Alimentaţia sănătoasă a şcolarului

Alimentaţia, ca factor important al creşterii, dezvoltării şi menţinerii stării de sănătate a copiilor, a devenit astăzi o ştiinţă, cunoscându-se cu exactitate cu ce şi cum trebuie să se hrănească aceştia, în funcţie de vârstă şi de natura activităţilor zilnice. În multe cazuri, părinţii şi în special mamele asociază noţiunea de copil sănătos cu cea de copil ras şi frumos. !entru a-şi vedea copilul ras, unele mame sunt în stare să se abată în fel şi chip de la alimentaţia cumpătată pe care ar trebui s-o primească copilul în funcţie de vârstă, sex, efortul fizic şi intelectual solicitat, precum şi de sezon. "untem în total dezacord cu punctul de vedere al acestora, deoarece noţiunea de # ras $ o exclude pe cea de # sănătos $. !entru menţinerea sănătăţii copilului şi pentru creşterea capacităţii sale de muncă fizică sau intelectuală este important ca alimentaţia zilnică, denumită mai corect raţie alimentară, să conţină toate cele % principii alimentare de bază & proteine, lucide, răsimi & dar şi vitamine, săruri minerale, fibre celulozice şi apă, în cantităţi suficiente şi într-un anume raport între ele. ' iena alimentaţiei poate fi definită ca ramura i ienei care se ocupă de prevenirea îmbolnăvirilor determinate de o alimentaţie necorespunzătoare şi de promovarea sănătăţii pe baza unei alimentaţii raţionale în funcţie de necesităţile fiecărui or anism. (r anismul uman prin procesul de alimentaţie preia din mediul încon)urător substanţele nutritive de care are nevoie şi pe care le transformă pentru o desfăşurare normală a activităţii metabolice. (mul modern, datorită multiplelor activităţi desfăşurate zilnic, acordă o importanţă redusă alimentaţiei, mulţumindu-se cu mese nesănătoase, constituite din semipreparate şi servite în cea mai mare rabă. *ită astfel că nevoia or anismului de substanţe nutritive este continuă şi că lipsa acestora provoacă apariţia unor rave probleme de sănătate şi de luare în reutate. *n alt factor determinant al îmbolnăvirilor îl constituie consumul excesiv de cafea, tutun şi alcool. (dată cu evoluţia societăţii, ama produselor alimentare s-a extins şi este extrem de complexă în ceea ce priveşte compoziţia chimică, de la produsele ce reprezintă re nul ve etal la cele din re nul animal. +u toată diversitatea pe care o prezintă, produsele alimentare se caracterizează prin trăsături comune, în limita fiecărei rupe, privind compoziţia chimică.

şi la scăderea rezistenţei or anismului la infecţii. înălţime. Aminoacizii constituie cărămizile din care se construieşte o moleculă de proteină . • Apă/ • "ăruri minerale/ • 0lucide/ • 1ipide/ • !rotide/ • Acizi or anici/ • !i menţi/ • 2itamine/ • 3nzime. odată cu alimentaţia/ lipsa acestora din urmă din alimentaţia obişnuită a copiilor şi tinerilor . dintre produsele animale. chiar dacă hrana nu-i conţine.împiedicând totodată o bună dezvoltare a creierului şi a funcţiilor nervoase. conţin în structura lor proteine. În le ătură cu necesarul de substanţe nutritive.care trebuie să conţină proteine cu mare valoare nutritivă. formate din aminoacizi şi au rol plastic în construcţia celulară. proteinele trebuie să reprezinte la un copil în perioada de creştere circa 567 din totalul raţiei calorice. masă corporală.principii nutritive-. fasolea. adică %-8 rame proteine pentru fiecare 9ilo ram al reutăţii sale corporale. . condiţii de locuit. "ursele alimentare cele mai bo ate în proteine sunt. prin mi)locirea cărora au loc ma)oritatea proceselor metabolice şi fiziolo ice. cartoful.fie ea de ori ine animală sau ve etală-. condiţii de mediu. 1ipsa sau insuficienţa proteinelor din alimentaţia copiilor duce la întârzierea creşterii . deoarece proteinele san uine conţin o fracţiune & ama lobulină & cu rol în apărarea or anismului împotriva celor mai multe boli provocate de microbi sau de viruşi.poate aduce mari pre)udicii sănătăţii lor. râul. 4oate celulele şi ţesuturile or anismului. mazărea. sex. soia. !roteinele sunt substanţe complexe.În ma)oritatea produselor alimentare întâlnim nouă rupe principale de substanţe . cu precădere în perioadele sale de creştere. orezul. ouăle şi produsele lactate/ dintre cele ve etale. *nii dintre ei pot fi sintetizaţi în or anism. etc. carnea. vârstă. 3le participă la sinteza enzimelor şi a celor mai mulţi hormoni secretaţi de landele endocrine. consumatorul le poate prelua în funcţie de următoarele criterii. dar există alţii pe care or anismul nu-i poate sintetiza şi pe care omul îi ia din natură. felul şi intensitatea activităţilor fizice depuse.

+arnea animalelor bătrâne este mai mineralizată decât carnea animalelor tinere/la fel carnea slabă are mai multe minerale decât carnea rasă. . di estia şi metabolismul alimentar. substanţe toxice. !ărţile ve etale aeriene ale plantelor şi părţile periferice ale boabelor. ( alimentaţie necorespunzătoare poate să ducă la o serie de îmbolnăviri cu caracter de masă.>7.5.@. în special aroma şi ustul. calitatea.5.<. +onsumul repetat de produse alimentare în compoziţia cărora intră aditivi sintetici poate duce la o slăbire a sistemului imunitar. seminţelor sunt mai bo ate în săruri minerale decât bulbii. Acestea nu pot fi sintetizate de or anism. +antitatea de glucide recomandată este de 8. rahitism. iar pentru adulţi este de >. avitaminoze. Sărurile minerale numite şi săruri or anice se ăsesc în produsele alimentare ve etale şi animale în cantităţi variate de >. ca atare trebuie asi urate prin hrana zilnică.: =9 corp=zi.: proteine=9 corp=zi.< proteine=9 corp=zi. conţinutul în substanţe toxice. Aevoia or anismului uman de elemente minerale este acoperită în eneral printr-o alimentaţie echilibrată.@ =9 corp=zi. !ersoanele care antrenează consum ridicat de ener ie sau care lucrează în mediu toxic şi convalescenţii trebuie să consume 5. la a ravarea unor afecţiuni mai vechi şi la apariţia altora noi. este de 5. 3le au rolul de a prelun i perioada de păstrare şi de îmbunătăţire a calităţii unui aliment. ateroscleroză sau să scadă rezistenţa or anismului la infecţii.putem spune că alimentul nu are inocuitate-. conţinutul în microor anisme pato ene şi conţinutul în paraziţi.!entru asi urarea unei cantităţi optime de proteine.?. +antitatea recomandată de lipide pentru adolescenţi.:. *nii dintre factorii care pot afecta inocuitatea alimentelor sunt aditivii alimentari . +omparativ cu restul substanţelor. "copul principal al consumului de alimente îl constituie satisfacerea sau acoperirea necesarului zilnic de substanţe nutritive. cu activitate obişnuită trebuie să consume 5.<. cu toate avanta)ele nutriţionale ale acestora. dar atunci când în mediu există sau se produc anumite perturbări este posibil ca unele alimente să conţină a enţi nocivi omului .5 =9 corp=zi. dar care sunt esenţiale pentru buna funcţionare a proceselor biolo ice. un adult sănătos. rădăcinile şi tuberculii. persoane care antrenează un consum destul de ridicat de ener ie. +auzele care pot face ca alimentaţia să fie vătămătoare depind de.3-urile-. e-urile nu cresc valoarea ener etică sau nutritivă a alimentelor în care sunt folosite. cantitatea. Vitaminele sunt substanţe or anice prezente în cantităţi foarte mici în produsele alimentare.

<-5>7 la ustări . curba ponderală fiind indicatorul cel mai uşor de suprave heat. mezenter-/ ca o consecinţă imediată. nu trebuie ne li)ată nici latura ei cantitativă. dintre ele. la cei cu stări febrile. presupune ca 5<-:>7 din cantitatea calorică lobală a zilei să fie consumată la masa de dimineaţă. Caportate la înălţimea şi reutatea corporală.este variabilă cu vârsta. 8>-<>7 la masa de prânz şi restul de :<-8>7 la cina copilului. ficat. Besele copioase solicită un efort di estiv şi o mare încărcare vasculară .Aevoia zilnică de calorii la copii . de sex şi de activitatea desfăşurată sunt. În afară de latura calitativă a alimentaţiei . iar pentru întreţinere .cantitatea de calorii exprimă de fapt valoarea ener etică a unui aliment sau a unei între i mese. *rmărirea celui de-al doilea aspect al raţiei este uşor de obiectivat.calitatea principiilor nutritive şi echilibrul dintre ele în compunerea raţiei alimentare-. metabolismul celular fiind mai rapid şi mai intens. în creşterea şi dezvoltarea copilului.sân ele este sustras din circulaţia enerală şi adus în exces în circulaţia or anelor aparatului di estiv şi anume în stomac. apare iri area deficitară a creierul şi implicit apariţia stării de somnolenţă. mai ales lucidele şi răsimile. "ubstanţele nutritive aduse de sân e la nivelul celulelor şi ţesuturilor . nevoile or anismului sunt de asemenea mari. răsimile în ţesutul subcutanat-/ o ultimă parte se transformă în substanţe identice cu cele care intră în structura ţesuturilor şi or anelor aflate în creştere. cu tulburări de absorbţie di estivă a alimentelor sau la cei aflaţi în convalescenţă după unele boli/ sunt în schimb mai reduse la copiii aflaţi în timpul fazei acute a multor boli sau la cei cu o viaţă sedentară. cu starea de sănătate sau de boală a or anismului şi cu activitatea fizică şi psihică pe care o desfăşoară zilnic. ţesut sau or an. raţională.activitate cotidiană-. ( altă parte se depozitează ca rezerve . consumul de ener ie fiind crescut la această vârstă în fiecare celulă. Dacă alimentaţia . +opiii şi adolescenţii cheltuiesc mai multă ener ie decât adulţii. de lene şi chiar lentoare în ideaţie. nevoile calorice la copii sunt mai mari decât la adulţi.între mese-.şi. 2alorile medii ale necesarului de calorii. în funcţie de vârstă. ( alimentaţie echilibrată.sunt în parte arse pentru producerea ener iei. de moleşeală. din cauză că or anismul lor este în creştere şi dezvoltare. • : 8>> calorii=zi la vârsta de ? ani/ • % 5>> calorii=zi la vârsta de 5: ani. lucidele la ficat. Aevoile calorice sunt mai crescute la copii nervoşi sau hiperactivi.

De modul de pre ătire şi de prezentare a alimentelor depind. pâine şi alte derivate din cereale. atât apetitul copilului. ci şi modul în care sunt pre ătite alimentele pe care le consumă la masă şi pe care le dorim pre ătite cât mai simplu şi cât mai dietetic posibil. să prezinte de îndată copilul la un control medical. Aecesarul zilnic de calorii la această vârstă variază între 5 ?>> şi % %>>. Bodul de preparare a alimentelor pentru copiii şcolari se apropie mult de cel folosit în bucătăria adultului. la copilul de vârstă şcolară.sucuri. Alimentaţia raţională a copilului include nu numai ce mănâncă el. cât şi sănătatea aparatului său di estiv/ o alimentaţie uşor dietetică şi alcătuită raţional prote)ează or anismul de unele îmbolnăviri. +umpătarea trebuie să fie o deviză permanentă. ci persistent. ci după masă-.trebuie să atra ă atenţia familiei şi. în mare măsură.stări cronice de boală precum. nu se face prin desprinderea totală de alimentaţia perioadei precedente de viaţă. "unt contraindicate rântaşurile şi . ulcerul astric sau duodenal. diabetul zaharat.mai ales dacă nu este vorba de o permanentă supraalimentaţie.nu înainte sau în timpul mesei. "ta narea reutăţii corporale sau dimpotrivă o creştere exa erată . ouă. enterocolita cronică. limonade din fructe. bomboane-.sunt permise şi chiar recomandate. "unt preferabile răsimile de ori ine ve etală. siropuri. dacă fenomenul nu este întâmplător. pe care părinţii să nu uite să o insufle copiilor în atitudinea lor comportamentală faţă de problemele vieţii şi cu deosebire faţă de această necesitate fiziolo ică vitală & alimentaţia. răsimi animale sau ve etale. zahăr şi produse zaharoase. untul-. 0răsimile trebuie să facă parte obli atoriu din alimentaţia şcolarului. fructe. sub aspect calitativ şi cantitativ. ceaiuri din plante. 3ste preferabil ca necesarul de lucide să fie acoperit cu zaharurile din fructe şi mai puţin cu zaharuri superrafinate . ma)oritatea acestora fiind acoperite prin lapte şi derivate. carne şi preparate din carne. dar cu moderaţie şi la momentul potrivit . Eăuturile nealcoolice . rahat. pentru depistarea cauzelor şi îndepărtarea lor.smântâna. dar sunt necesare şi cele de ori ine animală . +onsumul de dulciuri face deliciul copiilor la această vârstă/ şi nu este rău să li se dea dar cu moderaţie şi la timpul potrivit. De la început trebuie să precizăm că. modificarea alimentaţiei. dar cu moderaţia cantitativă şi mai ales cu selectivitate.zahăr.copilului este corespunzătoare calitativ nevoilor sale de creştere şi dacă nu există vreo cauză patolo ică de natură să împiedice creşterea corporală . în sensul îmbo ăţirii ei. le ume. ciocolată. cancerul-. etc. cântărirea copilului din timp în timp va indica o creştere continuă a reutăţii sale.

anume. servită i ienic. pentru că. se poate folosi lapte cu pâine şi cu em sau cu biscuiţi. • evitarea asocierii alimentelor din aceeaşi rupă la felurile de mâncare servite. +a repartizare a meselor la această vârstă se recomandă trei mese principale şi una. a reată chiar şi de unii adulţi. în final. boală a adulţilor severă şi extrem de răspândită în lume. cât şi pentru adult se vor respecta următoarele recomandări.cereale. . prin fierbere sau sub formă de salamuri pră)ite ori pre ătite la cuptor. alcoolul şi cafeaua/ se recomandă reducerea consumului de alimente afumate sau excesiv de sărate . dar şi dezavuată de alţii. Colul ei binefăcător a fost constatat în multe cazuri de paradentoză. în prealabil. cu rol benefic asupra circulaţiei san uine în in ii şi chiar şi în pulpa dintelui. În ultimii ani s-a impus în rândul elevilor o modă. indiferent de anotimp.ca. caracterizată prin devitalizarea pro resivă a dinţilor şi. a maionezelor.cum ar fi iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot-/ • se vor permite mâncărurile en tocături pră)ite. cât şi a ouălor fierte .nesecţionate după fierbere-. la micul de)un nu se va servi ceai cu pâine cu em. nu este recomandabil să se insiste şi să se forţeze copilul să le mănânce. (uăle se recomandă a fi servite ca omletă la cuptor şi nu ca ochiuri româneşti sau pră)ite/ • îmbo ăţirea raţiei în vitamine şi săruri minerale prin folosirea de salate din crudităţi şi adău area de le ume-frunze în supe sau ciorbe/ • interdicţia folosirii cremelor cu ouă şi frişcă. atât pentru copil. de exemplu. astfel. există riscul apariţiei unor reflexe fie de vomă. ci din le ume/ făinoasele vor fi înlocuite cu le ume variate/ • evitarea la cină a mâncărurilor care solicită un efort di estiv puternic sau care au efect excitant ori a căror combinaţie produce efecte di estive nefavorabile . ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate/ în schimb. numai dacă sunt prelucrate termic. moda F umei de mestecatG. peşte sărat-.murături. Basa copilului trebuie pre ătită apetisant. 1a masa de prânz nu se vor servi felul 5 şi felul : preparate preponderent din lucide . două ustări. 'niţial. prin căderea lor. !entru întocmirea unui meniu complet şi corect . supă de ăluşte şi friptură cu arnitură din paste făinoase.condimentele. aspectuos şi într-un climat de linişte şi răbdare/ în cazul refuzului total sau parţial al unor alimente. fie de repulsie temporară sau chiar definitivă pentru unele alimente nea reate de el. "pre exemplu. uma de mestecat s-a folosit în scopul realizării unui masa) asupra in iilor. dar impuse lui.

"e susţine. meprobamat-. mai ales la copii.Ilorentina . în special asupra aparatului di estiv.sintetic. creşte şi aciditatea lui. deşi ne îndoim de faptul că substituţia se poate realiza aşa de uşor şi mai ales definitiv. !entru că s-a incriminat posibilitatea creşterii incidenţei cariilor dentare pe dinţii acoperiţi de resturi de zahăr rezultate din ume de mestecat. Hi sucul astric creşte sub influenţa mestecatului continuu al umei. de asemenea.napoton. (biceiul mestecatului umei este atât de lar răspândit încât este reu de combătut. nu este de ne li)at plăcerea produsă copiilor de obiceiul mestecării umei. Basticaţia continuă a umei duce la creşterea exa erată a cantităţilor de salivă secretată de landele salivare . *nii cercetători susţin că mestecatul umei ar avea o acţiune sedativă nervoasă.îndulcitor. în care apare riscul sufocării prin în hiţirea accidentală a restului de umă. astro. Dar uma de mestecat are şi unele implicaţii nefavorabile asupra stării de sănătate.eliminarea bruscă a aerului-. +antitatea mare de salivă în hiţită realizează. astfel încât di estia.până la @>>-5 >>> ml=zi-. declanşând eructaţia z omotoasă . deci potenţialul iritativ asupra mucoasei astrice şi intestinale duce la apariţia de astrite. atât pentru ustul ei iniţial plăcut cât şi pentru satisfacţia mestecării continue. care umple şi destinde stomacul. a)un ând la % >>>-8 >>> ml=zi. De aceea. e ală cu a unor medicamente . s-a creat un tip de umă. tot dulce. nu timp îndelun at şi nu în timpul unor activităţi fizice deosebite.şi în special cea a proteinelor.duodenite sau chiar ulcere. În sfârşit. că obiceiul de a mesteca umă a)ută fumătorilor să se lase mai uşor de fumat. dar care nu are adaos de zahăr. ci un edulcorant . Iilomencu 2ali . este recomandată moderaţia în consumarea umei de mestecat. 3ste de menţionat şi faptul că necesitatea în hiţirii frecvente a salivei produse în exces duce concomitent şi la în hiţirea unei cantităţi mai mici sau mai mari de aer.se perturbă. nu oricând. distensia stomacului şi diluarea fermenţilor din sucul astric. Înv. mai ales în momentele de nelinişte sau de repaus. !aralel cu creşterea cantităţii de suc astric.