Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” Bucureşti

Lucrare de seminar

Cunoașterea catafatică și apofatică

Profesor îndrumător Pr! asist! dr! "orin #elaru!

"tudent $arian %! %icolae& anul '''& gr! (!

Bucureşti

iu și personal& că este spirit a3solut& că are toate perfecțiunile în sens a3solut& că este atot3un& că este iu3ire& atotdrept& etc!” :& prin urmare așa.a& tipărită cu 3inecu. negati.0ntarea '! P! "! Bartolomeu& arhiepiscop al =adului& Feleacului și Clu>ului& mitropolitul Clu>ului& 2l3ei și $aramureșuui& Clu>. traducere de Pr! Prof! 5r! Constantin Coman& 4d! Bi-antină& Bcurești& )**@& p! )A! 6 Pr! Prof! Bni.edere catafatic și apofatic8 Tre3uie menționat încă de la început că niciuna din aceste două căi de cunoaștere a lui 5umne-eu nu presupune o cunoatere a Fiintei "ale& lucru de altfel și imposi3il de reali-at! 4.9 cunoaște pe 2cesta! 2stfel prin una din aceste căi omul a afirmat că 5umne-eu este ”Cel .ă a cunoașterii care utili-ea-ă noțiuni logice și analogice pentru redrea tainelor credinței! 2pofatism 1 metoda preferată de gnosiologia ortodoxă& care presupune respectul față de tainele credinței& de neînțeles și inexplica3ile! 4 o cunoaștere prin experiența înt0lnirii personale cu 5umne-eu și care poate fi redată logic numai în măsura în care această descriere nu înseamnă renunțarea la misterul experimentat!”6 6! Cum 7l cunoaștem pe 5umne-eu din punct de .intelor ”catafatic” .)*++ +! Originea cu.%apoca& )**?& p! @(! ) Christos /annaras& Abecedar al credinței.ărului în formularea lui”!) )! "curt glosar termenilor ”catafatism” și ”apofatism” ”Catafatism 1 expresie discursi.& p! @(! ) .9 cunoaște pe Cel care l. cit. grecescul καταφατικοσ .ăgrean& op. afirmati.eniența grecească a cu. introducere în teoloia ortodoxă.”!+ Foarte frumos definește apofatismul Christos /annanas& spun0nd că aceasta este ”refu-ul de a epui-a cunoașterea ade.ă și negati.a lungul istoriei& din dorința ar-ătoare de a.! 5r! 5umitru Popescu& diac! 5oru Costache& Introducere în dogmatica ortodoxă.ăgrean& Teologia dogmatică& manual pentru seminariile teo!logice& ediția a '<.ă& de unde și pro.a creat& omul a încercat să găsească diferite căi de a.intelor ”catafatic” și ”apofatic” ”Teologia utili-ea-ă aceste două numiri& catafatic și apofatic& în înțelesul de căi de cunoaștere religioasă și forme de exprimare a acestei cunoașteri& cale afirmati.ă și ”apofatic” din grecescul αποφατικοσ .ident că de.numitul catafatism! Părintele 5umitru "tăniloae o mai numește și ”cunoaștere intelectuală despre + Pr! Prof! 'sidor Todoran& arhid! Prof! 'oan . teme ale credinței creștine din perspectivă comparată& 4d! 9i3ra& București& +??@& p! +(?! : Pr! Prof! 'sidor Todoran& arhid! Prof! 'oan .

afirmă că ”teologia catafatică po-iti.itată pe c0t posi3il cu putință căderea într.! 5r! =asile Daducă& 2sociația filantropică creștină& Christiana& București& +??C& p! )C! @ ' 'oan C& )*! A %iEos $atsuouEas& Introducere în gnoseologia teologică.a& 4d! 5acia& )***& p! @(! Paul 4.un catafatism sau apofatism& exagerat& este imposi3il să . trad! 5e $arcel Popa& 4d! Bi-antină& București& +??@& p! +(?! C ( 6 .un mod cu totul limitat& de fapt& conform si caracterului ființei umane& aceea& de a fi limitată! 7nsă& cum am putea afirma ce.a denumi un apofatism extern!”A Prin urmare tre3uie e.& manifestarea prin excelență a lui 5umne-eu în lume se reali-ea-ă prin 7ntruparea Fiului "ău& fapt mai înainte confirmat de "f0ntul 2postol 'oan& care așea-ă ca o condiție a priceperii noastre& .doEimo.a despre 5umne-eu o facem într.ala3il și în ca-ul celorlalte căi de cunoaștere și ale lui 5umne-eu! 5e altfel& Paul 4.a merge& deci& și unde .ă& nu se aplică dec0t atri3utelor re.ident că această ”pricepere” nu ar fi putut fi dată fără 5escoperire dumne-eiască! 5acă ar fi să facem o legătură cu ceea ce spune mai sus Paul 4.or3ești și de celalat! Consider că doctrina ortodoxă cu pri..a dat nouă pricepere& ca să cunoaștem pe 5umne-eul cel 2de.doEino. Cunoașterea lui Dumnezeu în tradiția răsăriteană& traducerea& prefața și notele Pr!lect! Bni.ar putea reali-a în nicun fel fără De.or3ești de unu fără ca să .enirea Fiului lui 5umne-eu pe păm0nt! Cunoașterea catafatică și apofatică nu pot fi cu niciun chip una independentă de cealalta& cu aceasta fiind de acord ma>oritatea teologilor din Dăsărit! ”Prin legătura organică dintre calea catafatică și cea apofatică& teologia e.elate manifestărilor lui 5umne-eu în lume!”( "f0ntul 2postol 'oan spune că ”știm iarăși că Fiul lui 5umne-eu a .ire la cele două căi de cunoaștere este mult superioară celei catolice spre exemplu& deoarece surprinde un element foarte important în această relație catafatic 1 apofatic și a anume ”împletitura dintre exprima3il și inefa3il” sau completarea 5umitru "tăniloae& Trăirea lui Dumnezeu în ortodoxie& ediția a ''.a căuta să identifice pe 5umne-eu și atri3utele "ale& atunci 5umne-eu fiind transformat într.doEino.ărat”!@ 4ste e.ită două mari pericole& în în urma cărora a că-ut teologia apuseană! Primul pericol poate conduce teologia spre o studiere a celor create& în sfera cărora .enit și ne.a răm0ne creația dacă .ar descoperi nouă& de unde& ușor putem deduce că cel puțin acest tip de cunoaștere la care ne referim acum& nu s.o mărime naturală sau matematică și în cele din urmă!!! creatură! 2l doilea mare pericol este parasirea realității create Fsensi3ile și spiritualeG& singura pentru care există și au loc împletirea dintre exprima3il și inefa3il& dintre creat și necreat!!! unde .elația dumne-eiască& lucru perfect .5umne-eu din lume”!C Totuși este foarte clar faptul că pe 5umne-eu nu 7l putem identifica cu niciuna din însușirile de mai sus deoarece 4l este mai presus de acestea! Prin urmare& atunci c0nd afirmăm ce.a despre 5umne-eu dacă 2cesta nu s.

un cu.o stare permanentă de necurăție& stăp0nit de patimi! 4 necesară acea golire a minții& de care .nicească corespunde in același timp și unei înaintări în cunoașterea lui 5umne-eu! "e o3ser.rea cine.olii cred și se cutremură!”++& ci este esențială trăirea și împlinirea căii lui 5umne-eu prin credință& un alt aspect important al cunoașterii lui 5umne-eu& deoarece& cum ai putea să împlinești dacă nu ai crede8I 7n cunoașterea apofatică& omul are conștiința ”pre-enței presante a lui 5umne-eu ca persoană& din care iradia-ă infinitatea "a& aceasta nefiind conclu-ia unei >udecăți raționale& ca în cunoașterea intelectuală& ci e sesi-ată într.c0t.or3esc "finții Părinți pentru a ne putea ridica și înainta duho.el duho.dacă .9 cunoști pe 5umne-eu st0nd într.reți a cunoașterii catafatice prin cea apofatică! 4ste cu totul incomplet dacă spui că 5umne-eu este 3un& a3solut& atotștiutor& ș! a! 7n achim3 prin cunoașterea apofatică ”atri3utele lui 5umne-eu nu sunt numai g0ndite& ci exprimate întru.a direct! 5e exemplu pentru ea infimitatea și atotputernicia sau iu3irea lui 5umne-eu nu sunt numai noțiuni intelectuale& ci o experiență directă!”? Și cum ar putea omul să experie-e iu3irea lui 5umne-eu& adică să 7l iu3ească pe 5umne-eu și pe aproapele său dec0t dacă nu împlinește poruncile lui 5umne-eu8 7ntr.a să facă .ățătura aceasta dacă este de la 5umne-eu sau dacă 4u .or3esc de la $ine 7nsumi!”+* 'ată cum poate omul să 7l cunoască pe 5umne-eu& expriind în.a cunoaște despre în.eche& introducere și note de Pr! Prof! 5umitru Fecioru& 4d! '$BOD& București& )**C& p!)C! +* : .or3ea ucenicilor săi $întuitorul le spune ”5e . p! @:! 'oan @& +@! ++ 'aco3 )& +?! +) Pr! Prof! 5umitru "tăniloae& Teologia dogmatică ortodoxă.un anumit context& în timp ce le .ă așadar superioritatea cunoașterii apofatice față de cea catafatică& tocmai prin ceea ce propune ea sau mai exact prin condițiile pe care le implică aceasta& conclu-ii care mi se par de altfel c0t se poate de firești deoarece dacă omul își dorește să se apropie de 5umne-eu prin cunoașterea 9ui nu o poate face fără credință& >ertfă& implicare& împlinire a poruncilor dumne-eiești într.nicește&iar inaintarea duho.0nt trăirea în 5umne-eu sau în 5uhul lui 5umne-eu! 4..0ntarea P! F! Teoctist& Patriarhul B!O! D!& ediția a ''.ident că nimeni nu se poate aștepta ca prin chiar și îndeplinirea acestor condiții să poată cunoaște natura lui 5umne-eu ”care este cu totul incomprehensi3ilă și incognosci3ilă” +6 ? 5umitru "tăniloae& op.ățătura lui Hristos prin urmare împlinind poruncile "ale! %u este suficient doar să afirmi pe 5umne-eu pentru că și ”dia. cit.ol! '& carte tipărită cu 3inecu.ar putea îndeplini fără o curățire la ni.oia 9ui& .a& 4d! '$BOD& București& )**6& p! +)+! +6 "f0ntul 'oan 5amaschin& Dogmatica& carte tipărită cu 3necu. .nicesc! 4ste foarte greu& dacă nu imposi3il să.o stare de fina sensi3ilitate spirituală& care nu se produce at0ta timp c0t omul e stăp0nit de plăcerile trupești de pasiunile de orice fel!”+) Conditia cunoașterii lui 5umne-eu prin traire nu s.0ntarea P! F! Teoctist& Patriarhul B! O! D!& trad! 7n lim3a greacă .

ă-ută8 Tocmai incapacitatea omului de a se cunoaște în totalitate pe sine însuși ar tre3ui să.ă& .9 cunoaștem pe 5umne-eu& acest proces .9 determine să înțeleagă faptul că& cu at0t mai puțin 7l .ină este din ce în ce mai mică&dar permanent infinită& o distanță care îi îngăduie să iu3ească și îl cheamă la iu3ire”!+: =ladimir 9ossEJ& Introducere în teologia ortodoxă.a cunaște pe 5umne-eu! 5aca dorim să ne apropiem și să.ă-ută sau ne. în rom0nește de 9idia și Demus Dus& prefață de Pr! Prof! Kheorghe Popescu& 4d! "ofia& București& )**(& p! 6A! +: C .a reli-a că ”distanța dintre sine și esența di.9 cunoască pe Cel mai presus de om și de orice ființă .a tre3ui să fie continuu pentru că astfel .însă tocmai aceasta& adică îndeplinirea condițiilor amintite mai sus& îl face pe om să în țeleagă că nu poate cunoaște Ceea ce nu poate fi cunoscut! 5acă omul îl caută sincer pe 5umne-eu și cu smerenie cu siguranța că se .a minuna și nu dimpotri.a fi intrigat& atunci c0nd .a reali-a că 5umne-eu este totuși de necunoscut în Ființa "a! 5acă omul& în căutările lui& în legăturile cu el însuși nu a reu șit să descopere totul și se minunea-ă& atunci c0nd își descoperă c0te ce.a din ceea ce este el& cum ar putea să.

.a& 4d! 5acia& ( . în rom0nește de 9idia și $atsuouEas& %iEos& Introducere în gnoseologia teologică. introducere în teoloia ortodoxă. teme ale credinței creștine din perspectivă comparată& 4d! 9i3ra& București& +??@! (! "f0ntul 'oan 5amaschin& Dogmatica& carte tipărită cu 3necu.Bi3liografie +! )! Biblia sau S !nta Scriptură& ediLie >u3iliară a "f0ntului "inod& 4'B$BOD& 4.0ntarea P! F! Teoctist& Patriarhul B!O! D!& ediția a ''.a& tipărită cu 3inecu.& Paul.doEimo.%apoca& )**?! +*! /annaras& Christos& Abecedar al credinței.a& 4d! '$BOD& București& )**6! pentru seminariile teo!logice& ediția a '<.ăgrean& Teologia dogmatică& manual 3inecu.eche& introducere și note de Pr! Prof! 5umitru Fecioru& 4d! '$BOD& București& )**C! @! )***! A! ?! "tăniloae& Pr! Prof! 5umitru& Teologia dogmatică ortodoxă.! 5r! =asile Daducă& 2sociația filantropică creștină& Christiana& București& +??C! 6! :! C! 9ossEJ& =ladimir& Introducere în teologia ortodoxă. traducere de Pr! Prof! 5r! Constantin Coman& 4d! Bi-antină& Bcurești& )**@! "tăniloae& 5umitru& Trăirea lui Dumnezeu în ortodoxie& ediția a ''.ol! '& carte tipărită cu Todoran& Pr! Prof! 'sidor& arhid! Prof! 'oan .! 5r! 5umitru& diac! 5oru Costache& Introducere în Demus Dus& prefață de Pr! Prof! Kheorghe Popescu& 4d! "ofia& București& )**(! 4d! Bi-antină& București& +??@! dogmatica ortodoxă.0ntarea '! P! "! Bartolomeu& arhiepiscop al =adului& Feleacului și Clu>ului& mitropolitul Clu>ului& 2l3ei și $aramureșuui& Clu>. trad! 5e $arcel Popa& Popescu& Pr! Prof! Bni. Cunoașterea lui Dumnezeu în tradiția răsăriteană& traducerea& Bucureşti& )**+! prefața și notele Pr!lect! Bni.0ntarea P! F! Teoctist& Patriarhul B! O! D!& trad! 7n lim3a greacă .