)fa

fa

·••
'a •• o .ClI

o •

PS1'rl0l0G1E
Colectie coordonata de Nicolae Dumitra!jcu

Dietmar Stiemerling

10
abordari psihoterapeutice ale depresiei
Modele explicative ale psihologiei abisale ~i concepte terapeutice asupra depresiei nevrotice

Traducere din limba germana Roxana Melnicu Camelia Petcu

A

TReI

EDITOR! Silviu Dragomir Vasile Dem. Zamfireseu COPERTA Faber Studio (Silvia Olteanu ~i Dinu Dumbravician) TEHNOREDACTAREA COMPUTERIZATA Cristian Claudiu Coban

Cuprins

Oescrierea CIP a BibJiotecii Nationale a Romaniei STIEMERLING, DIETMAR 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei : Modele explicative ale psihologiei abisale Iii concepte terapeutice asupra depresiei nevrotice / Dietmar Stiemerling ; trad.: Roxana Melnicu; Camelia Peteu. - Bueure~ti : Editura Trei, 2006 Bibliogr. ISBN 973-707-009-7 ISBNI3978-973-707-009-8 1.Melnicu, Roxana (trad.) II. Peteu, Camelia (trad.) 616.89-008.454 616.895.4

Aceastii editie este bazata pe 10 Wege aus der Depression, de Dietmar Stiemerling, Verlag J. Pfeiffer, Miinchen, 1995

© Verlag J. Pfeiffer, Miinchen, 1995 © Editura Trei, 2006
c.P. 27-0490, Bucure~ti Tel./Fax: +4 0213006090 e-mail: office@edituratrei.ro www.edituratrei.ro

ISBN 973-707-009-7 ISBN(13) 978-973-707-009-8

Capitolul1 Scurta trecere in revista a subiectului depresiei (trad. Camelia Petcu)....7 Capitolul 2 Depresia ~itulburarile oralitatii (trad. Camelia Petcu) 36 Capitolul 3 Depresia ~idorinta nesatisfacuHi de simbioza (trad. Camelia Petcu) .42 Capitolul 4 Depresie ~iSupraeu razbunator (trad. Camelia Petcu) .54 Capitolul 5 Depresie ~ideficitul individuatiei (trad. Camelia Petcu) 72 Capitolul 6 Depresia ~ifalsul Sine (Self) (trad. Camelia Petcu) 79 Capitolul 7 Depresia ~isentimentul deficitar al puterii proprii (trad. Roxana Melnicu) 93 Capitolul 8 Depresie ~itulburare narcisica (trad. Roxana Melnicu) 104 Capitolul 9 Depresie ~iagresivitare inhibata (trad. Roxana Melnicu) 149 Capitolul10 Depresie, trauma na~terii ~iexperiente traumatice timpurii (teoria traumei biologice, teoria durerii originare ~iteoria traumei na~terii) (trad. Roxana Melnicu) 162 Capitolulll Depresie ~ipierdere de obiect (trad. Roxana Melnicu) , 171 Capitolul12 Natura depresiei, caracterul depresiv (trad. Camelia Petcu) 182 193 Bibliografie

Capitolul1

Scurta trecere in revista a subiectului depresiei

In ultimele decenii ale secolului nostru bolile depresive au devenit lntr-un fel boli populare. Nu exista 0 alta tulburare psihica atat de raspandita, care sa afecteze toate mediile sociaIe ~i grupele de varsta, ill egala masura barbatii ~i femeile, fiind de asemenea in continua cre~tere, astfelillcat este conceputa ca "boala a epocii". Organizatia Mondiala a Sanatatii considera ca pana la cinci procente din populatia lumii sufera de depresie, din care ar corespunde zece pana la cincisprezece procente din cetaNnii Germaniei, adidi ~ase pana la noua milioane de oameni doar pe teritoriul fostei RFG (Dilling, Weyerer, Castell, 1984). Un cunoscut studiu suedez care a fost efectuat timp de peste treizeci de ani prin sondaje regulate reprezentative, a ajuns la conc1uzia ca ill intervalu1 de timp respectiv frecventa imbomavirilor s-a dublat (citat de Kielholz, 1984). Kielholz este de parere ca depresiile psihogene sunt cele care fIde fapt au crescut illgrijorator" (Kielholz, 1984). In mod surprinzator femeile se imbolnavesc mai frecvent decat barbatii (cu aproximatie: din trei depresivi doi sunt femei) ~i mai ales illainte de treizeci ~i cinci de ani. In schimb perioada dificila pentru barbati se situeaza la grupa de varsta de la cincizeci ~i cinci pana la ~aptezeci de ani.

8

Dietmar Stiemerling

10 abordari psihoterapeutice

ale depresiei

9

Proiecte de cercetare extinse m multe, dintre tarile globului incearcii sa mvinga aceasta boala, care pune inca multe semne de mtrebare ~i ale carei origini nu au fost pana acum clarificate. In mod corespunzator, mijloacele de cercetare ~i disciplinele care abordeaza acest fenomen sunt multiple. Exista abordarile neurofiziologice ~i biochimice, caile de acces biogenetice, socioculturale, epidemiologice; punctele de vedere c:ognitiv, psihologic academic ~ipsihanalitic, contributia teoriei emotiilor m contextul unei teorii psihologice generale a afectivitatii ~i cunoa~terii in cadrul cercetarilor "LifeEvent". Studii sociologice care abordeaza schimbarile esentiaIe din domeniul culturii ~i civilizatiei, destinul tarilor subdezvoltate ~ibrusca lor confruntare cu fluxul informational al nivelului cultural mondial prin televiziune (muzica pop, febra consumului, cultura "fast-food"), considera raspunzatoare pentru frecventa crescanda a tulburarilor depresive prabu~irea valorilor malte, a traditiilor, a familiei, pierderea legaturilor religioase, diminuarea relatiilor interumane satisfacatoare, cre~terea frecventei divorturilor, dezradacinarea unor largi grupari populationale, lipsa de perspectiva a tineretului m fata pericolului crizei ecologice ~i a suprapopularii, cre~terea ~omajului. Nu este m intentia lucrarii de fata sa se refere la toate eforturile de cercetare ale disciplinelor din domeniu sau, prin rezultatele lor, sa prezinte un fel de rezumat al modalitatilor de mcercare de "rezolvare a enigmelor". De~i simptomatologia bolii depresive ii este probabil cunoscuta cititorului, orice carte care se refera la acest subiect este necesar sa enumere mca 0 data principalele simptome.

va ~i 0 teama difuza, care este traita m primul rand ca frica m fata vietii ~i a mdatoririlor. Unii se manifesta apatic, altii sunt disforici, iritabili, morocano~i, prost-dispu~i, ceea ce ingreuneaza raporturile cu ei. 2. Inhibitia gandirii Procesele gandirii depresivilor sunt neproductive ~i monotone, se rezuma de regula la propria boaUi, fantezia ~i bogatia ideativa sunt mult reduse. Depresivul se poate concentra doar cu mare dificultate asupra unui lucru. 3. Scaderea initiativei, inhibitia psihomotorie Forta initiativei depresivului este clar diminuata. Nu are elan, energie, nu are chef sa intreprinda nimic, spectrul intereselor se ingusteaza, totul devine prea mult pentru el, cel mai mic efort este de temut. Scaderea generalii a fortei se exprima ~i m stilul de mi~care: toate mi~carile sunt mgreunate, mcetinite, fara spontaneitate ~i elan. Ca fenomen contrastant, s-a observat la un anumit tip de depresie 0 psihomotricitate agitata. Pacientii respectivi sunt nelini~titi ~i agitati. Nu pot sa stea lini~titi, mainile sunt mtr-o continuua rni~care, mi~ciirile sunt fara tel. Un imbold golit de continut ii impinge pe cei m cauza spre activitati fara sens (citat dupa O. Benkert, 1977). 4. Afectarea vitalitatii Diminuarea f0rtei initiativelor merge mana m mana cu prejudicierea sentimentului vital. Pacientii se simt obositi, fara putere ~i fara energie. I~i simt greutatea propriului corp ca pe o povara pe umeri, se plang de dureri difuze ~i senzatii de apasare ~i i~i percep bratele ~i picioarele ca fiind grele ca de plumb. Este vorba mai ales despre perturbarea relatiei cu propria corporalitate. 5. Simptome vegetative Simptomatologia vegetativa este 0 manifestare frecvent asociata cu boala depresiva. In cazul unei depresii latente este

1. Tulburarea depresiva ca perturb are a dispozitiei bazale
Depresivul are 0 dispozitie trista, nu se mai poate bucura, nu mai poate spera, nu mai pune pret pe viitorul sau. Lumea i~i pierde caracterul de provocare, lucrurile devin fade ~i gri. Unii bolnavi se simt ca ~i cum ar fi morti ~i impietriti ~i se plang de pierderea sentimentelor, de faptul de a fi uitat chiar sa planga. 0 mare parte prezinta pe langa dispozitia depresi-

diminuarea functiei sexuale. Sindromul depresiei agitat-anxioase (dispozitie depresiva. de~i este vorba de 0 situatie tranzitorie ~i uneori este greu de decis daca este "doar" 0 indispozitie la polul trist sau este vorba de . Existenta izolata a unei dispozitii depresive nu este suficienta ill sensul eel or descrise mai sus pentru a diagnostica 0 depresie (de~i adesea notiunile: depresie. apar asociate anumite simptome (dispozitie trista. Urmatoarele simptome vegetative se gasesc mai frecvent la depresivi: tulburari intestinale. Dimineata se simt ca ~i cum nu ar fi dormit deloc ~ifoarte obositi. "batai de inima". inhibitia gandirii. senzatie de ameteala. pierderea apetitului alimentar. zile. inhibitia gandirii) Sindromul depresiei cu afectare a vitalitiiJii (dispozitie trista. tulburari vegetative). amenoree. iar experienta a condus la concluzia ca exista ill cadrul depresiei trei forme diferite. Prin acesta se exprima faptul ca in cadrul acestei boli este vorba de un complex simptomatic. atunci cand se trezesc in mijlocul noptii ~i nu mai pot sa readoarma. scaderea secretiilor lacrimale ~isudorale. oscilatii diume.. simptome vegetative) tulburari ale vitalitatii. Tulburari ale somnului. 0 jumatate de an sau chiar mai mult.10 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 11 chiar unica manifestare care poate fi recunoscuta a unei depresii mascate. nu este de mirare ca aproape fiecare depresiv are ganduri de sinucidere. Plangerile se refera la adormire sau la perioada ulterioara. psihomotricitate diminuata sau agitata. alte tulburari cardiace. inhibitie sau agitatie psihomotorie. sindrom depresiv ~i boala depresiva sunt folosite ca sinonime . dureri de spate. inhibitie psihomotorie. scadere ponderala.0 adevarata boala". transpiratii sau frisoane. dureri de stomac. suicidalitate Una dintre cele mai frecvente manifestari asociate ale bolii depresive poate fi considerata tulburarea sornnului. extrasistole. luni. Benkert. dureri de cap. Oamenii care prezinta un astfel de caracter au tendinta sa alunece destul de frecvent ~i Grupiiri simptomatice In cadrul terminologiei medicale de specialitate imbolnavirile deprepive sunt desemnate sub conceptul de "sindrom depresiv". 1977). Adesea aceasta marcheaza debutul unui episod depresiv ~i se afla printre principalele acuze ale bolnavilor. Aceste stari nu sunt boli depresive ill sensuI res trans al termenului. uscaciunea gurii. Este necesar sa se regaseasca illtotdeauna mai multe sernne caracteristice de boala la unul ~i acela~i pacient. agitatie psihomotorie) Faza acuta a unei tulbudri depresive poate sa dureze zile. care se refed la faptul ca depresivul se simte deosebit de prost ~i de cople~it mai ales dimineata dupa trezire ~i illainte de pranz. constipatie. o saptamana. scaderea temperaturii. bradicardie sau tahicardie. Abia asocierea unui intreg ansamblu de manifestari conduce la diagnosticul de "depresie". de re- . balonare. senzatia de apasare la nivelul capului. doua saptamani) care se caracterizeaza in primul rand prin dispozitie depresiva. mai multe saptamani. manifestare caracteristica a starii depresive.~i in aceasta carte). una. care se diferentiaza prin urmatoarele simptome principale: Sindromul depresiei inhibate (dispozitie trista sau "nici sa fiu trist nu pot". In incheierea capitolului va fi vorba despre a~a-numitele structuri de personalitate depresive. astfelillciit. simte pulsiuni autolitice ~i adesea face macar 0 tentativa de suicid. an- xietate. dureri de aspect neuralgic (citat dupa O. Psihologul sau medicul care practica psihoterapia gase~te desigur adesea clienti care se plang de "depresii" limitate ill timp sub forma unui episod scurt (ore. Deoarece depresia trece drept "cea mai chinuitoare boala care se poate imagina" (Kielholz). Este vorba ill special de "indispozitia matinala". 6. senzatia de presiune abdominala. dispozitie depresiva. "ca ~i cum nu au inchis un ochi". gula.

Depresiile endogene vor fi tratate in primul rand psihofarmacologic (antidepresive) ~i prin privare de somn.12 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 13 in mod repetat spre episoade depresive sau sa evolueze cronic ani ~ized de ani. alfa-metil-dopa. convalescenta dupa boli infectioase. epilepsie. endogen ~i psihogen. intoxicatie alcoolica acuta. utilizarea cronica'incorecta a medicamentelor psihotrope. care este de fapt boala propriu-zisa ~i psihoterapia ulterioara a personalitatii perturbate nevrotic.neuroleptice.in sens medicalcategoriei diagnostice a "sindromului depresiv". inaccesibil chiar ~icelui care este in cauza.de posibilitatile terapeutice in cazul unei boli depresive. tulburari cardiovasculare cronice. farmacoterapie (administrarea de antidepresive) ~i socioterapie.despre a caror frecventa de aparitie in lume s-a spus ca a crescut mult . In cazul depresiilor conditionate somatic evolutia depinde de ameliorarea sau vindecarea bolii organice de fond. Vom aborda in continuare cauzele depresiilor. experientele ~i ipotezele descrise in continuare se aplica ambelor fenomene. in care tulburarea energiei vitale ~i simptomele vegetative sunt elemente esenpale. Toate celelalte probleme ale acestui uria~ domeniu ~i-au gasit de aceea doar 0 scurta. Se disting trei grupe de cauze care sunt luate in considerare in legatura cu aparipa ~i evolupa acestei tulburari suflete~ti ~i se clasifica in depresii cu fond somatic. De obicei depresia apare ca 0 boala somatica. sub fatada tulburarii somatice. In cazul depresiilor nevrotice trebuie sa se faca distinctia intre faza acuta. tumora cerebrala. In acest punct este necesar sa mentionam conceptul cunoscut sub numele de "depresie mascata". ~i anume incercarea de a inde- . boli endocrine. Benkert. tulburari hepatice. datele. 1977). paralizie generala progresiva. Terapia unui sindrom depresiv se face dupa investigarea cauzei. Pentru stadiul acut al unei depresii nevrotice Kielholz recomanda 0 combinatie de psihoterapie. care pot fi diagnosticate de catre interni~ti. Ne vom ocupa acum . Pentru caracteristicile depresiei endogene bipolare (zece procente dintre depresiile endogene) poate fi considerat responsabil un factor genetic (Egeland). stari de hipoglicemie. boaUi Parkinson. preparate cu brom (citat dupa O.acestea se diferentiaza in variante aparte.desigur pe scurt . Deoarece motivele ~i cauzele aparitiei unei depresii conditionate psihogen ~i ale unui episod depresiv condiponat psihogen sunt ace1ea~i. In ceea ce prive~te depresiile conditionate suflete~te . oligOfrenie. "Depresiile endogene se deosebesc de cele cu substrat somatic ~i de depresiile nevrotice printr-o modalitate tipica de evolutie ~i printr-o mai mare incarcatura ereditara" (Benkert. Deosebim a) depresia nevrotica (pe baza structurarii nevrotice a personalitapi) de b) depresia reactiva (0 trauma existentiala severa pana la medie care afecteaza "un psihic sanatos" in rest) ~i de c) dispozitia depresiva cronica. tratamente orale cu rezerpina. fara sa aparpna msa . neurologi sau psihiatri. Lucrarea de fata abordeaza in exclusivitate cauzele ~i conceptele terapeutice ale depresiei nevrotice ~i anume din punctul de vedere al psihologiei abisale. alcoolism cronic. Vom nurni pe cat posibil bolile in cauza: Arterioscleroza cerebrala. Acesta nu descrie altceva dedit observatiile conform carora un sindrom depresiv se poate ascunde in spatele unei simptomatologii somatice sau a unor suferinte suflete~ti. atrofie cerebrala. Factorii organici cauzatori de depresii se regasesc intr-o multitudine de tulburari somatice. 1977). steroizi. a~a incat sa apara ca 0 larva care se dezvolta insesizabil. sa descopere ~i sa trateze in mod adecvat afecpunea bazala propriu-zisa. pe care 0 intalnim adesea la oameni cu structuri pregnant depresive de personalitate. Descoperirea substratului ~i a conditionarilor acestei boli reprezinta punctul central al majoritatii eforturilor de cercetare care studiaza acest fenomen. dezechilibre hormonale. fragmentara menponare in acest capitol introductiv. traumatism cerebral. afectare cerebrala precoce. porfirie. In aceste cazuri depinde de flerul unui medic experimentat ca.

joggingul va fac sa va simtiti un pic mai bine?"). mai neafectat. Datorita acestui fapt pacientul obtine 0 surprinzatoare perspectiva asupra viitorului care ii poate reda speranta. spre 0 schimbare a existentei de pana atunci. de digestie. In diverse circumstante face propuneri pentru anumite activitati ("Plimbarile. Inainte de toate trebuie sa-i asiguram ca sufera de 0 boala adevarata ~i datorita acestui lucru are tot dreptul sa i~i ia rolul de bolnav. A~a-numita psihoterapie a unei imbolnaviri acute (depresia nevrotica) consta in unele masuri de suport orientate mai mult pragmatic. de apetit. sa 11 sune pe terapeut. "Acum este momentul sa va rasfatati. de germenii inca prezenti ai intereselor anterioare ~i de toate lucrurile. Din contra. Psihoterapeutul se intereseaza de alimentatie ~i programul meselor. II scutim de decizii pe care el. pe cat posibil. poate ie~i din rolul de victima de pana atunci ("Mi se intam- o . Boala poate printre altele sa fie inteleasa ca purtatoare a unui semnal.14 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 15 parta situatiile sociale deranjante sau de a rezolva tensiunile intrafamiliale. ne aflam in situatia favorabila de a putea gasi semnificatia celor intamplate. a unei acutizari a starii sale. caci "se afla intotdeauna aici pentru el". in starea in care se afla. de exemplu. n acceptam a~a cum este el ~i-i confirmam caracterul intunecat allumii sale depresive. mersul cu bicicleta. daca va fi tratat in ambulator sau este de preferat 0 intemare in spital. chiar daca ii este foarte greu sa preia rolul de persoana care doar prime~te. Explicatii despre boala sa II informam pe pacient despre durata posibila a tulburarii sale depresive. Discutam cu el despre tratament. In cazul depresiei nevrotice. enumeram care simptome ~i manifestari afective pot sa fie asociate cu acea forma. de programul cotidian. Destul v-ati dedicat altora". Exercitarea functiei de "holding" Este vorba aici de ascultarea empatica a pacientului ~i de a-I intelege in suferinta lui. la 0 anumita ora. In legatura cu depresia acuta punem accentul pe urmatoarele activitati: Abordare prin discutie miliale. pentru a relata pe scurt cum se simte. Ii explicam ca in starea in care se afla nu poate sa mai lucreze sau sa-~i indeplineasca indatoririle fa- incercare grea in viata omului va fi intotdeauna mai ~or trecuta daca respectivul poate gasi in ea un sens. Perspectiva pozitiva asupra bolii Este vorba de faptul ca de la un pacient depresiv nu trebuie sa se a~tepte sau sa se solicite performante. Pacientului ii va fi permis ~i recomandat ca in cazul unei crize. nu Ie poate lua singur. ii solicitam sa nu i~i imp una sa faca treburi. Se va putea stabili ca pacientul sa-i telefoneze zilnic terapeutului. care in primul rand urmare~te ca pacientul sa iasa din prapastia depresiva. un fel de ajutor pentru supravietuire. Ii prezentam intr-un mod convingator faptul ca chiar momentul pierderii sperantei este parte integrala a depresiei. intr-o anumita masura ca un strigat de ajutor. ca uneori chiar prin acest groaznic sentiment ea poate fi recunoscuta ~i diagnosticata. de feluri de mancare preferate. care mai exista ~i traiesc in lumea ingustata ~i intunecata a pacientului. Retragerea temporara din activitati In primele zile sau saptamani de tulburare acuta a pacientului psihoterapeutul trebuie sa preia 0 parte din functia parentala ~i sa-i ofere protectia ~i siguranta. despre rezultatullui ~i despre posibilele efecte secundare ale medicamentelor prescrise. se ofera sa vorbeasca cu apartinatorii (in scopul de a Ie trezi interesul pentru intelegerea bolii pacientului) ~i discuta cu el care ar putea fi contactele cu rude sau prieteni care sa reprezinte un sprijin.

Medicii care lucreaza atM in clinicile psihiatrice. Astfel. In aceasta etapa consideram necesar sa facem cateva observaW despre utilizarea medicamentelor in terapia depresiilor. conflicte in relatii. Totu~i.' este . deoarece efeetele lor sedative atenueaza ~i psihodinamica bazala ~i nu o lasa sa se dezvolte. durere. pierderi de toate felurile.este existenta inca de la na~tere ~i poate fi interpretata ca precursor al triste~i ~i mahnirii.IIIII1 I I 16 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 17 pIa ceva tau") ~icu ajutorul unei psihoterapii sa i~i poata privi viata de pana atunci ~i. In cursul terapiei psihanalitice la pacienp cu depresii nevrotice. Emotia centrala a afectului depresiv. In acest context el stabile~te ca "emotiile sunt programate dupa un ceas biologic" ~i acest program conduce la atingerea maturitapi funcponale la un termen corespunzator predeterminat. ~i anume ca faptul de a trai emotii specifice ~i de a Ie putea intelege tine de zestrea noastra genetica. in functie de gradul de gravitate al bolii sale.dupa Izard . Mahnirea poate sa fie declan~ata la copii ~i adulp de 0 multitudine de stimuli exteriori ~i interiori.ca reactie la durere . separare. care apar pentru prima data la 0 anumita varsta (aproape toate in decursul primului an de viata). sperante naruite. Depinde de sen- . Caroll E. care ocupa primulloc in alegerea remediilor. In acest punet doresc sa vorbesc inca 0 data despre diferenta dintre afectele depresive "normale" ~i tulburarea de dispozitie depresiva ca sentiment bazal durabil. Din contra. pentru a elabora conflietul nevrotic ~i starile de lipsa ancorate in struetura personalitatii sale.ce tocmai enumerate se aplica in mod necesar in faza depresiei acute. mizerie economica. mahnirea. suprasolicitare ~i respingeri ~i multe altele.1n acest scop este necesar sa descriem intai natura afeetului depresiv din perspeetiva "psihologiei normale". Am obtinut rezultate bune cu aceasta din urma procedura ~i consider am ca este 0 gre~eala sa 11 privam pe pacient de efectul binefacator al acestor medicamente moderne in perioada dificila a tulburarii depresive acute. dezavantaje ~i nedreptap. ~omaj. Izard ~i Paul Ekmann au fost cei care au prezentat experimente ~i observatii extinse in legatura cu aceasta tema ~i astfel au putut sa formuleze concluzii impresionante ~i structurate. refuz. trebuie sa fie desigur diferit de la om la om. pacientul va fi referit unei sectii de psihiatrie. sau 2) Pacientul i~i continua terapia. Ma asociez parerii rezultate din cercetarea emotiilor. raceala. agitape. cat ~i in spitalele de boli nervoase administreaza in mare masura antidepresive. dar ~i cele care apar in cadrul schizofreniei sau la pacientii borderline. trebuie . aceasta perioada foarte dificila pentru el. acolo unde este nevoie. De indata ce pacientul a depa~it. Ultimele emotii apar pentru prima data intre lunile trei ~i patru ~i au legatura cu afectele depresive. Izard a stabilit in total zece emotii bazale. aici nu vor fi tratate numai depresii conditionate nevrotic. trairea ~i exprimarea suferintei . proieete sortite e~ecului. atunci cand este intr-o oatecare masura stabilizat. cea mai frecventa expresie a emotiei negative. care suspne teorii intre timp bine demonstrate. boli ~i accidente. i se ofera doua posibilitati: 1) Psihoterapia sa va fi intrerupta. un conglomerat de emopi. ci cu precadere endogene.sa inceapa 0 psihoterapie individuala analitica "lege artis" cu 0 frecventa de trei ~edinte pe saptamana. infierbantare. desigur intr-o alta forma (terapie suportiva. De aceea este oportun ca un pacient cu o depresie nevrotica acuta. un complex.un sentiment disponibil pentru top oamenii. greu de stapanit in ambulatoriu sa fie internat intr-o clinica ~i sa-~i inceapa analiza abia dupa aceea. in mod egal. speram neafeetat. sa 0 revizuiasca. in pozitie a~ezata). De ce ~i de unde simte cineva mahnirea. unui pacient care se afla intt-o terapie analitica ~i se decompenseaza depresiv. de fapt. de exemplu.de regula . mahnirea ~i senzatia de prabu~ire sunt in esenta sentimentele care 11 compun. primind in acela~i timp ~i antidepresive. Largimea spectrului posibilitaplor de mahnire este in mod sigur inepuizabila. indiferent de apartenenta la grupari etnice. Tristetea. medicamentele psihotrope nu sunt de dorit. In ultimul timp. pentru 0 perioada limitata. Aetivitatile terapeuti. Afectul depresiv este.

M-am lovit de modele explicative unilaterale. Jakobson ~i Ph. activeaza conflicte cronice. Este necesar sa deosebim afectul depresiv de a~a numiteIe depresii. care il predispun mai ales la acest tip de imbolnavire. apoi se stinge. Se ajunge la 0 tulburare a echilibrului sufletesc. ~i a~a-nurnitele dispozipi. "Un incident exterior.. "Tulburarile dispozitionale stationare". Atunci cand motivul pentru 0 reacpe de mahnire depa~e~te totu~i 0 anurnita marime critica sau datorita caracteristicilor sale zdruncina echilibrul sufletesc. Intrebarea care apare este daca exista mai multe forme separate de depresie nevrotica.Expresia "nevroticU ca atribut al depresiei indica faptul ca declan~area ~i menpnerea dispozitiei depresive a unui om au drept cauze deformarile structurii personalitapi datorate dezvoltarii infantile deficitare. In acest punet doresc sa intoduc 0 observape personala. 1974). de situapa lui de viata ~ibineinteles de vicisitudinile ~i intemperiile destinului sau.~i nu alege 0 alta modalitate de elaborare . Acum este necesar sa ne ocupam de ceea ce trebuie sa intelegem prin depresie nevrotica. In activitatea mea profesionala am constatat ca pacienti cu tabloul clinic al depresiei nevrotice. va fi traita ca 0 lovitura interioara extrem de neplacuta sau amenintatoare ~i care va solicita capacitatea de autoreglare. Legat de aceste imagini diferite ale aceluia~i fenomen au rezultat modalitap terapeutice de asemenea diferite. adica durabila. Afectul depresiv este una dintre numeroasele posibilitati de reactie fata de un astfel de prejudiciu sufletesc acut. sista sau activeaza din nou 0 mahnire din copilaria precoce.. sa facem diferenta dintre impulsurile afective. divergente pentru pacientii depresivi. care dureaza peste un anumit interval de timp" (Jakobson. stari de frustrare sau anumite frici. lezeaza sentimentul valorii de sine sau pune in discutie 0 identitate mentinuta cu greu pana atunci. sub aspectul situatiilor declan~atoare. spune Lersch (1938). protectie ~i mecanisme Ie de aparare ale psihicului uman. per. psihodinarnicii. Afectul depresiv ca reactie sufleteasca la 0 dimi-. vointa. ~i R. iar depresia nevrotica este un raspuns ~i o elaborare mai grava prelungit. De ce 0 persoana devine depresiva ca reactie la 0 pierdere a echilibrului sufletesc . inclusiv functionarea corporala. prin care vreau sa exprim cate ceva despre motivapile redactarii acestei lucrari. reacpile emoponale la un stimul extern sau intern. gandire). afectul depresiv se transforma intr-o emotie dedurata. "pot sa apara ca ecou ~i reflectare a emotiilor actuale .. ~i pot dura mai mult decM prilejul actual ~i emotiile evocate de acesta". care apoi se poate impune ca parte componenta esentiala a unei imbolnaviri depresive cu durata de zile ~i saptamani. "stari afective generalizate ale Eului.. emotii. nuare a starii de bine. Lersch. adica de istoria invatarii sale sociale.18 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 19 sibilitatea fiecaruia pentru senzatia de mahnire. dureaza la modul ideal doar minute sau ore. mobilizeaza predispozitii afective pana atunci respinse. dar nu intotdeauna. motivationale ~i somatice. Blanck. Prin aceasta se exprima faptul ca aceste forme de boala cuprind toate teritoriile ~i structurile psihismului (pulsiuni. care reprezinta tema acestei lucrari. Este necesar ca. Conceptul de "depresie" cuprinde 0 inca ~i mai complexa configuratie sufleteasca ~i implica manifestari emotionale. fiecare cu un alt substrat explicativ sau fiecare forma de depresie decurge din acela~i grup de factori cauzali (prezentand insa combinapi particulare) sau daca o . odata cu E. . cognitive. au putut sa fie tratati prin abordari terapeutice diferite suspnand fiecare un alt concept etiologic. Ma ocup de pacienti depresivi ~i am cautat in literatura psihanalitica de specialitate un punct de vedere unitar pentru intelegerea lor. sau refuleaza emopi traumatice. cade pe terenul fertil al unei predispozitii interne deja existente pentru acest nefericit afect" (G. de sistemul sau de valori. formei evolutive. contradictorii ~i diferite unele de alteIe. a aceleia~i tulburari. pana atunci refulata. care adesea. a~a-numita situatie de seductie ~i/ sau de e~ec intare~te trebuintele pulsionale nesatisfacute din cauza ca au fost refulate. 1971)..este un fapt care depinde de faetori constitutionali ~i de structura sa nevrotica particulara.

care se pot descrie dupa cum urmeaza: 1. emopi). tendintele nevrotiee ~i inhibitiile. indrazne~te sa abordeze noi domenii ale vietii ~i sa faca noi experiente etc. Prezentarea nevrozei ~i adancirea posibilitaplor de autocunoa~tere emotionala: Pacientului i se aduc in plan con~tient perturbarile sale comportamentale. Cu ajutorul a~a-numitei regresii (din timpul fiecarei ~edinte). sa nu se sinucida. se~te (de regula. la situatia traumatiea ~i starea de perturb are familiala din copilarie. imagini. copil fiind. Utilizarea unui concept terapeutie modificat . iubirea. limitarea contactului cu terapeutulla ~edinta de analiza ~i lipsa oriearor intimitati cu acesta (a~a-numita regula a abstinentei) ~i alte reguli tehniee. afla lucruri noi. plata de catre pacient insu~i a ~edintelor la care lip. casa de sanatate suporta costurile terapiei). Constructia unei noi structuri functionale: Pacientul dobande~te noi modele existentiale ~i capacitati emoponale (de exemplu. afectarea testarii realitatii.20 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutiee ale depresiei 21 numitorul comun ~iindubitabil al acestor tulburari. fara contact vizual cu analistul). 2. de exemplu. asupra carora nu vreau sa insist aici. la 0 autocunoa~tere profunda ~i ancorata emotional. la situatia in care nici unul dintre cei patruzeci ~i cinci de pacienti depresivi. Pe langa aceasta. incercariIe patologice de depa~ire a suferintelor sale neyrotiee. exerseaza anumite deprinderi sociale. sarcina pacientilor de a spune tot ceea ce Ie trece prin "cap ~i suflet" (amintiri. con~tiin- ta sa foarte severa. Demontarea nevrozei: Aspectele personalitapi enumerate mai sus. fara un control selectiv (a~a-numita regula de baza). sentimentele de vinovatie sau agresiunea ~i in acest context poate elabora aceIe probleme pe care nu le-a rezolvat el insu~i. cu participarea proceselor afective intense. care se desfa~oara in intregime in . pur ~isimplu nu a fost descoperit inca? Am pornit in abordarea acestei tematici cu dorinta unei ~i mai mari transparente in legMura cu aceste intrebari ~i cu speranta gasirii pentru fiecare pacient depresiv-nevrotic a terapiei optime. Idealul Eului supradimensionat. ganduri. 3.. fantezii. Activitatile anali~tilor. de la care a inceput atunci structurarea nevrotica a personalitatii sale. respectarea lucrurilor stabilite cu privire la situatia terapeutica. Tratamentul psihanalitie cuprinde trei procese intretesute unul cu celalalt. celebra canapea (terapia are loc in pozitia culcata. frieile. asociatia libera. respectarea regulata ~i punctuala a orelor. etc. pe care i-am tratat in douazeci ~i cinci de ani de activitate ca analist. Cuno~tintele ~i experienta personala in psihologia depresiilor au rezultat din analizele cu patruzeci ~i cinci de pacienti depresivi cu durate de trei pana la cinci ani. Aceasta conduce. Din acesta fac parte: 0 frecventa saptamanala de 2-3 ~edinte (de cate 50 de minute) de-a lungul catorva ani (160:'300 de ore in total). ceea ce se intampla cu regularitate este ca pacientul i~i transfera de la parinpi de odinioara inspre analist nevoile.. senzapi corporale. psihanaliza 11 readuce pe depresiv in copilaria mica. integrate.a~a cum se va descrie in aceasta carte .mi-a ridieat eficienta in munca ~i m-a condus. imaginea sa eronata despre lume. sentimentul propriei valori). de obicei. incepe sa dezvoltG interese pana atunci abia schitate. povestirea ~i elaborarea viselor. problemele relationale ~i difieultatile sale sociale precum ~i multe altele. complexele ~i trasaturile nevrotiee trebuie sa fie acum demontate. In incheierea primului capitol doresc sa prezint pe scurt psihanaliza ca forma de terapie pentru pacientii nevrotici depresivi ~i sa vorbesc despre modul de a proceda care-mi este propriu. i~i schiteaza un plan de viata pentru sine. individual. ingustarea perceptiei ~i a posibilitatilor de actiune. din cauza imaturitatii sale ~i a lipsei suportului puterii ~i capacitatilor adulplor. modifieate sau atenuate efectele lor patologiee. care la inceputul tratamentului prezentau un inalt potential autolitie. Psihanaliza "lege artis" necesita realizarea unui anumit cadru care face posibila desfa~urarea procesului analitic.

Interpretarea este transpunerea exprimarilor incon9tientului in limbajul con9tientului. dar permite . clarifica 9i informeaza. ci in general de situatii 9i contexte suflete9ti. S-a temut de cre9terea propriei dorinte de a poseda 9i de impulsul de a-I lua frumoasa rochie prietenei ei. Cu ajutorul unei vignette clinice doresc acum sa demonstrez una dintre multiplele fatete ale acestui concept 9i in acela9i timp sa ofer o mica imagine propriului meu demers terapeutic. Am interpretat teama ca frica de ispita. sa aprofundeze descrierea conform cu noile idei. grija. trebuie sa prezentam macar ciHeva dintre ele. ghice9te tacerile. Eu mi-am centrat desigur interpretarea in intregime pe tema fricii 9i nu pe faptul de a lua. In loc de aceasta doresc sa-mi indrept atentia catre ceea ce este considerat elementul central allucrului analitic. nu poate fi afirmata cu certitudine. prezinta incredere 9i raspunde lipsei de echilibru a pacientului cu propria lui fermitate. oglinde9te experientele din viata pacientului 9i exprima prin aceasta faptul ca a luat cuno9tinta de ele. mirare. unul mai ingust 9i unul mai largo In sens restrans interpretarea lnseamna clarificarea legaturilor ascunse dintre continuturile con9tiente (evidente. In vis pacienta trebuia sa probeze rochia. in care este yorba despre rochia cea noua 9i frumoasa a prietenei ei. explica. In acela9i moment.mai multe posibile explicapi. a fost invadata de impulsul de a fugi cu el. interpreteaza. se mira ca anumite domenii tematice nu apar in ideile pacientului (de ex. emotie.a caror in9iruire s-ar mai putea intinde fara dificultate pe cateva pagini. indica lacunele din inventarul existential. leaga sentimente ~i probleme actuale de anumite situapi traumatice din copilarie. traite) 9i ceea ce este incon~tient. fara sa existe insa echivalente absolut rigide intre aces tea. totu9i. Conceptul de interpretare cuprinde cel putin doua intelesuri. lucreaza cu transferul pacientului 9i cu propriul contratransfer. se straduie9te sa inteleaga materialul oferit 9i sa comunice aceasta intelegere. sa-~i lase fantezia sa zburde. clarifica. sunt adaptate situatiilor atat de numeroase ~i variate ale pacientilor.ca urmare a existentei mai multor posibilitap de interpretare a semnelor 9i simbolurilor . A9 vrea sa intrerup aici enumerarea actiunilor terapeutice . Voi relata un mic fragment dintr-o ~edinta a unui pacient care suferea de 0 depresie nevrotica ~i care era perturbat mai ales in sfera orala (vezi capitolvl 2: Oepresia este apararea lmpotriva lacomiei salbatice). lasa cat mai mult pacientul sa se autodescopere dupa ce i-a prezentat premizele. 11 face atent la anumite fenomene ~i ii faciliteaza 0 anume semnificatie. stabile9te conexiuni intre continuturi psihice pana atunci nelegate. Repeta cuno~tintele ca9tigate ~i elaboreaza din nou situatiile discutate. 9i anume ceea ce se nume9te "interpretare". Oar de indata ce a simpt preposul obiect pe corp. Comunicarea facuta are un anume grad de probabilitate. Analistul este atent la respectarea regulii de baza ~i a aliantei terapeutice. arata clar contradicpile. cu rezistentele pacientului 9i cu ceea ce nu s-a l'ntamplat. In sens mai larg conceptul de "interpretare" este sinonim cu "presupunere". Pentru a oferi totu~i cititorului 0 impresie despre diversitatea interventiilor terapeutice. Oiscutarea lor ar putea sa umple 0 carte intreaga. pentru a clarifica. incat nu pot sa Ie enumar in acest loc.22 Oietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 23 domeniul cuvintelor vorbite. traducerea unei limbi staine in limb a materna. invita pacientul sa zaboveasca intr-un anumit loc. In gedinta urmatoare pacienta a . incurajeaza pacientul in trairile 9i dorintele sale autentice sau catre a face experiente noi. analizeaza 9i interpreteaza vise. saluta cu bucurie germenii posibilitatilor prospective ale pacientului. Oesigur presupunerile nu se leaga numai de continuturile incon9tiente (de exemplu: Sufera de un sentiment incon9tient de vinovatie). uneori invita pacientul sa se imgineze intr-o situatie temuta etc. ale caror existenta reala este verosimila. uneori confrunta sau provoaca. nu da sfaturi sau 0 face foarte rar.emplu. lipsite totu9i de comentarii explicative. cele sexuale). ci doar corelatii cu 0 probabilitate mai mult sau mai putin inalta. exprima compi'itimire. a fost cuprinsa de teama 9i a ramas intepenita pe loc. bucurie sau suparare. manifesta rabdare. Interpretarea se bazeaza pe anumite elemente. acolo unde este necesar. da exemple. ofera pacientului 0 atmosfera binevoitoare. Pacienta a adus in ~edinta un vis.

Urmatoarea propozitie suna a~a: "Sunt eu intr-adevar atat de invidioasa?" Ezit. parca sunt toti din neamullui "Ia"! Padenta a pus in zece propozitii 0 abundenta de material interpretabil. Va temeti ca acum fata dumneavoastra adevarata va deveni vizibila ~ieu a~ putea sa intorc spatele. ce este bun pentru mine?". in particular: interpretare de transfer). dezamagit de 0 persoana atat de imorala" (interpretare la nivelul relatiei de obiect. Eu nu spusesem nimic despre invidie. Se define~te dupa parerea pe care 0 au ceilalti despre ea. Eu sunt totu~i un om atat de damie. Am putut sa interpretez: "Pana acum a trebuit sa refulati sentimentul dvs. Pacienta aduce 0 noua categorie psihica. care trebuiau sa ajute semnificativ mai putin in gospodarie ~icare aveau mai mult timp pentru joaca. Se teme sa nu fie demascata ca fiind un om rau. care sa piarda stima. Am interpretat: "Ati fost foarte nelini~tita. $i mai departe: "Asta ma face sa ma simt penibil.24 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 25 inceput ora cu aceasta secventa: "Ma intorc inca 0 data la ~edinta trecuta: ati spus ceva despre "a lua". Ma gandesc totu~imereu ca noi toti trebuie sa fim mult mai mode~ti. Inaintea interpretarii mele a~ fi putut desigur sa intervin ~isa 0 invit pe padenta sa descrie mai exact calitatea nelini~tii sale. pentru ca ea avea 0 rochie noua atat de frumoasa (interpretarile pulsionale). a~a dupa cum a aratat cu mare claritate psihodinamica nevrozei ei. dar ~ifoarte important cu observatia mea despre "frica de a lua". (interpretare tintind directia domeniului afectiv). Mai buna ar fi interpretarea: "Sigur ca ati simtit ~i invidie . 0 intreaga lume s-a deschis: Cine a furat jucariile cui? Cine avea jucariile cele mai frumoase ~imai multe? Cum a fost pedepsit furtul? Etc. ceva a chinuit-o. Nu se intreaba: "ce a~ vrea eu. de invidie. d: "cum pot eu sa fac impresie buna. M-am gandit imediat la fratele privilegiat.care dintre noi nu ar fi invidios intr-o asemenea situatie . Nu se uita mai intai la ea insa~i ~inu se intreaba despre dorintele ~isentimentele ei. a enervat-o. Presupunerea mea despre tema visului sau avea ceva amenintator pentru ea. v-ati interzis acest sentiment pentru ca a-I simti este reprobabil din punct de vedere moral ~ipentru ca va supara sa fiti a~a. dar padenta a legat in mod evident "furtul" de sentimentul de invidie. ce ganduri ~iimagini ies la iveala? Eu insumi trebuie sa ma gandesc la cei trei frati ai padentei (doua surori mai mid ~i fratele mezin rasfatat ~ipreferat de mama). Aid intra in discutie identitatea sa ca persoana dezinteresata ~igeneroasa. sunt uimit. Probabil. A~fi putut sa interpretez: "V-ati simti foarte penibil sa treceti drept un om invidios. Interventia mea a inceput cu propozitia ei: "Lucrul asta nu mi-a dat pace!" Padenta a descris aid starea afectiva prelungita de evident considerabila nelini~te. Eul ei Ideal. chiar problemele ei cele mai importante. Interpretarile pulsionale. sunt riscante ~iinefidente terapeutic pentru ca de regula 11 sperie ~iil jignesc pe posesorul pulsiunii respective ~ipot sa-i dea prilejul sa-i conteste vehement existenta. de asemenea. Lucrul asta nu mi-a dat pace. . Ce ati putea sa ganditi despre mine?" Padenta are un putemic reperexterior. in vis sunteti invidioasa pe sora dumneavoastra. ca sa supravietuim pe pamantul nostru. iubirea ~iaprecierea celorlqlti. Dar barbatii nu se pot impaca deloc cu asta.dar in acela~itimp.Invidia nu se potrive~te cu imaginea pe care dumneavoastra 0 aveti despre propria persoana" (interpretare la nivel nardsic). sa-i fac binevoitori?". sa-i cuceresc pe ceilalti. Sunt eu intr-adevar atat de invidioasa? Ma simt foarte penibil. Ce ati putea sa ganditi despre mine? Mama mea in orice caz s-ar ingrozi ~im-ar atinti cu privirea. cum este cea de mai sus. Evident am atins un punct foarte dificil. aa. pe surorile mai mid. $tie alte situatii anterioare asemaniHoare?Daca da. Temerile ei se indreapta fire~tein acest loc exclusiv catre terapeut. "frica de a lua". Sigur fusese invidioasa pe el ~i.

in cazul padentei mele. Aid este yorba de 0 ideologie. vulpea a pretins ca sunt acri. Aceasta ar fi pus sub semnul intrebarii ~i ar fi zguduit idealul ei sublim de educatie . Acum propria dumneavoastra con~tiinta este la fel de puternica ~i necrutatoare. Daca majoritatea oamenilor care traiesc in tarile bogate ar avea aceasta convingere ~i ar ~i trai conform ei. nu poate fi ferma in a revendica ceva pentru sine. Ea a facut dintr-o nevoie." (Interpretare la nivel cognitiv: atitudinile axiologice ~i conceptiile despre lume apartin domeniului cognitiv.acela de a fi 0 mama buna. 0 virtute ~i ~i-a glorificat slabiciunea pentru ca macar indirect sa obtina putina satisfacpe.pastrand anumite limite. care avea mult mai mult dedit dumneavoastra. ar fi mult mai bine pe pamantul asta. aid ma adresez ideologiei despre modestie a padentei. Urmatorul enunt suna astfel: "Eu sunt totu~i un om atat de darnic!" Pacienta este inhibata in atitudinea de apropiere.) . insemnand retragerea iubirii. daca se lasa dirijati ~i afectati doar de privirile mamei." (interpretare de Supraeu).dupa cum vedem din biografie . Poate ca invidia copiilor ar fi adus la lumina nedreptatea mamei ~iar fi pus in evidenta faptul ca ea I-a preferat pe fiul ei fetelor. Reflectez aici de ce tocmai "sentimentul de invidie" a putut sa reprezinte 0 manifestare atat de profund interzisa in familia pacientei. un mecanism de reglare sufletese.Invidia era evident foarte prohibita ~i dezvaluirea ei ar fi provocat mamei groaza.un fel de strategie de supravietuire. trebuie desigur sa fim precauti in a ne bucura de aceasta afirmape. poate mai tarziu sa renunte. dumneavoastra nu ati avut aproape deloc in copilarie ~i adolescenta libertatea de a va apara ~i pastra in ordine eeea ee posedati. Trebuie sa gandesc la copilaria dumneavoastra: in loc sa luati ceva de la fratele preferat ~i rasfatat. Pacienta da ca sa evite conflicte ~ipentru ca nu poate spune "nu".26 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 27 . ~i anume. Generozitatea este . mie imi suna 0 alarma interioara.1 ill Urmatoarea fraza: "Mama in orice caz ar fi ingrozita ~i m-ar pntui cu privirea".~i sa se scalde in abundenta . Imi amintip de povestea cu vulpea ~i strugurii: pentru ca ace~tia erau prea sus ~i nu-i putea ajunge. Cred ca in felul acesta v-ati scutit multe suparari ~i probleme ~i ati pastrat iubirea mamei. ~i nu expresia unei atitudini autentice. Padenta a fkut 0 virtute din incapadtatea ei de a-~i lua ceea ce merita ~i de a se ingriji de ea insa~i.) Fraza urmatoare suna a~a: "Ma gandesc mereu ca trebuie sa fim tare mode~ti ca sa supravietuim pe acest pamant. $i mai aflam inca ceva. I~i pedepsea copiii din privire. Interpretarea mea ar putea sa sune dupa cum urmeaza: "Sunteti de fapt generoasa. Aici a~ putea sa interpretez: "Ap preluat atitudinea mamei de eondamnare morala a acestui sentiment. Generozitatea dumneavoastra atat de d'evreme invatata a fost 0 solutie pentru a tine la distanta conflicte de durata. chiar daca nu aveti nimic de daruit ~i suferiti lipsuri. In copilarie a fost dresata sa fie darnicai aceasta este 0 trasatura de caracter nevrotica. Oar. Acum aflam ceva despre substratul biografic al sentimentului de invidie ~i de ce pacienta trebuie sa-l refuleze. Interpretarea mea ar putea sa sune a~a: "Ceea ce pledati dumneavoastra aid este absolut eorect: noi top trebuie sa fim mai mode~ti. Modestia durnneavoastra s-a nascut din nevoile anilor timpurii. Pacienta nu era "coapta" pentru aceste posibile interpretari genetice." Cineva ar putea sa strige bucuros: ce dreptate are padental Atitudinea ei este corecta ~i rezonabila. cum era atitudinea mamei in copilarie. Cata teama de pedeapsa sau groaza de pierderea iubirii trebuie sa aiM copiii. pe care Ie-am formulat ~i pentru care am aflat confirmarea multe ~edinte mai tarziu. Numai cel care a avut dindva voie sa fie egoist ." (A~a-numita interpretare defensivi=\:pacientului i se aduce in fata ochilor mecanismul nevrotic eu ajutorul earuia i~i mentine echilibrul sufletesc. Oar dind dumneavoastra exprimati aceasta directiva. dumneavoastra daruiati din pupnul pe care 11 aveati. acest lucru era evident suficient. din convingeri interioare. cum pedepsea mama! Atintea cu privirea.

astfel ca nu am mai avut ocazia sa discutam despre gandurile ~i sentimentele legate de acea situatie. de ce m-a~ fi gandit. Alti pacienti ar prefera sa nu plateasca onorariul pentru ~edinta anulata. nici 0 furie retinuta.28 Oietmar Stiemerling Ultima fraza din discursul pacientei de la inceputul ~edin- 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 29 tei: "Oar barbaJii nu se pot impaca deloc cu asta. Ii dati cu bucurie.pentru nimic. fie ~i numai 0 secunda. A~ putea sa ma adresez acestei stari de spirit a pacientei. banii nu inseamna in aparenta nimic pentru dumneavoastra.. la dumneavoastra era gol. Atunci mi-am dat seama ca nu numai fratele. a~ vrea sa-i mai am!". Simtiti ca este ceva in neregula? Sunteti depresiva. Nu va permiteti sa recunoa~teti ca pierderea banilor ar avea 0 oarecare semnificatie pentru dumneavoastra. conform intelegerii. Cu a ~edinta inaintea aceleia in care a adus visul cu "frumoasa rochie noua" a prietenei. Ace~tia scra~nesc din dinti. Poate ca cititorul va fi acum surprins ca un material atat de relevant a fost distilat din primele zece fraze ale unei ~edinte de terapie ~i ca a putut fi folosit pentru douasprezece catego- . I-am spus pacientei: "Este adevarat ca ~edinta pierduta trebuie sa fie achitata din banii personali. poate insemna: ei nu pot fi mode~ti ~i de aceea lumea noastra trebuie sa dispara. de exemplu. interpretarea psihodinamicii nevrozei ei). 0 lacuna (Interpretarea lacunei). gasind chiar ea exempIe de barbati dezinteresati sau fiind confruntata cu exemple contrare din experienta terapeutului dupa motto-ul: "Aici perceptia dumneavoastra este pur ~i simplu perturbata. Dati prea mult din substanta dumneavoastra ~i pastrati prea putin pentru propriul folos. Este 0 obraznicie sa judeci toti barbatii dupa acela~i calapod ~i sa Ie atribui tuturor tendinta spre rapacitate. Un alt inteles al afirmatiei exprima o anumita atutudine de resemnare: ". In continuare a~ putea sa incerc sa clarific printr-o interpretare genetica aparitia acestei tulburari de perceptie: "Fratele dumneavoastra egoist era din «neamul Ia». sau mai bine zis. Sufletul dumneavoastra va spune cu claritate ca este ceva care nu sta in picioare. ci ~i terapeutul erau din "neamul Ia". va va cuprinde 0 data 0 asemenea lacomie. se enerveaza. A~ putea sa interpretez agresiunea ei ~i sa spun: . Sunt surprins: pacienta mea timida. $i eu fac parte in mod sigur dintre ei (Interpretare de transfer). Oesigur case poate arata incorectitudinea generalizarii ("toti barbatii sunt din neamullui "Ia") ~i pacienta poate fi invitata la testarea realitatii. loviti barbatii unde-i doare mai tare. Bani frumo~i . izbucne~te intr-o judecata devalorizatoare de mare calibru. injura. A facut acest lucru la plecare. parca sunt toti din neamullui "Ia"! Aceasta formulare este cu adevarat importanta in mai multe privinte.. Oar la dumneavoastra nu a fost nimic de acest fel in con~tient. Nici un regret. Trebuie sa fiti tare furioasa pe ei!" (Interpretare pulsionala). A fost surprinsa ~i nu a inteles nimic. ea a platit pentru prima data din propriul buzunar 0 ora de te- rapie pierduta din cauza unui act ratat. dupa cum nu v-a stat in puteri sa va schimbati mama. iar pesimismul care rezulta din ea este nejustificat!" (Interpretare la nivelul functiilor Eului). pacifista. Aici se observa 0 anumita pierdere a sperantei.Barbatii nu se pot impaca deloc cu asta". i~i imagineaza ce-ar fi putut cumpara cu banii sau fac aluzii sau spun: "Ei. Unde ar fi trebuit sa fie ganduri ~i sentimente. Imi inchipui ca asemenea ganduri va sunt foarte neconfortabile" (Interpretarea apararii. Ma mir ca aceasta situatie nu v-a produs nici 0 suparare. Cred ca este ceva care are de-a face cu felul dumneavoastra de a da. dumneavoastra nu ati avut nici a ~ansa sa schimbati acest lucru. iata. bine. A fost fara speranta. Ii certati pe barbati! Po ate va e teama ca ~i pe dvs. nici 0 urma de emotie care sa poata fi abordate. Oar asta inca nu ajunge. a~a cum este caracteristic pentru depresivi. mama il va iubi mereu mai mult decat pe dumneavoastra". Oar pe de alta parte va plangeti de oamenii avari. A gasit total in ordine sa plateasca ~edinta pierduta. acestei dispozitii durabile stationare ~i sa fac 0 interpretare afectiva. Am pus in discutie cu pacienta posibile ganduri ~i trairi emotionale care s-ar putea corela cu acea situatie.0. Am avut brusc 0 idee despre "barbatii rapace". care se leaga de 0 intamplare concreta din timpul saptamanii.. la tot ce era mai evident in lume.

interpretarea apararii. ca pe langa aceasta tehnica universala. ~i anume ca pacientul transfera asupra analistului sentimente. Fiecare pacient se comporta absolut consecvent conform cu structura sa psihica intema. actiunile de sabotare sau manevreIe de ocolire ale pacientilor. estelegata de ru~ine. punerea mtre paranteze a unui intreg domeniu al existentei (de exemplu. Alaturi de interpretarile genetice. mtarziere la ~edinte. care perturb a travaliul analitic. mcercariIe de fuga sau de mascare. exista ~i pot fi utilizate cu succes ~i multe alte modalitati de interventie. Dupa Freud. Sa mcepem cu tema rezistentei: Conceptul de "rezistenta" descrie un anumit comportament. Mica intamplare din ~edinta analitica I-au condus pe pacient . deoarece scoaterea la lumina a dorintelor pulsionale anterior refulate. pare sa prejudicieze scopul spre care tinde terapia. m-am concentrat m primul rand asupra interpretarilor de transfer deoarece acestea o provoaca pe pacienta la confruntare cu terapeutul ~i pentru di poseda cea mai mare forta de implicare afectiva ~i de schimbare. care 0 face demna de incredere (cu exceptia comportamentului extrem). Dupa prezentarea interpretarii vreau sa vorbesc pe scurt despre felulm care abordez rezistentele ~i despre gestionarea transferului. dezvaluie chiar punctele lor sensibile. teama de pedeapsa sau sentimente de vinovatie. interpretare la nivel cognitiv. trecere la act m loc de verbalizare. genetica. ascunderea unor circumstante de viata importante. De mult m-am dezobi~nuit sa consider aceste a~a-numite rezistente ca fiind perturbari nedorite ale procesului analitic. uitarea viselor. privit superficial.pe un drum ocolit legat de supararea pe terapeut . La 0 analiza mai exacta. In acest punct vreau sa evidentiez ca interpretarea reprezinHi pentru procesul analitic un instrument foarte potent ~i bogat in variante. care nu-l asculta niciodata cu atentie. interpretare de transfer. interpretare la nivelul functionarii Eului. Conceptul de "transfer" descrie experienta observabila zi de zi. de exemplu: tacere m loc de asociere. de Supraeu. dupa 0 scurta analiza.sa poata din nou sa elaboreze 0 situatie traumatica repetitiva din copilarie. dorinte. sau chiar de sine insu~i ~i prin acestea face din analist 0 persoana de conflict. Faptul ca nu are cum sa falsifice este tocmai puterea absotuta a psihanalizei. Exista trei variante de transfer: a) Pacientul ilmlocuie~te pe ana list cu mama/tatal sau. interpretare la nivelul relatiei de obiect. Nu trebuie sa ne suparam m legatura cu nesupunerea fata de ceea ce este recomandabil sau sa mcercam sa facem pacientul sa se supuna m permanenta la un anumit ritual de lucru. interpretare pulsionala. desigur. interpretare la nivel narcisic. De exemplu. Fiecare din manifestarile vietti sale este pentru psihologul avizat un mesaj plin de semnificape. rasfrangand asupra lui ir]. atractie sexuala sau frici. mcetine~te procesul terapeutic sau il face imposibil. despre atitudinea mea vis-a-vis de abstinenta ~i despre imbogatirea activitatii analitice prin activitati terapeutice. agresivitate. care nu apartin cadrului c1asic. sexualitatea) ~i multe altele. Desigur ca nu am folosit cu pacienta tot acest larg spectru de posibilitati de interpretare pe care Ie-am mfati~at cititorului. psihodinamica. Atunci cand li se acorda 0 atentie deosebita ajungem negre~it m zona anxieHitii ~inarcisismului lezat al pacientllor. care au fost initial legate de persoanele cu care a fost in relatii primare sau de alti oameni din preajma lui. interpretarea lacunei). Un adevarat stalp de suspnere al procesului psihanalitic este reprezentat de transfer. chiar atunci rand. furia sa in legatura cu 0 neatentie a terapeutului il face sa vorbeasdi de mama sa. al pacientilor. Aceasta siguranta u~ureaza cu mult munca anali~tilor. supariltor. In alte locuri s-a spus deja.30 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 31 rii de interpretari (interpretare la nivel afectiv. b) Pacientul percepe analistul ca 0 fiinta m care nu se poate avea mcredere. analizandul intampina descoperirea incon~tientului cu 0 anumita rezistenta.treaga sa imagi- . ci foarte adesea era distrasa sau ocupata cu alte lucruri. Prin rezistenta in sens larg poate fi descrisa orice modalitate de comportament a pacientului.

profesor. psihoterapia trebuie sa se desfa~oare in abstinenta. ii face repro~uri. prin presa. frate. In afara de aceasta terapeutul trebuie sa ramana pentru pacient 0 hartie nescrisa. ci este rezultatul unei copiL3. Am pnut mana pe umarul pacientilor mei timp de cinci pana la zece minute in urmatoarele situatii: a) pacientul a suferit un atac de panica. protestand cu ciuda. i~i impaca treptat trauma ~i i~i demonteaza emotiile neindeplinite. pacientul ~i analistul nu trebuie sa schimbe intimitati sau sa nu se intalneasca in afara ~edintelor.32 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 33 ne speciala a lumii ~i oamenilor. Ani de zile analistul trebuie sa se dovedeasca a fi 0 persoana de incredere. dorind. A recurge la abstinenta ~i a-i lasa sa se chinuie. c) Pacientul il percepe pe analist ca pe 0 instanta severa. In aceste cazuri preiau felul in care ma definesc pacientii. dar numai dupa ce analistul anunta gestul pe care urmeaza sa-l faca ~i obtine permisiunea expresa din partea pacientului.rii in totalitate catastrofale. ~ef actual). este amenintat de pierderea tuturor legaturilor umane ~i de deriva ill "raceala de gheata a intregii lumi". asaltandu-ma. Atunci cand este posibil. Apelulla judecarea ~i pedepsirea respectivilor este pe buna dreptate tot mai intens. atata timp cat este necesar pana la lini~tire. clarifiea sentimente nevazute pana atunci ~i in plus permite 0 descarcare catarctiea. injurandu-ma. Traim intr-o perioada in care. lucrez cu forma de transfer cel mai recent aparuta. facandu-mi repro~uri. il invit sa vizualizeze situatiile respective. care nu are nici un fel de interes pentru el. pacientul i~i descarca afectele adunate din copilaria timpurie. consider ca este inuman. critica. In aceste situapi amenintatoare existenpal nu se poate ajunge la cei afectati doar prin cuvinte. moralizatoare sau ca un om care ii ofera lui prea pupna iubire. Din istoria aparitiei neincrederii sale vedem ca ea nu este un efect al unei relatii din trecut cu 0 persoana anume. care prefera alp pacienp. prin ceea ce se abate de la ritualul psihanalizei clasiee: a) Cand pacientul i~i reaminte~te un eveniment traumatic sau descrie 0 situatie investita fobie. b) pacientul a ajuns intr-o situatie de disperare. restrietiva. tata. care se plictise~te in timpul ~edintei cu el. Acest lucru conduce adesea la 0 intarire frapanta a emopilor traite fata de persoana conflictuala. sa-mi arunce in fata furia ~i dezamagirea lor ~i sa ma ia drept incorect ~i rece. este furios sau foarte trist sau ii este foarte dor. a unei situatii de examen sau de concurs de care se teme sau cand . plangand. Asta nu exclude faptul ca in unele situapi este permis contactul corporal intre pacient ~i terapeut. radio ~i televiziune tema abuzurilor sexuale a capatat 0 nebanuita actualitate. In acest caz interpretarea sau clarifiearea biografiei respective nu duce adesea prea departe. pentru a putea fi folosit cat mai bine de catre pacient pentru proiectie ~i transfer. Nu exista iertare pentru 0 astfel de abatere profesionala. cu toata dezvoltarea angoasei. c) Cand pacientul se afla in preajma unei confruntari. sora. rabdatoare ~i care il accepta pe pacient ~i sa-i faca astfel posibila 0 experienta emotionala corectoare. ci chiar dimpotriva: ii incurajez sa se confrunte cu aceasta "nonpersoana" care sunt eu. Inchei aici mica incursiune in activitaple terapeutice din terapia practicata de mine. Nu incerc sa Ie scot din cap temerile. a~a cum ii percepe el in principal pe toti semenii lui. Chiar Freud a stabilit ca oriee psihanaliza trebuie sa se desfa~oare in abstinenta. Acesta este elementul de eficienta al oricarei terapii. sensibila. Demolandu-ma. Permiteti-mi acum sa vorbesc despre abstinenta. b) Atunci cand un pacient este preocupat in timpul ~edintei de analiza de 0 persoana importanta cu care se afla in conflict (mama. imbufnandu-se. c) pacientul resimte cu groaya pierderea lumii ~irelapilor. facandu-mi curte. Apar tot mai multe raportari in care unii psihoterapeuti barbap sunt acuzap de abuz de catre unele paciente. il invit uneori sa se adreseze direct acestei persoane. ~ a m d. care dispretuie~te femeile ~i Ie considera proaste. sa Ie retraiasca de mai multe ori ca intr-un film. sperand ~i jelind.

Pacientul poate ~i trebuie sa-~i traiasca. din disperare. sa-$i abandoneze serviciul. Cu aceasta privire generala fragmentara despre tema depresiei vreau sa inchei capitolul introductiv. Cititorul trebuie sa se a~tepte in urmatoarele capitole. de posibilitati de identificare ~i de a doua ocazie de a repara procesul. ci dimpotriva: mai intai mar~ez cupacientul in aceea~i directie ~i fantazez. In toate aceste cazuri metoda de electie se dovede~te a fi ca a~a-numita regula Jiu-Jitsu care a fost facuta cunoscuta ~i popularizata de Watzlowick: nu contrazic. fara exceptie. ci ma voi solidariza cu problema lui cu toata seriozitatea. ratat in copilaria timpurie. despre hobby-uri. de gasire ~i de constructie a obiectului. in toate amanuntele. mai intai nu voi fi impotriva.34 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 35 trebuie sa poarte 0 discutie importanta dar care ii produce anxietate. despre evenimente personale ~i despre situatia familiala. La ace~ti oameni este vorba. Au fost puse in paranteza in mod voit teoriile comportamentale ~i cognitive in cercetarea depresiei precum ~i aspectele somatice ~i eforturile corespunzatoare in cercetare (cercetari fiziologice ~i biochirnice. nu il avertizez ~i nu ii arat urmarile nefaste. va putea apoi sa renunte fara regrete. dar oricum nu face rau. toate actiunile pe care vrea sa Ie indeplineasca in existenta reala. Indeplinirea lor in cadrul fantasmei este suficienta. vrea sa ia 0 hotarare importanta pentru viata sa. eu ii stau la dispozitie ca partener de discupe sau de confruntare. Ei au nevoie de un semen al lor concret. de la doi pana la doisprezece. in spapul protejat al situatieianalitice. e) Cand pacientul se afla intr-un conflict de durata aparent nerezolvabil cu partenerul de viata sau cand acela~i partener nu poate tine pasul cu maturizarea ~i dezvoltarea pacientului ~i de aceea este foarte nelini~tit sau reactioneaza cu gelozie fata de rezultatele psihoterapiei. propun 0 ~edinta de cuplu. la modele de explicatie ~i concepte terapeutice orientate exclusiv spre psihologia abisala. ' f) Cu unii pacienti renut la regula abstinentei relativ la anonirnatul viepi mele private ~i vorbesc cu ei despre unele aspecte personale. In situatiile nefavorabile poate sa nu fie de nici un folos. Cand i se perrnite sa gandeasca ceea ce este de negandit. care in nici un caz nu poate fi in interesullui (de exemplu. g) Cand un pacient. sa planuiasca impotriva oricarei rapuni ~i sa-i ~ocheze pe cei din jur (in mod deosebit pe analistul sau). sa-~i paraseasca partenerul. frica sau autodistructivitate incapatanata. sa se a~eze fata in fata. In acest joc de roluri exersam modalitati de discutie ~i de argumentare corecta. la 0 lini~tire a partenerului. ipotezele arninelor biogene in depresie). despre concediul meu. pentru ~edinta urmMoare. descrierea ~i cuprinderea esentei depresiei ~i a caracterului depresiv. In cele mai multe cazuri conduce la 0 relaxare a situapei de cuplu. furie. impreuna cu el in legatura cu ideea sa. nu vreau sa scot din cap pacientului ideea sa. . la inceputul unei eficiente terapii de cuplu sau la 0 mai buna punere in lumina a elementelor patologice ale relatiei. sa se sinucida). Se va renunta pentru moment la cadrul regresiv ~i in scop de suport. din carne ~i sange. planurile sale i~i pierd din puterea distructiva ~i din atractivitate. il invit. d) Cand in cursul unei analize dupa legile artei se ajunge la o decompensare sau la 0 inrautatire evidenta a starii pacientului. despre perturbari extrem de timpurii "care i-au lasat fara obiecte interne pe care sa se poata baza". se va recurge la focusarea pacientului pe realitatea cotidiana rnomentana. Intr-un rezumat de incheiere (capitolul12) se trag concluzii teoretice ~i practice din aceasta lucrare ~i se incearca.

Daca aceste manifestari vitale sunt interzise partial sau in mare masura. evitate. "Dorintele orale. Lumea exterioara are mai tarziu pentru aceasta persoana "atat de prejudiciata. nu se pot dezvolta. atunci cand bebelu~ul trebuie sa sufere de foame. Constituirea unei structuri nevrotice depresive ca urmar. Dimpotriva.10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 37 Capitolul2 Depresia ~i tulburarile oralitatii Depresia este apiirarea fmpotriva dorinfei de a lua in posesie cu mare liicomie. Horney. "Stuctura depresiva apare". aceste chinuri suflete~ti timpurii vor lasa 0 impresie adanca in sufletul omului micut ~i incomplet. Bergler. la 0 ingustare." (Diihrssen. pot sa conduca la un copil mic la a~a-numitele inhibitii ale trairii presiunilor orale (Schultz-Hencke. Ehlhard. scria Diihrssen. 1940). Primullucru pe care copilul ~i-l dore~te intens este hrana". dupa cum scria K. Schulz-Hencke~ Riemann. Sandler/Dare. adica falsa sau fiind hranit intr-un moment nefavorabil sau neputand sa fie sigur nicio-' data. Cbpilul sanatos traie~te intense impulsuri de a pune stapanire pe obiecte ~i Ie exprima prin apucarea spohtana a tuturor lucrurilor comestibile ~i a obiectelor ispititoare. Ideea de baza com una tuturor acestora este ca in primul an de viata copilul mic traie~te intensiv evenimentele existentei prin intermediul gurii (primirea hranei. franare sau chiar refulare aproape completa a dorintelor orale. Dar nu numai faptul de a suferi de foame sau de a primi o hrana oferita nesatisfacator. cand ~i daca nevoile sale orale vor fi de fapt satisfacute. prin formarea reflexului de frica ~i mai tarziu a sentimentelor de vinovatie. Glower. perceperea informatiilor despre lucruri cu ajutorul orificiului bucal) ~i cele mai puternice nevoi se satisfac prin modalitatea incorporarii. Diihrssen. In literatura psihanalitica de specialitate perturbarea oralitatii este adesea incriminata ca determinant principal al tulburarii depresive nevrotice (Abraham. care nu sunt indeplinite sau sunt indeplinite numai intr-un mod lipsit de empatie.e a unei oralitat~ perturbate poate sa fie consecinta in primul . 1992). in special printr-o perturbare a interactiunii dintre mama ~i copil. primind hrana insuportabila. Foamea ~i hranirea vor fi astfel motoarele centrale ale existentei copilului ~i in acela~i timp punctele vulnerabile ale structurii sale psihice aflate in constructie. Rado. ci ~i obstacolele puse con~tient in forma interdictiilor ~i sanctiunilor (mustrare ~i bataie) aplicate de adulti in legatura cu pulsiunile orale. 1954). 1992)." (Konig. "copilul va ramane pe termen lung cu tensiuni pulsionale nesatisfacute care vor fi punctul de plecare pentru reactii nemasurate de invidie sau pentru ura. lacomie sau nerabdare sau pentru resemnare depresiva absoluta. "conform parerilor actuale. adica dorinta de a avea ~i de a lua in stapanire fara grija sunt eliminate ca modalitati de traire ~i de actiune din con~tiinta copilului respectiv. Pulsiunea orala va fi inhibata. Sievers Konig). se va ajunge. "Din cauza privatiunilor orale precoce". (Diihrssen. Konig (1992). (Konig. "Nevoile grupate in jurul foamei ~i senzatiei de satietate apartin trairilor celor mai elementare ale unui copil mic. 1954). legata de primirea hranei prin componentele ei materiale ~i emotionale". Fenichel. Pentru a evita dezamagirea ele vor fi respinse. prea putin caracter de provocare".

mai ales cel de iubire. dar pot sa se intipareasca in atitudinea sau aparenta individului. Dar mai exista in viata timpurie a omului 0 alta posibila cauza care poate conduce la 0 tulburare orala. cum se transforma in boala depresiva predispozipa caracterului oral perturbat. In legatura cu felul in care va fi influentata existenta ca adult a persoanei care a suferit traume orale in copilaria timpurie. a oferi. ci Ie ancoreaza structural. a solicita. evitandu-se frustrarea optima. Cum se ajunge la pertur- . a dori sa ai ~i a prirni. Este yorba de situapa exagerarii gratificarii orale. suferind de frica de pierdere. a aborda. chipurile. inclusiv asupra banilor. a se lasa exploatat. a-~i permite. raman foarte adesea nepronuntate. pe care insa sa Ie respinga ca fiind lipsite de modes tie ~inecuvenite. Experienta umana in legatura cu "dorinta de a avea ~i de a primi hrana" va fi curand generalizata in cursul dezvoltarii sale ~i extinsa asupra tuturor lucrurilor care pot fi posedate. 1971) sa-~i refuleze pulsiunile orale captative ~i retentive ~i pe aceasta baza sa nu mai traiasca nici dorinta de bani ~iposesiune (lacuna in traire). Acesta ar putea pe de 0 parte sa manevreze 0 atitudine de modestie ~i sacrificiu. care se ridica mult deasupra josnicelor dorinte de posesiune ~i importanta ale celorlalti oameni care gandesc materialist. relapile interurnane. de saracire. atunci cand. a pretinde. iar persoana respectiva se salveaza din situatia de conflict negand cautarea posesiunii ~i a valorii sale sau reducandu-~i propria capacitate de a percepe posibilitatile orale exterioare (scotomizare). de infometare ~i avand mereu sentimentul ca este prejudiciat in viata.38 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 39 rand a trairii indelungate ~i intense a foamei. a se simti multumit. Respectivul ar putea (dupa S. le-ar fi cerut. va trai suferinta unei mari pierderi. Pot sa transpara in manifestari agresive sau in exprimarea unor cereri disproportionate. a aduna. cunoscutele crize de foame intensa sau episoadele de lacornie de a lua ~i de a poseda indica existenta unei oralitap perturbate. $i ca a treia varianta: nevoile de inglobare orala mobilizeaza sentimente de vinovape. a blocarii trebuintelor pulsionale retentive ale dorintei de a pastra ~i a unei darnicii dresate (inhibitia faptului de a pastra). Posibila pierdere a persoanelor cu care se afla in relatii apropiate sau a prietenilor ii provoaca frica de a nu mai exista nimeni care sa 11 hraneasca ~i sa 11 ingrijeasca la nevoie. Persoana cu inhibipe orala fie se impune ca un om "modest ~i care se sacrifica pe sine". a strange. infometat. mai ales in cursuI primului an de viata. de contact fizic. exista un consens in literatura. care cu mare regularitate se regasesc la persoanele cu inhibitii orale. iar pe de alta parte sa demonizeze oral lumea ~i sa atribuie celorlalp oameni propriile lui dorinte pulsionale orale refulate ~i sa se vada expus pericolului amenintator de fi folosit sau chiar jefuit de ei. Ehlhard. Sa ne punem in acest loc intrebarea. In al doilea rand ar putea sa simta clar exigentele pulsionale orale ca tensiuni interne. a jertfi. Aceste marne care rasfata prea mult sunt adesea persoane care nu au nici un fel de antene pentru multiplele interese extra-orale (nevoia de stimulare. a inhibarii trairii pulsiunilor orale ~i in al treilea rand. pagubit. ca structura de personalitate. sarac. odata cu suprimarea in viata de mai tarziu a starii "paradisiace" initiale. bogat. fiind mereu gata sa ofere ~i sa se lase exploatat. a cere. fie el are 0 atitudine exagerat de atenta sectorizata in sfera orala. pe care el. a pastra. unui copil i se ofera hrana in exces precum ~i obiecte pe care sa Ie posede. a da. in al doilea rand. Consecinta comportamentului mamei este ca trebuintele pulsionale orale se hipertrofiaza ~i copilul pana atunci unilateral rasfatat. In domeniul psihologiei abisale exista un consens general ca nici un copil nu i~i uita trairile rele timpurii ~i frustarile. A~teptari ~ipretentii uria~e. tocmai descrisa. De asemenea. de a fi tinut in brate etc) ale copilului lor ~i care interpreteaza orice manifestare de nemultumire a bebelu~ului ca foame ~i cerere de hrana. a se simti nemultumit. De asemenea. Astfel destinul oraliHitii timpurii va deveni reprezentativ pentru toate domeniile invecinate: a lua. Ele vor fi intiparite in structura de personalitate care se va forma ~i in anii urmatori se vor manifesta bolnavicios in situatiile de tentatie sau de frustrare care vor atinge domeniul posesiunii (captarii ~i retenpei). vor fi interpretate oral ~iprivite sub aspectullui a da ~i a lua.

pana cand pacientul este gata sa renunte la "dorinta sa de satisfacere" (Greenson. Conform acestui model. "~~~ •.. unor posibilitati de activitate 6. Ace~tia se imbolnavesc ca adulp atunci cand rasfatul sau dadaceala orala traita pana atunci slabesc sau chiar dispar. urmatoarele schimbari de personalitate trebuie avute in vedere in schitarea unui proces terapeutic: 1. Intrebandu-ne asupra esentei psihodinamice a motivelor gasim 0 forma scurta a primului model explicativ infap~at aici: o perturb are depresiva a dispozitiei apare intotdeauna dlnd 0 situatie de frustrare orala din copilaria timpurie se agraveaza ~i persoana respectiva nu se afla in pozitia sa elimine prin forte proprii acest deficit. 2. in limitele caruia starile de lipsa orala timpurie marcate emotional sa poata fi retraite in regresie ~i transfer. 4. cand a identificat 0 oralitate perturbata sau actualizarea ei drept dinamica de baza a unei depresii? Pentru a putea provoca 0 vindecare. Dezvoltarea ~i construirea captativa. pana atunci compensata. de trebuintele orale de recuperare. 2. Con~tientizarea nevoilor pulsionale orale incon~tiente ale pacientului ~ia manifestarilor in atitudine. Punerea la dispozitie a unui cadru terapeutic. Ofertele sau posibilitatile orale atragatoare nu pot sa fie percepute ca urmare a propriei inhibitii sau scrupulozitati. ce consecinte terapeutice se desprind din aparitia ~ipersistenta unei boli depresive? Cum s-ar comporta un psihoterapeut. Demontarea inhibitiilor orale ~i a sentimentelor de vinovape orale ~i a cognitiilor corespunzatoare. simptome ~i formatiuni defensive. 3. .. Anularea fixatiei adesea unilaterale pe interese orale prin largirea spectrului de nevoi in noi domenii de satisfacere. (Dorinta de a fi hranit de terapeut se poate ma~ nifesta intrebator ca rezistenta de transfer. prin travaliul de doliu. Desparprea. 5. Sursa ingrijirilor orale este pierduta sau este amenintata de pierdere. 1972). 3. Lipsurile ~i renuntarile depa~esc 0 anumita marime.40 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 41 barea depresiva a dispozitiei la ace~tioameni p~i in situapi speciale de tentape sau frustrare? Se considera motive pentru 0 imbolnavire depresiva (in lirnitele acestui model explicativ): 1. Aceasta definitie nu este valabila pentru copilul hiperingrijit oral.

1953. 1986) ~i vreau sa completez cu cuvintele lui E. Diada mama . ~i anume. 1948. baie). 1971) Incepand cu lucrarile lui Margaret S. un joc de Ping-Pong. Copilul este punctul central al intereselor materne ~i al manifestarilor ei emotionale (in cazul optim). de mama. provocata de tensiune sau teama. s-au ocupat de asemenea amanuntit de comunicarea. 1953. Erikson (1951. Apropierea senzoriala prin contact fizic la nivelul pielii. care leaga copilul. 1975)* Mahler a vorbit de unitatea dubla mama . Michael Balint (1937. (Lichtenberg. 1987) . care se manifesta in primul rand in schimbul reciproc de afecte. 1959). faptul ca in mod normal atunci exista legaturi foarte stranse intre mama ~i copil. Pentru M. face gesturi de incurajare. cu inevitabila sa dependenta. saruturi. prin faptul de a fi cuprins ~i tinut in imbrati~ari ~i purtarea in brate realizeaza o atmosfera de siguranta ~i trairea.copil ~i s-a referit la acela~i lucru pe care Rene A. In acest punet doresc sa incerc sa prezint catevadintre momentele cele mai importante ale fazei simbiotice.5). Jakobson. disponibilitatea ei perma* Intre timp ~tim din cele mai noi cercetari in domeniul observarii bebelu~ilor ca ipoteza non-separarii mama . Rene A." (Mahler. dintre mama ~i copilul mic in cursuI primului an de viata.0.l -1 an (cu punetul maxim situat intre 0 .copil consta in "procese circulare de rezonanW' (Spitz. atat de intensa ~i de importanta pentru intreaga dezvoltare a omului. E. 1950). un du-te-vino de semnale incarcate emotional. Spitz subliniaza marea importanta a proceselor emotionale oscilante dintre mama ~i copil ~i Ie desemneaza ca fiind deschizatoare de drum pentru dezvoltarea tuturor domeniilor personalitatii. reactioneaza la exprimarile mimice ~ivocale. illeagana ~i11calmeaza ~i preia importanta functie de lini~tire a agitatiei emotionaIe a copilului. zambe~te. Este yorba in primul rand de trairea contactelor intense. (Jakobson. 1960) ~i John Bowlby (1951. s-a considerat ca primul an de viata al copilului poate fi caracterizat printre altele prin conceptul de faza simbiotica. H.10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 43 Capitolu13 Depresia ~i dorinta nesatisfacuta de simbioza Depresia este strigatul tacut dupa iubire! "Depresia este strigi'itul tacut dupa iubire!" (Deiter.copil in faza simbiotica este limitata ca mica fiinta umana se poate resimti foarte devreme pe sine ca fiinta separata. mijlocita prin mangaieri.1952). hidratare. de fuziune (a copilului) cu mama ~i in special imaginea iluzorie a unei granite comune a celor doi indivizi. corespunzatoare fiecarui compartiment din spectrul nevoilor. caldura. Mahler (1949. 1946. S. a unei elementare confirmari a existentei. Spitz I-a exprimat prin "diada". Mahler conceptul de simbioza desemneaza "acea stare de nediferentiere. "incercarea de a face imposibilul posibil". dezmierdari. la sunetele de bucurie ~i la gangurit ~i ii oglinde~te trairile. Ia na~tere un dialog. Ea se uita la copil. prin corporalitate. "Mama suficient de buna" (Winnicott) are grija de bunastarea fizica a copilului (mancare. Spitz (1945. 1960) ali'ituri de altii. in psihologia psihanalitica a dezvoltarii. care in realitate sunt separati. 11mangaie. Expresia "simbiotic" reprezinta in acest context 0 metafora ~i descrie 0 particularitate a perioadeiO. 1965). Bebelu~ul a~teapta prezenta mamei. vorbe~te cu el.

in care a existat 0 fericire incontestabila. H.. Primul an de viata nu este doar perioada aparitiei capacitatii de a avea 0 relatie de obiect. Exista un numar mare de oameni de ~tiinta de orientare psihanalitica care s-au ocupat de problema mamei patogene. Jacobson. in care sa se produca . Prezenta calda ~i relativ constanta a mamei ii satisface dorinta de siguranta ~i ocrotire. 1965). Aceasta conduce la 0 stare de deficit.printr-o depresie nevrotica ulterioara cu care sa se afle intr-o relatie de cauzalitate. Spitz) ale obiectelor primare. Riemann. G. "Nevoia de a fi iubit. M. Prin observarea pacientilor profund regresati in anumite situatii analitice. ca exista intotdeauna cineva care pana la urma Ii inlatura tensiunile legate de neplacere ~i de nevoi. T.. el vede in mama "un obiect de la sine inteles" (Balint. Lidz. Richter ~i multi altii).44 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 45 nenta. EI a considerat ca "probabil perturbarile psihogene din copilaria timpurie vor crea 0 predispozitie catre dezvoltarea ulterioara a unor manifestari patologice".care persista ca stare de lipsa. Din perspectiva adultului aceasta perioada de contopire armonioasa cu obiectul matern atotputernic este adesea fantazata ca 0 stare paradisiaca. Mama trebuie sa fie acolo in intregime pentru copil ~i sa realizeze. Greenacre. In aceasta diada armonioasa doar unul dintre parteneri are voie sa aiba dorinte. J. copilul poseda siguranta plina de speranta increzatoare. H. Diihrssen. 1968). siguranta. F. F. Bateson. Cu ajutorul capacitatii sale empatice. P. Gero (1937) a pledat pentru ipoteza ca adultul depresiv este fixat la nevoi timpurii ca acelea de protectie. Anna Freud. A. interese ~i nevoi. (Spitz.. E. Participarea sa empatica la experientele de viata ale bebelu~ului II garanteaza acestuia intelegerea chiar fara cuvinte. Winnicot. S. Spitz a aratat intr-un mod foarte sugestiv in lucrarile sale cum manifestarile materne daunatoare (cauzate de personalitatea perturbata a mamei) ~i retragerea partiala sau totala a afectiunii au condus la imbolnaviri prin deficit emotionalla copiii respectivi. formeaza 0 parte componenta esentiala a relatiei primare de obiect" (Balint. Mahler. ci ~i a disponibilitatii de a avea incredere. P. W." (Balint. Copilul se comporta mai mult pasiv-receptiv. M. 1968). Dar eu nu vreau sa ma refer aici la 0 tipologie "psihotoxica" a modalitatilor comportamentale (R. D. Searles. mama reu~e~te sa perceapa corect "instinctiv" nevoile copilului. M. T. 1968). A carei frustrare in viata de mai tarziu va conduce la desfa~urarea procesului depresiv. EI mentioneaza: "Conform observatiilor mele. Balint a postulat ipoteza a~a-numitei "perturbari bazale" ~i a considerat-o urmarea unei relatii obiectaIe primare e~uate. Bowlby (1951) stabile~te 0 legatura intre u~oara deprivare din primul an de viata ~i depresia care apare mai tarziu. pe care Erikson a descris-o cu conceptul de "incredere primara". Kuipers (1966) este de parere ca un individ care se imbolnave~te de 0 depresie nevrotica este fixat la nevoia de iubire pasiva din copilaria timpurie. ci ma voi multurni cu 0 constatare sumara. Schultz-Hencke. Benedek. Ar trebui acum fire~te sa fie dovedit daca dorinta de fuziune simbiotica nesatisfacuta in copilaria timpurie . prin ingrijirea ~i disponibilitatea "iubirii primare" (Balint). ~i anume aceea ca anumite atitudini gre~ite ~i ornisiuni ale primelor persoane de relatie conduc la 0 satisfacere deficitaraa nevoilor simbiotice ale bebelu~ului in primul an de viata. . intr-o bunastare lipsita de tensiuni. Pe noi ne intereseaza desigur in primul rand in cadrul acestei lucrari simbioza nefericita sau partial perturbata dintre mama ~i copil ~i potentialul de boala care poate sa rezulte de aici. Klein. La sfar~itul unei faze simbiotice care s-a desfa~urat bine.0 intiUnire armonioasa" (Balint) intre copil ~i lume. E. C. se pot urmari cauzele perturbarii bazale pana in fazele timpurii ale dezvoltarii individului ~i se constata acolo 0 discrepanta intre nevoile sale bio-fizice ~i ingrijirile materiale ~i psihice ~i ata~amentul care is-au pus la dispozitie in acea perioada. ramane traita difuz sau i~i continua existenta incon~tient in viata adulta . H. Rene A. de trasiiturile ~i comportamentele acesteia ~i mai ales de influenta patologica a persoanelor de relatie primara (Sigmund Freud. un climat afectiv. afectiune materna ~i gtatificare orala pasiva.

un sentiment de neimplinire care doar arareori se poate calma."vor afecta procesul ulterior de dezvoltare a personalitatii.46 Dietmar Stiemerling 10 abordi'iripsihoterapeutice ale depresiei 47 "Situatiile de deprivare in perioada de sugar". totu~i. Satisfactiile ~i bucuriile normale ale vietii cotidiene vor fi simtite fie ca anoste ~ifade. care poate cre~te pana la 0 insatisfactie existentiala chinuitoare. vesel ~ifericit ~iasta trebuie sa ii ajunga ~iceluilalt. un anumit obiect de consum. Intreaga sa viata este impregnata de 0 tonalitate dureroasa ~i plina de nostalgie. Cand nu se intampla a~a. 0 reprezinta trairea uneori ametitoare in fata frumoasei naturi. nu asta este ceea ce cautam! o pacienta descrie cat de puternic pot sa se manifeste aceste nevoi simbiotice ~iapoi sa paralizeze. de nostalgie dupa ocrotire ~idaruire personala din partea celorlalti sau. tot ceea ce insearnna ceva pentru mine. Cu citatele din Balint a~ face trecerea catre prezentarea aspectelor structurale ale persoanei cu deficit simbiotic. de a fi parasit ~ide a fi mort. dar nimeni nu trebuie sa a~tepte de la mine eforturi sau rasplata. 0 placere ~ise adapteze dorintelor mele. cursul trairilor ~ilumea dorintelor. in cazul situatiilor de deprivare de mai tarziu. atunci el va considera ca viata sa nu mai merita sa fie triHta~ica ar fi cel mai bine sa moara. pentru ei trebuie sa fiu 0 bucurie. schimbarea locuintei. Conteaza doar dorintele. Apoi nu mai am loc pentru nimic altceva. Dupa G.dupa Balint . 1968).Astfel de frustrari vor deschide drurnul pentru tendintele de dependenta regresiva din viata adulta. are acest sentiment clar: Nu. ascensiuni profesionale sau sociale. devine con~tient in mod dureros ca a vanat 0 fantoma. Uneori crede ca ar cunoa~te scopul dorintelor sale (0 proprietate. un nou partener etc) ~i spera ca indeplinirea lor va duce la desfiintarea lipsei. o satisfactie substitutiva pentru dorinte simbiotice navalnice.este pur ~isimplu ingrozitor pentru mine ~ipentru lume" (Balint. interesele ~inevoile mele. Irle (1974)dorintele ~inostalgia simbiozei ar sta in prim-planul unor cazuri de irnbolnavire depresiva. fie vor putea acoperi doar pentru foarte scurt timp deficitul resimtit profund.A~vrea acum sa conturez. Se simte chiar mai rau decat inainte ~iva fi confruntat din nou cu claritate cu vechile ~ineconsolatele trairi ale lipsei. trebuie sa ~iIe subordoneze u~or ~i fara ranchiuna celor pe care eu Ie am. de pierdere pesirnista a sperantei. dar care adesea este foarte neclar. de 0 mi~care interioara de cautare in directia unui scop care promite sa se indeplineasca. Nevoia mea este atat de mare incat sa nu pot fi niciodata satula. . In centrul acestei autoperceptii se aHa 0 lipsa clar traita. deoarece toata energia va fi in continuare folosita pentru a asigura totu~isatisfacerea. Balint nu subliniaza in mod expres 0 legatura intre "tulburarea bazala" ~idepresia nevrotica de mai tarziu. II vor stapani sentimente de lipsa de sens. Cand se intampIa a~a.eu sunt bun. daca. trebuie sa ma iubeasca ~isa ma protejeze in orice fel. De~iM. se subintelege totu~i ca afectarea descrisa la adult este urmarea lipsurilor din copilaria timpurie. Dar de fiecare data cand presupusul vis i s-a indeplinit.printr-o intelegere de neperturbat ~ifara cuvinte. Persoana cu deficit simbiotic se plange adesea de lipsa evidentei trairii. dupa cum urmeaza: "Aceste dorinte m-au invadat cu 0 forta care a facut sa-mi fuga pamantul de sub picioare. de gol. din experienta cu pacientii mei depresivi. frecvent practicata ~icare nu trebuie subapreciata. vibratie armonioasa intr-o contopire reciproca patrunzatoare.protectia ~isiguranta care lipsesc. Cel care sufera din cauza unui astfel de deficit i~idescrie dorintele sirnbiotice astfel: "Intreaga lume. toate celelalte sunt apoi total neimportante". 0 noua ocupatie. nimeni care insearnna ceva pentru mine nu are voie sa aiba interese. Ma face complet prizoniera. un gol emotional. In legatura cu tot ceea ce face sau de ceea ce incearca sa se bucure persoana respectiva. Cand omul respectiv nu prime~te substitutul pentru ceea ce-i lipse~te. In marea majoritate a cazurilor persoana respectiva nu ~tie ce-i lipse~te.cineva are dorinte proprii. de furie ~ideprirnare". tabloul acestui caracter ~imai ales sa Ie descriu starea. dorinte sau nevoi care sa fie diferite de ale mele. scria Lidz (1968).

sunt diferite de la pacient la pacient. • Disponibilitate neindoielnica a celuilalt ~i prezenta cat mai indelungata (satisfacerea nevoii de siguranta). ce ii trebuie cu stringenta ~i ceea ce i-a lipsit adesea partial sau aproape total in copilaria timpurie. legate de 0 oferta de relatie continua. Viata pacientului respectiv este centrata pe cautarea unui obiect matem. • Acceptarea neconditionata (fara critica) ~i renuntarea la cererea de contraserviciu. A treia modalitate de combatere a unui deficit simbiotic este modalitatea anesteziei. pot fi privite ca dorinte infantile persistente.aces tea sunt oaze de simtire in mijlocul anului cenu~iu". Atunci devine clar . starea de nostalgie chinuitoare dispare. ~i 0 disponibilitate de raspuns plin de bunavointa. Partenerul de iubire trebuie sa anuleze lipsa de fericire de pana atunci ~i sa ofere mult dorita satisfaetie. de la maneare ~i consum de alcool. adevarata recuperare a fazei de dezvoltare infantila este insa imposibila pe aeeasta cale ~i. pana la eautarile spirituale ale vindeearii la diferite secte ~i grupari. se ajunge inevitabilla 0 mare dezamagire.~i va putea sa fie verbalizat in analiza -. • Contact fizic bogat in contextul apropierii corporale tandre (sexualitatea este pe planul al doilea sau aproape niciodata dorita). dupa cum ace~ti oameni 0 ~tiu din propria lor experienta.48 Dietmar Stiemerling • 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 49 Peisajul este cautat ~i savurat cu entuziasm. ~i anume: • Schimb afectiv intens intr-un spatiu de siguranta. Mai exista ~i 0 alta solutie mult mai importanta (pe care nu am discutat-o inca). al carei potential de speranta a salvat de la disperare pe unii dintre cei care sufera de acea lipsa. Lipsa de acces a celui afectat la deficitul sau simbiotic ~i eforturile sale de a invinge lipsa. Paji~ti umede in lumina diminetii. dar neintruziva. Al doilea caz se distinge prin eforturi neincetate de a u~ura chinul deficitului prin surogate. Prin activitati neincetate. de armonie ~i prin aceasta. Aici intra toate satisfaepiIe substitutiv posibile ~i imposibile. • Punerea la dispozipe a unei atmosfere non-conflictuale. Sentimentul ca este centrul existentei celuilalt ~i astfel ca este cel mai important in viata acestuia (satisfacerea pretenpei de exclusivitate). jocuri de umbre estivale sub frunzi~ulinaltilor fagi sau un soare tarziu peste galbenul mat al vastei campii . Este yorba de promisiunea fericirii: obiectul iubirii! In starea de indragostire. prin inscenarea unor conflicte sociale dramatice ~i a unor tragedii in o . Patru modalitati se dovesc a fi eele mai frecvente: In primul rand este yorba de incercarea de satisfacere directa. a~a cum dovede~te in continuare textul scris de 0 pacienta in legatura cu aceasta tema. "A privi grandioasa profunzime a unui peisaj strabatut poate desigur sa aduca impacarea nevoia~ului cu situatia lui pentru cateva ore sau zile. furia pasionala a ealatoriilor. la consumism. adesea la faptul de a fi parasit $i apoi la repetipa aeeluia~i "joe". • Preocupari intentionale intense ale obiectului iubirii pentru persoana sa. dat fiind ea orice partener este suprasolicitat de eonditiile de iubire $i pretentiile celui care sufera de deficit. ~i propria existenta devine in mod miraculos deplina. • Ocazia de a regresa la pozitia de dependenta ~i astfel sa primeasca ingrijiri pline de iubire (Satisfacerea nevoilor de dependenta). Acestea au caraeteristicile lor specifice care dovedesc tocmai faptul ca in eazullor pulsiunile simbiotice nu au fost sau au fost insuficient traite. La clientii mei am observat ~i am abordat adesea caracteristicile prezentate aici. ce a~teapta $i adesea cere cu ardoare respectivul de la obiectul iubirii sale. posibilitatea ca prin "vibratia comuna a sufletelor" sa ajunga la 0 stare de bine ~i multumire $i la 0 contopire limitata in timp eu obiectul iubirii. Capatam cea mai profunda imagine despre formatiunile afective ale unei persoane cu deficit simbiotic abia in momentul cand 0 relape initial pasionala se fisureaza sau ameninta sa se rupa. Nevoile enumerate ale individului adult care a suferit 0 perturb are bazala.

de fapt. nu poate sa fie primita de poten~ialul receptor. Urmatoarele motive conduc la acutizarea situa~iilor de lipsa emo~ionala: 1. Sunt comune ideile lui Balint privind a~a-numitul "nou inceput" ca factor cu efect terapeutic. Sau altfel exprimat: Cum sa ne purtam cu un om astfel tulburat? In primul rand: analistul 11 va lasa pe pacientul sau sa perceapa faptul ca sufera de un sentiment dureros al deficitu- luL Ii va arata acest sentiment al deficitului peste tot acolo unde efedele lui se exprima in mod deschis sau ascuns. Va vorbi despre primul an de via~a al pacientului ~i se va referi la tulburarile evolu~iei sale ~i mai ales la punctele slabe deduse din datele relevante ale acelei perioade. protec~ie.50 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 51 rela~iile de parteneriat sau prin dependen~a de munca. Dupa parerea mea. Ar putea cu aceasta ocazie sa in~eleaga faptul ca nevoile sale simbiotice actuale au fost candva legitime in fazele precoce ale vie~ii sale. (Este yorba aici de persoane care se apara de nevoile lor de iubire. in spatele satisfac~iilor substitutive sau surogat ~i faptul ca tinde. (Dezvoltarea simptomatologiei depresive este cea mai frecventa. 3. cu 0 figura materna substitutiva. cautarea se indreapta spre mama. deoarece este 0 preten~ie de neindeplinit ~i de nesatisfacut. Se ridica acum intrebarea care situapi de tenta~ie ~ifrustrare fac sa escaladeze presiunea nevoilor simbiotice. In al doilea rand: pe langa posibilitatea de a reacpona printr-un travaliu de doliuintins ~i dureros la faptul de a nu fi primit gratificari in copilaria timpurie. protec~ie ~i posibilitate de a se sprijini. 4. Vreau sa prezint aici direc~iile gandirii lui Balint ~i sa aduc.epresiv. atat de mult incat nu mai reu~e~te integrarea Sa ~i aluneca intr-o stare afectiva depresiva. evitarea problemei propriu-zise. caliitorii etc). Pierderea siguran~ei (renun~area la vechiulloc de munca. care au trait cu deficien~econsiderabile perioada simbiotica. schimbarea locuin~ei. se contureaza un al doilea drum pentru un grup de pacien~i.) Ne punem acum intrebarea ce activita~i terapeutice speciale trebuie sa utilizeze analistul al carui pacient sufera de un deficit simbiotic ~i din aceasta cauza a devenit d. 2. apropiere. se incearca. Aceste date ar putea conduce apoi pacientul catre adevarul dureros ca dorin~a sa momentana de simbioza n-ar putea fi gratificata nici de terapeut ~i nici de obiectul iubirii sale. dar nu singura modalitate de incercare de rezolvare nevrotica a acestei situapi afective). Pierderea unei relatii simbiotice pana atunci oarecum satisfacatoare. deceppa din partea obiectului iubirii). siguran~a ~i dependen~a simbiotice ~i care trebuie sa-~i accentueze in mod deosebit independen~a ~i autarhia. de fapt. In sfar~it 11 va conduce catre a afla ca. Acest tip de pacient poate sa ajunga la 0 regresie profunda benigna in cadrul unui . Inrautaprea unei rela~ii simbiotice pana atunci par~ial viabile (retragerea parpala a iubirii. spre implinirea propriu-zisa. Oferta de iubire. Din analiza de profunzime a relapilor de obiect ~i transferen~iale terapeutul va releva ~i va aduce sub ochii pacientului trasaturile sim~ biotice. de asemenea. se refera la oameni cu perturbari precoce. conceptullui Balint despre perturbarea bazala. pe care trebuie sa Ie aiba sau Ie are par~ial. care este insa profund necunoscuta. de~i nu este formulat expres. printr-o cautare neincetata. La persoanele din cea de-a patra categorie sentimentullipsei va: fi refulat ~i adesea inlocuit cu 0 simptomatologie somatica psihogena. 0 comunicare nazuita sau existenta in realitate. Adevarata renun~are la aceasta dorin~a ~i abandonarea ei cu ajutorul unui intens travaliu de doliu ar putea sa-l elibereze de permanenta sa foame simbiotica. Prin acest fel de clarificari pacientul va capata eel pupn 0 imagine a posibilelor surse de perturbare a dezvoltarii sale din copilaria timpurie. ~i propriiIe me Ie experien~e. grija.

Se poveste~te mereu de senzatii de plutire in aer sau in apa.0 atmosfera simp la. Pacientii care au ajuns la 0 regresie in faza simbiotica. Exista cateva sernne tipice pentru caracterul autentic al acestor fenomene. 1968) Daca acest optim se produce constant intre pacient ~i terapeut ~i pacientul ajunge in acea regresie profunda tocmai descrisa. fara ca ea sa-l poata vedea. de a fi purtat printr-un element invaluitor. Aceasta situatie Ii arata analistului ca aceasta tacere este buna ~ifireasca. 1968). plina de incredere ~i lipsita de rautate" (Balint. Dintr-o data prive~te plin de speranta in viitor ~i a capatat certitudinea ca a trait ceva foarte bun ~i important. descrisa pentru prima data de Balint ~i care este foarte importanta din punet de vedere terapeutic in interiorul procesului analitic. Ii cuprindea 0 puternica stare de bine ~i confort fizic. (Balint. In legatura cu terapeutul analizandul se simte intr-o atmosfera de acord binefacator ~i se cufunda intr-o comuniune empatica. Balint: "El trebuie sa fie acolo. suficient. Cuvintele sau dorinta de a comunica au devenit in acel moment fara sens.. EI simte cu claritate cat de fundamental sernnificative pentru pacient sunt aceste momente de oprire intr-o zona total libera de conflict. terapeutul po ate apoi cu u~urinta sa recunoasca daca pacientul a atins sau nu stadiul de vindecare al unui nou inceput. Restabilirea regresiva in cadrul unui proces analitic a unitatii pierdute sau niciodata tn'Hte mama-copil serve~te la repararea lipsurilor ~i deceptiilor intr-o faza timpurie a copilariei ~i dincolo de asta. nu trebuie sa opuna multa rezistenta. incat avea impresia ca sta chiar in apa ~i simtea corporal elf'mentul umed portant. atunci cand terapeutul ajunge sa realizeze . trebuie in mare masma sa fie ascultMor. 1968). in timpul acestui interval pacientul tace. In relatie cu trairea unei astfel de secvente pacientul respectiv se simte schimbat. care il imbogate~te ~i-i face un nucleu de sine mai compact. in apa placut calda. de la 0 distanta de aproximativ un metru. trebuie neaparat sa fie indestruetibil ~i sa permita pacientului sa convietuiasca cu el intr-un fel de contopire armonios lirnitata". atunci experientele suflete~ti traite astfel pot sa structureze 0 noua baza emotionala. . I s-a daruit un nou element de rezistenta interior. 1977). ci este actual ~i important ca suport prietenos. pe care va deveni posibil fundamentul unui nou inceput. Dupa Balint. care uneori cre~te pana la un bland sentiment de fericire. relateaza urmatoarele trairi comune: Dintr-o data ii cuprindea 0 mare lini~te ~i armonie. Analistul nu este prezent ca persoana concreta. putin adanca ~i clara. la aproximativ cincizeci la suta dintre pacientii mei depresivi ~iam luat parte la ea prin atitudinea mea. analistul trebuie sa aiba 0 anurnita atitudine fata de pacientul sau perturb at in domeniul simbiozei. Am observat aceasta situatie.52 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 53 proces analitic ~i apoi sa renunte la "toate carapacele ~i armeIe de aparare" (Balint. a dezvoltat fantasma ca analistul 0 urmarea la malul unei mad din sud. Din discutille ulterioare despre procesele interioare ale pacientului in timpul aces tor situatii. Astfel s-a cufundat intr-o stare de lini~tLlegata de plutirea in fericirea lipsita de nevoi. a pacienta de-a mea. care a trecut prin experientele tocmai descrise. in timp ce ea plutea pe spate. Ea a repetat aceasta reprezentare de mai multe ori in timpul ~edintelor analitice stand intinsa pe canapea (de-a lungul unei jumatati de an) ~i se imagina in aceste tablouri atit de insufletit. "la anularea intregului lant de traume cu care s-a confruntat la inceputul trairii sale ca subiect" (Specht. Aceste minute de regresie profunda (cinci pana la treizeci de minute) sunt pentru mine 0 incursiune in formatiunile afective foarte tirnpurii ale copilariei pacientului ~i 0 recuperare partiala a fazei simbiotice care nu a fost traWl.

in ciuda conflidelor cu persoana iubita. in Zeitschrift fUr Psychohanalyn. p. ~i anume. dar printr-un proces pe care trebuie sa-l numim "identificare narcisica" obiectul s-a introiectat in Eu. volumul X. inseamna . valabile initial pentru obiectul iubirii ~i "pe aceasta cale se vor indrepta contra propriei persoane". p. 438). a lui Freud asupra aparitiei melancoliei Vom discuta acum eel mai adesea descris model psihanalitic al existentei dispozitiei depresive: explicatia. "Identificarea narcisica cu obiectul va inlocui apoi investirea cu iubire. ca Eul se preda. (GW.I Astfel depresia este urmarea unui conflict de agresiuni intrasistemice intre 0 anumita reprezentanta a sinelui. 435). iubindu-l ~i uran- du~l in acela~i timp. obiectului sexual. intr-o oarecare masura clasica pe care Freud a publicat-o in lucrarea sa "Doliu ~i melancolie". volumul IV. . pe care I-a pierdut sau de care a fost devalorizat prin vina sa. 436) Freud scria: "Ne-am dat seama ca autorepro~urile cu care melancolicul se chinuie fara mila. satisfacerea tendintelor sadice ~i de ura adresate unui obiect ~i care vor fi traite pe aceasta cale indreptate contra propriei persoane. volumul X. EI descrie melancolia ca reactie la pierderea unui obiect al iubirii. p. Pentru ca aceste procese sa fie posibile. fara indoiala plina de placere. Melancolicul renunta la relatia de obiect. care ii erau adresate obiectului. Ipoteza de baza.. individul predepresiv trebuie sa aiba anumite trasaturi structurale. volumul X. De aici putem concluziona ca melancolicul ~i-a retras libidoul din obiect. in 1916. fata de care subiectul avea 0 atitudine ambivalenta. ci poate sa fie doar pierdut ca obiect al iubirii ~i anume "prin influenta unei ingrijiri reale sau prin dezamagire ." (GW. p." (GW.. volumul X. Eul. p. 28) Freud subliniaza de la inceput ca teoria sa se potrive~te probabil doar "unui mic grup" de melancolici. volumul X. p. dar se identifica el insu~i cu obiectul pierdut. . 438) "Autochinuirea melancolicului. deoarece este urat ~i persecutat de Supraeu in loc sa se simta iubit" (GW volumul XIII. volumul X. p. ~i anume: In primul rand: trebuie sa fie inclinat catre a~a-numita alegere narcisica de obiect. se adreseaza de fapt unei alte persoane.. iar eel care pierde. 443) In furia depresivului contra propriului Eu vor fi satisfacute tendintele la ura.. Supraeul (con~tiinta) ~i restul Eului.10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 55 Capitolu14 Depresie ~i Supraeu razbunator Un Supraeu agresiv tortureazii pi devalorizeazii pe purtiitorul siiu. ceea ce are ca urmare faptul ca relatia de iubire nu trebuie sa fie abandonata. depune armele. ca ~i cum ar fi fost proiectat asupra Eului." "Acum propriul Eu va fi tratat ca ~i obiectul abandonat ~i va suferi toate agresiunile ~i manifestarile razbunatoare. 438) "Pe calea ocolita a autopedepsirii" se va realiza "razbunarea pe obiectul initial" (GW. Freud scria in 1923: "Teama de moarte a melancoliei permite 0 singura explicatie." (GW." (GW. adica sa incorporeze obiectul pierdut. Chiar inclinarea catre suicid a melancolicului poate fi evaluata in mod firesc ca inver~unare a bolnavului fata de obiectul iubit/urat ~i care va lovi ~i propriul Eu. 1. Acest om apropiat nu trebuie sa moara cu adevarat. Hotarator este ca acest conflict sau lupta se incheie negativ pentru Eu.

. incep sa influenteze 9i sa schimbe intr-o masura aproape revolutionara dogmele de 9coala care se mentinusera valabiIe mult timp in cadrul psihanalizei. O.. volumul XIII../I Balint. a~a cum tatal cel sever este cu copilu! sau. Freud considera doua modalitati diferite cu privire la geneza unui Supraeu sever: intr-un loc este de parere ca putem sa gasim 0 con~tiinta neinduratoare la persoane adulte care s-au bucurat de /10 educatie blanda/l (Freud).. G. Blanck. E. deoarece ii pretindeau renuntarea la pulsiuni ~i il pedepseau. A9a a fost. care in prezent reprezinta 0 tema de cercetare interdisciplinara. S. M./I Fenichel. R. volumul XIV. "Copilul a trebuit sa renunte in mod obligatoriu la satisfacerea aces tor tendinte agresive razbunatoare". Alta data Freud scria ca partile severe ale obiectului primar introiectat formeaza un Supraeu foarte dur. (1945): . se intampIa acum in relatia Eului cu Supraeul ca . 254). p. (1974): "Depresia ca urmare a pierderii obiectului 9i a unei patologii a Supraeului. R./I Jakobson. dar pe care a trebuit sa 0 re- prime. trebuie ~i sa aiM un anumit fel de Supraeu imatur. In al patrulea rand: copilul avea 0 agresivitate considerabila contra autoritatilor copilariei sale (tata. volumul XlV. Supraeul melancolieilor este dupa cum urmeaza: In primul rand: nu este integrat armonios in Eu. Aceasta furie netraita va fi dirijata spre Supraeu 9i 11 va incarca agresiv in mod corespunziitor. p. Vor urma cateva eitate din psihanali9ti cunoscuti. El se ajuta pe sine sa iasa din aceasta situatie.pI 488). (1965): "Dinamica depresiei la adult se fondeaza pe existenta unui Supraeu sadic-tiranic. in al doilea rand. Vom reveni in capitol asupra tematicii aparitiei con9tiintei.0 noua scenografie pe 0 a doua scena" (GW. "ca fiecare bucata de agresiune a carei satisfacere 0 omitem este preluata de Supraeu. Severitatea Supraeului lor nu corespunde severitatii aflate de la tata sau mama. "ei poate sa fie in conflict cu Eul.jn melancolia clasica Supraeullupta contra Eului.p. 387). Omul respectiv a preluat in con~tiinta sa severitatea. 409)./I Brautigam. 480-89). volumul XIV.235-85)." (GW. incearca sa scape de ea sau chiar s-o distruga. Rado.56 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 57 sa-l preia in interior.. prin care 0 parte a personalitatii 0 respinge pe alta.p. W. ci oglinde9te masura agresiunii pe care el insu9i a avut-o contra tatalui sau mamei. a carui agresivitate (contra Eului) cre~te/l (GW. p. (1952): ". In al treilea rand: supraeul poate (dar nu trebuie) sa fie "mo~tenitorul genetic al instantei parentale" (GW. iar moralitatea sa se manifesta intr-un mod primitiv." Blanck./I 2. Aparitia conflictelor de ambivalenta in copilaria timpurie Observatii empirice ~i cercetari asupra sugarilor. (1927): "Supraeul ca agent al moralei parinte9ti i9i indreapta impotriva Eului tendintele distructive care pedepsesc. p. Freud scria. "care se infurie contra Eului cu 0 violenta nemiloasa/l (GW. Volumul XIV. in loc sa depHinga pierderea lui ~i./I Spitz. (1968): "Agresiunile sunt adesea respinse intrapunitiv in forma depresiei pe calea identificarii cu obiectul urat 9i iubit. iar ceea ce s-a jucat anterior intre copil ~i tata. pe care il trateaza ca pe un obiect. "admitand in sine insu~i aceasta autoritate de neatins. .. sub a carui persecutie nemiloasa Eul se prabu~e9te.conditia caracteristica a fiecarei depresii (este) 0 fisura foarte dureroasa.. 387). de exemplu. volumul XlV. pe care ar fi exereitat-o in copilarie impotriva autoritatii" (GW. In al doilea rand: a ramas pe 0 treapta de dezvoltare infnatila: "Supraeul sau este inca in conflict cu Eul. lasandu-se pedepsit de Supraeu (GW. mama etc). care devine Supraeul ~i care acum poate sa se dedea intregii agresivitati. volumul XIV. care subscriu la formularile lui Freud despre aparitia depresiei. (1971): In depresie Supraeul indreapta ostilitatea asupra Eului ca intreg sau asupra reprezentarilor Sinelui.

. pentru ca el este pe de 0 parte demn de iubire $i pe de alta parte rau. La mtoarcerea mamei se poate observa 0 pendulare clara mtre dorinta de contact $i rezistenta m fata unei apropieri. Exista experiente de fericire $i exuberanta. 1973). incapabil $i neprielnic. Nu se ajunge la imparta$irea $i sincronizarea nevoilor $i a dipozitiei lor afective. Este interesant ca aceste modele de legaturi bazale sunt deja constituite $i stabilite la varsta de un an $i raman probabil prezente toata viata (m lipsa terapiei). Ainsworth $i colab. sistemul afirmarii de sine $i sistemul aversiunii. D. sugarul i$i va activa sistemul aversiv amortit pana atunci $i va reactiona prin neplacere $i prin atac $i/ sau prin devitalizare $i retragere. Mama $i copil i$i gre$esc m parte. scandaluri de durata $i iritabilitate cu agresivitate permanenta. Factorii genetici de rise enumerati mai sus nu pot insa sa duca la formarea unei pozipi ambivalente la copilul respectiv. Vreau sa descriu m acest loc o serie de modalitati gre$ite de comportament matern/patern $i de atitudini afective cu efect psihopatogen. Tocmai aceasta face caracterul ambivalent. faptul ca obiectul este in acela$i timp iubit $i urat. Persoanele de ingrijire primara au $i partile lor bune: dialogul dintre mama $i copil nu deraiaza intotdeauna. faptul de fi adesea lasat singur. mai este necesara mca 0 linie de influenta. In timpul absentei mamei.copilul in relatie sigura. afirmarea de sine este blocata sau frustrata. cu tipete $i batai. relatii de tip double-bind. uneori disperati. datorita unor situatii familiale nefavorabile. Ii respinge cererea de relatie. d) Aici intra intreaga paleta de evenimente $i influente parentale psihopatogene. abuz sexual. Lichtenberg a vorbit m acest context de doua tipuri de reactie de care dispune sugarul. de exemplu: frustrare orala. c) Copilul este confruntat eu acte de ne-iubire. (1978) au putut sa diferentieze la copiii de un an trei tipuri diferite de legaturi . nu $tie cum sa-llini$teasca. rupturi afective. chiar daca sunt amortite atata timp cat nu apare nici 0 frustrare". neglijarea partiala sau respingere. de acceptare $i satisfacere a nevoilor elementare. "Daca sugarul este expus unei excitatii distone sau daca . deci tot ce poate duce la formarea sentimentului de ura la copil. 1990) Cu cat mai frecvent $i mai intensiv este constrans copilul in timpul fazelor foarte timpurii ale vietii sale.. in relatie ambivalenta $i in relatie de respingere. J. care pot sa aduca copilul intr-o pozipe ambivalenta fata de persoana de relatie primara $i chiar sa lase sa ia na$tere acel rezervor al furiei de care a fost yorba. 1991) a) Sugarul este expus adesea $i m mod repetat la experiente de acord deficitar: mama nu poate sa simta corect nevoile copilului. uneori chiar foarte diferita $i penduleaza mtre disponibilitate plina de bucurie $i indeplinirea cunervozitate a unei obligatii . tacere de gheata $i retragere. ei sunt nelini$titi. oscilatii dispozitiona Ie nea$teptate. catre un comportament de reactii aversive.58 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 59 pusa sub semnul intrebarii ipoteza pulsiunii agresive innascute $i in locul acesteia s-a favorizat ideea ca agresiunea reprezinta "urmarea preprogramata a unei frustrari" (Parens. "Reactiile aversive se pot activa oricand. il deranjeaza cand el vrea sa fie lini$tit. $i anume. . Ii refuza contactul vizual. amenintari cu abandonul sau suicidul. pentru a putea sa apara intreaga povara specifica acestor oameni. pentru ca atitudi~ea de ingrijire este foarte schimbiitoare. L. Despre copilul cu relatie ambivalenta se spune: "Sunt dependenti de persoana de legiitura $i anxio$i." (Lichtenberg. el trece prin amenintatoare izbucniri de furie ale tatalui. b) Sugarul nu poate sa-$i formeze a$teptari sigure despre cum se va purta mama cu el.." (citat din Kohler. Un mediu strain ii infrico$eaza. umilinta $i injosire. cu atat mai mare va fi potentialul de agresivitate primara care se constituie m el. 11 hrane$te la ore nepotrivite.

precursorul Supraeului (Ferenczi. L. 1977). Eul sau nu va fi capabil sa indeplineasca aceasta sarcina. cu interdictiile sale severe ~i comportamentul sau de pedepsire. 1943). adica prin: "Inalta ambivalenta.~i anume. C. obedienta. ~i anume. a ldealului Eului. Supraeul sever Iji geneza lui serie intreaga de autori de renume s-au ocupat cu constituirea con~tiintei la copilul care cre~te. R. D. atunci cand functiile de retinere sunt invatate cu ordine ~i interdictii severe.Hammermann (1965). ea va fi pe langa aceasta idealizata. incat Supraeul apare ca structura separata ~i Eul capituleaza in fata luLU (Cremerius. ingustare a gandirii creatoare. sunt impuse copilului foarte mic "prea devreme ~i prea brutal . Supraeul sau (ca urma~ al parintilor) va prelua partea sadidi (de la tata sau mama). Pentru di agresivitatea educatorului va fi internalizata de ditre copilul care cre~te ~i va contribui la nuantare a afectiva a con~tiintei sale de mai tarziu. Miiller-Braunschweigt (1921). 1977). izolarea sau retragerea iubirii" (Cremerius. sau altfel spus: prin luarea mauntru (introiectie) a autoritatii care critica.printr-o identificare precoce a copilului cu obiectele lui agresive (neiubitoare) ~i cu atitudinea acestora. Este necesar sa diferentiem doua tipuri de personalitate in functie de relatia lor cu Supraeul: a. 3. Constituirea celei de-a doua componente a Supraeului. A Freud (1952). nehotarare.60 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 61 Pentru ca mama sa nu fie pierduta ca obiect intern. 1977) o Mai multi autori sunt de acord di nucleul arhaic al Supraeului (Glover. Jakobson (1946). "Nu-i mai ramane nimic altceva de facut decat sa se supuna" (Cremerius. in Eul putin structurat al copilului mic. ~i anume. 1923). Purtatorul unui Supraeu patologic (tipull) se remarca de regula printr-un Eu slab. in ce faza a dezvoltarii libidinale se formeaza? Cum arata predecesorii preoedipieni ai Supraeului? c) In ce conditii ia na~tere 0 con~tiinta deosebit de severa? Cum arata patologia Supraeului? d) Ce urmari are un Supraeu sever asupra dezvoltarii Eului? e) In ce relatie se afla sentirnentul incon~tient de vinovatie. Beres (1958).mai ales aceea a Supraeului sever . disponibilitatile ei pozitive firave ~i trecatoare vor fi exagerat de mult valorizate ~i supradimensionate. 1977). A~a-numitul sado-masochism provine din stadiile genetice precoce ale dezvoltarii ~i se explidi prin cruzimea educatorului. Freud (1913. fara sa fie considerata anormala. Constituirea sa poate prezenta grade diferite de intensitate a severitatii. va lua na~tere o personalitate cu un Supraeu sever.. 1921. se petrece dupa preluarea idealurilor parentale ~i a principiilor morale de ditre copiL Daca ordinele ~i interdictiile adultilor. C. dar mai ales in faza dobandirii controlului sfincterian. 1977). Spitz (1958). . J. Astfel poate sa ia na~tere . Freud a prezentat legatura dintre Supraeul sadic ~i Eul masochist prin functia lor in melancolie ~i a descris-o dupa cum ur:tneaza: Eul se recunoa~te vinovat ~i se supune pedeapsei Supraeului. iar Eul pe cea masochista. S. "Vorbesc de Supraeu patologic atunci cand exista 0 tensiune durabila intre Eu ~i pretentiile con~tiintei. care este atat de puternica. A Reich (1954). Cremerius (1977) ~i altH ~i au discutat urmatoarele probleme: a) Ce este con~tiintCl? b) Cand se constituie ca instanta. 1958) se constituie deja in perioada preoedipala. prin intrebuintarea fortei.inainte sa existe un Eu suficient de matur . regulile socia Ie ~i principiile morale ale convietuirii. Construirea con~tiintei are loc . E. tendintele masochiste (reactii terapeutice negative) cu con~tiinta severa? Con~tiinta se trece drept substructura a Eului.0 satisfacere pulsionala optima intre cele doua instante (Supraeu/Eu) ca intre doi parteneri". abilWiti deficitare de gestionare a pulsiunilor ~i niveluri inalte ale anxietatiiU (Cremerius. fata de care Eul copilului se va plia prin masochism. 0 oarecare "fericire perversa" (Cremerius. S1. 1925) sau componentii Supraeului (Spitz. Smith (1958). nevoia de pedeapsa.

deoarece nu inceteaza sa emita pretenpi fata de purtMorul sau ~iil constrange la realizarea unor scopuri ideale. un iubit perfect. totu~i. A nu indeplini scopurile anterior trasate in Idealul Eului (care sunt oricum inaccesibile) determina 0 stare de iritare ~i de permanenta tensiune ~i nemultumire la purtatorul sau ~i duce la o incarcare agresiva suplimentara a Supraeului sau. nu-p reduce zelul pentru munca. fa numai bine!"). Au uneori 0 mare presiune de a se justifica ~i 0 nevoie de a cere iertare. Comandamentul de a fi pa~nic cere de la detinatorul acestui ideal un comportament fara agresivitate. frumusete corporala. straduie~te-te pana la epuizare. Structura de personalitate predepresiva Adulpi care in cursul vietii se imbolnavesc de 0 depresie "clasica". smerit ~i supus?) ~i s-a dezvoltat tot mai mUlt in directia valorilor narcisice: bogape. Con~tiinta ridica degetul amenintator ~i repro~aza respectivului ratarea sa.. valabile timp de mii de ani (Cine mai este astazi modest.Iii 62 IIII 1111/11111!!1 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 63 b. de autoritate ~i onoare ~i sa traiasca cu ideea ca este un nimic lipsit de insemnatate. un om plin de gre~eli ~i slabiciuni caruia nu ii este permis cand sa-~i ridice cu mandrie capul ~i sa-~i imagineze ceva despre propria valoare. faptul de a nu-~i permite nimic. Un Ideal al Eului constituit conpne un potential patologic in sine. reacpi prietenoase la atitudinile provocatoare ale celorlalp oameni. Exista.). de a fi ceva deosebit. Exista idealul indeplinirii datoriei ~i al disponibilitatii pentru efort ("Fii sarguincios. evitarea conflictelor. ma~ina de spalat etc. refuzul dorintei de a cumpara. prin forta Eului in posesia tuturor funcpilor Eului ~i totu~i sa cada in depresii sub influenta con~tiintei severe. 4. comandamentul de asprime fata de sine:msu~i.Iube~te-p aproapele. 0 sotie perfecta. I~i va impune interdictia de a gandi. un simt deosebit al raspunderii ~i ata~amentului pentru valorile morale. au caracterul structurat de caracteristici comune: poseda 0 sensibilitate mare de a percepe binele ~i raul. Continutul Idealului Eului din prezent s-a distantat desigur tot mai mult de virtuFle bisericii cre~tine ~i ale culturii occidentale. Purtatorul unei con~tiinte severe (tipu12) poate sa fie. tinerete. faptul de a fi fara gre~eala. idealul de supraom. autolimitare. cere lucruri care nu se pot cere sau se dovede~te incompetenta. Acum trebuie sa introducem in mod amanuntit elemente despre cele mai frecvente continuturi ale Idealului Eului ~i sa aratam cat de puternic pot a~a-numitele idealuri de viata ale oamenilor sa cantareasca ~isa-i impinga pe ace~tia in depresii. un ideal de modes tie ~i de saracie autoimpusa: a manca ~i a bea cu economie. Idealul de smerenie 11obliga pe purtatorullui sa renege placerea de autoafirmare ~i de vanitate. sunt plini de scrupule inadecvate ~i sufera de mustrari de co~tiinta chinuitoare pentru un rau sau 0 gre~eala pe care ar fi facut-o. Aceasta trebuie sa se adapteze ~i sa se supuna chiar daca instanta sus-pusa este nedreapta. idealul de perfectiune ("fii varful absolut in tot ceea ce faci!"). cre~te in el. Idealul de a fi 0 mama perfecta. a renunta la aspectele confortabile ~i costisitoare ale civilizapei occidentale (autoturism. de a face daruri importante ~i de a avea 0 viata bogata in renuntari. chiar atunci cand . de a poseda calitati extraordinare. care alege drept ideal comandamentul de supunere fata de orice autoritate. pozipe sociala inalta. un reprezentant extraordinar al profesiei proprii etc. Comandamentul integritatii morale absolute 11obliga pe purtatorul ei la un stil de viata obsesional corect. rabdare nesfar~ita in orice imprejurari ~i stricta reprimare a oricarei reactii de furie care. Idealul de iubire (. el trebuie sa respecte meticulos ~i exact toate legile ~iporuncile ~i sa se supuna unei rigori morale care ii impune cele mai inalte pretentii ~i ii sufoca din fa~a orice placere a vietii. prestigiu. dorinta de admiratie. de asemenea. exact a~a cum inainte parintii repro~asera insuficienteIe respective. faptul de a fi star. indepline~te-ti toate indatoririle care ti-au fost imp use con~tiincios ~i bine"). de a avea putere. reprimarea criticii ~i a parerilor proprii ~i obedienta exhaustiva ~i fara cracnire fata de orice directive. Intr-o situatie psihica asemanatoare se gase~te 0 persoana. 0 con~tiinta hipertreaza.

Au tendinta sa se autoacuze pe nedrept ~i sentimentul ca merita sa fie pedepsiti. In ceea ce prive~te reglarea angoasei de Supraeu ~i sentimentului con~tient ~i incon~tient de vinovatie. Modelull (prezentat mai sus) define~te depresia ca 0 urmare a furiei contra obiectului introiectat. Printre ei ii gasim pe mult citatii oameni ai datoriei. se face uz de urmatoarele strategii de aparare: nevoia de pedeapsa duce la autorepro~uri. Freud melancolicul reactioneaza la 0 pierdere de obiect prin faptul ca preia in Eu obiectul iubit. la care se raporteaza ambivalent. conflictualitate ~i inasprirea relatiei cu obiectul iubirii. care pornesc de la faptul ca pierderea obiectului accentueaza un potential de ura deja existent la eel care a suferit pierderea." (Rhode-Dachser. dar mai ales pierderea obiectului (prin retragerea acestuia. aflam cii disperarea faptului de a-~i provoca moartea se vrea inteleasa ca petitie sau ca acuzatie impotriva presupusei lipse a iubirii din partea apartinatorilor sau obiectului iubirii. punctualitate ~i ordine ~i care frapeaza prin stilul de viata obsesional-corect. Dupa S. 1979) 5. la autopedepsire pana la autoprejudiciere. care va primi astfel 0 marca rigida ~i adesea sadica. In literatura psihanalitica clasica pierderea obiectului. presupuse e~ecuri in indeplinirea comandamentelor sau a scopurilor prestabilite ale Idealului Eului. iar Eul se comporta ca ~i cum el ar fi acum obiectul contra caruia i~i indreapta ura. Au un inalt sentiment al valorii sociale ~i se evidentiaza prin autocerinte morale exagerate. ceea ce va intari du~miinia deja existenta fata de obiect. in care 0 con~tiinta foarte severa se infurie contra Eului. care fiind de neimplinit.lzul. despartire sau deces) reprezinta factori psihici care pot declan~a 0 dinamica depresiva. Se potrive~te oare aceasta formulare ticaloasa ~i dacii da. In legatura cu dinamica depresiei clasice mai exista doua modele freudiene de explicatie. este discutata aproape in exclusivitate ca factor declan~ator pentru 0 melancolie.64 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 65 nu este cc. la aspiratia de repara ~i in sfar~it la proiectia vinovatiei in exterior. se indreapta contra Eului. ~i se identifica cu el. care este fuzionat cu Eul purtatorului sau. sora sau sotia stau plangand ~i plini de arzatoare sentimente de vinovatie la mormantul sau ~i regreta amar propriile comporta- . Modelul 2 vede in depresie urmarea unui conflict agresiv intrasistemic. Abia acum. Decesul sau plecarea obiectului este trait de persoana respectiva. din ceea ce comunica dupa tentative de suicid ratate ~i din fantasmele de sinucidere care apar in ~edintele de analiza. con~tient sau subliminar. Prin pierderea obiectului ~i prin amplificarea urii rezultate de aici (care din cauza ambivalentei existase intotdeauna intr-o forma atenuata) sadismul Supraeului cre~te. ce inseamna ea? Din scrisorile pe care sinuciga~ulle lasa. oameni care se evidentiaza printr-o con~tiinciozitate deosebita. Situatiile de incercare ~i de e~ec ~i dinamica depresiei clasice Gre~eli morale u~oare. indraznesc sa-~i exprime furia. Cei mai multi dintre ei au un Ideal al Eului deosebit de inalt. abandon agresiv. Existenta unei patologii de Supraeu determina Supraeul sa ramana "personificat ~i legat de obiecte externe. care se evalueaza pe ei ~ipe ceilalti prin imagini despre valoare exagerat de severe. la modul deschis sau nu. la devalorizare cronica. pana atunci acumulata ~i nestinsa ~i sa-~i imagineze cum tata. Imaginile rele ale parintilor constituie nucleul Supraeului. mama. sinuciga~ul un criminal ascuns. impulsul indreptat initial spre obiect devenind un repro~ al Supraeului contra Eului. cu pretu1 autoeliminarii. care acum se prabu~e~te sub lovituriIe devenite grele ale Supraeului ~i devine depresiv. $i acum alte cateva observatii despre frecvent intalnitul comportament suicidar la melancolici: Fiecare psihoterapeut care se ocupa de pacienti depresivi cunoa~te sloganul: sinuciderea este de fapt 0 crima mascata. ca 0 jignire/ frustrare grea ("Cum a putut sa-mi faca asta?"). il pune pe purtiitorul sau intr-o permanenta tensiune de autonemultumire. a unei persoane apropiate.

In cautarea cauzelor acestei constelajii emojionale va ajunge fara dificultaji la relajia cu mama (sau cu tatal) ~i va constata cu mirare. Perlaborarea conflictului de ambivalentii Situajia terapeutica prezinta un bun pronostic mai ales cand conflictul de ambivalenja al pacientului apare in transfer. pedepsit pe nedrept. aceasta·i~i pierdecea mai mare parte din investijia sa psihica ~i din atracjia negativa. in special daca ii solicitam acest lucru in conversajie. dar sunt plin de injelegere in legatura cu faptul ca ~i-ar dori sa scape de aceste sentimente. In toate aceste constelajii pentru mine s-a dovedit de ajutor faptul de a clarifica pacientului ca adesea noi oamenii nu suntem dintr-o bucata. Dupa retrairea refulata a parjii sale "satanice". era rea sau chiar cruda cu el.sa vorbeasca despre mania sa impotriva unuia sau ambilor parinji. idei ~i impulsuri respingatoare. pe langa aceasta. pana atunci respinsa. In cazullui. Ie eliberez de caracterul reprobabil moral. ~i inca mai este ~i astazi. incerc sa contrapun parjii psihice respinse alte parji. face totul a~a cum ar face daca ar fi mama/tata. . Principii terapeutice Terapia tulburarii prezentate aici are ca scop con~tientizarea. era abordat fara iubire. Substratul supararii sale nu este ca mama sa il respingea. pentru a acoperi toate vocile critice ~i repro~urile impotriva ei. Apoi fiecare lovitura contra mamei respingiitoare se indreapta . 11 omoara ~i pe celalalt. adica atunci cand pacientul poate simji "ura ~i simpatia" in relajia cu analistul. el simjindu-se identic cu obiectul urii sale. In paralel cu acest proces. chiar intr-un mod exagerat. 6. A trebuit s-o idealizeze ~i sa prejuiasca cu glas tare avantajele.66 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 67 mente nedrepte ~i lipsite de iubire pe care Ie-au avut faja de cel mort.pujin cate pujin. Situajia terapeutica se prezinta desigur mai dificil atunci cand persoana de ingrijire primara este introiectata in forma mamei rele ~i frustrante. Un al doilea mecanism.de data aceastain sens inversimpotriva lui insu~i. Descoperirea conflictelor de ambivalenja care au activat pana atunci in incon~tient aduce de regula 0 lumina clarificatoare asupra situajiei de cuplu a respectivului de multe ori dificila. 11 introiecteaza in propriul sau Eu. de ce a trebuit el sa refuleze "partea rea" a mamei. daca a vrut sa nu 0 piarda ca persoana intreaga. iar pacientul insu~i sau 0 mare parte din el exista tocmai prin aceasta imagine de mama rea. efectul nesanatos al aceluia~i mecanism al iubirii ~i urii ascunse. care se identificase cu mama ~i de a 0 trai din plin in fantasma. Pacientul ca~tiga treptat 0 cunoa~tere a parjilor pozitive ~i negative ale persoanei de ingrijire primara ~i 0 imagine despre aceasta. dar ~i plina de urmari. instalat ~i mai profund in inco~tient. a fost formulat de Freud ~i se injelege dupa cum urmeaza: Depresivul se identifica cu obiectul sau de iubire pierdut. De aceea trebuie sa-~i imagineze situajii in care. 6. pe post de contragreutate. valoroase. prin compulsia la repetijie.1. este vorba acum de a accepta partea din el insu~i. ea se purta adesea afectuos. ci faptul ca. a~a Ii ori explic. Eu sprijin fantasmele lui ~i Ie indrept uneori catre un maxim. Atunci vor deveni vii toate scenele casnice in care copilul nu era injeles. cat de mare era in copilarie. apoi ura sa se transforma in ura contra sinelui propriu ~i se infurie pe propria persoana. ci purtam de multe in piepturile noastre mai multe suflete. perlaborarea ~i rezolvarea conflictul de ambivalenja al depresivului faja de persoana de relajie primara ~i demontarea Supraeului sau sever. furia sa impotriva persoanei de relajie primara. poate ~i cu consternare. umilit. folosit pentru nevoiIe adultilor sau descurajat. El afla in felul acesta sa-~i recunoasca dualitatea ~i sa 0 injeleaga ca pe 0 problema chinuitoare. Cand se omoara pe sine. Cu aceste ocazii pacientul poate sa inveje . plina de injelegere ~i rasfajandu-l. Pacientul devinecon~tient ca ~i in relajia din casatoria sa se exercita. ceea ce a putut sa fragilizeze sufletul imatur al copilului ~i sa-l faca sa se inchida.

Exista pericolul ca lucrurile spuse "sa fie in mod neincrezator intoarse in contrariu". Cine nu va tine seama de aceasta regula. nemultumire". ci pot uneori chiar sa-l convinga de contrariu. (p. va vedea cum fiecare progres va fi distrus de Supraeu. Recomandarile mele terapeutice se refera de aceea doar la acele cazuri. sa se renunte la incercarile de a spune pacientului lucruri prietenoase. in loc de insight apare 0 sporire a autoaprecierii!" (p. ne yom indrepta catre partile constructive ale personalitatii tale! A vrea sa u~urezi situatia pacientului relativizand trasaturile sale traite ca demne de ura. Con~tientizarea ~i elaborarea unui conflict de ambivalenta reactivat al unui adult fata de persoana de ingrijire primara ~i a agresivitatii eliberate ~i indreptate intrapunitiv contra propriei persoane va fi ingreunata sau chiar facuta la inceput imposibila. (p. 162) b) "Trebuie sa protejam pacientul de ru~ine". consolatoare ~i aprobatoare"." (p. nu numai ca nu are nici un rost. (p. demne de a fi iubite ("Dumneavoastra sunteti ~i asta. ~i asta. ci la obiectul fantasmat. In acest din urma caz. astfel ca trebuie sa recurga la masuri de protectie maligne . 613) c) Atentie la interpretari! Deoarece Supraeul are tendinta "de a indrepta interpretarile contra Eului. 614) g) In legatura cu problema interpretarii Cremerius prezinta in continuare urmatoarele: • Retinere in interpretarea continutului incon~tientului. 614) e) Tacerile mai lungi sunt daunatoare. (p. de regula. Cremerius prezinta in legatura cu aceste recomandari terapeutice reguli speciale pentru tehnica terapiei la pacientii cu probleme de Supraeu: . are prioritate inaintea tuturor celorlalte eforturi terapeutice. De asemenea: tu trebuie ~i ai voie mai intai sa fii rau.68 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 69 Acum trebuie sa pornim in cautarea unor trasaturi de caracter ~i unor modalitati comportamentale pozitive sau macar a unor germeni de posibilitati pentru pacient. unde se prezinta un conflict de ambivalenta pregnant. dar nu ~i un Supraeu foarte sever alterat patologic. pentru a-i arata clar aprecierea noastra ~i de a i Ie aduce in mod repetat in fata ochilor in calitate de elemente de baza ale Sinelui sau. 614) f) "Este recomandabil. ~i asta"). • "Interpretarile trebuie sa fie facute cu claritate". exista excelenta lucrare a lui Cremerius. Ele trebuie sa se mentina doar la nivel fenomenologic. (p. 615) h) Idealizarea analistului trebuie sa fie repede luata in discutie pentru a preintampina dezamagirea ~i e~ecul tratamentului. 615) • Interpretarile trebuie facute doar in doze minime. adica teroarea sa incon~tienta sa fi fost facuta con$tienta. ale carei idei a$ dori sa Ie prezint pe scurt in acest loco Sub titlul "Reguli generale pentru tehnica tratamentului pacientilor cu patologie a Supraeu~ lui". condamnare. Elaborarea pi atenuarea Supraeului sever In legatura cu tema "Supraeul patologic $i terapia sa". ?2. De aceea trebuie sa evitam sa ajunga ~i sa auda orice lucru impotriva caruia se exercita aparare. Cremerius scria (1977): a) Regula de baza este: "Nu se lucreaza la nivelul organizarii defensive a Eului. (p. la un imago arhaic". nu se interpreteaza refulatul inainte ca Supraeul sa fie redus $i atenuat.proiectie sau autopedepsire". • "Interpretarile de transfer trebuie sa fie facute cu 0 grija deosebita astfel ineat pacientului sa i se faca accesibil faptul ca pulsiunile sale nu se refera la persoana reala a analistului. "ele pot aduce cu sine pericolul de a fi intelese ca respingere. deoarece Supraeul reactioneaza cu 0 ru~ine violenta. demontarea acestei con~tiinte riguroase ~i arhaic-punitive. ~i cand n-ai sa mai ai chef de asta. daca pacientul respectiv se remarca printr-un Supraeu deosebit de sever. 613) d) "Este necesar sa fim deosebit de atenti sa nu facem nimic care l-ar putea determina pe pacient sa ne resimta ca obiect rau".

despre procesul terapeutic la pacientii cu Supraeu sever nu poate ~i nu trebuie sa inlocuiasca studiul articolului lui Cremerius. a eonstatat ea 0 atenuare a severitatii Supraeului "este posibilia doar in eadrul unei analize de transfer eondusa in mod eonsecvent". e) In urmatoarele parti ale lucrarii sale. evolutia urmeaza dupa faze de tacere ~i dupa blocaje. (p. neplacute. Tuturor terapeutilor care au de-a face cu acest fenomen complicat li se recomanda aceasta lectura. vad 0 ~ansa pentru ace~ti pacienti.70 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 71 Ca rezultat al faptului ea s-a oeupat timp indelungat de pacienti eu probleme de Supraeu. reprobabile" ~i exc1udeti ceea ee v-a bucurat ~i ceea ce v-a adus succes. 618) b) Pacientul trebuie sa invete sa auda ce se petrece in el. E1 scrie: "Doar prin repetitia intensiva a nevrozei infantile. de exemplu. 617) a) Eforturile realizate de pacient pentru a face analiza pe cat posibil de buna ~i dezamagirea sa fata de progresele deficitare ale terapiei trebuie sa 11faca pe analist sa abordeze doar nivelul fenomenologic. eu intrebarea de ce Eul pacientului se arata adesea a fi un tovara~ rau pentru munea analitica ~i descrie eazul unui pacient al carui Eu a capitu- lat in fata Supraeului. deoarece a renuntat la toate sperantele. . (p. mai mult schitata decat dezvoltata. sa spuna: "Ap facut tot ceea ce a fost in puterile dumneavoastra iar acum sunteti nemultumit de dumneavoastra". a mecanismelor de introiectie ~i proiectie. a sentimentelor incon~tiente de vinova tie ~i a compulsiunii de a fi pedepsit. sa afle despre propria sa istorie. c) Bogata prezentare a pacientului despre sufletul sau rau in tonalitatea "autodispretului neindurator" trebuie sa fie eomentata cu precaupe de catre analist dupa cum urmeaza: Constat ca dumneavoastra vorbiti "doar despre lucruri negative. conform carora autodistrugerea nu este nimic altceva decat ura fata de un altul. Aceasta scurta privire generala. 622) d) Reactia terapeutica negativa a unor pacienti se obtine uneori prin interpretari eonsecvente. (p. di intr-o zi va primi totu~i confirmarea sa. ca Eul Sa fie facut stapan in casa". Cremerius se ocupa de fenomenul ca pacientul proiecteaza pe analist Supraeul sau sever sau obiectul rau introiectat ~i acest lucru poate ingreuna foarte mult terapia.

Copilul neiubit. jertfindu-se pentru altii ~i supunandu-se a~teptarilor ~i dorintelor lor. dezvoltarea lor conduce la consecinte asemanatoare. se adapteaza pana la caricatura. ceea ce inseamna ca "na~terea psihica a omului" poate sa aiba loc incomplet. care ii fundamenteaza identitatea. renunta la sine partial sau total. Fiecare om este pus in decursul copilariei ~i adolescentei sale in fata sarcinii de dezvoltare de a deveni 0 personalitate de sine stiitatoare: cu idei proprii despre valoare ~i scopuri. Mama-clo~ca. El discuta conditiile de socializare ale unui copil astfel perturbat ~i prezinta tabloul unei mame-clo~ca hiperprotectoare. in prezentarea structurii nevrotice depresive. cu o imagine despre propria persoana. Maturizarea include posibilitatea ~i cap acitatea de a prelua responsabilitati ~i de a avea 0 parere despre evenimentele lumi inconjuriitoare. este angajat in propria sa relatie de cuplu ~i a invatat 0 meserie sau exercita 0 ocupatie. este dependent. Cu toate deosebirile dintre aceste doua tipuri de socializare. Din pacate. Riemann (1961). care i~i mentine copilul mic ~i neajutorat. i~i inhiba agresivitatea ~ii~i traie~te prin altii dreptulla propria viata. adesea se observa ca acest proces al devenirii de sine e~ueaza. i~i reprima propriile dorinte. Are tendinta sa se suprasolicite ~i sa se lase suprasolicitat. tratat printr-o saracie emotionala. In contrast cu mama-clo~ca descrisa mai sus se afla situatia existentiala a lipsei de iubire. daca vreodata se va indeparta de ea. Evolutia sufleteasca a unui om care prezinta un deficit al individuatiei poate fi descrisa dupa cum urmeaza: El este menit unui obiect al iubirii ~i traie~te mai intens latura apropierii. toate situatiile care solicita independenta atrag pericolul separarii. a~a ca zonele de contact social cu cei de varsta lui vor fi ingradite. a descris deficitul individuatiei ca 0 preconditie pentru 0 decompensare depresiva de mai tarziu. Adultul s-a separat de regula de obiectele primare ale copilariei sale. de parinti. In mod special F. nu va avea incredere in propriile sale impulsuri ~iva dobandi cu greu cuno~tinte umane. cu capacitati adecvate de adaptare practica ~i de control al realitatii. devotamentului ~i dependentei. El trebuie mai intai sa-~i ca~tige dreptulla propria existenta. preluand totul pentru el ~i sugrumandu-i vointa de dezvoltare de sine. care i~i exploateaza ~i abuzeaza emotional copilul ca inlocuitor de partener. Nu pennite copilului agresiunea ca modalitate de distantare ~i indepartare ulterioara. se identificii cu el. El are impresia ca nu este demn de iubire ~i de aceea nu are de fapt dreptul de a trai. I~i obliga copilul la iubire etema ("Trebuie sa-ti iube~ti mama intotdeauna!") ~i ii construie~te sentimente de vinovatie mereu disponibile ~i foarte intense. Copilul va fi impiedicat astfel sa dobandeasca necesarele competente bazale ~i sa invete sa se afirme ~i sa se impuna pe sine. Nu poate sa spuna "nu" ~i se lasa condus in . va resimti lipsa de afectiune ca 0 vina proprie. Persoana traie~te numai prin confirmarea pe care 0 prime~te de la ceilalti. putin acceptat. Dat fiind ca devenirea de sine trece drept afront impotriva obiectului iubirii. lasandu-se intrebuintat. El poate exercita putine capaciHiti sociale. este legata ca un ecou de partener. ~i mobilizeaza 0 masiva teama de pierdere. face totul pentru a-I lega pe copil de ea.10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 73 Capitolul5 Depr~sie ~i deficitul individuariei Un adult devine depresiv deoarece observa ca nu este adult. cu ajutorul careia poate sa-~i ca~tige existenta.

recunoa~terea ~i elaborarea situatiilor germinale. Riemann (1961) ~i la formularile sale. descoperirea. Riemann). din cauza angoasei de pierdere a pacientului. Riemann recomanda: • • Abordarea tuturor acelor lucruri care pot sprijini dezvoltarea ~i intarirea Eului. sa-~i imp una nevoile? . caracterizeaza acest conflict. pe care Ie consider valabile.Unde ~i cand i~i refuleaza sau reprima furia. fiind cu toate intelegator ~i aprobator? (F. deci a acelor situatii in care pacientul i~i percepe nevroza pentru mai departe prin manifestari specifice structurii sale. Conflictul incon~tient de dependenta-autonomie mobilizat prin schimbarea de situatiei este clasic considerat fiind substratul pentru declan~area unei nevroze depresive. • PIasa rea ~edintelor la intervale scurte.Unde ~i cand practica el cu partenerul sau un fel de ghicire a gandurilor ~i incearca sa-i indeplineasca presupusele dorintele? . Prezinta cunoscuta atitudine de sacrificiu ~i considera pretentiile celorlalti ca fiind "complet in ordine" (dupa F. de teama ca ii va pierde pe ceilalti din cauza exprimarii indispozitiei sale? . pentru ca a te parasi lnseamna un pacat de moarte ~i eu voi fi pedepsit groaznic pentru asta". din cauza deficitului capacitatii de a fi subiect. Situatiile de tentatie ~i de refuz. pentru ca fara acceptarea ~i valorizarea ta imi pierd sensul vietii. care duc la declan~area unei stari depresive la oamenii cu structura nevrotica prezentata. Gebsattel) ~i de a deveni autonom. vulgara a lumii? . a veni in intampinarea nazuintei lui de siguranta. Riemann) In completareaideilor lui Riemann a~ vrea sa mai mentionez in continuare cateva modalitati de interventie terapeutica ~i sa recomand folosirea lor: . In prezentarea modalitatilor terapeutice corelate cu aceste variante de depresie a~ vrea sa ma refer la F. ma prabu~esc in mine ca un balon spart". Dorinta puternica de a se agata ~i pe de alta parte .Unde ~i cu ce ocazii este el dispus sa-i idealizeze pe ceilalti oameni ca protectie fata de propriile impulsuri agresive? . Se teme ca i~i va pierde partenerul daca ii refuza ceva. ca satisfactie substitutiva? . ma simt lipsit de valoare. preluarea unui post). arata dupa cum urmeaza: • Plecarea din casa parintilor • Despartirea de partener (care a fost un substitut parental) • Aparitia unei noi situatii de viata.74 Dietmar Stiemerling • 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 75 comportamentullui de ceea ce presupune di se a~teapta de la el. na~terea unui copil.Unde refuleaza ~i trece el cu vederea partea urata. cum ar fi renuntarea timpurie la propria dorinta de dezvoltare ~i la gratificarile meritate? . Catalogul catorva situatii germinale tipice: . sa-~i exprime dorintele. Nevoia accentuata de dependenta a acestor oameni este involuntara ~i are trei surse diferite: In primul rand: teama de a trai: "Nu pot sa traiesc fara tine. In al do ilea rand: criza lipsei de sens: "Nu pot sa traiesc fara tine.Unde ~i cand pacientul nu risdi sa-~i spuna parerea. tace neajutorat. care implica dintr-o data mai multa independenta ~i raspundere (intrarea intr-o activitate remunerata. In al treilea rand: teama de vinovatie: "Nu am voie sa traiesc fara tine. A se discuta despre starea de a nu putea fi subiect.Unde ~i cand se abandoneaza milei de sine. Renuntarea frecventa la pozitia culcat pe canapea deoarece prin analiza tipica el poate fi suprasolicitat. reactioneaza cu frica ~i sentimente de vinovatie la neputinta sa.Unde ~i cand se identifica el mult prea repede cu partenerul din perioada respectiva ~i vede lucrurile mai intai din perspectiva acestuia.dorinta de a recupera in sfar~it "activitatile temerare ale vietii" (v.Unde ~i cand este dispus pacientulla 0 reactie "struguri acri".Unde este el dispus la suprasolicitare cronica ~i la a se lasa suprasolicitat? . pentru ca eu nu sunt adult ~i am 0 mare teama de a trai". adesea pacientul nu poate sa asocieze.

mandrie ~i independenta". cand pacientul 11intreaba pe analist daca de ziua lui are voie sa anuleze ~edinta. Pacientul trebuie sa fie provocat . pana atunci cu deficit de individuatie. Pacientul fantasmeaza . Analistul11 sprijina pe pacient in cautarea unui domeniu al personalitatii ramas pana atunci necunoscut. Este important sa perceapa germenii starilor de suparare ale pacientului fata de analist ~i sa incurajeze pacientul sa Ie exprime. Prin aceasta 11incurajez sa fie ceea ce pe scena incon~tientului sau este deja: un om autonom. in masura in care aceasta se aplica in limitele organizatorice ale analizei ~i ale cadrului terapeutic (de exemplu. cand 0 pacienta viseaza in mod repetat pisici sau se viseaza pe sine ca pisica ~i asociaza cu acest animal: "blana moale ~i frumoasa.76 • Dietmar Stiemerling Analistul nu trebuie sa se lase tentat de rolul de sprijin al functiei Eului ca urmare a neajutorarii demonstrate sau invocate de pacient. Pacientul trebuie sa fie incurajat sa-~i ia in serios propriile sentimente. ca visul contine 0 schita de viata a posibilitatilor ~i fortelor sale de structurare a personalitatii. caracteristici ale structurii personalitatii pacientului ~i prin aceasta 11ajuta sa-~i construiasca 0 imagine proprie de sine. descopera posibile talente ~i interese ne~tiute pana atunci ~iil incurajeaza la activitatile corespunzatoare. 11provoaca la a lua hotarari. Cu aceste ocazii ii spun intotdeauna pacientului ca. ci sa se intrebe mereu: Ce a~ dori eu in aceasta situatie? Cum ma simt eu in aceasta problema? Cum traiesc eu comportarea celorlalti? "Analiza ocaziilor ratate" (peste tot acolo unde pacientul a neglijat sa-~i ia in considerare interesele) trebuie sa urmeze recuperarii lor prin reinscenari in ~edintele de terapie. putinta de a se destinde relaxata.in mod adaptat starii de dezvoltare a autonomiei pacientului din momentul respectiv . dar care ia na~tere in pacient~LIn procesul identificarii cu 0 pisica. dorinte ~i perceptii. Pacientul trebuie sa experimenteze faptul ca schimbul de agresivitate nu distruge baza unei relatii. a~a cum se exprima ele in constructia visului. Pacientul depresiv trebuie sa afle adevarul despre dezvoltarea sa din copilarie ~i sa inteleaga prin durere ~i tristete. • Un spatiu larg in terapia analitica a depresivilor cu deficit de individuatie este ocupat de elaborarea viselor. se elibereaza activ dintr-o situatie dificila. face ceea ce nu indrazne~te in viata reala. El trebuie iar ~i iar sa renunte sa se mai ia dupa altii. Analistuln transmite pacientului in cea mai mare masura puterea de decizie. In continuare un loc important in cadrul elaborarii viselor este ocupat de interpretarea viselor la nivelul subiectului. • 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 77 • • • • • • • Analistul define~te cu precautie ~i foarte mult simt al raspunderii. lasam decizia in seama pacientului). Pacientii cu un deficit al structurii interioare sunt avizi de exprimari care sa Ie dea 0 orientare asupra propriei persoane. di mama sa "iubitoare mai presus de orice" a actionat foarte mult din moti- .cum ar fi putut sa reactioneze ~i se adreseaza verbal adversarului luL Analistul folose~te fiecare ocazie din ~edinte . nu este greu sa se puna in legatura atributele enumerate cu imaginea de sine inca difuza. Desigur reamintirea incarcata emotional a istoriei propriei vieti intr-o psihanaliza clasica are 0 mare insemnatate. simte furie. se apadi sau se impune. in calitate de creator al visului. eleganta a mi~carii. Pacientul trebuie sa faca singur cat de mult posibil.pentru a incita pacientul cu mici conflicte ~ipentru a-I "provoca". pune 0 piatra de constructie pentru ea insa~i ~i i~i consolideaza prin aceasta propria identitate. Afect activ-pozitiv inseamna: persoana care viseaza are 0 dispozitie pozitiva. pacienta. De exemplu. Eu imi concentrez in mod deosebit atentia asupra afectelor activ-pozitive~i activ-negative ale viselor. Pacientul trebuie sa invete sa se apere ~i sa se sustina ~i sa traiasca experienta ca tehnicile sale de impotrivire pot sa aiba succes. inhatatul agresiv.in situatia potrivita sa-~i exprime parerea ~i sa ia atitudine fata de anumite lucruri . se manifesta activ ~i simte astfel bucuria de a trai. Afect activ-negativ inseamna: persoana care viseaza reactioneaza agresiv.asistat de analist .

Dintr-o data el capata 0 cu totul alta imagine despre copilaria sa ~i. aparenta pentru ca el nu i~i poate realiza propria esenta umana ~i posibilitatile legate de aceasta.1n loc de un copac cu crengile desfa~urate in toate partile a luat fiinta doar 0 liana infa~urata pe un arac. fatada. determinata de pierderea propriului Sine (A. exista trei variante de Sine fals.la 0 directie de dezvoltare straina fiintei sale. Dupa experienta mea. Respectivul a fost constrans . Capitolul6 Depresia ~i falsul Sine (Self) Oepresia este durerea. de asemenea. Domeniile centrale ~i structura potenpala a personalitapi sale nu se pot dezvolta. pentru ca prin circumstante existenpale amenintiHoare in copilaria sa a fost conectat la un program minimal ~i a fost fixat unilateralla 0 singura tematica existentiala. care pana atunci fusese mereu legat de dorintele de separare ~i autonomie. care nu mai poate fi reprimata. care sunt legate fiecare de conditii de aparitie diferite: . EI dezvolta un model bazal de viata care nu i se potrive~te. . Aceste cuno~tinte 11 elibereaza de vinovatia indatoritoare fata de parinti ~i pot sa inlature sentimentul de culpabilitate. pentru ca 11 fixeaza unilateral pe 0 directie unde rateaza po~ibilitapIe de deformare care ii sunt proprii. intelege cat de puternic I-a ingradit "iubirea" mamei lui ~i nu I-a lasat sa creasca. Miller) Expresia "Sine fals" transcrie faptul ca un individ nu a putut sa-~i formeze nucleul propriei fiinte ~i in loc de acesta trebuie sa se orienteze dupa 0 busola interioara falsa. Acest om este in parte doar inveli~.prin anumite conditii ale socializarii sale .78 Dietmar Stiemerling ve egoiste ~i I-a abuzat pentru propriile ei nevoi.

este fabricant ~i patron in constructii. pe care aceasta nu a trait-o. star de cinema sau dintaret. deoarece Ie depa~e~te puterile ~i nu tine seama de lipsa lor de maturitate. va fi manevrat intr-un rol de viata sau profesional. lini~tire. Gerhard nu are ~ansa sa fie perceput de tatallui a~a cum este in realitate. moale ~i sensibil. cu 0 expresie ~i 0 mimidi zgomotoasa. Copiii ~i adolescenfii astfel abuzati sunt suprasolicitati ingrozitor la indeplinirea acestui lueru. tot ceea ce parintele nu a primit pe vremuri de la propria sa mama sau propriul tata. Ca adult 11 vor impinge . Acest copil perceput ca "leit mie"." Copiii ii percep pe parinfii ca nava-baza pe care intreaga familie plute~te peste valurile oceanului. Are incontestabila pretentie de putere a ~efului de firma. Domnul A. face cu el glumele lui grosolane ~i este ferm convins ca are in fata. Pentru tatallui. Chiar cand parintii unui copil atilt de prejudiciat nu vor mai juca nici un rol in viata sa reala sau vor muri. copilul este in permanenta amenintat existential: "Daca eu nu functionez a~a cum este de dorit. Ochii lui mari se umplu de lacrimi cand un tovara~ de joaca se repede la el agresiv sau cand ii este mila de copii care plang sau de biete animale in suferinta. Vede deja in fiul Gerhard urma~ul lui stralucit ~i interpreteaza comentariile sau incercarile timi- de de actiune ca martori con~tienti de sine ai unui mic Cezar in devenire. Daca acest tanar de 0 mare ginga~ie sufleteasca va fi constrans de tatal sau la rolul de antreprenor de constructii ~iinca de timpuriu felul sau moale ~i artistic va fi subminat sistematic ~i dat la 0 parte. fiind ferm convins ca are in fata sa 0 a doua edipe mai tiinara a propriei persoane. intors catre sine ~i inzestrat cu un pronuntat simt artistic. De-a lungul copilariei sale. ci el trebuie sa indeplineasdi pentru tatal sau mama sa 0 anume functie: de exemplu. nu are ochi pentru fragilitatea sau pentru delicatetea sufletului fiului sau. II inghionte~te in gluma in coaste. a~a cum tatal sau mama I-a indeplinit. Pentru ca ace~ti parinti sunt de regula foarte gray bolnavi psihic ~idepind de un sprijin. deseneaza cu placere ~i canta peseverent la flaut. extrovertit-prietenos ~i cu 0 puternica energie vitala. i~i vor continua opera distructiva ca obiecte interne. fiul sau de cinci ani. intr-o zi se va imbolnavi de 0 depresie nevrotica.sa continue consecvent drumul fals pe care a pornit odata. Atunci mami i~i ia viata sau tati se prabu~e~te intr-o criza disperata de plans. Nu arareori se intampla ca un parinte sa-~i transfere identitatea reala proprie asupra copilului (tatal asupra fiului. care. in copilul sau. Dimpotriva. vorbe~te incet. Gerhard nu se va simti inteles de tatallui". acasa lumea se prabu~e~te. Copilul este determinat sa fie parintele propriului parinte ~i in aceasta functie trebuie sa daruiasca grija. probabil. atunci va cre~te aici un om cu un Sine fals. prin acest copil. Copilul nu va fi iubit pentru ceea ce este el. straluce~te de optimism ~i are bucuria viguroasa de a fi care vine din rasfatul succesului. de~i el insu~i nu este de fapt motivat pentru aceste lucruri. inzestrat cu 0 statura mare ~i puternica. el este simpaticul ~i robustul junior-~ef care nu se lasa batut in nici 0 imprejurare. este foarte sigur pe el insu~i.80 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 81 1. preia ~i completeaza de la mama cariera de balerina. Daca nava se scufun- . Gerhard este mai curand firav ~i delicat construit. ii trambiteaza cu voce tare. Un alt capitol trist al "abuzarii copilului" 11 gasim intotdeauna atunci ciind fiul sau fiica sunt constran~i la rolul de substitut parental. Ceea ce la prima vedere pare un paradox care rastoarna ordinea lumii este de multe ori realitate. Sinele fals impus de parinti Copilului respectiv i s-a impus de dHre parinti ambitio~i sau bolnavi suflete~te prin presiuni considerabile (pedeapsa ~i retragerea iubirii) UIL intreg model de viata. Tati se va epuiza ~iva incepe iara~i sa bea. Ii place armonia unui colt lini~tit.sub forma vocii con~tiintei interioare neinduplecate . 0 a doua editie a propriei persoane. cu un temperament vioi. Mami va fi foarte rau trista ~iva zacea zile in ~ir in pat. mama asupra fiicei). consacrare plina cu dragoste ~i confirmare. In legatura cu acest lucru citez un exemplu din cartea mea "Relatia duala perturbata" (1986): "Fabricius A. campion de tenis.

~iin special nici fata de altii. foarte bine cunoscut 9i mult raspandit. 1971).el trebuie "sa ajunga cineva". Intregul sens al vietii sale converge in cele din urma spre aspiratia ambitioasa de a munci eficient 9i mult. 0 vaduva de razboi. In perioada 9colara supravegheaza meticulos notele copilului 9i se infurie groaznic de fiecare data cand i9i scrie urat temele sau daca aduce acasa note proaste. Parintii aici mentionati i9i percep copilul unilateral sub aspectul performantei 9i au prea putina intelegere pentru marea sa dorinta de joaca. sa lase la urma alte dorinte 9i interese 9i sa devina un tocilar. Elhard. este "unicul ~i totul" pentru ea. (1971) observa in acest context ca pentru ace~ti oameni "indeplinirea cererilor celodalti" poate deveni 0 sarcina de viata autoimpusa. persista inca 0 mica speranta in iubirea mamei. Pentru ca acest lucru sa fie posibil va fi nevoie ca sa-~i reprime propriile sale nevoi emotionale ~i sa se antreneze pentru a privi fara invidie cum grija ~i iubirea materna se revarsa asupra fratilor mai mici. cad mama lui nu ar putea sa treaca peste a9a ceva. in rolulde inlocuitor al sotului 9i care este foarte laudat 9i confirmat pentru con9tiinciozitatea sa la 9coala 9i pentru felul atent 9i cavaleresc in care se poarta cu mama lui. (1982) descrie exemplul unui fiu. De aceea el trebuie sa aduca realizari. abandon ~i lipsa de speranta. care Ie permite sa cada mai putin pe capul mamei. De timpuriu Ii vor sta mamei la indemana. 2. fericirea este echivalata adesea cu 0 cariera profesionala sau cu 0 pozitie bine pliitita 9i sigura. Copiii traumatizati in felul acesta nu au de fapt la dispozipe optiunea de a respinge rolu!.datorita varstei prea mici . care a fost impins de mama lui. Citandu-l pe E. dimpotriva. Sievers (1971): Daca. Egecul in realizarea performantelor ajunge in felul acesta sa fie pentru copil 0 catastrofa absoluta.ca obiect al ambitiei parintilor . ceea ce-i aduce 9i respingerea plina de dispret din partea colegilor de ~coala. asta inseamna: parintii sunt rapu9i 9i distru9i. Ei cer adesea prea devreme competenta in domenii in care copilului . ocrotire ~i siguranta. Ii vor prelua munca."ofera ultimul sprijin in fata golului amenintiitor al nimicului lipsei de sens". Battergay R. Sub pretextul ca odata sa aiba ceva mai bun decaf parintii sai . Restul personalitatii sale ramane de aceea nedezvoltata. . Ca urmare a acestui lucru ii cuprind sentimente de resemnare. De aceea a indeplini pentru parinti roluI de "copil ca substitut parental" nu este altceva decat pura lupta pentru supravietuire.in lipsa propriilor initiative ~i a egoismului saniitos . pentru a carui cre9tere 9i formare nu Ie mai nlmane nici timp 9i nici forta.sa realizeze dorinta neindeplinita de ascensiune a tatalui sau a mamei. Sinele fals . El nu are voie sa e9ueze in acest rol. Copiii unor parinti ratati sau mai putin privilegiati profesional vor fi orientati sau impin9i . In copilarie s-a antrenat atat de temeinic pentru a-~i reprima nevoia de iubire. inclusiv 0 parte din functia materna fata de fratii mai mici. Ei au dobandit certitudinea dureroasa ca niciodata in viata lor nu vor putea sa ajunga la iubirea mamei. . Se vor stradui ca propria neajutorare ~i imaturitate sa nu fie lasata sa se manifeste nici fata de sine insu~i.0 solutie de necesitate gasWi Intamplator Nu sunt putini copiii care cresc in casa parintilor lor intr-o atmosfera emotionala rece. indiferent ce ar face. Ei trebuie sa trudeasca din greu pentru parinti cu pretul renuntarii la propria dezvoltare 9i la propriile nevoi 9i sa-9i renege propriul Sine.F. Tot de tema discutata aici tine 9i un alt model bazal de viata. care . $i pentru ca traim intr-o societate a performantelor.ii lipse9te maturitatea dezvoltarii. 9i atunci trebuie sa moara 9i copilu!. incat in viata de mai tarziu nu va mai fi recuperata" (Sievers." A~a se dezvolta un tip de mare competenta existentiala practica. Ei l~i vor dezvolta de timpuriu independenta.82 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 83 da. EI este "cel mai bun lucru" al mamei. Este yorba despre fixarea 9i orientarea tuturor fortelor 9i intereselor spre a9a-numita "directie a performantei". S. pentru ca duce la retragerea iubirii parintilor 9i produce un fel de prabu~ire a lumii. "Latura emotionala ii ramane insa pentru toata viata subdezvoltata. atunci "vor face incercarea sa dezvolte comportamentele care par potrivite pentru a 0 satisface pe mama.

altfel reci emotional. Mentinerea acestui rol. sa devina 0 povara pentru mama sa greu incercata de suferinta. care pana atunci ii fusese inchisa. Ea este pusa in scena atunci cand un copil face experienta ca parintii lui. Desigur aceasta veselie scoasa la vedere nu este adevarata. sa intre in legatura alti oameni cu sentimentele lui spontane. Ca sa-i determine de fapt 0 reactie amabila. a~a dupa cum tocmai am vazut.poate. care prin voio~ia ~ibucuria sa de viata tope~te tristetea mamei sale ~i prin acest ocoli~ obtine de la ea afectiunea. Un copil face descoperirea ca poate sa alunge pentru cateva elipe umbrele sumbre din sufletul mamei sale prin manifestarile sale nostime. intoarsa catre sine ~i trista devine dintr-o data vioaie ~i se uita la copilul ei. sa Ii provoace griji sau sa ii solicite risipa. din cauza problemelor proprii. Un copil care trebuie sa dezvolte un Sine fals nu a avut ~an·· sa sa-~i desfa~oare posibilitatHe umane specifice. Sinele fals . atunci el va prinde cu lacomie acest fel de comportare ~i 11 va repeta mereu ~iin acest mod va intra intr-un rol care ii garanteaza un minim de atentie ~i amabilitate. ~i anume. Mama altfel absenta. legata de constrangerea de a refula permanent laturile suparatoare ale vietii~i necazurile de fiecare zi.prezentata acolo cu caracteristica: impus de parinti . sa traiasca elar dorintele ~i interesele. sunt afectuo~i intotdeauna cand el straluce~te prin realizari ~i aduce acasa note bune. sanatoasa "in acord cu disponibilitatile mo~tenite ale naturii sale individuale". El nu are voie ca. 3. Copilul respectiv nu are nici un motiv sa emane optimism ~i sa gaseasca viata fantastica. Daca inca din copilaria mica el are experienta ca. ~i nu 0 va mai lasa din mana. trebuie mai intai s-o lnmoaie prin propria lui voio~ie. Dar pentru a 0 inveseli pe ea. Consecintele pentru dezvoltarea lui sunt acelea~i cu cele prezentate in primul caz. ci fatada obtinuta cu efort.0 solutie de necesitate aleasa de sine insu~i In descrierea celei de-a treia versiuni urmaresc in intregime recomandarile lui Karen Homey. sa se exprime ~i sa se manifeste verbal sau in altmod. Pentru inceput va vom prezenta conceptul de "Sine adevarat ~i fals". sa-~i perceapa ~i sa-~i manifeste vointa. sa gaseasca singur masura valorii ~i scopul in viata. sa ~i-o afirme ~i sa ~i-o impuna. Copilul a gasit dintr-o data 0 cheie catre inima mamei. el este nelini~tit existential de absenta depresiva a mamei ~i de deficitul ei de a darui dragoste. aparitiile vesele ~i rasul sau stralucitor. activitati intamplatoare ale sale sunt primite pozitiv de catre mama. Directia de realizare mentionata in pasajul anterior . Mult descrisa ~i defaimata atitudine de ajutor (a se sacrifica ajutandu-i pe altii) poate sa i~i aiba originea in tocmai descrisa conjunctura. solicita de la copilul respectiv 0 incordare constanta ~i un efort de durata. In conditiile unor influente nefavorabile "se poate totu~i ca un copil sa fie impiedicat. strategia de supravietuire gasita de el insu~i in fata unui mediu gol de iubire este a~a-nurnita atitudine Sonnyboy. sa se dezvolte in armonie cu nevoi- . ii smulg un zambet sau 0 urma de afectiune. Atitudinea sa de Sonnyboy il va solicita atat de mult incat nu va mai ramane nici 0 posibilitate de dezvoltare pentru alte domenii ale personalitatii sale.-a facut in cartea sa: "Nevroza ~i dezvoltare umana" (1950) in legatura cu falsul Sine. i~i lasa la 0 parte propriile dorinte ~i nostalgii. Se dezvolta ca 0 mica "raza de soare". Poate il va mangaia aprobator pe par ~i se va simti consolata pentru moment. Situatia de saracie afectiva din casa ii intare~te trairea lipsei sale emotionale ~i nostalgia dupa iubire. sa fie traita ca un rol ales de sine insu~i. a~a cum 1. un fel de umor macabru. in anumite situatii. Mai departe. Dezvoltare sanatoasa inseamna: sa simta elar ~i profund ~i sa-~i exprime aceste sentimente. sa Ie anunte ~i sa Ie traiasca din plin. copilul cu aceasta linie de dezvoltare nu este impins de mama in mod direct ~i intentionat intr-un anumit rol. el i~i refuleaza propria tristete ~i frica.84 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 85 Dupa cum reiese din citat. Dimpotriva. sa aiM 0 dezvoltare libera.

in permanenta nelini~tit ~i presat. pentru care eu folosesc expresia de angoasa fundamentala. nevoie de desavar~ire ~i de absolut. Atitudinea lor fata de copil va fi determinata de propriile lor nevoi ~i reactii nevrotice. printre altele. individuale" (Horney. ei trebuie mai departe sa indeplineasca compulsiv a~teptarile obiectelor introiectate simtindu-se de aceea ni~te ratati. spre stralucire. In sfar~it persoana ajunge sa se identifice cu imaginea sa idealizata despre propria persoana: "imaginea idealizata devine Sinele sau idealizat" (Horney. Ia na~tere un vid interior. atunci i~i creeaza "prin fantasma 0 imagine idealizata a sinelui sau". exagerat de pretentio~i sau imprevizibili. in al treilea rand eel idealizat. in al doilea rand eel gasit intamplator. 1950). aplauze. nu poate sa dezvolte nici incredere in sine. "A fi Sinele idealizat este lucrul de care depinde totul". influenta. ei pot sa prefere alti copii. Ele prezinta trasaturi comune care trebuie prezentate. (Horney. Toate trei variantele "mutileaza" personalitatea purtatorului lor. 11 forteaza sa gaseasca 0 cale de a termina cu ele". Persoana nu i~i satisface adevaratele nevoi "in acord cu posibilitatile naturii sale mo~tenite. Sinele fals cuprinde . Ca urmare. Are loc intr-o oarecare masura 0 hranire aparenta care nu satura. 15-16) Ca ultima consecinta. nazuinta spre succes exterior. sa fie ipocriti sau indiferenti ~i altele asemanatoare. (Horney. Mai tarziu. Copiii care au fost obligati de parintii lor la un anumit rol de viata adeseori nu pot sa indeplineasca inaltele a~teptari ale mamei sau tatalui. Fortele care imping un individ sanatos spre autoanalize vor fi deplasate spre nazuinta realizarii Sinelui idealizat. Omul respectiv ramane in cele din urma nesatisfacut ~i dezvolta din acest sentiment al deficitului 0 anumita insatiabilitate. Cu alte cuvinte: parintii pot sa fie domina tori. nici sentimentul propriei valori ~i nici sa-~i construiasca 0 adevarata identitate. iritabili. onoare. dupa ce au interiorizat de mult inaltele cereri ale mamei sau tatalui. . ambitie nevrotica ~i perfectionism. Se vad expu~i la un fluviu continuu de critici cicalitoare ~i constata disperati sau resemnati ca nu pot face niciodata destul de mult pentru parintii lor.prin definitiescopuri de viata false. dar serve~te in cele din urma maririi propriei persoane. Incepe instrainarea de sine. Punctul central al factorilor de influenta psihopatologica este faptul ca "oamenii din preajma copilului sunt prea prin~i in propriile lor nevroze pentru a putea sa-l iubeasca pe copil sau chiar pentru a-I intelege ca individ deosebit. Implinirea Sinelui idealizat inseamna: dorinta de glorie ~i onoare. hiperanxio~i. copilul nu va dezvolta nici un sentiment de apartenenta. fara ca vreodata sa simta 0 adevarata satietate. Presiunea apasatoare a angoasei fundamentale il impiedica pe copil sa-~i manifeste fara constrangere sentimentele sale adevarate fata de ceilalti. Tragedia omului cu un Sine fals consta.86 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 87 Ie ~i posibilih'itile sale individuale". Persoana "nu mai ~tie unde se situeaza ~i cine este de fapt" (Horney. El trebuie. sa asalteze izvorul steril ~i inca sa mai stoarca ceva. influenta daunatoare a parintilor 11 impiedica pe copil sa-~i desfa~oare Sinele autentic. 1950). El trebuie sa traiasca in defensiva. Se dezvolta 0 adevarata pulsiune care tinde catre aceasta ~i care este de natura compulsiva. i~i pierde forta interioara. 1950). ca adulti. Deoarece respectivul nu poate trai cu acest vid ~i are nevoie de un inlocuitor pentru increderea de sine ~i sentimentul de identitate care ii lipsesc.1950) Cunoa~tem acurrl trei forme de Sine fals: In primul rand eel impus. in inaccesibilitatea telurilor care figaduiesc fericirea. ceea ce el totu~i este. lucrurile spre care nazuie~te au un caracter de surogat. 1959. popularitate ~i admiratie. Aceasta angoasa fundamentala este sentimentul copilului de a fi izolat ~i neajutorat intr-o lume pe care 0 simte potential ostila. p. Respectivul trebuie sa urmeze 0 pul- siune care poate sa tinda catre diverse scopuri. nici un sentiment de «nob>. dar sunt neaparat necesare supravietuirii sale emotionale. spre prestigiu ~i putere. ci 0 profunda nesiguranta ~i 0 teama vaga. Nu mult diferit li se intampHi acelora care au invatat sa primeasca putina iubire in schimbul performantelor ~i a voio~iei.

devine depresiv. ca a alergat dupa scopuri false. Astfel in fata propriei capacitati de perfomanta ~tacheta se ridica din ce in ce mai mult. precum ~i tabuurile privind tot ceea ce el nu ar trebui sa fie. energie ~i substanta decat poate inlocui. Prilejuri pentru izbucnirea unei depresii nevrotice Ne punem intrebarea: in ce imprejudri se ajunge la 0 decompensare a structurii de personalitate descrise aici. Daca un om nu i~i indepline~te comandamentele interioare. b) Zdruncinarea identitatii false Nu arareori conflictele ~i problemele care apar in cadrul celeb rei ~i rau-famatei midlife-crisis tin ~i ele tot de domeniul Sinelui fals. "Asta sa fi fost totu1?" se intreaba el uluit.in nici una din cele trei variante -la revizuirea lui. caracterul irealizabil al scopului nazuit nu duce . El resimte un gol vag ~i un sentiment vag de nemultumire. "tirania lui trebuie". La 0 prabu~ire a curbei de performanta se ajunge ~i atunci cand. . iar scopul care promitea fericirea ramane intan~ibil. iar rezervele proprii de energie sunt risipite cu nepasare. Horney nume~te poruncile interioare. el poate compensa aceasta uzura. Sacrificiile lor nu se aleg decat cu 0 rasp lata caznita. care Ii mana cu biciulla actiune". Ele rezulta din chiar natura fiintei sale. cum arata situatiile de frustare ~i incercare care 11fac pe un om cu un Sine fals sa devina depresiv? a) Prabu~irea curbei de performanta Ulciorul merge la fantana numai pana ce se sparge. numai partial incununate de succes. este cople~it de frica de viitor. Dimpotriva. lor Ie lipse~te semnificatia morala a idealurilor autentice. solicitarile de munca. prin introducerea unor noi sarcini (cerinte profesionale. legata strans de "tirania poruncilor interioare" (Homey). Dar dupa 10. cresc pana la un nivel care nu mai poate fi stapanit. Ei vad. El resimte cu claritate ca nu mai poate trai cum 0 facuse pana atunci.30 de ani de munca istovitoare bateriile lui se golesc. Intr-un fel cu totul asemanator stau lucrurile la cea de-a treia varianta de Sine fals despre care am vorbit. de a Ie ca~tiga bunavointa sunt. Ele sunt "singurul motor care ii mi~ca pe ace~ti oameni. De aceea aceasta constructie nevrotica de viata poarta in sine premisele propriului e~ec.20. Pretentiile Sinelui idealizat de a se realiza sunt atat de inalte incat nici un om nu Ie poate implini. de regula. are loc 0 dublare a eforturilor ~i a iluziei ca imposibilul devine posibil daca ne straduim destul. pline de sarg ~i sacrificiu. na~terea unui copil)." "Poruncile interioare sunt de natura compulsiva. el incepe sa se autodis- pretuiasca ~i sa se urasca ~i se manie impotriva propriei persoane." Poruncile interioare creeaza intotdeauna un sentiment de presiune. Se treze~te flamand ~i se culca flamand. "Poruncile interioare cuprind tot ceea ce n\cvroticul ar trebui sa fie in stare sa faca. ca nu vor ajunge in definitiv niciodata la inima mamei sau tatalui ~i nu vor avea niciodata sentimentul inaltator de a fi iubiti in mod spontan. care cer neinduplecat actualizarea Sinelui fals. 4. Un om care se suprasolicita constant folose~te mai multa forta. de a-i inveseli. la 0 noua orientare sau la abandonarea a ceea ce nu se poate face. pana atunci echilibrate. de a-i bucura pe parinti. In mod paradoxal. cu toata osteneala ~i toate eforturile pe care Ie depun. Identitatea lui de pana atunci incepe sa se clatine. Eforturile lor. $i dintr-o data il cople~e~te groaznica banuiala ca pana acum a trecut pe langa adevarata viata. Se spetise ca sa fie un om de afaceri de succes numai pentru ca dorise sa obtina astfel in sfar~it recunoa~terea din partea tatalui.88 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 89 Ei sunt ~i raman copii neiubiti. Se ajunge la atitudinea tipica ~i general cunoscuta de autosuprasolicitare. Ceea ce a realizat pana acum i se pare a nu avea importanta ~i valoare de motivatie. Omul aflat intre 40 ~i 50 de ani face bilantul. sa simta ~i sa ~tie. Intreaga structura a vietii sale de pana atunci se clatina. Cat timp este tanar ~i dinamic. sa fie.

c) Pierderea premiselor Daca vrea sa realizeze scopurile sinelui sau fals. 5. ~i de aceea apreciata. fotomodelul are nevoie de frumusetea tineretii. purtatorii unui sine fals dispun adesea de forte ale Eului msemnate. multi dintre cei afectati nu pot sa-~i menFna pentru totdeauna scopurile iluzorii. E~ecurile repetate. devine depresiva de fiecare data cand se apropie concediul. remnoirea continua a dezamagirilor fac sa se verse paharul. anumite planuri de viata nevrotice se indeplinesc in serviciul unui alt om. Epuizat de luptele solicitante. d) Pierderea adresantului Dupa cum am vazut. 0 cariera sportiva in cazul unui talent mediocru . insuccese dureroase. iar obsedatul de putere de favorurile alegatorilor sai. obsedatul de putere nu mai este reales) atunci el nu mai poate sa urmeze ordinele imperative ale Sinelui sau fals. fiica nu-~i mai poate trai rolul de martira daca mama ei bolnava a murit. nu o ating niciodata. care se pierde de fiecare data cand nici un alt om nu mai are nevoie de pacient (Elhard. atunci activitaFle intenFonate de cel care 11 serve~te cad in gol. care tanjea in fiecare seara dupa aplauze. dat fiind ca este fals pare dintr-o data enorm. Pentru el se prabu~e~te o lume . actorul de un public. orice analist observa ca adesea copiii respin~i sunt cei care-~i pun in minte sa cucereasca iubirea mamei sau a tatalui prin eforturi care dureaza 0 viata. totu~i spera mereu sa 0 atinga. balerina are nevoie de picioare sanatoase. iar persoana in cauza dezvolta 0 depresie. Adesea ei au fost nevoiF de timpuriu sa fie independenF ~i sa presteze 0 munca grea in cadrul unui rol care le-a fost desemnat sau pe care I-au gasit singuri. cantaretul de integritatea vocii. Ea devenise cu mari eforturi 0 actrita mediocra. Daca. Daca insa adresantul caruia Ii sunt menite eforturile dispare dintr-un motiv sau altul. 1971). secretara workholica. respectivul este cople~it de recunoa~terea dureroasa a caracterului zadarnic al faptelor sale. pentru un scop iluzoriu. Astfel ei au fost constr~i sa: i~i dezvolte ~i sa i~i antreneze capacitaFle instrumentale. e) Recunoa~terea caraeterului zadarnic Unii oameni vaneaza timp de decenii a~a-zisa fericire. Conceptul terapeutic pentru pacienF depresivi cu un sine fals se imparte in cinci sectiuni: o 0 . Ei se feresc sa recunoasca faptul €a Ie lipse~te norocul sau talentul ~i refuza sa accepte cat de mult depind de valurile arbitrare ale destinului. In continuare viata nu pare a avea un sens vizibil. 0 persoana trebuie sa aiba anumite capacitaF. omul respectiv pierde premisele necesare pentru activitatea sa (de exemplu. Pe parcursul carierei sale. Terapeutul poate porni de la faptul ca ei se ridica la inaltimea luptei cotidiene pentru viata ~i de aceea nu au nevoie de ajutor pentru a "ajunge la maturitatea adultului". rnzestrari.aces tea sunt scopuri ale Sinelui fals. Modelul sau de viata de pana atunci se prabu~e~te ~i el devine depresiv. care de regula raman intangibile. Pretul platit pentru 0 fericire intrucatva inautentica. Ei i~i concentreaza sensul vietii pe acest punet ~i nu observa cat de putin sunt ei capabili sa-i forteze pe parinF sa ii iubeasca. in primul rand pentru a face placere celorlalti. prin propriile fapte sau din cauza destinului nefavora~ bil.90 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 91 Acum tatiH lui este un batran ~i sarmanele lui incurajari nu mai poseda forta motivatoare. dar la cateva ore dupa aceea se gasea din nou singura cu indoiala ei de sine. Sportivul are nevoie de puterea tineretii sale. Nu putem sa ne sfortam sa devenim laureati ai premiului Nobel. avantaje fizice sau sa intiHneasca circumstante situative foarte precise. A~a cum ne invata experienta. care Ii daruie~te pe unii cu de toate ~i pe altii ii lasa sa se agite in zadar. resurse vitale. Aici se arata ca "implinirea unor cerinte straine devenise singura sarcina de viata autonoma". Perfectiunea absoluta. faima literara.~i devine depresiv. Psihoterapia Sinelui fals Spre deosebire de oamenii cu un sine dezvoltat deficitar.

pentru educatia copiilor ~i pentru viata profesionala? c) Nuc1eul intregii terapii este elaborarea istoriei de dezvoltare a omului ~i sinelui sau fals. $i ca probabil nu avusese atunci alta alegere. d) Strans legat de procesele enumerate mai sus.92 Dietmar Stiemerling a) Este important sa ii li'isam pe pacienti sa faca de fiecare data experienta modului in care ii tiranizeaza sinele fals. Pacientul are nevoie de 0 noua schita de viata. unde in istoria sa de viata se pot gasi premise ~i germeni pentru a realiza anumite activitati. Conceptul de sentiment al puterii personale este putin cunoscut in literatura psihanalitica. noi. 0 lacuna considerabila care trebuie sa fie umpluta cu alte piese de constructie. Capitolul7 Depresia ~i sentimentul deficitar al puterii proprii Un om devine depresiv atunci cand. ne interesam de functia lui in intregul persoanei. pentru casnicie. din cauza insucceselor sau frustriirilor. increderea in propria capacitate de a ne putea impune fata de lumea exterioara ~i de semenii no~tri. Pacientul trebuie sa inteleaga mental ~i emotional de ce a devenit ceea ce este. el se confruntii din nou cu vechiul siiu sentiment de neajutorare. ce sentimente de culpabilitate ~i de ru~ine au directa legatura cu el? Ce consecinte apar de aici pentru relatia parteneriala. e) Abandonarea sinelui fals lasa in urma un gol. Sentimentul puterii personale apare in contactul intre Eu ~i mediul sau ~i desemneaza "puterea pe care subiectul 0 resimte in sine pentru a face fata cerintelor ~i adversitatilor luptei pentru existenti'i" (Lersch. In acest context poate fi evidentiat caracterul patogen ~ineinduplecat al unei astfel de structuri de personalitate. ~i durerea pentru 0 viata irosita ~i risipita pana in acel moment. ce angoase. b) Dupa ce s-a stabilit dincolo de orice indoiala existenta unui sine fals. E1 va recunoa~te in structura sa patogena singura strategie de supravietuire posibila pentru el ~iin acela~i timp va vedea cat de importanta a fost aceasta candva pentru el. Unde ~i rand actioneaza. Philip Lersch (1938) il subordoneaza sentimentului de sine (alaturi de sentimentul valorii personale ~i categoria: multumire . senzatia de forta care ne face sa credem ca putern "muta muntii din loc". 1938). unde este adevaratul sau talent.nemultumire) ~i intelege prin aceasta trairea care era descrisa in limbajul pre~tiintific prin expresia "incredere in sine". ince domenii ale vietii i~i are debu~eurile. ce il intereseaza cu adevarat. pe baza carora lnsa nu se mai putuse construi atunci nimic. De acest sentiment tine placerea de a ne angaja competent intr-o sarcina de care ne simtim capabili. . care trebuia sa se sforteze neobosit pentru ceva ce altii primesc din bel~ug ~i fara nici un efort. Terapeutul ~i pacientul pornesc atunci in cautare ~i afla ceea ce ii face cu adevarat placere respectivului. simtirea ~i vointa persoanei. siguranta legata de propria capacitate ~i de stapanirea cotidianului. trebuie sa aiba loc un travaliu de doliu de mare intindere: mila pentru copilul de odinioara. care sunt masurile pe care Ie ia ca sa se mascheze? Cum determina el gandirea.

Lichtenberg (1990) .pe aceasta cale. din lipsa de iubire. luptei pentru existenW' (Lersch) fara ca prin aceasta sa fie afectat sentimentul valorii propriei persoane. Ele nu au incredere ca aceasta poate realiza anumite activitati in mod independent ~i corespunzator nivelului sau de dezvoltare .au aratat ca ace~tia dispun de doua sisteme de reactie. Tipurile de exploratori ~i aventurieri. Vom vedea ce important este rolul pe care 11 joaca nivelul energetic. sa 0 zdruncine puternic. pe de 0 parte. de neajutorare ~i slabiciune. ci ~i printr-un nivel foarte ridicat de incarcare a bateriei lor vitale. neajutorarii ~i neputintei. "Din pierderea autocontrolului. ikr oprirea acestei pulsiuni in "stari de inalta tensiune" (mediu social ostil dezvoltarii) activeaza sistemul aversiv latent. anume de 0 vitali tate stenica ~i de 0 tarie pulsionala normala pana la ridicata. In ciuda timiditatii lor bru~te. ei pastrau foarte bine con~tiinta propriei valori.vezi Josef D. Gradul de pregnanta ~i stabilitatea sentimentului puterii proprii a unui om reflecta destinul pulsiunii sale de autoconservare. 1971). comportament agresiv sau devitalizare. indoiala de sine. Pulsiunea de autoafirmare duce la activarea intereselor. felul cum aceasta s-a putut sau nu desfa~ura de-a lun- gul dezvoltarii in istoria sa de viata. pe de alta parte. refuzandu-Ie ajutorul corespunzator ~i lasiindu-i sa se descurce singuri. Un sentiment slab al puterii proprii se distinge prin descurajare.94 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 95 Un sentiment stabil ~i bine fond at al puterii personale se dovede~te in increderea ~isiguranta resimtite fata de propria capacitate de actiune ~i de capacitatile sociale proprii. manie. ca ii inlatura din cale to ate dificultatile . teama de e~ec. El este strans legat de factorul constitutional. oamenii dedicati muncii ~i personalitatile conducatoare din politica ~i economie se disting adesea nu numai printr-o pregnanta incredere in sine.de aceea preiau ele insele aceste activitati. respectiv oscilatiile sale. Raspunsul este "nu". copilul traie~te prea multe e~ecuri ~i astfel poate capata convingerea interioara di se afla in fata unei lumi care nu poate fi stapanita. autorul a vazut adesea cum ·la unii pacienti "sentimentul subiectiv de putere se prabu~e~te in fata cerintelor ~i adversitatilor. dat fiind ca el se subordoneaza totu~i sectorului narcisic al personalitatii ~i pare a fi cuplat strans cu a~a-zisul sentiment al propriei valori. placerea competentei) nu sunt altceva decat doua fete ale aceleia~i medalii. Daca exista 0 labilitate a sentimentului propriei puteri. cautarii stimularii ~i placerii competentei. care sta la baza abordarii lor expansive fata de lume ~i oameni. dimpotriva. care se sustrage aborda- . Alte marne tind sa i~i suprasolicite copii. (Erikson. sentimente de inferioritate ~i neputinta. cele mai mici succese duc la un salt exagerat in domeniul con~tiintei de sine. Lasat singur. ~i din amestecul exagerat al parintilor. Neajutorarea care apare la ace~ti oameni frecvent sau doar in anumite situatii (sentimentele lor de neputinta in reactie la anumite situatii ~i cerinte) este invatata ~i este consecinta unei dezvoltari deficitare in cadrul unui mediu matern/patern nociv sau deficitar. Observatii facute asupra sugarilor . Sentimentul (con~tiinta de sine) ~i pulsiunea (autoafirmare. la varianta de depresie pe care 0 descriem aici. Se pune problema daca introducerea conceptului de "putere personala" nu este cumva numai un artificiu ~tiintific. Mamele anxioase zagazuiesc impulsurile expansive ale copilului lor ~i 11 avertizeaza despre pericolele acestei lumi. Acum yom face cuno~tinta cu acele conditii de socializare care pot duce la constituirea unui sentiment slab sau labil al puterii personale. Alte marne i~i rasfata copilul ~i cqnsidera ca 0 manifestare a marii lor iubiri este faptul ca ii dau totulla indemana. pentru ca ele insele sunt pline de angoase ~i se tern ca odrasla lor ar putea pati ceva. in afara sentimentului de competenta in lupta pentru existenta. deoarece aceste doua domenii ale experientei se pot perturba separat. cu neplacere. iar cele mai neinsemnate nereu~ite ~i cea mai u~oara critica pot. care se alimenta ~i din alte surse. ia na~tere un sentiment durabil de disperare ~i ru~ine" ~i astfel un deficit al con~tiintei de sine. ele 11 educa pentru lipsa de autonomie. sistemul de autoafirmare ~i cel de aversiune.

ii rape~te individului 0 parte corespunzatoare de expansivitate ~i de bucurie a realizarii functiilor ~i astfel ii rape~te ~i experienta de a-~i exprima ~i a-~i astampara in mod competent trebuintele. ca excesul ei de grija ii face pe copii sa se simta intr-o stare continua de pericol. "pune bot". care s-au ocupat de depresia infantila. Orice pornire inhibata fie ca este orala. care. dispret. Sentimentul de a fi un ratat il va descuraja. Konig scrie: "Un anumit comportament matern specific. care persecuta ~i restrictioneaza cu anxietate intrega expansivitate motrice a copilului are drept efect faptul ca ace~ti copii i~i dezvolta insuficient competenta in raport cu mediullor"." (Sievers. distanta. daca se repeta frecvent. Astfel de copii nu pot sa i~i aprecieze corect "capacitatile ~i inzestrarile proprii. in sufletul copilului. intruziva. sentimentul con~tiintei de sine este mult mai puternic decat la oricare emotie negativa"." (Izard. Aceasta inseamna ca: daca un copil este pedepsit de parinti (mustrari..). 1972) Astfel.. Astfel. 0 pacienta a luiKohut dezvoltase in copilarie un puternic sentiment de e~ec fata de pretentia pe care 0 avea mama de la ea. de exemplu. Daca mama e~ueaza in calitate de obiect de identificare deoarece ea trebuie sa fie izolata. amenintari. nu i-a ie~it ceva) ~i a manifestarii afective aferente (plange.. (Izard. deoarece orice "experienta a succesului creeaza con~tiinta autonomiei ~i mandriei ~i tocmai aceasta Ii lipse~te copilului supus de timpuriu unei suprasolicitari ~i lasat singur. Daca un copil sanatos are sentimente de lipsa. 1971). 1972) . H. (Kohut. Ar mai fi de amintit ~i acei parinti care i~i suprasolicita copilul cerandu-i performante pe care el nu Ie poate realiza din cauza stadiului sau de dezvoltare ~i de care el nu este capabil in general. scrie: "La manie. Astfel. sexuala sau narcisica . anume de a-i alina puternica depresie. 1971). ruperea contactului. lovituri) din pricina unui necaz oarecare (are dureri. Lui Izard Ii datoram punerea in evidenta a acestei a~a-numite legi'ituri intre grija ~i teama. deoarece altminteri mama nu s-ar chinui intr-una cu ei" (Sievers. descriu aceasta depresie ca un mod de reactie patologic." (Erikson. incapsulata in calitate de obiect rau (mama este lipsita de iubire. cu atat mai intens va suferi ~i de un deficit de placere a competentei proprii ~i va avea un sentiment mai vulnerabil al puterii personale. Izard. in cazul nostru dezvoltarea deficitara ~i formarea unui obiect interior frenator se afla in relatie directa cu tema "neajutorare invatata". lucru de care fetita nu era desigur capabila. nesiguri intr-o lume plina de primejdii ~i adversitati.96 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 97 rii sale. el va mobiliza "in mod normal . inferiori. un sentiment de putere. caci " . efective. necaz. In cele din urma "din cauza caracterului relativ frecvent al trairii de grija. agresiva. atunci copilul nu poate dobandi capacitati de baza in interactiunea cu ea ~i el va ramane astfel in spatele posibilitatilor sale. sufocanta ("Tablouri ale nevrozei din zilele noastre") ~i afirma: " . efectele toxice ale fricii se generalizeaza atat de mult incat dificultatile de a face fata vietii 11 doboara pe individ. el va incepe sa se teama. ei au impresia ca pot sa faca mai putine lucruri decat altii ~i ca sunt inferiori oricarui alt om. Astfel ia na~tere 0 legi'itura necaz-teama. Joffe ~i Sandler. se generalizeaza ~i de fiecare data cand copilul (~i mai tarziu adultul) se afla in fata unei situatii problematice dificile care declan~eaza grija. frustranta etc. se ~tie de exemplu ca manifestarile de manie ii confera omului. atunci aceasta pedeapsa lasa in urma ei. este trist). anxioasa. "Conceptul de obiect frenator" allui Karl Konig. 1981). este dezamagit. afectiv la un prejudiciu adus starii de bine personal. pro- vocarea ru~inii. toate competentele de baza sunt dobandite in relatia personala" (Konig. 1971). de ingrijorare sau de durere sufleteasca. Copiii capata sentimentul ca nu se ridica la inaltimea vietii. de regula. 0 teama care va fi asociata la randul ei cu necazul original.. Schultz-Hencke ("Omul inhibat") a pus in centrul teoriei sale despre nevroze faptul ca dezvoltarea pornirilor umane este inhibata de un mediu socio-patogen ~i astfel se poate ajunge la boala psihica. cu cat omul este mai inhibat. cunoscutul cercetator al emotiilor. 1977) Sievers descrie mama supra-grijulie.

Aceasta consta din a9teptarea ca nici un comportament propriu sa nu poata influenta mediul" (Seligmann. vitalitate normala pana la slaM 9i 0 intensitate mai degraba redusa a impulsurilor.. Reu9ita dobandirii competentelor de baza ~i. cum ne explicam evenimentul reactiv . adica sa se apere activ. 1974). neajutorati. in teoria sa despre depresie Seligmann nu descrie altceva decat atitudinea emotionala 9i mentala a unui om care prezinta un sentiment extrem de deficitar al puterii personale. lipsa "curajului" . lipsa comportamentului de curiozitate. Depresia se caleaza pe 0 imagine deformata asupra lumii. unul care pierde intotdeauna. El se simte inferior altora 9i adesea se percepe pe sine ca "looser"." Goffe ~i Sandler).98 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 99 sentimente agresive care vor fi indreptate impotriva sursei direia ii atribuie originea durerii". ci de imposibilitatea de a 0 controla. Dupa parerea mea. Seligman 9i-o modificat teoria. Din spectrul pieselor constitutive ale sentimentul puterii personale. legat de aceasta. chiar ridicata.. 4. Ulterior in viata. "Cand un om se simte neajutorat. a impulsurilor ~i pornirilor. Efectul de neajutorare nu este creat de trauma ca atare. turgorul vital. Seligmann scrie: "Structura cognitiva care se afla la baza depresiei reactive este neajutorarea invatata. vitalitatea personala. energia psihica. " "Cand realitatea permite mai multe posibilitati de explicatie. Un organizator important ale unei structuri Eu-sine intacte "este bucuria vietii. lipsa capacitatii de a gestiona suveran agresivitatea. putem enumera urmatorii factori: 1. Abordarea depresiei din perspectiva psihologiei invatarii. Quint (1987). In loc de aceasta. Deficitul de dobandire a competentelor de baza. Autoafirmarea ~i autoimpunerea reu~ite. ca un fel de baterie vitala" (Quint. al puterii personale putem numi urmatorii factori . sa inlature sursa tulburarii sau sa exprime agresivitati. Vitalitatea stenica. afirmand: "Mai important decat ceea ce ne izbe9te de fapt este modul in care apreciem situatia. serie de experiente de egec in viata ulterioara. Depresivii s-au dezvatat sa reactioneze cu un raspuns normalla prejudicierea sentimentului lor de bine. 2. II caracterizeaza trairile de neputinta. neputincios 9i resemnat in fata unei situatii dureroase. pasiv-resemnati. se construie~te in jurul conceptului central de "neajutorare invatata". date 0 data pentru totdeauna 9i determinate de propria persoana" (Seligmann. lipsa increderii in ceea individul poate face.intrucatva negarea celor enumerati mai sus: 1. a~a cum indica printre altii H. experiente ale succesului. in cazul unor evenimente negative reactioneaza deosebit de depresiv aceia care tind sa interpreteze cauzele acestui eveniment ca fiind imposibil de modificat. adusa ca model explicativ in terapia comportamentala. chiar ridicat. livrati acestei situatii. 4. ei se simt fara aparare. Purtatorul unui sentiment deficitar al puterii personale duce lipsa de con9tiinta de sine ~i de incredere in propriile forte 9i capacitati. 0 tarie normala. respectiv labil. 1974). 1987). placerea competentei ~i bucuria de a trai. afectarea sentimentului de bucurie a vietii. 1980). curaj fizic ~i civil. 3. ca urmare a unui stil de explicatie pesimist. un factor adesea subestimat sau prea putin luat in seama este infrastructura vitala a persoanei. 3. Daca ne punem intrebarea: din ce surse se alimenteaza un sentiment sanatos. Bibring a indicat inca din 1953 ca depresivul este lipsit de speranta ~i de putere ~i descrie lipsa "puterii de a face fata ce- rintelor normale ale vietii" ca 0 trasatura distinctiv-constitutiva a depresivitatii. Autoafimare 9i autoimpunere nereu9ite sau restrictionate. Goffe 9i Sandler. gestionarea eficienta a agresivitatii. neajutorarea 9i sentimen- 0 0 . 2. ajunge sa afle care este raspunsul afectiv al depresiei. $i aici deficitul sentimentului de putere personala este facut nlspunzator de izbucnirea unei tulburari depresive a dispozitiei. Drept cauze ale unui sentiment reprimat. al propriei puteri.

de exemplu. mai sanatos? EI nu reu~e~te sa faca aceasta deoarece el a fost dezvatat de raspunsul normal. anume acela de a se apara activo Experienta de ~oc a unui copil mic in fata propriei sale neajutorari (Bibring) determina fixarea la acest copil a acestui sentiment de neputinta. alunecarea in depresie. astfel de procese au fost frecvent descrise in fiziologia ~i psihologia omului. gri- jile ~i dificultatile legate de faptele proprii intr-un alt mod. . familie). partener. de a influenta anumite situatii in directia propriilor dorinte (Seligmann. copiii mici reactioneaza la obstacolele care se pun in calea sistemului lor de autoafirmare cu manie. face sport de performanta. la 0 prabu~ire a nivelului energetic ~i astfella depresie. frenator. In toate cazurile amintite mai sus se ajunge la 0 activare a modelului afectiv negativ deja existent (retrairea sentimentului de neputinta ~i neajutorare) ~i ca urmare. Nu trauma ca atare determina astfel de efecte. afectati de un prejudiciu timpuriu. iritatie sau plans. tinde sa devina expert intr-un anumit domeniu. mai trebuie explicat un singur lucru. prin observatii facute asupra sugarilor. Daca insa aceasta forma de gestionare a unei frustrari este stavilita prin stimuli punitivi (lovituri. comportament agresiv. fara griji? De ce potentialul depresiv nu reu~e~te sa depa~eqsca dezamagirea. Seligmann (1974) descrie a~a-numita "neajutorare invatata" drept mecanism central de aparitie a unei depresii nevrotice. 1974). formeaza nucleul aparitiei depresiei. atunci in viitor ii va lipsi motivatia de a invinge situatia negativa ~i el va dezvolta credinta ca destinul sau illivreaza unor astfel de intamplari. e~ecuI intr-o anumita sarcina sau examen. in care totul tine de dovedirea superioritatii ~i infrangerea celuilalt. cu dublarea fortelor ~i cu innoirea incercarilor. de ce oamenii cu 0 dispozitie pregnant depresiva (indiferent de modul in care a luat fiinta aceasta depresie) reactioneaza la 0 prejudiciere speciala a sentimentului lor de bine cu "raspunsul afectiv al depresiei" ~i nu reactioneaza. in lipsa de energie. ci deja posibilitatea de a exercita controlul". grup. Dupa cum a putut arata Josef D. de ce nu reactioneaza sfidator. anume. grup) sau apreciaza fixarea intr-un rol profesional rigid. de exemplu. 1974). dispret). resimtit afectiv sau temut. Lichtenberg. Lovitura afectiva reprezentata de e~ec duce la ei la 0 devitalizare. "Control nu insearnna numai controlul real. deoarece ace~tia dispun "in viata cotidiana normala" de 0 con~tiinta de sine corespunzatoare. actual. de ce nu cauta sustinere sau de ce nu iau lucrurile u~or. pierderea unei institutii suportive (profesie. sub forma a~a-numitului efect de cada: ei simt cum con~tiinta de sine se scurge. Din procesul prezentat aici. Uneori depresivul dezvolta activitati supracompensatorii. se erijeaza in calitate de autoritate fata de copiii sai ~i are 0 casnicie de razboi. Daca un copil a invatat ca reactiile sale (la 0 prejudiciere a starii sale de bine) nu au nici un efect. Astfel. Nu rareori el cauta ~i gase~te sprijin ~i sustinere din partea unor obiecte exterioare (parinti. Ca mecanism bio-psihologic. In momentul in care evenimentele ulterioare sunt percepute ca imposibil de controlat de catre propria persoana iau fiinta afectele de neajutorare invatata" (Seligmann. imposibil de oprit. Izbucnirea unei nevroze depresive la oamenii descri~i mai sus. sanatos. cu agresivitate. printr-un fel de reactie paradoxala. un cadru stramt in care se simte oarecum sigur. rasturnarea excitatiei pline de forta ~i incordarii in vederea actiunii. se rastoarna in contrariul ei: se ajunge la 0 devitalizare.100 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 101 tele chinuitoare de incompetenta fata de numeroasele cerinte ale vietii. la origine. La oamenii cu un sentiment labil al puterii personale procesul decurge intrucatva altfel. ci. ca apa din cada atunci cand se scoate dopul ~i ii lasa ca ni~te copii neajutorati. retragerea iubirii. care dintr-o data nu mai ~tiu nici macar sa numere pana la trei. efectul de neajutorare este creat de imposibilitatea de a controla aceasta trauma. Dupa parerea mea. este de regula legata de urmatoarele situatii de provocare ~i frustrare: Trairea unui insucces efectiv. transformarea ei in slabiciune. pierderea obiectului exterior. atunci (aici este parerea autorului) energia care la origine se mobilizase pentru schimbarea situatiei nu se mai poate descarca.

stimularea autoexprimarii. Cred ca acest tip de desfa~urare a depresiei este domeniul de electie al terapiei comportamentale. Pacientul respectiv trebuie sa resimta faptul ca unele dintre ariile sale pulsionale sunt blocate. care poate intregistra aici succese. 1975). de exemplu. Cheia acestei terapii este inversarea procesului care a avut loc odinioara. respectiv sa i1 realizeze. . sa participe la cursuri de pictura. incurajarea pacientului sa incerce noi activi- tati. jocul de rollegat de situatii investite cu angoasa ~i exersarea secventelor comportamentale corespunzi3. Dezvatarea de neajutorare ~i neputinta se afla in centrul terapiei comportamentale a depresiei. a dus la 0 lini~tire a micului pacient. inlaturarea deficitelor interpersonale (de exemplu. in mod paradoxal. de descurajare ~i trezirea increderii in faptul ca el este foarte capabil sa controleze ~i sa stapaneasca 0 situatie grea. In ceea ce prive~te practica psihanalitica. Acest lucru este adevarat. Incurajarea sistematica a pacientului pentru a face mici pa~i spre schimbare ~i pentru a se bucura de succesele sale. sa faca sport. 0 parte cuprinzi3.Hencke legate de tratamentul inhibitiilor ~i a~ coopta pacientulintr-o terapie interacponala de grup. El trebuie sa fie facut atent pentru a observa in ce situatii i se activeaza inhibitiile ~i sa invete treptat sa i~i afirme in mod corespunzator impulsul original. ceramica sau dans ~i astfel sa i~i largeasca paleta de actiuni .are nurnai 0 importanta de ordin secundar ~i nu poate suspenda prejudiciile reale. groaza ~i panica. training de autoafirmare. se precipita brusc la acesta in contrariul: persoana respectiva este confruntata cu o iluminare care 0 cople~e~te ~i traie~te sentimente de fericire intr-o masura ce nu 0 mai cunoscuse pana atunci (Grof. dar trebuie sa tinem seama de faptul ca gestionarea terapeutica a a~a-numitei inhibipi trebuie sa inceapa cu descoperirea ei. in care acesta avea con~tiinta absoluta a unei morti iminente. In cadrul cerceHirii sale terapeutice cu LSD.toare din teroria lui Schulz-Hencke se ocupa in mod expres de psihoterapia inhibitiei ~i cuprinde in consecinta proceduri efective ~i elemente din psihologia invatarii. In cazul "depresiei ~i sentimentului deficitar al puterii personale" devine clar cat de utila este 0 diagnoza diferenpala pentru a stabili care este procedeul terapeutic cel mai potrivit. cred ca aici nu este indicata 0 terapie individual a psihanalitica lege artis.toate acestea sunt interventii terapeutice care tintesc intarirea sentimentului puterii personale ~i placerea competentei. prin demontarea angoaselor sociaIe). Grof descrie de repetate oricum introducerea pacientului in stari de angoasa.102 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 103 copiii cu hipermotricitate ~i hiperiritabili au fost tratati cu un medicament excitant. Procedura terapeutica in cazul tulburarii despre care vorbim trebuie sa fie orientata in directia deficitului pacientului respectiv.toare. ceea ce. A~ urma mai degraba recomandarile lui Schultz. Con~tientizarea conditiilor in care a aparut boala a~a cum ar incerca 0 analiza clasica . destructurare cognitiva cu scopul de a scapa de conceppa negativa despre sine ~i despre lume.

iata cateva citate din literatura de specialitate care exprima clar conexiunea dintre tulburarea narcisica ~i depresie: Balint. Prejudicierea sentimentului propriei valori In cazul de fata este vorba despre aceea ca un sentiment al valorii personale deja cronic redus sau labil este ranit de un eveniment intern sau." Bibring (1953): "Problema centrala in aparitia depresiei este pierderea respectului de sine" Jakobson. starea de satisfacere a trebuintelor (multumire-nemultumire). H. 0 modalitate de elaborare ~i nu 0 manifestare acompaniatoare. nu se spune nimic clar in problema cauzalitatii. tulburari psihosomatice etc. E. sentimentul puterii personale. In acest moment ne interesam in mod deosebit de trei subsisteme. M. acte de neglijenta ~i comportament adictiv...) Prin tulburare narcisica intelegem 0 prejudiciere a Sinelui. extern ~i din aceasta cauza se prabu~e~te. raportul dintre Sinele ~i persoanele de relatie introiectate (reprezentante de obiect).10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 105 titatea zdruncinata (inclusiv conceptia despre sine) ~i tulburarea relatiei Sinelui cu reprezentantele de obiect. Capitolul8 1. identitate. respectiv judecata interna pozitiva pe care 0 are un om despre propriul Sine. amaraciune resemnata). (1971): "Incapacitatea psihicului de a regIa autorespectul ~i de a-I mentine la un nivel normal" este unul dintre lucrurile legate de imbolnavirea de depresie. o reactie. (1982): "In depresie . in afara de aceasta mai exista multe altele. sentimentul de a avea un Sine integrat. 0 tulburare in domeniul narcisismului este nucleul esential al depresiei. 0 disparitie mai mult sau mai putin completa a trairii propriei valori. Prin sentiment al valorii proprii intelegem valorizarea afectiva a propriei persoane. iar tulburarea dispozitionala depresiva poate fi considerata consecinta acesteia." Kohut. Pentru inceput. Pentru autor. retragerea in fantasme de omnipotenta. Battegay. faptul ca de reprezentarea de sine sunt legate sentimente pozitive. iden- . Sinele cuprinde fenomene ca: sentimentul propriei valori. persistente (de exemplu. stari emotionale de baza. aduca a subsistemelor sale. Sa ne ocupam acum de conditiile de apa- Depresie ~i tulburare narcisidi Depresia este consecinfa unui Sine prejudiciat Modelele explicative ale variantelor de depresie prezentate aici se bazeaza pe ipoteza ca tulburarea depresiva a dispozitiei poate lua na~tere pe fundalul unei rani narcisice. " De~i toate textele citate fac conexiunea intre depresie ~i tulburarea sentimentului propriei valori. (1952): "Depresivul sufera din cauza unei raniri narcisice profunde ~i dureroase. prejudiciereaSinelui reprezinta imbolnavirea primara. tendinte agresive ~i razbunatoare. A~a-numitele depresii psihogene sunt la baza depresii conditionate narcisic. anume. de exemplu. (Trebuie sa spunem clar ca a deveni depresiv este 0 posibila reactie la 0 vatamare adusa narcisismului. R. (1971): "Nucleul depresiei este prabu~irea sentimentului propriei valori. tendinte regresive. de sentimentul ranit al valorii proprii. se poate recunoa~te intotdeauna 0 vidare narcisica.

Dat fiind ca in aceasta faza timpurie copilul ~i mama (reprezentantele de sine ~i de obiect) sunt inca mult contopite. care cresc in acelea~i conditii: el ~tie ce inseamna sa fii un copil ne-iubit. respectiv netrebnic. Deficitullor real in privinta unor competente . ostilitatea ascunsa sau deschisa. neglijarea masiva. Aceasta este sursa unui sentiment deficitar al propriei valori. el va imparta~i intotdeauna 0 experienta cu toti cei de acela~i destin.106 Dietmar Stiemerling • 10 abordari psihoterapeutice aledepresiei 107 ritie a unui sentiment cronic deficitar sau labil al propriei valori. dar din partea parintilor lipsesc semnele de bunavointa ~i de acord cu manifestarile vitale ale copilului. Copiii cred ca parintii ii iubesc in mod natural. carora Ii se permit prea putine nu se pot dezvolta ulterior spre a fi adulti independenti. a abuza de copil pentru a satisface propriile necesitati. Daca parintii nu i~i iubesc copilul . practicile de exploatare. conform unei legi imuabile a naturii. nu ii accepta sentimentele ~i modalitatile comportamentale spontane. • lipsa posibilitatilor de identificare pozitiva Daca un bebelu~ este puternic frustrat de mama lui in a~a-zisa faza simbiotica a dezvoltarii sale. "retragerea partiala a aprovizionarii afective" (R. a mamei) duce automat la 0 devalorizare a Sinelui copilului. Din pacate. deoarece de ea depind consecintele terapeutice. alta situatie apare atunci cand persoanele de relatie apropiate sunt atilt de neatractive. Copilul nu are parte nici de confirmare in ceea de prive~te rolullui sexual de baiat sau fetita. Ei nu accepta dorintele pe care acesta Ie exprima. Lipse~te feed-back-ul de confirmare. factorii de prejudiciere psihogenetica ~i modelele conflictuale familiare care stau la baza unui sentiment perturbat al propriei valori nu pot fi indicati aici decat foarte abstract ~i succint. Spitz). Dar tot de aceasta rubrica tine ~i raceala sociala in conditiile unei ingrijiri altminteri corespunzatoare. • lipsa de acceptare In acest caz copilul este ingrijit suficient ~i parintii se preocupa de sanatatea lui. ci este din cauza copilului. dat fiind ca explicarea lor amanuntita ar depa~i cadrele acestei carti. o • lipsa de ajutor in dezvoltare Copiii supraprotejati. acceptarea modului de a fi al copilului ~i semnalul dat prin priviri ~i gesturi: "E~ti OK a~a cum e~ti!". atilt de slabe. strans legati de mama. Un copil care nu este iubit ajunge la concluzia falsa ~i fatala ca el este singurul vinovat de situatia sa ~i de aceea el trebuie sa fie rau. lipsiti de atractivitate ~i inferiori.nu este vina tatalui sau a mamei. Indiferent de felulin care un adult poate reactiona la prejudicierea masiva a posibilitatilor sale de desfa~urare. Sunt de parere ca pentru analist este important sa i~i faca o imagine dit mai exacta despre cauzele genetice ale acestei dezvoltari deficitare. Acestea sunt: maternajul insuficient. se ajunge la 0 masiva "dezamagire de obiect" ~iin consecinta la 0 devalorizare a acestuia. Adesea insa copiii nu se pot sustrage de la compulsiunea spre identificare (din cauza unor legi psiho-biologice ale dezvoltarii) ~i astfel interiorizeaza partile mai putin valoroase ale tatalui ~i mamei. "Nu voi fi iubit" echivaleaza cu "nu fac doi bani". despartire sau neglijenta. de aceea nu se produce.cred cei in cauza . prin lipsa de iubire. abuzul asupra copilului etc. 9i copilului ii vor lipsi figurile conducatoare ale unor parinti puternici ~i valoro9i. devalorizarea obiectului (deci. atilt de lipsite de vitalitate sau atat de tulburate narcisic ele insele incat 0 identificare cu ele pare prea putin ispititoare. Rezultatul este ca ei se simt ei in~i~i slabi. tinuti intr-o continua stare de minorat ~i puternic reprimati. Urmeaza deci numai 0 enumerare a celor mai frecventi dintre factorii cauzali care fundamenteaza un sentiment perturbat sau labil al propriei valori: lipsa de iubire In primul rilnd aici pot fi enumerate toate acele atitudini parentale ~i toti acei factori de influenta sociala care conduc la o respingere deschisa sau mascata a copilului.

atunci sinele nereflectat sufera un prejudiciu. necazurile sale. E. daca se ajunge chiar la 0 totala neintelegere pentru lumea trairilor copilului. la tot ce fac copiii" (Gerboulet. Rezulta. primul pas). un sentiment deficitar al propriei valori. 1975). lipsa lor de capacitati sociale. lipsa de reflectare Este meritullui Kohut de a fi atras atentia asupra unui factor esential in istoria de dezvoltare a tulburarilor narcisice. partial strabatute de ironie ~i bataie de joc. adesea incon~tiente ~i va avea sentimental mai mult sau mai putin clar ca. bataie de joc. atunci el va suferi din cauza unor puternice sentirnente de culpabilitate. Pe toti copiii incapabili sa se ridice la inaltimea dorintelor secrete sau direct traite de parintii lor ii ameninta sau ii atinge deja retragerea iubirii ~i experienta amara a e~ecului.) ~i astfelle ingroapa respectul de sine.. ei dezvolta pe buna dreptate sentimente de insuficienta ~i inferioritate. Daca individul a interiorizat judecatile morale de condamnare ale parintilor sai legate de persoana lui. rigoarea lor normativa. ranesc sistematic integritatea copilului lor ~i ii spun sistematic cat de prost. primul cuvant. placerile sale nu sunt luate in serios. inoportun. Cand ace~ti oameni i~i percep propria imaturitate... acuzele ~i amenintarile cu pedeapsa. cu tendinte punitive sadice. • lipsa de respect fata de valoarea umana Aici este yorba despre parinti sau persoane de relatie care. critica lor devalorizanta. lene~ ~i lacom este el ~i cat de putin respect ~i consolare merita in consecinta. de urat. Parintii "aduc critici nimicitoare. el nu are nici un drept sa existe pe acest pamant. Aici yom vorbi de 0 anurnita structura ~i patologie a Supraeului ~i yom identifica legatura dintre sentimentul dezolat al propriei valori ~i rigoarea veterotestamentara a unei con~tiinte ramase la stadiul arhaic. Ei se vor simti toata viata ni~te looseri.a~a cum a fost descris deja pe larg in capitolul: Depresie ~i sentimentul deficitar al puterii personale . ni~te fiinte inferioare care nu au meritat sa se bucure de favorurile ~i mizericordia iubirii parentale. daca 11 supun unei presiuni a a~teptarii de a fi a~a cum li se pare lor important ~i just. lipsa de autoacceptare morala Con~tiinta umana (Supraeul) exista in cele mai diverse forme de manifestare. slabiciunea generala a Eului lor duce la anxietate fata de viata ~i la con~tiinta chinuitoare a faptului ca sunt fara putinta de vindecare inferiori celor mai multi dintre cei de aceea~i varsta.108 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 109 bazale. Daca lipse~te raspunsul afectiv ~i disponibilitatea mamei de a raspunde. de fapt. • lipsa de spatiu de respirat Se intelege prin aceasta lipsa de spatiu liber pentru desfa~urarea propriului fel de a fi . Sinele sau este intrucatva • • expus atacurilor constante din parte a Supraeului sau." (Kernberg. critica descurajanta ~i impunerea ru~inii. daca lipse~te admiratia ~i bucuria deschisa fata de pa~ii spre dezvoltare ai copilului (primul zambet. Sentimentul valorii lor proprii ramane deficitar. Severa pedeapsa pe care 0 impune Supraeul oamenilor cu aceasta structura "consta in condamnarea implicita ca ei nu mai merita deloc sa fie iubiti ~i apreciati. dad angoasele copilului. prin devalorizare directa. de neindemanatic. obraznic. printre altele. de lipsa "stralucirii din privirea mamei" (Kohut). Nici sentimentul propriei valori nu se poate dezvolta la puterea sa normala daca parintii conditioneaza iubirea ~i acceptarea acordate copilului. • abuzul sexual asupra copiilor Din lucrari recente din literatura de specialitate (respectiv din marturiile persoanelor in cauza. citate acolo) aflam cat de devastator este efectul pe care 11 au astfel de abuzuri asupra aprecierii pe care individul 0 are fata de propria valoare. Apare din nou fenomenul paradoxal conform caruia victima este . de faptul ca el este insuficient perceput de catre parintii sai. Kohut a afirmat convingaior ca formarea iubirii de sine a copilului este prejudiciata de lipsa de ecou empatic.

0 discrepanta traita cronic intre Eul ideal (a~a a~ vrea sa fiu) ~i Eul real (a~a sunt). dar uneori aduc lini~te.0 loja" in societate. a servit dintotdeauna maririi propriei persoane. a duce lipsa de gratificatii purtiitoare de autoconfirmare. yom gasi la unii forma de elaborare stenica. dupa care tanjise 0 viata intreaga. • iubire in cadrul relatiei cu partenerul ~i cople~itoare iubire in cadrul unei relatii stranse ~i exclusive in doi pare a fi binecuvantarea par excellence. a avea insuccese. care sunt dispu~i imediat sa-~i ceara scuze ca exista ~i al caror intreg parcurs de viata ne lasa sa recunoa~tem cat de slab a este aprecierea pe care 0 au fata de propria lor valoare. a fi criticat. Pentru cel care iube~te. nesiguri de sine. o mare o • Oamenii al caror sentiment al propriei valori a fost prejudiciat fac de regula variate efotturi de a-~i echilibra deficitul resimtit dureros.yom intaJni oameni timizi. care prefera sa se mentina in planul al doilea.110 Dietmar Stiemerling • 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 111 cea care se simte prost. in sensul unui sentiment slab sau labil al propriei valori: In funcpe de forta pulsionala. mai sigur • . Ele se disting prin: mare necesitate in raport cu gratificarile narcisice (lacomia de aprovizionare permanenta din afara cu sentimente nutritive emoponal). De ea se leaga dorinte ~i reprezentari despre un ecou empatic ~i o intelegere fara echivoc. El inoata in euforia intelegerii ~iin con~tiinta imp ortantei de nelnlocuit a propriei persoane. atunci ai fost cineva! Banii nu aduc fericirea. Confirmarea narcisica pe calea inaltelor performante in ~tiinta. Sa ne punem acum intrebarea cum arata statu quo-ul. in sensul unei formapuni reactionale supracompensatorii sau . sa atraga asupra lor toate privirile care Ie-au lipsit in copilarie. de pofta de viata ~i de vointa de autoafirmare innascuta respectivului individ. atunci el are parte de Raiul pe pamant ~i iubirea devine 0 revelatie. $i daca reu~e~te sa pastreze stare a sarbiitoreasca de indragostire ~i sa 0 apere de curgerea anilor. Acumularea de proprietap ~i bunuri de lux. deci structura de personalitate a unui adult care sufera de un deficit narcisic. cele doua variante de personalitate sunt echivalente. cu toate umbrele sale. iubitul este confirmarea propriei sale singularitati. a nu fi inteles. Aid trebuie sa facem 0 enumerare a cuvintelor-cheie care tin de scopurile ~iobiectele de trebuinta care servesc nardsismului: performanta Traim intr-o societate a performantei.in cazul unei vitalitati mai slabe . Sentimente secrete de omnipotenta pana la "delir de grandoare". a e~ua. prestigiu social Este yorba despre vise. o mare senzitivitate ~i susceptibilitate de a resimti ru~inea . proprietate Daca ai avut ceva. El spera sa curga permanent catre sine un curent de atenpe ~i dedicape. sport. a capacitatilor ~i recordurilor. vaza. prin performantele lor. Izvorul generos al relapei parteneriale 11 hrane~te pe copilul flamand din el cu ingredientele fericirii care i-au lipsit atat de mult. lupta pentru bogatie ~ivalori materiale. dar ~i a straduintei in ~coala. care se simte vinovata. arta. status. in loc sa ii adreseze fapta~ului aceasta judecata de condamnare morala. de a se bucura de mare faima pana la veneratie pentru merite exceptionale. mare sensibilitate in raport cu urmatoarele situapi: a fi ignorat. despre continue confirmari ~i osanaIe (Heigl-Evers) ~i despre posibilitatea unei contopiri cu cineva care 11 accepta neconditionat pe individul nostru. a suferi despartiri.. politica. I-a facut pe respectivul om mai putin vulnerabil. de prezenta amabila ~itandra. despre un status profesional ridicat. despre 0 cariera. Din punctul de vedere al structurii narcisice. de dorinta ~i efortul de a ocupa . profesie ~i munci casnice constituie 0 practica accesibila pentru a stabiliza sentimentul slab al valorii proprii. Ei cauta febril sa iasa in fata ~i. Acestui scop ii convin toate planurile de viata ~i scopurile spre care se poate indrepta dorinta omului.

la zorzoane ~i la tot felul de nebunii ~i extravagante care au in mod con~tient scopul de a ~oca. Ecoullaudativ. anarhist. estet. • faima Faima este campul clasic de lupta al celor cu trebuinte narcisice. Ramuri intregi ale economiei: industria modei. cultul corpului ~i moda Autoconfirmarea narcisid se poate obtine ~i pe calea beneficiilor de pe urma formei de aparitie exterioara ~i ingrijirii ~i expunerii propriului corp. a cosmeticelor." Exista oameni care au un sentiment reprimat al propriei valori ~i care vor cu orice pret sa se deosebeasca de "omul de masa". • Cultivarea statutului de exceptie "Daca nu sunt cel mai bun. lasand in plan secund propriile porniri egoiste sau chiar intrand • Cultivarea unilaterala ~i supraccentuata a contactelor prietene~ti. femeie fatala. spre tribunele oratorilor ~i spre amvoane. • a face parte din elita Apartenenta la cercuri alese. mai ales cu persoane dorite social. chirurgia plastid ~i centrele de bodybuilding traiesc tocmai pe seama trebuintei narcisice a unor grupuri populationale largi. Ajutandu-i pe altii. Motto: Eu sunt un om dorit. bogate ~iproeminente spore~te renumele de care se bucura individul ~i trece drept dovada a faptului ca el insu~i este popular. boem. geniu. ei ies din cadrele obi~nuite. I • rolul de a ajuta A fi folosit este un mijloc de sedare par excellence impotriva chinuitorului sentiment al propriei nimicnicii. Posesia puterii simuleaza forta personala ~i importanta ~i pare a fi contrariul unui sentiment reprimat al propriei valori. la grupuri profesionale sau de status elitiste 11 fac pe respectivul om sa participe la maretia organizatiei ~i ii aplid marca extraordinarului. Foamea de aplauze IIimpinge pe multi dintre ei spre profesii din domeniul spectacolului. care i~i echilibreaza respectul de sine cu ajutorul cultului corpului. dad ne gandim la vehementa adictiva cu care se cramponeaza de putere ~i influenta purtatorii acestora. cuceriri sexuale Sexualitatea poate fi abuzata in diverse scopuri ~i in mod special in serviciul autoafirmarii narcisice. Statutullor exceptional ii ridica deasupra restului lumii. rebel. dar odata cu imbatranirea aceasta sursa se epuizeaza ~i 11 poate prabu~i pe beneficiarul ei in crize severe. Ei stralucesc datorita unei meserii sau unui hobby ie~it din comun. punandu-ma in serviciul iubirii fata de aproapele. Ei atrag atentia ~i uimirea ~ocata a semenilor. vagabond. in calitate de artist.112 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 113 ~ii-a permis sa profite de faptul ca "lumina aurului sau" 11 face sa para mai important ~i mai valoros in ochii semenilor sai. toti vor sa fie cu mine . ci sunt dutate pentru ca magulesc iubirea de sine a respectivului ~i ii servesc pentru confirmarea propriei valori in ceea ce prive~te farmecele sociale ~i erotice. guru ~i vindecator. acordul entuziast ~iadmiratia sunt "cele mai tari alimente" pentru un sentiment slab al propriei valori. • a fi iubit • tele emotionale ~i lacunele narcisice. interesante. Adesea infati~area tinereasd ~i frumusetea trupeasca formeaza 0 provizie valabila timp de decenii pentru a fi dorit ~i apreciat. In ceea ce prive~te imbracamintea ~i machiaj exista 0 gama larga de posibilitati de autoexprimare: de la eleganta in ton cu moda. • puterea Posesia ~i exercitarea puterii este una dintre satisfactiile substitutive cele mai incitante ~i mai hranitoare pentru defici- . globe-trotter. In acest caz cuceririle sexuale sunt puse in scena de fiecare data cu un nou partener. Cu intregullor fel de a fi. ~i asta nu datorita dobandirii placerii sexuale. atunci cel putin voi fi cel mai prost.

• creativitate • • 1. din cauza unui comportament propriu dezonorant piederea puterii de atractie sexuala din cauza varstei sau bolii imposibilitatea de a exercita ca ~i pana atunci rolul de a oferi ajutor. Doresc sa mai accentuez explicit sa aceste 15 surse sunt scopuri generale ale eforturilor omului sanatos ~i astfel ele nu indica din capullocului vreo tulburare. Astfel imi domolesc indoiala legata de dreptul meu de a exista. confirmarile care vin de la rolul matern Multe femei i~i configureaza intreaga lor autoconfirmare in jurul rolului lor matern. Desigur ca este yorba aici numai despre listarea celor mai importante dintre posibilitatile compensatorii. se reduce randamentul in munca sau nu mai este onorat ca mai mainte. Criza lor se instaleaza ulterior in viata. Ele se bucura de recunoa~terea grijii lor neobosite ~i se definesc ele insele in exclusivitate prin faptul d sunt marne. Numai atunci cand creativitatea slabe~te sau dezamage~te se poate ajunge la 0 criza a valorii proprii. din cauza pensionarii sau a prabu~irii unui vis de cariera partenerul dezamage~te in ceea ce prive~te dovezile de iubire sau se sustrage total (de exemplu atunci cand se na~te un copil) propria capacitate de activitate lasa de dorit. demn de admiratie ~i valoros. pierderea unor proprietati ~i a prestigiului legat de acestea pierderen valorii ~i admiratiei (de exemplu.1. care participa la marirea. devine ~omer) pierderea frumusepi ~i aspectului dezirabil. lucrare desavar~ita este sursa de lauda ~i autoconfimare. de exemplu. puterea sau malta pozitie sociala a partenerului lor ~ipe aceasta cale se investesc ~i pe sine cu valoare.1 Situatiile declan~atoare de incercare ~ifrustrare 1. un actor nu mai are contracte.1. Acum ne intereseaza care sunt circumstantele ~i evenimentele care permit unui om cu un sentiment deficitar al propriei valori sa se decompenseze. din cauza procesului de imbatranire pierderea simpatiei din partea celorlalti ~i pierderea cercului de prieteni din cauza unui comportament condamnat de societate pierderea puterii ~i influentei (un politician nu mai este reales) pierderea participarii la un grup elitist.114 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 115 in rol de martir. se ajunge la 0 criza. devin un om nobil. Insuficienta sau lipsa gratificatiilor narcisice de importanta vitala De fiecare data dnd aportul de satisfactii necesare pentru echilibrarea unei balante narcisice precare scade sub un anumit nivel de suportabilitate. la a carui maretie subiectului nostru participa reducerea sau pierderea propriei creativitati Nimic nu penetreaza prapastiile dispozitiei cu 0 satisfacpe mai mare ~i mai consolatoare decat desfa~urarea reu~ita a potentei creatoare. Aici se mcheie enumerarea posibilelor surse de compensare a unui sentiment deficitar al propriei valori. Ele sunt mandre de succesul copiilor lor. de exemplu. atunci dnd ultimul copil parase~te casa parintilor ~i mama i~i pierde sensul vietii. Situatiile declan~atoare sunt urmatoarele: _ pierderea de status. din cauza bolii sau pierderii obiectului mgrijirilor pierderea rolului matern: copiii pararesc casa pierderea partenerului. frumusetea. 0 . participarea identificatorie Cel care are prea putina stralucire personala poate sa imprumute 0 portie de aicL Exista oameni cu un sentiment redus al propriei valori.

ci este mtotdeauna 0 revolta impotriva presupusei neru~inari a celui care a adus-o. 1. aceasta persoana se simte imediat pusa m mtregime sub semnulintrebarii.5 Ru~inea Trairea amplificata a sentimentului de ru~ine corespunde unui sentiment deficitar al propriei valori ~i apare mtotdeauna atunci cand. pana la sentimentul nimicitor de a nu mai avea nici un drept sa traiasca.1. specific. el inregistreaza acest lucru ca 0 inferioritate a propriei persoane.apreciere ~i adrniratie disponibilitatea sexuala a partenerului _ grija. de neputinta ~i neajutorare.3 Perceperea discrepantei dintre Eul ideal ~i Eul real De fiecare data dlnd omul respectiv nu-~i mai atinge scopurile pe care ~i Ie propune. 2 A suporta critici.1. S-ar putea scrie carti mtregi descriind cum se creeaza la fiecare aceste puncte vulnerabile. o Critica poate rani ("Aceste lucruri ma dor") dar poate fi traita ~i ca 0 jignire ("Aceste lucruri ma dor. adica 0 afectare puternica a sentimentului de bine propriu. un om contravine valorilor importante pentru el ~i pretentiilor pe care Ie are fata de sine sau atunci cand respectivului ii este indicat din afara un punct slab . jignire suferita nu este numai un fel de rana. ea declan~eaza sentimente de descurajare ~imjosire. dezamagirea unei a~teptari narcisice.cel caruia i se adreseaza poate sa se cutremure.care era pastrat ascuns m anumite circumstante. din cauza propriului comportament.1. Aceasta persoana nu a facut decat sa desco- 0 . In afectul de ru~ine. Jignirea Persoana care are tulburari legate de sentimentul propriei sale valori este intotdeauna 0 persoana profund susceptibila.1. dar ~i de manie. ordinarule!") enumerare a posibilelor prilejuri de jignire arata astfel: Jignirea este consecinta unei pretentii ranite m ceea ce prive~te: _ armonia ~i lipsa de agresivitate m relatia de cuplu acceptarea fara critica a tuturor manifestarilor mele vitale . ma faci sa sufar. devenita vizibila. Exista nespus de multe pretentii proprii fiecarui individ ~i posibilihiti de afectare a lor. Ea contine un impuls agresiv mdreptat spre cel care a provocat-o.iubirea ~i afectiunea neconditionata .a ca~tiga fiecare joc ~i concurs disponibilitatea neconditionata a unui obiect al Sinelui cu rol de reflectare ~i admiratie .4. Persoana care a declan~at sentimentul de ru~ine nu mai este perceputa m acest caz drept agresor. critica nu face altceva decat sa confirme temerile persoanei respective ca nu are prea mare valoare. 1. Dimpotriva.a fi mteles empatic o Declan~atorii unei jigniri sunt de 0 varietate aproape de necuprins. ("Am ~tiut mtotdeauna ca sunt urat"). a~a cum am descris deja. Omul iritabil are de regula un loc vulnerabil propriu. a fi jignit Chiar daca are intentii constructive.116 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 117 1. 1. rasfat oral ~i recunoa~terea pozitiei m'le de mgrijitor . Sa spunem ca cineva spune urmatorullucru: lICe rau arati astazi ~i ce abatut!" . persoana la care ne referim noi percepe aceasta ca un atac nemilos asupra sa ~i reactioneaza ranita ("Cum poate fi atat de lipsit de tact mcat sa-mi spuna adevarul gol-golut m fata!") A fi ranit este intotdeauna un indiciu pentru faptul ca a avut loc 0 jignire. jignire mseamna afectarea unei pretentii a individului respectiv. fara msa ca aceasta remarca sa ii fie luata interlocutorului m nume de rau. dlnd sufera experiente de insucces sau e~ueaza mtr-o anumita sarcina. jignit. Adesea. respectivuli~i traie~te deosebit de intens ~i de dureros inferioritatea.fidelitate ~i a-nu-fi-parasit _ un rol de conducere ~i 0 pozitie de putere necontestata .

Kohut scrie: "In relatia cu analistul. ton al vocii. el este 0 putere idealizata. In manifestarea lor arhaica la copilul mic. ele sunt denumite de Kohut "Sine marer ~i "imago parental idealizat". pentru a se desfa~ura ~i a se transforma treptat m structuri mai mature ~i mai diferentiate. Copilul mic are innascuta trebuinta de a idealiza pe cele mai importante persoane care ilmgrijesc. exact cum le-a trait la persoanele sale de mgrijire.ntare~te mult mai greu ~i care este actualizata. 1. anume teoria lui Kohut despre narcisism ~i metodele terapeutice rezultate din aceasta (Kohut 1971)." (Kohut.118 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 119 pere 0 vina. Ace~ti precursori ai Sinelui adult au nevoie de 0 anume ingrijire ~i de un anume tratament din partea persoanelor de relatie primare. Psihicul rudimentar participa. el participa la aceste procese emotionale ~i prin interiorizare structuranta mvata sa se autolini~teasca. un defect. se va simti imediat vinovat. un om nesigur m ceea ce prive~te sentimentul propriei valori. Dar in acest fel el preia ~i idealurile. 0 lipsa moralmente reprobabila care era deja cunoscuta purtatorului ei. el devine furnizor al sentimentului valorii proprii. cele mai importante din Sinele omului. integrator al tendintelor sale. trebuie sa luam m considerare ~i sa prezentam o abordare terapeutica orientata in mod special asupra tulburarilor narcisice. se ajunge la 0 reconcretizare a relatiei cu obiectul Sinelui (mama). Fortele de autovindecare ale sufletului uman mtreprind mtrucatva un al doilea periplu. La aceasta vinovatie declan~ata actualmente de critica enuntata de altcineva se adauga 0 vinovatie din incon~tientul sau. Aceste doua aspecte partiale constau m forma lor adulta. care dl. atunci. Ace~ti parinti astfel idealizati inlocuiesc m primul rand structurile psihice proprii care Ii lip sese copilului mic. sub forma de germeni.3. prin contopire. de predispozitii.6 Sentimente de culpabilitate incon~tiente Expus repro~urilor. care in plus mai sufera ~i de sentimente de culpabilitate incon~tiente. Analistul reprezinta un substitut pentru 0 structura psihica absenta. el regreseaza de regula la modelul de experienta infantil ~i reactiveaza fara intentie aceIe faze din dezvoltarea sa infantila in care formarea Sinelui a e~uat din cauza conditiilor insuficiente ale mediului parental. care exista deja la varsta sugarului. micutul vrea sa fie perceput. din a~a-zisuI sentiment al propriei valori ~i atitudinile valorice (scopurile centrale ale vietii ~i nucleul tendintelor). adica de a Ie atribui acestora puteri nelimitate ~i maretie. Kohut se concentreaza asupra a doua substructuri. 1977) Experientele transferentiale subiective ale analizantului ii permit analistului sa reconstruiasca lumea experientelor copi- . care distribuie indurare ~i sustinere. reprezentarile valorice ~i dedicatia pentru scopuri rezonabile." Alaturi de linia de dezvoltare indicata mai sus (de la SineIe maret la sentimentul propriei valori) exista insa ~i 0 a doua tendinta puternica. Dad parintii se ridid la maltimeq foamei de empatie ~i de acceptare plina de bucurie manifestate de copil. Sinele maret al copilului mic dezvolta 0 trebuinta de reflectare ~i de ecou empatic. sa imblanzeasca angoasele ~i sa amane satisfactia pulsionala. sa fie acceptat m cele mai importante manifestari vitale ale sale ~i sa identifice m ochii mamei 0 stralucire care apare imediat ce el apare in scena. la organizarea psihica malt dezvoltata a mamei! tatalui. Daca in analiza vine un pacient foarte nesigur in ceea ce prive~te sentimentul propriei valori. care se poate circumscrie in conceptul de "trebuinta de idealizare". El ar vrea sa se contopeasca apoi cu ace~ti oameni minunati ~i astfel sa participe la puterea ~i maretia lor. pe masura ce tree anii. Copilul traie~te impreuna cu parintele iubit starile afective ale acestuia .2 Terapia sentimentului deficitar al propriei valori Inainte de a oferi un tablou mai sistematic al posibilitatilor de terapie m cazul unui sentiment tulburat sau zdruncinat al propriei valori. din acest Sine maret se dezvol- ta un sentiment stabil al propriei valori cu con~tiinta ca "eu sunt OK. pentru a recupera ceva uitat ~i pentru a repara ceva care nu s-a putut desfa~ura m copilaria timpurie din cauza lipsei unor stimuli de dezvoltare adecvati. 1.prin atingeri. adica complet desfa~urata.

scopuri de viata ~i modalitati de exprimare creative in inventarul de personalitate al analizandului ~i Ie treze~te la 0 noua viata. Mai clar: sentimentul deficitar al propriei valori poate fi echilibrat prin stabilirea unor idealuri puternice ~iprin dezvoltarea ~i exersarea talentelor ~i disponibilitatilor. ideile de grandoare arhaica ale pacientului ~i dorintele sale de contopire cu obiectul atotputemic se transforma intr-un sentiment sancltos al propriei valori ~i in abandonul util al idealurilor. nu vrea sa iasa in evidenta ~i cel mai mult i-ar placea sa fie invizibil.nu reu~e~te suficient in cadrul analizei completarea defectului structural. chiar ca este trecut cu vederea. El exprima sentimente de vinovatie. adica in calitate de substitut-precursor pentru structurile psihologice care nu exista inca.2. Atunci cand . Terapeutul va banui atunci tulburarea sentimentului propriei valori ~i va atrage atentia pacientului asupra acestei conexiuni: atunci cand un om i~i bate copiii. Horney) tin toate acele scopuri pe care eu Ie-am . nevrotic al pacientului. i se ofera in calitate de obiect demn de a fi idealizat. Apoi este importanta descoperirea a~a-ziselor tendinte nevrotice ale bolnavului ~i descifrarea lor in calitate de incercari neindemanatice de a compensa sentimentul de sine injosit. stabile~te noi valori sau cauta ~i gase~te idealuri in germene sau zdruncinate. construirea unor noi structuri narcisice. este extrem de inchis." (Kohut. Din terapia tulburarilor sentimentului propriei valori rezulta exemplar ~i deosebit de clar procesul in frei etape ale fiecarei forme de psihoterapie eficienta. se simte foarte rapid dispretuit. in al doilea rand. demontarea tulburarii ~i in treilea rand. Indicarea tulburarii narcisice a) In prima sectiune a terapiei se reu~e~te pentru prima data punerea in evidenta a faptelor psihologice. "Acest proces de elaborare incepe in majoritatea cazurilor cu 0 mobilizare a trebuintelor arhaice de oglindire ~i contopire. Treptat. ca rezultat al numeroaselor procese de microinteriorizare. angoasa de a fi descoperit). Mai departe el va analiza Idealul Eului spradimensionat. Prin procesul de interiorizare metamorfozanta se construie~te noua structura psihologica" (Kohut. odata cu progresul elaborarii. identificarea tabloului clinic al afectiunii ~i deschiderea accesului pentru pacient la trairea aspectelor pana atunci incon~tiente. 1. sentimentele sale de inferioritate ~i ii comunica terapeutului aprecierile negative pe care Ie face despre sine. De aceste tendinte nevrotice (K. neglijat. Tratamentul acestui prejudiciu narcisic se desfa~oara in trei pa~i: in primul rand. de regula. treptat. ura~te strainii pentru ca ii consid~ra inferiori.120 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 121 Hiriei pacientului din timpul fazelor genetic decisive ~i sa Ie elaboreze impreuna cu acesta. talente nefolosite. de exemplu. este revendicativ. indicarea tulburarii. Pacientul exprima ~i descrie. 11reflecta. se poate refugia adesea in minciuna. il acompaniaza participand ~i intelegandu-l ~i accepta toate manifestarile sale vitale.· despre hipersensibilitatea sa la critica ~i despre diverse angoase care au ca fundal nemijlocit un sentiment tulburat al propriei valori (de exemplu. vorbe~te despre ru~inea sa. dat fiind ca pacientul nu va putea reu~i niciodata sa se ridice la inaltimea unor pretentii atat de inalte. Analistul pune intrebari despre cele mai diverse comportamente ale pacientului sau ~i evidentiaza faptul ca acestea depind de sentimentele sale de insuficienta. 1977) Analistului ii incumba in cadrul procesului terapeutic aceIe sarcini in care au e~uat parintii pacientului pe atunci foarte tanar: el 11percepe pe pacient. aspectele de alinare ale angoasei. Kohut recomanda "reabilitatea functionala a structurilor compensatorii". tendinta sa de a lua asupra sa intreaga vina atunci cand ceva merge prost.1. simte ca nu este luat in serios. 1977) "Pacientul11 utilizeaza pe analist ca obiect al Sinelui (un obiect trait ca parte a propriului Sine). dinamicii ~i functiei lor.indiferent din ce motive . deci durarea unui sentiment sanatos al propriei valori. pus la zid. perfectionismul sau ~i va arata ca aceasta este sursa e~ecurilor sale permanente. de a suporta amanarile ~i alte aspecte ale imagoului analistului devin 0 parte a arsenalului psihologic al analizandului.

Am descris deja in sectiunea anterioara conditiile in care ia fiinta 0 tulburare narcisica. ci cu incercarile de salvare ?i contramasurile pe care elle-a instituit impotriva traumei primare. A?a cum am amintit deja. atunci cand. cu 0 forta compulsiva. hipertrofia ?i pot sa 11 acapareze cu vraja lor pe purtator. care marcheaza. a caror functie proprie consta din . Pentru fiecare pacient vor intra in discutie unul sau mai multe dintre aceste grupuri de cauze. geneza sa este amintita ?i elaborata. dar reprezinta 0 veriga importanta in lantul procesului de vindecare. asHel incat persoana sa ramana viabila. pacientul trebuie sa i?i aminteasca nu numai conditiile in care a luat na?tere tulburarea sa. pentru ca ulterior sa se dezvete de acestea.122 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 123 descris in sectiunea anterioara drept surse de alimentare ale narcisismului (de exemplu.) ?i-au orientat atentia nu numai asupra afectarii primare a dezvoltarii psihice a copilului. a unei deformari bazale sau conditionari gre?ite. in entitati patologice autonome ?i infirmitati care trebuie dizolvate intr-o terapie. b) Demonstrarea faptelor se face in special prin retrairea de catre pacient a experientei emotionale a felului cum a luat na?tere tulburarea sa ?i prin intelegerea cognitiva a acesteia. i?i saboteaza succesele ?i se trateaza pe sine cu 0 asprime uimitoare. Kohut. De exemplu: fantasmele sau actiunile sadice servesc unor scopuri defensive ?i sunt 0 reactie la rani narcisice. care au luat ?i ele fiinta tot in copilaria timpurie". cu derivatiile sale ascunse ?i cu modalitatile sale de actiune. din formatiuni structurale secundare. aceste trebuinte joaca un rollegitim ?i intr-un curs sanatos al vietii. Atunci dlnd pacientul are trebuinta compulsiva de a se masura ?i compara cu alti oameni ?i supraapreciaza cronic calitatile altora. printr-un comportament defensiv sau prin contramasuri compensatorii. In majoritatea tulburarilor ?i sirnptomelor nevrotice noi nu avem de-a face cu prejudiciul ?i deformarea sa originala. pacientul trebuie sa faca cuno?tinta nu numai cu sentimentul sau de inferioritate. Exista doua formatiuni structurale secundare: in primul rand structurile defensive. acceptare. legate de defectul primar. nu i?i permite sie?i nimic. Schultz-Hencke. pe masura ce trece timpul. dat fiind ca acestea pot sa tina de un sentiment de inferioritate ascuns. de autopedepsire. se comporta autodestructiv cu ranile ?i maladiile sale. puterea de atractie etc. Ele "au fost pe de 0 parte expresia unei manii narcisice ?i pe de alta parte 11 protejau de con?tiinta dureroasa a depresiei ?i de sentimentul unei valori proprii reduse. aceste lucruri reprezinta un indiciu pentru tulburarea tratata aici. Cunoa?terea emotionala a felului cum a luat flinta 0 anumita stare de lucruri nu inseamna inca inlaturarea tulburarilor existente. ci ?i consecintele pentru istoria sa de viata care decurg din deficitul narcisic din prima sa copilarie. performanta. adica formate drept reactie la acesta. status. 1977). Horney. intreaga structura a vietH sale ulterioare. ci ?i asupra mecanismelor de reglare ?i aparare ale psihicului uman care servesc la integrarea in personalitate a unui prejudiciu sau deficit primar. in tratamentul psihanalitic. in circumstantele date. Un copil foarte nesigur in ceea ce prive?te sentimentul valorii proprii reactioneaza la acest prejudiciu.). Atat psihanaliza lui Freud cat ?i derivatele acesteia (Adler." (Kohut. Strategiile care odinioara trebuiau sa ii asigure existenta ?i sa 0 faca suportabila se transforma. Analistul devine deosebit de atent de fiecare data cand pacientul sau se surmeneaza pana la epuizare. perceput surd. Unele ?coli psihoterapeutice au tratat amanuntit aceasta stare de fapt. Reich. ci ?i cu toate ramificatiile acestuia. "Psihopatologia nucleadi a tulburarilor narcisice de personalitate consta din defecte ale structurii psihologice a Sinelui care au luat na?tere in copilarie ?i. Ele se pot insa denatura. c) In cadrul elaborarii dezvoltarii sale infantile. Pentru a putea combate un du?man trebuie mai intai sa il cunoa?tem (Freud). chiar daca folosesc pentru acela?i fenomen nume diferite. asHel ca adesea acesta devine posedat de aceasta "pulsiune" a?a cum este posedat dependentul de drogul sau. Kernberg ?a. iubire. Analog. dar dureros. in al do ilea rand. putere. proprietate. Este important ?i sa identifiearn posibila ura de sine a pacientului ?i tendinta care se dezvolta de aici.

1977). de exemplu. retragere. de exemplu. Ceea ce era pentru Alfred Adler stilul de viata este pentru analiza tranzactionala a~a-zisullife script (scenariu de viata). Pentru a scapa de depresie. Supracompensarea ~i asigurarea prin evitare reprezinta raspunsuri ale copilului care sufera un prejudiciu narcisic. angoasa pana la panica legata de imbatra- . Am facut cuno~tinta cu a~a-numitele structuri secundare. le-a intreprins in cali tate de aparare ~i incercare de salvare. Aici este valabil motto-ul: lata. sa specifica ~i absolut individuala de deficit. de exemplu. Tulburarile narcisice apar "ca urmare a deficitelor traumatice ~i/sau durabile in empatia din partea mediului sau obiectal" (Kohut. 1977). stil de viata. 1970). ambitie sportiva exagerata pana la autovatamare. Raspunsul specific ~i individual al fiecarui adult la starea . d) Mergem acum un pas mai departe ~i ne interesam de manifestarile defectului primar (sentiment deficitar al valorii proprii) ~i de contramasurile secundare in cursul actual al vietii pacientului ~i punem urmatoarele intrebari: Unde in structura vietii ~iin economia afectiva a pacientului se fac remarcate tulburari primare ~i secundare? Ce efecte au ele asupra vietii sale? In aceste conditii. Aceasta aparare compensatorie se exprima in stilul de viata al celui afectat. a fi devalorizat). luate incon~tient asupra cursului ~i scopurilor vietii. In acest context. de: vise diurne ~i fantasme de grandoare de mare intindere. in al doilea rand. Lui Alfred Adler ii revine meritul de a fi fost primul cercetator care a accentuat (in psihologia sa individuala) importanta centrala pe care 0 are tulburarea sentimentului propriei valori in constructia personalitatii nevrotice. structurile compensatorii. ne lovim. copilul se indeparteaza de obiectul neempatic sau absent ~i se dedica senzatiilor orale. evitarea respingerii. de exemplu. de ce se cramponeaza el de edificiul nevrotic al vietii sale? In aceste eforturi. staparure de sine. care serve~te salvarii ~i asigurarii sentimentului valorii sale proprii. anale ~i falice. model fundamental de viata. care s-au format deja in copilaria timpurie. pacientul adult cu tulburare narcisica ar trebui sa-~i retraiasca nu numai traumele sociale de baza. "fantasme de control sadie exercitat asupra femeilor"(Kohut) $i. in loc sa il acopere". scenariu de viata. cariera defensiva din cauza temerii de succes.124 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 125 "acoperirea defectului primar al Sinelui". Sub titlul "Punerea in evidenta a tulburarilor" am facut pana acum cuno~tinta cu trei activitati psihoterapeutice: prima activitate consta din constatarea existentei tuturor modalitatilor comportamentale ~i experientiale care inconjoara perturbarea sentimentului valorii proprii.activitatea scriitoriceasca (Kohut. ce foloase trage el din prejudiciul sau? $i in aceste conditii. pe care Ie resimte cu mare "intensitate". pentru a acoperi sau compensa defectul bazal. construit de acesta ca reactie la sentimentul sau de inferioritate. atunci pulsiunile devin spontan constelatii puternice. jocuri (Berne. tendinte nevrotice (Homey). 1977). $i aceste experiente de translatie pulsionala in copilarie devin puncte de cristalizare pentru formele de psihopatologie adulta care reprezinta Sinele in maladiile esentiale. adica la deficitul sau narcisic. In analiza. obtinerea superioritatii prin performanta sau vointa de putere." (Kohut. "Cand Sinele este prejudiciat sau distrus in mod serios. consta in aceea ca el dezvolta un fel de strategie de invingere a acestei stari. Scenariul de viata poate cuprinde.provocare sau adaptare. structuri defensive ~i/sau compensatorii (Kohut) se refera . acestea sunt consecintele. pacientul facea cuno~tinta cu istoria aparitiei afectiunii sale primare. anume deciziile timpurii. el vorbe~te despre a~a-numitul stil de viata al unui om. printr-o strategie de supravietuire care s-a dovedit in cele din urma neindemanatica ~idin cauza careia s-a dezvoltat modelul nevrotic de traire ~i comportament. pe atunci mic. a parea ridicol. dupa motto-ul: lata cum a aparut! Apoi ne ocupam de masurile pe care psihicul tanar al pacientului. care "compenseaza acest defect. Conceptele: strategie de viata. dupa motto-ul: lata ce avem aici! In pasul al doilea.cu mici deviatii -la acela~i lucru ~i descriu incercarile unui copil perturbat narcisic de a nu mai retrai niciodata traumele copilariei sale (a nu fi iubit. ci ~imodalitatile prin care el a incercat sa stopeze procesul de ranire.

ceea ce este nou ~i necunoscut pare amenintator. Pacientul poate sa fie cuprins de 0 resernnare totala ~i se poate umple de 0 neincredere profunda in posibilitatea unei schimbari pozitive. din cauza temerii de e~ec sau de a se expune. . In cele din urma. conflicte agresive repetitive ~i aprige cu partenerul de viata. cramponarea de un nivel redus al pretentiilor. El poate atunci sa refuze vindecarea ~i - - maturizarea atata timp cat nu i se poate oferi reparatia totala de a primi ulterior ceea ce-i lipsise la inceput. sa creada ca nu este raspunzator pentru soarta lui ~i poate pune pe seama lumii . dupa parerea lui. In acest caz terapia este ingreunata. comportament de retragere ~i evitarea contactelor sociale. ciiutare adictiva a prestigiului social prin preluarea unor noi ~i noi servicii cu caracter public. pentru ca l-ar putea confrunta din nou cu trauma copilariei sale timpurii ~i astfell-ar putea prabu~i intr-o disperare profunda. ceea ce este nou ~i necunoscut pare amenintator pentru ca ar putea suprasolicita capacitatea de adaptare a respectivei persoane ~i ar putea sa 0 confrunte cu situatii in care sa e~ueze. adica avantaje: pacientul poate. nu sa Ie descrie in toata bogatia de manifestari. Printre altele. sustinere ~i protectie). a trebui sa suferi ~i sa fie pus sub sernnul intrebarii chiar sensul vietii tale. Ca urmare. Voi rezuma pe scurt in cele ce urmeaza in ce consta aceasta amenintare: . de exemplu. deoarece contine 0 serie intreaga de plusuri ob~nuite. chiar in promiscuitate. este natural sa intrebam daca pacientul trage foloase din slabiciunea ~i precaritatea sa dernna de mila ~i dad nu cumva el capata recompense sociale (atentie. Daca pacientul are 0 ura de sine masiva. la vechea situatie de viata care ii ofera siguranta.im- . Pacientul ar fi putut sa faca din mizeria lui 0 virtute ~i sa se perceapa pe sine ca pe un "geniu al suferintei". a renunta acum la toata hrana sufleteasca ce Ii fusese refuzata in copilarie i se pare 0 cerere monstruoasa. el trebuie deci sa se cramponeze de atitudinea sa autodestructi- va. A ierta insearnna a renunta la razbunare ~i. ultimul om. nu exista nimic pe lume care ar putea sa repare aceasta vatamare. pe care el trebuie sa 0 respinga cu indignare. Din angoasa de acest e~ec el se decide sa ramana la durerea deja cunoscuta. el poate pretinde reparatii pentru nedreptatea suferita ~i-~i poate anunta cererea de iubire. merita amintit ~i faptul cii nu putini dintre cei cu tulburari narcisice continua sa se cramponeze de problemele lor. In cele din urma. Ce se intampla deci cu un pacient prejudiciat narcisic de-a lungul unei analize de mai lunga durata. cramponarea de vechea imagine a lumii. celei rele toata vina pentru propria lui mizerie. rasfat ~igrija. Incercarea unei terapii il ameninta cu durerea unei noi dezamagiri ~i ar putea sa il infunde ~i mai adanc in singuriitatea neincrederii sale. Exemplele enumerate reprezinta numai 0 parte a posibilelor variante din cercul tulburarilor narcisice ~i nu doresc decat sa faca mai limpezi cele intentionate. El poate sa ~i foloseasca boala ~i ca pe 0 acuza impotriva tatalui ~imamei. aleasa odinioara. din cauza unor sentimente de ru~ine ~i culpabilitate aprige ~i extinse. dimpotriva. pentru cii 0 schimbare li se pare mai amenintatoare decat mentinerea in vechile lor bete~uguri psihice. atunci cand el. impodobit cu coroana de spini a celui ales. chiar a intregii lumi. El i~i cultiva boala ca 0 conditie diferita ~i mai buna decat a restului muritorilor ~i astfel nu poate decat cu greu sa fie motivat sa renunte la aceasta satisfactie narcisica in favoarea unei sanatati normale. nemultumire cronica ~i cautare neobosita a iubirii. atunci el da curs tendintei sale de autopedepsire prin conditia lui de "vierme. fara sa fie obligat la reciprocitate.schimbarea aduce incertitudine ~i declan~eaza angoasa. confirmarii. in ciuda terapiei oferite. dar ascunsa. el se simte rarut atat de profund incat. garanteaza echilibrul psihic de moment al pacientului. deoarece pacientul se simte neinteles sau dispretuit. un nimic". Din contra.126 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 127 nire ~i de pierderea atractivitatii. compasiune.

oferindu-i 0 verificare a realitatii.a perceput realitatea factuala a tulburarii sale. Acum domina mai degraba doliul ~i 0 lipsita de pretentii. de ldealul Eului supradimensionat. pacientul devine trist atunci cand vorbe~te despre punctele sale slabe. degeaba s-a irosit pe mine mancarea". adica sa se dezvete activ de conceptul sau negativ despre sine. printr-o contrareprezentare consolatoare. Nu este recomandabila mcercarea de a imblanzi sentimentele de inferioritate exprimate de pacient. Pacientul trebuie sa resimta de la mceput mtreaga asp rime a devalorizarilor la care se supune pe sine msu~i. el trebuie sa fie admirat pentru eforturile sale nemasurate ~i trebuie exprimata uimirea fata de aceste eforturi. dupa cum aces tea nu trebuie nici relativizate. Daca vrea sa scape de tulburarea sa. pacientul trebuie sa demonteze. In loc de aceasta. de Supraeul sau rigid. $i din nou se mira ~i striga: "Cum Dumnezeu faceti asta?!" Analistul se intereseaza de istoria aparitiei acestui ideal ~i Ii arata pacientului cu claritate cat de importanta este ideeea de maretie. Enumerarea slabiciunilor sale nu mai sfar~e~te ca o citare a registrului de pedepse sau mustrarea adresata unui netrebnic. 10cuI meu e la gunoi. 1.2. nu mai apar expresii ca: "Sunt ultimul jeg. ci regreta destinul care i-a sustras ni~te impulsuri de dezvoltare atat de importante. de ura sa de sine. aura emotiona1a m care este invaluita triiirea inferioritatii sale. "vreau sa fiu mereu 0 mama ideala pentru copilul meu"). $i aici putem ajuta noi. El poate acum sa i~i considere tulburarile ca manifestari de boala ~i sa ia distanta fata de evaluarile negative. sa se simta luat m serios ~i partial sa se impace cu conceptia actuala despre sine. ajungem la descrierea demontarii tulburiirilor (al doilea pas). Aceasta deoarece in cazul structurilor deficitare ale Sinelui pentru a vindeca prejudiciul nu este suficienta analiza trairii actuale ~i a incon~tientului.128 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 129 pre una cu terapeutul sau . exclamatie: "Pacat"! A fost facut primul pas spre schimbare. prea aspru. Pacientul nu mai are fantasma ca se afla undeva in noroi sau gunoi. El simte mila pentru copilul ce fusese odinioara. de sentimentele sale de inferioritate. Dupa ce au fost puse in evidenta tulburarile. pentru echilibrarea precarei balante narcisice. Analistul exprima 0 recunoa~tere admirativa despre curajul pacientului de a cere de la sine 0 astfel de realizare supraomeneasca (de exemplu. respectiv a~teapta sa i se descrie idealuri pe care respectiva pacienta Ie leaga de acest precept. adica stabilirea faptelor (primul pas). Ea nu mai are acest accent de ru~ine ~i critica devalorizanta. Momentul dramatic a trecut. ~i poate ~i cat de necesar este sa opuna sentimentului sau de inferioritate 0 astfel de mareata idee (reco- . a retriiit istoria originii ei.2 Demontarea tulburarilor La mceputul acestui capitol (Terapia sentimentului deficitar al valorii proprii) a fost vorba despre a~a-zisul "proces trifazic" al unei psihoterapii eficiente. legata de acest ideal. Demontarea ldealului Eului supradimensionat __ ~~_I Inainte ca pacientul sa se impace cu propria lui mediocritate ~i sa poata renunta la pretentiile extrem de ridicate ale ldealui Eului sau. El nu se mai invinovate~te pe sine pentru neajunsurile sale. la cate comoditati ar trebui el sa renunte daca ~i-ar propune 0 asemenea cerinta. de dispret sau de la~itate tremuratoare. Astfel el explica cat de dificila i se pare lui insu~i indeplinirea performantelor legate de aceasta. Psihanalistul pune in evidenta consecintele ~i cerintele comportamentale ale unui astfel de ideal. de perceptia sa de- formata ~i de gandirea sa negativa in relatie cu propria persoana. Eficienta empatiei Abordand empatic materialul comunicat de pacient ~i acceptand nelimitat toate manifestarile vitale ale acestuia 11facern pe pacient sa se perceapa pe sine ca fiind important. a mteles manifestarile consecutive secundare ale traumei sale bazale ~i a vazut efectele bolii sale psihice asupra vietH sale de acum? 5-a schimbat ceva din structura sa emotionala? Cred ca dal S-a schimbat culoarea de fond.

El tine partea papu9ii 9i 0 i se pare 0 neru9inare sa ii spui a9a ceva unei fiinte omene9ti. con de otel neted ca oglinda. Legat de acest exercitiu am observat trei reacpi diferite: a) Pacientul devine din ce in ce mai manios 9i uneori pregeta chiar sa continue cu invectivele. invectivele pe care elle arunca asupra sie insu9i. Un alt artificiu terapeutic consta in a~llasa pe pacient sa inventeze un personaj de desen animat. rezonabil: "lntr-o zi nu va mai trebui sa faceti toate acestea. pe un ton rastit. structura psihica ce 11 condarnna. el are 0 slabiciune. pitic rau. astfel de lista . ii cer pacientului (care sta intr-un fotoliu) sa lucreze cu aceasta lista de autodemontare. ca trebuie sa va exprimati sentirnentele 9i problemele intr-un film de anima tie." Crearea distoniei in raport cu Eul Un pas absolut decisiv 9i eficient terapeutic in procesul de demontare de judecatilor negative despre sine rni se pare a fi crearea distoniei acestor judecati in raport cu Eu!. 1 . i9i pierde la9itatea aratata pana acum 9i vitupereaza cu voce clara 9i puternica impotriva fiintei inferioare din fata lui. Pacientul pricepe dintr-o data cat de grea 9i de dureroasa este povara pe care a trebuit sa 0 poarte pana acum. Am 0 papU9a mobila de lernn. Nu mai este slab. Are loc 0 inversare afectiva. El trebuie sa repete aceasta procedura 9i din cand in cand trebuie sa ridice 9i sa acutizeze tonul. de exemplu: vrajitoare. Pacientul se identifica eu "slabiciunea" 9i "nimicnicia" lui.care contine 9i formulele interne care tin de aceasta . dar putem ataca 0 serie de cognitii legate de el. din cele pe care Ie folosesc pictorii pentru studiul rni9carilor corpului. In apres coup. poate intra cu elin dialog. Omul Negru. ci cu instanta din afara persoanei sale. El obtine putina distanta fata de ea. c) Pacientul nu se identifica cu papu9a de lernn (care 11 reprezinta). Autocondarnnarea sa morala se transforma in compasiune fata de sine. In toate cele trei cazuri se ajunge la 0 confruntare intre pacient 9i 0 structura parpala a personalitatii sale. Nu putem ataca direct un sentiment deficitar al valori proprii. M-am obi9nuit sa. yeti putea respira lini9tita. va rog. ne vom gandi chiar de astazi ince privinte v-ati putea relaxa chiar de acum. incepe sa puna sub semnulintrebarii aceasta parte a Sinelui 9i sa 0 priveasca cu un ochi critic. colectionez tot ceea ce spune negativ despre sine un pacient 9i sa alcatuiesc un soi de lista. De indata ce autocondarnnarile sale destructive au capatat un chip. shnplu sa il ignore .. El 0 consoleaza pe pacienta 9i ii spune. in confruntare. menit sa reprezinte instanta devalorizanta din propriul sau interior: "Irnaginap-va. A fi se transforma in a avea. el recunoa9te adesea ca a preluat rolul unui parinte sau unei alte persoane cu autoritate 9i a devenit purtator de cuvant al devalorizarilor enuntate de ace9tia. Cred ca m-am naseut ca sa pierd! Nici nu-mi pot imagina ca cineva poate iubi un om ca mine! Am 9tiut dintotdeauna ca nu fac doi bani! La mine nimic nu merge! Sunt prost! Trebuie sa irni eer scuze pentru ca exist! Ca femeie sunt un zero absolut! Sunt urata: fund gras 9i nas borcanat! Cu un prilej adecvat.ar putea suna astfel: Tot ce incep iese prost! . poate sa 11 ocarasca la randul sau sau poate pur ~. b) Pacientul izbucne9te in lacrirni sau se intristeaza. oameni sau alte fiinte. II rag pe pacient sa-i adreseze acestei papu9i. om urat 9i slabanog etc. Ce chip ati da acelei instante care va potope9te mereu cu judecati atat de negative?" Este foarte concludenta irnaginea la care recurge fiecare individ pentru a reprezenta acea parte a Sinelui. El preia rolul agresorului.130 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 131 mandare dupa Kohut). un fel de comedie. pacientul poate lua distanta fata de acesta. ci mai degraba provocate din exterior. El devine con9tient de enormitatea acestor repro9uri 9i de forta lor nirnicitoare. prin animale. Trebuie sa 11 facern sa recepteze aceste sentirnente degradante ca nefiind proprii lui. Totu9i.

De regula insa. Trebuie sa ne servim ell parcimonie. Acestea nu au nici un efect catharctic.2. persoana respectiva nu mai este deloc con9tienta de ceea ce face cu sine. de care se spargeau toate strigatele mute de ajutor ale copilului. productiv 9i degrevant pentru pacient. face 9i desface. devenita deja obi9nuinta. saluta zgomotos cele mai mici progrese. aspra 9i inaccesibil de plata. care s-au transformat in autoinvinuiri. dar trebuie sa ne servim totu9i de aceasta metoda terapeutidi propagata in mare stil de Watzlawick. nereflectat. unde 9i cat de des va dati note proaste!"). Toate acestea dupa motto-ul: nu ne marcheaza lucrurile ca atare. se manifesta prin monoloage descurajante 9i repro9uri interne devalorizante la adresa Eului sau .din aceasta cauza mul- Kohut a prezentat intr-un mod foarte impresionant cat de important este pentru un Sine deficitar. fantasme 9i planuri 9i prezinta acea "stralucire din ochii mamei" (Kohut) care ii anunta pacientului ca este binevenit 9i este OK. ca el sa fie reflectat 9i perceput in transferul analitic. In spatele lui Omului Negru care raspande9te teama 9i intuneric (acest Kohlenklau era un personaj din propaganda celui de-al treilea Reich pentru economia de energie) apare dintr-o data propriul tata. De aceea trebuie sa ii atragem atentia asupra acestui comportament 9i sa ii prescriem cateva zile de autoobservatie ("Fiti atent cand.3 Construirea structurilor narcisice A9a cum am relatat deja in alta parte. Pacientului trebuie sa i se deao tema 9i sa invete . El poate sa i9i preschimbe autoacuzatiile in acuzatii 9i sa recunoasca faptul ca autocondamnarile sale nu sunt altceva decat acuze aduse altora. Sentimentul de nevrednicie a propriei persoane il invaluie ca un zgomot de fond mereu prezent. 1. El nu interpreteaza ceea ce aude. ii suspenda pasivitatea 9i Ii ridica nivelul energetic general. noile ganduri.totu9i nu intotdeauna -la originea intregii nenorociri. nu il critica.132 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 1 33 In consecinta: atribuirile sale negative devin treptat ego-distone. ci prive9te aceste lucruri din toate partile 9i ii spune pacientului ceea ce a "vazut".eel putin in afara analizei . In plus ii punem in evidenta cat de paralizant trebuie sa actioneze asupra starii sale de spirit acest curent de durata de autoevaluari negative. sub privirile atente ale altuia. daca exista motive bune 9i plauzibile de a considera 0 stare de lucruri dintr-un unghi de vedere cu totul nou. nu 11corecteaza. ci imping 9i mai departe sentimentul sau de inferioritate. Analistul descopera ceea ce este demn de iubit la pacient 9i subliniaza aceste lucruri. Analistul cauta sa 11inteleaga pe pacient 9i sa Ii comunice intelegerea sa. Autodemontarea sa zilnica. cu ce ocazie. noua interpretare a unei situatii poate lumina intunecimea unei experiente. ci felul in care Ie vedem. Elaborarea 9i punerile in scena repetate ale acestei tematici conduc adesea . E1reactioneaza cu acceptare voioasa la (aproape) toate manifestarile vitale ale pacientului. El incearca sa faca sa se vada ta- . Autoagresiunea poate deveni acum agresiune care 11despovareaza pe pacient. Corectarea perceptiei pi gandirii printr-un nou punct de vedere te evnimente minore sunt interpretate ca 9i cum ar confirma inca 0 data nevolnicia propriei persoane. Distantarea de autoevaluiiriIe negative Analistul ca "mama mai bunii" Un om cu un simt tulburat al propriei valori nu poate decat rareori sa ridice de la ochi ochelarii prafuiti prin care se uita la sine insu9i. in spatele conului de otel 0 mama lipsita de afectiune. Aici pledez pentru masuri tipice terapiei comportamentaIe. anume la persoanele primare de relatie. Pacientul realizeaza ca persoanele 9i situapile din copilaria sa au provocat sentimentul deficitar al valorii proprii.sa-9i opreasca monoloagele interioare negative. Analistul ca mama mai buna furnizeaza aici ceva care trebuie sa-i fi lipsit cu stringenta copilului in zorii vietii sale: perceperea propriei persoane 9i ecoul empatic a ceea ce el spune. poate transforma vina in destin 9i nevrednicia in valoare.

suntep ill adancuI inimii dvs. sa 11 contrazica pe analist. ~i noi putern invata ceva important despre "stofa din care sunt facup oamenii". nu judecati globale. Persoanele in cauza sunt atunci in cele mai multe cazuri absolut surprinse ~iuimite de faptul ca aduc ill lume ceva mi~cator ~i interesant ~i. Sa Ie multumim pentru darurile pe care ni Ie fac ill treacat. expozipi. In ciuda numeroaselor dificultap relaponale ~i e~ecuri de care v-ap lovit pana acum. aduc bucurie. semnificative existential decat ill intimitatea tacuta a spatiului analitic? Avem privilegiul de a trai nefalsificat. participarea plina de interes pe care ne-o declan~eaza. 0 expresie mimica. cu barfa unui ora~el. El ar putea. Sunt de parere ca tocmai ill astfel de momente trebuie sa Ii dam pacientului un feedback ~i sa Ii comunicam bucuria ~i emopa. anume de a-i spune "cine sunt eu cu adevarat!" Consider ca este legitim ~i corect sa ii oferim pacientului definitii ale persoanei sale. sa ii spunem ce bomboana am primit chiar acum drept rasplata pentru curiozitatea noastra ~tiintifica.care deja este de mult acolo. un episod din viata lor pe care 11 relateaza palpitant. sa-~i exprime 0 opinie proprie. din cauza limitarii noastre personale. de exemplu. ~tiind foarte bine ca pacientul ar putea sa-i interpreteze tacerea ca pe 0 respingere (Kohut). sugestii interesante ~i informatii despre filme. sa elaboreze scopuri de viata ~i sa dea curs unor porniri esentiale. Ei i~i desfa~oara in fata noastra modullor de a fi ~i structura. a caror existenta trebuie sa fie acum recunoscuta fara umbra de illdoiala. dupa un ~uvoi de lacrimi de disperare. ar trebui sa Ie fim recunoscatori pacientilor no~tri mai mult decM pana acum. alti pacienti lmi fac cuno~tinta cu grupuri de oameni (de exemplu. Divanul ca lac de joacii Incurajam pacientul sa illvinga angoasele ill momentul de aici ~i acum al analizei ~i sa vorbeasca despre lucruri pe care pana acum nu avea illcredere sa Ie spuna. calatorii ~i carti. sa-~i sustina propriile sentimente ~i adevarullor. ne dau. $i elindepline~te 0 dorinta exprimata adesea de pacient. diferite drame umane ~i de a ne lasa impresionati de un prim zambet. Inca ~i mai de ajutor mi se pare atunci cand terapeutulii arata pacientului care sunt posibilitatile sale de dezvoltare sau cand schiteaza 0 imagine a modului cum pacientul ar putea fi illtr-o zi exact a~a cum 11 vede el. Ne acorda illcrederea lor. El u ajuta pe pacient sa gaseasca valori proprii. Unde am gasi altminteri 0 deschidere atat de mare. Aceasta experienta spore~te automat importanta persoanei lor . piese de teatru. la prima mana. unde se mai pot vedea atat de multe sentimente profunde." Analistul In calitate de persoana care a prim it un dar Noi. respectiv sa-~i verifice critic cele spuse. tara intentie. dar de care nu ~tiau nimic. pacientii etaleaza ill fata noastra 0 epoca istorica. aproape ru~inat. sa faca asocia- . Uneori ne irita un gest. uneori recuno~tinta ~i iubirea lor ~i ne investesc cu 0 importanta (trecatoare) care ne ridica mult deasupra tuturor celorlalte persoane din cercul cuno~tintelor lor. cu mediul chefliu al unei familii de conditie joasa. prin felullor de a fi. dincolo de toate neajunsurile nevrozei sale. cu membrii unei secte). ca un om sanatos. El sustine 0 continua disponibilitate pentru dialog. Suntep foarte receptiv din punct de vedere emoponal ~i emanati in jur 0 caldura placuta. ci exprimari decise asupra calitatilor sale. din lipsa de talent sau de curaj civil.134 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 135 lentele pacientului care pana atunci ramasesera latente ~iuillcurajeaza sa Ie valorifice. 0 botanista mi-a povestit despre pasiunea ei pentru ferigi ~i m-a introdus ill misterele acestei specii de plante). Aici pacientul are voie sa fantasmeze ~i sa nutreasca planuri. fara sa Ie percepem intotdeauna prea claro Pacientii ne lasa uneori sa privim ill orizontul unei profesii necunoscute (de exemplu. $i uneori ne fac sa zambim ~i ne amuzam copios. Participam la aceasta aventura a lor fara sa ne punem pe noi ill~ine ill pericol ~i fara ne facem vinovap. 0 persoana draguta cu oamenii. sa spuna: "Sunt sigur ca dispuneti de 0 paleta foarte bogata de sentimente puternice. uimite de faptul ca pot darui ceva unui alt om. Ei traiesc aspecte pe care noi nu Ie putem trai. anali~tii. El este illdemnat sa se arate a~a cum este.

dintr-o data.fie ~i pentru scurt timp . Terapeutul 11 invita pe pacient sa admita ~i sa incerce ceea ce nu mai exersase pana acum. orientarea in lume ~i sensul vietii. de identitatea sa de rol sexual. ~i totul sub deviza: "Acesta e~ti tu! ~i fiecare pas mic sau neindemanatic in procesul tau de desfa~urare este ok din principiu . membra de partid. apoi capata stari de depersonalizare ~i devine in cele din urma depresiv. Trei exemple: Un student la teologie este inrolat in armata. care ii dadea sens. Dupa caderea comunismului in Republica Democrata Germana. petele inferioritatii. despre cine suntem ~i ce vrem. Intotdeauna cand un pilon important de sustinere al acestui edificiu se darama din cauza unor crize interne sau a unor circumstante de viata externe ~i persoana respeetiva pierde astfel un punet fix. ca un sentiment despre particularitatea proprie care ramane aceea~i in spatiu ~i timp ~i despre un nucleu al Eului care nu se schimba. dincolo de toate schimbarile din istoria de viata. pentru prima data in viata.ambitia noastra deosebita ar trebui sa fie aceea de a-i dezvolta capacitatea de a avea 0 relatie atat de mult incat el sa indrazneasca sa se aventureze intr-un parteneriat. cu cat valorile sale centrale sunt mai oscilante. cu cat este mai labila directia spre care tind eforturile sale. cu cat orienta rea sa in lume este mai ~tearsa ~i cu cat este mai slaba identitatea sa de rol sexual. tendintele sale nu- o cleare. ca 0 autodefinitie care ramane constanta In linii mari. deci con~tinta sigura de a fi un barbat sau 0 femeie (conceptul de sine). in forul sau cel mai intim. care ramane identic cu sine. In calitate de anal~ti. sa triiiasca noi impulsuri ~i sa joace in mintea lui situatii in care ar dori sa se afle sau trebuie sa se afle in curand. cred ca in cazul unui om care are de luptat cu sentimente de insuficienta sau care nu a fost niciodata indragostit cu adevarat sau care nu a avut 0 relatie fericita . Grozaviile razboiului prin care trece ii trezesc ~i ii alimenteaza indoiala referitoare la existenta lui Dumnezeu. Un tanar este martor in metrou la urmatoarea scena: un copil 0 intreabii pe mama lui. pe noi ne intereseaza desigur deosebit de mult acele persoane (cazurile I ~i II) care vin la noi. planullui de viata. Acele lovituri . dat fiind ca toate lucrurile penru care luptase ~i muncise treceau acum. cu zdrucinarea sentimentului valorii personale. idealizat in persoana lui Dumnezeu. EI cade intr-o criza. (Se intelege insa de la sine ca 0 incurajam pe 0 pacienta sa accepte 0 relatie numai atunci cand 0 consideram capabila ~i matura pentru acest pas. Identitatea zdruncinata zdrucinare durabila a identitatii unui om poate duce la o imbolnavire depresiva.. carora Ie este dedicat ~i identitatea sa de rol sexual. "Identitatea" poate fi descrisa ca 0 cunoa~tere afeetiva. posesoare a unei credinte ferme in victoria socialismului." Incurajarea relafiilor parteneriale Nimic nu intare~te sentimentul valorii proprii unui om mai mult decat 0 declaratie de dragoste venita de pe buzele alesuluil alesei. este barbat sau femeie?". se poate ajunge la depresie. De~i nu sunt in favoarea ambipilor terapeutice. precum ~i ideea asupra lumii.) 2. drept false ~i fara valoare. Identitatea unei persoane este desigur cu atat mai periclitata. intra intr-o profunda criza de identitate. Tanarul. aratand spre un om cu parullung: "Mami. 0 profesoara foarte angajata profesional ~i politic. De identitatea unui om tine ~i conceptul de sine in relatie cu profesia. la care cauta protectie ~i sprijin. devine total confuz ~i devine angoasat. ferm ancorata. care fusese mereu nesigur. adica expusa unor zdruncinari. valorile sale centrale. Iubirea poate duce la un mare salt narcisic ~i ea poate spata. ca pacienti. Ulterior se descopera in analiza ca el se afla in cautarea tatalui sau (a crescut fara tata) ~i ca se ruga unui Super-tata.136 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 137 tii traznite. cu cat imaginea pe care o are despre sine este mai nesigura. din cauza unei identitati inca nesigure. eel care se pune pe sine la indoiala in cel mai intim nucleu al fiintei sale sau eel care este pus sub semnul intrebarii din cauza unor evenimente externe i~i pierd pamantul de sub picioare.

Pacientul descopera cu 0 anumita uimire ca istoria suferintei sale nu este numai un motiv de tristete. Punerea pe tapet ~i redescoperirea trecutului ofera contrast ~iculoare imaginii propriei persoane.1 Identitatea zdruncinatii ~i terapia ei Am descris aceasta posibilitate terapeutica ill capitolul despre Sinele fals ~i 11illdrum pe cititor spre locul respectiv. este descoperit un potential arhaic ~i clivat. din ceata anilor traiti pana atunci se desprinde un om absolut concret. care s-a aparat ~i care a luat masuri de protectie pentru a putea exista mai departe. atunci toti ace~ti pa~i spre vindecare conduc ~i la 0 illtarire a Eului ~i la 0 stabilizare a Sinelui ~i propriei identitati. 2. fiecare om este prins intr-o istorie familiala. el este cuprins illtr-o retea de relatii ~i illtr-o multitudine de destine care i-au influentat mai mult sau mai putin devenirea. individuala. adica din gasirea acelor parp ale Sinelui care sunt incifrate simbolic sau care apar deschis la lumina zilei. despre prietenii ~i cunoscupi familiei ~i despre oamenii din veciniitate. chiar daca persoana respectiva este trista ~i de fapt tocmai pentru ca este trista.\ tatea de aparitie a unor depresii viitoare). datele pline de stralucire ~i pe cele mai lipsite de glorie din viata unor membri ai clanului. ~i poate ~i iubire. de a discuta cu acestea ~i de a asculta miturile familiale. despre bunici. unchi ~i matu~i. daca este imblanzit un Supraeu prea strict. poate resimti mila. 2. 0 pune pe aceasta ill contact cu originile sale ~i 0 ajuta sa se accepte pe sine ~i sa considere ca individualitatea ei este ceva acceptabil. rezulta componentele Sinelui pana atunci nefixat. Adesea. daca sunt con~tientizate mecanismele de aparare patogene ~i prin aceasta sunt demontate. Daca.1. 2. asupra nucleului Eului unui om sanatos (cazul III) nu putem nici sa Ie impiedicam ~i nici sa Ie anulam. Atunci cand vorbim cu pacientul despre tata ~i mama./f Astfel pacientul poate dezvolta chiar sentimente de mandrie legate de capacitatile sale de supravietuire. daca angoasa este demontata. daca sunt inliiturate tendintele nevrotice (trebuinte inautentice ~i satisfactii substitutive). EI se simte ca un membru illtr-un lant generational.1 Cuvant de ordine: vis Din elaborarea viselor. care a trecut prin lipsuri ~inedreptati.1. . veri ~i veri~oare. Poate fi foarte fertil sa il facem pe pacient sa se intereseze de arborele sau genealogic ~i sa 11trimitem ill cautarea propriilor radacini. El dobande~te identitatea unui artist al supravietuirii. el da peste noutati surprinzatoare ~i pozitive. de exemplu.mai ales cu cele mai in varsta dintre ele. intr-o patrie ~i un popor. care a fost lasat singur. daca este redus ~i supus fortei conducatoare a Eului.3 Cuvant de ordine: travaliu de integrare Orice psihanaliza reu~ita este in mod automat 0 contributie la integrarea unui Sine pana atunci insuficient consolidat.1. intr-o anumita situatie istorica ~i culturala.138 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 139 ale destinului care vin din exterior ~i se indreapta asupra pilonilor de sustinere. Cuvant de ordine: istoria de viata Elaborarea in analiza ~i acceptarea plina de intelegere a propriei biografii. 2. cu aceasta ocazie el afla ~i amanunte interesante din istoria vietii parintilor sai.4 Cuvant de ordine: arbore genealogic In afara de biografia absolut personala. Ceea ce putem face este sa fixam 0 identitate labila ahH de mult indH ea sa faca fata mai bine vicisitudinilor care ar putea aparea ill viitor in viata (astfel se diminueaza ~i probabili. Dintr-o data. Atunci el este pus in fata necesitatii de a lua contact cu rudele care mai traiesc . care a fost 10vit ~i care nu a fost illteles. "Sunt omul care a suferit ~i a sperat. ale carui suferinte creeaza posibilitatea unei noi identitati care trebuie fundamentata. ~i daca are noroe. care Ii creeaza posibiltitea de a se identifica cu parintele respectiv (0 matu~a: "Inainte de a se casatori. ci ilustreaza ~i devenirea sa.1. tatal tau a fost un jucator de tenis bun ~i cautat!/f) 2. El se poate identifica cu acel copil ne-iubit ~i neillteles de odinioara.1.

felul de a se imbraca. adesea supralicitata ~i suprauzata de terapia comportamentala. El poate recepta tdsaturi psihologice ale pacientului care nu merita sa fie trecute cu vederea ca fiind ceva de la sine inteles. Aici pledez pentru 0 suspendare partiala a abstinentei. sport. Unele dintre particularitaple comportamentale ~i dintre trasaturile de personalitate dispretuite de pacient. dimpotriva. ci este. un hobby manifestat vizibil. care salutau plin de bucurie ~i cel mai mic graunte din metalul pretios. Astfel. Ei nu pot numi anumite configuratii emotionale difuze sau Ie .140 Dietmar Stiemerling 10 abordiiri psihoterapeutice ale depresiei 141 Uneori pacientul i~i aminte~te ~i de un om din cercul indepiirtat de persoane din copiliiria sa. Aici se construiesc valorile sau telurile zdruncinate ~i ele sunt folosite pentru construir:ea propriei substante. In spatele tendintei de a se dezarma rapid ~i de a abandona lupta putem gasi eventual un simt deosebit de pronuntat al dreptatii. 2. pe care I-a respectat ~ipe care s-a straduit sa il emuleze. In acest caz analistul ar trebui sa foloseasca impresia pe care 0 lasa asupra pacientului . care il face sa nu renunte la incercarea de a se face sanatos. care mentin persoana respectiva intr-o fidelitate ca un juramant nibelungic pentru 0 alegere facuta odinioara (partener. terapeutul poate percepe unele farmece fizice deosebite ale pacientului sau (maini deosebit de frumoase. pictura. un ras plin de viata. dintr-un nou punct de vedere. partea sa feminina. Oamenii care nu sunt siguri de identitatea lor ~i nu rareori pun cunoscuta intrebare: "Cine sunt eu de fapt?" dispun uneori de capacitati afective ~i domenii ale tdirii care se afla inca in pragul autoperceptiei. judecatile de evaluare asupra cotidianului. cai de rezolvare ~iintorsaturi fericite ale soartei. un caz fericit care trebuie folosit ~i aprofundat. loc de munca. atunci cand poate ghici presupuse asemanari de gandire. felul sau de a fi amabil ~i empatic. Deficiente ale capacitatii de adaptare ~i lipsa chefului de schimbare tin uneori de 0 mare profunzime a legaturilor ~i dependentelor. par matasos. de exemplu. integritatea unui pacient. nu este ceva care de fapt nu ar trebui sa se intample. calitatile sale de tata/mama. delimitare. Terapeutul admira. 0 voce sonora. Nu cred ca la ace~ti pacienti acesta este un efect perturbator pentru terapie. conflicte. in calitate de repere ale persoanei sale. capata dintr-o data calitati pozitive. 2. persistenta combativa cu care se opune vicisitudinilor istoriei sale de viata. Aici invatarea dupa model. o directie de gust sau un interes special pentru muzica. dispretuite. dorinte neluate in seama. sau trasaturi de caracter considerate neinsemnate ~i apoi pentru a Ie aduce in centrul atentiei . pe care acesta ar dori sa Ie delimiteze de imaginea sa de sine. stralucitor ~i bogat. ~i ar trebui sa relateze din propria sa viata episoade. caracterullui autentic prietenos in relatia cu ceilalti.1. in calitate de elemente negative.cum faceau cautatorii de aur.6 Descoperire. domiciliu). care au legatura cu problemele actuale ale pacientului. de exemplu.acesta se afla inca 0 data intr-o faza de impregnare sensibila -. care 11 face capabil de matemaj. in ciuda imbatranirii premature) ~i Ie poate aduce mereu in fata ochilor pacientului.1. un mers plin de farmec. ~i pot fi folosite in calitate de componente ale nucleului Sinelui sau. informare Terapeutul ~i pacientul fac eforturi pentru a descoperi talente ale pacientului care pana atunci fusesera lasate balta. in spatele unei precaritiiti emotionale acuzate de pacient se poate ascunde un simt deosebit de pronuntat pentru nuantele emotionale subtile ale felului de a se exprima al semenilor ~i 0 sensibilitate fina pentru continutul de semnificatii dureroase ~i pentru profunzimile vietii umane. gradinarit sau altele ca acestea. i~i are justificarea sa. definire. El poate sa descopere umorul fin al pacientului.5 Cuvant de ordine: analistul ca imagine conducatoare Este foarte la indemana ca un pacient nesigur in ceea ce prive~te identitatea sa sa ia drept model pe analistul sau. care a insemnat mult pentru el 0 scurtii perioadii. simtire ~i inclinatii sau atunci cand pacientul se molipse~te de anumite obiceiuri de viata observabile ale terapeutului: stilul de amenajare a cabinetului. Astfel.

la felul in care simt ~i ceea ce este placut pentru ei din punct de vedere emotional. Daca vreti contact sexual de 2-3 ori pe saptamana. care se aflau in jurulleaganului sau care Ie-au acompaniat traseul de viata in primii 3-4 ani. eel in cauza pierde atunci adesea interesul fata de tot ceea ce il inconjoara. "in care Sinele ~i-a pierdut obiectele interioare.. nimicnicie ~i lipsa de sens a existentei. facand perceptibile muntii ~i vaile peisajului psihic ~i dfuldu-Ie nume corecte. de sentimente de gol. care le-a fost transferata dinafara. fratilor. . Dar se poate intampla ca persoanele de relatie interiorizate ale unui om intre timp devenit adult sa fie insuficient ancorate in matricea memoriei sale ~i sa se estompeze cu timpul. adica 0 frecventa normaIa pentru a avea chef de sex.uta. Pierderea acestei protectii primare fundamentate in copilarie este insotita de trairi foarte chinuitoare. Aceste engrame. Atunci cand terapia reu~e~te sa puna in vedere cu claritate "obiectul proiectorului". Acest lucru creeaza un sentiment de protectie ~i umple cu semnificatie persoana proprie. deoarece este un tezaur al istoriei lor de viata.. surorilor ~i altor fiinte prietenoase. Intotdeauna cand ei se simt nesiguri sau incurcati pentru cd. Lumea din jur i~i pierde culorile. analistul trebuie sa intervina ~i sa Ie dea curaj pentru a arunca peste bord aceste pretentii ~i a pleca urechea la ceea ce ei doresc cu adevarat. 1975). atunci pacientul experimenteaza 0 mare bogatie a imaginii Sinelui sau. Situafia de paras ire intern a Printre numeroasele lor amintiri. 0 cre~tere a cunoa~terii de sine ~i astfel noi piloni de sustinere pentru identitatea sa . " (Kernberg. Aici este pe deplin valabila stravechea deviza: "Fii tu insuti!". ~ Un pacient nesigur de identitatea sa trebuie sa invete sa se delimiteze de semenii sM ~i de lumea valorilor acestora.. Omul nostru .0 astfel de lume de reprezentante integrata (ansablul persoanelor de relatie interiorizate . 1975) Imaginile persoanelor de relatie timpurii sunt legate de factori afectivi puternici ~i il insotesc pe respectivul toata viata. Unele parti ale vietii lor psihice sunt neclare ." 3. Preluarea necritica a unor pareri ~i corul anumitor maxime ~i reguli de viata dubioase subliniaza vocea slaba. Dvs.autorul) formeaza baza sentimentului de a fi legat in reteaua cuprinzatoare a relatiilor umane. respectiv a fost parasit de ele" (Kernberg.ca ~i imaginea inca ~tearsa a unui diaproiector care trebuie sa mai fie instalat. "Nu mai exista nimic. 1975). care dau vietii un sens . Unii pacienti se cramponeaza de "se": "Asta se simte a~a. interioara a propriilor lor sentimente ~i dorinte autentice. de spoturile de televiziune ~i de a~a-zi~ii psihologi profani. intrucatva "gradina zoologica interioara umana" alcatuita din imaginile mamei ~i tatalui. insotitorii sunt mereu cu el ~i ii dau con~tiinta de a fi parte a unui intreg cuprinzator.. este la fel de normal ca ~i a avea chef de sex zilnic. se numesc in limbajul de specialitate al psihanalizei "obiecte interne" sau "reprezentante de obiect". Este yorba despre ansamblul interiorizat al persoanelor de relatie primara. Pentru a Ie facilita pacientilor optiunea pentru propria lor fiinta sunt necesare uneori ~iinformatii despre "natura omului" (desigur ca sunt con~tient de gradul inalt in care depind afirmatiile despre oameni de timpul ~i cultura in care apar ~i de cat de mult depind ele ~i de sistemul de valori al analistului). ce am mai putea dori. cei mai multi indivizi poseda una deosebit de valoroasa. De exemplu: "Nu exista sexualitate normala. Ia na~tere 0 situatie de parasire interioara. unchilor ~i matu~ilor. Ei sunt livrati fortei sugestive a acestor citribuiri ~i definitii straine. EI nu este niciodata singur.142 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 143 dau un nume fals. cum sunt cele emise de horoscop. daca ~i partenerul crede ca este ok. se face a~a ~i a~a!" Ei se lasa ingraditi de 0 pseudocunoa~tere incapatanata. Stabilirea identitatii inseamna printre altele ~i realizarea in terapie a unui travaliu de delimitare. aceste informatii speciale inmagazinate in creierul omenesc. puteti decide cat de des se intampla ceva. dupa ce am mai putea tanji?" (Kernberg.persoana lor nu indepline~te valorile imperative harazite de semenii lor ("Trebuie sa fii a~a ~i a~a!"). ce am mai putea cd. de articole din reviste.

dar mereu la panda. abordare epuizanta din partea unei marne infometate de afectiune. Kernberg (1975) este de parere ca pacientii'prezentati mai sus "sufera de sentimente de culpabilitate incon~tiente ~i de golirea trairii lor subiective. Psihoterapia situatiilor de paras ire interioara Sa abordam chiar varianta descrisa de Kernberg: in primul rand aici este yorba despre imblanzirea Supraeului aspru ~i evitarea autocondamnarii. pe care ~i I-au creat singuri. precipitandu-se in diferite activitati sau angajandu-se febril in contacte sociale. Ie va privi din toate punctele de vedere ~i Ie va aprofunda. acoperita cu mari eforturi. ei se simt intrucatva bine numai atata timp cat sunt sustinuti de caldura nutritiva a unui partener. care nu sunt dramatice ~i zgomotoase.1. traumatizare persistenta a copilului prin amenintare ~i retragerea satisfactiei. due intrucatva 0 viata dubla. pacientul i~i va reactiva trairile legate de acest om. asimptomatice. pacientul ~i terapeurtul pot desavar~i imaginea respectiva. Copiii respectivi se ghemuiesc in lumea fanteziei lor. 3. dar in realitate ei traiesc in paradisullor imaginar de idei ~i imagini. Exista oameni a caror modalitate de traire pe termen lung este chiar acest sentiment surd de gol. persoanele de relatie primare sunt insuficient ancorate ca engrame. sunt ascultatori din automatism. se pastreaza cunoa~terea acestei stari de pericol. dar colorata afectiv pozitiv. ajutorul nostru ar putea consta din stabilizarea vechilor persoane de relatie. sau a persoanelor de relatie gasite de curand. este suparat. i~i limiteaza afectiunea. Pe de alta parte. abuzand de alcool sau incercand si evadeze prin cautatea permanenta a unor satisfactii pulsionale de natura sexuala. oferte disproportionat de mari de afectiune ~i incercarea de incorporare. Pacientii de mai tarziu se pliing adesea de faptul di aproape ca nu mai au nici 0 amintire din copilarie. ~i. sentimente apocaliptice.1975). aceasta culmineaza intr-o depresie. de care incearca mereu sa scape. adaptati ~i au reactii adecvate. atunci izbucne~te din nou vechea "situatie de parasire interioara". este posibil sa gasim 0 persoana din prima sau a doua copilarie care pana acum a fost prea putin luata in seama. Dependenti de afectiunea ~i iubirea acestora. Lor li se pare ca au trecut prin primii ani ai copilariei ca printr-o ceata. Pedeapsa interioara aspra pe care le-o impune Supraeul consta in invinuirea implicita ca ei nici nu mai merita sa fie iubiti ~i apreciati ~i de aceea sunt condamnati sa ramana singuri!" (Kernberg. conferindu-I 0 anume plasticitate. agresiva sau orala. ramase palide. ci au un caracter imperativ-invaziv fara cuvinte. In aceste cazuri. drogandu-se. intr-o departare palida. Dat fiind ca pacientul duce lipsa de obiecte interioare de incredere ~i bine ancorate. Prin asociatii libere ~i fantasme. in calitate de manifestari ale unor atacuri constante din partea Supraeului asupra Sinelui. In preistoria oamenilor care prezinta tulburarea descrisa gasim sau banuim de regula 0 dezamagire foarte timpurie in ceea ce prive~te obiectul iubirii (mama) ~i ca urmare 0 retragere in propria interioritate. Ace~tia sunt dedicati in mod special altor oameni.144 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 145 prive~te nimicul in ochi ~i iese din toate legiiturile care dau sens: groaza fara de sunete. Altii incearca sa se stabilizeze printr-o relatie parteriala.de aceea nu vor lasa in urma lor decat 0 amintire slaba. Analistul subliniaza marea valoare a anumitor secven- . Obiectele ~i persoanele din lumea care ii inconjoara cad undeva in spate. Ie lipse~te verosimilitatea ~i vivacitatea. De exemplu. vag conturata. Dar intotdeauna cand celalalt se indeparteaza. daca nu i se furnizeaza curand ajutor. In exterior ei sunt prezenti fizic. Pe acestea ei Ie percep doar superficial sau chiar sub forma unor distrageri perturbatoare . ca un soi de fundal sonor surd. Persoana respectiva trebuie sa invete sa se resimta pe sine mai putin pasibila de pedeapsa ~i sa inceteze sa se impovareze pe sine cu vinovatii ~i sa se pedepseasca. pentru a afla cat se poate de multe informatii despre ea. Dar ~i in perioadele sanatoase. se retrage. Dezamagirile timpurii legate de obiectul iubirii apar in caz de: cople~ire cu stimuli.

constelarea unor situatii parteneriale ?i de viata dramatice ?i excitante. De aceea el construie?te structuri defensive secundare a caror sarcina este de a acoperi defectul primar al Sinelui. daca el nu astupa prin diferite masuri de apar rare ?i compensare "gaura" din structura Sinelui sau. Pe aceasta cale se ridica din apele cristelnitei 0 figura materna sau paterna atragatoare. Materialul pentru obiectele interne mai poate fi creat ?i din vise. o 4.aceasta i-a lasat 0 comoara pretioasa. pentru dezvoltarea ?i buna lui stare. Indeosebi lipsa valorilor ?i deficitul de con?tiinta a existentei idealurilor fixatoare sunt cele care pot sustrage cursului unei existente speranta intr-o viata cu sens. De indata ce eficienta acestor manevre defensive scade din motive exterioare. Nimic nu umple mai bine un suflet de om ?i nimic nu-l protejeaza mai bine impotriva groazei nimicului decat credinta intr-un Dumnezeu bun "care ma iube?te?i care este mereu alaturi de mine". sau ele nu pot fi practicate din lipsa unor prilejuri potrivite. adevarata!" alta posibilitate de a proteja un om impotriva situatiei de parasire interioara este reprezentata de trezirea sentimentelor sale religioase (presupunand ca a avut vreodata astfel de sentimente). adica 0 lipsa a sentimentului puterii ?i valorii proprii. de tendinte nucleare. atunci el este cople~it. Sinele "gol" ~i afinitatea sa eu sentimentul depresiv de baza al vietii Expresia "Sine gol" trebuie inteleasa ca 0 metafora ?i circumscrie fenomenul conform caruia substructurile Sinelui au o pregnanta redusa. ci ca in jurulleaganului sau a stat ?i 0 serie intreaga de stramo?i. Superman). spune analistul. "Bunul Dumnezeu ca obiect interior" este una dintre cele mai grandioase inventii ale speciei umane. de vechea groaza neclarii a unei vieti prafuite ~i fara sens. dupa parerea mea. schimbari frecvente de partener ~i sexualizare. De fiecare data cand ameninta 0 situatie interioara de paras ire. pacientul poate sa i?i aminteasca de scumpii lui tovarii?i din copiliirie ?isa intre intr-un dialog interior cu ei. Pacientului i se pune atunci in evidenta cii el poseda rude nu numai ca urmare a descendentei sale dintr-o anumita pereche de parinti. "nu v-a iubit niciodata ?i de aceea v-a neglijat. reala". dat fiind ca. in forma incon?tientului colectiv. ?i care vorbe?te atat de des prietenos cu dvs. activitate febrila. dar mama pe care 0 cunoa?teti din visele dvs.146 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 147 te interactionale care au avut loc in copilarie intre pacient ?i aceasta persoana ?i ii comunica pacientului uimit dH de mare a fost importanta pe care ele au avut-o. exaltari submaniace ~i hipervitalitate excitata. presupunand ca pacientul a avut in copilarie 0 puternicii relatie afectiva cu acest personaj. pentru a goni din con~tiinta acest sentiment de baza. reverii diurne excesive. adictii ~i perversiuni de toate felurile. In locul unor oameni reali pot aparea vicariant ?i fantasme din cartile de pove?ti sau serialele de televiziune (Heidi. omul cu tulburare narcisica are la baza un sentiment depresiv de fundal al vietii. in masura in care apar in ele figuri arhetipale. ca de o febra latenta. comoara pe care acum nu are decat sa o ridice. Sinele deficitar (care nu este psihotic) este mereu amenintat de pericolul de a aluneca intr-o depresie. care il impinge sa preia noi sarcini urgente ?i stresante. $tim astazi cii un deficit narcisic. actiuni criminale ~i multe altele. El descrie oameni in partea a doua a varstei mijlocii "atunci . Kohut a ariitat cum deficitul substantial de impulsuri de importanta centrala poate duce la 0 "depresie goala". sau respectivul este intr-o pauza din cauza epuizarii. Lassie. intr-o anumita masura intreaga umanitate . Michey Mouse. Ernie. de idealuri ?i reprezentante stabile ale obiectului poate provoca la purtatorullui un sentiment de gol ?i 0 triiire invaziva a lipsei de sens a vietii. de fapt. care functioneaza fara sentimente de culpabilitate ~i autoagresiune. care poate deveni pentru totdeauna un insotitor interior sigur al pacientului. Acest scop este realizat prin urmatoarele strategii de aparare: Fantasme ~i sentimente delirante de grandoare. Considerati-o pe ea drept mama dvs. "Mama dvs. va iube?te.

vindecare a Sinelui in psihanaliza (cu ajutorul transferului in oglinda./I Joffe. R. K. talentul sportiv. (1971): Jmparta~esc parearea lui M. Capitolul9 Depresie ~iagresivitare inhibata Unii sunt doboriiti pentru ca nu pot sa ii doboare pe alpiif o 1. H. Becker. E. Izard. ~i Seligmann. Seurta tree ere in revista a ipotezei agresivitate-depresie Aproape toti autorii de orientare psihanaliticii atribuie un rol important agresivitatii in aparitia dispozitiei depresive ~i in izbucnirea bolii la varsta adulta. E. Kohut Ie cunoa~te ~i pe cele compensatorii. 1974. W. echilibrand o slabiciune la un pol al Sinelui cu intarirea celuilalt pol. Miller. geniul oratoric. cu ajutorul carora ea compenseaza alte lipsuri (jocul de ~ah. agresive sunt nucleul depresiei. 1. ~i Sandler. care compenseaza un defect in loc sa il acopere. J. (1911/1916): Depresia provine din agresiunea refulata. C. Ea este 0 componenta importanta sau poate cea mai importanta dintre componentele unei retele complicate de cauze ~i efecte. Urmare sunt cele mai extreme stari de disperare ~i1etargie. (1965): "Reactia depresiva pare a fi intotdeauna legata de 0 agresivitate nedescarcata.148 Dietmar Stiemerling dind curba vietii se apropie de mi~care descendenta definitiva" (Kohut. persoana al carui Sine este prejudiciat dezvolta talente deosebite intr-un domeniu. activitati artistice etc./I . a~a cum angoasa rezulta din libidoul refulat. 1977). existente in germene.. (1940): "Impulsurile inhibate. ei trebuie din pacate sa dea un raspuns negativ./I Jakobson. La intrebarea ingrijorata "daca au ramas fideli modelului lor de viata eel mai intim". 1970.>icercetatorii de orientare neanaliticii (Salzmann. Maler ca depresia este rezultatul unui conflict agresiv. AlMuri de structurile defensive. W. 1977) De regula. care nu erau in stare sa construiasca un concept propriu de viata sau sa realizeze tendinte nucleare. Schulz-Hencke.). de diferite conditii ~i factori. motivarea educarii acestora ~i sustinerea oferita pacientului pentru a invata anumite lucruri. Aceasta stare de fapt este ilustrata de urmiitoarele citate: Abraham." (Kohut. 1972. 1975) . al celui de tip alter-ego ~i/ sau idealizant) cere indeplinirea urmatoarelor conditii: completarea deficitului primar cu ajutorul interiorizarii transformatoare sau aducerea in stare de functionare valida a structurilor pana atunci insuficiente ~i/ sau indicarea talentelor deosebite ale pacientului. Structura compensatorie "strabate 0 dezvoltare proprie ~i duce la 0 reabilitare functionala a Sinelui.

deoarece impotriva afectului agresiv se declan~eaza imediat un mecanism de inhibitie invatat. structura persoanalitatii sale in calitate de adult. nu are profunda intensitate. De ce este necesara acum 0 noua discutie despre aceasta tema? Cred ca este necesara pentru ca in cadrul conflictului agresiv exista doua forme diferite de depresie. de circumstante in care un om se simte provocat ~i ar fi trebuit sa risposteze agresiv. dar lucrurile nu stau deloc a~a la depresia de tip II. in primii ani de viata ai copilului. la tipul II ea duce la 0 devitalizare a persoanei: energia afectului agresiv se inverseaza. Trebuie sa tinem seama ~i de . La tipul I mania este orientata spre Supraeu.~i astfel devine depresiva. Ea nu poate sa exprime aceasta manie (uneori nici trairea aceastei manii nu ii este accesibila). destinul agresivitatii care nu poate fi traita ~i. in sentimentele ~i impulsurile sale agresive . la tipul II este yorba despre unul intersistemic (adica du~manul este ~i ramane in afara!). nu are nici un rol in dinamica procesului patologic. incarcat agresiv. la restrictionarea posibilitatilor sale de exprimare a agresivitatii. Indiferent dH de important poate fi afectul agresiv in geneza ~i apoi in situatia declan~atoare care face sa izbucneasca depresia. M. ~i de faptul ca in aceasta carte sunt descrise in total 10 variante de depresie). printre aItele. In cele ce urmeaza voi compara pe larg cele doua forme de depresie care decurg din agresivitate ~i voi indica punctele in care ele se deosebesc: • depresia nevrotica clasica (tip I) este determinata de un Supraeu punitiv. 0 • 2. Cititorul atent se va opri aici ~i-~iva exprima mirarea legata de faptul ca aici nu facem decat sa explicam pentru a doua oara 0 stare de lucruri care a fost luata in consideratie atat de temeinic deja in capitolul al patrulea. situatia sa specifica de incercare ~i e~ec. Sa privim acum mai atent is~oria personala a unei persoane care s-a imbolnavit din cauza unui conflict agresiv intersistemic. 1974. posibilitatile terapeutice in cazul acestei forme de nevroza. Aretis ~i Bemporat. impotriva unei persoane care a frustrat-o sau a provocat-o. in cele din urma. durata ~i pericolul existential al melancoliei. Supraeul ~i restul Eului". Cand am vorbit depre depresia clasica ~i am enuntat definitia: "depresi<J. La depresia clasica se ajunge la 0 "identificare narcisica" cu obiectul iubit-urat. La depresia de tip I este yorba despre un conflict agresiv intrasistemic. In depresia de tip II Supraeul se comporta discret. depresia de tip II este declan~ata. care au fiecare aIta geneza. Sa repetam inca 0 data: in acest capitol este yorba despre agresivitatea inhibata ~i de consecintele pe care ea Ie are pentru purtatorul ei. Respectiva persoana este manioasa impotriva unui obiect extern (de aceea vorbim despre un conflict intersistemic sau interpersonal). Istorie personaHi: conflict agresiv !]i copiHirie timpurie Acum ne yom ocupa de intrebarea: cum s-a ajuns. Respectiva persoana trebuie sa stea pe loc. dimpotriva. • Tabloul patologic al formei II de depresie decurge mai bland. Exista forme de depresie in care conflictul agresiv nu joaca nici un rol sa:u are doar un rol marginal. factorul agresiv ~i importanta lui in psihodinamica unei depresii nevrotice. 1983. Aici nu are loc nici un proces de identifica- • reo Elaborarea agresivitatii ne-traite are loc in mod diferit. • Situatiile declan~atoare de deosebesc: depresia clasica este declan~ata in majoritatea cazurilor de pierderea unui obiect. aIta forma de evolutie ~i aIta psihodinamica. transformandu-se intr-o platitudine care nu face aItceva decat sa slabeasca sistemul. de regula. a~a cum arata printre altii Mandelson.este consecinta unei conflict de agresivitate intrasistemic intre 0 reprezentanta speciala a Sinelui.150 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 151 subliniaza continutul ridicat de ostilitate pe care 11 poarta in ei depresivii. mare parte a a~a-ziselor episoade depresive merg in contul depresiei de tip II. am luat in considerare rolul afectului agresiv. el nu este obligatoriu (acest lucru este dovedit. anume.

adica un fel de frate. cu importanta exersare a vointei proprii). care ascunde 0 mare cantitate de ostilitate reprimata. Cuvintele rele ~i expresiile de manie sunt totalmente • • • • • tabu. • tulbura dorintele de armonie ~i simbioza ale unei marne care ar dori sa traiasca intr-o totala dedicare ~i "iubire fericita" cu fiul ei. care se prevaleaza fortat de autoritatea sa. • a angoaseaza sau 0 indigneaza pe mama. rad de ele. pun in pericol capacitatea de stapanire de sine a unui parinte ~i evoca pericolul izbucnirii necontrolate a propriei sale manii. ~i trebuie sa intre cu el intr-o lupta de autoafirmare. Ea se teme cii din copiii agresivi vor ie~i adulti razboinici. pentru ca pot declan~a a avalan~a de ura ~i pot face sa se prabu~eascii intregul sistem familial. Acum trebuie sa ne punem intrebarea: de ce unele persoane de relatie ale copilului restrictioneaza atat de drastic aceasta forma vitala a manifestarilor naturale ale fiului/ fiicei.152 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 153 faptul di procesul de cre~tere psihicii a fiedirui copil este insotit in mod neintentionat ~i inevitabil de 0 serie de frustrari de diferite naturi. sunt traite ca ni~te jigniri persoanale. dat fiind cii tinde spre contrareactii nepotrivit de aprige ~i brutale. Mama i~i recepteaza propriul copil ca pe a persoana de acela~i rang. cu un raspuns agresiv. de care cel in cauza se teme pe buna dreptate. deoarece pun sub semnul intrebarii Eul ei ideal: "Sunt o mama perfecta!". ei i~i pedepsesc copilul cu dojeni. adica devalorizari ale propriei persoane ~i pun sub semnul intrebarii echilibrul narcisic al celui in cauza. il ignora pe copil. astfel incat ea dispare partial sau total din repertoriul comportamental al copilului respectiv? Ce reactii emotionale declan~eaza la ei aceste comportamente agresive infantile? Manifestarile de manie ale unui fiu/ fiica: • sunt a jignire narcisica fata de persoana de relatie primara. • 0 intristeaza pe mama pentru ca ea considera cii numai un copil cuminte este demn de a fi iubit. pun in pericol idealul de educatie al unui tata care considera cii pretentiile de obedienta absoluta ~i infrangerea vointei proprii a copilului sunt masuri necesare in educatia unui om de valoare. se poarta ca ~i cum nu ar fi acolo). cu pedepse corporale. In educatie ~i in propria ei viata ea tine la idealul pacifist. arest la dorniciliu sau retragerea diferitelor favoruri.el trebuie sa arate acum cine este stapan in casa. care vede in rezistenta agresiva a fiului sau inceputul unei lupte pentru putere . descurajari ("Unui copil care da in mama lui 0 sa ii iasa mana afara din mormant!").la care el poate reactiona. ea insa~i este inhibata sub raportul agresivitatii ~i a pun in pericolul de a i se trezi propria agresivitate latenta ~i de a izbucni atunci cand copilul manifesta comportament agresiv. Mamele care nu sunt sigure . chiar acte agresive sub forma de lovituri adresate parintilor sunt manifestari infantile naturale ~i intra in normalul dezvoltarii. Ei ameninta cu retragerea iubirii sau chiar ii retrag copilului iubirea lor (se supara. • pun in pericol pacea aparenta care se mentine artificial in familie. Altii nu iau in serios manifestarile de manie ale fiului/ fiicei. urmarea ar fi ca ea sa se considere ratata la capitolul educatia copilului. • sunt 0 chemare la lupta pentru un tata nesigur de sine. Ea dore~te sa evite orice repetare a acestei situatii ~i nu recunoa~te caracterul inofensiv al manifestarilor de manie ale copilului ei. care se neaga pe sine ("Eu fac totul pentru tine ~i tu te porti atat de urat cu mine!"). comportament sfidator. condamnari morale. ii amintesc mamei de inspairnantatoarele conflicte din casnicia parintilor proprii ~i de caracterul distructiv al conflictelor de durata din familie. nu mai vorbesc. Expresii de manie. care partial intra in normalitatea varstei (sa ne gandim numai la varsta contrazicerii. Cu siguranta ca la aceasta lista se pot adauga ~i alte motive care Ii fac pe parinti sa creada ca trebuie sa ingradeasca comportamentul agresiv. aduc atingere cerintei de recuno~tinta enuntate de 0 mama care-~i sacrifica tot timpul. via mecanisme instinctuale.

dar ele trebuie sa ramana zidite in piept. Potentialul agresiv care a?teapta sa fie chemat ?i care parra acum fusese zagazuit in incon?tient . Persoana inhibata nu mai are acces la afectul sau de manie. el imparta?e?te experienta de a fi lovit ?i se simte zguduit existential. Situatia de incercare ~i e~ec declan~atoare $i la varianta de depresie descrisa joaca un anurnit rol pierderea unui obiect al iubirii . pedeapsa. Inhibitia agresiva persistenta face ca. 3. In celalalt caz mai apar inca sentimente de manie neputincioasa. 0 barieril fulgeratoare (automata) in sensul unui reflex invatat (aceasta este ideea fundamentala a teoriei despre nevroze a lui Schultz-Hencke) ?i persoana in cauza nu poate sa i?i mai perceapa deloc afectul de manie sau ura. ii face pe ace?ti oameni sa ii perceapa adesea fals pe ceilalti. In cazul cel mai nefavorabil mania proprie nid nu mai este traita. sentimente de culpabilitate) nu Ie este permis sa aiba nid 0 expresie. exista insa ?i situatii de incercare agresive. ei sa sernnaleze ca au fost afectati. Teama de consedntele propriei agresivitati manifesate (pierderea iubirii. Toate aceste evenimente pot conduce la 0 demonizare a agresivitatii ?i la izgonirea ei din trilirea proprie ?i din repertoriul comportamental. speriati. Starea de a fi parasit este receptata ca 0 forma flagranta de lipsa a iubirii ?i mobilizeaza conflictul agresiv latent. El este batut jalnic?i forta lui de rezistenta este zdrobita. este injosita. i se . care poate fi activat in orice clipa de un prilej corespunzator. adica. sau tatal impu?ca cainele fiului sau pentru ca este manios pe acesta. in cercul prietenilor sau la ?coala. unde sunt la ordinea zilei injungherile amenintatoare cu cutitul sau acte de violenta de cea mai brutalil natura. Alaturi de ace~tia exista ?i predepresivi care-?i percep foarte bine supararea. In joaca el i?i rane?te neintentionat un frate sau 0 sora ?i este pedepsit sever pentru aceasta.sparge zidul refularii ?i ameninta echilibrul psihic al purtatorului sau. Tendinta pe care 0 au persoanele cu structura depresiva. cu un prilej dat. care ramane in incon?tient. Aceasta ii protejeaza de perceptia propriei lor manii ~i de necesitatea de a lua masuri impotriva celor care au provocat aceasta manie. Structura depresivii a adultului cu problematicii agresivii Persoana adulta predepresiva a transferat de regula conflictul sau agresiv primar cu parintii asupra partenerului sau unei persoane de relatie de aceea?i importanta.154 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 155 de sine sau care au 0 vitalitate slaba se intristeaza sau chiar incep sa planga ("Nu a? fi crezut ca e?ti in stare de asta!") Dar este sufident ca. dat fiind ca se afla sub dictatul diverselor angoase. fata de care se pozitioneaza ambivalent. Acolo unde trebuie de fapt sa apara revolta ?i manie se va deschide 0 lacuna in con?tiinta. in conditiile maniei aflate in stare de germene. Exista familii in care tematica ucideriicoloreaza climatul casnic. pur ~i simplu. teama de masurile de razbunare agresive ?i sentimentele de ru?ine ?i culpabilitate ("sunt un om rau") 11 fac in cele din urma pe copil sa renunte la expansivitatea sa.fie prin moarte sau separare. Potentialul sau agresiv existent. pentru ca bariera invatata face imposibila exprimarea maniei. dat fiind ca mania originara impotriva mamei este supusa unei interdictii din partea Supraeului. sa ignore provocarile?i abuzurile lor. sa se instaleze. este tratata abuziv ~i nedrept. fie numai din cauza dezamagirii (urmata de retragerea celui dezamagit). in reactie la agresiunea copilului. este in acela?i timp cauza unor sentimente de culpabilitate incon?tiente. dat fiind ca din motive interioare (angoasa. Adesea copilul face experienta agresivitatii separat de parintii sai. Alaturi de pierderea unei persoane de relatie importante. ru~ine). dar carora Ie lipse?te inca curajul ?i capacitatea de a 0 exprima. Prin aceasta se inteleg situatii in care persoana In cauza este atacata agresiv. indignati ?i angoasati. pentru pune in evidenta autorului acestui comportament faptul ca a gre?it. 4. Consecinta este 0 inhibitie agresiva. anume aceea de a ridica mecanismul de aparare al idealizarii ca 0 pavaza in calea sentimentelor lor ostile. care intra in cauza ca factori declan?atori pentru instigarea unui conflict ngresiv. pe strada sau in lumea adultilor.

El i~i imagineaza jocul de forte intre agresivitatea gata sa fie descarcata ~i contrareflexele blocante invatate ca un fel de competitie la trasul funiei. ~i al carei drum spre exterior a fost blocat. presupune 0 presiune asemanatoare cu cea pulsionala. de-a lungul carora alerga sa se dea cu capul de pereti ~i se lovea serios. 0 pacienta a mea cadea in stari de manie salbatica ~i de disperare. el este blocat (prin reflexe invatate. • Sau ca. de profunzimea ~i intensitatea melancoliei. Destinul agresivWitii care nu poate £i traitii Afectul agresiv reprezinta un anumit cuantum de excitatie.10 abordari psihoterapeutice 156 ale depresiei 157 Oietmar Stiemerling In al doilea rand: directia-scop a maniei este schimbata. ea a capatat 0 atat de mare cre~tere de tensiune incat nid nu mai'poate fi mentinuta in cu~ca incon~tientului. el o descarca pe sine insu~i. in ciuda unei porniri de impotrivire pe care 0 percepuse la sine. Schultz-Hencke a gasit 0 alta imagine pentru acest proces. Presiunea ~i contra-presiunea. Ea trebuie sa fie cumva descarcata. este deranjat de o interactiune cu analistul care i-a dat un sentiment de disconfort (de ex. iar respectului de sine i-ar conveni sa il puna la locullui pe agresor. A~a cum am amintit la inceput. se anuleaza una pe alta in actiunea lor. sentimente de culpabilitate) sa i~i orienteze mania spre cel care il chinuie. in cazul acestei variante de depresie. care au nevoie amandoua de multa energie. Abordarea terapeutica Eforturile analistului tintesc in cazul de fata spre con~tientizarea ~i demontarea inhibitiei agresive a pacientului. Ea poate fi deplasata de la obiectul impotriva caruia se indreapta mania direct catre propriul Sine. ci reflexele conditiona. cu consum energetic. . Analistul folose~te orice ocazie din cadrul tratamentului. • Numai retroactiv. tensiune energetica. Toate acestea seamana cu 0 a~a-numita furtuna de mi~cari. Ce se intampIa atund cand "vaporii" nu mai pot fi evacuati din cazan? Psihicul persoanei respective incearca atunci sa refuleze imediat in incon~tient agresivitatea care se mobilizase impotriva obiectului pe calea procesului reflex ~i sa 0 pastreze aco10 in refulare. adica al procesul transferential. 6. pentru a-i arata pacientului ca • are 0 lacuna emotionala. in care se ajunge la un fel de situatie de mat. Aceasta se poate intampla dupa cum urmeaza: Energia agresiva care tindea la inceput catre 0 descarcare in forta. el nu a gasit curajul de a protesta sau de a-~i spune supararea. intrucatva cu intarziere. creeaza 0 mare care inunda psihicul purtatorului ei ~i duce la devitalizarea acestuia.te sunt cele care intrerup lantul frustrare-agresiune. Insa eu sunt de parere ca in cazul multor persoane cu agresivitate inhibata exprimarea maniei nu este interzisa de 0 con~tiinta mobilizatoare.: numai pe drumul catre casa ii trece prin minte ca s-a suparat subliminar din cauza unei anumite expresii a terapeutului sau). la na~tere 0 stare de tensiune pe care persoana in cauza 0 traie~te ca 0 depresie. Oar fiindca pe de alta parte. De fiecare data cand era parasita de un prieten. Aid ne ajuta sa aflam cu ce mijloace inabu~eau sau pedepseau tata ~i mama impulsurile agresive ale copilului. 5. Persoana in cauza trebuie sa faca ceva pentru a nu fi rupta in bucati de propria sa presiune. dar uneori ~i zile) ~i nu la 0 imbolnavire depresiva de durata. anume in locuri in care el ar trebui sa simta un impuls agresiv. ca in ~ah. Agresivitatea care a fost astfel intruditva izgonita din con~tiinta nu a fost insa ~tearsa de pe fata pamantului. a~a cum 0 cunoa~tem din comportamentul anumitor animale. agresivitatea care nu este traita duce foarte frecvent la un episod depresiv (care dureaza ore. deoarece este prea apriga. Este important sa gasim angoasele ~i sentimentele de culpabilitate adesea incon~tiente sau traite cumva surd care 11 impiedica ~i astazi pe padent sa faca loc maniei sale. dar se vede ca nu simte nimic de acest fel. Maniosul nu i~i mai poate refula agresivitatea. Oar este important ~i sa gasim motivele actuale care il impiedica pe padent sa se exprime pe sine (alaturi de reflexele fac repro~uri sau este descurajaUi.

sa critici. $i intr-o zi a sa ma trezesc singur pe lume ~i nimeni nu a sa vrea sa mai ~tie de mine. Nu se cuvine ca eu sa enunt critici sau sa protestez." Pacient: Jnainte aveam izbucniri de manie in care mi-ar fi placut sa sparg totul. celalalt gande~te: ce-~i inchipuie oare viermele asta?" Pacientul: "Ma tern sa blamez pe cineva. in condijii controlabile. nu are voie sa existe nici un cuvant rau. Acesta va tuna ~i va fulgera ~ipe mine va cadea a avalan~a de manie inspaimantatoare. ca a considera de nimic. Oridt de false sau de grote~ti pot sa ne para. din mine nu va mai ramane nimic. el vede ~i trateaza lumea ~i oamenii ca ~i cum ar functiona dupa acelea~i legitaji dupa care functiona odinioara sistemul sau familial ~i membrii acestuia. Adesea este nevoie de a analiza mai lunga pentru a aduce la lumina zilei fadorii temuti din incon~tient. lata aici cateva exemple: Pacientul: "Sunt mic ~i neinsemnat. Dimpotriva. Acesta ar lua cu siguranta in nume de rau critica mea ~i ar reactiona totalemente jignit. ele sunt realitatea psihica ~i limiteaza comportamentul persoanei respedive. Erau confruntari inspaimantatoare." Pacient:"Ma tern de apararea apriga a celuilalt. Dar. sa ii inconjar cu grija mea. In acest moment voi lansa intrebarea daca psihoterapeutul trebuie sa creeze intentionat unele ocazii pentru a-I pune pe pacientul sau inhibat intr-o situajie de tentatie agresiva? Oricat de tentant ar parea sa ii deschidem pacientului modalitati de exersare. Cred ca orice diferenta de opinii cu partenerul ameninta existenta unei relatii. Este important sa recunoa~tem fata de pacient caraderul indreptatit al angoaselor sale ~i sa nu dorim sa 11 convingem sa scape de ele. Trebuie sa ma retin.aceasta este patologia comportamentului sau. In familia sa primara era intr-adevar foarte periculos sa fii agresiv. dat fiind ca aceast lucru atragea dupa sine consecinte inevitabile ~i greu suportabile. Astazi ma tern de mania mea. sa ofer ajutor. In plus. sa injuri. La noi in casa erau adesea conflide totale. Sa fiu bine dispus. Nu ~tiu deloc cum se face asta: sa dojene~ti. Se tope~te imaginea pozitiva pe care a au aljii despre mine." Pacient: "Vreau mereu sa fiu un am bun ~i dragut (a~a cum dorea mama). ma balbai ~i fac a figura lamentabila." Pacient:"Ma tern de dispretul oamenilor. cored. cu toate indiciile unei u~urari profunde. sa fiu marinimos. Dar pacientul generalizeaza experientele sale din copilarie ~i adolescenta . noi intarim expres autoafirmarea sa agresiva. Cand ma obraznicesc. altfel se intampla ceva foarte urat. Eu insumi sunt foarte sensibil ~i mi se pare ca mi se scurge pamantul de sub picioare atunci cand cineva imi face repro~uri. eu sunt mai degrabel impotriva. Dupa aceea eram raniti pana in epoca de piatra ~i timp de saptamani nu ne mai vorbeam. pacienjii nu au acces nemijlocit la teama lor specifica. dar sa nu devin niciodata zgomotos ~i rau ~i agresiv. Dupa asta. nimic nu mai era sfant." Pacient: "Nu vreau sa ii fac rau celuilalt. Atunci pacientul face pentru prima oara experienta con~tienta. pierd a anumita parte a contului meu de simpatie. Pericolul consta de fiecare data in faptul ca pacientul poate sa se prinda (observa intenjia ~i este prost dispus) ~i oferta noastra cade in gal. de regula. in cel . care sa sfar~easca intr-o clarificare construdiva a conflidelor. Ma tern de consecinte. sa reprezinji ceva ~i apoi ai dreptul de a deschide gura. Cand spun ceva. Mai intai trebuie sa fii adult ~isa fi facut ceva. care ajungeau pana in profunzimi. Imi lipsesc argumentele. masura ~i gradul de eficienta al atacurilor noastre inscenate nu se pot doza bine.158 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 159 de angoasa invatate). Poate fi de foarte mare ajutor sa se ajunga la confruntari intre pacient ~i analist. sa ma gandesc la binele altora. dar a yom lasa a~a cum este." Pacient: "Ma tern sa supar pe cineva." Pacient: "Cand doi oameni se iubesc." Pacient: "Ma tern ca oamenii nu vor lua in serios supararea mea. a faptului ca se poate comporta critic ~i poate avea a parere diferita fara ca pentru aceasta sa fie pedepsit intr-o anumita forma. Era aproape ca a nimicire absoluta a celuilalt." Lista motivelor de teama prezentate mai sus s-ar putea prelungi.

160

Dietmar Stiemerling

10 abordari psihoterapeutiee

ale depresiei

161

mai diu eaz, pacientul reeepteaza lovitura sau nu se mai poate apara, inregisteaza aeest lueru ea pe 0 infrangere ~i iese de aici deprimat. eu totul altfel stau luerurile daca pacientul este frustrat din intamplare sau neintentionat ~i se supara. Atunci putem impinge evenimentul putin mai departe, pentru a deveni 0 provoeare, favorizandu-i astfelluarea de poziFe. Grice provoeare este desigur 0 aventura pe muehie de eutit. Pacientul nu trebuie sa aiba parte prea multa frustrare, dar nici de prea putina, pentru ea afectul sau de protest sa poata depa~i unda de angoasa. De-a lungul unei analize nu se poate sa nu apara frustratii neintentionate; aeestea arata dupa cum urmeaza: in timpul unei ~edinte suntem obligati sa dam un telefon 11 poftim pe pacient eu intarziere in cabinet nu raspundem la 0 intrebare suntem prost-dispu~i ~i nu suntem atat de prieteno~i ea de obicei - eontramandam 0 ~edinta sau 0 amanam nu ne eerem seuze pentru un act ratat, ci ni-l permitem in mod suveran - ne permitem sa spunem ca "nu am auzit" eutare sau eutare lucru spus de el provocam prin enuntarea unei pareri, eu care nu avem in mod evident dreptate tinem la respectarea regulii fundamantale (de a spune totul), tinem la punctualitate la venire ~i la plata ~i folosim orice abatere pentru a-i "scoate oehii". Atunci cand totu~i pacientul se simte aeoperit ~i treee eu vederea eele intamplate, noi ii yom arata gre~eala (Analist: "Ma mir ea nu v-ati manifestat!"). II intrebam pe pacient cum a trait situatia, ee s-a intamplat eu el. Astfel, aproape intotdeauna seoatem la lumina reaetii de manie latente sau ehiar puternice. Aeum pacientul este stimulat sa gaseasea aeele angoase care I-au impiedicat sa i~i exprime supararea. Este deja evident ee a aflat Sehultz-Heneke: la ineeput, pacientul nu i~i banuie~te supararea, apoi ineepe sa 0 pereeapa

abia dupa ealeva ore sau zile, apoi ineepe sa 0 reeeptioneze eu putin timp dupa intamplarea respectiva, apoi ehiar in timpul aeesteia ~i apoi uneori ehiar anticipand un eveniment a~teptat. In mod asemanator se petree luerurile ~i in eazul exprimarii maniei: la ineeput ea nu poate fi deloe aratata, apoi este aratata numai dupa ee se petreee, apoi insa se va manifesta ehiar in timp ee se petreee.

10 abordari psihoterapeutice

ale depresiei

163

Capitolul 10

Depresie, trauma na~terii ~i experiente traumatice timpurii (teoria traumei biologice, teoria durerii originare ~i teoria traumei na~terii)

Depresia este consecinta unor traume fizice pi psihice foarte vechi, dar refulate

Afectul depresiv al bolnavului adult poate fi inteles ca reamintire a unor stari psihice foarte dureroase din timpul na~terii ~i din copilaria timpurie. Un potential dureros cuprinzator, conservat intr-o depresie bazala, ca urmare a unor experiente traumatice timpurii pline de suferinta, ar putea fi pastrat in latenta pana la izbucnirea bolii, prin masuri defensive constante. Experientele dureroase din prezent, care umplu paharul, fac sa izbucneasca din nou afectul depresiv refulat ~i duc la stabilirea unei depresii. Ipoteza prezentata aici porne~te deci de la ideea ca nou-nascutul, respectiv copilul foarte mic, a suferit deja 0 multime de traume psihofizice ~i psihice ~i a dezvoltat un soi de depresie bazala. S-au stabilit sisteme de amintiri negative, care stocheaza durerea ~i disperarea foarte timpurie, ce pot fi eliberate cu prilejuri ulterioare.

Exista - la oamenii care au fost preincarcati cu aceste lucruri - un fel de pol de durerii. Ne putem imagina aceasta sub forma unui vas din interiorul psihicului, unde se aduna toate suferintele ~iranile care I-au afectat pe respectivul in prima copilarie. Principalii reprezentanti al acestei directii de gandire sunt fara indoiala Max Stern (1951), Arthur Janov (1970) ~i Stanislav Grof (1975); dar ~i Rene Spitz (1965) dezvolta ideea unei depresii bazale ~i exprima ipoteza ca depresia anaclitica a sugarului (datoratc'i carentei partiale de aprovizionare afectiva pe un interval de pana la 4 luni) lasa in urma "cicatrice care se vor vedea in anii care vor urma" (R. Spitz, 1965). $i K. Abraham (1916) ~i E. Bibring (1953) reprezinta conceptia unei incarcari stravechi a depresiei, anume ideea ca "depresia psihica (a adultului) este repetarea anticipatorie a unei depresii primare fiziologice ... " (citat de Stern, 1972) Sa ne indreptam atentia asupra ideilor lui Max Stern (1951): Stern a dezvoltat 0 teorie biologica a traumei "dupa care traumele psihice ~i apararea psihica sunt construite pe baza unor traume biologice primare ~i unor procese defensive fiziologice primare" Dupa conceptia acestuia, fiecare copil este expus in faza sa de imaturitate homeostatica unor situatii biotraumatice determinate fiziologic, care insa pot fi mentinute in ni~te limite suportabile, daca relatia mama-copil functioneaza bine. Prototipul traumei este 0 "situatie fiziologica in care 0 tulburare a echilibrului homeostatic nu poate fi compensata prin mijloacele obi~nuite ~i la momentul obi~nuit. Acest e~ec implica 0 amenintare vitala. Provocata de cople~irea cu stimuli fizici sau psihici (intoleranta fiziologica la foame "la sugar foamea se apropie de un ~oc hipoglicemic", imaturitatea reglarii termice) ea induce 0 reactie de ~oc mai mult sau mai putin puternica. Conform fiziologilor, ~ocul nu este nimic altceva decal procesul mortii pe cale naturala" (Moon, 1942). "Din cauza imaturitatii biologice, un astfel de e~ec al reglarii homeostatice este specific situatiei postnatale." (Stern, 1972)

164

Dietmar Stiemerling

10 abordari psihoterapeutice

ale depresiei

165

Insa daca in faza timpurie a varstei sugarului, dar ~i mai tarziu, simbioza protectoare mama-copil e~ueaza mai des ~i mai intens decat de obicei, daca respectivul copil sufera 0 pierdere de obiect care dureaza mai mult sau mai putin timp (mama se preocupa prea putin de el, lipse~te, nu se afla in 10cuI in care este nevoie de ea), atunci copilul in cauza sufera 0 a~a-numita biotrauma. Prabu~irea reglarii homeostatice este perceputa de copil ca 0 amenintare cu nimicirea ~i moartea. "Perceperea reactiei de ~oc crescande face sa dispara in nimicnicie Sinele ~i lumea inconjuratoare. Situatia traumatica treze~te nu numai sentimente de neajutorare totala, ci are ~i caracterul cumplit, insuportabil ~i amenintarea cre~terii constante a acestei stari ingrozitoare" (Stern 1972). Perioada postnatala a unui sugar ar fi serios pusa in pericol "daca nu ar exista 0 serie de contrareactii fiziologice de natura reflexa care sa caute sa echilibreze aceste situatii traumatice" (reacpe primara de aparare). Ele vin in intampinarea aparijiei reacpei de ~oc. In primul rand trebuie numita aici furtuna afectiva de mi~cari (Mahler, 1965). Atunci eand acest raspuns motor ~i descarcarea de adrenalina provocata de el nu pot compensa fatala prabu~ire de tensiunii arteriale, apare 0 alta funcpe de aparare, anume depresia primara cu hipokinezie ~i stupor, care determina 0 regresie a organismului la un nivel mai vegetativ ~i il salveaza temporar de ~oc ~i moarte. Copilul nu uita biotraumele traite in copilaria timpurie, ci acestea stabilesc 0 anumita disponibilitate de a reactiona la pierderea de obiect. Daca omul care are 0 astfel de incarcatura va suferi, in viata sa adulta, 0 pierdere de obiect sau alte deprivari, atunci el va recurge la mecanismul de stapanire pe care I-a folosit frecvent in situapi anterioare asemanatoare. "El se apara de noua amenintare printr-o regresie la apararea depresiva primara." (Stern 1972) "Depresia psihica este deci repetitia anticipatorie a unei depresii primare fiziologice." (Stern 1972) Adultul care devine depresiv reactioneaza la trauma de a fi parasit ca ~icum ar fi sugarul de odinioara, care sufera 0 trauma biologica - ~ipoate din cauza ca pierderea de obiect, tra-

uma biologica, groaza de moarte ~i reactiile depresive au fost imbinate in trairea sa intr-un complex interdependent (proces de invatare). Aici ne oprim cu prezentarea teoriei traumei biologice a lui Max Stern. La prima vedere se pare ca ipoteza lui Stern explica numai aparitia reactiei depresive: in mod primar, depresia este un mecanism de necesitate fiziologica pentru pastrarea homeostazei biologice, deci 0 functie, un artificiu al psihicului, 0 strategie de aparare; trairea angoasei de moarte, disparitia sinelui ~i a lumii inconjuratoare, neajutorarea ~i caracterul insuportabil, groaza ~i amenintarea cu avansarea acestei stari nu sunt continuturi ale depresiei sau afectului depresiv, ci mai curand preced aceasta stare de necesitate, 0 pun in functiune. Depresia este un soi de inabu~ire a revoltei fiziologice ~i psihice, ea este uleiul tunat pe valurile spumegande. Pe de alta parte, un copil care a suferit mai multe traume nu uita situatiile in care a fost amenintat de timpuriu cu ~ocul ~i moartea: in vise ~i atacuri de panica de dinainte de a adormi, in pavor nocturnus ~i uneori intr-o atotprezenta angoasa de moarte sau a~teptare a catastrofei, el "i~i aminte~te" fara sa banuiasca legatura - de aceste intamplari traumatice din copilaria sa timpurie. Groaza insuportabila ~i disparitia in nimic traite atunci (cauza) sunt atat de strans legate de raspunsul depresiv (consecinta) ineat ambele componente sunt contopite intr-o unitate de traire. Atunci cand vorbim in acest context de 0 depresie de baza, nu ne referim numai la mecanismul special de aparare, ci ~i la afectele ~i procesele fiziologice care au precedat apararea ~i care au provocat-o. Cu cat mai u~or de tulburat ~i mai sensibil este organismul copilului ~i cu cat mai frecvente ~i mai intense au fost traumele traite, cu atat mai cuprinzatoare trebuie sa fie depresia de baza construita pe acestea. Ea ramane stocata in sufletul omului respectiv, gata sa fie evocata ~i se va actualiza din nou cu 0 ocazie potrivita. Pentru Arthur Janov (devenit cunoscut datorita carPi sale: "Strigatul primar" 1970), depresia este mClscaunnl" sentimcn-

deci cu trauma primara. variabil de la om la om). doliul in urma unei pierderi in copilarie. dupa Grof. pot fi de exemplu amintiri: ale unor lipsuri fizice ~i psihice indurate.166 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 167 te foarte profunde ~i dureroase. iar in al doilea rand 0 ipoteza despre felul in care s-a ajuns la aparitia ~i imbogatirea amintirilor dureroase (care pot cauza 0 depresie ulterioara ~i care sunt depozitate intr-un sistem special de memorie). (Grof. adicii sisteme de experiente condensate. care depa~esc capacitatea de compensare a individului respectiv.1975) Dupa ce am facut cuno~tinta cu felul in care ia na~tere un sistem Coex. ale momentelor cand respectivul individ a fost lasat singur. Cel mai vechi eveniment care impregneaza formele exemplare prototipice formeaza nivelul de baza ~i punctul central al constelatiei Coex. In primul rand: 0 ipoteza despre aparitia ~i constructia unei memorii emotionale. cu felul in care progreseaza constructia lui ~i cu rolullui in manifestarea imbolnavirii psihice. Este prima experienta de 0 anumita natura. in trauma na~terii (reprezentata mai mult sau mai putin puternic. Evenimentele dureroase ~i experientele din prezent. intr-o mare de durere. de a nu fi fost niciodata inteles. 1975) "Cea mai importanta parte a sistemului Coex este evident experienta nucleara. a unui doliu ascuns. care formeaza fundalul petru izbucnirea unei depresii. care merita atentia no astra deosebita in legatura cu tema "depresie". Suma tuturor experientelor traumatice este depozitata intr-o banda a memoriei care se invarte~te la infinit. care nu pot fi exprimate. Manunchiul de experiente ulterioare este grupat in jurul acestui nucleu. Grof este de parere ca fiecare om dispune de un numar de constelatii de amintiri atat pozitive. pot sa se refere la traume foarte diferite: doliul de a nu avea voie sa fii niciodata tu insuti. cat ~i negative. pe care el Ie nume~te sisteme Coex. de frustrare sau pierdere. "Un sistem Coex poate fi definit ca 0 constelatie specifica de amintiri. fara ca purtatorul ei sa fie con~tient de ea. care a fost inregistrata de creier ~i care a creat baza pentru un sistem Coex specific" (Grof 1975) "Simptomele psihopatologice manifeste apar atunci cand sistemul Coex atinge 0 anumita intindere critica ~i repetitiile traumatice infecteaza domenii importante din viata pacientului ~i impiedica satisfacerea trebuintelor sale fundamentale. durerea de a nu fi fost niciodata iubit. dar care nu poate fi insa trait. Experienta nucleara a oricarei depresii ulterioare se inradacineaza. "Evident ca in fiecare caz individual experiente traumatice asemaniitoare sunt depozitate in banci de amintiri ~i poate in stransa legatura cu cea mai veche experienta dintr-o astfel de serie. experienta nucleara a sistemului. ale unor respingeri. care consta din experiente condensate din diferite sectiuni ale vietii individului. 1975) a schitat doua modele de gandire. Amintirile care apartin de un anumit sistem Coex au 0 tema de baza asemanatoare sau contin elemente asemanatoare ~i sunt investite cu emotii puternice de aceea~i calitate. ale unor griji ~i dureri. din cauza slabiciunii Eului copilului ~i lipsei in copilaria timpurie a unui obiect cu ecou empatic. de a nu fi putut fi niciodata copil. Afectul depresiv al adultului trece drept semn pentru existenta unei dureri originare." (Grof. sa ne indreptam atentia asupra unei constelatii mnezice speciale. in conditiile careia nu poate fi traita conexiunea cu adevarata origine a tristetii. 1975) Un astfel de numitor comun emotional. determinate partial de dinamica biologica a procesului na~terii. Aceasta este "produsul unei serii de situatii traumatice asemanatoare din diferite perioade de viaW'. insa ii ingaduie sa gaseascii numai 0 expresie mascata. Grof ." (Grof. activeaza potentialul de durere pana atunci refulat (care ar dori acum de fapt sa se descarce intr-un strigat primar). 1975) Fiecare sistem Coex poseda 0 inciircatura emotionala intensa. care patrunde in toate straturile sistemului Coex. Stanislav Grof (devenit cunoscut datorita cartii sale: Topografia incon~tientului. Sugarul trece la na~tere prin succesiuni de trairi specifice. sub forma unei depresii." (Grof. nemijlocit conectate. ale unor situatii descurajante. Durerea ~i doliullegat de ea.

Toate ipotezele prezentate aici: teoria traumei biologice a lui Max Stern. fundamentale. 0 substantii care actioneazii ca un catalizator ~i duce pe cai chimice la 0 activare a matricilor dinamice ale incon~tientului (LSD spore~te permeabilitatea sinapselor in creier). 0 incarca energetic suplimentar ~i astfel rezulta baza ~i sursa unei depresii ulterioare. Janov a conceput strategii comportamentale terapeutice specifice. teoria durerii originare a lui Arthur Janov ~i teoria traumei na~terii a lui Stanislav Grof prezinta urmatoareIe convingeri comune: 1.se leaga de materialul rnnezic din matricea I ~imatricea II. Aceasta ar fi caracterizata printr-o amortire a cursului emotional. prabu~irea homeostazei fiziologice). precum ~i cantitatile mari de energie psihica care tin de acestea. Experientele traumatice ale sugarului in matricea prenatala de baza II (foetusul este presat la intervale regulate de contractiile mamei. atunci digurile sale se vor rupe ~i durerea de odinioara (cuplata cu experienta suferintei actuale) va deveni vizibila in forma tulburarii dispozitionale depresive. prin hiperventilape).mai ales experientele sale negative din copilarie . Grof realizeaza acest lucru cu ajutorul LSD (intre timp. Aceste trairi negative foarte timpurii sunt depozitate in memorie ~i formeaza nucleul de cristalizare pentru experiente de suferinta ulterioare. pe baza coloraturii sale afective identice sau asemanatoare. sarcina psihoterapiei este de a capMa acces la aceste sisteme lncarcate energetic. $i aceste experiente care raman predominant incon~tiente se adauga marii . s-ar distinge prin "incordare ~i angoasa interna de inalt grad. Traumele foarte timpurii sunt traite. de psihicul inca imatur al copilului. Depresia agitata. de emotii negative bazale prexistente. 2. partial incon~tienta a pacientului in analiza. lata alte cateva idei despre psihoterapia propusa de autori: Ideea de baza. Aceste matrici dinamice negative (Janov Ie nume~te "benzi de memorie circulare") determina toate maladiile psihice pe care Ie cunoa~tem. neintegrat ~i in cea mai mare parte incon~tient. Primele traume. Depresia inhibata ar corespunde cu matricea de baza II (presarea sugarului fara mi~care in canalul na~terii). raniri. adica suferite. operatii ~i situatii de pericol vital. chiar daca intr-o forma foarte arhaica. adesea hipoxia ~i amenintarea cu sufocarea. Max Stern recomandii elaborarea angoasei de moarte partial con~tientii.168 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 169 postuleaza 4 a~a-numite matrice fundamentale perinatale (tipare ale experientei). al caror material incon~tient de experiente negative ar fi in relatie cu tulburari emoponale ulterioare la varsta adulta. presiunea mecanica masiva din afara. Colul uterin este inca inchis) ~i matricea de baza III (contractiile mamei. Daca aceasta mare va fi ~i mai incarcata energetic din cauza unor frustratii ~i deprivari din prezent. cu ajutorul carora sliibea sistemul de aparare al pa- . inclusiv simptomatologia nevrotica. de a Ie sparge ~i de a evacua continutullor. lupta pentru supravietuire) formeaza baza unei mari de senzatii ~i emotii negative. Grof atrage atenpa asupra unui lucru foarte important care a rezultat din cercetarile sale cu LSD. deschiderea colului uterin. In consecinta. cu care sunt de acord toate conceptele prezentate aici. 1985). LSD este un a~a-numit drog psihedelic. Persoana care se imbolnave~te ulterior de depresie dispune deja inainte de izbucnirea bolii sale de un potential de durere extins. printr-o blocare energetica deplina. car~ pot fi imbogatite de experiente de deprivare de-a lungul istoriei de viata. ale copilului sunt provocate de procese biologice (na~tere. formand radacina unor depresii care izbucnesc mai tarziu. care ar fi in legatura cu matricea de baza III. excitatie motrice ~i nelini~te disproportionat de mari ~i impulsuri agresive orientate spre interior ~i spre exterior" (Grof. in psihogeneza ulterioara. Materialul traumatic din biografia unui om . 3. anume asupra dimensiunilor efectelor psihotraumatice care rezulta din maladii grave. este ca exista sisteme rnnezice care stocheaza ~i leaga experientele traumatice.

1981) "Experientele de moarte ~i rena~tere" . Lewis.170 Dietmar Stiemerling cientului respectiv.1981) Din experienta cu pacienti care s-au supus unei terapii cu LSD. pana la acele cazuri in care mamele i~i neglijeaza copiii ~i prin comportamentullor fals ii traumatizeaza atat de tare incat."pot provoca 0 ameliorare puternica a multor suferinte emotionale ~i psihomotorii. J. Bakwin. . F. dar ~i de succesele terapeutiee realizate. par sii se inradacineze pro fund in stratul perinata1. Simp tome atat de importante. care moare sau i~i parase~te copilul. Grof a aflat 2 elemente terapeutiee de maxima eficienta: "Primul este eliberarea ~i descarcarea unor cantitati mari de emotii barate ~i senzatii fizice din matricile perinatale II 9i III care aprovizioneaza cu energie simptomele clinice. dupa pierderea unui obiect al iubirii din copilaria timpurie In cazul variantei de depresie prezentate aici este yorba despre 0 pierdere de obiect in prima copilarie ~i de efectul ei intarziat in viata adulta. R. Naess. Earle. 1961. Brown. Bowlby. Stott. Capitolul 11 Depresie ~i pierdere de obiect Oepresia este doliul reluat. ca 0 lectura incitanta. De aceea Ie prezint in fata cititorului fara comentarii." (Grof. 1942. Autorul este convins ca "este sarcina terapeutului sa ajute la mobilizarea acestei energii ~i sa faciliteze cursulliber al existentei . Klackenburg. 1958.in cadrul unei terapii LSD . J. dar voalat. A. Cel de-al doilea (element efieient) este forta curativa a starilor de uniune extatica traite 'in contextul matricilor perinatale IV ~i 1. S. astfel incat materialul traumatic pana atunci incapsulat ~i afectul cuplat de acesta puteau fi relevate ~i abreactionate catharctic. H. D. D. experiente potentiale care 'i~iforteaza accesul in con~tiintau. H. 1981) Eu insumi nu am avut nici 0 experienta cu metodele terapeutiee descrise aiei." (Grof..M. Robertson. Rezultatele terapeutice apar prin desavar~irea configuratiei trairii. Burlingham. Spitz. ~i Bowlby 1952. intr-o forma condensata. A. Casler. copilul i~i abandoneaza mama in interiorul sau ~i astfel 0 pierde ca obiect al iubirii. Pierderea persoanei de relatie primare poate cuprinde 0 intreaga paleta de constelatii posibile: de la pierderea reala a mamei. G. Diihrssen. adica de consecintele lipsei temporare sau durabile a mamei in perioada copilariei (Durfee. 1956. respectiv simp tomeIe lor (inclusiv depresia) "indica 0 blocare a energiei ~i reprezinta 'in ultima instanta. Cred ca nu avem incotro decat sa luam cuno~tinta de acest nou punct de vedere 9i de procedeele terapeutiee practieate aici ~i sa Ie facem compatibile pentru noi. ~i Wolf 1946/1954. ~i Wolf 1934. 1959.. 1956. C. ~i Freud. 1954. cum este depresivitatea. Exista 0 multime aproape de necuprins de lucrari ~tiintifice care se ocupa de tema deprivarii materne. acuitatea ~i vigoarea existentiala a proceselor emotiomale prezentate. Cel care cite~te cartile foarte incitante ale lui Grof ~i studiaza vinietele de caz demonstrate in ele va fi foarte impresionat de profunzimea. din dezamagire. A. H. dar ~i separari trecatoare de diferite durate (de exemplu ca urmare a internarii in spital). ~i Earle 1961. Grof apara ideea ca maladiile psihiee." (Grof. H. 1949/1950. 1951. Matricile negative perinatale stocheaza emotii ~i senzatii corporale de 0 intensitate extraordinara.

M. D. fara insa a ~ti unde este intr-adevar tulburarea sa. K. pierdere devine trauma sau nu in functie de 0 serie intreaga de variabile de personalitate.fie ca este 0 trauma a unei pierderi) nu este un factor extern. Blanck. G. 1973. Aici doresc sa citez numai cativa au tori care au stabilit 0 legatura explicita intre pierderea de obiect. ce experiente a avut copilulin prealabil legat de ingrijirile oferite de mama ~i daca el are la dispozitie o mama-substitut suficient de buna. Specht. 1965. Th. S. G. Lebovici. W. 1972. S. ci este intotdeauna 0 marime interna. Biermann. Schwidder. In literatura psihologica pe tema "depresie nevrotica" a fost expusa adesea ipoteza conform careia 0 imbolnavire depresiva in viata adulta se poate inradacina intr-o pierdere de obiect in copilarie (Birtschnell. 1962. ~i Sandler. Afectul depresiv este atunci reamintirea emotionala incon~tienta a traumei separarii timpurii. "el frapeaza prin indiferenta sa. trauma psihica (fie ca este trauma de separare printr-o despartire relativ scurta a copilului de persoana sa de relatie. printre altele ~i "incapacitatea sau imposibilitatea de a jeli" (Bowlby. zile). Schmalohr. reactia emotional a a unui om structurat la un eveniment exterior.se gase~te 0 corelatie pozitiva intre acestea ~i 0 o . Este important momentul. Harris 1978. 1968 etc. Pare nefericit ~i prezinta 0 atitudine de baza de tristete ~i tulburare. Loeber. K. W. El se retrage din lume ~i nu face nici 0 incercare de a lua contactul" (Bowlby. Prin pierdere de obiect se intelege 0 separare limitata temporal (ore. Acest lucru se intampla din cauza lipsei experientelor de concordanta intre mama ~i copil. G. una care dureaza mai mult (trei luni sau mai mult) sau separarea definitiva a copilului mic de persoana care llingrijea (mama). Ainsworth. Un copil mic poate sa i~i "piarda" mama ~i atunci cand ea ramane in familie. ~i T. R. care poate lasa in urma un fel de trauma. Pierderea de obiect nu trebuie sa fie insa echivalata cu separarea reala de persoana de relatie. 1977. "Dad ordonam in functie de gradul de gravitate diferite evenimente care implica pierdere . Mahler. Copilul se retrage. apoi ale uneia care dureaza 3 luni sau mai mult. care poate sa amortizeze pierderea persoanei de relatie primara. lipsa de reactie la stimuli cum sunt zambetul ~i vorbele prietenoase. in copilarie. bolnavul care intre timp a de venit adult reia travaliul de doliu care nu fusese realizat suficient atunci. copiii parasiti se pot imbolnavi grav. palo area sa.172 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 173 1961. 1980). E. uneori istovirea. a fi parasit de tata sau mama. "Eul ~i Se-ul"). respectiv care sunt prejudiciile psihice provocate de pierderea definitiva a mamei. E. in final moartea . M. Aceasta trauma se incapsuleaza intrucatva in sufletul copilu- lui ~i poate fi din nou mobilizata de pierderea unui obiect in viata adulta. a neglijarii ~i/ sau tratamentului brutal aplicat copilului ~i a dezamagirii rezultata din acestea. fara a lua in considerare sensibilitatea proprie a subiectului" (Freud. 1946). Freud ~tia acest lucru: "Nu putem vorbi despre evenimente traumatice de natura absoluta. 1968. Intr-o cercetare extinsa pe 5000 de pacienti. adid varsta la care are loc separarea. dar se dovede~te nevrednica de a fi un obiect al iubirii. 1967. In depresie. din cauza unei insuficiente a mamei in domeniulingrijirilor orale sau empatice. Joffe. In cel mai rau caz. 1962. Bowlby. J. lipsa de vlaga. S. Braun. nu in ultimul rand de constitutia lnnascuta. 1980). Hellbriigge. cu amenintare vitala sau pot dezvolta simptomele depresiei anaclitice (Spitz ~i Wolf. 0 pierde pe mama in calitate de "obiect intern bun". F. J. Prejudiciile psihice observabile la copil tin de 0 serie intreaga de factori. mimica goala.despartirea de un parinte din motive exterioare. somnul prost ~i apetitul redus. W. 1951). care se prezinta dupa cum urmeaza: "Copilul sta a~ezat sau intins intr-o stare de incremenire stuporoasa". J. 1964. 1962. Birtschnell a descoperit ca depresivii ~i alcoolicii prezentau rata cea mai inalta a pierderilor timpurii ale parintilor (Birtschnell. 1972). 1963. cat de mult dureaza. 1974. Adam.) In cadrul aces tor cercetari se discuta de fiecare data consecintele unei separari de scurta durata a copilului mic de persoana sa de relatie primara. trauma de separare ~i aparitia ulterioara a unei imbolnaviri nevrotice. ~i Blanck. J.

" (Areti ~i Bemporad. atunci el dobande~te 0 predispozitie pentru imbolnavirea de depresie. In literatura ~tiintifica exista un acord in privinta situ. Ei au ajuns la concluzia ca separarea de partener sau moartea acestuia. Ele urmeaza intotdeauna unei pierderi. Daca este adevarat ca marea majoritate a imbolnavirilor depresive de la varsta adulta sunt declan~ate de desparpri ~i pierderi de obiect (a~a cum sustin multi autori) ~i daca este adevarat ~ica ace~ti oameni care s-au imbolnavit erau deja impovarati cu 0 trauma de despartire sau pierdere din copilarie ~i astfel aveau predispozitie pentru tulburarea dispozitionala depresiva. (Paykel. Pierderea de obiect poate interveni prin plecarea mamei sau moartea acesteia. Autorii care nu apartin orientarii abisal-psihologice s-au interesat daca izbucnirea unei imbolnaviri depresive este precedata de experiente de pierdere ~i/sau desparpre. Totu~i 0 astfel de preistorie nu se intgtlne~tein absolut toate cazurile. 1978). scrie in 1956: Dintr-un foarte larg punct de vedere "toate depresiiIe pot fi considerate reactive. 1980).." (Mahler." Dupa Blanck. atunci in fantasma. reactia depresiva ca . acest lucru poate fi atat de dezamagitor pentru cel mic incat acum apare germenele unei depresii care va izbucni ulterior in viata. gradului redus de maturitate sau a lipsei suportului din partea altor persoane de relape. El invata un mod de reactie afectiv specific. 1976) Cand un copil trece prin experiente traumatice de separare sau de pierdere de obiect ~i.174 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 175 gravitatea tabloului clinic depresiv" (Adam.apei decla~atoare. fie ca este factuala. . atunci nu ar trebui sa existe dedit un singur tip de depresie nevrotica (~i nu cele 10 descrise in aceasta tarte). R. Dienelt.0 reacpe normala ~i adecvata la anumite situatii" (Sandler ~i Joffe. 1953. ~i Blanck. "Atunci cand mama 11 respinge pe copil in aceasta faza de apropiere. el nu a putut sa faca doliul dupa aceasta pierdere. pierderea de obiect este una dintre multele cauze posibile ale aparitiei predispozitiei pentru imbolnavirea depresiva la varsta adulta. fie simbolica. Myers. H. Klerman." Opiniile celor doi oameni de ~tiinta citati mai sus coincid cu ale autorului in aceasta chestiune: dupa parerea mea. serie de autori sustin totu~i ca exista intotdeauna 0 traire timpurie a unei pierderi . in tratamentul unui depresiv adult. in care se pot observa comportamente de apropiere activa. mi se pare deosebit de tipica aceea in care pacientul recunoa~te ca cea mai importanta relatie interpersonala pe care a avut-o a fost destramata. Despre depresia la varsta copiliiriei: "Cu siguranta multi adulti depresivi au trait in copilaria lor timpurie 0 pierdere traumatica sau 0 despartire. 1983) Parkes (1974) vede in depresie 0 forma atipica de mahnire in urma unei pierderi." (Fischer. G. analistul "trebuie sa presupuna intotdeauna ca exista 0 piedere de obiect. moartea unui membru foarte apropiat al familiei sau disparitia acestuia se afla intr-o stransa conexiune cu inceputul unei tulburari dispozitionale depresive a persoanei afectate. Pepper. din cauza varstei tinere. Sandler ~i Joffe (1980) scriu in articolullor. dar ~i ca urmare a distrugerii reprezentantei obiectului prin investirea agresiva din cauza unei dezamagiri timpurii. Mahler descrie in "Simbioza ~i individuape" 0 perioada de mare vulnerabilitate in viata copilului (intre 1 an ~i 7luni ~i 3 ani ~i 2 luni). 1968) Fischer (1976) rezuma in acest context: "Toate acestea indica faptul ca experientele timpurii de pierdere predispun psihologic printre altele la 0 imbolnavire depresiva cu tendinte suicidare.daca nu in realitate. P. 1974) "Dintre to ate situatiile care duc la depresii grave." El "trebuie Sa caute originea acesteia in istoria de viata ~i experientele repetitive care au intarit-o. Pierderea de obiect nu este insa singurul motiv. fie ca este brusca sau nu. Laughlings." (Blanck ~i Blanck. 0 Un astfel de adult preimpregnat devine depresiv atunci cand trece prin repetate experiente de despartire sau prin pierderea unui obiect al iubirii. Parkes ~i Braun) Este timpul sa clarific 0 absurditate evidenta. Braun ~i Harris. Lindenthal.

in consecinta. Daca exista. Pierderea unui partener. De aceea doresc sa listez aici cele mai importante semnificatii pe care Ie poate avea 0 pierdere de obiect in economia sufleteasca a unui adult predispus spre depresie.) pe care el insa nu Ie poate realiza din cauza angoaselor nevrotice ~i franelor rezultate din sentimentele de culpabilitate. cu oferta exagerata de apropiere. con~tiinta surda a propriului caracter rau. Trebuie sa tinem seama de faptul ca termenul "pierdere de obiect" descrie in primul rand un fapt exterior ~i nu spune inca nimic despre reactiile ~iprocesele psihice pe care Ie va declan~a la individul afectat. Pierderea de obiect poate sa insemne: • pierderea maternajului oral ~i. • parasirea este traita ca 0 rana narcisica ~i duce la 0 prejudiciere a sentimentuluipropriei valori. • pierderea maternajului emotional ~i in consecinta frustrarea trebuintelor simbiotice. • pierderea Eului ajutator de pana atunci (in cazul unei individuatii deficitare). In trairea ulterioara a adultului acest mod de relatie este continuat cu partenerul.. il rasfata ~i satisfacea toate dorintele copilului. Persoana in cauza ramane "cantonata" in agresivitatea ~i mania sa • moartea obiectului iubit impline~te dorintele incon~tiente de moarte pe care Ie nutrea persoana in cauza fata de partenerul sau. • pierderea obiectului mare~te . Chiar despartirile de scurta durata 11 prabu~eau pe dependent in stari depresive. reprezinta 0 situatia deosebit de aspra de frustrareo Toate trebuintele ~i satisfacerea acestora treceau pana atunci prin celalalt. cititorul atent trebuie sa fi observat cat de ne- . • pierderea de obiect inseamna 0 situatie de parclsire interioara. Cerintele pe care Ie presupunea obiectul iubit ~i pierdut erau singura confirmare existentiala. Mama era prezenta. deficit oral.potentialul deja cuprinzator pe care 11avea respectivul individ pentru durere. il duce la "cota de inundatie" ~i 11cople~e~te pe respectivul individ cu propria lui mizerie din copilarie. deoarece lipsesc obiectele interne stabile. se poate ajunge la 0 tulburare depresiva a dispozitiei. • pierderea sursei de gratificatii narcisice. in aceste cazuri exista 0 relatie mama-copil prea stransa. • pierderea obiectului urat: dezamagirea legata de lume ~i oameni care pana atunci fusese abreactionata asupra obiec- tului iubirii nu mai are acum cui sa se adreseze. Dar ea apare ca un factor declan~ator. dat fiind ca persoana in cauza simte ca nu mai este nevoie de ea. pierderea poate reactiva trauma pierderii de obiect din copilarie. • pierderea singurei persoane importante de relatie. despartire sau moarte poate sa il afecteze pe om in diferite locuri ~i poate insemna lucruri foarte diferite din punct de vedere psihodinamic. etc. care cuprinde sentimente de culpabilitate. • Pierderea obiectului iubirii poate ~i sa mareasca enorm spatiul de actiune ~i de viata al celui care supravietuie~te ~i pot sa il expuna diferitor tentatii (sa yanda casa. aparitia unui deficit narcisic. de care eel in cauza ramane fixat nevrotic ~i de care era total dependent. sa intre in contacte sexuale. Din enumerarea posibilelor reactii care pot urma unei pierderi de obiect. in forma situatiei de incercare ~i e~ec pe care 0 cunoa~tem deja. ~i pe 0 serie intreaga de alte fundaluri depresive. tendinte de autopedepsire sau teama de razbunare. prin instrainare. La pierderea acestuia izbucne~te depresia.ca 0 noua lovitura a destinului . aparitia unei stari de lipsa. Din punet de vedere genetic. in consecinta. • pierderea sensului vietii. neelaborata. illipsea pe copil de autonomie intr-un asemenea grad ineat el s-a dezvoltat ca un adevarat papa-lapte. Printr-o spirala descedenta. sa rupa relatiile cu acele rude care nu ii plac. sa faca achizitii costisitbare etc. Ea traia cu el intr-un soi de contact izolator.176 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 177 Solutia enigmei sta in diferitele continuturi de semnificatii pe care Ie pot avea pentru fiecare individ evenimentele care implica despartire/pierdere ~iin faptul ca trebuie sa facem diferenta intre pierderea de obiect la varsta adulta ~i pierderea de obiect in copilarie.

3. Termenul pierdere de obiect descrie un fapt exterior ~i nu spune nimic despre reactiile ~i proceseIe psihice pe care le va declan~a la eel afectat. Din copilarie el a invatat sa refuleze evenimente nefaste. trebuie sa fie foarte important sa gasim punctul de ruptura in care. ci de una sufleteasca. dezorganizarea ~i disperarea ~i 4. el ar trebui sa vorbeasca despre ea. daca ~i cand a fost expus pacientul depresiv. copilul de atunci ~i-a pierdut obiectul iubirii. intr-un al doilea pas. De aceea el se teme de sentimentele de dezorganizare ~i disperare ~i banuie~te. care sa 11 trateze cu iubire materna. amortire. ce functie avea cela- . Aproape toate variantele de depresie descrise in aceasta carte . lalt pentru pacientul nostru. Cum a interpretat el evenimentul de atunci ~i cum l-a situat in imaginea sa asupra lumii? A cautat ~i a gasit consolare? Au existat adulti care sa il ajute. ce a simtit ~i ce a facut. ~i il va inunda. ca atunci cand va deschide stavilarele. cum s-a ajuns la pierderea lui (a fost pacientul parasit?). Reluarea travaliului de doliu Pacientul trebuie sa i~i aminteasca de circumstantele situatiei de despartire. Copilul de atunci nu a putut elabora pierderea. sa-~i aminteasca ce a gandit. adica ~i-a pierdut increderea in el. ci sa ii indice pacientului ~i intreaga incarcatura posibila a acestui lucru. unei situatii traumatice in sensul unei traume de pierdereoDaca gase~te 0 astfel de pierdere. va izbucni ~i durerea sa din copilarie. in copilaria sa timpurie. pentru ca alaturi de el nu a stat cineva care sa ii acorde sprijin.10 la numar . Elaborarea pierderii actuale Desigur ca ne vom orienta in primul rand la cele intamplate in prezent ~i ne vom confrunta cu pierderea in momentul de fata. o 2. 3. In acest capitol conditiei de a fi despartit i se adauga 0 semnificatie deosebita: pierderea actuala de obiect (care 11 afecteaza pe adult) activeaza amintirea afectiva despre pierderea unui obiect in copilaria timpurie ~i se contope~te cu potentialul de durere stocat al acesteia. reorganizarea dupa Bowlby. Astfel se mobilizeaza travaliul de doliu. ce valoare a avut el in viata ~i cat de mare era posibila lui atitudine ambivalenta fata de obiectul pierdut. Incercam sa aflam ce semnificatie a avut pentru pacient omul pierdut prin separare sau moarte. pentru a elibera afectele agresive nedeclan~ate ale pacientului. ca urmare a dezamagirii. Con~tientizarea unei pierderi care a avut loc in copilarie Este sarcina analistului sa afle. dupa motto-ul: "Ea a plecat pentru ca eu eram atat de rau?" Explicarea ~i prezentificarea figurativa a trecutului trebuie sa Ii dea pacientului posibilitatea de a face doliul dupa pierderea de atunci. Daca nu este vorba despre 0 pierdere reala (mama ~i tatal raman impreuna cu copilul). Nici adultul nevrotic nu este in stare sa faca fata celor 4 faze normale ale procesului de doliu (1.pot fi declan~atede 0 pierdere de obiect. Protejat de situatia analitica ~i de prezenta Terapie: Ce accente terapeutice ar trebui sa puna analistul atunci cand pacientul sau depresiv sufera de 0 trauma de pierdere din copilarie care a izbucnit din nou? 1. importanta deosebita 0 are elaborarea sentimentelor ambivalente ~i a socotelilor ramase deschise in relatia cu omul pierdut. pentru ca despartirea de un om important deschide rani acolo unde subiectul este vulnerabil. sa fie alaturi de el? Oare nu a avut voie sa mearga la inmorinantare? A fost oare mintit (tatal tau a plecat in calatorie)? Oare plecarea unui parinte a devenit 0 tema tabu in familie? Oare s-a simtit vinovat copilul de moartea mamei sau de faptul ca ea ~i-a parasit familia. nedescarcata ~i profunda. dor ~i cautarea obiectului pierdut. 1980). desigur pe buna dreptate.178 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 179 specific este acest eveniment. ecou empatic. in functie de structura lui. nu numai sa 0 ridice in planul con~tiintei. 2.

11 va pune in mers ~iii va conferi profunzime. Intr-o zi yeti rupe relatiile cu mine. Trebuie sa ne despartim de fiecare data de ceva frumos. ca aici s-a sfar~it. Recunoa~terea ~i demontarea manifestarilor consecutive secundare Nu rareori 0 trauma primara se resimte ulterior prin pierderi consecutive mai mici sau mai mari. prin comentarii empatiee. pentru ca ele au stat la baza neincrederii pacientului in soliditatea ~i durata relatiilor urnane ~i au alimentat-o. Pe de aHa parte nu mi s-a intamplat niciodata Sa observ ca ace~ti pacienti prelungesc inutil tratamentul mai mult decM 0 fac pacientii care nu se tern de despartire. cel afectat poate sa i~i traiasca pentru prima data sentirnentele de durere ~i doliu congelate ~i nedescarcate ~i sa Ie dea expresie. ca aceasta poate dura. Este bine sa ridicam pana la nivelul con~tiintei ~i aceste evenimente ~i sa luam in considerare efectele lor. yeti stabili cat de mult timp vreti sa ramaneti la mine. cainele familiei se ratace~te. Mama trebuie sa fie internata catva timp in spital. Unul dintre pacientii mei a exprimat astfel aceasta angoasa legata de vremelnicie .180 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 181 unui om intelegator ~i cu inima calda. . Pur ~i simplu nimie nu este de durata. Alte consecinte secundare posibile ale unei pierderi timpurii de obiect: angoasa de separare (pacientul se teme ca i~i va pierde partenerul Sau nu se poate desprinde dintr-o relatie chiar daca aceasta a devenit ingrijorator de nociva pentru el). chiar ~i 10 ani!" Promisiunea ca ii este ingaduit sa ia in propriile maini propriul destin (respectiv aducerea din pozitia de neputinta intr-una de decizie activa) reprezinta pentru pacient 0 sursa de mare lini~te. 4. Astfel pacientul poate face experienta faptului ca temerile sale nu se vor implini de data aceasta ~i ca poate avea incre- dere intr-o relatie umana. cu care el se obi~nuise atat de mult. pe care 0 intampina in cele mai multe cazuri cu bucurie. Ii spun: "Haideti sa facem 0 intelegere. provocarea unor confliete cu partenerul care a'· drept urmare faptul ca pacientul se desprinde din relatie ~i i~. Mereu teama asta. mutarile frecvente 11 rup pe copil de mediul sau familiar ~i ii rapesc prietenii de joaca. parase~te partenerul (pacientul: "In viata mea nu ma va mai parasi cineva! Daca pleaca cineva. anurne sub forma propriei sale prezente stabile. Dvs. prin separari scurte sau de durata mai lunga: Bunica moare.in cadrul situatiei transferentiale analitiee: "Intr-o zi am fost nevoit sa renunt la ~edinta. Dupa ultima ~edinta am plans de mama focului: aveam teama deliranta ca ati putea sa ma parasiti. ei au putut sa respecte conventia la care s-a ajuns odinioara. de teama de a nu fi cumva parasit. $i aceste tulburari relationale adesea foarte rezistente vor fi abordate ~i elaborate in cadrul unei analize. de notite ~i m-am gandit ca acum vreti sa puneti cap at tratamentului meu. Ma tern di ma yeti lasa in aer!" Analistul trebuie sa ridiee un bastion in fata acestor angoase de vremelnicie. acela voi fi eu!") ~i evitarea unei noi relatii parteneriale. nu mai locuiti aiei. Sun la u~a ~i dvs. Analistul va sustine acest proces de doliu. Adesea un pacient va fi lini~tit daca la inceputul terapiei i se comuniea faptul ca poate determina singur durata analizei. Am auzit cum ati facut un cerculet pe carnetul dvs. copilul este trimis de acasa ~i aproape ca "moare" de dor de casa.

pentru a fi ferit de ~oc ~i moarte. Se pune aici in mod firesc intrebarea: care dintre concepteIe prezentate este eel mai aproape de adevar ~i eel mai fertil ca ipoteza de lucru? Psihanalistul va remarcafaptul ca toate ipotezele prezentate contin un sambure de adevar. . pierdere de cadura. cineva trebuie constrans sa marturiseasca. Cele zece modele explicative expuse in aceasta carte nu descriu natura depresiei nevrotice. daca acesta intra in una dintre cele zece tulburari nevrotice amintite ~inu mai poate sa 0 rezolve. pentru a caror incercare de rezolvare psihicul uman prefera sa foloseasca 0 aparare depresiva. Acela~i mecanism de aparare exersat in perioada de sugar intra din nou in actiune la adultul depresiv. Depresia nu este drama in sine. nul Pentru a clarifica situatia de fapt. care pot fi fara dificultate incadrati in diferitele modele. tulburarile ~i starile deficitare care due la activarea "depresiei ca mecanism de reglare". Ca sa i~i poata mentine homeostazia (in caz de foame. cineva vrea sa sara pe fereastra trenului. nu este sigur. Am facut cuno~tinta in capitolele 2-11 cu cele zece posibiIe substraturi (drame) care stau la baza declan~arii unei tulburari depresiv-nevrotice la adult. pentru ca el i~i aminte~te de pacienti. care ameninta sa explodeze. la bebelu~ul aduce procesele vitale la un nivel energetic mai mic. a~ dori sa recurg la 0 imagine: Inchipuiti-va ca urmariti un western. A~ dori mai intai sa compar conflictele ~i situatiile disperate care indue ~i mentin 0 depresie nevrotica cu dramele din compartimentul de tren. Drama care se joaca aici se poate compune din urmatoarele secvente: o incaierare. ci denumesc conflictele. 0 scena care se petrece intr-un compartiment de tren. Apararea depresiva presupune 0 predispozitie de reactie innascuta ca strategie de supravietuire. dintre care a~a-numita directie freudiana favorizeaza in mod evident modelul "Supra-Eului sadie". Am construit acest exemplu pentru a face 0 analogie cu tema acestei carti. ci tragerea semnalului de alarma pentru rezolvarea dramei. care este pusa in mi~care in caz de nevoie chiar de ditre sugarul mic. din oprirea trenului. Ne permite aceasta oare sa concluzionam ca exista zece depresii distincte? Pentru mine. Intrebarea ar fi acum. Trebuie sa reformulam: exista zece modele diferite de tulburari psihice. ~i apoi sa fac 0 paralela intre tragerea semnalului de alarma ~i "depresia ca mecanism de aparare". In toate cele patru cazuri incercarea solutionarii acestor situatii precare ar putea consta din tragerea semnalului de alarma ~i. ca urmare. Afirmatia ca ar exista zece variante ale depresiei nu este corecta. Daca prin aceasta se ajunge la prevenirea pericolului sau la rezolvarea conflictului. daca ar In cadrul constructiilor teoretice ale psihologiei abisale sunt oferite mai mult sau mai putin explicit zece modele explicative distincte pentru aparitia ~i evolutia unei depresii nevrotiee. cople~irea cu stimuli).10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 1 83 Capitolul12 Natura depresiei. din mers. caracterul depresiv cineva apuca un pistol ~i cere bani pasagerilor.

9) se opune eel mai puternic modelului explicativ prezentat aici ("prezenta deficitelor existentiale"). 10) ~i. Persoana traumatizata timpuriu se distinge ca viitor adult nu printr-un deficit. Unul dintre aceste modele se impune in prim-plan ~i decide dinamica psihica. 6) este vorba de un deficit al "puterii pe care subiectul crede ca 0 are fata de solicitarile ~i incercarile vietii". Deficitul consta. In spatele situatiei deficitare orale (var. respectivul este atat de mult atins existential in starea sa bazala.dereglarea ~i prejudicierea balantei narcisice a unui om (var. deoarece se refera la un deficit in directia maturizarii ~i a capacitatii de a trai. 8) ~i al provocarii ei intr-o situatie de incercare ~i de e~ec. Descrierea celor zece modele de tulburari nevrotice ar putea sugera concluzia ca putem pur ~i simplu include orice pacient care are 0 depresie nevrotica intr-o cutiuta diagnostica. bunastare) ~i sa i se confirme faptul ca sufera de 0 deficienta a acestor sentimente pozitive. Pentru ca numeroasele variabile ale personalitatii umane stau intr-un raport de conditionare ~i dependenta reciproca ~i aproape toate sunt in legatura unele cu altele. s-ar lasa ele intr-adevar reduse la un ultim agent nociv? Cred ca aceasta reductie. adesea nu se face clar . desigur negative.184 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 185 exista un numitor comun pentru aceste zece variante. Terapeutii trebuie sa atinga. de asemenea. Aceasta duce la 0 deficienta a iubirii de sine. ca sa "deschida recipientul in care afectele negative se dezlantuie atat de salbatic. la fiecare pacient se descopera 2-3 variante dintre cele zece posibile. este posibila. Zapaceala provocata de lectura literaturii psihanalitice consta pentru mine in faptul ca. nu este surprinzator ca nu gasim nici 0 imagine "limpede". Toate cele zece nuante ale imbolnavirii nevrotice se potrivesc cu "existenta bazala a unei deficiente existentiale!". dar mai ales printr-o abundenta de afecte sedimentate. Oar. Exista cazuri in care este evidenta numai 0 tematica (mai rar). 7).in legatura cu aceasta. deoarece se produce 0 blocare a descarcarii sale afective ~i este puternic limitat in capa- o citatea de a actiona (deficit in autoafirmare ~i autoimpunere ~i in comportamentul in fata agresiunilor). in cercuri complexe de reguli. La 0 considerare mai atenta. deci 0 deficienta de autenticitate ~i de specificitate. Situatia pierderii de obiect (var. Expresia "deficit de individuatie" (var. pentru intocmirea unui plan de tratament folositor. realizata la un nivel corespunzator de inalt de abstractie. in a carui desfa~urare Sinele se depreciaza ~ipersoana respectiva sufera din cauza lipsei sale de valoare. caracterizata prin pierderea obiectului intern. a autostimei ~i a valorizarii personale. mai intai. 4) se clarifica de la sine in acest context. In spatele unui "fals Sine" sta sentimentul apasator al ratarii existentiale ~i. 3) poate provoca un conflict interior de agresivitate. 2) sta sentimentul unei nevoi uria~e. cred eu. Ar fi prea comod acum. din pacate." Cand vom ajunge sa vorbim inca 0 data despre povestea na~terii apararilor depresive. cople~irea cu stimuli). Teoria traumatica a depresiei (var. 1) ~i simbiotice (var. De obicei. la un deficit al identitatii ~i la 0 situatie interioara de abandon. In cazul inhibitiei agresive (var. tristetii ~i disperarii sale antipozii emotionali (eliberare de suferinta. con~tiinta foarte severa (var. ci un numar mare de melanjuri. nucleul bolii se deplaseaza de la afectele negative sedimentate la incapacitatea individului de a Ie descarca ~i integra. ~i in faptul ca el nu a gasit un drum. declan~area unei depresii implica de la inceput ideea ca persoana parasita simte lipsa obiectului pierdut intr-un fel oarecare (fie ~i ca obiect al urii) ~i este adusa prin separare intr-o situatie psihica deficitara. devenita insuportabila. insa adesea se formeaza un centru de greutate. se va vedea ca in prima copilarie exista stari deficitare care pun in pericol homeostaza (foame. frig. nu este a~a. cele mai importante arii ale tulburarii ~i sa intervina aici pe masura centrului de greutate. sa se opuna durerii. In cazul sentimentului lipsei de putere deficitar (var. incredere. Una dintre cele mai frecvente cauze ale depresiei este a~a cum am vazut .

in acest punct 0 incercare rezonabila de reparare. iar modalitatea depresiva de reactie va fi cea aleasa in situatii similare din repertoriul psihic al contramasurilar posibile.186 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 187 diferenta intre psihodinamica nevrotica ce conduce la depresie ~iinsa~i incercarea de autoreparare (de ex. se stapane~te. apararea depresiva) ~i ca. pe de alta parte. Persoana respectiva i~i dezvolta nu numai 0 viziune pesimista asupra lumii ("Pamantul este un loc al plangerii. in cele din urma. dominat de pierderea sperantei. experienta fata de lume ~i experienta de sine se sedimenteaza in a~a-numitele "scheme cognitive". Procesele traumatizante din prima copilarie. care i~i pune in actiune fara succes masurile de rezistenta pe care Ie are la dispozitie . lumea ~i oamenii sunt perceputi printr-un val intunecat ~i toate experientele rele din prima copilarie sunt adaugate fondului experientelor negative.~i-a trait slabiciunea ~i neputinta de a indeparta situatia amenintatoare de deficit. faptul ca factorii sociali cu actiune psihopatogena adesea persista ani de zile ~i ca pe acest suport afecteaza ~i deformeaza un om in mai multe sau mai putine arii psihice. Ne-am raportat in acest punct la Max Stern ~i la teoria sa a biotraumei ~i am aflat ca a~a-numita aparare depresiva reprezinta 0 predispozitie de reacFe innascuta la toti oamenii. sa luam in considerare. 0 depresie. Joffe ~i Sandler sunt ~i ei de parere ca "apararea depresiva reprezinta 0 reactie psihobiologica fundamentala la pierderea bunastariL" Putem descrie in acest punct natura depresiei dupa cum urmeaza: l. este emis adesea un singur model de tulburare ca etiologie a boW. Reactia depresiva acum manifesta reprezinhl. ci ~i 0 atitudine devalorizanta fata de propria persoana ~i a posibilitatilor sale. norocul nu estestatornic. trauma na~terii ~i evenimente traumatice timpurii". un deficit de individuatie ~i sufera din cauza efectelor influentelar traumatice din prima copilarie.un somn de epuizare. pericolul poate fi evitat ~i problemele pot fi rezolvate trecator" (se intelege de la sine ca psihicul copilului nu trece con~tient prin acesta experienta). care se pune in functiune la sugar pentru a evita un ~oc amenintator.Se da 0 predispozitie de reactie innascuta sub forma a~a-numitelor aparari depresive. Ca 0 consecinta a acestei biografii. Odata cu maturizarea intelectuala a copilului. in al doilea rand. Prin repetate manifestari ale unei situatii amenintatoare de acest fel este urmat. 2. Se stabile~te in calitate de experienta-nucleu un sistem Coex negativ (Grof). deficite in sectorul trebuintelor simbiotice. 0 dispozitie sumbra~i emotii de resemnare. Intreband de exemplu persoane care sufera de 0 boala nevrotica despre cele mai timpurii amintiri (ma refer la .cu Fpete ~i hiperkinezie . de asemenea. Trebuie. De acum inainte. va manifesta tulburari in sfera arala. Prezenta tuturor acestor structuri patologice la unii bolnavi depresivi ne induce nu arareori in eroarea de a crede ca toate aceste modele psihonevrotice de boala constituie. amenintarea cu ~oc ~i moarte lasa urme in psihicul copilului ~i ii intuneca sentimentul de baza al vietH. nimic nu are sens!"). Prin multiple reeditari ale procesului descris mai sus se ajunge la 0 deosebita rodare a acestui mecanism. el face totu~i 0 experienta incununata de succes: "Cand cad intr-o pasivitate totala. care apare la bebelu~i intr-o situatie deficitara timpurie ~i are functia de a respinge un ~oc amenintator (cu eventuala consecinta mortala). mai apoi invatat acest mecanism rezonabil de supravietiure. in totalitatea lor.evrotice pe un singur sector al persOIlalitatii pentru ca mai tarziu sa se dezvolte 0 depresie. Dar nu este a~a! Este suficienta formarea unei structuri l1. pe cat posibil intr. Istoria formarii apararii depresive a fost descrisa in capitolul"Depresie. daca este cazul. Dupa ce copilul mic. Persoana respectiva a invatat in acest fel sa reactioneze depresiv. un Supra-Eu prea puternic. fara a constitui aici tema propriu-zisa. 3. agresiva sau narcisica. natural. el va prezenta paleta aproape completa a dezvoltarilor deficitare de care este yorba. ~i anume prin diminuarea proceselor vitale pana la un nivel energetic mai scazut.

au pentru persoana respectiva 0 consecinta fragilizanta. ~i anume: tulburari de oralitate. agresivitatea. intr-o modalitate negativa. Totul are mai putina legiitura cu esenta bolii ~i mai mult cu caracterul omului respectiv. . persoanele astfel prejudiciate in copilarie revin la mecanismul invatat "apararea depresiva" atunci cand echilibrullor psihic ~i a~a precar este zdruncinat de conflictele sau starile deficitare descrise in capitolele 2-11. intr-un singur bloc. tulburarile orale. simbiotice. Exista situatii in care pacientii depresivi fac comert ambulant cu slabiciunile ~i cu neajutorarea lor. Engel. Spargerea acestui cerc vicios este cea mai grea sarcina in cadrul unei terapii de succes. refuza cooperarea. se love~te cu regularitate de constatari asemanatoare. incat acesta renunta provizoriu la intentiile de separare. 5. Schmale. de exemplu prin retragere. Este mai degraba un semn al unei incercari e~uate de rezolare a problemei. Inainte de a incheia acest capitol ~iaceasta carte. apatie ~i retragere ("giyen up". inhibitie agresiva. Caracterul depresiv este echivalat cu prezenta tuturor acestor situatii deficitare ~i conflictuale pe care eu Ie-am descris la cele zece modele de tulburari nevrotice sub eticheta "personalitatea pre-depresiva". deficit al puterii personale. agresive ~i narcisice pot fi abordate ~iinvinse etc. se va dovedi ca 55. sexualizarea. Sine fals. a~adar un comportament invatat (a~a cum pretind unii terapeuti comportamentali). teama ~i adandon pasiv in fata unei situatii amenintatoare. care pot e~ua intr-o depresie. In depresie. cand celalalt "sanatos" se simte puternic frustrat de comportamentele revendicativ-autocentrate ~ipasive ale bolnavului ~i raspunde. comportamenteIe adictive.188 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 189 o cercetare realizata de mine pe 500 de pacienti). neajutorare.6% dintre situatiile rememorate sunt de natura negativa ~i descriu experiente care contin neplacere. de exemplu. Cand cineva prive~te caracteriologic persoane care sufera de 0 nevroza depresiva ~i Ie studiaza psihodinamica. excesul de munca. Retragerea iubirii partenerului il arunca pe depresiv in prapastii noi ~i mai adanci. repro~uri. Este evident ca aceste zece modele nevrotic-conflictuale ~i patologice descrise de mine. experiente traumatice timpurii ~i pierderi de obiect in prima copilarie. ci sunt descrierile unor tulburari nevrotice destul de specifice. Starile depresive pot induce ~iintretine 0 tendinta descendenta mtr-un parteneriat. a~ avea 0 prezentare exhaustiva a a~a-numitului caraeter depresiv (lucru de la care ma abtin aici). somatizarile. La 0 privire mai atenta se vede ca modelele explicative ale depresiei nevrotice prezentate in literatura psihanalitica nu desemneaza originile acestei boli. deficite simbiotice. deficite de individuatie. neintelegere. 1968. cazuta in epuizare. reclama ajutor. se comporta revendicativ. persoana respectiva inceteaza sa mai lupte impotriva raului care 0 impovareaza. Cititorul atent va descoperi in aceasta enumerare titlurile din capitolele 2-11. prin plangerile continue i~i oripileaza apropiatii sau pun un partener doritor de despartire sub 0 asemenea presiune morala. autoneglijarea. 1972). Starile depresive pot fi modificate de purtatorullor ~i pot fi indreptate de 0 maniera ~antajista impotriva partenerului sau a altor rude. Capituleaza. illasa pe acesta mai neajutorat ~i tocmai prin aceasta mai respingator pentru cei din jur. ~i cu ajutorul altor mecanisme reparatorii. de caracter depresiv. Faptul ca unii dintre depresivi scot un beneficiu secundar din boala lor nu permite msa concluzia ca dispozitia depresiva reprezinta 0 strategie activa de rezolvare a problemelor. adica un efect devitalizant ~i prin acesta 0 afinitate deosebit de mare cu lncercarile depresive de rezolvare. trebuie sa amintesc ideea de structura depresiva. La varsta adulta. 7. Daca ar trebui sa rezum in acest punet ~itoate caracteristicile de personalitate ale tuturor celor zece imagini umane conturate tipologic. Modelul de reactie invatat in prima copilarie (diminuarea functiilor vitale pana la un nivel energetic scazut) se dovede~te insa acum un mijloc insuficient pentru a rezolva problemele. furie. tulburari narcisice. 6. etc. 4. In principiu insa. din partea sa.

Cand reflectez. Cu 0 mare probabilitate. aceasta insearnna ca: Respectivul dispune de un anumit potenjial conflictual nevrotic (in domeniul oral. Procesele de maturizare au nevoie de timp nu numai pentru a se realiza. Eu practic 0 psihanaliza modificata. La sfar~itul considerajiilor mele asupra "bolii populare". i~i face bilanjul travaliului terapeutic. $i ei au un caracter depresiv. ~iaceasta cu rezultate imbucuratoare. rezistenjele ~i luptele de aparare sunt. tulburari ale impulsului. care sa jina seama de nivelul temporal. Daca sunt indrumaji corespunziitor. care nu este constransa prin reguli severe. el va alege ca aparare faja de aceasta tulburare incercarea de solujionare depresiva. Traiesc frecvent miniepisoade (de ore sau zile) cu dispozijie depresiva. insa fara sa prezinte alte simp tome aparjinand unei depresii (inhibijie a gandirii. Forja psihanalizei sta insa tocmai in intinderea in timp.bazat pe experienja . mare parte a pacienjilor mei primesc dupa terminarea terapiei simple (uzual240 de ~edinje) 0 terapie de grup care are loc 0 data pe saptamana (privat) ~i care dureaza pana cand ei ~i-au dobandit increderea in statornicia viziunii pozitive-nou-ca~tigate asupra lumii ~i in bucuria de a trai. fara sa ajunga la declan~area unei depresii complete. mai fie-mi per mise ni~te pareri personale: tratez terapeutic aproape 25 de ani oameni depresivi.nu numai ca se transrnite pacienjilor.-imaginata") ~i elemente din psihologia invajarii. Este un moment inaljator atunci cand pacientul. sernnificative ~i trebuie consumate. evod celuilalt anxietate ~i imbraca lumea ~i oamenii in valul celei mai negre lipse de bucurie. scaderea inijiativei. simbiotic sau narcisic. intrebuinjeaza contactul corporal (atingerea mainii cand pacientul cade intr-o gaura neagra sau se "pierde in spajiul cosmic"). foarte diferenjiate. Ambijia terapeutica nu-~i are locul aici! Dimpotriva. sdderea vitalitajii. in care bolnavul cuprins de 0 disperare profunda. elemente scenice ("vorbiji aici ~i acum direct cu mama dvs. ci ~i pentru a se consolida ~i a se ancora ca structuri stabile in structurile de personalitateale respectivei persoane. pentru ca ~i oco~urile. la sfar~itul drumului sau. Caracterul pluristratificat al elaborarilor nevrotice cere un instrumentar considerabil de intervenjii terapeutice ~i rnijloace de injelegere. Exista ~i aceia care b. la urma urmei. Optimismul meu terapeutic . care atitudini interioare ale analistului au 0 influenja deosebit de tamaduitoare asupra cursului terapiei. depinde de bolnav sa lase foarte mult loc in con~tiinja. ei bine. pentru ca acesta sa nu mai aiba nevoie sa dezvolte astfel de simptome in situajii critice. sau in mai multe domenii concornitent). simptome vegetative etc). desigur). Ma face capabil sa inseninez ~i sa suport acele ore sumbre ale inceputului. i~i evalueaza situa- o . agresiv. care intr-un mod mai economicos. irni face ~i mie un serviciu bun in ceea ce prive~te psihoigiena mea personala. adid ocazional. Ei trec drept abatuji ~i victime ale unor oscilajii frecvente ale dispozijiei. datorita complexitajii lor ~i varietajii descrierilor. prognosticuI acestor boli psihice poate fi apreciat ca fiind destul de bun in ceea ce prive~te ~ansele lor de vindecare. psihodinarnice propuse. Tinta in tratamentul depresivului nu este inlaturarea simptomelor (care este inclusa. cred d este vorba odata de acea siguranja de nezdruncinat in posibilitatea schimbarii pozitive a viejii ~i apoi prezenja prietenoasa ~i de nadejde de-a lungul anilor. Printre structurile depresive se afla ~i acei oameni care a. Numai teoriile psihanalitice ale nevrozelor ~i ale personalitajii ofera acest instrumentar. care explodeaza intr-o situajie corespunzatoare de incercare ~i e~ec ~i 11 poate conduce la o nevroza. Din pricini de calcul economic se cere mereu 0 eficacitate deosebita a proceselor terapeutice. Se gasesc ani de-a randul intr-o stare depresiva u~oara. au nevoie de tratament ~i structura lor de personalitate ii configureaza total asemanator acelora care se imbolnavesc de 0 depresie completa. in care calcularea unui coeficient maxim de vindecare intr-un minimum de timp este importanta in evitarea risipei de costuri. ci mai curand schimbarea omului.190 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 191 Cand confirmam cuiva 0 structura depresiva. pliate pe 0 putere de a~teptare rabdatoare a pa~ilor evolutivi ai pacienjilor.

K J.K (1924): "Beitrage der Oralerotik zur Charakterbildung".S. M. Entstehung. AINSWORTH. In: ABRAHAM. Psychoanalytische Studien. pp. Krankheitsbild. (1971). (1937): "Early Developmental States of the Ego". 1974 Fischer. Wiley. (1962): "Deprivation of maternal care". & c. New York. Fischer. suicidal ideation and suicidal behavior". Frankfurt am Main. Journal of Diseases of Children 63. M. Klett-Cotta. (1959): Angstlust und Regression. 84-112 ABRAHAM. Frankfurt am Main. Stuttgart BUKWIN. BEMPORAD (1983): Depression. D. London ADLER. ~i J. Bern ~i Stuttgart 1966 BALINT. Stuttgart 1960 . (1952): Die Urformen der Liebe. fournalfiir Psychoanalyse BALINT. $i inca 0 data se adevere~te spunerea: Un am prive~te fnapoi fn timp ~i vede: nenorocullui i-a fast noroe! (Eugen Roth) Bibliografie ABRAHAM. Genf ARiETI. GesammeIte Werke. Klett-Cotta. (1942): "Loneliness in infants". Intern. 1969 ADAM. I.192 Dietrnar Stiernerling tia vitala ~i afectiva serios schirnbata ~i recunoa~te plin de rnirare ca nu ar fi fost acolo unde este azi fara declan~area depresiei ~i fara terapia care i-a urrnat.M. WHO. A. K: Psychoanalytische Studien zur Charakterbildung. In: ANTHONY.K (1916): "Untersuchungen iiber die friiheste pragenitaIe Entwicklungsstufe der Libido". Dynamik und psychotherapeutische Behandlung. KONPERNIK(ed. K S. Am. Huber/Klett-Cotta. (1973): "Childhood parental loss. (1920): Praxis und Theorie der Individualpsychologie. 30 BALINT. K.H. vol. In: ABRAHAM.M.): The child in his family.

G6ttingen und Entwicklung DURFEE. MOWRER. New Haven 1939 DOHRSSEN.S. Theorie and research. Miinchen 1973 BOWLBY. Stuttgart 1978 BOWLBY. Deutscher Taschenbuch Verlag. L.und Pflegekinder in ihrer Entwicklung". A (1958): "Heim. (ed. M. 1966 FENICHEL. J. New York BENKERT.. London BURLINGHAM.: Depression. (1977): "Zur Entwicklung Depression". 31. D. (1958): "Vicissitudes of superego functions and superego Imago precursors in childhood". (1977): Narziflmus Stuttgart. Heimatlose In: FREUD.M.. I deprivation". A. 1971 BURLINGHAM. Press pp. N. P. Psychopathien. O. (ed. ment. Tavistok. 265-272 BOWLBY. und geistige Klett- f f Gesundheit.E. 1977. Frankfurt am Main. Zs. York . 1976. (1949): "Kriegskinder". (1952): "Der Neubeginn. ~i BLANCK. Philadelphia BEC~. Psyche 7 /1977 CASLER. In: FREUD. tic-technique. DOLLARD. Child. (1950): Kindheit und Gesellschaft. H.R. E. SEARS: Frustration and aggression. (1968): Reaktionen. W. Miinchen 1977 BERES. Verlagfiir medizinische Psychologie. Urban & Schwarzenberg. Schwarzenberg.324-351 BERGLER. Social Psychiatry 7. H. 26. Huber. Earle (1961): "Early maternal deprivation psychiatric illness". (1968): Therapeutische Aspekte der Regression. University 1972 Aspekte Huber. Hogarth.): Kinder. Stuttgart 1970 BATTEGAY.O. A. Gall Inivers. E.D.F. (1961): "Depression Science 107. D. New York BIRTSCHNELL. & Wolf (1934): "Anstaltspflege Lebensjahr". Psyche Dez.A T.2ur Problematik des «oralen» Pessirnisten".D.): Affective disorders.): Primary love and psycho-analy- BROWN. Neurosen. Zur Anwendung und Objektbeziehungen. 89-113 BRAUTIGAM. (1971): "Tiefenpsychologie. D.E. (1945): The Psychoanalytic theory of neurosis. S. Zur Anwendung psychoanalytischen Wirkens auf die Kindererziehung. BURLINGHAM.A. J. Mon. C. (1959): Identitiit und Lebenszyklus. G. sive Syndrom". Journal of Mental Science 99.A. (1961): "Maternal Developm. Verlag fiir medizinische Psychologie. EICKE-SPENGLER. Am.AM. Univ. Wien BATTEGAY. &.194 Dietrnar Stiernerling das paranoide und das depres- 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 195 BALINT. Norton. Internat.. G. BROWN. Int. Child BECKER. T. (1951): Miitterliche Zuwendung Kindler. Fischer. J.M. R. Res. (ed. J.J. H.. Soc. 181 im ersten and later der In: GREENACRE. (1974): Angewandte Cotta. O. MOOchen and childhood bereavement". (1972): "Early parental death and psychiatric diagnosis". J. Bern. H.31 ELHARD. Jot/mal of Psychoanalysis 41. 202-210 BLANCK. London BALINT. MOOchen der Theorie processes set in train by early eine Einfiihrung". G6ttingen DOHRSSEN. 1971 auf die Kindererziehung. (1978): The social origins of depression: a study of psychiatric disorders in women. (1987): "Psychoanalytische Psychosomatische Medizin: 2/87 BATTEGAY. Urban & Stuttgart Frankfurt New mother-child seperation". der Depression". R. (1982): Die Hungerkrankheiten. DOOB. 20. psychoanalytischen Wirkens Frankfurt am Main.): Heimatlose Kinder. Fischer. Study. (1974): Depression. (1977): "Grenzen und M6glichkeiten der psychoanalytischen Behandlungstechnik bei Patienten mit Uber-IchSt6rungen". (1960): "Separation anxiety". J. CREMERIUS. Wiley. Klett-Cotta. 13-48. BURLINGHAM.J. 1965 ERIKSON. 13. R. (1953): "Some pathological Ich-Psychologie.H. Psa.A (1954): "Psycho gene Erkrankungen bei Kindern und Jugendlichen". W. (1934): .330-376 BIBRING. (1953): "The mechanism of depression". Stuttgart. MILLER.: Psychische Erkrankungen in der Miinchen 1984 Bevolkerung. & HARRIS. Klett-Cotta. S. DILLING. Institut Mensch und Arbeit. CASTELL. R. (1977): Depressive Syndrome erkennen. Suhrkamp. Orthopsychiatr. WEGERER. & FREUD.R.E. Wien of Pennsylvania Press. 754 ERIKSON. (1950): "Anstaltskinder". Press. Kinderforschung 42 EARLE. In: Balint (Ed. Bern. am Main. pp. & FREUD.

Philadelphia und London . Mtinchen 1975 IRLE.L. 1972 FISCHER. Kreuz. 46. Year JACOBSON.1ANN. (1981): Angst und Personlichkeit. C. Entwicklung und soziale Umwelt. G. (1991): Ergebnisse und Auswirkungen in infant Huber/ FREUD. E. Frankfurt a. Psyche Oct.Ed. Gilbert Lepi'idatu). (1975): Topographie des Unbewuflten. rom. Fischer. Mtinchen LAUGHLIN.H. 147-181. Trei. "Eul ~i Seul" trad. XIII. Frankfurt am Main. p. Ed. L. IV. Int. 2002 FREUD. (1913): "Die Disposition zur Zwangsneurose". rom. Jahrg. In: Balint.2ur Depression Psyche. G. 45. rom. 3. Apr. S.109-126 und on ego and superdevelopment".K. (1924): "The Significance of the mouth sis". E.196 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice HAMMER1\. 1976. Bucure~ti. 3. 2002 FREUD. Trei. P. Suhrkamp. 1984 KLACKENBURG. (1976): "Die psychoanalytische Theorie der Depression". & SANDLER.S. Tod und Transzendenz . 7..E. 1977 JANOV.W. Freud Opere vol. Zamfirescu).R. ian. Psa. bei der ErythroInt. X Ed. Brit. Kindler. Zamfirescu). (1936): Das Ich und die Abwehrmechanismen. Freud Opere vol. 218-247. 1973 JOFFE. 17. of superego development".K. (1956): "Studies in maternal deprivation homes".. Stuttgart 1983 GROF. Kosel. in S. Psycho-Anal. J. Suhrkamp. 1978 KIELHOLZ. (1943): "The Concept of dissociation". New York 1956 GROF. Ed. Psychologie. Bucure~ti. Bucure~ti. 34 im Kindesalter". J.A. H. (1985): Ceburt. Klett-Cotta.J. Klett-Cotta. Suhrkamp. M. (1974): Depressionen.P. (1992): Kleine psychoanalytische Charakterkunde. "Doliu ~i melancolie" (trad. Ed. in S. G. 2. Acta Paediat.S. Bucure~ti. Weinheim Basel 1981 JACOBSON. in S. (1966): Die seelischen Krankheiten des Menschen.G. 423-461 GLOVER. Gottingen KONIG. XIII.S. (1965): "Notes Int. C. (1925): "Zur Psychoanalyse von Sexualgewohnheiten". 2000 GERBOULET. Fischer. (1977): Die Heilung Main. (1950): Neurose und menschliches Wachstu11l. Frankfurt am Main. 1 Stockholm 1956 KUIPERS. Munchen 1968 . Fischer. Verlag f. G. rom. F. (1972): "Psychodynamische Faktoren phobie". Univ. Bucure~ti. Ed. In: Psychologie heute. 2000 FREUD. 2000 FREUD. G. Freud Opere vol.O. Stuttgart izARD. Ed. C. Ed. Stuttgart 1968 KOHLER. S. Trei. Fundatiei Generatia. S. 1979 des Selbst. 2000 in S. Freud Opere vol. Freud Opere vol. S. (1984): "Interview". Corneliu lrimia). C. C. Med.W. Frankfurt am Main. (ed. Eul $i mecanismele de apiirare (trad. 134-155 GLOVER.). S.WG. Frankfurt am Main.Th. Trei. 1960. & SANDLER. Ed. W. din limba englezi'i de Andrei Constantinescu). Bucure~ti. Bern u. "Predispozitia la nevroza obsesionali'i" (trad.neue Dimensionen in der Psychologie. E.J. Purdea ~i Vasile Dem. (1946): "The Effect of disappointment ego formation in normal and depressive book of Psa. Frankfurt am development of mind. Vandenhoeck & Ruprecht. Purdea ~i Vasile Dem. Psych. S. (1972): Die E11l0tionen des Menschen. (1927): "Das Unbehagen in der Kultur". Amer. 320-356 HELLBRDGGE. 3. Beltz. Trei./Juni 1972 GERO. Mai 1980.K. Press. (1971) : Depression. Ed. vol. JOFFE. rom. (1921): "Massenpsychologie und Ich-Analyse". (1923): "Das Ich und das Es". 4. HORNEY. (1964): Kindliche Munchen 1964 ale depresiei 197 FERENCZI. (1970) : Der Urschrei. Roxana Melnicu). Kindler. Assn.S. Ed. Psycho-Anal.W. Med. "Disconfort in culturi'i" (trad. in S. (1956): The Neurosis in clinical practice. (1975): Borderline-Storungen und pathologischer ziflmus. C. Gottingen KOHUT. medizin. Nar- KERNBERG. Vandenhoeck & Ruprecht.P. Psychol. Ed. C. 4.W. 4. E. VIII.W. J. 13. (1980): . rom. (1936): "The Construction of depression".A. Schriften zur psychoanalyse. (1965): "Conceptions J.1947. in psychoanalyIn: On the early der SauglingsbeobachPrelegere la con- tung auf Theorie und Praxis der Psychoanalyse. (1917): "Trauer und Melancholie". "Psihologia m~selor ~i analiza Eului" (trad.. ferinta anuali'i a cercului DGPT /VAKJP KONIG.30 FREUD. 88-96 f on childhood depression". M. St.

Psychiat.. M.'hmllkII11'" (00. Kosel.M. 17 A clinical (trad. concepts of depression.F. J. -psychiat. (1954): Deprived children (the Marsham experiment).W. 1. im Kindesalter". 1972 MAHLER. 218-238 I<EITER. H. SANDLER. HlIll(\l~ IIPI'II. April 1986 I<EMPLEIN. 41 RADO. 2. (1990): "Einige nissen Parallelen zwischen der Sauglingsbeobachtung und klinischen Green- f den ErgebBeobach- tungen an Erwachsenen. Flushing. Reinbek b. wood 1978 LICHTENBERG. C. W. Mai 1987. (1954): "Zum Problem der Trennung". S. DARE(1970): "Der psychoanalytische litat". & c. M. Psychosom. MOOchen Psychologie heute. LERSCH. (1962) (ed.. 21. Zs. (1983): Narziflmus. Child Behaviour 1. & M.W.J. M unchen SCHRAML. Occurrence and Management. C. Ph. (1986): "Der stille Schrei nach Liebe". Huber. (1949): Killers offill' d/'I'I/II/. E.449-461 I . Psa. Trei. (1974): Psychoanalytic New York MILLER.•IIt'I Ilrl'lld \Il1d 1'11111111". Ed.1. V. Formele fundamentale ale angoasei Melnicu). K.84. 1979 MILLER. Bucure~ti. Gen. Lea & Febiger. Ernst I<einhard. LEBOVICI. Abnorm Psycho/. Aufbau In: der 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 199 y. N*. TII:C. E.). Med. 1977.44 LOEBER. Science and MAHLER. L. (1974): Vereinsamung. 1990. M. (1962): "The concept Ainsworth WHO Genf Person. 22 PARKES. Praxis Kinderpsych. In: Willinger (ed. S. Arch. LEWIS. P. 2005 SALZMAN.n IIU. A..-F. widows and A con- study widowers". Suhrkamp. (1977): . Individuation.J. Verlag Hi •.A. rom. D. 1970. J.\f1I1. I'lpClI~ Mtllwh. 13 I<EICH. 27 SCHMALOHR.E. G. Ernst Reinhard. S. H. and learned bei Mensch und Tier. (1942): Shock: Its Dynamics. 243 Mensch.198 Dietmar Stiemerling of maternal deprivation". M. E. Roxana review". S.«Vl'r1idlllwll Febr. (1949): "Remarks children". Jahrg.M. (1927): "Das Problem der Melancholie". M. DIENELT.. KLER\1AN. Psyche 1973. S. RA. (1963): "Das von der Mutter getrennte Kind in der heutigen Sicht des Kinderarztes". (1954): "Early identifications and archaic elements in the superego".31 "-lIdlP. Amer.34. (1987): "Die Depression im Dienste der Selbstregulierung". 1972. 1975. ill" des begabten u. (1959): "Mother Delinqu. S. H. PEPPER (1969): "Live events and depression". on psychoanalysis with psychotic Stuttgart Fischer. (1945): "HllHpllllliNI11\1H". Sllltlj. (1961): Grundformen del' Angst.. besonders Borderline-Patienten und Patienten mit narziBtischen Personlichkeitsstorungen".228-238 MOON. (1971): Bilder del' Ncurose helltl'. Ambrosius PAYKEL. ". Miinchen (ulterior: 1956 LINDENTHAL~i M.-K. C. N.F. Int. Ed. Wien SMITH. (1968): Symbiose u.H. Psyche.J. Die Lebenskrise bei Partnerverlust. 1969. J. SCHWIDDER. E. Philadelphia child separation and delinquency". Munchen. Assn. 10. J. G6ttingen NAESS. Psychoanal.C. Hamburg PARKES. fruhen Mutter-KindGeorg Thk'l11l'. BROWN(1972): "Health of young Boston after bereavement. Ml'diziniNl'hp I'NY"III' logie. (1938): Al~fbau des Charakters Barth. &R J. SPITZ. Bern 1960 LOWEN. G. (1968): Friihe Mutterentbehrung Kindler. (1970) : "Depression. J. (1973): Das Drama Frankfurt am Main.H.): Erziel1l1l1gin/i'illll'r K/lltiliv/I. 3.): Die Bedeutung del' frill1en Killd/wit /if/' Personlichkeitsentwicklung. 753-760 QUINT. Jahrg. J. (1975): Die psychische Frankfurt am Main. 34 SANDLER. SELIGMAN(1975): "Depression SCHULTZ-HENCKE. Begriff der Ora- Geburt des Menschen. 2.w Yllrk SPECHT. R. trolled SIEVERS.A. 1978 MENDELSON. . Rowohlt.): Jahrbuch fUr Jugendpsychiatrie und ihre Grenzgebiete vol. UllltlClI'" ll. S. (1956): Psychologie del' Personlichkeit. Psyche Oct. Mai 1980. MOOchen 1984 MAHLER. JOFFE(1980): "Zur Depression Psyche. MYERS. Brit. Nllrltlll. Kindes. & W. P. (1940): Del' gehemmte Stuttgart 1965 helplessness" 1n Man. Psa. I<IEMANN. 18-21 Klett-Cotta.

A. Klett-Cotta. KLERMAN (1973): "Hostility and depression associated with suicide attempts". A. 20 SPITZ.. Stuttgart 1974 STERN. H. D. M. (1954): "Infantile depression and general adaptation syndrome". Lancet I. The Psychoan. M. New York SPITZ. filr Psychoanalyse SPITZ. J. Psych. A.R. Psychoa. G. Fox. Orthopsychiat. . D. (1974): "Die fruheste Kindheitserinnerung des neurotischen Menschen".200 Dietmar Stiemerling SPITZ./Dec. Vandenhoeck & Ruprecht. Todesangst und Furcht Val' dem Tod". (1952): "Del' Neubeginn.26 STIEMERLING. (1965): Vom Siiugling zum Kleinkind. Amer. J. E.R. A. (1956): The effects of separation from the mother in early life.): Depression.Anaclitic depression". Med. In: Koch (Ed. Psyche. K. Miinchen f STOTT. Dee. 14. Zeitschr. Amer. Klett-Cotta. A. Stuttgart 1974 . Psychiat. Pfeiffer. (1948): The Smiling response (Film) SPITZ. J. (1950): "Anxiety in infancy". (1960): "Zur Entstehung del' Ober-Ich-Komponenten". D. A.R.. 1973. 450-455 ZETZEL. A. u. 1974. (1986): GestiMe Zweierbeziehung Del' Hunger nach Verstiindnis und der Schmerz des Nichtverstandenseins. (1951): "Trauma. Study of the child 2.R. 1972. (1970): Die Fiihigkeit zu emotionalem Wachstum. G6ttingen STIEMERLJNG.R.. Oct. Psyche.i WOLF(1946): . Intern. 213 SPITZ.130. 626 WEISSMAN.400-426 SPITZ. R. das paranoide und das depressive Syndrom".R. M.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful