Apare in fiecare marti 6,90 LEI/19,90MDL NR.

\..J

I)

,I

\..J

II:: 0 .!;( N Z ...:ir ZVI <CW ",II::

...0

£1:1(.) :JW VlZ tt:!;(

011:: . ::!WZ -C<C

~iii'"
(.)Z'"

!;(8~ Z_VI _UoII:: I:i;WO w!;(::! COWa..~ l:i;ii:j(.) Wl-!;( :J!!!C Z>Z VlW<c :JII:::::E C IO O:J(.) II::I-W a..:JII:: I-:!!:W VlI-'Z WZ:J (.)O<C <C(.)VI

.
. .

1

CHIRURGIA PLASTICA: Asista un lifting, pas eu pas

APARATUL REPRODUcATOR FEMININ: Cum funetioneaza ~iee probleme pot aparea RAZELEX: 0 privire inauntrul toraeelui CUM CONTROLAM GLICEMIA: Urmarirea nivelului glueozei in sange

~
u
ISSN 1791-6011

II MEDICINA REPRODUCTIVA: Stadiul preembrionar, sau ineeputul formarii organelor
~T'

~~ .s ~~
v0~~

~~~~~, ~

91177 17 cj 111601004

03

I)eAGOSTINI

,<:-ftj "'<rv~ (;O<j

~

Interioru
CORP'ULUI

I
Aceasta publicatie contine informatii generale ~i nu
inlocuie~te niciun manual medical sau 0 publicatie similara. Continutul acestei publicatii nu trebuie consultat in vederea stabilirii vreunui diagnostic sau tratament, indiferent de simptome, Daca prezentati orice fel de simptome, consultati medicul curant. Autorii ~i editorii nu sunt responsabili pentru nici un fel de prejudicii suferite de orice persoana a carei actiune se bazeaza pe informatiile continute de aceasta publicatie.

EDITIESAPTAMANALA EDITURA,De AGOSTINIHELLASSRl EDITOR,Petros Kapnistos MANAGERECONOMIC, Fotis Fotiou

NUMARUL3

'-/

MANAGEROEREDACTIE~I PROOUCTIE, Virginia Koutroubas ADRESA,Vuliagmenis 44-46, 166 73 Atena MARKETINGMANAGER,Michalis Koutsoukos PRODUCT MANAGER,Nasita Kortesa COOROONA TORDE PRODUCTIE, Carolina Poolidoo MANAGERDISTRIBUTIE,Evi Bo,a MANAGERLOGISTICA ~I OPERATII,Dimitris pasakalidis COOROONATOR LOGISTICA ~I OPERAT"' Antonis Lioumis ADAPTAREPENTRULlMBA ROMANA,LeVart Y Line SRL

UMAN
NuMARUL 3 - CUPRINS
PROCEDURIIN URGENTA:Tehnici Toate tipurile de plagi sunt tratate urgente. Aceasta parte arata cum medicala ~i urmare~te pas cu pas De Theo Welch ~i Pippa Keech. de suturare a plagii Intr-o sectie de procedeaza echipa doua tipuri de suturi.

lMAGISTIcA
RADIOLOGIE: 0 privire In interiorul toracelui Radiografia de torace este un instrument de diagnosticare foarte important, cerut frecvent de medici; pot examina astfel 0 arie vasta de afectiuni. De Jonathan Spratt.

TIPARIRE~I LEGARE,Niki Ekdotiki DIRECTOR DE PRODUqIE TlPOGRAFIE,Stelios Kritsotakis
DTP, RAY

CHIRURGIEPLASTICA SI REPARATORIE:

Informatii generale

'

Un chirurg estetician explica domeniul chirurgiei plastice, evidentiind 0 parte din operatiile care pot Imbunatati aspectul corpului. Numerele viitoare vor aborda mai pe larg unele aspecte mentionate acum. De Dai Davies.

CALOTA SI BAZA CRANIULUI Calota cr~niana este partea care protejeaza creierul. Baza craniului are un numar mare de orificii - foramen - pentru vasele de sange, nervii cranieni ~i coloana vertebrala. De Barry Berkovitz.
~1(tI);l1!'i'!lm

-

IMPORTATOR, Media Service ZawadaS.R.L Country Manager. Mariana Mihal!an Marketing Manager. Adina Bojica Redactor. Gabriela Muntean Consultant de spedalitate, Or. Simona Naooveaou Distribution Manager. Dan lordache ADRESA,str. Louis Pasteur nr. 38, et.1, ap.S,sector 5, Bumre,ti, Romania DISTRIBUITOR,Hiparion SA @ 2009 for OeAgostini Hellas @ 1998Midsommec Books lid ISSN 1791-6011 PretuL

gin"

'-111

~ ~

I

CHIRURGIE PLASTICA $1 REPARATORIE: Liftingul facial pas cu pas Liftingul facial este 0 operatie standard In chirurgia plastica. Poate fi facut la varste diferite ~i cu extindere diferita. Un chirurg celebru din Harley Street descrie 0 operatie standard, pas cu pas. De Dai Davies.

CUM SE CONTROLEAZA GLICEMIA Nivelul glucozei In sange este controlat de 0 serie de procese. Daca nivelul este prea ridicat sau prea mic, poate indica 0 problema medicala, cum ar fi diabetul zaharat.De Mark Lambert.

numereLor
numar: 2,90 LE1/9,90 MOL

PretuL primuLui Pre!uL celui numere:

de-al doiLea numar ~i aL tuturor

ceLorLaLte

6,9D LE1/19,90 MOL

C -&iE.tlIcIEA:KtltrGftLLCrEJSK.. ..~
APARATUL REPRODUCATORFEMININ: Informatii genera Ie. 0 privire asupra sistemului reproducator feminin ~i a modului cum funqioneaza. Plus un rezumat al articolelor urmatoare. De Carole Gilling-Smith.

r~:~ ~;;'~r;f~~I~_lIm.1"f4~~!"

II

DrepturiLetuturor texteLorse ana sub copyright. Este interzisa reproducerea,stocarea, transmiterea sau utilizarea comerciaLaa materiaLeLor, sub orice forma, fara acorduLscris aLeditoruLui. Editoruli~i rezerva dreptul de a schimba ordinea pubLicariisubiectelor sau inLocuirea Lor.
Credite Foto: sau Spate

l

PRIMA LUNA Odata cu implantarea blastocistului In uter, embrionul incepe sa se formeze. Straturile de celule se dezvolta rapid, formand fundamentul tuturor partilor corpului. De Ricki Ostrov

Nr. CapitoL./Nr.loaie./Fata

3/2/F & S, Thea WeLch; 36121F,PhiLlip Hayson/SPL: 36/2/S, CC&WMS: 36/3/F, CC&WMS: 36/3/S, Shout. CC&WMS; 41/1/F,

.

BubbLes:41/1/S, NMSB, WTMPL, NMSB:56/1/F

CATALOG DE MEDICAMENTE

-

DE MONIQUE AURORA

& B,SPL: 68/2/F & S, John Watney Photo Library,
NMSB; 79/3/F RaLphT. Hutchings. NMSB; 79/3/S RaLph T. Hutchings; 80/2/F & S, SPL; 81/3/F, Petit/Format/NestLe/SPL, SPL: 81/3/B, SPL;

COLABORATORI
EDITOR CONSULTANT

83/2/F NMSB, Dr Beer Gabel/CNRII SPL: 83/2/S BAiSPL; 84/3/F BA. Eye 01Science/SPL. NMSB;

ProfessorPeterAbrahams MB,BS,
FRCS(Ed), FRCR

Hospital, Londra. Lucreaza,de asemenea,la Instituteof Cosmetic and ReconstructivePlastic Surgery din cadrul Spitalului Stanford, Londra. Carole Gilling-5mith MA, PhD, MRCOG Dr Gilling-$mith este specialist In fertilitateasociat la Assisted Conception Unit din cadrul Spitalului Chelsea & Westminster. Ea efectueaza cercetari In domeniul medicinil reproductive. Jonathan D Spratt MB, BChir (Cantab), MA (Cantab), FRCS (Eng), FRCS (Glasg) DrSpratt este medic radio/og cu experientaIndelungatala Spitalul Newcastle GeneralHospital, Newcastle-upon-Tyne. Barry Berkovitz PhD Dr Berkovitzeste conferentiar la Catedra de Anatomie §i Bialogie Umana de la King's College, Londra. Este specializatIn anatomiefacia/a. Mark Lambert BSc Mark Lambert este un experimentat documentarist§i editor In domeniul medicinli §i al biologiei umane.

Profesor Peter Abrahams, MB,BS,FRCS (Ed),FRCR, Profesorul Abrahams este specialist in anatomie clinica, membru in Kigezi International Schoolof Medicine, in cadrulProgramului International deMedicina din Cambridge, specialist in medicina generala, Membru al Colegiulu/ Girton, Cambridge, exam/nator la Colegiul Regal al Chirurgifor dinEdinburgh. A scris0 seriede lucraridereferinta in anatomie. Theodor Welch MB, BS, FRCS 01. Welch preda de §apte ani chirurgia, In Thailanda.A fost timp de 18 ani consultant al OepartamentuluiUrgente §i Accidf?ntefa SpitalulNorthwick Park, Harrow. In prezentpreda anatomie clinica la Cambridge. Pippa Keech MBChB, MRCGp, DRCOG Dr Keech este medic generalist cu norma redusa In New Forest. Este, de asemenea,scriitoare §i a publicat diverse lucrari In British Medical Journal, Medical Mon/tor §i In Pulse. Dai Davies FRCS Mr Davies este consultant In chirurgie plast/ca la Charing Cross

Ricki Ostrov Ricki Ostrov, de origine americana, stabilit In Marea Britanie, a publicat lucrari medicale §i de sanatate timp de peste 10 ani. A scris 0 serie de carti §i a colaborat la numeroase publicatfi. Paulette Pratt 1 Reputat scriitor §i editor pe teme medica/e, CU 0 experienta de peste 20 de ani, lucriirile lui Paulette Pratt a aparut In numeroase reviste, carti §i enciclopedli din Marea Britanie §i Statele Unite.

84/3/S, SEM Unit, Royal Free Hospital SchooL of Medicine/WTMPL, NMSB.

Ilustratii, 41/1. 80/2, Sandie HilL 68/2, Amanda Williams 68/2, 81/3, Diane Kinton 83/2, Ann Pentru 0 mai buna deservire solicitati intotdeauna publieatia de la aeela~i punet de vanzare ~i informati vanzatorul asupra intentiei de a eumpara ~i aparitiile urmatoare.

Monique Aurora MRCGp, DCH Originara din Berna, Elvetia,Dr.Aurora practica In prezent med/cina la Londra. Este interesatade sanatateafemeli §i a copilulu/.
Biblioraft Nu ratati bibliorafturife
,""""", CORPUlUI UMAN

I]
~

Pentru orice informatie, lamurire sau comenzi de numere aparute anterior, sunati-nela tel.

i,"J

f I!~tlt I!

speciale in careputeti colectiona seriaInteriorul Corpului Uman!. Bibliorafturile sunt disponibife la chio§curile deziarela pretulde 9,99LEI/45 MbL . DeAgostin/ vaanunta dateledepubHcare' a bibHorafturiiorin seriade reviste.

(f/J Romania: (021) 40 10 888 Moldova: (0022) 93 07 42

Pe langa pretul revistelor eomandate va trebui sa taxelorpo~tale; aehitati rambnrs~ieontravaloarea ORAR DE SERVICIU Luni-Vineri, 10:00-18:00

I

Cand cineva ajunge intr-o unitate medicala cu 0 plaga adandi. Pentru plagile de la nivelul piciorului. cum ar fi intestinele. Plagile taiate. de pe maini. astfel ca. Dacii.( "-. dupa patru sau cinci zile. Pot fi seqionate !?iterminatiile nervoase mici din zona. daca irigarea pielii !?ia mu!?chilordin zona este buna. Apoi plaga va fi cusuta. L. medicul are Tn vedere faptul ca tesutul de dedesubt ar putea fi afectat. Acestea vor fi ligaturate. trebuie controlata mi!?carea mainii !?ia Tncheieturii ei. de aceea. pacientului i se va face anestezie locala. prima grija a personalului este sa opreasca sangerarea. Materialele folosite la suturi se TmpartTn resorbabile (care se vor absorbi si vor disparea) !?i neresorbabile. lasand cicatrici mai putin vizibile.J Pensa tine pielea in timf' Ceacul este inserat cat mai aproape. CERCETAREA PLAGII Candse cerceteaza 0 plaga. ca sii rezulte 0 cusiitura cat mai curata. rana va fi cercetata pentru a stabili gravitatea leziunilor.I partea opusii a plagii. Acele cu varf mai putin ascutit [rotund) se folosesc pe tesuturi delicate. Tnaintede administrarea anestezicului. Odata facut acest lucru. rJ1 firului se va face astfel L!!J Strangerea incat marglnile sii nu riimanii neunite. f21 I:!::. cel~ neresorbabile se folosesc pentru piele !?i ele pot fi scoase dupa ce a trecut timpul necesar.Mediculva controla daca zona !?i-apast rat sensibilitatea!?i va lua 0 hotarare rapida privind vasele de sange afectate. ACULCORESPUNZATOR Pentru a trata 0 suprafata taiata. a fost curatii. depinzand de natura ranirii ~i de localizarea ei. Medicul va decide asupra conduitei terapeutice.posibil de marginea pliigii. . trebuie testata sensibilitatea zonei. ele vor trebui refacute. ( I I I . de exemplu din zona Tncheieturii. ascutit [triunghiularJ. Tnaintede a Tnchideplaga.URGENTE: CazuriIn urqenta ' / Tehnicide suturare a plagii Diferitele tipuri de cusaturi chirurgicale au roluri diferite d3nd e vorba de a trata 0 plaga. ce conduce saliva Tngura.. provocata de 0 bucatii de stlcla sparta. 0 impunsiiturii simetricii se face pe " / Taietura lunga. fiecare fir va fi scos. pentru a amorji zona din jurul plagii./ '--- 5:JJtyra Intrerullta m L!!. este prea stransii. 1'41 Nodul este plasat pe 0 parte a plagii. Pentru plagi ce necesita suturare (coasere). iar daca nu. Tn gen~ral. insii. se folose!?te un ac curbat.:::J ca sa irite pielea cat mal putin sau deloc. firele se tin !?itrei saptamani. S-a inchis cu 21 de suturi intrerupte (indlvlduale). ar putea sectiona sau necroza tesuturile. care sa lase 0 cicatrice nedeformatii. de obicei. dar nu atat de aproape incat firul sa taie pielea cand este legat. Zona fetei se vindeca repede a!?a ca firele se scot.pot sectiona frecvent !?i tendoanele din zona. a taietura pe obraz ar putea afecta canalul salivar al glandei parotide. Odatii ce rana s-a vindecat.

dar nimic nu poate Inlocui curatarea atenta a plagii $i eliminarea restului de tesut mort [debridarea plagiiJ.. sunt frecvent Inchise cu un cerc de cusaturi. Peliculase dizolvaIn cateva zile. sau dad a fost produsa prin mU$catura sau traumatisme prin strivire. Inainte de a 0 coase. se aplica benzi de steri-sUp. ea se va vindeca In cele din urma. Dad se Intampla. . pentru a reduce sangerarea. v 5e porne~te de la un capat al plagi/. pentru a preveni trauma fizica §i psihica inutila. utilizat pentru acoperirea plagilor cu 0 peliculaprotectoare transparenta.X" sau sutura In . aceasta trebuie sa fie foarte bine curatata. metoda obi$nuita de sutura este cea Intrerupta. ele Inchid foarte eficient rana.folosirea adezivuluieste maiputindureroasa §itraumatizanta decatsuturarea. acest lucru. din nefericire. acul este infipt sub rana ~i iese pe partea superficiala a tegumentului. Ranile In forma de crapatura. SUTURA SUBCUTICULARA Sutura subcuticulara continua este folosita frecvent de chirurgi dupa operatii. daca 0 plaga nu este suturata. pot fi Inchise cu sutura In . se folose$te catgutul. fara niciun risc.de exemplu.SUTURARANILOR Diferitele tipuri de rani au nevoie de diferite tipuri de suturi [cusaturiJ. care se pot lega strans. caci marginile plagi/ sunt drepte. '-' I Marginileplagiisuntapropiatelntre ele. cunoscute ca $i cusaturi Intrerupte. tot suturile Intrerupte sunt mai bune.nu e 0 articulatie. In afara de 0 u§oarausturime la aplicare. Agrafele de metal sunt 0 alta modalitate de a pastra marginile plagiiIn contact. Dacaranaeste situataIntr-o zona ce nuestesupusa traqiLinilor .. Bandeleteleadezive(numite steri-strip)supt 1t. Un"lipici"special. diver$i polimeri. odatacu vindecarea plagii. adesea cu Incretituri ale tegumentului. zona trebuie verificata eventuale leziuni care fi destul ajunge la intreaga pentru nu sunt aparente. darele nutrebuiecusuteIn oricesituatie.§i este destul de superficiala.de obicei.de§isuntmaiputin folosite In seqiile de urgentaale spitalelor. In timp ce perforatiile In structuri de tipul intestinelor. Acest ultim tip de cusatura se nume$te sutura continua subcuticulara. II . cu margini zimtate. $i poate fi lasata sa se vindece normal. In specialla copii. care se dizolva In timp. de a inchide rana.U". ideala pentru a Inchide plagile largi. Cusaturile separate. se Incepe tratamentul cu antibiotice. ci sa se lase rana deschisa. nylon. . Cand marginile unei rani sunt zdrentuite $i contin murdarie sau materii straine. de a minimiza riscul infectiei ~i de a reduce cicatricele.taieturasuperficiala. RANA LAsATA DESCHISA Daca leziunea pielii e mai veche de $ase ore de la prezentarea la tratament. .atunci sunt altemodalitati princaresepot apropia marginile plagiicudestulaprecizie.. In plus. sau din otel inoxidabil. cicatricea §irisculdeinfectie. 0 rana poate fi suturata fie cu mwlte cusaturi separate. una sau doua dintre cusaturi sunt desfacute pentru ca rana sa se largeasca $i sa se elimine puroiul.AcestemetodesuntfolositeIn specialIn cazul copiilor. sub cel mai superficial strat al pielii.sau neresorbabile. Acela~i tip de fir este folosit pe toata lungimea rani/. Cu exceptia situatiei In care rana este prea mare $i necesita grefa de piele. $i pentru plagile neregulate. Cicatriceararnasavafi mai mica decatdacaeleJ1i1s-arfi aplicat. sunt $anse mari ca ea sa dud la forma rea unei cicatrici mari. I . Este 0 forma rapida de sutura. este mai bine sa nu se Incerce alipirea marginilor plagii In nici un fel. Odata ce rana a fost curatata cu grija. SUTURAINTRERUPTA La Urgenta. Legareamarginilorplagiiscalpului cufire de parcecrescde0 parte §i dealtaa taietur!ieste de multeori 0 modalitate ef1ci~nta dea rezolva 0 . Ca metoda de precautie. neregulate. Dad mU$chii sau structurile de sub rana au suferit leziuni importante. este0 altasolutiedea uni marginileuneiplagisuperficiale. care sunt efectuate In conditii de sterilitate absoluta. din intestin de porc . cusatura intrerupta ar fi cea mai indicata. Firele pot fi resorbabile . fie cu 0 cusatura continua. Alte trei tipuri de suturi pot fi folosite In situatii particulare. Aceasta face ca afectarea rani/sa fie minima ~icicatrizareaputin evidenta. pentru a pastra in contact marginile plagi/. pentru a lupta Impotriva infeqiilor. din matase. deoarece ranile sunt frecvent contaminate $i exista risc de infectie. dar mult mai Incet decat plagile suturate. ele vor putea fi refacute cu fire resorbabile. In mod obi$nuit. . II Odata suturata plaga in intregime. sunt folosite numai pe 0 rana curata. Rolullor este intotdeauna de a opri sangerarea. Restul plagii ramane cusuta. v Taieturile cu lama pot de adanci ca sa poata mu~chi/ de dedesubt. sub forma de spray. Inainte de a coase 0 rana. fa cut. ele trebuie Indreptate cu finete $i rana curatata./tila{§i'ele §i nu traumatizea4iLpielealH nid un fel.

.Traumatismele precum loviturile ~iarsurilemainilor[30%] . Mediculplastician este interesat In aeeeasi masura de ceea ce se Intampla s'ubpiele. Majoritatea cabinetelor private raspund Insa solicitarilor personale ale pacientilor. de~i. pentru a arats paclentului cum se va schimba nasullui.Ela numit-o rinoplastie (modelarea nasuluil.. chirurgia estetica este una dintre cele mai versatile ramuri ale medicinii. nervii ~i pielea. Dupa opera(ie.chirurgie plastica".aiote sIduDa '-' Inainte: devenind excesiv de preocupata de forma nasului ei.aratorie . dureri de spate) cat ~i psihic.dar nasul este semnificativ mai mic.Anomaliile eongenitale cum ar fi . iar consultatia ~i tratamentul sunt platite de pacient.Tratamentul cancerelor[30%1 . la chirurgiapielii. aceasta pacienta s-a decis pentru rinoplastie. Aceasta procedura se aplica in special in cazul opera(illor de san sau al rinoplastiilor. la fel. Sanii natural mari pot cauza stres atat fizic (de exemplu. exista mai multe domenii. 0 parte din spitale au seqii de chirl!. Aceasta supraspecializare a chirurgiei se dezvolta eel mai rapid In SUA. prin interiorul nasului. avand aproximativ 3 milioane de pacienti In fiecare an.. care sa imobilizeze oasele nasulul. ca ~ila suprafata. cipal.In eazul unui accident de ma~ina ~i sa repozitioneze mu~chii. '-' Pescurtdespre chirurgia plastica Chirurgia plastid\ se refera. sa recompuna oasele ~i tendoanele In cadrul operatiilor mainii. din ce In ce mai multe persoane apeleaza la chirurgia estetica. trecand prin Indepartarea aluni!elor inestetice ~i terminand cu tratamentul chirurgical al cancerului de piele. dar efectul final (a~a cum se vede in Imagine) nu se va ob(ine mai devreme de ~ase luni de la opera(ie. pastrand confidentialitatea. exista tendinta de a vorbidespre aceasta specializare ca fiindchirurgiereconstructiva. Tn Romania a creseut In ultimii ani numarul cabinetelor de chirurgie plastiea ~i reparatorie. dar sunt mai mici In Romania fata de cele din tarile occidentale. de catre un chirurg german. astfel incat sa nu ramana nici un fel de cicatrice la exterior. Costurile operatiilor estetice sunt semnificative ~i depind de amploarea interventiei.. Dupa aproximativ 10 zlle se indeparteaza plasturele. ..capabili sa ereeze sani.. Aceasta presupune mutarea mamelonulul mai sus ~i eliminarea (esutului excedentar. Pornind de la operatia de reconstructie a sanilor.1 ~ \.rgie plastid ~i reparatorie. Chirurgii plasticieni utilizeaza programe complexe pe computer..Chirurgia cosmetica (10%] I in. CYJT1se ajurige La.A fost denumita a~a. in esen(a. care vorbea despre schimbarea sau reconstruqia nasuluiunuipacient. .. Rinoplastia implica schimbarea formei nasului. Chirurgical. .. Oar chirurgia plastica nu este folosita numai pentru a opri proeesul de Imbatranire. dupa cum urmeaza: .sa refaca picioarele pacientului. posibil fracturate. De la aeest termen a derivat denumirea de . cu rezultate similare. In prinI FOAlA 1 @J In fiecare an. Ii se pot reduce dimensiunile. la Inceputul secolului.r L CHIRURG : Plastica $Lrer!. Ace~tia sunt chirurgii cei mai specializati. se aplica plasturi sau aparatori de plastic. Acesta se adreseaza medicilor fie la reeomandarea altui pacient fie dupa ce a obtinut informatii pe Internet privind cabinetul medical re- spectiv.In ultimultimp. Exista putine parti din corp pe care chirurgul plastician sa nu poata lucra. Dupa: Forma nasului a ramas.gura de lup" [40%] . In aceste seetii se opereaza pacientii ce au nevoie de interventii reparatorii In urma unor accidente sau malformatii congenitale. un ~hiry£g plasticlan Imaginea construita pe computer poate ajuta pacientul sa vizualizeze rezultatul dorit inainte de efectuarea interven(iei.

pentru ca ceLe mai muLte operatii se fac Tn cabinete private.i aLte imperfeqiuni ale pieLii.te. iata cateva casturi medii: REDUCEREA RISCURILOR DezvoLtarea chirurgiei TnuLtimii ani a avut un efect spectacuLos asupra chirurgiei reconstructive.ti Tnspaimantatoare despre impLanturile cu siLicon explodate. 0 perioada Lunga de spitalizare s. alaturi de pielea ce LeTnveles. . costuriLe pot limita adresabiLitatea. datorita foLosirii pe scara Larga a anesteziei Locale s. evita inciziiLe largi ale pielii. roasetipuri de proteza: din pungi de silicon. este tratamentuL cu laser. Aproape orice parte a corpului poatefi protezata.i. Cateodata. Lifting facial complet: 3000eura . 0 metoda noua. ser fiziologic sau uleiuri. s.i dureroase de recuperare. chirurgii pot mis. . Microchirurgia a permis dezvoltarea unei noi forme de chirurgie reconstructiva. ~i reg.. Liftingul fetei implica de mult timp doar 0 disec- tie subcut~nata §i tractiunea pielii. liftinguL fetei la femeile ce vor sa scape de riduri nu este necesar. mai Laborioase. dar fac §Iioperatii de protezare a urechii.. RemodeLarea nasului: 1000-1700 euro . .i chirurgi nepregatiti. Aceasta este 0 operatie nepretentioasa.. Lipoaspiratiezonaabdomenului: 800-1600eura . Sfarcurile artificiale sunt purtate de pacientii care au fost supu§i unei interventii de reconstructiea sanului sau' premergator unei interventii de reconstructie a mamelonului. astfel. ci §i la tesuturile de sub ea. care pot fi TncheiateTn cateva ore.a~ratorIe Protezarea reprezinta Tnlocuirea unei parti lipsa.i. exista §i metode mai sofisticate de a efectua aceasta operatie.sau cu deficiente a corpului. v .i . Protezele desansuntformate . portiuni de tesut. uneori. s. inseratein corpii caverno§iai penisului.i. ciind aceasta a fost pierduta fntr-un accident. Pungile desilicon sepuntemporar §i sub pieleacapului.existand nume. majoritatea pacientiLor avea nevoie de anestezie generaLa. TnfnteLesuL general. Endoscopia. introd usa prin microchirurgie vascuLara. CircuLau Tn presa poves. .e chi~u.edinte lungi s. de exemplu. Un lifting facial este acum 0 procedura foarte complicata. dar presupune 0 operatie mai complexa.Implanturile penienesunt facute din protezegonflabile. v . umplute cu gel. deseori. atunci cand se urmeaza un tratament pentru alopecie (chelie). apeleze Lachirurgia estetica. Progresele Tn anestezie au perm is operatii mai Lungi s. anatomia fetei a fost mai atent analizata §i chiturgii plasticieni nu se uita doar la piele. Chirurgii plasticieni pot apropia urechile de cap sau Ie pot mic§lora. in prezent. marirea de volum a pectoralilor. Marirea sau mics. Unele femei nu accepta nici un fel de material artificial pentru implant §i atunci se folose§te pielea §i tesutul gras de pe abdomen. cu un substitut artificial. Un tub de otel este introdus in tesutul gras §i celulele sunt ~drobite. Astazi Tnsa.ararea saniLar: 2500-4500 eura . §i nu sunt folosite numai pentru femei. Grasimea din interior este aspirata.ca Riscul operator scade Tn fiecare an. tot mai muLte persoane sunt tentate sa din loc gLobii ocuLari. Totus. nasul s. din 1992. precum ultrasunetele.rg i~DlastT~a.. Cu titlu strict arientativ. barbatii oer §i ei. Aceasta procedura da 0 senzatie mai naturala. Lipoaspiratiezonamembrelor inferiaare: pana La 3000euro "'" v l!~$lir. pot fi revascuLarizate de 0 artera sau vena noua. . folosirea. importanta. laserul §i caldura. In urma cu cativa ani. Multe femei care au avut mastectomie doresc reconstructia sanului §i tehnicile au devenit tot mai complexe. eL putand fi TnLocuit cu Laserterapie. operatii care au dat gres.i datorita simpLificarii proceduriLor. - ~ica Siliconul are aceea§li consistenta ca §Ii grasimea corpului uman.tergere a riduriLor de pe frunte. care Tndeparteaza ridurile s. Tn chirurgia maxilofaciaLa. dar fngrijorarea privind siguranta utilizarii lui i-a redus. Laparoscopia a intrat Tn practica chirurgiei estetice pentru a efectua operatii de s. Parti de tesut.

pE:Jr. dar numarul de barbati care se supun unui lifting facial este In cre!?tere. de-a lungul anilor. Chirurgul din dreapta tine 0 lampa. Acest fapt se poate datora dorintei tot mai raspindite de a arata cat mai "normal" cu putinta. spre deosebire de cei care vor sa corecteze 0 problema medicala. Tot mai multe persoane apeleaza la operatie din motive pur estetice. Tot mai multe persoane resimt presiunea de a arata cat mai tinere posibil. care pot indeparta straturile de piele ridata. FOAIA 2 . de la simple incizii ~i remodelarea pielii !?ia tesutului adipos. maxilarul inferior ~i gatul. Termenul cuprinde proceduri diverse. care furnizeaza lumina concentrata pe zona pe care lucreaza.Operatia se poate face din numeroasemotive: fi paralizia faciala .careau nevoie de un aspect facial nemo'. pe fata noastra.it~tfQaeeJl. toate lasa semne. pana la proceduri complexe cu laser. urmare a afectarii netvUluLperiferic sau cea care poate uf. pleoapele. nasul. paralizia faciala. CE IMPLICAOPERATIA Tipul de lifting facial depinde de ce dore!?te pacientulsa corecteze. Operatia poate implica portiunea superioara sau inferioara a fetei.de obiceiIntre40-60de ani. Pacienti existentiala. ~ Acest chirurg efectueaza unei femei 0 operatie de lifting facial. operatia poate cre!?te increderea in sine. Operatiile de lifting facial au devenit frecvente in ultimii ani. Odata cu schimbarea aspectului. 0 operatie de lifting facial reduce semnele de pe fata ale procesului de inaintare in varsta. sprancenele. fumatul."" c: ~ Liftingul facial pas cu pas Soarele. 81ncredere In sine. ~ AproXimativ90% din pacientisunt femei.mau!'!ui atac cerebral. I .mar Ii la fotomodele. dar un lifting facial poate reduce 0 parte din efectele vizibile ale imbatranirii. Unele dintre ele nu pot face fata acestei presiuni !?iatunci apeleaza la chirurgia estetica. .dificat de trecereatimpului In varsta carevorsa entii ce au trecut printr-o criza . 0 dieta restrif=tiva ?i consumul constant de alcool. "Iabei de gasca" din jurul ochilor. Stresul profesiei. actritesaucei. 'Pup~o paraliziefaciala.cum ar sau prin Intinderea obrajilor. prin Indepartarea 0 alta trauma. pentru paci. de exemplu. cLl."poate un divort sau arate mai tineri.. Poate fi operata toata fata sau numai parti din ea.

prin ridicarea periostului oaselor fetei din zona.. rezultatele sunt foarte bune. Chirurgia pleoapei.te tratamentul cu laser pentru indeparta straturi foarte fine de piele. Afectarea nervilor. pentru un aspect occidental. se foloses. v Lifting SMAS Pielea si tesuturile subiac~nie [sistemul musculoaponevroticl trase in sus.i mus.isa ia in considerare toate aspectele pe care le implica operatia.tepta.~. obrajii ~i falcile cazute.. Hematoamele.d j '-' -~ . ~ Lifting in zona fruntii s. pacientul se prezinta iar la chirurg s. Reducerea fetei v - ~~ iii a. Se face 0 taietura in cuta pleoapei superioare.. Cicatrici s. 5'j\(ifgqs~raIifQc:e~.i a sprancenelor 0 operatie endoscopicain care pielea este ridicata ~i trasa in sus... Reduce liniile de la nas spre gura. Lifiting prin endoscopie [laparoscopiel . Cicatricile sunt urate s. II Pacientulva fi informat intotdeauna asu~ra co'mplicatiilor posibile. ambele sunt apoi trase ~i repozitionate pe structurile de dedesubt. Cea mai importanta informatie care va fi furnizata pacientului este ca liftingul facial nu opres. Ii da pliante. -.iumflaturi. liniile de la gura la nas. Multi pacienti pot fi dezamagiti de rezultate daca nu sunt informati complet asupra procedurii. pe termen lung. COMPLICA TilLE - 51 [e. ... necesitand drenaj sub anestezie. pacientul a avut timp sa citeasca literatura indicata s. Tn pleoapa inferioara se face 0 incizie ~i se indeparteaza grasimea in exces. iar pielea ~i grasimea sunt indepartate. vor fi amortite.-- - .te procesul de imbatranire.. Periostul subiilfent este ridicat. CONSULTATIA r" In timpul primei consultatii. umflaturile si vanataile raman 10 de.. incretituri. pacientului i se fac fotografii. gu~a... prin slabirea contracde tiei mu~chilor. pentru a da obrajilor 0 noua forma. n Liftingul SMAS Se elibereaza pielea s. rezultate diferite de la pacient la pacient. La fel pentru pleoapa inferioara.. petele vasculare congenitale. Foarte rar pot fi afectati nervii motori din zona gurii sau a sprancenelor.- chii subiacenti de pe ligamentele din profunzime. . Explicatii Pielea ~i mu~chii se desprind de pe os cu un endoscop cu fibra optica ~i instrumente cu maner lung. Firele sunt scoase la 5-10 zile de la operatie. Zona obrajilor. Liftingul subperiostal Mai frecvent folosit la pacientii mai tineri.. el doar reduce unele din efectele vizibile ale acestuia.. grasimea este indepartata prin incizii foarte mici in gura. endoscopul ~i intrumentele trec prin ele.. II . carti ~i alte materiale informative. medicul L sUi doar de vorba cu pacientul s. este 0 procedura endoscopica de ridicare a regiunii de mijloc a fetei. Dupa 0 luna. lumina tonifica ~i tesutul conjunctiv.de obicei. Acestea includ: . inchiderea ochilor poate fi dificila. pacientii orientali pot opta pentru 0 cuta adaugata la pleoapa superioara. Pana in acest moment. pentru pacientii Complicatii Umflaturile dureaza pana la opt saptamani. . Se pot forma sub piele. Se fac incizii adanci in piele ~i stratul musculoaponevrotic. Zone intinse de amorteala persistenta.i. pecare acesta sa le ia acasa.irezultatele realiste la care se poate as. botox. sau poate sa apara hiper- hipopigmentare. 0 varianta nechirurgicala se face prin injectarea zia mu~chilor. Pacientului i se va explica procedura in esenta s.iumflaturile dureroase. Impulsuri luminoase indreptate spre piele [numai cateva celule in adancime). Aceasta face ca sprancenele sa fie ridicate ~i sa se reduca incretiturile.$i unele s. Se pot indeparta riduri. se schimba forma ochilor. Firele se scot dupa cinci zile. Pielea este ridicata ~i tesutul subiacent musculoaponevrotic repozitionat. recomandata mai tineri. Procedura Doua incizii in piele. Inainte de a doua consultatie.iicare vor fi urmati in cazul lui. b.ii se arata pas. Ro~eata poate persista 2 sau 3 luni. - Tehnica Aplicatii De la gura in sus: sprancene cazute Iriduri de expresiel. Chirurgia cu laser Reconstructia stratului superficial al pielii prin pulsuri intense de lumina. .icelelalte se estompeazacateva saptamani mai tarziu. I .i depozitele de grasi- me de pe pleoapa superioara. spre cap. 0 toxina ce cauzeazaparali- II Se indeparteaza pielea in exces s. Blefaroplastie Tndepartarea excesului de piele ~i grasime de pe zone mici. cea din jurul urechilor sau alte zone. la efectuarea interventiei.

m. care dureaza In jur de 45 de minute. dna McAllister.m. dupa ce umflaturile ljIivaniitiiile s-au retras. Dupa Doua luni mai tarziu. Tn ac~st caz. pentru a indica ce incizii se vor face §i ce zone vor fi corectate. pe care aceasta i I-a recomandat. pentru a ajuta recuperarea postoperatorie. 0 femeie de 52 de ani. iar adrenalina administrata reduce sangerarea §i permite incizii precise. ca rezultat final. sprancene ljIigat. in sfar?it. In primul rand sunt femeile [dar nu numai elel care doresc modificari estetice. !?i anume sa arate mai tinere. Tn general.Opera~ia propr. 9:40 a. director de companie. Indepartand grasimea §i pielea In exces de pe pleoapa.u-zisa ~ ISTORIC DE CAZ Exista doua tipuri prindpale de candidat pentru opera\ia estetica de lifting facial. Se administreaza §i un anestezic local. a apelat la un chirurg plastician particular. .m. dna McAllister este complet vindecata ljIifoarte multumita de efectul operatiei. 9:50 a. Chirurgul Incepe sa lucreze pe zona ochilor. \. dna McAllister s-a decis asupra unui lifting al sprancenelor. Sosirea. mai sanatoase sau mai in forma.m. blefaroplastie ?i liftingul obrajilor?i al gatului. Se administreaza intravenos anestezic general §i. dna McAllister este pregatita pentru operatie. Al doilea tip de candidat este 0 persoana care are pu\ine informa\ii despre ce implica procedura?i se bazeaza pe chirurg pentru informare ?i incredere. Sosirea. dna McAllister este incon§tienta. Prirnul pas este marcarea unor linii pe fata. Prima procedura este ridicarea sprancenelor. ~ FOAIA I fnainte - Dupa ce a vazut efectele chirurgiei plastice pe 0 prietena. 9:30 a. 10:35 a. dna McAllister a decis sa faca 0 vizita unui chirurg ca sa discute posibilitatea de a face un lifting pentru obraji.m. !?iare a?teptari realiste.m. marcajul §i operatia portiunii superioare a fetei. ~ Dupa ce s-au trasat liniile pe fata. incurajata de 0 prietena. Dupa ce a fost internata In spital. poate din experien\a personala anterioara. $i ea are convingerea ca un lifting facial i-ar imbunata\i calitatea vie\ii ?i i-ar creste increderea in sine.m. s-a gandit la operaFa de lifting de ceva vreme ?i. ele !?tiu exact ce doresc. 9:15 a. Administrarea de clonidina reduce tensiunea §i scade durerea.J 9:00 a. foarte repede. Dupa 0 consulta\ie completa la chirurg. Se fac primele incizii pe piele. marcajul~i opera~ia por~iunii superioare a fe~ei 9:00 a. chirurgul fndeparteaza parul de pe fata pacientei ljIifj injecteaza un anestezic localla nivelul fetei. injectabil. Poten\ialul padent este bine informat asupra procedurilor pe care Ie implica opera\ia. prin endoscopie.

pe oaseIe pome\ilor. care Ii permite accesul catre mu§chiul pielos al gatului (platisma). eventual mai multe.m. de ambele parti. ramificatiile nervului facial sunt protejate in straturile mai profunde. Liftingul obrazului ~i repozitionarea tesutului adipos Dupa ce a modificat gatul. pentru a strange pielea gatului §i a diminua aspectul de barbie dubla 'J Chirurgul disecii cu grijii pielea giitului. Ea va ramane In spital pentru cel pu\in a noapte. 2:05 p. pentru repozitionare ~i vor fi ata~ate de os. dna McAllister este mutata In salonul de recuperare. chirurgul trece acum la gat. face a incizie In jos. Aceasta este procedura cea mai directii de a remodela fata. In fa\a urechii iar grasimea este mutata mai sus. Tesuturile SMAS mobilizate sunt trase in sus.m. Fiecare parte dureaza cam a ora. pana la unghiul mandibular. Odata operatia Incheiata.m.m. v Straturile SMAS sunt disecate de pe glanda parotidii din fata urechii. Dupii aceasta mu~chiul platisma va fi intins ~i reata~at. Aici se vede disectia initialii subcutanatii ~i ridicarea pielii obrazului descoperii straturile musculoaponevrotice de dedesubt. v 12:05 p.j 11:40 a. Platismaeste"agatat"In spatele urechilor. '-. EIface a incizie prin pieIe.m. I . 11:40 a. care se Intinde de la clavicula. 11:50 a. chirurgul opereaza pe zona obrajilor. Liftingul fetei ~i al gatului Dupa ce a operat a ora la nivelul pleoapelor. Pornind dintr-o parte.

fiecare pe cate a parte a uteruJui.care duce la dezvoltarea caracterelor sexuale feminine secundare. Intr-o Qr. prezente Inca de la na. Acestea cuprind modificarile formei corpului. ginecologul palpeazii abdomenul.i problemele uzuale pot fi tratate . pentru a fi luata In evidenta.de ovocite- Inca de la na.ide medicul de familie.i vaginul alcatuiesc organele sexuale feminine. endometrul se distruge ~i este eliminat. Ginecologul sau un membru al echipei de medici speciali. u formaimatura..i.i tratament Dupii ce discutii cu pacienta.._MED!. care strabate trompa uterina In jos spre uter. Ciclul menstrual este procesul prin care ovocitul se matureaza. Endometrul Stratul mucos ce invele~te uterul pe dinauntru... cuprinde modificarile fiziologice ale uterului.5. marirea sanilor .ifemeile. ce survine la varsta mijlocie.-~- -specific. Cervixul (eoluf) 0 deschidere ingusta intre vagin ~i uteroSe large~te pentru a permite trecerea copilului la na~tere..ti din spital. Sistemul sufera transformari hormonale ~i fizice majore In fiecare luna.!JdHoare teminin~"-- I Ovarele Principalul hormonii organ sexual feminin. pregatindu-se pentru ovul. Al1Huri de trompele uterine (tuburile fallopieneJ.. Rezerva de ovule este prezenta In ovare.i 13 ani.i va urma un plan terapeutic.. sau prima menstruatie.. Daca fecundarea nu a avut lac. Ovarele sunt responsa bile de secretia hormonilor sexuali .od. ovarele elibereaza un ovul.. pentru a gazdui embrionul. fiecare continand mil/oane de foliculi.. '( -- n ---rrolyl. va indica investigatiile adecvate . Atunci cand considera ca pacienta are nevoie de tehnici specifice de investigare. pacienta va fi trimisa la medicul de familie. la fiecare Ligamentul ovarian Tesut de legatura ce une~te ovarele de partea superioara a uterului ciclu lunar.t:. De.i aparitia ciclului menstrual. In timpul pubertatii. Peretii vag/nului sunt flexibili (pentru a permite trecerea nounascutului) ~i acoperiii cu 0 membrana mucoasa lubrifianta. colul uterin . CICLUL MENSTRUAL In fiecare luna.. in care se formeaza ovulele. Odata tratamentul facut. formand ovulul .~ . in care se fixeaza ovulul fecundat ~i in care embrionul se dezvolta pana la stadiul de nounascut. pentru a af/a cum se simte aceasta liIiciind apar simptomele. pentru a controla zonele dureroase. prin vascularizare. medicul de familie a trimite la ginecolog. care elibereaza ~i ovulele.ganele ~er.. femmin- -1Capitolu~- ~ -~~ FOAIA 1 v Informa!ii generale Corpul femeii sufera multe schimbari de-a lungul vietii. inclusiv interventia chirurgicala. In care mucoasa se congestioneaza.tQ.tere. Incepand cu menarha..i timp. acesta este "ciclul". v I . daca se impune. gata de a fi fecundat de spermatozoid. Apoi urmeazii examinarea internii sau un numiir de alte teste.. Acest proces are loc cu aproximatie In fiecare luna [variind de la femeie la femeie). Cele mai importante organe sexuale din corpul femeii sunt ovarele. Intre varsta de 11. fiind complet modificat de sarcina ~i apoi de menopauza. sau va fi mentinuta sub observatie de medicul ginecolog.Rlli Ap~atur r:ePlod ucj.tere.In acela. Sunt douii ovare..k1NA REPRODUC. Uterul Un organ in forma de para.In particular estrogen . uterul.ginecolog-YluL -=--. ginecologul este acela care va acorda ajutor . i~n 'II!iI ~ J ~ Ginecologul este specializatIn bolile legate de sistemul de reproducere pe care le fac numai fetele . Vaginul Un canal muscular ce duce la coJul uter/n. Aciditatea acestui strat este a bariera impotriva infectiilor. In timpul cicluiui menstrual se impregneaza cu sange.

-/ Un endoscop cu Ientile telescopice pentru diagnosticul §i to investigatiecare evalueaza tratamentul bolilor tractului urinar._U"-.W' -"""-~""~"~- -""-".~ 11.-~. exista 0 serie de modalitati prin care femeia poate ramane gravida. Tn situatiile In care fecundarea naturala nu este posibila. In care ovarele sunt afectate de dezechilibrul hormonal. cauzandfrecventdurere$isangerare menstruala masiva. \-. astfelTneat nu Tntotdeauna este prescris tratamen!. Recoltarea ovulelor. a pilozitatiicorporale exeesive$ia obezitatii..endometrul. Este 0 metoda recomandata cand se suspecteaza anumite afeqiuni Tn aceasta zona.. Una din cinci femei care sunt examinate cu ultrasunete la nivelul pelvisului. REZOLVATE INCLUD: II1II Endometrita.:-. Investigatiile nu determina Tntotdeauna 0 cauza specifica. -------- lIN~~fl!LLE PELVIENE: IQAIA1QJ Histerosalpingografia este 0 procedura de investigare radiografica (imagini cu raze X) pentru examinarea uterului §i a trompelor uterine.Q9S_9J. regiunii pelviene ifibromul I cheaza i uterin) §i diagnostichisturile §i tumorile. II1II _)1 PUR1Qs. I .~ - -.~.~=. i 1esuturile din pelvis (cum ar fi . prin laparoscopie.~-. sufera de aceasta disfunctie hormonala a ovarelor. Trompa uterinii este tesutul '-'--'--' h'" ~ !II Colposcopul iu~ instr~ment cu maresc Imagmea. 0 afectiune Tn care micidepozitede tesut similar cu eel al mucoasei uterine ... din proprie initiativa sau cu trimitere pentru: II1II na # II1II Durereabdominala sau pelvia- Ciduri dureroase.'. II1II Sindromul ovarelor polichisti-!!! ce. este 0 procedura chirurgicala care scoate ovulele din ovar. / -~---- I . specific Tehnicile de investigatie §i tratament al bolilor specifice aparatului reproductiv feminin avanseaza rapid §i speciali§tii III Laparoscopul au la dispozitie ! gama larga Un endoscop conceput pentru a vizualiza cavitatea pelviana. Daca sunt tratabile.R ~p B_QQ1J G. -/ '-.-.. se dezvoltaTnovare. Daca se suspecteaza aparitia celulelor canceroase se fac investigatii suplimentare._m'. Programele de depistare constauTntr-un test simplu (Babe$-PapanicolauJ a carui efectuare e gratuita cu trimitere la ginecolog de catre medieul de familie.'. sau oriunde altundeva Tnpelvis. Tn trompele uterine. cu sangera- re mare sau neregulate Fibroame [tumori benigne ale tesutului muscular uterinJ. III Citoscopul de metode §i tehnologiL l1li Examinarea cu ultrasunete a Chirurgii folosese un laparoscop introdus prin peretele abdominal. . .5.. PROBLEMELE CE POTFI --- u \ 1£91LE ~§! 4 'j Infertilitateala femeie poate avea numeroase cauze. Poate duce la probleme ale cidului menstrual sau la infertilitate.~~~>=__M. II1II Cancerul de col uterin.W.D tQ!JtA.. pentru a reeolta un ovul. Prin laparoseop se viid ovarele siiniitoase ~i trompa uterinii.'_C"'. Aceasta se Intampla din cauza tulburarii ovulatiei normale.. 'I \.9 r fe m ~~. Ientile ce .~. AFECTI UN1 Cel putin zeeela suta din solieiUirilede eonsultatie se datoreaza durerii pelviene intense. "0". Seqiunea de fata va arata unele aspecte ale bolii §i ale altor afeqiuni care pot Impiedica 0 femeie sa ramana Insarcinata..~.~C='_M_' ~_H_. de euloare albii sus ~i jos.h_~. poate duce la infertilitate. ~P-.- [f~UZELE:'INFERTliTTA~'i:-FOAIA2J Sindromul ovarelor polichistice. Ovarele sunt sferele rotunde.~~""="".~..g[Q. CESEPOATEINTAMPLA 0 femeie poate ajunge la ginecolog.___M pentru a I controla Inveli§ul vaginal §i al colului uterin. printr-o mica incizie In abdomen. Dezvoltarea lui poate duce la dismenoree (menstruatie dureroasaJ. cu aparitia acneei. pentru a fi fertilizate in vitro (In afara corpului).2[~J _'h__0 u_Lre. dar poate fi tratata cu medicamente sau chirurgical.

.

.

"'" ~ui i'I Din cauza modului unic in care se dezvolta oasele craniului . cauzat de stenoza bilaterala a suturii coronale craniului. cauzata de productia in exces a lichidului cefalorahidian ce inconjura creierul . . in general datorata fuziunii premature a suturilor coronale ..i timp rezistenta. Punctele de interes ale calotei sunt: - "~' ~ -- . Scafocefalia este 0 forma alungita.. Plagiocefalia..i 0 portiune din osuloccipital. Aceasta face ca oasele de la baza craniului sa fie scurtate.ceseintinde longitudinal de la sutura lambdoida de la spatele capului. / .a cum se intampla cu celelalte oase ale craniului.i formeaza substanta osoasa..i distanteaza oasele . a . \ CORPULUI FOAIA 3 \".J Calota sau bolta Caleta si .protuberanta a osului frontal in cavitatea craniana ---- ~ 'iiiI Aceste zone se pot palpa u~or sub piele Anterior III!' II. os pereche pe ambele parti ale craniului '...i asupra creierului. zona centrala cea mai ridicata de pe sutura sagitala Sutura coronalii . distantadintreceledouatuberozitati parietale este partea cea mai lata a craniului . proeminenti urmare a suturii coronale ' -ca Hidrocefalia Iprezenta de lichid la nivelui creierului) este 0 boala grava.format din !rei straturi: stratul intern. creierul continua sa creasca. Santuri pentru vasele meningee mijlocii .." - Osul plat parietal .permit trecerea vaselo£ prin meninge.i maduva.une§te osul 'footal co 001'" doua oase parietale . fie in structura oaselor.. asimetric.. este cauzata de stenoza unei singure suturi coronale Oxicefalia produce modificari prin alungirea craniului.. diploe §i stratul extern ~Osul ~ parietal .orice defect. ce inconjura s. ~.. cu ochi exottalmici. rezultata din stenoza [inchiderea prematuraJ a suturii sagitale -- - II . a. . in perioada de cre. Acest biirbatprezintii semne clare de brahicefalie..i protejeaza creierul. in carecapul are aspect distorsionat. in mod normal. in functie de ce sutura este afectata: . initial moale... furnizand in acela. vertexul[punctul celmaiinalt) craniului.i ele la deformarea craniului.i ale aspectului copilului.formeaza partea anterioara a boltei §i fruntea Creasta frontalii . in timp ce bolta se dezvolta normal [oasele late nefiind afectateJ. Cazurile rare in care suturile se sudeaza prematur [articulatiile devin fixe .. poate duce la modificari dramatice ale formei capului . Aceste oase sunt formate printr-un proces in care membranele de tesut conjunctiv. in orice directie posibila. care permite 0 marire substantiala a craniului..~'.un cap mare.. suturasagitala..tere... naturacomplexa prin care oasele se articuleaza. Acest fapt reduce drastic capacitatea creierului de a se extinde in direqiile permise. r' Osul frontal .JII- . Acondroplastia [nanism al intregului corp) duce la afectarea cartilajului 0505.... cele doua oase parietale . catre sutura coronara Sutura coronarii . ":' \ . . fie in modulin care se articuleaza. spatele capului este plat.i stabilitate craniului adultului. Tulburarile in forma rea osoasa pot duce .terea creieruluiJ... exercitaUi . .i inchid craniul inainte de a se opri cre. in forma de barca. catre creier . fara a trece prin stadiul intermediar de cartilaj. cu proiectie inainte.i sagitale. se numesc craniostenoze. Malformatia poateafecta vederea. se osifica [se intaresc) .' . Brahicefalia ducelaforma rea unui craniu scurt.trece printre osul frontal §i oasele parietale \ ~. :::{. Cu toate acestea.creierul in cre. .( ~ ~ Vertex .ENCICLOPEDIA MEDICALA ATLASUL r-" . Acest fapt duce la marirea crnniuiui din interior.. prin presiunea intracraniana mare.. tuguiat.tere forteaza suturile . . Un copil cu oxicefalie prezintii circumferinta cranianii proeminentii in fatii §i subdezvo/tatii in spate. Cele patru oase ce formeaza calota sunt: osul frontal.. baza craniului Bolta cranianii Exterior Tuberozitatea parietalii protuberanta pe lateralele craniului Posterior Bolta cranianii Interior craniana este portiunea superioara a craniului.varful capului Sutura sagitaliiune§te cele doua oase parietale ). modificand forma normala a capului. de suturi.

deschidere. foramen spinosum. careInseamn.. foramen ova/e. Apofiza palatina a maxilarului. proces numit osificare endocondraU3.\{.terea de as nou . Aceste deschideriformeazt canale prin oasele cral'Jjtil mit arterelor ~i perechi) sa intre ~isa iasa di craniana. Apofiza palatina a maxilarului Lama orizontala a osului palatin formeaza. Aceastii fotografie de detaliu aratii jumiitatea stangii a fosei craniene mediane (una dintre ce/e trei depresiuni ale suprafetei cavitiitiicraniene). sfenoid . Copiii cu palatul ingust .i dintii incalecati pot beneficia de proteze ortodontice adaptate. Se poate vedea mandibula S.i producerea unui spatiu suplimentar pentru cre.U I Bazacraniutui Aceasta vedere inedita a craniului este luata 'de jos. palatul duro Sutura palatina mediana une:..desparte cavitatile nazale Osul sfenoid Orificiul oval Orificiul spinoasa Tuberculul faringian . Aceasta duce la comunicarea dintre cavitatea bucala .ENCICLOPEDIA MEDICALA . cum ar trebui..prin care maduva spinarii se une:...i de alta a liniei mediane.te la nivelul maxilarului superior.L COR P U I:.te cu creierul Orificiul occipital v ~antul mastoidian Creasta occipitala externa Orificiul mastoidian ~ ~ Protuberanta occipitalaexterna ~ Acestezone IiififI se pot palpa u§or sub piele ~ I Forameneeste pluralulc men. forrnandu-se a fanta in bolta palatina. Ele se numesc emisare. care maresc treptat tensiunea de-a lungulliniei longitudinal mediane a palatului.Aceste ciHde trecere pot p mite raspandirea unei infectii de exteriorul craniului catre interior.prin ea se ajunge la riidacina caninului.i cavitatile nazale. Dadi fanta se prelunge... 3. v Vomerul ... Fosa incisiva . Dupa un numar de luni. Ele provin dintr-o structura cartilaginoasa ce se dezvolta in stadiile precoce..fi patru foramene: 1. de 0 parte .chii faringelui Orificiul jugular Orificiul stilomastoidian . u ~ ~ . impreuna cu apofiza palatina a maxilarului. Oasele aflate in zona mediana a bazei craniului [osul etmoid.pe care se insera mu:. Acest defect poate fi insa corectat chirurgicalin mod semnificativ.tere. foramen magnum. 2. foramen /acerum.i 0 parte a occipitalului] se dezvolta diferit de cele ce alcatuiesc bolta craniana. Alte canale mai mici ~i mai I late leaga venele externe al cu cele interne.AT LAS U. 4. ce agraveaza infectia.. de /a interior.i partile orizontale ale osului palatin formeaza palatul duro DEFECTELE BOLTEIPALATINE 0 bolta despicata apare c13nd structurile ce-o alcatuiesc nu se unesc. marginile suturii sunt fortate sa se departeze. ea va deveni aparenta sub forma unei despicaturi in buza de iepure. ceea ce permite cre.iorificiul prin care trece coloana vertebrala. Maxilarele superioare sunt cele doua oase pe care se afla dintii de sus. la nivelul buzei superioare..tecele doua apofize palatine ale maxilarelor.terea dintilor. inainte de na.a gau1..

albicioasa. Daca nivelul glucozei scade. dar nu ar trebui sa fie mai mare de 180 mg. ele trec direct In fluxul sanguin. acest nivel se modifica.. Corpul .. dar cand mand\m sau cand nu mancam destul..ENCICLOPEDIA MEDICALA FIZIOLOGIE "--' Cumse controleaza glicemia Zaharul reprezinta a importanta sursa de energie pentru organism. Tnjur de cinci la suta sunt celule care produc hormoni care regleaza nivelul glucozei In sange: insulina .I . care este eliberata In sange. dar daca cre.ieste conectata la duoden.E2-ncreasulu. aceste celule sunt obligate sa absoarba mai multa glucoza din sange...i Inmu. cunoscute . de unde !}ldenumirea de insule pancreatice. fiecare fiind responsabila de producerea unui hormon diferit.. Orice scadere a valorii sub 70 este descrisa ca hipoglicemie. el exista In mod naturalln sange.. glucozei in sange. In special a celui din ficat. canalulbihar§Isucuri ~.. hormonii nu intra In canalul ce se varsa In duoden.. Cand nivelul insulinei cre./ Incare se desfa§oara 0 mare parte din procesul de digestie. ~r.. Glucozaeste un glucid simplu.. sub forma de glucoza. somatostatina. printre care celulele musculare.. care toate con\in celule ce secreta sucurile pancreatice necesare digestiei.Duodenul Primapartea intestinului subtire. ce se gasesc In ficat . Insulina este secretata de celulele beta din insulele pancreatice.i ca .i 0 importanta sursa de energie pentru restul organismului. -":. Glanda produce §i hormoni.chi . J INSULINA Exista tipuri diferite de celule pancreatice. Dupa masa este normal ca glicemia sa creasca pentru cateva ore. .i aqioneaza prin Incetinirea productiei de insulina. care se afla In spatele portiunii inferioare a stomacului .i alte celule din organism sa produca glucoza din alti compu. l r ?J :--I 7~~. .i produc mai multa insulina.te.insule". Sunt cunoscute !}i sub numele de "insulele Langerhans'~ dupii numele medlcului german Paul Langerhans.i celulele adipoase.lanturi lungi de molecule de glucoza. I . In interiorul pancreasului.te nivelul Productia de insulina mai este controlata de un alt hormon. Orice depa§ire a acestei valori se nume§te hiperglicemie.... Canale Ie trim it sucurile pancreatice in duoden... Produce enzime care se varsa In duoden printrun canal . sunt adunate In grupuri.. Echilibrul corect al nivelurilor de glucoza In sange este vital ~i el este reglat de hormonii secretati de pancreas.' Nivelul acestor modificari este reglat In pancreas de hormoni.icontribuie la digestia alimentelor.""Istmul ~ Canal pancreatic 0 serie de forma\iuni tubulare... GLUCAGONUL Glucagonul este secretat de celulele alfa ale insulelor pancreatice. care tree direct in sange. Pancreasul 0 glanda situata in spatele stomacului. Aceste celule produc hormonll insulinii !}iglucagon. vital pentru functia creierului .i din organism. Portiunea digestiva a pancreasului reprezinta aproximativ 90%din pancreas. Determina ficatul. celulele sunt ~ stimulate . Exista un nivel natural al glucozei In organism. Glucoza este depozitata In organism sub forma de glicogen .. PANCREASUL ROlul.. Spre deosebire de majoritatea secretiilor pancreasului. Este formata din cap.ime~te bila din . In glucoza. Un nivel scazut al secretiei exista permanent.' ~reatlce. Insulina aqioneaza asupra anumitor celule din organism. pe care 0 folosesc pentru a produce energie.- -!.i glucagonul.. Hormonul determina conversia glicogenului. mu.chii . cu lungime de aproximativ 20-25 cm. care dreneaza sucurile pancreatice. ci tree direct in sange. IGl. Aceste celule . celulele endocrIne seamiinii cu ni!}te insule. Sub microscop.uco:~adin~~ni§Je Nivelul ideal al glicemiei este intre 70-110 mg/100ml. I ... E~telocul . Aces~ este secretat ca raspuns la nivelurile crescute ale altor hormoni .i ea.~~ .~/ Coada Canal pancreatic '-' Pancreasul este 0 glanda alungita. hematiile .care este transportat In organism prin sange. dar hormonii produ§i de celulele endocrine ale pacreasului nu intra in aceste canale.endocrine".... Oar acesta nu este singurullui rol.' - J . Aceste celule sunt stimulate de nivelurile scazute de glucoza din sange. produqia de insulina scade . corp §i co ada. istm. cum ar fi proteinele.

iLacataracta.. intramuscular. susorbi glucoza. ca efect. sa fie brusc.Valori anormale ale glicemiei Pentru mentinerea sanatatii este necesar un echilibru al glicemiei. pierdere in greutate. pentru ca exista risc de coma. stimuland transformarea glicogenului In glucoza. Se folosef/te un dispozitiv pentru a Intepa degetul f/i sangele este ap/icat pe 0 bandeletii de test. in hidra!i. in acela~i timp. Nivelurile crescute pot indica diabet. dar de multe ori ra constipa!ie ?i uscaciunea gurii diabetul este a boala de familie. Simptomatologia include slabiglucoza. La persoanele cu predispoziIncapacitatea pancreasului de a secreta insuLina suficienta duce tie. La capiitul stripului sunt douii tipuri de reactivi. ". neliniste si tulburari de comin varsta aceasta poate insemna doar mese regulate ?i pastrarea porta~ent. trebuie administrata injectabil. acest moment ajutorul medical Medicul mai poate recomanda se impune. pacien!ii pot Totu?i. Tn cazuri extreme dietei cu aport scazut de carbopacientul poate parea beat.~. numitii strip.. acest nivel scazut al glicemiei duce la scaderea productiei de insulina. Cu cat nivelul glucozei In sange e mai mare. arterele ?i nervii. Injectiile trebuie fa cute cu prevenit sau vindecat..za!ie intensa de sete ?i productie crescuta de urina. ei sLabesc?i incep sa se atrofieze. ~ v I .I Diabetul nu poate fi anticipat. cu atat mai mult este stimulata producerea de insulina. Lavarsta mijLocie. caci excesul de insupoate fi controlat. Lipsa insulinei face ca ceLuleLesa nu poata ab.:- '~¥-. dar cel acumuLeazain sange. v Nivelul glucozei In sange poate fi miisurat cu 0 trusii simplii. In functie de cantitatea de glucozii din sange. Tn cazuri severe e necesara Diabeticii If/i administreazii administrarea insulinei. Majoritatea pacien!ilor De obicei. de la galben. dar organismul reactioneaza prin cre~terea nivelului normal de glucagon. in acest caz. care. diabetul poate fi declan?at de 0 serie de factori. pentru a evita coma f/i decesul. pastile care sa mareasca efectul insulinei prezente in sange.. recomandata de medic. Din cauza mai frecvent de infec!ii. caci impune administrarea ei regulatii administrata oralse distruge. \. ceea ce Inseam. eL precau!ie. dar diabetreptat. 0 lipsa a aportului alimentar duce la scaderea glucozei din sange. 0 creSitereduce la boala numita diabet. se prasolicitarea?i depresia. cre~te cantitatea de glucoza ce intra In mu~chi. diabetul se instaLeaza nu au aLtecomplica!ii.-scade Nivelul de i~SUli~ 'v' Aportul alimentar duce la cre~terea nivelului de glucoza.. ... boala poate sa apara ?i la copii. senNu se ?tie cauza exacta a inca. caz in care debutul tinde face pneumonie tuberculoasa sau coma diabetica. care corespunzator. confuzieSii chiar coma." ". nivelul este normal..~re~te Nivelul in~uline~ na ca nevoia de glucagon e mai mica ~i organismul opre~te productia.punerea la frig ?i umezeala.}. in special ca mu?chii nu mai pot absorbi virale. cum ar fi exla diabet zaharat. ?i a pielii. care. iar cei tul poate afecta inima.. Mai pot sa apapacita!ii pancreasuLui de a produce insulina. diabeticii sunt mai predissuptapoderali prezinta un risc suplimentar. care If/i schimbii culoarea. 0 scadere a valorii glucozeiin sange poate duce la transpiratii profuze. la randul ei. Aceasta singuri insu/ina.:. . la albastru Inchis. pu. In cazuri extreme. -.. La pacien!ii mai se manifesta prin transpira!ii. pentru a regia nivelul g/icemiei. cu tratament Lina duce la hipoglicemie. Dacii existii deficit de insu/inii se a data sau de doua ori pe zi. Totu?i.4>. la negru f/i de la alb. ciune..

incluzand placenta. cand toate organele majore ~isistemele organismului Tncepsa se formeze. acestea T~imodifica forma. masa de celule rotunjita. Tn luna a patra. 0 parte din celulele ectoderm ice. precum pielea ~iparul. de para. Tn timp ce se multiplica. iar inima a Tnceput sa batao Viitoarea maduvase Tngroa{ia Tn stratul interior. Odilta cu formarea liniei primitive din. precum sistemul muscular ~i sangele. sisteme vitale. ~i majoritatii mu~chilor scheletici ~inetezi. T~i modifica forma ~i pozitia. due la formarea unui embrion ee poate fi reeunoseut. pancreasul. la final. SAPTAMANAATRElA Tntimpul saptamanii a treia Izilele 15-21]. 0 parte din aceste celule vor forma. Tn dezvoltarea fireasca.te de la Implantare {ii care. iar partea inferioara a coloanei vertebrale spre polul mai ascutit.se formeaza ~iele acum. inclusivcreierul. Ineepe stadiul preembrionar S. precum ~i mucoasa aparatului respirator.1 mand linia primitiva. Ectodermul va forma tesuturile ~iorganele sistemului nervos. Tot Tn timpul saptamanii a treia.ele se grupeaza for. Ectodermul ~i endodermul se dezvolta TntimpulTncare blasticistul se implanteaza Tnperetele uterin. CELULELE GERMINALE Tn timpul stadiilor precoce ale implantarii. Dinendoderm se dezvolta mucoasa tractului gastrointestinal./ ' / Primele patru saptamani dupa fecundarereprezinta 0 perioada de dezvoltare rapida. ficatul. sau primul ax al trupului. Vilozltatile care ancoreaza corlonul de peretele uterin sunt vizlbile in jur. Capul embrionului va fi format Tnpartea mai larga.ENCICLOPEDIA MEDICALA ETAPELE VIETII '-" Prima luna Odata ee blastoeistul se fixeaza ferm In peretele uterin. a tesutului conjunctiv. va forma placenta.Tnfinal. Aceasta sectlune aratif un embrlon de 28 de zile. Majoritatea organelor {ii sistemelor s-au format deja. sehimbarile rapide. celulele germinale nu iau 0 forma care sa indice Tnce parte va fi capul. Initial. cordonul ombilical ~i sacul amniotic . aceasta va forma maduva spinarii. celulele ectoderm ice. Mezodermul apare mai tarziu. glanda tiroida. Acesteavor forma. vezica ~iuretra. Organele complexe ce vor sustine cre~terea Tntimpul sarcinii . un grup de celule care se dezvolta de-a lungul partii posterioare a embrionului. . . . Capul este la stinga acestul embrion Tn virsta de 28 de saptamini. Ele \ / trec Tn centrul grupului de celule. Altele formeaza coarda dorsala. mal tirziu. ca 0 tija centrala de sustinere.Tn saptamana a treia. Tnconjurat de corion -membrana ce if invele. a sistemului urogenital. se dezvolta trei tipuri de celule [celule germinale!. precum ~itesuturile de pe suprafata corpului. .embrionul.formand celulele mezodermice. Mezodermul va duce la formarea scheletului. capata 0 forma mai lunguiata. devenind mai rotunde ~i se Tmpra~tieTnainte. Tnzona ce va deveni partea din spate a corpului. a sistemului circulator. .iIneep sa se dezvolte toate sistemele majore ale eorpului uman.

Ai Tf MDDJFJCARJ Tncep sa se formeze vasele de sange In afara embrionului. Impingand celulele sanguine nou formate de-a lungul embriDnului. Tubul neural merge catre capul embrionului. SCHIMBAR\LE CORlU DORSALE Coarda dorsala sufera schimcarr. de fiecare parte a corzii dorsale.Partea proeminenta din care se va forma inima. Curbarea aduce grupurile de celule mezodermice.din care se va forma urechea. unde se va forma maduva spinarii. Aeesta este ineeputuf perioadei embrionare. aceste celule se unesc la mijloc.J peretele uterin. de forma tubulara. Unele formeaza 0 retea vasta In peretele sacului vitelin. . Ambele vase sunt cai esentiale pentru liutrielitii ~i oxigeliul care 'lor asigura cre~terea rapida a embrionului. nutrienii 9i oxigen catre embrion. - se dezvolta.n '--. captu9it cu endoderm.mniotic. Tesutul corionic. Tncepe sa functi9niJk~ aproape imediat. Tn timp ce arcurile branhiale ..pliuri de tesut ce 'lor forma maxilarele ~i alte structuri ale capului ~i gatului "'-. care se va transform a In placenta se dezvolta ~i el. Se ata~eaza ferm de mucoasa uterina prin vilozitati. formand creierul. ce transportii. care devine apoi un tub. Stratul corionic este cel mai superficial strat de celule ale blastocistului. 0 inima rudimentara.a4~]ezvom fe_a. embrionul se masoara lri lungh me.ENCICLOPEDIA MEDICALA "-""-"""-~-~"-"-"""~.ngropat. Tot In aceasta etapa se dezvolta ~i cordonul ombilical. A doua saptamana: stadiul pre-' embrionar: 0. Cre~terea se face ~i spre Inapoi. dintr-un mugur. ce corespunde pieptului embrionului. SAPTAMANAA PATRA Tn timpul celei de-a patra saptamani Izilele 22-28] embrionul dezvolta grupuri segmentate de celule mezenhimale. embrionuf poate fi reeunoseut 22 de zile (vedere din spate) ~ Neuroporul rostal .25-1. din care se va forma capul Somite . oase ~i mu~chi. asigura hranirea embrionului In stadiile initiale. ' / BATAILE IN1MII Ca rezultat al curbarii ce duce la forma rea unui cap ~i a unei cozi. crestele neurale 5e apropie una de alta ~i se unescoFormand tubul neural. La sfiir~ituf saptamiinii.se Iipe9te de peretele uterin. Mezodermul . Sfar§itul celei de--a patra sapta- 'I ~ mani: embrionul are In jur de 4--5 mm lungime. 9i se leaga de embrion prin cordonul ombilical. catre 0 pozitie interna. Primordiul cordului .Capat cranial neinchis al tubului neural.treptat este incorporat in corpul embrjonuJuL tubul este Impins In jos.l Cordonul ombilical coniine artera 9i vena ombilicala. 27 de zile . Acesta formeaza 0 protuberanta evidenta In partea interna a embrionului: cordul primitiv. Prima saptamana sunt: la. Tntimpul celei de-a patra saptamani. mai tarziu se va umple cu lichid amniotic ~i va adaposti copilul ~i placenta. Vilozitatile sunt Inconjurate de sange matern ~i ajuta la 5chimbul de oxigen. Incepe sa se formeze. care p Placenta . celule nervoase. ce initial erau pozitionate anterior. Marginile ~antului. . Dezvoltarea a nexelor em brionare Sacul a. A treia saptamana: stadiul preembrionar: 1. .50mm lungime. vizibil.Capat caudal neinchis al tubului neuralla "coada" embrionului. sacul vitelin. va cre~te. car<o ". acolo unde se formeaza intestinele.15 mm lungime .dezvoltata din placoda otica. Dacaeste masurat de capat la altul. Ele formeaza un spatiu circular. Arcurile bran hi ale .nca . care une~te em brio nul de placenta.. se dezvolta In a patra saptamana. ETAPELE VIETII~. sac mezodermic. nutrienti ~i prod use de excretie.. Acestea sunt perechi. Celulele din aceasta zona Incep sa formeze 0 adancitura.to> . De~i este extrem de mica In acest stadiu. Aduce nutrienii la ernbrion. numite somite. Sac Yolk . grup de celule ce 'lor forma ~ira spinarii.~ ~S1p-fa r1la' n.grupuri de celule pe ambele parii ale corzii dorsale (9irei spinarii) Neuroporul caudal ..36-1 mm lungime. numita ~ant neural.I re: stadiul preembrionar: 0.Partea de mijloc din care se vor forma intestinele Foseta otica .un ~ dupa fecuOda" . Cefufefe tree prin modifieari rapide in a patra saptamiina de fa feeundare. mici proiectii care se adancesc In tesutul ce formeaza peretele uterin. dimensiunile . membrana protectoare din jurul embrionului. Somitele se vor transforma In cartilaje. Altele formeaza vena ~i artera ombilicala din cordonul ombilical. unde un pliu larg.iesut care va forma structurile capului 9i ale gatului Sacul vitelin . as((ec fr1ca( ar1Umr(e lOr1e de celule ectoderm ice vor forma In cele din urma sistemul nervos. 25 de zile Neuropolul rostal incepe sa se inchida Placoda otica . In piept. Dina patra saptamana de de~ol re.

Allopurinolul nu este un tratament pentru atacurile de guta. Obi§nuite 8 Senzariide gre81ii. sunt fluorchinolonele. v .. N '< -0 .') . din cauza posibilelor sale reaqii toxice. ~ -.. n . Prudenra In administrarea allopurinolului la pacienrii cu leziuni de ficat sau rinichi. » --0 "'C C . C'" CD :J » n -. n ~ . umf1a~ii (a~a cum apare dl1getul ariitat In imagine).acidul nalidixic se administreaza pentru tratarea infecfiilor u§oare ale tractului urinar. :J QJ -c. 1<1 Allopurinolul se administreaza oral pentru a reduce nivelul de acid uric In sange §i In resuturi. ""'.. QJ -z CD lC .. Tulburari gastrointestinale .... In special asupra Pseudomonas aeruginosa. ~urT}tunctioneaz. Inhibitor enzimatic PREZENTARE Tablete NUMAI CU RETETA Un atac acut de gutii se manifestii printr-o articulatie rO$... Zyloric \/ TIP DE MEDICAMENT .... A c i d n a l i dix:ic DENUMIRI UZUALE Mictral. A doua generarie de chino lone. Afec~uni hepatice - nu se adminis- treaza celor diagnosticari cu porfirie. . Infeqiile tractului urinar . Allopurinolul se administreaza frecvent pacienrilor cu afeqiuni renale sau pietre la rinichi (din acid uric).... In plus..... varsaturi 8 Diaree 8 Spuzeala 8 Moliciune 81cter Mai pu~inobi§nuite 8 Sensibilitatela lumina 8 Dureride cap . excretat prin urina... >< -. un procent de doi pana la 14 la suta dintre pacienri dezvolta In timpul tratamentului organisme rezistente la acid nalidixic. -. Asigurareaunui aport adecvatde lichide. . Antacid - . care se va continua pe parcursul a trei luni. .. Se folose§te frecvent pentnJ tratarea infect ii/or u~oare ale tractufui urinar inferior.. Negram.tablete. poate administra medi- camentul doar In al doilea si al treilea trimestru de sarcina. Acum exista medic"mente mai purin nocive. . Se intAmplii eel mai frecvent la degetul mare de la picior. dar trebuie continuat daca apareun atac in timpul tratamentului. Doza standard este de 0 tableta pe zi... seclindare. familie de antibiotice. Acidul nalidixic este un bactericid §i aqioneaza prin inhibarea sintezei ADN-uluimicrobian. Administrarea medicamentului poate precipita un atac de guta.. un produs de degradare din rinichi.. A fost prima chinolona sintetizata.!~ct~_. caldii. -. Sarcina .ie. antiinflamatorie. . nu In primul. Alla urinal NUME ORIGINAL Date generale Allopurinolul inhiba forma rea de acid uric. 8Analize de sange .! Allopurinolul este un produs de sinteza care inhibii enzimele (proteine care accelereaza reactiile din organism) responsabile de p'roduqia de acid uric.daca se administreaza pe 0 durata mai lunga de doua saptamani.secundar~J . QJ 3 . de tip II. ""d'. pentru infeqii mai complicate. ..se Acidul nalidixic este un antibiotic. n . 8 Copii ""' nu Ii se administreaza celor cu varste mai mici de trei luni.suspensielichida A:ctiune. c .M -i'fecte ~ Date generaLe Acidul nalidixic apaifine chinolonelor.. :J 0 -. Nu este un antibiotic de linia Intai. Iritarii (daca acestea apar. '-' . ~~ . c. se Intrerupe tratamentul) .de exemplu depresii Interac~ioneaza cu: .. Atacurile acute de guta trebuie tratate cu medicarie adirionala...administrarea concomitentiipoatecre§terisculde hemoragie poate reduce absorb~a acidului nalidixc SEELiBEREAZA DOAR CU PRESCRIPTIE MEDICALA 8 Convulsij = potaparea busc. -. Nivelurile constant crescute ale acidului uric duc la complicarii precum pietrele la rinichi §i guta (depunere de cristale de acid uric In resuturile moi §i In articularii). Uriben TIP DEMEDICAMENT Antiacid TIPULMEDICAMENTULUI Antibiotic DlSPONIBIL SUB FORMA DE: Granule.Reaqii psihotice. In special In cazul administrarii de lunga durata. -. se recomaoda analize de sange pentru ca pot scadea anumite v"lori.... §i aqioneaza intr-un spectru mai larg... a§a ca lalnceputul tratamentului este indicatii folosirea unui "ntiinflamator (cum ar fi Naproxen).Wafarina ..

0 :J QJ ... Disfunctia poatefi atatin pluscat §iin minusfata de normal§i necesitatratamentspecial. Amiodarona duce uneori la producerea de microdepozite in cornee. "'C . constipatie §i retentie urinara sunt catevadin problemelecare pot sa apara. Nu este recomandatinqcazurile in care conducereaelectricain inimaesteblocata.... ameteala..precum~i la persoanele in ~ I .afectarerenalasau anumite boli de sange ar trebui sa foloseascacu prudentaamiodarona.Trata.. Pot sa aparatulburari de ritm cardiac§i blocajein conducereaimpulsuluielectricla nivelul inimii.in specialla pacientiicu afectiuni cardiacepreexistente.» 3 -. Exista posibilitatea unorreactii toxice la nivelul pielii. Amiodarona poate produce 0 reactie inflamatoriein plaman. .Eisunt sfatuiti sa previnaexpunerea§i safoloseasca creme cu protectie solara. Amiodaronapoatefi folosita§iin tratamentul batailor neregulateale inimii (cu origineain diferite parti ale inimii).0 atentiesuplimentarasevaacorda celor cuafectiunicardiace.forma lichida. Tratamentul poate fl chlrurglcal sau medlcamentos.. afectareaficatului. cauzata de un defectal transmiteriiimpulsurilorelectrice ale inimii. Alte antidepresive triciclice au efect sedativ mai redus.- PREZENTARE Tablete... in timp ce cei apatici §i retra§i raspund mai bine la antidepresivele cu efect sedativ redus.Administrarea intravenoasa poatecauza 0 scaderemoderata§itemporaraa tensiunii arteriale.. solu}ie intravenoas- . Somnolenta... mentul ar trebui oprit treptat.. . Stareapacientuluitrebuieatent monitorizatapentrua depistaorice tendintadesuicid. Aceste depozite afecteazarar vederea. N 0 .In cazul recurentelor. Oricum. -.... NUMAI CU RETETA n 0 .Tratamentultrebuie continuatcel putin4-6 luni dupadisparitia simptomelor.. ..- Antidepresivele triciclice. .boaU:i tiroidiana.. precum amitriptilina. ... glaucom~i la femeileinsarcinatesaucele carealapteaza....anxietate§i nelini§te.. a. 0 :J CD . 0 NUME ORIGINAL CordaroneX Utilizare Medicatiaantiaritmicaestefolosita pentrua trata pacientii cu ritm neregulat. de exemplu in cazul bolilor de inima...terapiatrebuiecontinuata. forma severa §i medie... Amitri . -.. "'C N 0 '< -I . Varstnicii.. .cad exista pericoluldesupradozaj. .. . . 0 ameliorarea simptomatologiei este a~teptata dupacel putin douasaptamani detratament. Avantajul amiodaroneieste ca nu reduce contractilitateamu§chilorinimii.. TIP DEMEDICAMENT Antiaritmic PREZENTARE Tablete.. sunt eficiente in tratamentul bolii depresive..'5e prescrie dozaminima. dacapacientiice iau amiodaronase expun la soare.tratamentulnu se initiazadecatla indicatiamediculuispecialist. Intreruperea brusca a antidepresivelor cial cand se asociaza cu tulburari psihopoate produce simptome gastrointestina. motorii §i fiziologice.intr-un interUnele preparate triciclice sunt eficiente §i val de patru saptamani. Nu este intele's exact mecanismul prin care aceasta cre~tere este convertita apoi in efect antidepresiv. Pacientii agitati §i anxio§i tind sa raspunda mai bine la compu§ii cu efect sedativ.. Estecontraindicata la gravide §i la mamele care alapteaza"ja pacientii cu sensibilitatela iod §i cei ce sufera de disfunctii tiroidiene. tiLina NUME ORIGINAL Lentizol.prin controlul sau corectarea unui ritm cardiac anormal. .uscaciuneagurii. cei cu istorie de insuficienta cardiaca. . vederein ceata.... ce duce latulburariin contractia miocardului. in spe.. Creste nivelul anumitor neurotransmitatori [hormoni din creierl. in tratamentul "atacurilor de panica". ~~ Amiodarona este folosita in primul rand pentrutratamentultahicardiei(bataicardiacerapide).. NUMAI CU RETETA r CD :J ... e probabilca sifl'lptomatologia sa reapara..cu tuse §i scurtarea respiratiei. apetitului §i tulburari de sornn.Dacatratamentuleste intrerupt preadevreme.. Amitriptilina este folosita de obicei in tratamentul depresiei.. QJ . QJ .. care suntinsa reversibilelaintrerupereatratamentului.. Serecomandaefectuareadeteste hepatice §i tiroidiene in tratamentelede lunga durata. Aceastaeste0 afectiune congenitala a cordului.dar §oferii pot fi orbiti de luminile farurilor noaptea. .folosit ocazional §i pentru nevralgii (de exemplu dupazonazoster)§iin tratamentulincontinenteiurinarela copii. tryptizol Date generale Amitriptilina este un antidepresivtriciclic cu un efecttranchilizantbland. .. modificandritmul §i regularizand contractiamusculara. - \ / » 3 . >< .in cazulin carealte medicamente nu sunt eficiente. in special in cazurile care necesita sedare.. Gu~ii umfliiturii a giitulul cauzatii de 0 hlperfunctle tlroldlanii. -..Amiodarona contine iod §i poate produce disfunctii tiroidiene.. injectii :J QJ .in specialin sindromulWolffParkinson-White. TIP DEMEDICAMENT Antidepresiv .. Amiodaronaactioneaza asuprapotentialelor electrice ale sistemului de conducere al inimii. \J a. ...epilepsie.- ~~~ . precum pierderea Ie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful