ESCHIL – PROMETEU ÎNCĂTUȘAT PROMETEU Voi să nu credeți că de slab sau de semeț Am amuțit: alt gând îmi mușcă inima

Când văd ce chinuită este soarta mea. Căci cine altul decât mine-a dăruit Puterea tuturor acestor zei de azi ? Dar des re asta voi tăcea! nu voi vorbi "imic decât ceea ce știți voi înșivă: Cum am #ăcut e muritori din tonți$ isteți$ %rezindu-le din adormire s iritul. Voi s une-acestea$ nu ca să-i vorbesc de rău$ Ci ca iubirea mea s re dânșii s-o vedeți. Priveau cu ochii$ însă nu vedeau cu ei! Aveau auz$ dar n-auzeau nimic cu el! &ult tim în volburi de năluci le-nvălmășeau Pe toate$ nu știau nici dulgheria ce-i$ "ici casele-nsorite cum se #ăuresc! Asemenea măruntelor #urnici trăiau 'etrași în ascunzișurile grotelor! "u cunoșteau rin semne sigure când vin %emuta iarnă$ rimăvara veselă (au vara ururi darnică$ ci bâ)bâiau "e rice uți. *ubindu-i$ eu i-am învățat Ce-i răsăritul$ ce-i a usul stelelor! +e-am dat știința #oarte-naltă a ci#relor Și #olosirea literelor! în s#ârșit +e-am dat memoria ce-i mama muzelor ,u #ui întâiul care boii-n )ug i-a us$ (ilindu-i ca rin va)nicele lor uteri (ă ușureze o intirea omului$ Și care caii lini de #oc i-a înhămat +a car$ odoabă strălucitei bogății! ,u #ui întâiul care nave a construit (-alunece cu ari i de in în larg de mări. *ar eu$ cel care entru neamul muritor -ăcui acestea toate$ nu-mi găsesc un s#at (ă sca de su#erința mea de azi. CORUL .rea su#erință-n duri și ierzându-ți cum ătul %e zbați ca vraciul slăbănog căzut bolnav Și-n dis erarea ta nu oți desco eri Ce leacuri ți-ar tămădui durerile. PROMETEU Ca și mai tare să te miri$ ascultă-acum$ Ce meșteșuguri și căi noi am născocit$ /ntâi și-ntâi$ când cineva cădea bolnav "-avea nimica să-l a)ute$ nici #ierturi$ "ici ali#ii$ balsamuri$ ci se mistuia +i sit de leacuri$ ână când eu în s#ârșit +e-am arătat amestecele ierburilor Cari toate morburile lor le vindecă.

*-am lămurit cum să-și revadă sorțile$ *-am învățat să-și tălmăcească visele Și le-am deschis șo tirile destinului: De ce resemne să te ții când ești la drum? Ce tainic înțeles cu rince-naltul zbor Al aserilor$ îndre tarea lor în zări +a stânga sau la drea ta$ #elul cum înghit$ Cum se-m rietenesc și cum se dușmănesc (au cum se strâng în stol? Ce lustru și ce culori Cuvine-se să aibă măruntaiele$ Ce #orme #ierea și #icatul asării ( rea #i e lacul zeilor? Prin ardere De coa se groase și de mari s inări e-altar Am învățat e oameni meșteșugul greu de-a înțelege tainele vă ăilor "-a #ost de-a)uns atât: se a#lă cineva (ă s ună că-naintea mea desco eri +a oameni avuțiile ământului: Arama$ #ierul dur$ argintul$ aurul? "u-i nimeni$ căci ar #i un mincinos. Pe scurt: azi toate meșteșugurile lor %rudiții oameni de la Prometeu le au. CORUL Acum lasă gri)a muritorilor! .ândește-te la mântuirea ta. Avem ( eranța că$ descătușat odată$ tu "u vei #i mai uțin uternic decât 0eus. PROMETEU "u asta-i voia &oirei care e noi toți "e mână! mii de su#erinți mai am să-ndur Pân1 la scă area mea! dește tăciunea e cu mult mai slabă decât tainicul Destin. 1. Precizează, pornind de la text l dat, tip l de rela!ie dintre Pro"ete și oa"eni. #. Moti$ează, pe %aza a do ă ar& "ente de'prin'e din text, inte&rarea ace't ia (n &en l dra"atic, 'pecia tra&edie. ). Prezintă, pe %aza text l i dat, concep!ia o" l i antic de'pre relația di$inității c o" l. *. Co"entează rol l +i 'e"ni,ica!ia 'tr ct rii - Priveau cu ochii$ însă nu vedeau cu ei! Aveau auz$ dar nauzeau nimic cu el2. .. Expri"ă/!i opinia, (ntr/ n text de ./10 r1nd ri, c pri$ire la atit dinea l i Pro"ete , pornind de la lti"a replica citată.