CUNOASTERE SI ASISTENTA PSIHOLOGICA MODEL DE PREGATIRE PSIHICA PENTRU MILITARII PARTICIPANTI LA MISIUNI �N AFARA GRANITELOR TARII

Psiholog Adriana GHIMBOVSCHI*, psiholog Monica BOB�RNAC-FRANGA**

REZUMAT Viata si activitatea militara, at�t �n conditii de pace si cu at�t mai mult �n misiuni specifice situatiilor de criza desfasurate �n afara granitelor tarii, reprezinta o sursa de trairi emotionale pozitive si negative complexe, uneori contradictorii sau ambivalente, dar �ntotdeauna generatoare de stres. Angajarea militarilor rom�ni �n operatiunile din Irak este considerata de specialisti printre cele mai complexe dar si riscante dintre misiunile executate de armata rom�na, de la �ncheierea celui de al doilea razboi mondial si p�na �n prezent

�n acest context, problematica pregatirii psihice a luptatorului devine tot mai prezenta si actuala. Aceasta
presupune un anumit antrenament si o serie de tehnici menite a-i dezvolta militarului capacitatea de autoreglare si autocontrol a starilor psihice precum si diverse procedee focalizate �n directia optimizarii fizice si psihice ale acestuia, cu rol important �n rezolvarea de situatii tactice de mare �ncarcatura emotionala si �n asigurarea echilibrului psihic al militarilor pe timpul executarii misiunii. La modul concret, �n cadrul pregatirii psihologice a Companiei de Politie Militara, cu un efectiv total de 100 de militari, dislocata �n teatrul de operatii Irak in perioada februarie- iulie 2005, s-a aplicat un program de pregatire stucturat pe patru module astfel: 1. Modulul de relaxare, av�nd ca obiectiv �nsusirea deprinderilor de relaxare dupa metodele Jacobson (Relaxare musculara progresiva-DMR), controlul respiratiei si administrarea de sugestii si autosugestii pe timpul sedintelor de relaxare. 2. Modulul de restructurare cognitiva, �n cadrul caruia militarii �nvata modalitati alternative de g�ndire �n vederea combaterii tulburarilor de dispozitie (depresie, anxietate) cu risc mare de aparitie pe timpul desfasurarii misiunii. 3. Modulul de antrenare �n vederea optimizarii relatiilor interpersonale care cuprinde o serie de tehnici ce vizeaza at�t facilitarea comunicarii �ntre membrii grupului c�t si cu rol de sustinere pe plan afectiv. 4. Modulul de rezolvare de probleme prin care militarii sunt �nvatati sa constientizeze si sa rezolve problemele care le produc tulburari emotionale sau comportamentale precum si capacitatea de a face fata situatiilor dificile. Pe parcursul derularii acestui program de pregatire psihica s-a observat o crestere a compatibilitatii afective si cognitive a membrilor grupurilor datorita gradului mai mare de cunoastere reciproca, iar �n plan individual fiecare militar a fost abilitat sa poata utiliza cel putin un procedeu de autoreglare a starilor psihice pentru combaterea stresului. Datorita faptului ca nu exista psiholog �ncadrat la Compania de Politie Militara Irak, urmeaza ca la

a aparatului respirator. REZOLVARE DE PROBLEME 1. CUVINTE CHEIE: RELAXARE. aceste situatii tip. este cea care realizeaza si valideaza rezistenta psihica. frica. individul se va gasi �n situatia de a nu putea raspunde la solicitarile mediului. �ncordari psihice si emotionale. motivationale si afectiv-volitive.�ntoarcerea din teatrul de operatii. economisind astfel energie psihonervoasa. Daca are loc o �ncetinire a proceselor de prelucrare psihica. stresul este vazut ca o urmare a disproportiei marcate dintre cerintele mediului si posibilitatile de raspuns ale individului. Daca se depaseste un anumit prag individual de intensitate si durata a valorilor stimulilor externi. comportamentele de raspuns vor reproduce aceste erori. limita p �na la care psihicul individului are capacitatea de a raspunde functional si adaptativ. faciliteaza automatizarea lor si prin toate acestea mareste disponibilitatile organismului uman de a rezista cu succes la actiunea diferitilor factori stresori. �ncetinire sau blocare) si care se soldeaza cu dezorganizarea. potrivit specificului unei �mprejurari date. precizia �n miscari. RELAtII INTERPERSONALE. produc de regula. dezorganizare ce poate avea grade diferite de intensitate (alterare. La orice individ normal din punct de vedere psihic. Intrate �n experienta personala. daca se produce o alterare a proceselor psihice. �si diminueaza efectul destabilizator datorita capacitatii reactualizarii rapide �n conditii de stres a componentelor motorii. contribuie la dozarea judicioasa a eforturilor. at�t militarii c�t si comandantii acestora sa fie intervievati �n cadrul activitatii de evaluare post-misiune cu privire la eficienta acestui program de pregatire psihologica. �n grade diferite. �n conditiile actiunii factorilor stresanti care produc stari psihice negative si situatii problematice efective. Din aceasta perspectiva. posibile �n misiuni. . instruirea si antrenarea militarilor �n conditii c�t mai apropiate de realitatea viitoare a misiunilor. prin programe de pregatire care sa duca la cresterea rezistentei psihice la valori superioare. Ca urmare.Rolul pregatirii psihologice Conditiile deosebite �n care se pot afla militarii la un moment dat. mai lent. asa cum este cazul dislocarii Companiei Politie Militara �n Irak. dincolo de care apar alterari functionale. capacitatii de adaptare la diferente mari de temperatura si presiune. De asemenea. cognitive. se produce o dezorganizare a proceselor de prelucrare psihica si a produselor psihice utilizate �n aceste procese. a comportamentelor elaborate. O premisa pentru asigurarea stabilitatii psihice a militarilor o reprezinta si rezistenta fizica cu rol �n asigurarea bunei functionari a sistemului nervos. nesiguranta �n actiune. se va bloca din punct de vedere comportamental. comportamentele de raspuns la solicitarile mediului vor fi elaborate mai greoi. realizarea corectitudinii �n executie. o functionare cu erori a acestora. se elimina bariera care ar putea fi creata de o confruntare cu necunoscutul. ne �ncrederea �n fortele proprii. RESTRUCTURARE COGNITIVa. aceasta valoare a rezistentei psihice poate fi rezultatul evolutiei lui spontane sau poate fi dezvoltata printr-o antrenare speciala. Rezistenta fizica asigura stap�nirea cu usurinta a unor stari emotionale ca teama. Aceasta limita de normalitate a functionarii proceselor si produselor psihice este individuala si variabila de la individ la individ si defineste rezistenta sa psihica la solicitarile existentei obiective. �n sensul maririi valorii pragului de intensitate si durata a solicitarilor. la unii dintre ei acestea sunt �nsotite de mobilizarea resurselor interne. pe c�nd la altii pot genera fenomene de dezadaptare precum si aparitia simptomelor de stres psihic. consolideaza deprinderile motrice. Din punct de vedere psihologic. daca se produce o blocare a proceselor de prelucrare psihica. Acesta este obiectivul fundamental al pregatirii psihice a individului.

Daca starile psihice influenteaza respiratia. aceasta la r�ndul ei. Se realizeaza prin cobor�rea diafragmei concomitent cu �mpingerea abdomenului spre �nainte. Modulul de restructurare cognitiva. �n cadrul caruia militarii �nvata modalitati alternative de g�ndire �n vederea combaterii tulburarilor de dispozitie (depresie. departarea coastelor si ridicarea umerilor. aerul patrunde �n toate zonele plam�nilor. Respiratia completa �mbina trei tipuri de respiratie – claviculara. Se stie ca un soc emotional poate produce oprirea respiratiei pentru c �teva momente chiar �nainte ca inima sa �nceapa sa bata mai repede. Respiratia completa – este cel mai eficient tip de respiratie. dupa cum la trairea un sentiment de admiratie. 1. Astfel. poate regla starile psihice. �ntr-o stare de teama sau anxietate. 4. cu coloana dreapta si corpul relaxat. respiratia devine �n mod spontan lenta si mai profunda. 2. Respiratia completa se practica cel mai bine �n pozitia st�nd. dupa cum ritmicitatea si regularizarea respiratiei contribuie la cresterea capacitatii de concentrarea a atentiei si la marirea randamentului activitatii intelectuale �n ansamblu.Este un program cu o durata scurta (15 sedinte a c �te 75-90 de minute) care cuprinde 4 module �n care militarii �si formeaza o serie de deprinderi necesare pentru a face fata situatiilor mai deosebite.1. si abdominala – solicit�nd �ntregul aparat respirator si musculara respiratorie �n totalitate.Program de pregatire psihica Programul de pregatire a fost aplicat pe un efectiv de 100 de militari.Totodata creste capacitatea de autocontrol. costala. Modulul de relaxare. Modulul de rezolvare de probleme prin care militarii sunt �nvatati sa constientizeze si sa rezolve problemele care le produc tulburari emotionale sau comportamentale precum si capacitatea de a face fata situatiilor dificile. Modulul de antrenare �n vederea optimizarii relatiilor interpersonale care cuprinde o serie de tehnici ce vizeaza at�t facilitarea comunicarii �ntre membrii grupului c�t si cu rol de sustinere pe plan afectiv. Influenta starilor psihice asupra respiratiei este un fapt incontestabil. controlul respiratiei si administrarea de sugestii si autosugestii pe timpul sedintelor de relaxare.Controlul respiratiei Functia respiratorie este deosebit de importanta pentru fiintele vii. se produce o accelerare a acestuia. o respiratie lenta si profunda poate calma o stare de agitatie. asigur�nd organismului o cantitate sporita de oxigen. �n starile depresive se constata o diminuare a ritmului respiratiei. anxietate) cu risc mare de aparitie pe timpul desfasurarii misiunii. de bucurie. �n functie de plutonul de care apartin. �n timpul acesteia.MODULUL I (sedintele 1-4): Tehnici de relaxare 1. 3. 2. respiratia tinde sa devina mai accelerata. av�nd ca obiectiv �nsusirea deprinderilor de relaxare dupa metodele Jacobson (Relaxare musculara progresiva-DMR). atunci c�nd este dirijata voluntar. �mpartiti �n 4 grupe. �ncrederea �n sine ca urmare a perceperii valorii actionale proprii si se dezvolta sentimentul �n psihicul militarului "ca se poate". Modulele sunt urmatoarele: 1. Dupa o expiratie ampla urmeaza inspiratia care cuprinde trei secvente: . �n timp ce �n starile expansive.

exercitiu pentru reducerea rapida a �ncordarii emotionale. pentru cresterea �ncrederii �n fortele proprii ("ma simt perfect calm. . echilibrat. Aceasta tehnica a fost elaborata de Sank si Carolyne Shaffer dupa o tehnica mai veche – relaxarea musculara progresiva a lui Jacobson.MODULUL II (sedintele 5-7): Restructurarea cognitiva sedintele 5. Aceste sugestii au fost administrate �n timpul urmatoarele exercitii: . Prin intermediul ei subiectul �si autoadministreaza sugestiile. "ma simt �n putere sa fac fata situatiilor"). . pe r�nd. .exercitiu pentru optimizarea activitatii.relaxare cu distribuirea energiei �n organism.amplifica vitalitatea generala a organismului. Relaxarea musculara (DMR – deep muscular relaxation) – este o tehnica de relaxare ce si-a dovedit eficienta. un comportament auto-indus. pentru dezvoltarea g�ndirii pozitive ("ma simt calm. �n cazul nostru s-a mers pe administrarea unor sugestii pentru �mbunatatirea imaginii de sine ("sunt o persoana echilibrata si eficienta care merita sa aiba succes". constientiz�nd. av�nd drept finalitate o auto-programare.3. . Subiectul se aseaza �ntr-o pozitie comoda. �ncrezator �n propriile forte").2.ridicarea claviculelor.relaxare cu �ncarcare energetica a organismului. Exercitii de relaxare cu hetero/ autosugestii pentru reglarea starilor psihice Autosugestia este definita ca metoda de autoreglare a starilor psihice ale omului. . .exercitiu pentru calmarea durerii. Efectele respiratiei complete asupra organismului.creste capacitatea organismului de a rezista la temperaturi scazute. . .creste rezistenta la raceli si la alte tipuri de afectiuni ale aparatului respirator. 6 si 7 au fost dedicate exercitiilor de restructurare cognitiva. . . . Au fost utilizate strategiile de psihoterapie cognitiv-comportamentala a lui Beck si terapie rational-emotiva. destins". . 2. .dilatarea toracelui cu departarea plam�nilor.cobor�rea diafragmei concomitent cu �mpingerea abdomenului spre �nainte. 1.contribuie la o mai buna functionare a sistemului nervos si implicit a proceselor psihice. detasat de mediul �nconjurator (cu �nchiderea pleoapelor) si va survola mental toate zonele corpului. Subiectul va realiza astfel o relaxare progresiva analitica a �ntregii musculaturi ceea ce duce la relaxarea psihica. Prin intermediul ei subiectul constientizeaza contractiile fiecarei grupe musculare.exercitiu pentru dezvoltarea unor calitati fizice si psihice.exercitiu pentru diminuarea emotiilor negative.. umflarea abdomenului trebuie executata fara a se manifesta intentia de a inspira. destins. datorita oxigenarii mai bune a s�ngelui care le iriga. 1.contribuie �n mod indirect la o mai buna functionare a tuturor organelor interne. c�t si a masajului exercitat de diafragma asupra organelor aflate �n cavitatea abdominala. Aceste strategii au avut drept scop sa-i �nvete pe participanti sa-si controleze starile afective prin intermediul identificarii si modificarii modelelor . "zi de zi pe toate caile eu devin persoana care doresc sa fiu"). toate grupele de muschi si contractiile acestora. Raspunsul sugestiv indus are o semnificatie adaptativa prin care se poate realiza optimizarea unor procese si functii psihice si fiziologice.

sedintele vor �ncepe printr-un exercitiu de relaxare datorita faptului ca acesta permite reducerea supra�ncarcarii si anxietatii la membrii grupului. cerintele absolutiste. minimalizarea. S-a propus si un antrenament cognitiv de adaptare la stres care are ca scop obtine rea unei anumite “distante rationale “ fata de factorii de stres. care conduce la o mai rapida sudare a grupului. c�t si agresivitatea �n comunicare sunt rezultatul unui stil distorsionat de g�ndire care provoaca moduri deficitare de comportament. ma pot astepta �n urma comportamentului meu schimbat? Prin abordarea acestui antrenament cognitiv se obtine o anumita distanta fata de probleme.�n cazul �n care g�ndurile mele nu sunt rezonabile: ce g�nduri par a fi �ndreptatite �n situatia data ? (se analizeaza noile g�nduri)? 4. comunicarea fiind considerata mijlocul principal prin care se regleaza raporturile interpersonale.Pe viitor ce comportament concret voi adopta c�nd voi fi confruntat cu o situatie asemanatoare? 6. .negative de g�ndire. Desi pe parcursul acestor sedinte comunicarea de grup reprezinta obiectivul prioritar. restructurarea cognitiva va continua sa fie �n atentia psihologului deoarece at�t pasivitatea.Spre ce comportament ma conduc noile mele g�nduri? 5. care sa le �nlocuiasca pe cele irationale prin exercitii de contraargumentare (adresarea unor �ntrebari provocative credintelor irationale). pentru emotiile mele si pentru comportamentul meu ? 2 Sunt g�ndurile mele �ndreptatite ?Care argumente sunt pro si care sunt contra? 3. suprageneralizarea. se previn sau se detensioneaza starile conflictuale. distanta necesara elaborarii comportamentelor adaptative si formarii unei atitudini pozitive. desprinderea unor concluzii pripite (prin citirea g�ndurilor si eroarea prezicatorului). dar si pentru �ntarirea deprinderilor de relaxare. catastrofizarea.�ncotro ma conduc g�ndurile care �mi trec acum prin minte? Care sunt consecintele lor imediate. 3. Practic. Modulul III (sedintele 8-11): Antrenare �n vederea optimizarii relatiilor interpersonale sedintele 8-11 au ca obiectiv principal cresterea si dezvoltarea capacitatii de comunicare.. asumarea acestora �ntr-o maniera mai putin personala si o mai buna capacitate de concentrare pentru cautarea solutiilor si. judecata afectiva. Model de analiza: 1. De asemenea. at�t la nivel de individ c�t si de grup. pozitive si negative. etichetarea. Apoi s-a realizat o identificare a g�ndurilor negative ale membrilor grupului si psihologul i-a �nvatat sa gaseasca g�nduri alternative rationale. raportarea la propria persoana etc. pozitive sau negative. sunt suportate mai usor iar noua stare de spirit va ajuta la depasirea lor. descalificarea pozitivului. chiar daca problemele ram�n. se creeaza si se �ntretine climatul psihosocial. individul este antrenat ca ori de c�te ori are cea mai mica senzatie de stres sa apeleze la un model de analiza rationala pun�ndu-si o serie de �ntrebari si raspunz�nd la ele. care genereaza stari afective dezadaptative.La ce consecinte imediate si �ndepartate. Participantii s-au familiarizat cu conceptele de g�nduri negative disfunctionale sau cognitie irationala. disperarea sau vinovatia si cuprind: g�ndirea de tip "totul sau nimic". concentrarea asupra negativului. �i orienteaza spre trairea unei experiente pozitive. cum ar fi furia.

�n acelasi timp. se clasifica riscurile.Generarea unor solutii posibile la problema. pentru gasirea celei mai optime solutii.Cunoasterea reciproca si cunoasterea de sine. . acum se formeaza si abilitatile de rezolvare de probleme care.Repetarea cognitiva (antrenamentul mintal). pentru cazul �n care militarul este nevoit sa rezolve singur o anumita problema. 4. 1989): . aleg�ndu-se scenarii adaptate unor realitati concrete. . �n sedintele 12-13 militarii sunt �nvatati o serie de strategii de rezolvare a problemelor (dupa Hawton si Kirk.Asigurarea participarii membrilor grupului la discutii.Stimularea si constientizarea gradului de participare la activitatea de grup. .Jocul de rol �ntre membrii grupului. pun�nd �n discutie o anumita tema. Comunicarea rotativa Se formeaza mai multe subgrupuri �ntre care se urmareste stabilirea unei comunicari regulate �n cadrul activitatii de reflectare sau elaborare. . Exercitiul se desfasoara dupa un plan precis. . c �t si la nivelul grupului. Exemplu: Studiul riscurilor sau al obstacolelor Se pun �n discutie riscurile care ameninta un proiect sau o activitate.Formarea abilitatilor de ascultare activa �n vederea atingerii obiectivelor mai sus amintite. Se noteaza totul pe o foaie. . Acest exercitiu ofera sansa unei bune comunicari si initiaza o forma dinamica de subgrupare. �n cazul nostru sunt importante at�t dezvoltarea abilitatilor de rezolvare a unor probleme la nivel individual.Asigurarea asumarii rolului/sarcinilor �n grup.Monitorizarea activitatilor prin stabilirea unor obiective. de durate egalei iar la sf�rsitul fiecareia c�te un participant se �ndreapta spre alt subgrup (grupul se schimba o singura data). �i vor determina pe indivizi sa faca fata situatiilor stresante viitoare.�n cadrul acestui modul s-au aplicat o serie de tehnici de comunicare bazate de regula pe jocul de rol. Obiectivele importante ale acestei activitati sunt urmatoarele: . Se face o unificare a solutiilor.Promovarea identitatii de grup printr-o atitudine si o imagine pozitiva despre ei �nsisi. . . . pentru solutionarea fiecarei categorii form�ndu-se subgrupuri. ierarhizari ale sarcinilor si elaborarea unor programe de activitati.Modulul IV (sedintele 12-15): Rezolvarea de probleme Obiectivul acestor sedinte consta �n abordarea acelor situatii care provoaca disconfort sau pun subiectii �n dificultate si care pot genera diverse simptome nevrotice sau psihosomatice.Asigurarea coeziunii grupului si construirea unei relatii de colaborare prin evitarea formarii "bisericutelor". . asigura coeziunea grupului si se evita �nchiderea �n grupuri de tip "bisericuta". . Exercitiul presupune mai multe etape.Stimularea empatiei. urm�nd ca fiecare participant sa-si enunte parerea. �mpreuna cu celelalte deprinderi de autoajutorare.

4. Brian – "Dezvoltarea personala".. Odette – "Tehnici psihoterapeutice". Bucuresti. .M. 1999. 2003. Orizonturi. Bucuresti. Aradavoaice. 1997. 2004. Ed. 3. Ed. 8.�. fara a cauta sa cenzureze ideile care le vin �n minte. A. Iasi. Dafinoiu. 5. Membrii grupului expun pe r�nd c�te o problema care este analizata �n cadrul grupului. Iasi."Ameliorarea performantelor individuale prin tehnici de psihoterapie". Holdevici. gener �nd c�t mai multe solutii alternative pentru rezolvarea problemei respective. Gheorghe – "Comunicarea �n mediul militar". Ceres. Ion – " Personalitatea".S. stiinta si tehnica. Holdevici. Ed.Adresarea de verificari convingerilor eronate. 2. Ed. Grupul este antrenat sa realizeze un exercitiu de brainstorming (asalt de idei). Iasi. Bucuresti. de regula �n cadrul grupului. Irina – "Psihoterapii scurte". Ed. Polirom. Holdevici. Irina . Se evalueaza fiecare solutie pe o scala de la 1 la 5. Bucuresti. 2002. La sf�rsitul programului de pregatire psihica se explica participantilor modul �n care cele patru module (tipuri de exercitii) se completeaza reciproc si �i ajuta sa obtina un mai bun control asupra propriei persoane si situatiilor de viata. 2002. – "Tehnici de comunicare". Irina – " G�ndirea pozitiva". Victor. Polirom. Ed. Ed. 6. 7. Andre si colab. 2004. sub aspectul eficientei. G�rlasu-Dimitriu. Ed. Solutia care a �ntrunit punctajul cel mai mare va fi adoptata ca decizie. . Bucuresti. Sedintele 14-15 sunt dedicate exercitiilor de dezvoltare �n grup a unor abilitati de rezolvare de probleme. Clegg. Peretti. BIBLIOGRAFIE 1. .Obtinerea de informatii si sfaturi suplimentare. 2001. Polirom.Acordarea de recompense la finalul rezolvarii corecte a sarcinilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful