EXEMPLU DE CALCUL CU PROGRAMUL

ROBOT STRUCTURAL ANALYSIS PROFESSIONAL 2009
HALĂ PARTER – STRUCTURĂ METALICĂ
În exemplul următor vom prezenta o hală parter cu structura de rezistenţă din
profile metalice.
Configuraţia halei va fi următoarea:
− o deschidere de 18m
− 7 travei de câte 6m
− înalţimea la margine a halei 5m iar la coamă 6m.
− suprafaţa construită 18x42=756mp
Soluţia constructivă folosită este formată din cadre rigide, articulate la bază şi
contravântuite pe direcţia longitudinală a halei. De asemenea se vor prevede
contravântuiri şi la nivelul acoperişului.
Pentru a se optimiza consumul de material, cadrul transversal se va realiza
folosind vute la îmbinarea stâlp-grindă şi la coamă, astfel încât secţiunile să
urmărească variaţia momentului încovoietor.
Hala va fi amplasată în zona Bucureşti.
Încărcările aplicate pe structură sunt următoarele:
1. Greutatea proprie a elementelor (tip permanent) – este calculată în mod
automat de către program în momentul definirii primului caz de încărcare
permanentă.
2. Greutate învelitoare (tip permanent) – 30daN/mp
3. Încărcare utilă la nivelul acoperişului (tip variabil Live1) – 50daN/mp
4. Încărcare din zăpadă(tip variabil Zăpadă): 128daN/mp
5. Încărcare din vânt (tip variabil Vânt):
▪ presiune: 50daN/mp
▪ sucţiune pe direcţia vântului: 20daN/mp
▪ sucţiune pe direcţie perpendiculară vântului: 50daN/mp
Obs: Se vor defini 2 cazuri de vânt pentru cele două direcţii principale ale clădirii
(Vânt X şi Vânt Y)
6. Încărcare din seism: caracterisicile spectrului seismic se vor introduce
conform normativului P100-2006. Pentru Bucureşti, pentru acest tip de structură
avem următoarele valori:
▪ ag/g=0,24
▪ q=4 (factorul de comportament – funcţie de tipul structurii)
▪ factor de importanţă = 1
▪ β0=2,75
▪ Tb=0,16
▪ Tc=1,6s
▪ Td=2

Pentru calculul şi dimensionarea structurii se vor crea combinaţii de incărcări
în două moduri:
1. Combinaţii manuale: conform normativului CR0-2005 se vor crea
combinaţii de către utilizator.
2. Combinaţii automate: create de către program conform normativului
EN1990:2002.
La pronirea programului se deschide fereastra de mai jos, în care utilizatorul
trebuie sa aleagă tipul de structură ce urmează a fi calculat.
În cazul de faţă de va alege a doua pictogramă de pe rândul 2, tip de calcul ce
se pretează pentru orice tip de structură: cadre, pereţi structurali, structuri mixte.

Înainte de începerea modelării structurii se vor alege opţiunile din Preferinţe
si din Preferinţe de lucru. Acest lucru se poate face prin accesarea comenzilor
Preferinţe si Preferinţe lucru din meniul Unelte (Tools).
Pentru selectarea limbii de lucru, a setărilor regionale şi a limbii de generare a
documentaţiei se accesează fereastra de Preferinţe:

În afară de opţiunile de limbă, în partea stângă a ferestrei se regăsesc mai
multe opţiuni ce permit personalizarea ecranului de lucru în program. Pentru mai
multe detalii legate de aceste opţiuni se poate consulta modulul de ajutor din
program.
Vom detalia în continuare opţiunile disponibile în fereastra de Preferinţe de
lucru:
În fereastra de mai jos se pot selecta unităţile de măsură pentru dimensiuni.

În aceasta fereastră se pot selecta unităţile de măsură pentru forţe:

În fereastra următoare se pot selecta unităţile de măsură pentru alte mărimi
folosite în Robot.

Pentru toate unităţile de măsură, se poate selecta în dreptul fiecăreia precizia
de afişare a acestora.
De asemenea există posibilitatea de editare a unitătilor de măsură sau chiar de
a adăuga alte unităţi de măsură, precizându-se şi raportul de transformare între
acestea. Acest lucru se poate realiza în fereastra următoare:

Pentru alegerea materialelor ce vor fi folosite în proiectul curent se va accesa
din partea stângă, din strctura arborescentă opţiunea de materiale. Fereastra preferinţe
de lucru va afişa următoarele opţiuni:

Pentru selectarea materialelor aferente unei anumite ţări se selectează în
câmpul Materiale, baza de date aferentă ţării unde este proiectată structura. În partea
dreapta se pot selecta calitatea implicită a materialelor ce vor fi folosite pentru
definirea tipurilor de elemente oţel, beton, aluminiu sau lemn. Pe parcursul
proiectului aceste materiale pot fi modificate fară a fi nevoie să se acceseze această

În ultimul panel se pot introduce de către utilizator şi alte tipuri de materiale cum ar fi cărămidă. În fiecare dintre acestea se pot vizualiza. beton. În fereastra următoare se pot selecta bazele de date pentru secţiuni ce se vor folisi pentru definirea elementelor de tip bară. modifica şi adăuga materiale la baza de date cu materiale selectată. Acest lucru se va face în fereastra următoare: După cum se poate observa. Prin apăsarea butonului Modificare se pot vizualiza. . BCA. etc.fereastră. aluminiu şi lemn. după cum indică şi titlurile acestora. în partea superioară a ferestrei sunt disponibile mai multe panele selectabile. caracteristicile tipurilor uzuale de materiale: oţel.

şuruburi. Îmbinările metalice se pot calcul cu ajutorul codului EN 1993-1-8:2005 (Eurocode 3). În fereastra următoare se pot selecta codurile de dimensionare ce vor fi folosite pentru calculul elementelor definite în structură. şuruburi de ancorare. încărcări standard. în Robot sunt disponibile codurile româneşti pentru dimensionarea elementelor din oţel (STAS 10108/0-78) şi beton armat (STAS 10107/0-90). soluri. După cum se poate observa. Robot Structural Analisys Professional se are predefinite o gamă largă de baze de date de profile folosite în toată lumea. . bare de armătură şi plase sudate.Prin apăsarea butonului se pot adăuga şi alte baze de date de secţiuni. Tot în această structură arborescentă. subordonate opţiunii baze de date se pot alege bazele de date pentru încărcări mobile.

subordonată celei de Coduri dimensionare. După cum se poate observa în Robot au fost implementate ultimele normative româneşti pentru zăpadă (CR1-1-3:2005) şi vânt (NP082-04). această opţiune nu mai este disponibilă. În fereastra Preferinţe lucru vor apare următoarele opţiuni: Prima opţinune din fereastră se referă la codul conform căruia se vor realiza combinaţiile automate de încărcări. Aferent acestui cod se atribuie încărcărilor şi coeficientul de siguranţă ce va fi luat în calcul. În Robot este disponibil atât normativul P100-2006 cât şi normativul vechi de seism P100-92 (poate fi util pentru verificarea unor structuri calculate înainte de apariţia normativului în vigoare). Pentru alte tipuri de structuri sau pentru structuri care nu au o geometrie regulată se recomandă calculul şi modelarea manuală a încărcărilor din zăpadă şi vânt. Daca se selectează orice alt tip de structură. Calculul automat al acestor încărcări se poate realiza numai pornind în fereastra de start a programului de al o structura de tip cadru 2D. Ultima opţiune din această fereastră permite selectarea normativului pentru calculul seismului. Modulul de generare automată a încărcărilor din zăpadă şi vânt se pretează pentru structuri de tip hală.Pentru selectarea normativelor de încărcări ce se vor folosi în proiect se va selecta din structura arborescentă opţiunea Încărcări. În fereastra următoare se pot selecta opţiunile pentru analiza structurii: . A doua opţiune permite selectarea normativului pentru calculul automat al încărcărilor din zăpadă si vânt.

se recomandă selectarea metodei Skyline. de exemplu când la calcul se obţine mesaj de instabilitate dar fără a se preciza nodul în care această intabilitate apare. Pentru mai multe informaţii se poate accesa opţiunea de Ajutor din Robot. Analiza neliniară şi Analiza seismică. Aceste opţiuni vor fi prezentate într-un curs avansat. Observaţie: În unele cazuri. în funcţie de tipul acesteia. subordonate opţiunii Analiza structurii se regăsesc ferestrele în care se aleg parametri impliciţi pentru Analiza modală. şi prezintă următoarele setări: .În această fereastră se poate selecta medoda de rezolvare a sistemului de ecuaţii. În acest mod se identifică unde apare instabilitatea şi se pot lua măsuri pentru eliminarea acesteia. În acest fel programul selectează metoda de rezolvare adecvată şi cea mai rapidă pentru calculul structurii. După rezolvarea problemei de instabilitate se recomandă selectarea optiunii Auto pentru a se putea calcula cât mai rapid structura. Ultima fereastră de opţiuni din Preferinţe de lucru se numeşte Paramatri de lucru. În structura arborescentă din partea stângă. În mod implicit este selectată opţiunea Auto.

Primul pas este generarea geometriei structurii. putem trece la generarea modelului de calcul. După această scurtă prezentare a preferinţelor de lucru din Robot. În acest fel preferinţele selectate se vor păstra şi pentru următoarele proiecte ce se vor realiza în program. şi bifarea opţiunii de Ajustare discretizare automată. se poate selecta opţiunea Înregistrare parametri curenţi ca impliciţi. Sistemul de axe se poate defini fie prin selectarea din meniul Geometrie a opţiunii Definire axe. După ce se ajustează toate aceste preferinţe. Se recomandă selectarea tipului de discretizare Normal. În acest moment se deschide următoarea fereastră: .În această fereastră se pot selecta opţiunile implicite pentru generarea discretizării. Pentru aceasta este necesară definirea unui sistem de axe de coordonate ce ne va permite modelarea elementelor structurale prin definirea lor grafică la intersecţia de axe. Nu mai este nevoie să se ajusteze de fiecare dată aceste opţiuni la pornirea unui nou proiect. fie prin apăsarea butonului disponibil pe bara de butoane din dreapta ferestrei principale.

.Această fereastră conţine 3 panele. Similar se vor introduce şi axele pe celelalte direcţii.Y şi Z. conform ferestrelor prezentate mai jos. cate unul pentru fiecare direcţie a sistemului de coordonate X. Pentru axele pe direcţia X se vor introduce datele din fereastra de mai sus.

În acest moment în fereastra principală sunt afişate axele structurale: .După introducerea datelor pentru generarea axelor pe cele trei direcţii se apasă pe butonul Aplicare.

În partea stângă a ferestrei principale se poate activa prin click cu mouse-ul bara de butoane ce permite defilarea prin axele structurii: În acest moment se poate începe definirea elementelor de tip bară ce compun structura de rezistenţă. sau prin apăsarea butonului din bara de butoane Definire structură. prezentată mai jos: În această fereastră se apasă pe butonul elemente: • Stâlp cadru • Stâlp închidere • Grindă cadru • Grindă longitudinală • Pană • Portal • Cv orizontale şi se definesc următoarele tipuri de . Acest lucru se face prin accesarea din meniul Geometrie/Parametri cod a opţiunii Tip element oţel/aluminiu. În acest moment se deschide fereastra Tip element – STAS 10108-0/78. Observaţie: dacă această bară nu este activată atunci ea se poate accesa prin apăsarea pe butonul din bara de butoane din partea dreaptă a ferestrei principale. Pentru a defini un element de tip bara mai întâi trebuie definite tipurile de bare ce se vor folosi.

selectând tipul de bară şi sectiunea pentru fiecare element în parte..Vom începe prin definirea elementelor cadrului principal. sau prin apăsarea pe butonul Folosind fereastra Bare se definesc pe rând elementele cadrului principal. Sectiunile folosite pentru definirea cadrului de fronton sunt următoarele: • stâlpi de cadru HEA320 • grinzi de cadru IPE500 • stâlpi de închidere IPE300 După definirea cadrului de fronton în fereastra principală se va afinşa următoarea imagine: . Elementele se definesc grafic în fereastra principală cu ajutorul intersectiilor de axe. Elementele de tip bară se definiesc prin accesarea din meniul Geometrie a comenzii Bare.

.

Deoarece vom dori sa reducem consumul de oţel. astfel încât să mărim capacitatea portantă a grinzii în zonele de moment maxim.. la capete şi la coamă.Stâlpi de fronton au fost rotiţi cu ajutorul comenzii Unghi gama din meniul Geometrie/Proprietăţi.. la acest cadru rigid vom defini vute pe grindă. din meniul Geometrie/Atribute adiţionale sau prin butonul din bara Geometrie structură. . Acest lucru se face prin selectarea comenzii Rigidizari. prin selectarea pictogramei . Aceeaşi comandă se mai poate accesa si din bara de butoane Geometrie structură.

.Folosind comanda Translaţie din meniul Editare/Editare sau prin apăsare pe butonul se copiază cadrul de fronton şi la capătul opus al structurii.

pornid de la cadrul de fronton. prin selectarea doar a stâlpilor si grinzilor de cadru: .Similar se copiază şi cadrele intermediare.

cu ajutorul comenzii de translaţie prezentată mai sus. se copiază elementele şi pe partea opusă: .În continuare se vor defini grinzile longitudinale şi contravântuirile verticale. Acest lucru se poate realiza mai uşor prin selectarea vederii în planul Y0Z. Pentru grinzile longitudinale s-au folosit profile IPE200. iar pentru elementele ce formează portalul şi cele de legătură de la mijlocul stâlpilor s-au folosit profile din ţeavă pătrată TCAR100x4 După definirea acestor elemente pe una dintre laturi.

.Pentru modelarea panelor se vor defini puncte ajutătoare pe grinda de cadru.. din meniul Editare sau cu ajutorul pictogramei . cu ajutorul comenzii Împărţire..

Pentru a defini mai uşor panele şi contravântuirile din acoperiş se va defini un sistem local de coordonate în planul acoperişului. sau cu ajutorul pictogramei . În acest plan se definesc panele din profil IPE140 şi contravântuirile orizontale din profil CAE 70x7 (Cornier cu aripi egale). Acest lucru se va face prin comanda Definire sistem local prin 3 puncte din meniul Vedere/Lucru în 3D sau cu ajutorul pictogramei . După definirea acestor elemente. . acestea se pot selecta şi se pot copia şi pe cealaltă pantă a acoprişului cu ajutorul comenzii Oglindire verticală din meniul Editare/Editare.

Acest lucru se realizează cu ajutorul comenzii Decalări. sau cu ajutorul pictogramei . ...Pentru pane se poate defini şi o decalare astfel încât acestea să aibă în modelul matematic poziţia reală. peste grinda de cadru. Se defineşte un nou tip de decalaj numit Pană. În panelul relativ se selectează poziţia secţiunii şi a axei conform ferestrelor de mai jos. din meniul Geometrie/Atribute adiţionale.

În câmpul Raportat la obiectul nr. Se apasă pe butonul Adăugare. se va scrie numărul uneia dintre grinzile pe care stau panele. Acest tip de decalaj se aplică pe pane cu ajutorul ferestrei următoare: .

Se vor defini reazeme articulate la baza stâlpilor. Elementele se vor modela astfel: – grinzile longitudinale. nu şi greutatea aferentă cadrului. Relaxările se definesc cu ajutorul comenzii Relaxări din meniul Geometrie sau prin accesarea pictogramei . . contravântuirile orizontale şi verticale şi panele se vor modela ca elemente dublu articulate. trebuie definite relaxările pe elementele structurale. astfel încât aceştia să preia doar vântul. pentru a modela comportarea reală a elementelor în structură. Acest lucru se realizează cu ajutorul comenzii Reazeme din meniul Geometrie sau prin selectarea pictogramei . – Stâlpii de închidere se vor lega articulat de cadrul de fronton. De asemenea.Următorul pas constă în definirea reazemelor pentru structură.

.Pentru stalpii de închidere se va defini următorul tip de relaxare: Odata cu această operaţiune se finalizează modelarea geometriei structurii. reazemelor şi relaxărilor.

cu această ocazie închizându-se şi fereastra. În fereastra nou deschisă se va introduce valoare încărcării ce se doreşte a se aplica pe bare. pe care se doreşte a se aplica această încărcare (în cazul nostru panele centrale ce au suprafaţa aferentă de 3m.În continuare vom defini încărcările pe structură: Din meniul Încărcări se alege comanda Definire încărcări. în concordanţă cu suprafaţa aferentă acestora. Se vor defini următoarele cazuri: 1. După introducerea valorii se apasă pe butonul Adăugare. Greutate proprie – tip permanent 2. Pentru panele de margine se vor defini valori mai mici ale încărcării. Observaţie: primul caz de încărcare permanentă. Pentru aplicarea încărcărilor pe elemente se selectează comanda Definire încărcări din meniul Încărcări. Zăpadă – tip zăpadă 5. Vânt Y – tip vânt După definirea tipurilor de încărcări se poate trece la aplicarea valorilor încărcărilor pe structură. Acest lucru are ca efect deschiderea unei ferestre în care se vor defini toate tipurile de încărcări ce se vor aplica pe structură (exceptând seismul care se definişte separat). Se aplică încărcarea prin selectarea cu mouse-ul a fiecărei bare în parte. şi se selectează panelul Bare. Se alege prima pictogramă Încărcare uniformă. Utilă – tip Live1 4. Vânt X – tip vânt 6. În cazul nostru am definit pentru cazul învelitoare valoare de -67. . Învelitoare – tip permanent 3.5 pe direcţia Z a sistemului global de coordonate. numit de noi greutate proprie se calculează în mod automat de către Robot ca greutate proprie a elementelor structurale definite în model.

Similar se vor aplica si restul de încărcări pe structură. selectând pe rând fiecare tip de încărcare definit. Rezultatul aplicării încărcărilor este următorul: Încărcare din învelitoare: .

Încărcare utilă: Încărcare din zăpadă: .

Încărcare din vânt pe direcţia X: Încărcarea din vânt pe direcţia Y: .

În acest moment se va deschide o fereastră nou. Pentru a putea defini analiza de tip seismic este nevoie ca în prealabil să se definească o analiză de tip Modal. Acest lucru se face prin selectarea comenzii Nou din fereastra curentă (Tip analiză). .După aplicarea tuturor acestor încărcări se poate vizualiza sub formă de tabel încărcările şi valorile încărcărilor aplicate pe structură. Acest lucru se poate face din meniul Încărcări comanda Tabel încărcări: Pentru definirea seismul se procedează în felul următor: din meniul Analiză se alege opţiunea tip analiză.

.

iar după calcul. În fereastra nou deschisă se vor introduce caracteristicile zonei seismice în care se construişte structura. După generarea analizei de tip modal. dacă este necesar acesta se poate mări. . se apasă butonul OK şi va apare fereastra în care se definesc opţiunile pentru analiza modală: În această fereastră se va selecta numărul de moduri de vibraţii ce va fi calculat în această analiză modală. Modificarea numărului de moduri de vibraţie necesită ulterior recalcularea structurii. doarece rezultatele vor fi expirate. Momentan se poate merge mai departe folosind numărul de moduri implicit 10. conform normativului P100-2006.După selectarea tipului de analiză Modal. devine disponibilă analiza de tip seismic. Pentru aceasta se va apăsa din nou pe butonul Nou şi se va selecta analiză de tip Seismic. Aceste caracteristici au fost prezentate la începutul acestui document şi se vor regăsi în fereastra de mai jos.

Prin apăsarea pe butonul Definire direcţie se acceseză următoarea fereastră: .

După definirea tuturor încărcărilor. Însă mai trebuie adăugate şi celelalte încărcări conform normativelor în vigoare. Pentru ca spectrul seismic să fie calculat corect este necesară definirea încărcărilor ce vor fi convertite în mase participante la seism. inclusiv seismul se poate trece la definirea combinaţiilor de încărcări. iar încărcările variabile exceptând vântul se vor converti în mase cu coeficientul 0. altele decât greutatea proprie a elemetelor definite în model se vor converti în mase cu coeficientul 1.4. Definirea manuală a combinaţiilor de încărcări se face cu ajutorul comenzii Combinaţii manuale din meniul Încărcări. În mod implicit programul ştie să ia în calcul ca masă participantă la seism greutatea proprie a elementelor structurale. Vântul nu este încărcare ce participă ca masă seismică.Se vor selecta din această fereastră opţiunile Grup 1. Observaţie: încărcările permanete.4. Grup 2 şi Grup 3 din zona Combinaţie Newmark. În cazul nostru se va adăuga învelitoarea cu coeficient 1 şi utila+zăpada cu coeficient 0. În acest fel programul va combina efectele seismului pe cele 3 direcţii principale ale structurii conform formulelor din P100-2006. Se va deschide următoarea fereastră: .

SLEN. ACC şi FEU. Se va da un nume combinaţiei în câmpul Nume combinaţie şi se va alege tipul de combinaţie. Se pot defini următoarele tipuri de combinaţii SLU. Uzuale sunt primele 3 tipuri de combinaţii (conform normativelor româneşti).Pentru a se defini o combinaţie se apasă pe butonul Nou. După ce se apasă pe butonul OK se pot introduce încărcările şi coeficienţii ce vor intra în combinaţie: .

Factorul de siguranţă se introduce manual în căsuţa Factor.Acesta este un exemplu de combinaţie de tip SLU. În exemplul de faţă combinaţiile create sunt prezentate în tabelul de mai jos. . prin accesarea din meniul Încărcări a comenzii Tabel combinaţii. Utilizatorul poate crea câte combinaţii crede de cuviinţă că sunt necesare astfel încât să se acopere toate situaţiile cerute de normative. După ce se adaugă toate încărcările ce vor întra în combinaţia respectivă se apasă pe butonul aplicare şi pe butonul nou pentru a defini o nouă combinaţie sau se apasă pe butonul Închidere dacă utilizatorul a terminat de introdus combinaţiile manual. Acestea vor fi vizibile doar după realizarea calculului structurii. La fel ca şi în cazul încărcărilor se poate vizualiza sub formă de tabel toate combinaţiile create. conform normativului selectat pentru combinaţii în preferinţe de lucru. Programul poate crea şi combinaţii automat.

din meniul Analiza..În acest moment se poate trece la calculul structurii. Înainte de calcul se poate face o verificare a structurii prin selectarea comenzii Verificare.. Programul va trece în revistă posibilele probleme ce pot fi identificate în acest moment şi va afişa rezultatele acestei verificări în fereastra următoare: .

implicit şi rezultatele sunt eronate. După cum am mai precizat programul poate crea şi combinaţii de încărcări automate conform normativului selectat în Preferinţe de lucru. După calculul structurii în partea de sus a ecranului (în bara te titlu a ferestrei principale va apare mesajul Rezultate (FEM): disponibile. Acest lucru este posibil prin selectarea comenzii Combinaţii automate din meniul Încărcări.După cum se poate observa. Astfel se va deschide următoarea fereastră: . Dacă în timpul calculului apare mesaje de eroare. altfel calculul nu este corect. deci se poate trece la calculul structurii. Pe durata calculului pe ecran va apare o fereastră de status în care se prezintă evoluţia analizei. gen instabilitate acestea trebuie rezolvate. În funcţie de metoda de rezolvare a sistemului de ecuaţii această fereastră poate avea diferite forme. în cazul de faţă nu sunt probleme. Pentru a calcula structura se selectează comanda Calcule din meniul Analiză.

. Rezultatele generării combinaţiilor automate se pot vedea în tabelul de combinaţii prezentat anterior. În acest moment se va deschide următoare fereastră: Se selectează tipurile de combinaţii ce se vor alcătui şi se apasă pe butonul Generare. Se apasă pe butonul dreapta al mouse-ului şi se alege din meniul apărut opţiunea coloane tabel. Se alege opţiunea Combinaţii automate complete şi se apasă pe butonul Mai mult.În această fereastră se alege codul conform căruia să se combine încărcările. În fereastra apărută se selectează opţiunea Componente combinaţii conform codului.

După apăsarea pe butonul Ok. În acest moment se poate trece la faza de dimensionare a elementelor componete ale structurii de rezistenţă. Acest lucru se bazează pe crearea de grupuri de dimensionare. . Se activează ecranele de lucru specifice etapei de dimensionare a structurilor metalice alegând opţiunea de Dimensionare oţel/aluminiu. în tabel vor fi prezentate componentele combinaţiilor automate create de către program.

după cum se poate observa în fereastra următoare: . lucru foarte important pentru dimensionarea corectă a elementelor. În acest mod se vor defini toate grinzile de cadru. Un exemplu de element definit este grinda principală de cadru. Pentru crearea grupurilor de dimensionare se selectează panelul Grupuri din fereastra de mai sus. face parte din grupul de dimenionare nr. Se va apăsa pe butonul secţiuni pentru a se defini o listă de profile din care programul să poată propune secţiuni ce se potrivesc la forţele din bare. În exemplul de mai sus este prezentat elementul 202 care este format din barele 3 şi 4. În această fereastră se introduc următoarele informaţii: Pentru grupul numărul 1.3 şi este element de tip Grindă cadru. La material se selectează oţelul din care se vor realiza elementele. Pentru grupul 1 stâlpi cadru se propun profile din familia HEA. Acest lucru este necesar în calculul stabilităţii generale şi pentru calculul săgeţii grinzii. prin selecţie grafică pe ecran elemetele ce vor face parte din acest grup. În acest fel lungimea grinzii va fi calculată corect (suma celor 2 segmente.Pe ecran vor apare doua ferestre de opţiuni: În această fereastră se vor defini elemente noi (ce sunt formate din elemente existente) şi grupuri de dimensionare. În campul Nume se va introduce denumirea grupului astfel încât să fie recunoscut mai uşor. a fost denumit Grinda 1. În acestu moment grinda de cadru este formată din două segmente. Se pot defini 8 elemente noi de tip grindă de cadru în care se precizează că fiecare dintre acestea sunt formate din câte 2 segmente. adică aprox 18m). în câmpul listă elemente se introduce.

După introducerea tuturor datelor pentru acest grup se apasă pe butonul Înregistrare şi apoi pe butonul Nou. Stîlpi cadru . pentru definirea următorului grup de dimensionare. Similar se definesc şi restul de grupuri de dimensionare. Iată care sunt grupurile de dimensionare propuse pentru această structură: 1.

Stâlpi închidere 3.2. Grinzi cadru .

4. Pane . Grinzi transversale 5.

Portal 7. Cv orizontale .6.

Acest lucru va fi exemplificat în ferestrele de mai jos. Astfel din meniul Geometrie/Parametri cod se selectează opţiunea Tip element oţel aluminiu. Pentru stâlpii de cadru se vor defini caracteristicile pentru flambaj. În cazul grinzilor se vor introduce legăturile şi coeficienţii de flambaj lateral. Parametri de flambaj se vor introduce în funcţie de legăturile elementelor şi conform prevederilor STAS 10108/0-78. parametri de flambaj lateral sunt dezactivaţi deoarece la stâlp nu se efectuează acest tip de verificare. Vom verifica şi corela opţiunile pentru calculul flambajului (la stâlpi şi contravântuiri) şi stabilităţii generale (flambaj lateral pentru grinzi şi pane). După cum se poate observa în parte inferioară a ferestrei. . iar în partea superioară se va dezactiva calculul flambajului.După crearea grupurilor de dimensionare se vor trece în revistă opţiunile definite pentru tipurile de elemente din structură. În fereastra ce se va deschide vor apare tipurile de elemente definile la începutul proiectului: Vom trece în revistă tipurile de elemente definite anterior şi opţiunile din aceste ferestre ce trebuie selectate astfel încât programul să poată realiza dimensionarea corectă a elementelor. în partea superioară fereastrei.

În fereastra nou deschisă se alege opţiunea Contravântuiri intermediare: Acum se vor defini legăturile intermediare astfel: .Pentru grinda de cadru este necesară definire legăturilor de pe aceasta prin apăsarea pe butonul Talpă superioară.

Aceleaşi opţiuni se vor defini şi pentru flambaj lateral talpa inferioara. .

.

.

numai că se referă la verificarea grupurilor de dimensionare create. Acest lucru se face în fereastra următoare: Prima opţiune permite efectuarea unui calcul de verificare pentru elementele scrise în această căsuţă. după definirea corectă a parametrilor de dimensionare se poate trece la calcul. A doua opţiune este similară. Programul va prezenta un raport în care va spune dacă secţinea curentă a elementelor este suficientă sau nu având în vedere forţele existente pe bară. Rezultatele dimensionării sunt afişate în fereastra următoare: .Acum. ţinând cont de forţele prezente pe bare. Cu ajutorul ultimei opţiuni se realizează un calcul în care programul va propune o anumită secţiune din baza de date (din familia selectată în fereastra Secţiuni atunci când s-a definit grupul de dimensionare) care se potriveşte grupului.

Secţiunile în dreptul cărora sunt afişate săgeţile roşii sunt secţiunile imediat următoare din lista care nu se verifică la forţele aplicate pe bare sau care nu respecta alte condiţii impuse prin calcul. Prin apăsare pe butonul Schimbare tot. În acest moment este necesară recalcularea structurii. Cele cu albastru din centru este secţiunea optimă. se vor atribui secţiunile optime calculate pentru elementele componente ale grupului. . Secţiunile cu săgeată verde sunt secţiunile imediat următoare din listă care respectă toate condiţiile. În acel moment calculul este complet si elementele sunt dimensionate corect şi optim. Dimensionarea structurii presupune o repetare a acestor proceduri până în momentul în care prin dimensionarea nu se mai modifică secţinea ce este propusă.Pentru fiecare grup de dimensionare sunt afişate 3 secţiuni de elemente. însă sunt mai mari decât cele optime. în raport cu secţiunea existentă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful