AUDITUL INTERN

1. AUDITUL PUBLIC INTERN 1.1. Conceptul de audit intern Termenul de audit provine din limba latină, de la cuvântul audit-auditare, care are în elesul de "a asculta". Despre audit se vorbe te din timpuri str ăvechi (ale egiptenilor, asirienilor), accep iunea termenului fiind însă alta. O utilizare mai intensă a termenului de audit se constată în perioada crizei economice din 1929, de atunci rolul i necesitatea auditului intern crescând continuu, fapt ce a condus la organizarea i standardizarea activită ii practice de audit, prin înfiin area în anul 1941 în Orlando, Florida, SUA, a Institutului Auditorilor Interni (IIA), c ăruia, în prezent, îi sunt afiliate peste 120 de ări. Auditul intern este o profesie care s-a redefinit mereu de-a lungul anilor, din dorin a de a răspunde necesită ilor în continuă schimbare ale întreprinderilor. în timp, a avut loc o deplasare a obiectivelor auditului de la axarea pe problemele financiar-contabile ale întreprinderilor la identificarea riscurilor i evaluarea controlului intern. Profesia de audit se bazează pe un cadru de referin ă flexibil, recunoscut în întreaga lume, care se adaptează la particularită ile legislative i de reglementare ale fiec ărei ări, cu respectarea regulilor specifice ce guverneaz ă diferite sectoare de activitate i cultura organiza iei respective. Cadrul de referin ă al auditului intern cuprinde (IIA, 2002): 1• conceptul de audit intern, care precizează câteva elemente indispensabile: 1- auditul intern efectuează misiuni de asigurare i consiliere; 2- domeniile sale de responsabilitate sunt riscul, controlul intern i administrarea organiza iei; - finalitatea auditului intern este aceea de a ad ăuga valoare organiza iilor; 1• codul deontologic, care furnizează auditorilor interni principiile i valorile ce le permit să- i orienteze practica profesională în func ie de contextul specific; 2• normele (standardele) profesionale pentru practica auditului intern, care îi ghideaz ă pe auditori în vederea îndeplinirii misiunilor i în gestionarea activit ă ilor; 3• modalită ile practice de aplicare, care comentează i explică normele (standardele) i recomandă cele mai bune practici; 4• sprijinul pentru dezvoltarea profesională, constituit în principal din lucrări i articole de doctrină, din documente ale colocviilor, conferin elor i seminarilor. În România, activitatea de audit este de dat ă relativ recentă i se înscrie în procesul de reformă a managementului public, a cărui cerin ă este îmbunătă irea performan elor activită ii entită ilor publice, cre terea eficacită ii i eficien ei în utilizarea resurselor alocate. O primă încercare de înscriere în acest proces s-a f ăcut prin elaborarea Ordonan ei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern i controlul financiar preventiv, termenul de audit intern fiind legat de domeniul controlului financiar, creându-se astfel unele confuzii între conceptul de control intern i audit intern. Dac ă în ceea ce prive te definirea conceptelor s-a reu it decantarea celor doi termeni, în prezent, exist ă o problemă în în elegerea sistemului de control intern care, fiind obiect al auditului intern, înglobeaz ă toate activită ile de control intern realizate în interiorul entită ii i riscurile asociate acestora. Auditul intern î i va atinge obiectivele, dacă există un sistem de control intern organizat, formalizat, constând din proceduri, ghiduri procedurale, coduri deontologice. Din acest punct de vedere activitatea de audit intern ofer ă siguran a că opera iunile desfă urate, deciziile luate sunt sub control i, în acest fel contribuie la realizarea obiectivelor institu iei.
1

concomitent cu controalele efectuate în sectorul public.CECCAR. efectuat de firmele de consultan ă române ti i interna ionale recunoscute în domeniu. în prezent. examinarea activit ă ilor care să conducă la îmbunătă irea performan ei existente i nu la judecarea acestuia. 4• independen a de spirit. Defini ia auditului intern Se cunosc mai multe defini ii date no iunii de audit. a unui specialist care dispune de atuurile pe care managementul nu le are i anume: 1• standardele profesionale interna ionale. oferit de Camera Auditorilor Financiari din România CAFR. 2auditul financiar. dar este clar că nu trebuie sa existe nume de persoane în raportul de audit. la bunuri. 1• independen a i obiectivitatea totală a auditorilor. 1. Din analiza critic ă a acestora. 2• buna practică recunoscută în domeniu.2. introducerea auditului intern ca activitate a entit ă ilor publice. No iunea de asisten ă acordată managerului distinge auditul intern de orice ac iune de control sau inspec ie. Conturarea auditului intern a impus definirea i a auditului extern. realizat de Curtea de Conturi a României. 3auditul performan ei. reorganizări ale controlului intern i separarea acestuia de audit. .În România. în baza prevederilor Ordonan ei Guvernului nr. 2. 3• tehnici i instrumente care-i garantează eficacitatea. după mai multe restructurări. 2004) se apreciază că există trei elemente. care îi asigur ă autonomia în conceperea de ipoteze i formularea de recomandări. 5• cercetarea i gândirea lui sunt deta ate de constrângerile i obliga iile unei activită i permanente de gestionare zilnică a unui serviciu.recomandările pe care le formulează trebuie să nu constituie în nici un caz măsuri obligatorii pentru management. auditul extern. la sistemele electronice de calcul. necontroversate i unanim acceptate care definesc implicarea auditului intern în activitatea unei entit ă i: 1consilierea acordată managerului. de aceea el trebuie s ă fie subordonat celui mai înalt nivel ierarhic. se impun unele reguli cum sunt: 1auditul intern nu trebuie sa aibă în subordine vreun serviciu operativ. analiza cauzelor unor nereguli eviden iază existen a unor puncte slabe care î i au originea în insuficien e asupra c ărora responsabilul structurii auditate nu are un bun control. Pentru respectarea standardului privind independen a. solu iile de rezolvare trebuind s ă vină pe cale ierarhică sau chiar de la nivelul organiza iei. 2auditorul intern trebuie să poată avea acces în orice moment la persoanele de la toate nivelurile ierarhice.ajutorul acordat salaria ilor fără a-i judeca . Ultima defini ie oficială a auditului intern a fost adoptată de Institutul Auditorilor Interna ionali ( IIA) în anul 1999 i este urm ătoarea: 2 . ceea ce le va asigura obiectivitatea .fiscal. dar există mai multe motive pentru care managementul nu trebuie s ă fie pus direct în discu ie: obiectivele auditului intern au în vedere analiza.trebuie privit prin prisma faptului că misiunea de audit poate sa eviden ieze ineficiente în sistem sau posibilit ă i de îmbunătă ire a activită ilor. 3• independen a auditorilor interni. care îi dă autoritate. efectuate de Corpul Exper ilor Contabili i Contabililor Autoriza i din România . evoluând spre o mai mare implicare a auditorilor în organiza ie de pe pozi ia unui consilier. totodat ă este de subliniat că ajutorul dat salaria ilor nu înseamnă că recomandările auditului intern nu ar putea avea efecte asupra salaria ilor. la informa ii. 119/1999 a fost urmată de dezbateri i clarificări. standardele profesionale de audit intern definesc principiul independen ei sub două aspecte: 2• independen a compartimentului în cadrul organiza iei. 4auditul financiar . este realizat de următoarele structuri: 1expertize contabile. în literatura de specialitate (M Ghi ă.

opera iunilor i activit ă ilor auditate. 2Normele generale privind exercitarea activit ă ii de audit public intern (Ordinul ministrului finan elor publice nr. activitatea de audit este una relativ recentă în cadrul entită ilor. Caracteristicile auditului intern Auditul intern. este institu ie public ă. însă i func ia de audit trebuie să fie supusă auditului. care dă unei organiza ii asigurări în ceea ce prive te gradul de control de inut asupra opera iunilor. Spitalul public. o îndrum ă pentru a-i îmbunătă i opera iunile i contribuie la adăugarea unui plus de valoare. 672/2002 privind auditul public intern i Ordonan a Guvernului nr.teritoriala este ac ionar majoritar i care are personalitate juridic ă. potrivit prevederilor legii nr. 3 .3. 95/2006 privind reforma în s ănătate. periodicitatea func iei de audit este invers propor ional ă cu nivelul riscurilor asociate func iilor. ca func ie în cadrul unei organiza ii. Auditul intern reprezintă o func ie universală.Spitalele.i atingă obiectivele. în România. 672/2002 privind auditul intern public în România. structurile de organizare i atribu iile acestora. institu ii publice. 1. Auditul intern ajută această organiza ie să. prin Legea nr.Auditul intern este o activitate independentă i obiectivă. Defini ia este preluată în textul Legii nr. de control i de conducere a întreprinderii i făcând propuneri pentru a le consolida eficacitatea. derularea misiunilor de audit precum i normele i principiile aplicabile compartimentului de audit public intern i auditorului intern. finan at integral din venituri proprii i func ioneaz ă pe principiul autonomiei financiare. Auditul intern al entită ilor economice din domeniul privat este reglementat. Auditul intern este o func ie periodică pentru cei audita i. 3Ordinul ministrului sănătă ii nr. Potrivit legii auditului intern termenul de " entitate public ă"se refera la autorită i publice.840/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de organizare i exercitare a auditului public intern în cadrul Ministerului Sănătă ii. privind activitatea de audit financiar. A a cum s-a arătat. indiferent de mărime sau de natura acesteia cât i datorit ă faptului că se aplică tuturor func iilor specifice entită ii. prezint ă următoarele caracteristici: 1este o func ie nouă. 1.37/2004 pentru modificarea i completarea reglementărilor privind auditul intern. republicată. societ ă i comerciale la care statul sau o unitate administrativ . companii na ionale. 3este o func ie periodică. func ia de audit a devenit practic opera ional ă din anul 2002. 133/2002 pentru aprobarea Ordonan ei de urgen ă a guvernului nr. Titlul VII. Activitatea de audit public intern a spitalului se organizeaz ă i se desfă oară în conformitate cu reglementările generale în domeniu i cele specifice domeniului sanitar. Reglementările cuprind prevederi referitoare la obiectivele i sfera de activitate a auditului public intern.75/1999. Cadrul legal de organizare i func ionarea a auditului public intern în entit ă ile publice Cadrul legal de reglementare a activit ă ii de audit public intern la entit ă ile publice cuprinde: 1Legea nr. atât pentru că se aplică tuturor tipurilor de entită i. printr-o abordare sistematică i metodică procesele sale de management al riscurilor. evaluând. 2este o func ie universală. după adoptarea Legii nr. regii autonome. în raport cu ansamblul organiza iei func ia fiind permanentă. 38/2003 ). 4este o func ie independentă. 672/2002 privind auditul public intern în România.4.

3. inclusiv a fondurilor provenite din asisten ă externă. 3) administrarea patrimoniului public. care exercită efectiv func ia de audit public intern. respectiv autorizarea i stabilirea titlurilor de crean ă. concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat/public al statului ori al unit ă ilor administrativteritoriale. 95/2006 privind reforma în s ănătate. gajarea. . care examinează dacă criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor i sarcinilor entită ii publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor i apreciaz ă dacă rezultatele sunt conforme cu obiectivele. în subordinea ministrului finan elor publice. auditul intern se exercit ă de către structura deconcentrată a Ministerului Sănătă ii Publice pentru spitalele cu mai pu in de 400 de paturi. eficace i eficient. cu scopul de a stabili dacă acestea func ionează economic. sub aspectul respect ării ansamblului principiilor. având competen e în definirea strategiei i îmbun ătă irea activită ii de audit intern în sectorul public iar UCAAPI este organizat în cadrul Ministerului Finan elor Publice(MFP).sprijinirea îndeplinirii obiectivelor entită ii publice printr-o abordare sistematică i metodică. iar pentru spitalele cu peste 400 de paturi de către un compartiment func ional de audit la nivelul spitalului. evaluare. Organizarea auditului public intern Structura de organizare a auditului public intern este format ă din: 1) Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI). destinate să îmbunătă ească sistemele i activită ile entită ii publice. 672/2002 sunt: . 2) auditul performan ei. Compartimentele de audit public intern din entit ă ile publice sunt structuri func ionale de bază în domeniul auditului public. potrivit prevederilor art. 4 . în cazul spitalelor apar inând ministerelor i institu iilor cu re ea sanitar ă proprie se exercită în conformitate cu dispozi iile legale i reglementările specifice ale acestora.Spitalele. regulilor procedurale i metodologice care le sunt aplicabile 1. precum i a facilită ilor acordate la încasarea acestora. sintez ă în domeniul activită ii de audit public intern la nivel na ional. 2) constituirea veniturilor publice. a controlului i a proceselor administr ării. Comitetul pentru Audit Public Intern este un organism cu caracter consultativ. 2) Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI). c) auditul de regularitate. Sfera auditului public intern cuprinde: 1) activită ile financiare sau cu implica ii financiare desf ă urate de entitatea publică din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali.4. prin care se evaluează i se îmbunătă e te eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului. inclusiv contabilitatea i sistemele informatice aferente. potrivit prevederilor Legii nr. Titlul VII . Obiectivele i sfera de activitate a auditului public intern Obiectivele auditului public intern. precum i vânzarea. 3 din Legea nr.1. 1. 3) Compartimentele de audit public intern din entită ile publice. care efectueaz ă i misiuni de audit intern de interes na ional cu implica ii multisectoriale.asigurarea obiectivă i consilierea. pentru identificarea deficien elor i formularea de recomand ări pentru corectarea acestora.4.1.4. cu atribu ii de coordonare. care reprezint ă examinarea ac iunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public. La spitale. Tipurile de audit definite de legea privind auditul public intern Tipurile de audit definite de lege sunt: 1) auditul de sistem care reprezint ă o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere i control intern. 4) sistemele de management financiar i control.2.

2. Proiectul planului anual de audit public intern este înso it de un referat de justificare a modului în care sunt selectate misiunile de audit cuprinse în plan. criteriile semnal i alte elemente de fundamentare. atribu iile compartimentului de audit sunt următoarele: Planul de audit public intern se întocme te anual de către compartimentul de audit public intern. Conducătorul compartimentului de audit public intern constituit la nivelul spitalului este numit/destituit de către conducătorul acestuia. prin atribu iile sale.Compartimentul de audit public intern. Conducătorul compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea i desf ă urarea activită ilor de audit. 5.elaborează proiectul planului anual de audit public intern. 672/2002 privind auditul public intern. evaluarea impactului unor modificări petrecute în mediul în care evoluează sistemul auditat. după caz. nu trebuie să fie implicat în elaborarea procedurilor de control intern i în desfă urarea activită ilor supuse auditului public intern. În conformitate cu prevederile art. ll din Legea nr. Compartimentul de audit public intern din cadrul spitalelor î i desf ă oară activitatea în conformitate cu Normele privind exercitarea activită ii de audit public intern specifice Ministerului S ănătă ii Publice.temele defalcate din planul anual al UCAAPI. Conducătorul entită ii publice aprobă proiectul planului anual de audit public intern pân ă la 20 decembrie a anului precedent. Conduc ătorii entită ilor publice sunt obliga i 4. potrivit prevederilor legale se organizeaz ă în subordinea directă a conducerii spitalului i. Proiectul planului anual de audit public intern este întocmit pân ă la data de 30 noiembrie a anului precedent anului pentru care se elaborează. aprobate prin Ordinul ministrului sănătă ii nr. care au fost avute în vedere la selectarea misiunii respective. Selectarea misiunilor de audit public intern se face în func ie de urm ătoarele elemente de fundamentare: 1. 6. deficien e consemnate în rapoartele Cur ii de Conturi. Func ia de auditor intern este incompatibil ă cu exercitarea acestei func ii ca activitate profesional ă orientată spre profit sau recompensă. analiza unor trenduri pe termen lung privind unele aspecte ale func ion ării sistemului. cel pu in o data la 3 ani. 840/2003.tipurile de audit convenabile pentru fiecare entitate subordonată. Planul anual de audit public intern reprezint ă un document oficial.criteriile semnal/sugestiile conducătorului entită ii publice. El este p ăstrat în arhiva institu iei publice împreună cu referatul de justificare în conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Na ionale. respectiv: deficien e constatate anterior în rapoartele de audit. 3. . Referatul de justificare trebuie să cuprindă pentru fiecare misiune de audit public intern rezultatele analizei riscului asociat (anexă la referatul de justificare). cu avizul autorită ii de sănătate publică jude ene sau al Ministerului Sănătă ii Publice. aprecieri ale unor speciali ti. deficien e constatate în procesele-verbale încheiate în urma inspec iilor. exper i etc. să ia toate măsurile organizatorice pentru ca tematicile ordonate de UCAAPI s ă fie introduse în planul anual de audit public intern al entit ă ii publice.evaluarea riscului asociat diferitelor structuri. 5 .recomandările Cur ii de Conturi. realizate în bune condi ii si raportate în termenul fixat. alte informa ii i indicii referitoare la disfunc ionalită i sau abateri. în func ie de subordonarea spitalului.respectarea periodicită ii în auditare. Planul anual de audit public intern are următoarea structură: scopul ac iunii de auditare. activit ă i. cu privire la structura i dinamica unor riscuri interne sau de sistem. programe/proiecte sau opera iuni.

la cererea organului ierarhic superior recomandărilor rezultate din activită ile lor de audit. regularitate. aplicabile structurii/activit ă ii/opera iunii auditate. . unită ile deconcentrate cu personalitate juridică ale Ministerului Sănătă ii Publice ai căror conducători func ionează ca ordonatori secundari de credite transmit rapoartele anuale privind activitatea de audit public intern la structurile teritoriale ale UCAAPI pân ă la 15 ianuarie. în cursul anului. care schimbă gradul de semnifica ie a audit ării anumitor opera iuni. 6 . 1) modul în care au fost respectate scopul i obiectivele fiecărui program de sănătate. concluziilor i În situa ia în care în timpul misiunilor de audit public intern se constat ă abateri de la regulile procedurale i metodologice. În cazul identificării unor iregularită i majore auditorul intern poate continua misiunea sau poate s ă o suspende cu acordul conducătorului entită ii care a aprobat-o. prin continuarea acesteia nu se ating obiectivele stabilite (limitarea accesului. auditorii interni trebuie s ă în tiin eze conducătorul entită ii publice i structura de inspec ie sau o altă structură de control intern stabilita de conducătorul entită ii publice. perioada supusă auditării. aprobat de conducătorul entită ii publice. Rapoartele se transmit astfel: spitalele ai c ăror conducători func ionează ca ordonatori ter iari transmit rapoartele organelor ierarhice superioare pân ă la 5 ianuarie. 4) modul de cunoa tere de către personalul implicat a responsabilită ilor legate de intern din cadrul structurilor descentralizate. 4elaborează raportul anual al activită ii de audit public intern. în termen de 3 zile. respectiv de la prevederile legale. numărul de auditori proprii antrena i în ac iunea de auditare. raporteaz ă imediat conducătorului spitalului i structurii de control intern abilitate. identificarea/descrierea activită ii/opera iunii supuse auditului public intern. s ă fie actualizat dacă au loc modificări legislative sau organizatorice. numărul de auditori care urmează să fie atra i în ac iunile de audit public precizarea elementelor ce presupun utilizarea unor cuno tin e de specialitate. programul de sănătate respectiv. identificarea/descrierea entită ii/entită ilor sau a structurilor organizatorice la care se va desfă ura ac iunea de auditare. eficien ă i eficacitate. informa ii insuficiente etc. dacă din rezultatele preliminare ale verific ării se estimează că.obiectivele ac iunii de auditare. precum i despre consecin ele acestora.). asupra constat ărilor. 2) cheltuielile efectuate în cadrul fiecărui program de sănătate. La spitalele care derulează programe de sănătate se va urmări: 1- efectuează activită i de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar i control ale spitalului sunt transparente i sunt conforme cu normele de legalitate. 2informează organul ierarhic superior despre recomand ările neînsu ite de către conducătorul spitalului. compartimentul propriu de audit public intern din cadrul Ministerului S ănătă ii transmite la UCAAPI raportul anual privind activitatea de audit public intern pân ă la 25 ianuarie. precum i a numărului de speciali ti cu care urmeaz ă să se încheie contracte externe de servicii de expertiz ă/consultan ă (dacă este cazul). economicitate. 3) încadrarea în bugetul aprobat. Actualizarea planului de audit public intern se realizează prin întocmirea unui Referat de modificare a planului de audit public intern. durata ac iunii de auditare. Planul anual de audit aprobat poate. 3raportează periodic.în cazul identificării unor iregularită i sau posibile prejudicii. activit ă i sau ac iuni ale sistemului sau la solicitările organului ierarhic superior de a introduce/înlocui/elimina unele misiuni.

