OCUPAREA ŞI ŞOMAJUL

1. NATURA OCUPĂRII ŞI A ŞOMAJULUI Ocuparea (respectiv neocuparea) şi şomajul sunt concepte macroeconomice. Ocuparea sau folosirea reflectă legătura dintre cantitatea de muncă din economie (oferta) şi nevoia de muncă (cererea), adică pe de o parte dintre populaţia activă disponibilă şi populaţia efectiv activă şi pe de altă parte dintre aceste două categorii ale populaţiei şi economia ţării. Din acest punct de vedere există trei moduri de combinare a forţei de muncă şi anume: . !"nd oferta de muncă este egală cu cererea de muncă apare ocuparea deplină sau de ec#ilibru, iar piaţa muncii este $n ec#ilibru. Ocuparea deplină repre%intă acel volum şi, respectiv, structură a ocupării, a utili%ării resurselor de muncă care permit obţinerea maximului de bunuri pentru acoperirea nevoilor oamenilor& '. !"nd oferta de muncă depăşeşte cererea de muncă, iar o parte a forţei de muncă răm"ne fără loc de muncă, proces care repre%intă subocuparea şi generea%ă şomaj& (. !"nd oferta de muncă este mai mică dec"t cererea se produce un de%ec#ilibru $n economie care ia forma deficitului de ofertă sau supraocupare, care ec#ivalea%ă cu inexistenţa şomajului sau mai exact situarea şomajului sub un minim acceptat. !riteriul economic al supraocupării devine momentul c"nd $n activitatea economică, pentru noii angajaţi, are loc o creştere mai mare a salariului dec"t a productivităţii lor. Ocuparea are mai multe elemente caracteristice cum ar fi: a) mărimea ocupării şi b) durata muncii. a. Mărimea ocupării, respectiv neocupării forţei de muncă, se poate determina at"t absolut ca număr al persoanelor ocupate sau neocupate, c"t şi relativ ca rată a ocupării sau neocupării ()o(n).) care se determină prin raportarea volumului absolut a populaţiei ocupate (*O), respectiv neocupate, (*+) la populaţia aptă de muncă (*,), potrivit relaţiei: )o.(n) POsauPN ⋅ .. PA

b. Durata mu cii (a %ilei şi a săptăm"nii de lucru) $n funcţie de care se determină perioada de refacere a forţei de muncă şi se asigură activităţi recreative. /n acest sens:  se organi%ea%ă muncă $n sc#imburi&  se stabileşte programul de lucru $n situaţiile de cri%ă&  se reflectă durata medie %ilnică a muncii&

ramuri. se respectă durata concediilor de odi#nă&  se stabileşte numărul sărbătorilor legale&  se determină mărimea salariului $n activitatea se%onieră. /n acest sens. /n plus. poate c#iar să fie resorbit $ntr2o oarecare măsură)& d. activităţi social2economice şi profesii. şomajul va spori şi mai rapid)& c. surplus care formea%ă suprapopulaţia relativă a unei ţări. Şomerii sunt persoanele apte de muncă. %one etc. dacă *01 $şi $ncetineşte ritmul. naturale etc. dacă *01 creşte. sau au loc de muncă dar ' . 4omajul sub influenţa factorilor care $l determină apare c"nd intervin situaţiile: a. populaţia activă şi productivitatea muncii. De%ec&i"i$ru" 'e pe pia#a $u uri"or are la ba%ă situaţia caracteri%ată prin insuficienţa ofertei $n raport cu cererea determinată de faptul că preţul efectiv al bunurilor economice pe piaţă este mai mic dec"t cel de ec#ilibru.. De%ec&i"i$ru" 'e pe pia#a mu cii este invers celui de pe piaţa bunurilor. care nu sunt $n măsură să ofere locuri de muncă şi afectea%ă astfel negativ cererea de muncă. iar productivitatea şi populaţia activă. dar care nu găsesc de lucru şi ar putea fi angajaţi parţial sau deplin. şomajul depind pe de o parte de creşterea economiei reflectată $n mărimea *01 total şi pe locuitor şi de productivitatea muncii. Ocuparea forţei de muncă şi. luate $mpreună. scad mai mult dec"t *01. Structural 2 care exprimă modul de distribuire a resurselor de muncă pe sectoare.& 3. Dacă avem $n vedere factorii de influenţă 3 *01.adică $ntre nevoia de muncă şi resursele de muncă condiţionate de volumul de muncă şi productivitatea muncii. şomajul se amplifică (iar dacă şi populaţia activă se va mări. de condiţiile demografice. şomajul apare sau creşte. Funcţional 2 drept compatibilitate $ntre ocuparea forţei de muncă şi creşterea productivităţii muncii& 2. $ntreprinderile care au capacitate de producţie angajea%ă noi salariaţi. presupusă $n situaţia anterioară. dar cererea agregată de bunuri este prea mică pentru a resorbi excedentul ofertei de muncă. productivitatea creşte. oferta de bunuri nu se poate reali%a. dacă la o evoluţie a *01. dacă *012ul $ncetineşte sub un anumit nivel sau scade $n condiţiile $n care ceilalţi factori răm"n constanţi& b. social2culturale. sau una creşte iar alta scade de aşa natură $nc"t creşterea reali%ată o depăşeşte pe cea a *01. )elativă pentru că repre%intă un surplus faţă de muncă $n raport cu numărul celor angajaţi $n condiţii de rentabilitate. calificări. iar pe de altă parte. surplus al forţei de muncă $n raport cu numărul celor angajaţi. iar populaţia activă şi productivitatea luate $mpreună sporesc. Şoma!u". astfel $nc"t producţia să se reali%e%e şi să facă necesară angajarea de noi salariaţi. ca de%ec#ilibru macroeconomic şi disfuncţie a pieţei naţionale a muncii. respectiv. care caută un loc de muncă remunerat. şomajul nu se va forma (iar dacă există. gradul de ocupare şi deci ec#ilibrul pieţei muncii apare sub mai multe forme cum ar fi: 1. De%ec#ilibrele care determină şomajul pot fi at"t pe pia#a $u uri"or c"t şi a mu cii. care condiţionea%ă creşterea populaţiei şi astfel oferta de muncă. Intern . preţurile nu sunt flexibile şi de aceea. repre%intă excedentul ofertei faţă de cererea de muncă.

( . *otrivit reglementărilor internaţionale sunt consideraţi şomeri:  persoanele concediate şi fără alt loc de muncă&  persoanele $n căutarea primului loc de muncă (absolvenţi ai $nvăţăm"ntului secundar. forme de pregătire& (. specialităţi şi meserii ale oamenilor etc. a. () 'urata. nediferenţiată.) potrivit relaţiei: )s 9 9 ⋅ . cu numărul de şomeri existent la un moment dat& b. are mai mult de 7 ani& '. Dimpotrivă creşterea cererii şi scăderea ofertei de muncă se traduc printr2o diminuare a şomajului. determină o deteriorare a situaţiei ocupării forţei de muncă& şomajul dacă nu a existat p"nă la acel moment. absolut. a. domenii de activitate& '. temporar sau se%onier. 8) +tructură. 4omajul. /n această accepţiune şomajul apare ca re%ultat exclusiv al cererii de muncă. sau )s ⋅ . CARACTERI)TICILE ŞOMAJULUI 4omajul se caracteri%ea%ă prin trăsături cum ar fi: ) i*e". dacă există sau nu şomaj. creşte& b. relativ cu rata şomajului ()s) ca raport $ntre numărul de şomeri (9) şi populaţia ocupată (*O) respectiv. este apt de muncă& (. profesional. ceea ce nu corespunde realităţii. universitar)&  persoanele (de regulă femei) care după o $ntrerupere voluntară a activităţii.. este disponibil pentru o muncă salariată sau nesalariată& 7. apare. activă disponibilă (*. ori numai corelarea cererii cu oferta de locuri de muncă permite aprecierea mai corectă a situaţiei de pe piaţa muncii. Definiţia dată de 1iroul 0nternaţional al 5uncii O+6 consideră că este şomer (şomeră) persoana care: . iar dacă există.oma!u"ui +e 'etermi ăa. Ni*e"u" . lucrător familial neremunerat) şi caută pentru prima dată loc de muncă salariat.. De aceea. patron. pe ba%a aceleiaşi definiţii. nu munceşte& 8. solicită reluarea acesteia&  persoanele ocupate cu timp parţial. (. ') i te +itate. este apreciat ca o mărime omogenă. O creştere a ofertei concomitent cu scăderea cererii. *O *. oferta 3 cealaltă latură a pieţei muncii 3 nefiind luată $n consideraţie.caută altul mai adecvat aspiraţiilor proprii. aflate $n căutarea unui loc de muncă cu timp complet&  persoanele care şi2au pierdut sau au renunţat la statutul anterior (lucrător independent. se impune delimitarea sa pe: . caută un loc de muncă.

ci reglementări care preci%ea%ă durata pentru care se plăteşte indemni%aţia de şomaj care poate ajunge la . Dacă se ia $n considerare +peci0icu" pie#e"or pe care apar 'e%ec&i"i$re"e macroeco omice există mai multe forme de şomaj şi anume: . rasă şi altele. şomajul deg#i%at. v"rstă. care presupune $n toate domeniile o ofertă de factori mai mare dec"t cererea acestora. apreciat ca nefiind inflaţionist deoarece nu este determinat de factori conjucturali sau monetari. de scurtă durată. /ORMELE ŞOMAJULUI 4omajul se poate clasifica din mai multe puncte de vedere: . sau perioada de şomaj. de lungă durată sau şomaj continuu. cum ar fi: a. perma e t sau atura" ca fenomen care $nsoţeşte orice societate şi economie şi care nu poate fi resorbit. I te +itatea .oma!u"ui. c"nd se extinde pe o perioadă de p"nă la ' luni& b.. specific ţărilor slab de%voltate unde persoana are o activitate cu eficienţă. *otrivit acestui ultim aspect se constată că sunt mai afectate de şomaj femeile. 4omajul orma". ceea ce duce la accelerarea creşterii preţurilor. d.oma!u"ui. productivitate mică. 8 . )ata naturală a şomajului repre%intă acel nivel a cărei absorbire parţială sau totală poate fi reali%ată numai prin investiţii c#iar pe seama inflaţiei. care constă $n diminuarea activităţii depuse de o persoană. tinerii şi cei v"rstnici (de peste 7. este intervalul scurs din momentul pierderii locului de muncă p"nă la reluarea activităţii care are tendinţă generală de creştere. Dacă avem $n vedere durata lui. respectiv. şomajul poate fi apreciat ca fiind: a. $n special. $n funcţie de care se pot distinge mai multe categorii ale şomajului.2'8 luni. anumite comunităţi minoritare. c. care presupune pierderea locului de muncă şi $ncetarea totală a activităţii& b. şomajul parţial. prin reducerea duratei săptăm"nii de lucru sub cea legală şi cu scăderea corespun%ătoare a remunerării& c. ci de $nseşi cerinţele unei economii de piaţă eficiente. Durata . de ani).. +u există durată legiferată. )ata naturală are ca funcţie recunoaşterea indirectă a permanenti%ării şi c#iar generali%ării inflaţiei. )tructura . ocuparea deplină este ec#ivalentă cu un şomaj de nivel scă%ut reflectat printr2o rată de c"teva procente (rata naturală). care se extinde pe o perioadă de peste ' luni p"nă la '8 luni.:xistenţa şomajului nu exclude total şi definitiv starea de ocupare deplină a forţei de muncă. .oma!u"ui (componentele acestuia) este formată prin clasificarea şomajului după diferite criterii precum:  nivelul calificării&  domeniul $n care salariaţii au lucrat&  categoria socio2profesională căreia $i aparţin&  ramura de activitate din care provin&  sex. şomajul total. b.

'. şomajul conjunctural c"t şi pentru b). socială. dar inactive. din unele ţări mai ales sub influenţa cri%ei energetice. cel se%onier. se disting mai multe forme de şomaj. $nc#iderii firmelor nerentabile. a. fie imposibilităţii unor persoane de a accepta retribuţia oferită (cea reală) şi<sau condiţiile de muncă existente& el are la origine rigiditatea salariilor (nominale) la scăderea lor şi practicarea de regulă a unor salarii mai mari dec"t cele care se formea%ă pe piaţă (expresie a raportului cerere2ofertă) 2 apare astfel oferta de muncă excedentară. mai e%ită totuşi. industria alimentară. sporeşte şi gradul de ocupare. trecătoare. ca excedent a ofertei de muncă. construcţii. revoluţiei te#nico2 ştiinţifice. 4omajul se%onier este cau%at de $ntreruperi ale activităţii economice puternic dependente de factorii naturali (agricultura. 1. (. care se repetă la anumite intervale. creşterea ofertei de muncă prin reali%area de către noile generaţii a v"rstei legale pentru a se putea angaja şi afirmarea nevoii de a lucra a unor persoane apte de muncă. Şoma!u" 'i0eră . $n condiţiile cererii de muncă inferioare acestei creşteri. 7 . 4omajul involuntar este re%ultatul de%ec#ilibrelor de pe piaţa bunurilor economice şi serviciilor $n sensul unei producţii de bunuri inferioare cererii. urmare a inexistenţei sau insuficienţei capacităţilor de producţie: şomajul decurge deci din insuficienţa resurselor destinate capitalului $n raport cu m"na de lucru disponibilă. ca: . b.i 3 0u c#ie 'e ce"e 'ouă mari proce+e pe $a%a cărora +e 0ormea%ă . Şoma!u" cic"ic. Denumirea de şomaj ciclic se aplică at"t pentru: a). este determinat de cri%e şi conjuncturi defavorabile.i a umea. a modificării gustului şi opţiunii consumatorilor. pierderea locurilor de muncă de către o parte a populaţiei ocupate. $n funcţie de cau%ele directe care $l determină. a. Şoma! i *o"u tar sau 1e2 e+ia care decurge din rigiditatea salariului şi constă din acea parte a populaţiei neocupate care ar fi dispusă să lucre%e pentru un salariu real mai mic dec"t cel existent& $n acest fel atunci c"nd cererea efectivă de forţă de muncă creşte. lucrări publice). Şoma!u" +tructura" este determinat de restructurarea economică. geografică. etc. :l poate fi resorbit total sau parţial $n perioadele de av"nt economic. care repre%intă acea neocupare a forţei de muncă datorată fie refu%ului. 4omajul conjunctural este cau%at de alternanţa perioadelor de prosperitate şi depresiunea care caracteri%ea%ă lumea industriali%ată. perimării unor produse (iar ca urmare şi a unor meserii). pierderea locurilor de muncă de către o parte a populaţiei ocupate& b. '. Din şomajul voluntar fac parte categoriile de persoane:  cei angajaţi care2şi $ncetea%ă temporar activitatea deoarece consideră că ajutorul de şomaj le asigură o existenţă decentă&  şomerii care aşteaptă locuri de muncă mai bune faţă de cele pe care le2au deţinut sau cele oferite&  femeile casnice care deşi #otăr"te să se angaje%e. Şoma!u" *o"u tar. %onală. /n cadrul primului proces.

4omajul este un factor de presiune $n dublu sens: = . biologici. (.  altul se referă la eşantioanele de populaţie activă disponibilă. Şoma!u" 'e cre. impusă de discontinuităţi care survin $n procesele te#nice de producţie. c"t şi b). te#nica şi te#nologia aplicată etc. Şoma!u" 'e 'i+co ti uitate afectea%ă $ndeosebi femeile care $ntrerup temporar activitatea din motive familiale şi maternitate. are drept aspecte majore:  unul care priveşte noile generaţii ce ajung pe piaţa muncii şi explică formarea şomajului prin: starea economiei (nivel. cum ar fi: greve. !au%ele care determină situaţia respectivă sunt:  diminuarea nivelului de trai sub influenţa inflaţiei&  dorinţa femeilor casnice de a depune o activitate utilă&  falimentarea micilor $ntreprin%ători care sunt nevoiţi să devină salariaţi. substituirea muncii cu capitalul. *rincipalele efecte negative ar fi: . Dacă acest efect este corelat cu rolul activ al factorului muncă şi cu caracterul neconservabil al muncii. defectarea unor utilaje. 5.(. apare ca o adevărată pierdere de mari dimensiuni şi amploare. de $ntreaga naţiune şi c#iar pe plan internaţional. 8. creşterea ofertei de muncă. ca efecte po%itive. >. ca urmare a creşterii at"t a cererii de muncă c"t şi a ofertei de muncă& oferta de muncă cunoaşte $nsă o sporire mai accentuată comparativ cu creşterea cererii. demografici şi economici. Şoma!u" te& ic repre%intă o stare de inactivitate forţată. a centrali%ării unor capitaluri şi unităţi economice ceea ce are ca efect restr"ngerea locurilor de muncă.)& prin diferenţa dintre ciclul reproducţiei şi forţa de muncă şi cel al diferitelor activităţi economice& prin formarea noilor generaţii sub influenţa factorilor naturali. E0ecte"e +ocia"6eco omice a"e . 7. fricţional sau tran%itoriu este starea de inactivitate pe termen scurt care corespunde unei fa%e intermediare ce se scurge $ntre $ncetarea activităţii $n cadrul unui loc de muncă şi $ncadrarea la un alt loc de muncă. care nu au mai lucrat. ceea ce măreşte oferta de muncă. !el de al doilea proces generator de şomaj. mai ales atunci c"nd acesta este cronic şi de mare amploare. de aceea trebuiesc apreciate $n unitatea lor. at"t ca efecte a) negative. '. a. =. structură. dar sunt nevoite să se $ncadre%e $n muncă. de familia sa.tere eco omică se formea%ă $n fa%a de expansiune economică. 4omajul repre%intă factor de scădere a intensităţii de%voltării economice dacă se ia $n considerare irosirea de resurse umane. $.oma!u"ui sunt cele resimţite direct sau indirect de şomeri. Şoma!u" te& o"o4ic este format ca urmare a $nlocuirii vec#ilor te#nici şi te#nologii de fabricaţie cu altele noi. Şoma!u" i termite t. 4omajul conduce la irosirea unei cantităţi $nsemnate de resurse de muncă. prin reali%area de către noile generaţii a v"rstei legale pentru a se putea angaja etc. $ntreruperea energiei etc. MĂ)URI DE DIMINUARE A ŞOMAJULUI ŞI A E/ECTELOR )ALE A. mai exact.

deoarece acestea muncesc cu intensitate sporită şi cu o productivitate mai ridicată. stagii sau contracte de muncă de tipuri deosebite. a.oma!u"ui . trecerea la noi forme de ocupare (angajare) a forţei de muncă. > . ci şi $n cele vecine şi alte ţări prin frustrările. al şomajului deoarece ajutorul de şomaj nu asigură. ceea ce ec#ivalea%ă cu sporirea producţiei materiale. pe termen mediu şi lung se urmăreşte diminuarea sau c#iar şi resorbirea forţei de muncă aflată $n şomaj& astfel de preocupări au firmele şi $ntreaga societate. dar şi şomerii.i a e0ecte"or +a"e . preocuparea generală se extinde ca timp: a) at"t pe termen scurt. lung. crimele. c"t şi b) termen mediu şi. adesea dramatic.oma!u"ui Datorită efectelor negative şi de durată produse. pe termen scurt (imediat) se doreşte atenuarea exacerbării consecinţelor şomajului& b.  7.presiune psi#osocială şi morală asupra populaţiei care2şi pierde locul de muncă. Mă+uri"e 'e 'imi uare a . 8.728? de *+1 şi p"nă la >2 @? din bugetele ţărilor respective. cu toate că se pune şi problema AraţionalizăriiB forţei de muncă din sectorul public& (. 8. radierea din r"ndul şomerilor a celor care p"nă la pensionare mai au o durată egală cu perioadă pentru care se acordă indemni%aţia de şomaj etc. 7. alte măsuri. măsuri care privesc populaţia ocupată& c.omeri 0ac parte. Diminuarea veniturilor familiilor cu şomeri este alt efect. $n nici o ţară. facilităţi acordate de stat pentru crearea de noi $ntreprinderi care oferă locuri de muncă şi pentru crearea de noi locuri de muncă $n activităţi publice. a. respectiv. acoperirea integrală a salariului avut anterior de cel care şi2a pierdut locul de muncă. $n general. =. Di mă+uri"e care pri*e+c 'irect pe . 4omajul afectea%ă negativ societatea. sinuciderile şi alte comportamente anormale şi antisociale. ceea ce afectea%ă negativ calitatea vieţii unor mari grupuri de oameni şi $ndeosebi sănătatea acestora&  presiune asupra persoanelor ocupate. 5ăsurile sau politicile adoptate pentru diminuarea şomajului au efecte directe şi indirecte asupra acestuia şi a consecinţelor sale& uneori efectele sunt contradictorii. cum ar fi:  angajarea pe timp parţial sau cu orar redus&  angajarea provi%orie cu contract pe perioade determinate&  alte angajări specifice. măsuri obiective pentru formarea şi angajarea tinerilor şi şomerilor de lungă durată& e. !a efect al şomajului sporesc costurile pe care economia unei ţări trebuie să le suporte sub forma ajutorului de şomaj: fondurile cu destinaţia respectivă ajung $n unele ţări să deţină p"nă la (. de%voltarea de noi forme de pregătire ($nvăţare)& f. organi%area pregătirii şi calificării celor $n căutare de loc de muncă& '. măsuri care privesc direct pe şomeri& b. şi reali%area personalităţii umane nu numai $n ţara $n care se produce. Mă+uri 'e 'imi uare a . după aspectul lor concret pot fi grupate $n: a.

creşterea salariilor. solară)&  de%voltarea cercetării ştiinţifice. $nc"t să lucre%e c"t mai multe persoane. reducerea timpului de muncă şi $mpărţirea muncii. reducerea timpului de muncă şi a duratei vieţii active& 8. implementarea şi de%voltarea reali%ărilor $n acest sens&  promovarea acţiunilor de depoluare a apelor u%ate. energia eoliană.$. cu program %ilnic redus sau atipic. să prevină (prevadă) creşterea şomajului prin pregătire şi calificare& '. acceptarea de către cei $n căutarea unui loc de muncă a angajării lor cu contracte de scurtă durată. a concediilor de odi#nă. cea mai importantă măsură o repre%intă amplificarea investiţiilor şi crearea astfel de noi locuri de muncă cu condiţia protecţiei mediului prin activităţi cum ar fi:  reciclarea materialelor&  gestionarea deşeurilor&  protecţia apei şi a aerului&  gestionarea pădurilor&  producerea de noi surse de energie (biomasa. diminuarea şomajului prin crearea de posibilităţi suplimentare de angajare care se asigură prin: (. 5ăsurile de protecţie a şomerilor şi eliminare a şomajului figurea%ă printre revendicările tuturor organi%aţiilor sindicale& acestea mai cuprind şi măsuri de garantare a locurilor de muncă. !. Din ultima categorie 3 a"te mă+uri 2 . $ntoarcerea emigranţilor $n ţările lor& 7. . . sporind capacităţile noilor firme de a angaja efective mai mari de salariaţi. fiecare să lucre%e mai puţin dar fără diminuarea salariilor (prin afirmarea unor noi principii de organi%are a muncii şi producţiei)& =. cu toate că ponderea industriei $n economie are tendinţa să scadă&  cu c"t piaţa muncii este mai flexibilă. Mă+uri"e care pri*e+c popu"a#ia ocupată 8acti*ă9 au ca +cop. cu at"t creşte şi se diversifică oferta de locuri de muncă $n procesul de%voltării activităţilor din economie&  are loc o reconsiderare a ocupării nesalariate şi neagricole a forţei de muncă. fac parte toate acele măsuri care pot avea ca re%ultat pe termen mai scurt sau mai lung. $nlăturarea discrepanţelor dintre salariile femeilor şi a bărbaţilor. re%iduale a deşeurilor etc. 9tudiile reali%ate $n ţările care au reuşit să cree%e $n ultimii ani un număr apreciabil de locuri de muncă relevă aspecte cum ar fi:  crearea noilor locuri de muncă se reali%ea%ă odată cu sporirea activităţilor existente $n economia ţării&  activităţile care concură la crearea noilor locuri de muncă sunt mai ales de natură industrială.