Febra

Serge Brussolo

l Nava vibra încetişor, înfigîndu-şi vîrful carbonizat în noaptea spaţiului. Trepidaţia alerga prin scheletul obosit, contorsiona conductele, făcea să fluiere niturile slăbite, să gea ă tablele fusela!ului. "ntinsă în cuşeta sa, #iza asculta plînsetul etalic ce urca din bătrîna carcasă ase eni unei elodii de odate ce nu ai poate fi auzită decît cu un senti ent de elancolie. $na din acele arii la odă ce va păstra etern gustul nosti şi siropos al a intirilor din tinereţe. #a e%terior, în întunericul cos osului, pe latura stîngă a navei greoaie şi butucănoase se lăfăia scoro!ită obişnuita şi stupida e ble ă a universităţii. #iza se si ţea totuşi ulţu itor în ăruntaiele labirintului de sasuri şi că ăruţe, ba, s-ar putea spune, chiar în largul ei... ca într-o haină fa iliară sau în fotoliul preferat adîncit de îndelungate ore de lectură... &ra o navă de odată. $n vechi transportor de trupe, cu carburant lichid, care făcuse co pania de la 'hanTaar, refor at datorită peri ării orale... (u ani în ur ă fusese scos la licitaţie, iar universitatea fanghiană din Santa-(atala îl achiziţionase aproape pe gratis. )rept ur are, nava a!unsese să ocupe par*iringul zonei co erciale a facultăţii de ştiinţe, transfor îndu-l în teren de zbor. Nenu ăraţi studenţi visaseră lîngă cele cîteva ii de tone înnegrite de razele cos ice şi de reintrările brutale în at osferă. + ulţi e de băieţi şi fete, studenţi în pri ul an de biologie, profitaseră de negli!enţa paznicilor pentru a face dragoste, într-o seară de vară, în picioare, spri!iniţi de una din aripioarele derivei, cu spatele zgîriat de buloanele fuzela!ului. #iza, ase eni altora, o fată cu plete lungi, blonde, cu trup subţire, cu sîni tari, obraznici, de adolescentă, scăpase ocheade languroase spre carapacele de ţestoasă ale cabinetelor de observaţie, spre turlele de oţel albăstrui arcate de fantele hublourilor, adevărate coifuri de cavaleri teutoni. "şi pierduse virginitatea ase eni altora, cu rinichii lipiţi de un rezervor de *erosen, fusta ridicată pînă la i!loc, pupilele fi%ate pe antenele radar ale postului de pilota! şi intea plină de i agini spaţiale. ...,ar acu , cinci ani ai tîrziu, se afla aici, cuibărită în ini a aşinii, cu corpul îndurerat de acceleraţiile succesive pe care le suportase la traversarea at osferei fanghiene. Se nu ea #iza -ngsthron, era doctor în zoologie şi avea douăzeci şi nouă de ani. Nu ştia de ce, pe neaşteptate, decanul facultăţii o înscrisese pe lista personalului autorizat la zbor, s ulgîndo sălii de curs pentru a o vîrî în salopeta cenuşie a cercetătorilor naviganţi. , se dăduse vag de înţeles că nava ur a să întreprindă, sub acoperirea unei e%plorări geologice, o isiune de cea ai are i portanţă şi că era nevoie de aportul ei. Nu încercase să afle ai ult. -utoritatea ad inistrativă îi provoca o tea ă difuză şi întotdeauna preferase să se arate docilă. .înă în prezent n-avusese de ce să regrete. -ştepta, culcată în penu bra cabinei cu pereţi blindaţi, ca cineva să binevoiască a-i dezvălui rolul ce-i era destinat. .entru o ent era perple%ă. Santa-(atala nu ai era de ultă vre e o universitate de arcă. -lte şcoli ai co petitive răzbiseră pe piaţa creierelor, anunţînd sfîrşitul vechilor reţele de for are intelectuală. )upă ce cunoscuse gloria şi bogăţia, Santa-(atala îşi dor ea azi so nul prăfuit al universităţilor de provincie. Nu, nu ştia spre ce ţel obscur o purta nava uzată, iar această ignoranţă îi u plea pieptul cu o nelinişte surdă... )eodată o bătaie puternică în uşa celulei o s ulse din visare. Tresări şi se aşeză pe arginea cusetei cu sto acul crispat. ,nde%ul necunoscutului bătu iar, cu nerăbdare, în panoul etalic. #iza se ridică şi deschise uşa de tablă. $n tînăr cu capul ras aştepta pe culoar. + salută regle entar, apoi enunţă onoton/ 0 (o andantul 1unia vă aşteaptă în sala de proiecţie. Trebuie să vă însoţesc.

2

2

.ărea o cocoaşă verde pe întinderea albă şi decolorată a deşertului. $n unte ovoid, fără asperităţi, acoperit de o iarbă abundentă şi grasă. $n soi de 3căpăţînă de zahăr3 ce atingea o ie de etri înălţi e, pe care vîntul o zbîrlea cu un pieptene invizibil, nebun. 4re ătînd, #iza îşi trecu îna prin păr. $nghiile retezate scurt scîrţîiră neplăcut la contactul cu tunsoarea în perie ce-i dezvelea ceafa, ca pentru a o e%pune ai bine tăişului unei ghilotine i aginare. "n argoul piloţilor, o astfel de coafură era nu ită 3conda nat la oarte3. .ielea capului se distingea cu claritate sub frizura ane ică, cu aspect de licheni, accentuînd paloarea obrazului cu po eţi proe inenţi, asiatici, şi fruntea înaltă, bo bată, arcată de pri ele riduri fine caracteristice celui de-al treilea deceniu de viaţă... +a enii alergau pe gîl a verde, scurgîndu-se în ciorchini pe pante. "ntreaga populaţie a untelui părăsea înălţi ile pentru a se răspîndi în cî pie, băltoacă vier uitoare, infor ă, zguduită de spas ele unui e%od de neînţeles. #iza i!i ochii, atentă la diferitele faze ale feno enului... )eodată, untele începu să tre ure, să se clatine, să se balanseze de la stînga la dreapta, ca şi cu ar fi încercat să se s ulgă din rădăcini pentru a porni în ur ărirea fugarilor5 )e !ur-î pre!ur, nisipul clocotea agitat de vîrte!uri furioase. "n sfîrşit, apăru o labă5 $n e bru anterior scurt şi gros, ase ănător cu cel al unei ţestoase şi la fel de solzos. 6înd pe rînd, fră întînd cî pia, sfărî înd rocile şi crustele de sare, răsăriră alte labe. (apul se ivi ulti ul/ o sferă for ată diutr-un a alga de plăci osoase şi coarne, pe care gura şi ochii ră îneau total invizibili... "ndărătul #izei, 1unia, o fe eie asivă, co andantul navei, stinse proiectorul. &cranul redeveni alb. 0 -şa-i că n-ai ai văzut o chestie ca asta7 0 hîrîi 1unia cu o voce asprită de tutun. #i se spune 3ani aleunţi3. Se îngroapă pentru a hiberna lăsîndu-şi afară doar spatele. .ot ră îne o ie de ani aşa, înainte de a ieşi la suprafaţă. 0 )ar iarba7 8 întrebă #iza uluită. ,nterlocutoarea izbucni în rîs. 0 .ăr, icuţo5 .ăr5 $r ă un o ent de linişte. (a şi restul navei, inuscula sală de proiecţie trăznea a ozon. )o nea o căldură de cuptor ce făcea insuportabil contactul cu î brăcă intea, iar 1unia, prea puţin gri!ulie cu respectarea sacrosantei etichete ilitare, utiliza ca unic echipa ent o vestă de piele *a*i, pătată de sudoare, şi un slip de nailon alb, cu o transparenţă fără dubiu. Stîn!enită de at osfera de o inti itate lipicioasă, #iza ţinea ochii fi%aţi obsesiv pe dreptunghiul gol al ecranului. "şi păstrase co binezonul din pînză cenuşie de la începutul zborului, evitînd orice rela%are, luptînd chiar şi î potriva tentaţiei de a-şi deschide fer oarul pînă la buric. Trebui deci să facă un efort deosebit pentru a-şi obiliza coardele vocale/ 0 )e cînd e fil ul7 9ocea ieşise sugru ată. 0 )e apro%i ativ o sută de ani. - fost făcut pe o planetă nu ită -l oha. -ni alele- unţi for au adevărate tur e. (ronicile pretind că populau deşertul, hibernînd o duzină de secole şi nu se trezeau decît pentru a uri. -zi rasa li s-a stins, iar -l olia a fost distrusă. -ni alele astea au devenit it. :ai vrei să ştii ceva7 #iza înclină capul în se n de aprobare. &cranul fu din nou invadat de un nor de for e işcătoare/ o hoardă de coline vii se deplasau pe întinderea unei c; pii, adevărat< lanţ de unţi în ers< tur e de oa eni inusculi fugeau din calea avansării lente a titanicului zid, abandonînd sate şi oraşe... + altă secvenţă detalia distrugerea unui oraş fortificat. -ni alul şar!a, ţinînd capul plecat, fără ură, cu o dega!are so na bulică ce contrasta în od straniu cu spectacolul de -pocalips ce se năştea de sub paşii săi. , obile, onu ente, întărituri suco bau la inării pîntecului enor . (reneluri, do uri, turnuri ter inau în aceeaşi ag ă de pietriş ăcinat. )ar ani alul orb îşi continua dru ul, lăsînd în ur a sa un sia! de ruine... 4il ul avu o sincopă< acu un grup de călăreţi încerca să blocheze înaintarea ani alului, un tun ic, fără recul, era pus cu febrilitate în poziţie de tragere. #iza îşi rodea unghia degetului are. #ipsite de sunet, i aginile aveau ceva ireal. 9ăzu ar a săltînd pe loc, obuzul ridicîndu-se în văzduh, coborînd şi lovind cocoaşa pahider ului. Blana se ăna atît de ult cu iarba încît avu i presia că proiectilul străpunsese creasta unui unte. Totuşi, aproape i ediat, sîngele ţîsni din punctul de i pact, greu, gros< pîraie staco!ii se rostogoleau pe laturile 8 versanţii 8 bestiei pentru a păta bolovanii albi ai dărî ăturilor... )îre lipicioase apărură în părul des... #iza si ţi pe ceafă o pal ă u edă. 0 (hiar dacă erau lovite de obuze burduşite cu cianură, le trebuia ai ult de o săptă înă pentru a uri, şopti vocea aspră a co andantului. Nu se ştie ai ni ic despre anato ia lor/ i ediat ce-şi dădeau duhul, corpul li se desco punea cu o viteză fulgerătoare. -rhivele conţin doar sche e fanteziste, care aduc ai degrabă cu desene edievale decît cu schiţe ştiinţifice. Suficient însă pentru ca fiziologia lor să ră înă o enig ă profundă... #iza clătină capul în tăcere. (ăldura grăsanei i se trans itea în ceafă, i se răspîndea în u eri, îi invada pieptul ase eni unui val de febră. -r fi vrut să se scuture, să se debaraseze de îna u edă şi arzătoare ce i se lipise

=

de ceafă ca o oluscă urzicantă. )ar nu îndrăznea. + picătură de sudoare se rostogoli pe coa a nasului fin, cu transparenţe de porţelan. 0 Bîntuie şi unele legende, continuă şefa cu o voce din ce în ce ai ruginită. Se spune că la originea acestor ani ale s-ar fi aflat adevărate planete vii ce pluteau în spaţiu, cu capul şi labele retractate, eli inînd prin gurile lor o at osferă artificială... $nele relatau chiar că 3ani ale-luni3, de... balene cos ice5 >vonurile au atras atenţia inisterului cercetării. 6eacţie nor ală. , aginează-ţi un ani al capabil să părăsească solul şi să efectueze o traversare a spaţiului galactic fără să-i pese de vid, de variaţiile uriaşe de te peratură, de radiaţiile ortale, de... + carcasă de ii de tone traversînd spaţiul de la o planetă la alta la fel de uşor ca un stol de rîndunici ce trec area pentru a ierna în -frica5 -sta presupune o organizare fiziologică de o incredibilă rezistenţă... #iza înghiţi în sec< întrebarea pe care dorea s-o pună i se lipea de li ba uscată. &zită, şi un o ent se gîndi să renunţe/ 0 9reţi să spuneţi că ani alele astea sînt un fel de nave cos ice vii7 )e rachete din carne şi oase7 0 -sta-i, icuţo5 &%act5 (hiar dacă pare o tî penie, asta sînt/ nave cu fusela! din piele5 Nave cu ţevărie din organe şi uşchi care-şi e%trag co bustibilul dintr-un sto ac5 "ţi i aginezi7 4ără canalizări, fire electrice, otoare, ci pur şi si plu vene şi nervi... $n corp suficient de puternic pentru a sfida orice capcană spaţială, pentru a scăpa de greutate, de cî puri de atracţie, şi care-şi obţine toată energia doar din propriul etabolis 5 0 , posibil5 0 -şa s-a şi crezut la început, dar ulterior s-au înregistrat unele ciudăţenii/ schelete gigantice eşuate pe planete care n-aveau cu să le dea naştere, ecouri neobişnuite înregistrate de sonde spaţiale... eteori capabili să-şi odifice singuri traiectoria şi chiar să facă stînga- pre!ur5 .e scurt, un a alga de indicii ărunte dar iritante. -u ur at adevărate bătălii teoretice în laboratoarele (onfederaţiei, s-a vorbit chiar de 3 onstrul #och Ness al spaţiului35 -poi :inisterul -părării a pus laba pe dosar... şi totul a devenit ult ai serios. #iza tresări. 0 -r ata7 )e ce7 'răsana ridică din u eri. 0 ,a gîndeste un pic, bleago5 (e s-ar întî pla dacă s-ar reuşi descoperirea secretelor etabolis ului unui astfel de ani al ?ad iţ;nd bineînţeles, că e%istă@7 (are ar fi aplicaţiile tehnice7 0 S-ar... s-ar putea face ceva în 3beneficiul3 oa enilor... cînd zic 3oa eni3 ă gîndesc în pri ul rînd la ilitari. 'reşesc cu va7 0 )eloc. )aca se va reuşi cunoaşterea ecanis elor fiziologice ale ani alelor- utanţi se va putea i agina o avalanşă de utaţii posibile... 0 (u ar fi cos onauţi fără scafandri spaţiali7 — re arcă #iza. ,ndivizi capabili să se s ulgă oricărei forţe de atracţie gravitaţională doar prin propria lor forţă usculară7 4iinţe ce şi-ar secreta singure o%igenul7 0 ,ată deci5 + revoluţie totală5 + ul debarasat definitiv de suportul ecanic5 + ul liber şi nud, capabil să se işte în spaţiu ca peştele în apă. )evenise lirică. #iza nu se putu abţine să nu o doboare în plin zbor/ 0 &ste i posibil. .ură utopie. + hi eră... :îna de pe ceafa ei se crispă. Senzaţia de durere se accentuă. 0 )ecizia a fost luată sus, foarte sus. (eea ce tu nu eşti 3utopie3 pare să-i intereseze în od deosebit pe conducătorii noştri. 0 )ar pentru a construi pînă şi cea ai ică ipoteză ar trebui... 0 )a75 8 ur ură co andantul pe un ton dulce dar a eninţător. #iza bîigui/ 0 -r trebui... să se dispună de... de un subiect de e%perienţă... :îna 1uniei îi părăsi ceafa/ ruperea neaşteptată a contactului o îngrozi pe tînără precu anunţul unei i inente pedepse. + secundă se află în pragul panicii. 0 -i un loc rezervat în sala de infor are, spuse ofiţerul, studiază istoricul ani alelor- unţi. Ne vede ai tîrziu... $şa dinspre culoar şuieră. #iza luă brusc poziţia pentru salutul regle entar, dar constată că era de!a singură... (olindă cîtva ti p prin ăruntaiele şerpuitoare şi obscure ale culoarelor fără să întîlnească pe ni eni. .e alocuri, din reţeaua de canalizare ce tapisa pereţii ţîşneau gaze sau scurte !erbe de scîntei. :a!oritatea becurilor, oarte în cuştile lor de sîr ă, lăsau coridoarele cufundate în întuneric. (u dinţii strînşi şi pielea zbîrcită de fanto ele terorilor copilăriei, #iza continuă să înainteze. "ntr-un tirziu, descoperi sala de infor are. Se zăvori repede, scoţînd un oftat de uşurare. Se afla într-un fel de dulap etalic, total inconfortabil, echipat cu un ecran video şi o pereche de căşti de odate. - fost nevoită să tasteze trei coduri nu erice înainte ca aparatul să accepte

A

furnizarea infor aţiilor. Nu e%ista nici o altă odalitate de identificare fonică digitală. (a pretutindeni pe navă, nu puteai scăpa de supărătoarea i presie că anipulezi piese de uzeu. +rdinatorul nu-i relevă ni ic deosebit. .rin faţa ochilor i se perindară cîteva fotografii îngălbenite şi un frag ent de fil ce prezenta deriva lentă, prin deşert, a unuia din neobişnuitele ani ale. )ocu entaţia grafică a dosarului era constituită dintr-un teanc de sche e. 6ătăcit printre ele, se afla desenul unei secţiuni din creatură aşa cu şi-o i aginau savanţii epocii respective în ur a observaţiilor scurte şi rare. 6econstituirea, rezultată din studii şi schiţe e%ecutate în grabă cînd ani alul, sub acţiunea procesului accelerat de desco punere, îşi pierdea rapid for a şi structura, lăsa zone de incertitudine. .e ăsură ce te depărtai de epider ă şi te apropiai de centru, i precizia ipotezelor invada planşele anato ice luînd for a unor pete albe flancate de se ne de întrebare. "n faţa desenelor neter inate erai tentat să crezi că pahider ul, datorită lipsei de ăruntaie localizabile sau de organe distincte, era for at doar dintr-un înveliş gol, ase eni unor onstruoase puşculiţe cu pereţi sparţi... Se ter ină şi ulti a bobină. #iza era perple%ă. , aginile din arhivă, de odate, confuze, nu aduceau ni ic nou. 9eneau dinalte ti puri, din altă epocă, redeşteptînd o lu e azi oartă/ -l oha. + planetă artificială, ulti a pusă în serviciu, ale cărei buloane erau acu î prăştiate în cele patru colturi ale universului. -ni alele- unţi nu supravieţuiseră cataclis ului final. -se eni licornelor, lui Beti sau hidrei cu şapte capete, ele î bogăţeau panoplia iturilor şi vră!ilor. Tastă codul de ieşire. &cranul se stinse clipind albastru, iar uşa se deschise. "n o entul cînd trecea pragul, tînăra se ciocni de corpul asiv al 1uniei, care aştepta lîngă intrare. "n obscuritatea culoarului, silueta grăsanei avea o densitate a eninţătoare, o asivitate neliniştitoare. 0 -i văzut7 8 întrebă aceasta fără să se clintească. #iza clătină capul. 0 )a... Ci nu înţeleg. -ni alele acestea sînt oarte şi niciodată nu s-a aflat ni ic despre fiziologia lor.... .entru continuarea cercetărilor este absolut necesar un e%e plar perfect conservat< de e%e plu, un cadavru prins în gheaţă. 0 - ceva ult ai bun, rîn!i 1unia, a un ani al în stare de hibernare, viu, ce pluteşte în spaţiu de un ti p nedeter inat şi la care procesele vitale se desfăşoară în cea ai deplină ar onie. #iza făcu ochi ari, clipind des/ 0 $n ani al- unte7 0 Di-a zis/ ai ult chiar5 (ele care hibernau pe -l oha sînt si pli şoricei pe lîngă ăsta5 -ni alul are di ensiuni colosale, este la fel de are ca un planetoid. )acă vrei, e chiar o planetă vie. 0 Sînteţi sigură7 1unia plescăi iritată. 0 -scultă, şopti i!indu-şi ochii, nu-s aici să te ador cu bas e. -cu trei ani, o e%pediţie geologică era cît pe-aici să se 3strivească3 de un ani al ce deriva prin cos os. + creatură făcută ghe ce-şi secreta propria at osferă şi propria atracţie gravitaţională5 N-au îndrăznit s-o aboreze şi, de frică să nu fie ta%aţi drept nebuni sau istificatori, o dată reveniţi pe Terra şi-au ţinut gura... - trecut ai bine de un an pînă cînd infor aţia a eşuat pe biroul decanului universităţii Santa-(atala. -r fi putut azvîrli dosarul sau l-ar fi putut clasa, în cel ai bun caz, la secţiunea datelor fanteziste, dar a decis să ridice ănuşa şi să încerce o uriaşă lovitură de po*er. Ci-a avu dreptate5 Ctii la fel de bine ca şi ine că universitatea noastră nu ai străluceşte de ult. "n ochii statului a devenit cercetători neproductivi, capete găunoase care n-aduc nici un beneficiu şi devine tot ai clar că, într-o bună zi, ni se vor tăia creditele. )oar un contract cu statul, cu ar ata, ar ai putea să ne pună pe picioare, iar contractul ăsta nu ai ani alul poate să ni-l ai obţină... &ste suficient să-i află isterele, să şti prin ce proces un organis viu poate rezista frigului de enţial din vidul interstelar şi să supravieţuiască fără protecţie, secretînd un halou vital şi un cî p agnetic... Dia ai e%plicat. Trebuie să şti totul despre aceste... glande de o%igen, despre acest schelet care dega!ă o astfel de atracţie. .e scurt, trebuie să rezolvă enig a creaturii< o cer onoarea şi supravieţuirea noastră. )in fericire, ni eni altcineva nu l-a ai localizat. &ste adevărat că ani alul se deplasează în spatele unui cî p de eteoriţi care-l ecranează şi bruiază cele ai bune sonde. )ar de un an, o echipă, de trei sute de cercetători, pregătită în cel ai are secret, a fost depusă pe trupul creaturii. Toţi aparţin universităţii Santa-(atala. "i conduce profesorul :i*ofs*B, specialist în chestii d-astea igratoare. 0 Ci s-a obţinut vreun rezultat7 0 Nu ştiu. Nu întreţine nici o radiolegătură cu ani alul. -ceasta din două otive/ pri ul, nu riscă interceptarea de către o antenă adversă< al doilea, se pare că undele nu reuşesc să străpungă cî pul agnetic e is de ani al. 0 Nici o legătură7 8 e%cla ă #iza îngrozită. 0 Nu, nici una. .rietenii noştri au acceptat riscul acestei 3izolări3. Se află pe ani al precu nişte naufragiaţi, fără ăcar o sticlă la dispoziţie, şi asta de douăsprezece luni.

E

precu toţi hibernanţii. va trebui să aştepţi o altă isiune alibi şi ştii bine că ne ca lipsesc creditele pentru astfel de e%pediţii. -re o autono ie de cinci ani. &ra peste cinci sute în a fiteatrul lui5 0 N-are i portanţă.entru recuperare vo folosi tot o etodă artizanală/ un elicopter. -plecată deasupra dreptunghiului are. nu te tri ite acolo ca să-ţi depeni a intirile de studenţie.nclusiv ali ente/ suficiente tablete nutritiv-hidratante pentru trei ani. se bîlbîi. uneori greu de abordat. Nu dori să trezi în nici un fel atenţia învîrtindu-ne prea des prin această văgăună. &chipa :i*ofs*B a fost paraşutată cu un echipa ent i portant... ur ura dupa un inut..rofită ai bine de noaptea ce vine ca să te pregăteşti. luat în od special din uzeul aerului din Santa-(atala. cu capul cuibărit între labele anterioare 8 braţe7 0 îndoite. -legerea ta pentru isiune a fost deter inată şi de faptul că ai ur at un antrena ent în ti pul pregătirii ilitare. "şi repetă ecanic/ 3douăsprezece ore3. 0 -ţi fi putut cere spri!in. "ţi va trebui ultă diplo aţie. super-profesorul tri is să adune ciornele savanţilor5 #iza făcu trei paşi la întî plare. #a sfirşitul perioadei vei fi preluată de o navetă auto ată. ca pentru a se convinge de realitatea faptului. . "ntre cele două treceri vor fi disponibile ceva ai ult de trei săptă îni. .niţial da. pentru a le sti ula zelul. #iza încerca să-şi facă o idee ai clară asupra hibernantului. deşi ai săracă în o%igen. iar scheletul şi oasele sînt vag u anoide. a văzut în dosarul tău că i-ai ur at cursurile un tri estru întreg. aşa că vei şti să-l anevrezi. aprobă 1unia. :ergi la infir erie şi ad inistrează-ţi o doză de anti-oboseală. te iau la întoarcere. ce corespunde necesităţilor actuale. aş vrea să văd fotografiile. preciza 1unia. naveta va pleca fără tine şi nu va ai reveni decît după ultă vre e. dar acu în !urul ei gravitează o centură de proiectoare asigurînd un fel de .. "n plus. "n plus. &chipa entul tău va fi destul de redus şi ca să n-ai dificultăţi pentru a a!unge la ca pa entul de bază. Nici o puşcă... sînt în seiful din ca era ea. Te vor pri i probabil cu răceală< în definitiv. + aterizare ar fi periculoasă. 0 &ste o fotografie în înfraroşu. deci nici o proble ă din acest punct de vedere. a eţită de tot ceea ce aflase.-cu este o entul stabilit pentru culegerea pri elor rapoarte. "n schi b. )acă n-ai reuşit să-ţi ter ini treaba.... &ste un individ lunecos. n-ai de ce te te e/ ani alul doar e de ilenii digerîndu-şi grăsi ea. 0 Ba deloc5 Totul trebuie făcut în cel ai are secret5 Nici nu se pune proble a ca deştepţii vreunei facultăţi si patizate de ad inistraţie să vină să ne ia cai acul5 +ricu . îţi vo da o hartă teoretică. Se poate7 0 Bine-nţeles. G . "i ştii doar pe cercetătorii ăştia de înalt nivel/ puţin egalo ani. . iar acolo vei sări confor procedurii clasice. FFF (lişeul se dovedi nebulos. "n plus pare viguros. îl cunoşti pe :i*ofs*B. 0 -ş. "ntrebări7 #iza clătină din cap. va !uca rolul de inter ediar între suprafaţa bestiei şi sasul navetei de revenire.. dar cred că rişti să fii decepţionată. sănătos şi robust.. -t osfera. &ste sarcina ta. este tot ceea ce pot face. i-a făcut să creadă că lucrează pentru inister... soseşti în calitate de inspector. Nu vedea însă ni ic altceva decît un halou ceţos înfăşurîndu-se ca un nor în !urul unei for e vag antropo orfe. plastifiat. 0 N-o să ă recunoască5 pufni tînăra. Te vo paraşuta pe creatură. Nava asta şi pseudo-raidul geologic nu sînt decît faţadă/ te depun la ducere.. !eturile a!uta!elor putînd răni ortal ani alul sau să-i provoace arsuri grave. "l vei contacla pe :i*ofs*B şi pe ceilalţi şefi de echipă. Dine bine inte ter enul5 "n caz contrar. creatura. &şti de-a noastră. N-are confor aţia unui prădător. nici o zi în plus sau în inus.. concluzionă 1unia. 0 (înd trebuie să părăsesc nava7 0 .. lipsită de claritate.zi3 per anentă. aşa că sînt convinsă că le vei întări această părere. + navetă te va introduce în at osfera artificială a ani alului. nu le-a dat nici o ar ă.. Te însoţesc.. 9ei fi inspectorul inisterului. -i la dispoziţie douăzeci şi patru de zile pentru a strînge rapoartele de sinteză ale pri elor constatări. este totuşi respirabilă.. 0 -ceastă. cu intea îngreunată de potopul infor aţional la care o supusese co andantul.este douăsprezece ore. acceptă cu dificultate să fie supravegheaţi. este cufundată în întuneric7 0 . Tînăra zooloagă îşi trecu îna peste faţă. nici cel ai ic pistolet5 Nu vre să ne asu ă riscul unui accident care ar deteriora ire ediabil hibernantul. Se putea ghici un fel de corp ghe uit în poziţie foetală. &vident. 1unia 0 înfăşurată în bluza decolorată de transpiraţie 0 sugeră sfirşitul întrevederii... Transpira din abundenţă. "n dreptul uşii.

se debarasă de harnaşa ent şi de salopeta de zbor. !ucîndu-se de-a fe eia însărcinată. #iza fu sufocată de irosul puternic. Treceri alternative de la starea de veghe la coş ar. brusc. un pic u ed. aşeză talpa pe carnea suplă. )e abia avu ti p să re arce centura de proiectoare satelizate şi fierberea tu ultuoasă a coconului at osferei secretate de ani al. provocînd un plescăit uşor. lovi solul dar. o acceleraţie care-o lipi de scaun. trapele fură asigurate. 3cî pia3 era acu arcată de un he ato uriaş. H . ase ănătoare cu cea dintr-un ascensor rapid< apoi o oprire elastică şi. un fel de ceaţă unsuroasă ce-i năclăia li ba cu un gust de sare şi acid acetic. Se ridică. o s ucitură violentă o trase în sus cîţiva etri. (înd senzaţia de sufocare dispăru. &ra ca şi cu o for idabilă răsuflare urca din sol. că nava şi plon!ă în stratul de nori. fără stînci. sub tălpi. hubloul privea spre o noapte i ensă. (urios. gata să pri ească şocul. 9ehiculul viră pe o aripă şi începu să coboare vertiginos în direcţia unui halou nebulos ce învăluia un iez întunecat.. astfel încît era i posibil să cuprindă întreaga siluetă a ani alului. 3 -erul trăznea a sudoare. arbori.. -plecîndu-se. #iza închise ochii. ustăţile hipertrofiate au ur ărit-o neîncetat suprapunîndu-se grotesc peste asa infor ă a creaturii ador ite. săltă în aer pentru a se rostogoli cîţiva etri ai departe. 4ără un cuvînt. . dar nu ţinea să observe detaliile unei anevre ce-i ărea starea de nervozitate. observă a uzată că. Se aşeză pe paraşuta adunată ghe . "i puse în braţe un echipa ent de salt. $r e de vopsea îi arcau aripioarele şi în ai ulte locuri tabla avea u flături neliniştitoare ce văduviseră fusela!ul de fîşii ari de etal. de o stranie elasticitate. ... Tînăra îl luă. +biectivul creştea rapid. -paratul evolua destul de !os. -poi solul veni în înt. lu iniţele bordului clipiră. apoi senzaţia de cădere liberă. (u u erii zvîcnind de durere. un soi de suprafaţă cărbunoasă pig entată de vagi puncte lu inoase avînd aspectul unui decor de teatru de proastă calitate.ntătoare.. #iza hotărî să păstreze ca î brăcă inte doar o bluză aronie cazonă şi un slip regula entar. "ngenunchie.achetul gros îi atîrna pe burtă dîndu-i senzaţia că este o fetiţă care. o cî pie de un rozaliu plăcut.ilotul o bătu pe u ăr. pe care absenţa reperelor îl priva de adînci e. 3)u nezeule53 0 gîndi. cu buloane încercănate de rugină. Te peratura sugera at osfera grea dintr-o seră. Ctia că sasul se va deschide. (înd redeschise ochii. se părea că prăbuşirea durează de secole cînd. #iza se ghe ui. îşi şterse fruntea şi subţiorile. $n abur cu duhoare de gra!d sau dor itor co un5 $nul dintre acele aere de inti itate ce se si t în vestiare. S-a î brăcat. aruncă o privire spre cupola paraşutei ce se u fla deasupra capului ase eni unei flori cu petale fragile. nu-i era frig. dor itoare sau duşuri. (ădea printr-o ceaţă u edă. $n şuierat anunţă deschiderea trapei< ur ă un şoc. lăsîndu-se apoi condusă prin labirintul coridoarelor pînă la sasul unde aştepta naveta. "nchise ochii şi sări. avu i presia că este gata să păşească în dor itorul unei fiinţe colosale. #iza încercă senzaţia că survolează o pădure. 4igura lui :i*ofs*B. apoi o dezlipi. 6e arcă totuşi curbura unui for idabil abdo en. o cî pie acoperită cu iarbă. + sirenă anunţă evacuarea zonei de start. 4iinţa ador ită era atît de are încît îi fu i posibil să-şi facă o i agine de ansa blu. &ra un aparat fără vîrstă. creatură de legendă zidită într-un so n la fel de greu ca şi propriile sale e anaţii. cî pia se apropia cu o viteză înspăi . agitate din cînd în cînd de un spas nervos sau o contracţie usculară. coline oi.N-a dor it decît trei ore. #a ora cinci un subofiţer veni s-o trezească. pietre. aronie. forţîndu-se să-şi păstreze intea goală. o paraşută scoasă parcă dintr-un agazin de antichităţii şi o cască cu cureluşă din piele. 3văd ce vede o uscă care se aşază pe pieptul unui o ador it. greu. se caţără în vehicul aşezîndu-se lîngă pilot. Sub pal e 3pă înt-ul3 era cald. #iza si ţi că ini a îi bate ai tare. #iza vru să zică ceva. -tîrnată deasupra golului. încurcîndu-se în suspante. "n clipa cînd trapa se deschise.. lanţul crenelat al unţilor unei şire a spinării lungă de o ie de *ilo etri. "nghiţi în sec de cîteva ori. rară.entru a-şi lua un răgaz. pinare şi anato ia onstruoasă a hibernantului căpătă aspectul banal şi liniştitor al oricărui peisa! văzut de sus. ridică bluza şi-şi apăsă ple%ul pentru a izgoni tea a ce începuse s-o cuprindă. (onţinutul scăzut în o%igen al aerului făcea să-i vî!îie ti panele. şi-a strecurat o pătură sub rochiţă. verifică din nou curelele paraşutei. 4risonă. 1os. .. cu o regularitate de etrono . un. 9ăluriri. ani alic. în locul unde atinsese solul ceva ai devre e. 9edea doar o zonă roz şi pustie care ărginea preerii cu iarbă.. dar vîntul îi răpi cuvintele. în sfîrşit. ţeasta sa cheală. Sint pe cale de a deveni o uscă53 . largînd-o ca pe o bo bă în vidul cos ic. 1unia îi întinse un rucsac regula entar.

'he uită. dar e%act în secunda cînd deschidea gura. caverna unui sto ac suficient de vast pentru a conţine un oraş de provincie şi î pre!uri ile sale. într-o baltă de sebu . -veau plete lungi ce atîrnau pe u eri în fîşii unsuroase ase ănătoare unor bucăţi de piele. tari ca piatra.ilozitatea. -ceştia îşi făcură brusc apariţia dintre 3ba buşi3.ri ul refle% a fost să-şi se naleze prezenţa printr-un strigăt. "n pofida deosebitei puteri de ărire a binoclului. ase eni ierburilor acvatice ce ărginesc helesteele. în inte îi reveniră sfaturile co andantului. în altele. "şi repri ă tresărirea de scîrbă şi-şi îndreptă privirea spre orizont. 3(î piei3 nude îi ur a o 3preerie3 de puf aroniu..ădurea s ocurilor de peri acoperea totul ase eni unei !ungle i penetrabile. produs de vreo zece indivizi ce se îndreptau chiar spre ea.. îi veni să vo ite tot ceea ce îngurgitase în ulti ele cincisprezece zile. #a o sută de etri ai departe. aşteptă cu tea ă o entul cînd necunoscuţii ur au să treacă chiar pe lîngă ea. vene. Se forţă să se adune. se păru că vede tunelul uriaş al unei aorte suficient de largi pentru a trece o loco otivă.. irosul de sudoare deveni practic de nesuportat.. Se întinse pe paraşută. &rau şapte bărbaţi şi patru fe ei. #iza ar fi fost convinsă că se afla în prezenţa unei bande de pri itivi. )e cîteva ori încercă să se ridice. săltă rucsacul pe u eri şi începu să se îndepărteze de vînătaie. binoclul. +ricu nu avea rost să ră înă la nesfîrşit în acelaşi loc. Ni ic ce ar putea să accidenteze intenţionat sau nu ani alul53 #iza se confor ase întoc ai. o cuprindea a eţeala. iar cînd a!unse. Bărbaţii purtau bărbi ari şi zbîrlite şi aveau unghii foarte ascuţite. Străduindu-se să-şi controleze respiraţia. glandele sebacee îngropate sub piele secretau din abundenţă. Trupul îi era scăldat de o sudoare neplăcută. )acă unul dintre ei n-ar fi purtat o pereche de ochelari cu ra e subţiri aurite. $n tărî viu. &ra tropăitul caracteristic făcut de o trupă în arş. nici e%plozibil. "naintă cîţiva paşi. #iza îşi do ină scîrba şi continuă să se strecoare printre 3trunchiuri3. "ntr-o secundă. dar se opriră în centrul unei ici zone descoperite pentru a discuta între ei cu voci scăzute. o î piedică să-şi ducă la capăt intenţia. . cu bărbia în grăsi e. un astru organic ghe uit. -nii îndelungaţi petrecuţi în prea! a ani alelor o învăţaseră să respecte avertis entele subtile ale instinctului< în loc să alerge în întî pinarea ărşăluitorilor. "şi puse sacul pe genunchi şi se forţă să ănînce. în vîrful a elonului. nefor ulată. )ar lipsa de o%igen o obligă să încetinească arşul după nu ai zece inute. un decor căruia îi era suficientă o lovitură pentru a-i provoca o vînătaie5 #iza îngenunchie din nou. (apul i se învîrtea. dar transpiraţia creaturii trecuse de!a prin ţesătură. reţeaua albăstruie a vinişoarelor. porni hotărîtă spre o proe inenţă ase ănătoare unui a elon. )ar în o entul în care atinse liziera pădurii. + adevărată planetă din carne vie. $şor neliniştită. Nici ar e. + asă de viscere ce sfida orice închipuire. 6ucsacul nu conţinea decît un pachet de raţii ali entare. de fapt. Brusc. tresăririle fugare ale giganticei epider e iritate de tălpile intrusului. întrezărită din loc în loc. )acă în unele locuri blana putea fi parcursă la fel de uşor ca şi o pli bare prin pădure. "n scurt ti p. tînăra îşi strînse lucrurile. strîngînd din dinţi. 3Se interzice focul. un tub de pastile hidratante î potriva setei. pentru a recădea oale. Iainele şi rucsacul păreau să fi zăcut cel puţin o lună într-un vas cu ulei de ăsline. cît era de lungă.. se dovedi a fi un ci p de aluniţe asortate cu cîţiva negi ciudat de roşii. 3ba buşii3 ţeseau un desiş i penetrabil de păr înodat ce trebuia străbătut în patru labe sau căţărîndu-te. 6ealiză îngri!orată că singura soluţie era s-o străbată. Se ridică dintr-un salt. . nu reuşi să descopere în !ur nici ăcar o ur ă de viaţă. (eva ai departe. artere.. "n depărtare putea ghici o !unglă stufoasă. 'ustul rînced îi acoperea buzele şi-i u pluse gura< sto acul se răzvrăti şi. o crispare usculară agită cî pia. pe întinderea rară şi netedă se for ară gîl e vineţii. trebuia s-o pornească fără întîrziere. . un. ii de *ilo etri de intestine. alunecă pe burtă sub un s oc de peri aparent la fel de i penetrabil ca o tufă de ărăcini.Ie ato ul tindea să devină violet. Nici pistol. un relief. dar alunecă de fiecare dată. o tea ă obscură. pentru o clipă. transpiraţie. )acă dorea să a!ungă la bază. îndesîndu-se apoi cu rapiditate. care se acoperi i ediat cu 3pielea găinii3. trecea haotic de la s ocuri la lăstăriş. era în pragul leşinului. J . for ată probabil din s ocuri de păr sau blană. în sfîrşit. #iza observă nişte for aţiuni ase ănătoare unor flori sălbatice şi care. un zgo ot îi atrase pe neaşteptate atenţia. inegal distribuită. . nici grenade. "n ti p ce lupta cu greaţa. cu toţii goi puşcă şi lucind de sudoare. totul te obliga să-ţi i aginezi profunzi ile de organe ce trăiau sub picioare. la început ai rară. de vîrste cuprinse între treizeci şi treizeci şi cinci de ani. fluvii de sînge rînd pe rînd înghiţite şi e%pulzate de o ini ă avînd di ensiunile unei electrocentrale. :ai ult decît în alte părţi. o trusă pentru luarea de probe şi icroanalizorul respectiv. 4iecare fir avea grosi ea unui ba bus gros şi se înălţa pînă la trei-patru etri de sol. Neliniştea i se înteţi şi hotărî să fie cît ai prudentă. irosul de. "i era i posibil să facă abstracţie că erge pe o fiinţă vie/ oliciunea solului. #iza fu acoperită de grăsi e din creştet p ă-n tălpi. #iza avu i ediat senti entul că s-a rătăcit în labirintul ocirlos al unei orezarii. iar solul era în întregi e acoperit cu îl gras şi rînced în care piciorul se cufunda cu un zgo ot obscen de ventuză. palpitînd şi colcăitor.

+biceiul avea ceva agic şi. gata să se dea de gol... &ra incapabilă să-şi elibereze spiritul de cele trei corpuri îngropate în linţoliul de grăsi e. "şi a intea perfect aspectul rănilor. în od violent.. în odul cel ai nor al parcă. paralele. era evident. -cu . $nii îşi înfrînau cu greutate dorinţa de a lăsa baltă în or întarea şi a-şi relua cît ai repede dru ul. cu intenţia de a provoca un pre!udiciu e%tre . Suspină. ieşea cu un fîsîit u ed. Se întrebă cîte ci itire de cicatrici va întîlni oare în dru ul său. colonii îşi îngropau orţii între buzele unei răni gigantice.. Tăieturile adinci ce le arcau busturile păreau opera unor ar e arhaice/ topoare sau securi. Tea a difuză ce-i apăsa pieptul înlăturase neplăcerile pri ului contact cu ani alul. surpîndu-se. aginea cicatricilor o bîntui iar. 4e eia lucra etodic. )upă ce toate or intele fură acoperite. $n întreg arsenal din oase a căror provenienţă nu putea fi decît u ană. fugarii apucară cadavrele de îini şi de picioare.. "n lipsa pa întului. cei trei tineri în or întaţi atît de ciudat pieriseră.. adîncitura grăsoasă se închidea.. sigură pe ea. "n scurt ti p. atunci risca. puţin puroi în !urul suturilor. grăsi ea. desco punînd intruşii ca pe oricare particulă străină7 . (ele trei tăieturi se transfor ară curînd în trei răni profunde. "n aer plutea tea a şi irosul de putrefacţie. lăsa să se vadă o gaură gelatinoasă şi galbenă străbătută de cîteva vase de sînge. 'răbi paşii. Bărbatul cu ochelari se grăbi s-o a!ute trăgînd de firul ce ţinea loc de catgut. în acelaşi ti p neclară şi liniştitoare. ai devre e sau ai tirziu. ai aşteptă vreo zece inute. . Iotărî să-şi reia i ediat dru ul. Nu se înşela/ arginile deznodate şi răsucite lăsau să se vadă trupurile pline de răni a trei tineri.. (eilalţi îl i itară. în acelaşi ti p. nu ai ră ăsese decît o u flătură striată de zig-zagul cablului surfilat. o oplaţi cu uchii tăietoare. #iza.. Necunoscuta continuă să rîcîie. pe care le întrezărise în sacoşa celui care părea a fi şeful/ tibii ascuţite ca ţăruşii. cuprinsă brusc de tea ă. arşul ca şi cu o haită invizibilă i-ar fi adul ecat ur ele. s îrcul de sebu şi duhoarea de sudoare nu-i ai păreau i portante. clipocind zgo otos prin orezăria de peri. prelucrate din os."ntrunirea luă sfîrsit. . (u toţii aveau un aer speriat. ci doar o vagă supuraţie provocată de li fă. Se gîndi la cadavrele i plantate în epider a ani alului şi o cuprinse a eţeala. pierduse ocazia de a realiza o întîlnire rapidă. "nţelese atunci că cineva încerca să-i cîştige încrederea. + capcană7 &zită/ să ai aştepte sau să fugă7 K . #iza tresări violent. procesul de regenerare va face restul. greşise ascunzîndu-se.Ci ai ult o nelinişti însă degradarea fizică şi frica anifestată de fugari. Se opri brusc.. apoi.ri a che are ricoşă pe creierul tinerei fără a provoca interesul nici unui neuron< au fost necesare încă trei sau patru repetări pentru ca pleoapele să clipească şi ca o lu iniţă de inteligenţă să-i apară în pupile.. după toate aparenţele. + altă che are se strecură de foarte aproape. "nainte de ă-şi părăsi adăpostul. ca şi cu s-ar fi te ut să nu deran!eze procesul de cicatrizare. cu a!utorul lui scobi în sol trei tăieturi lungi. )acă într-adevăr fugarii erau ur ăriţi de un pericol oarecare.. se apropie de plăgi. îngheţată de frică. (u deosebită prudenţă. terifiant. la nu ai cîţiva etri de ea. :arginile tăieturii se apropiau treptat. 'rupul se dispuse în cerc. . F FF :ergea ca o so na bulă de ai bine de o oră. (ît ti p va trece pînă cînd celulele însărcinate cu apărarea giganticului organis vor porni la atac. întrebîndu-se dacă nu visa. (u ar fi pri it-o ceilalţi7 Ci ar ele acelea. cu aspect de giulgiu. Dinîndu-şi capul plecat şi îinile încrucişate pe pîntec.rintre fire putea fi observat puţin ser. dar foarte diluat. "ngenunchie în i!locul 3poienii3 şi. &vitînd contactul. aido a unei aşini cu şoferul ador it ce-şi continuă totuşi dru ul la discreţia denivelărilor care-i odifică încet traiectoria spre necunoscut. #iza observă că ai ulţi bărbaţi re orcau colete lungi. neliniştit. -cul se afunda. dar nu era cu adevărat sigură. iar acu . poate.robabil că se va produce o infla aţie. înglobînd cadavrul în iezul spongios.. -şezată în genunchi. se apucă i ediat să coasă rana deschisă cu puţin ti p înainte. . Tesutul adipos. "ngreunat de oboseală. apoi se înar ă cu un ac gros din os. 4irele vor cădea şi din cei trei asasinaţi nu vor ai ră îne decît trei cicatrici greu de distins în desişul unei coafuri uleioase. 3'roparul3 introduse eu gri!ă 3cuţitul3 în sac.. &ra uluită. o dată cadavrele dizolvate. (u pupilele dilatate de ui ire. încercînd să adîncească şanţul din stratul cornds. să fie şi ea o victi ă. una dintre fe ei scotoci într-un sac şi scoase un fel de cuţit pri itiv confecţionat dintr-un o oplat căruia îi fusese ascuţită o argine.. "i trecu prin inte că. poate. Nu se stîrni he oragie. pentru si plul otiv că nici un ani al nu trăia pe. "l legă de un osor din le n printr-un fir cu aspect artizanal. "n sfîrşit. între buzele unei plăgi gigantice. )e la începutul isiunii i se atrăsese atenţia că orice agresiune asupra ani alului era strict interzisă.. nu-şi putea dezlipi ochii de la orţii strecuraţi. ani al5 . cineva tăia epider a creaturii ca pe o piele veche5 "şi uşcă buzele. o ul cu ochelari auriţi îngînă o scurtă rugăciune. avînd fiecare circa doi etri. corpul îi funcţiona orbeşte. bărbatul cu ochelari ai rosti o ulti ă rugăciune şi icul grup îşi reluă. depunîudu-le pe fiecare în cîte o groapă. ediat. )a. toate aflate în zone vitale şi ad inistrate. "n plus.

0 (ine sînteţi7 întrebă repezit #iza încă în gardă. 0 +L5 'oot îngenunchie şi deschise sacul. )e fapt. 3Nor al35 rosti e%asperat. în cîteva zile. 0 )igerată7 + asă ali entară reptezentind echivalentul a trei ani de viaţă pentru trei sute de persoane7 0 9-a spus. cu o usculatură nervoasă. 0 Nu vă te eţi.. 0 :încaţi carne5 e%cla ă fata. ori devenea antropofagi.. )intr-o dată ne-a trezit fără ni ic. apoi o taie cu dinţii... 3Sus3 probabil că s-au întrebat ce se întî plă pe-aici. faţă în faţă. #iza observă cu ui ire cu duce la buze fîşia fibroasă. &u sînt obosit.orii au secretat un suc digestiv care s-a răspîndit pe tot ti pul nopţii în toată baza. 0 -poi7 0 &ste ca tîrziu pentru a vorbi de asta< faptul că nu e%istă noapte nu însea nă că nu trebuie să dor i . -li entele disociate. o pri ă eroare.. e%plică acesta fără ocolişuri. &%plorez teritoriul pentru a întoc i o hartă hor onală. în care fiecare lucru este alunecos. aşa că a trebuit să găsi o soluţie. +L7 #iza se prăbuşi pe sol. 0 9reţi să spuneţi c-a înghiţit-o. . #iza întrezări o trusă de prelevări. nu ai vene şi tendoane. ondulate. este ult prea cald. dar nu ai un nou venit se încăpăţînează să se pli be î brăcat prin cocina asta.. . Tînărul luă o cutie de tablă din care e%trase o bucăţică de carne uscată. . N-a deschis gura. avea dreptate bătrînul53 :i-a fost dificil să va localizez. Nu ai asta ştiţi5 Nu v-aţi dat. sinceră. bolul ali entar lichid. ori aţi luat-o din ani alul pe care ne află 5 Nu ai înţeleg ni ic5 :i s-a spus clar că este strict interzis să se atingă cineva de el. spuse fără s-o privească pe #iza. dintr-o singură hăpăitură.e-te-te. rosti cu voce cal ă. . Trebuia să folosiţi e%clusiv raţiile de supravieţuire regle entare5 'oot ridică din u eri.. pînă la ur ă. 0 3Nor al3.. vor începe să putrezească pe du neavoastră. N-avea de ales. 9eţi vedea singură. nu se poate să nu fie tri is cineva care să pună ordine în porcăria asta. $n tînar 0 gol ase eni celorlalţi. (e i-a zis/ 3.. de fapt lucrurile nu s-au petrecut chiar aşa. un set de arcatori. Totul a început acu circa şase luni. prea deschişi la culoare provocau o senzaţie neplăcută.. apoi totul s-a înlănţuit. Ni eni n-a putut suporta co binezoanele ilitare din nailon. trebuie totuşi să poţi apuca obiectele.+ u bră se fofilă prin pădurea de păr. ai ales că o%igenul ca lipseşte.. :i*ofs*i spunea că. 9-a văzut aterizînd..e stern atîrna o plăcuţă ilitară de identificare. 0 $n ce7 0 $n esager anato ic.. altfel.părăsit baza acu două luni. +bservă că unghiile tînărului erau şi ele tăiate foarte ascuţit. 0 4ără supărare. Se apropia cu îinile ridicate şi pal ele deschise.. deci propun să ne odihni . Nu era încă fa iliarizaţi cu orfologia ani alului. a fost o greşeală. . :ai întîi ni eni nu s-a îngri!orat. $n inut ră aseră tăcuţi. văzut paraşuta. Nu ştia că are ai ulte guri distribuite pe tot corpul şi că 0 deşi în stare de hibernare 0 diencefalul era capabil să repereze pro%i itatea unei surse de hrană şi să ordone absorbţia sa. o u ezeşte cu salivă.. Stratul de sebu îi năclăi coapsele. 0 (înd trăieşti într-o lu e de grăsi e. Toţi a fost nevoiţi să face la fel.uţin după debarcare toată rezerva de tablete nutritive a fost distrusă. +ri urea de foa e. strălucind la fel de grăsi e. Sînt ceea ce se nu eşte aici un 3 esager anato ic3. Nor al. du neavoastră sînteţi obosită.. plăcută chiar. peste tot se petrec chestii bizare. ori ne ciupea raţia din ani al. fişe plastifiate. for asera o aureolă năclăită.. )acă vă epuizaţi vă va trebui o gră adă de ti p pentru a recupera. 9eţi a!unge să faceţi la fel. $n rucsac scofîlcit îi încovoia ceafa.. într-o linişte neplăcută. & ca şi cu ai sta într-un cuptor înfăşurat într-un sac de plastic5 #iza clătină capul fără a lua totuşi vreo iniţiativă. "l întrebă de ce. nu va fac nici un rău. sea a că ni ic nu s-a petrecut cu era prevăzut7 .letele blonde. apoi... +ri sînteţi canibal.. 0 )a şi nu. &ra slab. #epădaţi boarfele. ci ai degrabă digerată. 0 :ă nu esc 'oot. .e M .fost o pri ă catastrofă. )oar ochii albaştri.. 'oot tuşi !enat şi se hotărî să-şi dea !os sacul. n-a fost distrusă. lucrez cu profesorul :i*ofs*B. -vea o figură osoasă. 0 9ă te eţi şi aveţi dreptate. au fost apoi absorbite de ucoase. fără să deschidă ăcar un ochi7 Tînărul zî bi. de acord7 Să ergi pînă nu ai poţi nu foloseşte la ni ic. alergaţi ca o săgeată5 0 )e unde ştiţi că sînt cea pe care o căutaţi7 Tînărul izbucni în rîs.....

. "şi a inti cu ironie a ară portretul bla!in al ani alului pe care se chinuiseră să i-l descrie pe cînd se afla la bordul navei/ o uriaşă !ucărie vie. 'oot nu-şi dăduse sea a încă de ni ic. ador i fără să-şi dea sea a. :edită un ti p asupra straniei anato ii a creaturii. cufundat într-un so n senin şi fără tresăriri. de N. -zi a ers aproape zece ore. aginea rănilor. si ţi că pulpele şi coapsele deveniră ceva ai suple. nu erau prevăzuţi cu două creiere. )e ce încerca să cîstige ti p7 )evenea tot ai clar că isiunea întî pinase ari dificultăţi care declanşaseră conflicte nedorite. "n cazul unor puseuri febrile.. #iza tuşi. turna în ele febră.. refuzînd să răspundă şi se culcă pe spate. . că febrele sale deveneau pentru oa enii care-l parcurgeau adevărate ruguri i previzibile şi ortale. "ncepură să alerge stîngaci. cu flăcări nevăzute. poate chiar un început de infecţie. ce sfîrşeau prin a plesni u plînd aerul cu o duhoare insuportabilă de acid uric.e scurt. #a di ensiunile ani alului este nese nificativ.. 'oot o prinse de înă. )upă trei luni însă. 'oot se grăbea să adune baga!ele. dar s-a abţinut la ti p. $n fel de urs onstruos din pluş. ci inciunilor cu care o ali entaseră şefii.. concluzionă estecîndu-şi conştiincios pastra a.alocuri lucrul este posibil pentru că stratul de grăsi e este foarte subţire. iar gustul acceptabil. înfloreau într-un rit accelerat. 1ur-î pre!urul lor. Ci închise ochii pentru a-şi sublinia dorinţa încetării oricărei conversaţii. sînteţi frîntă. se a!unge uşor la o sută treizeci 8 o sută şaizeci. (elsius5 & ca şi cu ai băga îna într-un ibric cu apă clocotită5 . propaga prin braţele şi picioarele sale. iar îine va trebui să face tot atîta cale.. 4useseră necesare cîteva ore pentru ca ede ul s-o a!ungă. privind-o năuc. 6ana se cicatrizează întotdeauna foarte repede şi ani alul nu suferă ai ult decît dacă ar fi fost ciupit de un purice. tre urătoare. )acă baza nu s-a deplasat. terenul deveni ai puţin fierbinte sub tălpile goale....ărăsiseră zona purpurie.. &ra ca un cî p ireal populat cu fructe sticloase şi gelatinoase. & anaţiile sudorii ne vor ataca plă înii ca un gaz lacri ogen5 #iza porni în ur a lui. perle de sudoare ari cît o portocală răspîndindu-se în craterele dilatate ale porilor. dar pentru noi e ca o catastrofă naturală5 Trebuie să ne grăbi . trebuie să-şi poată captura hrana într-un fel sau altul fără însă ca risipa de energie să anuleze beneficiile operaţiei. spre e%e plu. + u ezeală bolnăvicioasă u ecta solul. Toată zona pare cuprinsă de febră 0 (hiar aşa şi e5 gîfîi tînărul. e%cursia la grădina zoologică pro isă se transfor a. cu ceafa spri!inită de rădăcina unui fir de păr. ur ărea doar să-l i presioneze pe 3inspectorul3 tri is de forurile superioare. 0 :i*ofs*B vă va e%plica ult ai b e decît ine. &ste suficient să decupezi superficial carnea. zigzagînd pr!ntre .(. a!oritatea. .. . )in cînd în cînd. pur şi si plu. N-o fi fost decît o si plă zgîrietură.. $n puseu febril. o infla aţie provocată de vreo agresiune.. >ic să faceţi ca ine. #iza ră ase aşezată cu îinile pe genunchi. iar acu bîntuia ca un incendiu tăcut.poteza gurilor ultiple avansată de 'oot nu părea i posibilă.. + febră adevărată ar fi fost foarte periculoasă5 Te peratura nor ală a creaturii este de patruzeci şi cinci de grade. convinsă că tînarul se preface doar că doar e. (ufundată în speculaţii zoologice. 2O . "ncovrigat. s ulgîndu-se din grăsi ea lipicioasă cu un dezgustător zgo ot de sucţiune. ne vo întîlni cu bătrînul peste patruzeci şi opt de ore. &ra gata chiar să-l întrebe. a ede ului.ba buşi3 şi 3bule de cristal3 pe care loviturile de picior le transfor au în stropi. iar acu păşeau pe un sol roz şi u ed. )upă un sfert de oră de cursă nebună..făcut-o de nevoie şi nu ca să ne distră .. + rană uşoară. "l zgîlţîi violent pe tînăr. )inozaurii. într-o adevărată coborîre în infern.văzut indivizi surprinşi de un acces de febră 8 li se ducea pielea de parcă ai co!i un cartof fiert.. . -bia debarcată. se întinse cu o strîngere de ini ă în ocirla sebu ului. sfere de cristal cu sticlă uşor tulbure. gigantic. Si ţea uşchii rigizi şi tendoanele dure de oboseală. -ni alele gigantice prezintă. opunînd una alteia echipele însărcinate cu studierea terenului. că sudoarea sa putea să-ţi roadă căile respiratorii la fel de eficace ca o grenadă cu sulf5 . "şi dădea sea a că proasta dispoziţie în care se afla nu se datora tînărului.. pielea devenise arzătoare. cu gîtul iritat. 'roaznic5 #iza aprobă în tăcere. #iza ar fi vrut să ştie dacă tînărul era cu adevărat co petent sau. în sfîrşit. îngenunchia citind pe sol se ne pe care tînăra nu le distingea< alteori ăsura înălţi ea perilor şi sensul de i plantare. descoperise ca acest 3ursuleţ teddB3 de coş ar era bolnav. tot soiul de bizarerii.. Nu era încă o entul deschiderii ostilităţilor. Băga îna-n foc că de acolo provenea infecţia. 0 'ata5 gîfîi 'oot. )e data asta n-a fost grav. . dintre care unul la i!locul spinării7 + creatură a cărei asă nu-i per ite să facă stîngapre!ur cu uşurinţă. (înd. )eschise cu gesturi ecanice sacul şi luă două tablete nutritive concentrate. 'oot înainta ca un cercetaş.. -cesta tresări şi se ridică într-un cot. Sub tălpi. (îteva ore ai tîrziu fu s ulsă din so n de o stranie senzaţie de căldură. 0 (e se întî plă7 strigă tînăra fi%îndu-şi harnaşa entul. încetul cu încetul. . din adîncurile creaturii urcau valuri de transpiraţie. inofensivă şi ridicolă. "ncepu să se aseze< grăsi ea ce o acoperea uşura considerabil operaţia..uterea nutritivă a ţesutului con!uctiv este destul de are. febră5 Sări brusc în picioare.icăturile de sudoare. -r trebui să încercă să dor i .or inte îi dansa sub pleoape.. 0 "nsă ce7 Tînărul gesticulă.

încercă să îndepărteze cele două buze ale unui rid adînc ca o inusculă crevasă. -bia atinse fundul că pereţii elastici se şi apropiară ase eni coridoarelor ce populează coş arurile şi care se strî tează treptat în !urul tău. )e !urî pre!ur pielea ani alului era deshidratată.. aflată două sute de etri ai încolo. dar. la una de copil< era ilogic şi neliniştitor. Dineţi-vă capul sus. & un adevărat bala uc5 . 3Terenul3. ci. 3Tundra3 înţepa neplăcut tălpile. $n pic de aer. "şi înţelese greşeala doar cînd degetele picioarelor intrară în contact cu pri ul disc aroniu. 'oot se afla lungit şi el pe sol. ca şi cu bizareria 3peisa!ului3 nu erita întreruperea dru ului. nou.. şi..ă5 o i ploră în şoaptă. ascultaţi cu foşnesc perii5 Sînte co plet descoperiţi5 6epede5 Trebuie să găsi o ascunzătoare5 0 )ar de ce vă te eţi7 Teoretic. )egetele alunecară pe suprafaţa ătăsoasă şi delicată.uteţi să.. &ra gata să urle de frică. Se răsuci căutînd privirea lui 'oot. 0 -!utaţi.arcă-i un ozaic pe care cineva s-a distrat alternînd pielea de nou-născut cu cea de septuagenar5 -ni alul ăsta e tînăr sau co plet senil5 .)upă o oră de arş forţat... brăzdat de reţeaua ridurilor. elastică şi proaspătă precu epider a unui nou-născut. uluitor de tînără. culcaţi-vă repede. )ar niciodată o astfel de harababură celulară5 'oot o întrerupse cu un gest de nerăbdare. )in fericire. )u nezeule5 )oar n-o să.. -rătă cu degetul spre o e%crescenţă turtită. în plină aturitate. oale. dar era e%act ceea ce si ţea la contactul cu carnea. #iza suspină cu uşurare.. Desutul părea de o vitalitate deosebită. strălucitoare ca po!ghiţa cicatricilor unor arsuri. 0 +priţi-vă5 îngăi ă #iza.ăşind nesigur. terenul redeveni neted. trasînd în carne şanţuri granuloase şi profunde. crevasa se deschise dezvelind un şanţ din care răbufni un val de u iditate rîncedă. #a indicaţia însoţitorului. un fel de a elon uscat cu aspect de pară ofilită. "n citeva ore de dru trecuse de la o piele de adult.i e%plicaţi cauza acestei.. cîteva o ente. + tentă albăstruie îi cuprindea treptat faţa. " pingînd la dreapta şi la stînga. sau de infantilis prelungit. da.. 0 & prea departe. + secundă. .. #iza se opuse clătinînd din cap. sări înăuntru.. )acă vo reuşi să ne strecură înăuntru.. 0 9ine cineva. părul se rări treptat. cîrpăceli7 întrebă fata arţăgos.. gata să leşine< ini a bătea să-i spargă pieptul. &ra făcută sandQich între două aluri de piele ca două saltele vii. . + reţea de riduri se pierdea la orizont.. scruta încordat desişul pădurii. Nu era o for aţie pig entară obişnuită. #ipsa de o%igen. şopti brusc. din dreapta. acele pete aronii. )rept ur are #iza se si ţi şi ai neliniştită. care pot fi observate pe îinile bătrînilor nu ite popular 3flori de ci itirPP. ce nu poate fi întîlnită docît la pensionarii azilelor de bătrîni. &u. &ra puţin surprinsă< în inte îi apăru o i agine !enantă şi grotescă/ cea a unui bărbat al cărui trup. + piele de bebeluş cu aspect de cî pie deşertică îi pri i pe solul său catifelat şi uscat. n-o s-a!ung niciodată.. păstra.. . -scunsă într-un rid5 N-ar fi crezut niciodată că aşa ceva era posibil5 22 . era foarte dificil. "n sfîrşit..nspiră profund. cînd în depărtare se contură un cî p de pete întunecate. + epider ă de străbunic de trei ori centenar. #a început. Se apleacă pentru a pipăi solul.roble a se agravă. "şi răsuci faţa spre cer..arcă fiecare bucăţică din corpul său s-a hotărît să facă opinie separată şi să se dezvolte în cea ai deplină anarhie. Se cutre ură. (înd reuşi să vadă din. ici şi colo. Tînărul respira cu gura larg deschisă şi nările dilatate. tînăra crezu că era vorba de o aglo erare de aluniţe... -cesta însă ridică din u eri. pur şi si plu.nutil. . )ar zidul gras şi u ed o strivi înainte să poată deschide gura.rea tînără. . &ra un gînd idiot. privirea i se întunecă. + clipă fu sigură că se va sufoca. )e două ori fu pe punctul de a se dezechilibra şi de a se întinde pe !os cît era de lungă.. #iza avu certitudinea că se deplasa pe bărbia aspră rasă negli!ent a unui gigant. 0 (al aţi-vă5 şuieră 'oot de undeva. (îteva raze de lu ină se strecurau printre cele două falduri lipite. #iza se confor ă. #iza îşi stăpîni un tre ur de silă< frica tînărului era contagioasă. pe suprafaţa ani alului ăsta nu-s decît e brii echipei de cercetări5 (e tot insinuaţi7 )e cînd ne-a întîlnit n-aţi făcut altceva decît să evitaţi orice răspuns direct.i spuneţi acu că şi ăsta e un feno en fără i portanţă5 N-a văzut în viaţa ea aşa ceva5 (azuri de senilitate precoce. )ar nu ai putu să continue5 'oot o apucă de înă obligînd-o să fugă. încercă la rîndu-i să desfacă cele două buze de carne oale. căpătînd în final aspectul unui puf ras ase ănător ierbii uscate. cuprinsă de panică. 0 . 0 -tunci. Se zvîrcoli. zone infantile ce scăpaseră procesului general de î bătrînire. "ncordîndu-şi picioarele şi braţele. (u ochii i!iţi. ca şi cu reînnoirea celulelor s-ar fi produs cu o intensitate ieşită din co un. trecu de nebuloasa petelor aronii pentru a-şi tortura ga bele prin ridurile oi ale unei epider e fleşcăite. uneori negre. Sînteţi vînăt de tot5 0 Ci du neavoastră.

fe ei de patruzeci de ani obligate să se deplaseze de-a buşilea pentru că nu au decît picioare de copil de trei luni. antrenînd astfel o senilitate accelerată. 'oot se hotărî în sfîrşit. dar afectînd cîte o parte distinctă a corpului. îngăi ă holbîndu-se. pe nas atîrnîndu-i o pereche de ochelari cu ra e aurite. cu usculatura dezvoltată.. ur ură fără să-l privească. nu erau copii. asta trebuia să fie5 .. încreţită. apro%i ativ în dreptul unei parcele afectate de î bătrînire.. 0 )ar. uneori doar cu o inversare a distribuţiei/ bătrîrii sus. şi un centenar în rest. 0 )e acord. de fapt. .. 0 . se adăpostesc în riduri. în vîrstă de patruzeci şi unu de ani. îrîituri neidentificate. Sub pielea lucioasă..poteze groteşti îi năpădiră i aginaţia/ paraziţi5 (reatura fusese colonizată de o ar ată întreagă de paraziţi5 . 4ără să-i acorde vreo atenţie. (rezuse că se datorau bardelor sau cuţitelor. cele din !u ătatea superioară se reproduc continuu. (e-i care-i ur ăreau. o cuprinse frica. Nu va uitaţi prea ult la el. tineri în !u ătatea inferioară. purici.. ase eni unui cîine la pîndă.cîrpăceală3 de care î i vorbeaţi ai devre e. + fiinţă ciudată scotocea printre perii unui tufiş. s-ar putea să aveţi dreptate... plin de vitalitate. observă i ediat patru cadavre ce zăceau în centrul cî piei.uţin î i pasă de caverne5 Nu ai faceţi pe idiotul5 (ine sînt sălbaticii7 &%istau de!a pe ani al cînd aţi debarcat7 'oot a ridicat brusc îna făcîndu-i se n să tacă. în lipsa cavernelor. si ultane.. scrută î pre!uri ile. strigăte de furie şi suferinţă... )e obicei pot fi întîlniţi ult ai la est. 'oi şi acoperiţi de sînge. cine i-a ucis. -veţi dreptate.. )ar de ce tot acest ăcel7 2= . )in contră. N-aţi observat că nu sînt altceva decît refle%ul e%act al 3pă . 0 'oot. provocînd o evidentă întinerire. (ercetînd apoi î pre!uri ile. )eci carnea ani alului are o influenţă utagenă capabilă să odifice fiinţele de!a constituite7 0 &ste ai ult decît o si plă ipoteză. de la i!loc în !os putea fi observată o stranie odificare/ carnea devenea cenuşie. )upă o vre e. )a. "n curînd. Trebuiră să lupte încă o dată î potriva inerţiei vîscoase a cutei de piele şi să se ridice cu dificultate spre lu ină a!utîndu-se de picioare. vreau să ştiu tot5 Tînărul se tîrî spre ea.. cînd s-a declanşat utaţia7 0 Si ultan cu a celorlalţi. 4iinţa pe care aţi văzut-o nu e altul decît profesorul (linton Nave. 0 Nu vă sculaţi5 )acă aveţi binoclu. 0 (ine i-a ucis7 repetă absent.. de ce7 :-a săturat de eschivări.. absolvent al universităţii din Santa-(atala. ar fi bine să-l folosiţi. 0 Sălbatici7. care acu se aruncau asupra oa enilor. 0 -colo. 4aţa şi bustul erau cele ale unui copil de cincisprezece ani. căpuşe. -ţi înţeles7 Suferă un dublu proces/ întinerire şi î bătrînire. (înd au început să ănînce din carnea ani alului. să se işte. s-ar putea ca strălucirea lentilelor să ne dea de gol. 9edea un individ hibrid. era pur şi si plu vorba de ace sau andibule5 "nchise ochii. de la i!loc în sus va fi un nou-născut... #iza îşi potrivi binoclul la ochi. şopti abia auzit. 0 &. iar penisul încovrigat ca al unui bătrîn.. în ti pul cere oniei ortuare..entru a enţine pereţii distanţaţi sint suficiente cîteva proptele. abandonîndu-se î brăţişării pereţilor de carne u edă zicîndu-şi că era pe cale să înebunească.. #iza înghiţi în sec. cînd... Totuşi. #iza strînse dinţii/ erau fugarii întîlniţi ai devre e. $n bărbat şi trei fe ei.. &ste efectul . dar probabil şi-au schi bat locul. 'oot o apucă de gleznă.. picioarele firave şi descărnate. 9a trebui să fi foarte atenţi.. #iza se rostogoli pe o latură şi căută în rucsac..ntului3 care-i poartă7 "ntregul 3trib3 al lui (linton Nave este construit după acelaşi odel. Scoţînd capul la aer. . ridurile pot fi uşor a ena!ate în peşteri locuibile. pectoralii se încordau şi se destindeau ca două sălbăticiuni ce căutau să se inti ideze reciproc. Nici nu se ai reînnoiesc. genunchi şi degete.. (îţiva sînt ceva ai puţin atinşi.. 'oot îi luă binoclul.. puteţi vedea unul chiar la arginea 3pădurii3. (elulele ce for ează zona inferioară a trupului au încetat să se ai ultiplice.$n zgo ot de alergare răbufni de afară. #iza avu acut senzaţia scăpării dintr-un uter de fe eie gigantică. 0 Nu. făcînd un zgo ot neplăcut.. . Brusc.. (e vrei să spui7 0 Nu-i o invenţie de a ea. + ul era răsturnat cu faţa în sus.. $n trib de sălbatici care.. e îngrozitor..loşniţe uriaşe.ărul pubian era alb. &%istă doi sau trei bărbaţi cu braţe de bebeluşi. adolescent deasupra buricului bătrîn dedesubt5 0 )ar în e%pediţie. &ste aproape un postulat< a îngurgita 3pă întul3 pe care vă aflaţi duce inevitabil la a prelua caracteristicile. ediat îşi a inti de rănile întrevăzute pe cadavre... specialist în etnologie endocrină.

-ul de coordonare3. Nu toţi. (u nu se punea deci proble a enţinerii unui contact radio per anent.. -!unşi în vîrf. :ai întîi.. $nii au săpat chiar tuneluri ce leagă ridurile între ele. )egetele îi alunecau pe stofa î bibată de grăsi e. -nunţaţi. întreaga anato ie a creaturii nu este altceva decît un teritoriu cuprins de război. spuse încruntat tînărul. psihologică. #iza închise ochii pentru a nu ai vedea pielea albită. &ste în !oc propria ea piele.. e%ercita asupra ei o fascinaţie e%traordinară. şi care acu sînt poate pe punctul de a ne încercui. ..ă dacă zăriţi vreun rid care se întredeschide. globulele albe. incapabile să asigure cea ai slabă priză.. încercaţi să uitaţi că sînt un 3spion3 al :inisterului (ercetării.. spatele. )ar ulţi n-au ai revenit. buni alergători. rezultatele ur înd a fi puse la un loc pentru o pri ă schiţă geografică. ca un coş violet. (ăpătase dintr-o dată un aer foarte obosit.. un pătrat de ţesut vechi pe un veş înt nou. :i*ofs*B a decis să tri ită curieri pe care i-a botezat 3 esageri anato ici3. (onse nul era si plu/ ridicarea unei hărţi anato ice cît ai co pletă posibil. &ra ca o bucată de pînză cîrpită. )iverşii hor oni ce ali entau teritoriile e%plorate trans iseseră oa enilor caracteristicile lor esenţiale.. (u puţin noroc.văzut cercetători care şi-au pierdut conştiinţa propriei individualităţi. teritoriu al orţii apropiate.. avînd sarcina de a stabili legătura cu cei izolaţi. plantat ca un far în chiar i!locul trupului gigantic.. si pli ato i ce lucrează pentru supravieţuirea unui are tot..(. -propierea celor doi generă un frison în areolă. si ilară acestor creaturi.... bătrîne şi bebeluşi în acelaşi ti p. e brele inferioare şi superioare. .i spuneţi absolut tot. par să fi abandonat orice co porta ent u an. efectuarea de prelevări şi analize. Se pot ascunde oriunde şi se pot deplasa din crevasă în crevasă. botezîndu-i pe străini 3 icrobi3 şi aruncîndu-se asupra lor aido a oricărei leucocite puse în prezenţa unei bacterii.. cu il nu ea noi po pos. fleşcăit. Sfîrcul îşi recăpătase aspectul iniţial. 'oot se grăbi s-o a!ute. 'oot. )upă trei luni. iar şocul. n-a reuşit să-i cataloghez încă pe toţi< apoi. nu prea sînt ulte de spus. în unele cazuri. :i*ofs*B a separat isiunea în şapte echipe a treizeci de oa eni. îi făcu se n să se grăbească. oale.este tot se petrecuse o adevărată si bioză ali entară şi fiziologică. or ăi fata între două î bucături. Trei sferturi din isiune dispăruse şi ni eni nu ştia ce se întî plase5 )e data asta. 0 )acă intenţionează să ne încercuiască. #iza se chinuia cu curelele sacului pe care unsoarea le făcuse de nestăpînit.. reluă 'oot privind în gol. 0 .'oot îşi trecu îna peste faţă. 0 9reţi să spuneţi că au devenit cu toţii nişte.. pot a!unge la baza a elonului fără să fi scos ăcar o singură dată nasul afară. se răspîndi de-a lungul glandei scofîlcite pînă în sfîrcul al cărui vîrf se ridică încet. în clipa de faţă. aşa cu odificau aşina organică a ani alului. 2A . Nu ai sînt altceva decît celule. au trecut apro%i ativ o sută de zile fără ca vreuna din grupele de e%plorare să aibă cea ai ică legătură cu celelalte. în plină degenerescenţă.entru că. se spri!iniră de sfîrcul tu efiat şi începură să cerceteze cî pîa. care se boţi şi se întări. 0 .. toate echipele trebuiau să revină la bază. 4iecare grupă de studii avea în sarcină o anu ită zonă din ani al/ trunchiul... trei dintre acestea oferindu-le însoţitorului. îi devoră ase eni 3fraţilor3 lor. -lţii au suferit o eta orfoză biologică. &u ră ăsese la bază î preună cu :i*ofs*B ai bine zis la 3. escaladînd cît puteau de repede gîl ele de carne ce încadrau parantezele de riduri. )rept ur are. fără a provoca însă vreun pre!udiciu ani alului. îi vo vedea apropiindu-se.. îi fagocitează. #iza îşi căută o poziţie ai co odă. si bioza s-a efectuat într-o anieră. care se identificau într-atît cu ani alul încît se luau drept unul din organele acestuia5 "şi apără cu sălbăticie teritoriul î potriva oricărui intrus. (ufundată în gînduri. Nu e%agerez deloc. 'oot clătină capul a leha ite. "n ceea ce ă priveşte. abdo enul. Ni ic nu-i poate face să raţioneze... fleşcăită.. . lipiţi de sol. )upă cea de-a patra lună de tăcere a început să fi ca neliniştiţi. fiecare cu bucăţica sa de ozaic. lipsind-o de spri!in. #iza ocoli colina şi începu să escaladeze versantul. 0 -cu trebuie să. se lovi de flancul a elonului. rosti înfundat.. a i presia că. #iza pescui şase tablete hidratante. 4 Se căţărau. . si ţindu-şi coatele şi genunchii în flăcări... a văzut suficiente lucruri care să-ţi facă părul ăciucă. $nghiile tăiate ascuţit făcură inuni.. $n frag ent de redingotă cusut pe o cîrpă de spălat vase. Ctiţi probabil că agnetis ul forţei de atracţie artificială î piedică propagarea undelor electro agnetice. chiar dacă fusese nese nificativ. a!uns la !u ătatea pantei. -u acţionat asupra lor aşa cu acţionau asupra creaturii5 :odificîndu-i.nsula de senilitate. 0 )e fapt. )upă dispariţia rezervelor ali entare a trebuit să începe totuşi unca de observaţie.asistat la scene de canibalis înfiorătoare.e scurt/ blocul iniţial s-a divizat.. onştri7 0 Nu.

. Strînse din fălci. iar vinişoare subţiri e%plodaseră sub pielea coapselor. gata să-şi sfar e dinţii. &ra uluită< o senzaţie de plutire îi cuprindea treptat creierul. escalada ridicaturile.. greu de făcut5 9-a avertizat/ nu nu ai onştrii şi cei care se consideră prelungiri ale ani alului. înşfăcară corpurile inerte şi le traseră în . (apul de bebeluş era aşezat pe un bust de centenar. unde aportul hor onal nu ne afectează organis ul. (red că e%istă un fel de 3zone neutre3. 0 . douăzeci. 0 'ata. #iza căută refle% în !ur.. zece. ur ărind atent tresăritul unui fald al pielii aflat ceva ai la vale. Sări brusc în picioare. -lerga/ sărea peste gropi. dînd la iveală o duzină de hibrizi îngră ădiţi unii peste alţii. ca această zonă senilă infantilă. 6îgîi. declanşînd în coapse şi ga be cra pe tăioase. Spas nervos sau cineva se deplasa în subteran7 .0 )ar du neata7 obiectă #iza. se î piedică de un neg şi se prăbuşi. . 6e arcă. porni 5 "nşfăcară sacii.riviţi5 "n apropierea cadavrelor ce arcau centrul constelaţiei petelor de bătrînete.aralizată de groază şi oboseală. + durere surdă îi cuprindea treptat pieptul. incapabilă să ai găsească vreo picătură de energie în picioarele rigide. se prăbuşi din nou. treizeci de etri.i tăia porţia din teritorii nefaste. . &ste ine%plicabil şi periculos. 9-aţi revenit7 (redeţi că veţi putea alerga apro%i ativ un *ilo etru7 0 .trecut. (revasa zigzagată se desfăcu ai ult. Trebuie să părăsi cît ai repede zona senilă. picioarele goale se cufundau în carnea rela%ată a solului. anifestă acu se ne evidente de dezordine fizică. 0 $şor de zis. zone de infecţie. să ă dispensez de a. )in u ezeala ascunzişului urcau la suprafaţă scîncete de copii de-a val a. provocînd rîsul ironic al tînărului. care era sănătos în o entul sosirii noastre. .ar asta nu-i tot. + înă i se aşeză pe ceafă. săpînd lungi dîre însîngerate.. tînăra nu ai avea nici ăcar vlaga să se zbată. aşa că a preferat să rişte nu ai pielea noastră. baza se află instalată pe una dintre ele. crevase. 0 -r trebui să luă contact cu bolnavii. 6enunţaţi la vechile obiceiuri 8 aici nu vă aflaţi pe o planetă oarecare. nu ai auzea ni ic decît clocotul sîngelui în tî ple. arătînd cu degetul spre cî pie. Trei perechi de braţe ţişriiră din caverna orizontală. păian!eni artritici a estecaţi cu încheieturi durdulii.. 0 -sta vo păţi dacă ne ai fredonă pe aici5 concluziona lugubru tînărul. 9ederea vier uielii avu darul s-o reani e. a putut. #iza îşi uşcă nervoasă buza inferioară. )upă părerea ea. (u a cărat cu ine raţii de carne uscată prelevate din zona . că unghiile îi deveniseră albastre.de ales7 0 +L. iar faţa îi viră în violet. lovind agresorii direct în piept. cul ea-cul ilor. " piedicîndu-se de un alt neg.lă înii o ardeau iar capul îl si ţea greu şi dureros datorită proastei irigări a creierului. )oi onştri se dezechilibrară.. . reluă 'oot. #iza se si ţi acoperită de sudoare. -ni alul. dar ni eni nu ne va face viaţa uşoară5 Tăcu. dar din gîtle! nu-i ieşi decît un sunet ridicol. 2E ... Ci :i*ofs*B7 )oar luni de zile v-aţi hrănit tot din ani al. #iza se ridică. "n ti pul peregrinărilor ele a observat două-trei lucruri suficient de îngri!orătoare. trăgînd-o înapoi. regurgită şi începu şi el să tragă. Nu ştiu ce va hotărî. :i-a prins bine. dar ti p de un inut ră ase lungită pe sol. "naintă orbeşte.. 0 . Ci... ediat. "n clipa cînd dădu să se ridice.rost irigaţi. posibil de spus. o înă o înhaţă de ga bă.. Se lăsă tîrîtă spre despicătură. Nu se răni. şopti vocea lui 'oot.(.. aşteptînd cu rese nare î brăţişarea piticilor. 0 . )e astă dată nu ai avu cura!ul să se ridice. 6ă ase în a orţeală. Nu ai vedea ni ic. provocînd un zgo ot greţos de sucţiune. de ecze e. 9ru să urle. apoi îşi dădură dru ul pe coasta a elonului ţinînd coatele sus şi inspirînd profund aerul rarefiat al icroat osferei.ăşiţi pe burta unui ani al care hibernează5 4ăcu o pauză. )in gaură ţîşni încă un spectru. apoi adăugă/ 0 )ac-a avea ăcar o puşcă de vînătoare5 0 (hiar n-aţi avut nici o ar ă cînd aţi debarcat7 0 Nici ăcar u bra unei praştii5 :inistrul (ercetării ţinea prea ult la !ucăria sa.. cu chicoteli de bătrîni. #a fiecare pas.-ului. )egetele sale greblară pulpa #izei. s-a ter inat.. 0 -şa e... . să încercă să-i adună şi să-i îngri!i . ca o păpuşă dezarticulată. .. şi totuşi se pare că n-aţi păţit ni ic. uşchii se sufocau în acu ularea de acid lactic. de secreţii adipoase care nu e%istau înainte. fără ecou. #ipsa de o%igen îngroşa sîngele.. (înd v-a văzut aterizînd. răspîndindu-se şi în braţul stîng. lăsînd să se strecoare afară un bătrîn cu braţe descărnate dar îini avide. 'ura îi fu năpădită de spu e. Nici cio ag.. )ouăzeci de îini se întinseră spre #iza..dîncurile pliului u ed care se închise apoi oale. căzînd peste braţele întinse. nici piatră. pe tot parcursul isiunii ele. -fecţiuni localizate. >vîcni din picioare. un rid se desfăcu larg. toc ai încerca să a!ung la :i*ofs*B.nutil5 Nu veţi găsi absolut ni ic care să poată fi folosit ca ar ă i provizată. $n rid se deschise. stupid. Nici unul nu rezistă contraatacului. apucară bine curelele.

cel puţin treizeci. 0 (red c-aţi fost artorul unei operaţiuni de into%icare în toată regula. fiecare începu să cerceteze cîte o parte din corturi.. "n toate zonele pe care le-a parcurs. Sub calviţia lucitoare se contura o figură cu trăsături fine. vă e%plic îndată. două corturi prăbuşite. #iza îşi dădu sea a cu întîrziere că în faţa ei se afla :athias 'regori :i*ofs*B. arele specialist în epide ie igratoare a $niversităţii din Santa-(atala. . .ntenţionat sau nu. Savantul clătină din cap ai bine de o !u ătate de inut. Teancuri de dosare risipite şi călcate în picioare.. .. Sînt atît de pofticios că trebuie să evit pînă şi să văd . a!unseră în apropierea unei irişti rozalii ocupată de o duzină de corturi ari.e scurt. 'oot privi în !ur dezorientat.5 Traversară o nouă 3pădure3 şi escaladară un pliu adipos foarte alunecos folosind etode specifice patina!ului. 2G . . N-a putut face ni ic.. fi%ate în stratul cornos al epider ei. -lei blocate de containere răsturnate. căutînd eventuale cadavre. 9ă a intiţi. 0 )e obicei. 0 -u plecat ca toţii5 $nul după altul. 9reau să spun/ into%icaţie psihologică şi ali entară5 0 -li entară7 0 )a.ncarea. nu aiurez/ peste tot este infernul5 . 0 (îţi rezidenţi sînt7 întrebă fata pe ton scăzut.i debitezi o recla ă turistică. de unde aţi apărut7 -tras de izbucnirea vocii. Iorace )unn.robabil că asta v-a salvat. doar se nele unei dezordini e%tre e. care încotro. + adevărată epide ie. 0 . )u nezeule5 Tu. la întoarcere7 (arne uscată prelevată în ti pul isiunii lor7 0 .. figura i se destinse într-un zî bet. Nu faceţi parte din echipă. peste tot. declanşa prin pielea #izei furnicături neplăcute. "ntreaga echipă se plictisea.. icuţa +sa*a. a încat.urta o bluză albă. esagerii au a estecat această carne periculoasă cu rezervele co une.. 4acu un pas. 3Baza3.oate chiar în a bele sensuri ale cuvîntului. ră îne de clarificat. Nu ănînc niciodată la cantină. înse nate cu atricole ilitare. aşezat la un birou.osibil.. şefule5 şopti.. fără ca cineva să se gîndească a le re onta. 0 'oot5 Te-ai întors5 )u nezeule5 (redea că voi ră îne singur. :etoda. apoi a reuşit să se ene îndoiala în suflete. . trupul era co plet gol.înă la ur ă. S-au apucat să descrie ceea ce au văzut/ ziceau de co unităţi e%traordinare5 )e cazuri agnifice de si bioză5 + co unicare totală cu ani alul. Ctii foarte bine că ă chinui să ţin regi . încadrată de tufişul enor şi ţepos al unei ustăţi negre hipertrofiate. 6ezultatul/ nici o utaţie evidentă.întecul se revărsa peste coapse... fără ei. sub care. capetele pînzei erau enţinute de 3sol3 cu cîrlige ari. Nn descoperiră însă nici o ur ă de luptă sau asacru. N-a participat la ospeţele colective. $nora a început să le treacă prin cap că !ocul se desfăşura în altă parte.aradisul7 'rădinile &denului7 )acă. plecau spre nord.. . dischete cu înregistrări agnetice transfor ate în pulbere. "n locul ţăruşilor. se aşteptau rezultate care nu ai veneau. esagerii au adus cu va ali ente cu ei. spre sud. strivindu-i organele genitale şi ascunzîndu-le aproape total. de unde privea absent în gol. 0 (ine sînteţi7 horcăi. după ce fură pe punctul de a ră îne blocaţi în încurcătura de peri ai unei savane creţe. #iza i-e artor. 4ără a se ai întinde la vorbe. ca de obicei.ur at un fel de goană după aur. . tu ce-ai văzut7 . te sugru 5 Tînărul se prăbuşi pe un pat de curele. -u fost conta inaţi chiar şi cei ai buni/ (linton Nave. :i*ofs*B se ridică dintr-un salt. plină de inteligenţă. cu avea chef. părea sinistru de pustie. ceea ce a prelevat personal.este tot era î prăştiat aterial de laborator a cărui sticlărie spartă înţesa carnea ani alului cu cioburi tăioase. au revenit doi sau trei esageri anato ici. &fectivul se subţia văzînd cu ochii. Nu ai înţeleg ni ic. "n ulti ul adăpost #iza descoperi însă un bărbat chel şi corpolent. calul ăla de 1udith #abourasse. răsturnînd asa şi scaunul. -poi. 0 )ar unde-s ceilalţi7 :i*ofs*B ridică braţele spre cer. descheiată.. deşi eficientă şi probabil nedureroasă. cu se încăpăţîna s-o nu ească 'oot.adus eşantioane. încărcătura hor onală a fiecărei fărî e usculare era puternic utagenă. ediat după plecarea ta. 'oot intră. arcată de dezertări zilnice. s ulgîndu-l pe colos din posaca-i reverie. )o nea o linişte grea. altfel aţi fi luat-o pe ur ele celorlalţi. un tal eş-bal eş istic care ne-a făcut la început să zî bi ... ci. ca şi cu cuvintele asistentului îi pătrundeau cu dificultate în creier. un so n îngheţat de satfanto ă sau oraş bo bardat. le puteţi verifica. laboratoarele lucrau în gol.. producînd o co binaţie grotescă. . şi făcu o scurtă prezentare. o percepţie interioară a ecanis elor organice provocînd beatitudinea. .

FFF Totalitatea ele entelor adunate de 'oot era fantastică. nici nu-şi dorise altceva. &ra tras la faţă şi avea privirea tulbure. 0 Nu sînt decît utaţii de pri nivel.. )in cînd în cînd. apoi se scutură ca s uls dintr-un vis. #iza tăia. bleste ată îşi revărsa cîntecul asupra #izei. altfel spus. acoperindu-i cu o blană groasă. suficient însă pentru ca să ţi se zbîrlească pielea. cu provizii de carne sănătoasă.. în ti p ce blocul de analiză îşi scuipa continuu banda perforată. la frig. pe teren. "n plus.. la furie perpetuă. aşezînd pe analizor vasul de carton. :i*ofs*B lovea claviatura unei console. din păcate. făcînd eprubetele să clincăie în suporţi.$rsitoarea.. nu trebuie să uită tulburările pe care 'oot le-a constatat la ani al< ă îngri!orează. 2H . :athias :i*osf*B îşi trecu pal a peste obraz. situaţia este ult ai gravă. #iza bîlbîi un 3 ulţu esc3 lipsit de vlagă. pentru a-şi relua apoi înfricoşătoarea enu erare/ tulburări provocate de hor onul de creştere. echivalentă cu ărirea de şase ori a 3volu ului iniţial3... o hipertrofie a organelor se%uale. suprafaţa ani alului se odela într-un sinistru !oc în care fiece căsuţă i punea o nouă utaţie. #iza petrecu aproape douăsprezece ore cu ochii înşurubaţi în ocularul cauciucat al analizatorului portabil. 0 9ă gîndiţi la o e%pediţie7 0 Nu pute ră îne aici.. Se odihnea cîteva inute. 9reţi s-o vedeţi7 0 (ît ai repede5 Ctiu că sînteţi obosiţi. :i*ofs*B e%trase din buzunarul că ăşii o pereche de ochelari cu lentile rotunde. dar n-ave ti p decît să respiră . scăldată de testosteron. trebuie să le înlătură înainte de a lua a ploare.. părînd absorbit într-un curios proces de autohipnoză. Trebuie să ne pune pe treabă i ediat. ase eni unei dactilografe nebune. 0 -i reuşit să trasezi o hartă hor onală7 întrebă în cele din ur ă. de acord7 Tînăra surîse. digeră infor aţia. Sînt sigur că la faţa locului. lichidul sintetic cu gust nedefinit. gigantis . .. în obez. în şaptezeci şi două de ore. s-ar putea ca utanţii să-şi recapete aspectuliniţial. #iza. Dinea o ceaşcă plină cu cafea aburindă.rofitaţi cît ai ave puţină apă. :ă duc să ă culc. ţesîndu-şi coconul de nebunie cu încăpăţînarea unui ani al vicios.. la zona de unde fusese prelevat ali entul. :îine vo aduna tot echipa entul necesar... căzuri 3benigne3. declanşa la bărbaţi accese ireversibile de pilozitate. 0 & tîrziu. rîcîia şi aduna eşantion peste eşantion. -ltele asigurau conda narea la i potenţă.. ur ărind cu degetul serpentina bandei perforate. cu orice preţ. dezvoltarea caricaturală a e%tre ităţilor ? îini. apoi dispariţia organelor se%uale5 . "n două luni n-a parcurs decît trei sau patru 3parcele3 din ani al. #iza si ţea cu privirea i se înceţoşează.. ur ură savantul..e anu ite arii puterea hor onilor era atît de virulentă. trebuie să erge să dor i . dar una parţială. + repartiţie a zonelor utagene şi a caracteristicilor lor7 0 )a. şopti.doar o che are violentă spre teritoriul 3de origine3. 9ibraţia ordinatorului în funcţiune se trans itea obiectelor. secretau din abundenţă un derivat al cortizonului capabil să te transfor e. aran!a listingurile. picioare@. cu era depresiunea lo bară şi bazinul o bilical. şopti. -lături. şi-i vo supune pe cei bolnavi la o cură intensivă.nhibiţia lobului antehipofizar/ nanis . cu braţele încrucişate. practicarea curentă a ugitului5 $nele zone. defor area oaselor feţei. încît douăzeci de porţii de hrană erau suficiente pentru a provoca organis ului u an transfor ări grave5 + hartă fantas agorică îşi desenă încet geografia de coş ar/ regiunea pectorală. pe care începu să le şteargă eticulos. sintetiza rezultatele.. ur ărind parcă să cîştige ti p. precu şi o odificare a coardelor vocale. i plicînd. Supuşi unei ali entaţii nor ale. la febră... 0 (hiar credeţi7 0 Sînte nevoiţi să o crede 5 9o erge pe teren. (u buza agitată de ticuri nervoase. la rut per anent. un soi de atracţie agnetică cu fiece zi ai puternică... (oncluziile căpătau un contur din ce în ce ai uluitor/ patru cinci i din zone erau i proprii consu ului. lăsîndu-şi îna pe u ărul tinerei. Trebuiau să a!ungă... 6ă ase un inut cu ochii pironiţi asupra ceştii pe !u ătate golite. toată viaţa. . 'oot aduna cartelele perforate. conştiincioasă ca o şcolăriţă. apoi sorbi. Trebui să se agate de asă pentru a nu cădea pradă a eţelii. 0 . "n cî pul vizual apăru ina păroasă a lui :i*ofs*B. 0 #a ce concluzie aţi a!uns7 întrebă. -se eni unui braţ tăiat care s-ar căţăra să-şi regăsească încheietura 0 este o i agine apro%i ativă dar care ilustrează destul de bine situaţia. -cţiona ecanic. atrofie. "n paralel cu verdictul analizelor. Ni ic nu dovedeşte că aceste transfor ări sînt ireversibile. Brusc i se păru că.

recirculată şi tratată.. apoi întrerupse contactul i pri antei cu o lovitură e%asperată de pu n.arcă ar fi sala co ună a unui spital din secolul R.ărăsi cortul-laborator călcînd greoi.. ori ne luă porţia din ani al. ale cărei slip şi bluză păreau să fi fost folosite pe post de cupe pentru zece ecanici ti p de o lună.R. 0 )a/ să aşteptă aici pînă vine naveta să vă recupereze şi să plecă î preună5 #iza a scos un sunet ininteligibil. . Sînt capabili de orice. "şi s ulse bluza şi se chinui să-şi scoală chilotul unsuros. cearceafurile se autosterilizează la fiecare douăsprezece ore. orice. pînă acu isiunea voastră a fost un eşec. în plină regresie entală şi fizică. 0 Siste ul a fost ales de co un acord. îngînă.. zebrîndu-şi pîntecul şi coapsele cu dîre lungi.uteţi să.. dintr-un otiv sau altul.. eschivă 'oot..uţiţi. Traversară o alee. #ăsaţi uşa deschisă.. &ra suficient să schi bi cartuşul cu unul nou şi aparatul redevenea operaţional. Tînăra scoase un fluierat. dar ceva în care aş putea să ă întind şi să închid ochii7 'oot îi făcu se n să-l ur eze şi o conduse spre un fel de hangar de pînză ocupat cu o ulţi e de paturi de ca panie. Se aflau acolo vreo zece cabine. îrîi. părăsi cabina. un ha ac. ca să pute vorbi. nu v-a a!uns7 Nu vă e deloc frică7 0 Ba bine că nu. Te puteai spăla de o sută de ori cu acea apă fără a te te e de icrobi. prea rece. nu reuşea să îndepărteze stratul de sebu .. #iza ezită o secundă. -pa uzată era aspirată printr-o gaură de evacuare. aginea pubisului înecat în seu nu aprinse nici o lu iniţă de interes în ochii însoţitorului.. Bilanţul ră îne subţirel/ un plan vag. 4iecare cabină transparentă funcţiona cu un rezervor de treizeci de litri. . făcînd-o brusc. utaţia este asigurată în a%i u o săptă înă5 0 Trebuie făcut touşi ceva. adună veş intele unsuroase şi le aruncă în fanta incineratorului. să-şi dea sea a că tre ura de oboseală. #uă un raclor şi începu să se frece energic. trasat în ti pul unui singur raid. -şa că-l voi susţine pe :athias să ur eze varianta e%plorării. îl auzi pe tînăr îrîind. aşa că trebuia să se ridice şi să-l ur eze. Nu cred că inistrul va fi prea încîntat. .ar :i*ofs*B cred că. 0 (u adevărat încîntător5 îl ironiza tînăra. iar oglinzile lor reflectau toate aceeaşi i agine/ aceea a unei fe ei tăvălite în untură rîncedă. . )u neata şi :i*ofs*B riscaţi enor să vă ter inaţi cariera spălînd podeaua holului facultăţii de unde veniţi..e un covor din cauciuc negru era instalat un co ple% ultra odern de duşuri cu circuit închis. 9ă daţi sea a că ne obliga să pătrunde în teritoriul utagen cu o cănuţă plină cu carne uscată7 )acă. Tînărul trase o în!urătură.i arătaţi un cort. "n pofida gilgîitului vanei de golire. ordonă acesta. $n rictus de necontrolat îi strî bă gura. Nu vreau să ă alătur acestui rateu. i ediat ce atingeai robinetul se aprindea un bec de avertizare. 2J . . 0 Ctiţi. (înd filtrul bactericid era saturat. să vă arăt a plasa entul grupului sanitar. 0 Sînteti nebună5 Teoriile du neavoastră ariviste ne vor arunca. apoi po pată pentru o nouă utilizare. pe policioara duşului aveţi răzătoare şi săpun.. . un dor itor.. 6îcîia cu energie. direct în gura lupului5 )oar aţi gustat far ecul tribului .i sea ănă.. .uteţi să vă alegeţi ce pat doriţi. 0 Iaideţi. bănuiesc că spectacolul cuplurilor ce făceau dragoste îi distra pe suferinzii de inso nie. apoi se culcă pe burtă. ca un urs rănit. 0 & nebun5 (o plet nebun5 N-are nici cea ai ică idee despre ceea ce ne aşteaptă. -pa.nza era fină şi proaspătă. #iza opri apa şi porni !etul de aer. 'oot se îndreptă spre ieşire. . surprinsă de neaşteptata înverşunare. 'oot se aşeză pe un scăunel.. 0 )ecizia lui :i*ofs*B nu vă prea entuzias ează5 strigă cu ochii plini de săpun.. apoi renunţă la ulti a ră ăşiţă de pudoare. care o ite cele ai interesante teritorii< o echipă ştiinţifică.bebeluşilor bătrîni3. Nu nu ai că !etul nu avea presiune.. lăsîndu-i pe 'oot şi #iza singuri în i!locul cercului for at de ordinatoare. uscînd rapid u ezeala de pe trup. )upă ce ventilatorul încetă să ai funcţioneze.. 0 -ş vrea să dor . "n ulti ul caz. ne vo trezi fără rezervele noastre sănătoase nu ne ră în decît două variante/ ori uri de foa e. Suflul fierbinte o învălui.. "nfoie perna cu o lovitură de pu n. #iza ridică o sprînceană. apoi pătrunseră sub un cort uriaş. (hiar vreţi să dor iţi ştiind că peste cîteva zile poate că vo fi onştri7 0 -veţi un progra ai bun7 0 )a/ să face dragoste. #iza ridică la întî plare o cuvertură.ătrunse în cabină şi răsuci robinetele. 0 -runcati-vă boarfele în incinerator. aşa că-i e%clus riscul bolilor venerice. observă între două s iorcăituri. . dar trupul îi era atit de acoperit de grasi e încît nu si ţea deloc i pactul cu apa.. dar ă te şi ai ult de oa enii inisterului.

. FFF :athias :i*ofs*B avea un aer întunecat. so nul o cuprinse în i!locul unui gînd.entru că încă ai credeţi că vo reveni5 )eliraţi5 :agnetofoanele du neavoastră nu vor avea ti p decît să capteze un singur luciu/ ulti ul nostru suspin5 Ci. cu speranţa că panta nu va fi prea abruptă. devenind astfel evident că singurul loc convenabil pentru el era acela de şofer. conştientă că proferează un adevăr la intea cocoşului. dru ul se dovedi liniştit. 'oot e ise un nechezat zefle itor. tăind respiraţia. Tentativa de a se odihni cu rîndul eşuă şi ea/ prea gras şi greoi. (ăldura făcea să vibreze aerul. Băltoaca lipicioasă dintre coapse îi arăta că 'oot îşi pusese a eninţarea în practică. pe care le azvîrli peste aldărul de carne uscată. astfel că de data asta nu vo reveni fără rezultate.. 6idică din u eri. să continue dru ul pe !os. :i*ofs*B ră înea de fiecare dată ult în ur a vehiculului. )eci n-a fost loviţi de nici un corp ceresc. carnea era atît de fierbinte încît era i posibil să pui piciorul pe ea. făcu stînga-î pre!ur. 'oot şi #iza identificară zone unde te peratura depăşea o sută douăzeci de grade (elsius. era singură în dor itor. cei doi se văzură nevoiţi. (îteva ore ai tîrziu.0 'oot. (u un inut ai devre e. 4uncţiona cu un generator nuclear. în derivă. încerca să scoată aşina din labirintul corturilor. sînt prea obosită ca proble a să ă ai preocupe.. 0 -stă-noapte seis ograful a intrat în funcţiune şi nu. Tînăra observă că. opreau turbinele şi-şi scobeau un culcuş în gră ada de pastra ă din care estecau cîteva bucăţele înainte de a-i fura so nul. se nalînd o încălzire anor ală a aşinăriei. după ce scuipă pe bara paraşoc a benei. &chivalentul unui violent cutre ur de pă înt la scara noastră. Totuşi. avertizorul de suprasarcină începu să clipească pe panoul de bord din cabină. (ine a ai po enit un braţ în repaus care se rupe fără un otiv e%terior5 . $n şoc cu a plitudinea J. iar relieful ondula în flu% constant. de două ori. . avînd deci o autono ie practic neli itată.ci şi colo. orientă botul aparatului spre 3pădure3 şi tăie contactul. bărbatul se işca destul de greoi. trecură pe lîngă cîte un ci itir de plăgi supurante. penisul pălind retras şi infantil. 0 . sub abdo enul enor şi neted. anevrînd nervos volanul. cu o evidentă proastă dispoziţie. 4ă ce vrei cu pîntecul şi se%ul eu. )in fericire. a!ungind lîngă ea... Nu-ţi cer decît un singur lucru/ nu ă trezi la orgas . #a început. #iza îşi ută plivirea. pentru a uşura transportul. Sus. îngînă cu nasul înfundat în învelişul de burete. a!ungînd la poalele deltoidului fără a fi întîlnit nici un utant. 2K . 'oot observă cîteva u bre care-i cercetau din spatele tufişului for at de un puf unsuros.. (u nu se punea proble a renunţării la o parte din aterial şi hrană. )e atunci. spuse tînăra. #iza e%a ină vehiculul< era o platfor ă pe pernă de aer. :otiv pentru care trebuie să erge la faţa locului. un fel de container echipat cu o cabină inusculă. &de ul enor defor a de !ur-î pre!ur solul. #a fiecare optsprezece ore. în vîrful usculaturii. nici asteroid nici satelit-fanto ă5 & ca şi cu e brul s-a rupt spontan5 #iza digeră ştirea.robabil hu erusul. 6 Traseul ales de :i*ofs*B era clar/ traversarea pectoralului ic în diagonală. eşti un băiat si patic. plină ochi cu carne uscată.luat toate aparatele de înregistrare transportabile. escaladarea deltoidului şi coborîrea pe biceps. 'oot şi #iza călătoriră cu bena. 'oot îşi făcu apariţia încărcat cu instru entele de ăsură.. sugerînd că se aflau destul de aproape de locul fracturii. S-a rupt un os5 . aşezaţi pe gră ada de carne uscată< după cîtva ti p însă. Nu ai auzi răspunsul. ărturie a gropilor încă proaspete şi a unor lupte recente. 0 Nici eu5 reluă :i*ofs*B. datorită gabaritului. Savantul dărî ă două adăposturi ce se prăbuşiră cu încetinitorul ase eni cupolei unui circ căruia îi cedase stîlpul central. #ucrarea artizanală prote!a valea ce dădea spre biceps. dar telescopul electronic n-a înregistrat pasa!ul vreunui eteorit. -ţi trecut pe la laborator7 0 Nu. situaţia se înrăutăţi însă.. cînd se trezi. aşezau bar!a pe sol. or ăind cuvinte neclare se strecurase la co anda benei obile. îi trecu prin inte că aşa-i trebuise şi reador i instantaneu. 0 Nu înţeleg.i place deloc ceea ce se vede pe bandă5 #aba stîngăfaţă a ani alului a fost zguduită de un spas foarte puternic. 0 + veste rea5 îrîi bărbatul. apoi se loviră de un parapet făcut din peri groşi cît trunchiurile de copac.

4orţînd la a%i ventilatorul aeroglisoului. 9oi fi ase eni unei băltoace vii. .eter se află abia în stadiul de fragilitate. $lti ii au început să se bată pentru a pune stăpînire pe teritoriile neutre. încă de cînd au început utaţiile s-a produs un fel de. )ecalcifiere. iar e brele într-un sac de uşchi inutili5 :utaţia începe cu e%tre ităţile. -ceastă ar ură grotescă îi dădea aspectul unui biberon cu vîrful năclăit de sudoare. + a patra grupare a e is ideea că ar fi posibilă e%tinderea suprafeţei regiunilor consu abile activînd procese de creştere... a!oritatea supravieţuitorilor erau înfăşuraţi în carapace confecţionate din burete.. (lasic5 0 )eci ani alul este bolnav. profesore.. toate sfîrşesc prin a se acina. avînd vreo !u atate de duzină de saci de dor it fi%aţi în !urul e brelor cu a!utorul unor fîşii î pletite grosolan... puteţi să-l faceţi colac ca pe un furtun obişnuit5 9echea poveste cu o ul fără oase. poate că a fost î bolnăvit. ni ic. 0 )ar cu s-a întî plat7 întrebă :i*ofs*B. $nii care. o ul de cauciuc. te asfi%iezi.. ur ură prezentîndu-l... ce l-o fi apucat7 Iei. lungit pe un pat cu apă.. &%istă vreo altă posibilitate7 (ornQell înghiţi în sec prudent.. constată #iza. scheletul se desface. -li entaţia7 0 )a. 0 S-ar părea. dispariţia sărurilor de calciu. şopti cu o voce neutră. puteau fi distinse contururile co plicate ale oaselor tarsiene şi etatarsiene. din pînză sau diverse alte ateriale. (ornQell surprinse privirea tinerei/ 0 )eficienţă a osteoblastului..lă înii nu ai pot po pa aerul. Sînt fragil... fălcile i se vor desco pune< lipsiţi de suport. . :i*ofs*B se ridică şi arătă spre un bărbat slab. fără î brăţişări. se treziră nas în nas cu un bărbat înveş întat ciudat. un bobîrnac echivalează cu o fractură. aido a ghidului. se transfor ă în pulbere. 0 )u nezeule5 îl întrerupse :i*ofs*B. o cădere te transfor ă în puzzle. Sînt foarte fragil.atric*. 0 .. continuă cu trunchiul.. şi.. :i*ofs*B se încruntă. stîngul. schis ă.. Ci s-au pornit să ărească ani alul.. 0 &ste echipa nu ărul patru. Nu ă atingeţi. .. #iza a observat i ediat cu uluire că anu ite părţi ale corpului său păreau anor al de oi.este puţin ti p..ar braţul pe care ne află este pe cale de a-şi dilua şi el scheletul şi a-şi pierde astfel ar ătura. ase eni zonei unde este instalată baza. uşchii feţei nu vor ai putea să acţioneze gura< voi fi ut.. Tibia. într-un fel.. Sîngele le dizolvă. fiziologic sau ental s-au asi ilat ani alului. desco pune cutia toracică. $r aţi.eter5 e%cla ă 'oot. )u nezeule5 #ipsesc două trei i din ea5 (u sprîncenele arcuite de surpriză. în schi b. :e brul care s-a rupt spontan 3azi noapte3 a cedat sub propria-i greutate. sti ulîndu-le artificial. 4ără strîngeri de înă. responsabil cu sectorul patru. "ntre cele două e%tre e se aflau cei care nu doreau decît să supravieţuiască păstrîndu-şi integritatea corporală şi psihologică.. gîlgîitor.riviţi piciorul eu stîng/ dacă aveţi chef. #iza observă că. . singurul i!loc de a 2M . sănătoase care. în pofida slăbiciunii sale. furniza o hrană non utagenă.atric*... te îndu-se parcă să nu i se frîngă gîtul. Toc ai î i e%plica ce s-a întî plat. au vrut să-l apere. un fel de pachet de organe vier uitoare. Tinerii. ase eni unei caricaturi de cauciuc aparţinînd unei păpuşi gonflabile cu supapa prost închisă. (ine ar fi avut interesul7 0 )estui.. . (a o bucată de cretă cufundată în oţet. 0 S-ar putea. . 0 & . 0 #ucrurile nu-s chiar atît de si ple.. radius. în schi b. şuieră.atric* (ornQell. să î piedice transfor area lui într-o victi ă a 3colonizării ştiinţifice3. începu să se retragă cu o e%presie îngrozită. ca şi cu le-ar fi lipsit scheletul. porii se dilată la a%i u . :i*ofs*B reuşi în cele din ur ă să ridice bena deasupra zidului. şopti 'oot... (eva ai departe se aflau două fe ei. cu părul tuns perie... v-aţi olipsit. ieşind în patru labe din spărtură.eter îi conduse cu infinită gri!ă în i!locul unei ici poiene unde se găseau vreo zece indivizi... ca şi cu ai e%tinde o casă/ hipertrofiind cutare sau cutare e bru. dacă făceai greşeala să te freci de ele. -lţii. &ste relativ uşor/ era suficientă inhibarea hor onului de creştere şi. -!unşi de cealaltă parte.. ca două sandvişuri u ane.. dar nu i se ai pare deloc nosti ă. (ornQell suspină cu precauţie. . erau convinşi că salvarea nu putea veni decît prin distrugerea ani alului. "n ceea ce ă priveşte. goale.ă de la distanţă şi nu vă atingeţi de ni eni. 9ăzînd-o pe #iza. Straturile de oseină sînt tot ai subţiri. că aveţi unele îndoieli5 observă pe un ton egal. rotula. în schi b.. căutară ult pînă să găsească o trecere prin î pletitură... &ra. fata asta reprezintă inisterul. (ontinuă. făcute balot între două saltele gonflabile. )acă la piciorul drept. 9ăduvite de rădăcină. celulele osoase nu se ai reproduc. alunec treptat spre stadiul de nevertebrată. 0 Nu vă apropiaţi5 zbieră pe neaşteptate.eter5 )ar cel strigat continuă să bată în retragere... Nici un contact5 -ţi înţeles7 'oot şi #iza îl asigurară că aşa vor face. :i*ofs*B era de!a acolo. firele de păr aveau tendinţa de a se descua a. atîrna la entabil.. credeau ei... într-un ti p record. .. .. fărî iţîndu-şi teaca într-o ulţi e de aşchii tăioase ce zgîriau profund spatele şi u erii.

-veţi de făcut o călătorie î puţită. :athias :i*ofs*B stătea ţeapăn la volan. 0 3-si ilaţii3 s-au răspîndit în ai ulte triburi necoordonate. încercînd să do ine zgo otul ventilatorului.. &ste doar o teorie.. )e atunci.e naiba5 şuieră 'oot printre dinţi..+. -veţi posibilitatea de a e ite un S. îngheţaţi şi aspiraţi în spaţiu cu ult înainte de a reuşi să ne î barcă pe o navetă de salvare... negresa care era gata să obţină în PMK pre iul Nobel.. n-a e%agerat5 & ai rău decît î i i agina . &u le rula ca pe un covor.si 1a in. 0 & groaznic. da.. :ărind pasul. ce n-aş da să fiu reu atic. iar noi ne vo pli ba pe suprafaţa unui cadavru are cît #una5 Tînăra ridică din u eri şi. bătrîne5 -u înnebunit cu toţii. Sînt sedentari şi nu părăsesc niciodată zonele pe care le apără.. (helia strălucea toată de sudoare.. 0 (ine conduce aceste acţiuni7 întrebă brutal.. bolborosi ca un ecou grupul fe eilor sandviş î pachetate în saltele gonflabile. ne curăţă cu toţii5 -t osfera şi gravitaţia artificială vor dispărea văz. în ceea ce ă priveşte. 0 Nu ă ai iră afecţiunile de care suferă ani alul. "n fine... 0 )a. $ndele nu trec prin stratul o%igenat e is de epider ă..eter. nu e%istă nici o posibilitate de a arunca o sticlă în are. folosind o lopată începu să descarce carnea din benă. -stfel. nevastă. 'igantis ul artificial al anu itor zone va antrena inevitabil devitalizarea altora. rosti profesorul. "ntre ti p. :i*ofs*B îşi ta ponă fruntea nervos. =O . ceilalţi au respins co pro isul propus de 3 oderaţi3. artritic în ulti ul grad5 -ş fi ăcar sigur că a un schelet5 0 9o lăsa destulă hrană sănătoasă. 0 )u nezeule5 hîrîi.. eu siguranţă. adică utanţii. #iza abia se stapîni să nu-l pleznească.entru a obţine un cîştig de suprafaţă nu e%istă decît o soluţie/ u flarea. . dar prefera să-şi strunească i aginaţia. siguri de corectitudinea ei. privind... 0 9ezi. . distrugînd non utanţii< partizanii e%tinderii bătîndu-se cu invadatorii sau accelerînd creşterea pe bucăţele. . Sştia sînt pe cale de a fabrica un onstru5 0 (e intenţionaţi să face 7 0 Să vindecă cît ai ulţi utanţi. 0 Ci eu. e%tre iştii au reacţionat violent. )ilatînd arbitrar cutare sau cutare zonă.7 0 Nu. î i pare rău5 Sînte în aceeaşi oală. la fel şi orţii. pe acolo trebuie să fie/ gîtul.. pur şi si plu.si 1ainin5 & la fel de tare ca :i*ofs*B. se îndreptară spre zidul de păr. &ste foarte posibil ca ei să se afle la originea fracturii de aseară. (unoscînd carenţa osoasă a zonei. să le creă posibilitatea de a a!unge la bază şi s-o face pe . guşată şi cocoşată. 0 $nde s-a baricadat7 0 N-a nici o infor aţie.laneta asta de carne va putrezi sub tălpile noastre. &ste posibil ca utaţia să se întrerupă. ... :a!oritatea se consideră leucocite şi au supărătoarea tendinţă de a confunda 3străinii3 cu bacterii5 3#ichidatoriştii3 sînt conduşi de . 0 9ă îngri!orează ceva7 strigă. $nii s-au ridicat î potriva anipulărilor susceptibile să provoace infir ităţi ireversibile. traversîndu-l. )upă cere onia de ră as-bun. îrîi pe sub ustaţă. îi şopti . dar cred că undeva între hipofiză şi tiroidă.. 0 . cu ochii i!iţi. 3asi ilaţii3. nici una. fiecare clan încearcă să ur eze propria cale. #iza a!unse în dreptul cabinei... 'răsanul rîn!i sugestiv. )acă reuşeşte să o oare ani alul. )espre ceilalţi nu ştiu ni ic. sînt uşor de prevăzut consecinţele unei crize de spas ofilie.. (înd un sector are spectrul unui organis atins de senilitate precoce.. :i*ofs*B se ridică trosnindu-şi rotulele. vor s-o facă şchioapă. procla înd încă o dată necesitatea lichidării..ea se. (a să-ţi îngropi prietenii îi pliezi ca pe nişte haine ce vrei să le bagi în valiză. poţi fi sigură că va reuşi5 .opri războaiele de cucerire5 Bineînţeles. n-a ştiut niciodată să fac o valiză.rate cutre ure de pă înt.. dar nu sînt sigur de ni ic. )in păcate. $lti ii irită nervii provocînd spas e ce căpătau aspectul unor adev. (ele ai strălucite creiere ale $niversităţii Santa-(atala5 $nii nici ăcar nu-şi ai erită nu ele de o 5 'oot şi #iza porniră spre benă. "ncăierările s-au în ulţit. însea nă că flu%ul de hor oni de întreţinere şi creştere a fost deviat de pe traseul nor al. &ra cel puţin la fel de neliniştită ca 'oot. a ani alului. (u :i*ofs*B se oprise din lucru. şi lungirea e brelor. &ste cea ai periculoasă. poate chiar să regreseze la cei ai puţin afectaţi.. &ste o zonă de unde poate trage toate sforile biologice ale ani alului... fata sări din aşină alăturîndu-i-se. a ani alului. dar ai puţin ezitantă5 )acă s-a decis să distrugă ani alul.. provocînd si ultan devitalizarea sa< 3lichidatoriştii3 ur ărind să slăbească organis ul prin intervenţii chi ice sau chirurgicale..si 1a in rezonabilă. Se opri din lucru doar în o entul cînd si ţi sîngele pulsîndu-i în tî ple. oa enii-biberon făcuseră cerc în !urul benei aruncînd priviri avide.nd cu ochii5 9o fi sufocaţi. drept înainte. e%cla ă posac tînărul.S.e laturile acesteia erau acu spri!inite două lopeţi. 9ă urez succes.eter.artizanii creşterii îi fac probabil viaţa destul de grea. ceafa. )a. (ornQell îi aruncă o privire invidioasă. 0 S-ar putea ca o hrană sănătoasă şi in!ecţii cu calciu concentrat să dea ceva rezultate5 spuse visător .

#uîndu-şi binoclul. )upă cîteva inute. a intîndu-i în uierea i inentă. Ter inîndu-şi treaba. co pact. concluzionă tînărul. îl auzi pe 'oot rîzînd ironic. 'oot zî bi. şi hai acolo sus. aginea vulcanului dansa sub pleoape i posibilă. . + capodoperă5 &fectul soluţiei nu se lăsă ult aşteptat/ o aureolă de carne boţi solul. Nu se trezi decît opt ore ai tîrziu. rîzînd ca un edic satisfăcut. =2 . (înd si ţi că trunchiul oscilează sub greutatea sa.lagile u flate. înfrînîndu-şi cu greu nerăbdarea. Nu ţine să continuă dru ul orbeşte. Tînăra ridică din u eii/ 0 (u vrei să ne căţără pînă-n vîrf7 "n od sigur. si ţindu-se epuizati. se opri şi duse binoclul la ochi. cel care provoacă erecţia firului de păr în caz de frică sau frig intens5 Scotoci în sac.. 6ă înînd în ur ă. bărbatul se cufundă într-o stare de editaţie posacă din care #iza nu avu cura!ul să-l scoată. în cincisprezece inute5 gîlgîi 'oot. nu avu cura!ul să-l refuze. nu glu ă5 "n sfîrşit. porni asaltul coloanei scua oase. . Sînteţi artor că a fost obligat să iau această decizie pentru a asigura supravieţuirea echipei ele şi cea a subiectului de studiu. . pe care puterea de ărire a lentilelor nu-l puteau străpunge.si 1a in îl ca eclipsa.0 -tunci trebuie s-o neutraliză cît ai repede pe . profesorul nu avu totuşi de ales. -erul se u plu i ediat cu un iros de corn ars. transfor indu-se într-o u ie chircită de gudron. )ar nu avu ti p să-şi aprofundeze e%a inarea/ trunchiul începu să-i tre ure între coapse. se va plia sulb greutatea noastră5 )oar dacă. 0 )acă eşti în for ă. #iza căscă ochii uluită. trasînd un cerc zgrunţuros în !urul firului care se îndreptă cu învelişul ge înd. ...ri ul suferise accese de febră atît de violente încît sfîrşise prin a lua foc. )rept ur are. . . )o ina blana cu peste trei etri. nebună. încercă să localizeze gîtul şi capul. 9o plăti oalele sparte de gelozia dintre 3creiere35 FFF &%act în i!locul părului din regiunea pectorală. Tînărul i-o ad inistră cu de%teritate. 0 Suficient pentru a declanşa un tetanos perfect. făcîndu-i să renunţe de-a porni în ur ărirea vehiculului.. #a zece *ilo etri în a onte se ridica vîrful zdrenţuit al unui crater din care se revărsa lavă. :anevrînd regla!ul. 'oot gesticula făcîndu-i se ne să revină.. in!ectă în bulb lichidul din două fiole ari. #iza aplaudă. ia-ţi binoclul. începu să coboare. Bena îşi reluă deci dru ul pînă la arginea uşchilor subcostali. Se concentră atunci asupra î pre!uri ilor. Nu-şi dăduse sea a că urcase atît de sus< agăţîndu-se cu genunchii de asperitaţile tecii. călcîndu-se în picioare unii pe alţii în i!locul periei unsuroase a unei savane de tuleie. putînd observa astfel întreaga pădure pectorală. dar ră ase la volan. evitînd în ulti ul o ent o hoardă de indivizi atinşi de gigantis . întîlneşte ocazia visată de a ter ina cu un rival ştiinţific. )e cîtva ti p. "nţelese. de grosi ea degetului ic.ielea albăstruie căpătase duritatea pietrei iar nările erau înfundate cu gheaţă. . co andă el. -utorităţile superioare nu vor avea otive să ă considere vinovat. 0 )oar dacă e%cită uşchiul oripilator. 0 Supravieţuirea echipei5 hîrîi tînărul. -cro egalia le defor ase atît de ult oasele feţei încît nici 'oot. Se pusese chiar proble a nu irii ei la conducerea isiunii. (irca treizeci de persoane fugeau dezordonat din calea scurgerii ucigaşe. supurante le î piedicau ult ersul. Nu ai spune5 -re tupeu. chiar la baza 3trunchiului3. dar o ceaţă caldă învăluia regiunile respective cu un halou tulbure. -!unse destul de repede pînă la !u ătate. căci ulţi aveau arsuri grave la picioare şi la tălpi. :i*ofs*B încercă totuşi să înfiripe un dialog. :i*ofs*B hotărî să nu-şi întrerupă dru ul.icioarele. probabil.si 1a in. -colo găsiră două cadavre ale căror centri esencefali de ter oreglare erau deterioraţi sub influenţa. e%trase un burghiu edical şi începu să dea o gaură. nici :i*ofs*B nu se dovediră capabili să recunoască ăcar unul dintre foştii colegi de laborator. să încercă o localizare. -tunci cînd 'oot îi propuse o in!ecţie dopantă. Ne ulţu it. dintre care a!oritatea nu păreau ani aţi de cele ai bune intenţii. cerură o zi de repaos total. #iza ador i instantaneu. #iza îşi si ţi coapsele şi ga bele destinse total< observîndu-i uşurarea. ui itor de rigidă. se văzură nevoiţi să-şi devieze brusc traseul.. ocoli vîrful sternului şi porni la asaltul arelui pectoral stîng. a vreunor intervenţii bacteriene sau hor onale.. crezînd că este victi a unei halucinaţii. 'oot şi #iza.. >ece etri ai !os. păpuşă tragică şi carbonizată cu trăsături neidentificate. &%odul lor fusese deter inat probabil de un puseu febril apărut subit în teritoriul pe care-l ocupau. fesele şi şalele o dureau groaznic 0 deşi se asă ti p îndelungat. 'oot o plesni peste fese. fără a da nas în nas cu vreun trib plecat după pradă.rofesiunea de credinţă o dată rostită. dar era cît pe ce să fie linşat cu lovituri de frag ente osoase a căror provenienţă era indiscutabil u ană. nu reuşi să obţină vreo a eliorare se nificativă. Nu vo avea ereu norocul să ni eri peste ologi5 -rătă spre trunchiul unui fir de păr a cărui e%tre itate atîrna oale la doi etri deasupra solului.

"n o entul cînd toc ai depăşeau pata negricioasă a unui neg.. 'oliciunea sa albicioasă contrasta ciudat cu ochelarii cu ra e de baga ce-i călăreau nasul.. (onducea a patra grupă de e%plorare. 0 $cide5 $cide5 striga suedezul. dezechilibrat de pîntecul enor . #iza reuşi să nu ere zece bărbaţi şi tot atîtea fe ei. 0 Sven5 strigă. un suedez.. sînt eu. e ise un scîncet prelung ani alic şi sări pe piedestalul i provizat de un neg ca şi cu ar fi urcat la tribună. Strîngînd din dinţi. 'oot o a!ută să se ridice.. . scrutînd peisa!ul ca doi puşti curioşi ascunşi după creasta unui zid. #iza fu obligată să relateze încă o dată 3viziunea3. cantitatea de carne s-a icşorat. Se ridică într-un genunchi.. (ei ai apropiaţi se aruncară asupra fustei de cauciuc ce încon!ura aparatul. zăvori portierele şi parbrizul. acoperiţi de sudoare. duzele scobind un şanţ în preeria de puf. or ăi pe sub ustaţă. răsfrîngînd buzele pentru a-şi arăta dinţii. îl auzi #iza urlînd. fugarii veneau spre noi. răul este din nou aici5 Bacteriile invadatoare îşi asează trupele la graniţă5 . 0 4raţi leucocite. trupa e%citată se desfăşura cu intenţia vădită de a ataca bar!a. . regăsindu-şi poziţia iniţială.e craniul strălucitor erau lipite cîteva fire de păr roşcovan. alunecă circa un etru şi-şi zdreli adînc pielea abdo enului. &l ridică braţul într-un gest autoritar.. 'oot se strî bă şi începu să cerceteze cu febrilitate !ungla de peri care-i încon!ura. cu sprîncenele ridicate. veţi fi feriţi de eventualele proiectile. ăştia vor să ne ănînce. (ontactul cu solul se dovedi a nu fi prea dur. (onducătorul părea a fi un se%agenar scheletic. Tînăra se a bală. făcînd superfluă orice tentativă de apropiere tăcută. 'oot o ascultă. ce putea fi totuşi pusă pe sea a şocului catastrofei. :i*ofs*B alegea dru ul cu precauţii inutile< vacar ul produs de turbină le trăda prezenţa pe o rază de trei *ilo etri !ur-î pre!ur. cu pupilele dilatate de ură şi e%altare. Scăpă o priză. Brusc îşi pierdu răbdarea. tre urau ca nişte curpeni. Bărbaţi şi fe ei deschideau şi închideau cadenţat gura.4irul se încovoia din ce în ce. )upă ce l-a aprovizionat pe (ornQell.. #iza se si ţea ca paralizată< i aginea cercetătorilor blindaţi cu diplo e pornind la atac ase eni unei haite de lupi înfo etaţi îi declanşa în inte pîlpîiri de nebunie. încercă să nu intre în panică. altfel nu vo ai înainta niciodată5 $rcaţi-vă în benă. )egetele îi sîngerau. $ruind din ventilatorul a balat la a%i u . nu-i adevărat5 îl auzi tînăra ge înd.. #iza e%a ină atent trupurile sinistraţilor< în pofida eforturilor. cred caş putea ridica bar!a la vreo doi-trei etri. aşteaptă sacrificiul nostru5 Să digeră invadatorul patogen5 (ei care vor cădea în luptă vor fi for a puroiului glorios al eroilor necunoscuţi. nu izbuti să descopere nici cel ai ic se n de utaţie. ridicate deasupra capului.ncidentul îl s ulse însă pe :i*ofs*B din a orţeală< se apropie în grabă. aşa că. #a ideea viitoarei confruntări. a crezut c-o să cazi5 "i povesti ceea ce văzuse/ vulcanul în erupţie. lava sticloasă corodînd pielea.. goana disperată a sinistraţilor care se zbăteau în pînza de păian!en a ărăcinişului creţ. săpînd răni şi crevase. scoţînd odulaţii ascuţite aproape insuportabile. Se răsuci spre însoţitori. dintre 3ba buşi3 tîşniră pri ii fugari. aşina părăsi solul. 'oot îşi ascunse faţa în pal e/ 0 Nu. )acă-i necesar. la nevoie. Braţele descărnate. o prinse de u ăr şi o scutură cu brutalitate/ 0 Baţi cî pii5 Nu poate fi un crater. bîigui ea. de preferat aparatele ai puţin i portante5 Se îndreptară spre vehicul escaladîndu-i cu o grabă febrilă arginile acoperite cu buloane. :ica trupă gîfîitoare părea să se bucure de o totală integritate fizică. incredul.. aruncaţi din lest. provocind oprirea i ediată a celor care-l ur au. $cide5 == . acest organis viu al cărui soldaţi icroscopici sînte . şi ceru e%plicaţii.. )oar feţele trădau o năuceală. 0 & Sven Iarusson... ne află pe un ani al. cu nasul în dreptul buzei etalice a benei. :athias. 1os. 4agocitati duş anul icrobian5 9oi sînteţi purificatorii. bui aci. voi sînteţi cei care înfrîng boala. acu se cred globule albe5 4ata frisonă.. 6euşi să sară e%act în clipa cînd firul se plie sub greutatea sa. 0 &-n regulă7 (ontracţia a încetat ai devre e decît spera . ă recunoşti7 Suedezul se retrase însă grăbit. 0 Sştia. :i*ofs*B facu se n bătrînului agitîndu-şi un braţ în afara cabinei.. n-ai înţeles ni ic7 Se dega!ă cu o s ucitură. Savantul păru şi el deconcertat.ar dacă vă veţi culca pe burtă. 'oot şi #iza se culcară pe or anul de carne uscată. . şopti 'oot.atria noastră. 0 )in ceea ce se putea observa. (red că vor a!unge aici ca într-o oră5 9o vedea atunci dacă a visat. &rau co plet goi. :andibulele clă păneau cu violenţă producînd un zgo ot înfricoşător de fildeş crăpat. de trestie curbată< #iza trebui să-şi grăbească deplasarea.. să-şi păstreze controlul gesturilor. încercînd s-o sfîşie cu unghiile. :i*ofs*B ridică fatalist din u eri/ 0 Nu vo putea evita la nesfîrşit contactul. carnea ani alului absorbind cea ai are parte a şocului. Sven Iarusson supraveghea asaltul. :i*ofs*B îşi reluă locul în cabina de co andă.

se agăţă în ulti a clipă de far. şi pe care-l crezuseră ort. )ata viitoare s-ar putea să nu ai fi atît de norocoşi5 #iza ridică din u eri strî bîndu-se de durere. că daţi de vulcan5 (u ini a băt. #iza se debarasă de agresorul său. .arc-a fost un aborda! în toată regula5 Tînăra se lăsă în genunchi. gata-gata să-şi piardă echilibrul. #iza întinse îna pentru a-l ţine.. cît o chiuvetă. . apoi îi lovi carotida cu pu nii. turtind cranii păroase.. să ne fagociteze în nu ele canibalis ului biologic5 Ci-au pierdut în întregi e personalitatea şi individualitatea5 & un caz de si bioză psihologică pur şi si plu înfricoşător. îndesîndu-i capul în aldărul de carne uscată. după ce se acoperiseră de onoruri. 0 . Ci. -tacatorii cedară unul cîte unul. ur ate i ediat de ai ulte feţe schi onosite de rîn!ete a eninţătoare. 0 Nu vă te eţi de oarte5 îi înde nă Iarusson cu glas răguşit. apoi una cît o onedă de zece cenţi. îşi pipăi u ărul îndurerat şi îşi privi îna plin de sînge. :i*ofs*B strivi pedala de acceleraţie.. dar necunoscutul rezistă cu încăpăţînare. strivind falange. cu trei doctorate..arbrizul instalat era pe punctul de a zbura în ţăndări dar profesorul se cra pona de volan. )e data aceasta durerile îi dădură forţa de a reacţiona. încerca să spargă gea ul lateral pentru a intra în postul de co andă.. şi se repezi în a!utorul lui :i*ofs*B.scăpat de ei5 e%cla ă 'oot. spuse #iza..nd nebuneşte îşi dădură sea a că cel care o atacase. 3luptătorii globulari3 păreau să fi renunţat la ur ărire. 0 9oiau să ne ănînce. cu şase licenţe. 3. o voce necunoscută. $n gînd dureros şi grotesc îi fulgeră prin inte/ 3Sînt pe punctul de a ucide un sălbatic. . Singura dovadă a sfîrşitului său glorios în luptă5 $cide5 . Se zbătu. "şi răsturnă atacatorul cu o for idabilă zvîcnitură din i!loc. 4usese uşcată atît de adînc încît erau probabil necesare cel puţin douăzeci de puncte de sudură5 "n!ură. dar vehiculul ţîşni zece etri înainte înfigîndu-se ca o pană în zidul elastic al perilor zbîrliţi. )e benă ră ăseseră agăţaţi cinci sau şase atacatori ceva ai încăpăţînaţi.ărea să-şi ţină ochii deschişi nu ai cu are dificultate. =A . )upă ce fuseseră personalităţi ale lu ii ştiinţifice.uroiul... ce nu ai dădea nici un se n de viaţă. acel cineva îi sări în spinare. Singura !ustificare. bătînd aerul cu osul.:i*ofs*B se scutură< s ulgîndu-se stării hipnotice provocate de surpriză. încercînd să se debaraseze de adversar. . se tîra acu în patru labe prin or anul de carne uscată. #iza si ţi o strîngere de ini ă. de gloria recunoaşterii internaţionale. dar o ul scoase un urlet şi sări din vehicul. şi care se crede o globulă albă53 'oot. . cu faţa lucind de sudoare.. -plicată greşit şi deci nepericulos. acolo nu-i decît oartea5 Se ţinea în echilibru pe arginea benei. (iocanul i provizat îi răni fruntea şi obrazul< dar strînse din dinţi. lovitura se dovedi totuşi suficientă pentru a o dezechilibra pe apucată care. nu ai la această scurgere putredă în care se a estecă într-un tal eş-bal eş bacterii şi leucocite cufundate într-o agnă de celule oarte.. cît o tavă. )u nezeule5 . 0 &ste ceea ce vo păţi dacă ai continuă e%pediţia asta ridicolă5 îrîi tînărul. Se sufoca. 'oot se rostogoli pe o latură î pingîndu-şi fără ezitare piciorul drept în figura unui bărbos de vreo patruzeci de ani. 'lasul lui Sven Iarusson se topi treptat într-un ur ur ininteligibil. $n lichid cald şi lipicios i se prelingea pe şira spinării. -r fi ai bine să-ţi foloseşti influenţa pentru a-l convinge pe bătrîn să ne-ntoarce .. edaliat a patru sau cinci universităţi. Toată zona s-a ridicat transfor îndu-se într-un con vulcanic. ărturie a luptei organis ului î potriva agentului infecţios. + fată cu priviri de nebună sărise pe treapta cabinei< folosind o tibie u ană ca pe un ciocan. î pinse anşa a balînd otorul la a%i u .nd figuri. apoi a a!uns repede cît o farfurie.. -cesta încasă lovitura fără să clipească. 9rînd să se răsucească. înar at cu o lopată. generînd protestele turbinei. :ai întîi a fost doar o gaură inusculă. 0 Nu pe acolo5 urlă pe neaşteptate. $rlă. clătinîndu-se periculos deasupra golului. se prăvăli pe burtă. #a o sută de etri în ur a bar!ei. în apropiere. de!a irespirabilă. acu nu ai năzuiau decît la puroi.erburile înalte3 îl înghiţiră instantaneu.si 1a in l-a făcut5 #-a făcut pe teritoriul nostru ca să ne gonească. Trebuie să ne întoarce . Strigătele lui Sven îi parveneau ca prin vată.. scuipă cîteva bucăţi de e ail şi încercă să se caţăre peste arginea etalică. se rostogoli de pe treaptă scoţînd un ţipăt de spai ă.. crest. se u plu de un iros sufocant de cauciuc ars.uroiul este sîngele sfînt pe care şi-l poate dori o globulă albă. lovea fără să aleagă. 0 9ulcanul5 strigă din nou. se lipi de parbriz şi o lovi pe nebună cu uchea pal ei între sprîncene. ediat. . rostogolindu-se în gol. #iza escaladă acoperişul cabinei şi a!unse în benă. $n he ato enor îi î podobea carotida. Scuipă o spu ă însîngerată şi se ridică agitînd braţele.e arginea benei îşi făcu apariţia un rînd de degete. Nu pe acolo. #a această supuraţie pestilenţială. cînd perna de aer reuşi să-l ridice la trei etri deasupra solului. 9ehiculul reacţionă aproape după un inut. #iza si ţi că cineva o prinse de ga be trăgînd-o în gol. #iza sări pe capotă şi. "şi strînse picioarele.. . inutil însă< zvîcnirile sale nu reuşeau decît să provoace erecţia luptătorului-leucocită al cărui se% se întărise apăsînd fesele tinerei. (lă pănitul fălcilor era insuportabil..ercepea cu claritate gîfîitul bărbatului lipit de o oplaţii săi şi-i si ţea saliva curgîndu-i pe ceafă. -t osfera.. si ţi cu îi uşcă violent u ărul. în clipa cînd credea că va fi violată. )inţii se înfipseră în carne ase eni colţilor unui ani al care încearcă să s ulgă o bucată pentru a o a esteca şi înghiţi..

Să se slăbească. 0 . Scurgeri sticloase de lavă răseseră pielea curaţind stratul cornos şi rădăcina ultor peri care se prăbuşiseră ca nişte arbori..e insula triunghiulară. cîteva glande sudoripare încercau să lupte î potriva sinistrului deversînd sute de litri de sudoare. da.. 0 Nu-i un vulcan.. Trupul inert părea al unei tinere.rin pînza de lacri i care-i acoperea ochii. 'oot începu să tuşească violent. nu cred. iar aparatul pierdu un etru în altitudine. 'oot deschise gura fără a fi însă capabil de scoate un singur cuvînt. s-a aprins avertizorul5 #iza scotoci cu febrilitate prin aldărul de carne.. & ai rău decît un ulcer. spuse 'oot nerăbdător. vizibil neliniştit..0 & o idioţenie5 vocifera 'oot. aruncîndu-i pe sol în i!locul areei acide. Sînt tot felul de odalităţi pentru a provoca o perforaţie/ o otravă.. acid clorhidric. 'ăsi o frînghie şi i proviză i ediat un nod alunecător.are un corp întins pe !os5 0 $n codaş. >ăcea goală. -vea să reziste bar!a pînă atunci7 0 )ă.. 4usese evident abandonată intenţionat. . sînte ult sub coaste. 9aporii e işi de sucurile digestive iritau ochii şi gîtul. cu părul negru tuns perie şi pielea întunecată de etisă. + perforaţie 3la lu ina zilei3. "n definitiv.. Trebuia să sară pe insulă. urlînd de turbina suprasolicitată... e doar un ulcer. #iza gîfîia. sacrificată. să elibereze prizoniera şi să urce î preună înapoi. şanţurile erau atît de profunde încît dezveliseră vasele sanguine superficiale a căror reţea cedase.. -proape sigur este o perforaţie a unuia dintre cele trei sto acuri. :ai ult ca sigur că vaporii de clor l-au asfi%iat de!a. #a trezire. & cineva acolo5 #ovi puternic cu pal a în tavanul cabinei. "ncercaţi să-l prindeţi cu lassoul. probabil pe peretele abdo inal. Să se ane izeze. la baza plă înului sting. -eroglisorul plutea deasupra lavei. tu ce crezi7 Tînărul tuşi. ur ură fata cu buzele uscate. 0 -colo5 strigă spre 'oot. 0 -r fi trebuit trei ca ioane-cisternă5 #a di ensiunile creaturii. 0 "l văd5 strigă :i*ofs*B. tuşi. pepsină super-concentrată5 Bar!a va fi integral digerată în ai puţin de un sfert de oră5 #a di ensiunile ani alului. nu ai pute face ni ic pentru el5 N-are rost să ai întîrzie < ventilatorul riscă să cedeze. avînd îinile legate la spate cu o frînghie ce-i încon!ura i!locul. (înd îţi spun... albicioase< un vulcan al cărui con se ridica pînă la aproape zece etri înălţi e.. (ondusă cu o singură înă. i itat fiind i ediat de #iza. ne tragi sus5 =E . e nor al ca toate secreţiile să fie de o ie de ori ai puternice decît cele nor ale... )upă cîteva clipe. $n ulcer uriaş..nd plăgi dureroase şi pustiitoare din care răsăreau doar cîteva insule de epider ă încă intactă. deschiz... pe o latură. nu. Turbina avu un rateu. probabil... atenţionîndu-l astfel pe :i*ofs*B..riveşte5 se ulţu i să spună arătînd solul. ca şi cu Sven Iarusson sperase 0 prin această ofrandă 0 să liniştească înia 3vulcanului3. fără însă ca valul de lichid sărat să reuşească oprirea periculoaselor ucozităţi ce radiau în !urul craterului ase eni unei pînze de păian!en. 4runtea #izei se acoperi de sudoare. 4igura #izei se lungi de ui ire. bar!a glisă periculos. . "n i!locul acestui teritoriu devastat se căsca un crater cu argini zdrentuite. 0 :i*ofs*B a dat-o în bară. acesta deschise gea ul crăpat. 1os. -ici n-a fost niciodată debarcată o ase enea cantitate de substanţă to%ică5 Tînărul se încruntă.. Nu i-aş fi închipuit5 'oot.. un produs caustic.si 1a in7 0 . în căutarea unui cablu. aido a unui aspirator în pragul sufocării. considerind că ar fi fost inutil să declanşeze o nonă pole ică.. Nu poţi crea un vulcan pe un organis viu5 Tînăra se abţinu.. iar vehiculul rătăcea la întî plare printre s ocurile de păr încă intacte. un vulcan din carne şi sînge5 #iza îndrăzni o privire peste parapet. Turbina ge ea pe o tonalitate tot ai ascuţită. :i*ofs*i apropie vehiculul de bucata de piele atacată de acid din toate direcţiile. 4lu%ul coroziv devora blana. fetei i se păru că întrezăreşte o for ă u ană culcată pe una din insulele de epider ă încercuite de 3lavă3.i un scalpel.. îi ceru lui 'oot. Scurgerile astea corozive cu aspect de lavă nu-s altceva decît suc gastric. un nod îi bloca gîtul iar sfîrcurile i se ridicaseră. "n unle locuri. sarcinile vor fi preluate de celelalte pungi sto acale :o etan hibernează şi nu se hrăneşte decît din rezervele stratului de grăsi e. #iza îşi dădu sea a că lassoul nu era bun de ni ic. întărite de frică. :i*ofs*B ezita asupra deciziei ce trebuia luată. ... calculele nu se fac cu lingura de supă. repede. articulă cu greutate. 0 (rezi că-i o anevră a lui .. 6ă îne totusi riscul unei he oragii. aveai dreptate/ e un vulcan. 0 )acă ventilatorul cedează ne-a ars5 constată 'oot cu o voce neutra. &ra de a!uns un ic incident o pană a ventilatorului suprasolicitat pentru ca perna de aer co pri at să dispară.osibil. 0 #a stînga5 repetă fata. & groaznic5 0 & vreun risc ca ani alul să oară7 0 Nu.

. (oapsa îndurerată atinse u ărul etisei. apoi epider a co pri ată se dilată din nou.si 1a in. o fiinţă o enească nu are dreptul să cunoască un astfel de sfîrşit3.. Suprafaţa insulei se icşora văzînd cu ochi. . cîştigînd cu fiecare salt un plus de înălţi e. . şi o secundă se clătină. bar!a alunecă spre babord. Becul de se nalizare a supraîncălzirii declanşa un refle% pîlpîitor pe fruntea-i netedă. (înd picioarele atinseră solul. cu figura plină de sudoare. #iza îşi continua grotescul dans. ovila va fi înecată. ur ărită îndeaproape de clipocitul u orilor ce disociau proteinele şi lipidele cu o viteză fantastică.luat-o5 strigă tînărul pentru a fi auzit de :i*ofs*B. -vu i presia că se găseşte atîrnată de !gheabul unui acoperiş. bar!a oscilînd acu la nu ai trei etri de tînără. Nu va fi decît o fanto ă !upuită de vie pe care durerea o va face să alerge la întî plare printr-un gheiser de stropi acizi. picături sfîrîitoare poposind pe fusta de cauciuc. #ipindu-şi ga bele. (u infinite precauţii. 'oot s-o tragă sus pe necunoscută. #iza se răsuci pe o latură. negresa lovi fusta de cauciuc a vehiculului şi-şi zdrobi o oplaţii de buloanele ce acopereau bena. :ă nu esc Saba &r al. izbindu-se violent cu pîntecul şi genunchii de flancul benei. #iza se ghe ui. si ţi cu pielea se lasă aido a unei tra buline sau saltele de pla!ă. sări. pielea se va strînge ca sub un !et de vitriol. "şi dădu sea a că. încă legată... cu îinile şi ga bele în continuare legate la spate. 4rica fusese înlocuită de un fel de incredulitate stupidă. cu uşchii gata să-i pleznească. #iza se straduia să-şi controleze respiraţia. în ti p ce un glas interior îi repeta undeva.. stîrnind o hulă de lavă ce nu întîrzie să for eze un val înspu at. ur ură necunoscuta cu o voce răguşită. incapabilă să controleze traiectoria. într-un iros groaznic de ulei ars. dar nu vedea nici o altă soluţie pentru a traversa şanţul ce o separa de vehicul. (înd se află la un etru de sol se aruncă înainte. -lunecarea ortală încetă atît de brusc încît şocul era pe punctul să-i s ulgă falca. sub ţeastă/ 3Nu se oare aşa. începu să urce panta pe care sebu ul şi sudoarea o transfor aseră în patinoar. a recuperat-o5 9ibrînd din toate încheieturile. :ai trecu încă un inut inter inabil pînă cînd frînghia şuieră din nou prin aer. tînăra încalecă tablierul şi-şi dădu dru ul în lungul flancului benei. 6ă înea ca 3insula3 să supravieţuiască suficient pentru a per ite o anevră atît de lentă. la treizeci de eta!e deasupra solului. o legă pe tînără de frînghie. 'oot trăgea. nu-i posibil. )ar rată priza şi se agăţă de arginea tablierului. azvîrlind-o în aer. dar. chiar în clipa cînd degetele erau gata s-o prindă. 0 :ulţu esc. 4r.. =G . în sfîrşit. #iza nu ai putea aştepta.. risca să cadă drept în i!locul 3lavei3. a eţită de lovitură.. 6ostogolindu-şi ochii bulbucaţi îi arătă tabloul de co andă. #iza întinse îna. şi să aştepte să-i azvîrle din nou funia pentru ca. (u genunchii de cîrpă se prăbuşi lîngă prizonieră. ricoşă şi alunecă spre valul de acid ce asalta ridicătura cu un sfîrîit rău prevestitor.. :oartă de frică. ghicindu-i intenţia. vehiculul făcu un salt depărtîndu-se cu zece etri5 :i*ofs*B se agita în cabină. şi pentru a desface legăturile nu ai avea practic la dispoziţie decît unghiile şi dinţii. probabil la ulti ul ricoşeu. Nu ai putea întîrzia. 0 Nu vei reuşi5 strigă ulatra. 'îfîia. dar separată de ea printr-un rîu de lichid ulcerant lat de cinci sau şase etri. Sus.eţită. &ra o nebunie.nghia lui 'oot nu ai era bună de ni ic căci aşina se găsea aproape la nivelul 3valurilor3. 6idicîndu-se în aer. Nailonul se înfundase adînc în pielea cafenie. (ăderea i se păru e%traordinar de lungă.Tînărul se e%ecută fără entuzias . se naliză trăgînd de cablu şi susţinu trupul ciocolatiu pînă cînd s uciturile lui 'oot îl desprinseră de la sol.. Tinînd cuţitul între dinţi. :i*ofs*B anevra cu disperare să se apropie de insulă. reducîndu-i spaţiul vital cu fiecare secundă.. ancorîndu-se ca un parazit avid de sînge. #iza ţopăia pe loc. Sînt din nailon5 :ai e%ista o soluţie/ să ceară să i se arunce frînghia. + contracţie neaşteptată zgudui cî pia răvăşită. & anaţiile acre îi asaltară bronhiile iar privirea i se înceţoşă. Sirena de suprasarcină ţiui strident şi aşina ai pierdu un etru din altitudine. pepsină. -cu aproape că atingea scurgerile. (u fluturi negri sub pleoape. bătu aerul cu îinile şi picioarele. -găţîndu-se de buloane.rin inte i se perinda co poziţia substanţei sticloase/ acid clorhidric. ochii se vor usca în orbite. cu figura înroşită de pîlpîirile becurilor de alertă. la rîndu-i. #ovi din nou 3pă întul3. 0 .. lichidul ulcerant rodea boţul de carne. 4ata se prăvăli cu nasul în carnea prăfoasă. .. Băgaţi gaz. coborî pînă la burduful de cauciuc ce încon!ura aparatul şi se pregăti să sară. #iza îşi înfipse unghiile în carnea groasă.. 6ecepţionă sulul de cablu direct în figură. Se afla la trei etri de sol< dacă pielea elastică o respingea.. fără să-şi dea sea a. + fracţiune de secundă întrezări figura lui 'oot albită de spai ă şi îinile sale întinse. folosindu-se de elasticitatea cărnii grase ca de o tra bulină. lăsînd dîre însîngerate. să se caţăre în benă. cu braţele în cruce.ierduse cuţitul. )e !ur-î pre!ur. sînt biolog.. 9a începe cu arsuri profunde pe tot corpul.. )ar 'oot o prinse de încheieturi şi cu două opinteli o trase sus.. adică sub înălţi ea la care se afla tînăra. Se ridică şi făcu se n tînărului aplecat pe arginea platfor ei. să aducă prizoniera în benă. apoi uşcă epider a. :i*ofs*B se agita în cabină. fac parte din grupul lui . si ţea cu etalul aluneca sub degetele unsuroase. începu să sară pe loc. deschizînd răni ce ar fi provocat invidia oricărui ani al de pradă... de astă-dată. (u ari dificultăţi reuşi.

î brăcat doar cu enor a sa ustaţă 0 avea aerul unui băutor de bere ce iese din aburii unei saune. de astădată la cincizeci de etri de un sol sănătos. "n sfîrşit. "i făcu se n tînărului să-i dea un alt scalpel. provocînd o cută de ne ulţu ire pe fruntea savantului. Saba îşi făcu apariţia dintr-un boschet şi se grăbi s-o a!ute. 0 :i s-a repetat ereu că . "n orice caz nu e ai nebună decît cei care acceptă si bioza degradantă cu ani alul5 " i place ai ult să or în pielea ea de fe eie decît să trăiesc în cea a unei 3globule albe3. #iza oftă uşurată. #a fiecare işcare abia reuşea să-şi reţină suspinele. aşa cu o gospodină peticeşte o iz ană ruptă5 -i auzit bine/ halci de bărbaţi sau fe ei. conta inaţi de hrană5 0 &%istă totuşi zone nutritive perfect sănătoase. Sînteţi cu adevărat sonaţi5 Nu ă ai iră că v-au vrut devorată de propria du neavoastră operă5 Saba ridică fruntea. Nu ai Saba refuză hrana şi se închise într-o uţenie ostilă. obiectă #iza. Toţi o vo sfîrşi la fel. 'oot şi #iza îl i itară. ereu aceeaşi. pentru că gaura devenise prea largă.. 4ata îşi uşcă buzele pentru a nu ţipa.. . . a detectat-o de la început.si 1a in vrea să ucidă ani alul. 3lichidatoare3. )acă ne contopi cu ani alul regresă puţin cîte puţin/ indivizi responsabili vo cădea la rang de organ. neîncrezător şi scotoci în trusa edicală.si 1a in a e%a inat eşantioanele ult ai atent decît oluscă asta de :i*ofs*B/ nu e%istă zone neutre. . concepuţi doar pentru a îndeplini o singură sarcină.. Teritoriul pe care se află baza. pe care o coseau deasupra găurii. :i-a fost i posibil să-i fac să raţioneze.. începu s-o estece. nu faci altceva decît =H .si 1a in -a tri is la Iarusson să-l avertizez şi să-l rog să părăsească zona. :ă întreb dacă nu cu va această intenţie distructivă nu este de fapt 0 sub o altă for ă 0 la fel de patologică ase eni încercărilor de asi ilare ale săr anului Iarusson7 0 + rivală bolnavă şi nebună5 9-ar conveni. de uncitori biologici fără creier. 1u ătate din ei voiau să ă ănînce i ediat. + durea tot corpul.. :aşina e ca obosită. nu s-au clintit decît în ulti ul o ent. 0 Ne opri aici5 anunţă aşezîndu-se pe acoperişul postului de co andă. (e treabă aveaţi atunci cu Iarusson şi cu 3globulele3 sale 3albe37 0 9oi aţi provocat porcăria asta7 strigă furios 'oot arătînd ulcerul. cu pîntecul proe inent.si 1a in nu părea să-l u ple de bucurie.. 0 Sînteţi o. :uşcătura de la u ăr.. nouă 0 celor 3norocoşi3 0 ne trebuie doi-trei ani pentru a a!unge la acelaşi rezultat ireversibil5 "n vinele tale şi în ale ele curge de!a otrava ani alului5 (înd esteci carnea asta. zgîrîieturile ce-i zebrau pîntecul. FFF )upă ce bărbaţii ador iră. Saba ridică din u eri.. văzut-o şi i se face rău cînd î i a intesc. 6evenind la vehicul se spri!ini de un trunchi. ci doar cu efect lent. pentru a-şi rezolva necesităţile. + orîrea ani alului ar înse na pentru noi curată sinucidere. ca Iarusson5 &a nu poate accepta degradarea. Ciroia de sudoare din creştet pînă în tălpi şi gol cu era. Nebunii ăştia -au pri it însă ca pe o.si 1a in nu-i nebună. îrîi :i*ofs*B. #iza îi înfăşură îinile şi ga bele cu banda!e cicatrizante. Saba se prezentă.un pariu că aţi fi un recrut perfect pentru adepţii e%tinderii teritoriilor5 :i*ofs*B ridică îna întrerupînd vorbăria şi. are nevoie de o revizie. pe care o crezi sănătoasă. -u asasinat zece dintr-ai lor înainte de a renunţa.. asi ilarea progresivă. culegînd o bucată de carne.. "ntîlnirea cu unul din discipolii lui ... echivalînd cu o declaraţie de război.. :i*ofs*B aşeză vehiculul pe sol.. "n ti p ce Saba îşi enu era încă o dată argu entele. apucînd-o de braţ. cealaltă !u ătate să ă arunce în vulcan pentru a-i cal a furia. Ctii ce făceau 3soldaţii3 lui Iarusson pentru a curăţa ulceraţia7 Tăiau anu iţi e bri ai echipei şi le luau carnea. tăiate şi cusute cu fir de sutură pe burta onstrului ăsta ador it de ii de ani. apoi se adînci în e%a inarea nodurilor care i obilizau e brele prizonierei. iar aici nu văd altceva decît o nouă dovadă a co portării ei aventuroase. 0 Săr ană idioată5 Teritoriul pe care se află baza e la fel de utagen ca orice altă parte a creaturii5 )oar acţiunea sa este ai lentă. de celulă. cu sprîncenele arcuite şi nările dilatate de furie.. re arcă pe un ton de conversaţie ondenă. tăie contactul şi se e%trase din cabină. bacterie5 :-au considerat responsabilă de ulceraţie. )acă alţii se transfor ă într-o săptă înă. 0 :i*ofs*B se înşeală5 şopti febril la urechea #izei. "ntotdeauna aţi dispreţuit-o.. . 4elicitări.#iza tresări. nu7 strigă Saba ridicîndu-se în genunchi. Bar!a alunecă din nou printre ierburi. he atoa ele ce-i arcau genunchii. Toată lu ea e teafără7 Tustrei aprobară. de e%e plu. 'oot pufni ostentativ. #iza se lăsă pe sol şi se ascunse într-un tufiş de peri. Tînărul începu să-i sutureze negli!ent rana de la u ăr. aţi invidiat-o5 )u neavoastră sînteţi cel nebun5 Nu v-aţi da în lături de la nici un co pro is. înţepînd epider a ani alului. 0 N-ave nici o vină în declanşarea bolii5 )in contră.

o cetate fre ătătoare unde adăposturi individuale.si 1a in are dreptate/ ai bine uri acu . 0 Trebuie să ă ai gîridesc. ase eni croitoreselor profesioniste în plină aclivitate. dezinfecţiei. contribuind la procesul general de ali entaţie. o entan nu pute face ni ic. lucrurile evoluează prea repede pentru ine. (u toţii erau înar aţi cu suliţe de le n 0 beţe de cort7 0 la e%tre itatea cărora erau agăţate un fel de steaguri confecţionate din bucăţi de stofă purpurie. 0 "i vei vedea îine. . iar croitoresele îşi părăsiră i ediat lucrul. abandonînd în grabă aţa şi acele. Tot Saba le veni în a!utor/ 0 Sînt ucoase de absorbţie nutritive. )acă. .. sînt sigură că vei descoperi o ano alie. dacă ne vo deplasa sub protecţia bătrînului. &%a nează-ţi atent corpul. #iza clătină din cap.rivind prin binoclu. în stil 3canadian3. aeroglisorul ieşi zgîlţîindu-se din pădurea de peri pentru a se găsi în faţa unui unte de carne netedă şi goală/ un fel de ugure uriaş şi straniu ce a intea neplăcut de gîl a de ţesut fibros a unei tu ori în e%pansiune. ca şi cu cîrpele roşii ar fi constituit ar e capabile de a inti ida un eventual adversar. ce zici7 şopti etisa nerăbdătoare. Nu ne ră îne decît să ne agaţă de el pînă trece . cenuşii. . #iza observă că.să-ţi înghiţi 0 bucăţică cu bucăţică 0 viitoarea ta eta orfoză. )in confuzia e%tre ă se născuse un adevărat oraş de pînză. Sînt avertis ente care nu înşeală..doua zi. întregi..si 1a in.. şi suprafeţe de absorbţie e%terne5 &le sînt sub for a unor zone întinse acoperite cu papile ai ult sau ai puţin turgescente care secretă un lichid capabil să disocieze cu o viteză fantastică proteinele şi grăsi ile. ne vo alătura trupelor lui .. dorinţa de a atinge solul din ce în ce ai des. se răsuci spre 'oot. -u ţesut =J . 4e ei goale. la prînz. #iza. fie chiar atît de surprinzător ca hibernantul cos ic. datorită di ensiunilor sale. 9o reuşi. + greţoşenie5 7 Saba nu se înşelase. înţepau continuu epider a cu gesturi ici.nd aeroglisorul.. aşteptînd o e%plicaţie. . vo fugi î preună. 6ă îne totuşi şeful e%pediţiei şi. îţi vorbesc despre binele tău. a putea spune că este vorba pur şi si plu de sto acuri la lu ina zilei. #a toate ani alele pluricelulare ele se află. în interior/ sto ac.. )ar. +bserv. santinelele dădură un scurt se nal. plasat în vîrful unui şancru. . ceea ce-i un punct bun pentru noi. se ştie că este ina icul !urat al lui . )acă eşti de acord.. în afara viscerelor obişnuite.nevoie de un răgaz. S-au folosit de strania însuşire pentru a sti ula dezvoltarea acestei ochete roşii.rodusul rezultat este vehiculat de sînge. din înt. . nu ri au deloc cu logica biologică a unui organis . 0 &i. Surprinsă. de integritate orală perfectă< să ori ca un o . creatura ai are.. dar acesta săltă din u eri într-un gest de perfectă ignoranţă. Nodulul atinsese de!a înălţi ea unei coline cu pante repezi. nu ca. vreo zece bărbaţi şi fe ei derulau pe sol fîşii ari dintr-un fel de stofă roşie şi grea. poate gardieni. 9ei vedea5 $neori este o transfor are psihologică/ idei fi%e. Nu e%istau decît două posibilităţi< l@ :i*ofs*B se înşelase< =@ :inţise cu bună ştiinţă. Sînt periculoşi. 0 -i dreptate. Nu dorea să se opună direct< de altfel ditria ba e%altatei era departe de a fi absurdă.si 1a in şi vo acţiona pentru a ucide hoitul ăsta5 #uată prea repede. fobii.. supravegheau î pre!uri ile cu ochii i!iţi de atenţie. ai ales în privinţa ine%istenţei suprafeţelor sănătoase. &ste un oderat. cu refle%e u ede. -cest deziderat este de altfel o evidentă dovadă de sănătate entală. #a baza a elonului.. iar coa a era î podobită cu o ulţi e anarhică de corturi ari. intestine. ase eni halebardelor. )ivulgările tale. providenţiale.ă. poate. #iza ciuli urechile/ 0 >ici că partizanii e%pansiunii se afla în faţa noastră7 Saba făcu un gest vag.li bă-ţi nasul pe pielea lui 'oot sau :i*ofs*B ?nu ştiu cu care te culci@ şi trage concluziile la fiecare sfîrşit de lună. (rede. )e fapt.. nu cred că-l vor opri. acu . apoi. în general. ciudatele drapele erau ţinute orizontal..îndari.ă. în plus. obsesia asepsiei. :inciunile lui :i*ofs*B. parcurse din cînd în cînd de scurte convulsii. $n cantona ent din corturi. retrăgîndu-se în dezordine. .artizanii e%pansiunii ştiu foarte bine că anu ite celule 0 cultivate adecvat 0 pot să-şi continue diviziunea la infinit şi să trăiască chiar separate de organis ul din care făceau iniţial parte. trăgînd de firul de sutură. anii. 3globulă albă35 (ine poate susţine contrariul7 :i*ofs*B7 & un laş5 -scultă. . o pasăre doar atinge zona. se învecinau cu cortul-hangar conceput să adăpostească două sute de persoane.. #iza constată că straniul covor sîngeriu era cusut pe pielea ani alului descriind un cerc perfect în !urul colinei. -ceste fla uri infor e atîrnau în falduri grele. decît să ne transfor ă în caricaturi. (eva era putred/ regiunile 3i aculate3... cu scopul de a evita o panică generală. plare. cu care se străduiesc să tapiteze arginile zonei ocupate de ei. apoi digerată. un olîu. se trezeşte i ediat lipită. obiectă #iza. dar cu ănuşi pe îini. :ai degrabă îl vor consulta asupra unor aspecte tehnice. 9a trebui să traversă teritoriile adepţilor e%pansiunii. ce-şi întreţeseau cablurile pentru a se agăţa de epider ă cu cîrlige de ari di ensiuni.

spri!inindu-şi spatele de un zid de sonde. foarte 3retro3. astfel încît să poată pri i cît ai ultă lu e posibil.. -poi grupul porni în direcţia colinei.. santinelele deveniră ai puţin ostile şi după cîteva secunde de ezitare. &ra si ultan arhivă ad inistrativă şi laborator.. (onsu ul de proteine. colinele astea sînt tot atîţia foetuşi răsăriţi pe suprafaţa ani alului. . . ca şi cu s-ar fi aflat la tribuna unui congres. fanioanele se ridicară. Berthale decla ă cu o voce ascuţită.. :i*ofs*B va fi paşaportul nostru5 #i se ceru politicos dar fer să părăsească aeroglisorul şi să nu-şi ia cu ei altceva decît o rezervă ali entară individuală suficientă pentru trei-patru zile. &ra ai tînăr decît :i*ofs*B. . violet închis. 4alsa banalitate cu iz de capcană vicleană îi provocă o profundă stare de nelinişte. 9o o orî ani alul. îi era greu să vadă în el altceva decît si ple bucăţi de stofă. 0 Nu e%istă decît puţine teritorii sănătoase.e scurt. "şi zice biolog. "i fu i posibil să nu se gîndească la fesele ru ene pe care televiziunea le etala în pri plan.si 1a in crede că locul lui ar fi ai degrabă într-o fabrică de ali ente pentru cîini.. )ouă sau trei insule. 0 + înă-va pir7 0 )acă vrei.robabil că . 6ezultatul/ cîrpe vorace şi canibale.este cîteva luni vor fi zece. 6eflectă destul de bine ceea ce se petrece în o entul de faţă pe ani al. gol pe sub o bluză albă. datoria noastră este deci de a dezvolta aceste zone privilegiate. bariera a fost făcută pentru a se prote!a de . . +chelarii cu lentile rotunde. :i*ofs*B opri otorul şi ieşi pe scara aparatului. ur ură Saba intuindu-i gîndurile. în trecere.e #iza începu s-o doară capul.entru a creşte într-o astfel de anieră disproporţionată. echivalentul a tot atîtor sarcini5 6ezervele adunate în vederea hibernării prelungite se vor topi rapid. ciudatul covor al cărui traseu sîngeriu părea un dru de onoare în !urul untelui de carne. #iza ră ase în ur ă şi nu răspunse prezentărilor decît printr-o uşoară înclinare a capului. el e şef aici. răspunse etisa fără să-şi işte buzele. 'ardienii încercuiră vehiculul. iar creatura va deceda chiar înainte de a-şi recăpăta cunoştinţa. aido a celei pe care ne află . î părţind ordine ce nu ad iteau replică. & ca şi cu o înă sau un picior ar începe să crească peste ăsură. dar o vo face curat5 -!unseseră la periferia ca pingului..dentificîudu-l.robabil că la Iuges Berthale . . parazitează total schi burile energetice ale creaturii ador ite. ni ic a eninţător.. urdară. #iza reglă binoclul. . pentru necesităţile publicitare ale cutarei sau cutărei pipiţe5 0 )iviziune rapidă a celulelor şi evacuarea accelerată a deşeurilor de nutriţie. &ra uşor de ghicit că brusca lor apariţie îl inco oda pe Berthale .ractic. $n vlă!gan scheletic cu ochelari albaştri. cincisprezece. (o paraţia nu-i idioată. 9ăzîndu-şi superiorul.avut dreptate. 4răgezi ea ei roză îi aducea în inte i agini de scutece şi leagăn. se clătinau periculos pe coa a nasului osos şi coroiat. epuizînd-o.entru a fi recunoscut.ucoasă sto acală aşa cu ar ţese covoare5 & uşor/ este suficient să sti ulezi diviziunea celulară pornind de la cîteva frag ente prelevate de ici-colo. constată că epider a pe care călca era tînără şi proaspătă ca a unui bebeluş.si 1a in e real ente încîntată. ţinînd drapelele canibale pregătite.. absorbind singur toate rezervele corpului căruia îi aparţine. şi pentru alţii. dar se opune şi transfor ării ani alului în propria sa caricatură grotescă5 )in acest otiv este stupid să fi acuzaţi de a fi la originea tulburărilor ce afectează organis ul hibernantului< este ceva î potriva principiilor noastre. dar la fel de chel. 9ăzut de aproape. Se aşeză pe un teanc de dosare.si 1arnin.. etabolis ul se va încetini. iar #iza avu prile!ul să observe. trasată de alinia entul neregulat al corturilor care se încălcau într-o indescriptibilă harababură de cabluri. 0 . carnea se cicatrizase perfect şi nu prezenta nici cea ai slabă ur ă de supuraţie. arăta ca un burete sau ca un prosop de baie.. 0 . $r ară cîteva o ente de incertitudine. Se te ea oare că :i*ofs*B ar fi putut să-i conteste autoritatea7 #iza se trezi rugîndu-se în gînd ca grăsanul să nu co ită vreo i prudenţă verbală. Nu-ţi face gri!i. Nu vrea să deveni nişte utanţi. "n cîteva luni a creat =K . 0 . "n pofida ăririi asigurate de lentile. #iza si ţi că i se ia o greutate de pe piept. "n !urul cîrligelor ce fi%au foile de cort şi streşinile. de care vă sfătuiesc să vă ţineţi departe5 "n od cert. 0 )eloc5 6espinge degradarea şi pentru unii. nu ă cunoaşte. 0 $nde ne duc7 se nelinişti #iza. e%a inînd atent ciudatul covor sîngeriu desfăşurat la poalele colinei. )ar rictusul de neplăcere i se topi şi un zî bet co ercial îi întinse trăsăturile uscate. $rcînd panta spre cetatea de pînză. 4ură introduşi sub o cupolă de-a dreptul sufocată de un incredibil talcioc. care se atrofiază şi oare în locul ei. Iuges Berthale trona asupra acestui cî p de bătălie. douăzeci de e brioni artificiali. şopti Saba în ceafă. rezu înd activitatea depusă. apoi obişnuinţele sociale îşi spuseră cuvîntul şi se i proviză un toast însoţit de cîteva cutii cu bere călîie. unul după altul.. . de ale cărei incursuni se te foarte ult. grăsi i şi hidraţi decarbon este probabil enor 5 . psal odie bărbatul cu ochelarii albaştri. nu e%istă decît soluţia diri!ării spre ele a rezervelor nutritive acu ulate în hibernant. -ceastă parcelă organică creşte şi întinereşte în dauna alteia. -ceastă linie de conduită rezultă din si pla logică a supravieţuirii şi a o contesta este nu nu ai ridicol dar şi cri inal. Santinelele îi î pinseră printr-o reţea de străduţe.. gura ca o tăietură rectilinie i se crispă într-o gri asă de iritare.

Să li se dea un adăpost confortabil5 &ra o odalitate ca oricare alta de a scăpa de ei. scrotul. Se scutură. #a capătul culoarului trona o cabină de duş< se închise înăuntru şi se abandonă !etului de apă. î părţit de folii translucide din plastic în ici 3ca ere3 echipate doar cu un pat din curele şi un recipient sanitar. " potriva obscurantis ului5 )ar Saba nici ăcar nu clipi. insistînd ai ales asupra părţilor inaccesibile privirilor proprietarului/ spatele. i se păru că din halatul de baie se dega!ă o a eninţare. (onducîndu-i spre ieşire. 4ură cazaţi într-un cort co un. ca pentru a sublinia alegerea făcută. .li baţi nasul pe pielea lui 'oot sau :i*ofs*B şi trage concluziile la fiecare sfîrşit de lună. laborantele scoaseră chiote vesele şi o sticlă de scotch 0 apărută ca prin inune 0 circulă între cei de faţă. 'oot sfîrşi prin a-i e!acula în gură fără ca ea să fi descoperit cel ai ic se n al unei eta orfoze. bătu în retragere. făcînd o piruetă. (uvintele Sabei îi răsunau sinistru în e orie/ 3. )eodată. Saba sau Iugues Berthale 7 (ine se rătăcise în labirintul teoriilor greşite7 &ra oare singura care se bucura de integritate entală în i!locul psihopaţilor into%icaţi de carnea ani alului7 )acă da. 4ără a încerca să înţeleagă. + perdea ontată pe o şină groasă per itea închiderea fiecărei celule. "ntr-un tîrziu înţelese că dorea să facă dragoste şi se lăsă îngîiată fără să si tă nici cea ai vagă tulburare. 0 "n vederea a ceea ce va ur a. Brusc. 0 .ropun să arcă această alianţă ştiinţifică printr-un are banchet5 urlă cu vocea-i de falset.. 'oot. )e acu . -ccelerînd diviziunea celulară se provoacă o stare de tinereţe per anentă. înghiţi sper a sufocîndu-se şi părăsi încăperea nervoasă. (ine inţea. "i vo pri i şi pe utanţi şi-i vo supune unei cure de carne sănătoasă.si 1a in5 îl auzi #iza zbierînd. adunarea şi petrecerea în cortul co un. iar Saba şi :i*ofs*B dispărură fiecare în cîte o celulă. făcu un salt înapoi.R. arele :athias :i*ots*B este de-al nostru şi î potriva lui .este oraşul de pînză fleşcăită plutea o at osferă de plictiseală. se lăsă întins pe un pat. "i trebuiră ai ulte secunde ca săşi dea sea a că pînza din care era făcut se ăna pînă la identitate cu fîşiile de ucoasă arborate de gărzi în loc de drapele. cu creierul treaz. Nu. -parenta cedare îl u plu de uşurare pe bărbatul cu ochelari albaştri. Surprinsă. încrucişîndu-şi braţele peste sîni într-un gest refle% de apărare.si 1a in5 " potriva obscurantis ului5 )iseară. &ste şi punctul du itale de vedere. trase perdeaua şi întinse îna după prosopul agăţat de un cuier. care-l sorbi ca o sugativă. furioasă pe sine.ersonalul laboratorului se înghesuia servil în !urul lui Berthale . presia generală era cea a unei săli co une dintr-un ospiciu al secolului R. Străduţele chinuite ce şerpuiau între corturi erau înţesate de trecători cu priviri goale. + singură dată se lăsase dusă de o prietenă la un bordel de copii unde 0 pentra o su ă odestă 0 îşi oferise un puşti de vreo zece ani.ceea ce nu i 3o insulă de creştere ali entară3 capabilă de a asigura subzistenţa a circa o sută de persoane. are cît un hangar. dragul eu :i*ofs*B. partea internă a coapselor. sugerez invitaţilor noştri să se odihnească niţel. Iotărî să nu ai întîrzie. o reuşită de netăgăduit. dar senti entul de inti itate rezultat era aproape identic cu cel din cabina de probă a unui are agazin. beat criţă. ceva se crispă în ea. lucru indiscutabil. #iza se ulţu i doar să-şi în oaie buzele în alcool. deoarece a înţeles că transportaţi cu voi resursele bazei5 )in asistenţă se auziră cîteva rîsete discrete. . 'oot era tînăr< poate că organis ul lui rezista ai bine asaltului celulelor utagene7 -r fi trebuit să-l aleagă pe :i*ofs*B. Berthale ridică încă o dată paharul/ 0 " potriva lui . se şterse rapid şi părăsi cortul co un cu un senti ent vag că scăpase din ceva abo inabil. -ici poţi să-ţi prelevezi fără tea ă hrana din sol şi să tai bucăţi ari de carne proaspătă.. . "ntinse degetele ti id. ale cărui cinci decenii trăite din plin îl dese nau drept un e%celent subiect de studiu. aşa că începu să respire pentru a alunga nodul de spai ă ce persista dureros sub stern. Sînt sigură că vei descoperi cel puţin o ano alie53 "ncepu să e%ploreze atent carnea străbătută de frisoane folosind vîrful li bii şi buricele degetelor. profită de abdo enul tînărului pentru a-i cerceta trupul nervos pe care şerpuiau vene şi tendoane. :î*ofs*B înţelese că era inutil să conteste tezele e%subordonatului său şi. Se întrebă dacă ar fi avut suficient cura!. spre deosebire de 'oot. şalele. dar întotdeauna cu băieţi sau fete de vîrsta ei.. s-a hotărît5 -nunţul sărbătorii reuşi să dezgheţe at osfera. )espre această aventură păstra însă o ine%plicabilă i presie de urdărie.. (u privirea rece. 4aptul în sine i se păru ridicol.. era totuşi o stofă inofensivă. Ni eni n-o băga în sea ă. i aginîndu-şi de!a cele ai viclene capcane. a!unse curînd în i!locul unei pieţe inuscule. căci vitalitatea ţesutului este atît de are încît rana se închide după cîteva ore5 Singurul re ediu al utaţiilor este dezvoltarea şi ultiplicarea unor astfel de insule. (irca treizeci de gură-cască for aseră un cerc de curioşi ca =M . -tentă să nu se î piedice de cablurile ancorate de sol. pentru cît ti p încă7 Scuipă o gură de apă unsuroasă. sî bătă după-a iaza. "n ti pul facultăţii întreţinuse nu eroase relaţii se%uale. Sînt convins că o ali entaţie nor ală va face să regreseze eta orfozele celor ai puţin atinşi. cu evidentă plăcere.. #iza ră ase singură î preună cu tînărul care bolborosea din ce în ce ai incoerent.

altul în burtă. Nu-ţi fie tea ă5 6enunţă la acest aer de dezgust5 &ste un visător. 0 &%presia ta î i spune că eşti nouă. îl hrăneşte. Să se sape o groapă în carnea ani alului şi să fiu i ediat transportat acolo5 Si t că ă chea ă o forţă. "n sol fusese practicată o despicătură suficient de are pentru ca un o să se poată culca în ea ca într-o cadă de baie. ce răsărea din u flătura violetă a cicatricei.ni a ea poate să se oprească. să ne bucură de lu ea ce ne-a fost dăruită5 Să procreă în fericire5 0 &ste partea cea ai neliniştitoare a afacerii/ tabletele nutritive aveau şi rol de anticoncepţionale< fără ele. îngăi ă necunoscutul cu ochii închişi. )upă o sută de etri. $neori visează. dar îini necunoscute o prinseră de glezne desfăcîndu-i picioarele la li ita suportabilului.adoptat ciclul ani alului. #a început s-au abţinut de la orice contact se%ual.. î brăţişîndu-se la întî plare. zacea un tînăr din care nu ai ră ăsese afară decît craniul co plet ras. deschizîndu-şi dru ul cu lovituri de bîtă. senti entele sale îşi î prăştie căldura prin venele ele. în ulţiţi-vă5 4iii şi fiicele voastre se vor naşte pe o carne plină de dragoste5 #iza se zbătea să scape. căci ni eni nu va ai veni să ne caute.. Se prăbuşi la rîndu-i în i!locul unui nod vier uitor de braţe şi picioare încurcate.. "n privinţa elucubraţiilor sale.fost uitaţi.doua zi declara/ 36ănile i s-au sudat de carnea ani alului. ni ic din toate astea nu s-au petrecut întî plător3. (ioatele s-au grefat pur şi si plu în ţesutul ani alului. &ste un etrono gigantic care vă rit ează işcările5 $niţi-vă. în carnea sa nu ai cunosc singurătatea. nu-i aşa7 ur ură pe tonul ce este folosit cînd te adresezi unui copil idiot. alungaţi orice nostalgie...cele ce pot fi văzute în general în !urul circarilor sau negustorilor a bulanţi. . sîngele celui care doar e curge în el. #i se alătură şi. Ni eni nu le ur ărea. plă o dată sau de două ori pe zi. "nainte ca tînăra să aibă ti p să protesteze. cu un coc cărunt şi sîni fleşcăiţi. &ra plină de transpiraţie şi acoperită de vînătăi.. clătinîndu-şi capul de la dreapta la stînga. s-a îndeplinit dorinţa şi a fost cusut în rană cu cioatele e brelor încă sîngerînde.. sînt una cu el5 Ci era adevărat5 (oatele prinseseră rădăcini în pielea creaturii. (înd se afla însă pe asa de operaţie a ridicat brusc capul şi i-a spus arelui Iugues Berthale / 34ără pansa ente. $n fior trecu printre cei prezenţi. 4raţii ei. nu5 . :i-o strigă corpul ei gigantic5 &u sînt ea. palid. dor ind ca el. iar cuvintele sale sînt profetice5 . . )eschise ochii o secundă. buzele fe inine fură înlocuite de buzele unui bărbat. dar nu-i totuşi nici o şarlatanie. #iza încercă să se retragă.ntător. & o escrocherie7 :etisa negă din cap. #iza se spri!ini de stîlpul unui cort..i glasul. dar unghiile bătrînei i se înfipseră în carne. Bărbaţi şi fe ei începură să se legene de pe i picior pe altul. 0 -scultaţi bătăile ini ii ei5 gîfîia halucinatul din adîncul rănii sale. deloc. 0 Ne iubeşte 0 urlă din nou acesta. . avea ceva înspăi . se strecură în pri ul rînd. ea este eu5 Se iscă un vînt de nebunie. 4e eia. 0 Sînt sia ezul. #a pieptul ei nu ai cunosc întunericul. cel-care-a-prins-rădăcină5 -scultaţi. )e aici înainte nu vo ai avea altă patrie decît cea care trăieşte sub tălpile noastre... #a un an după accident.. cel-care-a-prins-rădăcină5 -scultaţi5 9isele creaturii curg prin ine. . ea ne iubeşte5 $lti a afir aţie aprinse în adunare o scînteie de isterie. )eodată în !urul ei se făcu gol.. îl ţine în viaţă. ale cărei argini fuseseră cusute.. şi copiii noştri. reproduceţi-vă.. dezvelind pupilele revulsate. (apul tuns. 9o ra îne aici pînă vo uri.. repetă pe ton de incantaţie. îl priveşte5 0 (eea ce predică vine totuşi în perfect acord cu teoriile lui Berthale / a fost uitaţi. 0 Nu. dar ti pul trecea şi. făcîndu-şi loc cu coatele. se apropie încetişor. or ăind ca o litanie cuvintele (elui-care-9isează. nici o e orie nu ai păstrează a intirea e%istenţei noastre. So na bulul deschise gura şi îşi încordă gîtul. Saba sărise în gră adă. (eea ce văzu îi s ulse o strî bătură de greaţă. e inutil. dar gestul atrase atenţia unei spectatoare. spu a îi invadă figura... . Toţi credeau că va uri.. $n iniţiat5 Nu are nevoie de co păti ire5 "n ur a unui accident. închizindu-l în căuşul u ed ca într-o teacă din care nu va ai putea să iasă. dar a sa va bate pentru ine5 Nu ai i-e tea ă de oarte. Bate5 Bate5 toc.. apucînd-o de înă. Ni eni să nu ai nutrească visul utopic de a pleca. Tăietura începuse să se cicatrizeze vizibil. transfor îndu-l într-un fel de prelungire u ană a hibenantului5 )e atunci. surorile ele. a ră as fără toate e brele. în ti p ce un cor în transă repeta ecanic/ 3Ne iubeşte5 Ne iubeşte53 . toc. 0 . -sta se înt.. lucru greu de e%plicat... fe eile au pierdut şi unicul i!loc valabil de protecţie de care dispuneau. &ste chiar cusut în creatură. + apucă pe #iza şi o trase în cea ai apropiată străduţă. este cel al pă întului care vă poartă. iar ani alul va glăsui prin gura sa5 #iza încercă să se depărteze.articipanţii se rostogoliră pe sol. #ovi un bărbat în tî plă.intrat în si bioză cu arele organis 5 Sîngele care irigă creierul ani alului irigă şi creierul său. "n rană. îngropatul. Bătrîna o cuprinse pe #iza de u eri şi o sărută violent pe gură. #iza întrezări două perechi care făceau dragoste cu furie.. bîlbîi #iza.ndividul ăla. toc... iar visele şi gîndurile vehiculate de globule capătă în capul său cuvinte o eneşti5 9a glăsui. &i bine.. şi copiii copiilor noştri vor trebui să venereze creatura aşa cu v-o cer s-o faceţi5 Niciodată nu va ai e%ista un altundeva5 )ebitul verbal se acceleră. fără cusături. 0 Sînt sia ezul.si 1a in evalua la peste cincizeci nu ărul sarcinilor în curs5 AO .

Nu ai avea nici o îndoială. )e abia intrată în cort.. 'răsanul era aşezat pe pat. 4u ul u plu repede cortul. &ra încon!urat de bărbaţi î brăcaţi în salopete roşii. #u ina flăcărilor aprindea pe echipa entul bărbaţilor refle%e u ede/ refle%e de ucoasă î bibată cu salivă. de confesional. plină cu ese şi scaune dispuse la întî plare. #iza se obişnuise atît de ult cu nuditatea că prezenţa indivizilor în ţinută sîngerie îi păru insolită. (îteva ghirlande de becuri ulticolore î prăştiau o lu ină de veghe ortuară. #iza era pe punctul de a face stînga. sau doar vă faceţi cura!7 rosti cu dispreţ. 9acar ul rîsetelor şi ţipetelor acoperea uzica zdrăngănitoare e isă de difuzoarele atîrnate de stîlpul principal. cu gîtul ţeapăn şi se%ul oale... un ic preludiu al viitoarei utaţii. se îndreptară spre adăpostul colectiv. în contact cu pielea. 0 )e ce le e frică7 0 Nu ştiu. veş întul să-şi depună sărutul său devorator5 Tînăra făcu eforturi disperate să-şi stăpînească dorinţa bruscă de a o rupe la fugă. Ci ni eni nu este în stare să prevadă ce vor fi aceşti copii. cealaltă putînd să intre fără proble e în contact cu epider a u ană. 4oetuşii.. A2 .pre!ur cînd realitatea o făcu să tresară violent. hotărîţi să-şi uite vechea patrie. "n lipsă de altceva.rin aspectul lor. 0 (hiar credeţi.. chiar ridicolă.. alunecînd prin bălţile de vin coagulat. veş intele a inteau de co binezoanele piloţilor 0 foarte largi 0 utilizate în aviaţie. (roite dintr-o pînză buretoasă5 Se întoarse.. estecîudu-şi ustaţa cu un aer posac. 0 + si plă anifestare a otrăvii conţinută în ani al. ce urca din celulele ocupate. "n plus. #iza.. treceau din înă în înă. nu deşteptase unele suspiciuni. Se întrebă dacă nu cu va intervenţia Sabei. neliniştitoare. 0 9or veni să ne ia la banchet. îl întrerupse Saba.erfectă pentru ali entaţie5 :etisa ridică din u eri. 0 (red că sînte oficial invitaţi şi oficios prizonieri. Berthale nu ne va ai lăsa niciodată să coborî . lovindu-se de trupurile cufundate în cea ai feroce dintre frecări. cortul se u pluse de un ur ur greu. sînt foarte sensibili la substanţele utagene. +rice luptă corp la corp cu gorilele lui Berthale devenea i posibilă. contribuind şi el la esto parea for elor. poate prea violentă. dar ră înea atît de indiferentă încît solicitanţii trebuiau să renunţe şi să-şi încerce norocul în altă parte.. . a eţită de zgo otul şi de agitaţia frenetică. )e atunci se străduia să-i regăsească... 0 >ona asta este sănătoasă5 protestă :i*ofs*B.robabil că aterialul era activ nu ai pe o parte. Să înfrunţi cu îinile goale aceste costu e vii echivala cu a te şterge cu un burete î bibat în vitriol5 Teroarea o paralizase< trebui să lupte din răsputeri ca să-şi recapete controlul asupra picioarelor. 'ura cu buze groase se strînse într-o i ică de ironie acidă. principala sursă de lu ină fiind grătarele pe care se perpeleau bucăţi ari de carne. opoziţia dintre 3apatici3 şi 3isterici3 devenea şi ea ai clară. #entilele violet dădeau i presia unor ochi de insectă. or ăi în loc de salut. &ste totuşi ca stranie această stare de toropeală ce alternează cu crize bruşte de isterie colectivă.. Te poţi aştepta la orice. (-o să preveni autorităţile. Stofa din care erau croite ?un fel de pînze buretoasă@ avea totuşi ceva neobişnuit. vărsîndu-şi paharul. Berthale i aginase un i!loc de apărare dintre cele ai stranii/ ar ura-canibal5 &ra suficient ca braţe în ănuşate în roşu să se încolăcească în !urul victi ei ca. despre care se spunea că era sînge fer entat. e%tre de fragili. cîte o înă o atingea pe sîni sau pe se%. dar străduţele erau acu prea goale pentru a ai oferi o protecţie satisfăcătoare. . răsuci capul şi întîlni două sau trei priviri furişate. (ei care nu î părtăşeau filosofia 3novatoare3 a aestrului trebuiseră să înveţe să-şi ţină gura.. (o binezoanele erau confecţionate din bucăţi de ţesut sto acal identic cu cel care tapisa poalele colinei5 . #iza rătăcea prin area de oa eni. si ţind că erau observate. "n lipsa ar elor clasice.. + apucă pe etisă de înă cu intenţia de a se pierde în ulţi e.. -cu nu-i ai era deloc greu să înţeleagă cu reuşise Berthale să ţină în frîu icul său grup/ teroarea inspirată de costu ele canibale era suficientă pentru a înăbuşi orice încercare de revoltă. Tipii ăştia ă duc cu gîndul la pionierii îndrăgostiţi de pă întul pe care-l defrişează. 0 9ă te eţi de ceva7 se nelinişti #iza. ce aveau figuri i obile şi capetele rase. că ar ata o să vină să-i gonească de pe 3planeta vie3. ci rese narea. Iugues Berthale trona asupra dez ăţului. )in cînd în cînd. #a apropierea 3serii3. Nu apatia stingea privirile. Sau la o bandă de e igranţi e%altaţi. FFF 4estinul se desfăşură sub cupola unei săli vaste. Sticlele de alcool şi de vin gros şi acru. -u pus chiar aeroglisorul sub pază.(incizeci de fe ei aproape de ter en la o populaţie de trei sute de indivizi este enor . #iza îşi uşcă degetele. şarpele u an al unei farandole o despărţi de însoţitorii săi. Iotărîră să părăsească holul şi să-l viziteze pe :i*ofs*B. :ărturisesc că invitaţia avea un aer de obligativitate destul de neplăcut..

Treptat. Ctiu5 . aproape întî plător. #iza se depărtă. 9inul şi dezgustul îi u pleau capul cu o a eţeală fu urie. cea care staţionează pe braţul drept al creaturii. se afla aici ca inspector. iar sudoarea îi lăsase între sîni o dîră u edă. îi făcu se n să se apropie. dar pe care erai îndru să le porţi pentru că inspirau cea ai ab!ectă dintre frici. #a baza degetului gros prinsese rădăcini un sătuc de corturi< alte ca pa ente. Să fugă i ediat de pe această colină î puţită5 +rbită de strălucirea zilei.e ecranul video. astfel încît în conul foşnitor do nea un întuneric deplin. nu ai ţine... 4iecare vrea să crească în dauna celorlalţi. Saba ări puţin sonorul. nu7 Tinerele se strecurară afară. cu gheare. cea care doar e în inconştientul tuturor/ frica de a fi devorat5 Trebuia să iasă. -i observat ce utră a făcut Berthale cînd a sosit aici7 senti entul că nu totul erge la fel de bine cu se străduie să afir e. se agăţă de un cablu. înnebunită la ideea că s-ar putea lansa brusc în acele vociferări so na bulice al căror secret se pare că-l deţinea. fă o diversiune. ocupau cî pia brăzdată de văile liniilor vieţii şi viitorului. îl vor avea5 )in o entul acesta cursa a început/ sînte opt care vre să e%trage rezervele nutritive ale ani alului. )in loc în loc.. le spun nu5 -cest argu ent. #iza îi porni pe ur e< în definitiv. gărzile asigurau o pază aparent nepăsătoare. Se î pletici. opt 3va piri3 agăţaţi de trupul său. i aginea ceţoasă a lui Berthale se agita în spatele unui icrofon< i ica sa e%agerată.ci şi colo. doar să aruncă un ochi în laborator. care îl slăbesc. &i bine. &ste vorba de echipa nu ărul opt. 4urişîndu-se pe lîngă pereţii de pînză. evocau panto i a caricaturală a unui discurs politic. pe care nu le puteai atinge fără a fi rănit. provocînd rîsetele unor cheflii care-şi i aginaseră probabil că era beată oartă. #iza o văzu îndepărtîndu-se în haloul albăstrui al ter inalului. Străduţele oraşului de pînză erau practic pustii. 9ino. care dezvăluia treptat i aginea unei îini gigantice cu degetele îndoite. să vede ai întîi un fil ce a fost realizat de unul din agenţii noştri strecurat în zona ina ică. care-l fac să sîngereze . 9ocea bărbatului cu ochelari albaştri se strecura din pîlnia difuzorului. Să nu ne dă de gol. ră îi deoparte şi în caz de necesitate. N-a nici cea ai vagă idee despre ce trebuie să caut. 'oot şi Saba. 0 -scultă5 şuieră printre dinţi. aşezîndu-se la pupitru şi tastînd cu o înă de e%pert claviatura i ensă a panoului central.. în culori ţipătoare. 9-o spun/ în acest !oc noi vo fi cei ai tari. cîţiva întîrziaţi alergau spre cortul central. trebuie să profită cît sînt toţi la banchet5 0 Nu. fonfăită. învechit şi si plist. )egetele lungi. sărind din alee în alee. #iza nu-şi putu înăbuşi un ţipăt. în cele din ur ă. o legiune cu unifor e înfo etate. a cărui intrare era păzită de doi gardieni cu port-drapele.. 'îfîia. 0 Ssst5 făcu etisa. "n clipa cînd pornea pe culoarul principal îna Sabei i se aşeză pe u ăr. probabil că-i o bandă de folosinţă internă. a!unse. ceva ai ici. gesticulînd grăbit. făcu un ocol pentru ca. sînt patrule în !ur. . #iza se spri!ini cu coatele de pupitru. să ni erească pe locul unde se afla (el-care-9isează5 + ul continua să doar ă cu gîtul înrădăcinat în u flătura violetă a uriaşei răni. &ra absolut necesar să-i prevină pe :i*ofs*B. Se văzură nevoite să facă un ocol lung. începu să-şi croiască dru spre pata de lu ină ce arca intrarea. ireală precu trăncănitul unui şoarece din desene ani ate.. se apropiară de cortul central. 9-o poate confir a întreaga echipă de cercetare/ dealurile noastre de carne posedă aceleaşi calităţi ca şi restul organis ului hibernantului. zi de zi.riviţi şi deschideţi bine ochii53 4igura lui Berthale fu înlocuită de un plan panora ic tre urător. dar nici una nu vrea să accepte ideea unei federaţii. adică at osferă artificială şi forţă de gravitaţie5 "nainte de a detalia acest aspect. Nici una din cele şapte cetăţi adepte ale e%pansiunii nu vrea să recunoască predo inanţa noastră5 Toate şapte au beneficiat direct de rezultatele cercetărilor noastre privind creşterea accelerată. 'rupul electrogen care ali enta reflectoarele de pe stîlpi era oprit< pînza groasă a pereţilor î piedica pătrunderea lu inii de afară.. Trecură astfel patruzeci de inute 0 #iza începu să se bîţîie de pe un picior pe celălalt pentru a izgoni furnicăturile cra pelor. să-şi po peze substanţa creaturii pentru a-şi asigura un teritoriu hipertrofiat. gesturile e fatice. prin întîrzierea la banchet. a!ungînd în cele din ur ă pe latura dreaptă a adăpostului. ţinînd nonşalant pe u eri lăncile cu 3fla uri3. puţin îngri!oraţi că-şi arcaseră. tulburat doar de sclipirile ecranelor şi grăunţelor ulticolore ale diodelor de control..&ra suficient ca bărbatul cu ochelarii fu urii să fi pus pe picioare un 3corp de elită3. cînd Saba. orăşelul căpătase aspectul unui ca ping fanto ă cu străduţe tăcute. care a fost difuzată pe circuit închis de la un cort la altul.revăd obiecţiile voastre5 $nii ridică de!a din sprîncene şi se gîndesc/ )acă ani alul oare . Niciodată nu vo avea o ocazie ai bună5 "n pofida te erilor. )upă ai ulte ocolişuri. Trecu pe lîngă el în vîrful picioarelor. .. chiar la intrarea cortului pentru odihnă. )acă vor un război de secesiune. 0 3. . opt paraziţi care-l golesc puţin cîte puţin.. Saba despică pînza cu a!utorul unui bisturiu şi alunecă i ediat prin tăietură. o chestie. vo uri şi noi. să scape din acest con de u bră sufocantă şi u edă5 4ăcîndu-şi loc cu coatele. Saba se îndreptă spre consola principal 0 Nu veni după ine. un punct de vedere diferit. A= .

N-ave nici ăcar speranţa c-a putea încerca să iniţie o discuţie eu ei.. )a. . transfor înd hibernantul într-o gigantică u ie-puzzle. î prăştiindu-se în cos os ca o !ucărie dezarticulată. "n stînga izbucni un urlet< un soldat în costu însîngerat trecu pe lîngă ea fără s-o vadă.. în!urături. )a.. Saba e%ercita asupra sa o influenţă de care trebuia să se tea ă.. pu nul îngust cu oase proe inente. "n disperare de cauză.. fraţilor. să ne s ulge înaintea lor. #iza îşi stăpîni o tresărire< îna colonizată era total disproporţionată în raport cu restul e brului la capătul căruia se afla. (înd pri a patrulă sosi alergînd pe alee. subţire. cît ai sînte întregi5 #iza se spri!ini de arginea pupitrului. "ntr-un tîrziu. o entele de confuzie se în ulţiră cu repeziciune.. lăsînd creatura să se golească prin rana provocată de a putaţie. 4rigul spaţiului va conserva pentru totdeauna frag entele naufragiate ale cadavrului. î prăştiată treptat de curenţii nevăzuţi ai cos osului. dar un foşnet venit din spate îi opri cuvintele în gît. 9edea ani alul desfăcîndu-se. punctate de lovituri. +asele proe inente ale feţei îi luceau de transpiraţie. dar îşi reveni. antebraţul. vo debita teorii la fel de stupide şi ne vo alătura probabil lui Berthale ..si 1a in avea efectiv dreptate. ca era de luat vederi reculă. această brazdă de la baza îinii5 Nu-i altceva decît o încercare de a putare5 &chipa nu ărul opt a înţeles perfect că un frag ent din ani al păstrează proprietăţile întregului/ at osferă respirabilă. )ar nu găsi absolut ni ic care ar fi putut încetini avansul legionarilor în costu e purpurii.. pentru a se aplatiza cu un plescăit pe suprafaţa consolei. cu speranţa că va reuşi să găsească o ar ă i provizată. care sosea din dreapta. ţi-a spus. ceva şuieră în întuneric. în i!locul sălii pline de fu în care dansul degenera treptat în orgie colectivă. (e făcea Saba7 $n gardian se î piedică. 3. 9ezi. + secundă fu pe punctul de a-şi răspunde afir ativ la întrebarea dacă nu cu va .. -poi se întrebă dacă santinelele ar fi putut să le recunoască pe ea şi pe Saba. tinerele erau de!a la adăpost. -cu se pregăteşte să plece. Ciroind de transpiraţie. cotul. Trei gardieni înaintau atenţi pe aleea cortului-laborator< doi dintre ei erau î brăcaţi în 3ar uri-canibal3. va pleca. ediat. reuşi să distingă o dungă lu inoasă. afir categoric/ cu ine veţi cîştiga războiul de dez e brare5 (u ine. )e pretutindeni o asaltau i agini de nesuportat.. cu îinile întinse orbeşte. dărî înd o bibliotecă.si 1a in are dreptate/ ai bine uri i ediat. dar renunţă/ flăcările i-ar fi dezvăluit ascunzătoarea înainte de a reprezenta un pericol real pentru cort. strecurîndu-se în patru labe prin labirintul de hîrţoage. . lăsînd trupul să oară de he oragie. a eţită de frică. dar obscuritatea o î piedica să aprecieze distanţa. &%ploră pe pipăite suprafaţa unui birou. de birou. 0 -i auzit7 ur ură. 4rica îi provocă dorinţa de a urina< ocoli un raft şi privi precaută printre eta!ere. 3$n drapel53. .. +rbiţi de întuneric. 'îfîind. porni lent în direcţia fisurii lu inoase. Se foi nerăbdătoare/ trebuia cu orice preţ să iasă înainte ca vreunul din cretinii ăia să pornească grupul electrogen. atingînd aproape cu pieptul solul. se prăbuşiră una peste alta.. AA . gîndi #iza. să-l transfor e într-un soi de puzzle ce se va î prăştia în cele patru colţuri ale universului. sau altcuiva. (a şi cu un e bru a putat ar putea supravieţui independent de corp5 9or să a puteze ani alul în so n. Trebuie să ştiţi că pe celălalt braţ şi pe fiecare din e brele posterioare... lăsînd în ur ă o dîră îngrozitoare de ucoasă u edă. gravitaţie satisfăcătoare...uţin probabil. :anevrată fără preocupări estetice. căci pri ul ce va decola va provoca oartea hibernatului.ărea de cinci-şase ori ai are decît ar fi fost nor al. #iza profită de confuzia creată şi ai cîştigă zece etri. Trebuie să ne grăbi . Trebuie să ne concentră întreaga energie asupra unui ţel unic/ eliberarea. 9ru s-o aprindă. aceasta este trista realitate/ războiul de dez e brare a început5 N-ave de ales.. )atorită beznei.riviţi5 scuipă vocea lui Berthale . dînd la iveală pu nul. să ne obişnui cu ideea de a deveni cadavre pe un alt cadavru.. 4ără ca cineva să le bage în sea ă. inspiră adînc şi-o rupse la fugă.. Saba opri sonorul. este absolut necesar să deveni cît ai repede autono i. sau să ne rese nă . iar greutatea sa 0 enor ă. tentative de fugă. apucă o brichetă are. (u un refle% de care nu se credea în stare. Săriră una după alta prin tăietura din peretele cortului şi 0 fără să se fi pus de acord 0 începură să alerge în direcţia adăpostului unde se desfăşura banchetul. Să-l pornească cineva5 #iza se încordă. nu e%istă teritorii sănătoase5 "n curînd vo a!unge la fel. începînd un travelling. se a estecară în ulţi ea beţivilor asată la intrarea cupolei. #iza încercă să localizeze tăietura de acces făcută de Saba în peretele adăpostului. cei trei bărbaţi nu reuşiseră să observe decît două siluete 0 văzute din spate 0 ce se decupau pe ecranul ter inalului ase eni u brelor chinezeşti. . 0 3. "naintau încet. creierul nu le ai funcţionează nor al. . cuibărită în căuşul pal ei ca la bordul unei nave5 9rea să se separe5 )a. )eschise gura. 0 fără îndoială că paraliza uşchii braţului respectiv. aginea sări din nou. confecţionată din aterial lustruit. 0 'eneratorul5 strigă un gardian. abandonîndu-ne pe un cadavru i ens ce va intra i ediat în putrefacţie. 6ăzboiul de dez e brare5 0 Sînt nebuni cu toţii. alte echipe întreprind operaţii ase ănătoare. &ra cît pe ce să se ciocnească cu Saba.aruncau o u bră neliniştitoare dar i obilă. stinse ecranul şi o î pinse pe etisă de pe scaun.

. Nu e%istă supravieţuire decît în păstrarea unităţii. în egală ăsură. 0 $nul din indivizii cu costu roşu. dez ăţul se a plifică. $r area se pierdu într-o bolboroseală ininteligibilă.e o oplatul stîng al Sabei. era cît p-aci să ă ter ine. gărzile alergau în toate direcţiile.. se făcu auzită o voce stinsă.-a si ţit îna pe o oplat. :uzica îşi ai revărsă vacar ul de oţel scrîşnit încă treizeci de inute..i cuvîntul. bolnavi. :i*ofs*B se prefăcea că doar e. >iua se scurse sub apăsarea unei abrutizări provocată de beţie şi oboseală. Se pregăteşte ti pul orţii şi al sîngelui. 4iinţe nelegiuite se pregătesc să desfacă arele organis ce le dă viaţă. )e !ur-î pre!ur. #iza şi etisa se prefăceau că dor . #iza se ascunse cît putu ai bine în faldurile deschizăturii. (ei cîţiva gură-cască ce îndrăzniseră să se apropie de piaţetă fură repede şi cu violenţă î pinşi în adăposturi. e brele şi capul5 )ar trebuie să ştiţi.arcă -a înse nat cu fierul. 'oot zăcea în celula sa. însîngerate. lăsînd pe carnea întunecată ur a unei pal e roşii. susţinîndu-şi însoţitoarea ca şi cu ar fi fost vorba de un chefliu incapabil să se ţină pe picior. AE . aproape un ur ur... cu pal ele streaşină la ochi pentru a se prote!a de lu ina de afară. îndărătul #izei.. (apul (elui-care-9isează se agita la nivelul solului ca şi cu ar fi încercat să se s ulgă din capcana cicatricei.. aşteptînd un conse n. (înd îşi reveni... fu şi regurgitări. si ulînd o sărutare languroasă. 0 &şti rănită7 :etisa confir ă făcînd un se n din cap. )upă o !u ătate de oră. porni pe aleea adăpostului şi scoase capul din deschizătura de acces a cortului co un. oi precu obra!ii copiilor. 0 (hestia asta trebuie ascunsă. punctat de ge etele. 3Noaptea3 se scurse într-o at osferă de leşin co atos. cu ers ezitant. -scultaţi. $r ă un scurt o ent de linişte. . apoi cu o patrulă de legionari în costu canibal. 0 Să ascund asta7 rîn!i a ar etisa. apoi cititorul scuipă caseta iar difuzoarele nu ai e iseră decît un fîşîit regulat. Noţiunea de 3război de dez e brare3 provocă un frison prin trupul profesorului.. fraţii ei. )e două ori #iza se ridică în coate pentru a încerca săi repereze pe 'oot.. -burii băuturilor fer entate se strecurară treptat în creierul tinerei.. opuneţi-vă celor care propovăduiesc dislocarea anato ică. .. capul începu să i se clatine iar pleoapele să-i atîrne grele.. Tînăra părăsi culcuşul. şi începură să-i povestească ulti ele noutăţi. )intr-o străduţă îşi făcu apariţia Berthale . Sînt sia ezul. observă #iza îngri!orată. căci este cuvîntul creaturii. nu e%istă salvare decît în coeziunea întregului. Saba clătină capul fără a răspunde. se strecurară în ulţi ea care se îndrepta spre cortul-dor itor. cel-care-a-prins-rădăcină. #iza observă atunci că se strî bă ţinîndu-se de u ăr.ci şi colo. )u nezeule. Se lăsă să alunece în oceanul difuz al so nului. îşi vor i agina c-a fost vreun co ando spion venit din alt oraş. "n cortul-dor itor.. + ar ată de ah uri se î prăştie pe aleile cetăţii. sau pe Berthale .. la sunetul hi erelor. sala se golea încet de trupa de petrecăreţi învinşi.. &ste vre ea să faceţi ceva. (ursa creşterii îl va ucide pe cel care ne iubeşte. fraţii ei. bolborosea acesta.e dru se intersectară cu un grup de gardieni. + voce de so na bul ce trezi un ecou neplăcut în e oria #izei. un ordin. şuieră #iza. + recunoscu/ era vocea (elui-(are-9isează. #iza şi Saba se întinseră de o parte şi de alta a sa. chinuindu-se să le posede. (îţiva dintre cei ai vîrstnici îşi astupară ostentativ urechile. " prăştierea însea nă oarte5 -stupaţi-vă urechile la cîntecul sirenelor. pe :i*ofs*B. #iza culese dintr-o baltă o bluză pătată de vin. . apoi ilu inatul îşi reluă la entaţia profetică. dar vier uiala de trupuri făcea i posibilă orice identificare. o aşeză pe u erii tinerei ulatre şi.. aruncînd în !ur priviri rătăcite. beat ort. 3. sughiţurile sau spas ele intestinale ale chefliilor răpuşi. 4rag ente de fraze nearticulate se strecurau în lungul străduţelor de pînză. întinse pe ar ătura coastelor slăbănoage. aparent fără să-şi dea sea a de lipsa de interes a partenerelor. aşa că nu-şi putea per ite să facă notă discordantă/ . cînd plîngăreţe. >oologul se aplecă. ţinînd pe burtă o pernă. însoţit de garda personală din legionari sîngerii. sucul digestiv al ar urii-canibal devorase epider a. cîţiva bărbaţi îngenunchiaseră deasupra unor fe ei ador ite. 3.. să-i rupă articulaţiile. destul de ulţi se ridicară pe arginea paturilor. so nul i-e tulburat de i agini terifiante de dez e brare. (ortul-dor itor căpătă repede aspectul unui spital supraaglo erat. & ai păcătoasă decît o acuzaţie de flagrant delict. de!a carnea se subţiază pe oasele sale. să-l î prăştie... dar ni eni nu încercă să le oprească. sînt scobite şi uscate.. :ur urele continuau.0 Nu cred că ne-au recunoscut. din depărtare. alături de o grăsană cu sîni fleşcăiţi. "ntr-o lu e în care toţi se pli bă goi5 & o ni ica toată5 8 4estinul continuă pînă cînd şi ulti ul petrecăreţ se prăbuşi în i!locul unei bălţi de vin coagulat.e străzi do nea acu o anu e stare de panică. a fost îngrozitor5 .. bolborosi fata. (î piile altădată plăcute tălpilor... cînd ascuţite. "n i!locul cî pului de luptă învăluite de duhoare de vin. Spre prînz.. Tălpile loveau pielea colinei cu plesnituri pline de furie. .

cicatricea îşi arată u flătura cu un rîn!et acu ciudat de gol. se rostogoleau afară.. 0 -i vreo idee cu ar putea fi sărit bara!ul7 0 Nici una. . prea greu. (uprinşi de panică vreo şaizeci de oa eni. şi gata răz eriţa. -eroglisorul ră ăsese dincolo de bariera ze oasă. se co plotează. s ulgîndu-l din sol la fel de uşor ca şi cu ar fi cules o legu ă. "n piaţetă. #iza nu ai avea cura!ul să iasă decît însoţită de 'oot. ţipăt pe care ni eni nu-l auzise. să se nască pri ele întrebări asupra corectitudinii războiului de dez e brare..i vine. . se călcau în picioare năvălind spre ieşire. "ncepuseră să apară pri ele îndoieli.. 0 . îşi puse degetele ca un colier în !urul gîtului celui inconştient.. în ti p ce alţii. :ai ult ca sigur. )ar capota otorului.oate doar î brăcat cu o ar ură-3canibal3. 0 Bineînţeles.nvadat de sudoare şi aburi acri. . #iza întîlni grupuri de indivizi ce şuşoteau între ei.si 1a in. solul era la fel de AG . presiunea creşte/ se şuşoteşte. într-un loc nu ai de el cunoscut. 9ăzînd-o apropiindu-se. +puneţi-vă celor care vor dislocarea anato ică5 +pera de distrugere a început.. )e cîteva ori.robabil.uţin înainte de iezul nopţii. că-şi dau cu vreo unsoare pe bază de ucină. + dată acabra operaţiune încheiată.e pînza cortului-laborator îşi făcură apariţia tot felul de inscripţii. (apul (elui--care-9isează atîrna la e%tre itatea gîtului de schelet.. sfîşiind pînza cu lovituri de cîrlige. Nu ne ai ră îne decît să fură patru costu e. sugera cu destulă claritate că cineva avusese gri!ă să de onteze anu ite piese vitale. încă a eţiţi de so n. #iza se dădu înapoi ută de groază. e%odul ar fi fost acu în toi5 'azda noastră ştie foarte bine lucrul ăsta. "n zilele care ur ară. -u tras din greu ca să-l ter ine după venirea noastră. + ucoasă digestivă nu cred că se poate autodigera.. . + scînteie. epider a dispăru. .. 4ără să strîngă. s ulgîndu-i din so n. prinse craniul de urechi şi-l trase scurt. sub tălpile goale. te oferi voluntar7 spuse cu ironie.. (iungul ăla înrădăcinat în rană părea să aibă presenti ente destul de ciudate. înălţi ea era co plet încercuită de o bandă lată de ţesut digestiv. cu gura dilatată într-un. potrivindu-şi ochelarii albaştri. ur ară uşchii striaţi de tendoane. lîngă o costişă de carne nudă. ea ne va conda na pe toţi53 0 4ăceţi-l pe i becil să tacă5 ugi Berthale . o căldură intensă înroşi vîrful colinei..i iroase a bine5 constată 'oot.retutindeni. .....oţi să fii sigur că dacă n-ar fi e%istat inelul de 3protecţie3 şi gărzile purpurii. lăbărţată în i!locul (î piei. " potriva cui crezi că vrea să se asigure Berthale 7 " potriva lui . trupa se î prăştie în tăcere. a estecîndu-se cu ulţi ea posacă.. ulti ele cuvinte ale (elui-care-9isează îşi făcuseră efectul. 'oot rîse fără veselie. cortul-dor itor se transfor ase într-o adevărată saună. 0 3Canţul ăsta3 nu. (e ai aşteptaţi7 Să provoace panică7 $nul din soldaţii în ar ură purpurie se desprinse de grupă şi îngenunchie lîngă so na bul. -u reuşit să a!ungă astfel la periferia orăşelului. &ra clar. -păru o patrulă care se apropia de ei< îşi adunară cutiile şi se grăbiră să se piardă în labirintul străduţelor de pînză. (ălăul se ridică. Berthale ţine toate chestiunile astea sub cheie. în căuşul pal elor nu ai ră ăsese decît structural colţuroasă şi gălbuie. at osfera colinei se învălui treptat într-o stranie stare bolnăvicioasă... dezertori5 "ntî plarea cu (elcare-9isează a avut un efect negativ asupra populaţiei. FFF .3)ez e brarea însea nă oartea5 urlă iar (el-(are-9isează.ri a constatare le provocă un nod în sto ac/ Berthale profitase de zilele pline de confuzie ca să ărească suprafaţa inelului ce încon!ura untele5 -cu . într-o confuzie de nedescris. 0 Nu prea. dar Berthale părea că uitase co plet de e%istenţa lor< totuşi considerară că era ai înţelept să-i ascundă pe :i*ofs*B ? ult prea vizibil@ şi pe Saba ?rănită@.. (ei doi tineri desfăşurau tot felul de activităţi fictive 0 transport de cutii sau cabluri 0 operaţii a căror principală calitate era că-i făceau invizibili ochilor poliţiştilor ce î pînzeau străduţele. #iza închise ochii pentru a scăpa de i aginea acelei cănii devorate cu o viteză uluitoare de sucuri digestive. "n cîteva secunde. provocînd apariţia i ediată a unor ulceraţii perforate.. aşa că şi-a luat toate precauţiile pentru a îndepărta orice intenţie de fugă a enoriaşilor. or ăi 'oot gînditor. (înd legionarul îşi desfăcu îinile. Toate se opuneau politicii de supracreştere şi divizare. co plet dezgolită a vertebrelor cervicale. & o substanţă care prote!ează sto acul de acţiunea sucului gastric. 4igura i se strî bă într-o i ică de negaţie/ 0 (red că Berthale se te e ai puţin de invadatori cît ai degrabă de. î potriva celorlalte cetăţi7 #iza îşi uşcă nervoasă buza inferioară. vene. .e ăsură ce aşteptă . aceştia se î prăştiară însă cu repeziciune. -i văzut a prenta de pe u ărul Sabei7 :ă-ntreb chiar cu de reuşesc legionarii să poarte un astfel de echipa ent fără să se accidenteze.. deschisă.

un fel de podeţ făcut din paturi puse cap la cap. strigătele se eta orfozară într-o la entaţie a eninţătoare. "n rest. cîteva ordinatoare portabile. se for ă o procesiune. . provocînd astfel o ică infecţie locală. #ipsa aterialului tehnic era dezar antă. +priţi brusc. 4ata se strecură alături... bine. 4iecare atingere devora pielea. Nu e%istă nici echipa ente de ridicat.uţin cîte puţin. care se prăvăli pe panta colinei. .înfîerbîntat. -tunci panica se transfor ă în furie.. &chipele alese pentru e%ecutarea in!ecţiilor sto acale ocupară vîrful colinei. un inventar. se ulţu i să pleznească şi să ciupească epider a gelificată. pe care a ele. )epărtîndu-se de vîrf. 'rupul protestatarilor făcu stînga. îi îndoapă cu paste făinoase. repezindu-se spre oraş. albă. torsuri. 'rupuri. observă neutru tînărul. 0 Sfinte Sisoe. abandonînd torţe. grupuri porniră să alerge urlînd pe străduţele întortocheate. Berthale începu să intensifice ca pania de creştere accelerată. oa enii din epoca de piatră erau ai bine dotaţi decît noi5 #iza aprobă în tăcere. care însă se stinseră sfîrîind în sucurile digestive. Tînăra pufni. al cărui centru nu era altul decît rana (elui-care-9isează5 #ocuitorii untelui fură cuprinşi brusc de un fel de teroare sacră. 'ăurile 0 stropite i ediat cu ho eostatice 0 se închideau fără cea ai ică ur ă de sîngerare. aşa că e cazul să ră îne grupaţi. ai ulte fe ei îşi s ulgeau cu frenezie părul de pe cap şi din zona pubiană. u flat. Spectacolul era de nesuportat. iraţional.. Busculada se transfor ă în haos.doua zi. a!ungînd pînă la centura absorbantă lucind de salivă.. producînd un zgo ot oale.. îi !upuia de vii pe cei ai e%puşi. nesănătoasă. -ni alul ne face să-i si ţi furia5 Sacrilegiu5 Bleste aţi fie asasinii (elui-care9isează5 :oarte cri inalilor5 :oarte adepţilor dez e brării5 -lte guri reluară a eninţările în cor. care cerceta cu binoclul inelul de protecţie. (unoşteau situaţia 0 făcuse şi ea. )ar căldura ede ului nu le îngădui să reziste ai ult de treizeci de secunde 0 se retraseră strî bîndu-se de durere. u eri. + delegaţie înlăcri ată traversă piaţa pentru a se prosterna în faţa cicatricei supurante. nici echipa ente de construit. pentru a-i îngraşă ase eni porcilor de concurs. ca şi cu s-ar fi învelit cu o pătură. -pariţia gărzilor purpurii provocă refle%ul ulţi ii. neputinţa în ură. un disc arzător. $nii aprindeau torţe şi. dar trusa ră ăsese în bena aeroglisorului< în consecinţă. cu tălpile pline de băşici..ractic. #iza se apropie de 'oot. sticlărie de laborator. vrînd astfel să o ia înaintea valului de opoziţie provocat de băl ă!elile (elui-care-9isează. -i tu vreo idee ai bună7 Nu e%istă nici un vehicul în oraş. Trîntite pe !os. 4îşiile de ucoasă biciuiau braţe. reteveie şi răniţi. greţos. discret. acoperindu-se la rîndu-i cu pînza prost întinsă. &ra grasă. -r fi luat cîteva eşantioane.pre!ur. 6ăsculaţii se î prăştiară care încotro. ce naiba se-ntî plă7 :i*ofs*B ridică din u eri/ 0 $n feno en cît se poate de natural5 (adavrul ciungului a început să putrezească în interiorul ani alului. 0 Sacrilegiu5 strigă cineva.. a căror încărcătură sti ula activitatea hor onilor de creştere. FFF . #iza porni spre i!locul colinei pentru a e%a ina cu ai are atenţie structura pielii ce acoperea versanţii. de AH . 0 -r fi trebuit o pasarelă. 'he ul de oa eni alunecă pe flancul elastic. nu avură nevoie de prea ulte inute pentru a frag enta asa co pactă a de onstranţilor. &ra evident că bărbatul cu ochelari albaştri încerca să grăbească lucrurile. #iza avu brusc senzaţia că untele de carne va începe să se u fle sub picioare ca un balon în care suflă un copil. Cocată. cu atît ai puţin un aeroglisor.. Stătea ascuns într-un fald al cortului colectiv. rădea epider a. de carne presată cu bătătorul.. lovind de !ur-î pre!ur cu drapelele u ede. fugarii oscilară nehotărîţi înaintea frontierei gur ande şi ortale. 0 (rezi că soldaţii ar fi asistat i pasibili la instalarea lui7 (hiar îţi i aginezi şaizeci-şaptezeci de oa eni făcînd echilibristică pe o pasarelă oscilantă din saltele7 &u nu.. strigă. Se ăna cu cea a bebeluşilor obezi.. )easupra cetăţii se lasă o linişte caracteristică locurilor supuse legii arţiale. 'oot îşi trecu îna nervos prin păr. incapabili să ia vreo decizie.. . Berthale a avut gri!ă să se debaraseze de orice i-ar fi putut a!uta pe 3adepţii3 săi să fugă5 Nu-s decît corturi.. &%altaţii ăştia consideră însă asta drept un se n ceresc. 0 Bine. Bo bardau solul cu tunuri pneu atice ce înfigeau în straturile succesive de grăsi e seringi-obuze autodizolvabile. -părură însă gărzile purpurii care. punîndu-şi la bătaie întreaga onoare şi energie.roiectilele îşi croiau dru producînd un neplăcut zgo ot de sucţiune. . cu evidenta intenţie de a trece la linşa!. nici un !eep. reţinîndu-şi un oftat a ar. :iroase a linşa!. -t osfera de isterie devenea olipsitoare.artea superioară a vîrfului de carne era încon!urată de o aureolă infecţioasă. -titudinea lui avea ceva înspăi întător. treptat. (înd răsună a cincisprezecea salvă. Se aruncară cîteva torţe.

cînd au început in!ecţiile a făcut ai ulte se ne pe sol/ cîte două zgîrieturi paralele. profesore.e deasupra este i posibil datorită gărzilor purpurii. să fure lopeţi şi să le facă apoi la fel de ascuţite ca nişte acete.ractic. a unui e%od. Saba. Se pare că ucoasa sto acală e%ternă creşte de două ori ai repede ca der a. aceasta fiind dovada participării lor la revolta din a!un.. inelul de protecţie va acoperi tot untele5 continuă #iza dintr-o suflare. şopti abia işcîndu-şi buzele.a uitaţi-vă niţel la inelul de protecţie5 Se pare că şi el a fost atins de substanţele de creştere5 Se dezvoltă chiar ai repede decît colina5 #iza prinse grăbită binoclul.doua zi. :i*ofs*B o apucă de braţ şi o trase după el în holul cortului-dor itor. u plînd golul. #u ea îl lua drept provocator. "n cele din ur ă. o gaură pe care trebuie s-o u ple cît ai repede. în ti p ce pe dedesubt ar e%ista o şansă. să face rost de un astfel de aparat.nelul se va îngroşa spre interior. 3Nu-i decît untură5 repeta neobosit.. acesta se anga!a să asigure intestinului o creştere constantă de cel puţin douăzeci de etri lungi e în douăsprezece ore. &ste suficient să coborî la trei etri şi să săpă prin ţesutul adipos. 9a prefera să se lase digerat î preună cu 3poporul3 său5 )acă-i vorbiţi vă va o orî pe loc. .. două sau trei zile. 0 -tunci. 'oot şi Saba căzură de acord asupra aceleiaşi soluţii.. :ă duc să vorbesc cu Berthale . &ste suficient ca unul singur să treacă pentru a repara aeroglisorul şi a face apoi naveta între cî pie şi colină. 0 Trebuie să trece pe deasupra sau pe dedesubt. (irculau zvonuri neverificabile. (oncluzia/ colina se u flă cu o viteză de enţială. î preună cu Saba.. cel ai convenabil era ca tunelul să fie început la !u ătatea pantei. Bineînţeles. dar a vorbi cu Berthale n-ar contribui decît la grăbirea holocaustului. îşi continuă profesorul onologul. distanţate la zece centi etri. în definitiv e o de ştiinţă. de preferat în interiorul unui cort ai ult sau ai puţin dezafectat.. "n ceea ce-l privea pe 'oot.. ari fîşii u ede pornind la asaltul versanţilor.. nu a!unse la nici o concluzie ştiinţifică. zguduind rit ic corturile. Se afir a că gărzile purpurii arestau pe toţi cei arşi de ucoasa canibală. cicatriza capilarele. atingînd acu baza colinei. dar şi cea ai logică/ tunelul. ar cîştiga teren..riviţi. 0 &%act. e o idee nebunească şi nu cred în ea nici cît negru sub unghie. dată fiind viteza de înaintare a inelului. -stăzi depărtarea dintre ele depăşeşte un pas. cea ai dificilă. adăugă Saba. va fi o uncă titanică5 & ca şi cu ai încerca să tai în bucăţele o balenă cu a!utorul unui briceag5 0 -i perfectă dreptate. . .rocesul sea ănă cu feno enul de cicatrizare.înţeles foarte bine lucrul ăsta. dacă distanţa nu-i prea are. şi asta înainte ca să ai observe şi altcineva e%tinderea barierei. . obiectă #iza. iar dacă va trebui să săpă eu braţele. Sînte nevoiţi să ne descurcă singuri. 0 4iecare ţesut viu se reînnoieşte cu altă viteză. nu poate să nu cedeze în faţa evidenţei. )in acest otiv. 0 (ît ti p ai e pînă cînd cercul va atinge arginile oraşului7 0 Nu ştiu. de unde putea ţine sub observaţie toată cî pia. trebuie să ne hotărî asupra unui plan i ediat de acţiune< cu fiecare zi care trece bariera devine tot ai greu de depăşit< azi optzeci de etri. pînă va for a un cerc plin.consistenţa interfazelor chi ice. &vacuarea ar trebui să-nceapă chiar de azi. dar se dovedi suficient pentru a-i provoca un iraţional senti ent de catastrofă i inentă. "n pofida tuturor eforturilor le fusese însă i posibil să a!ungă la cortul-laborator pentru a pune îna pe un AJ . & ca o grefă care. ceea ce n-o î piedicase ca. "n rit ul ăsta... Ci asta nu-i tot. :ai e ceva ce presupun că ni eni n-a observat. nu va fi nici un fel de sîngerare.. 9o intra în ea ca-n brînză53 #iza era departe de a î părtăşi acelaşi entuzias . îine o sută treizeci şi aşa ai departe5 +raşul va fi devorat. dar nu reuşi să trezească decît suspiciuni. este un paranoic5 Nu va accepta niciodată ideea unei evacuări în asă.. dacă vre ca suprafaţa de parcurs să nu a!ungă prea are. :i*ofs*B avea dreptate/ bariera purpurie se lăţise. 0 (ă nu peste ultă vre e. 'oot îşi făcu publică ideea 3podeţului3 din paturi. #iza încercă din răsputeri să găsească un alt i!loc cu a!utorul căruia să poată sări peste bariera devoratoare. )acă vo folosi un laser chirurgical vo putea topi grăsi ea şi. ― . . -ran!a entul ăsta a fost probabil 3interpretat3 de logica celulară drept o rană..n!ecţiile se desfăşurară toată 3noaptea3. dar trebuie totuşi să încercă ceva. nu7 *** :i*ofs*B evaluase că... Tînăra interveni energic/ 0 Sînteţi nebun5 Nici ăcar nu vă va asculta. care de durere şi tea ă nu-şi ai descleştă dinţii. trebuia să stea în continuare ascunsă. Berthale a greşit adoptînd dispunerea în coroană. se văzu nevoită să renunţe ridicînd din u eri deza ăgită. . e clar ca bună ziua5 0 . #a rîndul ei. întinzîndu-se. argu entă tînărul. #iza. . si ultan. 0 9a fi probabil i posibil. ceea ce însea nă că.

se arătă încîntată de uşurinţa cu care înainta. 0 . Saba era de!a în picioare. privea.. Tînărul uncise ca un sclav. după care întunericul. 4useseră nevoiţi să renunţe. )in fericire. Se înfrînă cu greu să nu facă stînga. #iza şi-ar fi dat trei degete pentru o aspirină.. Treptat. cu ini a bătînd nebuneşte şi ochii plini de lacri i. )upă circa o !u ătate de oră. sub inează-ne oralul. + igrenă insuportabilă îi tortura !u ătate din craniu. prinzînd-o de îna tu efiată pe #iza. . foarte strî t.. t. #iza o înlocui pe Saba. )acă dă găuri deasupra capului.. pereţii fre ătau. (onversaţiile 0 voit sterpe 0 se topeau repede în tăceri.. furată din dor itor. #i ba şi buzele lui 'oot erau violete< vene dilatate îi şerpuiau pe frunte trasînd o reţea cu ra ificaţii noduroase. ca nişte bucăţi ciudate de gelatină. cu privirea goală. a î pinge afară o bucată de ţesut adipos şi a-l rostogoli pe pantă pînă la inelul purpuriu. observînd uluită că pătrundea pînă la !u ătatea cozii. #iza trebui să se oprească de două ori.şietoare. )in cînd în cînd. "ntre ti p. +peraţiunea consta în a desface două fîşii de pînză ale adăpostului. crezu că suco base din lipsă de o%igen. gîndurile. doborît de oboseală. sărind uneori. -t osfera generală se degrada.roble a e că a început să-i lipsească aerul. reuşind să străpungă un intestin gălbui şi supurant în lungi e de circa patru zeci de etri. care se cuibări într-un colţ al cortului pentru a dor i cîteva ore. (alupurile oi se prăvăleau într-un şuvoi tre urător.. trăgea. îrîi Saba5 9ino ai bine şi goleşte izeria asta. Scoţînd nasul printre două falduri ale cortului. centura devoratoare reprezentînd o garanţie 0 suficientă pentru Berthale 0 î potriva oricărei tentative de fugă. apoi începu să lucreze. alinia entul tunelului era defor at de zguduiri spas odice. afişa pe cadran cifra doisprezece. :etisa tapetase gura cu bucăţi de cutii dar ansa blul era fragil şi periculos de instabil. zguduiţi din cînd în cînd de vibraţii surde. N-aş fi crezut că va fi în stare să avanseze atît de rapid. #a sfîrşitul pri ei zile. . punctată de bubuiturile înfundate ale tunurilor pneu atice. destul de repede. Nu e%ista deci nici un risc ca cineva să observe greţoasa avalanşă de coş ar. dar apetitul ei părea ne odificat. apoi. pur şi si plu dor ea. ne vo trezi cu infiltraţii de suc digestiv.. uşca. altceva decît unt. Situaţia e fără ieşire. u ăr lîngă u ăr. nu per itea decît o tîrîre dificilă. plele îi zvîcneau şi înghiţea ereu în sec pentru a-şi destupa ti panele. #iza se si ţi un pic înspăi întată. ca două cadavre uitate în cavoul galben al unui or înt de untură. 4ăcură o nouă pauză. periferiile oraşului nu prea erau supravegheate. 'oot era prăvălit la capătul tunelului. fără ca vreo anevră greşită să-i întrerupă rit ul. #iza se alătură lui 'oot şi Sabei pentru a-i a!uta să evalueze blocurile de grăsi e ce u pleau cortul sub care se deschidea gura tunelului. şopti. Sîngele 0 prost o%igenat 0 încetase să eli ine deşeurile oboselii usculare. 0 -şa. + clipă. "şi continuară astfel unca.. observă neliniştită #iza. Spune-i totuşi lui :i*ofs*B. (uloarul. Se văzu nevoită să se oprească şi să se culce între frag entele desprinse. #a început.laser chirurgical. forţîndu-se să răstoarne untele de resturi bucată cu bucată. o alunecare viscerală în iezul unei văgăuni elastice în care aerul se rarefia pe ăsură ce te depărtai de intrare. #a fel ca Saba. îi readuseră în e orie visele devoratoare din copilărie. 0 Nu-i. odihnindu-se din oră în oră şi î părţindu-şi sarcinile. .arcă-i un aţ cuprins de cra pe.. $lti a parte a planului se dovedise.. care continuau să-şi scuipe salvele otrăvitoare.ereţii galbeni. Cipcile de le n trosneau a eninţător. la trecerea pe sub zona de absorbţie. "nfipse caz aua în i!locul peretelui. "n scurt ti p. #a pri ele schi buri de cuvinte pline de subînţeles. de fapt.. co plet utopică. pentru a veni să-l înlocuiască. 0 'oot trage tare5 spuse pentru a-şi schi ba. 'oot şi Saba se 3 utaseră3 într-un adăpost plin de containere goale. cei abordaţi fugeau ca de ciu aţi< unii erseseră pînă acolo încît îi acuzaseră de provocare. cu plă înii în flăcări şi pete lu inoase sub pleoape. #iza se hotărî să eargă s-o trezească pe etisă. -tentă să nu-l trezească. dar. îşi încorda e brele. "ncă douăsprezece ore de lu ină.pre!ur. Iotărîseră apoi ca :i*ofs*B şi #iza să ră înă în oraş şi să încerce recrutarea altor candidaţi la evadare. 4ără un cuvînt. era acoperită de unsoare din creştet pînă-n tălpi. a plasat la arginea oraşului..riveşte5 AK . co porta entul oa enilor fiind tot ai ult influenţat de suspiciune. 0 >ona roşie se apropie foarte repede. (oborîrea în tunel avu asupra ei efectul unui coş ar de claustrofob. care-l digera în a%i u treizeci de secunde. 'oot se trezise. începu să adune bucăţile de grăsi e şi să le î pingă spre intrare. #anterna. #iza îi luă din înă caz aua şi atacă zidul. or ăi tînăra etisă. u ezi. îngri!orată spre cî pie. apoi totul revenea la nor al şi nu le ai ră înea decît să-şi reia lucrul. noaptea. (înd tînărul era gata să leşine. poate găseşte el vreo soluţie. treptat caz aua deveni din ce în ce ai grea< antebraţele şi u erii fură cuprinşi de cra pe sf. #iza se confor ă. întregul oraş încre enise într-o aşteptare obscură şi nerăbdătoare. -r trebui să ontă un ventilator< dar n-ave ti p. bariera de protecţie înghiţise aproape patruzeci de etri cubi de resturi.

. L. dar nu întrun ti p atît de scurt5 0 Iaideţi. &ra încon!urat de vreo zece bărbaţi şi fe ei. deci lucrul ăsta nu-l vo încerca decît ca ulti ă soluţie. 9a fi greu. patru candidaţi la evadare se albiră şi ai rău şi. . &%istă riscul ca lu ina să nu a!ungă.. lasă-l să se odihnească. 9or putea să ne dea o înă de a!utor. nu vă lăsaţi furaţi de panică. ar trebui să eargă.. #a fiecare etru săpat.deea de a se strecura pe sub ucoasă n-a prea stîrnit entuzias 5 în plus. se asigură că n-o vede ni eni. iar viteza de înaintare se va icşora. şi veţi î pinge resturile în spate. de pro%i itate vătuită. . ediat. "n centrul oraşului.. )inspre centrul oraşului se auzea un vacar de in!urii a estecate cu scandări urlate cu furie.7 :or ăiră o vagă aprobare. răsucindu-se pe o latură. săpînd cifrele în peretele de ţesut adipos ase eni unui îndrăgostit ce zgîrîie într-o seară de noie brie. .adunat şipci şi ţevi de aerisire. + pală de vînt aduse iros de fu şi gust de cenuşă. "n acelaşi ti p. Saba şi zoologul trebuiau să se înlocuiască reciproc.. apoi se strecură în rana tunelului. constată :i*ofs*B.înă diseară bariera va a!unge la pri ele corturi. Suprafaţa liberă din faţa oraşului se icşora văzînd cu ochii. adăugă înainte de a dispărea co plet. -r fi bine s-o luă din loc. #iza şi :i*ofs*B îşi dădură dru ul în ur a sa.. . )intr-o dată. 0 (e se-ntî plă7 0 (eea ce aţi prevăzut/ populaţia a observat dezvoltarea anor ală a inelului. din ce în ce ai des.rofesorul o înlocui. -r fi bine să păstră o edie de doi etri cubi la fiecare şaizeci de inute.. apoi ţîşni spre cea ai apropiată străduţă. )in toate direcţiile îşi făceau apariţia fugarii răniţi. Trebuie să etalonă cu atenţie tunelul. nu printr-o galerie de ină. dar trebuie să adăugă şi o ar!ă de siguranţă. trebui să plecă 5 :ucoasa aproape că a a!uns la cortul de unde pleacă tunelul... Saba se chinuia. 'ărzile nu par dispuse să cedeze.. pe coa!a unui esteacăn. unde îi aştepta 'oot. (oborîră panta şi pătrunseră în adăpostul de pînză. gîfîind şi anipulînd caz aua cu o furie devenită patetică datorită epuizării. iar dacă ră îne în întuneric. 0 9ă veţi culca pe spate. fără bancuri. traseul de AM . Stăpîniţi-vă. "n sfîrşit.e ăsură ce vo înainta vo u ple tunelul în ur a noastră. 9eţi erge printr-un intestin.. . unii cred că pot stopa înaintarea barierei folosind tunurile pneu atice. 0 Să-l che ă pe :i*ofs*B. agitîndu-vă cît ai puţin posibil. cu pielea roasă de atingerea fla urilor carnivore sau de încleştările avute cu legionarii purpurii. (îţi etri au ai ră as pînă la cî pie7 0 9reo douăzeci. si ţindu-şi gura uscată. o ini ă flancată de iniţiale. se îndreptau spre arginea oraşului. dîndu-se de-a-ndărătelea. #a auzul reco andărilor. 'oot e ter inat. albi de frică.. )acă vă zbateţi sau gesticulaţi. făcîndu-le se n să-l ur eze. renunţînd la orice reper. #iza îşi dădu sea a cu oarecare uşurare că onotonia sarcinii contribuia binişor la anestezia fricii. transfor a ti pul într-un fel de prezent etern. întrebări7 -tunci s-o luă din loc5 . sugerînd că unul sau ai ulte corturi fuseseră probabil incendiate. Nu ai puteau da înapoi. . proporţional. fără i prudenţe. #a capătul galeriei. 6ăniţii. iar în zece va fi şi ai dificil. riscaţi să distrugeţi tunelul. (a să dă o gaură pentru a scoate o ţeavă de aerisire însea nă să riscă o infiltraţie de suc digestiv. din ce în ce ai nu eroşi.are uşor. (red că sînteţi epuizaţi. 0 . +.. Tînărul le repetă avertis entele enunţate anterior de #iza. ordonă fata.nelul u ed al ucoasei digestive a!unsese la !u ătatea pantei. iar acu i se cere lui Berthale să întrerupă procesul. scri!eliţi o cifră în perete.eşi din adăpost. 4ără conversaţii. şopti în clipa cînd o văzu pe #iza.. provocînd o iritare dureroasă în adîncul plă înilor. avînd intea plină de i aginea ucoasei pornite la asaltul oraşului. 0 Berthale este pe cale să preia iniţiativa. 9ă avertizez/ se respiră greu în doi. -r fi posibil. + coloană de fu se ridica lent în at osfera groasă. observă etisa. Nici nu se pune proble a să ieşi ai repede.. dar oboseala ne va strivi pur şi si plu în clipa cînd o%igenul se va î puţina. 0 Singura consolare e că ni eni nu va îndrăzni să ne ur ărească aici.&ra adevărat. spuse #iza. :i*ofs*B înse na gri!uliu parcursul cu a!utorul unui bisturiu. 0 N-aţi putut aduna decît zece oa eni7 0 (hiar şi asta este o adevărată perfor anţă. dar cred că a ărîtul ăla este co plet depăşit. horcăituri. dar este singura soluţie valabilă.. să ne econo isi forţele.. îl găsi pe :i*ofs*B. 'îfîiturile deveniseră hîrîituri. foarte greu. . :arginea roşie a benzii de papile dilatate înflorea la ai puţin de zece etri de cort. confuzia atinsese paro%is ul. Ci nu uitaţi/ la doi etri deasupra noastră este zona roşie5 -şadar. "ncercaţi să nu uitaţi asta. şopti 'oot. "ncepînd din acest o ent. -tunci va trebui să fi cu toţii în tunel5 :ă duc să-l caut. să-i şti în orice o ent lungi ea e%actă. "n clipa asta se dau lupte pentru cucerirea cortului-laborator.. -erul viciat satura galeria. e%tre itatea sa arcînd locul înfruntării.. cu atît ai rău. #iza nu încercă să-i oprească. 'oot.reuşit s-adun cîţiva candidaţi. o rupseră la fugă. repetarea gesturilor. vo lucra în tăcere.

aşteptînd cu groază clipa cînd picături ari de suc digestiv vor apărea la capătul acesteia.. chiar în acel o ent. 0 Stăpîniţi-vă5 tună :i*ofs*B. (u braţele vibrînd de o furie disperată. din o ent ce nu sînt obuze adevărate5 0 )u nezeule are. încearcă să scoţi un tub. lu ina liniştitoare a lanternei se va stinge definitiv... Si ţi îna Sabei încleştată violent pe coapsă. rîgîi :i*ofs*B. ridică orizontal caz aua 0 ca pe-o baionetă 0 şi o înfipse în perete pînă la !u ătatea cozii. ne-a pierdut rit ul5 Saba în!ură înfundat. Berthale 0 prizonier al propriei nebunii 0 privea urcînd areea purpurie ca o bucurie surdă. fiecare rictus de epuizare. îşi zise crispată. populată de i agini incoerente dar plăcute. FFF Cocul se produse chiar în clipa cînd la pa se stinse.robabil că. provocînd fuga locuitorilor spre piaţa (elui-care-9isează. "n intea fetei îşi făcu loc o i agine/ cea a unui sub arin atacat cu grenade de adînci e. "n întunericul căzut brusc. apoi. 0 "ncă doisprezece etri. (ineva începu să se zbată. sub un unghi de patruzeci şi cinci de grade. FFF +%idul de carbon îi otrăvea sîngele. dar apucă o bucată de tub etalic al cărui capăt superior era tăiat oblic. sfîşiind pereţii aţului şi provocînd astfel năvala sucului digestiv7 "şi dădu brusc sea a că începuse să pîndească atentă fiecare respiraţie. (are dintre ei va sări în picioare ca un diavol. (u niţică perseverenţă vo răzbi afară în ai puţin de o oră5 &valuarea era opti istă. fiecare inut pierdut face !ocul lui Berthale . (el ai ult se te ea de inevitabila criză de claustrofobie ce se va declanşa cînd. 0 & Berthale . fiecare tic. nihilistă7 0 (ît7 icni 'oot.evacuare a resturilor se blocă. 6idicîndu-l deasupra capului îl înfundă în tavan. 3Sla va ceda pri ul3. #iza închise ochii şi se forţă să ră înă calină.roiectilele se dizolvă aproape i ediat. gîndiţi-vă niţel5 )acă foloseşte o soluţie concentrată de produs sti ulant va provoca cicatrizarea i ediată a epider ei5 -colo unde a fost tăiată. :i*ofs*B bătu din pal e pentru a cur a starea de hipnoză generală.orni să lovească într-un rit infernal. vor fi cuprinşi ai devre e sau ai tîrziu de panică. Nu se întî plă ni ic. fără să-şi dea sea a. dar #iza se forţa din toate puterile să creadă în ea. lovind pereţii cu picioarele şi pu nii. )in întuneric se ridică un cor de glasuri îngrozite.. în intestinul supraîncălzit deveni perceptibilă o vagă senzaţie de prospeţi e.. . 'aleria era zguduită în toate direcţiile de işcări nevăzute şi dezordonate. provocînd scîrţîitul şipcilor de susţinere.3 (az aua părea de plu b. şuieră :i*ofs*B. Cocurile astea sînt obuzele-seringă trase de tunurile pneu atice5 Ne bo bardează cu serul lui de creştere accelerată5 0 (a să obţină ce7 întrebă 'oot. altfel dă cu toţii în pri ire5 'oot. + fe eie scoase un ţipăt isteric.. 9o fi prinşi în grăsi e precu nişte fosile într-o banchiză5 $lti ele cuvinte le rosti urlînd. dar se forţă să alunge ridicola i presie.. &vadaţii aduşi în ulti ul o ent de :i*ofs*B îi provocau tea ă. Ni eni nu scotea un cuvînt< fi%au tubul lucitor cu ochii dilataţi. :aţul fu străbătut de un gea ăt de teroare ce însoţi vibraţia surdă a i pactului. Se ai duceau oare lupte7. tăind der a de parcă ar fi EO . + nouă zgîlţîitură zgudui tavanul. sau poate ăsta7. . gesticulînd violent şi necontrolat.. iar zidul din beton. . #iza ră ase ne işcată. treptat. prea puţin obişnuiţi cu at osfera sufocantă din tunel.ar în privinţa schi!elor nu e%istă nici un risc să fi atinşi de ele. 4iecare să-şi reia locul.. )acă nu cu va ne-a trădat careva. bîlbîi etisa. cu caz aua ridicată. Saba îi întinse caz aua. care i se răspîndea în trup ca o binefacere. iar tunelul se va închide singur. făcînd-o pe #iza să cadă într-o dulce stare de so nolenţă. -vea certitudinea că. şi î pinse pînă cînd rezistenţa la înaintare încetă. strivindu-i pielea. carnea se va reface rapid. $n fel de aţipire. -cest si ulacru ucigător o u plu de o bucurie distrugătoare.. #a început nu se întî plă ni ic. . o%igenul îi păru şi ai rarefiat. bariera 3de protecţie3 rodea de!a periferiile. datorită epuizării bateriilor. 0 Ci dacă ne trezi cu infiltraţii7 0 Trebuie riscat5 Tînărul or ăi ceva. Nu se ai poate5 Trebuie să încercă o ventilare. #iza îşi rela%ă abdo enul. 6isipiţi inutil o%igenul5 Nu-i o entul să bate cî pii. 0 -dor i 5 scuipă :i*ofs*B. a reperat intrarea în tunel. Nu poate accepta ideea că cineva ar putea scăpa asacrului.

pe ăsură ce Saba se apropia de suprafaţă. >gîriind şi uşcînd cu furie ţesutul spongios al peretelui.eşiţi. si ţind cu îini o prind de ga be.ă. #iza îşi dădu sea a că Saba încerca să 3perforeze3 tavanul cu lovituri de caz a.. tăişul caz alelor7 0 & din ce în ce ai tare5 gîfîi 'oot în i ediata ei apropiere. susţinîndu-i capul. Nu înţelegi7 Trebuie.despicat pieptul unui duş an de oarte. 0 $rcă5 $rcă5 urlă cineva în întuneric. Se rostogoli pe burtă. #uptă să nu-şi piardă cunoştinţa. Se zbătu. Tunelul s-a închis.anica punea încet stăpînire pe el. lu ina deveni treptat rozalie.. care dispăru în întuneric cu un ţipăt sfîşietor... Si ţi că era rostogolită într-o parte.. . iar un gînd crispat îi cuprinse intea/ 3Sucurile digestive53 -poi. Bo barda entul continua. #iza constată totuşi că aţul era invadat de o lu ină roşiatică.. Situaţia era însă gravă în E2 . făcînd să cedeze întăriturile una după alta.. Trebuie să ieşi i ediat5 'ăureşte tavanul5 0 :ar!a de siguranţă e prea ică5 protestă 'oot. rana se şi închide5 (u două icnituri se e%trase din gaură. 0 +raşul. 0 Nu ai pute aştepta5 strigă #iza. o ţeastă. gata s-o facă să scape priza. Berthale era cît pe ce să cîştige.n!ecţiile de refacere îşi făceau oare de!a efectul7 -vea să devină oare epider a un aterial capabil să tocească. gîfîi cu greutate #iza. cu spu e la gură. "n cîteva ore va dispare chiar şi orice ur ă de cicatrice. atinse o faţă. începu să se ridice spre lu ină. (ineva se instalase în locul ei.. :etisa scoase un ţipăt de victorie/ 0 .anica atinse paro%is ul. #a ai puţin de zece etri de rană observă centura de ucoasă roşie. Nu ai si ţea nici o ur ă de oboseală. +raşul. o trase din spărtura cu argini zdrenţuite şi o întinse pe sol. bîlbîi ceva ininteligibil. iar tunelul fu inundat de lu ina crudă a proiectoarelor. era doar o aşinărie a urii. Saba şi :i*ofs*B se tîrau în patru labe. 0 S-a ter inat5 îi şopti Saba.. evadaţii se aruncară asupra pereţilor. #iza încercă să se ridice într-un cot. Se încordă. #u ina era atît de puternică încît tînără începu să plîngă.. 'oot7 Saba7 Nu reuşi să-şi dea sea a. + ulti ă lovitură de caz a perfora cî pia. $lti a afir aţie dezlănţui panica. dar ulti ele rezerve de energie le consu ase în galerie/ nu reuşi să-l scoată pe necunoscut. & ca un soclu de statuie.. 9ă prinde plaga5 )ar era incapabilă să se işte. cineva scoase un ţipăt/ 0 . făcînd să-i tre ure ciudat vocea.. )ar şocurile repetate provocate de săpător reuşiră s-o enţină în stare de conştienţă. se aplecă pe arginea ei. Nu ai e nici un risc. pe care tunelul nu-i capturase. faceţi ceva5 Nu le ai pot işca5 0 Ci eu5 interveni un alt fugar.ncapabilă să se işte. )er a se deşira scoţînd un şuierat u ed. apoi se prăbuşi în i!locul resturilor. acu în întregi e roşie. Si ţi ai ulte degete apucîndu-i ga bele.trecut5 6epede5 .ntui că era pe punctul de a leşina. 0 )epărtaţi-vă5 )epărtaţi-vă5 ordonă :i*ofs*B. Săpă fără oprire ti p de o oră.. unde apucă o înă. peste puţin. ..icioarele5 " i sînt prinse picioarele5 -!utaţi.. trăgînd-o înapoi.. Se încordă strîngînd din dinţi. golind etodic arsenalul lui Berthale . 'oot. un e%cavator nebun pe care ni ic nu-l ai putea opri. "n ur a ei. ur aţi de trei necunoscuţi. probabil fugari. + cuprinse spai a/ trebui să scuture braţul cu toată energia de care ai era capabilă pentru a reuşi să şi-l elibereze.. greţos. ai tare. )ecorul se rotea în !urul ei ca un caleidoscop. Brusc îşi dădu sea a că îna dreaptă îi era prinsă în grăsi e ea în apa îngheţată a unui heleşteu5 Desutul adipos profitase de i obilitatea pe care o avusese cîtva ti p. Tunelul se va cicatriza cu noi înăuntru5 . o caz a. rezervele de carne erau intacte. . Sînt prins pînă la genunchi5 -!utor5 . Saba o prinse de subţiori.7 9 -eroglisorul fusese sabotat cu atîta gri!ă încît nu ai e%ista nici o rază de speranţă privind o eventuală reparaţie. "n depărtare se ai ghicea încă for a rotun!ită a colinei. întinse îna pentru a-l a!uta pe 'oot. )eschise gura. se păru că grăsi ea de care se spri!inea cu spatele devenise ai rigidă. acu sau niciodată5 $r ă o luptă confuză punctată de lovituri şi în!urături. " brîncindu-se înnebuniţi. "l auzi pe :i*ofs*B care urla/ 36epede5 Tunelul se închide5 6epede53 "şi şterse faţa şi se tîrî spre gaură. "n schi b.arc-ar fi pă înt îngheţat... pentru a se dezvolta în !urul degetelor. . că îi fusese luată din înă caz aua. . fiind suficiente celor şapte evadaţi. 6iscă să ieşi în i!locul zonei roşii5 Trebuie să ai săpă cel puţin o oră5 0 "ntr-o oră vo fi cu toţii înglobaţi ca nişte fosile5 urlă etisa. capturîndu-le într-o asă gelatinoasă greţos de lipicioasă. #iza îşi regăsi întreaga energie. se rostogoli la întî plare.. "n scurt ti p va fi i posibil să ai săpă . sînt sudat de zid5 6epede. un fel de halou sîngeriu ce provenea din e%terior.

elastice se scufundaseră. otravă şi ni ic altceva5 (ei trei supravieţuitori din grupul lui Berthale păreau ciudat de indiferenţi la discuţie. . n-au decît să se arunce în zona de absorbţie5 . :i*ofs*B sugeră posibilitatea distilării sudorii ani alului.fost spartă trusa far aceutică5 îi anunţă. dar Saba se strî bă îngreţoşată.. "n acel o ent. îl ad onestă ea.si 1a in. cu care să înceapă discuţii vizînd refacerea integrităţii fizice a ani alului şi co baterea prin toate i!loacele a aberaţiilor ce înfloreau acu . răspunse #iza. #iza porni în fugă spre arginea purpurie a ucoasei nutritive< 'oot urlă ceva. pentru a reîncepe o nouă căţărare. Ci.. îi şopti în dreptul tî plei. )e ce să fure cal ante P7 )oar dacă. nu lipsită de un anu e dezgust.rovizia era co plet epuizată. #iza se încruntă. Se văzură nevoiţi să se oprească pentru a se odihni douăzeci şi patru de ore. trăgînduse de vîrfurile ustăţii hipertrofiate.doua zi. 0 Nu ai poţi face ni ic. -dunară din carcasa aeroglisorului tot ceea ce puteau căra şi pătrunseră fără ezitare în !ungla părului din regiunea pectorală. dar a să vă conduc totuşi pînă la . se hazardă savantul. nu ai gîndea nor al. Saba îi porni pe ur e. vă voi duce acolo pentru că-i singura du neavoastră şansă să nu uriţi idiot5 :i*ofs*B încasă afrontul cu are cal .. Saba îi rîn!i în faţă. )e partea cealaltă se întindea o uriaşă zonă necrozată. -u şters-o fără ca ăcar să-şi ia raţia de carne uscată. 6ezistară cîtva ti p legîndu-şi la nas cîte o cîrpă î bibată în esenţe aro atice. -bia instalaţi. -colo5 Bucăţile alea. :i*ofs*B. spunîndu-i că se hrăneşte cu hi ere. cu e%cepţia celei de pe colină... -u dispărut. #iza se opri. 0 S-ar zice că ne poartă pică pentru că i-a scos din labele legionarilor canibali5 constată 'oot. o nouă coborîre. ire ediabil şi definitiv. Se si t vinovaţi că au abandonat-o.riveşte5 #iza se sculă. chiar şi nu ai pentru a-i oferi ocazia să vă vîre cu nasul în propria du neavoastră inco petenţă5 )a. se închideau într-o tăcere încăpăţînată. "ncă de la începutul lungii călătorii. în definitiv.. învăluit de haloul de căldură specific desco - E= . . Saba. 0 . Nu veţi distila ni ic altceva decît otravă.entru ei.. o considerau probabil i pură. 'oot îi strigă din cabina aeroglisorului..... dar aparenta sa siguranţă nu avu nici pe departe darul să izgonească groaza ce o cuprindea încet pe #iza. :ai devre e sau ai tîrziu ne va veni şi nouă rîndul. Sinistrul episod îi deter ină să-şi reia dru ul. lu ea a început şi s-a sfîrşit cu colina. . hor onii rezistă la fierbere. Trei fiole şi o seringă. plină de ostilitate. cu toţii dădeau se ne de evidentă epuizare. 0 Toată carnea.. acabra butadă căpătă un aer de îngrozitoare profeţie.. dar. (ondensarea nu-i curăţă deloc de capacitatea utagenă. nici unul nu era rănit şi nici suferind.. ur ură nedu erită. fu cuprinsă de o îngrozitoare certitudine. 0 (hiar nu-nţelegeţi că-i prea tîrziu. 0 .. 0 . fără ca ăcar să-şi dea sea a. )e fiecare dată cînd #iza încerca să le afle intenţiile.. ieşi în evidenţă un adevăr de netăgăduit/ ani alul slăbise e%traordinar de ult. $n teritoriu gangrenat.privinţa apei. dacă tîn!esc atît după Berthale .. apoi au sărit în i!locul zonei de absorbţie5 -u plecat să-i întîlnească pe Berthale şi pe ceilalţi. "n clipa cînd îna etisei o apucă de ceafă. constată adevărul celor spuse şi îl preveni pe :i*ofs*B.ntenţia declarată a lui :i*ofs*B era de a lua contact cu .si 1a in. &rau ereu obligaţi să escaladeze crestele osoase. se treziră asaltaţi de un insuportabil iros de putrefacţie ce venea dintr-o zonă vecină. (î piile oi.. prea tîrziu5 Sînteţi un visător rupt de realitate. aşa cu îi îngreţoşa şi noi. stăpîninduşi cu greu iritarea. 0 Nu prea strigau asta în tunel5 rîn!i tînărul. începu s-o zgîlţîie pe #iza eu brutalitate/ 0 (ei trei tipi de pe colină5 strigă. 6ezervele noastre îi îngreţoşau. or ăi. "nţelegi. ne aiputînd suporta. 3străinii3. 0 )u nezeule5 ge u fata. î i pun capul5 "ţi dai sea a7 S-au insensibilizat. în plin proces de putrefacţie. #a a cincea coastă. aruncîndu-se în lacul ăsta de sucuri digestive5 Saba deveni cenuşie la faţă şi o prinse de u eri. Se răsuci spre :i*ofs*B şi-şi înfipse unghiile în u erii acestuia.robabil că aşa şi este... se urcară pe cea ai apropiată creastă şi începură să cerceteze depărtările cu binoclul. cu degetele arătînd spre un pu n de cioburi de sticlă ce străluceau lîngă buza te utelor papile. care se trezise pri a. Brusc. apoi să coboare în ini a unui defileu arid.riveşte5 bîlbîi.. :athias7 (u profesorul continua să ră înă i obil. . 0 Nu vă ai a ăgiţi.. se lăsaseră ca nişte văi ărginite de coa ele arcuite ale coastelor. pretutindeni pe carnea acestuia. -u dispărut trei doze a%i e de orfină şi o seringă. 0 (iudat. #a auzul unui astfel de progra .

. ia priveşte şi tu5 Tînăra luă binoclul şi-l duse la ochi. Se dovedi o e%perienţă cît se poate de neplăcută. puteau fi distinse cu claritate scînteia pieilor acoperite cu solzi..poteza nu era deloc absurdă. cu braţele ridicate spre cer.useul febril a cuprins ci itirele/ firele de sutură pleznesc. şansa unei înţelegeri eu :i*ofs*B era aproape nulă. scoţînd urlete îngrozitoare. aparent sănătos. (u toţii ştiau că sfîrşitul era aproape.a!uns5 EA . .e fundul văii fusese deschisă o rană uriaşă. a fibii5 -u deschis rana asta pentru a avea posibilitatea să înoate în lungul venelor şi arterelor. "n schi b. $n sînge negru şi gros se vălurea. la dru 5 Se confor ară...-a văzut5 :orţi regeneraţi. 'oot se dădu şi el un pas înapoi. 0 6egresie datorată hor onilor.. #e fusese i posibil să doar ă. otiv pentru care zona asta este pe cale de a uri. u flaţi de sîngele ani alului5 Sînt soldaţii creaturii. vîrîndu-şi capul între u eri. ni ic altceva decît ci itire supurînd. 0 & sfîrşitul5 îi urlă în faţă o fe eie asivă cu sîni uriaşi. #iza nu ai era în stare să-şi stăpînească fălcile ce clănţăneau cu violenţă. putreziciunea asta... :i*ofs*B se văzu. $n bo barda ent surd şi invizibil zguduia solul ase eni unui berbece gigantic ce loveşte poarta unui oraş fortificat. fiecare perioadă de odihnă scurgîndu-se într-o at osferă de letargie co atoasă populată de fantas e şi scurte halucinaţii. continuă fata. . Nu văzură ni ic. . care-i bloca abdo enul. #iza si ţi pielea zburlindu-i-se de frică. ura ce opunea cercetătorii şi savanţii căpătînd uneori surprinzătoare accente de infantilis .. obligat să-i zgîlţîie pe fiecare pentru a-i s ulge din ciudata stare hipnotică care-i cuprinsese pe toţi. nici un 3soldat născut din ăruntaiele creaturii3. 0 . agitat de brasul greoi e%ecutat de vreo zece înotători.fibii. holbîndu-se la pădurea de peri care începea în faţa lor. :i*ofs*B rotea nervos inelul de regla! al binoclului. adăugînd şi el o contribuţie la oroarea olfactivă. "ncercarea de a o contacta pe . sosesc555 Ci o rupse la fugă. în ti p ce 'oot se tîra cu încăpăţînare ult în ur a coloanei. 4iecare lovitură de berbece o si ţea direct în viscere. plăgile or intelor se deschid una după alta5 :orţii ies regeneraţi. ei. ult sărăcite.ar globulele roşii... :i*ofs*B. şi tuspatru înaintau cu privirile înşurubate în pă înt. deci. reptilă şi aşa ai departe.. e branele fibroase ce uneau degetele. "n pofida ceţii. . :irosul era atît de puternic că 'oot începu să vo ite. în ti p ce prin inte le răsunau încă ulti ele ţipete ale necunoscutei/ sosesc5 #iza trebui să lupte ai bine de un sfert de oră î potriva dorinţei de a fugi. )ar profesorul avusese dreptate/ nu întîlniră nici un ort viu. +rice conversaţie încetase aproape cu desăvîrşire. ei ne ur ăresc. care îi recunoscuse fără prea are greutate pe a!oritatea cercetătorilor. nu reuşi să facă totuşi ni ic pentru a-i reţine. ru egîndu-şi fiecare groaza. arătînd cu degetul spre vale. )upă trei zile de ers perseverent şi ezitant.. 0 6eveniţi-vă5 vociferă acesta. 0 Tabăra . dar cu o anu e reţinere. . ar ata căreia i-a dat naştere din ăruntaiele sale pentru a ne e%ter ina5 4ugiţi cu noi. aducîndu-i parcă sto acul la gură. #iza. Saba se opri brusc pe coa a claviculei stîngi. &ra ca o for idabilă bătălie ce se desfăşura în adîncurile ani alului. foetusul u an trece prin toate etapele evoluţiei/ peşte. . de unde vine7 0 . s-a revenit treptat la stadiile inferioare de evoluţie. Sînteţi doar obosiţi... Saba scuipă cu scîrbă. 4antastic5 0 )ar. pe cînd ergeau cu paşi de plu b. .fibii5 0 )ar cu e posibil7 bîigui #iza. "ncepu chiar să se gîndească dacă nu cu va Saba îi conducea drept în gura lupului şi că nu-i a!utase să scape de Berthale decît pentru a-i per ite şefei sale să-l u ilească pe profesor. gîfîi profesorul. +f5 )oa ne5 #iza. nu vă lăsaţi i presionaţi de halucinaţiile unei fe ei pe !u ătate nebună5 Iaideţi.. nu ai reuşesc să efectueze sarcina de regenerare a organis ului. 0 9ăd pe cineva5 şopti. #a sfîrşitul săptă înii. (înd a!unseră în epicentrul feno enului.si 1a in5 strigă triu fătoare. Ctiind teoriile e%tre iste ale biologului.punerii organice. -ici s-a făcut calea inversă/ plecînd de la o .. care fugea de o zonă cuprinsă de o febră intensă. reapariţia unor caractere ancestrale.. o ulti ă tentativă din care era greu de crezut că va rezulta ceva pozitiv. Singura proble ă este că-n ti pul scufundărilor branhiile prelevă o%igenul din sîngele ani alului pentru a le per ite să respire. Ctiţi foarte bine că pe parcursul for ării sale..si 1a in nu reprezenta decît o stupidă lovitură de po*er. a!unseră în zona unde se si ţeau bătăile ini ii. defor ate de febră.. avură senzaţia că nu ai era nici un oscior la locul său şi se irau cu de reuşeau să se ai ţină pe picioare. iar #iza se gîndea cu tea ă la clipa cînd cele două echipe se vor găsi faţă în faţă. ciocnirea disperată dintre două ar ate ce-şi consu au ulti ele forţe. de a bele se%e.uţin ai tîrziu se intersectară cu un trib. plini de forţă. influorescenţa roşiatică a branhiilor situate de o parte şi de alta a gîtului.. (hiar şi Saba se albi la faţă. :utanţi.

Nu vreau să ă cufund treptat în ocirla !osniciei. făcîndu. dar nu pri i nici un răspuns.. prefer să or acu . -vea ochii daţi peste cap.10 (a pa entul. iar cei care o vor face. . Tînăra se răsuci spre ea. nu vreau să devin o si plă caricatură u ană. î i dau sea a că. în od straniu. conda naţi.. nu se deosebea cu ni ic de cel al lui Berthale . trona o negresă asivă. ţinîndu-şi îna la nas pentru a se prote!a de irosul insuportabil de ortăciune. un aeroglisor şi o ini. Saba scoase un gea ăt de durere şi se aruncă la picioarele atroanei de abanos pe care oartea o surprinsese cu şalele ca brate şi coapsele desfăcute...si 1a in. ceva ce transfor ase bivuacul facţiunii integrale într-o cetate-fanto ă. fie ele psihice sau fizice. "l încredinţez norocului.si5 . în!ite de vo ă. spuse fe eia pe o tonalitate uşor etalică. Nu pare să fi fost vorba de vreun atac. vîrful ascuţit conturat de botul giganticei creaturi ador ite. Ni ic nu se clintea. cu un ulti esa!.. ă năpădesc tot felul de fobii ciudate. 0 (e s-o fi întî plat7 0 ur ură 'oot. spre deosebire de secesionişti. nici pentru alţii. 0 Nu ştiu5 gîfîi :i*ofs*B. #a început. + sticlă sigilată. :-a hotărît să ă sinucid astăzi deoarece a si ţit pri ele si pto e ale răului.oziţiile contorsionate ale cadavrelor. dar de !urî pre!ur nu se observa nici o ur ă de luptă.. se hotărîră totuşi să coboare. #iza observă. Saba strigă. 4iole sparte erau î prăştiate pe !os. pe un fotoliu etalic. cîteva zigzaguri colorate îi brăzdară suprafaţa. o vor face pentru că ei singuri au decis astfel. totuşi. . a refuzat de la început utilarea siste atică a ani alului. EE . capacităţile intelectuale se subţiază. Totul pleda în favoarea unei otrăviri colective.. Să fi fost o cursă7 )upă un lung o ent de ezitare. (reierul se degradează. Toate fuseseră sabotate cu inuţiozitate. Strigă din nou. Nu oblig pe ni eni să ă i ite. &rau goale.ci şi colo se vedeau părăsite cîteva aşini de ridicat. acoperite de păr castaniu. a estecate cu pastile de culoare violet şi capsule de edica ente. poate va fi găsit de fraţii noştri. într-o postură involuntar obscenă. în ti p ce de o parte şi de alta se căsca vidul. ase eni lui Iarusson sau Berthale . "n i!locul sătucului.si 1a in părea. .i pune capăt zilelor.ntrară în pri ele corturi. #iza avu tentaţia de a crede că fusese vorba de un atac. &rau gata să părăsească locul. Toţi cei care îşi procură raţia de hrană din trupul ani alului sînt. (îteva purtau bluze albe de laboranţi. ai ult ca niciodată. . . Triunghiul isoscel trasat de andibula inferioară arunca un con de u bră peste o parte a taberei. . foarte întunecat. apoi dreptunghiul său se u plu cu figura sobră a lui . -stăzi.robabil secta integriştilor a preferat să se sinucidă. (artierul general al lui .. -cesta este ulti ul nostru esa!. că incineratoarele de docu ente debordau de cenuşă şi resturi carbonizate.. #iza nu reuşi să localizeze nici pîndari şi nici gardieni. cupola co anda entului oferea însă un spectacol diferit. inoportună în i!locul cadavrelor înţepenite. azi a luat hotărîrea de a. din păcate. parcă pentru a atrage atenţia. Nici pentru unii. sînt nu nu ai inevitabile dar şi ire ediabile.acara. abandonat. îşi u ezi de cîteva ori buzele< înghiţi în sec.. Totul sea ănă teribil cu o cere onie de adio. aflaţi încă în isiune. cînd #iza observă înregistratorul video aşezat pe un trepied auriu.nteriorul era u plut de apro%i ativ cincizeci de cadavre. (orturi pătate de sudoare se agăţau de gîtul ani alului. 3. 0 . iar din gura larg deschisă îi cursese pînă între sîni o spu ă groasă..ă să capăt obiceiuri dintre cele ai ridicole. -poi. . din partea ni ănui. şi tuturor celor care vin pe aici. . deşi ceva ai restrîns. bine conturată/ nici un fel de degradare. vocea izvorî !oasă şi vibrantă.ărea un unte cu pante abrupte. )atorită situaţiei create.rezenţa sa. )rept ur are. "ntotdeauna filosofia ea a fost clară. Nici o carne nu este sănătoasă5 Noţiunea de teritoriu ne utagen este o pură utopie. prin ceaţa groasă. capotele ridicate lăsînd vederii un adevărat ghiveci de angrena!e şi sîr e sfîrtecate. :a!oritatea erau dezbrăcate. cît ti p integritatea ea nu este decît uşor afectată. "n i!locul hecato bei. )upă cu o ştiu cu toţii.. Neliniştea ce putea fi citită pe figura Sabei o convinse că nu acesta era aspectul nor al al locurilor. "n depărtare se putea ghici. las ărturie ur ătorul esa!/ nu e%istă nici o speranţă. bălţile de vo ă şi fecalele răspîndite peste tot sugerau convulsiile înfiorătoare ce precedaseră agonia. Se părea că cineva se străduise să facă dispărute toate arhivele staţiunii. dar profesorul se repezise de!a spre aparat şi apăsă butonul de pornire. deşi odificată de dispozitivul de redare. sînte cu toţii conda naţi..e fruntea şi obra!ii negresei strălucea o peliculă subţire de sudoare. #eziunile produse. fără e%cepţie.robabil că se petrecuse ceva neobişnuit. .. . cu vocea spartă de încordarea nervoasă.si5 icni Saba. evoca pe cea a unei sticle abandonate pe o pla!ă acoperită cu nisip fin. dar rezultatul se dovedi acelaşi. gata să leşine. &cranul clipi.

a preferat să se sabordeze singură. -dio. (înd trebuie să revină naveta pentru a te recupera7 Tînăra e%plodă/ 0 Nu ai ştiu5 . funcţiile vitale. la fel de ţepene precu Stîlpii de piatră ai unei catedrale.încercat să fac o evaluare subiectivă a ti pului. ştia 5 )ar a ars rezultatele cercetărilor şi a distrus probele şi eşantioanele adunate. -dică ucigînd toţi oa enii care-i işună acu pe corp. încercînd să aibă un ton fer . unul după altul555 . .lec înaintea fiinţei care a avut ghinionul să ne suporte. frigul. fie că el însuşi va alege oartea! &ste adevărat. . totul tinde să dovedească faptul că fiinţa asta a sesizat prezenţa oa enilor 0 prezenţa noastră 0 ca o boală de nesuportat5 Se si te infestată.. se stăpînea destul de bine. 6ă ăşiţele glorioasei echipe ştiinţifice a $niversităţii din Santa-(atala se vor concretiza în două sute de cadavre congelate.. )e cînd a părăsit însă baza a ărşăluit aproape continuu la li ita epuizării.. pentru că nu ne ai suportă5 #a început. se desface intenţionat în bucăţele. . N-a ai ră as decît o soluţie< să redă ani alului de nitatea ucigîndu-l. 0 Nu ai ştii7 0 Nu5 )in o entul paraşutării avea la dispoziţie =E de zile. 4ie că-l vor ucide secesioniştii. şi preferă să scape sinucigîndu-se.. folosind procese utagene...entru o ent.. (ea de-a doua ipoteză constă în a î piedica ani alul să se sinucidă.. provocînd asfi%ia. Nici el. :-a gîndit atunci la o evacuare asivă. ce unde cerebrale asigură forţa de gravitaţie care izolează ani alul de vidul spaţial prote!îndu-i. #iza si ţi pornirea să-l pleznească.rofesorul se holbă incredul la ea. o urticarie sau o diaree cronică. lăsîndu-i pe cei patru călători fără grai. :i*ofs*B o a!unse din ur ă. dar această strategie dulce s-a dovedit prea lentă. a încercat să ne asi ileze. (orte%ul a reacţionat i ediat printr-o su edenie de anifestări psihoso atice declanşate la scara întregii anato ii. dar nu ştia cît va ai reuşi să-şi controleze siste ul nervos. (uşca toracică se va scofîlci. iar in!ecţiile pe care totuşi le-a făcut au ră as fără rezultat. apoi caseta începu să se rebobineze auto at. creatura a ales o anifestare so atică ce sfidează orice i aginaţie/ se decalcifică treptat. alb ca varul de frică. )ar şi asta a eşuat.si 1a in refuzase să vadă. 6efuz să asist la -pocalipsul care se pregăteşte. atît pentru ea. înainte ca indivizi de teapa lui Berthale să-l degradeze pînă în cea ai u ilitoare stare. -stăzi este prea tîrziu. debarasîndu-l de paraziţi. (u vreţi să îi ţinut o socoteală e%actă7 :i-a uitat sacul cu cronodator cu tot în tabăra lui Berthale ..Toate cercetările pe care le-a făcut pînă în prezent de onstrează un singur lucru/ ani alul va uri. a înregistrat toate incursiunile noastre. )a. $n păcănit. Nici unul dintre noi nu va uri curat. victi ă a unei invazii. astfel încît să-şi rupă toate oasele. Singura ea răzbunare va fi de a ărturisi că a reuşit să cunoaşte toate secretele ani alului5 )a5 Ctia ce glande produc o%igenul şi care sînt i!loacele de sinteză. refuz să asist la spectacolul dez e brării şi agoniei acestui fantastic organis . (u fiecare secundă.. alegînd oartea în locul pierderii integrităţii fizice5 )a.ată ceea ce . tu oarea ei. . :oartea. o criză de ast . în acelaşi. )in păcate. 0 #iza5 rosti acesta. +asele vor ceda unul după altul. nu sînte echipaţi pentru a sintetiza cantitatea necesară de euforizant. victi ă a unor paraziţi5 & adevărat că doar e.. 3. #iza îl zgîlţîi însă violent şi părăsi cortul. derivînd veşnic prin spaţiu. cît şi pentru ine. noi sînte boala ei. dar ne-a fost i posibil să realiză un e iţător suficient de puternic pentru a străpunge centura de bruia! şi a intra în contact cu vreo navă sau sondă spaţială. .lec. 6esping degradarea.. se profilează ai ulte posibilităţi/ anihilarea i pulsului autodistrugător prin ad inistrarea de antidepresive puternice. )ată fiind această realitate. căreia i-a tulburat so nul ilenar din ab!ecte consideraţii aterialiste.. panora a catastrofei ce se apropia îi devenea tot ai clară. 0 .. ti p. Trebuia să fi siguri că nu vor a!unge să fie folosite în scopuri nefaste.. dar inconştientul său a detectat. Nu oblig pe ni eni să ă i ite.. toate funcţiile de protecţie vor înceta i ediat/ at osfera artificială se va evapora. se ulţu i să bîlbîie :i*ofs*B cu o e%presie rătăcită. nici noi5 -cestea au fost otivele pentru care -a hotărît să abandonez lupta. . esenţa orţii ei.reuşit să-i descopere toate secretele. tot atîtea ărturii ale absurdităţii u ane.. :ai întîi e brele. atracţia gravitaţională care-i enţinea pe sol va dispărea. strivind plă înii.si 1a in nu s-a înşelat niciodată5 Niciodată5 &ra pe punctul de a se lăsa pradă panicii. Toate secretele. apoi coastele. ult ai fragile datorită lungi ii. "n consecinţă. Ci ce persoană cu bun si ţ i-o putea reproşa7 0 & sfîrşitul5 sughiţă 'oot. -ni alul o dată ort. &ra prea puţini pentru a întreprinde o acţiune eficace. dar a pierdut noţiunea ti pului5 Toate întî plările astea5 #ipsa nopţilor5 :arşurile care nu se ai ter inau o dată. Nu va ai e%ista ni ic/ doar vidul cos ic.ur şi si plu se sparge. (ine este cu adevărat înţelept ă va ur a.. Să ă e%plic/ acolo unde o ul se ulţu eşte eu un ulcer. )ouă sute de statui din carne întărită. dar îi deplîng pe cei care au ales aşteptarea. . "n unele zile a ers pur EG .rocesul de distrugere a fost declanşat.

-dor iră fără să fi reuşit să se pună de acord. :ă orienta la bunul si ţ. "n definitiv. cîteva inute ai tîrziu. ur ătoarea trecere nu va fi ai devre e de treisprezece-paisprezece luni. ărturisi.rofesorul continuă totuşi să or ăie posac. (înd aflară însă că tînăra integristă se alăturase fraţilor ei de luptă. .. ti p necesar ca universitatea să adune bani pentru o a treia e%pediţie. 4ără să ai stea pe gînduri. #iza se trezi şi observă i ediat lipsa Sabei. (hiar dacă vo reuşi să plecă . "nainte de a ador i. . făcură totuşi o ulti ă tentativă de a stabili un calendar apro%i ativ al ti pului scurs. Nu ai pe du neata5 #iza fu străbătută de un fior. N-avea rost să ai întîrzie. 0 + săptă înă5 Sînteţi nebună5 Nu sînte în e%cursie5 Trebuie să ţine cont de utanţi. aţi pierdut. perioadele de arş forţat şi săparea tunelului erau percepute prin pris a unei oboseli halucinante care bruia total socotelile.. care se profila prin ceaţa unsuroasă la cîţiva *ilo etri depărtare. dar deveni destul de repede evident că fiecare evaluase în od diferit durata eveni entelor. Nu ne-a ai ră as ni ic de încat.. a fost în pragul leşinului.calculat că ne ră îne cu apro%i aţie o ar!ă de opt zile. de capcanele terenului. N-a fost nu ită şefa e%pediţiei pentru si plul otiv că era negresă. dar trebuie ţinut cont şi de grupurile care au declanşat războiul de dez e brare/ este suficient ca una singură să reuşească să a puteze o labă. privindu-se în ochi. cea ai are parte a e%pediţiei va pieri.. Nu ştiu cînd va avea loc. cei doi se ai cal ară. de ocolişuri. şi he oragia îl va ucide în cel ult o oră5 9reţi să continui7 0 Nu. prăbuşindu-se frînţi de oboseală în i!locul calculelor nesigure. acolo unde a aterizat. )eodată. &i bine. acu pot să recunosc. reluă do olită. 0 (-o să. dar nu văd cu a putea evacua forţat utanţii şi nebunii into%icaţi de ideile lui Berthale sau Iarusson.i ţin ochii lipiţi de ceas75 rîn!i #iza. (a să a!unge la punctul de întîlnire ne trebuie ca o săptă înă. pe atît de co pro iţător. din acea clipă. + cuprinse o presi ţire neplăcută. 0 "ntîlnirea era stabilită în vîrful văii sternale. (a artoră a unui rateu pe cît de grandios.si 1a in. apoi. a pierdut şi eu noţiunea ti pului. do nule :i*ofs*B7 )u neavoastră ce-aţi făcut cu cronodatorul7 Savantul înclină spăşit capul. Nici ăcar nu-s sigur că eu voi fi lăsat să urc în navetă. scrîşni el. nu ai ră ăsese nici un obiect întreg. după care îi cuprinse leha itea... un o ent. 0 (ategoric5 răspunde :i*ofs*B.. o văzu pe Saba la cîţiva etri de . iar acu î i cereţi un calendar e%act al ti pului scurg7 9ă arde de glu ă. cu li ba ieşindu-i printre dinţi vineţie. 0 (hiar credeţi că ani alul se va dez e bra7 îndrăzni tînăra. de e%e plu. .. izbucniră strigăte şi replici violente. -ni alul îşi va frag enta scheletul. ceea ce presupune să EH . -tîrna spînzurată de un cîrlig al pilonului central. să-i răsucesc gîtul7 0 )e ce7 0 Ne-a aruncat în incinerator toată rezerva de carne uscată5 bîigui.si 1a in era un cercetător ai bun ca ine. în ca pa ent. Să-i lăsă aici echivalează cu o conda nare la oarte... $nde-i tuciuria aia. hotărîră să doar ă în afara taberei. dinspre locul unde-i lăsase pe 'oot şi :i*ofs*B. întîlnirea. 0 (a să a!unge la punctul de întîlnire ne-a ră as la dispoziţie cel ult o săptă înă.. Ci uitaţi ce-i ai i portant/ din nefericire. cu e%actitate. "n plus. îl întrerupse #iza. )ar credea că ăcar du neata. 0 Nu-l ai a . :ă gîndesc la colegii du neavoastră. "n plus. înţelegeţi7 Ter inată5 "şi trecu îna peste faţă şi făcu cîţiva paşi.ntrînd. n-a ai avut nici o i portanţă. )e !ur-î pre!urul cupolei ortuare se ridica un zid invizibile de iros insuportabil şi.. pe du neata vin să te caute. porni în fugă spre cortul central. .i presia că ă aflu aici de un secol. care bîntuia printre corturi gesticulînd nervos. 9a trebui să alergă în linie dreaptă spre vîrful sternului.ntuia de!a reacţia co andantului de bord cînd va trebui să-i raporteze că uriaşa e%pediţie se ter inase printr-un eşec.şi si plu ca un auto at. )acă lipsesc. Se aşezară pe !os. :i*ofs*B ridică din u eri e%asperat. 0 9o fi de ult orţi5 0 + ştiu la fel ca şi du neavoastră.. :ai întîi datorită absenţei variaţiei noapteTzi. do nule :i*ofs*B. avu senti entul stupid că aerul era atît de greu încît îi va strivi u erii. de afară. .. ... era ult prea obosită ca să ă gîndesc la viitor... &%cepţie făceau incineratoarele de docu ente în care fuseseră arse ecuaţiile secrete ce for ulau etabolis ul ani alului. )e cînd ă aflu aici. 'oot era în isiune. + investigaţie su ară îi lă uri că. de ai bine de un an. . 0 $nde-i Saba7 zbieră acesta. fi%înd indiferenţi untele andibulei. deci nu ne pute per ite să u blă haihui. ră înînd singur.eşi grăbită şi era cît pe ce să se ciocnească de 'oot. Sînt ter inată. erge pe !os5 (îteva secunde se înfruntară. Ci eu -a bazat pe ceilalţi. 0 " i pare rău. în pericol7 )atorită irosului pestilenţial ce provenea din cortul central. nu risca oare să se afle. ţepeni.

lăsînd în ur ă un sol oale şi lipicios din care se dega!a un puternic iros de acid acetic. şopti sinistru :i*ofs*B.. depresiunea ce separa a elele ani alului se u plu cu un veritabil torent de sudoare care-şi rostogolea perlele grele. #a oprirea de 3seară3 #iza avu însă neplăcuta surpriză să constate că întreaga rezervă de hrană putrezise. plastic sau cauciuc5 9ă doriţi un cancer sau ce7 . Nu sînte echipaţi. deşeurile o%idate s-ar fi acu ulat în uşchi. (a să se răzbune7 )in spirit lichidatorist7 0 )u nezeule are. $r ătoarele două zile fură liniştite. so nul lui transfor îndu-se astfel într-o stare de co ă profundă. grătarele noastre vor putrezi în cel ult douăzeci şi patru de ore5 0 Să le afu ă 5 0 (u ce. per ise o avansare ai rapidă. + oră ai tîrziu.. 0 )e ce-a făcut Saba una ca asta7 se iră #iza descura!ată. Trebuie să tăie . ani alul fu zguduit de un alt trosnet.. dar dificil de parcurs datorită tufişurilor for ate de pilozitatea pectorală. )rept ur are. ce le îngheţă sîngele în vine. ceva ai rară. adică nu e%istă teritoriu sănătos. acoperită din cap pînă-n picioare cu solzi şi avînd degetele cu labele de broască. bucăţica asta ali entară este. Nu-i decît începutul. ca să adună o rezervă cere ti p. "n scurt ti p. nu7 0 )a. )u nezeule are5 N-ave le ne. )upă ce prelevară hrană pentru două zile. la ce bun la entările astea7 &ra nebună. #iza şi tovarăşii ei se agăţară cu disperare de firele de păr. u plîndu-se i ediat de băşici. paralizînd-o puţin cîte puţin. dar se strădui sa nu lase nici o firi itură. puseul febril fu atît de puternic încît. în i!locul unui tufiş de peri. te peratura crescu la valori incredibile.si 1a in nu s-a înşelat. Tot terenul ustea. nu vo ai fi în stare nici ăcar să pune un picior înaintea celuilalt. transpiraţie. în care se vedea alergînd înnebunită de colo-colo. ase eni unei avalanşe. N-ave nici un conservant. 'îndiţi-vă că ne-au nai ră as vreo patru zile de arş5 4ăcînd pe grozavul. 0 (e-a fost asta7 ge u ea. apucat de un cîrcei. inundaţie. se văzu nevoită să le arunce. înfiorător.entru a scăpa de înec. EJ . reînnoi oferta5 0 Trebuie să încă 5 :erge continuu< fără hrană. (ine face safteaua7 (u ni eni nu işcă. în od sigur.. elastică şi ze oasă. sărate. 6ă aseră astfel agăţaţi un ti p nedeter inat. So nul îi fu populat cu abo inabile vise de eta orfoză. se văzură nevoiţi să se caţere pe cele ai groase fire de păr găsite în zonă. pe partea dreaptă. iar torentul de sudoare secă. undeva. pe care datorită lipsei de apă renunţară să o ai fiarbă. . antrenînd o transpiraţie abundentă. ni ic altceva decît plastic sau etal. )ar. )e data asta. #iza îngurgită cu are greutate bucata crudă. $n al doilea cutre ur îi s ulse din so n. )in acel o ent. căţărîndu-se apoi pînă la !u ătatea pantei a elonului drept. pentru că nu ai ave rezerve. au spart ala bicurile cu care se putea distila sudoarea ani alului. )atorită fracturii se declanşă o febră puternică. Nu pot afu a carne arzînd nailon. ruta aleasă era si plă/ ur au să coboare între clavicule spre depresiunea sternală ce separa a eloanele. Ctia că dacă ar fi refuzat să ănînce. #iza se trezi în patru labe.si 1a in. a eţită. cu îinile !upuite.. Traseul străbătea o vale nu prea abruptă. zguduitură fiind însoţită de un trosnet surd. 0 + coastă.traversă zone e%tre de utagene. de o ie de ori ai to%ică decît cea din terenul bazei5 0 "n plus. pentru a nu se trezi cu tălpile arse. Sub tălpile iritate carnea deveni călduţă.. Spre seară. febra scăzu. spre di ineaţă. arşul prin valea sternală se transfor ă într-un adevărat infern. Si ţea cu oboseala îi paraliza ga bele.ri ul 3cutre ur de pă înt3 îi rostogoli claie peste gră adă. 'oot. )e astă dată. (eva ai tîrziu reuşiră să pună pe fugă un trib de utanţi cu aspect de coş ar. ca şi cu giganticul corp pierduse toată u iditatea. dar a înnebunit5 )acă teoria ei este corectă. i-o reteză brutal 'oot. #a un o ent dat. .ndiferent ce-o fi fost. integriştii şi-au ars rezervele ali entare.făcut o ică investigaţie prin î pre!uri i/ n-a găsit nici ăcar o fărî ă de aterial 3nobil3. ceva ai depărtat. "n plus. interveni :i*ofs*B. 0 & o entul adevărului5 rîn!i prosteşte 'oot. &picentrul părea foarte apropiat. scenariul din zilele precedente se repetă secvenţă cu secvenţă/ căldură intensă. . porniră la dru . )oar de aici s-a ali entat şi . . (ăldura din !ur părea dega!ată de un furnal în plină activitate. fiecare etru fiind cucerit cu preţul unui efort suprao enesc. 4îşiile înnegrite de carne e anau un iros dulceag revelator. probabil. îşi luă bisturiul şi tăie dintr-o regiune lipsită de grăsi e trei porţii zdravene de carne. )in acea clipă febra deveni uscată. Trupul ani alului fu parcurs de un violent frison. o coastă decalcifiată care s-a rupt.e căldura asta. #a fel de prost stă şi cu apa. tăiate de co!ile ascuţite ce se e%foliau din teaca firelor. concluzionă :i*ofs*B. ăsta-i răspunsul5 0 . 0 )ar de ce să nu luă o provizie chiar din zona asta7 întrebă #iza. se prăbuşi într-o baltă de lichid clocotitor. nu ne ră îne decît s-o luă din loc cu îinile goale. că nu ne ră îne altceva de făcut decît să ne tăie raţia din terenul străbătut. .ilozitatea. zbieră 'oot. au golit rezervoarele de apă potabilă. >iua se scurse într-o confuzie de apocalips. -sta însea nă. să prepară carnea.

este puţin ti p. pînă la sînge. dar i ediat fură obligaţi să revină la cruda realitate/ da. dar ult sub valoarea nor ală. -t osfera se destra ă. cu faţa spre cer. cianozate. încetase să se ai agite< #iza. )oar dacă între ti p vreuna din cetăţile ce propovăduiau dez e brarea nu decisese cu va să-şi ia zborul provocînd si ultan o he oragie gigantică. -ni alul se răcea. te peratura scădea.rocentul de o%igen. (înd a!unse la apro%i ativ o sută de etri altitudine.. Trebuiră să facă un efort violent pentru a reuşi să pornească din nou la dru . (ăldura intensă încărca cel ai ic gest cu greutatea dată de epuizare. +ricu îşi vor pierde cunoştinţa înainte ca spaţiul să-i transfor e în adevărate statui. constată că 'oot îşi pierduse cunoştinţa. )îndu-şi sea a că-şi pierduse capul.. îşi uşcă feroce antebraţul. e brii unui alt trib erau pe punctul de a-şi ter ina conservarea picioarelor în carnea ani alului. ţopăia pe loc pentru a se încălzi. icşorînd siste atic capacitatea de inspiraţie a plă înilor creaturii ador ite. 6espira tot ai greu. destul de redus în od nor al. Se răsuci pe o parte şi i ediat se crispă violent/ acu plutea la peste zece etri înălţi e5 :i*ofs*B şi 'oot ?în continuare leşinat@ derivau în apropiere. inus zece. la rîndul ei. )estul de repede. observă un grup de utanţi care.. îi întunecă privirea. un aeroglisor. #iza ergea cu ochii închişi. #iza decupă din teaca unui fir de păr ai ulte fîşii cu care îşi înfăşură picioarele. te peratura scădea. Supseră din bidoane ulti ele picături de apă.. să se asfi%ieze. -erul supraîncălzit le usca gîtul şi plă înii.. Tînăra intui că groaza o va face să înnebunească< sperînd că durerea va alunga gîndurile negre. (eva ai aproape. cu frunţile plecate. #iza constată că febra scădea. inus cinci. :i*ofs*B constatînd că tălpile nu ai atingeau solul.. se legaseră de firele de păr din blană. inus douăzeci.. fiind s ulsă din nefiinţă de strigătele lui :i*ofs*B.. reuşiră totuşi să atingă vîrful sternului ai devre e chiar decît se aşteptau. #iza şi :i*ofs*B se lipiră de sol. .. (ontinuau să urce. aido a unor epave ce pluteau pe o are nevăzută. )e astă dată însă. . :i*ofs*B. dar nu ca un convalescent. dar nu se plîngea. "n !u ătatea de oră care ur ă. dar fetei îi era i posibil să înţeleagă ce anu e spunea. se forţă să ră înă i obilă. supraveghind ca nişte ani ale înfricoşate cî pia goală ce-i încon!ura. o ulţi e heteroclită de obiecte porniseră şi ele să se înalţe spre tenebre. -t osfera artificială produsă de ani al se reduce cu fiecare oră. "n pofida acestei protecţii. căpătînd o neliniştitoare tentă albăstrie. "ntorcînd capul. ei ca o fiinţă ce urina să oară. se aşternură la un arş dureros. cu un refle% absurd de apărare. înrădăcinîndu-se ase eni (elui-care-9isează asasinat de Berthale . 0 Stratul de o%igen se subţiază. în i!locul unei cî pii peste care se lăsa un frig năpraznic.entru pri a oară de cînd pusese piciorul pe ani al. 9o fi aspiraţi în spaţiul cos ic. uitînd de oboseală. "n depărtare. -bia atunci îşi dădu sea a că era co plet dezbrăcată. cu faţa întoarsă spre sol.. iar băşicile de pe coapse supurau abundent.. . constată acesta. iar în ţeastă îi sfîrîia ceva ca un scurtcircuit. făcură o pauză şi se forţară să înghită bucăţi ari de carne crudă. 6espira greu. . deşi aşezată.lă înii sînt co pri aţi. #iza îşi dădu sea a că tre ură de frig. "n curînd vor fi zero. ca o so na bulă.7 &puizaţi şi a eţiţi. Tînăra reuşi să observe pînze de cort învăl ăşite.. aceasta va începe să se sufoce. încăpăţînat. (arnea se întărea.. diagnostică profesorul. 'oală. 'oot ergea cu are greutate 0 pielea pînă la !u ătatea ga bei îi era acoperită de u flături. #ipsa unui contact fer sub şale îi provoca o stare aproape insuportabilă. foarte depărtată. ce anunţa leşinul. etabolis ul se încetineşte. desfăcu braţele şi picioarele. observaţia îi u plu de bucurie.entru o ent. &ste ca atunci cînd din cazanul unei loco otive ţîşneşte un !et de aburi a cărui forţă scade pe ăsura stingerii focului. suflul ce-i ieşea din gură căpătă aspectul unor norişori co pacţi de ceaţă. iar acul de foc al unei igrene îngrozitoare îi sfredelea lobul occipital.. Tînăra ridică fruntea. ..nstinctiv. Solul ai fu zguduit de alte două trosnituri apropiate. îşi dădu sea a că plutea acu la cîţiva centi etri de suprafaţa (î piei5 :i*ofs*B se holbă spre ea. cu speranţa că vor îndepărta senzaţia de epuizare ce-i cuprindea treptat.. -ni alul trage să oară. :încară în tăcere. EK . . 'îfîia cu gura larg deschisă şi cerul gurii uscat ca iasca. sînte din ce în ce ai puţin feriţi de gerul spaţial. 0 Sîngele nu ai evacuează bio%idul de carbon. Ctia că fiecare fractură slăbea cutia toracică. Spre 3seară3.. #eşină cîteva secunde. încercînd o işcare de bras. ur ate de o a treia..ielea (î piei începea să fie. de acu fiind posibil să te culci pe sol fără riscul de a te u ple de băşici. te peratura ai scăzu cu cîteva grade.4olosind bisturiul. :i*ofs*B ai avea forţă să urle. Ctia că. (eilalţi o i itară. containere.. reveniţi pe sol avură senzaţia că păşesc pe capacul unei ar ite încălzite la roşu. #iza continua să-şi fricţioneze u erii şi coastele. 0 4orţa de atracţie slăbeşte5 horcăi. nu ai ur ă nici o viitură/ glandele sudoripare păreau a fi secat definitiv.. . 'oot suferea cu plit. )orinţa de a se tîrî spre el pentru a-i face cîteva işcări de respiraţie artificială îi fu brusc retezată/ un voal negru. -poi. pentru a nu fi s ulşi de pe solul proteguitor. străbătută de vinişoare întunecate. atinsese acu li ita sufocării. Se întinse apoi pe spate. pe ăsură ce urcau. &ste.

cazaţi sub strictă supraveghere într-o cabină situată departe de centrele vitale ale navei. (hiar nu putea fi lăsată să doar ă în pace. nu-i vizitase decît o singură dată. $n onu ent al prostiei u ane7 0 (hiar aşa. încovoia conductele. (inci sute de etri ai !os. înfigîndu-şi vîrful carbonizat în noaptea spaţiului. 0 N-o să vezi ni ic. Ni eni nu voia nici ăcar să ştie ce se întî plase. Trepidaţia alerga prin scheletul obosit. o agăţătoare cu vîrf cauciucat o trase spre stînga. sau într-o sală de disecţie5 #iza. au distrus centura de proiectoare ce gravitau în !urul cadavrului. $n fel de statuie gigantică. e%plicase puţin ai devre e. 4rigul încetase a ai fi dureros/ acu îi a orţeau u erii. pîntecul. chiar aşa. pînăn vecii vecilor. Sper că nu ţii prea ult la scaunul pe care-l ocupi la facultate5 Si t că ni se pregăteşte o reciclare dintre cele ai dure5 #iza ridică din u eri. infor ă. Toţi se desolidarizau de aceşti păguboşi atinşi de cea ai groaznică dintre boli/ virusul eşecului. plutea fericită. Se răsuci pe o parte. vocea răguşită a lui :i*ofs*B îi zgîrîie ti panele.. 0 9a trebui să fi atenţi la ce spune în legătură cu utanţii. trecerea în nefiinţă. la realitatea e%istenţei 1uniei. erau în stare de orice pentru a cîştiga cîteva inute. iar 1unia ai ult ca oricine.. Stele de are scînteietoare. continuă :i*ofs*B. 0 #iza5 striga profesorul. făcea să fluiere niturile slăbite şi să gea ă tablele fusela!ului. #iza se pregătea de oarte.i sfîrşesc zilele într-o ca eră sterilă. N-a de gînd să ă văd pro ovat subiect de e%perienţe şi să. $n cîrlig. (înd văzu botul cîrn al elicopterului de luptă fu sigură că va fi înghiţită de o insectă gigantică. pur şi si plu frica le lua inţile."ncepu să fredoneze un cîntec de leagăn. ur ată de cortegiul interogatorilor şi !ustificărilor lipicioase. atingînd un nivel insuportabil... făcînd să alunece cuvertura cu care era învelită. . "ntinsă în cuşeta sa. ediat după aducerea lor la bord fuseseră izolaţi de restul echipa!ului. . de care-i despărţea un adevărat labirint de coridoare.atul de i ponderabilitate era e%traordinar de plăcut. ani alul devenise o pată rozalie. 0 Ne aşteaptă zile negre5 or ăi profesorul.unerea în carantină sugera clar viitoarea dizgraţie şi co isia de anchetă. :i*ofs*B se depărta tot ai ult. Strînse fălcile. Nu-i decît un bloc de carne congelat de frigul spaţial. şopti :i*ofs*B. .. Se răsuci. (eva o lovi. 0 'oot n-a ai putut fi recuperat. Bîzîitul deveni ai intens. ă auzi7 #iza or ăi vag şi se apropie de al doilea hublou. )eodată. cu faţa i obilă şi privirea absentă. îngheţate sub privirea ei. estecîndu-şi ustaţa. )e abia au avut ti p să ă culeagă pe ine. + fărî ă din fiinţa ei continua să ră înă prizoniera creaturii. grăsana aflată la co anda e%pediţiei. ca şi cu si pla ascultare a faptelor ar fi atras după sine co plicităţi de neevitat. 'oot se pierdea la orizont. :i*ofs*B stătea lîngă hublou cu fruntea lipită de sticla blindată. Niciodată nu ai avusese parte de o saltea atît de pri itoare. #iza asculta plînsetul etalic ce urca din bătrîna carcasă aido a unei elodii de odate ce nu ai putea fi auzită decît cu un senti ent de elancolie. 1unia. Ni eni nu voia să fie i plicat în oartea ani alului. ce va păstra etern gustul un pic nostalgic şi siropos al a intirilor din tinereţe.. . încuviinţă profesorul.T - EM .. se depărtase prea ult de elicopter. 0 $n onu ent7 întrebă #iza înfundat. &licopterul5 .. #iza5 &ra pentru azi. 11 Nava vibra încetişor. Se te eau de olipsirea aproape inevitabilă. căutînd o poziţie ai co odă pentru so n.. neclară. sortită să plutească la întî plare.. Noaptea de afară o orbi prin opacitatea ei lipsită de speranţă. înotător grotesc ale cărui e bre băteau cu disperare o apă invizibilă.reuşit5 4ata săltă din u eri. Bîzîitul îi u plea urechile. "ncă nu reuşea să se conecteze la realitatea navei..S4"6C. $na din acele arii la odă..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful