You are on page 1of 8

Asezarea orasului

Localitatea este strabatuta de Drumul European E 583 care face jonctiunea cu DN 28 B dinspre Botosani (80 km) i DN 28 A dinspre Pascani (30 km), orasul Tg. Frumos fiind ,,nod rutier,, in locatia in care se afla. Legatura orasului Tg. Frumos cu municipiul Iasi (45 km), cu municipiul Bacau (80 km), Suceava (100 km,) Bucuresti (375 km) se face prin DN E si calea ferata. Descriere: Orasul Tg. Frumos, unul dintre cele patru orase ale judetului Iasi, este situat in partea central vestica a judetului, ocupand o pozitie de legatura intre municipiul Iasi si municipiul Pascani. Este situat intr-o regiune de "vie circulatie" (Victor Tufescu), aflandu-se la intersectia unor importante cai de comunicatie rutiera si feroviara ce asigura legatura pe directiile Iasi, Pascani, Botosani, Roman, Bacau si in continuare cu restul teritoriului tarii. Localitatea Tg. Frumos se incadreaza in categoria oraselor mici cu o populatie de 13 573 locuitori (la recensamantul din 2002), cu functiuni complexe si activitati economico sociale de importanta locala. Intravilanul orasului Tg. Frumos are o suprafa total de 487,56 ha iar suprafaa total a administrativului este de este de 19,35 kmp. Loalitatea se situeaza in partea de sud-vest a Campiei Moldovei, in apropierea zonei de contact a acesteia cu sectorul nord-estic al Podisului Central Moldovenesc si cel sud-estic al Podisului Sucevei. Invecinata la nord si sud cu regiuni mult mai inalte, portiunea aceasta cu inaltime mijlocie de 300m, asezata intre culuarul Siretului si Campia Moldovei, a fost predestinata prin forma si altitudinea ei mica sa joace rolul unei porti de activa circulatie, denumita Poarta Targului Frumos si de asemenea, destul de nimerit si Seaua Ruginoasei. Climatul orasului are un caracter temperat - continental, de nuan excesiv, pentru majoritatea teritoriului, caracterizat prin veri calduroase si secetoase si ierni geroase cu viscole. Temperatura medie anuala este in jur de 9o C, cu un maxim mediu in iulie intre 20o C si 21o C si cu un minim mediu in ianuarie intre 3o C si 4o C. Precipitatiile medii anuale au o valoare de 502,30 mm, regimul ploilor fiind insa neuniform, cele mai mari cantitati cazand in iunie (65 - 70 mm in medie) iar cele mai mici cantitati cazand iarna (18 25 mm in medie). Sub raportul resurselor hidrice teritoriul orasului Tg. Frumos se incadreaz intr -o zona centrala deficitara, incadrat spre vest si est de sectoarele strabtute de raurile Moldova, Siret si Prut, care prezinta unele disponibilitati. Teritoriul orasului este traversat aproximativ central de cursul de apa Bahluiet, prin partea vestica de cursurile de apa Rediu si Cucuteni, iar la limita de est de cursul de apa Adancata. Regimul hidrologic torential al apelor de suprafata ca si existenta zonelor cu exces de umiditate impun regularizarea cursurilor de apa Bahluiet si Rediu. Pe teritoriul localitatii nu exist amenajari piscicole (iazuri) sau amenajari hidrotehnice cu rol de aparare (lacuri de acumulare, baraje).

Viata spirituala a urbei este legata de un Sir de mari personalitati publice Si culturale de seama: Garabet Ibraileanu ( nascut la Tg. Frumos), Al.I. Cuza, Ion Creanga, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, George Toparceanu, Ion Neculce ( nascut la Prigorenii Mici), Petru Poni ( a invatat clasele primare in Tg. Frumos), Otilia Cazimir, Ion Alexandru Bratescu-VoineSti, Dumitru Teodor Neculuta ( nascut la Tg. Frumos).

Populatia Structura populatiei pe etnii

rusi- lipoveni: 1200;

romi: 1200;

romani: 11373;

Varsta:

0-18 ani: 4120;

19-60 ani: 8132;

peste 60 ani: 1321.

Culte religioase (ortodocsi, romano-catolici etc.)

ortodocsi: 11903;

ortodocsi de rit vechi: 1000;

ortodocsi pe stil vechi: 320;

romano- catolici: 250;

altele: 100.

Principalele activitati economice sunt:

Industria, care a suferit o decadere fata de anul 1989, are la baza confectionarea Si comercializarea produselor de imbracaminte Si incaltaminte ex. SC Aurora SA, SC Eurotex Company SRL Si IMM-uri, industria alimentara Abatorul de pasari, societatea de sacrificare a animalelor mari Si prelucrare a carnii, intreprinderile de panificatie, de producere a produselor de patiserie Si cofetarie;

Comertul care se bezeaza pe comercializarea produselor alimentare Si nealimentare prin cele peste 400 de PFA-uri, AF-uri, SRL-uri;

Agricultura, care ramane activitatea principala a comunitatii, se bazeaza pe cultivarea celor 2929 ha teren agricol, cultivarea Si comercializarea legumelor Si zarzavaturilor;

Turismul Si transportul ca obiective turistice mentionam Ansamblul Bisericii Sf Nicolae, biserica Sf Nicolae, Ansamblul Bisericii Cuvioasa Parascheva Si biserica Cuvioasa Parascheva, Gara Tg. Frumos, mai mentionam existenta unor firme de transport intern Si international, existenta unor spatii de cazare Hanul turistic, etc.

Infrastructura de transport

rutiera (DN, DC etc) DN 28 A, DN 28 B, E 583;

feroviara: exista infrastructura feroviara care face legatura dinspre BucureSti spre IaSi, precum Si catre celelalte comunitati din judet;

aeroport Iasi (departare, marime etc.) : 60 km fata de aeroport -Iasi.

Infrastructura mare:

canalizare, (colectarea selectiva) reziduri menajere/epurarea apelor reziduale: exista retea de canalizare, salubrizare- SC Termoserv SA, statie de epurare modernizata in anul 2007

drumuri modernizate: 8 km

gaz metan: 40 km

iluminat public/stradal (kmp): 27 km

urbanism/locuinte: 1530 de case; 2380 de apartamente.

Resurse locale: Trgu Frumos


Orasul Tg. Frumos detine potentialul necesar dezvoltarii economice, sociale si culturale deoarece exista resurse care pot fi valorificate si anume: forta de munca calificata pe diverse domenii, infrastructura tehnica si fizica, potential industrial si agricol, neexploatat la maxima capacitate care poate stimula interesul investitorilor pentru valorificarea superioara a produselor industriale si agricole. De asemenea exista si preocuparea administratiei locale pentru restructurarea si modernizarea agentilor economici cu potential de compeititivitate, pentru crearea unor structuri de proprietate care sa sustina adaptarea ofertei la cerintele pietei interne si externe, pentru sporirea productivitatii eficientei si calitatii produselor si serviciilor, pentru asigurarea unei structuri de productie compatibila cu cele din tarile Uniunii Europene. Prioriti de dezvoltare: Posibilitatea relansarii productiei de carpete tesute, prosoape, broderii ar fi favorizata de existenta in localitatile invecinate a femeilor care se ocupa de confectionarea acestor obiecte de artizanat comercializate pe piata locala. Revigorarea mestesugului cresterii viermilor de matase. Zona prezinta un potential semnificativ, datorita reliefului, fertilitatii solului, prezentei dealurilor care pot favoriza reinfiintarea culturilor de duzi pentru cresterea viermilor de matase.

Legumicultur

Oraul Trgu Frumos este unul din cele mai importante bazine legumicole din zona Moldovei. De zeci chiar sute de ani, populaia de la Trgu Frumos practic legumicultura, produsele obinute fiind livrate ctre pieele i magazinele de desfacere ale marilor orae ale rii.

Agricultura

Relieful zonei, terenurile agricole fertile, existenta apei pentru irigaii, prezena n plan local a specialitilor (ingineri agronomi) determina o producie vegetal i animal semnificativa. Industrializarea redusa de la nivelul localitii i practicarea nentrerupta a agriculturii au condus la poluri reduse, ceea ce a permis meninerea biodiversitii, iar n prezent produciile obinute prezint o calitate biologica ridicata.

Turismul local

La nivelul oraului i n zonele nvecinate, pe lng obiectivele turistice, exist numeroase posibiliti de recreere. De remarcat sunt i preocuprile administraiei publice locale pentru amenajarea unei baze de agrement n zona iaz Paharnic (in cadrul Programului Spatii Verzi), amenajarea unui teren de tenis de cmp n aer liber, amenajarea a doua noi parcuri de joac i reabilitarea celor existente.

Apicultura

Numeroase documente istorice atesta n zona oraului Trgu Frumos practicarea stupritului. Intr-un hrisov din anul 1431, luna iunie, ziua 15, care se gsete la Academia Romana, se spune ca Alexandru cel Bun intrarea vornicului Cuprici dreptul asupra unor sate cu prisci aflate n inutul Carligatura, care avea ca localitate mai nsemnata Trgu Frumos. Aezarea a fost i centru de colectare a produselor rezultate din albinrit. Dup cum reiese din Descripio Moldavie aceste produse erau trimise de aici ctre Constantinopol sau ctre alte centre comerciale.

Demografie[modificare]

Componena etnic a oraului Trgu Frumos

Romni (72.38%)

Romi (8.12%)

Rui lipoveni (8.02%)

Necunoscut (11.41%)

Alt etnie (0.04%)

Componena confesional a oraului Trgu Frumos

Ortodoci (76.95%)

Romano-catolici (1.46%)

Ortodoci de rit vechi (9.39%)

Necunoscut (11.41%)

Alt religie (0.77%)

Conform recensmntului efectuat n 2011, populaia oraului Trgu Frumos se ridic la 10.475 de locuitori, n scdere fa de recensmntul anterior din 2002, cnd se nregistraser [1] 13.573 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt romni (72,38%). Principalele minoriti sunt cele deromi (8,12%) i rui lipoveni (8,03%). Pentru 11,42% din populaie, apartenena etnic nu este [2] cunoscut. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor suntortodoci (76,95%), dar exist i minoriti de ortodoci de rit vechi (9,39%) i romano-catolici (1,46%). Pentru 11,42% din [3 populaie, nu este cunoscut apartenena confesional.

Evoluie istoric[modificare]
n privina etniilor ce au locuit sau care locuiesc n acest spaiu, acestea sunt mai multe: romni, sai, evrei, ceangi, rromi, armeni, rui lipoveni, precum i alte etnii, nensemnate ca numr. Armenii, de pild, odinioar erau mult mai numeroi, disprnd astzi cu totul. n 1930 se mai gseau doar 11 armeni, pe cnd n 1894 erau 73, iar mai nainte i mai muli. n afar de romni, ruii lipoveni sunt ceva mai numeroi fa de numrul de locuitori de alte etnii i numrul acestora este n cretere. Exist n comunitatea ruso-lipoveneasc dou biserici proprii i mahalaua lor deosebit. Spre deosebire de armeni ns, acetia mbrieaz mai cu seam ocupaii agricole. Evoluia populaiei la recensminte:

Personaliti[modificare]
Dumitru Theodor Neculu (1859-1904) - poet, membru post-mortem al Academiei Romne Garabet Ibrileanu (1871-1936) - critic literar, eseist, istoric literar, pedagog, redactor literar, romancier romn

Belu Zilber (1901-1978) - scriitor de etnie evreiasc, dizident Ion Creanga (1837-1889) - a fost diacon la Biserica cu hramul "Sf. Parascheva"

Trgu Frumos este unul dintre cele mai vechi orae din nordul Moldovei. Cunoscutul editor de documente M. Costchescu ajunge la concluzia, pe baza documentelor dinaintea lui tefan cel Mare, c Trgu Frumos este un trg mai vechi dect desclecatul Moldovei (1359), iar istoricul Nicolae Iorga apreciaz c este unul dintre cele mai vechi trguri oreneti ale noastre. Vestigii arheologice descoperite n centrul oraului, n punctul numit Silitea Trgului, stau dovad pentru existena unei aezri urbane nc de la sfritul secolului al XIV -lea i nceputul secolului al XV-lea, din vremea lui Petru I Muat (1375-1391) i Alexandru cel Bun (1400-1431). Prima tire documentar dateaz din 5 octombrie 1448, cnd Petru al II -lea, fiul lui Alexandru cel Bun, druia mnstirii Sf. Nicolae din Probota (Poiana Siretului) cear de la Trgu Frumos. Un document similar s-a pstrat din 1466, nregistrnd aceeai danie pentru aceeai mnstire, ntrit de domnul tefan cel Mare (1457 -1504) pentru c n aceast mnstire fusese nmormntata Maria-Oltea, mama voievodului. Ulterior, Trgu Frumos este pomenit frecvent n documente, pstrndu-se meniuni succesive din 1449, 1450, 1453, 1454, 1466. Din documente ntocmite n cancelarie sau nsemnri ale cltorilor strini transpare faptul c localitatea avea tradiie, era bine nchegat, utiliza sigiliu propriu i beneficia de o bun organizare. Pn n 1834, a fost capitala inutului Crligatura. Un avantaj l-a constituit plasarea trgului la punctul de ntlnire a cinci inuturi, n drumul potelor domneti i pe traseul mai multor drumuri comerciale. Pe parcursul Evului Mediu, n localitate a funcionat o curte domneasc de popas i un palat domnesc, despre care se consider c a fost construit de domnul Vasile Lupu (1634-1653). Dimitrie Cantemir amintea, n Descrierea Moldovei, c la Trgu Frumos exista o cas domneasc de piatr ngrijit de un prcala. Domnul Petru Rare (1527-1538, 1541-1546) a ctitorit n 1541 Biserica Domneasc cu hramul Sf. Paraschiva.