De asemenea. 3) vânzarea. Se va urmări de asemenea modul în care au fost respectate scopul i obiectivele fiecărui program de sănătate. fără a se limita la acestea. 7) sistemul contabil i fiabilitatea acestuia. sisteme IT moderne. trebuie avut în vedere faptul c ă.5. următoarele: 1) angajamentele bugetare i legale din care deriv ă direct sau indirect obliga ii de plată. 8) sistemul de luare a deciziilor. Auditorii interni nu trebuie implica i în vreun fel în îndeplinirea activită ilor pe care în mod poten ial le pot audita i nici în elaborarea i implementarea sistemelor de control intern ale entit ă ii publice i nu trebuie s ă li se încredin eze misiuni de audit intern în sectoarele de activitate în care ace tia au de inut func ii sau au fost implica i în alt mod. 6) alocarea creditelor bugetare. Compartimentul de audit trebuie sa dispună de metodologii. 9) sistemele de conducere i control. cheltuielile efectuate în cadrul fiecărui program de sănătate. are loc un proces de supraveghere i evaluare a eficacită ii programului de calitate prin: . Aceast ă interdic ie se poate ridica dup ă trecerea unei perioade de 3 ani. 2) plă ile asumate prin angajamente bugetare i legale. . ẞeful compartimentului de audit public intern trebuie să elaboreze un program de asigurare i îmbunătă ire a calită ii sub toate aspectele activită ii de audit public intern. 1. încadrarea în bugetul aprobat i modul de cunoa tere de c ătre personalul implicat a responsabilită ilor legate de programul de sănătate respectiv. 672/2002 privind auditul public intern compartimentul de audit public intern auditeaz ă. respectiv modul de autorizare i stabilire a titlurilor de crean ă. concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului ori al unită ilor administrativ-teritoriale. 3) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al unit ă ilor administrativ-teritoriale. 10) sistemele informatice. se impune organizarea unor sisteme de preg ătire profesională permanentă. începând de la stabilirea obiectivelor auditabile. precum i la administrarea patrimoniului public. precum i riscurile asociate unor astfel de sisteme. Programul trebuie s ă asigure că normele i codul etic sunt respectate de auditorii interni i de compartiment. inclusiv din fondurile comunitare. cel pu in o dată la 13 ani. realizarea efectivă a lucrărilor i până la comunicarea rezultatelor acesteia. gajarea. Acestea trebuie s ă fie încredin ate acelor persoane cu o pregătire corespunzătoare nivelului de complexitate al sarcinii. inclusiv din fondurile comunitare. Aceasta înseamnă că activitatea de audit nu trebuie să fie supusă ingerin elor (imixtiunilor) externe. Pregătirea i experien a auditorilor interni constituie un element esen ial în atingerea eficacit ă ii activită ii de audit. precum i a facilită ilor acordate la încasarea acestora. potrivit legii. potrivit prevederilor Legii nr. 4) constituirea veniturilor publice. cu conduc ătorul acesteia sau cu membrii organului de conducere colectivă. De asemenea. De aceea compartimentul de audit trebuie să dispună de toată competen a i experien a necesară în realizarea misiunilor de audit. în acest scop.programul de asigurare i îmbun ătă ire a calită ii. 2competen a i con tiin a profesional ă. Principii aplicabile compartimentului de audit public intern i auditorilor interni In organizarea i desfă urarea activită ii de auditare trebuie să se respecte i să se aplice următoarele principii fundamentale: 1independen ă i obiectivitate.Auditul public intern se exercită asupra tuturor activită ilor desfă urate în spitalele publice. e antioane statistice i instrumente de control a sistemelor informatice. rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv. de metode de analiz ă. cu privire la formarea i utilizarea fondurilor publice. de minimum 15 zile pe an. Auditorii interni nu pot fi desemna i s ă efectueze misiuni de audit la o structur ă dacă sunt so i.

7 .

este efectuată de către UCAAPI prin .discu ii cu conducerea institu iei. Ini ierea auditului În această etapă structura auditată este informată de începerea misiunii de audit i se întocmesc documente care autorizează desfă urarea misiunii i creează premisele de independen ă a auditorilor fa ă de structura auditată. reprezentat prin coordonatorul acesteia (care îl întocme te).1. Asigurarea independen ei fa ă de structura auditată se verifică prin completarea de către auditorii participan i la misiune a declara iei de independen ă.identificarea i studierea legilor ce reglementeaz ă activitatea structurii/entită ii auditate. 2.presupune atât controale permanente privind buna func ionare a auditului intern cât i periodice efectuate de auditorii în i i. Ordin de serviciu = mandat de interven ie dat auditorilor care vor desf ă ura misiunea de către compartimentul de audit intern. 2. duratei misiunii. interven iile la fa a locului ce vor fi efectuate i prin care se solicit ă materialele necesare a fi puse la dispozi ie. Colectarea i prelucrarea informa iilor În această etapă. Notificarea trebuie transmisă cu 15 zile înainte de începerea misiunii prev ăzute în planul anual de audit public intern i cu cel pu in 3 zile înainte de începerea misiunii ad-hoc. misiunea nefiind cuprinsă în Planul anual de audit intern. în cazul misiunilor ad-hoc.1. Notificare = document prin care structura auditat ă este informată asupra misiunii i principalelor obiective care urmează a fi auditate.evaluarea internă . aprobat de conducătorul unită ii. rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu conducătorul entită ii sau cu membrii organului de conducere colectivă). cel pu in o data la cinci ani. auditorii pregătesc informa iile necesare pentru efectuarea analizei de risc i se familiarizeaz ă cu domeniul auditabil prin: 1. 1- evaluarea externă .1 Pregătirea misiunii de audit intern 2. 2. 8 . ordinul de serviciu trebuie s ă fie aprobat i de conducătorul unită ii. METODOLOGIA DE DERULARE A MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN Etapele de derulare a misiunii de audit public intern : Pregătirea (planificarea) misiunii de audit intern Interven ia la fa a locului Raportul de audit public intern Urmărirea recomandărilor 2. instruc iunilor i a Codului privind conduita etică a auditorului intern.2.1. Declara ie de independen ă = document prin care se verific ă incompatibilită ile personale ale auditorilor fa ă de entitatea/structura auditată (ex: func ii de inute în ultimii 3 ani în activitatea entită ii. Autorizarea misiunii se realizează prin întocmirea ordinului de serviciu.verificarea respectării normelor. so /so ie. De aceea. În tiin area structurii auditate privind declan area misiunii de audit intern se efectueaz ă prin transmiterea unei notificări. interese financiare la entitatea auditat ă. ini iindu-se măsurile corective necesare în colaborare cu conduc ătorul entită ii publice în cauză i prin avizarea numirii/ destituirii efilor compartimentelor de audit public intern din entit ă ile publice. Ordinul de serviciu este elaborat pe baza planului anual de audit intern.

dosarele de coresponden ă. regulament de organizare i func ionare. 5. normelor interne.solicitarea contractelor ce pot avea un impact semnificativ asupra opera iunilor.compara ia . elaborarea tematicii în detaliu a obiectelor auditabile selectate. Se încearc ă prezentarea cât mai detaliată a procedurilor de audit.3. O planificare corectă. dacă este cazul. concordan a cu legile i regulamentele. 1. realizată în aceasta etapă. Programul celei de-a doua etape.2 Interven ia la fa a locului în această etapă auditorii studiază activitatea/sistemul/procesul auditate i procedurile aferente (continuare a etapei de colectare i prelucrare a informa iilor). se elaboreaz ă în baza tematicii în detaliu a obiectelor auditabile selectate. La edin ă participă auditorii interni.5. confirmarea. circularelor. verifică înregistrările contabile. Elaborarea programului de audit Programul cuprinde planificarea desfă urării celor 4 etape ale misiunii de audit.1. conducătorul i personalul structurii auditate. interven ia la fa a locului. analizează datele i informa iile ob inute. regulament intern. acurate ea înregistrărilor.identificarea amenin ărilor i riscurilor asociate opera iilor. 1. 2. Tehnici i instrumente Tehnicile specifice folosite de auditori sunt: • Verificarea . Analiza riscurilor Realizarea analizei riscurilor presupune parcurgerea următoarelor etape : identificarea opera iilor auditabile. Tehnicile de verificare folosite sunt : .solicitarea procedurilor.4. stabilind timpul necesar efectuării fiecărei activită i i repartizarea sarcinilor auditorilor implica i. 2.1. revizuiesc documentele de lucru i elaboreaz ă proiectul de raport. 2.clasarea opera iilor pe baza analizei riscurilor. 4. 4.determinarea punctajului total al riscului. 2. 3. concluziilor i recomandărilor.1. Etapa de interven ie la fa a locului se finalizeaz ă cu edin a de închidere. efectuează testările necesare pentru formularea constatărilor. Pe parcursul desfă urării misiunii de audit intern. intervieveaz ă personalul structurii auditate. 2. facilitează pregătirea raportului final.2. Sunt stabilite ac iunile concrete de efectuat pentru atingerea fiec ărui obiectiv selectat în tematică i repartizarea acestor activită i pe auditori.solicitarea principalelor documente de func ionare a entită ii: organigramă. realizat ă în etapa de analiză a riscurilor. evaluează eficien a controalelor interne. 2. precum i eficacitatea controalelor interne.confirmă identitatea unei informa ii după ob inerea acesteia din două sau mai multe surse diferite.stabilirea nivelului riscului pe criterii de apreciere.1. documentelor. declara iilor.asigură validarea. ẞedin a de deschidere ẞedin a de deschidere a interven iei la fa a locului se desf ă oară în scopul clarificării scopului i obiectivelor misiunii de audit.solicitarea rapoartelor anterioare ale organelor de control i ale auditorilor externi. 3.stabilirea criteriilor de analiză a riscurilor i a nivelurilor de apreciere a acestora. 9 . programul se modific ă în func ie de timpul necesar pentru realizarea activită ilor prevăzute. fi e post. 2. inclusiv tehnicile de sondaj i e antionare utilizate. a modalită ii de lucru i stabilirii unui calendar al întâlnirilor. prezent ării tematicii în detaliu a obiectelor auditabile.

Exemplu: în cadrul misiunii de audit „Auditul deplasărilor". Informa iile primite în cadrul interviurilor sunt consemnate în foi de lucru i trebuie confirmate cu documente. 1. care stabile te fluxurile informa iilor.chestionare de control intern. cu ajutorul unor reguli adaptate domeniului investigat. 2002) Instrumentele specifice folosite de auditori sunt: 1• Chestionarele: 1. 1.procedurile analitice de audit cuprind. ce îi poate asigura pe auditori că procedurile de inventariere au fost respectate. denumit intervievat. Exemplu: compararea soldului contului de trezorerie din contabilitate cu soldul din extrasul de cont de la trezorerie. obiectivul „Eviden a obiectelor de inventar".verificarea procedurilor de la documentele justificative spre articolul înregistrat. în cazul misiunii de audit Inventarierea patrimoniului i valorificarea rezultatelor este o tehnic ă importantă.procesul de potrivire a dou ă categorii diferite de înregistrări.presupune o discu ie între cel care aplic ă interviul. se recalculează valoarea deconturilor.chestionare de luare la cuno tin ă. atribu iilor i responsabilit ă ilor.confirmarea .chestionar listă de verificare. Interviurile direc ionate sunt axate pe o anumită temă i au un anumit scop. 2• Pista de audit .presupune urmărirea în special a detectării erorilor sau a iregularită ilor. 2. Exemplu: se verifică anumite înregistrări contabile ale aprovizionărilor cu facturile ce au stat la baza lor. se verific ă dacă toate activele fixe ale unui spital sunt înregistrate.presupune verificarea calculelor matematice. în scopul validării acesteia. denumit intervient i subiectul interogat. se compară datele privind cantitatea i descrierea bunurilor din facturi. denumite „chestionare". 2. .recalcularea . Interviurile pot fi libere sau direc ionate. valorile contabilizate din cadrul pl ă ii salariilor cu evolu ia numărului mediu de salaria i). stabile te documenta ia justificativă i reconstituie opera iunile. 1• Interviul . ambele stabilite în cadrul unui program precis elaborat. se verifică dacă toate activele fixe din listele de inventariere există fizic.Exemplu: în cadrul misiunii de audit „Inventarierea patrimoniului".punerea de acord . Exemplu: se alege prin e antionare un num ăr de 10 facturi aprovizionare i se verifică înregistrările din contabilitate aferente.urmărirea . (IIA. 2• Analiza .compararea informa iilor sectoriale de acela i fel. 3• Formularele de constatare: 10 . 3. Este mijlocul cel mai eficient de verificare a existen ei activelor. • Observarea fizică . 2. de la articolul înregistrat spre documentele justificative.studiul raporturilor existente între informa iile financiare i informa iile nefinanciare corespunzătoare (de exemplu.modul prin care auditorii î i formează o părere proprie. 2.garantarea .solicitarea informa iei din cel pu in dou ă surse independente. . de exemplu: 1.verificarea realită ii tranzac iilor înregistrate prin examinarea documentelor.compararea informa iilor din perioada în curs cu informa iile similare din perioadele precedente sau cu previziunile.examinarea .tablou de prezentare a circuitului auditului. note interne de recep ie i bonuri de consum. 3.

fi e de identificare i analiză a problemelor (FIAP) . minutele edin elor.se întocmesc în cazul constatării unor iregularită i. fi ele de identificare i analiz ă a problemelor. ordinul de serviciu i legisla ia în baza c ărora s-a realizat misiunea. Raportul trebuie să contribuie la îmbunătă irea activită ii structurii auditate i a institu iei din care face parte i la cre terea performan ei managementului. concluziile i recomandările auditorilor interni. înso it de un calendar de implementare a recomandărilor. proiectul raportului de audit intern este prelucrat în vederea redactării finale. Tot în această sec iune. Raportul de audit public intern este întocmit în baza dosarelor de audit: dosarul permanent i dosarul documentelor de lucru. Constatări . Dosarul documentelor de lucru con ine copii xerox ale documentelor justificative.2. scopul ac iunii de auditare. care confirmă concluziile auditorilor interni.se precizează documenta ia care stă la baza proiectului de raport (lista obiecte auditabile. fi e post). 2. declara ia de independen ă. Se discută planul de ac iune pentru rezolvarea problemelor constatate. în cadrul acestei edin e se analizeaz ă constatările i concluziile din proiectul de raport. este prezentat rezumatul acesteia. coresponden a) i documenta ia misiunii (strategii i proceduri interne. precum i recomand ările pentru rezolvare. auditorii fac o scurt ă prezentare a structurilor auditate (organizare i func ionare. programul de audit). cauzele. în vederea accept ării recomandărilor formulate. documenta ia administrativ ă a misiunii (notificarea. metodele i tehnicile utilizate. Dosarul permanent con ine raportul de audit i anexele acestuia (ordinul de serviciu. 3. obiectivele misiunii. cauzele i consecin ele. legisla ie.3 Raportul de audit public intern În această etapă. 1. 2. 11 . urmărind prezentarea sintetică a constatărilor i elaborarea concluziilor în baza constatărilor. Recomandările trebuie să fie fezabile i economice.2. regulament de organizare i func ionare. Proiectul de raport se transmite la structura auditat ă. 2. Raportul final este transmis spre analiz ă i avizare conducătorului entită ii care a aprobat misiunea. Elaborarea proiectului de raport de audit public intern Proiectul de raport de audit public intern prezint ă cadrul general.pentru fiecare problemă constatată.formulare de constatare i raportare a iregularită ilor (FCRI) . FIAP i FCRI). tipul de audit efectuat. Raportul trebuie să fie înso it de o sinteză a constatărilor i recomandărilor. ẞedin a de închidere ẞedin a de închidere se organizează în termen de 10 zile de la primirea punctelor de vedere de la structura auditată. formularele de constatare a iregularită ilor.se men ioneaz ă componen a echipei de auditori. informa ii financiare. 2. tat func ii. program de audit i program de interven ie la fa a locului. activită i desfă urate) i a documentelor examinate.2. perioada supusă auditării i structurile auditate. încheiere . fiind incluse modificările discutate i convenite în cadrul edin ei de închidere. care poate trimite în maxim 15 zile punctele sale de vedere. Proiectul se întocme te în baza FIAP elaborate i a celorlalte instrumente de lucru. obiectivele. durata ac iunii de auditare. materialele întocmite în timpul misiunii de audit. Auditorii revăd con inutul raportului. Date de identificare a misiunii de audit . Proiectul de raport de audit public intern are urm ătoarea structură: 1. constatările.1. proiectul raportului.pentru fiecare obiectiv auditabil sunt prezentate problemele identificate. consecin ele acestora i recomandările pentru rezolvare.

impact ridicat. (Institut de l'Audit Interne.riscuri generate de schimbări legislative. 3. Aprecierea asupra controlului intern se exprimă pe trei niveluri: 1• control intern cu lipsuri grave. Auditorii verifică implementarea recomandărilor la termenele stabilite. 2• control intern insuficient.stabilirea responsabililor pentru fiecare recomandare. manageriale. Probabilitatea de apari ie a riscului se m ăsoară folosind drept criterii aprecierea vulnerabilit ă ii entită ii i aprecierea controlului intern i se exprimă pe o scară de valori pe trei niveluri: 1• probabilitate mică.riscuri de organizare. structurale. (IIA. 2.1 No iuni teoretice Riscul reprezintă posibilitatea de a se produce un eveniment care ar putea avea un impact asupra îndeplinirii obiectivelor.comunicarea periodică a stadiului progresului ac iunilor. auditorii in seama de to i factorii cu inciden ă asupra domeniului auditabil (resurse umane. fiind efectuat ă în perioada de planificare a activită ii anuale de audit.evaluarea rezultatelor ob inute.punerea în practică a recomandărilor. Vulnerabilitatea se exprim ă pe trei niveluri: 1• vulnerabilitate redusă. 3. auditorii fac o analiză a calită ii acestuia. 5. Auditorii trebuie să se asigure că. Analiza riscurilor reprezintă o componentă importantă a procesului de audit public intern. 2. 2• probabilitate medie. pentru elaborarea planului de audit i în etapa de preg ătire a misiunii de audit public intern.4. 3• vulnerabilitate mare. MANAGEMENTUL RISCURILOR 3. 4. Pentru a aprecia vulnerabilitatea institu iei. riscuri opera ionale. complexitatea prelucrării opera iilor.elaborarea planului de ac iune. au fost întreprinse ac iuni corective i c ă acestea i-au atins rezultatele scontate. 2002) 3. mijloace tehnice existente). Riscul se măsoară în func ie de consecin ele generate i probabilitatea de apari ie. Norme profesionale ale auditului intern. pentru deficien ele constatate. în vederea elaborării programului de audit al misiunii.riscuri financiare. trebuie s ă ob ină acceptul conducerii asupra riscului de a nu realiza ac iuni corective cu privire la observa iile din raport. Urmărirea recomandărilor Auditorii trebuie să informeze structurile auditate de responsabilită ile ce le revin: 1. întocmind fi e de urmărire a recomandărilor. 2• vulnerabilitate medie. Pentru a aprecia controlul intern. 2002) În cadrul unei institu ii publice apar mai multe categorii de riscuri: 1. impact moderat. 12 . 3• probabilitate mare. In caz contrar. Impactul consecin elor reprezintă efectele riscului în cazul producerii sale i se exprimă pe o scară valorică de trei niveluri: impact scăzut.2. înso it de calendarul implementării recomandărilor.

numirea comisiei de evaluare. 4. 3.2. pe baza punctajelor calculate. Metodologia analizei riscurilor Analiza riscurilor efectuată în perioada de pregătire a misiunii de audit pentru elaborarea programului misiunii de audit presupune parcurgerea următorilor pa i: 1• identificarea obiectelor auditabile.ierarhizarea activită ilor ce urmează a fi auditate.4. evaluarea i selec ia ofertelor. în risc mic. Exemplu practic privind elaborarea analizei riscurilor pentru fundamentarea programului misiunii de audit: Achizi ii publice 3. Identificarea obiectelor auditabile Obiectul auditabil reprezintă activitatea elementară a domeniului auditat. ale cărei caracteristici pot fi definite teoretic i comparate cu realitatea practic ă. consultarea i negocierea.2. negociere competitivă: 6.clasarea riscurilor. 3• stabilirea nivelului riscului pentru fiecare obiect auditabil. întocmirea documenta iei pentru elaborarea i prezentarea ofertei. riscurilor asociate obiectelor auditabile. publicarea anun ului de participare. echipa de auditori a identificat următoarele obiecte auditabile: 1. cererea de ofertă: 4.2. 4.2. 4• stabilirea punctajului total al criteriului utilizat: n i =1 Unde : Pi = ponderea riscului pentru fiecare criteriu. elaborarea Programului anual al achizi iilor publice. numirea comisiei de evaluare. 13 T = ∑Pi * Ni .4. 5.1. alegerea i aplicarea procedurilor de achizi ie public ă. 5.5. 6. Ni = nivelul riscului pentru fiecare criteriu utilizat.1. 4. 2.3. 6. transmiterea invita iilor de participare. 3. evaluarea i selec ia ofertelor. Auditorii identifică. prin studiul detaliat al activită ilor desfă urate de structura auditată. încheierea contractului. a ponderii acestora i a scărilor de valori asociate fiecărui criteriu. care stă la baza analizei riscurilor. numirea comisiei de evaluare.elaborarea tematicii în detaliu.1. evaluarea i selec ia ofertelor. 6.1. licita ie: 5. mare. transmiterea invita iilor de participare. 3. obiectele auditabile i elaborează lista centralizatoare a acestora.4. 1.3. 5.1. mediu. 6. 7. 1• identificarea amenin ărilor. 4. 2• stabilirea criteriilor de analiză a riscului. evaluarea documentelor de calificare. selec ia furnizorilor invita i.3. prin utilizarea scării de valori.control intern corespunzător. 5. întocmirea referatului de necesitate. 6. pentru criteriile stabilite. În cadrul misiunii de audit „Achizi ii publice". 2.

3• control intern corespunzător . a căror apari ie poate duce la nerespectarea legisla iei în vigoare i a procedurilor interne i la nefunc ionarea controlului intern. 3. nu acoperă toate activită ile sau nu con in suficiente elemente de control intern. 2• control intern insuficient . Se consideră 3 niveluri: 4- aprecierea controlului intern . 3. 3• impact financiar ridicat > 20.există proceduri.există proceduri. se aplică i con in elemente suficiente de control intern. Stabilirea nivelului riscului pentru fiecare obiect auditabil i a punctajului total Auditorii atribuie riscurilor identificate.3. în cazul misiunii de audit „Achizi ii publice" se consider ă urmă toarele niveluri: 1• impact financiar scăzut < 10.pentru măsurarea impactului consecin elor.2.nu exist ă proceduri interne. 1• vulnerabilitate mare. Ponderea acestui criteriu este de 10%. pe scara de valori i se atribuie 1. 3• vulnerabilitate redusă.000 lei. 8. Ponderea acestui criteriu este de 40%. pe scara de valori i se atribuie 1. Stabilirea criteriilor de analiză a riscului i a ponderii acestora 2Se stabilesc următoarele criterii de apreciere a riscului: aprecierea cantitativă . pe scara de valori i se atribuie 2. pe scara de valori i se atribuie 2. efectuarea plă ilor. 3. Calculul punctajului total se face conform formulei men ionate mai sus.2. pe scara de valori i se atribuie 1.000 lei. 2• vulnerabilitate medie. Identificarea riscurilor asociate obiectelor auditabile Auditorii asociază fiecărui obiect auditabil riscuri posibile. pe scara de valori i se atribuie 3. 2• impact financiar moderat < 15. 9.2.2. un num ăr de puncte din scara de valori.pentru măsurarea probabilită ii de apari ie a riscului. 3- aprecierea vulnerabilită ii (sau calitativă) . Se consideră următoarele niveluri : 1• control intern cu lipsuri grave . înregistrările în contabilitate. pe scara de valori i se atribuie 3.recep ia bunurilor i serviciilor. pe scara de valori i se atribuie 3.4. pentru fiecare criteriu stabilit. pe scara de valori i se atribuie 2. Ponderea acestui criteriu este de 50%. dar nu se aplică.000 lei.pentru măsurarea probabilită ii de apari ie a riscului. 14 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful