Universitatea ”Petre Andrei” din Iaşi Facultatea de Drept

REFERAT
la disciplina

DREPT COMUNITAR
Titlul referatului:

Tratatul de la Maastricht şi rolul lui în construcţia europeană

Titular de disciplin :Pr!f" Dr" Univ" I!an #u$a e-mail: Aut!r: Anul de studiu şi grupa: ………………….. e-mail: …………………………...

care au a2ut loc 1n 1977 la 8ano2ra. -ditura 5ll. Grecia.Franţa. ci a dus la apariţia unor reforme necesare integrării6 .ratatul care pune bazele unei (niuni -uropene moderne. "talia. )omentul 1 noiembrie 199/. care pre2edea realizarea uniunii 1n trei etape6 . Belgia. un an mai t0rziu. Lu!emburg. din 199. denumirea de comunităţi europene1. 9a:ues #elors. 1n plan european. membre ale comunităţilor europene. la 3onsiliul -uropean de la )aastric+t <9-1.ratatele de la %aris &i 'oma. reuniţi 1ntr-o 3onferinţă intergu2ernamentală. 3a e2enimente care au precedat accelerarea construcţiei europene.prezentarea 'aportului #elors.9.ratatul modifică &i nu 1nlocuie&te documentele anterioare de constituire a comunităţilor europene. &i care au desemnat un comitet.bine1nţeles 5ctul (nic -uropean. 1 #e aceea&i părere este &i cta2ian )anolac+e 1n lucrarea Drept comunitar. $pania. care au dus la declan&area seismului politico-social din anii 1979-1991. produce o serie de polemici 1n r0ndul speciali&tilor 1n domeniu. 1n continuare. c0nd 1n statele din 3entrul &i $ud--stul -uropei s-a prăbu&it sistemul comunist. semnează la )aastric+t. pag. 199A. #upă lucrările 3onsiliului -uropean de la #ublin. #anemarca. &efii de state &i de gu2erne. 1n 1979. pentru o uniune economică &i monetară6 . #e asemenea. c0nd . *oi considerăm că .Bucure&ti. %ortugalia. 2 . douăsprezece state . 1n 2ederea uniunii economice &i monetare care să completeze piaţa unică.serie de alţi factori. pentru a realiza un studiu concret &i a finaliza concluzii 2iabile.ratatul intră 1n 2igoare. care nu a constituit numai o cale de tranziţie pentru instituirea (niunii -uropene.lucrările 3onsiliului -uropean. decembrie 1991=. (niunea nou creată. condus de pre&edintele din acea 2reme a 3omisiei. au a@uns la un acord asupra proiectului de tratat asupra (niunii -uropene. landa. a20nd la bază aceste comunităţi instituite prin . 27 aprilie <#ublin "= &i 2>-2? iunie <#ublin ""=. Germania. au fost4 . credem că nu este gre&it să folosim. .La 7 februarie 1992.. "rlanda &i 'egatul (nit al )arii Britanii &i al "rlandei de *ord -.

totodată. paragraful 2.-. adopt0nd la termen o monedă.ratatului a ridicat o serie de noi probleme. un preambul. &apte titluri. cu scopul de a e!amina. care ar putea să conducă. . 17 protocoale &i // de declaraţii. conform procedurii 2izate la articolul *.ratatul asupra (niunii -uropene. prin punerea 1n aplicare a unei politici e!terne &i de securitate comună. . $pania. un cadru instituţional unic pentru (niune. aduce nou pentru (niunea -uropeană.cooperarea 1n domeniul @ustiţiei &i al afacerilor interne. 1n ce măsură politicile &i formele de cooperare instaurate de tratat ar trebui să fie re2izuite.politica e!ternă &i de securitate comună6 . denumite &i cei trei piloni ai (. trei componente4 . are următoarele obiecti2e4 • promo2area unui progres economic &i social ec+ilibrat &i durabil. ca ane!e.. tratatul define&te &i unele principii fundamentale cre0nd. $pre deosebire de 5ctul (nic -uropean.ratatul de la )aastric+t. datorate 1n primul r0nd referendumului negati2 al danezilor la 2 iunie 1992. 'atificarea . prin 1ntărirea coeziunii economice &i sociale &i prin stabilirea unei uniuni economice &i monetare. ezitărilor britanicilor &i necesităţii re2izuirii constituţiilor pentru Franţa.ratatul. la o apărare comună6 • 1ntărirea protecţiei drepturilor &i intereselor cetăţenilor statelor membre prin instaurarea unei cetăţenii prioritare a (niunii6 • dez2oltarea unei cooperări str0nse 1n domeniul @ustiţiei &i al afacerilor interne6 • menţinerea integrală a realizării comunitare <lBac:uis communautaire= &i dez2oltarea acesteia. care cuprinde.e!istenţa.La 7 februarie 1992. la momentul potri2it. 1n special. la )aastric+t. / . mini&trii de e!terne &i de finanţe ai celor doisprezece ţări au semnat . %ortugalia &i Germania. inclusi2 definirea la termen a unei politici de apărare comună. 1n conformitate cu dispoziţiile din tratat6 • afirmarea identităţii (niunii pe scena internaţională. 1nc+eiat pe o perioadă nedeterminată. %e l0ngă aceste trei componente. 1n special prin crearea unui spaţiu fără frontiere interne. 1n continuare a comunităţilor6 .

dec0t dacă &i 1n măsura 1n care obiecti2ele acţiunii a2ute 1n 2edere nu pot fi realizate suficient de statele membre &i pot să fie mai bine realizate la ni2el comunitar. conform principiului subsidiarităţii.5stfel.oate celelalte instituţii sunt instituţii comunitare. En concluzie.otu&i. #in aceste principii rezultă că (niunea nu e!clude identităţile naţionale. totodată &i o CcetăţenieD a (niunii. iar Cstatele care doresc aderarea trebuie să aibă la bază un sistem democratic. ca principii generale de drept comunitar. inclusi2 1n crearea unei uniuni de politică e!ternă. . sistemul instituţional unic este format pe de o parte din 3onsiliul -uropean. dar acestea 1&i e!ercită competenţele după procedurile fiecărei comunităţi 1n parte. iar pe de altă parte din instituţiile comunitare. 5&a după cum am precizat mai sus. . consider că două instituiţii sunt prin e!celenţă comunitare. ale căror sisteme de gu2ernăm0nt sunt bazate pe principiile democratice6 . (niunea se prezintă ca un concept politic coerent.ratat reies o serie de principii. &i anume 3onsiliul -uropean. deci neput0nd 1nc+eia tratate. a&a cum sunt garantate de 3on2enţia -uropeană pentru apărarea drepturilor omului &i libertăţilor sale fundamentale. En urma . (niunea nu inter2ine. 5cţiunea (niunii nu depă&e&te ceea ce este necesar pentru a atinge obiecti2ele . -l mai stipulează &i proceduri unice 1n 2ederea aderării altor state.ratat.%rincipiul subsidiarităţii.ratatului de la )aastric+t. se poate spune că numai o singură instituţie este cu ade2ărat a (niunii. &i anume 3onsiliul -uropean &i 3omisia. care gu2ernează acti2itatea (niunii -uropene. ea nea20nd personalitate @uridică. > . En ceea ce pri2e&te cadrul instituţional unic al (niunii. . 5ceste principii 1n număr de trei.ratatul pre2ede că instituţiile (niunii sunt comune. pre2ăd4 . &i astfel cum rezultă din tradiţiile constituţionale comune statelor membre.(niunea respectă identitatea naţională a statelor membre. potri2it cu competenţele pe care le au 1n toate sferele de acti2itate. En domeniile care nu ţin de competenţa sa e!clusi2ă. instaur0nd.(niunea respectă drepturile fundamentale. .ratatului. 3omunitatea acţionează 1n limitele competentelor ce-i sunt conferite &i a obiecti2elor ce-i sunt stabilite prin . din .

Fiecare din aceste state. ca 1n 199? să prezinte o C3arte 5lbă 2 9ean F2es %otel . a stabilit trei criterii principale pentru statele care doresc aderarea la (niune/.dans Le )onde diplomati:ue de no2embre..ratat. const0nd dintr-un a@utor de 1 miliard de euro pe an. $lo2acia.e!istenţa unor instituţii democratice stabile6 . En anul următor. la -ssen. ? . Bulgaria. 'om0nia.Les Cent Fortes de l'Europe centrale et orientale. 2iabile6 . 3onsiliul -uropean. 1n sesiunea pe care a ţinut-o 1n iunie 199/. . / 9a:ues Bert+elot . %olonia. (ngaria. -nseignant lGinstitut %aris H I""".Imposer le droit des peuples à se nourrir eux-mêmes .1n cele din urmă acordul este supus spre ratificare de către toate statele contractante.ratatului este acela că accentuează tot mai pregnant problema e!tinderii. cerere care este 1naintată 3onsiliului -uropean6 . consultă 3omisia &i prime&te a2izul din partea %arlamentului -uropean6 3onsiliul se pronunţă cu unanimitate de 2oturi6 . -tapele procedurii de aderare propuse de tratat sunt următoarele4 . pentru 11 state candidate>. buletin al (. 5ceasta nea20nd prerogati2e pri2ind politica e!ternă &i securitate comună <%-$3=. urmau.. . -dition de lB5telier. din partea statului solicitant. care urma să fie finanţată prin programul comunitar %85'-.cererea adresată (niunii. Lituania. Encă o problemă demnă de semnalat este cea referitoare la dorinţa altor state europene de a adera la (niune.ratatul aduce unele modificări 1n ceea ce pri2e&te competenţa 3urţii de 9ustiţie. (niunii &i nu comunităţilor. statele care doresc să adere trebuie să ceară acest lucru..En altă ordine de idei. 3e+ia.statul solicitant 1nc+eie cu membrii cu drepturi depline ai (niunii unele acorduri pri2ind condiţiile admiterii6 . 1997. %aris. 3a o noutate adusă de . i se atribuie unele competenţe limitate 1n cadrul cooperării 1n domeniul @ustiţiei &i al afacerilor interne.capacitatea de a-&i asuma obligaţiile (niunii <lBac:uis communautaire=. la 3open+aga.e!istenta unei economii de piaţă. #ar meritul cel mai important al . 3ipru. lărgirii (niunii -uropene2. constatăm importanţa pe care o acordă (niunea respectării &i garantării drepturilor omului din fiecare ţară care aderă. $lo2enia. supliment ?J976 candidaţii erau următorii4 -stonia.3onsiliul. 199>.. 3onsiliul stabile&te strategia de preaderare. > #atele sunt e!trase din 5genda 2.-. 1997.

En decembrie 1997. dar &i celelalte care au rămas să a&tepte al doilea 2al <printre care &i 'om0nia=. Entorc0ndu-ne la .ratatul asupra (niunii -uropene. En anul 1997.. la pregătirile acestora de a se integra 1n (niune.-.. Le monde diplomati:ue.uniunea economică şi monetară (U. considerăm. mai prezintă &i alte probleme importante4 .E..politica externă şi de securitate comună (PESC) a) Cetăţenia uniunii ? A )ic+el Fouc+er . tocmai pentru a spri@ini candidaţii la aderare. prote@ării mediului etc. dar apropiată. 3omisia a publicat a2izele sale 1n legătură cu acest lucru. $lo2enia.M. -stonia. 5ceste sume au fost date. 1ncep0nd din 1997. $tatele care au 1nceput negocierile. %olonia.A?. 3e+ia. administraţiei.? miliarde -uro pe an p0nă 1n 2. care urmau să de2ină membre la o dată nedeterminată. &i apoi de / miliarde p0nă 1n 2.. 1n domeniul economic.) . %aris. pag.En eux et ris!ues d'un "nion europeénne elar!ie.6 • să depună eforturi eficiente &i durabile 1n 2ederea prote@ării mediului pe continentul european6 • să folosească 1n mod @udicios forţa de muncă &i să contribuie la realizarea unei protecţii sociale reale6 • să dez2olte programe concrete pentru 1mbunătăţirea calităţii 2ieţii6 • să spri@ine cooperarea &i solidaritatea 1ntre membrii (niunii. au beneficiat 1mpreună.ratatul de la )aastric+t. . 1n cadrul strategiei de preaderare de un a@utor 1n 2aloare de 1. infrastructurii. 1997.cetăţenia uniunii . 7 A .La Republique europeénne. 3onsiliul. Berlin. (ngaria. fK2rier 1999. la Lu!emburg aprobă 1nceperea negocierilor de aderare pentru ţările4 3ipru.cu pri2ire la realizările din statele respecti2e. 9ean F2es %otel . 1n acesta sunt 1nscrise 1n mod e!pres pentru (niunea -uropeană următoarele misiuniA4 • să promo2eze o dez2oltare armonioasă &i ec+ilibrată a acti2ităţilor economice 1n interesul (.

dreptul la protecţia @uridică..-. 3u acest prile@. se 1ntemeiază pe de o parte pe politica economică a statelor membre. este cetăţean al (niunii orice persoană care are naţionalitatea unui stat membru1.) 3rizele apărute 1n spaţiul fostei "ugosla2ii după prăbu&irea sistemului comunist au rele2at at0t incapacitatea (niunii -uropene de a formula o politică e!ternă coerentă &i unitară. prin crearea unei monede unice. )area Britanie &i #anemarca.S.E.E. c0nd moneda -3( a fost 1nlocuită de -uro.cea de-a doua fază. c0nd se creează &i "nstitutul )onetar -uropean.cea de-a treia fază 1ncepe la 1 ianuarie 1999.3onsiliul -uropean de la )adrid. 5ceastă monedă purta denumirea de -3(.ratatul de la )aastric+t.. care a 1nlocuit 3omitetul Gu2ernatorilor6 . are. dreptul de petiţionare &i cel de a se adresa mediatorului. #anemarca urmează ca 1n primă2ara anului 2. la 1nceputul fazei a treia. care constituie (niunea -conomică &i )onetară. europene6 . En conformitate cu . să supună printr-un referendum aderarea la moneda unică europeană. considerată ca o perioadă de tranziţie.M. (niunea -conomică &i )onetară a a2ut trei faze de e2oluţie4 . prin 1nc+eierea unor protocoale speciale.) 3omponenta economică &i cea monetară.dreptul de a circula &i de &edere 1n mod liber pe teritoriul statelor membre6 . apărut prima dată 1n .ermenul de cetăţean. 7 . din iunie 1979. 5cesta pre2ede &i alte noi drepturi specifice4 . s-a desfă&urat 1ntre 1 ianuarie 199> &i 1 ianuarie 1999.ratatul de la 'oma. &iau rezer2at dreptul de a nu participa la (.dreptul de 2ot &i de eligibilitate la alegerile locale &i la alegerile ..).dreptul de protecţie diplomatică 1n terţe ţări6 .. stabile&te că prima fază 1ncepe de fa 1 iulie 199. 3etăţenii (niunii 1&i e!ercită drepturile &i 1&i asumă obligaţiile pre2ăzute 1n . c0t &i precaritatea ei din punct de 2edere militar.ratat. ) Uniunea economică şi monetară (U. acum un alt 1nţeles. respecti2 pe o politică monetară unică. c) Politica externă şi de securitate (P. c0nd statele membre trebuiau să realizeze o con2ergenţă progresi2ă a politicilor &i performanţelor economice6 .C.

=. ministrul de atunci al 5părării britanice. pentru realizarea căruia trebuie depă&ite at0t reticenţele aliatului transatlantic. 1n acest sens. La acest sf0r&it de secol. constituie Cpiatra ung+iulară a 1ntregii capacităţi de apărare a continentului. 1n cea mai mare parte. 1n gestionarea di2ergenţelor apărute 1ntre statele membre. cu timpul. $ituaţia a reu&it să nelini&tească p0nă &i Londra. CEn Moso2o. prin urmare. . organizaţie dominată copios de americani. la 1nceputul lunii mai. stipulează definirea &i punerea 1n practică a unei politici e!terne &i de securitate comună <%-$3=. biecti2 ambiţios. semnat la 7 februarie 1992.3a argument. acoperind Ctoate aspectele referitoare la securitatea (niunii. %rocesul integrării europene a fost unul dintre cele mai mari succese 1nregistrate pe continent 1n a doua @umătate a secolului care se 1nc+eie. 1n conflictul general -stIest. crearea (niunii -uropene <(-=6 marc+ează primul pas semnificati2 pe această cale. 7 . +egemonia $tatelor (nite &i apoi conturarea unui sistem multipolar. c0t &i cele interne. 1n /-> iunie. 'ezol2area celor e!terne. care. #incolo de cooperarea economică. la 8elsinLi &i 3artei de la %aris. con2insă că *5. este suficient să amintim două aspecte din timpul conflictului Loso2ar4 opoziţia Greciei faţă de bombardarea $erbiei &i faptul că doar un sfert din capacităţile militare folosite de 5lianţa *ord-5tlantică au fost europene. ne-am găsit faţă 1n faţă cu 2iitorul european &i acesta se arată 1nfrico&ător declara. George 'obertson. 52ansată de omologul său german 'udolf $c+arping. accept0nd necesitatea unei Cpolitici eficiente de securitate &i apărare europeană. biecti2ele %-$3 sunt4 conser2area păcii *(. a rămas 1n competenţa 5lianţei *ord-5tlantice. dar &i dinamismul intern al 3omunităţii au amplificat importanţa dimensiunii e!terne. legate 1ndeosebi de c+estiunile su2eranităţii naţionale &i de c+eltuielile militare. dez2oltarea &i consolidarea democraţiilor &i statului de drept. prezentat 3onsiliului european reunit la MNln. apariţia unor noi tipuri de conflicte. ideea a fost 1nscrisă sub această formulare 1n raportul mini&trilor 5facerilor e!terne &i ai 5părării din cele zece state membre ale (niunii -uropei ccidentale <(. -uropa unită 1&i propune. inclusi2 e2entuala formulare a unei politici comune de apărare. 1ncadrate.ratatul de la )aastric+t. completarea dimensiunii economice cu una de politică e!ternă &i de apărare. #upă prăbu&irea sistemului comunist. ar putea conduce la o apărare comună. 5ctului iniţial de &i 1ntărirea securităţii internaţionale 1n concordanţă cu principiile 3artei precum &i respectarea drepturilor omului &i libertăţilor sale fundamentale.

impusă de gra2itatea ameninţării. materie de apărare. un punct de referinţă obligatoriu 1n proiectul %-$3. este cea mai bună do2adă6 c+iar dacă. 'aportul 'euniunii de la MNln nu opune integrarea c0t mai rapidă a (1n (-.. 5ceasta 2iza pe atunci ani+ilarea unei e2entuale reluări a politicii de agresiune din partea Germaniei. ea a fost redusă la ni2elul de simbol. nu s-a tradus 1nsă printr-o abandonare totală a ideii de securitate comună. italianul 'omana %rodi . $c+arping a2ans0nd ca termen limită sf0r&itul anului 2. #ar de aici &i p0nă la crearea unei armate europene .calea este lungă. precum administrarea )ostarului &i aplicarea unui embargo pe #unăre 1mpotri2a fostei "ugosla2ii=. iar 1n teren a a2ut o prezenţă minoră <1n general pentru operaţiuni de poliţie.'ememor0nd istoria ultimei @umătăţi de 2eac. . ca unică organizaţie e!clusi2 europeană 1n. #e altfel. iar supra2ieţuirea (niunii -uropei ccidentale <(. pusă sub primatul *5. marc0nd prima mutaţie de la conceptul de su2eranitate naţională6 &i. de Cgardian al templului ideii de apărare europeană.Curmătoarea etapă logică a punerii 1n aplicare a unei politici e!terne &i de securitate comune. 9 . 1nfiinţată 1n 19?>. (este considerată de anali&ti ca fiind Cnucleul fondator al identităţii militare europene. Encredinţarea apărării europene 5lianţei... potri2it pre&edintelui e!ecuti2 (-.=. ideea creării unui sistem definiti2 comun pentru ansamblul ţărilor europene a fost conceptualizată imediat după 1nc+eierea celui de-al doilea război mondial.

+ird -dition. .Institutiile "niunii Europene..=.2 6 /. 2. Bucuresti. %' (*"I-'$5L"$. .. -d. %aul6 #e Burca./ ?. Grainne. !ford (ni2ersitO %ress. . Bucuresti. Li2iu .Enciclopedia "niunii Europene. -d.? 1. 2. Ioinea.!i lio"ra#ie 1. .Institutii ale "niunii Europene'Inte!rare. Cases and &aterials. Bucuresti. Florian6 Bug+ea 'aluca. G+ica... Bucuresti. Re!ionali(are.A >. 2. -d. Luciana-5le!andra <coord. Europeni(are. 3oman.Drept Comunitar European. Fuerea.A6 2. .. 2.E" La# $ %ext. (ni2ersul 9uridic. . 2. 3raig. )eronia. 5ugustin.