ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !

tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti

MET)DE !I MET)D)L)*II DE CE+CETA+E ÎN !TIINŢELE C)M&NICĂ+II

S&,)+T&+I DE C&+S Tut#rat -

C)NF. D+. VALENTINA MA+INESC&

1

ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti

-.-. T+ADIŢII DE CE+CETA+E ÎN ST&DI&L C)M&NICĂ+II
În decursul timpului cercetarea comunicării şi a mass media a împrumutat şi a fost dominată de teorii care au aparţinut antropologiei, lingvisticii, sociologiei, ştiinţei politice şi psihologiei. Cel mai puternic element al comunicării ca domeniu de studiu este faptul că este un spaţiu interdisciplinar unde se întâlnesc o diversitate de discipline academice existente. Metodele de cercetare existente în acest câmp sunt modalităţi de a aduna dove ile necesare pentru definiţiile concurente a ceea ce este considerat drept a!ordarea legitimă şi demnă de a fi luată în seamă a vieţii sociale şi culturale. "xistă mai multe a!ordări concurente ale investigaţiei sociale şi culturale care stau la !a a cercetării în studiile comunicării şi a mass media# 1. Pozitivismul# $leacă de la presupo iţia că a investiga lumea socială şi culturală nu este ceva diferit în principiu de a investiga lumea naturală şi că aceleaşi procedee fundamentale se aplică am!elor. %eci, ca şi în ştiinţele naturale, în ştiinţele sociale unica dovadă ştiinţifică admisi!ilă sunt &faptele' sta!ilite prin o!servaţia personală sistematică. (ceasta procedură cere cercetătorilor să fie &o!iectivi', adică să se plase e la distanţă de su!iectele lor de cercetare şi, totodată, să nu fie influenţaţi în munca lor de valorile şi )udecăţile personale. "ste favori ată înregistrarea cantitativă *numerică + a faptelor importante care pot fi prelucrate folosind tehnici statistice. $resupo iţia de !a ă este că o &ştiinţă' tre!uie să se !a e e pe datele empirice care sunt produse de o!servaţia directă. ,otuşi, nu orice cercetare empirică sau folosire a statisticii în cercetare înseamnă automat empirism, pentru că empirismul este o atitudine faţă de relaţiile dintre teorie şi cercetarea practică. $o itivismul consideră că scopul general al ştiinţei este de voltarea generali ărilor despre relaţiile dintre &faptele' sociale care sta!ilesc conexiuni fundamentale între cau ă şi efect. $entru reali area acestui o!iectiv generali ările existente tre!uie să fie testate permanent în raport cu dove ile care există pentru a vedea dacă predicţiile specifice *ipote ele+ pe care le produc sunt spri)inite *verificate+ sau nu *falsificate+. ,estarea cere cercetătorului i olarea relaţiilor de care sunt interesaţi de alţi factori care le pot influenţa-deci, o muncă de la!orator unde cercetătorul să poată controla condiţiile. (colo unde nu este posi!il să se reali e e experimente dove ile tre!uie controlate statistic riguros în etapa anali ei. (stfel de procedee ar produce .predicţii ro!uste' care ar permite agenţiilor sociale să intervină. %in această perspectivă există deci divi iuni clare la nivelul metodei, cea mai importantă dintre acestea fiind cea dintre metodele calitative şi cele cantitative. Mai exact, distincţia este făcută între metodele care produc dove i cantitative ce pot fi exprimate în numere şi metodele care produc materiale cantitative . $o itiviştii folosesc metode calitative dar numai în etapa preparatoare/pilot pentru un studiu care are drept scop producerea datelor cantitative. '0ealitatea socială' este ceva exterior, o!iectiv, care constă dintr-o reţea de forţe şi relaţii .cau ă-efect' care există independent de cercetător sau su!iecţii studiaţi. Munca de cercetare constă în identificarea acestor forţe, în demonstrarea modului în care ele funcţionea ă şi de voltarea de .predicţii ro!uste' care pot fi folosite ca !a ă pentru intervenţia raţională. 2. Abordările interpretative: Centrul de interes al acestor cercetări este nu sta!ilirea relaţiilor de tip &cau ă-efect' ci studierea modalităţilor în care oamenii dau sens lumilor lor sociale şi modalităţilor în care ei exprimă aceste semnificaţii prin lim!a), sunet, imagini, stil personal şi ritualuri sociale. (părătorii acestei perspective pun un accent deose!it pe practicile etnografice de voltate de antropologi, ca în care cercetătorul intră într-o locali are socială particulară, a)unge să-i cunoască intim pe oameni. (ceastă

1

ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti perspectivă insistă că întreaga cunoaştere socială este un produs comun al unor multiple întâlniri, conversaţii şi argumente pe care cercetătorul le are cu oamenii pe care îi studia ă. Conform acestei perspective structurile organi aţionale sociale ale vieţii sociale şi culturale sunt produse şi reproduse continuu prin activităţile multiple ale vieţii de i cu i. 0ealităţile sociale sunt construite şi reconstruite continuu prin practicile sociale de rutină 2 de aici denumirea de constructivism asociată orientării. 3copul cercetării în această perspectivă este unul interpretativ# ( înţelege modul în care alţi oameni înţeleg lumea prin anali a semnificaţiilor pe care ei le atri!uie acestei lumi. 3copul unei astfel de cercetări este producerea &descrierii dense' *thick description+. Ceea ce diferenţia ă cercetarea interpretativă de cea po itivistă nu este referinţa la cifre ci modul concret în care acestea sunt utili ate. $o itiviştii se !a ea ă pe statistici pentru a căuta un răspuns la între!ările de cercetare în timp ce cercetătorii interpretativi le văd ca un punct de plecare în anali a şi investigaţia ulterioară. 3. Realismul critic# 3e situea ă pe aceleaşi po iţii ca şi cercetătorii interpretativi atunci când susţine că lumea socială se produce şi se transformă în viaţa de i cu i. ,otuşi această presupo iţie mai conţine şi ideea că acţiunea cotidiană nu poate fi înţeleasă adecvat fără a ţine cont de formaţiile culturale şi sociale care o modelea ă şi o acoperă furni ându-i mediile, mi)loacele şi regulile pentru tot cea ce se reali ea ă. ,otodată această a!ordare este de acord cu po itivismul în ceea ce priveşte existenţa unor structuri sociale şi culturale care modelea ă opţiunile acţionale ale oamenilor dar care există independent de conştienti area de către ei a acestor structuri. ,otuşi realismul critic insistă că spre deose!ire de structurile care organi ea ă lumea socială cele care organi ea ă lumea socio-culturală au o evoluţie istorică# apar într-un anumit moment, în anumite circumstanţe, şi sunt permanent modificate de acţiunea socială. 4rientarea pledea ă deci pentru o înţelegere a relaţiilor dintre structurile sociale şi culturale şi activitatea de i cu i care are la !a ă conceptul de activitate umană transformativă. 3tructurile generale produc o diversitate de răspunsuri posi!ile dintre care unele pot provoca sau schim!a mai degra!ă circumstanţele existente decât să le confirme. %ar pentru că formaţiunile fundamentale nu corespund semnificaţiilor simţului comun ele rămân de o!icei invi i!ile oamenilor în viaţa de i cu i. (colo unde po itivismul se concentrea ă pe evenimentele atomice şi interpretativii se concentrea ă pe semnificaţiile folosite de oameni pentru a înţelege lumea realismul critic este preocupat de mecanismele de generare care stau la !a a şi produc evenimente o!serva!ile şi sisteme de semnificaţii cotidiene plus pe legăturile dintre aceste nivele. %e aici provocarea căreia tre!uie să-i facă faţă cercetarea# 1. "a tre!uie să fie interdisciplinară, să se !a e e pe mai multe ştiinţe socio-umane5 1. "a tre!uie să utili e e toate tehnicile investigative produse în diverse ramuri ale ştiinţelor socio-umane. %eci, .amestecul' de metode este un element central al realismului critic.

-./. MET)D)*IA CE+CETĂ+II C)M&NICĂ+II0 TI,)L)*IA MET)DEL)+1 ETA,ELE ,+)IECT&L&I DE CE+CETA+E.
1.2.1. Tipologia metodelor de studiu a comunicării 3tatutul epistemologic al unei ştiinţe-în ca ul de faţă, ştiinţele comunicării-poate fi măsurat prin# *a+ o!iectul ei 2sistemul ei de referinţă5 *1+ sistemul conceptual-structura teoretică5 *6+ sistemul de metode-structura metodologică.

6

ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti %in punct de vedere etimologic .Metodologie ca termen vine din greacă# methods! care semnifică cale" drum-şi logos-care semnifică #tiin$ă. "xistă două mari tipuri de înţelegere a .Metodologiei' în general# *a+ este vor!a de o evaluare filosofică asupra conceptelor şi de o cercetare asupra unui domeniu de studiu/de cunoaştere5 *!+ ansam!lu de tehnici şi strategii de cercetare a unui domeniu al realităţii. .Metoda' în ca ul comunicării poate fi definită drept un mod de cercetare, un sistem de reguli şi principii de cunoaştere şi de transformare a realităţii o!iective. .,ehnica' este un ansam!lu de prescripţii metodologice *reguli, procedee+ necesare activităţii de cercetare în domeniul comunicării. .$rocedeul' repre intă o modalitate specifică de acţiune , de folosirea a instrumentelor de investigaţie. %e e&emplu: ancheta este metoda utilizată pentru a studia comportamentul de consum media 'lectură presă scrisă" vizionarea emisiuni ()" audiere programe radio*+ chestionarul #i observa$ia reprezintă tehnicile de cercetare. ,n cazul chestionarului procedeul de lucru -l reprezintă chestionarul auto!administrat 'completat chiar de subiect* iar -n cazul observa$iei procedeul de lucru -l reprezintă observa$ia participativă 'situa$ie -n care cercetătorul observă din interior activită$ile de interes*. În ca ul cercetării comunicării este vor!a de studiul aspectelor o!serva!ile, empirice ale acesteia, iar activitatea poate lua forma fie a 7nducţiei fie pe cea a %educţiei. 3chema-inducţia vs. %educţia în procesul cercetării comunicării %"%8C97(
,eoria existentă <ormularea ipote elor
7nterpretarea datelor5 instrumente de lucru, eşantioane (dunarea datelor5 testarea ipote elor5 validarea teoriei existente

7:%8C97(
4!servaţia realităţii
Măsurarea, estimarea parametrilor
<ormularea de generali ări empirice

<ormarea conceptelor

<ormula rea teoriei

%e e&emplu" -n cazul unei cercetării inductive se pleacă de la o teorie e&istentă!.ie aceasta teoria .lu&ului -n două trepte al comunicării. / ipoteză care poate .i .ormulată plec0nd de la această teorie este următoarea: 1,n decursul unei campanii electorale in.luen$a comunicării de masă asupra opiniilor politice va .i mai mică dec0t cea e&ercitată de comunicarea interpersonală . 2a instrument de lucru pentru a testa această ipoteză este ales chestionarul" care va cuprinde at0t -ntrebări legate de e.ectele comunicării inter!personale c0t #i -ntrebări re.eritoare la in.luen$a e&ercitată de mesa3ele transmise prin intermediul mass media. 2hestionarul va .i aplicat pe un e#antion reprezentativ la nivel na$ional iar datele adunate vor con.irma sau nu ipoteza de lucru. Pentru o cercetare de tip deductiv .ie situa$ia -n care cercetătorul observă anumite comportamente comunica$ionale speci.ice -n via$a de zi!cu!zi" de e&emplu" .aptul că .amiliile la care merge -n vizită #i -n general prietenii lui au un 1ritual de televizionare: dacă p0nă la ora 14 .iecare are o activitate separată" -n momentul -n care -ncep 15tirile la () to$i membrii unei .amilii #i cei a.la$i -nt0mplător -n acela#i spa$iu cu ei se adună -n camera unde se a.lă aparatul () #i urmăresc in.orma$iile (): Plec0nd de aici se decide realizarea unei cercetări pe tema modelelor de consum media -n .amilie" iar ca instrument de lucru pentru a aduna datele este aleasă observa$ia

;

calitate' înseamnă în fapt &%e ce tip=' şi implică evaluarea plus aprecierea legată de calitate5 în timp ce .eoretică 3tatistică 7nterpretea ă %escrie.i de tipul: in.amilial al mesa3elor media #i elabora o nouă teorie asupra e.ectelor e&ercitată de comunicarea de masă.2. cercetarea în sine tre!uie să contri!uie la re olvarea unei pro!leme sociale.radiţia filosofică europeană :umără toate cantităţile posi!ile şi existente Aede universul în particulele cele mai mici -.ema de cercetare tre!uie să ai!ă o semnificaţie socială. explică şi prevede Conduce la o evaluare Conduce la o teorie sau o ipote ă 7nterpretarea poate fi a!ordată Metodologia poate fi a!ordată 3e poate sta!ili astfel o diferenţă dintre cercetătorul cantitativist vs. 4 distincţie importantă în interiorul metodelor de cercetare a comunicării este cea dintre cercetarea de tip calitativ şi cea de tip cantitativ.ELE . Cercetarea calitativă Cercetarea cantitativă "valuea ă :umără. ETA.radiţia pragmatică americană .luen$a e&ercitată de comunicare asupra unui grup social" norme #i reguli de B . Sta3ilirea temei de cercetare%Ceea ce implică formularea unor motivaţii pentru cercetare# .măsoară <oloseşte concepte pentru a explica $relucrea ă datele adunate 3e concentrea ă pe estetica textului 3e concentrea ă pe numărul de apariţii ale lui > . 3uccint. %e e&emplu: tema poate .cantitatea' înseamnă &Cât de mare/mult/mulţi=' şi implică numere. cel calitativist de tipul# Cercetătorul cantitativist Cercetătorul calitativist 7nformaţie 7nterpretare Media 3emnificaţie :?@ :?1 Cantitativă Calitativă (ccent pe proiectare (ccent pe anali ă (ccent pus pe audienţă care receptea ă (ccent pe textul produs lucrarea 3tatistică Concepte din diferite domenii 3u!iecte cuantifica!ile 3u!iecţi utili pentru teoreti are 3iguranţă dar trivialitate :esiguranţă dar semnificaţie 4!ţinerea unor date pentru o pro!lemă 4!ţinerea ideilor pentru o pro!lemă .ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti participativă #i interviul individual. %upă realizarea cercetării se poate elabora o tipologie a consumului intra!.+)IECT&L&I DE CE+CETA+E 8n proiect de cercetare pleacă de la câteva elemente/pro!leme/între!ări# *a+ Cât de importantă este pro!lema de cercetare=5 *!+ 7pote a de lucru este re ona!ilă sau testa!ilă=5 *c+ În cercetare sunt implicate pro!leme morale/etice=5 *d+ Cercetătorul are a!ilităţile pentru a reali a cercetarea=5 *e+ 3u!iectul este destul de centrat şi de limitat astfel încât poate fi reali at în termenele propuse şi cu resursele proiectate=5 *f+ Metodologia este cea mai adecvată ipote elor = "tapele cercetării în ca ul unui proiect de studiere al comunicării sunt# -. . mărime şi măsurare.

el o schemă de tipul următor: C . 7u pot .i" la r0ndul ei sub!opera$ionalizată -n: 'a* mi3loacele de transmitere a in.orma$iei 'presă" radio #i televiziune*+ 'b* e.ormale sale de mani.manifesta' în realitate. Am avea ast.recven$a vizionării8audierii8lecturii mesa3elor+ e&punere accidentală sau voluntară*. ci pot fi gândită.ecte pe termen lung #i e.neo!serva!ile' sau neoperaţionali !ile= "ste vor!a de concepte care nu pot fi o!servate.i sub! opera$ionalizată -n '1* comunicare la nivelul diadei 'acord" dezacord" neutru*+ '2* comunicare la nivelul triadei sau a grupului'acord" dezacord" neutru*+ 'b* 2omunicarea de masă va .i studiate toate dimensiunile sau . Cadrul te#retic al cercet$rii%3e referă la definirea fenomenului studiat şi la de voltarea unei teorii cu valoare explicativă orientată către cercetarea care se pregăteşte. 1. de la evidenţierea elementelor de consens dintre diferiţii cercetători ai domeniului şi a celor aflate în dispută. sesi ată nemi)locit.el de concept care trebuie opera$ionalizat.luen$e puternice a media -n plan social '1agenda!setting " de e&emplu*.ectele la nivelul receptorului 'e. 4peraţia de operaţionali are este un proces mental cu aspect dinamic. Ce înseamnă concepte .ace re.Conceptul' este un construct mental.eritoare la e.i reprezentat de totalitatea teoriilor re.erire!de e&emplu" comunicare interpersonală #i comunicare de masă. Conceptele pot fi numite şi o!serva!ile sau neo!serva!ile. 1.estare" de aceea o primă etapă constă -n a delimita tipul de comunicare la care proiectul . a ipote elor anali ate şi a re ultatelor o!ţinute.ecte pe termen scurt*+ 'c* tipul de e&punere la comunicarea de masă '. %e e&emplu" un cadrul teoretic posibil pentru analiza mass media -n Rom0nia după 1464 ar . 2. $ro!lema într-un proiect de cercetare este# Cum devin o!serva!ile conceptele= Conceptele devin o!serva!ile pe măsură ce sunt operaţionali ate.n cea de!a doua etapă a opera$ionalizării se poate opta pentru următoarea clasi. %e e&emplu" 1comunicarea este un ast. /. Ce înseamnă concepte .operaţionale' sau o!serva!ile= "ste vor!a de acea specie de concepte care poate servi nemi)locit în cercetarea realităţii-ele nu sunt identice cu cele operaţionali a!ile *care vor fi făcute mai târ iu operaţionale+ 2 fiecare dimensiune operaţională a lor poate fi preci ată sau determinată. 3e porneşte de la stadiul atins până la momentul de referinţă în cercetarea temei. care sunt doar inteligi!ile pentru că reflectă esenţa şi aceasta nu pot fi o!servată. . )4era"i#nali5area c#nce4tel#r%orice proiect de cercetare vi ea ă îndeose!i anali a modului în care o serie de concepte din ştiinţele comunicării se pot . reali at pe !a a realităţii din care el extrage esenţa ei. măsura în care acestea corespund informaţiilor deţinute despre domeniul comunicării care este vi at de acest proiect şi se urmăreşte detaşarea aspectelor care necesita noi clarificări.ectele media -n plan social!dintre acestea se pot alege acele teorii care sus$in e&isten$a unei in.ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti organizare -n interiorul unei institu$ii media" modalitatea -n care a evoluta '1perspectiva istorică * un tip de media etc. inteligi!ilă. . a!stract.icare: 'a* 2omunicarea interpersonală!va .

8n indicator repre intă un mi)loc de măsurare a varia!ilelor. "nunţul ipotetic este# 1. o etapă a ei. :eutru . 0adio 6. :eutru Mi)loace de transmitere mesa) "fecte la nivelul receptorului .eritoare la rolul social al televiziunii+ 2. %e e&emplu" -n cazul anterior se va -ncerca măsurarea variabilei 1opinii pentru situa$ia indicatorului 1/pinii re. 8ndeva în procesul de formulare al ipote elor se pune în legătură evoluţia anterioară şi anticiparea evoluţiei viitoare. 9maginea despre raportul 3urnali#tilor cu s.r#3lema 7#rmul$rii i4#te5el#r i a #4era"iil#r cu i4#te5ele% 7pote a ştiinţifică este un moment al cunoaşterii. %e acord 6. adică a elementelor din realitate pe care le studiem. (cord 1. de alegere a conceptelor şi de operaţionali are a conceptelor. 7pote a este o interpretare anticipativă şi raţională a fenomenelor. "xpunere accidentală 1.orma+ 2..ncrederea sau ne-ncrederea -n di. %istra+ :.orma -ntrebării:1%upă părerea dvs.era politică+:. de regulă. /pinii despre rolul social al ziari#tilor. "fecte termen lung 1. .elevi iune 1. Rela$iile de simpatie #i antipatie . %e acord 6.ncrederea -n 3urnali#tii cunoscu$i+ <. "fecte termen scurt pe pe 1. . "xpunere voluntară %upă operaţionali area conceptelor următoarea etapă este cea a construcţiei indicatorilor. . 1. 9n. adică dacă putem avea accesul la o serie de fapte empirice cu a)utorul cărora se verifică enunţul.(cord 1. /pinii re. =duca+ 3.riada/ Frupul 1.eritoare la rolul social al televiziunii prin intermediul indicelui e&primat sub .ip de expunere la mesa) 1.ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti COMUNICARE Comunicare inter-personală Comunicare de masă %iada 1. $resa scrisă 1. !a ată pe cunoştinţe acumulate anterior despre fenomenul respectiv dar care se formulea ă şi prin anticiparea evoluţiei acestui fenomen în viitor. prin care are loc o nouă apropiere între teorie şi planul empiric. %e e&emplu" -n cazul opera$ionalizări anterioare pentru sub! conceptul 1Mi3loace de transmitere a mesa3elor comunicării de masă pot . În fine. cau al.i considera$i indicatorii: 1. "ste o pro!lemă care se pune în momentul pregătirii conceptuale.erite canale de comunicare -n masă+3. Da acest nivel sunt măsurate îndeose!i varia!ile o!servate în plan empiric. 8n enunţ anticipativ operaţional-pe !a a explicaţiilor o!ţinute putem o!ţine alte enunţuri care să ne permită enunţuri despre acţiunile noastre. Aerificarea presupune confirmarea sau infirmarea ipote ei-ipote a care este verificată po itiv devine te ă *cunoaşterea trece din cadrul ipotetic în cel tetic+5 *c+ E . $rincipalele atri!ute ale ipote ei ştiinţifice# *a+ Aaliditatea 2enunţul ştiinţific are un anumit grad de concordanţă cu materialul faptic la care se referă-enunţul ca atare este formulat astfel încât să surprindă tendinţele şi structurile evoluţiei5 *!+ Aerifica!ilitatea sau testa!ilitatea 2enunţul ipote ei este ştiinţific dacă este principial verifica!il cu mi)loacele demersului ştiinţific. -n societatea rom0nească actuală televiziunea are rolul de a: 1.a$ă de ziari#ti+ . 7u #tiu87u pot aprecia 6. ultima etapă a operaţionali ării conceptelor este cea a construcţiei indicilor. . 8n enunţ anticipativ-de îndată ce enunţul ipotetic este verificat se o!ţine o explicaţie în raport cu fenomenele care se produc-explicaţia este. de tip determinist.

0elaţiile cau ale lineare !a ate pe antecedenţă temporală şi acţiunea eficientă a unor factori pentru reali area unui fenomen. %upă gradul de conceptuali are# *1+ 7pote e generale sau teoretice.eritoare la această I . "xistă mai multe tipuri de relaţii cau ale# 1. cele mai largi. factoriale. secvenţe testa!ile nemi)locit ale investigaţiei respective-enunţurile lor se referă numai la o anumită latură a fenomenului cercetat. faptelor. 0elaţii cau ale de tip feed-!acH *retroacţiuni+-pot fi negative sau po itive. %e e&emplu" -n cazul conceptelor opera$ionalizate anterior se poate presupune că -n cadrul comunicării de masă 'ca un concept speci. se referă la anumite momente. pentru ghidarea teoretică a investigaţiei5 *1+ 7pote e de lucru *empirice+ 2sunt operatorii. În acest ca # ( G C 0etroacţiune 7pote a sau enunţul ipotetic poate fi de mai multe feluri# (. sunt ipote e care privesc întregul complex cercetat-ele sunt testa!ile indirect prin medierea ipote elor de lucru5 *1+ 7pote e de lucru sau empirice-sunt ipote e parţiale. faptul social5 *. se referă la unele aspecte care tre!uie studiate-ele tre!uie să fie sistemic alcătuite pentru a asigura testa!ilitatea ipote ei generale. pro!lemelor5 *1+ statistice sau pro!a!iliste-permit explorarea corelaţiilor dintre varia!ilele diferite care sunt caracteristice pentru universul studiat5 *6+ euristice-au rolul de a investiga actul social..ic* putem vorbi de o rela$ie cauzală -ntre Mi3loacele de transmitere a in. care se poate să nu să se producă5 *d+ Comunica!ilitatea-ipote a tre!uie să fie formulată clar şi simplu în cadrul comunităţii ştiinţifice.+ nomologice-sunt enunţuri explicative asupra a noi modalităţi de a formula legi şi legităţi5 *B+ explicite şi implicite. generale+-sunt formate din enunţuri generale. "lementul central este cel de cau alitate-ipote a caută să sta!ilească relaţia dintre o cau ă şi efectul pe care îl produce aceasta din punctul de vedere al studiului comunicării.ectele receptării mesa3elor media la nivelul receptorului '>* de tipul A?>. 0elaţii cau ale circulare-( şi G se determină reciproc# ( G . C. 0elaţiile cau ale teleologice 2sunt caracteri ate prin faptul că apariţia fenomenului ( este explicată prin recursul la un fenomen ulterior *viitor+ ( G timp pre ent timp viitor 6. G. ( G (ntecedent în raport cu G 1. "xistă şi alte tipuri de ipote e# *1+ descriptive-de identificare a fenomenelor. Ipote ele se e!pun prin "udecă#i ipotetice de tipul$ %&acă ' atunci (). %upă sfera lor# *1+ 7pote e glo!ale-se referă la ansam!lul fenomenelor studiate5 *1+ 7pote e parţiale-surprind numai realităţile sectoriale.aplicate la ansam!lul cercetării.ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti îndoiala sau provi oratul-enunţul ipotetic presupune ceva incert. la un nivel general o ipoteză re. %upă nivelul de ela!orare# *1+ 7pote e de cercetare *teoretice.orma$iei 'A* #i 1=.

(.el de ipoteză este greu de veri. "xistă patru tehnici care permit preci area pro!a!ilităţii de a include fiecare dintre elementele populaţiei în eşantion. plecând de la calculul statistic.1.ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti rela$ie poate . %e fapt se estimea ă că orice caracteristică. adică.ormularea ipotezei anterioare va lua ast. Re. (tunci când se aplică această tehnică. dar şi o şansă egală de a fi ales pentru a face parte din eşantion. (ceastă tehnică seamănă cu cea a tragerii la loterie. . . "a constă din a alege indivi ii la intervale fixe într-o J . Sta3ilirea e anti#nului-4rice cercetare se confruntă cu imposi!ilitate practică. pro!a!ilitatea de includere este aceeaşi pentru fiecare dintre elemente. al cărei caracteristică este că extragerea unui element tre!uie să fie independentă de extragerea unui alt element ce aparţine populaţiei.i necesară o alegere -ntre indicatorii speci. deci.ehnicile pro!a!iliste permit ca. @ă presupunem că optăm pentru 1Arecven$a consumului mesa3elor media '-n cazul A* #i pentru 1=.o verita!ilă tragere la sorţi'. dar aceasta nu este o condiţie necesară. care este cea de a descrie întregul prin parte. (ceste tehnici implică de fapt . 8na dintre modalităţile de a reduce această mar)ă de eroare constă din a mări talia eşantionului.ici celor două sub!concepte.ehnicile pro!a!iliste de eşantionare-eşantionarea constă din selecţionarea sau extragerea unui eşantion dintr-o populaţie. în consecinţă. Ceea ce este necesar în ca ul eşantionării pro!a!iliste este ca fiecare element să ai!ă o anumită pro!a!ilitate de a fi inclusă care tre!uie preci ată. Cu scopul de a putea aplica sau generali a re ultatele o!ţinute pe !a a acestui eşantion la ansam!lul populaţiei din care este extras.ormulată ast. (.el .ecte pe termen lung asupra op$iunilor politice '-n cazul >*.orma: 1%acă un individ consumă mai mult mesa3ele politice ale presei scrise atunci opiniile lui politice se vor schimba -n decursul timpului . singura modalitate prin care ne asigurăm este de a alege la întâmplare indivi ii care vor face parte din eşantion.el: 1(ipul mass media determină e. fiecare individ are nu numai o şansă cunoscută. 4ri. pro!a!ilitatea de a fi inclus în eşantion. (. În cel mai simplu ca .icat -n realitate de aceea va . pentru fiecare element din populaţie. aceştia tre!uie în mod normal să furni e e un portret valid al caracteristicilor acestei populaţii. tre!uie să ne asigurăm că el repre intă corect această populaţie.1. =ste evident că o ast. (ceastă posi!ilitate de a descrie totul prin parte re ultă din aplicarea tehnicilor de eşantiona)# tehnicile pro!a!iliste şi tehnicile nonpro!a!liste. cea de a interoga individual toţi mem!rii unei populaţii de interes. să se preci e e. "şantionarea sistematică-tehnica de eşantionare sistematică este mai simplă decât cea a eşantionării aleatorii simple. "şantionarea aleatoare simplă-eşantionarea aleatoare simplă constituie tehnica principală de eşantionare pro!a!ilistică. aşa cum explică Geaud. să se preci e e riscurile consistente cu generali area la ansam!lul populaţiei a re ultatelor măsurătorilor efectuate. %acă.i .ectele receptorii mesa3elor media la nivelul receptorului . şi cu o posi!ilitate practică. că fiecare individ din populaţie are o şansă cunoscută de a fi ales. "le permit. (ceastă pro!a!ilitate de includere permite a determina că un eşantion nu este repre entativ decât cu o pro!a!ilitate dată . se alege la întâmplare un număr destul de mare de indivi i care provin din această populaţie. $rin definiţie eşantionarea urmăreşte reali area unei cercetări repre entative prin studierea unei părţi din întreaga populaţie sau din întreg ansam!lul care îl interesea ă pe cercetător. 8. oricare ar fi aceasta. este reparti ată şa întâmplare într-o populaţie suficient de mare.

erite grupuri culturale trebuie supra!reprezentate grupurile culturale la repartizate -n popula$ia totală. Ceea ce contea ă în acest ca sunt anumite particularităţi ale populaţiei şi nu repre entarea sa glo!ală *descoperirea unei logici.apt permite să se 1K . @e alege apoi o altă serie de clustere care reprezintă străzile acestor cartiere.+. ansam!lul de eşantioane alese astfel constituind eşantionul final care va fi supus anali ei. se reali ea ă o eşantionare aleatoare simplă în fiecare strat şi aceste su!-grupuri de eşantioane sunt apoi reunite pentru a forma eşantionul glo!al. (ehnica de e#antionare nu constă din a constitui un grup de e&per$i reprezentativ pentru ansamblul popula$iei e&per$ilor din acest domeniu. G. de eşantionarea voluntarilor. ceea ce semnifică că un su!-grup va fi supra-repre entat.6. %e e&emplu" pentru a veri. "şantionarea cluster-eşantionarea cluster constă. În acest tip de eşantionare nu există independenţa extragerilor pentru că primul individ ales determină alegerea restului. într-un prim moment. "xistă patru tehnici principale de eşantionare non-pro!a!ilistă# eşantionarea accidentală. cei care o utili ea ă pretextea ă că natura între!ărilor este supusă pro!lemelor etice *este vor!a de între!ări indiscrete+.eritele cartiere ale ora#ului.ica re$elele de in. $entru a )ustifica folosirea sa.eşantionarea în a doua etapă'. .ehnicile non-pro!a!iliste-4pus tehnicilor pro!a!iliste. "a constă în a împărţi populaţia studiată în su!-populaţii numite straturi. %e e&emplu" scopul unei cercetări poate . 7u se dore#te generalizarea punctului de vedere al acestor e&per$i -n comunicare organiza$ională 'ceea ce ar necesita un e#antion probabilist*" ci pur #i simplu dorim adunarea ideilor acestor e&per$i. 5i apoi se alege o a treia serie de clustere care corespunde anumite imobile de pe aceste străzi. apoi să extragem aleator un eşantion în fiecare din aceste straturi. ci doresc doar să satisfacă la un anumit nivel de generalitate scopul cercetării. în a alege sau a extrage la întâmplare grupuri de persoane şi nu de indivi i. 3e poate de asemeni a)unge la a treia etapă.i cel de a aduna ideile" opiniile" aprecierile din partea unui grup de e&per$i -n comunicarea organiza$ională -n raport cu o temă particulară. se supune anali ei fie ansam!lul acestor clustere fie o parte *un eşantion+ de indivi i care le compun. un proces. (. "şantionarea stratificată-eşantionarea stratificată este tehnica de eşantionare cea mai rafinată. G. %e e&emplu" . (ceastă divi iune a populaţiei în straturi poate să se !a e e pe unul sau mai multe criterii.1.1. a unui mecanism etc. G. de eşantionarea cu scop şi de eşantionarea pe cote.6. "şantionarea accidentală-această tehnică constă pur şi simplu din a include în eşantion su!iecţii care se pre intă până când eşantionul atinge mărimea prevă ută. tehnicile non-pro!a!iliste nu intenţionea ă constituirea unor eşantioane repre entative. "şantionarea cu scop-vi ea ă reali area unei . . (. "şantionarea voluntarilor-conform numelui său.luen$ă dintr!o organiza$ie se alege a se adăuga la o re$ea de indivizi in.machete' în mic a populaţiei studiate. (cest al doilea procedeu este numit . :umai primul individ este ales la întâmplare.luen$ă to$i cei care sunt -n rela$ie cu ei.olosită la (). această tehnică face apel la voluntari pentru a constitui un eşantion. Acest . %e e&emplu" dacă dorim să comparăm obiceiurile de consum media -ntre di.ehnica permite de asemeni să se constituie un eşantion non-proporţional. (poi. %e e&emplu" un cercetător se postează la o gură de metrou #i interoghează primele cincisprezece persoane -nt0lnite!aceasta este o tehnică des .. @e alege mai -nt0i o perimă serie de clustere care reprezintă di..ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti listă. G.ie cazul unei popula$ii dintr!un mare ora#. 4dată ce este sta!ilit ansam!lul straturilor.

%ecupând populaţia conform varia!ilelor explicative se o!ţin su!-grupuri.. "le pot explica variaţiile altor caracteristici cum ar fi comportamentele. eşantionarea pe cote poate semăna. "şantionarea pe cote-este cea mai utili ată în plan ştiinţific dintre eşantionările nonpro!a!iliste. Constituind un eşantion astfel încât el să repre intă anumite caracteristici ale populaţiei se poate estima că se vor reproduce destul de fidel alte caracteristici ale sale. este deci posi!il să se $ermite preci area :u. G.ehnici greoaie. rapiditate şi economie repre entativitate . vârsta. 11 . venitul etc. pentru că ea permite o!ţinerea de categorii particulare care repre intă ansam!lul populaţiei. atitudinile. Caracteristici %a. preci ie şi (vanta)e <acilitate. %iferenţa între eşantionarea pro!a!ilistă şi eşantionarea non-pro!a!ilistă "şantion pro!a!ilist "şantion non-pro!a!ilist -Fenerali area re ultatelor la 3copuri -( răspunde la o între!are de ansam!lul populaţiei din care cercetare specifică5 suscitarea a fost extras5 ideilor5 verificarea unei ipote e -0epre entarea acesteia cât se precise5 poate de fidel. "şantionul -cei sondaţi sunt persoanele care se autopropun pentru studiu5 voluntarilor -numeroase surse de eroare. %e fapt. care constituie deseori o!iectul anchetei. !a ată pe alegerea voluntară a cercetătorului %a <iecare individ din :u. deci nici o garanţie de populaţia glo!ală repre entativitate are o şansă cunoscută de a fi sondat %a.ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti delimiteze sistemul de rela$ii care e&istă -ntr!un grup" ceea ce nu ar .. generali ările extrase din reali e e generali ări la erorii de aceste metode rămân ipotetice ansam!lul populaţiei plecând eşantionare prin de la eşantion calcul statistic Calitate. scumpe şi 7nconveniente Calitate inegală şi nesigură dificil de pus în practică $rincipalele caracteristici ale tehnicilor de eşantionare pro!a!ilistă şi non-pro!a!ilistă "şantionul -cei sondaţi sunt primii pe care anchetatorul îi întâlneşte întraccidental un mediu fix ales5 -oferă o garanţie mică. opiniile. -(limentarea studiilor exploratorii. o tragere la sorţi Ga ată pe ha ard :u. straturi destul de omogene în raport cu alte caracteristici de studiat. 4rice populaţie posedă varia!ile explicative aşa cum ar fi sexul.i permis e#antionarea aleatoare. cu cea pro!a!ilistă. "şantionarea -cei sondaţi sunt aleşi în funcţie de o particularitate specifică5 cu scop -sonda)ul este de tip contextual pentru că este căutat un su!grup ideal pentru a înţelege un fenomen precis. la prima vedere.

Începe cu o ipote ă despre o relaţie dintre două sau mai multe varia!ile cuantifica!ile5 1.ield *5 *6+ ( rafina teoriile care există şi re ultatele pre-existente ale cercetării5 *. "aşntionarea -cel care este primul sondat este ales la întâmplare şi el sistematică determină alegerea tuturor celorlalţi care sunt aleşi la intervale fixe într-o listă. 7mplică a schim!a ceva într-o situaţie particulară existentă5 6.E+IMENT&L "xperimentul este folosit de peste BK de ani în studiul media iar la început era preocupat exclusiv cu efectele media la nivelul audienţei lor. Sta3ilirea met#dei de cercetare-se face alegerea între metodele cantitative şi cele calitative sau se decide ca pot fi folosite am!ele tipuri de metode în cadrul aceluiaşi proiect de cercetare. "şantioane pro!a!iliste "şantionul aleator simplu -. populaţia iniţială este reconstituită5 -eşantion tipic de pro!a!ilitate. 9. E:.ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ "şantioane non-pro!a!iliste Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti "şantionarea -cei sondaţi sunt aleşi accidentali între categoriile populaţiei şi pe cote în mod proporţional cu locul pe care îl ocupă aceste categorii în populaţie5 -cea mai fia!ilă dintre tehnicile non-pro!a!iliste. "şantionul -cei care sunt sondaţi sunt aleşi din interiorul grupurilor stratificat constituite în preala!il *straturi+ în funcţie de unul sau mai multe criterii5 -permite supra-sau su!-repre entarea unui su!-grup. "şantionarea -eşantionare a grupelor conform gradului5 tip cluster -alegerea unui grup al celor sondaţi. deci !un pentru sonda)ul contextual. apoi a unui su!-grup5 -posi!ilitatea erorilor de eşantionare de la un nivel la altul. 6. -cei sondaţi au toţi o şansă de a fi aleşi5 -după fiecare extragere individuală.+ ( investiga pro!lemele prin paşi mici5 *B+ ( uşura reproducerea. 3e sfârşeşte cu compararea re ultatelor dintr-o situaţie modificată cu unele nemodificate. pentru că condiţiile de studiu sunt clar preci ate. -tendinţa spre omogenitatea internă în su!-grupuri. În contextul cercetării media un experiment implică crearea unui set de condiţii *formulate astfel încât să se poată spune că conţinutul media a produs apariţia unui anumit răspuns din partea audienţei+ în care un grup de su!iecţi este expus unei mulţimi 11 . 4rice experimentul are un traiect metodologic clar# 1. (!ordarea experimentală are cinci utili ări fundamentale în cercetarea comunicării şi a mass media# *1+ ( investiga ipote ele şi pro!lemele de cercetare în codiţii controlate5 *1+ ( de volta teoriile care pot fi testate în teren *.

el -nc0t izolează numai anumite caracteristici ale acestui material.4erimental clasic-numit şi . $entru controlul grupurilor cercetătorul tre!uie să reali e e un procedeu în doi paşi# *a+ alocarea aleatoare a su!iecţilor în fiecare grup5 *!+ reali area unei pre-testări-adică măsurarea varia!ilei dependente înaintea introducerii tratamentului-şi a unei post-testăriadică măsurarea varia!ilei independente după ce s-au pus în aplicare condiţiile experimentale.i plasate -n altă situa$ie -n care e&istă ocazii de a se comporta agresiv. .n pasul doi el produce un alt material -n care izolează alte caracteristici din #tirile (). @copul este să se descopere 16 .eritoare la e.ilme asupra atitudinii spectatorilor. Bn grup 'compus din subiec$i ale#i aleator* urmăre#te un .orma$iile măre#te sau reduce reamintirea in.ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti de stimuli şi apoi sunt invitaţi să răspundă într-un anume fel. .iecare c0te un material #i apoi sunt testa$i -n legătură cu amintirea a ceea ce au vizionat.n e&emplul anterior ea era programul de #tiri produs -n două variante de cercetător. =&emplu: dacă se dore#te testarea unei ipoteze re.ilm cu scene violente #i un alt grup 'compus tot din subiec$i selecta$i aleator*vizionează un . În reali area unui experiment sunt numeroşi factori care tre!uie definiţi atent şi procedeele sale tre!uie urmate atent pentru a putea explica corect relaţia dintre cau ă şi efect. un pre-test şi un post-test. =&emplu" . .ilm . $entru a demonstra existenţa relaţiei de cau alitate este necesar ca experimentul să ai!ă loc în condiţii de la!orator în care cercetătorul controlea ă total condiţiile expunerii la media. 9poteza de cercetare ar putea stipula ca subiec$ii care s!au e&pus la violen$a -n media se vor comporta mai agresiv dec0t cei care au vizionat emisiuni non!violente.ără scene violente.ectul comportamental la nivelul audien$ei al vizionării unor emisiuni violente atunci se vor crea două situa$ii -n care două grupuri din audien$ă vor viziona unul programe violente #i celălalt programe non!violente. 2hestionarele cuprind -ntrebări despre atitudinea indivizilor legată de violen$ă. @unt alese apoi două e#antioane de subiec$i care vizionează . %e e&emplu" o cercetare asupra impactului anumitor caracteristici asupra memoriei audien$ei legate de con$inutul unui program de #tiri implică . 8n experiment implică faptul că cercetătorul creea ă o situaţie şi apoi o modifică. manipularea sau modificarea condiţiilor pe care cercetătorul le va modifica în interiorul mediului în care indivi ii vor fi o!servaţi şi testaţi. . Apoi ambele grupuri vor . Ambele grupuri completează un chestionar -nainte de vizionare #i un chestionar după vizionare.aptul că cercetătorul produce un material special din #tirile () ast. <actorii-cheie ai experimentului sunt# A. ale conţinutului media şi ale răspunsurilor audienţei.cercetare 4re%test%4#st%test cu un <ru4 de c#ntr#l=. Pentru a vedea obiectiv aceasta se realizează măsurători cantitative ale comportamentului.ie studiul e.n e&emplul de mai sus el era rezultatul măsurabil al reamintirilor din programul de #tiri vizionat.ipuri de cercetare experimentală# A.orma$iilor. "l cuprinde alocare aleatoare a su!iecţilor în grupuri. un grup experimental şi un grup de control. (. Studiul e. Varia3ila inde4endent$-adică tratamentul.ectelor violen$ei din . %acă un grup -#i aminte#te mai bine ce a vizionat" atunci este testată ipoteza că modul -n care sunt prezentate in. Varia3ila de4endent$-adică re ultatul măsura!il al manipulării experimentale.

(. un tratament al condiţiilor şi o post-testare. E.ilm li se aplică un test de atitudine apoi ei vizionează un .4erimentul Sal#m#n cu 4atru <ru4uri .ilm violent #i apoi completează un nou test de atitudine pentru a măsura schimbările datorate vizionării .actori care nu au . . E.ilmul -i in. :u se reali ea ă pre-testul şi se compară re ultatele post-test ale grupului experimental cu re ultatele din etapa controlată într-o etapă de măsurătoare cu un unic moment. $roiectul cu un grup de control pre-test-post-test + ): )/ + ))/ În acest ca su!iecţii tre!uie să fie alocaţi sau aleşi aleator şi fiecare grup este supus unei pretestări. 7u se poate spune dacă . urmată de o post-testare./. (.4erimentul cu d#u$ <ru4uri numai cu 4#st%test -este reali at cu două grupuri în care sunt incluşi su!iecţi aleşi aleator iar grupul experimental este cel care este expus tratamentului experimental. Cele două grupuri sunt comparate pentru a determina dacă este pre entă vreo diferenţă semnificativă statistic. E.ilmul cu scene violente comparativ cu grupul care a vizionat un . 4ricum.şi )/ pentru grupul 1 este comparată cu diferenţa dintre ). istorie etc.actori dec0t vizionării . . Frupurile sunt testate numai odată-după ce grupul experimental este supus manipulării condiţiilor. =&emplu: indivizilor dintr!un grup care urmăresc un .ace posibil ca schimbarea de atitudine să se datoreze altor . $roiectul cu un grup de control numai cu post-test + : )+ )/ :ici un grup nu este supus unui pre-test dar grupul 1 este expus unei varia!ile de tratament.ilm non!violent. numai primul grup este expus tratamentului-diferenţa dintre ). E. (u mai multe forme# C. E.-.4erimentul cu un unic <ru4 4#st%test -este un experiment care are numai un grup.su!iecţii sunt împărţiţi aleator în patru grupuri din care două sunt supuse pre-testării şi celelalte două nu sunt supuse pre-testului.şi )/ pentru grupul 1./.re%e. C'asi%e.ilmului violent. (cest proiect este folosit şi în ca ul controlului explicaţiilor rivale-am!ele grupuri sunt la fel de influenţate de de voltare. (re mai multe forme# (.ilm violent #i apoi li se administrează un test de atitudine.ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti dacă apare o tendin$ă spre o mai mare violen$ă -n grupul celor care au văzut .4erimentul cu un unic <ru4 4re%test i 4#st%test -este experimentul care are un unic grup.4erimentul i e. un pre-test. C.luen$ează mai mult dec0t al$i .ost testa$i.este ca ul experimentelor în care cercetătorul omite pre-testarea sau utili area grupului de control. D. %acă apare o diferenţă semnificativă statistic atunci se presupune că tratamentul experimental este cau a ei.4erimentul.-.4erimentul d#ar cu un <ru4 de c#ntr#l i cu 4#st%test -este o variantă a experimentului post-test cu două grupuri în care doar un grup este supus tratamentului experimental şi al doilea grup acţionea ă ca un grup de control şi nu este supus tratamentului. Cipsa unui grup de control .4erimentul s4ecial -sunt folosite în ca urile în care experimentul clasic nu se poate aplica.ilmului. C. 1. "xperimentul este mai deficitar decât cel care utili ea ă o etapă pre-test pentru că el nu poate o!serva diferenţele pre-tratamentului asupra grupului experimental în raport cu grupul de control. =&emplu: unui grup de subiec$i i se arată un . un tratament al condiţiilor şi un post-test.

enervarea anterioară #i nici un .i interesat de c0t de mult din e.două varia!ile independente. expunerea la radio şi expunerea la iare. %e e&emplu" . fie situaţia în care administratorul unei staţii . %irectorul planifică să facă reclamă seriei în iare şi la radio.ilm violent poate produce o reac$ie agresivă a subiec$ilor. E.ilm violent+ 3.ilm violent. %e exemplu.proiect cu doi .ilmul violent. 2ercetătorul poate . 8n proiect factorial 6 > 6 are trei nivele pentru fiecare pentru fiecare dintre varia!ilele independente. sau c# *!+ un grup care a trecut de pre-test şi un grup fără pre-test sunt supuse celei de-a doua variante a tratamentului5 sau *c+ un grup care a trecut de pre-test şi un grup fără pretest nu sunt supuse tratamentului şi servesc ca grupuri de control. nici o enervare anterioară #i nici un . (poi toate grupurile sunt supuse post-testului. $roiectul cu patru grupuri al lui 3olomon.iecare din următoarele patru situa$ii:1.ectele enervării cotidiene sau a prezentării unui . nu numai că controlea ă varia!ilele externe ci ia în considerare validitatea externă pentru că sunt determina!ile efectele şi interacţiunea testării *două grupuri sunt supuse pre-testării şi două nu+.ermenul de .4erimentul 7act#rial. enervarea anterioară plus . E.ilm violent+ :. În studiu sunt implicate patru grupuri# Frupul 7 1B . în următorul mod# *a+ un grup care a trecut de pre-test şi un grup fără pre-test sunt supuse unei variante a tratamentului5 şi sau !. proiectul permite o mai mare generali are a datelor.ie studiul . cele al!-negru din iare în timp ce măsoară şi impactul expunerii la materialele radio. <actorii au două sau mai multe nivele-deci.otodată.ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti (poi toate grupurile sunt supuse tratamentului.actorilor care pot in.actori indică faptul că sunt manipulate două varia!ile independente. termenul proiect . fiecare cu două nivele'.acest experiment este important în cercetarea media interesată de comportamentul a două varia!ile independente la nivelul aceluiaşi eşantion varia!ilele fiind considerate atât separat cât şi în relaţia reciprocă.ilm violent+ 2. $roiectul demonstrea ă modul în care cercetătorul poate investiga eficacitatea relativă a reclamelor colorate vs. $roiectul de cercetare 3almon cu patru grupuri + ): )/ + )2 )6 + : )8 + )9 În proiect este pre entată fiecare alternativă pentru pre-testare şi post-testare-principalul nea)uns al acestui proiect este că sunt necesare patru grupuri. Procedura implică utilizarea unui e#antion aleatoriu care va .i pus -n . nici o enervare anterioară #i .A ar dori să se reali e e un studiu despre campania de promovare a unei serii noi de filme ale săptămânii.luen$a prezentarea agresiunii. 3u!iecţii aleşi aleator sunt plasaţi într-una din celulele proiectului factorial 1 > 1# 8n proiect factorial 1 > 1 0adio <ără radio Liare I 77 <ără iare III IV "xperimentul de acest tip permite testarea a două nivele ale varia!ilelor independente. . . Aactorii -n acest caz sunt enervarea anterioară #i .actorial 2 D 2 înseamnă# .

%upă sfera sau aria lor de cuprindere# 1. cercetătorul a putut administra un scurt chestionar pentru a determina ce mediu sau com!inaţii de media funcţionea ă cel mai !ine.aplicate asupra indivi ilor repre entativi în raport cu o anumită pro!lemă-de e&emplu" studiul de caz" ca metodă de anchetă" este de acest tip!indivizi selecta$i sunt cazurile tipice pentru o anumită popula$ie. ANCHETA !I S)NDAJ&L DE ). (nchete contextuale-sunt anchete asupra grupurilor sociale considerate prin prisma identităţii lor ca grupuri sociale.a.ace o compara$ie. tratament. %upă ce grupurile au trecut prin tratamentul experimental. a trăsăturilor care le diferenţia ă ca grup-pentru că grupul este unitatea de referinţă ceea ce este interesant este relaţia dintre grupuri*nu cele din interiorul grupului. F. =&emplu: dacă se introduce () -ntr!o comunitate cercetătorul este interesat să vadă ce e.8.i studiat impactul cre#terii numărului de canale () asupra activită$ilor de timp liber din comunitate.d.4erimentul re4etat-acest experiment studia ă efectele manipulărilor multiple la nivelul aceluiaşi grup# "fectele fiecărei manipulări sunt evaluate prin monitori area şi cuantificarea schim!ărilor în ceea ce fac su!iecţii de fiecare dată când este aplicat un tratament. E. tehnici şi procedee care se desfăşoară în vederea scopului de cunoaştere pe eşantioane repre entative în vederea o!ţinerii informaţiilor necesare cu valoare explicativă referitoare la faptele. (nchetele sunt de mai multe feluri# (.%e e&emplu" un ast. "a este un corp sistematic de metode.el de domeniu ar . tratament. -.m. apoi iar pre-test. post-test ş. G.ica nu numai cine utilizează aceste media ci #i de ce.INIE Anc?eta în studiul comunicării nu este o metodă propriu. F. pentru că pe această din urmă cale se a)unge la anchete individuale+. (nchete atomi ate sau individuale. Poate . În acest ca ancheta urmăreşte sesi area în cadrul populaţiei cercetate a modului în care se distri!uie diferite varia!ile şi în care se pre intă indicatorii reţinuţi pentru o!servaţie din raţionali area conceptelor. fenomenele şi procesele sociale. "xperimentul de acest tip are două forme principale# F-. post-test. 1. %upă natura pro!lemei studiate-tipurile de anchetă sunt mai numeroase# 1C . =&emplu: dacă se dore#te introducere () -ntr!o comunitate" poate că e&istă numai un post () ini$ial" apoi după 2 ani apare -ncă unul apoi după al$i 2 ani -ncă unul.ect are acest lucru asupra activită$ilor din timpul liber. E.ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti este expus atât la materialele radio cât şi la cele din iare5 grupul 77 este expus numai la iare5 grupul 777 este expus numai la radio şi grupul 7A nu este expus nici la radio şi nici la iare. Câteodată datele sunt utili ate pentru a furni a spri)in pentru sau pentru a nega ipote ele sau pot pur şi simplu să furni e e informaţii fundamentale legate de modele existente de comportament. Seria de tim4 >ntreru4t$-este experimentul cu un grup şi în care se reali ea ă măsurători pre-test înainte de tratament şi multiple măsurători după tratament./.i cel al adoptării a 1noi media de tip transmisie audiovizuală prin cablu sau satelit ! anchetele pot identi. @unt măsurate activită$ile din timpul liber timp de c0$iva ani -nainte de introducerea () #i apoi acelea#i activită$i după introducere () pentru a se . (ncheta caută de o!icei să furni e e date empirice adunate dintr-o populaţie de su!iecţi asupra unui întreg număr de su!iecte sau teme.isă ci un corp de metode.4erimentul seriil#r de tim4 ec?i'alente-implică un grup şi are următorii paşi# pre-test.

colectivă sau pu!lică este re ultatul interacţiunii opiniilor individuale-atunci când se reali ea ă o astfel de anchetă nu se însumea ă pur şi simplu opiniile de un anumit tip. 6. 3onda)ele constituie o categorie specială de anchetă prin intermediul chestionarului.ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti 1. În general. pentru că ea este destinată să furni e e informaţii concrete asupra unui fenomen. sonda)ul se reali ea ă asupra unui eşantion din populaţie. 3e distinge între ancheta prin intermediul chestionarului şi ancheta fără de chestionar.otuşi chiar dacă chestionarele oferă o !ună modalitate de organi are a informaţiilor ele nu au un format standard şi pot varia în funcţie de cine este anchetat şi în ce locali are are loc aceasta-chestionarele pot fi utili ate într-o situaţie faţă-în-faţă fie acasă fie într-un loc pu!lic. ea este fundamental o tehnică de măsurătoare. transversale. "le sunt estrem de convena!ile pentru o!ţinerea de răspunsuri simple. F#rma c?esti#narului este foarte importantă pentru că ea constituie mi)locul prin excelenţă prin care se o!ţin răspunsurile de la personale pe care dorim să le intervievăm.+.Între!area închisă este cea în care alegerea şi li!ertatea de expresie ale anchetei sunt reduse la minimum. În acest fel pot fi puse unui număr mare de oameni între!ări identice sau foarte asemănătoare. (nchete instantanee. 1. desfăşurate în mai mulţi timpi-permite sesi area dinamicii. de o!icei un colţ de stradă-acestea sunt formele cele mai o!işnuite de chestionare pe care le întâlnesc oamenii şi ele solicită unui intervievator să pună între!ările şi să complete e formularul. <orma chestionarului poate deci să exercite o influenţă determinantă asupra calităţi răspunsurilor o!ţinute. indicatorilor şi indicilor. 7nstrumentul fundamental pentru aceste tipuri de cercetare este c?esti#narul-acesta standardi ea ă şi organi ea ă adunarea şi prelucrarea informaţiilor. Te?nica s#nda@el#r este o categorie specifică a metodei anchetelor. . "xistă două mari tipuri de între!ări# între!ările închise şi între!ările deschise (. 3onda)ul evocă ideea de explorare. (poi. tin ând spre clasificarea cu criterii foarte precise * de e&emplu" 1este căsătorit sau nu " 1are sau nu un televizor -n casă etc. direcţiei de mişcare a acestor indicatori de la suită de anchete instantanee desfăşurate cu aceleaşi instrumente şi pe aceleaşi eşantioane. <olosirea între!ărilor închise depinde de o!iectivul chestionarului. (ncheta de opinie-are ca o!iect opinia de grup *colectivă. ci în pre-anchetă se depistea ă mai întâi dacă există o opinie de grup. cu aceleaşi instrumente de măsură. nereproducti!ile-au o valoare de cunoaştere mai redusă. Între!ările închise oferă de asemeni avanta)ul de 1E . pu!lică+-opinia de grup. (nchete panel. anchetele sunt# 1. Între!ările închise . %upă durata lor. în cele din urmă. posi!ilităţile de răspuns sunt fixate dinainte. Mi. oferă informaţii despre situaţii la un moment dat despre valoare varia!ilelor. (ncheta de atitudine-vi ea ă identificarea atitudinilor socialmente tipice ale grupurilor sociale vis-a-vis de diferite pro!leme cu care se confruntă. C. acestea din urmă fiind mult mai largi şi neimplicând cu necesitate cuantificarea re ultatelor. (ceastă tehnică cuprinde trei dimensiuni importante# mai întâi. 1. (ncheta de aptitudine-aptitudinea este o totalitate de trăsături de personalitate care-i permit unei persoane să o!ţină re ultate maxime în orice domenii-în sociologie se are în vedere faptul că există aptitudini sociale ale indivi ilor sau grupurilor în legătură cu anumite procese specifice relaţiilor intra-şi inter-grupale. sonda)ul se reali ea ă prin intermediul între!ărilor adresate acestui eşantion. în acest tip de între!ări.

Mai mult. dar sinceritatea su!iecţilor poate fi pusă su! semnul între!ării. %e e&emplu" -n răspunsul la -ntrebarea: 12e tip de programe a$i dori să audia$i la radioE directorul unei sta$ii locale de radio se poate a#tepta să audă ast.$uteţi să explicaţi mai detailat răspunsul dvs.. răspunsuri care pot sugera relaţii posi!ile cu alte răspunsuri sau varia!ile.ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti a filtra oamenii pe care îi intervievăm plecând de la anumite răspunsuri şi astfel se o!ţine timp.el de programe ca 1#tiri " 1vreme sau 1sport dar subiectul poate da un răspuns neobi#nuit de tipul 1anun$uri mortuare " ceea ce -l va obliga pe director să reconsidere percep$iile asupra unora dintre ascultătorii sta$iei de radio.acord/de acord' sau . ele îi dau cercetătorului şansa de a între!a# . Între!ările deschise permit răspunsuri pe care cercetătorul nu le prevede posi!ile în construcţia chestionarului.'a* tot timpul+ 'b* -n ma3oritatea timpul+ 'c* c0teodată+ 'd* rareori+ 'e* 1I . 4 între!are cu răspunsuri multiple permite respondenţilor să aleagă un răspuns din câteva opţiuni. vă place programul DE 1.%e ce aţi oferit un răspuns particular=' sau . de tipul . Între!ările deschise-sunt între!ările care lasă su!iecţii să organi e e răspunsurile lor cum o intenţionea ă. Cel mai simplu tip de între!are închisă este cea care furni ea ă un răspuns dihotomic. Între altele ele fac posi!ile erorile de interpretare şi de clasificare.='(ceastă flexi!ilitate în a oferi probe la anumite între!ări permite intervievatorilor să o!ţină informaţii despre sentimentele şi motivele care se află în spatele răspunsurilor su!iecţilor. %e e&emplu" dacă un subiect este -ntrebat dacă el are sau nu D #i el spune 17u " el este trimis apoi la o sec$iune ulterioară a chestionarului . (lte tipuri de între!ări folosite în chestionar sunt între!ările închise * de e&emplu: 1%vs.E FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF F Între!ările deschise permit li!ertatea su!iecţilor de a răspunde la între!ări şi şansa de a furni a răspunsuri în profun ime. localE FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF F>. 7u #tiu8nu răspund+ şi între!ările cu răspunsuri multiple. G. 2e vă place cel mai mult la ziarul dvs.n general reclamele () spun adevărul. 2e tip de program () pre. %e e&emplu acesta este cazul -ntrebării 1. 7u+ 3. Între!ările deschise furni ea ă date mult mai !ogate. 2are sunt cele trei probleme cele mai importante -n comunitatea dvs.ără obliga$ia de a răspunde la -ntrebările care nu -l privesc.da/nu'.. $rincipalul de avanta) asociat cu între!ările deschise este cel al timpului necesar pentru adunarea şi anali a acestui tip de date-pentru că răspunsurile su!iecţilor sunt întotdeauna variate. =&emplu de tipuri de -ntrebări deschise A. răspunsurile la ele tre!uie anali ate din punctul de vedere al conţinutului înainte de fi prelucrate. atât din punctul de vedere al conţinutului cât şi din cel al formei.era$iE FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF FFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFFF F 2.%a" 2. Între!ările închise sunt de preferat atunci când se ignoră gradul de informare al su!iecţilor. %e e&emplu: 1@ta$iile () ar trebui să utilizeze editorialeleE'a* acord+ 'b* dezacord+ 'c* nu am nici o opinie .

3calele pot fi aran)ate ori ontal sau vertical. adică tre!uie să existe numai un răspuns la între!are pentru fiecare respondent.icultă$i -n a atribui numere valorilor" alternativa logică este să se . 12are este opinia dvs.d. 1=&istă prea multe reclame la (): 'a* acord deplin+ 'b* acord+ 'c* neutru+ 'd* dezacord+ 'e* dezacord total+ >.* ':* '3* '2* '1* 4 formă de scală extrem de utili ată în cercetarea media este .: !/. %e e&emplu: A.ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti niciodată . 8n tip special de între!ări sunt între!ările care folosesc scalele. graficele şi figurile sunt de asemeni folosite în chestionare.olosească imagini!de e&emplu" la -ntrebarea: 12um v!a$i sim$it c0nd a$i văzut desenele animate la () s0mbătăE se prezintă . %e asemeni ele tre!uie să fie reciproc exclusive. Pune$i un 11 -n dreptul pro. despre #tirile ()E @unt corecte @unt incorecte FFF FFF FFF FFF FFF '.e$ele de mai 3os pentru a determina un răspuns la un copil de .m. 4 între!are poate fi rău interpretată de su!iecţi 1J .scala diferenţiatorului semantic' 2ea foloseşte ad)ective !ipolare cu scale în şapte trepte#%e e&emplu: 12um percepe$i dvs.esor !Advocat !%entist !Politician !Gurnalist la un ziar . %e e&emplu" .n acest caz ce ar trebui să răspundă o persoană cu e&act cinci ani e&perien$ăE / modalitate de a corecta problema este re!.esiei care are cel mai mare prestigiu" 12 " -n dreptul cele următoare #.a!elele. ani.a. 1 2 3 $rincipalele pro!leme legate de formularea între!ărilor dintr-un chestionar se referă la posi!ilitatea ca un su!iect să interprete e incorect între!area. %e e&emplu: 19ată c0teva ocupa$ii obi#nuite. Între!ările cu răspunsuri multiple tre!uie să includă toate răspunsurile posi!ile.i$er de poli$ie !Reporter () !>ancher !Pro.razarea răspunsului" de tipul: 120$i ani a$i lucrat -n redac$ia unui ziarE: 'a* mai pu$in de un an+ 'b* de la unul la cinci ani+ 'c* de la #ase la zece ani .ie -ntrebarea: 120$i ani a$i lucrat -n redac$ia unui ziarE: 'a* mai pu$in de un an+ 'b* de la unul la cinci ani+ 'c* de la cinci la zece ani . termenul de 1televiziune publică E >un FFF FFF FFF FFF FFF FFF FFF Rău AericitFFF FFF FFF FFF FFF FFF FFF Rău 7einteresantFFF FFF FFF FFF FFF FFF FFF 9nteresant @tupidFFF FFF FFF FFF FFF FFF FFF Atractiv În multe situaţii cercetătorii sunt interesaţi în percepţia relativă asupra unor concepte sau itemu-în astfel de ca uri tehnica ordonării ierarhice *1rank ordering + este adecvată. forma am!iguă în care sunt exprimate şi formularea or tendenţioasă. %e e&emplu" pentru că -n cazul copiilor e&istă di. .

%acă cercetătorul doreşte să adune informaţii de la o audienţă extrem de speciali ată.rimiterea unui nou . tehnica anchetei prin poştă este foarte atractivă.i completat de un asistent. sau dacă ei sunt înţeleşi diferit de diferiţi su!iecţi. Monitori area atentă a ratei de returnare a chestionarelor5 E. cadouri sau premii+ pentru a încura)a su!iecţii să complete e şi să trimită înapoi chestionarul. ca în care cercetătorul fixea ă o dată limită.re!uie deci să se evite a se utili a termeni vagi şi am!igui sau a unui lim!a) care să nu corespundă cu cel al su!iecţilor intervievaţi. 3crisoarea însoţitoare-aceasta este o notă scurtă care explică scopurile şi importanţa chestionarului care duce de o!icei la creşterea ratei de răspuns5 . Cea mai utili ată schemă de eşantionare utili ată este o . Chestionarele pot fi completate acasă sau la serviciu. scrisoarea însoţitoare şi plicurile de returnare sunt puse toate într-un plic mai mare. . $rincipalele etape ale unei anchete pe !a ă de chestionar sunt următoarele# 1. 4 între!are a cărei formulare este tendenţioasă utili ea ă stereotipuri sau superlative care orientea ă greşit răspunsul într-un sens sau un altul. 8n alt avanta) al anchetei prin poştă este că permite anonimatul. chestionarele sunt de o!icei returnate de oamenii care sunt interesaţi de cercetare şi acest 1K . ceea ce permite su!iecţilor un anume sens al particularului. chestionarele administrate prin poştă tre!uie să fie auto-explicative. În acest ca sunt folosite recompense *!ani. "le sunt deseori unica modalitate de a aduna datele de la oamenii care trăiesc în regiuni greu de atins5 ele permit şi eşantionarea pro!a!ilistă pe !a a unor . 4 pro!lemă este legată de perioada mare de returnare a chestionarelor *uneori de luni de ile+. 4 altă pro!lemă cu anchetele prin poştă este că nu se ştie foarte !ine cine răspunde la chestionar. :u există nici un interviaviator pre ent pentru a lămuri neînţelegerile.val' de chestionare-este vor!a de un nou rând de chestionare care ar tre!ui transmis la două săptămâni după primele chestionare şi apoi de încă un rând *dacă este necesar+ după încă două săptămâni. fără a mai plăti poşta. 4rgani area pachetului-chestionarul.. "le ar tre!ui trimise tuturor su!iecţilor care nu au răspuns iniţial5 I. Chestionarele pot fi plasate într-un iar sau într-o revistă pe care su!iectul o lecturea ă. %e e&emplu" un chestionar trimis unui director de companie poate . "le tre!uie să fie scurte şi redactate într-un lim!a) accesi!il.ransmiterea prin poştă a chestionarului/(dministrarea prin poştă a anchetei5 C.liste de adrese' speciali ate. (nchetele prin poştă pot de asemeni să elimine influenţa intervievatorului dat fiind că nu există nici un contact personal. 4pţiunile poştale depinde de !ugetul alocat cercetării5 B. 7ntroducerea datelor şi anali a lor. după care chestionarele returnate nu mai sunt incluse în anali ă.listă de adrese' pre-existentă5 1. cărora li se cere să complete e chestionarul şi să îl trimită înapoi prin poştă într-un plic special. .ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti dacă termenii săi nu sunt destul de simpli pentru a fi înţeleşi de toţi. %intre avanta)ele acestui tip de anchetă poate fi menţionat faptul că ele acoperă o mare regiune geografică la un cost relativ scă ut. (ncheta şi sonda)ul diferă în funcţia de m#dul >n care sunt reali5ate ca în care se disting următoarele forme# A. Mai mult. Construcţia chestionaruluichestionarul prin poştă tre!uie să fie concis şi specific5 6. . astfel încât su!iecţii pot răspunde mai direct la între!ări. %intre de avanta)e tre!uie avut în vedere faptul că mai întâi. Anc?eta 4rin 4# t$-acestea sunt anchetele care implică trimiterea chestionarelor prin poştă unui eşantion predeterminat de su!iecţi. (legerea unui eşantion-eşantionarea este reali ată în general dintr-o !a ă pre-existentă care conţine numele şi adresele respondenţilor potenţiali. 4amenii pot răspunde la între!ări în ritmul pe care îl doresc şi pot verifica ceea ce au spus.

"a este mai scumpă decât anchetele prin poştă dar mai ieftină decât cele .ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti fapt determină o anumită influenţă asupra structurii eşantionului.faţă-în faţă'. ancheta prin telefon tinde să fie rapidă. un mic su!-eşantion din răspunsurile respondenţilor tre!uie re-apleat telefonic pentru a fi siguri că informaţiile pe care le-au furni at au fost corect înregistrate. (dunarea datelor-adunarea datelor este mai eficientă atunci când este reali ată dintr-o locali are centrală. 0espondenţilor tre!uie să li se spună în timpul anchetei iniţiale că ei pot primi un apel ulterior-acest fapt tinde să elimine confu ia su!iecţilor atunci când ei primesc un al doilea apel telefonic5 I. În această etapă tre!uie monitori ată şi rata de completare a chestionarelor5 C. Dungimea aplicării chestionarului nu tre!uie să depăşească 1K minute5 6. paşii pot fi a!ordaţi simultan# 1. "a oferă un grad mai mare de control şi o rată de răspuns mai ridicată decât ancheta prin poştă. ancheta prin telefon poate include între!ări mult mai detailate şi intervievatorii pot clarifica neînţelegerile care pot apare în timpul administrări chestionarului. $rocedura generală pentru reali area unei anchete prin telefon este următoarea.KN-nivelul redus de returnare a chestionarelor poate pune su! semnul între!ării validitatea re ultatelor.+. Multe anchete se limitea ă la oamenii peste 1I ani. $rocedeul de eşantionare depinde de scopul anchetei şi al studiului5 1. $re enţa şi modalitatea de a vor!i a intervievatorului nu ar tre!ui să influenţe e răspunsurile su!iecţilor. dar este limitată din punctul de vedere al între!ărilor care pot fi utili ate. mai întâi.cercetarea' pe !a ă de anchetă prin telefon nu este o 11 . 7ntroducerea datelor. uşoară şi relativ redusă ca cost. (ncheta prin telefon pare să se plase e undeva între ancheta prin poştă şi ancheta prin intermediul chestionarului administrat individual *. 8n intervieviator ideal ar tre!ui să funcţione e ca un mediu neutru prin care răspunsurile respondenţilor sunt comunicate cercetătorilor. Aerificarea re ultatelor-atunci când sunt completate toate chestionarele.faţă-în-faţă'+. $regătirea manualului de instrucţiuni pentru intervievatori-acest document ar tre!ui să acopere mecanismele fundamentale ale anchetei *numerele care tre!uie apelate. 7nstruirea intervievatorilor-este !ine ca intervievatorii să fie instruiţi în grup folosind o simulare a unui interviu care ar permite fiecărei persoane să pună între!ări5 B. 0ata de non-răspunsuri a anchetei prin telefon este în general redusă. %intre de avanta)e tre!uie menţionat faptul că. (legerea unui eşantion-anchetele prin telefon le cer cercetătorilor să preci e e clar aria geografică care tre!uie acoperită şi să identifice care persoană va fi intervievată în fiecare casă contactată. anchetele prin telefon sunt mai rapide decât cele prin poştă. Construcţia chestionarului-ancheta prin telefon solicită opţiuni de răspuns directe şi necomplicate. (r tre!ui de asemeni să se preci e e pe care mem!ru al gospodăriei tre!uie să îl intervievaţi şi tre!uie furni ate direcţii generale legate de modul de punere al între!ărilor şi cum să se înregistre e răspunsurile5 . $e scurt. .. 4 anchetă tipică *în funcţie de regiunea geografică şi de tipul anchetei+ va atinge o rată de răspuns de 1K-. cum se înregistrea ă timpul etc. (. cercetătorii tre!uie să recunoască că o mare parte din ceea ce este numit . Anc?eta 4rin tele7#n-aceasta implică utili area unui intervievator pregătit care să telefone e su!iecţilor aleşi de o!icei la întâmplare din lista a!onaţilor telefonici. În comparaţie cu ancheta prin poştă. mai ales atunci când sunt folosite mai multe apeluri5 în plus. 0eali area repetării apelurilor atunci când este necesar-de o!icei apelurile telefonice nu se repetă decât de două ori5 E.faţă-în-faţă'. când tre!uie apelate.capul' gospodăriei etc. Ma)oritatea cercetătorilor sunt însă de acord că cel mai mare de avanta) al anchetei prin poştă este rata redusă de returnare a chestionarelor. deşi în practică. 7ntervievatorii sunt extrem de importanţi în anchetele prin telefon şi cele .

când să se reali e e interviul. 8nicul de avanta) principal al acestei tehnici 11 . 0eali area revenirilor necesare-fiecare revenire solicită intervievatorului să se întoarcă la gospodăria aleasă iniţial în eşantion şi acest lucru lungeşte durata anchetei5 E. 9nterviul structurat. 7nstruirea intervievatorilor-instruirea este importantă pentru că chestionarele sunt mai lungi şi mai detailate. Între!ările vi uale sunt inter ise. (dunarea dateloraceastă parte a anchetei este extrem de costisitoare5 perioada de adunare a datelor este de asemeni mai lungă5 C. pentru că situaţiile faţă-în-faţă duc ele însele la o chestionare mai adâncă şi mai detailată. 7ntroducerea datelor. liste şi fotografii pentru a pune între!ări. "xistă două tipuri de interviuri în acest ca # a. 9nterviul nestructurat-acesta cuprinde între!ări generale la care su!iectul răspunde cu propriile lui cuvinte. Aerificarea re ultatelor-ca în ca ul anchetei prin telefon. $aşii în construcţia unei anchete prin interviul personal sunt similari cu cei dintr-o anchetă prin telefon# 1. în casa su!iectului sau pe stradă. pe cine din acea gospodărie tre!uie să îl intervieve e intervievatorul. 7ntervievatorul poate pune şi unele între!ări noi.ca în care intervieviatorul are un chestionar sau un ghid de interviu structurat în care între!ările sunt puse într-o ordine predeterminată şi cele mai multe dintre acestea au mai multe variante de răspuns.ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti cercetare ci o modalitate de a vinde oamenii. cum să se înregistre e datele etc. 3unt necesare câteva sesiuni practice pentru a fi siguri că scopul proiectului este atins şi că intervievatorii urmăresc instrucţiunile5 B. (ceasta este tehnica cea mai flexi!ilă pentru a o!ţine informaţii. 7dentitatea respondenţilor este cunoscută sau poate fi controlată prin anchetele pe !a a interviurilor personale. Construcţia chestionarului-interviurile personale sunt flexi!ile5 între!ările detailate sunt uşor de pus şi timpul necesar completării chestionarului poate fi mărit *multe anchete de acest tip durea ă cel puţin o oră+. astfel încât un eşantion o!ţinut dintr-o carte de telefon poate fi semnificativ diferit de cel o!ţinut a nivelul populaţiei.. Cercetătorii pot de asemeni să folosească pre entări vi uale. şi su!iecţilor li se poate cere să aleagă itemii pe categorii sau să arate răspunsurile lor pe card!uri tipărite. intervievatorul poate de volta un raport cu respondenţii astfel încât aceştia să fie capa!ili să răspundă la între!ările care altfel ar rămâne fără răspuns într-o anchetă prin telefon sau una prin poştă. b. un su!-eşantion de su!iecţi/chestionare completate de fiecare interviviator este ales şi un alt mem!ru al echipei de cercetare este trimis să verifice-el se întoarce la gospodăria în cau ă sau telefonea ă şi trece în revistă unul sau mai mulţi itemi pentru a verifica cât de complet şi de veridic a completat chestionarul intervievatorul iniţial5 I. (legerea unui eşantion-extragerea unui eşantion pentru o anchetă pe !a ă de interviu este mai complicată decât pentru o anchetă prin telefon-de o!icei se foloseşte o schemă de eşantionare pro!a!ilistă5 1. În plus.de e&emplu" un cercetător nu poate arăta imaginea unui produs pentru a!l -ntreba pe respondent dacă a văzut reclama le el. răspunsurile fiind înregistrate şi transcrise ulterior. $regătirea unui manual de instrucţiuni pentru intervievator-acest manual ar tre!ui să includă instrucţiuni detailate legate de gospodări tre!uie vi itate. introduse în funcţie de disponi!ilitatea su!iectului intervievat. Anc?eta 4rin intermediul c?esti#narului a4licat indi'idual AB7a"$%>n%7a"$=C -este ancheta care se desfăşoară la locul de muncă. 4 pro!lemă extrem de importantă este că nu toată lumea dintr-o comunitate este inclusă în lista de telefon.5 . cum să se comporte în timpul interviului. C. 0espondenţilor li se poate oferi intimitate şi asigura anonimatul pentru a completa unele părţi din chestionar care pot fi date intervievatorului închise în plic5 6.

În plus intervievatorul poate fi pre ent în încăpere astfel încât pro!lemele sau între!ările pot fi re olvate rapid. Costul unei astfel de anchete este mai redus decât în ca ul unei anchete . cunoştinţe şi opinii ale populaţiei într-un anumit moment din timp. 3u!iecţii sunt selectaţi şi apoi sunt invitaţi într-un anumit loc *sală de conferinţe.iecare grup* un număr 16 . s-au născut în aceeaşi perioadă de timp+ sau au fost martorii unor aceloraşi evenimente în timpul vieţii lor. 4 altă pro!lemă este influenţa exercitată de operator-eroarea de operator.ilm i!au plăcut cel mai mult" dacă s.care este tipul cel mai o!işnuit de cercetare longitudinală în domeniul media.erită care utilizează '. În acest ca intervievatorul citeşte cu glas tare între!ările şi fiecare respondent completea ă o foaie de răspunsuri-această tehnică poate fi extrem de utilă atunci când avem de-a face cu respondenţi care au un nivel redus de educaţie. Mediul în care este adunat grupul face posi!ilă interacţiunea dintre respondenţipentru cercetător această situaţi este mai greu de controlat. În ca ul media ele furni ea ă de exemplu date pentru anali a relaţiei dintre utili area media şi comportament. $re enţa fi ică.faţă-în-faţă' sau al unei anchete prin telefon. modul de a se îm!răca şi de a vor!i al intervieviatoruli pot determina răspunsuri incorecte ale respondenţilor. în primul rând. rasa. $entru că intervievatorul este pre ent şi poate răspunde la între!ări.0r#itul a . 1. "l foloseşte eşantioane diferite din aceeaşi populaţie în diferite momente de timp şi anali ea ă modele pe termen lung sau scurt în opinia pu!lică sau în comportamentul social. Bn e&emplu de analiză a cohortei este cel a două grupuri de copii de v0rstă di. un chestionar administrat în grup poate fi mai lung decât chestionarul tipic folosit într-o anchetă prin poştă. @tudiul longitudinal. "xistă trei tipuri de studii longitudinale# 1. Bn alt e&emplu este cel al unor studen$i dintr!o clasă care completează un chestionar legat de comportamentul lor de lectură. :u toate anchetele folosesc eşantioane care pot fi testate prin administrarea în grup. sexul. "ste o metodă care com!ină caracteristicile anchetei prin poştă şi ale interviului personal. Mai mult. modul de completare al chestionarelor este asemănător cu cel al anchetei prin poştă. $entru că respondenţii sunt adunaţi expres pentru scopul completării chestionarului. rata de răspuns poate fi relativ ridicată. (nali a de cohortă. În funcţie de 4eri#ada de tim4 >n care se reali5ea5$ anchetele se diferenţia ă între# A. Ca avanta)e se are în vedere faptul că.ilm artistic" audien$ei i se poate cere să completeze un chestionar despre ce păr$i din .sunt studiile asupra unor grupuri de indivi i care sunt legaţi într-un mod specific *de exemplu.n acest . %e e&emplu" la o pre!vizionare a unui .ost credibil etc. Anc?eta 4e 3a5$ de c?esti#nar a4licat unui <ru4 -este o anchetă care com!ină elemente din ancheta prin poştă şi ancheta prin chestionar aplicată individual. >. În situaţia chestionarelor autoadministrate. puţini itemi sunt necompletaţi.el se pot descoperi schimbările din opinia publică datorate" de e&emplu" unor evenimente media particulare sau schimbărilor din utilizarea media la nivelul popula$iei investigate . Ancheta transversală 2 în care datele sunt adunate într-un unic moment din timp. timpul de organi are şi de instruire al echipei de intervievatori este mai mare decât în ca ul altor procedee de adunare a datelor. . (ncheta de acest tip furni ea ă informaţii despre starea opiniei pu!lice. (ncheta administrată în grup are loc acolo unde un grup de respondenţi este adunat împreună şi lor li se oferă copii individuale ale unui chestionar cu auto-completare sau li se cere să participe la un interviu de grup. sală de clasă+ pentru a completa un chestionar. 3tudiile de tendinţă. vârsta.ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti este costul. D.atunci când datele sunt adunate în două sau mai multe momente din timp.

din !i!liografie sale şi a citit unele articole de specialitate dar nu a reuşit să găsească o idee care să îi placă astfel încât vine să vă ceară sfatul# 'Ce su!iect să a!orde ='.şi contra. + ): )/ + : )2 d. Care sunt principalele tipuri de eşantionare utili ate în studiul comunicării. 3tudiile panel. .iecare grup este urmărit pe parcursul a trei ani #i se caută at0t apropierile c0t #i di. .sunt anchetele reali ate asupra aceluiaşi eşantion dintr-o populaţie în diferite momente de timp. 3ugeraţi două su!iecte pe care colegul vostru ar putea să le utili e e şi )ustificaţi-vă alegerea. 1. + ): )/ Teme de tut#rat 1. 0eţelele . : ))/ 3. %intre dificultăţile unui astfel de studiu panel tre!uie menţionate reducerea numărului de su!iecţi incluşi în eşantionul iniţial *&mortalitatea' eşantionului+ şi influenţarea răspunsurilor de la o anchetă la alta *su!iecţii tind să răspundă identic în momente diferite+. În ce condiţii aţi folosi un chestionar administrat faţă-în-faţă mai curând decât un chestionar trimis prin poştă= Motivaţi alegerea dvs. %ificultatea principală de care se i !esc astfel de studii este cea a lipsei de control asupra factorilor de mediu care pot acţiona în decursul timpului la nivelul populaţiei studiate. poştă şi interviuri faţă-în-faţă= I. Ce este o ipote ă şi care sunt tipurile de ipote e= "xemplificaţi. Ce tip de între!ări pot fi utili ate pentru a aduna date despre mai multe tipuri de su!iecte= J.6. fie prin interviul telefonic.A. B. 8n coleg de-al vostru caută să găsească o pro!lemă de cercetare din domeniul comunicării interpersonale. "le se pot reali a fie su! forma chestionarului trimis prin poştă.actoriE Pentru a răspunde la această -ntrebare .. Care sunt diferenţele dintre cercetarea de tip calitativ şi cea cantitativ= 6.eren$ele care se mani. Înainte de aceasta a trecut în revistă ma)oritatea punctelor pro. Cum poate fi operaţionali at conceptul de . Care sunt avanta)ele şi de avanta)ele fiecărui proiect de cercetare experimental de mai )os= a. C. agenţiile de pu!licitate şi companiile de studiere a pieţi utili ea ă studiile panel pentru a identifica schim!ări în comportamentul consumatorilor. Între3$ri 1.estă -n timp -ntre cele două grupuri de copii .ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti determinat de ore televizorul. Care sunt principalele diferenţe între a!ordarea po itivistă şi cea interpretativă în studiul comunicării= 1. Care sunt avanta)ele şi de avanta)ele anchetelor şi sonda)elor reali ate prin telefon. fie prin intermediul chestionarului aplicat individual. "la!oraţi cinci între!ări şi patru ipote e care pot fi testate prin intermediul anchetei. Aceste di. E. + : ))/ c.eren$e -n nivelul de televizionare se datorează v0rstei sau altor .comunicare directă'= "xemplificaţi.

ipul de eşantion pe care a fost aplicat5 1B . %. 7nfluenţa exercitată de reclamele la produsele de u casnic asupra stilurilor de viaţă al unor femei din oraşul dvs. C. . "fectele unei campanii electorale5 C. Cum poate fi a!ordată această pro!lemă într-un proiect de cercetare= E. $roiectaţi un experiment pentru a aduna date pentru fiecare dintre temele următoare# (. 3unteţi pe cale să începeţi un proiect de un an de ile asupra influenţei exercitate de comunicare în plan instituţional. 8n studiu pilot pentru a testa dacă oamenii înţeleg un chestionar aplicat prin telefon. 3copul acestui chestionar este să descrie şi să explice relaţiile dintre stilul de viaţă. 4 anchetă care studia ă diferenţele dintre cititorii de iare care provin din gospodării cu venit ridicat vs. . (titudinile faţă de editorialele din iare5 C. 3e dă chestionarul următor şi vi se cere să identificaţi# (.A local. $ro!lema de cercetare5 G..A. J.3taţia radio > ia în considerare atât posi!ilitatea măririi personalului său cu încă B persoane cât şi cea a adăugării unui re umat al ştirilor la fiecare oră de B minute. 3copul cercetării este de a compara diferitele tipuri de comunicare şi de a măsura eficacitatea comunicării intra-organi aţionale formale. (titudinile faţă de soap-opera . 7pote ele testate5 %. I. 4!iceiuri de televi ionare ale postului pu!lic . 3crieţi trei pro!leme de cercetare care pot fi adecvate acestei teme. Cum operaţionali aţi conceptele şi ce ipote e puteţi ela!ora= C. 1K. opiniile lor şi intenţiile de achi iţionare ale unui televi or nou.A. A-aţi decis să reali aţi un proiect de cercetare şi v-aţi definit pro!lema de cercetare drept# '0olul comunicării în cadrul grupului de la locul de muncă'. la fel sau mai puţin această staţie radio='. modalităţile de consum ale adulţilor. .A5 %. %iversitatea cititorilor unei reviste locale5 %. 8n studiu care să determine profilul demografic al audienţei unui program la un post . (titudinea faţă de reclamele . %acă ar face aceasta ce credeţi # (ţi audia mai puţin. 0edactaţi un astfel de chestionar aplica!il în maximum B minute. 0edactaţi trei ipote e pe care le puteţi testa în proiectul vostru de cercetare.endinţele agresive ale adolescenţilor 5 *c+ Ai ionarea programelor .ineretul şi mass media5 G. (ţi fost desemnat de o firmă de consultanţă să redactaţi şi să administraţi un chestionar aplica!il prin telefon. . <ie următoarea pro!lemă de cercetare# . 3unteţi interesaţi să reali aţi o cercetare referitoare la relaţia dintre comunicarea interpersonală şi dinamica opiniilor la nivel de grup. 8n studiu care să determine cine cumpără video-recordere. Ce tehnici de eşantionare ar fi adecvate pentru următoarele proiecte de cercetare= (. cei care provin din gospodării cu venit scă ut. Încercaţi să de voltaţi un proiect de cercetare care ar studia fiecare dintre următoarele concepte# *a+ Dectura iarelor5 *!+ .ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti 1. Conceptele utili ate5 C.. 0edactaţi un chestionar pentru a aduna informaţii referitoare la următoarele pro!leme# (. 6. B. G.A5 G.

.. 0adio local ( 1 1 6 ... J. 1K....... 0adio local G 1 1 6 . ... Aă asigurăm că răspunsurile dvs.A01 1 1 6 . B. Liarul local G 1 . Fândindu-vă la viaţa dvs..= a!onament individual acasă a!onament individual la locul de muncă exemplar care circulă la locul de muncă 1C .. 1.. C. 1K.... Modul în care vă înţelegeţi cu 1 1 6 .. B J 1. $ostul G de televi iune 1 1 6 ...A 1 1 6 . 1B.. 11... B. E. I.. A-aş ruga să-mi spuneţi care este iarul preferat *se notea ă răspunsul dat de su!iect+PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP Care este principala modalitate prin care dvs.. 0omânia Di!eră 1 .. . 1. 1 1 6 .. Liarul local ( 1 .. :aţional 1 . J alţi oameni B..A 1 1 6 .. (devărul 1 . ele fiind folosite pentru o!ţinerea unor statistici generale. 1C. $ostul ( de televi iune 1 1 6 .. J 6... J 1. "venimentul Lilei 1 ..... 6. 1E.. :iciodată B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B B :3/:0 J J J J J J J J J J J J J J J J J J J J J J (ş dori să vă între! cât timp acordaţi în timpul unei ile pentru a citi presa scrisă. Aă mulţumim anticipat pentru răspunsuri şi pentru contri!uţia dvs. Confortul locuinţei dvs. J li!er Cât de des urmăriţi emisiunile de televi iune.. 1... 0elaţiile de familie 1 1 6 ... 6. 0adio 1 1 6 .A01 1 1 6 . . 11. vă procuraţi . a asculta radioul sau a urmări televi iunea# 3u! o oră 1-1 ore 6-B ore $este B ore %eloc :3/:0 1. $resa scrisă 1 1 6 .. 11. B J 6.. de i cu i aţi putea să ne spuneţi cât de mulţumit sau nemulţumit sunteţi de următoarele aspecte# (specte <oarte %estul de %estul de . ascultaţi radioul şi citiţi presa scrisă= Lilnic 6-B ori/săpt.privind . (ntena 1 1 1 6 .eleEa!c 1 1 6 . 1. (ţi au it sau chiar aţi participat la diverse sonda)e de opinie care s-au reali at în ultimul timp.. 1I. 1J.. la această cercetare.otal :3/:0 mulţumit mulţumit nemulţumit nemulţumit 1. sunt strict confidenţiale.. 3ăptămâ Dunar nal 1. J C. . $ro. CHESTI)NA+ 3unt din partea firmei . 0adio 0omânia (ctualităţi 1 1 6 ....care reali ea ă . 16. 11.. Liua 1 . . Aeniturile familiei 1 1 6 .. 0adio local C 1 1 6 ..ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti ".. "uropa <M 1 1 6 ... 3ănătate 1 1 6 . (casă 1 1 6 . J ..elevi iune 1 1 6 .. B J .. . $rima .. Ournalul :aţional 1 .... Modul în car vă petreceţi timpul 1 1 6 ...ipul de anchetă în care a fost utili at.

rudă nu este ca ul/nu citesc J... :3/:0 %acă da. aţi renunţat să mai cumpăraţi . Liarul local G <aţă de anul trecut. 3port Da nivelul localităţii dvs...... în .... da 1.. consideraţi că următoarele aspecte repre intă o pro!lemă sau nu= 1E .. Liarul local ( 1.........= 1..... $olitica externă B..... Aă rog să acordaţi o notă de la 1 *minim+ la B *maxim+ următoarelor aspecte legate de articolele din# 4!iectivitate $romptitudine 7nformaţii (ccent pus pe ceea ce complete este în realitate 1. altele *care=+ PPPPPPPPPPPPPPPP J.. orientarea politică a iarului nu mai corespunde cu a mea 6.. 3ocial E. nu mai am încredere în informaţiile pre entate .= 1... cunoştinţă.. altul *care=+ PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP J...... aţi început să cumpăraţi .. :3/:0 %acă da... ma)oritatea prietenilor şi cunoştinţelor mele nu l-au mai cumpărat C. care a fost motivul pentru care nu aţi mai cumpărat.. Cultură/(rte J. $olitica internă .. care este motivul pentru care aţi început să cumpăraţi ......... :3/:0 C.. care este acest iar= *se notea ă răspunsul dat de su!iect+# PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP %acă da...... dvs.....= 1.. socio-economice 1. :3/:0 <aţă de anul trecut.= 1.... %a 1. politice 6....= *se notea ă răspunsul dat de su!iect+# PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP %acă da... preţul ridicat 1. :u J.= *se notea ă răspunsul dat de su!iect+ PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP Ce tipuri de articole citiţi dvs..## Liarul local ( Liarul local G 1. sportive B.... nu J. "ditoriale 1..... 7nfracţiuni/%elincvenţe I. "conomie C.. vecin.. dvs... care este ..ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti îl cumpăr de la chioşc de la un prieten......... cultural-educative . o parte dintre iariştii pe care îi apreciam mai mult nu mai au articole în iar B.. 7nformaţii/Mtiri 6... :3/:0 A-aş ruga să daţi o notă de la 1 *minim+ la B *maxim+ calităţii următoarelor tipuri de articole citite în .

Liariştii repre intă un grup &închis' care are puţine legături cu pu!licul lor 1 1 J E... 4rdinea pu!lică . 3ărăcia 1 1 6 Comparativ cu anul trecut.. iariştii au datoria de a lua o po iţie 1 1 J critică faţă de orice aspect negativ care apare în societate B.. :3/:0 J J J J J J J J J J %eloc B B B B B B B B B B B B B :3/:0 J J J J J J J J J J J J J În ce măsură credeţi că sunt de !ătute..... 3pitalele şi dispensarele E.... Corupţia 1 1 6 B...... . $rivati area 1 1 6 1...... ... Docurile de muncă 1 1 6 6... Liariştii repre intă un grup &închis' care are puţine legături cu pu!licul lor 1 1 J I. . impo itele locale %a 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 :u 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 În foarte mică măsură .... PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP 1I.. în. mai sla!e J.....sunt# 1. mai !une 1... .. referitoare la rolul iariştilor în societate..ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti 1... Construirea de locuinţe 1 1 6 11... Curăţenia B.. .... 3arcina iariştilor este doar de a-i informa pe cei aflaţi în funcţii de conducere *politice.. . 1 1 J economice+ despre pro!lemele grave şi importante din societate pe care numai aceştia le pot re olva . Mcolile 1.... În calitatea or de repre entanţi ai &opiniei pu!lice'.1.. Docurile de muncă C... 3tarea drumurilor 1 1 6 11.... iariştii nu fac decât să-i stân)enească în muncă pe cei aflaţi în funcţii 1 1 J *politice şi economice+ de conducere 1I . . .ransportul pu!lic 1 1 6 E... Mcolile 1 1 6 C.. Construirea de locuinţe I. PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP Aă rog să-mi spuneţi cu care dintre următoarele afirmaţii.. consideraţi că articolele din .. $reţurile şi inflaţia 1 1 6 . la fel 6.. .ransportul pu!lic 6.. .... 3tarea drumurilor J. :3/:0 Aă rog să menţionaţi numele a doi iarişti ai .... 4rdinea pu!lică 1 1 6 I.. Liariştii tre!uie să se implice direct în re olvarea pro!lemelor tran iţiei din societatea 1 1 J românească 6...axele... Curăţenia 1 1 6 J. . În general. .. . *se notea ă răspunsul dat de su!iect+# 1I.. Liariştii tre!uie să acţione e astfel încât să-i împiedice pe cei care au puterea economică 1 1 J şi politică în societate să comită ilegalităţi 1. 3pitalele 1 1 6 1K... Girocraţia 1K.. sunteţi de acord sau nu# %a :u :3/:0 1... Liariştii fac mari deservicii ţării prin pre entarea primordială a aspectelor negative din 1 1 J societate C... următoarele aspecte= În foarte În mare În mică mare măsură măsură măsură 1. .....1. .. Girocraţia 1 1 6 16.

. :u lucre J. pieţe deschise/tara!e J.. %vs. :u este ca ul/:u lucre JJ... super-marHet 1.. . cercetare . a scă ut J. :3/:0 1. în iariştii de la . fotografie 6. 3ector non-profit 11.. 0estaurante/!aruri 1 1 6 . soţul/soţia 6.. a crescut 1. În ultimul an. :3/:0 1C.. plim!ări cu !icicleta 1J .. Cinema 1 1 6 . Comerţ J. B J C. mu ică B.eatru 1 1 6 .. Consultanţă E. B J 6. :3/:0 1B. Călătorii 1 1 6 .... 8nde faceţi aceste cumpărături= 1. B J 1. altă persoană J. (gricultură 1K. o singură dată 6.. Care este activitatea principală a instituţiei în care lucraţi= 1. cât de des aţi călătorit în străinătate= 1. :3/:0 16. <irmă particulară cu capital românesc B. pieţe en-gross . %iscotecă 1 1 6 .# 1. <irmă particulară cu capital parţial sau total străin C. 3ervicii medicale B. Care dintre următoarele activităţi constituie un ho!!Q pentru dvs. (dministraţie de stat 6. 3ervicii financiare/!ancare C. (dministraţie de stat 1. :3/:0 11. a rămas neschim!ată 6. În propria firmă E.. $roducţie/inginerie 1.. B J B.= *se alege o singură variantă de răspuns+ 1. eu personal 1. niciodată J. lucraţi în# 1.. Mu ee/galerii de artă 1 1 6 . în decursul ultimului an. maga in speciali at 6. (lta *care=+ PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP 11.ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti Aă rog să-mi spuneţi dacă.. dans .. încrederea dvs. computere/informatică/internet 1. %e o!icei cine face cumpărăturile în familia dvs. Cât de des vă petreceţi timpul li!er mergând la# <oarte %es %in când în 0ar <oarte :3/:0 des când rar 1. sport extrem E. Cooperativă ... învăţământ. .= 1. B J .urism I. <irmă de stat 6. :3/:0 11. de mai multe ori 1. pictură/sculptură C. "ducaţie. B J 1E.

$rograme politice 1 1 1. maşină de spălat automată C. telefon 1. <eminin 1 1 %a 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 :u 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 (legere 1 :3/:0 J J J J J J J J J J J J J J J J J (legere 6 6K . . $rograme de divertisment 1 1 1J. din următoarea listă# Aalori (legere 1 1. compact disc 11. videocasetofon J. locuiţi în# 1. $rograme culturale 1 1 C.. televi iune prin ca!lu 61. 3eriale 1 1 1K. televi or al!-negru . radiocasetofon 11. Meticulo itate/Fri)ă faţă de detalii I. (nchete sociale 1 1 B. . . $rograme sportive 1 1 . apartament proprietate particulară 6.. 7ndependenţă/Di!ertate 6. Rărnicie 1. $C/calculator personal 16. . alta *care=+ PPPPPPPPPPPPPPPPPPP 11. turism J. 4rdine/%isciplină E. 3ex# 1. altă situaţie *care=+ PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP J. . casă proprietate particulară 1. 3pri)in reciproc/(ltruism/Cooperare B. antenă satelit 1E.. "chili!ru J. nu e ca ul JJ. . cuptor cu microunde 1. . <oarte puţin B B B B B B B B B B :3/:0 J J J J J J J J J J 1. %vs. Docuinţa dvs. . Cât de des urmăriţi următoarele categorii de programe tv. aparat de înregistrat mesa)e telefonice 1B. $rograme informative 1 1 6. <ilme 1 1 J.ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti I. apartament/casă/cameră de închiriat . aspirator I. $rograme religioase 1 1 E. televi or color 6. :3/:0 6K. Oocuri şi concursuri 1 1 I. ro!ot de !ucătărie 1C.. sport 1K. Muncă . este dotată cu# $otrivit 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 $uţin . maşină de spălat neautomată B. 0espect/(scultare/3upunere În 7inal d#rim s$ a7l$m cDte'a date des4re d's.. frigider E. A-aş ruga să alegeţi trei valori importante pentru dvs. :3/:0 1I.= <oarte Mult mult 1. 7niţiativă/0isc/Cura) C. radio 1K. .0 61. Masculin 1.

1K clase 6 . (lta *care=+ B J :0 J 6E.K-. 4rtodox 1.# 1. 6K-6J ani 1 6. :eoprotestant *!aptist. Casnică B.. $atron/li!er profesionist 11. 0omân 1 1.. (ltul *care=+ C J. B C E I J 1K 11 11 JJ 1 1 6 . adventist. . şcoala profesională . (lta *care=+ JJ. În uniune li!eră B C.. penticostal+ E. $ersonal studii superioare 11. B. BK-BJ ani . :0 6I. . B. peste CK ani B J. 0omano-catolic 6. 0rom 6 . B. :ecăsătorit . %ivorţat 1 6. :0 J 6.. Muncitor calificat I. 1I-1J ani 1 1. :aţionalitatea dvs. :0 J 6B. :0 J 6J. Muncitor necalificat E.ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti 66. Câţi mem!ri sunt în gospodăria dvs.J ani 6 .= 1 1 6 . <ără religie J. 8ltima şcoală a!solvită# 1. şcoala generală 1 6. studii superioare E I. B C E I J 61 .. Ferman . B. $ensionar 1. Freco-catolic . studii postuniversitare I J. Căsătorit 1 1. 0eligia# 1. :0 6C.ehnician/maistru 1K. Musulman B. <uncţionar cu studii medii J. colegiu C E.# 1. (lta *care=+ I. (gricultor gospodărie individuală C. Aârsta# 1... Maghiar 1 6. Aăduv 6 . liceu B C. . "lev/student 6. 4cupaţia dvs. 3tatus marital# 1. Momer/fără ocupaţie . Mo aic C. clase 1 1.

ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti . dividende. chirii etc. pensii.K. Care este venitul total o!ţinut în luna precedentă de către toţi mem!ri din gospodăria dvs. *inclu ând salarii.+= PPPPPPPPPPPPPPPPPP lei INT+)D&CE+E ÎN TEHNICI DE ST&DI& A C)M&NICA+II 61 .

pentru a nu apare 66 . deschiderea sa la între!ări etc.un procedeu de investigaţie ştiinţifică. Docul unde se va desfăşura interviul tre!uie de asemeni să fie planificat cu gri)ă în funcţie de o!iectul cercetării. interviul ştiinţific este întreţinerea unei comunicări 2 investigaţia este cu atât mai productivă cu cât aria cercetată este mai le)eră. VALENTINA MA+INESC& /. M. Între factorii legaţi de situaţia însăşi tre!uie considerat în principal durata şi locul. alţii la intervievator şi alţii la intervievat. în relaţie cu un scop fixat'.-. D+. "xistă o serie de factori care facilitea ă interviul în anali a comunicării# <actori legaţi de context-unii dintre aceşti factori se raportea ă la situaţia însăşi a interviului.ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti S&. 7n sens larg. (. Docul poate avea o influenţă asupra modalităţii în care respondentul percepe statusul şi rolul său.)+T&+I DE C&+S Tut#rat / C)NF. 7ntervievatul tre!uie să ştie cu exactitate care este rolul său din acest punct de vedere. disponi!ilitatea sa de spirit. INTE+VI&L 7nterviul este o formă de comunicare sta!ilită între două persoane care nu se cunosc. Între factorii legaţi de intervievat tre!uie mai ales să considere pertinenţa temei5 acesta tre!uie să corespundă preocupărilor intervievatului din momentul întrevederii. În sens restrâns. "ste important să se prevadă cât se poate de exact timpul ce va tre!ui să fie consacrat unei întrevederi şi de a pune în temă su!iecţii. există mai puţine restricţii. "a are ca scop adunarea informaţiilor asupra unui fenomen precis. pentru a aduna informaţi. care utili ea ă un proces de comunicare ver!ală. interviul ştiinţific este o metodă de investigaţie caracteri ată de un ansam!lu de tehnici şi proceduri specifice care permit instituirea unui proces de comunicare ver!ală în vederea o!ţinerii unor informaţii aferente scopului urmărit de cercetare5 G. FraSit defineşte interviul ca# .

%upă momentul de desfăşurare al investigaţiei prin interviu5 G. $rin urmare. . 0olul intervievatorului constă fundamental în a lăsa intervievatul să vor!ească. %upă modalitatea de adunare a datelor# există interviul diri)at şi interviul semi-diri)atdiferenţa esenţială între aceste două tipuri de interviu se află în conţinutul interviului care este structurat în primul ca şi semi-structurat în cel de-al doilea.el dacă e&istă cercetare de tip in. %upă o!iectul studiat# 1. este definit dinainte. 7. ea tre!uie să intre în el pentru a răspunde într-o modalitate corectă la între!ări. prin intermediul lim!a)ului. afective-ne oferă date glo!ale. 7nterviul diri)at-interviul diri)at seamănă cu un chestionar în care nu figurea ă decât între!ări închise. În fine. de opinie. %upă gradul de o!iectivitate al cercetătorului şi al celui cercetat. să motive e persoana să răspundă indicându-i că toate răspunsurile posi!ile sunt valide. 7nterviul semi-diri)at . adică lim!a)ul adecvat pro!lemei. structurarea temelor. cu excepţia faptului că acest chestionar este aplicat de un intervievator. 7nterviul de atitudine-urmăreşte o!ţinerea de informaţii referitoare la comportamente. 1. (cesta din urmă tre!uie să se asigure că intervievatul reconstituie !ine realitatea-pentru aceasta el poate să ceară intervievatului pro!e scrise sau dări de seamă oficiale care să vină în spri)inul a ceea ce el spune. "xistă numeroase criterii de clasificare ale interviurilor# (. (nsam!lul cadrului de referinţă. şi a-i propune acestuia anumite teme dacă acesta nu le a!ordea ă pe aceste în mod spontan. ordinea progresului între!ărilor şi diferitele categorii de răspunsuri. dar ordinea în care ele pot fi a!ordate este li!eră şi categoriile din interiorul acestor teme funcţionea ă în mod li!er. 7ntervievatorul tre!uie. cadrul său de referinţă sau opiniile sale pot influenţa o!iectivitatea sa în formularea pro!lemelor/între!ărilor sau în înregistrarea răspunsurilor. %e e&emplu" se&ul sau aspectul său .luen$a această situa$ie. nivelul lim!a)ului pe care îl utili ea ă tre!uie să fie accesi!il intervievaţilor. 7nterviul de opinie-urmăreşte sesi area reacţiilor su!iective în raport cu fenomenul studiat5 6. semnificative asupra felului în care participă indivi ii la fenomenele studiate. %upă domeniul în care este folosit# *a+ o!iectul *realitatea+ cercetat-adică pro!lema cercetată5 *!+ indivi ii investigaţi *care constituie şi o realitate investigată dar sunt şi furni ori de informaţii+. %upă scopul cercetării-de e&emplu" el este de un anumit .izic pot in.orma$ional #i este de alt tip dacă cercetarea este de ac$iune5 C. (ceastă diferenţă serveşte deci la calificarea mi)locului utili at pentru adunarea datelor. 7nterviul semi-diri)at convine pentru aprofundarea unui domeniu dat sau pentru a urmări evoluţia unui domeniu de)a cunoscut. 1. $ersoana intervievată tre!uie să se situe e în raport cu acest cadru. 7nterviul documentar-urmăreşte îndeose!i o!ţinerea unor cunoştinţe de care dispun indivi ii în raport cu procesele şi fenomenele studiate5 1. <. ". 7nterviul de personalitate-urmăreşte o!ţinerea de informaţii care pun în prim-plan personalitatea integrală ca atare a su!iecţilor investigaţi-este cel mai complex din punct de vedere al aspectelor cognitive.marile teme ale interviului sunt definite dinainte. %upă nivelul de profun ime urmărit în adunarea informaţiilor5 %..ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti disfuncţionalităţi în relaţia sa cu intervievatorul. (lte elemente ale situaţiei de întrevedere sunt legate de anchetatorul însuşi. atitudini ca atare ale su!iectului în raport cu fenomenele sau procesele studiate5 . %upă profun imea *adâncimea+ lor# 6.

=tapele cercetării de tip . . (cest tip de interviu este centrat fie pe temă./. 7nterviul în profun ime-este centrat mai ales pe individ-accentul cade pe persoanele investigate. 6. astfel încât gradul de li!ertate al răspunsului este foarte mare pentru intervievator şi operatorul de interviu. se spune că grupul are o validitate externă redusă.. <ocus-grop simplu# 8n grup este invitat să discute pe !a a unui ghid de discuţie care cuprinde între!ări deschise şi în pre enţa unui moderator care invită pe fiecare participant la grup să discute .ocus!grup 6B .ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti 1. Frupurile în acest ca au mai puţin de 1K-11 persoane-numărul fiind mic. apoi din anii TCK redevin un instrument important în cercetarea academică. 7nterviul central sau focali at-este axat pe o anumită pro!lemă particulară cunoscută direct de intervievat dar cu o mare li!ertate de mişcare din partea operatorului de interviu. 3e foloseşte aceeaşi procedură pentru mai multe grupuri pentru a se putea compara datele între ele. să-şi spună părerile şi opiniile.K pentru a determina eficacitatea programelor de radio destinate pentru întărirea moralului trupelor americane aflate în ră !oi. între!ările adresate celui intervievat sunt foarte centrate pe scop. 1. F)C&S%*+)&. %upă anii TBK devin un instrument de cercetare a pieţii. săşi exprime opiniile !a ate pe aparatul analogic al gândirii omului-solicitând informaţii despre faptele la care nu a participat el face analogia între faptele cunoscute şi în acest fel fapte transferul la faptul solicitat-în interviu se cer informaţii despre fapte cunoscute nemi)locit.ipuri de focus-group# 1. fie pe intervievat. <ocus-gropul extins# În acest ca participanţilor la grup li se administrea ă înaintea discuţiei un chestionar care include pro!lemele care vor fi discutate în timpul grupului.directiv'-el îşi urmăreşte insistent scopul. nu se pot generali a re ultatele o!ţinute în acest ca la nivelul întregii populaţii. 4peratorul pentru acest tip de interviu procedea ă în general . deşi vin din direcţii diferite.focus' nu sunt structurate deşi în unele ca uri su!iecţilor li se cere să complete e un chestionar. 7nterviul extensiv-este mai superficial.&L ( fost folosit pentru prima dată în aniiT. urmărind în mase mari de indivi i *care formea ă un eşantion+ repeta!ilitatea anumitor structuri motivaţionale-unele structuri motivaţionale sunt generale în ciuda !ogăţiei motivaţiilor individuale. . se reali ea ă la o scală de masă-de regulă este centrat pe pro!lema investigată şi nu pe trăsăturile persoanei investigate5 1. 3ingura restricţie este tema-în ca ul interviului non-directiv intervievatul se poate exprima şi în legătură cu fenomene la care nu a participat direct. În interviul în profun ime de regulă operatorul de interviu nu sugerea ă domeniul de interes studiat-interviul de acest tip este centrat pe individ. $entru că grupul este aleator şi mem!rii sunt aleşi pe !a a unei caracteristici comune.<ocus-grupul constă dintr-un mic număr de oameni care sunt adunaţi de cercetător pentru a discuta un su!iect dat. 7nterviul non-directiv sau cu răspunsuri li!ere-se caracteri ea ă prin preci iunea temei dar formularea între!ărilor şi evantaiul informaţiilor adunate astfel este foarte variată. %iscuţiile de tip . pe capacitatea lor de a furni a cat mai multe informaţii prin sensi!ili area personalităţii lor. /. Caracteristicile focus-group-urilor .

de informaţiile pe care le avem despre grupul ţintă şi de caracteristicile acestuia.A nu măsoară vi ionarea ci altceva# pre enţa unui aparat . de a explica o atitudine.A+TICI. • să acopere toate o!iectivele propuse. unde în altă parte 6C . %e o!icei o discuţie de grup de o oră sau două este înregistrată şi studiată în profun imeanali a comentariilor participanţilor poate fi în totalitate anecdotică sau o!servaţională sau poate implica tehnici ale anali ei de conţinut pentru a număra temele recurente sau a măsura intensitatea cu care acestea sunt de !ătute. Recrutarea participan$ilor la .A deschis şi o persoană în aceeaşi cameră cu el. între!ări filtru.ocus!grup!0ecrutarea se face pe !a a unui chestionar de recrutare. su!iecţii fiind puşi în situaţia de a relata. diferită de cercetarea cantitativă. în funcţie de o!iectivele studiului. 3. 4!servaţia este o formă de cercetare calitativă. Moderatorul are câteva sarcini important# a menţine discuţia centrată pe tema de cercetare *de o!icei acesta este un produs sau un serviciu+5 a garanta şi a asigura că discuţia nu este dominată de unul sau doi participanţi mai importanţă5 a încura)a pe toţi su!iecţii să discute li!er. Între!ările din ghidul de interviu tre!uie • să respecte o succesiune logică. să decurgă logic unele din altele. MorleQ a o!servat că cercetarea asupra audienţei .2.ost deseori criticată pentru că a . /.1K răspunsuri şi. 0egula principală este ca atunci când interviurile nu aduc nimic important. =a ne spune c0te aparate () sunt deschise dar nu ce . comentariile su!iecţilor la răspunsurile altor persoane din grup sau între!ările suplimentare venite din partea moderatorului. • să permită o!ţinerea unor informaţii complete în timpul alocat discuţiei. disponi!ilitate de timp în ilele în care sunt programate discuţiile de grup+. %es. În ghidul de interviu se pun între!ări deschise. 5i dacă ei se uită la () chiar -l urmăresc atent sau se g0ndesc la altceva" iau masa etc. Între!ările filtru se formulea ă în funcţie de o!iectivele cercetării şi sunt cele care &filtrea ă' su!iecţii astfel încât să ne asigurăm că aceştia sunt exact persoanele de care avem nevoie.urnizat numai descrieri uni!dimensionale ale rela$iilor oamenilor cu mass media. 0eferitor la numărul de grupuri necesare-nu există un număr fix.A şi faptul că deci ia de face acest lucru este una individuală. %e e&emplu" cercetarea audien$ei a .ac oamenii -n timp ce urmăresc () sau dacă chiar -l urmăresc. un comportament. 2. în plus. tema generală a discuţiei. "a nu pune su! semnul între!ării contextul în care s-a făcut această alegere *cine are acces la aparat.ă#urarea discu$iei #i analiza rezultatelor . căci tre!uie să ţinem cont de faptul ca la fiecare între!are vom avea I . de a povesti ceva *o experienţă o opinie+. între!ări de natură demografică şi între!ări despre coordonatele persoanei chestionate *număr de telefon. • să pară spontane. între!ări nespecifice. )(SE+VAŢIA .ATIVĂ.ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti 1. scopul întâlnirii. fireşti. :umărul de între!ări nu tre!uie să fie foarte mare. Hhidul de interviu!Fhidul de interviu este instrumentul principal de lucru în focus grup. Cercetătorul sau un înlocuitor al lui serveşte drept moderator.E %. unele proiecte solicitând numai 1-6 iar în altele fiind nevoie chiar de 1K. ce altceva se mai face în pre enţa lui.%iscuţiile tre!uie înregistrate video sau audio şi supravegheate discret de sponsorul cercetării. interviurile ar tre!ui stopate. Chestionarul de recrutare cuprinde o scurta pre entare a operatorului şi a firmei care reali ea ă studiul. "a presupune motivaţia de a urmării .

Cercetarea o!servaţională poate fi împărţită în mai multe tipuri în funcţie de trei criterii# a..erită de 1observa$ia simplă -n sensul de.ipurile metodelor o!servaţionale-termenul de .viaţa reală'+.ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti se merge în casă etc. %e e&emplu" cercetarea e&perimentală I care implică observa$ia unui comportament controlat al vizionării () de către copii #i are loc -ntr!un laborator de psihologie socială ! este di.ilme aleg ei să vizioneze. pe care le putem clasifica în trei categorii mari# *a+ o!servaţia simplă5 *!+ o!servaţia participativă5 *c+ etnografia.AV . 1. 2.init anterior. Ca urmare a acestor pro!leme MorleQ argumentea ă că# . dar ea este o parte importantă din arsenalul cercetării comunicării...olosită mai mult -n domeniul consumului media dec0t -n cel al produc$iei media" pentru că sunt pu$in acei cercetători care pot deveni membrii ai unei echipe de produc$ie media. %e e&emplu" este evident că observa$ia participativă va .o!servaţie' ascunde de fapt o mulţime de a!ordări de cercetare.tipul de cercetare pe care tre!uie să o facem implică identificarea şi investigarea tuturor diferenţelor dincolo de categoriile atot-cuprin ătoare ale Uurmăririi . 4!servaţia implică o varietate de metode de cercetare care permit accesul direct la comportamentul social care este anali at. "a poate sau nu să ofere avanta)e în raport cu alte metode şi a!ordări. care nu sunt conştienţi că asupra lor se exercită o activitate de cercetare. Docali are naturală Docali are artificială Cercetare de teren 3tudiu de la!orator Fradul de complet nestructurat structură nestructurată impusă de 3tructurată Cercetare de teren 3tudiu de la!orator o!servator structurată complet structurat (. 4!servaţia participativă este deseori considerată drept cea mai pură formă de cercetare calitativă pentru că ea apare în locali ările naturale şi îi cere cercetătorului să înţeleagă lucrurile din punctul de vedere al participantului la cercetare. 4 cerinţă fundamentală a o!servaţiei simple este accesul li!er în locali area de cercetare *aceasta din urmă fiind una . :oi tre!uie să studiem vi ionarea . În această a!ordare. %acă o!servatorul ia sau nu parte la activităţile indivi ilor o!servaţi5 !. Fradul de structură al locali ării o!servaţionale. . /bserva$ia simplă-repre intă situaţia în care o!servatorul nu are nici o relaţie cu procesele şi oamenii pe care îi o!servă.i interesat de audien$a cinematogra.A este întrupată în mod inevita!il în şirul complet al practicilor cotidiene . %acă comportamentele o!servate apar în locali ări naturale sau artificiale. <igura. . %e e&emplu" un proiect de cercetare poate . :estructurată 6E .ului ! cum par oamenii să aleagă ce . noi tre!uie să ne concentră asupra modalităţii complexe în care vi ionarea .+.o!servaţie participativă' este folosit deseori în sens larg pentru a descrie o!servaţia în care are loc o participare redusă a cercetătorului.A..naturală' sau din ..ermenul de . %acă o!servaţiile sunt structurate sau non-structurate5 c. /bserva$ia participativă repre intă situaţia în care cercetătorul ia parte la activităţile oamenilor o!servaţi.în Ulocali area sa naturalăV'.ilm să vadă la un 1Multiple& . 2ercetătorul poate administra un chestionar care să cuprindă -ntrebări legate de acest lucru sau poate petrece c0teva seri urmărind ce oameni vin la 1Multiple& #i ce ..i .

4!servaţia indirectă.a$a () pentru a vedea c0t timp răm0n ei -n . %in punct de vedere al structurii activităţii de cercetare se pot diferenţia sunt două tipuri de o!servaţie# a. %upă forma sa o!servaţia este # 1.ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti cercetătorul întră în locul de cercetare şi. o!servând. %.4!servaţia directă. 3. 3tudiile de teren complet nestructurate. .ca în care cercetătorul redactea ă comentarii despre evenimentele care au loc dar fără a avea o schemă predefinită de urmărire a lor. deci cercetătorul tre!uie să devină . 6I . 4!servaţia nestructurată . A. 4!servaţia structurată 2 aceasta implică clasificarea şi cuantificarea comportamentelor conform unei scheme presta!ilite.. 3tudiul de la!orator nestructurat-permite su!iecţilor să acţione e mai natural şi să fie o!servaţi mai o!iectiv. .ipurile principale de studii o!servaţionale sunt# 1. În mod fundamental există două tipuri de locali ări de cercetare# *a+ Cocalizarea -nchisă ! este una la care accesul este condiţional2 de e&emplu" casele particulare" organiza$iile media5 *!+ Coca$iile deschise ! sunt pu!lice 2 de e&emplu" sala de lectură -ntr!o bibliotecă" o librărie" holul unui cinematogra. a unui număr de indivi i. %eseori aceasta este cea mai îndelungată şi mai dificilă parte a procesului de cercetare. +eali5area studiil#r #3ser'a"i#nale . G.ascuns' sau . situaţie în care activitatea sa ca cercetător nu este de văluită şi motivul real pentru care se află în acel loc nu este cunoscut. 6. *e+ (nali a datelor..ca în care cercetătorul ia parte la evenimentele care se întâmplă5 1.ca în care cercetătorul utili ea ă o cameră ascunsă pentru a înregistra evenimentele şi anali ea ă ulterior imaginile. încearcă să înţeleagă lumea ca şi ei. 1. care poate fi . %e e&emplu acesta este cazul cu analiza modului -n care oamenii ac$ionează acasă -n . !.a$a aparatului () #i pentru a măsura gradul de aten$ie pe care ei -l acordă di. C. 3tudiul semi-structurat-reali at de cercetător în condiţii naturale cu un instrument structurat.ia este a treia formă de o!servaţie-termenul descrie actual o descriere difu ă a oricărei cercetări calitative care implică o!servaţia extinsă sau chiar intervievarea. =tnogra."xistă mai multe stadii în procesul de o!servaţie# *a+ 7ntrarea5 *!+ 3ponsori area5 *c+ $lanificarea5 *d+ (dunarea datelor. pe parcursul unei perioade de timp. $rin com!inarea acestor distincţii se poate a)unge la patru situaţii de cercetare posi!ile 2ca în <igura de mai )os. 4!servaţia complet structurată-are loc mai curând în locali ări de la!orator nu în cele naturale şi are ca scop testarea ipote elor5 instrumentul de măsurare este o listă de itemi care sunt o!servaţi *nu un chestionar+ care este aplicată unor grupuri * cât mai similare posi!il+ în diferite momente de timp în condiţii standardi ate de la!orator *identice în orice moment+. Cea de-a doua distincţie se referă la rolul o!servatorului.eritelor programe ().se reali ea ă o &anali ă de conţinut' a comportamentelor .deschis'# *a+ %acă cercetătorul vrea să )oace un rol deschis el tre!uie să se asigure că cei o!servaţi sunt conştienţi de cercetare sa şi el intră în situaţie ca un cercetător5 *!+ cercetătorul poate )uca şi un rol ascuns.parte a culturii studiate'. discutând şi participând la aceleaşi activităţi ca participanţii la cercetare. Intrarea-$rima sarcină a cercetării prin o!servaţie este asigurarea accesului la situaţia şi la oamenii care vor fi studiaţi.caracteri ate de metoda etnografică-au ca scop descrierea unei culturi particulare.

Cercetătorul tre!uie să ai!ă o listă cu între!ările la care tre!uie să răspundă în cercetare şi.re!uie să se sta!ilească# ce vrem să aflăm5 de ce informaţii este nevoie5 cu cine tre!uie să se vor!ească5 ce tre!uie o!servat5 ce între!ări tre!uie puse. $entru înregistrarea datelor va tre!ui ca cercetătorul să dispară periodic pentru a completa aceste note de o!servaţie. . În principiu regula este de .:ici un studiu !a at pe o!servaţie nu este posi!il fără o planificare atentă. / ast. Înregistrarea datelor este o pro!lemă practică. Ma)oritatea o!servaţiilor de teren folosesc eşantionarea cu scop# o!servatorii se 6J .aptul că sta$ia locală de radio nu are reporteri specializa$i -n investiga$ii asupra crimelor" deci cercetătorul va #ti ca trebuie să studieze activitatea mai multor reporteri. utili ării datelor 0iscul (.n literatura de specialitate e&istă numeroase studii re. alături de aceasta. . D.ie .acto a ceea ce nu este o!servat.ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti <igura . =#antionarea în o!servaţia participativă este relativ o pro!lemă . 4 pro!lemă în acest ca este cea a deci iei legate de ce episod comportamental sau segmente de comportamente să se eşantione e.ică să participe zilnic la #edin$ele de redac$ie" va petrece două zile -n redac$ie urmărind procesul de editare #i observ0nd modul -n care se iau deciziile -n interiorul organiza$iei" alte două zile le va petrece pe teren cu reporterii pentru a vedea cum acoperă #tirea #i probabil o zi va implica participarea la o audiere la tribunal. să reali e e o listă cu datele care tre!uie adunate . . Adunarea datel#r 2 Cuprinde două pro!leme principale# înregistrarea datelor şi organi area datelor.el de plani. .iind motivul pentru care o zi lipse#te din planul anterior" zi -n care se pot -nt0mpla evenimente neprevăzute. activităţile cercetătorului .3ituaţiile posi!ile în studiile de o!servaţie D4C(D7L(0" %eschisă Închisă 04D %eschisă (rena pu!lică 7ntrare negociată5 acces condiţional (scunsă "tica adunării şi "tica sarcinii de cercetare.icare trebuie să .ie cazul unui studiu bazat pe observa$ie realizat la o sta$ie de radio locală. %e e&emplu" . C.a înregistra totul' dar acest lucru este imposi!il în practică. Munca de teren tre!uie reali ată după ce cercetătorul a gândit la pro!lemele care apar din lectura literaturii de specialitate. / discu$ie prealabilă poate dezvălui .deschisă'.eră la sta$iile de radio locale.icare atentă a timpului =l plani.lani7icarea . S4#ns#ri5area .4dată ce s-a sta!ilit locali area de cercetare.listele sunt revi uite ilnic pentru a evita omisiunile şi pentru a adecva planul pentru a include datele care lipsesc. =l va dori să aibă #i acces la #edin$ele de redac$ie" dar el are numai o săptăm0nă la dispozi$ie deci este esen$ială o plani. @e poate ca cercetătorul să dorească să studieze dacă rela$ia dintre poli$ie #i reporteri la sta$ia de radio locală este asemeni cu cea de la o sta$ie radio na$ională.eritoare la acoperirea -n media na$ionale a #tirilor despre actele violente #i crime dar dintre acestea sunt pu$ine cele care se re.le&ibilă" acesta .oate acestea se vor schim!a şi vor evolua în timpul cercetării dar tre!uie fixate clar de la început şi permanent revi uite în perioada de muncă în teren.din teren' vor depinde de modalitatea sa de intrare. 4!servatorul nu poate fi peste tot şi nu poate vedea totul astfel încât ceea ce este o!servat devine un eşantion de . Cine li-a facilitat accesul şi sponsori area *cine îşi asumă responsa!ilitatea pentru el cât timp cercetea ă+ sunt extrem de importante pentru li!ertatea sa de acţiune şi de adunare a datelor.

$e măsură ce activitatea în teren progresea ă cercetătorul va deveni tot mai analitic şi nu descriptiv astfel încât el poate organi a ceea ce o!servă pe categorii largi. 3e mai pot reali a note de o!servaţie accidentale. adică conceptele şi constructele folosite de oamenii pe care cercetătorul i-a o!servat. înregistrarea incidentelor semnificative .ield observation * datorită naturii calitative a datelor din teren. şi interpretări a ceea ce a fost o!servat.concepte de ordin doi'.oane date de la poli$ie spre redac$ie+ A:. 8n sistem !un este relocarea notelor de o!servaţie pe . În o!servaţia naturală/de teren *1. 7otele de teren constituie corpusul fundamental de date în orice studiu de teren. tensiuni -ntre 3urnali#ti #i poli$i#ti. tele. deseori acest lucru se reali ea ă ilnic. Întotdeauna este mai !ine să se înregistre e mai mult decât mai puţin. 4 o!servaţie poate fi plasată în mai .era spre card!uri.i codi.ield observation + anali a datelor constă din interpretarea şi sortarea datelor *1.semnificativ'-tre!uie să se reali e e în acest ca o deplasare de la .i numită 1organizarea in. %e e&emplu" -ntr!un studiu asupra luării deciziei -ntr!o redac$ie categoriile de sortare pot include titlurile: 1Rela$ii " 19nterac$iune! /rizontală " 19nterac$iune!)erticală #i 1%ispute .iling sJstem + este un pas important în o!servaţiescopul sistemului de sortare *1. Anali5a datel#r. 4 o!servaţie aparent neimportantă poate deveni extrem de preţioasă ulterior 4rgani area materialului o!ţinut este crucială pentru succesul studiului o!servaţional şi ar tre!ui să fie un proces continuu. adică conceptele imaginate de cercetător pentru a înţelege şi a explica locali ările pe care le-a o!servat. Cel mai important lucru în ca ul acestui tip de date este aplicarea criteriului selecţiei-se aplică la ceea ce este . sentimente. E. răspunsurile proprii la munca de cercetare. care conţin tipuri de activităţi.ormală atunci c0nd identită$ile celor are au putere #i in.ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti !a ea ă pe cunoaşterea lor anterioară a su!iecţilor studiaţi şi eşantionea ă numai acele evenimente sau comportamente care sunt importante. locali are. su!iecte. Construcţia unui sistem de sortare *1.concepte e prim ordin'. ci ţi impresii personale. 4 altă tehnică este re-organi area notelor de o!servaţie pe măsură ce acestea sunt reali ate. %e e&emplu" dacă se decide că rolul biroului de presă al poli$iei este important" se poate realiza o listă de categorii de tipul: A.8. 7otele de observa$ie dezorganizate anterior " care -nregistrau pur #i simplu secven$ele auzite #i văzute poată . 4 procedură generală este aceea de a separa opiniile personale de naraţiunea descriptivă prin includerea primelor în parante e.oane date din redac$ie spre poli$ie+ A3. Mulţi cercetători ţin un )urnal . rolul biroului de presă al poli$iei: A1: utilizarea comunicatelor de presă+ A2: tele. spre .luen$ă reală devin clare.icate" prima localizarea lor spre categorii -nainte de a le trans. (nali a datelor-procedeele anali ei cantitative a datelor au numai o importanţă parţială pentru observa$ia naturală8de teren '1. În ele o!servatorul înregistrea ă nu numai ce se întâmplă şi ceea ce s-a spus.iling data + şi din anali a de conţinut a lor.de teren'.(nali a datelor şi adunarea datelor sunt intim legate în studiile de o!servaţii-dacă datele sunt ordonate pe măsură ce cercetarea progresea ă atunci anali a este pe cale d a fi reali ată atunci când se termină adunarea datelor. regulat.card'-uri indexate-ele ar putea conţine trei categorii# oameni. o practică înrădăcinată în munca de teren antropologică.iling sJstem + este de a aran)a datele primare din teren într-un format ordonat pentru a permite regăsirea lor ulterioară *categoriile precise de sortare sunt determinate de date+.K . de e&emplu" un card -n cazul cercetării asupra rela$iei poli$ie!sta$ie locală de radio ar putea .

6. (ceste de !ateri care s-au concentrat pe activitatea de redactare a studiilor etnografice şi o!servaţionale pun cu acuitate pro!lema dificultăţii calităţii de autor *1authorship + şi o!ligativităţii reflexivităţii inerente acestui tip de metodologie. (ceastă afirmaţie devine importantă actual când multe discuţii legate de . A. Avanta3ele principale : 1.. În alte situaţii acest fapt poate duce la sentimente negative ale grupului studiat de un cercetător cu identitatea ascunsă. focus-gropului şi experimentului în adunarea datelor despre comportamentul non-ver!al şi despre comportamentul specific fiecărei situaţii în parte. În timpul o!servaţiei cercetătorul poate anali a datele în timpul studiului şi schim!a în conformitate cu ele proiectul de cercetare.8nul dintre punctele forte ale o!servaţiei ca tehnică de cercetare este că ea implică în mod implicit în sine alte metode ca interviul. 4 anali ă de conţinut primară se reali ea ă pentru a se descoperi modelele consistente după ce notele au fost alocate în categorii presta!ilite. 4!servaţia non-structurată nu este precisă şi nu permite comparaţia între ca uri. prin care doriţi să găsiţi un răspuns la între!area de cercetare# 'Care sunt regulile informale care pot guverna modul în care lucrea ă )urnaliştii şi cum învaţă ei aceste reguli='. 1. $ermite înregistrarea comportamentului în locali ări naturale. >. studiul înregistrărilor documentare. .ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti mult decât o categorie şi este !ine să se facă copii multiple ale tuturor notelor de o!servaţie.1 .B. şi al re ultatelor altor cercetări. %ezavanta3ele principale: 1. 3tudiile de o!servaţie folosesc eşantioane mici şi care nu sunt compuse pe !a a unei alocări aleatoare-de unde lipsa lor de repre entativitate şi dificultatea de a face generali ări. +#lul #3ser'a"iei-0areori o!servaţia este suficientă ca o metodă independentă. . (vanta)ele şi de avanta)ele cercetării o!servaţionale. Ce tip de a!ordare aţi folosi în cercetarea dvsargumentaţi şi pre entaţi principalele etape de cercetare. $ermite studiul în profun ime al indivi ilor. (ceastă pro!lemă nu este dificilă dacă identitatea lui este deschisă dar poate fi o pro!lemă dacă ea este ascunsă. Între3$ri 1. "a se pretea ă la utili area împreună cu alte metode.etnografie' şi pe accentuarea exagerată a tehnicilor au transmis un sens denaturat al complexităţilor şi cerinţelor o!servaţiei care ar fixa standarde pe care puţini le-ar atinge.iling sJstem + este de a a)unge la o înţelegere generală a fenomenelor studiate. "liott a su!liniat că# . "ste o tehnică superioară anchetei. 1. În unele ca uri grupul poate să fi devenit dependent de cercetător într-un anumit fel şi plecarea sa poate avea un efect negativ asupra grupului ca totalitate. F. atât calitative cât şi cantitative. 4!servaţia acoperă procesul total din care orice eveniment este numai o parte'. Ai s-a cerut să faceţi cercetare. 3copul general al anali ei datelor în sistem de sortare * 1. 7eşirea din teren-un o!servator participativ tre!uie să ai!ă un plan pentru a părăsi locali area sau grupul pe care îl studia ă. ( pierde un eveniment este mai puţin important decât a nu o!ţine răspunsul la o între!are în chestionar.

Comunicarea non-ver!ală în mediul ur!an5 C. în altă casă/singuri. (ţi putea să-mi spuneţi cam care este venitul mediu lunar al familiei dvs.în ce an= Ce vârstă are soţul/soţia. $ro!lema de cercetare5 G. care este ultima şcoală a!solvită . aţi discutat ceva. Câţi copii aveţi= Ce vârstă au. ce aţi făcut în mod o!işnuit/ ilnic dvs. 0eali aţi un proiect de cercetare despre gradul în care în care locuitorii dintr-un !loc din oraşului dvs. "la!oraţi un ghid pentru reali area notelor de o!servaţie plecând de la una dintre temele următoare# (. 7nfluenţa mass media asupra tinerilor şi persoanelor de vârsta a 777-a5 C. 7pote ele testate5 %. 4!iceiuri de consum televi ual în familie5 G. %ecideţi că veţi folosi metoda o!servaţiei directe.ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti 1. sunteţi căsătorit/văduv/divorţat= %e cât timp sunteţi căsătorit/când v-aţi căsătorit. şi ce face fiecare alt mem!ru al familiei în ultima săptămână.ipul de eşantion pe care a fost aplicat5 ". %eci ii legate de achi iţionarea/cumpărarea unor o!iecte/produse într-o firmă. 3ugeraţi trei su!iecte de cercetare particulare care ar fi cel mai !ine studiate prin tehnica o!servaţiei participative. 6.M8D A7".1 .transport+ şi cât repre intă cele lunare legate de locuinţă= 07.care este acest moment = 6. ce pregătire şi unde lucrea ă în pre ent= 6. 8n proiect de cercetare care vrea să vadă dacă opiniile despre su!iectul > s-au schim!at ca urmare a aplicării unui chestionar= B. folosesc mass media în activitatea lor cotidiană. unde = . ce fac în pre ent. există o împărţire a sarcinilor casnice. Câţi dintre copii dvs. ce aţi făcut fiecare." F":"0(D" 1. *HID DE INTE+VI& %(. 7nfluenţa exercitată de reclamele la maşinile de lux asupra stilurilor de viaţă din oraşul dvs.ce anume = 6. ce vârstă aveţi.= %in acesta cam cât repre intă cheltuielile ilnice *mâncare. Conceptele utili ate5 C.7%7":" 1. Ce tip de interviu aţi utili a în următoarele situaţii# (.= %e exemplu.învaţă/ lucrea ă.77 C4. "xistă momente într-o i o!işnuită când ma)oritatea mem!rilor familiei staţi împreună în casă . Ce face în general fiecare mem!ru al familiei în momentele în care întreaga familie este acasă= %e exemplu. (ţi putea să-mi descrieţi o i o!işnuită în familia dvs. În familia dvs..%vs. .pentru fiecare mem!ru al familiei= Ce activităţi le faceţi de o!icei împreună cu alt mem!ru al familiei şi pe care le faceţi de unul singur/una singură= . puteţi să-mi descrieţi iua de ieri -cum a fost atunci când v-aţi adunat acasă toţi mem!rii familiei. (ţi putea să-mi spuneţi cum vă numiţi. actuală şi unde lucraţi= 1.cu dvs. sunt căsătoriţi şi de cât timp= 8nde locuiesc ei. 1. Cum vă veţi înregistra o!servaţiile= 6.. . 3e dă ghidul de interviu următor şi vi se cere să identificaţi# (. care este ocupaţia dvs. cu socrii =%e cât timp= B. "la!oraţi un ghid de interviu pentru a aduna date pentru fiecare dintre temele următoare# (.ipul de anchetă în care a fost utili at. Comunicarea în cadrul micro-grupurilor dintr-un !loc sau pe o stradă cu !locuri/case5 %. .. 1. 8n proiect de cercetare de piaţă= G. 8tili area mass media în familie5 G.reali ate în casă. Care sunt elementele-cheie care tre!uie considerate atunci când planificaţi să utili aţi în cercetare interviuri semistructurate sau în profun ime= Teme de tut#rat 1.

-împreună sau separat=Cine hotărăşte cum şi când se cheltuiesc !anii/se fac cumpărăturile ilnice= %"C7L7( Î: <(M7D7" 1............... În familie cu ce mem!ru al familiei vă sfătuiţi cel mai des = În general vă sfătuiţi numai legat de unele situaţii şi numai referitor la anumite pro!leme = Care sunt acestea = Care sunt situaţiile în care consideraţi că tre!uie să vă sfătuiţi cu toţi mem!rii familiei.ie ca sunt pozitive" ... 77 77..... cum v-a &convins'+ = J... îl consideraţi mai important în raport cu ceilalţi = Cine este acest= %e ce îl consideraţi mai important decât alţii ... *HID DE DISC&TIE >ună ziuaK 7umele meu este . Pentru -nceput" sa ne prezentam. 9n acest conte&t" va asigur de con. (ţi putea să ne povestiţi cum a fost iua în care aţi mers ultima dată la vot=Cum şi când v-aţi hotărât să mergeţi să votaţi= (ţi mers singur sau cu alţi mem!rii ai familiei şi când s-a întâmplat aceasta= Înainte de a merge la vot aţi discutat în familie despre politică= %ar după ce aţi votat..... (lţi cunoscuţi-colegi de la locul de muncă. vecini... 1.puteţi fi mai explicit *ce a făcut.... 7:..v-au povestit despre situaţiile conflictuale apărute în familia lor= Cum au fost re olvate acestea= B..A= $entru care motiv citiţi presa scrisa= * a #ti mai multe" a petrece timpul liber in mod agreabil8rela&are" a . * ilnic+= %e cat timp le citiţi= Cum le procuraţi= Când si unde le lecturaţi=-6T 6...... / să va rog acum #i pe dvs.iindcă nu e&ista răspunsuri corecte sau gre#ite.... "xistă situaţii în care mem!rii familiei discută separat de dvs.............. Cum ţineţi !anii în familia dvs....daţi-mi cel mai recent exemplu. $entru care motiv urmăriţi programele radio ...argumentaţi.......................... cât de mult discută şi ei pe această temă= 1K..." am .ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti . 7e interesează părerile dvs.. Care sunt principalele iare pe care le citiţi dvs.. împreună cu alţi mem!rii ai familiei dvs. 7pote a testată5 C.... discutaţi în familie despre viaţa politică din 0omânia= Cu cine din familie aveţi cele mai dese discuţii de acest fel şi cine le iniţia ă/începe= Cum reacţionea ă ceilalţi mem!rii ai familiei 2 ce spun..... 0e ultatele preconi ate ale cercetării.nainte de a -ncepe" vreau sa vă mai spun ca vom -nregistra discu$ia" pentru că n!as putea să re$in tot ce!mi spune$i dvs.. 6.. si" a#a cum probabil a$i a..iden$ialitatea celor discutate" in sensul ca numele dvs......... care consideraţi că au fost cele mai importante hotărâri pe care le-aţi luat de când aveţi o familie= Cum le-aţi luat-singur..lat de3a" ne!am -nt0lnit astăzi pentru o discu$ie despre mass media8presa scrisa din Rom0nia.......oarte simple: să vorbim tare" ca să ne putem auzi si sa vorbim pe r0nd" ca să ne putem -n$elege." ..ie ca sunt negative ...... ce face şi ce spune = Cum reacţionaţi dvs.esie sociolog...6 ..... (ţi putea să ne spuneţi dacă există un mem!ru al familiei pe care dvs.. succint.... 777. @e căuta di.= Care au fost acestea = Cum aţi simţit că v-a influenţat această persoană...... Regulile discu$iei sunt . Tur participan#i 7 7......7( F":"0(D( ( L7(08D87 &>>>>>>' .. să vă prezenta$i" pe r0nd" sa!mi spune$i c0teva cuvinte despre dvs..... I...... ........ Ce rol ....04%8C"0" 1.....de ani" sunt 'ne*căsătorita si sunt de pro... nu vor apărea in nici un act" importante pentru noi .ata de ceea ce vom discuta la un moment dat..= $ovestiţi-ne ultima situaţie de acest fel. Ce se întâmplă dacă un mem!ru al familiei nu este de acord cu o deci ie luată în comun de restul familiei cum se comportă.i la curent cu ce se -nt0mpla in societate" a a. %ar în alte familii pe care le cunoaşteţi cam care este situaţia= "xistă familii care sunt deose!ite din acest punct de vedere= B.... (ţi putea să ne spuneţi.. Mărimea şi structura internă a grupului5 %.......ce aţi făcut = ..... %vs..iind părerile dvs.eren$ele dintre consumul individual al media audiovizuale si cel al presei scrise ...... Asa cum v!am spus" mă numesc ....... %espre ce discutaţi cu alţi mem!rii ai familiei în mod o!işnuit= %ar ceilalţi mem!rii ai familiei între ei = C............. de o!icei = %ar ceilalţi mem!rii ai familiei= Cine cedea ă şi de ce credeţi că o face=(ţi avut astfel de situaţii în ultimul timp în familie= Cum le-aţi re olvat= ........la lucruri utile in munca de zi cu zi" a avea un motiv de discu$ie cu al$ii*..... cum s-a exprimat. C4:38M8D %" $0"3( 3C073( Î: F":"0(D 1.... rude..T .......... Completaţi spaţiile goale din ghidul de focus-grup de mai )os şi preci aţi# (. 2 .. $"0C"$. Care credeţi ca sunt principalele pro!leme ale societăţii romaneşti actuale=-6T 1... (u existat situaţii în care apreciaţi că opinia altui mem!ru al familiei v-a influenţat în hotărârile pe care le-aţi luat şi în faptele dvs.......ema de cercetare5 G. ce argumente a adus.... .. cum se comportă..= %espre ce anume şi cine cu cine discută = E. ........ 1... .. Pe parcursul discu$iei va invit sa va spune$i părerile cat se poate de deschis" de liber" ...

......." $047"C... @e -mpart subiec$ilor .......M(CR"....... '@cris* Da următoarea între!are va rog sa răspundeţi in scris...... 1... Ce calificativ *excelent..08 L7(08D '>>>>>>'. .. @e -mpart subiec$ilor .......... B. (:(D7L( %"......ormat" dependen$i8independen$i politic" serio#i8neserosi+-ET..... Cum vi se par iariştii care semnea ă in iarul &Curentul'= Cum aţi caracteri a stilul lor de a scrie= *agresiv" intelegator" didactic" obiectiv" impar$ial" echilibrat" inteligent" in................ .. 1... 1...... !un...... sla!+ aţi acorda iarului .... ... ce credeţi ca s-ar potrivi pe masa ranga el = %e ce credeţi asta= %ar daca masa ar fi goala si pe ea s-ar afla numai acest iar. aţi fi directorul unei firme de pu!licitate ce cuvânt credeţi ca ar descrie cel mai !ine iarul '>>>>>>'= 3i ce imagine l-ar repre enta cel mai !ine = !2omentarea răspunsurilor ................. 2e are distinctivE 2e -l di.. %aca masa ar fi goala si pe ea s-ar afla numai iarul &>>>>>>'... aţi fi făcut aceasta pagina.......(7D(........ ....."3. 6....7$ %" 7:<40M(...ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti Ce părere aveţi despre iarul &>>>>>'= Cum l-aţi putea defini= Încercaţi sa-l descrieţi/caracteri aţi pe scurt...... cum aţi fi reali at-o= (ţi schim!a ceva la aceasta pagina= (ţi scoate/aţi pune altceva in loc=-6T 3" $04C"%"(L( D( <"D C8 <7"C(0" $(F7:( 7: $(0..... '@cris* Da următoarea între!are va rog sa răspundeţi intui in scris......oile tipărite..... . %aca dvs..........(.." $":. satisfăcător............"3....oile tipărite ..( 2 $(F7:( %" $(F7:( *adresabilitate" unicitate" credibilitate" completitudine* 1..........est 1 Cuvânt 2 cheie pentru iar PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP 7magine2sinte a pentru iar PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP 1....... 1 (preciere iarul U>>>>>V "xcelent/!un/potrivit/sla! (spectul grafic --------------------------------$romptitudine informaţiei Calitate informaţie ------------------------------------------------:eutralitate --------------------------------.......... ............."-CKT A7.. A........ .......... Ce nu va place la acest iar= '2are sunt punctele lui Lslabe * %e ce=-BT 7A........ .... după care vom discuta.......... ce alte iare credeţi ca s-ar potrivi pe masa ranga acest iar= %e ce credeţi asta=-ET ........T ..eren$iază de alte ziareE-BT 1.......7A" 1... %aca dvs. $0"<"07:.7" 37 $04<"374:(D73M 1......... .... Ce părere aveţi despre grafica iarului &>>>'= Aa place/nu va place= %e ce= 3e potriveşte cu textul=ET 6...

B .ÎNVĂŢĂMÂNT DESCHIS LA DISTANŢĂ Facultatea de Jurnalism i !tiin"ele C#munic$rii % &ni'ersitatea (ucure ti .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful