act_27

ANEXA 1 la OMDRAP nr. ……../…...

2013
(Anexa B - informativă la OMDRT nr.1530/2012)

COMENTARII ŞI RECOMANDĂRI DE PROIECTARE REFERITOARE LA PREVEDERILE CR 0 - 2012

1

Anexă B (informativă) - Comentarii și recomandări de proiectare Cuprins

C.1. ELEMENTE GENERALE .............................................................................................. 3 C.2. REGULI/CERINŢE DE BAZĂ ...................................................................................... 4 C.2.3 DURATA DE VIAŢĂ PROIECTATĂ A STRUCTURII CONSTRUCŢIEI ...................................... 4 C.3. PRINCIPIILE PROIECTĂRII LA STĂRI LIMITĂ ................................................... 5 C.4. VARIABILE DE BAZĂ ................................................................................................... 5 C.6. PROIECTAREA PRIN METODA COEFICIENŢILOR PARŢIALI DE SIGURANŢĂ ............................................................................................................................ 6 C.6.4 STĂRI LIMITĂ ULTIME .................................................................................................... 6 C.7. COMBINAREA EFECTELOR ACŢIUNILOR PENTRU PROIECTAREA STRUCTURILOR DE CONSTRUCŢII ................................................................................. 6 C.A1. CLASIFICAREA CONSTRUCŢIILOR ÎN CLASE DE IMPORTANŢĂEXPUNERE .............................................................................................................................. 7 C.A2 (INFORMATIVĂ). BAZE PROBABILISTICE PENTRU ANALIZELE DE SIGURANŢĂ ŞI PROIECTAREA CU COEFICIENŢI PARŢIALI DE SIGURANŢĂ .. 7 C.A2.1. ELEMENTE GENERALE ................................................................................................ 7 C.A2.2. PROIECTAREA BAZATĂ PE MODELE PROBABILISTICE AVANSATE, CONFORM SR EN 1990 ........................................................................................................................................ 8 C.A2.3. CALIBRAREA COEFICIENŢILOR PARŢIALI DE SIGURANŢĂ CONFORM SR EN 1990 ..... 13 REFERINŢE........................................................................................................................... 20

2

C.1. ELEMENTE GENERALE
Codul CR 0-2012 este organizat în 7 capitole şi 3 anexe şi urmăreşte, în general, prevederile standardului SR EN 1990 (Eurocod: Bazele proiectării structurilor), precum şi ţine seama de formulările existente în reglementările tehnice româneşti în vigoare pentru proiectarea construcţiilor. Pentru o mai buna inţelegere a prevederilor codului sunt prezentate comentarii, recomandări de proiectare şi exemple de calcul. Codul de proiectare “Bazele proiectării construcţiilor”, indicativ CR 0-2012, cuprinde principiile, regulile de aplicare şi datele de bază necesare pentru proiectarea clădirilor, structurilor, elementelor structurale sau altor elemente de construcţii (pentru care există cerinţe de rezistenţă, stabilitate şi durabilitate), armonizate cu cele din SR EN 1990 cu anexa sa naţională. Prin comparaţie cu versiunea din anul 2005, codul CR 0-2012 extinde integrarea conceptelor şi regulilor de proiectare utilizate de Eurocodurile structurale (standardele de proiectare din seria SR EN 1990-1999), în practica de proiectare din ţara noastră. Corespondenţele între capitolele şi anexele celor 2 ediţii ale codului CR 0 sunt după cum urmează: CR 0 – 2012 1.Elemente generale 2. Reguli/Cerinţe de bază 3. Principiile proiectării la stări limită 4. Variabile de bază CR 0 - 2005 1. Generalităţi 2. Principiile proiectării la stări limită 3. Variabile de bază

5. Modelarea structurală 6. Proiectarea prin metoda coeficienţilor 4. Proiectarea prin metoda parţiali de siguranţă coeficienţilor parţiali de siguranţă 7. Combinarea efectelor acţiunilor pentru proiectarea structurilor de construcţii Anexa A1. Clasificarea construcţiilor şi Anexa 1. Clasificarea construcţiilor şi structurilor în clase de importanţă- structurilor în clase de importanţă expunere Anexa A2 (informativă). Baze probabilistice pentru analizele de siguranţă şi proiectarea cu coeficienţi de siguranţă parţiali Anexa A3 (informativă). Proiectare asistată de încercări -

-

3

Prezenta versiune a CR 0 conţine, în plus, concepte şi elemente noi introduse în Capitolele 1, 2, 3, 6 şi Anexele A1, A2 şi A3, astfel: (i) (i) (ii) Ipoteze (Capitolul 1.3) şi Simboluri (Capitolul 1.4); Managementul siguranţei (Capitolul 2.2) şi Managementul calităţii (Capitolul 2.5); Formularea a patru situaţii de proiectare: persistentă (normală), tranzitorie, accidentală şi seismică (diferită de situaţia de proiectare accidentală) – (Capitolul 3.2); Explicitarea stărilor limită ultime (Capitolul 6.4); Introducerea a două anexe informative: Baze probabilistice pentru analizele de siguranţă şi proiectarea cu coeficienţi de siguranţă parţiali (Anexa A2) şi Proiectare asistată de încercări (Anexa A3).

(iii) (iv)

Se subliniază importanţa ipotezelor listate în Capitolul 1.2 ce stau la baza prevederilor reglementărilor tehnice pentru proiectarea construcţiilor şi care, în esenţă, vizează respectarea legislaţiei naţionale în vigoare privind calificarea profesională a proiectanţilor, calitatea materialelor de construcţii, inspecţia calităţii lucrărilor pe şantier, utilizarea construcţiei conform funcţiunii proiectate, etc. Codul introduce definiţii clare, armonizate cu SR EN 1990, ale termenilor mai importanţi şi frecvent utilizaţi în proiectarea curentă precum: hazard, stare limită, reparaţie, consolidare, situaţie de proiectare ş.a. Valorile tradiţional denumite în reglementările tehnice de proiectare din România drept valori de calcul (pentru acţiuni şi rezistenţele materialelor) sunt denumite valori de proiectare pentru: (i) (ii) (iii) acţiuni şi efecte ale acţiunilor; proprieţăti şi rezistenţe ale materialelor; dimensiuni şi date geometrice.

C.2. REGULI/CERINŢE DE BAZĂ
C.2.3 Durata de viaţă proiectată a structurii construcţiei Durata de viaţă a structurii construcţiei trebuie specificată. Durata de viaţă proiectată a structurii construcţiei poate fi simplificat determinată din Tabelul 2.1. Durata de viaţă a structurii construcţiei a fost menţinută ca cea din versiunea anterioară a codului CR 0 fiind, armonizată, în general, cu cea din anexa naţională a SR EN 1990. Astfel, pentru construcţiile monumentale şi construcţiile inginereşti importante a fost specificată o durată de viaţă ≥ 100 ani (diferită de cea de 100 ani indicată în standard), iar pentru clădirile şi construcţiile curente durata de viaţă a fost specificată 50 ÷ 100 ani (diferită de cea de numai 50 ani indicată în SR EN 1990). Pentru construcţiile temporare durata de 10 ani trebuie înţeleasă ca o durată maximă.

4

reprezentată de produsul ψ1Qk.4. Valoare cvasipermanentă a unei acţiuni variabile. reprezentată de produsul ψ0Qk. Ψ1Qk 5 fQ Valoare cvasipermanenta. şi dupa caz.01 0.4. această valoare este apropiată de o valoare centrală a repartiţiei statistice a valorilor acţiunii. Qk 15 Valoare de combinatie. Ψ0Qk 10 Valoare frecventa. codul face distincţie clară între stările limită de serviciu reversibile şi ireversibile.1 Valori ale acţiunilor variabile.C. De asemenea. de exemplu de patrimoniu. Figura C. 25 Valoare instantanee Q 20 Valoare caracteristica. [13] Prin comparaţie cu versiunea anterioară. 5 . acţiunile variabile pot fi caracterizate şi prin următoarele valori reprezentative. C.4.04 0 0 0 10 20 30 40 50 60 70 Figura C.3. Valorile cvasipermanente sunt utilizate şi pentru calculul efectelor pe termen lung.02 0. Ψ2Qk Timp 0. VARIABILE DE BAZĂ Pe lângă valoarea caracteristică.03 0. dacă valoarea superioară a proprietăţilor/rezistenţelor este nefavorabilă pentru siguranţa structurii. reprezentată de produsul ψ2Qk. de stări limită specifice pentru protecţia unor bunuri de valoare deosebită.1 utilizate în proiectare: Valoare de combinare/grupare a unei acţiuni variabile. PRINCIPIILE PROIECTĂRII LA STĂRI LIMITĂ Codul detaliază şi extinde definiţia clasică a stărilor limită ultime fiind introduse prevederi care permit definirea în mod suplimentar. Valoarea cvasipermanentă a unei acţiuni este folosită pentru verificarea la stări limită ultime ce implică acţiuni accidentale şi pentru verificarea la stări limită de serviciu reversibile. în actualul cod se prevede explicit că valoarea caracteristică a proprietăţilor/rezistenţelor unui material poate fi egală cu fractilul de 95% al repartiţiei statistice. Valoare frecventă a unei acţiuni variabile. aceasta este o valoare exprimată ca o fracţiune din valoarea caracteristică a acţiunii utilizând factorul ψ2 ≤ 1.

1 (factorii de grupare). deci frecvente.2. 7.4) şi de serviciu (Capitolul 6. accidentale (inclusiv cele predominante) şi seismice. Modelele Moment de ordinul doi se caracterizează prin descrierea variabilelor aleatoare prin indicatori de localizare (media) şi de împrăştiere statistică (abaterea standard sau dispersia). grupările de efecte ale acţiunilor şi tipurile de acţiuni care pot fi luate în considerare: permanente. 7.7.6. ECH: Pierderea echilibrului static al structurii sau al unei părţi a acesteia considerată ca solid rigid. În prezentul cod se subliniază că valorile actuale ale coeficienţilor parţiali de siguranţă utilizaţi în Capitolul 7.6. Relaţiile de combinare/grupare a efectelor acţiunilor pentru stările limită ultime (Capitolul 6. ale acestora.4 (pentru stările limită ultime). COMBINAREA EFECTELOR ACŢIUNILOR PROIECTAREA STRUCTURILOR DE CONSTRUCŢII PENTRU În Tabelele din Capitolul 7 sunt explicitate mai clar situaţiile de proiectare. Aceste valori sunt fundamentate probabilistic şi sunt calibrate pe modele probabilistice inginereşti de tip Moment de ordinul doi de evaluare a siguranţei. 6 . în Tabelele 7.3 pentru exprimarea valorilor de proiectare ale acţiunilor/efectelor acţiunilor şi ale rezistenţelor/proprietăţilor materialelor sunt conforme cu cele din standardele din seria SR EN 1990 ÷ 1998 dar şi din standardul american ASCE/SEI 705. proprietăţilor/rezistenţelor materialelor din Capitolul 6.De asemenea se stabileşte că pentru estimarea superioară a rezistenţelor materialelor se vor folosi acoperitor valorile medii.3. respectiv.2 şi Capitolul 7. Verificarea structurilor la starea limită de oboseală se detaliază în reglementările tehnice de specialitate. în Tabelul 7. C. GEO: Pierderea capacităţii de rezistenţă a terenului de fundare sau deformarea excesivă a acestuia. PROIECTAREA PRIN METODA COEFICIENŢILOR PARŢIALI DE SIGURANŢĂ Reformulările definiţiilor valorilor de proiectare ale acţiunilor şi.5) sunt formulate în cazul general iar valorile coeficienţilor parţiali de siguranţă şi respectiv ale factorilor de grupare aplicaţi valorilor (efectelor) acţiunilor sunt date numeric în Capitolul 7. variabile. OB: Oboseala structurii şi a elementelor structurale. C.5 (pentru stările limită de serviciu) şi respectiv în Tabelul 7.4 Stări limită ultime Codul defineşte următoarele tipuri de stări limită ultime: STR: Pierderea capacităţii de rezistenţă a elementelor structurale/ structurii sau deformarea excesivă a structurii şi elementelor sale componente.3 reprezintă un element de progres al versiunii actuale faţa de cea anterioară. C.

BAZE PROBABILISTICE PENTRU ANALIZELE DE SIGURANŢĂ ŞI PROIECTAREA CU COEFICIENŢI PARŢIALI DE SIGURANŢĂ Nivelurile de siguranţă ţintă pentru clasele de importanţă-expunere I ÷ IV şi durata de viaţă proiectată a structurii/construcţiei de 50 ani sunt caracterizate de niveluri diferite ale indicatorului probabilistic al siguranţei β. s-a introdus o departajare a factorului de importanţă . în prezent.1). valori ce sunt explicitate. Există trei niveluri ale metodelor de analiză a siguranţei structurale: Metode de nivel III.A2 (INFORMATIVĂ). orientativ. Exprimat alternativ.A1. C. care folosesc apoximarea liniară pentru funcţiile neliniare de performanţă (de comportare).expunere asociat construcţiilor funcţie de clasa de importanţă-expunere în care acestea se încadrează pentru proiectarea la acţiunea cutremurului.. vântului şi zăpezii. În plus. nu este utilizată în proiectare ca metodă generală şi alternativă metodelor actuale semiprobabilistice de proiectare.A2. Elemente generale Proiectarea pe baze probabilistice a siguranţei elementelor de structură utilizează reprezentările probabilistice ale încărcărilor / efectelor secţionale ale încărcărilor şi ale rezistenţelor materialelor / rezistenţelor secţionale ale elementelor structurale .5 ÷ 3. în Anexa C din SR EN 1990.Tot probabilistic sunt fundamentate şi principalele valori ale factorilor de grupare/combinare a acţiunilor variabile (Tabelul 7. în actuala variantă a codului a fost revizuită şi detaliată clasificarea clădirilor şi construcţiilor inginereşti în clase de importanţă-expunere pentru diferite acţiuni (Tabel A1..8 pentru construcţiile din clasele de importanţă-expunere III (vezi şi comentariile de la Anexa 2).10-5 pentru probabilitatea de cedare în 50 ani a elementelor structurale la starea limită ultimă de pierdere a capacităţii de rezistenţă (vezi şi comentariile de la Anexa 2). Indicatorul probabilistic al siguranţei β este utilizat în metoda de analiză a siguranţei structurale de nivel II. Metode de nivel II (aproximative).1 din Anexa A1). C.1. C. calibrările se bazează pe un indicator probabilistic al siguranţei β pentru o durată de 50 ani cu valori în intervalul 1. care. Calibrările utilizează pentru construcţiile din clasele de importanţă-expunere II şi III un nivel de referinţă de 10-4. Valoarea acestui factor se determină din reglementările tehnice de specialitate. 7 . CLASIFICAREA CONSTRUCŢIILOR IMPORTANŢĂ-EXPUNERE ÎN CLASE DE Faţa de ediţia anterioară. care folosesc descrierea probabilistică completă a variabilelor aleatoare de bază.

Figura C. Ed. i i =1 m (C. Relaţia (C. e se exprimă sub forma: e= E − µE σE (C.1. indicele “k” se referă la valori caracteristice şi coeficienţii γ sunt coeficienţii parţiali de siguranţă pentru rezistenţe (γR) şi.A2. efectul secţional al încărcărilor E şi rezistenţa secţională R sunt considerate variabile aleatoare de bază.2). unde µE este media variabilei aleatoare E. C.A2. (γE. conform SR EN 1990 În proiectarea bazată pe modele probabilistice avansate. Relaţia (C.A2. Fie E. VE. Rd să fie mai mare sau cel mult egală cu efectul secţional sumă a valorilor de proiectare ale efectelor secţionale ale încărcărilor i. i E k .A2. calibraţi pe modele probabilistice. Indicele “d” se referă la valori de proiectare.4). pentru încărcările i.A2.2) implică faptul că starea limită nu este depăşită (funcţia de performanţă este cel puţin egală cu zero) atunci când se utilizează în analiză valorile de proiectare. abaterea standard a variabilei aleatoare E. Proiectarea bazată pe modele probabilistice avansate. În abordarea (i) condiţia de proiectare cere ca indicatorul de siguranţă efectiv β ef să fie cel puţin egal cu indicatorul de siguranţă ţinţă. β t : β ef ≥ β t (C.A2. coeficientul de variaţie al variabilei aleatoare E (efectul secţional al încărcărilor). efectul secţional aleator al incărcării/ încărcărilor. Proiectarea (curentă) folosind coeficienţii parţiali de siguranţă. variabila aleatoare redusă.1). calibraţi pe modele de nivel I.2) poate fi exprimată alternativ şi sub forma: γ k Rk ≥ ∑ γ E .i: Rd ≥ ∑ E d .A2.- Metode de nivel I (semiprobabilistice).3). σE.i). care folosesc coeficienţi parţiali de siguranţă. În abordarea (ii) condiţia de proiectare cere ca valoarea de proiectare a rezistenţei secţionale. In proiectare se utilizează două abordări de bază: (i) (ii) Proiectarea (directă) bazată pe modele probabilistice avansate de nivel III şi/sau II. 8 .i i =1 m (C.2. respective.A2.

5).1. (C. Dacă variabila aleatoare E are o repartiţie de tip normal.A2.A2.Pentru E=Ed (unde Ed este valoarea de proiectare a lui E) valoarea de proiectare a variabilei aleatoare reduse este: ed = Ed − µ E σE (C.001 P [ E > E k] P [ E > E d] 0. 9 .A2. Densitatea de repartiţie a efectului secţional al încărcărilor.A2.A2. Coeficientul parţial de siguranţă aplicat efectului secţional al încărcării E. γE se poate exprima prin raportul dintre valoarea de proiectare şi valoarea caracteristică a efectului secţional al încărcării: γE = E d µ E (1 − α E ⋅ β t ⋅ VE ) = Ek Ek (C.0015 0.6).5) şi (C.A2. Din relaţiile (C. ed se poate exprima ca produs între indicatorul de siguranţă ţintă.A2. αE ed = −α E ⋅ β t (C.0005 0 E 300 400 500 600 700 800 900 100 110 120 130 140 150 160 170 µE Ek Ed Figura C. βt şi cosinusul director corespunzător variabilei E.Φ(-αE·βt)= Φ(-ed)= Φ(αE·βt).002 0.9).6) se obţine valoarea de proiectare a efectului secţional al încărcării: E d = µ E + ed ⋅ σ E = µ E − α E ⋅ β t ⋅ σ E = µ E (1 − α E ⋅ β t ⋅ VE ) (C.A2.0025 fE ed·σE = -αE·βt·σE 0. 0.7). pentru care valoarea caracteristică poate fi exprimată sub forma Ek = µ E + k E ⋅ σ E = µ E (1 + k E ⋅ VE ) . Valoarea de proiectare a variabilei aleatoare reduse.8). E: P [E>Ed]=1-P [E≤Ed]=1-Φ(ed)=1.A2.8) poate fi scrisă sub forma: γE = E d µ E (1 − α E ⋅ β t ⋅ VE ) 1 − α E ⋅ β t ⋅ VE = = Ek µ E (1 + k E ⋅ VE ) 1 + k E ⋅ VE . atunci relaţia (C.

abaterea standard a variabilei aleatoare R.12). Densitatea de repartiţie a rezistenţei secţionale. valoarea de proiectare a variabilei aleatoare reduse este: rd = Rd − µ R σR (C.002 0.003 0.10) unde µR este media variabilei aleatoare R. 10 .13). VR. rd.006 0. coeficientul de variaţie al variabilei aleatoare R (rezistenţa secţională).A2.Fie R. σR.007 0. Din relaţiile (C. βt şi cosinusul director corespunzator variabilei R.A2. unde Rd este valoarea de proiectare a rezistenţei secţionale R. variabila aleatoare redusă.005 0.A2.A2.A2.11) şi (C.A2.A2.A2. Pentru R =Rd. R: P [R≤Rd] =P [r≤rd]= Φ(rd) = Φ(-αR·βt). 0. rezistenţa secţională aleatoare.004 0. r rezultă: r= R − µR σR (C.12) se obţine valoarea de proiectare a rezistenţei secţionale: Rd = µ R + rd ⋅ σ R = µ R − α R ⋅ β t ⋅ σ R = µ R (1 − α R ⋅ β t ⋅ VR ) (C.001 fR rd·σR = -αR·βt·σR P [R≤Rk] P [R≤Rd] R 0 700 Rd 800 Rk 900 µR 1000 1100 1200 Figura C.2.2. Valoarea de proiectare a variabilei aleatoare reduse. αR rd = −α R ⋅ β t (C.11).008 0. Figura C. se poate exprima ca produs între indicatorul de siguranţă ţintă.

7 2.16 ≤ E ≤ 7.17).1 pentru 0.A2.14).5 Dacă valorile acţiunilor.15). σ Anexa C. Φ(β n ) .2. valorile indicatorului de siguranţă pentru diferite intervale de timp de referinţă n.16 rezultă valoarea indicatorului de siguranţă pentru un interval de timp de n ani: β n = Φ −1 [Φ (β1 )]n { } (C.14) poate fi scrisă sub forma: γR = Rd µ R (1 − α R ⋅ β t ⋅ VR ) 1 − α R ⋅ β t ⋅ VR = = Rk µ R (1 + k R ⋅ VR ) 1 + k R ⋅ VR (C.A2. γR se poate exprima prin raportul dintre valoarea de proiectare şi valoarea caracteristică a rezistenţei secţionale: γR = Rd µ R (1 − α R ⋅ β t ⋅ VR ) = Rk Rk (C.70 αE = -0. respectiv efectelor secţionale generate de acţiuni.9 3. SLU De serviciu. SLS 1 an 50 de ani 4.A2. respectiv a extremelor maxime în n ani.A2.6 .A2. atunci relaţia (C. cu relaţia: Φ(β n ) = [Φ (β1 )] n (C.A2. în general) sunt cele din Tabelul C. σR Tabelul C.16).2. 11 .A2. Efecte secţionale ale încărcărilor αE = -0. unde Φ(β ) este funcţia de repartiţie a extremelor maxime anuale Φ(β1 ) . pot fi luate ca în Tabelul C. pentru care valoarea caracteristică poate fi exprimată sub forma Rk = µ R + k R ⋅ σ R = µ R (1 + k R ⋅ VR ) . Rezistenţe secţionale αR = 0. Dacă variabila aleatoare R are o repartiţie de tip normal. Valorile ţintă ale indicatorului de siguranţă βt Interval de timp Starea limită Ultimă.32 Conform Anexei C din SR EN 1990 valorile ţintă ale indicatorului de siguranţă βt pentru structurile curente (construcţii.A2.28 R.8 1.A2. Conform standardului ISO 2394:1998 valorile factorilor αE şi αR folosiţi în SR EN 1990. au maximele lor anuale modelate ca independente statistic.80 αR = 0. Din relaţia C.Coeficientul parţial de siguranţă aplicat rezistenţei secţionale R. βn se pot calcula în funcţie de valoarea indicatorului de siguranţă pentru un an (anual) β1. Tabelul C.A2. exprimate în ani.1 Valorile factorilor αE şi αR Ponderea variabilelor Predominantă Secundară E.

A2. R şi E.1 şi ale indicatorului de siguranţă ţintă în 50 de ani pentru SLU din Tabelul C.18).17) se obţin următoarele valori ale indicatorului de siguranţă pentru intervalele de timp n = 10 ani.A2.7 ⋅ β t ) (C.A2.20).3. β1 = 4.A2.19).2 rezultă.A2.21).A2.21.A2. SLS 1 an 50 ani 2. se obţin următoarele probabilităţi: P[E > E d ] = Φ (α E ⋅ β t ) = Φ (− 0.7.5·10-1 12 .0·10-2 1.66 ⋅ VE ) .A2.21). De exemplu.8 ⋅ β t ) (C.22).5 2. Variabilele aleatoare de bază. pentru un indicator de siguranţă ţintă într-un an. sunt în cazul general necorelate iar funcţia de performanţă (de stare) conform SR EN 1990 se poate scrie sub forma: g = R−E (C.A2.A2.8 ⋅ VE ) = µ E (1 + 2.0.7.83. considerând indicatorii de siguranţă ţintă din SR EN 1990 şi αE = .A2. aplicând relaţia (C.20) şi (C. Valorile probabilităţii de depăşire a valorii de proiectare a efectului secţional al încărcării (cazul încărcării variabile predominante) pentru valorile ţintă ale indicatorului de siguranţă βt recomandate de SR EN 1990 Starea limită Intervalul de timp Indicatorul βt P [ E > Ed ] Ultimă. 20 ani şi 50 de ani: β10 = 4.9 1. Înlocuind valorile factorilor αE şi αR în relaţiile (C. SLU 1 an 50 ani 4. g are o repatiţie de tip normal.A2. probabilitatea de cedare este:  0 − µg Pf = P[g ≤ 0] = Φ  σ g    = Φ (− β ) = 1 − Φ (β )   (C.A2. pentru efectul secţional al încărcării E.05 şi β50 = 3.7 3. Folosind valorile factorului αE din Tabelul C.7 ⋅ 3. de exemplu.0·10-4 3.A2.22) se obţin valorile probabilităţii P [E > Ed] din Tabelul C. că valoarea de proiectare a efectului secţional al încărcărilor (în cazul în care încărcarea considerată este variabila dominantă) este egală cu: E d = µ E (1 − α E ⋅ β t ⋅ VE ) = µ E (1 + 0.23). Tabel C. Dacă funcţia de performanţă. şi P[R ≤ Rd ] = Φ (rd ) = Φ (− α R ⋅ β t ) = 1 − Φ (α R ⋅ β t ) (C.8 5.3. β20 = 4. aplicând relaţia (C. şi P[R ≤ Rd ] = Φ (− α R ⋅ β t ) = Φ (0. Probabilităţile de depăşire (de nedepăşire) asociate valorilor de proiectare ale variabilelor aleatoare de bază pentru un indicator de siguranţă ţintă βt sunt: P[E > E d ] = 1 − P[E ≤ E d ] = 1 − Φ (ed ) = 1 − Φ (− α E ⋅ β t ) = Φ (α E ⋅ β t ) (C.9·10-3 De serviciu.De exemplu.

α = ± 0.7 ⋅ 0.0.7 9. ca: . Valoarea de proiectare a efectului secţional al încărcării este: 13 . De exemplu.22) se obţin valorile din Tabelul C.9 1. În cele ce urmează se prezintă numai calibrarea coeficienţilor parţiali de siguranţă aplicaţi efectului secţional al încărcării. a) Repartiţia normală a lui E Variabila aleatoare de bază E se consideră având o repartiţie normală E ~ N (µE.4. p fiind probabilitatea de nedepăşire a valorii caracteristice. unde: µE este media variabilei aleatoare E.α = ± 1. coeficientul de variaţie al variabilei aleatoare E. k = Φ −1 ( p ) .Dacă nu este satisfacută condiţia privind raportul abaterilor standard ( 0. pentru βt = 3.5 -1 2. E. σE ≤ 7. SLU 1 an 4.90).4·10-2 50 ani 3. pentru efectul secţional al încărcării. fractilului superior E0.A2. Valorile probabilităţii de depăşire a valorii de proiectare a efectului secţional al încărcării (cazul încărcării variabile nepredominante) pentru valorile ţintă ale indicatorului de siguranţă βt recomandate de SR EN 1990. Pentru celelalte acţiuni se foloseşte o valoare de proiectare pentru care P[E > E d ] = Φ (− 0. Calibrarea coeficienţilor parţiali de siguranţă conform SR EN 1990 Calibrarea coeficienţilor parţiali de siguranţă se face diferenţiat. VE. σE). Calibrarea coeficienţilor parţiali de siguranţă aplicaţi rezistenţelor secţionale.7 ⋅ β t ) .8.A2.A2. Ek.A2.0 pentru variabila cu abaterea standard mai mare şi . P[E > Ed ] = Φ (α E ⋅ β t ) = Φ (− 0. σE. se σR Când modelul pentru acţiuni conţine mai multe variabile aleatoare.28 şi indicatorii de siguranţă ţintă din SR EN 1990. E considerând αE = . R se face asemănător. SLS 1 an 50 ani 2. in funcţie de tipul repartiţiilor de probabilitate pentru variabilele aleatoare de bază. Valoarea caracteristică a efectului secţional al încărcării este: E k = µ E + k ⋅ σ E = µ E (1 + k ⋅ VE ) (C.28 ⋅ β t ) (valoare ce corespunde.4·10-1 C.4 ⋅ β t ) = Φ (− 0. relaţia (C.4 pentru variabila cu abaterea standard mai mica.4.24). Starea limită Intervalul de timp Indicatorul βt P [ E > Ed ] Ultimă. abaterea standard a variabilei aleatoare E.22) se foloseşte pentru variabila aleatoare predominantă.8 1.A2.A2.6 ).4·10-1 De serviciu.3. aplicând relaţia (C.1·10 3. Tabel C.16 ≤ recomandă după standardul ISO 2394:1998.

A2.A2.25) rezultă coeficientul parţial de siguranţă γE aplicat efectului secţional al încărcării.27) şi (C.25).31).A2. Din relaţiile (C.E d = µ E − α E ⋅ β t ⋅ σ E = µ E (1 − α E ⋅ β t ⋅ VE ) (C. Valoarea caracteristică a efectului secţional al încărcării este: Ek = u − 1 α ⋅ ln[− ln( p )] (C.A2.27). p fiind probabilitatea de nedepaşire a valorii caracteristice.A2. σ ln E ≅ VE şi relaţia (C.A2.30). Ek.28) rezultă coeficientul parţial de siguranţă γE aplicat efectului secţional al încărcării. b) Repartiţia lognormală a lui E Variabila aleatoare E de bază se consideră având o repartiţie lognormală E ~ LN (µlnE.29) se simplifică sub forma: γ E = exp[− VE (α E ⋅ β t + k )] (C. α).A2.20.24) şi (C. k = Φ −1 ( p ) . σlnE.28). 14 . Valoarea caracteristică a efectului secţional al încărcării este: Ek = exp(µ ln E + k ⋅ σ ln E ) = exp(ln em ) ⋅ exp(k ⋅ σ ln E ) (C. σlnE). Pentru VE ≤ 0. Ek iar u si α sunt parametrii de localizare (u) şi de dispersie (α) ai repartiţiei Gumbel pentru maxime. Din relaţiile (C.26). E: γE = E d µ E (1 − α E ⋅ β t ⋅ VE ) 1 − α E ⋅ β t ⋅ VE = = Ek µ E (1 + k ⋅ VE ) 1 + k ⋅ VE (C. E: γE = E d exp(− α E ⋅ β t ⋅ σ ln E ) = = exp[− σ ln E (α E ⋅ β t + k )] Ek exp(k ⋅ σ ln E ) (C.A2.A2. em. unde: p este probabilitatea de nedepăşire a valorii caracteristice. c) Repartiţia Gumbel pentru maxime a lui E Variabila aleatoare de bază E se consideră având o repartiţie de tip Gumbel. unde: µlnE este media logaritmului (natural) al variabilei aleatoare E.A2.29).A2. mediana variabilei aleatoare E.A2. abaterea standard a logaritmului (natural) al variabilei aleatoare E. pentru maxime E ~ Gmax (u. Valoarea de proiectare a efectului secţional al încărcării este: E d = exp(µ ln E − α E ⋅ β t ⋅ σ ln E ) = exp(ln em ) ⋅ exp(− α E ⋅ β t ⋅ σ ln E ) (C.

7 15 . 2. E: u = µE − γ α α= π 6 σE ⋅ 1 (C. βt = 4.35). rezultă sub forma: u ⋅ α − ln{− ln[Φ (− α E ⋅ β t )]} = γE = u ⋅ α − ln[− ln( p )] π 1 − γ − ln{− ln[Φ (− α E ⋅ β t )]} 6 VE π 1 ⋅ − γ − ln[− ln( p )] 6 VE ⋅ (C. Folosind relaţiile (C. (C.7 E 0.5 se prezintă variaţia coeficienţilor parţiali de siguranţă.4 0.2 1.0 0 0.A2.A2.8 1.5 0.6 β t =4.6 2.1 0.Valoarea de proiectare a efectului secţional al încărcării este: Ed = u − 1 α ⋅ ln{− ln[Φ (− α E ⋅ β t )]} (C.A2.32) rezultă coeficientul parţial de siguranţă γE aplicat efectului secţional al încărcării.A2.7).34).3 VE 0.3… C.7 (iar αE = -0.30) şi (C.4 1.3. γE determinaţi pe baza relaţiilor (C. Din relaţiile (C.26).34) coeficientul parţial de siguranţă γE aplicat efectului secţional al încărcării E.A2.A2.35) pentru valorile fractil superior E0.4 Coeficientul partial γΕ 2. VE Figura C.95 şi E0. Valorile de calibrare ale indicatorului probabilistic al siguranţei βt sunt cele recomandate de SR EN 1990.A2.A2.A2.98 ale efectului încărcării E.A2. Comparaţie între coeficienţii parţiali de siguranţă γE aplicaţi fractilului E0.95 Lognormal Normal Coeficientul de variaţie.5772…).32). Parametrii repartiţiei Gumbel pentru maxime se determină in funcţie de media µE şi abaterea standard σE a variabilei aleatoare de bază.A2.33).95 calculaţi în repartiţiile normală (N) şi respectiv lognormală (LN) ale efectului încărcării E şi pentru βt = 4. În Figurile C.0 1.A2. unde γ este constanta lui Euler (γ = 0.A2.2 2.31) şi (C.A2.2 0.33) şi (C.6 1. E: E γE = d = Ek u− 1 α ⋅ ln{− ln[Φ (− α E ⋅ β t )]} 1 u− α ⋅ ln[− ln( p )] (C.

8 1.6 1.98 calculaţi în repartiţiile Gumbel pentru maxime (G) şi respectiv lognormală (LN) ale efectului încărcării E şi pentru βt = 4.4 β t =4.2.5 0.A2.7 2.A2.1 0.3 0.5 0. Comparaţie între coeficienţii parţiali de siguranţă γE aplicaţi fractilului E0.2 0.0 0 0.2 0.6 1. VE VE Figura C.6 şi Figura C.4 0.7 E 0.A2. Anexa C.2 1.7 sunt reprezentate valorile acestor coeficienţi pentru diferite probabilităţi de cedare Pf împreună cu valorile de referinţă ale coeficientului parţial de siguranţă γE din SR EN 1990.7 Coeficientul partial γΕ 1.0 β t =4. Calculele s-au efectuat pentru modelele probabilistice lognormal şi Gumbel iar valorile mediate sunt reprezentate în Figura C. Comparaţie între coeficienţii parţiali de siguranţă γE aplicaţi fractilului E0.4 1.1 0.2 1. 16 .98 calculaţi în repartiţiile normală (N) şi respectiv lognormală (LN) ale efectului încărcării E şi pentru βt = 4.5.7 Pentru o analiza mai detaliată a efectelor coeficientului de variaţie VE şi nivelului de siguranţă βt asupra coeficientului parţial de siguranţă γE în Figura C.0 1. VE Vde E Figura C.0 0 0.6 E 0.4.98 Lognormal Gumbel Coeficientul variaţie.A2.8 1.8.A2.98 Coeficientul partial γΕ Lognormal Normal 1.6 Coeficientul de variaţie.4 0.3 0.

0 0 0.59 Figura C.98 conform modelului Gumbel 17 .98 al efectului încărcării E.3 E 0.98 conform modelului lognormal 1. E0. E0. VE VE 0.8 Gumbel 1.46 0.1 1.3 0.5 1.8 1.4 Coeficientul de variaţie.3 1.32 0.7.5 SREN 1990 1.0 1.2 1.1 0.2.6 Coeficientul partial γΕ Pf =10-6 γE =1.35 SREN 1990 Pf =10-4 1.1 0.5 1.0 0 0.6 LN E 0.7 E 0.98 pentru fractilul 0.4 Pf =10-5 γE =1.98 al efectului încărcării E.6 VE=0. Calibrarea coeficientului parţial de siguranţă γE = γ0.33 0.24 0.4 0.3 Pf =10-5 γE =1.6 Coeficientul de V variaţie.4 1.5 SREN 1990 1.9 1.98 1.29 0. VE Figura C.6.A2.98 pentru fractilul 0.98 Pf =10-6 γE =1. Calibrarea coeficientului parţial de siguranţă γE = γ0.5 0.2 Pf =10-4 1.A2.5 0.7 Coeficientul partial γΕ 1.2 0.30 0.1 VE=0.2 0.35 SREN 1990 1.17 1.

50 0. Calibrarea coeficientului parţial de siguranţă γE = γ0.4 Coeficientul de variaţie.1 1.98 determinate în modelul lognormal şi în modelul Gumbel pentru nivelurile de siguranţă curente Pf = 10-6…10-4 sunt în general.7 Coeficientul partial γΕ 1.8.35 SREN 1990 Pf =10-4 1. Figura C. sub 10% (pentru VE<0.21 0.98 pentru fractilul 0.0 0 0. E0.98 pentru fractilul 0.2 0.0 1. VE VE Figura C.5 1.9.8 1.6 1.A2.3 Medie E 0.98 – valori mediate Se notează că diferenţele relative între valorile coeficientului parţial de siguranţă γE = γ0.5 0.9 1.4 1.31 0.98 Pf =10-6 γE =1.2 1.55).5 SREN 1990 Pf =10-5 γE =1.6 0.2.1 VE=0.32 0.98 al efectului încărcării E. 18 .A2.98 al efectului încărcării E. E0.3 0.

46 - 0.29 - 0.G)/γE.1 0.5 0.75 4. ai efectului încărcării E.35 γE = 1.50 şi (ii) nivelurilor de siguranţă caracterizate de βt= 4. LN .72.2 0.A2.75 4.98.70 0.35 şi γE = 1. Diferenţe relative între valorile γE = γ0.98 Modelul lognormal Coeficient de variaţie al efectului încărcării VE pentru γE = 1.35 γE = 1.36 -10% 0 0. % 10% Pf =10-5 Pf =10-4 0% VE=0.A2.75.59 0.17 0. Tabel C.5 Valorile coeficientului de variaţie (VE) al efectului încărcării VE corespunzând coeficienţilor parţiali de siguranţă γE = γ0.98 al efectului încărcării (E0.9.24 0.6 - 19 .27 3.98 determinate în modelul lognormal şi în modelul Gumbel Valorile maxime ale coeficienţilor de variaţie VE ai efectului încărcării E corespund (i) valorilor recomandate de SR EN 1990 pentru fractilul 0.72 Probabilitate de cedare Pf 10-6 10-5 10-4 Modelul Gumbel Coeficient de variaţie al efectului încărcării VE pentru γE = 1.LN-γ E.30 - 0.50 γE = 1.27 3.72 Probabilitate de cedare Pf 10-6 10-5 10-4 0.98).4 0.32 0.98 Pf =10-6 (γ E.3 0. 4.27 şi 3.20% E 0.98 aplicaţi fractilului 0. E0.33 0. VE Figura C.44 - Indicator de siguranţă ţintă βt 4. respectiv γE = 1.6 Coeficientul V Ede variaţie.50 γE = 1.70 Indicator de siguranţă ţintă βt 4.

345-354.-S. 74. 1996. Anexă naţională [10] SR EN 1990:2004/A1: 2006/AC:2010.50 - 0. 1992 [14] Lungu D. March 27-29. Eurocod: Bazele proiectării structurilor. ISO and ASCE procedures for calculating wind loads.5 reprezintă creşteri ale nivelului siguranţei structurale. Trandafir R. 1982.27 3. March 1996. valori inferioare valorilor coeficientului de variaţie a efectului încărcării VE din Tabelele C. Vol.. W.A2.50 γE = 1. 74. 2002. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor [5] ISO 2394:1998 – General principles on reliability for structures. H. Eurocod: Bazele proiectării structurilor [11] SR EN 1991-1-2:2004.5 reprezintă reduceri ale nivelului siguranţei structurale şi invers. Ghiocel D. Delft. John Wiley & Sons.Vol. Building codes for Europe”. Brussels. REFERINŢE [1] ASCE/SEI 7-05. Eurocode 1. pp.32 - 0. IABSE Colloquium.Decision Risk & Reliability. Delft University of Technology.47 - În Tabelele C.35 γE = 1. by American Society of Civil Engineers (2005) [2] ”Eurocodes... 1984 [13] Gulvanessian. Probability . Background and Application of EUROCODE 1. Bazele proiectarii structurilor in constructii [4] CR 1-1-3/2012 Cod de proiectare. van Gelder P. IABSE Report. Holicky. TC 98/SC 2 [6] NP 122-2010 Normativ privind determinarea valorilor caracteristice şi de calcul ale parametrilor geotehnici [7] CR 1-1-4/2012 Cod de proiectare. Editura Tehnică. Metode probabilistice în calculul construcţiilor. J-A Calgaro. ISO – International Organization for Standardization. Acţiuni asupra structurilor. Valori superioare valorilor coeficientului de variaţie a efectului încărcării VE din Tabelele C. IABSE Colloquium.Concepts in Engineering Planning and Design . Documents of reference of the Conference [3] CR 0 .72 Probabilitate de cedare Pf 10-6 10-5 10-4 Valori mediate Coeficient de variaţie al efectului încărcării VE pentru γE = 1. Background Information.. Basis of Design and Actions on Structures. March 27-29. Delft.Indicator de siguranţă ţintă βt 4. H..A2. H. Tang. IABSE Report.1996. pp. Delft University of Technology. A. Eurocod – Bazele proiectării structurilor [9] SR EN 1990:2004/NA: 2006.. Evaluarea acţiunii vântului asupra construcţiilor [8] SR EN 1990:2004.70 0. Bucureşti [15] Lungu D. Acţiuni generale. M. March 1996 [16] Vrouwenvelder A.5 sunt indicate orientativ şi valorile VE pentru γE = 1.31 0.75 4.2005 Cod de proiectare. 20 . Basis of design. Vol. Designer’s Guide to EN 1990. II .70 valori ce evident ar putea fi aplicate în cazul unor acţiuni având variabilitatea naturală extrem de mare. June 2002.. Eurocod 1. Acţiuni asupra structurilor expuse la foc [12] Ang.. Basis of Design and Actions on Structures. 25 – 33. Background and Application of EUROCODE 1. Thomas Telford.21 0.. ASCE Standard: Minimum design loads for buildings and other structures. Comparative study of Eurocode 1.A2.

..informativă la OMDRT nr.2013 (Anexa C .1530/2012) EXEMPLE DE CALCUL 21 . ……..ANEXA 2 la OMDRAP nr./….

3.2. CALIBRAREA COEFICIENŢILOR PARŢIALI DE SIGURANŢĂ PENTRU O SITUAŢIE DE PROIECTARE DATĂ 22 . DETERMINAREA VALORII CARACTERISTICE A REZISTENŢEI LA COMPRESIUNE A BETONULUI FOLOSIND ÎNCERCAREA LA COMPRESIUNE PE CUB E. EVALUAREA ACŢIUNILOR ŞI GRUPAREA EFECTELOR STRUCTURALE ALE ACŢIUNILOR PENTRU O CLĂDIRE ETAJATĂ EXPUSĂ ACŢIUNII SEISMICE E. EVALUAREA ACŢIUNILOR ŞI GRUPAREA EFECTELOR STRUCTURALE ALE ACŢIUNILOR PENTRU O CLĂDIRE INDUSTRIALĂ EXPUSĂ ACŢIUNII COMBINATE A VÂNTULUI ŞI ZĂPEZII E.4.Anexă C (informativă) – Exemple de calcul Cuprins E.1.

care este amplasată în Bucureşti. Preliminar.1. aplicat la exterior. 23 . turnat în cofraje. • Tehnologia de execuţie: beton armat monolit (inclusiv planşee).1.1. Se utilizează beton de clasă C25/30 şi oţel având clasa C de ductilitate . Figura E. dimensiunile grinzilor sunt 30x60cm.1. Schiţă nivel curent Funcţiunile clădirii: • Etaje curente: birouri.1 Informaţii generale despre clădire Structura de rezistenţă a clădirii este din cadre de beton armat. • Închideri şi compartimentări: .pereţi exteriori din blocuri bca şi termoizolaţie din polistiren extrudat.1. dimensiunile stâlpilor 60x60cm iar planşeele au grosimea de 15cm. • Parter: birouri şi sală de conferinţă.pereţi interiori uşori. Figura E. • Terasa este circulabilă. rezistenţă şi rigiditate.E. .1 se referă la evaluarea acţiunilor şi gruparea efectelor structurale ale acţiunilor pentru o clădire din beton armat P+7E având funcţiunea de birouri. EVALUAREA ACŢIUNILOR ŞI GRUPAREA EFECTELOR STRUCTURALE ALE ACŢIUNILOR PENTRU O CLĂDIRE ETAJATĂ EXPUSĂ ACŢIUNII SEISMICE Exemplul E. Date generale de alcătuire a clădirii: • Infrastructura: grinzi de fundare continue din beton armat monolit. E. din considerente de arhitectură.1.

j) .15 · 25 = 3.pardoseală: .18 · 25 = 4. pentru un interval mediu de recurenţă al acţiunii seismice. 6. ag = 0.15kN/m2. 24 .5kN/m.596 = 4.00 · 19 · 0. .05 · 23 = 1. 6.00 · 0. Valori de proiectare ale rezistenţelor materialelor structurale: • pentru beton C25/30 fck = 25 N/mm2 fcd = 16. factorul de importanţăexpunere al clădirii pentru acţiunea zăpeziiγIs =1.greutate proprie pereţi interiori 3.25 · (3.TC = 1.3· 0. IMR = 225 ani. 0.36 + 1.e =1.96kN/m. .0kN/m echivalent 1.6· 0.0 Condiţii seismice: o Acceleraţia seismică de proiectare.închideri exterioare: bper ·hper· γcar · goluri + hten · bten · γten · goluri 0.1.32 s . • Înălţimea de nivel: 3.Condiţii de proiectare a clădirii: • • • Amplasament: în municipiul Bucuresti.19 kN/m2.1.0.00-0.01 · 19 = 0. hpar · γpar = 0. • Caracteristici geometrice ale structurii (Figura E.greutate proprie grindă hsl · γrc = 0.0m.6 s Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă (pe sol) conform codului CR 1-1-3/2012.0m.0m.30g o Perioadele de control ale spectrului de răspuns: .20 · 25= 5.TB = 0.6 N/mm2 fctd = 1.0kN/m.greutate proprie placă: . 5.0m.20 kN/m2. sk = 2.2 Evaluarea acţiunilor permanente (Gk. ha · ba · γrc=1.atic: . pentru IMR=50ani.04 · 3.0m).2 N/mm2 • pentru oţel de clasa C fyk = 345 N/mm2 fyd = 300 N/mm2 E.0 kN/m2.60) · 8 · 0. 0. 5.36 · 25 = 9kN/m. .75kN/m2.greutate proprie stâlp .7 =3.1): • 3 deschideri (5. Clasa de importanţă şi de expunere la cutremur III având factorul de importanţă-expunere al construcţiei γI.7 + 0.67 N/mm2 fctm = 2.6·γrc = 0.tencuiala din mortar de var-ciment (1cm grosime) hten· γten = 0.0m.0m).6·γrc = 0. • 3 travei (5.

5 kN/m2. 25 .8 pentru acoperişuri cu o singură pantă şi inclinarea 00 ≤ α ≤ 300 Deci încărcarea din zăpada neaglomerată pe terasa clădirii (α=00) este: s = 0. pentru situaţiile în care zăpada nu este impiedicată să alunece de pe acoperiş. 0.6 kN/m2 . kN/m3 hpar este grosimea pardoselii.8 · 2 = 1. m γrc este greutatea specifică a betonului armat.termoizolaţie şi hidroizolaţie placă terasă .0 [kN/m2] γIs Distribuţia coeficientului de formă µi.0 (Expunere normală.3 Evaluarea acţiunilor variabile (Qk. m ba este lăţimea aticului. kN/m3 ha este înălţimea aticului. m γcar este greutatea specifică a bca. al încărcării din zăpadă pe acoperişurile cu o singură pantă.1 Încărcarea din zăpadă neaglomerată Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperişul clădirii. m γpar este greutatea specifică a pardoselii (mozaic pe şapă de mortar)..0. topografia terenului şi prezenţa altor construcţii sau a copacilor nu permit o spulberare semnificativă a zăpezii de către vânt).tavan fals şi instalaţii 0. sk = 2. m bper este lăţimea peretelui exterior: 25cm hper este înălţimea peretelui de bca exterior.i) E. µi = 0. µi coeficientul de formă al încărcării din zăpadă pe acoperiş. Ct este considerat 1. Ce este considerat 1.3. m γten este greutatea specifică a tencuielii. kN/m3 Volumul de goluri pentru inchiderile exterioare = 70% E. Ce coeficientul de expunere al amplasamentului construcţiei.1.1.1) unde: este factorul de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii. Ct coeficientul termic.1. s se determină cu relatia E. unde: hsl este grosimea plăcii.5 kN/m2. este µ1. sk valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2] în amplasamentul construcţiei. kN/m3 hten este grosimea tencuielii.1.1 din codul CR 1-1-3/2012: s = γIs µi Ce Ct sk (E.

j Greutate proprie placă 4.68 Tencuială şi pardoseală Pereţi interiori Tavan fals şi instalaţii Utilă (încărcare predominantă) 3.35 6. (kN/m) γG x Gk.1. γ 1.5.3.2.5.0 kN/m2 Încărcarea utilă pe terasa necirculabilă: 0.j Închidere exterioară 4.1.1 + ∑ γ Q .E. Gk.5.1 şi E.1 Încărcări la nivelul curent a) Încărcare uniform distribuită pe placă Denumire Valoare caracteristică (kN/m2) Permanente.35 1.1.j Coeficient parţial de siguranţă.1.50 b) Încărcare uniform distribuită pe grinda perimetrală Denumire Valoare caracteristică (kN/m) Permanente.j 3.34 1.i Qk .70 26 Gd.4 Evaluarea acţiunii seismice Valoarea de proiectare a acţiunii seismice AEd va fi determinată din valoarea caracteristică AEk.07 1.1.j = .96 1.iψ 0 .1.62 0.1.1Qk .75 1.1.20 0.35 1. γ Valoare de proiectare.35 1.i Variabile.5 Gruparea efectelor structurale ale acţiunilor E.5. E.35 Valoare de proiectare.e este factorul de importanţă şi expunere al construcţiei pentru cutremur.81 1. AE d = γI.1.i = γQ x Qk.2: Ed = ∑ γ G .1. Qk.1.i Gd.50 Coeficient parţial de siguranţă. E.1.j = γG x Gk.0 1.2 Încărcarea din exploatare (utilă) pe planşeul nivelului curent: 3.4 kN/m2 (Zone de încărcări utile încadrate în categoriile B şi H conform SR EN 1991-1-1:2004) E. Gk. j Gk .2) P=0 Rezultatele sunt indicate în tabelele de la E.i j =1 i =2 n m (E.e · AE k unde: γI.5 Qd. j + γ p P + γ Q . (kN/m2) 5.1 Combinarea efectelor structurale ale acţiunilor în Gruparea fundamentală se face cu relaţia E.

1.i x Qk.j 1.3) unde: P = 0 (precomprimare) ψ2.5 = 2.j Atic 5.j = 6. Gk.i j =1 i =1 n m (E.7 Zăpadă (încărcare predominantă) Valoare caracteristică (kN/m2) 3.5.75 Permanente.35 1.5. ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzătoare perioadei fundamentale T1 a clădirii.6 1.35 1.1.1.1.35 1.1.2=0.i Gd.6·1.34 0.5 b) Încărcare uniform distribuită pe grinda perimetrală Denumire Valoare caracteristică (kN/m) Permanente.50 0.i Qk .81 0. Fb.7 =0.i – Factor de grupare pentru valoarea cvasipermanentă a acţiunii variabile (Tabel 7.4·1.50 0.4 Coeficient parţial de siguranţă.e Sd (T1) factor de importanţă şi expunere a construcţiei la cutremur.2 Combinarea efectelor structurale ale acţiunilor în Gruparea seismică se face cu relaţia E.j Coeficient parţial de siguranţă.1. γ Valoare de proiectare.4) unde: γI. Qk.3: Ed = ∑ Gk . j + P + AEd + ∑ ψ 2 .40 1. Tabel A1.0 1.j = (E.e ⋅ S d (T1 ) ⋅ m ⋅ λ = c ⋅ G Gd.75 E.42 1. Gk.35 Qd.07 γG x Gk.E.5 Valoare de proiectare.35 1. γ 1.i = γQ x ψ0.1) AE d = Fb Forţa tăietoare de bază.2 Încărcări la nivelul terasei a) Încărcare uniform distribuită pe placă Denumire Greutate proprie placă Tencuiala şi pardoseală Termoizolaţie şi hidroizolaţie Instalaţii Utilă factor de grupare ψ0. relaţia: 27 . (kN/m2) 5.i Variabile.5·0.68 0. (kN/m) γG x Gk.68 0.1.j 1. corespunzătoare modului propriu fundamental pentru fiecare direcţie principală de calcul se determină după cum urmează: Fb = γ I .

075 ⋅ (8 ⋅ 3m ) 3 4 = 1.5 G ⋅ ⋅ λ = c ⋅ G =1⋅ ⋅ ⋅ 0.85 = 0 .0944 ⋅ G q g 6 .30 g (E.6) Pentru cadre spaţiale din beton armat Ct=0.e ⋅ ag ⋅ β0 G 0.1.1.075 şi.75 g 28 .T1 (E. în consecinţă: T1 = 0 .9) masa totală a clădirii factor de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu fundamental prin masa modală efectivă asociată acestuia (λ =0.1.6 s. β (T1 ) ag spectrul normalizat de răspuns elastic şi pentru T1 < TC: β (T1 ) = β 0 = 2.1.35 = 6.1.7) g q m λ c G acceleraţia maximă de proiectare a terenului în amplasament.5 (E. în final.1.3 ⋅ g ⋅ 2 . q = q0 · αu/α1 = 5 · 1. se obţine: Fb = γ I .8) acceleraţia gravitaţională factor de comportare inelastică al structurii.75 (E.5) q perioada proprie fundamentală de vibraţie a clădirii în planul ce conţine direcţia orizontală considerată în calcul S d (T1 ) = a g ⋅ β (T1 ) Din formula simplificată pentru estimarea perioadei fundamentale de vibraţie a clădirii (aceiaşi pe ambele direcţii pentru clădirea din Figura E. pentru Bucureşti a g = 0.85) coeficient seismic global greutatea totală a clădirii şi. pentru o structură în cadre cu mai multe niveluri şi mai multe deschideri şi pentru clasa H (înaltă) de ductilitate.55s şi evident TB < T1 < TC = 1.1): T1 = Ct ⋅ H 3 4 (E.

50 3 1 Qd.50 Gd.j 4.1 = 0.j = γG x Gk.50 Gd. Gk.34 0.0 1 Qd.i Variabile. Qk.75 Permanente.4 1.75 Coeficient parţial de siguranţă.i 0 Zăpadă factor de grupare ψ2.34 1.96 1 Gd. γ 1 1 1 1 Valoare de proiectare.20 0.50 Utilă factor de grupare ψ2.3 3.75 Coeficient parţial de siguranţă.j 1.34 1.i x Qk.1.j Permanente.0·0.j 1. γ Valoare de proiectare.64 29 .5.2.50 0.2.50 0.96 E. Qk. (kN/m2) 3.4=0.34 0.2 Încărcări la nivelul terasei a) Încărcare uniform distribuită pe placă Denumire Greutate proprie placă Tencuiala şi pardoseală Termoizolaţie şi hidroizolaţie Instalaţii Utilă factor de grupare ψ2.E. Gk.90 b) Încărcare uniform distribuită pe grinda perimetrală Denumire Valoare caracteristică (kN/m) Coeficient parţial de siguranţă. (kN/m2) 3.j = γG x Gk.i = γG x ψ2.i Variabile.i 0.j Închidere exterioară 4. Gk.1 x Qk.1.1 = 0 Valoare caracteristică (kN/m2) 3. (kN/m) Permanente.i = γQ x ψ0.1 Încărcări la nivelul curent a) Încărcare uniform distribuită pe placă Denumire Greutate proprie placă Tencuială şi pardoseală Pereţi interiori Tavan fals şi instalaţii Valoare caracteristică (kN/m2) 3. γ 1 1 1 1 Valoare de proiectare.1 = 0.75 1.6·1.6 1 1.20 0.j = γG x Gk.j 1.5.

Gk. γ Valoare de proiectare.j Atic 5. (kN/m) Permanente.j 5.0 30 .b) Încărcare uniform distribuită pe grinda perimetrală Denumire Valoare caracteristică (kN/m) Coeficient parţial de siguranţă.j = γG x Gk.0 1 Gd.

pentru IMR=50ani.5 kN/m2 . care este amplasată în Iaşi. • E. conform codului CR 1-1-3/2012.2 se referă la evaluarea acţiunilor şi gruparea efectelor structurale ale acţiunilor pentru o clădire (hală) industrială din beton armat având funcţiunea de depozit.40 kN/m2 0. E. Compartimentările interioare sunt din gips carton de diferite grosimi şi stratificaţii.24 · 25 = 6kN/m 0.30 kN/m2 . Învelitoarea este formată din tablă cutată şi este izolată cu vată minerală. sk = 2.2. • Închideri şi compartimentări: . contravântuiri): 0.j) . Condiţii de proiectare a clădirii: • • Amplasament: în municipiul Iaşi.5·γrc = 0. qb = 0.75kN/m2 0. Acoperişul halei este cu două pante de 4%. Presiunea dinamică de referinţă a vântului.E. . în funcţie de gradul de rezistenţă la foc ce trebuie asigurat. Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol.7 kPa.25 · 25 = 6. Hala este P+1E.4· 0.15 · 25 = 3.20 kN/m2. are o singură deschidere de 24m şi 5 travei de 6m.25kN/m 0. II.2. .greutate proprie stâlp .factorul de importanţă-expunere la vânt al clădirii γIw=1.greutate proprie placă: .greutate proprie grindă beton armat hsl · γrc = 0.tavan fals şi instalaţii .2.5 kN/m2 0. conform codului CR 1-1-4/2012.pereţi interiori uşori. câmp deschis-terenuri cu iarbă şi/sau cu obstacole izolate – copaci. • Infrastructura: fundaţii izolate din beton armat monolit.greutate elemente metalice ale structurii acoperişului (grinzi.pereţi exteriori din panouri tip sandwich cu termoizolaţie de vată bazaltică. Date generale de alcătuire a clădirii: • Structura de rezistenţă : cadre din beton armat prefabricat. cu înălţimea de 11.6·γrc = 0.închideri exterioare: 31 .0m şi un atic de 0.greutate proprie elemente nestructurale ale acoperişului: . pentru IMR=50ani şi 10 min interval de mediere a vitezei vântului.0.15.factorul de importanţă-expunere al clădirii la acţiunea zăpeziiγIs =1.categoria de teren a amplasamentului clădirii.05m.1 Informaţii generale despre clădire Clădirea are o suprafaţa desfaşurată de 1440 mp.5· 0. . expusă acţiunii combinate a vântului şi zăpezii. EVALUAREA ACŢIUNILOR ŞI GRUPAREA EFECTELOR STRUCTURALE ALE ACŢIUNILOR PENTRU O CLĂDIRE INDUSTRIALĂ EXPUSĂ ACŢIUNII COMBINATE A VÂNTULUI ŞI ZĂPEZII Exemplul E.90m. pane. clădiri – aflate la distanţe de cel puţin de 20 de ori înălţimea obstacolului – z0=0.2 Evaluarea acţiunilor permanente (Gk. .

2.3 Evaluarea acţiunilor din exploatare la parter şi etaj.2.036 ln 0. 2.41 kN/m2 : valoarea maximă a presiunii conform datelor din Tabelul E.66 I v (ze ) = = = 0.15 şi 2.5 kN/m2 – depozit frigorific E. respectiv: β = 2.3 din codul CR1-1-4/2012. E. qm(ze): k r2 ( z 0 ) = 0.194 = 2. considerat 1.2. conform SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006): 7.9 şi Tabelul 2.15.7 şi 2.90m.754kPa q m (z e ) = c r Valoarea de vârf (de rafală) a presiunii dinamice a vântului la înălţimea ze.036 (Categoria II de teren) c r (z e ) = 2 2 kr  ze   11.16 şi Tabelul 2.194 ze 11 .5 ⋅ ln  z0  0.1) unde: qp(ze) ze cpe γIw este valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului evaluată la cota ze.4 Evaluarea acţiunii vântului pe acoperiş 0.2. conform destinaţiei preconizate a clădirii (activitate industrială – zonă încadrată în categoria E1. Valoarea medie (mediată pe 10 min) a presiunii dinamice a vântului la înălţimea ze se determină după cum urmează (folosind relaţiile 2.754 = 1. se determină folosind relaţiile 2.781 kPa 32 .66 (Categoria II de teren) Intensitatea turbulenţei vântului la înălţimea echivalentă ze: β 2.7 = 0. Presiunea / sucţiunea vântului ce acţionează pe suprafeţele rigide exterioare ale halei industriale se determină cu relaţia (3.2) din codul CR 1-1-4/2012: we = γ Iw ⋅ c pe ⋅ q p (z e ) (E.2 din cod CR1-14:2012). factorul de importanţă – expunere la vânt al clădirii. 9   2.05  Factorul de vârf cpq(ze): c pq ( z e ) = 1 + 2 g ⋅ I v ( z e ) = 1 + 7 ⋅ I v ( z e ) = 1 + 7 ⋅ 0.078 0    2 2 2 (z e ) ⋅ q b = 1.078⋅ 0.9  (z 0 )  ln z   = 0. înălţimea de referinţă pentru presiunea exterioară egală cu 11. coeficientul aerodinamic de presiune / sucţiune pentru suprafeţe exterioare.5 ln 2.γrc = 25kN/m3 este greutatea specifică a betonului armat.11.361 şi deci valoarea de vârf (de rafală) a presiunii dinamice a vântului rezultă: q p ( z e ) = c pq (z e ) ⋅ q m ( z e ) = 2.05  = 1. qp(ze).2.361 ⋅ 0.

836 -0.2.2) din codul CR 1-1-4/2012: 33 . conform paragrafului (1) din subcapitolul 4.2.2. Figura E. 22m) = 22m.2h) = min(24m.082 Coeficienţi aerodinamici cpe F G H I +0. Înălţimea de referinţă/echivalentă pentru calculul presiunilor pe acoperişul halei prevăzută cu atic este ze=h+hp=11.082 conform Tabelului 4.7 -0.1 şi Figura E.9 m iar e = min(b.1.2 -1.2 Distribuţia coeficienţilor aerodinamici de presiune / sucţiune pe un acoperiş plat ( θ = 0°) Valorile presiunilor / sucţiunilor pe acoperişul halei se evaluează cu relaţia (3.1.2.2.• Distribuţia presiunilor / sucţiunilor pe acoperişul halei Acoperişul halei prezintă pante de 4% pentru scurgerea apelor pluviale şi.2.2 Figura E. Valorile coeficienţilor aerodinamici de presiune / sucţiune pentru zonele de pe acoperiş h/hp 0. deci. unde b este latura perpendiculară pe direcţia vântului.1. Definirea zonelor de expunere pentru acoperişul halei Tabel E.2.9m = 0.3 din Codul CR1-1-4/2012 se consideră un acoperiş plat împărţit în 4 zone de expunere ca în Figura E.2 11m din cod CR 1-1-4/2012 şi sunt indicate în Tabel E.272 -0. Valorile coeficienţilor aerodinamici de presiune / sucţiune pe acoperişul halei se determină prin interpolare liniară pentru valoarea raportului hp h = 0.2.

713 H -1.coeficientul de expunere al construcţiei în amplasament.1 Încărcarea din zăpadă neaglomerată Valoarea caracteristică a încărcării din zapadă pe acoperiş.we = γ Iw ⋅ c pe ⋅ q p ( z e ) = 1.2.2.2.valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol [kN/m2]. γIs =1. Valorile presiunilor / sucţiunilor pe acoperişului halei. . Cazul (i) Cazul (ii) Cazul (iii) µ1(α) 0.5 [kN/m2] Distribuţia coeficientului de formă µi.0 (Expunere normală. pentru situaţiile în care zăpada nu este impiedicată să alunece de pe acoperiş.5µ1(α) µ1(α) α etaj parter α Figura E. în amplasament.15 ⋅ 1.8 .3 Distribuţia coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu două pante 34 . .2. al încărcării din zăpadă pe acoperişurile cu două pante.5µ1(α) µ1(α) µ1(α) 0.3 µi = 0.3 şi Tabelul E.5 Evaluarea acţiunii zăpezii E. considerat 1. conform Figura E.2.3 şi Tabelul E.0 sk = 2.2. we F we G -1.coeficientul de formă al încărcării din zăpadă pe acoperiş. este µ1: Cazul (i) din Figura E.434 -2. Ce este considerat 1.41 -0. topografia terenului şi prezenţa altor construcţii sau a copacilor nu permit o spulberare semnificativă a zăpezii de către vânt).0.781 ⋅ c pe = 2.049 ⋅ c pe [kPa ] şi sunt prezentate în Tabelul E.5.2.2.41 E.Coeficient de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu o singură pantă având inclinarea 00 ≤ α ≤ 300.2.606 I +0.2. . .2: Tabel E.3. s se determină astfel: s = γIs µi Ce Ct sk unde: γIs µi sk Ce Ct este factorul de importanţă-expunere al clădirii pentru acţiunea zăpezii.coeficientul termic.

s = 0. (kN/m2) Permanente.6.5 = 2 kN/m2 . E.2. α0 00 ≤ α ≤ 300 0.25 35 .5 = 2 kN/m2 E. j Gk .1 Încărcări la etaj a) Încărcare uniform distribuită pe placă Denumire Greutate proprie placă Tencuială şi pardoseală Pereţi interiori Valoare caracteristică (kN/m2) Coeficient parţial de siguranţă.75 1. Qk.i j =1 i =2 n m P=0 Valorile de proiectare rezultate sunt indicate în tabelele de la E.2.Tabelul E.j 5. cu două pante şi pe acoperişuri cu mai multe deschideri Panta acoperişului. j + γ p P + γ Q . Valorile coeficienţilor de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperişuri cu o singură pantă.35 1.6.2. respectiv.2 Încărcarea din zăpada aglomerată Pentru încărcarea din zăpada aglomerată pe acoperiş.1.1Qk .4 · 2. Gruparea efectelor structurale ale acţiunilor E.6.34 1.5.20 γG x Gk.3.1.2.1.i Qk .iψ 0 .i = γQ x Qk. distribuţia recomandată în codul CR 11-3/2012 este indicată în Figura E.35 1.5 Qd.8 * 2.j 3.8 · 2.2.5 1.3.6. γ 1.încărcarea din zăpada aglomerată E.1 + ∑ γ Q .i Gd.5 = 1 kN/m2 .încărcarea din zăpada aglomerată s = 0.2.1 Combinarea efectelor structurale ale acţiunilor din vânt şi zăpadă în Gruparea fundamentală se face conform relaţiei: Ed = ∑ γ G .35 Valoare de proiectare.62 Utilă 7.8 µ1 Încărcarea din zăpada neaglomerată pe acoperiş rezultă: s = 0.i Variabile. Gk.6.81 1.j = 11. 2. cazul (ii) şi cazul (iii).1 şi E.2.06 1.2.

acţiunea zăpezii este acţiunea variabilă predominantă Denumire Valoare caracteristică Coeficient Valoare de 2 (kN/m ) parţial de proiectare. Qk.1.7 = 0.i Utilă (factor de grupare ψ0.2= 0.50 1.4 1.30 1.i = γQ x ψ0.35 0.6.42 0.41 1.5 2.5 2·1. siguranţă.0 1.5·0.j Vânt (factor de grupare ψ0. γ (kN/m2) Greutate proprie elemente 0.i x Qk.35 0.i 0.54 metalice de acoperiş Termoizolaţie şi 0.j = γG x Gk.2.41·1.3= 0. Gk.43 Variabile.j 0.5·0.7) Zăpadă Qd.7 = 0.2 Încărcări la nivelul acoperişului a) Încărcare uniform distribuită pe acoperiş.00 36 .68 Permanente.7) Gd.40 1.5 = 3.41 hidroizolaţie Instalaţii 0.5 3·1.35 0.E.

caracteristicile statistice ale eşantionului devin: 37 .cube = 29 .E.32 34. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 fc (MPa) 29.cube se determină cu relaţia: fck.cube = m f c ⋅ ( 1 − k n ⋅V f c ) Valorile kn pentru repartiţia normală a valorilor caracteristice sunt indicate în Tabelul D. i) Rezulatele obţinute la încercarea la compresiune a 10 cuburi de beton.09 33.63 24. ii) Dacă seria de rezultate pentru încercarea la compresiune se măreşte la 20 rezultate pe cub prezentate în Tabelul E. DETERMINAREA VALORII CARACTERISTICE A REZISTENŢEI LA COMPRESIUNE A BETONULUI FOLOSIND ÎNCERCAREA LA COMPRESIUNE PE CUB Exemplul E.valoarea caracteristică a rezistenţei betonului: fck.3 se referă la determinarea valorii caracteristice a rezistenţei la compresiune a betonului folosind rezultatele încercării la compresiune a betonului pe epruvete în formă de cub cu latura de 20cm.2.92 ⋅ 0 .92. Rezultă: .11 ) = 23.3.21 28.1 din SR EN 1990-2004.11 Valoarea caracteristică a rezistenţei betonului.31 Încercările au fost realizate respectând specificaţiile de produs şi standardele de metode de încercare şi se caracterizează prin următorii indicatori statistici: Valoarea medie: Abaterea standard: Coeficientul de variaţie: m f c = 29.74 31. fc (MPa) sunt prezentate în Tabelul E. Pentru un număr de încercări n=10 şi un coeficient de variaţie apriori necunoscut se obţine kn =1. Tabelul E.08 MPa .32 MPa V f c = 0.3.1.1.94 26.3.42 29.46 ⋅ ( 1 − 1.3. fck.11 25.46 MPa σ f c = 3.78 31.clasa betonului: C16/20. Nr.

clasa betonului: C16/20.78 31. fck.73 ⋅ ( 1 − 1.cube = 29 .55 29.73 MPa σ f c = 3.11 25.39 24.21 28.1 din SR EN 1990-2004. 38 . pentru n=20 şi un coeficient de variaţie apriori necunoscut.46 31.09 33.47 32.10 ) = 24 .2.11 29. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 fc (MPa) 29.76 şi rezultă: .80 33. se obţine kn =1.valoarea caracteristică a rezistenţei betonului: fck.31 26.94 26.77 Valoarea caracteristică a rezistenţei betonului.3.42 29.32 34.10 Tabelul E.76 ⋅ 0 .77 34.cube = m f c ⋅ ( 1 − k n ⋅V f c ) Conform valorilor kn pentru repartiţia normală a valorilor caracteristice din Tabelul D.Valoarea medie: Abaterea standard: Coeficientul de variaţie: m f c = 29.25 MPa .11 MPa V f c = 0.74 31.63 24.65 30. Nr.08 27.cube se determină cu relaţia: fck.

.10 = 0 . Risk and Reliability.25 ⋅ mG = 2 . corespunzând unei probabilităţi de cedare Pf ≈10-5.H-S. Gk = mG ⋅ (1 + k G ⋅ VG ) . Calibrarea generală a coeficienţilor parţiali de siguranţă (CPS) este prezentată în partea de comentarii.H. Abaterile standard corespunzătoare rezultă: σ R = VR ⋅ mR = 0. Astfel.054.00 .acţiuni variabile şi M.836 mR vG = Gk = 1 + k G ⋅ VG = 1 + 0 ⋅ 0 . Q. kR = -1.50 ⋅ 2. γ Q .material structura) Valorile caracteristice şi indicatorii statistici sunt: Rk = m R ⋅ (1 + k R ⋅ VR ) .4. VR=0.10 ⋅ mR σ G = VG ⋅ mG = 0.7 .00 mG 39 . W.50 mQ mG Se consideră următorul raport intre media acţiunilor variabile Q şi permanente G. unde valoarea de proiectare a efectului secţional al acţiunilor este: Ed = γ G Gk + γ Q Qk şi valoarea de proiectare a rezistenţei secţionale este: Rd = γM Rk .645 ⋅ 0 . CALIBRAREA COEFICIENŢILOR PARŢIALI DE SIGURANŢĂ PENTRU O SITUAŢIE DE PROIECTARE DATĂ Exemplul E.645. Ang. verificarea la starea limită ultimă SLU a elementelor structurii se face cu relaţia: Ed ≤ Rd .5 este adaptat după A.E.25 ( ) kG = 0. Qk = mQ ⋅ 1 + kQ ⋅ VQ .10 VG=0.00 ⋅ mG Se impune nivelul siguranţei prin valoarea indicatorului probabilistic al siguranţei β=4.25 = 1. kQ = 2. σ Q = VQ ⋅ mQ = 0. Tang – Probability Concepts in Engineering Planning and Design: Decision. Se calculează raportul între valorile caracteristice şi medii: R v R = k = 1 + k R ⋅ VR = 1 − 1. Acest exemplu se referă la calibrarea CPS pentru o situaţie de proiectare dată... Wiley. 1984.γ M fiind cele din cod (G-acţiuni permanente. VQ=0.00 ⋅ mG = 1. Semnificaţiile coeficienţilor parţiali de siguranţă γ G .

963 ⋅ mG Cosinuşii directori ai celor trei variabile aleatoare sunt: αR = σR σ R +σ G +σQ 2 2 2 = 0 .963 = 0 . şi obţinem raportul mR = 9 .683 1.25 = −0.411 −1 = −0 .7 = mR − mG − 2mG (0.963 ⋅ mG ) 2 + (0 . unde R.vQ = Qk = 1 + kQ ⋅ VQ = 1 + 2 .177 1.411 αG = αQ = −σ G σ R2 + σ G2 + σ Q2 −σ Q = = − 0 .25 ⋅ mG )2 + (1.21 ⋅ mG + 2 .25 ⋅ mG ) + (1.67 γM ( ) Rezultă: 0 .00 ⋅ mG )2 .68 .411 σ R2 + σ G2 +σ Q2 Se verifică cosinuşii directori: α R 2 + α G 2 + α Q 2 = 1 Se determină CPS ce se aplică valorilor medii: 1 = (1 − α R ⋅ β ⋅ VR ) = 0 . γ G = (1 − α G ⋅ β ⋅VG ) = 1.67 ⋅ mQ Pentru a determina CPS aplicaţi valorilor caracteristice se foloseşte relaţia precedentă impreună cu: mR = Rezultă: Rk .054 ⋅ 0 .63 ⋅ mG = 0. Indicatorul β este determinat cu relaţia: mg mR − mG − mQ β= = şi se obţine: σg σ R2 +σ G2 +σ Q2 4 .709 1.63 .027 mQ Funcţia de performanţă corespunzătoare relaţiei de verificare la SLU este: G (x) = R – G – Q. G şi Q sunt variabile aleatoare.963 ⋅ mG (0. γ Q = 1 − α Q ⋅ β ⋅ VQ = 2 . vR mG = Gk . vG mQ = Qk vQ 40 .50 = 2 .10 ⋅ mR )2 + (0.00 ⋅ mG ) 2 2 = 0 .21 .68 ⋅ mR ≥ 1.10 ⋅ 9. mG Abaterea standard a lui R devine: σ R = VR ⋅ mR = 0.

1 γM = 1 γM ⋅ 1 = 0 . Din aceste motive valorile CPS din codurile de proiectare au valori suplimentar acoperitoare faţă de cele din calculul precedent. ale rezistenţelor secţionale pentru elementele structurale. γ Q = γ Q ⋅ = 1. 41 .21 .81 ⋅ Rk ≥ 1.32 vG vQ Astfel relaţia de verificare la SLU devine: 0 .21 ⋅ Gk + 1.32 ⋅ Gk Se face precizarea că valorile coeficienţilor parţiali de siguranţă astfel determinaţi nu includ incertitudinile din modelele de calcul ale efectului pe structură al acţiunilor. vM γG =γG ⋅ 1 1 = 1.81 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful