ocul de mişcare la copiii preşcolari

Jocuri de mişcare reprezentative pentru grupa mică

Instit. Cîmpean Lucia, dir. la G. P. N. Nr. 1 Blaj

În concepţia piagetiană , jocul de mişcare reprezintă punctul de start al procesului de socializare progresivă a copilului. Debutând pe parcursul stadiului gândirii preoperatorii, jocul de mişcare cu reguli facilitează depăşirea egocentrismului iniţial al copilului şi-l obişnuieşte pe acesta cu activităţile de grup prin respectarea unor norme comune de conduită.

Jocul de mişcare este un exerciţiu fizic şi un mijloc principal de dezvoltare armonioasă a copilului de varstă preşcolară, este o acţiune preponderent corporală, efectuată sistematic şi conştient în vederea perfecţionării dezvoltării fizice şi a capacităţilor motrice. Jocul este un mijloc ideal de educaţie şi satisface în cel mai înalt grad nevoia de mişcare şi de acţiune. Prin joc copilul îşi satisface imediat, după posibilităţi, propriile dorinţe, acţionând conştient şi liber în lumea imaginară ce şi-o creează singur.

La vârsta preşcolară jocul are o dublă semnificaţie. Pe de o parte, el este cadrul în care se manifestă, se exteriorizează întreaga viaţă psihică a copilului, în joc copilul exprimându-şi cunoştinţele, emoţiile, satisfăcându-şi dorinţele şi eliberându-se, descărcându-se tensional.. Pe de altă parte, jocul constituie principalul instrument de formare şi dezvoltare a capacităţilor psihice, acestea neputând fi concepute şi imaginate în afara jocului. Jocul formează, dezvoltă şi restructurează întreaga viaţă psihică a copilului. Jucându-se cu obiecte, copilul îşi dezvoltă percepţiile de formă, mărime, culoare, greutate, îşi dezvoltă capacitatea de observare. Prin joc se dezvoltă activitatea voluntară, îşi dezvoltă însuşirile voinţei: răbdare, perseverenţă, stăpânire de sine. Tot în joc sunt modelate însuşirile şi trăsăturile de personalitate: respectul faţă de ceilalţi, responsabilitatea, cinstea, curajul, corectitudinea etc.

O arie largă de răspândire o au la vârsta preşcolară jocurile cu reguli, al căror principal scop este exersarea îndemânării şi formarea deprinderilor motrice. De cele mai multe ori elementul şi atmosfera de joc sunt realizate prin intermediul întrecerii. Pe parcursul vârstei preşcolare, jocurile de mişcare evoluează atât sub aspectul complexităţii subiectului şi regulilor, cât şi a modului de organizare a copiilor în joc.

Jocurile de mişcare utilizate în activitatea de educaţie fizică au conţinuturi şi orientări multiple şi îmbracă forme de organizare şi desfăşurare foarte variate. Numite şi dinamice, jocurile de mişcare se clasifică după deprinderea motrică pe care o formează: mers, alergare, săritură, aruncare şi prindere, echilibru, căţărare-coborâre, tracţiuni, împingeri şi transport de greutăţi. Ele au anumite caracteristici, cum ar fi:

să asigure echilibrul valoric al echipelor. urmărirea fiecărui participant. asumarea unor responsabilităţi. Pentru a vedea gradul de înţelegere a regulilor. grupa va fi astfel aşezată. educă competitivitatea. armonizarea intereselor. să cultive respectul faţă de adevăr. principalele reguli. În timpul explicaţiei şi demonstraţiei. să ţină seama de condiţiile materiale şi mediul în care se desfăşoară. cooperare cu colegii de joacă. să corespundă particularităţilor somato-funcţionale şi psihice ale copiilor. a regulilor de întrecere. În organizarea şi desfăşurarea jocurilor de mişcare educatoarea trebuie să respecte anumite cerinţe. dar în acelaşi timp. comune grupei din care face parte. evitându-se deplasările celui care explică. . permit manifestarea iniţiativei. să asigure participarea activă a tuturor copiilor. Se va spune: denumirea jocului. să fie accesibilă. făcută pe un ton potrivit. a spiritului de observaţie. independenţei în acţiune. să impună respectarea de către toţi copiii a regulilor de joc şi să stimuleze spiritul de colaborare între participanţi. cum ar fi: selecţionarea judicioasă a jocurilor în vederea îndeplinirii întocmai a sarcinilor instructiv-educative. impun colectivului respectarea disciplinei. Explicarea şi demonstrarea jocului Explicarea trebuie să fie clară. succintă. educatoarea poate întreba câţiva copii. sau le poate cere să efectueze o parte din acţiuni ( jocul de probă). conţinutul. pe scurt. presupun colaborare. stările afective trăite şi celelalte procese psihice prezente în aceste împrejurări sunt proprii fiecărui copil. emoţiile şi sentimentele. încât să poată urmări demonstraţia. comenzile pentru începere.permit manifestarea complexă şi favorizează dezvoltarea simultană a deprinderilor motrice de bază. desfăşurare şi final. situaţiile favorabile sau nefavorabile care apar pe parcursul jocului lasă urme adânci asupra personalităţii copilului. precizări cu privire la stabilirea învingătorului. Explicaţia va fi însoţită de demonstraţie.

prezentarea jocurilor va cuprinde doar esenţialul. un important mijloc de educaţie. Prin marea lor varietate. Arbitrajul trebuie să fie corect. Stabilirea rezultatului trebuie făcută obiectiv. să atingă maximum de eficienţă. Respectarea regulilor şi sarcinilor de joc. ferindu-mă de amănunte. prin aprecieri generale şi individuale şi comunicând rezultatul întrecerii. în cazul în care jocul s-a desfăşurat sub formă de concurs. să menţină treaz interesul copiilor. Terminarea jocului Se face prin anunţarea încheierii acestuia. jocurile de mişcare sunt mijloace eficiente de dezvoltare a fizicului şi psihicului. care ar face lectura anevoioasă plictisitoare. Un joc bine conceput este capabil să mobilizeze tote forţele. evitându-se aprecierile care ar putea descurajape cei învinşi. În continuare va urmări desfăşurarea jocului. Materiale: căciuliţe de iepuraş. având grijă să fie respectate regulile acestuia.. nepărtinitor. Deoarece în acest an şcolar conduc grupa mică. de elemente informaţionale cu caracter redundant. Voi prezenta succint în continuare aceste jocuri. Deci. stimulând spiritul de iniţiativă. În timpul jocului se creează o stare emoţională de bucurie. IEPURAŞUL Deprinderea motrică exersată: săritură cu desprindere de pe ambele picioare. după ce aceasta s-a convins că toţi copiii sunt pe locurile lor şi au înţeles jocul.Desfăşurarea jocului Începe la un anumit semnal dat de educatoare. atenţionând pe cei care încearcă să încalce regulile. voi descrie sumar câteva jocuri de mişcare pe care leam selecat. . ca fiind potrivite particularităţilor de vârstă ale copiilor de 3-4 ani. a normelor de conduită faţă de adversar contribuie la realizarea unei atmosfere agreabile.

. hop. iute s-a ascuns! – ghemuire De sub tufă el priveşte. CINE NE-A IEŞIT ÎN DRUM Deprinderea motrică exersată: mers cu oprire la semnal. el sare – săritură cu deplasare înainte. reprezentând animale. sare speriat – săritură pe loc. Materiale: jucării. Uite-l. Şi o ia din nou la vale.Formaţie de lucru: cerc. Când să-l prindem. Formaţie de lucru: coloană câte unul. cu genunchii uşor îndoiţi. Dacă nimeni nu-l pândeşte. Desfăşurarea jocului: Mişcările care urmează să fie efectuate de copii sunt sugerate prin intermediul următoarelor versuri: Iepuraşul urecheat Sare.

CAUTĂ STEGULEŢUL Deprinderea motrică exersată: mers spre o direcţie indicată. pentru a putea fi mai uşor reperate de copii. jucării suspendate. Desfăşurarea jocului: Mişcările care trebuie efectuate sunt sugerate de versurile: Sus. lăudaţi. recompensaţi. de preferinţă de dimendiuni mai mari. Materiale: mingi pentru toţi copiii. De-a lungul acestuia sunt aşezate. la interval de 4-5 m. După recuperarea mingilor. După fiecare aruncare reuşită. zboară mingea sus. La semnalul Stop. SUS! La comanda SUS!. Se recomandă asocierea comenzii cu ridicarea jucăriei întâlnite pe traseu.Desfăşurarea jocului: Copiii se plimbă (mers obişnuit). cine ne-a ieşit în drum?. MINGEA JUCĂUŞĂ Deprinderea motrică exersată: aruncare cu ambele mâini de jos. Ursuleţul de-l ţinţeşti. copiii care nimeresc jucăria suspendată sunt apreciaţi. jocul continuă. de către educatoare. Traseul este stabilit de educatoare. . pe fond muzical. pe noi toţi ne-nveseleşti. mingea este aruncată de toţi copiii aflaţi sub obiectele suspendate. în dreptul unei linii traste în prealabil de către educatoare. sus. Formaţie de lucru: linie. sus. jucării. copiii se opresc.

Aceştia trebuie să ajungă la stratul cu morcovi. îndreptându-se cât mai repede spre stratul de morcovi. La comanda Iepurii acasă!. copii revin la locurile de plecare. Formaţie de lucru: cerc. La ridicarea steagului de către educatoare. IEPURII LA MORCOVI Deprinderea motrică exersată: săritură liberă cu desprindere de pe ambele picioare. La reluarea jocului. sau confecţionaţi din carton. CLOPOŢELUL . La comanda Iepurii la morcovi!. spre direcţia indicată.Materiale: un steguleţ. delimitată cu ajutorul unor benzi de hârtie colorată. imitând ronţăitul morcovilor. Materiale: măşti de iepuraşi. Formaţie de lucru: două linii trasate faţă în faţă. benzi din hârtie colorată. reprezintă casa iepuraşilor. Desfăşurarea jocului: Linia de plecare. situat la o depărtare de 2-3 m. cu creta sau cu scoci. copiii pornesc cu aceeaşi săritură. execută sărituri libere pe loc. morcovi naturali. din plastic. prin săritură pe ambele picioare. copiii se deplasează în coloană câte unul. interpretând cântecul Steagul nostru. coloană câte unul. Odată ajunşi la destinaţie. se schimbă direcţia de deplasare. tot prin sărituri libere cu desprindere de pe ambele picioare. cu deplasare înainte. Desfăşurarea jocului: Copiii merg în formaţie de cerc.

câteva panglici de 4 culori sau ecusoane colorate. Dinga. . Materiale: clopoţei. trasate pe sol. Clopoţelul îl primeşte Cine primu-aici soseşte. sună. Copiii se grupează în funcţie de culoarea panglicilor sau ecusoanelor colorate pe care le poartă. TRECEM PUNTEA Deprinderea motrică exersată: mers în echilibru între două linii paralele. copiii aleargă spre direcţia din care se aude clopoţelul mânuit de educatoare.Deprinderea motrică exersată: alergare spre o direcţie indicată. pe versurile: Clopoţelul sună. dinga. ding. ding. Şi ne-aducevoie bună. La reluarea jocului. La comanda sugerată de ultimul vers. educatoarea îşi schimbă locul. în cerc. Desfăşurarea jocului: Copiii se deplasează în mers. Formaţie de lucru: cerc. Dinga. dinga.

Formaţie de lucru: şir. aceasta fiind reprezentată de o porţiune de 2-3 m lungime. La comanda Trecem puntea!. altul cu păşirea peste obstacole. . ŞARPELE ŞI VRĂBIUŢA Deprinderile motrice exersate: mers cu ocolirea unor obstacole. delimitată de două benzi din hârtie sau de linii trasate pe sol cu cretă colorată. echipele îşi schimbă locurile şi rolurile şi jocul continuă. măsuţe. ciripitul vrăbiuţei. copiii execută mersul în echilibru. căntând un cântec cunoscut. Desfăşurarea jocului: Copiii sunt împărţiţi în două grupe. machete de copaci. cealaltă vrăbiuţele. câte unul în dreptul traseelor care urmează să fie parcurse. cretă. cuburi. aşezate pe două şiruri. În timpul deplasării. copiii imită sâsâitul şarpelui. fiecare urmând traseul care a fost stabilit dinainte. copaci-machetă. unul cu ocolirea obstacolelor. Desfăşurarea jocului: Copiii se deplasează prin pădure.Materiale: fâşii din hârtie sau material. Formaţie de lucru: şir. jucării de dimensiuni mai mari. una reprezentând şerpii. alergare cu păşire peste obstacole. Materiale: jucării mici. şirurile pornesc. care este sugerată cu ajutorul copacilor-machetă sau al altor materiale de care dispune educatoarea. scăunele. respectiv. Odată ajunse la capătul traseului. la distanţă de 30-40 cm una de cealaltă. La comandă.

Pentru desfăşurarea jocului se recomandă următoarele versuri: .CURSA BROSCUŢELOR Deprinderi motrice exersate: săritura în lungime de pe loc şi mers cu păşire peste obstacole. se plasează obstacole mici (cu înălţimea de la 4 cm până la 30 cm) şi. porniţi! Peste baltă să săriţi!. câte 3 cercuri de lemn. saltea de gimnastică. scăunele. pe o distanţă de cca3 m. obstacole mici. mese. jucării. La rostirea versurilor de către educatoare: Hai. Materiale: măşti pentru ursuleţi sau ecusoane. apoi sar din cerc în cerc şi se întorc în alergare spre coada şirului propriu. Formaţie de lucru: şir. machete de copaci sau alte obiecte care sugerează pădurea. primii copii din fiecare şir pornesc în mers. în continuarea lor. cu diametrul de 80-90 cm. URŞII ÎN PĂDURE Deprinderi motrice exersate: târâre pe genunchi şi palme şi mers cu ocolirea unor obstacole. De la linia de plecare. cercuri. broscuţelor. Materiale: machete de copaci. înapoia liniei de plecare. păşind peste obstacole. covor. Desfăşurarea jocului: Copiii sunt dispuşi pe 4 şiruri. măşti.

.copiii execută mers cu ocolirea obstacolelor.V&Integral. . 1976 Iacovlev. Tufele le ocolim. Ne-a văzut şi s-a-nfuriat.copiii execută târâre pe genunchi şi palme. Buc. Ursul ce-a stat nemişcat . . E. Bibliografie: Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii – Ed. Editura Didactică şi Pedagogică.Jocuri pentru copii. L. Mersul lui îl imităm. Editura Sport-Turism.. . Buc 1981 . V. 2005 Buruian. iute noi plecăm. Casa de Editură Mureş. Ţicaliuc. Iute. .Exerciţii şi jocuri pentru preşcolari.Mergem veseli prin pădure. 2004 Barcan. Vrem s-ajungem la bârlogul Ursului şi să-l privim.Educaţia fizică în grădiniţă – Îndrumar metodic – aplicativ..

Editura Sport-Turism. şi colab. Buc. – Educaţia fizică la preşcolari. 1989 .Sabău. E.