„Dimensiuni practice ale conceptului de e-guvernare în România şi Japonia” Alexandra Cristescu, Facultatea de Administraţie Publică, SNSPA, Bucureşti, România

Lucrarea este structurată pe următoarele puncte: Prezentarea politicii e-guvernare în Japonia; Cadrul legislativ referitor la accesul la informaţiile publice (Legea privind accesul la informaţiile deţinute de către organele administrative nr 95 din 1988 şi Legea referitoare la aducerea la cunoştinţă a informaţiilor deţinute de către organele administrative adoptată în 2001; Promovarea conceptului e-guvernare în Japonia; Crearea portalului guvernamental www.e-guvernare.ro, în România; Obiectivele şi conţinutul portalului guvernamental; Concluzii. The paper is structured on the following points: Presentation of e-Government policy in Japan; Legal framework about the access to public information (Law Concerning Access to Information Held by Administrative Organs (the 1988 Act no 95) and the Law Concerning the Disclosure of Information that Administrative Organs enacted in 2001; The promotion of e-Governance in Japan; The establishment of the governmental portal www.e-gouvernace.ro in Romania, its objectives and content;. Conclusions.

Guvernarea electronică reprezintă utilizarea de către autorităţile administraţiei publice centrale a aplicaţiilor bazate pe tehnologia informaţiei, în scopul: îmbunătăţirii accesului la informaţiile şi serviciile publice ale autorităţilor administraţiei publice centrale; eliminarea procedurilor birocratice şi simplificarea metodologiilor de lucru; îmbunătăţirea schimbului de informaţii şi servicii între autorităţile publice centrale; îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice la nivelul administraţiei publice centrale. „Guvernarea electronică constă în interacţiunea dintre Guvern, Parlament şi alte instituţii publice cu cetăţenii prin intermediul mijloacelor electronice. Informarea asupra proiectelor de lege aflate în discuţie şi emiterea de păreri de către cetăţeni, plata taxelor de către contribuabili, completarea unor plângeri şi petiţii online reprezintă mijloace eficiente puse la dispoziţie de către stat pentru exercitarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor. Aşadar sensul implementării guvernării electronice este de sus în jos (de la stat la cetăţean).” 1 Guvernarea electronică are trei trăsături de bază şi anume: folosirea noilor tehnologii electronice în comunicare, aplicarea unor noi metode de management a informaţiei, creşterea gradului de participare politică a cetăţenilor şi creşterea eficienţei aparatului administrativ. Principalele componente ale guvernării electronice sunt: G2G (Government to Government) sau Guvern - Guvern inclusiv subcategoria G2E -Guvern – Angajaţi guvernamentali G2C (Government to Citizens) - Guvern – Cetăţeni G2B (Government to Business) - Guvern – Companii
Ghidul de Democraţie şi Guvernare Electronică de Sebastian Ailioaie, Octavian Hera, Sorin Kertesz, octombrie 2001
1

G2G (Government to Government) sau Guvern – Guvern înseamnă comunicarea dintre mai multe instituţii publice diferite pentru rezolvarea unei probleme unice a cetăţeanului. presupune managementul online a relaţiilor dintre guvern şi angajaţi prin intermediul noilor tehnologii electronice şi a Internetului. facilitarea comerţului electronic. pe de o parte. intensificarea dezvoltării resurselor umane în Tehnologia Comunicaţiei şi Informaţiei. online. se urmăreşte aducerea online a unor informaţii simple. 4. Pe de altă parte. Legea Cadru pentru Formarea unei Reţele Avansate de Informare şi Telecomunicaţii (Legea cadru în domeniul IT) a fost aprobată în noiembrie 2000 şi a intrat în vigoare în ianuarie 2001. Principala cauză a acestei atenţii speciale este. Guvernul japonez a stabilit şase priorităţi în 2001 în vederea realizării unui mediu favorabil creării unei societăţi informaţionale avansate. Consiliul pentru Strategia în domeniul IT a creat o strategie de bază în acest domeniu în noiembrie 2000 şi comisiile generale pentru strategia în domeniul IT au stabilit în ianuarie 2001 e-strategia japoneză ca strategie naţională pentru îndeplinirea revoluţiei IT bazată pe legea cadru în domeniul IT. . Cabinetul japonez a stabilit primele grupuri pentru strategia în domeniul IT care aveau ca scop crearea sistemului strategic pentru revoluţia IT şi să promoveze Japonia ca o societate în domeniul IT competitivă pe plan internaţional. (ICT Information and Comunication Tehnologies). Aceste şase priorităţi sunt: 1. În lumina acestei legi cadru. G2B (Guvern – Companii) relaţiile dintre guvern şi companii sunt probabil unele dintre cele mai disputate şi mai analizate relaţii din sfera guvernării electronice. Strategia are ca scop dezvoltarea unui mediu bazat pe principiile de piaţă în care sectorul privat poate folosi resursele sale cu maximum efect şi să atragă Japonia să devină leader în domeniul IT în decursul a cinci ani. relaţiile devin tranzacţionale aceasta însemnând că unele servicii furnizate de guvern cetăţenilor pot fi prestate şi online – pe siteurile de Internet ale instituţiilor publice respective sau pe portaluri guvernamentale globale. crearea unei guvernări electronice. acest lucru însemnând mai multă transparenţă şi costuri mai scăzute. 3. G2E (Guvern – Angajaţi guvernamentali) această sub-categorie a relaţiilor din sfera publică. Această comunicare este. apoi relaţia cetăţean -guvern devine interactivă existând comunicare şi schimburi de date în ambele direcţii şi în final. guvernul era obligat să adopte urgent măsuri pentru o politică adecvată care să conducă la reformă radicală în domeniul IT şi să formeze o societate care să permită dezvoltări puternice prin transmiterea/primirea diferitelor informaţii şi ştiri prin Internet. achiziţiile şi licitaţiile guvernamentale se mută din ce în ce mai mult pe Internet. de cele mai multe ori. 2. Această lege obliga Guvernul să formuleze o strategie de bază care să susţină formarea unei reţele moderne IT. ICT (Information and Comunication Tehnologies) a determinat schimbări majore la nivel social şi industrial atât în Japonia cât şi la nivel mondial şi acest lucru se cunoaşte sub denumirea de „revoluţia IT”. nedetectabilă de către cetăţean. accelerarea construirii celor mai avansate reţele din lume. Prezentarea politicii e-guvernare în Japonia Guvernul japonez şi-a asumat sarcina creării unor programe variate care să asigure cea mai avansată Tehnologie a Informaţiei şi Comunicaţiei (ICT) şi să promoveze o transformare rapidă a Japoniei în acest domeniu astfel încât să devină cea mai avansată societate IT. În iulie 2000. şi presupune schimbul de date la diferite nivele de securitate între sistemele informatice ale celor două instituţii. În primul rând. faptul că firmele private reprezintă motorul creşterii economice a unei ţări. G2C (Guvern-Cetăţeni) Serviciile din această categorie reprezintă aducerea Guvernului mai aproape de cetăţeni.

Beneficiile eguvernării sunt următoarele: servicii administrative online care dau posibilitatea procedurilor administrative a fi realizate prin intermediul IT. potrivit legii la art. informatizarea serviciilor publice. publicarea şi promovarea utilizării informaţiilor cu caracter administrativ prin intermediul Internetului. e-licitaţie şi alte utilizări ale ICT pentru procedurile administrative îmbunătăţesc creşterea transparenţei şi lasă puţin loc corpuţiei. deci taxe mai scăzute pentru serviciile furnizate. în Japonia. Acţiunile guvernamentale pentru atingerea acestor scopuri au fost: informatizarea administraţiei publice de la nivelul autorităţilor centrale şi locale. 95 din 1988 care prevede regulile de bază referitoare la restricţiile privind posesia datelor personale ori cererile proprietarilor privind accesul la acestea. Astfel. furnizarea unor informaţii de interes public acest fapt ducând la creşterea transparenţei şi la incurajarea participării şi implicării cetăţenilor. Pentru a implementa în mod transparent şi corect operaţiunea administrativă a fost adoptată în anul 2001 Legea privind divulgarea informaţiilor pe care organele administrative le deţin (accesul liber la informaţii). Astfel. E-strategia japoneză din ianuarie 2001 prevedea în domeniul guvernării electronice următoarele scopuri: reformarea administraţiei publice prin crearea unor documente digitale şi distribuirea şi utilizarea informaţiilor prin intermediul reţelelor informatice. furnizarea unor servicii non stop. securitatea şi siguranţa reţelelor de informaţii şi telecomunicaţii. Actul stipulează dreptul la acces privind divulgarea informaţiilor administrative din perspectiva conform căreia administraţia este responsabilă în ceea ce priveşte explicarea problemelor administrative populaţiei. fără a nu se pune problema interzicerii lor. 95 din 1988 şi Legea referitoare la aducerea la cunoştinţă a informaţiilor deţinute de către organele administrative adoptată în 2001). e-procurare. 5 alin. Utilizarea Tehnologiei de Comunicare şi Informare este intens dorită în aceste domenii. reducerea costurilor administrative. 544 din 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public care prevede clar care sunt categoriile de informaţii care pot fi divulgate cetăţenilor. îmbunătăţirea vitezei şi furnizării serviciului fiind înlăturată birocraţia. reforma reglementărilor şi sistemelor – se avea în vederea promovarea folosirii procedurilor online. există Legea privind accesul la informaţiile deţinute de organele administrative nr. 1 este prevăzut că „fiecare . Cadrul legislativ referitor la divulgarea informaţiilor (Legea privind accesul la informaţiile deţinute de către organele administrative nr. De fapt. Această e-strategie în fiecare an este revizuită. Aceste măsuri includ procedura unor notificări avansate care urmează a fi făcute când fiecare organ administrativ deţine sau modifică date din documentele personale. O astfel de legislaţie referitoare la informaţiile care au caracter public are şi Japonia cât şi România. datorită nevoii de transparenţă. ICT a avut un impact profund asupra guvernării în Japonia. Guvernul promovează măsuri pentru protejarea datelor personale şi pentru a se asigura că legea este în mod uniform şi corespunzător aplicată. Şi în România există o astfel de lege şi anume Legea nr. Scopul legii este acela de a proteja drepturile personale şi interesele. Orice ţară trebuie să aibă o legislaţie referitoare la informaţiile pe care autorităţile administraţiei publice le poate oferi pe Internet cetăţenilor.5. o infrastructură care să conecteze toate autorităţile locale. răspândirea aplicării Tehologiei Informaţiei şi Comunicaţiei (ICT) în viaţa zilnică a cetăţenilor. pe pagina web a instituţiilor. 6. sprijinirea autorităţilor locale pentru a avea un sistem de informare standard.

adresă. bugetul şi bilanţul contabil. În acest an fişierele electronice cu informaţii pentru cetăţeni au fost adăugate pe site agregând astfel toate procedurile electronice din diferite departamente guvernamentale. lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate. LGWAN este conectată la autorităţile locale. unde sunt precizate care sunt datele. sursele financiare. baza de date a cărţilor albe de la nivel guvernamental. care datorită nivelului de importanţă şi consecinţelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate trebuie să fie protejate. datele. KWAN este reţeaua globală de la nivel guvernamental care e conectată cu reţeaua locală a tuturor ministerelor. Acestea sunt: Kasumigaseki WAN (KWAN) – reţeaua globală. Acest fapt a avut implicaţii profunde asupra modului în care agenţiile guvernamentale au văzut colaborarea instituţională. . Există în Japonia trei tipuri de reţele pentru e-guvernare. numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a instituţiei publice şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice. În acest an s-a stabilit ca cetăţenii să aibă posibilitatea de a completa formularele online fără a fi obligaţi să caute înainte ce agenţie guvernamentală este responsabilă pentru soluţionarea problemei. sex şi dată de naştere bazată pe coduri rezidenţiale de înregistrare. sediul. Această reţea KWAN a pornit în ianuarie 1997 în vederea promovăriii unei apropieri efective de managementul informaţional în cadrul departamentelor guvernamentale şi înlocuirea proceselor clasice bazate pe utilizarea hârtiei cu cele electronice. portalul guvernamental a suferit o serie de modificări majore în 2005. documentele de interes pentru securitatea naţională. informaţiile la care nu au acces toţi cetăţenii ci numai anumite structuri. modalităţile de contestare a deciziei autorităţii sau a instituţiei publice în situaţia în care persoana se consideră vătămată în privinţa dreptului de acces la informaţiile de interes public solicitate”. Promovarea lui e-guvernare în Japonia Japonia are acum una dintre cele mai avansate reţele e-guvernare din lume. baza de date cu membrii consiliului guvernamental. Portalul naţional e-guvernare din Japonia se găseşte la adresa www. De asemenea. respectiv: denumirea. agenţiile şi alte organizaţii publice. La început a fost creat pentru a permite accesarea unor date şi informaţii referitoare la toate ministerele. adresa de e-mail şi adresa paginii de Internet. numerele de telefon. lista cuprinzând documentele de interes public. prefecturi. Dar. programul de audienţe al autorităţii sau instituţiei publice. fax.go. coordonatele de contact ale autorităţii sau instituţiei publice. Local Government WAN – reţeaua locală şi Basic Residential Registers Network System (Jyuki Net). prin noţiunea de informaţie clasificată înţelegându-se informaţiile. structura organizatorică. Jyuki Net leagă toate municipalităţile şi prefecturile astfel încât autorităţile locale şi centrale să poată împărţi informaţiile înregistrate după nume. atribuţiile departamentelor. programele şi strategiile proprii.jp şi a fost creat în aprilie 2001 de către Ministerul Afacerilor Interne şi Comunicaţiilor.autoritate sau instituţie publică are obligaţia să comunice din oficiu următoarele informaţii de interes public: actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau instituţiei publice. KWAN suportă sistemul email de la nivel guvernamental. sistemul de date referitoare la Dietă. oraşe şi alte municipalităţi ce utilizează Local Government Public Key Infrastructure şi este interconectată cu KWAN.e-gov. baza de date cu tranzacţiile guvernamentale. programul de funcţionare. mai există o lege şi anume Legea 182 din 12 aprilie 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate. potrivit legii.

271/2001. a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri. în anul 2003 a luat fiinţă Sistemul Electronic Naţional (SEN) creat prin Legea nr. Astfel.e-guvernare. securitatea informaţiilor. prevenirea şi sancţionarea corupţiei. a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri.Site-ul conţine informaţii referitoare la proceduri pentru persoane fizice.ro în România Unul dintre obiectivele societăţii informaţionale este "Reforma la ghişeu" care urmăreşte eficientizarea actului administrativ pentru a răspunde rapid la cerinţele cetăţenilor şi structurilor guvernamentale. protecţia datelor cu caracter personal. 1085 din 11 septembrie 2003 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. informaţii referitoare la proceduri pentru persoanele juridice. accesibilitatea tehnologiei informaţiei pentru persoanele cu handicap. informaţii. acest sistem fiind accesibil pe Internet la adresa www. planificarea fondurilor şi controlul investiţiilor realizate în domeniul tehnologiei informaţiei. statistici. accesibilitatea. alte elemente legate de guvernare electronică. referitoare la implementarea Sistemului Electronic Naţional. rapoarte de la nivel guvernamental. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice. căutări în baze de date pentru legi. Sistemul Electronic Naţional este un sistem informatic de utilitate publică care are ca obiectiv asigurarea accesului la informaţii publice şi furnizarea de servicii publice către persoane fizice şi juridice. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice. 675 din 24 septembrie 2003 şi Hotărârea Guvernului nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice. art 19 alin 1 din Legea nr. prevenirea şi sancţionarea corupţiei. ţinând cont de:2 priorităţile stabilite prin strategiile sectoriale din domeniu. Grupul de Promovare a Tehnologiei Informaţiei în România. propune Guvernului alocarea fondurilor necesare prin bugetele anuale ale autorităţilor administraţiei publice şi supervizează implementarea serviciilor publice prin procedura electronică.e-guvernare.ro. înfiinţat prin Hotărârea Guvernului nr. Crearea portalului guvernamental www. diseminarea şi modul de conservare a informaţiilor publice. Partea I nr. legături cu site-urile ministerelor. a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri. referitoare la implementarea Sistemului Electronic Naţional 2 . prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Sistemul Electronic Naţional din România a fost lansat în septembrie 2003 cu ocazia şedinţei Grupului de Promovare a Tehnologiei Informaţiei. aprobă proiectele din domeniul guvernării electronice. referitoare la implementarea Sistemului Electronic Naţional Publicat în Monitorul Oficial.

Ministrul Delegat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării. nediscriminatoriu. a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri. aprobarea proiectelor din domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei care necesită garanţii guvernamentale. Ministrul Finanţelor Publice. Portalul pentru acces la servicii de guvernare electronică şi la formulare administrative în format electronic ale administraţiei publice centrale este accesibil prin Internet la adresa www. prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Dacă intervine vreo modificare. De asemenea.000 Euro.Ministru iar membrii Grupului de Promovare a Tehnologiei Informaţiei sunt: Ministrul Educaţiei şi Cercetării. Secretarul de Stat pentru IT în Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei. Ministrul pentru Coordonarea Secretariatului General al Guvernului. Ministrul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei. referitoare la implementarea Sistemului Electronic Naţional 4 art 8 alin 1 din Legea nr. potrivit Legii 161 din 2003. 1085 din 11 septembrie 2003 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. referitoare la implementarea Sistemului Electronic Naţional 3 .Conducerea Grupului este realizată de către Primul. de interes pentru persoane fizice şi juridice care este disponibil 24 de ore pe zi timp de şapte zile. garantarea disponibilităţii informaţiilor şi a serviciilor publice. Hotărârea Guvernului nr. aprobarea proiectelor directoare din domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei şi a bugetelor anuale aferente acestora pentru instituţiile publice şi companiile naţionale sau pentru societăţile comerciale la care statul este acţionar majoritar. a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri. la informaţii şi servicii publice. în termen de 60 de zile de la înregistrare.e-guvernare. aprobarea şi coordonarea proiectelor din domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei. prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Pe baza acestor date se va stabili lista extinsă a formularelor care vor fi furnizate prin Sistemul Electronic Naţional. mai mari de 100. confidenţialitatea. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice. respectiv garantarea protejării secretului datelor cu caracter personal. Ministrul Administraţiei şi Internelor. inclusiv pentru persoanele cu handicap. Principiile care stau la baza furnizării de informaţii şi servicii publice prin mijloace electronice sunt: transparenţa în furnizarea de informaţii şi servicii publice. potrivit legii să accepte formularele depuse de persoanele fizice şi juridice. Grupul de Promovare a Tehnologiei Informaţiei are următoarele atribuţii principale:3 stabilirea direcţiilor strategice pentru trecerea la Societatea Informaţională în România. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice. accesul egal. instituţiile publice au obligaţia să o transmită Sistemului Electronic Naţional. instituţiile publice trebuie să transmită Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei date cu privire la sistemele informatice existente în cadrul acestora. eficienţa utilizării fondurilor publice. fiind este unicul punct de acces la servicii şi informaţii publice. iniţiate de instituţii publice sau care au ca beneficiare companiile sau societăţile naţionale sau societăţile comerciale la care statul este acţionar majoritar. precum şi formularele administrative tipizate care se utilizează în raporturile cu persoanele fizice şi juridice.ro. în format de hârtie. obţinute prin tipărirea şi completarea formularelor furnizate de Sistemul Electronic Naţional.4 Fiecare funcţionar are obligaţia.

punctul "unic" de descărcare a formularelor şi a instrucţiunilor de completare a acestora. A doua secţiune cuprinde date referitoare la înregistrarea. pe care le pot vizualiza. protecţia consumatorului. Formularele pot fi semnate electronic conform legislaţiei în vigoare şi trimise agenţiilor destinatare prin mijloace electronice ce garantează livrarea.ro Portalul are 4 secţiuni. Administraţia publică pe Internet facilitează accesul la serviciile publice locale. locuri de muncă. Interacţiunea unidirecţională este procedura electronică prin care destinatarii informaţiilor publice şi beneficiarii serviciilor publice au acces la formulare administrative. spaţiul electronic pentru completarea asistată a formularelor electronice. Obiectivele şi conţinutul portalului www. În cadrul secţiunii Formulare online există şi o subsecţiune creată pentru a furniza informaţii referitoare la trimiterea formularelor şi una pentru a accesa portalul de formulare administrative. Secţiunea Formulare online a fost creată pentru a conţine formularele tipizate de la diferite instituţii publice în vederea descărcării acestora de către persoanele fizice şi juridice. Acestea pot fi tipărite şi completate de către cei interesaţi care le pot trimite apoi la instituţiile publice abilitate prin poştă sau se pot deplasa la instituţiile publice respective pentru a le depune. transport. a treia secţiune face de fapt legătura cu paginile web ale Preşedinţiei. Interacţiunea bidirecţională este procedura electronică prin care destinatarii informaţiilor publice şi beneficiarii serviciilor publice au acces la formulare administrative. iar ultima secţiune cuprinde: ”Acte necesare pentru” care furnizează link-urile către primării.e-guvernare. alocaţii. vizualizarea şi logarea instituţiilor publice. În prezent pot fi descărcate peste 200 de formulare. Accesul la formulare este permis fără înregistrarea prealabilă ca utilizator al portalului. Această secţiune „Formulare online” conţine următoarele: Formulare care acoperă următoarele domenii: taxe şi impozite. asigurări de stat. completa şi tipări în vederea depunerii sau transmiterii acestora către autorităţile administraţiei publice prin mijloace tradiţionale. sănătate. asigurând totodată transparenţa în îndeplinirea atribuţiilor specifice. Servicii online. facilitând obţinerea documentelor necesare în urbanism şi construcţii. completa şi trimite către autorităţile administraţiei publice prin mijloace electronice. prefecturi şi consiliile judeţene din întreaga ţară. Prima secţiune curpinde: Reforma la ghişeu. Formulare online. stare civilă şi protecţie socială. pe care le pot vizualiza. Guvernului şi Parlamentului României (Camera Deputaţilor şi Senatul). pensii. urmând ca numărul să fie extins gradual. . Portalul are următoarele funcţii: informarea cetăţenilor cu privire la legislaţia şi reglementările aferente interacţiunii dintre aceştia şi administraţia publică.Interacţiunea dintre autorităţile administraţiei publice centrale şi cetăţeni poate fi unidirecţională sau bidirecţională. Numele formularelor şi denumirea instituţiilor publice sunt în ordine alfabetică pentru a putea mai uşor a fi identificate.

respectiv rezolvarea unei probleme în relaţia cu administraţia fără a mai fi nevoie de deplasarea la ghişeu sau utilizarea altor mijloace de transmitere a documentelor.Portalul pentru trimiterea formularelor Portalul cu formulare administrative Secţiunea Servicii online presupune completarea online a unui circuit al formularelor. .

Serviciile publice electronice disponibile prin Formularul unic sunt : Declaraţia ANOFM. Declararea obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale. Decontul privind taxa pe valoare adăugată. . declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul de stat. Detalii şi Alte servicii. Declaraţia privind impozitul pe profit. Declaraţia pentru CNAS.

plata taxelor şi impozitelor locale. există o subsecţiune care furnizează link-uri către primării. . există de asemenea link-uri către alte pagini de interes pentru cei care folosesc mediul electronic şi anume: 1. 2.Secţiunea „De interes” conţine: opiniile celor care accesează portalul astfel putând fi luate măsuri în beneficiul cetăţenilor sau mediului de afaceri. prefecturi şi consiliile judeţene din întreaga ţară. lista băncilor care furnizează servicii bancare la distanţă.

cultură. sistemul electronic de achiziţii publice.3. justiţie. programe de studii şi modalităţi de a obţine burse. . transport şi turism. În secţiunea Catalog tematic sunt o serie de legături către paginile web guvernamentale organizate pe teme de interes precum: sănătate publică.

într-o manieră transparentă. eliminarea contactului direct între funcţionarul de la ghişeu şi cetăţean sau agentul economic. prin intermediul tehnologiei informaţiei. de informaţii şi servicii publice. . furnizarea de informaţii şi servicii publice de calitate prin intermediul mijloacelor electronice. redefinirea relaţiei între cetăţean şi administraţia publică. întărirea capacităţii administrative a instituţiilor publice de a-şi îndeplini rolul şi obiectivele şi de a asigura furnizarea. respectiv între mediul de afaceri şi administraţia publică.Acest portal guvernamental a fost creat în vederea: reducerii cheltuielilor publice. îmbunătăţirea accesului la informaţii şi servicii publice în conformitate cu legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal şi liberul acces la informaţiile de interes public. creşterea gradului de transparenţă a modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice. combaterii birocraţiei şi a corupţiei la nivelul instituţiilor publice. promovarea utilizării Internetului şi a tehnologiilor de vârf în cadrul instituţiilor publice. în sensul facilitării accesului acestora la serviciile şi informaţiile publice. promovarea colaborării dintre instituţiile publice pentru furnizarea de servicii publice prin mijloace electronice.