Accidentul nuclear de la Cernobal In ziua de 26 aprilie 1986, reactorul nr.

4 al centralei energo-nucleare de la Cernobil (Ucraina,
130 km NV de Kiev), a explodat in timpul unor teste pentru desfasurarea carora au fost deconectate sistemele de siguranta. Accidentul Raportul oficial, prezentat de Comitetul de Stat pentru Utilizarea Energiei Nucleare din U.R.S.S. la intrunirea Agentiei Internationale pentru Energie Atomica (A.I.E.A.) din august 1986 de la Viena, mentioneaza drept cauza a producerii accidentului un experiment neautorizat, pe parcursul caruia operatorii au incalcat procedura de functionare prin extragerea barelor de grafit care moderau reactia in lant din zona activa si scoaterea din functiune a sistemului de oprire automata. Echipa care realiza testul intentiona sa verifice daca turbinele puteau produce suficienta energie pentru a mentine in functiune pompele de racire, in eventualitatea unei pierderi de energie, pana cand se activa generatorul diesel pentru situatii de urgenta. Desi reactorul fusese programat sa functioneze ca in timpul testului la circa 25% din capacitatea nominala, dintr-o eroare umana in timpul experimentului puterea a scazut pana la sub 1% din puterea nominala. S-a procedat la executarea unui nou reglaj pentru corectarea erorii. La ora 1:24, operatorii au initiat procedura de oprire manuala, ducand la o crestere rapida a nivelului de energie produsa, din cauza modului de proiectare a tijelor de control. Puterea reactorului a crescut exponential (de circa 100 de ori in 4 secunde). Intrucat in urma extragerii barelor de control, absorbante ale neutronilor formati in reactia de fisiune, si a scoaterii din functiune a semnalelor de oprire in caz de urgenta, cantitatea de apa de racire din zona activa scazuse drastic, elementele de uraniu si invelisul de grafit in care acestea erau inserate s-au supraincalzit. A urmat o explozie care a pulverizat jumatatea de sus a zonei active, cladirea de deasupra reactorului (o constructie de beton de 1.000 de tone) si o parte din peretii centralei. Combustibilul nuclear s-a topit la peste 2000 grade C, iar fragmente incandescente de uraniu si grafit au fost proiectate in exteriorul reactorului si au cazut pe acoperisul cladirii turbinei, provocand numeroase incendii. Cantitati uriase de radiatii Din miezul fierbinte al reactorului s-au scurs cantitati uriase de radiatie si produse de fisiune, valoarea radioactivitatii eliberate in aer atingand 30.000 de roentgeni per ora, langa invelisul din grafit al reactorului. Adica, de circa 2 miliarde ori mai mult decat radioactivitatea normala a mediului dintr-un oras european. O expunere de 5 ore la o doza de 500 roentgeni per ora este fatala oricarui om. Dintre cei peste 40 de compusi si elemente radioactive eliberate in aer (circa 50 tone in total) cei mai activi si mai periculosi erau dioxidul de uraniu (combustibil nuclear) si produsii de fisiune puternic radioactivi (iod 131 – care este absorbit la nivelul glandei tiroide,

neptuniu 239 etc.E. plutoniu 239. nr. .) Estimari mai recente au calculat ca s-a eliberat in atmosfera circa 4% din combustibilul nuclear prezent in reactor in momentul accidentului.putand genera cancerul tiroidian. cea mai nefericita soarta a avut-o personalul de deservire a centralei aflat la locul de munca in noaptea exploziei (muncitori. vedere aeriana a zonei centralei de la Cernobil “Lichidatorii” Dintre toti oamenii care urmau sa aiba de suferit in urma accidentului. ducand la cazuri de cancer pulmonar. 3/1996). strontiu 89 si 90 – care se acumuleaza in oase producand tumori si leucemie. intre 20-60% din radionuclizii volatili si totalitatea gazelor nobile (A. Nivelul total al radioactivitatii materialelor expulzate este estimat la aproximativ 12×1018 unitati Becquerel.I. Bulletin. leucemie sau mutatii genetice. cesiu 134 si 137 – care inhalat sau ingerat poate afecta organele interne.A.

Din cauza secretomaniei tipic comuniste. intrucat cea mai mare parte a iodului radioactiv fusese deja eliberat in atmosfera in primele zece zile dupa accident.400 tone de plumb si 1. Polonia. Circa 130. deoarece sub aceste materiale aruncate temperatura din reactor a crescut inca o data. sa priveasca norul radioactiv care se inaltase deasupra centralei. aproape 18 milioane de km patrati (1. care pregateau parada de 1 Mai. Pe data de 23 mai a inceput distribuirea de iod populatiei. Suedia. Apoi au sosit “lichidatorii”. bor si argila pentru a stinge flacarile si a opri scurgerea radiatiilor. care ecraneaza radiatiile.5% din suprafata totala) au fost contaminati. aruncand aproape 2. Vedere de ansamblu asupra efectelor Tara cea mai afectata de dezastru a fost Bielorusia – a carei granita este situata la doar 10 km nord de Cernobil – unde au cazut aproape 70% din compusii radioactivi eliberati in accident.000 dintre acesti “lichidatori” au fost grav afectati. permitand continuarea activitatii la grupurile nucleare aflate in apropiere. Tula. majorand cantitatea de radiatii eliberata. In urma acestor incercari nereusite. situatia pe o raza de 30 de km in jurul centralei. Norvegia si Finlanda). iar cel putin 25. Restul de 20-30% din totalul depunerilor radioactive s-a raspandit cu precadere in estul si nordul Europei (Ucraina. miezul reactorului a fost racit cu azot. Intre 27 aprilie si 5 mai 1986. sa tina sub control focul si emisiile radioactive. in doar cateva ore sau zile.000. Masura a fost practic tardiva. A doua zi. a fost declarat zona de excludere. pompierii izbutind abia pe 6 mai. zona activa a reactorului a fost acoperita cu un “sarcofag” de beton. inclusiv majoritatea celor care s-au aflat in zona sinistrata in primele zile. In octombrie 1986. Teritoriul evacuat. din imediata vecinatate. au participat la decontaminarea zonei sinistrate si indepartarea resturilor radioactive. 30 de elicoptere militare au zburat pe deasupra reactorului in flacari. masurile medicale au intarziat insa. Kaluga si Orel. ei fiind expusi la radiatii depasind de pana la 50 ori valoarea anuala maxima admisa pentru populatie. Aceste eforturi au inrautatit insa situatia. pompieri) precum si militarii si militienii chemati in zilele imediat urmatoare in zona sinistrata pentru a limita efectele accidentului. Un sfert din suprafata totala a tarii a fost contaminata cu cesiu 137. totalizand aproape 800. autoritatile sovietice au decis evacuarea imediata a orasului si a intregii zone.000 de persoane din 76 de localitati au fost silite pana pe 5 mai sa plece definitiv din casele lor. militari. Acesta urma sa fie administrat pentru a preveni absorbirea iodului radioactiv de catre glanda tiroida. Masuri de urgenta pentru protejarea populatiei Multi dintre locuitorii orasului Cernobil. Brigazi de muncitori. Europa Centrala si de Vest (centrul si . au murit ca urmare a expunerii la radiatie.000 de oameni. expunandu-se astfel la maxim radiatiei.800 tone de nisip. in special zonele din jurul oraselor Brianskoe. accesul fiind interzis pana astazi. Circa 200. In Rusia. s-au strans pe acoperisul celor mai inalte cladiri din oras. pompieri.ingineri.

au fost inregistrati deja ca suferind de diferite afectiuni si boli. 5 si 6 din complexul centralei nucleare Cernobil.8 miliarde dolari in perioada 1992 – 1998. iar.sudul Germaniei. In total 786 localitati se situeaza in zonele in care se dupa accident s-a inceput monitorizarea radiologica permanenta. nordul Italiei. Totalul celor afectati de radiatii se ridica la circa 9 milioane de oameni din intreaga Europa. din cei trei milioane de locuitori ai Ucrainei care au fost expusi radiatiilor. dupa intense negocieri.1%) si Ucraina (3. trei ani dupa producerea accidentului. guvernul sovietic a stopat construirea reactoarelor nr.000 de hectare au fost scoase din circuitul agricol si declarate terenuri neproductive. Aria larga de raspandire a norului radioactiv. estul Frantei pana in nordul Marii Britanii) si in statele din sud-estul Europei (in special România si Bulgaria). . Accidentul de la Cernobil a avut un impact major si asupra intinselor terenuri agricole din regiunile învecinate. ce au ridicat produsele de fisiune la o inaltime de peste 1600 m. aruncandu-le asupra unor zone intinse. 84%. iar restul incluse într-un program de decontaminare si supraveghere permanenta sau periodica.4%). compuse in special din cernoziom (sol foarte fertil). In total circa 2. Circa 100. se ridica la aproximativ 3. Asia si chiar Statele Unite. Austria. Costurile totale platite de Rusia ca urmare a acestui dezastru. Rusia (15. se datoreaza in mare masura circulatiei unor mase de aer in directia vestica si nord-vestica. inclusiv 1 milion de copii. intregul complex a fost inchis pe data de 12 decembrie 2000. Agentia guvernamentala ucrainiana “Cernobil Interinform” din Kiev a raportat in martie 2002 ca.5 miliarde USD fiind suportate de Euratom (40%). In 1989. estimate la 1.2 milioane hectare de teren agricol din Ucraina. costurile dezafectarii.5%). Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (14. Belarus si Federatia Rusa au înregistrat niveluri mari ale radioactivitatii. pe aproape jumatate din continentul european. inclusiv despagubirile. Depunerile de particule de cesiu 137 au afectat intinse suprafete agricole situate la distante de pana la 300 km de reactor.

ai sentimentul ca esti complet singur pe lume. Din aceasta calatorie extraordinara s-a nascut pagina web Orasul Fantoma.A. “Elena” a pornit pe caii putere ai unei motociclete spre interiorul zonei interzise. timpul s-a oprit in loc. norul stralucitor deasupra reactorului trebuie sa fi fost o priveliste zguduitoare. Timpul s-a orit in loc Din aprilie 1986. au considerat accidentul de la Cernobil drept cel mai grav accident nuclear din istoria omenirii. in orasul Cernobil si suburbia sa Pripiat.A. Un foarte interesant reportaj fotografic a fost realizat de o tanara tanara ucraineanca (“Elena”). aflate in vecinatatea complexului energo-nuclear. Buletin nr. 3/1997). de la evacuarea in graba. “De aici. expertii A.Intruniti in august 1986.E. avand efecte prelungite asupra mediului ambiant si a sanatatii umane (A.E. Stand pe acoperisul celei mai inalte cladiri din acest oras gol.” . Singurele instrumente de masura utile sunt cele care indica nivelul radiatiei. statuia a fost mutata ulterior) este unul din cele mai tragice simboluri-avertisment asupra incercarilor omului de a silui natura dincolo de limitele acesteia. Orasul nu va mai fi probabil locuit niciodata – radioactivitatea va scadea la un nivel acceptabil abia in jurul anului 2525. Alaturi de epava Titanicului (cel considerat “de nescufundat”).I. statuia lui Prometeu din centrul “orasului-fantoma” (foto mai sus. cu ajutorul unui permis special de libera trecere (spune ea).I. Poate arheologii viitorului vor compara acest oras cu un Pompei modern: epoca sovietica este perfect conservata in radiatia care va dura multe secole de acum inainte. “Inarmata” cu un contor Geiger si un aparat foto.