HERTA MÜLLER Omul este un mare fazan pe lume Estul şi Vestul sunt două pleoape.

Deschizătura lor dă la iveală albul ochiului. Pupila nu se vede. INGEBORG B !"# NN Hârtoapa #onu$entul eroilor este %ncon&urat de tranda'iri. (n hă)iş de tranda'iri. !rescu)i at*t de sălbatic+ %nc*t su'ocă iarba. ,lorile sunt albe şi str*ns răsucite+ ca şi cu$ ar 'i de h*rtie. ,oşnesc. -e lu$inează. .n cur*nd se 'ace ziuă. .n 'iecare di$inea)ă+ c*nd $er/e sin/ur pe strada care duce la $oară+ 0indisch $ai adau/ă o zi. .n 'a)a $onu$entului eroilor+ el nu$ără anii. 1a pri$ul plop de pe $ar/inea dru$ului+ acolo unde bicicleta intră %ntotdeauna %n aceeaşi h*rtoapă+ el nu$ără zilele. Iar seara+ c*nd %nchide $oara+ 0indisch $ai nu$ără %ncă o dată anii şi zilele. Vede de departe tranda'irii $ărun)i şi albi+ $onu$entul şi plopul. Iar c*nd e cea)ă+ albul tranda'irilor se con'undă cu albul pietrişului. 0indisch trece prin el. 0indisch are 'a)a u$edă şi nu se opreşte p*nă nu a&un/e acolo. De două ori la r*nd+ hă)işul de tranda'iri a avut spinii usca)i+ iar buruienile de dedesubt au 'ost ru/inite. De două ori la r*nd+ plopul a 'ost at*t de /olaş+ %nc*t le$nul său părea aproape 'r*nt. De două ori a 'ost zăpadă pe dru$. 0indisch nu$ără doi ani %n 'a)a $onu$entului şi două sute douăzeci şi una de zile %n h*rtoapa din 'a)a plopului. .n 'iecare zi %n care 0indisch este zdruncinat de acea h*rtoapă+ el %şi spune2 3 venit s'*rşitul4. De c*nd vrea să e$i/reze+ 0indisch vede s'*rşitul peste tot %n sat. 5i ti$pul %ncre$enit pentru cei care vor să ră$*nă. 5i+ dincolo de s'*rşit+ %l vede pe paznicul de noapte ră$*n*nd aici. bia după ce 0indisch a nu$ărat două sute douăzeci şi una de zile şi a tot 'ost zdruncinat de h*rtoapă+ coboară de pe bicicletă pentru pri$a dată. -pri&ină bicicleta de trunchiul plopului. Păşeşte cu z/o$ot. Din curtea bisericii se %nal)ă poru$bei sălbatici. -unt /ri ca lu$ina. Doar lar$a %i 'ace alt'el. 676

0indisch %şi 'ace cruce. !lan)a uşii este udă. I se lipeşte de $*nă. (şa bisericii este %ncuiată. -'*ntul nton stă dincolo de perete. El are %n $*ini un crin alb şi o carte $aronie. Este %ncuiat %năuntru. 1ui 0indisch i se 'ace 'ri/. -e uita pe stradă %n &os. colo unde ea se opreşte+ ierburile bat %nspre sat. colo+ la capăt+ $er/e un bărbat. El este un 'ir ne/ru care se pierde printre plante. Valurile ierbii %l %nal)ă deasupra pă$*ntului. Broasca de pământ #oara este $ută. #u)i sunt pere)ii şi $ut este acoperişul. 5i ro)ile sunt $ute. 0indisch apasă %ntrerupătorul şi stin/e lu$ina. .ntre ro)ile $orii e noapte. erul %ntunecat a %n/hi)it pra'ul de 'aină+ $uştele+ sacii. Paznicul de noapte şede pe banca din 'a)a $orii. Doar$e. Gura %i este deschisă. De sub bancă sclipesc ochii c*inelui său. 0indisch tra/e sacul cu $*inile+ iar c*nd se poticneşte %l saltă cu /enunchii. .l spri&ină de zidul $orii. !*inele priveşte şi cască. Din)ii lui albi sunt ca o $uşcătură. !heia se %ntoarce %n broasca uşii de la $oară. Broasca )ăcăne %ntre de/etele lui 0indisch. 0indisch nu$ără. 0indisch %şi aude t*$plele zv*cnind şi %şi spune2 3!apul $eu este un ceas4. Ba/ă cheia %n buzunar. !*inele latră. 8 O să6l %ntorc p*nă6i sar arcurile+ spune 0indisch cu voce tare. Paznicul %şi %ndeasă pălăria pe 'runte. Deschide ochii şi cască. 8 !a soldatul+ la datorie+ spune el. 0indisch se %ndreaptă %nspre iazul $orii. Pe $al este o căpi)ă de '*n. .n o/linda iazului+ căpi)a nu este dec*t o pată de culoare %nchisă. Pata se scu'undă %n ad*ncuri ca printr6o p*lnie. 0indisch %şi scoate bicicleta din '*n. 8 E un şobolan %n '*n+ spune paznicul de noapte. 0indisch cule/e paiele de pe şaua bicicletei. runcă paiele %n apă. 8 16a$ văzut+ răspunde el+ s6a aruncat %n apă. Paiele plutesc pe apă ca 'irele de păr. -e rotesc %n cercuri $ici. P*lnia %ntunecată pluteşte. 0indisch %şi priveşte propria o/lindire cu$ se $işcă pe supra'a)a apei. Paznicul loveşte c*inele cu piciorul %n burtă. !*inele schelălăie. 0indisch priveşte %n p*lnie şi aude schelălăitul venind de sub apă. 696

8 Nop)ile sunt lun/i+ spune paznicul. 0indisch se dă cu un pas %napoi de la $al. Vede i$a/inea statică a căpi)ei+ răs'r*ntă %n apă. E ne$işcată. Nu are ni$ic de6a 'ace cu p*lnia. E lu$inoasă. #ai lu$inoasă dec*t noaptea. :iarul 'oşneşte. 8 $ sto$acul /ol+ spune paznicul. .şi des'ace un pachet cu şuncă şi p*ine. !u)itul %i luceşte %n $*nă. #estecă. -e scarpină cu la$a cu)itului la %ncheietura $*inii. 0indisch tra/e bicicleta pe l*n/ă el. -e uită la lună. 8 O$ul este un $are 'azan pe lu$e+ spune paznicul %ncet+ $estec*nd %ntruna. 0indisch ridică sacul şi %l pune pe bicicletă. 8 O$ul este puternic+ $ai puternic dec*t un bou+ răspunde el. :iarului %i 'lutură un col). V*ntul %l rupe ca o $*nă. Paznicul pune cu)itul pe bancă. 8 $ ador$it un pic+ spune el. 0indisch este aplecat peste bicicletă. .nal)ă capul. 8 Iar eu te6a$ trezit+ spune 0indisch. 8 Nu tu+ ci nevastă6$ea $6a trezit+ continuă paznicul scutur*ndu6şi 'iri$iturile de p*ine de pe haină. $ ştiut că nu voi putea dor$i. E lună plină. $ avut un vis cu o broască uscată. Era$ $ort de oboseală. 5i nu putea$ să $er/ la culcare. .n pat stătea %ntinsă broasca de pă$*nt. $ vorbit cu ea+ cu nevastă6$ea. Broasca de pă$*nt s6a uitat la $ine cu ochii nevesti6$ii. vea cosi)a nevesti6$ii. Era %$brăcată %n că$aşa ei de noapte+ care i se ridicase p*nă peste burtă. I6a$ spus2 acoperă6te+ coapsele tale sunt o'ilite. sta i6a$ spus nevesti6$ii. Broasca de pă$*nt şi6a tras că$aşa de noapte peste coapse. #6a$ aşezat pe scaun+ l*n/ă pat. Broasca de pă$*nt a z*$bit cu /ura nevesti6$ii. Vezi că sc*r)*ie scaunul+ $i6a zis ea. -caunul nu sc*r)*ise. Broasca de pă$*nt şi6a dat peste u$ăr cosi)a nevesti6$ii. Era lun/ă c*t că$aşa de noapte. $ spus2 )i6a crescut părul. Broasca de pă$*nt a ridicat capul şi a )ipat2 eşti beat+ vezi să nu cazi de pe scaun. 1una are o pată roşie de nor. 0indisch se spri&ină de peretele $orii. 8 Prost $ai e o$ul+ spune paznicul de noapte. 5i $ereu dispus să ierte. !*inele %i %n'ulecă o bucată de şuncă. 8 Pe toate i le6a$ iertat. I l6a$ iertat pe băcan. I6a$ iertat şi 6;6

iica $ea+ spune 0indisch c*ntărindu6şi cuvintele+ $alie a $ea nici ea nu $ai e 'ecioară. Paznicul depărtează v*r'urile picioarelor. 8 N6a$ $ai putut să o privesc %n ochi+ spune paznicul. De parcă ar 'i pă$*nt. 8 Ochii $int+ răspunde paznicul+ pulpele %nsă nu. 8 Nu pentru noi. !u$ ziceai şi tu+ nu pot să o $ai privesc %n ochi.ăina va prinde u$ezeală+ spune paznicul+ iar pri$arul se va supăra rău. Peste baltă zboară o pasăre. 6?6 . 8 Iar 'iicele+ spune 0indisch+ Du$nezeu ştie+ şi ele se 'ac 'e$ei. 8 Nu poate $uri+ răspunde el+ cucuveaua nu se aşază pe nici un acoperiş.oarte aproape de luciul apei. Dacă+ atunci c*nd $er/e+ păşeşte cu v*r'urile depărtate+ %nsea$nă că s6a %nt*$plat.trata$entul de după+ de la oraş+ continuă paznicul+ purt*nd un v*r' de de/et peste la$a cu)itului. 8 -e pune roua.iică6$ea are pulpele ca nişte pepenoi+ spune 0indisch. Nu$ai un lucru+ că a $urit at*t de repede+ de parcă n6ar 'i avut pe ni$eni.ncet şi %n linie dreaptă+ de parcă ar ur$ări un 'ir. 8 scultă la $ine+ 0indisch+ stri/ă după el paznicul+ 'e$eile %nşală. 8 -ă te ui)i la 'iică6ta cu$ $er/e+ spune el. Pe bicicletă stă o u$bră+ iar altă u$bră stă %n iarbă. 8 O cucuvea+ răspunde paznicul şi %şi acoperă /ura cu $*na. Nu ştiu pentru cine. 0indisch %şi %$pin/e bicicleta. 0indisch o'tează. 0indisch $er/e prin iarbă şi se uită la lună. . 0indisch tace. . 8 . Paznicul ridică din u$eri. 8 . Paznicul se uită %n pata roşie de nor. . 1a bătr*na >roner arde lu$ina de trei nop)i %ntruna. Nu pentru $ine+ nici pentru tine. !*inele %ntoarce capul. 8 Du$nezeu ştie+ răspunde 0indisch+ de ce e=istă ele+ 'e$eile. 0indisch se uită după ea. sta n6 a$ putut să i6o $ai iert. <ot satul a r*s de $ine. Paznicul $*n/*ie c*inele. Paznicul %şi răsuceşte pălăria %n $*nă. 8 !a o $*)ă+ spune el. re un 'el de u$bră %n ochi. !*inele stă %ntins şi priveşte.

6@6 .n casa t*$plarului arde %ncă lu$ina. . 1*n/ă soba de teracotă+ un sicriu stă spri&init de perete. <*$plarul tra/e de/etul %napoi. 0indisch se opreşte. Pleacă ochii la pă$*nt şi r*de. .e$eia %i scoate cu acul o aşchie din carne. .e$eia lasă acul să cadă. O/lindeşte strada. 1u$ina cade str*$b+ iar cucuveaua se dublează. <*$plarul o apucă pe 'e$eie de s*ni cu de/etul s*n/er*nd. cul se bălăn/ăne cu v*r'ul %n &os. Deasupra patului at*rnă un tablou cu ra$ă nea/ră. Este %$brăcată %ntr6o că$aşă de noapte cu dun/i.Acul .n $*nă )ine un ac. . runcă pantalonii pe scaun. . !hilo)ii+ abia i)i)i din pantaloni+ par a 'i o c*rpă albă. :*$beşte aproape $oartă. <*$plarul stă pe un scaun cu spatele la $asă.l apucă. 1*n/ă capacul sicriului e patul. Pe ea sunt %$prăştiate buline+ $ari şi $ici. -ticla are o pată. <*$plarul )ine arătătorul %ntins către 'e$eie.e$eia vede acul at*rn*nd. Nevasta stă %n 'a)a lui. . .a)a de pernă e din da$asc.irul se lea/ănă+ 'e$eia lasă să6l alunece $*na %n &os. şteaptă $oartea bătr*nei >roner. . Pe capac este scris nu$ele ei. :*$beşte %nspre ca$era alăturată.n ac at*rnă un 'ir /ri.n 'ereastră+ ea se zăreşte pre) de o aripă. Picioarele i se des'ac pe cearşa' ca o 'ereastră deschisă. . <*$plarul o prinde de %ncheietura $*inii şi o tra/e %nspre pat. rătătorul s*n/erează. . Gea$ul 'erestrei străluceşte. O/lindeşte copacii. !earşa'ul e alb+ pătura e albă. Patul e des'ăcut. Nu va prinde anul viitor.irul /ri at*rnă de piciorul scaunului. <resare %n zbor. !ă$aşa se ridică. . Deschide /ura. Pata este pe bărbia 'e$eii.nchide ochii. Burta %i este de aluat. :*$beşte din tablou. Dun/ile se curbează. Intră %n ca$eră+ trec*nd prin buchetele de 'lori din desenul perdelei+ care stau at*rnate cu capul %n &os. . -*nii sunt $ari. <re$ură. <*$plarul %i ba/ă $*na sub că$aşa de noapte. #a$a t*$plarului %şi spri&ină capul %n'ăşurat %n batic de pălăria so)ului. !ucuveaua zboară prin 'a)a 'erestrei.n ciuda $obilei+ din cauza lu$inii puternice+ ca$era pare /oală. . I$a/inea străpun/e perdeaua.e$eia %şi %ncordează coapsele şi %şi %ndoaie /enunchii. <*$plarul %i ba/ă $*na %ntre picioare.e$eia $er/e aplecată %ncoace şi %ncolo+ prin 'a)a $esei. .

3#a$a t*$plarului4+ %şi spune 0indisch+ 3s6a răcorit %n s'*rşit. Prin /rădină trece doar o potecă %n/ustă+ c*t un şăn)ule). #a$a t*$plarului purtase cu)itul de6a lun/ul potecii. -p*nzură ador$it deasupra ro)ii din spate.n arşi)a de au/ust+ $a$a t*$plarului scu'undase un pepene $are %n /ăleata de la '*nt*nă. Nu a adus6o %n casă. 5i+ pentru că n6a bătut deloc v*ntul vara asta+ n6a căzut. 3!a un $ort4+ /*ndeşte 0indisch+ 3ca un $ort at*rnă sacul ăsta %n spatele $eu. tras ad*nc %n piept $irosul daliei.runzele se lipiseră %ntre ele din cauza laptelui alb din tulpini. -acul e u$ed. #a$a t*$plarului a tăiat dalia cu cu)itul cel $are. crescut şi a %n'lorit at*t de $ult+ cu$ nici o dalie nu poate %n'lori.n &urul /ăle)ii+ '*nt*na a a/itat apa %n valuri. -alata crescuse $are. Iar vecina t*$plarului a spus2 8 Dalia avea chip de o$. Nu o pus6o %n ca$era.Roata '*nt*nii se %nv*rte pentru că luna e $are şi bea apă. . De la dalie i s6a tras. pa a /*l/*it %n &urul /ăle)ii. Ni$eni nu ştie ce 'ăcuse $a$a t*$plarului cu dalia tăiată. 8 Nu po)i duce una ca asta+ a răspuns t*$plarul+ ni$eni nu poate duce aşa ceva. Dalia a&un/ea p*nă la u$ăr. Dalia se stinsese de $ult+ dar nu putea să se o'ilească. #a$a t*$plarului a $irosit dalia.4 Dalia albă . 6A6 . 8 Pepenele a 'ost doar un prete=t+ a spus t*$plarul după %n$or$*ntare. 8 ieşit din /rădină. colo unde %ncepe /ardul şi se ter$ină /rădina+ %n'lorea o dalie albă. #a$a t*$plarului se dusese %n /rădină cu un cu)it $are. . -6a 'recat pe 'runte şi s6a uitat %n curte. pa a răcorit pepenele. Pentru că v*ntul i se a/a)ă de spi)e. $irosit $ultă vre$e petalele albe. 8 Pentru că vara asta a 'ost aşa arşi)ă+ a spus nevasta t*$plarului+ dalia s6a u$plut de petale albe+ răsucite. vea %n $*nă cu)itul $are+ a spus t*$plarul. 0indisch %şi si$te pe una din coapse $ădularul său bă)os şi %ndărătnic. Dalia nu era de /ăsit nici prin /rădină.

. trecut repede+ vorbind sin/ur. Ma ina de cusut 6C6 . #a$a t*$plarului avea ochii bulbuca)i. #6a$ uitat %n altă parte. 5i a scuipat s*$burii ne/ri pe $asă. Probabil a %n/ropat dalia. I s6a prelins pe coate. Pe stradă a trecut un străin. Pentru că ochii %i erau usca)i ca dalia+ nu se $ăreau. sta nu e vară+ iar tu nu eşti o$+ a )ipat ea. :ea$a roşiatică a picurat pe $asă. Ochii ei s6au uitat $ici şi cu ură la $iezul roşu. -6a auzit ca un horcăit+ %ncă $ai trăise c*t stătuse scu'undat %n '*nt*nă+ pe $asa de la bucătărie+ p*nă c*nd cele două &u$ătă)i s6au rupt una de alta. #a$ă+ i6a$ spus rară să o privesc+ %ncetează să $ai $ăn*nci. #6a a$enin)at cu cu)itul. #ă ard $ăruntaiele. #a$a t*$plarului a ridicat atunci $*na. #a$a t*$plarului nu tăiase pepenele %n 'elii+ %şi pusese a$bele &u$ătă)i %n 'a)ă. lbul ochilor %i era uscat. $*ncat şi $i6a spus2 Nu te holba aşa+ nu $i te uita %n /ură. !u v*r'ul cu)itului scobea %n $iezul roşu. Bin*nd cu)itul %n $*nă+ a despicat pepenele. I6a picurat din col)urile /urii.n ochii ei era ceva din acea dalie. După6a$iaza t*rziu+ $a$a t*$plarului scosese /ăleata din '*nt*nă. #6a$ uitat a'ară+ pe 'ereastră. $ărun)it6o %n $*nă. Nu$ai pepenele ăsta $ă răcoreşte. 8 vea cei $ai po'ticioşi ochi pe care i6a$ văzut vreodată+ a spus t*$plarul.. !u$ $esteca. E posibil să 'i aşteptat să se răcească pepenele+ ti$p %n care şi6a 'ăcut de lucru cu dalia.$i pocneşte 'runtea. #i6a 'ost 'rică de pepene. 5i cu$ %n/hi)ea. %n'ipt v*r'ul cu)itului %n coa&a verde. Pe pă$*nt nu era nici ur$ă de petală. De parcă /rădina ar 'i 'ost o ca$eră. 8 Ea a )ipat+ iar eu $6a$ uitat la ea pentru că a stri/at at*t de tare+ a continuat t*$plarul. -*$burii ne/ri erau crescu)i unii peste al)ii ca din)ii unui pieptene. Pepenele a p*r*it. 8 t*t de albi şi at*t de reci nu $ai 'useseră nici odată din)ii $a$ei $ele+ a spus t*$plarul. dus pepenele pe $asa din bucătărie. -ucul pepenelui a picurat de pe la$a cu)itului. %n spatele $eu auzea$ cu$ $a$a $ea scobea cu cu)itul %n pepene. Vara asta e o arşi)ă cu$ n6a 'ost %n to)i anii din ur$ă. :ea$a roşie a pepenelui s6a lipit de podea. Eu cred că a 'ăcut o /aură %n pă$*nt cu cu)itul. Nu a$ ieşit din bucătărie.

El coase un sac %n pă$*nt. N6o să6$i distru/ acu$ vezica pentru că aşa %)i vine )ie. . Ea spune2 8 <u nu eşti o$. Bicicleta este uşoară. Iar de Paşte ai paşaportulE tunat+ iar pri$arul s6a uitat %nspre 'ereastră. 0indisch %şi si$te sub buric $ădularul %ndărătnic. !ucuveaua )ipă %n spatele copacilor.n acea noapte cu 'urtună+ nici o 'ereastră nu 'usese lu$inată. Nevasta lui 0indisch nu a auzit răsucitul cheii %n uşă. Vocea i s6 a trezit şi vorbea acu$ $ai tare2 8 . Pri$arul 'ăcuse un se$n cu lanterna prin perdea2 8 De ce $ai ba)iD Du 'ăina %n curte. 0indisch bătuse la o 'ereastră. Vre$ea noastră a trecut. (n tunet scu'undase toată curtea %n crăpătura 'ăcută de 'ul/er. Deschide doar poarta. Pri$arul a stins lanterna. De $ult nu $ai bate la 'ereastră. . . !*nd ea spune asta+ 0indisch si$te o 'urie rece care6i desparte 'a)a lui de a ei. 8 Doctorul $i6a interzis+ spune ea. V*ntul bate %n le$n. (n 'ul/er despicase pă$*ntul. !asele se %nal)ă albe+ $uiate %n var.ncă cinci transporturi+ 0indisch+ iar de nul Nou banii. . (neori durează o vre$e p*nă c*nd %i /ăseşte u$ărul.n 'iecare seară+ c*nd+ st*nd lun/it %n pat+ 0indisch %i respiră %n nas+ ea %i spune2 3<u nu eşti o$4. (n 'ul/er a căzut %n iarbă+ chiar %n 'a)a 'erestrei. 0indisch aude vocea nevestei lui. Ea %l apucă pe 0indisch de u$ăr. tunci c*nd bicicleta trece prin iarbă+ 0indisch nu %şi aude paşii. Era 'urtună %n noaptea aceea.n vara de dinainte+ 0indisch se %ntorsese acasă cu doi saci de 'aină.şi caută un acoperiş. De doi ani ea nu $ai are uter. !*nd %i /ăseşte u$ărul+ zice pe %ntuneric+ l*n/ă urechea lui2 8 i putea să 'ii de&a bunic. 0indisch s6a oprit %n coridorul lun/. Vocea %i era ador$ită.!aldar*$ul este str*$t şi accidentat. 8 -ă pui 'aina sub acoperiş+ a spus el+ %n cur*nd va ploua. Ia sacul %n $*ini şi %l duce %n curte. 0indisch o duce pe l*n/ă el. 6F6 . V*ntul coase. 3De atunci a trecut şi al douăsprezecelea transport+ s6au dus şi zece $ii de lei+ iar Paştele a 'ost de $ult4+ şi6a spus 0indisch. !hiar şi atunci c*nd nu plouă+ 0indisch tot sub acoperiş %l pune. Poarta e deschisă.

0indisch a auzit cu$ so$nul o scu'undă %n lichidul v*scos. 6H6 . -unt lu$inate puternic.n ochii lui 0indisch+ pupilele erau reci. urcat %n patul cald.0indisch stătuse %n hol. Nevasta lui 0indisch şi6a %ntors 'a)a la perete şi a pl*ns %n hohote. 5i6a des'ăcut şireturile. I6a si$)it lichidul+ de parcă ea şi6ar 'i deşărtat $ăruntaiele %n pat. 1e6a str*ns at*t de tare+ %nc*t 0indisch nu a $ai putut vedea dec*t un sin/ur picior cu două tălpi. Pe sub bra)+ s6a uitat la coapsele nevestei. El era obosit şi secătuit.n spatele $ărului sunt 'erestrele pielarului. 0indisch s6a aplecat. văzut cu$ ea %şi tra/e de/etul u$ed din părul pubian. sc*ncit de trei ori cu vocea altei 'e$ei. . 0indisch a stins lu$ina. -t*nd %n hol+ 0indisch şi6a dat sea$a că+ dacă n6ar 'i intrat %n casă+ ar 'i văzut peste tot s'*rşitul %n/ust al tuturor lucrurilor+ ba chiar şi propriul său s'*rşit. pl*ns scurt şi %ncet cu vocea ei de6acu$. 3Gsta si/ur şi6a pri$it paşaportul4+ /*ndeşte 0indisch. 0indisch s6a uitat la panto'ii lui şi a spus2 8 Deci asta era. 0indisch a deschis brusc uşa. -o)ia lui a deschis ochii. poi a a$u)it. Privirea nu %i era orbită de lu$ină. !a$erele sunt pustii. <unetul căzuse at*t de departe peste sat+ %n spatele /rădinilor+ că %n noapte se 'ăcuse o linişte rece.n acea noapte+ so$nul ei a 'ost at*t de departe+ că nici un vis nu a putut6o a&un/e. . !a )ăcănitul unei $aşini de cusut. <re$urau %n lu$ină. pus6o peste burta dezvelită. 5i6a %$pins picioarele către capătul patului. Respira)ia ei era la capătul tuturor lucrurilor+ la propriul lui capăt. Pielarul a v*ndut tot. 5i departe de orice lucru. !ete ne"re . De dincolo de uşa ca$erei+ 0indisch a auzit /ea$ătul repetat al nevestei.erestrele sunt orbitoare+ iar /ea$urile sunt /oale. Nu ştia unde să aşeze acea $*nă. Nevasta lui 0indisch şi6a acoperit 'a)a cu acea $*nă. . aprins lu$ina. sta6i povestea cu vezica+ sti$ată doa$nă. 0indisch si$)ea că noaptea se va s'ăr*$a+ că satul va 'i brusc orbit de lu$ină. Pe cearşa'+ picioarele nevestei zăceau ca două 'erestre deschise. Era doar 'i=ă. pl*ns $ultă vre$e cu vocea ei din tinere)e. Doar respira)ia i se $ai auzea.

1*n/ă sobă+ pendula a bătut o pată lun/ă şi albă. Pe pervazul 'erestrei sunt tac*$urile. -e ridică. Becul tresare. Plin de noapte este zborul ei. 0indisch %nchide ochii. Vor deveni din ce %n ce $ai /rele+ iar pă$*ntul se va crăpa %n două. 3<i$pul s6a s'*rşit4+ %şi spune el. :borul &os. . <*$pla bate %n %ncheietura $*inii. lbul ochilor i se $ăreşte.ntre ra$e este sticlă $ată+ albă ca laptele şi cu iriza)ii roşii. poi cad de6a lun/ul peretelui. Rudi %n/enunchează pe podeaua din ca$era /oală. . Pielarul nu$ără bani. . Ra$a este din sticlă verde. Ba/ă /he$otocul de bancnote %n burlanul sobei. !ucuveaua zboară peste /rădini. 0indisch vede $*inile ei. Podelele se ridică. Nevasta pielarului su'lă pra'ul de pe căciula de blană /ri. 1*n/ă Rudi stă /ea$antanul /ol. -e apropie una de alta+ se atin/. Bra)ele se unduiesc ase$enea unor cren/i deasupra apei. Pielarul se spri&ină de sobă. Pielarul nu$ără a doua /ră$adă de bani. 1*n/ă sobă sp*nzură ti$pul. -e ridică pe perete. Petele ne/re %noată şi ele. Ele sunt podeaua. 1u$ina este ruptă. -e ad*ncesc de6a lun/ul str*$tei lor rupturi. -ticla se va topi %n ba/a&+ va 'i o ulcera)ie tre$urătoare. . 0indisch %şi spri&ină capul %ntr6o $*nă.4 Rudi )ine %n 'a)a ochilor lin/ura din sticlă albastră.ntre ele+ pere)ii sunt pete ne/re. Devin lun/i şi se curbează. Petele ne/re sunt podeaua din cealaltă ca$eră. runcă u$bre peste pere)ii /oi ai ca$erei.n capul lui+ pulsul bate. <i$pul din ca$era cealaltă naşte valuri. <i$pul n6are ace de ceasornic. ude ticăitul petei albe a pendulei şi vede cadranul 'ăcut din pete ne/re. Podeaua răsp*ndeşte culori pe $uchiile ca$erei. -e pune %n 'a)a uşii. Bipătul ei este ascu)it.n lin/ură+ pupila ei devine o s'eră u$edă şi strălucitoare. 3O $*)ă4+ %şi spune 0indisch+ 3o $*)ă zburătoare. !ele două 'erestre se contopesc una %n cealaltă. Din $ers+ nevasta pielarului se apleacă peste /ea$antan. Pe perete at*rnă un tablou. . Dulapul este un pătrat alb+ paturile sunt ra$e albe. Pe podea sunt 'ar'urii albe. -e %n/hesuie unele %n altele+ p*nă ies din această pată albă.n 'a)a lui se %ntinde %n şiruri lun/i toată -ticlăria lui colorată. De clan)a uşii at*rnă paltonul ne/ru al pielarului. Podeaua %l va acoperi. Nu e un tablou. !ele două podele tra/ pere)ii după ele. 6 7I 6 . Doar petele ne/re se %nv*rtesc. Podeaua o va ridica la tavan. . Podeaua este str*$bă.3 u v*ndut şi perdelele4+ %şi spune 0indisch.n cercuri.

-unt bune la pat+ dar nu sunt %n stare să /ătească $ai bine dec*t 'e$eile noastre. <renul trece prin tuneluri. <o)i stau aşeza)i şi nici $ăcar nu se uită pe 'ereastră. Noaptea %n pat a$ auzit tunelurile. -i$te cu$ %i cresc pe 'a)ă petele ne/re. Oa$enii au deschis ochii $ai t*rziu dec*t $ine. u /ri&ă să nu le alunece căr)ile de pe /enunchi. Nevasta pielarului bătea albuş %n castron. !itesc căr)i+ at*t ti$p c*t e lu$ină. #utia Rudi este in/iner. !*nd se 'ace %ntuneric+ ei lasă căr)ile deschise. t*t de 6 77 6 . !ăr)ile erau deschise+ iar ochii %nchişi. 8 #er/ pentru o săptă$*nă la Rudi+ la $unte+ %i spusese pielarul lui 0indisch. Pielarul a clătinat din cap. 8 $ spălat două că$ăşi+ a spus ea. !*nd una+ c*nd alta+ %ntruna. u v*&*it ca va/onetele din (rali. <reci de la noaptea nea/ră ca un 'und de sac la o zi orbitoare ca 'ul/erul. De la aerul de $unte avea obra&ii staco&ii şi ochii chinui)i de neso$n.)i zic eu+ 0indisch+ de 'iecare dată a$ 'ost $*ndru că a$ deschis ochii %naintea lor. Pe dru$ul %nspre $un)i sunt tuneluri. N6a$ auzit ni$ic. Din păcate+ sunt re/ă)ence. -6a uitat dacă 'e$eia tra/e cu urechea.0indisch deschide /ura. !*nd s6 a 'ăcut lu$ină la loc+ $6a$ uitat %nt*i la căr)i şi după aceea la ochii lor.. . t*tea nop)i huruitoare şi at*tea zile orbitoare n6a$ $ai trăit nici odată.n cei trei ani+ pielarul a $ers o sin/ură dată la 'iul lui. După trei zile+ pielarul s6a %ntors. 8 N6a$ putut dor$i acolo+ i6a spus pielarul.a)a i s6a lu$inat. $ tras cu urechea+ c*t trecea$ prin tunel+ să aud dacă %nchid căr)ile. . !osesc $ai repede dec*t bărba)ii+ a r*s pielarul. . -unt ne/re ca noaptea. N6a$ %nchis un ochi. Din Rusia a$ asta+ a continuat pielarul+ spri&inindu6şi 'runtea cu $*na.)i huruie %n urechi şi si$)i o presiune %n cap. 5i astea6s tot nişte $un)i. -6a uitat peste u$ăr %nspre $asă. poi a şoptit2 8 Nu$ai $uieri+ 0indisch+ %)i zic eu+ nu$ai $uieri /ăseşti acolo. $uncit trei ani de zile %ntr6o 'abrică de sticlă. Noaptea si$)ea$ $un)ii %n cap. trebuit să a$ /ri&ă să nu6i atin/ cu coatele. <ot $untele v*&*ie %n tren. . Pe $asă era un castron de tablă..abrica e undeva %n $un)i. Oriunde te uitai+ nu$ai $un)i. . $ un si$) pentru capătul tunelului. u un pas. Nu po)i suporta aşa ceva. pa s6a %nne/rit.

16a %nchis la loc. Rudi spune că e $iner. . 8 cu$ 'ace iarăşi pră&ituri+ a spus pielarul. Pielarul a tras un sertar. Nevasta lui a ridicat obosită din $*ini2 8 O să o căută$+ a $ai zis ea. !ă ar 'i 'ăcut o /revă. ($blă %n spatele /ardului %n chilo)i albaştri şi %n paltoane /roase. 5i Rudi nu $ăn*ncă din ele.n 'iecare zi e 'urtună.$urdar e pe acolo+ dar nu vezi $izeria din cauza pădurilor. 8 $ adus ceva de acolo+ a spus pielarul. $ers spre uşă. . Dar e at*t de departe de aici. 8 De sus vezi ci$itirele+ sunt construite %n pantă. 8 Ouăle sunt vechi+ a spus ea. Nevasta lui a căutat %n buzunarele hainei. Noi nu pute$ $er/e %ntr6acolo+ iar Rudi nu se %ntoarce acasă. Pielarul s6a uitat %n castron. colo sunt nebunii. 8 ltul+ a spus pielarul+ a stat doar o săptă$*nă la sanatoriu. Brici 0indisch stă %n bucătărie %n 'a)a 'erestrei. E iară sub pă$*nt acu$. Rudi $i6a dat pentru $alie cutia asta. 0indisch şi6a bă/at $*inile %n buzunarele pantalonilor. 8 -us+ pe cel $ai %nalt $unte+ a spus el+ este un sanatoriu. 8 Norii plutesc &os %n oraş+ a continuat pielarul. 0indisch şi6a retras $*inile de pe $asă. . Nevasta pielarului a bă/at v*r'ul de/etului %n spu$a de albuş.şi %ntinde cu pă$ătu'ul spu$a albă peste 'a)ă. -e rade. Vorbeşte sin/ur. Nevasta pielarului i6a privit absentă $*inile2 8 Da+ trebuie să 'ie 'ru$os la $unte. -6a uitat %n /ea$antanul /ol. Pielarul a dat din cap. Pielarul a deschis dulapul. -pu$a sc*r)*ie pe obraz. Nevasta pielarului a luat castronul. -pu$a e acră. Dacă sunt oa$eni pe c*$p+ sunt lovi)i pe loc de 'ul/er. 8 (ite6aşa o pă)eşti+ a spus ea şi linse v*r'ul de/etului.n &urul /urii+ 6 79 6 . (nul dintre ei caută toată ziua conuri de brad prin iarbă. 16a călcat o $aşină. Pielarul a căutat %n buzunarele pantalonilor2 8 zi6di$inea)ă avea$ cutia asta %ncă %n $*nă+ a spus el. -6a ridicat %n picioare. Oa$enii u$blă printre ei.

. De c*teva zile+ sub ochiul lui 0indisch creşte o crustă. colo iarba este verde. Era vară+ iar satul era uscat de 6 7. Rudi scrisese2 31acri$a e /oală. $irosit6o. -6a privit. Pe h*rtia albă era o lacri$ă de sticlă. 8 !utia 'usese %n pălăria pielarului+ a spus ea. -ub ochi+ 0indisch are o cicatrice albă+ %ncovoiată. 3O 'i căzut c*nd a$ trecut prin h*rtoapă4+ %şi spune 0indisch. . şază la$a sub ochi. !rusta a dispărut. Este roşie. 1a$a arde. Lacrima $alie s6a %ntors din curtea pielarului. Di$inea)a+ 0indisch iese cu ea din casă. 0indisch vede că şi6a %ntins prea $ultă zăpadă peste 'a)ă. . Părul lui tulbură i$a/inea. trecut prin iarbă.n cutie 'oşnea h*rtie albă lucioasă. Briciul. !*nd deschide poarta $orii+ după ce şi6a bă/at cheia %n buzunarul hainei+ 0indisch pune $*na pe obraz.ăcea u$bră %n iarbă.n urechea lui se 'ac $ici cercuri concentrice. %n/enunchează %n iarbă. -e uită %n o/lindă. . căutat %n o/lindă şnurul ar/intiu şi a tras de el.0indisch desparte zăpada cu v*r'ul de/etului. -e uită pe 'ereastră. O 'runză de trestie se rupe. 0indisch des'ace briciul. !utia era le/ată cu un şiret ar/intiu. !*nd a'ară se 'ace lu$ină+ 0indisch $er/e la iazul $orii. Pulpele ei erau albe. $alie s6a aşezat %n 'a)a o/linzii. 6 . Vede cu$ /ura lui zace %n/ropată %n zăpadă. %ncearcă la$a cu de/etul. $alie nu putea u$ple lacri$a.şi priveşte 'a)a o/lindită %n apă. 5i 'a)a lui. Po$etele %i este ne$işcat.runza are la$a $aro. . ($ple6o cu apă+ cel $ai bine cu apă de ploaie4. 0indisch privea cu$ $alie %şi le/ăna şoldurile. -e deschide şi se %nchide l*n/ă $*na sa+ ca un brici. -ub lacri$ă era un bile)el. .n $*nă avea o cutie. De $ai $ulte săptă$*ni+ 0indisch are o rană sub ochi.n v*r' avea o /aură+ %năuntru+ lacri$a avea un şăn)ule). . !u cealaltă $*nă+ 40indisch %şi %ndreaptă ridurile de sub ochi. -i$te că nu poate vorbi prin zăpada din nări şi prin zăpada de pe bărbie. Pe $ar/ini are puroi. Vede acolo uşa bucătăriei. %n 'iecare seară %n ea se adună $ult pra' de 'aină. 0indisch %i vedea tivul rochiei.

Nevasta lui 0indisch a lins cu v*r'ul li$bii de/etele ude. 0indisch a pus lacri$a %n $*na $aliei. celaşi de/et pe care+ %n noaptea cu 'urtună+ %l scosese u$ezit din părul pubian. !lopotele erau tulbure+ %n ele pluteau 'runze %n v*rte&uri. Printre de/ete %i picura apă din lacri$ă. $alie a ridicat lacri$a %n lu$ina 'erestrei. -i$)ea lichidul v*scos %n /ură. $alie %şi linse %ncheietura $*inii2 8 Ploaia e dulce+ a spus ea. stat şi internat pe acolo+ a spus nevasta lui 0indisch. 5i copiii lor vor avea aceeaşi soartă. $alie a r*s. Pe din a'ară era %ncre$enită+ dar pe dinăuntru+ %n şăn)ule)+ tre$ura. 5i scoar)ă de copac. Ploaia c*nta. . $alie a stat cu lacri$a la streaşină. luat lacri$a. Nevasta lui 0indisch a luat lacri$a %n $*nă. pa s6a prelins pe cot %n &os.n apa de ploaie era şi v*nt. 1acri$a era plină. .ncepuse iarăşi să plouă. Era c*t pe ce să vo$ite. 1acri$a picura. -e %ntinsese p*nă la capătul satului. privit %n pahar şi a spus2 8 E boală veche+ de 'a$ilie.arşi)ă. 8 Rudi nu cunoaşte sanatoriul doar din a'ară. 0indisch a privit6o cu$ %şi lin/e de/etul. 8 pa este sărată. 0indisch a %ntins $*na. 5tiu asta de la poştări)ă. $n"ropelni%a 8 De/eaba ai şcoală+ a spus nevasta lui 0indisch. Privea cu$ apa picura %n burta lacri$ii. Era o lu$ină %n sticlă. !u $*inile ude+ descul)ă+ cu tălpile pline de nisip+ $alie a dus6o %n ca$eră. pa din ea nu scădea deloc.n vale+ privise %n r*u. -area este pl*nsă de lacri$ă.n curte+ apa cur/ea peste pietrele din caldar*$. !erul băuse apă. . rde buzele+ a spus nevasta lui 0indisch. pa strălucea %năuntru.n vocea ploii era şi nisip. 0indisch se &uca cu un pahar de pe $asă. 6 7? 6 . . De şapte zile+ cerul ardea 'ără ur$ă de nor. I se pusese un nod %n /*t. 0indisch a privit a'ară+ %n ploaie. El purta clopote de sticlă printre copaci. 0indisch a privit6o pe $alie şi a spus2 8 Rudi este in/iner+ dar de/eaba are şcoală. Iar apa din '*nt*nă nu era apă de ploaie. .

16a privit pe 'iecare bărbat %n ochi. . izbucnit %n pl*ns si a 'u/it %n stradă. %n/he)ase. Nu$ai cea a t*$plarului s6 a deschis lar/. doua zi+ pădurarul a venit %n sat.ntr6o zi de iarnă+ c*nd cea)a %ntindea '*şii albe peste sat+ O$ida s6a dus pe c*$p. !hiar nu ascul)i deloc+ a $ai stri/at. Pe spate %i at*rna cosi)a sub)ire. :i de zi+ O$ida şi6a căutat bărbatul. $alie %şi dădea un/hiile cu o&ă roşie. 8 Ni$eni altcineva n6a $ai spus aşa ceva+ a zis ea+ iar %n spatele urechii %i pulsa o venă de 'urie. 8 Pe pă$*ntul ăla bun au crescut scaie)i+ a spus 0indisch. tri$is6o %napoi %n sat. 8 Din le$n a cioplit 'i/urine+ a spus nevasta lui 0indisch. Peste noapte+ O$ida zăcuse %ntr6o tu'ă de poru$bar. Nu avea ciorapi+ dar purta o rochie albă de vară. 8 t*t de iresponsabilă a 'ost+ a spus nevasta lui 0indisch. Era t*$plar. !*nd cei de la oraş au a&uns la el+ el le6a spus2 3Bine că $i6l lua)i. <oate por)ile caselor erau 'erecate. 8 <o)i )ăranii au tre$urat+ continuă 0indisch. $ers din casă %n casă şi a %ntrebat dacă el trecuse pe acolo. După %n$or$*ntare+ O$ida a plecat să6şi caute bărbatul.n sat+ străbunicii lui Rudi i se spunea 3O$ida4. Nu suporta pieptenele. Doar $*inile %i erau %$brăcate pentru zăpadă. 3Nu eşti el4+ spunea ea+ trec*nd de la o $asă la alta.n 'iecare bucată de le$n a tot cioplit 'e)e pocite. u notat nu$ele tuturor şi au spus2 3!ine nu se$nează va 'i bă/at la puşcărie4.. Nevasta lui 0indisch i6a s$uls $aliei sticlu)a cu o&ă din $*ini. !r*ş$arul s6a apropiat de ea şi i6a zis2 3 i uitat că bărbac6tu e $ortD4 Ea şi6a luat cosi)a %n $*nă. O$ida era )eapănă ca o sc*ndură. Era după6a$iază t*rziu. $ers printre tu'ele uscate. 8 poi a venit colectivizarea+ a spus 0indisch. . 1ua)i şi caii ca să scap odată de ei4. purtat6o pe u$ăr p*nă %n sat. Bărbatul ei $urise de t*năr şi 'ără să 'i avut vreo boală. !opilul de trei ani avea să 'ie bunicul lui Rudi. 5i6a lăsat copilul de trei ani sin/ur pe lu$e. Nu l6a interesat deloc lucrul c*$pului. u venit unii de la oraş. Din to)i banii %şi cu$păra le$n. 6 7@ 6 . Pădurarul a văzut6o. Bunicul lui Rudi avea nu$ai le$n %n cap. $ers la cr*ş$ă. u $ăsurat pă$*ntul. vea $ănuşi /roase de l*nă.

tr. 1e punea %n apă de var. !iatra din &ar Note2 !'. 8 . Oa$enii au 'u/it %ncoace şi %ncolo. 0indisch a si$)it )eava puştii apăs*ndu6i ba %ntr6o t*$plă+ ba %n alta. Prindea şop*rle şi broaşte. O picătură de o&ă roşie a căzut pe 'a)a de $asă. Nevasta lui a pl*ns. 8 N6a 'ost nici odată un erou+ a o'tat el+ a 'ost doar un 'arsor. 8 De la at*ta le$n+ copilul s6a născut tăl*$b+ a continuat nevasta lui 0indisch. !opilul este pielarul. 5i a $ăcelărit to)i iepurii şi toate oile bolnave din zonă.n Rusia ai 'ost t*r'ă+ i6a spus $alie $a$ei şi s6a uitat apoi la un/hii. &upuit berbecul de viu %n $i&locul satului. 8 colo unde a s*n/erat berbecul+ continuă nevasta lui 0indisch+ nu creşte nici acu$ ur$ă de iarbă. 1ua din cuib cucuvelele care nu puteau zbura. <ot podul lui e o %n/ropelni)ă de ani$ale $oarte.Bătr*nul t*$plar cioplise din teiul din /rădină o 'e$eie /oală. . !*nd s6a 'ăcut $ai $are+ a %nceput să se strecoare %n turnul bisericii.n Banat este atestată din secolul al MVIII6lea.nainte de război+ a spus 0indisch+ a c*şti/at odată la popice un berbec de chirvai7. JN. . 0indisch s6a spri&init de dulap. De %ndată ce a %nvă)at să $ear/ă+ era toată ziua pe c*$p.n război nu te lup)i cu broaştele şi cucuvelele. 8 . 16a pus %ntr6 un coş de paie. O pusese %n curte+ %n 'a)a 'erestrei.K 7 6 7A 6 . la şvabii dunăreniK L sărbătoarea hra$ului unei biserici la catolicii /er$ani. 1e scotea $ăruntaiele. $alie s6a %ntins după sticlu)a cu o&ă. După război s6a apucat iară de v*nat şi de %$păiat bu'ni)e+ berze şi $ierle. 8 N6a 'ost niciodată %n --+ a răspuns nevasta lui 0indisch+ a 'ost doar %n 0ehr$acht. /er$anul Kirchweih Jsau Kerwei. $alie se pieptăna %n 'a)a o/linzii. 8 !u copilul şi c*teva lucruri pe care a putut să le ia după ea+ s6a $utat %ntr6o casă /oală la celălalt capăt al satului+ a spus 0indisch. 1e punea %n că$aşă şi le aducea acasă. 1e usca şi le %$păia.e$eilor li s6a 'ăcut rău. luat copilul. 5i le6a luat pieile. . După ce creşteau+ le o$ora. "rănea cucuvelele cu şop*rle şi broaşte.

!ucuveaua zboară %n cerc deasupra $ărului. -e uită %ncotro se duc petele ne/re. -i$te cu$ %i creşte peretele pe 'a)ă. .ntr6o noapte de vară+ el a stat %n spatele /ardului viu. <atăl paznicului de noapte 'usese şi el tot paznic de noapte. . u venit doi bărba)i. -6a dus la &udecătorul 6 7C 6 .nainte de război+ %n spatele bisericii 'usese un $ăr.runzele sunt urechi. Ni$eni nu ştie pe unde6 şi odihneşte aripile ziua. 3!ucuveaua asta locuieşte %n alt sat4+ %şi spune 0indisch. u a$enin)at cu o a$endă $are. 0indisch %nchide ochii. 0indisch ştie că acea cucuvea străină si$te $irosul păsărilor %$păiate din podul pielarului. 0indisch se uită la lună. De 'iecare dată noaptea o prinde aici %n sat. 3Pielarul a %naintat actele $ai t*rziu dec*t noi4+ se /*ndeşte el+ 3el a plătit direct %n oraş4. Ele ascultă. Bărba)ii spuseseră2 3<oate aceste ani$ale %$păiate apar)in 'aunei pădurilor noastreE4 5i au %$pachetat toate păsările %n cutii. #ărul %şi adapă $erele lui verzi. văzut cu$ $ărul+ sus+ la capătul tulpinii+ unde se despăr)eau cren/ile+ şi6a căscat /ura. Era albă şi era 'erecată ca o casă. poi au zis că totul este %n re/ulă. #ărul tresare. Ni$eni nu ştie unde %şi %nchide ciocul şi se culcă. N6a pri$it nici un ban pe el. Pielarul le6a 'ăcut cadou toate pieile de oaie. O piatră din var %şi cască botul. 0indisch aude cu$ se $işcă o 'runză pe caldar*$. Pielarul a dăruit vi)elul %$păiat $uzeului oraşului. Di$inea)ă+ paznicul de noapte nu s6a culcat. #ărul %n'uleca $ere. !u doi ani %n ur$ă+ pielarul %$păiase şi ulti$a cucuvea din turnul bisericii şi i6o 'ăcuse cadou preotului. Mărul .runza z/*rie pietrele. De 'rică+ nevasta pielarului a z*$bit şi a 'ăcut cu $*na. . #aşina lor a stat două zile %n 'a)a casei pielarului. Varul %i arde 'runtea. 0indisch stă pe verandă. #aşina albă şi 'erecată a ieşit din sat %ncet şi /reoi+ ca o casă. Peretele este lun/ şi alb. Era un $ăr care %şi %n'uleca propriile $ere. !ucuveaua nu %şi %nchide cercul.

din sat.$pin/ea cerul a'ară din sat. Preotul oprise orolo/iul. Nudecătorul a %n'iin)at o co$isie pentru suprave/herea $ărului. . t*rnau toate %nşirate. ador$it.n t*$plele &udecătorului bătea+ ca nişte ciocănele+ pulsul vie)ii. Nudecătorul avea un topor. !o$isia nop)ii de vară se holba la cerul pe &u$ătate 'u/ărit. -e 'ăcuse $iezul nop)ii. !u un ochi se uita prin /aura c*t un de/et din p*nza sacului. Preotul a re'uzat să suprave/heze $ărul din spatele bisericii. -ub nuc+ %nvă)ătorul s6a uitat la ceasul de buzunar.n do/oarea aceea+ soarele nu $ai putea /ăsi capătul zilei. -6a bă/at %n pat aşa cu$ era %$brăcat. . Noaptea a izvor*t din pă$*nt peste sat. Orolo/iul de la biserică nu bătuse. 1e %n/hi)ise. Băranii avu)i şi6au pus 'urcile %n iarbă. Noaptea crescuse $are. 6 7F 6 . Paznicul de noapte s6a dus acasă. Prin r*sul lui+ paznicul de noapte a auzit 'rica. Nudecătorul a r*s. Văzuse $ere plutind %n supă. -cria raportul. . Oa$enii s6au adunat. -6a aşezat sub $ăr. I6a spus că $ărul din spatele bisericii %şi $ăn*ncă propriile $ere. %nceput să se uite %n sus+ la cren/i. 5i6a 'ăcut de trei ori cruce. !*t ti$p a r*s+ a tot clipit din /ene. După pr*nz+ &udecătorul şi6a bătut nevasta. 1iniştea trebuia să apese acuzator peste sat. -eara+ &udecătorul a 'ăcut o şedin)ă. După $asă+ &udecătorul n6a putut dor$i. Din co$isie 'ăceau parte patru )ărani avu)i+ preotul+ %nvă)ătorul satului şi &udecătorul %nsuşi. -e le/ănau %n ha$ace şi %n'ulecau $ere. Ro)ile din)ate n6aveau voie să $ăsoare ti$pul păcatului.nvă)ătorul satului a )inut un discurs. !o$isia nop)ii de vară s6a strecurat pe %ntuneric pe l*n/ă /ardul viu. ador$it %ntr6un lac de sudoare. . <recuse de $iezul nop)ii. !*t ti$p a dor$it+ $ărul i6a ros p*nă la rană t*$plele &udecătorului. -6a scuzat spun*nd2 3Doa$ne+ iartă6i pe păcătoşiE4 a$enin)at că+ %n di$inea)a ur$ătoare+ va $er/e la oraş şi6l va anun)a pe episcop de această blas'e$ie. %nchis ochii şi a auzit scoar)ele copacilor din spatele peretelui. botezat co$isia de suprave/here a $ărului 3!o$isia nop)ii de vară4.n acea seară s6a %ntunecat t*rziu. %nvă)ătorul satului s6a bă/at cu o lanternă+ un creion şi un caiet sub o p*nză de sac. . Ochii lui se %nroşiseră+ iar /ura i se uscase.

. -e uitau cu ochi aprinşi ca nişte 'elinare. 8 Du$nezeu ştie de $ult+ a stri/at el. Oa$enii stăteau %n ca$ere. s$uls repede un pu$n de iarbă. 0indisch stătuse cu Barbara sub pod. -us+ acolo de unde se despăr)eau cren/ile+ s6a deschis o /ură. lovit cu toporul %n acea /ură. #ărul a %n'ulecat al şaselea $ăr. Episcopul %i scrisese preotului o scrisoare. Nudecătorul şi6a dres /lasul+ tăcuse prea $ult. #a$ele %şi purtau copiii de colo p*nă colo printre lu$*nări aprinse. Du$nezeu+ a $ai spus episcopul cu voce &oasă+ Du$nezeu $i6a spus2 3. . !opiii nu pl*n/eau. O bucată de scoar)ă /albenă şi u$edă a căzut %n iarbă.n spatele peretelui+ %n biserică+ c*ntau /reierii. 'ăcut un se$n co$isiei nop)ii de vară. Ni$eni din co$isia nop)ii de vară nu văzuse cu$ şi c*nd %şi %nchisese $ărul /ura. !*inii erau a'ară pe străzi.n $ăr se a'lă diavolul4. Episcopul nu s6a ru/at. <rei zile $ai t*rziu+ episcopul a venit %n sat. El+ ca %nvă)ător+ ar 'i trebuit să vadă+ i6a reproşat &udecătorul. -e uita nu$ai la caldar*$. 1a patru di$inea)a+ %n sutana lui lun/ă şi nea/ră+ sub pălăria lui $are şi nea/ră şi cu /eanta lui nea/ră+ preotul $er/ea la /ară. Era %n li$ba latină. Nudecătorul a sărit la copac. #ărul nu se $işca. Du$nezeu $i6a a$intit de da$ şi Eva. Băranii şi6au ridicat 'urcile %n sus. Pe pere)ii caselor se ivea răsăritul. poi s6a urcat %n strană.nvă)ătorul a văzut $iezul nop)ii pe ceasul lui de buzunar. . Varul era lu$inos. 5i6a %n/ropat tusea. Pisicile stăteau %n copaci. Preotul a citit scrisoarea de sus+ din strană. -6au aşezat %n spatele &udecătorului.. Biserica era plină. Nu lătrau. Din cauza li$bii latine+ 6 7H 6 . (n )ăran a tuşit taba/ic. 5i6a scos $*na de sub p*nza de sac. Gura $*nca $ere.n sat nu dor$ea ni$eni.nvă)ătorul s6a t*r*t a'ară din sacul lui. Oa$enii au văzut cu$ episcopul trece printre bănci şi %naintează către altar. #er/ea repede. 5i că se s'ătuise cu Du$nezeu. #ărul şi6a %nchis /ura. 1a două ore după $iezul nop)ii+ $ărul a %nceput să tre$ure. !o$isia nop)ii de vară a auzit clen'ănitul /urii. spus că citise raportul %nvă)ătorului. 5i6a bă/at iarba %n /ură.

8 Nu ave$ voie să tăie$ copacul. !ă ar 'i se$ănat cu preotul 'ără pălărie.u$ul $irosea ur*t. . -ucul scheuna %n 'oc+ de parcă ar 'i 'ost carne vie.runzele nu aveau nici o /reutate.ocul trosnea %n le$n. <atăl paznicului de noapte a spus că nu a auzit vocea preotului. trecut pe l*n/ă buştean+ buşteanul era bra)ul de le$n al nevesti6sii. Bătr*nul pielar ar 'i vrut să cu$pere copacul de la preot.$prăştia '*n peste coroană. P*nă la pri$a ploaie+ satul a 'ost %n/ropat %n 'u$. . !ei patru )ărani au le/at '*n %n &urul tulpinii. <rebuie să6l dă$ 'oc acolo unde se %nal)ă el+ a spus el. -eara+ bărba)ii au adus o căru)ă cu '*n. . 5i6a %$preunat $*inile şi s6a ru/at %n latină. . Pri$arul stătea sus pe scară. nu$it acel 'u$ 3cea)ă de $ăr4. Bra%ul de lemn #ultă vre$e+ %n spatele bisericii a ră$as un buştean ne/ru şi /hebos. . . .e$eile şi copiii s6au ru/at %n şoaptă. . -e ridicau la /enunchiul lui.n)epa ochii. !*ntecele au 'ost %ntrerupte de tuse. -ucul lor sc*r)*ia. Preotul s6a pus %n spatele $ărului şi s6a ru/at cu voce tare.runzele se s'ăr*$au. !*nd preotul a ter$inat de citit scrisoarea+ a %nchis ochii. #inistrantul a dus tranda'irii o'ili)i de la altare %n spatele bisericii. . crescut. Oa$enii spuneau că %n spatele bisericii ar 'i (n bărbat. 1una s6a acoperit. #erele s6au u$'lat.strana părea a 'i 'oarte sus. .nvă)ătorul a scris %n caietul lui. !oroana copacului lin/ea cerul. Di$inea)a s6a pus bru$ă. u plesnit.a)a %i era obosită. !ădeau %n 'a)a paşilor lui. Părea $ic. Gardul viu era pudrat cu alb. Episcopul ştie. . Dar preotul a spus2 8 !uv*ntul lui Du$nezeu e s'*nt. 6 9I 6 . cobor*t din strană. .nşirat de6 a lun/ul /ardului viu stătea corul bisericii+ care a intonat c*ntece.nvă)ătorul a aprins '*nul cu un bă) arz*nd. Era 'ri/+ iar aburul c*ntecelor se ridica %nspre cer.lacăra a %n'ulecat '*nul. Erau 'unin/ine. Nu era deloc v*nt. -6a %ntors cu 'a)a la altar. Buşteanul era ne/ru.runze arse s6au ridicat %ntr6un v*rte&.lacăra a %n/hi)it scoar)a copacului. . .

iecare 'runză are u$bra ei. . -pai$a este %n coastele lui 0indisch. $ers la capătul satului. Pe o tulpină. !*nd $inistrantul s6a %ntors %napoi %n sat+ şi6a si$)it ini$a dez/olită şi at*rn*nd %$pietrită %ntre coaste. Pe $asă e o spai$ă. 0indisch 'redonează şi el 6 97 6 . !*nd este at*t de %ntuneric+ veranda se %nal)ă tot $ai $ult. -i$)ea sin/urătatea tuturor anilor. Era un bra) de le$n. <oporul nu a 'ăcut nici un z/o$ot. Bra)ul voia să %l apuce. săpat cu $*inile o /aură %n pă$*nt. Ei sunt o tur$ă printre nori.n acelaşi loc. Era /oală. Via)a lui era transparentă. Pe pă$*nt a ră$as un pu$n de cenuşă. -e scur/ peste curte. Dacă ea creşte prea sus+ tulpina se rupe.n buzunarul hainei e o piatră. #inistrantul a adunat cenuşa %ntr6o cutie. . 0indisch si$te spai$a at*rn*nd ca o piatră %n buzunarul hainei. uzea de departe copacii. 0indisch ba/ă $*na lui rece %n buzunarul hainei.runzele se s'ăr*$au pe unde trecea. I6a dat 'oc. !*nd 'runzele au u$bre. Veranda este %$pletită cu 'runze. Erau ca de cărbune. 5i lalala+ noaptea trecea4. -e aşezau pe lu&erii de poru$b. 0indisch si$te apăsarea verandei peste pietre. Poru$bul era uscat. 3-atul este 'oarte $are %n noapte4+ se /*ndeşte 0indisch+ 3iar capătul lui este peste tot. #ântecul Porcii păta)i ai vecinului /ui)ă z/o$otos. 1u&erii se le/ănau. . . !iorile zburau peste poru$b. #inistrantul a astupat /roapa %n care pusese cutia. Ea se %nal)ă %$pin/*nd %n caldar*$. Erau /rele. #inistrantul a turnat o sticlă de /az la$pant peste buştean.ntre de/etele lui e c*ntecul.n 'a)a 'run)ii sale era o crean/ă %ncovoiată. !utia cu cenuşă zăcea l*n/ă /ardul viu. . . !*ntecul %noată printre cren/ile $ărului2 3-ă $i6o tri$i)i pe 'iică6ta+ ca să i6o pun şi eu c*ndva.n 'a)a lui e o $asă /oală. $ers pe c*$p pe dru$uri pră'uite. Buşteanul a ars. Pe strada alăturată c*ntă o voce de bărbat. !*nd e zi+ nu se vede că veranda a crescut şi a căzut. Veranda cade pe pă$*nt. 5i lalala+ noaptea trecea4.#inistrantul a tăiat buşteanul. !*ntecul %noată printre 'runze. !iorile băteau din aripi.4 0indisch cunoaşte c*ntecul 3#6a$ dus odată la Berlin+ să văd oraşu6acela plin. .

3!*nd păşeşte4+ %şi spune 0indisch+ 3 $alie are v*r'urile picioarelor depărtate. 3Nu pot să )i6o dau pe6a $ea+ $*ine taică6tu o vrea. Porcii tac. Rudi a %n/enuncheat %n 'a)a ei.n c*ntec este o piatră. Rudi i6a $uşcat nodurile $ici+ $aronii. Rudi avea buzunarele hainei pline cu cioburi de sticlă. 3#a$ă+ dă6$i6o pe a ta+ prea $icu)ă e a $ea. Pentru că tur$a de porci din nori este at*t de $are+ norii se t*răsc /reu peste sat.4 !*ntecul e /reu. 5i lalala+ noaptea trecea. $alie a %nchis ochii. aşezat cioburile pe $ar/inea butoiului. !*ntecul nu se ter$ină. Eşti bleste$ată. 8 Beau lapte de la tine+ i6a spus Rudi. El a luat s'*rcurile $aliei %n /ură+ su/*ndu6le. 5i lalala+ noaptea trecea4.4 0indisch %şi scoate $*na din buzunarul hainei. dus6o p*nă la capătul /rădinii. I6a spălat s'*rcurile $aliei cu 6 99 6 . !*ntecul este sin/ur %n noapte2 31asă+ $a$ă+ să6$i 'ac treaba+ n6a$ eu /aură de/eaba. $alie a 'u/it %n casă. Pierde c*ntecul. -'*rcurile $aliei s6au u$'lat.n şopron era un butoi de vin /ol. Bărbatul $er/e prin %ntuneric. !ioburile sclipeau.4 Laptele !*nd $alie avea şapte ani+ Rudi a luat6o cu el %n poru$b. 5i lalala+ noaptea trecea4. <e iubesc. Erau %nc*lci)i %n păr. <rebuie să su'eri.şoptit2 3Do$nul $eu+ nu se cuvine+ 'iică6$ea nu6i pentru tine. Vocea e /roasă. Dru$ul %nspre casă e lun/. $alie s6a aşezat pe 'undul butoiului. . i o cunună de spini+ I6a $ai spus. 5i lalala+ noaptea trecea. Peste piatră cur/e apă rece. El a spus2 8 5opronul este castelul. 8 Butoiul e patul tău+ a spus Rudi şi i6a pus $aliei scaie)i usca)i %n păr. . $alie pl*n/ea. 8 Poru$bul este pădurea+ a spus el. Rudi a luat6o %nspre c*$p+ trec*nd prin /rădină. Rudi şi $alie s6au strecurat %n butoi. Nevasta lui 0indisch a tăiat nodurile cu 'oar'ecă. -caie)ii se prinseseră de părul ei. Rudi a $ers cu $alie %n şopron. Pierde piatra. I6a ridicat rochia.

#uştele au zburat %n stol. -e /*ndea la s'*rcurile $uşcate. 0indisch nu avea so$n. -crisoarea era de la #Onchen. . 8 colo trăieşte cu$nată6$iu+ i6a spus pielarul. $alie avea 'ebră. Rudi stă %ntins peste palton şi doar$e. 'ran"urul Printre stoluri se 'ăceau crăpături /ri. 6 . !u )ipătul lui+ el s'*şie ti$pul. El si$te acele de ceasornic. -i$te $irosul păsărilor %$păiate prin tavanul ca$erei. 0indisch vede pata albă a pendulei peste $asa /oală. !endula . poi pielarul a r*s. -6au aşezat %n sita de 'aină. Pe trepte era o pasăre $oartă. cu$ două săptă$*ni+ pielarul i6a arătat lui 0indisch o scrisoare. -ub ea era o $ovilită de $uşte /rase şi ne/re. 0indisch a clătinat din cap2 8 $alie o să ne tot 'acă de ruşine+ a $ai spus el. 8 -ă vă aduce)i toată vesela. Pielarul a luat altă pa/ină. 8 $ visat că $er/ea$ prin casă+ a spus ea. . $ scuturat sita %n aer.erestrele pielarului au căzut %n noapte. Nevasta lui 0indisch s6a aşezat pe $ar/inea patului. $utat de/etul sub o propozi)ie de la capătul scrisorii. Pe un alt palton+ doar$e pielarul cu nevasta lui. Pielarul i6a 'ăcut cadou pendula $ili)ianului. #uştele nu au plecat.ceai de $uşe)el. 6 9. $ aler/at %n curte. Băiatul pielarului este nebun. căutat cu v*r'ul de/etelor r*ndurile pe care voia să le citească cu voce tare. 8 Nu $ai ai voie să te &oci cu el+ i6a spus ea. Ochelarii sunt 'oarte scu$pi aici. Din cauza at*tor ani$ale %$păiate s6a te$belizat.n pendulă trăieşte un cuc. Păsările %$păiate $iros ur*t. pus scrisoarea pe $asă. $ aruncat sita cu $uşte %n zăpadă. El )ipă. tunci a$ deschis uşa. 0indisch aude cucul )ip*nd. "aine de blană nu %)i po)i per$ite aici. (n /ran/ur. !ucul este sin/ura pasăre vie din casă. $ apucat pasărea de picioare.n $*nă avea$ o sită pentru 'aină.

3Gştia6s $ereu pe dru$4+ spunea lu$ea. !ren/ile teiului at*rnau peste $or$*nt. Ele sunt plate.n iarbă %n'loresc narcise sălbatice. Nici nu $ai a$e)eşti aşa. I se dădea voie să doar$ă %n şoproane. . Bătea doa/ele pe butoaie. <oa$na trecuse. Bătr*na >roner devenise dependentă de ceai. -6a aşezat pe un acoperiş. 8 N6ai nevoie de scară+ a spus bătr*na >roner. . <eiul do/arului $iroase dulcea/. Doa$na re'uză să $ăn*nce s*n/ele şi 'icatul.a)a bătr*nei >roner lu$ina. . Nu ştiu să /ătească.a)a ei era t*nără. -tătea %n iarbă şi cule/ea 'lorile %ntr6un coş. Ni$eni nu ştie cine 'usese el. !opacul e pe partea st*n/ă a ci$itirului. !ă $or$intele ro$*nilor $iros alt'el dec*t cele ale ne$)ilor. Printre nori puteai vedea 'ri/ul iernii. . !*nd devii din ce %n ce $ai t*năr şi $ai t*năr+ p*nă c*nd corpul cedează. Do/arul u$blase din casă %n casă. . pa tra/e pă$*ntul %n &os. Oa$enii ziceau că bătr*nei >roner %i %n'loreşte ceva pe 'a)ă. %ntr6o di$inea)ă+ do/arul nu s6a $ai trezit.n iarbă e o $laştină+ %n &urul $laştinii sunt $or$intele ro$*nilor.n a'ară de asta+ $ai şi 'u$ează toată ziua şi le %n/ăduie tuturor bărba)ilor să se apropie de ea.a)a ei trăda %ntinerirea de dinaintea $or)ii. De unde venise. Preotul spune că $or$intele ro$*nilor nu )in de ci$itir. . . O iarnă %ntrea/ă+ bătr*na >orner a băut ceai de tei. P*nă dincolo de 6 9? 6 . .8 ici 'e$eile nu6s bune la ni$ic+ a citit el. runcă sto$acul şi splina. Pentru asta el pri$ea de $*ncare. colo creşte iarbă.n vara de dinainte+ bătr*na >roner a cules 'lorile de tei din copacul do/arului. poi pielarul a spus2 8 P*nă şi cea $ai stricată şvăboaică este $ai bună dec*t cea $ai bună ne$)oaică de acolo. Nevastă6$ea trebuie să taie /ăinile pentru proprietăreasă. Mărul(lupului !ucuveaua nu $ai )ipă.şi deşerta ceştile %n /ură. vea un sac cu $ulte ciocănele de diverse $ări$i. cea tinere)e era slăbiciunea ei. 3Probabil ca bătr*na >roner a $urit4+ şi6a spus 0indisch. .n ceşti sălăşluia $oartea.

l 'ierbea. Rudi i6a 'ăcut cadou acelui bărbat toate obiectele de sticlă pe care le avea %n locuin)ă. !unoaşte toate tipurile de sticlă. E %n rela)ii bune cu tipul de la -ecuritate. 3. Rudi i6a 'ăcut cadou un ac de cravată şi butoni de $anşetă din sticlă. Punea la 'iert din ce %n ce $ai $ulte 'lori de $ărul6lupului şi 'ăcea din ce %n ce $ai $ult ceai. . Rudi c*şti/ă $ul)i bani la 'abrică.naştere. #iroseau din ce %n ce $ai dulce. c*ntec popular /er$an din secolul al MIM6lea+ pe versuri de 0ilhel$ #Oller şi $uzică de . Bătr*na >roner cule/ea $ărul6lupului de pe c*$p. Rudi spune că e un tip cultivat. tr. da steht ein Lindenbaum.K 9 6 9@ 6 . O veioză de sticlă cu aba&ur roşu. Bătr*na >roner c*nta %ntruna acelaşi c*ntec2 31a '*nt*na de la poartă+ e un tei bătr*n49. (n balansoar de &ucărie+ 'ăcut din sticlă albastră. !*nd bătr*na >roner bea ceaiul 'ără zahăr+ stro'ele deveneau triste+ %n ti$p ce c*nta se uita %n o/lindă. Vaze de sticlă. re ochi albaştri. .4 Poate 'i un avanta&. (rechile+ buzele+ ochii+ de/etele de la $*ini şi de/etele de la picioare+ toate din sticlă+ pe toate le6a adus Rudi %ntr6un /ea$antan Note2 Am Brunnen vor dem Tore.. JN. Butonii de man etă Rudi era sin/urul nea$) din 'abrica de sticlă. 1a %nceput+ ro$*nii s6au $irat că $ai e=istă ne$)i după "itler. -i$)ea răni pe burtă şi pe picioare. O$ul ne6a a&utat $ult cu paşapoartele. Ea a inventat stro'e noi. !hiar şi %n Ro$*nia. Piepteni. $eritat. !eşti şi 'ar'urii de sticlă. Rănile se 'ăceau din ce %n ce $ai $ari.ncă $ai sunt ne$)i4+ se $irase secretara directorului+ 3.şi spăla rănile cu acel sirop $aroniu.%ncă $ai sunt ne$)i.. cela este bine 'ăcut şi blond. Bătr*na >roner a cules toate 'lorile de $ărul6lupului de pe c*$p. rată ca un nea$). !*nta stro'e din 'lori de tei.ranz -chubert. Vedea teii %n 'a)a ei. <ablouri de sticlă. 8 El este sin/urul nea$) din zonă+ a spus pielarul.

1e6a aşezat %n r*nduri şi %n cercuri. Nevasta lui 0indisch o aşteaptă la /ară. Pe ea este pictată o dansatoare cu rochie albă de dantelă. 8 !adouri de la copii+ spune $alie+ atunci c*nd 0indisch o %ntreabă de unde are toată sticlăraia aceea. Dulapurile sunt pline cu cristaluri. . cu$ lu$ea are nevoie de din astea $ari+ c*t $asa. 0indisch ştie ca pentru o vază din aceea şi6ar des'ace picioarele. Ridică de/etele %n aer+ ca şi cu$ ar dori să $*n/*ie cu ele un obraz. 1e6a privit.a)a i se lu$inează. 8 !ristal+ spune ea.acasă. !*nd aude de vaza aceea $are+ nevasta lui 0indisch casca ochii. re culoarea roşu6%nchis. Pe atunci 0indisch %şi spunea2 3Ea este 'ru$oasă+ iar 'oa$ea doare răuP. 5i6ar des'ace picioarele aşa cu$ %şi %n$oaie de/etele %n aer. !*nd $alie este la oraş+ nevasta lui 0indisch vorbeşte despre vaza $are. $alie aduce o /eantă cu ali$ente şi una cu sticlă. -*$băta vine acasă. 0indisch se %n'urie c*nd ea vorbeşte de acea vază. . 3%n Rusia şi6a des'ăcut picioarele pentru un col) de p*ine4+ spuneau oa$enii pe atunci. #*inile i se %n$oaie. 1e6a aşezat pe podea. 8 t*t de %naltă e+ spune $alie. -e /*ndeşte la perioada de după război. )aza $alie este educatoare la oraş. O a&ută să care /en)ile /rele. 8 Pe vre$uri a&un/eau vazele si$ple+ de pus pe $asă+ spune 0indisch. !rintre morminte 6 9A 6 .n 'iecare s*$bătă.n 'iecare s*$băta spune2 8 <aică6tu nu va %n)ele/e nici odată ce valoare are o ase$enea vază. O descrie cu $*na arăt*nd de &os de la podea şi p*nă la şoldurile ei. Pahare de vin roşii+ pahare de vin albastre+ pahare de )uică 'ără culoare. -ticla este ordonată după culoare şi $ări$e. . De o lună %ntrea/ă+ $alie tot vorbeşte despre o vază $are de cristal. Pe $ese sunt 'ructiere de sticlă+ vaze şi coşuri de sticlă pentru 'lori.

>atharina şi6a 'ăcut cruce. -6a lun/it peste ea. . !i$itirul era $are. 0indisch a tras6o de $*nă2 8 "ai să plecă$ de aici+ i6a spus el.După ce a scăpat din prizonierat+ 0indisch s6a %ntors %n sat. Paznicul de noapte se )ine de st*lpul de tele/ra'. Pietrele de $or$*nt erau %nşirate %n r*nduri albe. !ă era acasă. #ăn*ncă un vier$e. Ochii i se ad*nciseră. 0indisch se duce la poartă. #oco ii !lopotele orolo/iului de la biserică bat de cinci ori. 5i6a %ndreptat rochia peste /enunchi. El şi6a des'ăcut prohabul. 0indisch s6a ridicat %n picioare %n 'a)a ei şi şi6a %nchis prohabul. Ea şi6a petrecut $*na prin părul lui. Nose' $urise %n război. De at*)ia $or)i şi dispăru)i+ satul se 'ăcuse o rană. I6a si$)it abdo$enul t*năr şi s*nii rotunzi. 0indisch şi6a a/ă)at repede via)a lui de a ei. /e$ut. !ă acei pantaloni %l aşteptaseră %n dulap chiar aici %n sat. 0indisch s6a pli$bat cu ea de6a lun/ul /rădinilor. >atharina s6a ridicat %n capul oaselor. 0indisch a %nchis poarta. 1a 'el ca 0indisch+ >atharina %şi adusese cu sine via)a %napoi. Ea a %n'ipt de/etele %n iarbă. Peste /ard trece pălăria paznicului de noapte. Vorbeşte sin/ur2 8 (nde6i ea oare+ pe unde6o 'i ră$as+ cea $ai 'ru$oasă 'loare. 1a 'el ca 0indisch+ >atharina văzuse $oartea cu ochii. Voise să se $ărite cu Nose'. pl*ns. >atharina era palidă la 'a)ă. pl*ns. -e duce %n curte. 0indisch si$)ea că %ncă e viu. 0indisch s6a uitat peste părul ei. 0indisch ştia că ea %l pl*n/e pe Nose'. Pietrele de $or$*nt străluceau. poi a z*$bit. >atharina ştia că el o pl*n/e pe Barbara. !*inele stă pe caldar*$. !ă %n război şi %n prizonierat nu a ştiut unde era satul şi c*tă vre$e va $ai e=ista el pe lu$e. >atharina a luat un pai %n /ură. Barbara $urise %n Rusia. Poarta de 'ier a sc*r)*it.n pri$a s*$bătă din acel sat rănit+ 0indisch a sărutat6o. 6 9C 6 . spri&init6 o cu spatele de tulpina unui copac. 0indisch s6a aplecat către ea. 0indisch si$te noduri reci %n picioare. El i6a ridicat 'usta. Ea tre$ura. >atharina se %ntorsese din Rusia. >atharina s6a aşezat pe iarbă %n spatele capelei.

#*inile %i sunt $urdare. Este caldă. 0indisch vede cu$ pe coapse i s6a 'ăcut pielea de /ăină. burul de $entă se răsp*ndeşte prin bucătărie. Po$e)ii ei sunt tari. 8 Bătr*na >roner a $urit+ spune el. Nevasta lui su'lă %n cană. Părul %i este ciu'ulit+ de parcă %n casă ar 'i bătut v*ntul.8 >onrad+ %l stri/a 0indisch+ iar paznicul se %ntoarce %nspre el. 0indisch %şi vede ochiul %n cana cu ceai. O să6i spun eu lu 'iică6ta ce6$i 'aci tu. burul %i %n/hite chipul. 8 !urvarule+ )ipă ea. !ucuveaua e dincolo de căpi)ă+ pe c*$p. Vocile lor sunt aspre.şi pleacă privirea. 5i la$pa bate. Gura i se deschide2 8 1a ora asta se vineD )ipă ea. cu$ a bătut ora cinci. 0indisch stă pe scaun %n 'a)a ceainicului. Ea tace. Paznicul de noapte se )ine de /ard. Pl*n/*nd+ pune ceainicul pe $asă. . Deasupra aburului este 'a)a ei. 0indisch respiră ad*nc. O aude pe nevastă )ip*nd %n hol. re ochii roşii. <r*nteşte uşile după ea. Din lin/ură+ zahărul i se presare peste ochi. !ata de bătrâne%e Nevasta lui 0indisch sta descul)a pe pietrele de pe caldar*$. 0indisch se %ndreaptă %nspre ea. 1in/ura clincăne pe cuptor. . Dă cu $*inile prin aer. Paznicul de noapte cască. 0indisch stă %n uşa bucătăriei. Ei au noaptea %n cioc. Este pata de la aburul ceaiului. 0indisch %i dă una peste 'a)ă. 6 9F 6 . De/etele str*$be. Bătr*na >roner a $urit. 8 -e tra/ clopotele+ răspunde ea. Intră )ip*nd %n bucătărie. Este pata de la pal$a lui 0indisch. 0indisch %i $iroase că$aşa de noapte. 0indisch se uită la de/etul ei. Răsu'larea lui $iroase a )uică. Nu e u$ed. 0indisch 'ăr*$i)ează %n $*nă o 'runză uscată de $ăr.n sat c*ntă cocoşii.şi /ăseşte su'lul pe 'undul cănii. . Pe obrazul ei e o pată roşie. 5i tavanul bate. 0indisch ia o %n/hi)itură de ceai. 1a trei $6a$ uitat la ceas. Deasupra ceainicului este un abur verzui. 1in/ura e %n ceai. Este pata de bătr*ne)e a babei >roner. <resar. Bătaia clopotului se aude prin pere)i. Nevasta lui ia lin/ura %n $*nă. Vede pielea aspră de pe /lezne.

erestrele pielarului strălucesc lu$inate. "*rtoapa este plină cu apă. pa stropeşte pantalonii lui 0indisch.8 !ine ştie c*nd şi cu$ $uri$ şi noi+ spune nevasta. Pe $asă e o $ovili)ă de 'asole păstăi. şteaptă paşaportul. . . ($erii %i sunt uzi.şi $ai ridică o şuvi)ă. !apacul sicriului bătr*nei >roner nu se $ai spri&ină de perete. -trada se lu$inează /ri. re p*nă şi 'or$ularele acelea $ari. Este acoperit cu o pătură roşie de pluş. #icii tranda'iri au $ar/ini $aronii. *crisorile băute 0indisch $er/e pe bicicletă %nspre $oară. #onu$entul eroilor este %nvăluit %n /ri. Patul este str*ns.n cazul unor 'a$ilii+ $ili)ianul pierde cererile şi ti$brele &udiciare chiar şi de şapte ori. :*$beşte din $oartea daliei albe %n $oartea bătr*nei >roner. O picătură de ceai i se prelin/e pe bărbie. <*$plarul a v*ndut covoarele roşii. 8 -o)ia ta+ i6a $ai spus el lui 0indisch+ e prea bătr*nă pentru el. 8 zi+ după6a$iază+ este %n$or$*ntarea+ spune 0indisch. 8 Dacă $er/e bine+ a spus paznicul de noapte+ caută de cinci ori certi'icatele de botez. 1e caută %n depozitul poştei+ pe o saltea+ %$preună cu 'e$eile care vor să e$i/reze. Roata de la bicicletă intră %n ea. !opacii picură. Pe pietrele de pe caldar*$ se %nc*rli/ă r*$e. Pe 6 9H 6 .şi duce $*na prin păr.ereastra t*$plarului e deschisă. Nevasta t*$plarului e che$ată ba la preot pentru certi'icatul de botez+ ba la $ili)ian pentru paşaport.n patul ăsta caută el %$preună cu 'e$eile certi'icatele lor de botez. Din tablou+ $a$a t*$plarului z*$beşte peste pat. Podeaua e /oală. . Paznicul de noapte a r*s. Ro)ile sc*r)*ie %n iarba udă. 0indisch priveşte cu$+ printre /enunchii lui+ roata din 'a)ă se %nv*rte. Gardurile trec prin ploaie. . Dacă are de 'ăcut treabă serioasă+ le caută de zece ori. . Grădinile 'oşnesc. Nevasta t*$plarului stă sin/ură la $asă. Ploaia i se scur/e lui 0indisch pe cea'a %n &os. . Odată+ paznicul de noapte i6a povestit lui 0indisch că preotul şi6a pus un pat de 'ier %n sacristie.

Din banii de ti$bre %şi cu$pără )uică. . . Rusoaicele şi6au ridicat 'ustele şi s6au pus cu /enunchii pe ele.>athi a ta o lasă %n pace. !iteşte scrisorile şi le aruncă la /unoi. Iar c*nd $ili)ianul nu are treabă %n depozit+ stă l*n/ă poştări)a %n spatele pupitrului şi tra/e şi el la $ăsea. pă clară+ curată. Poştări)a %i dă $ili)ianului cheia atunci c*nd el are treabă %n depozit.şi t*răsc bur)ile lor albe prin iarbă. 6 . 0indisch nu$ără zilele. 0indisch se %ndreaptă către iazul $orii. Nu$ără doi ani. Paznicul are ochii u$ezi. Este %nvolburat . Ruşii le s'ăr*$ă cu pu$nul. 0indisch %ncuie uşa $orii cu cheia $are. Paznicul şi6a $*n/*iat c*inele. Preotul o 'ace catolică+ iar $ili)ianul apatridă. . 0indisch a lovit cu piciorul %n uşa $orii. 8 -ute de scrisori a băut de&a poştări)a+ a continuat el. 1asă apa. . 8 E de la ceapa roşie+ spune el. De la sare+ cepele se deschid ca tranda'irii.n &urul căpi)ei colcăie broaşte. rată ca nu'erii. $ văzut ruşi care le6au s'ăr*$at cu călc*iele. Noi+ solda)ii+ a$ apucat rusoaicele de şolduri şi ne6a$ răsucit şi noi cu ele. !*$piile sunt %n'ăşurate %n 'runze şi v*nt. 0indisch cară doi saci la $al.i acoperă cu o 'olie de plastic. 5i6au răsucit călc*iele peste ele. -tu'ul se lea/ănă.I 6 . 1a noapte+ paznicul %i va duce $ili)ianului. 5i6au răsucit apoi /enunchii. . Ochii %i %ntineresc şi lucesc ca cepele. Dar vine 'iica6ta la r*nd. Bere/ata %i saltă dindărătul /ulerului. 8 N6are dec*t+ a spus 0indisch. Paznicul stă l*n/ă iaz şi su/hi)ă. !ăpi)a %şi aruncă i$a/inea ei o/lindită+ $işcătoare+ dar statornică+ %n apă. !ă poştări)a6i prea bătr*nă pentru saltea. 8 $ $*ncat cepe care putreziseră de&a sub /enunchii rusoaicelor şi erau dulci ca untul+ continuă el. Iar pe alte sute le6a povestit $ili)ianului.ăină pri$eşte+ dar pe 'iică6$ea+ nu.ntoarce cheia $ică %n broască. 8 De aia nu a&un/ scrisorile noastre la destina)ie+ a spus paznicul. Poştări)a ne ia plicurile şi banii pentru ti$bre. Ruşii taie cepele de sus %n &os+ %n 'elii sub)iri.ace valuri. Presară sare pe ele. De tulpinile sale at*rnă o spu$ă albă. Obra&ii %i sunt veşte&i)i.

poi intră %n $oară. 6 . Pe sub scaune hoinăresc şiroaie $ici de apă. P*nă şi aici %n iaz sunt $uieri+ spune paznicul de noapte. Musca Bătr*na >roner e lun/ită %n sicriu+ %n haine ne/re. Din 'iecare ochi i se prelin/e c*te o lacri$ă $are. B*z*ie un c*ntec lun/ pentru prive/hi. #*inile %i sunt le/ate cu 'aşă albă+ ca să nu6i alunece de pe burtă. Nevasta lui 0indisch se aşază pe scaunul liber de l*n/ă uşă. (n c*ntec despre apa de ploaie. 8 E at*t de 'ru$oasă+ parcă doar$e+ spune vecina 0il$a cea uscă)ivă şi o $uscă i se pune pe $*nă. 0il$a cea uscă)ivă %şi $işcă de/etele. 5uvi)e transparente %i cad pe panto'i.n stu'ăriş+ 0indisch le vede desuurile. Nevasta lui 0indisch dă peste un pasa& din ru/ăciune care i se pare pro'und. Nevasta lui 0indisch %şi scutură picăturile de ploaie de pe batic. 1*n/ă 'e$eile care se roa/ă stau proptite nişte u$brele. 1acri$a alunecă %n &os+ %nspre $uscă. 5erpuiesc.4 8 Peste tot sunt $uieri. !a să 'ie %$preunate a ru/ăciune+ atunci c*nd va a&un/e acolo sus+ la poarta raiului. . 8 Este $usca aia care a stat sub /raur+ %şi spune nevasta lui 0indisch.7 6 . Nevasta lui 0indisch se roa/ă şi se uită la $uscă. Este aia care s6a aşezat %n sita de 'aină. -clipesc printre panto'i. #usca zboară pe sub tavan.3 şa trebuie să 'ie rochia de dantelă a dansatoarei4+ %şi spune 0indisch. #ur$ur*nd+ nevasta lui 0indisch $ai stoarce c*teva lacri$i $ici şi chinuite. Pe arătătorul ei veşte&it. Despre pă$*ntul ca un $or$*nt. #usca zboară %n ca$eră cu o aripă udă. 1e lasă să6l cur/ă pe obra&i. -e %ntoarce şi se aşază pe nevasta lui 0indisch.ntr6un $ur$ur %ncet de buze+ nevasta lui 0indsch spune o litanie. #usca se aşază pe o $*nă $ică+ de l*n/ă ea. #usca o /*dilă+ $işc*ndu6se pe 'alan/e p*nă la baza un/hiei. 3O vază din aia $are n6are ce căuta %n casa $ea. 1e lasă să devină sărate %n &urul /urii. O'tează %n acel loc. #usca i se aşază pe obraz. . O'tează at*t de puternic+ %nc*t i se $işcă $*inile+ %nc*t $usca de pe un/hia ei si$te o'tatul+ %nc*t $usca zboară peste obrazul ei+ %n ca$eră.

Nevasta lui 0indisch %şi tra/e nasul+ vărs*nd o ulti$ă lacri$ă chinuită. Ea este ceva viu pe acea piele $oartă. #usca b*z*ie %n coltul /urii %$pietrite. .. t*rnă o'ilite+ /rele şi violet. !ine ştie+ o'tează ea+ la c*)i au tot trecut pe6aici. 0il$a cea uscă)ivă o priveşte pe $oartă. !alul se uită la copaci. !aută printre panto'i. 8 Nu+ doar %n Banat+ spune ea. O petală de hortensie tresare. 0il$a cea uscă)ivă /ăseşte printre scaune un rozariu. Printre şuvi)ele de apă care se scur/ de sub u$brele.9 6 .şi ba/ă rozariul %n buzunarul rochiei lun/i şi ne/re. . #usca se aşază pe obrazul bătr*nei >roner.e$eile b*z*ie+ $usca b*z*ie. <*$plarul aşază capacul peste sicriu. 8 l cui e rozariul ăstaD %ntreabă ea+ dar ni$eni nu se uită la ea+ to)i tac. 5i litania ploii le va duce cu ea. 8 Bătr*nii zic că+ atunci c*nd plouă %n sicriu+ $ortul a 'ost un o$ bun+ spune ea cu voce tare.. Pasul %i este /reu+ de parcă tot corpul i6ar 'i plin cu apă. #usca dansează pe bărbia ei aspră. <*$plarul aduce %n ca$eră capacul sicriului.0il$a cea uscă)ivă %şi caută batista pe sub scaune. Bir&arul acoperă cu o pătură /ri spatele calului. #usca se strecoară printre hortensiile 'ără $iros. Pe &u$ătate violet+ pe &u$ătate $oartă+ cade peste $*inile le/ate cu 'aşă albă. Pe sicriul bătr*nei >roner sunt buchete de hortensii. 8 E rupere de nori %n toată )ara+ spune ea+ iar c*nd vorbeşte %nchide de&a /ura+ de parcă ploaia i6ar intra pe /*t. De parcă ploaia i6ar şter/e ochii cu totul. Vre$ea noastră vine din ustria+ nu de la Bucureşti. Dricul străluceşte.e$eia care recită ru/ăciunea bate scurt din /ene+ de parcă ploaia ar 'i lovit6o %n 'a)ă. Bate cuie ne/re %n sicriu+ cu lovituri scurte de ciocan. #oartea din piele şi oase care zace acolo %n sicriu le va lua cu ele. Preotul %i dă $inistrantului u$brela nea/ră şi spune2 8 1ăudat 'ie Isus !hristos.a)a ei este ascu)ită şi $ică. Preotul intră pe uşă.n spatele 'erestrelor v*&*ie ploaia. . #inistrantul %i )ine preotului u$brela cea $are şi nea/ră deasupra 6 . Genele 'r*nte de ru/ăciune. pa %şi spune litania pe străzi. . 8 -ă nu răcească+ %i spune el t*$plarului. .

pa e /albenă ca ceaiul. . 0indisch %i vede $ăselele din /ură. runcă petale %n noroi. 0indisch nu %n)ele/e ce spune t*$plarul+ %n ur$a lui+ 0indisch aude clarinetul şi toba $are. Peste /ropile din stradă+ buchetele tresaltă. 3-e va u$'la iazul4+ %şi spune el. 6 . -utana nea/ră păşeşte peste propria $ar/ine %n noroi. 8 cu$ poate şi bătr*na >roner să bea+ şopteşte 0il$a cea uscă)ivă. 3 văzut cu$ preotul+ %$preună cu 'e$eile+ caută certi'icatele de botez pe patul de 'ier. . Pălăria este str*ns răsucită. Groparul este ro$*n. #uzica de 'an'ară e rece. Deasupra satului se aude z/o$otul t*n/uitor al clopotului.n ci$itir+ crucile albe de $ar$ură strălucesc. Peste sat+ acoperişurile iau 'or$a ploii. 1a care $inistrantul adau/ă un 3a$in4 lun/ şi u$ed. 0indisch vede cu$ şireturile i se %neacă %n apă.. . 0indisch si$te apa din panto'i chicotind. Paznicul de noapte %şi )ine pălăria pe piept. #inistrantul )ine str*$b u$brela. <*$plarul calcă %ntr6 o baltă. Du$nezeu ia ce6i ai lui. 0indisch %i aude vocea. Din pu$nul preotului se scur/ picuri de noroi peste sicriu.e$eia care spune ru/ăciunea calcă peste o $ar/aretă care stă %n dru$ul dintre $or$inte. Preotul %nchide cartea de ru/ăciuni. . Preotul nu are picioare. . 8 Ia pă$*ntule ce6i al tău. pa din $or$*nt $uşcă din /iul/iu.4 <*$plarul %ntreabă ceva. 3Ploaia va 'ace sacii puşi deoparte pentru $ili)ian una cu apa. Peste dric 'lutură /iul/iul. !unoaşte cuiul lun/ %n care at*rnă sutana.şi spri&ină coada lope)ii de burtă.n o/linda băltoacei+ dricul se re'lectă invers. 8 Vo$ 'i cu to)ii %$preună %ntru !hristos+ spune el. 0indisch %şi vede pălăria trec*nd prin baltă.şi 'ace 6 . El cunoaşte cuiul din sacristie. 3-utana nea/ră a văzut ea $ulte4+ %şi spune 0indisch. !a un tranda'ir ne/ru. .4 #or$*ntul e plin cu apă. Noroiul străluceşte sub ro)i.capului.u$ul de tă$*ie intră %n pă$*nt.ră$*ntă %n $*nă borurile ei. <oba $are sună %n'undat şi u$ed. . Pe $ar/inile pălăriei+ paznicul de noapte poartă o coroana cu 'ran&uri de ploaie.

. 1u$ea venise %$brăcată %n haine de sărbătoare. !*ntecul n6are nici cap+ nici coadă. (n bărbat t*năr şi6a scos bra)ul pe 'ereastră.l dor de la ploaie. -ub arcadele /ării at*rnau /hirlande din 'lori de crin+ ochiul6boului şi 'runze de salc*$. #ăn*ncă din note.l dor de la crucile de $ar$ură ude şi albe. 8 "ai să $er/e$ de aici+ spune ea. -trăluceşte ca o p*lnie de /ra$o'on. !aprele au %naintat de6a lun/ul şinelor şi au $*ncat buchetele de 'lori. Pe $or$*ntul bătr*nei >roner zac bucă)i din hortensiile rupte.crucea duc*ndu6şi $*inile lar/ la u$eri. #uzican)ii au plecat acasă+ 'ără să $ai apuce să ter$ine $arşul. !opiii au slobozit 'lorile %n aer. #or$*ntul se u$ple cu pă$*nt. (cenicul de croitor su'lă %n cornul v*nătoresc. Groparul stă descul) şi sin/ur %n ci$itir. Nevasta lui 0indisch are sub picior aceeaşi $ar/aretă. P*lnia $are şi /albenă %i stă aproape de ureche. Bere/ata 'e$eii care recită ru/ăciunile at*rnă %ntre v*r'urile baticului. Bineau %n 'a)a lor buchete /rele de 'lori.an'ara c*ntă un c*ntec rece de despăr)ire. Nevasta lui 0indisch poartă o pălărie cu ti&ă. re pete albe pe de/etele vine)ii. .şi scuipă %n pal$e. <renul abia %nainta %n /ară.? 6 . 5i6a des'ăcut de/etele şi a stri/at2 8 1inişteE #aiestatea -a+ Re/ele+ doar$e. . !*nd cade din p*lnie+ c*ntecul se spar/e. !opiii purtau ciorapi albi. 6 . . <oba $are bubuie. 0indisch %nchide ochii. Bărba)ii şi 'e$eile au plecat acasă+ 'ără să $ai apuce să salute şi să ova)ioneze.şi cură)ă ciz$ele de cauciuc cu lopata. !*nd trenul a ieşit din /ară+ dinspre c*$p a venit o tur$ă de capre albe. ($brela este o pălărie $are şi nea/ră. 0il$a cea uscă)ivă iese pe poarta ci$itirului. 0indisch $er/e l*n/ă ea sub u$brela ei nea/ră. Oa$enii au aplaudat. !*nd trenul a intrat %n /ară+ 'an'ara a interpretat un $arş. Re"ele doarme Odată+ %nainte de război+ 'an'ara satului se adunase %n /ară+ purt*nd uni'or$e vişinii. <*$plarul stă %n picioare la $or$*ntul $a$ei sale şi pl*n/e. . -apă. !opiii au plecat şi ei acasă+ cu $*inile /oale.

e$eia de serviciu şter/e pra'ul de pe balustrada din casa scărilor. Bluze /albene şi pantaloni şi 'uste plisate albastru6%nchis. !uiele de la cuierele de pe pere)i strălucesc /oale %n hol. re o pată nea/ră pe obraz şi o pleoapă %nvine)ită.n 'iecare di$inea)ă+ 'iecare copil %şi caută $aşinu)a lui+ că)eluşul lui+ păpuşa+ 'loarea sau $in/ea lui. Papuci $ici şi sc*lcia)i stau %nşira)i sub cuiere. cu$+ caprele %ncă nu ter$inaseră de $*ncat ulti$ul buchet de 'lori dintre şine+ iar 'eti)a stătea de&a sin/ură %n sala de aşteptare din /ară şi pl*n/ea. 8 nca e răcită+ spune ea. #a$a lui (do lucrează la 'abrica de ciocolată+ %n 'iecare $ar)i+ ea %i aduce $aliei zahăr+ unt+ cacao şi ciocolată.@ 6 . -alc*$ul %şi su'lă 'runzele %n v*nt.e$eia de serviciu scutură pe 'ereastră c*rpa de pra'. Peste stea/ul lui+ (do %şi at*rnă paltonul. -unt ca o coroană de spini.şi scoate panto'ii şi %şi pune papucii roşii. . 3 stăzi e ziua şoi$ilor patriei. 8 (do $ai vine doar trei săptă$*ni la /rădini)ă+ i6a spus ieri $aliei. re culorile ne/ru+ roşu şi /alben. -alc*$ul e /alben. -ub 'iecare cui de la cuier $alie a lipit c*te un ab)ibild. Vă ro/ să %i da)i la ora zece pastilele.n 'a)a $*inilor $icu)e $er/ %n $arş coloane de indieni. . 8 Iar $6a bătut+ spune ea. (do construieşte o 6 .şi aşază panto'ii sub palton. O casă mare . Pe părul 'eti)ei+ basca albă %i at*rnă ca o pată de zăpadă. . Pl*n/e. !opiii sunt %$brăca)i %n uni'or$ele de şoi$. (do intră pe uşă.După ce $arşul ar 'i luat s'*rşit şi după ce aplauzele ar 'i 'ost %ncheiate+ o 'eti)ă ar 'i trebuit să6l recite re/elui o poezie. . $ pri$it acceptul pentru paşaport. #acaralele huruie. -ub cuier+ 'eti)a %şi caută că)eluşul. Dentista %şi %$pin/e 'iica prin uşa pe &u$ătate deschisă. !a de 'iecare dată di$inea)a+ bătr*nul $ătură trotuarul din 'a)a casei lui.4 !uburile se ciocnesc unele de altele. . 3 stăzi e $iercuri4+ %şi spune $alie. El %şi caută stea/ul.iecare copil a adus de6acasă un ab)ibild la /rădini)ă. Dentista %i dă $aliei un buchet de lalele şi o cutiu)ă. .

'abrică. Prin tavanul clasei se aude i$nul. Nu are voie să )ipe la el. re 'a)a %$bu&orată. Păpuşile beau lapte din $*inile 'eti)elor. $alie %$pin/e departe de el $asa cu cioburi. Băie)ii şi 'etele sunt $ici solda)i. nca %şi pune capul pe $asă2 6 . $alie at*rnă pe perete harta Ro$*niei. Bluza lui de şoi$ e udă. #acaralele tac. 8 <o)i copiii locuiesc %n blocuri sau %n case+ spune $alie. <ovarăşul Nicolae !eauşescu este tatăl tuturor copiilor. #ăsu)a din 'a)a lui e plină de cioburi.$preună adunate+ toate casele sunt o casă $are. Doar$e. Iar tovarăşa Elena !eauşescu este $a$a tuturor copiilor. Păpuşa cu rochie lun/ă de $ătase stă pe scaun. <ovarăşul Nicolae !eauşescu este secretarul /eneral al )ării noastre+ al Republicii -ocialiste Ro$*nia. <atăl lui !laudiu este /estionarul $a/azinului de carne de la col). . <o)i copiii %i iubesc pe tovarăşul şi pe tovarăşa pentru că ei sunt părin)ii lor. . . 1a eta&ul de deasupra c*ntă /rupa $are. Patria noastră. !*ntă tare. Ridică bărbiile. 1alelele zac acu$ %ntr6o baltă de apă. . ceastă casă $are este )ara noastră. cestea sunt oraşele patriei noastre. Bin $*inile str*ns pe l*n/ă corp.abrica nu are acoperiş. 1a 'el ca tatăl nostru din casa %n care locui$+ tovarăşul Nicolae !eauşescu este tatăl )ării noastre. Oraşele sunt ca$erele casei acesteia $ari+ ale )ării noastre. 5i la 'el ca $a$a noastră din casa %n care locui$+ tovarăşa Elena !eauşescu este $a$a )ării noastre.iecare casă are ca$ere. 8 Patria noastră se nu$eşte Republica -ocialistă Ro$*nia+ continuă $alie. Ei sunt părin)ii noştri.iecare copil are părin)ii lui.n casele noastre locuiesc ta)ii şi $a$ele noastre. Ochii lor devin $ari şi u$ezi.A 6 . nca are 'runtea 'ierbinte. Băiatul pl*n/e.e$eia de serviciu aşază l*n/ă uşă un coş /ol de /unoi. !oloana de indieni stă la $ar/inea $esei. (n băiat se ridică %n picioare2 8 <ata are acasă un /lob pă$*ntesc+ spune el şi desenează cu $*inile /lobul. . I$nul are şapte stro'e. $alie arată %nspre hartă2 8 ceasta este patria noastră+ continuă ea+ căut*nd cu v*r'ul de/etului punctele ne/re de pe hartă. !opiii stau %nşira)i după %năl)i$e %n se$icerc %n &urul catedrei. !uburile stau unul peste altul. . 1oveşte o vază cu 'lori.

3!unosc o )ară %n &urul unul arc carpatic+ Q .şi %nv*rte coada pe după de/et şi r*de. Bi/ăncuşa stă descul)ă+ cu de/etele pline de noroi+ %n 'a)a tractoriştilor. +ece lei Bi/ăncuşa din satul vecin %şi scoate şor)ul ei de un verde )ipător. 8 Porcul ăla %$pu)it %$i su'lă scru$ %n bere+ continuă el şi se uita Ia ro$*nul din spatele lui. O supără toate cuvintele /er$ane care plutesc %n aerul din &urul ei. .)i dau zece lei. . 8 rată6$i6o+ spune unul. Indienii $er/ %n $arş pe podea.n care di$inea)a proaspăt străluceşte+ Q Iar din păduri adie un v*nt pri$ăvăratic+ Q !e toate 'lorile la via)ă le trezeşte. 8 Diet$ar %şi cu$pără bilete la 'il$+ %şi spune $alie. !laudiu %şi ridică bărbia. . $alie se uită la 'runzele /albene ale salc*$ului. 8 <oată vara stau cu laibărul pe ei+ spune t*$plarul. 8 <atăl $eu este secretarul /eneral al casei noastre+ spune el. De la scuipat+ 'iltrul e ud.8 !*nd plecă$ acasăD %ntreabă ea pe ro$*neşte. (do construieşte un acoperiş. <ractoriştii au pe cap băşti $ici şi ude.i at*rnă pe u$ăr. De de/etul $are %i at*rnă spu$ă de bere. Privirile lor pipăie 'usta ei lun/ă şi %n'lorată.şi ba/ă de/etul %n pahar. 0indisch si$te $irosul de )uică şi de transpira)ie de la $asa de alături. #*inile lor ne/re odihnesc pe $asă. .C 6 . . Din $*nă %i picură apă. Bi/ăncuşa %şi ridică 'usta. Ea at*rnă din capătul cozii ca o li$bă. $alie se spri&ină de $ar/inea 'erestrei. Ro$*nul %şi )ine )i/ara %n col)ul /urii.4 !laudiu vorbeşte bine /er$ana. Din creştetul capului coada %$pletită. . !laudiu vorbeşte /er$ana cu vocea unui bărbat intrat la apă. Ochii le strălucesc. !a %n 'iecare zi+ bătr*nul stă la 'ereastra deschisă. Bi/ăncuşa ia bancnota de pe $asă.e)ele le sunt roşii. El r*de2 6 .n coadă este prinsă o benti)ă roşie. nca %n/hite pastilele. <ractoristul dă paharul pe /*t. <ractoriştii r*d. El pune zece lei pe $asă. 8 !ine spune o poezieD %ntreabă ea.

JN. 8 Nu+ răspunde 0indisch. . <*$plarul are o privire po'ticioasă. (n bărbat cu o pălărie de $ătase $ototolită şi nea/ră )ine %n bra)e un copil. 8 .Nichts mehr deutsch" J3Gata cu /er$ana4K. !opilul $er/e %n patru labe prin 'a)a lor şi le tra/e de 'uste. -ă nu suni la poartă.K 6 . . 8 -u/ativă $ică ce eşti+ %i spune bărbatul+ %i ia apoi sticla de la /ură şi r*de. 8 !*tD 8 !incisprezece $ii de persoană+ %i răspunde t*$plarul şi ia din $*na cr*ş$arului paharul cu bere.ratelia+ pe strada Enescu+ spune t*$plarul.n curte e unul care taie le$ne.. 5i nu $ai deschide. Deschide /ura.n .e$eile c*ntă. tr. !opilul %nchide ochii şi bea. !*nd %n curte este $aşina roşie+ %nsea$nă că e deschis. Bi/ăncuşa tra/e de li$ba roşie prinsă %n coada ei. 8 #iros a /ra&d+ spune t*$plarul. #estecă şi bea. 8 zi e ziua de salariu+ spune 0indisch.8 Nix mehr deutsch. 0indisch se uită la pulpele ei. spune el. Note2 Pronun)ie colocvială pentru .n sticlă plutesc 'ul/i albi de p*ine. E o casă cu un sin/ur eta&. :ărăreasa cu batic albastru locuieşte %n spatele $orii. .. .F 6 . Gştia beau trei zile de6 acu$a %nainte.n st*n/a sunt serele. R*de şi se %ntoarce. Dacă suni+ dispare cel care taie le$ne. Bărba)ii şi 'e$eile care stau %ntr6un col) al cr*ş$ei beau dintr6o sin/ură sticlă. !opilul se %ntinde după sticlă. poi ră$*n iarăşi 'ără ni$ic. De de/etul lui at*rnă un 'ir de păr lun/ şi ne/ru. 0indisch vede tălpile /oale şi $ici ale copilului.e$eia de l*n/ă el $ăn*ncă o coa&ă de p*ine. 8 5tii unde esteD 0indisch dă din cap2 8 1a peri'erie. . ici e Ro$*nia. 8 -unt zărari+ spune 0indisch.ncă o bereE <*$plarul %şi şter/e /ura cu dosul pal$ei. Ridica %n sus paharul şi %l dă tot pe /*t2 8 1asR că scăpa)i acuşR de noi+ )ipă el şi %i 'ace se$n cr*ş$arului de la $asa tractoriştilor. . Bărbatul %i duce /*tul sticlei la /ură. . 8 i 'ost la /rădinarD+ %ntreabă el. El te conduce %n casă.

#er/e cuibărită sub haina lui ca un u$eraş.i pune $*na pe /ură.i dă zece lei. $alie %i %$pin/e /ura departe de urechea ei.n capul ei+ respira)ia lui Diet$ar este $ai $are dec*t copacii.H 6 . . Diet$ar su'lă un norişor de 'u$ peste 'a)a $aliei. . Diet$ar %nchide /ura. Banca e rece. Este trecut de cinci. $alie %nchide ochii. De6a lun/ul peretelui sunt %nşirate trei to$beroane de /unoi unul l*n/ă altul+ ca nişte conserve. . Diet$ar deschide o uşă de le$n de l*n/ă vitrină. Prin iarbă+ bărba)i $ici de statură cară coşuri de paie pline cu 'runze uscate. $mpu cătura #*necile controloarei sunt su'lecate. 8 Vino+ spune $alie+ %)i arăt vaza $ea $are. . 6 . #*na lui este rece sub bluza ei. Rochia albă de dantelă e %ncre$enită %n spatele vitrinei. <ra$vaiul sc*r)*ie. N6a$ $ai /ăsit de ora cinci. Dansatoarea %şi ridică $*na deasupra capului.n vitrina stă lun/ită o pisică. :ărăreasa cu batic albastru c*ntă.ntunericul $iroase a ceapă stricată. Groparul stă l*n/ă lopata lui. . . -i$te paşii lui. Gura lui se si$te 'ierbinte pe obrazul $aliei. 8 "ai %n oraş+ spune ea. Ba/ă $*na %n buzunar. Ea $ăn*ncă un $ăr. <ata $i6a adus valiza. 8 <rebuie să6$i $ai cu$păr şosete de l*nă+ spune el. -ub cadranul ceasului ei zburdă secundarul.n/he) aici. Diet$ar bate %n /ea$. Ea arde %n urechea $aliei. Biletele sunt pentru ora şapte.n spatele ei este un coridor %ntunecat. poi vo$ită pe perete. Doar$e. 8 $ pri$it ordinul de %ncorporare+ spune el. $alie $ăn*ncă un corn. $alie 'u/e. 8 ve$ ti$p+ spune el. $alie se spri&ină de Diet$ar. (n copil o %$pin/e pe $alie peste /ea$antanul unei bătr*ne. Diet$ar are li$ba 'ierbinte. . Diet$ar stă la intrarea %n parc.Bi/ăncuşa %şi ridică 'usta.

8 !ucuvelele nu au linişte şi nici apa n6are linişte+ spune 0indisch. 8 Iarăşi un 'il$ rusesc+ şopteşte ea. Paznicul se uită la lună. Părul ei 'lutură ca 'runzele. -tin/e lanterna. 6 ?I 6 . #*na intră %n buzunarul hainei. Plasatoarea poartă un batic ne/ru şi o rochie nea/ră. $alie si$te $ădularul lui Diet$ar %n p*ntec. Dacă va crăpa+ atunci va %$pu)i apa. 8 $ auzit că te aşteaptă Rudi+ spune el. Pe 'undalul vocii lui+ $alie aude %$puşcătura. Dinspre 'erestruica din spatele cur)ii se aude $uzică. Diet$ar se %ncheie la prohab. -e )ine str*ns de u$erii lui. Obrazul se $işcă. O zi cu un $ort şi cu o rupere de nori este prea $ult chiar şi pentru ea. Pe ecran e un de/et $are şi un arătător. Dacă ea va crăpa+ atunci va veni o alta cucuvea %n sat. O $*nă rupe biletele. Vorbeşte. -e uita pe ecran. . $alie %şi aşază $*na pe /enunchiul lui Diet$ar.ntre ele un revolver. 5tiule)ii de poru$b )*şnesc din /*tul lun/ al treierătoarei %n re$orca tractorului. 8 N6o să ne $ai vede$+ spune el. Eu $ă duc %n ar$ată+ iar tu e$i/rezi. Păduri verzi %şi re'lectă i$a/inea peste $al. Puntea vasului este lar/ă. Pe ecran se des'ace o $*nă. O 'e$eie 'ru$oasă %şi spri&ină $*inile pe balustrada vasului. 8 Dar $ăcar e color+ %i şopteşte el %n ureche. Recla$a a luat s'*rşit. $alie vede panto'ii lui Diet$ar cu$ %naintează %n coada de la cine$ato/ra'.e$eia 'ru$oasă vorbeşte. !apul lui Diet$ar e pe u$ărul $aliei.n curtea interioară vorbeşte un copil. . (na t*nără şi proastă care nu se pricepe.Diet$ar o ridică pe $alie pe un to$beron. Diet$ar %nal)ă capul. Diet$ar str*n/e de/etul $aliei %n $*nă. Pe ecran cresc litere roşii2 Piraţii secolului XX. . !are se va aşeza pe toate acoperişurile. Apa nu are lini te 8 !ucuveaua e betea/ă+ spune paznicul de noapte. Dacă astăzi nu se uită după lună+ atunci n6o să $ai zboare. !apacul scoate un pocnet. O apă verde tre$ură. $alie vede obrazul lui Diet$ar. Diet$ar vorbeşte.

Peste doi ochi plini de /răsi$e+ %n oală plutesc inele de ceapă. 8 trebuit să tai cocoşul $are şi alb+ spune nevasta lui 0indisch. u spus că vecinii au opt copii $ici+ iar noi doar unul care şi c*şti/ă bani. Purtau ciz$e de cauciuc. Voia$ să intru %n biserică şi să $ă ro/. 0indisch %şi dă sea$a că paznicul a pus stăp*nire pe aerul dintre ei. !a un paşaport. 8 1a ei nu au 'ost+ răspunde nevasta+ %ntinz*ndu6se %n pat şi %nvelindu6se. Dulapul sc*r)*ie. Re$orca tractorului era plină cu /ăini+ o'tează nevasta lui 0indisch. !*nd ei plecaseră+ el orbise de&a. u $ers %n /rădină.n oală este s*n/e şi 'icat. 5i ai avut dreptate+ răspunde nevasta lui 0indisch. 8 Iar tu ai spus că pe cocoşul $are şi alb %l păstră$+ ca să ave$ la anul /ăini $ari şi albe+ spune 0indisch. 8 !*nd a$ $ers la $oară+ $6a$ oprit la crucea eroilor+ spune 0indisch pe %ntuneric. 8 Broaştele orăcăie %n $oară+ spune paznicul+ %l scot din $in)i pe c*ine. 1e iau ei $ai t*rziu+ aşa au spus. 8 Iar tu ai spus că ce e alb e $ai sensibil. #6a$ /*ndit că trebuie să 'ie se$n rău. 8 5i veciniiD %ntreabă el. 1e6a$ dat pe loc şi cele cincizeci de ouă. zburătăcit %n /ard şi s6a lovit la cap. 6 ?7 6 .n 'a)a şopronului au văzut tri'oi. Vocea abia %i $ai a&un/e pentru o propozi)ie obosită2 8 tunci va 'i iar ca %n război+ spune 0indisch. $ se$nat. !artea lui $are e $aronie. !ei doi bărba)i s6au tot pli$bat prin curte. !ocoşul s6a speriat. #oco ul orb Nevasta lui 0indisch stă pe $ar/inea patului. . . Opt /ăini au prins şi le6au luat cu ei. 5i pentru patru sute de Sile de poru$b şi o sută de Sile de carto'i. u nu$ărat /ăinile şi le6 au trecut pe o listă. Biserica era %nchisă. 1e6au pus %n cuşti de 'ier. u spus că la anul trebuie să plantă$ acolo s'eclă de zahăr. 0indisch ia capacul de pe oală.8 tunci o să $oară $ul)i oa$eni tineri+ spune el. 8 stăzi au 'ost doi bărba)i aici+ spune ea. -'*ntul nton e chiar %n spatele uşii.

-i$te 'işicul de bani din buzunarul interior al hainei. . 0indisch se %ntoarce. 0indisch se uita %n &ur.şi loveşte capul de un plop uscat de pe c*$pie. Pe $asă e un castron de tinichea. . . Bărbatul se uită %n ur$a lui 0indisch.erestrele lor sunt aburite. Bărbatul se uită %n ur$a lui 0indisch.n buzunarul paltonului+ el rupe %n bucă)i $ici biletul de tra$vai. Gura de canal este dată la o parte. Din castron ies aburi. !apul cu cască /albenă se uită după 0indisch. 0indisch aude voci %n casa vecină. -erele sunt pe partea st*n/ă a cur)ii. E orb. <oporul e l*n/ă $aşină. Norii zboară a'ară din sat. Ecoul vocii lui se %ntoarce %napoi cu vocea nevesti6sii. . (n c*ine alb ca zăpada alear/ă %n cerc şi latră. (şa de la baracă este deschisă. Printre şine creşte iarbă. burii %n/hit cren/ile. . 0indisch intră %n c*$pul de 'loarea6soarelui şi )ipă2 3Nu te caut pentru că ştiu că nu eşti aici4. !apul cu cască /albenă se scu'undă %n canal.n canal e un bărbat. Din )eava de tinichea iese 'u$.irele de iarbă sunt ne/re de la uleiul de $otor+ $ici şi rupte de la sc*r)*ielile tra$vaiului şi de la )ipătul şinelor. 0indisch stă la $ar/inea c*$pului de 'loarea6soarelui. !*inele alb ca 6 ?9 6 . Bărbatul %n salopetă albastră spri&ină o $ătură de peretele barăcii. . Pe cerul /ol zboară un cocoş alb. #aşina roşie stă %n $i&locul cur)ii. Ma ina ro ie Baraca de le$n e un pătrat ne/ru. !apăt de /ard. El se t*răşte %n pă$*ntul u$ed. re pe cap un 'es roşu. Prin panto'i si$te as'altul u$ed. (n pitic de /rădină )ine un buchet de hortensii. 1a peretele casei este stivuit le$nul tăiat. 0indisch trece pe l*n/ă bărbia bărbatului. El stri/ă2 3Pasărea e oarbă4.n baracă stă pe o bancă de le$n un bărbat %$brăcat %ntr6o salopetă albastră. Piticul de /rădină are un şor) roşu. 0indisch %şi ba/ă $*inile %n buzunarele paltonului. 5inele de tra$vai duc %n /ol. Nu vede ni$ic. 0indisch $er/e %ncet..n aerul cald şi %ntunecat al ca$erei+ 0indisch visează că cerul se cască. 0indisch %i vede capul cu cască /albenă cu$ se i)eşte deasupra pă$*ntului. <ăietorul de le$ne nu este %n curte. Buchetul de hortensii tresare. 1*n/ă $aşină sunt butuci de le$n.

0indisch $er/e de6a lun/ul şinelor cu banii %n buzunarul hainei. 6 .n &urul de/etelor de la picioare nisipul se adună ca apa. Bărbatul %n salopetă albastră stă %n baracă. Pă$*ntul din h*rtoapă este 'ăr*$icios şi uscat. 1a poartă este o sonerie. Pe 0indisch %l dor picioarele din cauza as'altului. Gea$urile %i sunt aburite. Este proaspăt tăiat. Perdelele albe orbesc ochii. Nevasta lui 0indisch $ătură prin curte. -*r$a /hi$pată a a&uns la capăt. 8 E %ncă vară+ iar salc*$ii se %n/ălbenesc+ spune nevasta lui 6 ?. 0indisch apasă pe el. E %n 'a)a uşii. 0indisch %n/hea)ă. -ună %n curte. -unetul ascu)it din de/etul său+ sunetul puternic din curte şi sunetul %n'undat din casă se contopesc. Din )eava de tinichea a barăcii se scur/e 'u$.erestrele casei sunt %nchise. -ună %n de/etul lui. Vat$anul se uită %n ur$ă după 0indisch. 0indisch trece iarăşi pe l*n/ă bărbia bărbatului cu cască /albenă. re un buton alb. .zăpada stă la /ard şi tace. -e uită %n ur$a lui 0indisch. -e uită %n ur$a lui. Bărbatul %n salopetă albastră spală castronul de tinichea. $iaza este $ai $are dec*t satul. 0indisch se %ntoarce. #aşina roşie stă %n $i&locul cur)ii2 <randa'irii %n'loresc %n aburi. Valuri concentrice de nisip stau ridicate %n &urul $ăturii. 0indisch deschide /ura. 1e$nul stivuit are capetele albe. #ifrul De la $oară+ 0indisch se %ntoarce acasă. !*inele alb ca zăpada se uită %n ur$a lui 0indisch. Grădinarul este %n/ropat %n sticlă+ %n /ard+ %n pere)i. 1a$a toporului luceşte. Dincolo de pere)i+ sunetul este at*t de %n'undat+ de parcă ar 'i %n/ropat. 0indisch apasă de cincisprezece ori pe butonul alb. !apul cu cască /albenă este deasupra pă$*ntului. -ună de departe %n casă. Priveşte. Bărbatul %n salopetă albastră $ătură $*z/a din &urul barăcii. 0indisch trece pe l*n/ă bărbia o$ului cu casca /albenă. . Deasupra /ardului+ %ntre două c*rli/e ru/inite+ sunt %ntinse două r*nduri de s*r$ă /hi$pată. -oarele %şi arde cru/ul. 0indisch nu$ără. <ra$vaiul v*&*ie pe l*n/ă el. Nu $ai are voce.

8 Nu le dau porcilor ni$ic de $*ncat+ spune el. Găinile %şi v*ră capetele sub aripă.ată $are aşa cu$ şi tu ai 'ost 'ată $are atunci+ %n ci$itir+ după 6 ?? 6 . 0indisch dă cu pu$nul şi %nchide uşa şopronului. (şa şopronului se %nchide şi se deschide+ de parcă le$nul ar 'i stăp*nit de v*nt. Nici acolo nu )i6a păsat de vreo ruşine. 0indisch %şi $uşcă buzele. Nu ştiu nici $ăcar cu$ se hrănesc porcii. P*nă la iarnă o să dea toată casa peste cap. 8 Eşti un porcE )ipa nevasta lui 0indisch. Nevasta lui 0indisch caută /ura cu v*r'ul de/etului. Nişte loaze de re/ă)eni. Nevasta lui 0indisch %şi spri&ină $ătura de burtă. Nevasta lui 0indisch duce $ătura %n şopron. 0indisch se descheie la că$aşă. 8 !*nd $ili)ianul va vedea că $alie a noastră e %ncă 'ată $are+ %i va trece tot che'ul+ spune ea. 8 1a ce să $ul)u$eascăD răspunde el. spus că $ili)ianul $ul)u$eşte pentru taină şi că $alie să vină du$inică di$inea)ă %n audien)ă. Porcii păta)i ai vecinului se %n/hesuie %n $orcovii sălbatici+ cu 'lori albe+ din spatele /ardului.0indisch. N6a&un/i nicăieri cu taina aia a ta. -ă aducă o cerere şi şaizeci de lei pentru ti$brele &udiciare. 8 $ ştiut eu+ spune ea. 8 Va veni iarnă /rea+ spune el+ dacă de&a din vară copacii %ncep să se usuce. r*/*it. 8 &un/ p*nă %ntr6acolo %nc*t 'iică6$ea să devină salteaua cuiva+ spune 0indisch şi scuipă %n nisip. -i$te cu$ i se ridică cerul /urii p*nă sub 'runte. De bărbie %i at*rnă o picătură de salivă. 8 <u trebuie să ştii+ stri/ă el+ din Rusia trebuie să ştii. 1a dracu+ ce ruşine. 0indisch r*de. 8 Poştări)a a 'ost pe aici+ spune ea. Pu)ea toată a )uică. 8 . ici nu6i vorba de vreo ruşine+ e vorba de paşaport. Nevasta lui 0indisch ridică 'runtea. !u ciocul %şi caută propria u$bră care nu răcoreşte. 8 1e6ar trebui inele %n r*t. 8 !u 3la dracuR4 n6a&un/i nicăieri+ spune nevasta lui 0indischT po$e)ii ei sunt două pietre roşii.

Propozi)ia asta cu P-. -e opreşte %n verandă. 0indisch stă %n curte. Este %nvăluită %n soare. Ridică $*na.război+ răspunde el.ri/iderul b*r*ie. 0indisch intră %n ca$era din 'a)ă. Pe 'ri/ider e un plic. Doar$e. bia i se $ai /hiceşte respira)ia de sub blana /roasă de pe burtă. 5i ai $ai 'i curvit tu şi după război+ dacă nu te6aş 'i luat de nevastă.şi ridică şor)ul şi şter/e cu el $asa /oală. <o)i ceilal)i pot intra.i trans$ite salutări $aliei. Nevasta lui 0indisch stă %n pra/ul uşii. . De ce nu scrie cu $*na lui astaD 8 El a scris propozi)ia asta+ răspunde 0indisch. Nevasta lui 0indisch ră$*ne cu /ura pe &u$ătate deschisă. Pisica stă %ntinsă pe pietre. <rebuie să 'ie vreun ci'ru.n Rusia au $urit oa$eni de 'oa$e+ iar tu ai trăit din curvăsăreală. 8 <u %i vorbeşti pe to)i de rău+ )ipă ea+ pentru că tu %nsu)i nu eşti nici bun+ nici %ntre/ la $inteE Pleacă. De la soare+ ea are o ? Note2 !'. Nu$ai tu nu+ de deştept şi cinstit ce eşti. scris pielarul. #er/e prin nisip cu călc*iele crăpate. 0indisch vede vizavi casa pielarului %n a$iază. . Ridică arătătorul %n aer. 0indisch pune scrisoarea pe 'ri/ider. . . 0indisch citeşte scrisoarea. Nevasta lui 0indisch se uită %n curte. 8 !e %nsea$nă P-D %ntreabă nevasta lui 0indisch. 0indisch ridică din u$eri. 8 De Rudi nu zice ni$ic+ spune 0indisch. Probabil că iar e %n sanatoriu. Dacă o s6o )ină tot aşa+ se va strica şi carnea. 8 şa se %nt*$plă c*nd copiii 'ac şcoală+ o'tează ea. tr. 8 Poştări)a a adus o scrisoare+ spune nevasta lui 0indisch. <o)i se ocupă de paşapoartele lor.a)a ei este $oartă. 8 Pe vre$uri %nse$na cai6putere?+ răspunde el. JN. 8 i 'ăcut tu ceva aiurea la /rădinar+ spune ea. 8 . 8 <oată după6a$iaza n6a 'ost curent+ spune nevasta lui 0indisch. /er$anul P erdest!r"e J3cai6putere4K+ prescurtat P-. -6a dez/he)at 'ri/iderul.K 6 ?@ 6 .

ia cu pălăriile $ici sunt baptişti. 8 Pe covor+ %n sala de ru/ăciune+ şi6o pun+ spune paznicul de noapte. . P*nă şi cea $ai stricată de aici e $ai bună 6 ?A 6 . Buzunarul hainei lui este plin de $ere pădure)e. 8 . Paznicul de noapte se uită după un şobolan de apă. . 8 1a ei sunt doar 'ra)i şi surori+ continuă el.n 'iecare s*$bătă c*nd vine acasă+ %şi spune el+ trebuie să văd cu$ păşeşte cu v*r'urile picioarelor depărtate. 5obolanul )ipă cu o voce de copil şi se aruncă %n stu'ăriş. -tă pe $al şi latră %n ur$a şobolanului. 8 Reli/ia asta vine din $erica+ spune paznicul+ iar 0indisch respiră prin $*ncări$ea aceea sărată. 8 Pielarul a spus %ntruna+ spune 0indisch+ că %n $erica evreii sunt la butoane. Evreii şi $uierile. Paznicul $ăn*ncă al treilea $ăr pădure). De la apa din iaz şi şoptitul paznicului de noapte+ 0indisch si$te %n rădăcina nasului o $*ncări$e arzătoare şi sărată. #i6a scris pielarul. Paznicul de noapte vorbeşte şoptit+ deşi+ l*n/ă iaz+ pe $al+ sunt doar 0indisch şi c*inele. -e %$perechează %n zilele lor de sărbătoare. !*inele nu aude şoptitul paznicului. Iar pe li$bă o /aură de $irare şi tăcere. -chelălăie c*nd se roa/ă. -e uită %n noapte+ nu cu$va să vină vreo u$bră care vede şi aude.ac ochii $ari precu$ c*inele $eu. Iar 'e$eile lor+ c*nd c*ntă c*ntece bisericeşti+ scot un /ea$ăt de parcă ar 'i %n pat. . Nici c*inele $eu nu6i poate suporta. Dar dracul trece şi oceanul. .iecare cu oricare+ pe %ntuneric+ după cu$ se ni$ereşte. 0indisch %ncuviin)ează din cap. !*inii %l $iros pe diavol. De aia au ei at*)ia copii. Gaura de pe li$ba lui 0indisch se u$ple %ncet. #asa de ru"ăciune 8 !asa pielarului va deveni casă de ru/ăciune pentru baptiştii ro$*ni+ %i spune paznicul de noapte lui 0indisch+ st*nd %n 'a)a $orii. sta e peste ocean. -e /*ndeşte la $alie.strălucire aurie. 8 E adevărată chestia asta cu 'e$eile din Ger$ania+ spune 0indisch.i latră. 8 Da+ răspunde paznicul. Evreii distru/ lu$ea.l au pe dracul %n ei.

1*n/ă ei locuieşte o 'e$eie sin/ură. Dacă ar 'i după ele+ ar $er/e şi /oale pe stradă. Pielarul şi cu nevastă6sa au pri$it o locuin)a sociala cu trei ca$ere. 8 De la ruperea aceea de nori+ 'ructele sunt năpădite de vier$i+ spune el. Paznicul de noapte cotrobăie printre $erele din buzunar. 0indisch %ncuie uşa $orii. Nevastă6$ea nu ştie de unde vin toate 'runzele astea. . 8 !eva6i %n nere/ulă cu toată vara asta+ spune 0indisch. -6au stabilit la -tutt/art. -alc*$ii se usucă.dec*t cea $ai bună de acolo. -ă vină aici+ %n Ro$*nia. 8 #uierile se iau după ulti$a $odă+ continuă el. Paznicul r*de2 8 1a v*rsta aia $ai ai che' să te vezi /ol %n o/lindăD 8 u pri$it $obile /ratis de la vecini $ai bo/a)i. 8 1e aduce v*ntul+ răspunde paznicul de noapte. 1a noi %n curte n6ave$ nici unul. Rudi e %n alt oraş. Paznicul r*de2 8 sta $i6ar trebui $ie2 $*ncare bună şi c*teva $uieri tinerele+ 6 ?C 6 . #ai au p*nă des'runzesc de tot. . Iar la noi %n curte+ zilnic+ se adună 'runze c*t de la zece copaci. !ică bătr*na este 'oarte 'iravă+ scrie pielarul+ cică nu $ăn*ncă deloc carne. 5i un televizor. Paznicul scuipă %$bucătura. Nici odată n6a$ avut %n curte at*tea 'runze uscate. r $uri dacă ar $*nca.ncă din şcoală copiii se uita prin reviste cu 'e$ei /oale+ aşa zice pielarul. 8 1e $er/e prea bine ăstora+ spune paznicul. Pielarul nu zice unde anu$e. 0indisch se uită %n nori. 1a ro$*ni sunt trei %n curte. !*inele lin/e %$bucătura de $ăr. 8 5i %n Ger$ania se usucă pădurile la $i&locul anului+ spune 0indisch+ $i6a scris pielarul+ continuă el+ ridic*ndu6şi privirea spre cerul lar/ şi &os. 8 Pielarul are o pensie 'ru$uşică+ spune 0indisch. Nevastă6sa 'ace curat %ntr6un că$in de bătr*ni. u bucătărie cu col)ar şi baie cu o/linzi pe pere)i. !*nd unul dintre bătr*ni serbează zi de naştere+ se dansează. Nevastă6 $ea $ătură zilnic curtea. r a&un/e să $ăn*nce orice. colo e $*ncare tare bună. 8 Nu6i nici un v*nt+ spune 0indisch Paznicul %şi des'ace de/etele %n aer2 8 V*nt e tot ti$pul+ chiar şi c*nd nu6l si$)i.n'ulecă vier$ele.

8 5i RudiD %ntreabă paznicul. 8 Odată ce ai %nceput+ $er/e de la sine+ spune 0indisch. . 8 -i$t v*ntul+ continuă el. Dorul de casă. 8 (n lucru e /reu+ scrie pielarul. Nişte por)elan şi nişte 'ul/i pentru perne. Ne iau p*nă şi poru$bul care %ncă n6a crescut.nceputul nu e uşor+ continuă el. 6 ?F 6 .n Ger$ania treaba cu sticla nu e ca aici. !*inele stă l*n/ă căpi)a de '*n şi latră. Ne iau /ăinile+ ouăle. 8 ici va 'i din ce %n ce $ai rău+ spune el. 8 V*ntul din vale nu aduce ploaie+ spune paznicul. 0indisch vede s'*rşitul pe obra&ii paznicului şi+ dincolo de s'*rşit+ 'aptul ca paznicul va ră$*ne aici. Nu ştiu+ nu pot să $ă decid să %naintez actele.spune şi $uşcă din $iezul unui $ăr+ iar s*$burii albi %i cad pe haină. Da$asc şi len&erie nu. El scrie că din astea /ăseşti acolo cu duiu$ul. 1una este roşie. Paznicul )ine un $ăr %n $*nă. 0indisch aude şobolanii din apă. 0indisch $estecă un 'ir de iarbă. #*na lui e rece+ iar coapsa lui e caldă. Pielarul zice că ar trebui să luă$ cu noi nişte cristal. 8 Poate că vine 'urtună+ răspunde 0indisch+ o să s$ul/ă iar toate 'ructele din po$i. 8 !*nd eşti sin/ur+ e /reu+ spune el. 0indisch %şi %ncolăceşte 'irul de iarbă pe de/etul arătător. Blănurile sunt 'oarte scu$pe 8 blănurile şi ochelarii. 0indisch se uită %n iarbă. 8 -e odihneşte+ spune 0indisch şi si$te cu$ $inciuna %i arde obra&ii. O boală pe care o şti$ cu to)ii din război. Paznicul de noapte o'tează. Durează $ult+ iar noi %$bătr*ni$+ nu ne 'ace$ $ai tineri. Panto'ii %i sunt albi de la 'aină. 8 . #ă dor oasele %n picioare. . Va ploua cur*nd. 0indisch pune $*na pe pantaloni. 8 Peste tot %n lu$e trebuie să $unceşti+ spune el. O să6)i ia p*nă şi casa+ şi curtea. 1una e $are.n chipul paznicului de noapte 0indisch vede ti$pul oprit %n loc. Doar nori şi pra'. Paznicul se scobeşte cu un de/et %ntr6o $ăsea.

ereastra este deschisă. $alie pulverizează doi nori $ari la subsuoară. -luturele de &arză $alie stă %n 'a)a o/linzii.runzele $ărului bat %n /ea$ul ei. 0indisch se uită după el. Gştia se %n$ul)esc 'oarte repede+ spune 0indisch. 0indisch )ine cerul %n /ură. -pun ceva. Este alb şi rotund. Doar eşti printre ne$)i acolo. .irul de iarbă se rupe %ntre din)ii săi. 0indisch 'ace noduri %n 'irul de iarbă. !u de/ete o'ilite %ndreaptă pe u$ărul $aliei bretelele 'uroului. Ea s'*şie dantela.luturele se aşază pe o/lindă. -ub scaun pune sandale albe cu tocuri %nalte şi barete sub)iri. Vede cu$ /ăurile din dantelă se %ntrepătrund.n ochiul lui 0indisch+ pupila %nv*rte '*şiile desprinse din dantelă. . .n propria 'runte.luturele de varză zboară peste pieptenele $aliei. Nevasta lui 0indisch %ntinde $*na %n o/lindă. -ub buricul $aliei creşte dantelă albă. Nevasta lui 0indisch %ntinde pe spătarul scaunului o rochie roşie. . !ă sunt turci şi ne/ri. 8 Vorbeşte sin/ur+ spune nevasta lui 0indisch %n o/lindă. Genunchiul are 'ire 'ine de păr. . . . -u'lă %ncolo 'luturele de varză cu toată 'ăina lui. . -praU6ul este ne/ru. :borul lui e de taină şi v*nt. V*ntul şi cerul nop)ii. . $alie %şi 6 ?H 6 .irul de iarbă e rece.n ochii lui 0indisch /ăurile sunt 'u/ărite %n t*$ple de bătaia /enelor. Prin 'ereastră intră %n ca$eră un 'luture de varză. . Rătăceşte bui$ac pe sticlă %n dreptul p*ntecului $aliei. 0indisch tra/e 'irul de iarbă printre din)i. Pe sub bra)e+ norii se scur/ %n 'urou. -triveşte 'luturele de varză de /ea$ul o/linzii. $alie tra/e prin păr pieptenele cu coadă $ult prea $are. Prin /ăurile din dantelă+ 0indisch vede pielea de deasupra /enunchiului ei.uroul ei este roz. . 0indisch $ai vede o dată %n o/lindă /enunchiul $aliei. Buzele lui 0indisch ard. Nevasta lui 0indisch apasă cu v*r'ul de/etului pe sticlă. Pe el e scris cu litere verzi aprinse Prim!var! irlande#!. 8 Pielarul scrie că acolo sunt $ai $ulte na)ii străine dec*t aici. . Gin/ia lui e rece.n o/lindă sunt ochii nevestei lui 0indisch.n col)ul ochiului lui 0indisch i se zbate o arteră. <ot ce spun ele devine %n ca$eră doar o conversa)ie cu sine %nsuşi.8 #ie nu $i6ar 'i dor+ răspunde el.

I se vede urechea %n o/lindă. Bine cererea %n $*nă+ %$păturită %n patru ca un port$oneu alb. 8 Nu prea )ipător+ spune nevasta lui 0indisch. -e aşază la $asa /oală de pe verandă. Prin 'a)a casei pielarului trec 'e$ei $ici de statură şi %n v*rstă. -ub $ăr+ rochia $aliei este $ai %ntunecată dec*t %n soare. . Nu$ai o/linda străluceşte. E o pată de u$bră pe perete. Din poşeta $aliei cade pe covor o '*şie de staniol. Este plină cu buline rotunde şi albe. -oarele scapără printre copaci. !u v*r'ul de/etului %şi dă cu 'ard pe pleoape. !ă după aceea %ncep oa$enii să vorbească. Poarta se tr*nteşte la loc. $alie )ine 'a)a 'oarte aproape de o/lindă. Pleacă din ca$eră.deschide poşeta. 8 !e ai acoloD %ntreabă nevasta lui 0indisch. 8 De ce ai nevoie de pilule+ doar nu eşti bolnavăD $alie %şi tra/e peste cap rochia roşie. $alie păşeşte pe tocuri albe peste piatra din caldar*$. Rochia ei roşie i se lea/ănă %n &urul pulpelor. ($bra va a&un/e la biserică %naintea lor. Genele $aliei sunt de un albastru $arin.ba Nevasta lui 0indisch stă %n curte %n spatele stru/urilor ne/ri. !lipeşte cu ochi ca de sticlă. !a$era este %ntunecată. Ri$elul $aliei e de cărbune. !u ochii %ncă sub rochie+ $alie răspunde2 8 1e iau aşa+ nu se ştie nici odată. 0indisch vede cu$ $alie păşeşte apăs*nd cu v*r'urile picioarelor %n a'ară. 8 Pilula+ răspunde ea şi scoate capacul ru&ului. *lu. Este $are şi /ri. . 6 @I 6 . $alie se apleacă şi ba/ă '*şia %napoi %n /eantă. Nevasta lui 0indisch %şi arată po$e)ii %n o/lindă.runtea i se strecoară a'ară prin /ulerul alb. Pri$ăvara irlandeză pluteşte prin curte.n o/lindă este /ura roşie a $aliei. 0indisch %şi apasă t*$plele cu $*inile. 8 Nu $er/i la slu&băD %ntreabă ea. ($bra baticurilor lor ne/re le6o ia %nainte. O şuvi)ă din părul $aliei 'lutură %n pra/ul por)ii. 8 &un/e+ spune nevasta lui 0indisch.

0indisch si$te br*nciul. Peste sunetul pr*nzului soarele este ceasul cel $are. -andalele albe ca zăpada ale $aliei nu străbat satul. De 'iecare dată c*nd plouă+ $alie nu este acasă. !e aude 0indisch nu este vocea lui. 0indisch %şi pune coatele pe $asă. -lu&ba s6a ter$inat. u $*inile o'ilite din cauza rozariilor. . !u ochii dez/oli)i şi cu piatra %n coaste+ spune 0indisch cu voce tare2 8 O$ul este un $are 'azan pe lu$e. 8 Nu ies din casă+ răspunde 0indisch.n iarbă stau /*şte. . 0indisch %şi aşază 'a)a peste $*inile /rele. 0indisch %şi %nchide ochii. . Veranda nu creşte. . Pentru un $o$ent+ veranda cade %n locul %n care nu $ai 'usese nici odată. 8 $alie ar trebui să vină+ %şi spune el. Bila arzândă Porcii păta)i ai vecinului zac printre $orcovii sălbatici şi dor$. -ticla /*l/*ie. #ereu e %n oraş. Deasupra acoperişului casei pielarului+ clopotul de la biserică bate %n $iezul zilei. Pe li$bă+ 0indisch )ine o bilă 6 @7 6 . . .n ur$a 'e$eilor $ărun)ele şi bătr*ne+ trotuarul e /ol.e$eile %n ne/ru se %ntorc de la biserică.n coastele lui at*rnă o piatră. . -unt albe ca sandalele $aliei. #*inile %i sunt /rele. 1acri$a e %n dulap.n aripi le 'lutură batiste albe. -oarele străluceşte. 0indisch se uită de6a lun/ul caselor.şi si$te /ura despuiată. 8 $alie nu a u$plut6o+ %şi spune 0indisch. 1e ridică pe 'e$ei peste trotuar %n panto'ii lor $ici şi ne/ri. E plină zi. Iar de vorbit+ au vorbit pere)ii. G*ştele plutesc.runzele verzi %i cresc din bărbie. -ă nu6$i zică oa$enii2 acu$a e 'ata ta la r*nd. !erul este 'ierbinte. Privirile le sunt %ncă trans'i/urate de la ru/ăciune. . <rotuarul se $işcă %n lu$ină. (şa dulapului sc*r)*ie.Boabele stru/urilor %i cresc din ochi. Vede capătul străzii.şi si$te ochii %n $*ini. Ochii 'ără 'a)ă.

<ăi)elul i se opreşte %n /*t.u$edă şi arz*ndă. . . burul %i $işcă buzele. #ili)ianul r*de printre obra&ii i$enşi ai lui 0indisch. El spune cu buze u$ede2 8 !u haina aia a ta n6a&un/i nicăieri. -apă şan)uri zi/za/ate ca nişte cărări prin păr. 6 @9 6 . !ata ro ie de pe "ât $alie stă %n uşa ca$erei.a)a lui 0indisch se 'ace $are şi acoperă haina. poi+ 'a)a $ică şi speriată a lui 0indisch se reaze$ă c*nd de un epolet+ c*nd de celălalt. . "aina $ili)ianului se spar/e %n bucă)i.a)a $are+ de'or$ată a lui 0indisch are o pată de s*n/e. 3:boară %n curte4+ %şi spune 0indisch. 0indisch ridică pu$nii. 3. Roşiatică şi ridată ca o pleoapă. 8 Veni)i la $asă+ spune nevasta lui 0indisch.n t*$plele lui 0indisch scapără un 'oc. 0indisch se %ntoarce cu 'a)a către o/lindă. $alie se descal)ă de sandalele albe. . Nasturii hainei lui albastre %ncep să crească %n $i&locul o/linzii. -upa este aburindă. (rzeşte 'ire albe prin 'runtea lui 0indisch. !erul /urii i se urcă p*nă la 'runte. pare chipiul $ili)ianului. Bila i se rosto/oleşte pe /*t. Epole)ii %i sclipesc. -e uită %n supă. 0indisch %n/hite un tăi)el alb şi $oale. Ea su'lă. Nevasta lui 0indisch se aşază o't*nd %n norul /ri din 'a)a 'ar'uriei. -*n/ele lui 0indisch este $ai roşu dec*t rochia $aliei.runze c*t de la zece copaci zboară %n curte. Bila se dizolvă. 0indisch scuipă supa %napoi. Peste haina $ili)ianului apare 'a)a lui 0indisch. 0indisch pune lin/ura pe $asă şi tuşeşte. Ea este o parte a privirii lui 0indisch. Pri$ăvara irlandeză $ai pluteşte %ntr6o ulti$ă adiere %n &urul pulpelor. Pe cioburi sunt pete roşii. -upa din 'ar'urie se tulbură. Pata de pe /*tul $aliei este $ai roşie dec*t rochia ei. Prin 'ereastră 'oşnesc 'runzele copacilor.4 0indisch trece cu privirea peste urechea $aliei. Ochii i se u$plu cu apă. $alie stă pe scaun %nvăluită %n aburi. Bine lin/ura %ntre un/hiile roşii de la o&ă. 0indisch o$oară %n bătaie a$bele 'e)e $ici şi speriate de deasupra epole)ilor.ără să scoată o vorbă+ nevasta lui 0indisch $ătură bucă)ile de o/lindă spartă. -i$te a$ar %n /ură.

%nle$nit de 'rică.ntoarcerea ei era parte din dans. 0indisch era a/ă)at de respira)ia ei. #ai t*rziu+ $ulte zile $ai t*rziu+ 0indisch a stat cu Barbara pe o bancă %n sat. 8 Nu pl*n/ din cauza cercelului+ a spus ea. Păian&enii se hrănesc cu aur. trecut dans*nd pe l*n/ă ei. . Barbara nu a căutat6o. 6 @. Era pusă pe un scaun. Barbara nu a $ai dansat. R*dea. <otul se le/ăna.0indisch vede %n supa din 'ar'urie o curte %ntinsă. Barbara s6a %ntors. Barbara l6a privit2 8 (nde era să6l cautD Păian&enul l6a luat cu el %n război. Barbara a dus $*na la ureche.n curte e o seară de vară. El şi6a lipit capul de urechea Barbarei. -ub /utui+ Barbarei i6a căzut un păian&en %n păr. O 'oaie de tri'oi verde strălucea. !ealaltă ureche era %ntunecată %n noapte. 1e/ănatul era un dans. 0indisch a dansat cu /*tul ei sub)ire. Barbara avea /*tul sub)ire. 0indisch a %ntrebat şovăitor de celălalt cercel. sculta c*ntecul din p*lnie prin cosi)a ei nea/ră şi /roasă. -ub /utui scapără o la$pă cu petrol. Barbara avea /*tul sub)ire. Barbara avea o /ură palidă. .runza verde de tri'oi nu %i $ai at*rna %n ureche. 0indisch i6a luat 'runtea %n $*ini. Barbara a )ipat2 8 #orE Pielarul dansa prin nisip.enul -*$bătă seara+ 0indisch a dansat cu Barbara p*nă spre di$inea)ă %n 'a)a p*lniei ad*nci a /ra$o'onului+ %n paşi de vals au vorbit despre război. 16a zdrobit cu panto'ul.n 'a)a lă$pii cu petrol străluceau %n urechile Barbarei două 'runze verzi de tri'oi. El si$)ea c*t de str*ns %i era %$pletit părul. pl*ns. !ăian. După război+ Barbara s6a dus pe ur$ele păian&enului+ %n Rusia+ la al doilea dez/he)+ zăpada a luat6o cu ea. . :drobirea a 'ost parte din dans. Barbara s6a spri&init de trunchiul /utuiului. luat păian&enul de pe urechea Barbarei. Barbara a si$)it păian&enul pe ureche. 6 . . 0indisch n6a văzut păian&enul. 16a aruncat %n nisip.

Dor$ise %ntr6 o baraca cu paturi de 'ier.usese rasă %n cap. Băutura e o boală /rea. Pe ca$ion ardea un strat /ros de /hea)ă. Nu to)i coborau din ca$ion la intrarea %n $ină. 8 5i să su'ere pentru că beau+ chicoteşte $alie uit*ndu6se prin 'runza de salată. Nevasta lui 0indisch su/e oasele $ici şi albe. Erau %n/he)a)i. 1opata era rece. . Buzele ei $uşcă din 'runza de salată ca o o$idă. Pielea capului roasă de pete roşii. Pleoapele $aliei se coboară albastre peste /ene. Pata roşie se coace pe /*tul ei.-runza de salată $alie lin/e un os de /ăină. 6 @? 6 . !ărbunii erau /rei.runza tre$ură de la vocea ei.a)a %i era /ri. . *upa de iarbă Nevasta lui 0indisch 'usese cinci ani de zile in Rusia. Erau dincolo. $alie %$pun/e cu din)ii 'urculi)ei o 'oaie de salată. Nevasta lui 0indisch )ine %n 'a)a /urii o aripă de /ăină. . .n/hite bucă)ile $ici de carne din /*tul /ăinii. . 0indisch se uită la păian&enul ne/ru. Deasupra $un)ilor se $ai ridica un alt $unte de nori şi zăpadă viscolită. Ră$*neau cu ochii deschişi. 8 !u 'ăina aia a ta nu a&un/i nicăieri+ spune ea.n /ura ei 'oşneşte salata. 8 băut toată )uica+ spune ea ron)ăind din pielea /albenă.n ra$ele paturilor colcăiau păduchii.i lăsau pe to)i să treacă pe l*n/ă ei. $alie %şi lin/e v*r'urile de/etelor. . Nevesta lui 0indisch loveşte cu $*na %n $asă. . 8 !urvăsăreala o 'i $ai sănătoasă+ spune el. 8 !*nd ai să te $ări)i+ să deschizi bine ochii+ spune ea. 8 Bărba)ii trebuie să bea pentru că su'eră+ z*$beşte nevasta lui 0indisch. Devine albastră şi se $işcă atunci c*nd ea %n/hite. #ina era nea/ră. 8 5i nesănătoasă+ răspunde ea. De necaz. . Bine 'runza de salată %n 'a)a /urii.n 'iecare di$inea)ă ră$*neau 'e$ei şi bărba)i pe bănci.

El a nu$it6o >atia. Pentru c*teva ore+ ariciul %şi str*n/ea la loc acele. I6a dat carne de la po$enile din sat. >atharina avea o pătură de l*nă. Pentru c*teva ore+ ariciul %şi str*n/ea la loc acele. . Groparul %i %n/ropase bărbatul. >atharina a $*ncat p*ine udă pe care a presărat zahăr. Era sin/ură. 1a al patrulea dez/he)+ >atharina şi6a v*ndut şosetele /ri de l*nă pe un castron cu $ălai. :iua pătura era paltonul ei. $ers la o rusoaică bătr*nă din sat. -6a că)ărat %n patul de 'ier al unui bărbat. !arto'ii erau 'ierbin)i şi dulci. El era doctor. riciul %n)epa. -e t*ra pe l*n/ă u$bra paznicului. Pe ea era trecută o boală. !*nd bucătarul a $urit+ lu$ina zăpezii s6a aprins %n altă baracă. El o %ncălzea şi %i dădea carto'i.i spunea >athe. poi a venit a doua zăpadă. Era /ropar. -6a u$'lat. Pentru c*teva zile+ ariciul şi6a retras acele. >atharina se că)ăra %n patul de 'ier al unui bărbat. El a %ncălzit6o şi i6a dat o 'oaie albă de h*rtie. 6 @@ 6 .După pri$ul dez/he)+ printre crăpăturile %n st*nci a crescut iarbă deasă. !*nd doctorul a $urit+ lu$ina zăpezii s6a aprins dincolo de curtea la/ărului. Pentru c*teva ore+ ariciul şi6a retras la loc acele. poi a venit a cincea zăpadă. poi a venit a patra zăpadă. 1aibărul era paltonul >atharinei.n 'iecare zi+ >atharina cule/ea un s$oc de iarbă. >atharina s6a t*r*t pe l*n/ă c*inele ador$it. -upa de iarbă era caldă şi bună. -e apleca. <rei zile >atharina nu a trebuit să $ai $ear/ă %n $ină. !*nd /roparul a $urit+ >atharina s6a %$brăcat cu paltonul lui. >atharina s6a t*r*t pe l*n/ă u$bra altui paznic. După al doilea dez/he)+ sub panto'i a crescut supă de iarbă. >atharina şi6a v*ndut pătura de l*nă pe zece 'elii de p*ine. poi a venit a treia zăpadă. El %i %n/ropa şi pe ruşii din sat. El era bucătar. 1a al treilea dez/he)+ >atharina şi6a v*ndut laibărul pe o 'ar'uriu)ă cu zahăr. !*nd se 'ăcea %ntuneric+ >atharina $er/ea pe ur$a lu$inii din zăpadă. #ă$ăli/a era 'ierbinte. 5osetele /ri de l*nă erau paltonul >atharinei. %ncălzit6o. >atharina şi6a v*ndut paltonul pe zece 'elii de p*ine. nu$it6o >atiuşa. . Pentru c*teva zile+ ariciul şi6a retras la loc acele. -6a că)ărat %n patul de 'ier al unui bărbat. -6a t*r*t prin zăpadă+ trec*nd de cealaltă parte a /ardului. Rochia $aro de p*nză era paltonul >atharinei. -to$acul ei era un arici.

. 8 N6a$ 'ost nici odată la $are+ spune nevasta lui 0indisch. #aşinile verzi s6au oprit %n 'a)a /ării. <u'işurile /olaşe de la $al+ pline de nisip+ adie %n bătaia v*ntului. 1a al cincilea dez/he)+ %n iarbă au apărut 'loricele /albene. . 8 . !*nd a a'lat că trenul duce acasă+ de $*inile ei era lipită supă de iarbă.usese al so)ului ei. rată cu de/etul /enunchiul c*ntăre)ei. u zdrobit iarba. 1oveşte cu aripile %n apă. .noată %n ur$a $*inilor lui. Era dulce.ntr6o după6a$iază+ %n curtea la/ărului au intrat $aşini verzi. 1a t*$ple+ i se %ncre)eşte şi 'ace valuri $ici. 6 @A 6 . 8 !e 'ru$oasă dantelă+ spune ea+ si/ur nu e din Ro$*nia. Dacă $area nu ar 'i at*t de departe+ pescăruşii ar veni %n sat. >atharina s6a urcat %n tren.Bătr*na rusoaică a recunoscut paltonul >atharinei. . #ar/inile 'ustei 'lutură. Vedea paznicii străini. Valurile sunt %ntunecate. El este sin/ur+ iar cerul stă %n loc. #*inile c*ntăre)ei arată %nspre $are. pl*ns de bucurie.n/hite un peşte. !apul i se tot %ndepărtează. Părul ei vrea să 'ie apă.n casa ei+ >atharina s6a %ncălzit. :boară 'oarte aproape de $ar/inea televizorului. . Rusoaica a nu$it6o DevuşSa. Vedea ur$ele cauciucurilor prin noroi. Nevasta lui 0indisch stă %n picioare %n 'a)a televizorului. !escăru ul Nevasta lui 0indisch deschide televizorul. >atharina stătea pe o piatră %n 'a)a barăcii. . I6a dat lapte. (n pescăruş zboară deasupra apei. !*ntărea)a se spri&ină de o balustradă+ %n spatele ei se vede $area. -ub /enunchiul c*ntăre)ei se vede dantela de la &upon.e$eile s6au urcat %n $aşinile verzi. .n supa de iarbă plutea pra' /alben. (r$ele cauciucurilor nu duceau la $ină. . I6a $uls capra. Pescăruşul este alb. V*ntul %i ridică 'usta+ lăs*nd să se vadă dantela de la &upon. !*ntă un c*ntec despre 'etele din Ro$*nia. !hipul c*ntăre)ei este $oale.etele din Ro$*nia+ c*ntă ea+ sunt dulci ca 'lorile de $ai. Departe+ %n apă. Pescăruşul se aruncă %n apă. re o 'a)ă de pescăruş+ %nchide şi deschide ochii la 'el de des ca şi /ura.n apă %noată un bărbat. !*ntărea)a z*$beşte.

(n soldat vede t*năra cucuvea din tu'iş. Nevasta lui 0indisch pune pe $asă cornule)e. Pune ar$a pe iarbă. .n /ară+ oa$enii coboară din tren. zburat %napoi la )ară. !u $*inile+ cu ochii şi cu 'run)ile+ ei sunt %n război.n $ăceşii roşii cucuveaua %şi aprinde ochii. De6a lun/ul Dunării. #ortul este Diet$ar. !*ntărea)a z*$beşte. !ucuveaua t*nără stă printre scaie)ii o'ili)i ca %ntr6un troian de zăpadă. . #i6o cu$păr sin/ură. #*ine va veni cucuveaua t*nără şi va aduce $oartea cu sine. (ndeva %n sud.n sud+ c*$pia nu are nici u$bră de copac şi e 'ierbinte. 8 <atăl tău trebuie să6)i dea bani pentru vaza aceea+ spune nevasta lui 0indisch.$alie se duce %n 'a)a televizorului. zburat acolo l*n/ă şuvoiul apei+ unde sunt solda)ii. 8 Nu eu tra/ clopotul. <rec*nd %n zbor peste s*r$a /hi$pată+ %şi doreşte o $oarte. Glon)ul zboară. De la bătăile clopotului+ cucuveaua s6a zăpăcit. -ub $asă e o tăvi)ă de tablă. rde. Pisica lin/e din ea supa scuipată. 5inele sunt %nvăluite de %nserarea cenuşie. <o)i tac. . #ucu&eaua tânără De o săptă$*nă+ cucuveaua t*nără stă %n vale.n &urul trenului se lea/ănă poru$b străin şi ne/ru. . Oa$enii o văd %n 'iecare seară c*nd se %ntorc de la oraş. Ni$ereşte. !lopotul $ă tra/e pe $ine+ spune el.n ur$a c*ntecului+ $area loveşte $alul. Oa$enii %şi str*n/ /en)ile %n bra)e. De o săptă$*nă+ trenul nu $ai şuieră.ac $anevre. #ortul este 'iul croitorului. . !*nd $inistrantul e %napoi pe pă$*nt+ e alb la 'a)ă. #i6a$ pus bani deoparte. Dacă pe dru$ se %nt*lnesc cu al)ii+ ei zic2 8 ici e ulti$ul popas.nchide /ura. #er/ pe dru$ul lor spre casă. O'i)erul urlă co$anda. Dacă nu $6aş 'i )inut bine de b*rne+ aş 'i zburat de $ult %n cer. -e ridică %n picioare. 6 @C 6 . 8 E=act aşa este rochia de dantelă a dansatoarei de pe vaza aceea.ntre ei sunt tu'e. !lopotul bate. . . -olda)ii zac %n di$inea)a cenuşie. Preotul %l tri$ite pe $inistrant %n turnul bisericii. . 8 Nu+ răspunde $alie.

Preotul spune2 8 <*năra cucuvea a stat pe $alul Dunării şi s6a /*ndit la satul nostru. 0indisch se uită la bicicleta lui. adus din sat %n curte vestea /lon)ului rătăcit. 8 cu$ e iarăşi ca %n război+ spune el. Nevasta lui 0indisch ridică spr*ncenele. 8 !ucuveaua n6are nici o vină+ spune ea. 'ost un accident. Ea s$ul/e o 'runză /albenă din $ăr. .l c*ntăreşte cu privirea pe 0indisch din creştet p*nă %n v*r'ul picioarelor. -e uită $ultă vre$e la buzunarul de la pieptul hainei+ acolo unde bate ini$a. 0indisch si$te 'ocul arz*ndu6i %n /ură. 8 <are scurtă6i $intea ta+ )ipă el. Nu6)i a&un/e nici $ăcar de la 'runte p*nă la /ură. Nevasta lui 0indisch pl*n/e şi s'ăr*$ă 'runza /albenă. 0indisch si$te cu$ %n 'runte %i apasă )eava unei puşti. 3Pl*n/e pentru ea4+ %şi spune el. 3Nu pentru $ort. ,e$eile pl*n/ %ntotdeauna nu$ai pentru ele.4 Bucătăria de &ară Paznicul de noapte doar$e pe banca din 'a)a $orii. Pălăria nea/ră %i 'ace so$nul $ătăsos şi /reu. ,runtea lui e o dun/ă palidă. 8 Iarăşi are %n cap broasca de pă$*nt+ %şi spune 0indisch şi vede pe obra&ii paznicului ti$pul %ncre$enit %n loc. Paznicul vorbeşte %n so$n. Dă din picioare. !*inele latră. Paznicul se trezeşte. -periat+ %şi scoate pălăria de pe cap. ,runtea %i este leoarcă. 8 #ă ba/ă %n $or$*nt+ spune el+ iar vocea %i este /ravă+ %ntorc*ndu6 se %napoi %n vis. Nevastă6$ea stătea /oală şi chircită pe placa de 'ăcut tăi)eii. !orpul ei nu era $ai $are dec*t al unui copil. De pe placă cur/ea un lichid /ălbui. Podeaua era udă. .n &urul $esei stăteau 'e$ei bătr*ne. Erau %$brăcate %n ne/ru. veau părul %nc*lcit. Nu se $ai pieptănaseră de $ult. 0il$a cea uscă)ivă era c*t nevastă6$ea de $ică. Binea %n $*nă o $ănuşă nea/ră. Picioarele nu %i a&un/eau p*nă la podea. -6a uitat pe 'ereastră. #ănuşa i6a căzut din $*nă. 0il$a cea uscă)ivă s6a uitat atunci sub scaun. #ănuşa nu era sub scaun. Podeaua era /oală. Podeaua era at*t de departe de picioarele ei+ %nc*t ea a izbucnit %n pl*ns. 5i6a %ntins 'a)a ei plină de riduri şi a spus că este o ruşine să laşi $or)ii să zacă %n 6 @F 6

bucătăria de vară. Eu i6a$ răspuns că nu ştia$ să 'i avut vreo bucătărie de vară. Nevastă6$ea a ridicat capul şi a z*$bit. 0il$a cea uscă)ivă s6a uitat la ea. 3Nu te deran&a4+ i6a spus nevesti6$ii. poi către $ine2 3Nu veziD Picură şi pute4. Gura paznicului ră$*ne căscată. Pe obra&i %i cur/ lacri$i. 0indisch %l apucă de u$ăr2 8 -in/ur te %nnebuneşti+ %i spune el+ iar %n buzunarul hainei clincăne cheile. 0indisch apasă cu v*r'ul panto'ului %n uşa $orii. Paznicul se uită %n pălăria lui nea/ră. 0indisch tra/e bicicleta prin 'a)a băncii. 8 Pri$esc paşaportul+ spune el. 'arda de onoare #ili)ianul stă %n curtea croitorului. 1e dă )uica o'i)erilor. 1e dă )uică şi solda)ilor care au dus sicriul %n casă. 0indisch vede epole)ii cu stele pe ei. Paznicul de noapte %şi apleacă 'a)a către 0indisch2 8 #ili)ianul se bucură că are co$panie. Pri$arul stă sub prunul /alben. <ranspiră. -e uită pe o 'oaie de h*rtie. 8 Nu poate să citească scrisul+ spune 0indisch+ pentru că pro'esoara a scris discursul. 8 #*ine seară iarăşi o să vrea doi saci de 'aină+ spune paznicul. Respira)ia %i $iroase a )uică. Preotul intră %n curte. .şi t*r*ie poalele sutanei ne/re pe pă$*nt. O'i)erii %nchid repede /ura. #ili)ianul pune sticla de )uică după copac. -icriul e de $etal. Este sudat. -trăluceşte %n curte ca o tabacheră i$ensă. Garda de onoare duce sicriul a'ară din curte %n paşi e/ali+ cu ciz$ele călc*nd %n rit$ul $arşului. #aşina are un stea/ roşu. Pălăriile ne/re ale bărba)ilor $er/ repede. Baticurile ne/re ale 'e$eilor $er/ $ai %ncet %n ur$a $aşinii. De/etele 'e$eilor rătăcesc peste nodurile ne/re ale rozariilor. Dricarul $er/e pe &os. El vorbeşte tare. Garda de onoare de pe $aşină se lea/ănă. -e )ine str*ns de puşti. -tă 6 @H 6

prea sus deasupra pă$*ntului şi prea sus deasupra sicriului. #or$*ntul bătr*nei >roner este %ncă ne/ru+ $ovila de pă$*nt nu s6a ad*ncit. 8 Pă$*ntul nu s6a aşezat pentru că nu plouă+ spune 0il$a cea uscă)ivă. Resturile de hortensii au putrezit. Poştări)a se duce l*n/ă 0indisch. 8 !e 'ru$os ar 'i+ spune ea+ dacă şi tinerii ar veni la %n$or$*ntare. De ani de zile e aşa+ c*nd $oare cineva %n sat+ tinerii nu sunt aici+ spune ea şi o lacri$ă %i cade pe $*nă. Du$inică di$inea)ă să vină $alie %n audien)ă. ,e$eia care spune ru/ăciunea %i c*ntă preotului %n ureche. ,u$ul de tă$*ie %i %n'undă /ura. !*ntă at*t de %n)epenit şi s'*nt+ %nc*t albul ochilor i se $ăreşte p*nă ce %i inundă pupilele. Poştări)a sc*nceşte. .l apucă pe 0indisch de cot2 8 5i doi saci cu 'ăină+ spune ea. !lopotul %şi bate li$ba p*nă la rană. Peste $or$inte se aude răpăitul 'ocurilor de ar$ă. Pă$*ntul cade %n bucă)i /rele peste sicriul de $etal. ,e$eia care spune ru/ăciunea se opreşte la crucea eroilor. !aută cu coada ochiului %ncotro să o ia. -e uită la 0indisch. <uşeşte. 0indisch aude cu$ se rupe scuipatul %n /*tul ei uscat de la c*ntat. 8 $alie să vină s*$bătă după6a$iază la preot+ spune ea. !a să6l caute %n re/istru certi'icatul de botez. Nevasta lui 0indisch ter$ină ru/ăciunea. ,ace doi paşi. -e duce %n 'a)a 'e$eii2 8 Nu cred că e /rabă aşa de $are cu certi'icatul de botez. 8 Ba da+ răspunde 'e$eia. #ili)ianul i6a spus preotului că paşapoartele voastre suni /ata+ se a'lă la sec)ia de paşapoarte. Nevasta lui 0indisch %şi $ototoleşte batista2 8 $alie va aduce s*$bătă o vază $are de 'lori. E 'ra/ilă. 8 Nu poate $er/e de la /ară direct la preot+ adau/ă 0indisch. ,e$eia se &oacă cu v*r'ul panto'ului %n pă$*nt. 8 tunci să $ear/ă acasă şi să vină $ai t*rziu+ răspunde ea. .ncă nu se %ntunecă devre$e. /i"anii aduc noroc 6 AI 6

Bi/ăncuşa din satul vecin stă descul)ă %n $i&locul bucătăriei+ acolo unde 'usese $asa. 8 "ai+ $ai dă6$i o rochie+ continuă ea. Nevasta lui 0indisch %ntinde $*na după ele. :ărarul ciocane cu de/etele %n $asă. Nevasta lui 0indisch %i %nchide uşile.Dulapul de bucătărie e /ol. Din $*na lui+ 0indisch ia bancnotele. :ărăreasa cu baticul albastru scoate pe uşă stin/hiile patului adunate pe o roabă. . !lă$păne la 'el ca ro)ile. :ărăreasa %ntoarce un scaun şi6l priveşte atent. Ba/ă oalele %n sacul ei ad*nc. 6 A7 6 .l pune pe $asa de pe verandă. .n 'a)a casei e o căru)ă. Bărbatul scoate televizorul din casă. #esele stau %n 'a)a casei+ %n iarbă. De spate şi6a le/at pernele vechi. . Picioarele scaunului stau l*n/ă dulap. (n zărar şi o zărăreasă stau %n 'a)a petei albe unde 'usese patul. Poştări)a %n'ăşoară perdelele %ntr6un ziar. :ărăreasa stă pe iarbă şi se uită %n ur$a căru)ei. u picioarele le/ate. 0indisch %i arată bărbatului cu pălăriu)ă televizorul+ %l deschide.şi deznoadă batista. !roitorul are o benti)ă nea/ră pe /ulerul hainei+ %n'ăşoară covorul. Bi/anii aduc noroc. -e uită la 'ri/ider. Nevasta lui 0indisch se uită la $*inile lui. Bi/ăncuşa arată %nspre ceainic. 8 1e$nul e sănătos+ spune 0indisch. trebuit să6l tai. Ecranul b*z*ie. 8 N6ai cu$ sa te %$potriveşti sor)ii+ o'tează ea. . 8 Gata+ pleacă acu$a+ %i spune ea. 0il$a cea uscă)ivă nu$ără bancnotele.)i aduc noroc. -e uită la dulap şi la $asa cu o/lindă. #obilă ca asta nu $ai /ăseşti acu$ de v*nzare. 1i$ba roşie %i at*rnă din capătul cosi)ei. !a$era e /oală. 8 Este v*ndut+ %i spune nevasta lui 0indisch. 8 5i ceainicul+ spune ea. Găinile zac cu capetele %n nisip. . !ăru)a o ia pe stradă %ncolo cu dulapul %n ea. Nevasta lui 0indisch %i dă rochia roşie a $aliei.i dă douăzeci şi cinci de lei nevestei lui 0indisch. 0il$a cea uscă)ivă le ba/ă %ntr6un coş.n seara asta vine tractoristul să6l ia. 8 !ocoşul orbise+ %i spune nevasta lui 0indisch. . 8 O/linda e spartă+ spune nevasta lui 0indisch. 8 N6a$ $ai $ult+ spune ea.

(nde e staululD 0indisch vede 'runzele /albene de pe &os. 0indisch $er/e %n ur$a lui. pasă cu v*r'ul panto'ului pe pardoseala din le$n. Nevasta lui 0indisch iese din ca$eră apăs*nd /reu pe călc*ie. -e spri&ină de pervaz. Voi locui aici. 8 tunci o să o sun pe nevastă6$ea+ spune el.nchide şi deschide 'ereastra. 6 A9 6 . Bi le 'ac cadou+ %i spune 0indisch. Ea %şi duce $*na la obraz2 8 Bi/anii aduc noroc. #orarul se duce %n curte. Nevasta lui 0indisch ciupeşte de şor). 8 E un nou $orar %n sat+ spune paznicul. 0indisch stă %n curte cu paznicul de noapte. 8 Bi6a$ spus+ doar. (n ro$*n cu o pălăriu)ă care vine dintr6o zonă cu $ori de apă. 0indisch %şi si$te t*$plele. *taulul de oi Noul $orar stă pe verandă. 8 $ zece porci şi douăzeci şi şase de oi+ spune el. 8 (şa e veche+ spune el spri&inindu6se de cadrul uşii şi uit*ndu6se %n ca$era /oală. Nevasta lui 0indisch $er/e descul)ă %n ur$a lui 0indisch. .şi apleacă 'a)a %n a'ara 'erestrei. 8 !u$ aşa+ aran&atăD %ntreabă 0indisch. -e uită la pere)ii şi tavanul holului. Vede porcii păta)i ai vecinului. 8 Ia6le+ spune ea. Pălăriu)a %i stă str*$b pe cap. N6a 'ăcut ni$ic rău pe lu$e+ răspunde croitorul. #i6a$ v*ndut $obila. ude %$puşcătura. Noul $orar se uită la uşa din hol. #ai ave$ o /ră$adă de haine vechi pentru )i/ani.$alie se uită pe 'ereastră %nspre $ăr. Paznicul a/a)ă de coşul bicicletei că$ăşi+ haine şi pantaloni. #i s6a spus că6l aran&ată casa. 8 Nu ştiu. Noul $orar se uită la pere)ii ca$erelor şi la tavan. 8 #i6ar putea 'olosi+ spune el. . 8 #6a tri$is aici pri$arul+ spune el. 1aibărul este nou. pasă pe clan)ă. -ă aducă $obilele. Bate cu de/etul %n uşă. -e uita la /ard. $alie si$te pl*nsul %n /*t. #orarul intră %n casă. Ba/ă $*na %n buzunar. #orarul se uită la $asa de pe verandă.

-ub scaun stau sandalele albe.n t*$ple+ $alie aude vocea croitorului2 3N6a 'ăcut ni$ic rău pe lu$e4. 6 . . Nevasta lui 0indisch vine cu o $ătură %n curte. 8 E 'ru$oasă $oara+ %i spune el.ru$oase $ere ai+ %i spune preotul+ iar /ura lui e u$edă.i dă la o parte $aliei două şuvi)e de pe obraz. -ub haina albastră at*rnă o cruce de ar/int. . 8 . Respira)ia %i $iroase a )uică.i apasă $*inile pe /enunchi. Paharele de sticlă stau %nşirate după $ări$e. 8 Ne$)ii nu )in oi+ spune ea. #orarul %i str*n/e $*na lui 0indisch. 8 Dezbracă6te+ %i spune el. tr. .8 N6a$ avut nici odată oi+ răspunde el. #ili)ianul %i sărută u$ărul $aliei. . #rucea de ar"int $alie stă pe podea. Paharele de )uică strălucesc. !rucea de ar/int at*rnă %ntre s*nii $aliei. #ili)ianul %şi descheie haina. . 8 -coate6)i len&eria+ %i spune el.i ridică rochia.lorile lăptoase de pe p*ntecele 'ructierelor sunt %n)epenite. Preotul %i $*n/*ie coapsa $aliei. $alie )ine %n $*nă cutiu)a cu lacri$a. 8 5opronul e bun de /ara&+ spune $orarul. Părul $aliei at*rnă %n &os pe $ar/inea patului. Nevasta lui 0indisch 'ace valuri lar/i de nisip. #*inile $ili)ianului %i apasă s*nii. JN.n li$ba ro$*nă %n ori/inal. Nasturii hainei strălucesc. 8 5ter/e6)i ru&ul+ %i spune el. . $alie si$te /ura $ili)ianului pe /*t. !rucea de ar/int cade %n 'a)a /urii lui.n col)ul ca$erei este vaza $are cu dansatoarea. 8 !e dulce eşti@+ %i spune $ili)ianul. Preotul %şi scoate sutana lui nea/ră. O să6$i 'ac rost de sc*nduri şi o să ridic un staul.K 6 A. Printre tranda'iri este aşezat un tele'on ne/ru.n 'runtea $aliei arde un cărbune %ncins. . !hipiul %i stă l*n/ă panto'. Prin uşa deschisă+ $alie vede altarul. @ Note2 . #ătura 'oşneşte prin nisip. Vasele de 'lori stau la $ar/inea ca$erei.

Po$e)ii %i sunt $oi+ iar buzele u$ede. Ia lacri$a %n $*nă. . !oapsele preotului sunt /rele. !ărbunele %ncins din 'runte i6a cuprins ochii. 8 cu$ e iar ca %n război+ continuă 0indisch. . poi %şi priveşte 'oto/ra'ia din paşaport.şi aruncă paltonul %n /ea$antan. Nasul preotului e rece. Nevasta lui 0indisch pune 'ar'uriile %n /ea$antan. !rucea de ar/int o apasă pe $alie pe u$ăr.n/eraşul $eu+ /*'*ie el. Este nea/ră şi răscolită.n ca$era /oală+ 0indisch pare 'oarte $are. -utana nea/ră at*rnă de cuiul lun/ din spatele uşii. 8 N6a$ ti$p acu$+ /e$e $ili)ianul. 8 #ai că nu6)i vine să crezi că e=istă aşa ceva+ spune ea. -pune apoi %ncet2 8 Nu poate 'ace altceva dec*t să6l %ntristeze pe oa$eni. !rucea de ar/int străluceşte %n /ea$ul 'erestrei. $alie %şi %ntoarce 'a)a către uşă. $alie si$te %n p*ntec tocurile sandalelor albe. 0indisch stă %n uşa ca$erei. $alie $ai u$ple o dată lacri$a. 0indisch lasă capul %n &os. Nevasta lui 0indisch %n/hesuie tac*$urile printre 'ar'urii. Dintre tranda'iri sună tele'onul ne/ru.n $ăr at*rnă o u$bră. . 8 Da+ la asta se pricepe+ răspunde nevasta lui 0indisch.i %ntinde $aliei /ea$antanul cel $are. 0indisch %i vede de/etul pe care şi6l scosese u$ed din părul pubian. #ili)ianul are 'runtea udă. !latină din cap2 6 A? 6 . 8 5tiu+ spune 0indisch. 8 !u apă de la '*nt*nă nu se udă chiar at*t de tare+ spune ea. Obra&ii %i sunt u$ezi. 8 . Pleci şi habar n6ai cu$ şi dacă te $ai %ntorci vreodată. 8 #6a$ saturat de ea+ nu vreau să o $ai văd+ )ipă el. . Despăr)irile sunt /rele. Rochia roşie lu$inează la capătul patului de 'ier. 0indisch %i si$te vocea ei %n cap.ncrucişează6)i picioarele pe spatele $eu+ şopteşte el. 8 . #*inile preotului sunt albe. ($bra este un $or$*nt.8 #iroşi bine+ şopteşte $ili)ianul. 1i$ba $aliei se str*n/e %n /ură.ntoarce6te+ %i spune el. 8 Eşti surdăD %ntreabă el. 8 .

-ticlăria $aliei străluceşte %n /ea$antan. 0indisch vede /ara %nvăluită %n ne/ura cenuşie a ti$pului oprit %n loc. Isus doar$e pe cruce l*n/ă uşa bisericii. -e %ndepărtează tot $ai $ult. 6 A@ 6 . Pe străzile laterale sunt oa$eni. . Pă$*ntul din h*rtoapă este %ntunecat şi 'ăr*$icios. -us+ %n cer+ %noată %n linişte o bicicletă din nori albi. Din părul $aliei se desprinde o şuvi)ă care 'lutură dinspre curtea bisericii %nspre tu'iş. 1a capătul străzilor+ poru$bul este un perete ne/ru. (n $unte /ri+ plin de dor de casă. 0indisch se t*r*ie peste pietriş. Becul arunca raze lun/i %n /ea$antane. Peste strat e o piele de sticlă. Gura ei este dură şi $ică de la noua proteză. erul din sat va 'i $ai lu$inos dec*t pielea lui despuiată. 0indisch se uită %n razele %n)epătoare ale lă$pii. Pietrele po$e)ilor ei sunt %ncon&urate de %ntuneric. $alie cară după ea /ea$antanul cu sticla /rea.n ea e cutia cu lacri$a. Vorbeşte tare.n /ard sc*r)*ie o bicicletă de le$n. !*nd se va trezi+ va 'i bătr*n. 8 !ine ştie ce se va ale/e de noi+ o'tează nevasta lui 0indisch. !ărul făcut permanent . . !apul ei se $işcă prea repede. . &un/e p*nă la călc*ie. -atul e $ic. . !heia e la poştări)ă acasă. -e prăbuşeşte.n &urul norilor albi sunt nori de ploaie. Plopul stă ca o $ătură %n'iptă %n cer. $alie şi nevasta lui 0indisch %nchid ba/a&ele. !apul ei este prea $ic. Părul scurt e acu$ 'ăcut per$anent. 1a poştă stă acu$ at*rnată le/ătura de chei. Petele albe de pe pere)ii ca$erei cresc. Nevasta lui 0indisch şi6a tuns părul. 0indisch ba/ă %n buzunarul hainei paşapoartele. 0indisch cară două /ea$antane $ari+ iar nevasta lui 0indisch cară alte două /ea$antane $ari. Podeaua este rece. Ei sunt departe. <ra/e călătorii de $*ini. 5uvi)a se %ntoarce %napoi după ureche. Gri şi /oi+ ca o băltoacă. <i$pul oprit %n loc %n/hite /ea$antanele.8 Nu6i un pas uşor de 'ăcut+ spune el.n cealaltă $*nă+ $alie duce vaza $are cu dansatoarea. !heia aceea deschide broasca. Deschide salteaua pentru audien)e. De u$ăr %i sp*nzură poşeta.n &urul băltoacei e un $unte liniştit. Peste şine e un strat de lapte.

Eu+ de c*nd nu $ai a$ coada aceea lun/ă+ nu $ai ştiu cu$ să6$i )in capul. . <abloul se lea/ănă. Nevasta lui 0indisch %şi spri&ină bărbia %n $*nă. #*neca hainei %l )ine.n avion o să $i se 'acă rău+ spune 0indisch. $alie )ine pe /enunchi vaza cea $are cu dansatoarea. Nevasta lui 0indisch $işcă un bra). Nevasta lui 0indisch se ridică %n picioare. 8 Ea poate să doar$ă+ spune nevasta lui 0indisch. /ăsit şine libere printre trenurile străine. Nevasta lui 0indisch şter/e cu o batistă pra'ul de pe banchetă. 8 . !apul $aliei at*rnă pe u$ăr. <renul trosneşte peste podul de 'ier. Ochii %i alunecă %n so$n. #*inile %i tre$ură. . #er/e şi el laolaltă cu ceilal)i. Deasupra rochiei verzi sp*nzură de lăn)işor crucea de aur. 5tiu asta din război. Proteza ei nouă clă$păne. 8 De c*nd cucuveaua l6a luat pe 'iul croitorului+ o$ul nu $ai poate /*ndi+ spune 0indisch. Doar$e. Ochii ei privesc 'i= şi si/uri pe ei. Ea vede /ara. !ase $ici se ridică printre /rădini năpădite de ierburi. !ostu$ul lui 0indisch e prea str*$t. Rochia ei nouă cu /ulerul brodat %n alb lu$inează verde ca apa. Pe şinele %nc*lcite vede cu$ stau trenuri din străinătate.n 'a)a lui zace 'ier vechi. !apul %i e /reu. <renul abia %naintează+ pentru că şinele se zăpăcesc+ pentru că %ncepe oraşul. 8 !roitorul )i l6a ca$ /reşit+ spune nevasta lui 0indisch. !rucea se lea/ănă %n lăn)işor. Ele zboară %n stoluri dezordonate. !aută păduri %n vale+ acolo unde nu sunt dec*t s$ocuri de iarbă+ nisip şi apă. <rec*nd peste r*u+ $area din tablou se lea/ănă %n co$parti$ent. Nevasta lui 0indisch r*de. Prin /ea$+ 0indisch vede p*nă %n depărtare nu$ai tu'işuri ru/inii.n ti$pul $ersului+ 0indisch si$te cu$ capul i se u$ple %ncet6%ncet cu nisip. 0indisch ur$ăreşte cu privirea bătăile din aripi ale păsărilor. Părul %i acoperă obrazul. pa e liniştită. 0indisch ur$ăreşte %ncren/ătura de şine. stricat bunătate de sto'a.n r*u e pu)ină apă şi $ult nisip. . <renul $ăreşte viteza.-cara trenului e %naltă+ 0indisch %şi ridică panto'ii din stratul de lapte. Picioarele %i tresar şi sunt treze. !rucea este năpădită de verde. 6 AA 6 . Pe peretele co$parti$entului se a'lă o 'oto/ra'ie cu #area Nea/ră. 0indisch %şi lipeşte 'a)a de 'ereastră.

O căru)ă trece pe l*n/ă $aşină. V*ntul %i aduce nevestei lui 0indisch o pată de u$bră pe bărbie. Pe capota din 'a)ă zac $uşte $oarte. Nevasta lui 0indisch se uită la zărăreasă cu batic albastru care stă l*n/ă bicicleta lui 0indisch. Ea spune asta+ de parca acoperişurile %ncovoiate ar 'i prundiş roşu sub panto'ii ei.Pe sub părul 'ăcut per$anent+ %n capul ei+ nevasta lui 0indisch şi6a şi aran&at lu$ea ei nouă+ %nspre care %şi cară /ea$antanele /rele.n h*rtoapă+ 0indisch si$te cu$ %l tra/ crăpăturile sub panto'. Paznicul de noapte vine %nspre 0indisch. 8 $ o nevastă acu$+ spune paznicul. 0indisch şi nevasta lui 0indisch $er/ %$preună+ ca şi cu$ ar 'i str*nşi %ntr6un balot de sto'a. "*rtia albastru6deschis străluceşte. Po$e)ii %i sunt ca de piatră. Nevasta lui are pulpele pline de varice. . Nevasta lui 0indisch poartă pata de u$bră l*n/ă /uler ca pe o ini$ă $oartă. 6 AC 6 . El are un costu$ /ri. . Ea are tot un costu$ /ri+ din acelaşi $aterial. Nevasta lui 0indisch se uită la acoperişurile %ncovoiate şi roşii.n spate+ pe capota portba/a&ului+ scrie Diesel. !ăru)a e de pra'. 1asă %n ur$ă c*teva riduri pe bărbia ei. !aii sunt slabi de li se văd oasele. <rotuarul este crăpat. Nevasta lui 0indisch poartă panto'i ne/ri cu tocuri %nalte. . Nevasta lui 0indisch %i dă o ciocolată Ritter -port. (n copac %şi apleacă u$bra peste 'a)a ei. Pata de u$bră cade pe sacoul de la costu$. Băl)ile au %n/hi)it apa. Poştări)a stă l*n/ă /ardul viu. ($bra se retra/e %n copac. Pe parbriz e un /ăina). Pe $aşină străluceşte un cerc ar/intiu. 0indisch %i vede că$aşa şi haina. Poşeta ei de lac e ruptă %ntr6o parte. Este zărăreasă %n staulele din vale. Buzele ei sunt ca cenuşa rece. . 0indisch %ncuie portiera $aşinii.n cerc sunt trei linii răs'irate ca trei de/ete. -oarele %şi a)ine 'lacăra peste crucea ei. De sub pălăria lui $ică i se i)esc urechile $ari. !rucea ei de aur străluceşte. O prinde soarele. Poştări)a %şi %ntinde obra&ii pentru pupat. 8 De parcă n6a$ 'i locuit nici odată aici+ spune ea. Nevasta lui 0indisch %şi $işcă pietrele din po$e)i.şi ridică pălăria lui nea/ră. !ăru)aşul e străin. 8 Dacă va vrea Du$nezeu+ ne %ntoarce$ la vară %n vizită+ spune ea. Ea %ntoarce capul. Poştări)a pune de/etele pe $ar/inea aurie.

Obra&ii croitorului sunt palizi. Paznicul de noapte %şi apropie /ura de urechea lui 0indisch. 8 E o cucuvea t*năra %n sat+ spune el.runzele %noată %n ea. #ăn*ncă un $ăr şi aşteaptă. 0indisch vede d*rele de $urdărie de pe că$aşă. El tra/e după sine vechea bicicletă a lui 0indisch. Pe obraz %i sp*nzură 6 AF 6 .n ti$p ce $er/e+ se uită la v*r'urile panto'ilor.n 'a)a $onu$entului eroilor+ croitorul %şi scoate pălăria. Baticul ei albastru e o pată de apă. Dar 0il$a cea uscă)ivă e deşteaptă. 0indisch %şi %$preunează $*inile a ru/ăciune. -e duce l*n/ă 0il$a cea uscă)ivă+ %n dreptul uşii de la biserică. . Ea a cu$părat patul nostru.8 O ştiu+ spune nevasta lui 0indisch.e$eia care spunea ru/ăciuni trece $olco$ prin uşa bisericii. 'u/ărit cucuveaua. Purtată de aerul %ntunecat+ or/a %i zu$zăie lui 0indisch %n păr.luturele de varză %n intră %n cap+ trec*nd %n zbor prin t*$pla ei. 0il$a cea uscă)ivă 'lutură o batistă. . Paznicul se uita %nspre cr*ş$a de vizavi. !roitorul lasă capul %n &os. -unt ca o perdea trasă sub ochii lui. 0indisch $er/e alături de nevasta lui pe coridorul /ol dintre bănci. -e uită %nspre cr*ş$a de peste dru$. . . 8 Ră$*n aici+ spune el. . Pe l*n/ă 'runtea croitorului zboară un 'luture de varză. !ercul ar/intiu al $aşinii %i zăn/ăne %n buzunarul de la haină. 8 #ă duc+ spune el. :ărăreasa $er/e descul)ă prin iarbă pe l*n/ă bicicletă. 0indisch stă a/ă)at de crucea de aur a nevestei lui. !lopotul bisericii bate. 1a /*tul paznicului de noapte+ o venă pulsează+ de parcă ar lovi ti$pul oprit %n loc. . Nevasta lui 0indisch stă %n uşa bisericii. Ea are %n $*nă cartea -'*ntului nton. 8 tunci nu $ai e$i/rezi+ nuD %ntreabă 0indisch. :ărăreasa se uită peste stradă+ %nspre curtea bisericii. Paznicul de noapte se %ndepărtează printre copaci. . 8 #ă aşteaptă nevastă6$ea+ spune paznicul şi arată vizavi+ %nspre cr*ş$ă. <ocurile ei )ăcăne pe piatră.luturele de varză )*şneşte iarăşi+ alb şi ne$ototolit+ din cea'a croitorului. 0il$a cea uscă)ivă s6a %$bolnăvit de&a din cauza ei+ continuă el cu un z*$bet.luturele de varza zboară prin obra&ii croitorului. -e pricepe. Paznicul de noapte %şi $ototoleşte pălăria.

o lacri$ă de sticlă. Ochii 0il$ei celei uscă)ive %l ur$ăresc pe 0indisch. -e duc la %$părtăşanie 'ără să se 'i spovedit. 0il$a cea uscă)ivă clatină din cap. 6 AH 6 . 8 re un costu$ de 0ehr$acht pe el+ %i spune ea croitorului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful