penetratie la 25°C. Ductilitate la: .1. 5.2..4..40* 40..2.2.2. 5.15 mm. % Filer si nisip 0.. 1/10 mm Punct de Tnmuiere 4 5 6 7 8 9 Punct de rupere Fraass. conform STAS 175: .09 mm..2. min. % Filer si nisip 0. Amorsarea se executd mecanizatTn conditiile prezentate la pct. Solubilitate Tn solvent! organici. Suprafata proaspdt turnatd se trateazd cu 2-3 kg/m2 nisip sort 0-3 si se compacteazd cu rulouri usoare de 40-50 kg...2. % din masa Condifii de admisibilitate D 25/40 D 40/50 25. Asternerea se executd mecanizat cu repartizatoare prevazute cu vibratoare sau manual cu driscd.15 mm.998 80 tvletoda de verificare STAS 42 STAS 60 SR61 STAS 113 STAS 5489 STAS115 STAS 8099 STAS 35 STAS 10969/3 Condrtii de admisibilitate ATD 30. min. %.9.2. 180°C.55** 20.2.2.60 25 50 -10 260 99..1.09 .. dotate cu echipamente de dozare a componenlilor (dis-pozitive de cdntdrire sau dozare volumetricd). Transportul se face Tn autotransportoare prevazute cu dispozitive de amestecare si de Tncalzire sau Tn malaxoare mecanice mobile.3. min. 3. Pregatirea stratului suport 5. Nr. cu urmdtoarele precizari: 5. Temperatura la asternere a asfaltului turnat dur este de min.5.2. din prezentul normativ sau STAS 11348.67 ' 55. 5. 5.1. max..1.2.9.55** 20..5*** 7. Punct de inflamabilitate Marcusson. % din masa Nr.0 2..15 mm. crt.3.5°C. Pregatirea stratului suport.1. % Confinut de bitum. . conform pct. constituie faza determinants pentru continuarea lucrarilor. Pentru asternere.9. g/cm3. . Prescriptii generate de execufie 5. Prepararea si punerea Tn opera a asfaltului turnat dur Prepararea...1.2.50 57. 5.3. °C. conform STAS 175: . Specificatii crt. max.0 80 -12 260 99.3. 3.3.5. Continut de parafind.15 mm.0**** 5. min... Pentru preparare.3. 1 Criblura peste 3. Specificatii crt.2.....5. Densitate la 15°C. din prezentul normativ... % Confinut de bitum. min.0 2.0.

5. astfel: • Controlul calitdtii materialelor.3.2.2.2. Condi fit tehnke 6. 5. permanent.Bitum: . STAS 730.Controlul calitatii materialelor 5.respectarea succesiunii de introducere a materialelor Tn procesul de preparare.1.1.2. privind compozitia mixturii asfaltice.3. Filer de calcar: . Verificarea compozi)iei mixturilor aslallice de 1ipul asfalfului turngt durTn timpul prepardrii pe probe prelevate de la malaxor (2 x 10 kg pentru fiecare 200 tone de mixturd fabricatd sau /lucrare cdnd cantitatea este mai mare de 2001) prin: . 5. .3.2.1. 140°C.1.3.1.2.respectarea durafei de malaxare Tn conformitate cu prescriptiile STAS 175. 5. Controlul calitatii fmbracamintii bituminoase executate 5. 5.3. • Granulozitate.1.1.1. .1. Finete. 5. • Controlul fabricatiei si punerii in opera a asfaltului turrtat dur. 5.1.09 mm. • Continutul de fractiuni sub 0.4. Pentru sporirea rugozitdfii Tn zonele periculoase suprafata se cluteazd cu 6-8 kg/m2 de criblurd 8-16 mm bitumata si se compacteazd cu un rulou de aproximativ 100 kg.3.Controlul stratului suport ca fazd determinants.respectarea temperaturilor tehnologice a agregatelor naturale si a bitumului atunci cdnd acestea sunttncdlziteTn prealabil. MORTAR ASFALTIC TURNAT CA STRAT DE PROTECT! E SAU DE EGALIZARE PENTRIJ CALEA PE POD 6.3. la cererea beneficiarului si constd Tn verificdrile mentionate la pet. permanent.5. Controlul Tn timpul prepardrii: . Tnainte de Tnceperea lucrdrilor.Criblura: • Natura mineralogica (examinare vizuala). • . 5.1.3. Penetratie la 25°C. Nisip de concasaj: • Granulozitate.3. conform STAS 1348-87.1. 6.3.1.3. Elemente geometrice 6.1.1.2. conform STAS 1338/2.3.3. La turnarea mortarului asfaltic se vor respecta conditiile impuse de proiectul de executie pentru profilul transversal si longitudinal.1.1.3. Tn caz de litigiu. din asfalt tumat dur se executd .2.1. independent si/sau la laboratorul anteprenorului pentru toate materialele conform standardelor de profil. STAS 730.3. STAS 60. Grosimea stratului de mortar asfaltic turnat se stabileste constructiv si prezintd valori de 1 pana la 2 cm. 5.5. • Umiditate.3.2. STAS 730.verificarea continutului de bitum conform STAS 1338/2. 5. .• Controlul calitdtii Tmbrdcdmintii bituminoase executate. Ductilitatela25°C. STAS 539.3. STAS 730. STAS 730. Frecventa determindrilor prevdzute la punctele de mai sus. • Punct de Tnmuiere IB. ST AS 42.SR61.1.verificarea granulozitdtii agregatului natural. STAS 539. la fiecare sarjd.2.3. 5. . Verificarea respectdrii elementelor geometrice se face Tn conformitate cu prevederile SR 174/2. Controlul fabricatiei si punerii Tn opera 5.3.1.3. Controlul calitdtii Tmbrdcdmintii bituminoase executate se face dupd minim 20 zile de la darea Tn circulate prin metode nedistructive sau pe carote. Controlul calitdtii materialelor la un laborator autorizat. 5. • Coeficient de forma.verificarea caracteristicilor fizico-mecanice.1. constd Tn efectuarea acestora pentru fiecare lot de materiale aprovizionat destinate executiei Tmbrdcdminfii bituminoase pe calea podurilor rutiere.1.1.2. . Controlul calitatii lucrarilor Controlul calitatii lucrdrilor de executie a Tmbrdcdmintii bituminoase pe calea podurilor rutiere. . Verificarea materialelor Tn laboratorul de santier: 5.3.1. 6.1. • Coeficient de activitate. Tratarea suprafetei se efectueazd cand mixtura are o temperatura de 130°C si max.5.

cm.4.1. 1 2 3 Caracteristici Densitate aparenta. Nr. 12 Tabelul 20 Nr. b) metoda RTFOT . min.penetratia reziduala..D nr. Adezivitate pe agregat etalon. kg/m3.0 100 4 5 6 7 Punct de rupere Fraass.5.2. min. este prezen-tatdTn tabelul 19.5.4. 1 2 3 4 Specificafii Continut de agregate peste 3. -13 250 99.20 25.. min.ductilitatea reziduala la 250C.2. % vol.15 mm.Materiale 6.6. nr. 6. cu un poanson cu sectiunea de 500 mm2 mp . Pregatirea stratului suport. conform STAS 539. .N. %. 6.3.pierderea de rnasa.80 49.3. min. Compozitia mortarului asfaltic turnat. Continut de parafina.55 Ductilitate la: -5°C. %.995 80 Metoda de verificare ST AS 42 STAS 60 SR61 STAS113 STAS 5489 STAS 115 Instructiuni tehnice A.1 .. din prezentul normativ sau STAS 11348.. Densitatefa 15°C.1.1..1 1.2..cresterea punctului de Tnmuiere.4.8 8 9 10 Stabilitate ia Tncdlzire Tn strat subfire la 163°C: a) metoda TFOT: .15 6. Agregatul natural care se utilizeazd este nisipul de concasaj sort 0-3. max.2.25°C. 1/10 mm Punct de Tnmuiere 60. crt.. 1 2 3 Caracteristici Tip D 60/80 Penetrcrfie la 25°C... . conform SR 667.9 50 10 50 2... .2.537 prezentateTn tabelul 18. Bitum tip D 60/80.1. conform pct.2. Compozijia si caracteristicile fizico-mecanice ale mortarului asfaltic turnat 6.. max.. cu caracteristici tehnice conform normativ indicativ A.3.1. min. mm Conditii de admisibilitate 2150 0.. nr. cm.3.. % Filer si fractiuni din nisipuri sub 0.2.N.0 0. cm. %.ductilitatea reziduald la 25°C. Utilaje si echipamente. %. Agregate naturale 6. cm . % Filer si nisip0.2. 6.N. .1.2. min.1. aplicata t de 30 rnin.2. . Caracteristicile fizico-mecanice ale mortarului asfaltic turnat se deter-mind pe epruvete cubice si sunt conform tabelului 20.09 .1. .09 mm.. Filerul trebuie sd fie din calcar sau cretd mdcinatd.2. Patrunderea la 40°C sub o forfa de 525 N. % Continut de bitum.penetratia reziduala. Pre$aipiii generate de execufie 6.2.D. min. din prezentul normativ sau STAS 11348-87. conform STAS 11348. max.1. °C. 50 10 50 0. °C. Alte materiale.2. 6. % . %.1. . °C.1. conform pct.15 mm.1. max.5. 6.D. 536 STAS 8099 STAS 35 STAS 10969/3 Tabelul 19 Nr. min. crt.pierderea de masa. °C.1.1.cresterea punctului de Tnmuiere.0 0.din prezentul normativ sou STAS 175.. Absorbtia de apd.1..35 rest pdnd la 100% 11. 4. crt. 6. g/crn . 3. Punct de inflamabilitate Marcusson.2. conform pct. rnin. 535 Instructiuni tehnice A. % din masd Conditii de admisibilitate 5. max.2. Solubilitate in solvent! organici. max. min. min.

Controlul cnlitatii lucrarilor 6. 537.1.. mm. cu ajutorul unui poanson avdnd~ secfiunea de 500 mm2.5.N. conform STAS 539. 7.30 rest pana la 100% 7.1.. Agregatele naturale: • Nisip natural sort 0-3.3 cm. tip D 40/50. Reducerea rezistentei la compresiune dupd 28 zile imersie ! n apa la temp. % max. transportul si punerea Tn opera a mixturilor asfaltice tur-nate de tipul MAT se efectueazd conform STAS 175.4. Prepararea si punerea Tn opera a mortarului asfaltic turnat 6.2. Indice de curgere (fluaj) (1) la 60°C.2. 6.5.5.3.5 10 1. FALT TURNAT PENTRU EXECUTIA IMBRACAMINTH PE TROTUARE LA GALEA PE POD 7. Condifii tehnice 7.2. Bitum.3. crt. cu caracteristici tehnice conform normativ indicativ A.3.2.verificarea caracteristicilor fizico-mecanice.1.2. prezentate Tn tabelul 15 din prezentul normativ.D.6.09 mm.1..15 4.. 6.. 7. min. Materiale 7. Verificdri pentru compozitia mortarului asfaltic si a caracteristicilor fizico-mecanice. Caracteristici pe cilindri Marshall Stabilitate (S) la 60°C.1. 6. ca strat de protectie a hidroizolatiei sau ca strat de egalizare se aplicd dupd amorsarea acesteia cu emulsie.5 .1. Compozitia asfaltului turnat. % din masd Conditii de admisibilitate 30. din prezentul normativ. aplicata timp de 30 min. .1. Controlul calitajii Tmbrdcdminfii executate 6. crt. nr.. 7.1. pe probe luate de la malaxor sau de la astemere prin: .4.5 Tabelul 22 Nr.3. % Filer si nisip 0. Nr. Patrunderea la 40°C sub o forja de 525 N.1 3.15-7.3. Mortarul asfaltic turnat.1.15 mm. Verificarea respectdrii elementelor geometrice pe parcursul executiei.3. • Nisip grduntos (pietris) sort 3-7.. Verificarea materialelor. 1 2 3 4 Specificatii Nisip graunfos 3.. de 22 C..2. conform prevederilor standardelor de materi-alesi pct. Verificarea compozitiei si a caracteristicilor fizico-mecanice.„9.1.2.0 1. conform SR 662.2.verificarea granulozitdtii agregatului total din mixtura.2.1. 6.3. Asfalt turnat 2400 0. min.1.. 6. Verificarea stratului suport ca faza determinantd.1.1.0 1.1. conform STAS 1338/1.40 20. kg/m . Absorbjia de apa.3.5.1.1 mm. conform STAS 174/2.1.2. Prepararea.2. 6. 6. Grosimea Tmbrdcdmintii pe trotuare se stabileste constructiv si are val-ori cuprinse Tntre 2.3. % Confinut de bitum.3. 7.3.3..5.3. Elemente geometrice 7. min.09 . conform STAS 1338/1.Filerul trebuie sd fie din calcar sau cretd mdcinatd. Agregate naturale 7..1.1. conform STAS 175. conform SR 662.1. Rezistenta la compresiune la 50°C N/mm2.. mm..1. kN.verificarea continutului de bitum. Caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat prezentatd sunt Tn conform .2.2. 3.3.3.2. % Filer $i fractiuni din nisipuri sub 0.2.1. Controlul procesului de preparare a mortarului asfaltic turnat.2. A 1 2 3 4 5 6 B 1 2 Caracteristici Caracteristici pe cuburi: Densitate aparenta. min. conform STAS 175-87 este tabelul21.5 F Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat 7. % vol Rezistenta la compresiune la 22°C N/mm2. .

Prepararea asfaltului turnat.5. Recepfia prelim'mara 8.verificarea continutului de bitum..1.1. 7.4. din prezentul normativ.2. Receptia finald se va face la un an de la data efectudrii receptiei preliminare.1.conform STAS 1338/2.verificarea granulozitdtii agregatului natural.3.3.3.2.2.Tn conformitate cu standardele de materiale si pet. 8.2. 7. Recepfia finals 8. conform STAS 1338/2. Tn mod corespunzdtor si la termenele stabilite.5.3. Verificarea materialelor.3.1. Eventualele degraddri ce aparTn termenul de garantie a lucrdrii execu-tafe. Transports asfaltului turnat se faceTn transportoare de asfalt turnat (TAT) prevdzute cu dispozitive de amestecare ?i de Tncdlzire sau Tn malaxoare mecanice mobile prevdzute cu sisteme de Tncdlzire.verificarea caracteristicilor fizico-mecanice.2. 7. timp Tn care se va face verificarea comportdrii Tn exploatare a lucrdrii executate si se vor realiza eventualele remedieri ale deficientelor apdrute Tn perioada de garantie.2. Controlul calitafii lucrarilor 7.1. Presetipfii generate de execufie 7.1.STAS 175 si sunt prezentate Tn tabelul 22.1.3. 8. Receptia preliminard se face la eel putin o lund de la darea lucrdrii Tn circulate. J.3. RECEPTIA LUCRARILOR 8. pentru rnixturile prelevate la preparare si la asternere si consta Tn: .2. 5. . Comisia de receptie va examina lucrarea executatd conform documen-tatiei tehnice aprobate si documentatiei de control Tntocmite Tn timpul executdrii. Tn caz de litigii.1. 8.3.3. pe cheltuiala acestuia.2. 8. precum si propunerile facute de comisia de receptie preliminard vor fi remediate de constructor. conform STAS 175 si conform pct. din prezentul normativ.Verificarea compozitiei si caracteristicilor fizico-mecanice. 7.3.2.1.4. .2. Verificarea stratului suport ca fazd determinants 7. conform STAS 175 si pct. 7. Punerea Tn opera a asfaltului turnat se efectueazd manual. . 7. Verificarea Imbrdcdmintilor executate.2. din prezentul normativ. 8.2. Documented tuturor verificdrilor stabilite conform acestui normativ fac parte din documentatia receptiei preliminare si se predau beneficiarului lucrdrii pentru a fi gestionate Tn cartea podului.1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful