Fișă de lectură - Comunicare internă și culturi organizaționale Echipă: Lupp Octavia, Feldioreanu Afrodita, Ghica Andreea Text: De Vischer

, Pierre, „Dinamica grupurilor restrânse”, n De Vischer, Pierre !i Adrian "eculau #coord$%, Dinamica grupurilor. Texte de bază, pp$ &'()* 7.03.2013 - Seminar 3, Grupele 1, 2

Dinamica grupurilor restrânse
1.1. De ce dinamică? +,presia -dinamica grupurilor” i apar.ine lui /urt Le0in, e,presie pe care a folosit(o n câteva articole scrise ntre &*11 !i &*1'$ Termenul de dinamică! desemnează o serie de schim"ări care se produc #n structura grupului respecti$ ca urmare a unor schim"ări care s-au petrecut #ntr-o parte oarecare a grupului $ Dup2 cum afirmau !i autorii D$ /rech !i 3$4$ 5rutchfield „6ntr(un grup se ntâmpl2 ceva analog cu autodistri7uirea for.elor ntr(un câmp de for.e fi8ice”$ %&adar' dinamica grupurilor se de(ine&te ca (iind o disciplină ce leagă conduitele grupului de sistemul de (or)e care ac)ionează la ni$elul acestuia. Dinamica grupului ar nsemna for.ele care ac.ionea82 n interiorul unui grup, iar cercetarea dinamicii grupului s(ar centra asupra acestor for.e9 na!terea lor, modific2rile ulterioare, consecin.e etc$ Desigur, dinamica grupurilor a fost discutat2 !i de al.i autori, care au conceput(o din dou2 perspective distincte9 pe de(o parte, dinamica grupurilor a reprezentat o &tiin)ă experimentală, practicat2 de grupuri artificiale reunite n scopuri e,perimentale$ Pe de alt2 parte, termenul a desemnat munca animatorului grupului , care se $a ocupa de rezol$area con(lictelor sociale$ :otodat2, termenul de -dinamica grupurilor” va desemna !i totalitatea cercet2rilor e,perimentale care au loc asupra grupurilor mici !i totalitatea tehnicilor de grup, care constituie mi;loacele de aplicare, instrumentele de formare, de anima.ie, de interven.ie$

1

1.*. +eprezentări extensi$e: amestecul conceptual :ermenul de grup d2 impresia, de multe ori, c2 este folosit n mod nediferen.iat, fiind aplicat pe o serie de persoane repre8entative, precum huliganii care !i fac apari.ia dup2 un meci de fot7al sau chiar o mul.ime o7i!nuit2, adunat2 ntâmpl2tor Autorul 3upert <ro0n afirm2 c2 un grup e,ist2 atunci când dou2 sau chiar mai multe persoane se definesc ca fiind mem7ri ai grupului respectiv, iar e,isten.a grupului respectiv este recunoscut2 !i de o a treia persoan2$ Putem lua ca e,emplu doi aman.i platonici$ Ace!tia nu vor constitui un grup decât n momentul n care so.ul va afla c2 cei doi corespondea82$ ,rupul poate (i de(init' a&adar' pornind de la un anumit sentiment de apartenen)ă' prin intermediul unei $izi"ilită)i sociale' cu contururi nede(inite$ :a;fel dorea s2 afle ce identitate social2 cap2t2 un individ prin apartenen.a lui la diferite grupuri sociale$ +l dore!te, de fapt, s2 promove8e o a7ordare psihosociologic2 ce .ine cont n special de dianmica produc.iei !i de ideologia societ2.ii glo7ale !i a categoriilor sociale$ "u numai :a;fl, dar !i al.ii precum =oscovici, Doise se 7a8ea82 pe o a7ordare realist sociologic2 a proceselor psihosociale$ Doise, spre e,emplu, afirm2 c2 este esen.ial s2 ne referim !i la diferen.ele de po8i.ie sau de statut social, nu doar la modul cum !i organi8ea82 un individ e,perien.a referitoare la mediul s2u social sau la rela.iile care au loc ntre persoane considerate inter!an;a7ile$ Acesta spune c2 anumite concepte, precum „valorile” sau „ideologiile” sunt foarte importante, acestea ap2rând, neinten.ionat, ntr(o situa.ie concret2$ 1.-. . a"ordare sociologică 6n științele sociale, termenul de grup este adesea utili8at ntr(un sens larg și a;unge s2 defineasc2 orice ansam7lu de ființe umane unite de o leg2tur2 oarecare$ >n ansam7lu de fiin țe umane nu devine grup decât dac2 acestea sunt unite printr(o leg2tur2 social2$ O relație uman2 poate fi social2 sau psihologic2 n funcție de predominanța unuia dintre aspecte$ 3elația social2 va fi recunoscut2 prin faptul c2 aspectele sale psihologice nu i sunt proprii, ci sunt asem2n2toare cu ale tuturor relațiilor de acest tip$ Dac2 relația de su7ordonare a unui funcționar faț2 de directorul s2u se inserea82 n tipologia o7ișnuit2 a acestor relații, atunci aceasta este o relație social2 normal2, funcțional2 și recurent2$ Din contr2, dac2 funcționarul se
2

simte „vi8at” de c2tre șeful s2u, dac2 acesta l ur2ște ca individualitate, raportul va fi psihologic$ Aceste relații asem2n2toare sunt modeli8ate și nscrise n timp$ Atunci când sociologul vor7ește de grup, reiese c2 nțelege prin acesta un „grup social”, adic2 o „formațiune socială” printre altele$ +,presia „formațiune socială” repre8int2 o rețea de indivi8i ce au n comun modele culturale sau su7culturale, ce contri7uie la desf2șurarea unor procese de uniformi8are sau de redistri7uire a statutelor, po8ițiilor și rolurilor$ aceste formațiuni face parte dintr(o „societate globală”, formațiune social2 nglo7at2$ ,rupul social Prin grup social se nțelege o formațiune social2 n interiorul c2reia indivi8ii sunt n interacțiune conform unor reguli fi,e și mp2rt2șesc sentimentul de a constitui o entitate aparte, astfel ncât mem7rii s(ar putea recunoaște ca atare$ Este important să nu se con(unde grupul social cu categoria socială. Grupul social este constituit din indivi8i uniți prin relații, a c2ror rețea se organi8ea82 prin complementaritate$ Colecti$itatea 5onceptul de colectivitate se aplic2 unor medii ai c2ror mem7ri mp2rt2șesc un num2r de norme sau principii, dar n interiorul c2rora interacțiunea lipsește9 etnii, „mișc2ri sociale”, pu7lice sau „colective a7stracte” precum statul și <iserica$ .rganizațiile Organi8ațiile sunt formațiuni sociale pe care indivi8ii le(au fondat și construit n mod deli7erat, n cadrul c2rora ei și reali8ea82 anumite mi;loace de deci8ie, de e,ecuție, de control, n vederea unui o7iectiv specific, ce determin2 sesul general al interacțiunilor persoanelor asociate n urm2rirea acestui o7iectiv$ 4ocietatea glo7al2 nglo7ea82 oamenii n totalitatea lor de pe un teritoriu dat$ 6n interiorul societ2ților glo7ale se reg2sesc formațiunile sociale9 grupuri sociale, colectivit2ți, organi8ații$ Printre formațiunile sociale, se pot distinge grupuri sociale, colectivit2ți și organi8ații$ Fiecare dintre

3

1./. 0artizanii lui aici și acum! =asa și grupul restrâns, spre deose7ire de formațiunile sociale, nu presupun nici istoricitate, nici modeli8are integrativ2$ „Masele concrete” sau „masele reunite” repre8int2 un ansam7lu numeros de persoane adunate temporar, care nu dispun decât de o organi8are minimal2, fiind n general efemere, când relativ pasive #de e,emplu, mulțimea de gur2(casc2%, când suscepti7ile de o activitate colectiv2 intens2 #de e,emplu, o mulțime agresiv2%$ Grupul restrâns se diferenția82 de mas2 prin dimensiunile sale mai mici$ 6n cadrul oric2rui grup restrâns, accentul este pus pe procesele de interacțiune$ De Visscher reali8ea82 o anali82 critic2 a definițiilor propuse și discutate de o serie de autori9 1. o unitate de timp și de loc' un aici și acum! ? aceast2 asociere spațio(temporal2, pe care unii o numesc „um2r la um2r”, presupune o distanț2 interindividual2 minimal2@ *. o semni(icație: o rațiune de a (i și de a rămâne #mpreună ? aceasta nu implic2 e,istența unor o7iective identice și nu presupune un trecut, o motivație sau e,periențe comune@ participanții pot s2 fie reuniți su7 constrângere@ -. o soartă relati$ comună ? participanții vor mp2rt2și evenimente sau e,periențe, precum și efectele lor@ /. posi"ilitatea perceperii și a reprezentării (iecărui mem"ru de către ceilal ți ? unii specialiști vor7esc de grupuri „faț2 n faț2”@ aceasta nu nseamn2 c2 fiecare participant are de la 7un nceput o percepție clar2 asupra celorlalți@ 1. un caracter rezona"il de entitate! de grup , perceput de c2tre mem7ri șiAsau de c2tre persoanele e,terioare grupului@ 2. posi"ilitatea de instaurare a unui proces interacti$ e(ecti$ ? aceasta presupune ca mem7rii s2 poat2 comunica ntre ei și s2 se influențe8e reciproc@ aceste procese de interacțiune e,clud anonimatul și depersonali8area fenomenelor de mas2 și induc leg2turi afective@
4

3. o durată su(icientă pentru ca un e$entual proces de institu ționalizare să (ie declan șat ? s(ar putea de8volta o structur2, e,primat2 prin funcții, roluri, norme, facilitând pe termen lung integrarea și identificarea mem7rilor$ 1.1 4 5nterindi$idual! nu #nseamnă 4 intergrupal! 6n urma cercet2rii postle0iniene asupra grupurilor restrânse s(a dovedit c2 mul.i discipoli care au studiat procesul de interindividualitate se limitau adesea la termenii de diade !i triade$ :hi7aut !i /ellB, autorii lucr2rii despre rela.iile n doi, definesc termenul de diada ca fiind un fenomen social elementar pentru n.elegerea rela.iilor sociale comple,e$ A7ia dup2 aceea au nceput s2 studie8e grupul a c2rui m2rime a;unge s2 schim7e interdependen.a dintre mem7ri$ 6n general activit2.iile oamenilor de 8i cu 8i au loc n doi sau trei$ >n lucru de re.inut este c2 a fi mai mul.i nu nseamn2 neap2rat a fi n grup, de aici !i anali8a diadelor !i triadelor care pot fi fie su7 eticheta n!el2toare a grupurilor, fie o7iectul unei a7ord2ri specifice$ Pentru a se putea diferen.ia interac.iunea strict individual2 de cea intragrupal2 se aplica formula9 n#n(&%9), care define!te num2rul interac.iunilor poten.iale care pot ap2rea ntre toate com7ina.iile de câte doi indivi8i care apar.in unui grup, n func.ie de dimensiunea acestuia$ :oate rela.iile intragrupale tre7uie luate n calcul$ Dac2 ne limit2m la o tetrada sau triada, totalitatea interac.iunilor posi7ile poate fi n mod direct n.eleas2, enumerat2 !i redat2 n mod cvasi(intuitiv$ Pentru restul interac.iunilor se aplic2 formula Cn()nD& D&9)$ Acesta formul2 se refer2 la num2rul total de rela.ii ale tuturor su7grupurilor$ De e,emplu pentru un grup de cinci persoane pot e,ista nou28eci de rela.ii$ 1.2 +estric)ie metodologică: e ne$oie de pu)in 3estric.ia metodologic2 se refer2 la o7iectul material al dinamicii grupului$ 6n acest sens tre7uie eliminate nu numai diada !i triada dar !i tetrada, grupuri care pot fi a7ordate !i dintr(un unghi strict interindividual$ Acestea pot face o7iectul unei a7ord2ri specifice atât n domeniul psihosocial teoretic !i e,perimental cât !i n cele aplicate clinic$ De e,emplu9 >n psihoterapeut familial, un psihodramatist analist, un psiholog clinician pot, f2r2 o ini.iere specific2 n dinamica grupurilor, s2 trate8e f2r2 dificult2.i deose7ite un ansam7lu de patru indivi8i, cu condi.ia s2 nu se includ2 ei n!i!i n ansam7lul cu pricina$
5

Emportant este s2 distingem, pe de o parte, psihologia social2 a perechilor, a triourilor, a cvartetelor, a c2ror studiere se situea82 la nivelul de anali8a interindividual2, !i, pe de alta parte, dinamica grupurilor restrânse, care nu se vor numi astfel decât plecând de la cvintet$ Grupul restrâns este definit ca un ansam7lu de persoane n numar mai mare sau egal cu cinci, efectiv adunate n acela!i timp ntr(un acela!i loc, având posi7ilitatea s2 se perceap2, s2 comunice !i s2 interac.ione8e la nivelul interpersonal !i intragrupal, n mod direct !i reciproc, mp2rt2!ind o oarecare e,perien.2 suficient de semnificativ2 !i de dura7il2 pentru a ncepe, eventual, un proces instituant !i pentru a reali8a o anumit2 entitativitate$ :rei modalit2.i se disting, n general, n sânul grupurilor restrânse, n func.ie de num2rul de mem7ri9 grupul mic, grupul larg, grupul vast$ "u e,ist2 un criteriu o7iectiv pentru a le diferen.ia, ceea ce pune o pro7lem2 de dimensiune a grupului restrâns$

Odat2 cu cre!terea num2rului de mem7ri, cre!te adesea !i tendin.a de frac.ionare, de formare a clicilor, de repliere n triade, n cvartete, ca !i indiferen.a fa.2 de un num2r tot mai mare de mem7ri ai grupului$ Din contra, un num2r mic facilitea82, adesea, formarea unor leg2turi afective, centrarea pe rela.iile interpersonale, pâna la a se identifica, n anumite ca8uri, cu descrierile ideale ale grupurilor asa(8is FprimareG, descrieri f2cute de anumi.i sociologi$ Grupul va fi astfel constituit dintr(un patch0orH de i8ola.i interpersonali$ Distinc.ia ntre mic, larg !i vast ne apare ca fiind foarte ar7itrar2 !i legat2 de tradi.iile !i, mai ales, de o7iectivele !i natura activit2.ilor grupului restrâns$ 4e pot enumera cinci o7iecte principale de care se ocupa psihologii sociali9 indivi8ii, grupurile restrânse, masele, forma.iunile sociale #grupuri sociale, colectivit2.i, organisme%, societ2.ile glo7ale$ 5ele cinci o7oiecte de interes tre7uie s2 fie clasificate dup2 cum urmea829 individualitate, grupalitate, masalitate, socialitate, societalitate$ De e,emplu, dac2 n centrul unei societ2.i glo7ale determinate, sportul se instituie ca un nlocuitor al r287oiului, suporterii unui clu7 de fot7al, pot fi considera.i, la nceput, ca apar.inând colectivit2.ii$ Dar, dac2 se constituie n asocia.ii de suporteri, ei devin o organi8a.ie, r2mânem la nivelul forma.iunilor sociale$ 6n ca8ul unui meci pierdut suporterii pot s2 se asimile8e cu o mas2$
6

Poate ca unii dintre ei se vor aduna n grup restrâns cu scopul de a ini.ia un demers minoritar care, pe termen lung, vi8ea82 modificarea anumitor caracteristici intra( !i interindividuale$ "u putem utili8a propo8i.iile sau legile dega;ate din interiorul maselor pentru a le aplica grupurilor restrânse, organi8a.iilor, societ2.ii glo7ale !i viceversa$ Grupul social nu se identific2 decât oca8ional cu grupul restrâns având chiar aceia!i parametri$

7