AUDITUL INTERN

1. AUDITUL PUBLIC INTERN 1.1. Conceptul de audit intern Termenul de audit provine din limba latină, de la cuvântul audit-auditare, care are în elesul de "a asculta". Despre audit se vorbe te din timpuri str ăvechi (ale egiptenilor, asirienilor), accep iunea termenului fiind însă alta. O utilizare mai intensă a termenului de audit se constată în perioada crizei economice din 1929, de atunci rolul i necesitatea auditului intern crescând continuu, fapt ce a condus la organizarea i standardizarea activită ii practice de audit, prin înfiin area în anul 1941 în Orlando, Florida, SUA, a Institutului Auditorilor Interni (IIA), c ăruia, în prezent, îi sunt afiliate peste 120 de ări. Auditul intern este o profesie care s-a redefinit mereu de-a lungul anilor, din dorin a de a răspunde necesită ilor în continuă schimbare ale întreprinderilor. în timp, a avut loc o deplasare a obiectivelor auditului de la axarea pe problemele financiar-contabile ale întreprinderilor la identificarea riscurilor i evaluarea controlului intern. Profesia de audit se bazează pe un cadru de referin ă flexibil, recunoscut în întreaga lume, care se adaptează la particularită ile legislative i de reglementare ale fiec ărei ări, cu respectarea regulilor specifice ce guverneaz ă diferite sectoare de activitate i cultura organiza iei respective. Cadrul de referin ă al auditului intern cuprinde (IIA, 2002): 1• conceptul de audit intern, care precizează câteva elemente indispensabile: 1- auditul intern efectuează misiuni de asigurare i consiliere; 2- domeniile sale de responsabilitate sunt riscul, controlul intern i administrarea organiza iei; - finalitatea auditului intern este aceea de a ad ăuga valoare organiza iilor; 1• codul deontologic, care furnizează auditorilor interni principiile i valorile ce le permit să- i orienteze practica profesională în func ie de contextul specific; 2• normele (standardele) profesionale pentru practica auditului intern, care îi ghideaz ă pe auditori în vederea îndeplinirii misiunilor i în gestionarea activit ă ilor; 3• modalită ile practice de aplicare, care comentează i explică normele (standardele) i recomandă cele mai bune practici; 4• sprijinul pentru dezvoltarea profesională, constituit în principal din lucrări i articole de doctrină, din documente ale colocviilor, conferin elor i seminarilor. În România, activitatea de audit este de dat ă relativ recentă i se înscrie în procesul de reformă a managementului public, a cărui cerin ă este îmbunătă irea performan elor activită ii entită ilor publice, cre terea eficacită ii i eficien ei în utilizarea resurselor alocate. O primă încercare de înscriere în acest proces s-a f ăcut prin elaborarea Ordonan ei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern i controlul financiar preventiv, termenul de audit intern fiind legat de domeniul controlului financiar, creându-se astfel unele confuzii între conceptul de control intern i audit intern. Dac ă în ceea ce prive te definirea conceptelor s-a reu it decantarea celor doi termeni, în prezent, exist ă o problemă în în elegerea sistemului de control intern care, fiind obiect al auditului intern, înglobeaz ă toate activită ile de control intern realizate în interiorul entită ii i riscurile asociate acestora. Auditul intern î i va atinge obiectivele, dacă există un sistem de control intern organizat, formalizat, constând din proceduri, ghiduri procedurale, coduri deontologice. Din acest punct de vedere activitatea de audit intern ofer ă siguran a că opera iunile desfă urate, deciziile luate sunt sub control i, în acest fel contribuie la realizarea obiectivelor institu iei.
1

ajutorul acordat salaria ilor fără a-i judeca . de aceea el trebuie s ă fie subordonat celui mai înalt nivel ierarhic. la bunuri. efectuate de Corpul Exper ilor Contabili i Contabililor Autoriza i din România .recomandările pe care le formulează trebuie să nu constituie în nici un caz măsuri obligatorii pentru management. a unui specialist care dispune de atuurile pe care managementul nu le are i anume: 1• standardele profesionale interna ionale.În România. realizat de Curtea de Conturi a României. . Defini ia auditului intern Se cunosc mai multe defini ii date no iunii de audit. efectuat de firmele de consultan ă române ti i interna ionale recunoscute în domeniu. în literatura de specialitate (M Ghi ă.CECCAR. 2• buna practică recunoscută în domeniu. 3• independen a auditorilor interni. standardele profesionale de audit intern definesc principiul independen ei sub două aspecte: 2• independen a compartimentului în cadrul organiza iei.fiscal. solu iile de rezolvare trebuind s ă vină pe cale ierarhică sau chiar de la nivelul organiza iei. în baza prevederilor Ordonan ei Guvernului nr. la sistemele electronice de calcul. ceea ce le va asigura obiectivitatea . 2auditorul intern trebuie să poată avea acces în orice moment la persoanele de la toate nivelurile ierarhice. Din analiza critic ă a acestora. oferit de Camera Auditorilor Financiari din România CAFR. totodat ă este de subliniat că ajutorul dat salaria ilor nu înseamnă că recomandările auditului intern nu ar putea avea efecte asupra salaria ilor. Conturarea auditului intern a impus definirea i a auditului extern. 3• tehnici i instrumente care-i garantează eficacitatea. este realizat de următoarele structuri: 1expertize contabile. care îi asigur ă autonomia în conceperea de ipoteze i formularea de recomandări. examinarea activit ă ilor care să conducă la îmbunătă irea performan ei existente i nu la judecarea acestuia. necontroversate i unanim acceptate care definesc implicarea auditului intern în activitatea unei entit ă i: 1consilierea acordată managerului. care îi dă autoritate. 4• independen a de spirit. No iunea de asisten ă acordată managerului distinge auditul intern de orice ac iune de control sau inspec ie.2. dar există mai multe motive pentru care managementul nu trebuie s ă fie pus direct în discu ie: obiectivele auditului intern au în vedere analiza. 5• cercetarea i gândirea lui sunt deta ate de constrângerile i obliga iile unei activită i permanente de gestionare zilnică a unui serviciu. 119/1999 a fost urmată de dezbateri i clarificări.trebuie privit prin prisma faptului că misiunea de audit poate sa eviden ieze ineficiente în sistem sau posibilit ă i de îmbunătă ire a activită ilor. 1• independen a i obiectivitatea totală a auditorilor. 4auditul financiar . în prezent. 2auditul financiar. Pentru respectarea standardului privind independen a. se impun unele reguli cum sunt: 1auditul intern nu trebuie sa aibă în subordine vreun serviciu operativ. analiza cauzelor unor nereguli eviden iază existen a unor puncte slabe care î i au originea în insuficien e asupra c ărora responsabilul structurii auditate nu are un bun control. 1. concomitent cu controalele efectuate în sectorul public. 3auditul performan ei. evoluând spre o mai mare implicare a auditorilor în organiza ie de pe pozi ia unui consilier. auditul extern. introducerea auditului intern ca activitate a entit ă ilor publice. la informa ii. Ultima defini ie oficială a auditului intern a fost adoptată de Institutul Auditorilor Interna ionali ( IIA) în anul 1999 i este urm ătoarea: 2 . 2. reorganizări ale controlului intern i separarea acestuia de audit. după mai multe restructurări. 2004) se apreciază că există trei elemente. dar este clar că nu trebuie sa existe nume de persoane în raportul de audit.

însă i func ia de audit trebuie să fie supusă auditului. 4este o func ie independentă. atât pentru că se aplică tuturor tipurilor de entită i. 3este o func ie periodică. institu ii publice. printr-o abordare sistematică i metodică procesele sale de management al riscurilor.37/2004 pentru modificarea i completarea reglementărilor privind auditul intern. Auditul intern al entită ilor economice din domeniul privat este reglementat.3. opera iunilor i activit ă ilor auditate. în raport cu ansamblul organiza iei func ia fiind permanentă. 1. Auditul intern este o func ie periodică pentru cei audita i. 3 . o îndrum ă pentru a-i îmbunătă i opera iunile i contribuie la adăugarea unui plus de valoare.840/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de organizare i exercitare a auditului public intern în cadrul Ministerului Sănătă ii. structurile de organizare i atribu iile acestora. A a cum s-a arătat. 2Normele generale privind exercitarea activit ă ii de audit public intern (Ordinul ministrului finan elor publice nr. este institu ie public ă.75/1999. evaluând. Spitalul public. Activitatea de audit public intern a spitalului se organizeaz ă i se desfă oară în conformitate cu reglementările generale în domeniu i cele specifice domeniului sanitar.teritoriala este ac ionar majoritar i care are personalitate juridic ă. 133/2002 pentru aprobarea Ordonan ei de urgen ă a guvernului nr. indiferent de mărime sau de natura acesteia cât i datorit ă faptului că se aplică tuturor func iilor specifice entită ii. după adoptarea Legii nr. periodicitatea func iei de audit este invers propor ional ă cu nivelul riscurilor asociate func iilor. activitatea de audit este una relativ recentă în cadrul entită ilor. 38/2003 ). derularea misiunilor de audit precum i normele i principiile aplicabile compartimentului de audit public intern i auditorului intern. Auditul intern reprezintă o func ie universală. Auditul intern ajută această organiza ie să. 1. Reglementările cuprind prevederi referitoare la obiectivele i sfera de activitate a auditului public intern. prin Legea nr. 672/2002 privind auditul intern public în România. Cadrul legal de organizare i func ionarea a auditului public intern în entit ă ile publice Cadrul legal de reglementare a activit ă ii de audit public intern la entit ă ile publice cuprinde: 1Legea nr. func ia de audit a devenit practic opera ional ă din anul 2002. 3Ordinul ministrului sănătă ii nr. regii autonome. Potrivit legii auditului intern termenul de " entitate public ă"se refera la autorită i publice. prezint ă următoarele caracteristici: 1este o func ie nouă. potrivit prevederilor legii nr. republicată.4. companii na ionale. de control i de conducere a întreprinderii i făcând propuneri pentru a le consolida eficacitatea. Defini ia este preluată în textul Legii nr. 95/2006 privind reforma în s ănătate. 672/2002 privind auditul public intern i Ordonan a Guvernului nr.Spitalele. Titlul VII.Auditul intern este o activitate independentă i obiectivă. societ ă i comerciale la care statul sau o unitate administrativ . 2este o func ie universală. în România. care dă unei organiza ii asigurări în ceea ce prive te gradul de control de inut asupra opera iunilor. ca func ie în cadrul unei organiza ii.i atingă obiectivele. 672/2002 privind auditul public intern în România. Caracteristicile auditului intern Auditul intern. finan at integral din venituri proprii i func ioneaz ă pe principiul autonomiei financiare. privind activitatea de audit financiar.

3) Compartimentele de audit public intern din entită ile publice.4. gajarea. în cazul spitalelor apar inând ministerelor i institu iilor cu re ea sanitar ă proprie se exercită în conformitate cu dispozi iile legale i reglementările specifice ale acestora. prin care se evaluează i se îmbunătă e te eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului. cu scopul de a stabili dacă acestea func ionează economic. precum i vânzarea.1.sprijinirea îndeplinirii obiectivelor entită ii publice printr-o abordare sistematică i metodică. iar pentru spitalele cu peste 400 de paturi de către un compartiment func ional de audit la nivelul spitalului. 3) administrarea patrimoniului public. Organizarea auditului public intern Structura de organizare a auditului public intern este format ă din: 1) Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI). în subordinea ministrului finan elor publice. cu atribu ii de coordonare. a controlului i a proceselor administr ării. 95/2006 privind reforma în s ănătate. 2) auditul performan ei. auditul intern se exercit ă de către structura deconcentrată a Ministerului Sănătă ii Publice pentru spitalele cu mai pu in de 400 de paturi. 672/2002 sunt: . La spitale. precum i a facilită ilor acordate la încasarea acestora. care reprezint ă examinarea ac iunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public. Tipurile de audit definite de legea privind auditul public intern Tipurile de audit definite de lege sunt: 1) auditul de sistem care reprezint ă o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere i control intern.asigurarea obiectivă i consilierea. 4 . sub aspectul respect ării ansamblului principiilor. 2) constituirea veniturilor publice. Sfera auditului public intern cuprinde: 1) activită ile financiare sau cu implica ii financiare desf ă urate de entitatea publică din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali. sintez ă în domeniul activită ii de audit public intern la nivel na ional. eficace i eficient.4. pentru identificarea deficien elor i formularea de recomand ări pentru corectarea acestora. c) auditul de regularitate.4. concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat/public al statului ori al unit ă ilor administrativteritoriale. respectiv autorizarea i stabilirea titlurilor de crean ă. Compartimentele de audit public intern din entit ă ile publice sunt structuri func ionale de bază în domeniul auditului public.1. care efectueaz ă i misiuni de audit intern de interes na ional cu implica ii multisectoriale.2. Titlul VII .Spitalele. potrivit prevederilor art. Obiectivele i sfera de activitate a auditului public intern Obiectivele auditului public intern. evaluare. 2) Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI). destinate să îmbunătă ească sistemele i activită ile entită ii publice. inclusiv contabilitatea i sistemele informatice aferente. care examinează dacă criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor i sarcinilor entită ii publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor i apreciaz ă dacă rezultatele sunt conforme cu obiectivele. 1. 4) sistemele de management financiar i control. .3. care exercită efectiv func ia de audit public intern. 3 din Legea nr. regulilor procedurale i metodologice care le sunt aplicabile 1. Comitetul pentru Audit Public Intern este un organism cu caracter consultativ. potrivit prevederilor Legii nr. inclusiv a fondurilor provenite din asisten ă externă. având competen e în definirea strategiei i îmbun ătă irea activită ii de audit intern în sectorul public iar UCAAPI este organizat în cadrul Ministerului Finan elor Publice(MFP).

Selectarea misiunilor de audit public intern se face în func ie de urm ătoarele elemente de fundamentare: 1. după caz. deficien e consemnate în rapoartele Cur ii de Conturi. Compartimentul de audit public intern din cadrul spitalelor î i desf ă oară activitatea în conformitate cu Normele privind exercitarea activită ii de audit public intern specifice Ministerului S ănătă ii Publice.elaborează proiectul planului anual de audit public intern. 6. analiza unor trenduri pe termen lung privind unele aspecte ale func ion ării sistemului. cu privire la structura i dinamica unor riscuri interne sau de sistem. aprobate prin Ordinul ministrului sănătă ii nr. evaluarea impactului unor modificări petrecute în mediul în care evoluează sistemul auditat.temele defalcate din planul anual al UCAAPI. 5. aprecieri ale unor speciali ti. Planul anual de audit public intern reprezint ă un document oficial. care au fost avute în vedere la selectarea misiunii respective. . 840/2003.recomandările Cur ii de Conturi.tipurile de audit convenabile pentru fiecare entitate subordonată. criteriile semnal i alte elemente de fundamentare.criteriile semnal/sugestiile conducătorului entită ii publice. Conducătorul entită ii publice aprobă proiectul planului anual de audit public intern pân ă la 20 decembrie a anului precedent.respectarea periodicită ii în auditare. programe/proiecte sau opera iuni.Compartimentul de audit public intern. Conduc ătorii entită ilor publice sunt obliga i 4. 2. atribu iile compartimentului de audit sunt următoarele: Planul de audit public intern se întocme te anual de către compartimentul de audit public intern. Proiectul planului anual de audit public intern este înso it de un referat de justificare a modului în care sunt selectate misiunile de audit cuprinse în plan. realizate în bune condi ii si raportate în termenul fixat. respectiv: deficien e constatate anterior în rapoartele de audit. activit ă i. În conformitate cu prevederile art. Conducătorul compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea i desf ă urarea activită ilor de audit. 672/2002 privind auditul public intern. 5 . nu trebuie să fie implicat în elaborarea procedurilor de control intern i în desfă urarea activită ilor supuse auditului public intern. alte informa ii i indicii referitoare la disfunc ionalită i sau abateri. Func ia de auditor intern este incompatibil ă cu exercitarea acestei func ii ca activitate profesional ă orientată spre profit sau recompensă. Planul anual de audit public intern are următoarea structură: scopul ac iunii de auditare. să ia toate măsurile organizatorice pentru ca tematicile ordonate de UCAAPI s ă fie introduse în planul anual de audit public intern al entit ă ii publice. 3. Proiectul planului anual de audit public intern este întocmit pân ă la data de 30 noiembrie a anului precedent anului pentru care se elaborează. prin atribu iile sale. potrivit prevederilor legale se organizeaz ă în subordinea directă a conducerii spitalului i. în func ie de subordonarea spitalului.evaluarea riscului asociat diferitelor structuri. El este p ăstrat în arhiva institu iei publice împreună cu referatul de justificare în conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Na ionale. cel pu in o data la 3 ani. deficien e constatate în procesele-verbale încheiate în urma inspec iilor. cu avizul autorită ii de sănătate publică jude ene sau al Ministerului Sănătă ii Publice. ll din Legea nr. Conducătorul compartimentului de audit public intern constituit la nivelul spitalului este numit/destituit de către conducătorul acestuia. Referatul de justificare trebuie să cuprindă pentru fiecare misiune de audit public intern rezultatele analizei riscului asociat (anexă la referatul de justificare). exper i etc.

aprobat de conducătorul entită ii publice. raporteaz ă imediat conducătorului spitalului i structurii de control intern abilitate. durata ac iunii de auditare. 4elaborează raportul anual al activită ii de audit public intern. 3) încadrarea în bugetul aprobat. informa ii insuficiente etc. precum i despre consecin ele acestora. La spitalele care derulează programe de sănătate se va urmări: 1- efectuează activită i de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar i control ale spitalului sunt transparente i sunt conforme cu normele de legalitate. precum i a numărului de speciali ti cu care urmeaz ă să se încheie contracte externe de servicii de expertiz ă/consultan ă (dacă este cazul). 4) modul de cunoa tere de către personalul implicat a responsabilită ilor legate de intern din cadrul structurilor descentralizate. 2informează organul ierarhic superior despre recomand ările neînsu ite de către conducătorul spitalului. în termen de 3 zile. numărul de auditori care urmează să fie atra i în ac iunile de audit public precizarea elementelor ce presupun utilizarea unor cuno tin e de specialitate. prin continuarea acesteia nu se ating obiectivele stabilite (limitarea accesului. concluziilor i În situa ia în care în timpul misiunilor de audit public intern se constat ă abateri de la regulile procedurale i metodologice. 1) modul în care au fost respectate scopul i obiectivele fiecărui program de sănătate. Actualizarea planului de audit public intern se realizează prin întocmirea unui Referat de modificare a planului de audit public intern. în cursul anului.obiectivele ac iunii de auditare. eficien ă i eficacitate. identificarea/descrierea activită ii/opera iunii supuse auditului public intern. . perioada supusă auditării. 6 . economicitate. În cazul identificării unor iregularită i majore auditorul intern poate continua misiunea sau poate s ă o suspende cu acordul conducătorului entită ii care a aprobat-o. s ă fie actualizat dacă au loc modificări legislative sau organizatorice. regularitate. respectiv de la prevederile legale.în cazul identificării unor iregularită i sau posibile prejudicii. Rapoartele se transmit astfel: spitalele ai c ăror conducători func ionează ca ordonatori ter iari transmit rapoartele organelor ierarhice superioare pân ă la 5 ianuarie. programul de sănătate respectiv. care schimbă gradul de semnifica ie a audit ării anumitor opera iuni. asupra constat ărilor. Planul anual de audit aprobat poate. compartimentul propriu de audit public intern din cadrul Ministerului S ănătă ii transmite la UCAAPI raportul anual privind activitatea de audit public intern pân ă la 25 ianuarie. aplicabile structurii/activit ă ii/opera iunii auditate. 3raportează periodic. auditorii interni trebuie s ă în tiin eze conducătorul entită ii publice i structura de inspec ie sau o altă structură de control intern stabilita de conducătorul entită ii publice. numărul de auditori proprii antrena i în ac iunea de auditare. dacă din rezultatele preliminare ale verific ării se estimează că. activit ă i sau ac iuni ale sistemului sau la solicitările organului ierarhic superior de a introduce/înlocui/elimina unele misiuni. unită ile deconcentrate cu personalitate juridică ale Ministerului Sănătă ii Publice ai căror conducători func ionează ca ordonatori secundari de credite transmit rapoartele anuale privind activitatea de audit public intern la structurile teritoriale ale UCAAPI pân ă la 15 ianuarie. identificarea/descrierea entită ii/entită ilor sau a structurilor organizatorice la care se va desfă ura ac iunea de auditare.). 2) cheltuielile efectuate în cadrul fiecărui program de sănătate. la cererea organului ierarhic superior recomandărilor rezultate din activită ile lor de audit.

precum i a facilită ilor acordate la încasarea acestora. Compartimentul de audit trebuie sa dispună de metodologii. cel pu in o dată la 13 ani.Auditul public intern se exercită asupra tuturor activită ilor desfă urate în spitalele publice. inclusiv din fondurile comunitare. precum i riscurile asociate unor astfel de sisteme. Auditorii interni nu pot fi desemna i s ă efectueze misiuni de audit la o structur ă dacă sunt so i. potrivit legii. De asemenea. De aceea compartimentul de audit trebuie să dispună de toată competen a i experien a necesară în realizarea misiunilor de audit. Aceast ă interdic ie se poate ridica dup ă trecerea unei perioade de 3 ani. de minimum 15 zile pe an. începând de la stabilirea obiectivelor auditabile. 6) alocarea creditelor bugetare. e antioane statistice i instrumente de control a sistemelor informatice. are loc un proces de supraveghere i evaluare a eficacită ii programului de calitate prin: . Auditorii interni nu trebuie implica i în vreun fel în îndeplinirea activită ilor pe care în mod poten ial le pot audita i nici în elaborarea i implementarea sistemelor de control intern ale entit ă ii publice i nu trebuie s ă li se încredin eze misiuni de audit intern în sectoarele de activitate în care ace tia au de inut func ii sau au fost implica i în alt mod. fără a se limita la acestea. Pregătirea i experien a auditorilor interni constituie un element esen ial în atingerea eficacit ă ii activită ii de audit. sisteme IT moderne. inclusiv din fondurile comunitare. Programul trebuie s ă asigure că normele i codul etic sunt respectate de auditorii interni i de compartiment. 2competen a i con tiin a profesional ă.5. ẞeful compartimentului de audit public intern trebuie să elaboreze un program de asigurare i îmbunătă ire a calită ii sub toate aspectele activită ii de audit public intern. trebuie avut în vedere faptul c ă. 2) plă ile asumate prin angajamente bugetare i legale. cheltuielile efectuate în cadrul fiecărui program de sănătate. 1.programul de asigurare i îmbun ătă ire a calită ii. 7) sistemul contabil i fiabilitatea acestuia. realizarea efectivă a lucrărilor i până la comunicarea rezultatelor acesteia. De asemenea. se impune organizarea unor sisteme de preg ătire profesională permanentă. respectiv modul de autorizare i stabilire a titlurilor de crean ă. gajarea. precum i la administrarea patrimoniului public. cu privire la formarea i utilizarea fondurilor publice. de metode de analiz ă. Se va urmări de asemenea modul în care au fost respectate scopul i obiectivele fiecărui program de sănătate. 3) vânzarea. Aceasta înseamnă că activitatea de audit nu trebuie să fie supusă ingerin elor (imixtiunilor) externe. potrivit prevederilor Legii nr. următoarele: 1) angajamentele bugetare i legale din care deriv ă direct sau indirect obliga ii de plată. 672/2002 privind auditul public intern compartimentul de audit public intern auditeaz ă. 10) sistemele informatice. Principii aplicabile compartimentului de audit public intern i auditorilor interni In organizarea i desfă urarea activită ii de auditare trebuie să se respecte i să se aplice următoarele principii fundamentale: 1independen ă i obiectivitate. cu conduc ătorul acesteia sau cu membrii organului de conducere colectivă. 4) constituirea veniturilor publice. 3) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al unit ă ilor administrativ-teritoriale. Acestea trebuie s ă fie încredin ate acelor persoane cu o pregătire corespunzătoare nivelului de complexitate al sarcinii. . concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului ori al unită ilor administrativ-teritoriale. în acest scop. 8) sistemul de luare a deciziilor. încadrarea în bugetul aprobat i modul de cunoa tere de c ătre personalul implicat a responsabilită ilor legate de programul de sănătate respectiv. 9) sistemele de conducere i control. rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv.

7 .

discu ii cu conducerea institu iei. auditorii pregătesc informa iile necesare pentru efectuarea analizei de risc i se familiarizeaz ă cu domeniul auditabil prin: 1. Asigurarea independen ei fa ă de structura auditată se verifică prin completarea de către auditorii participan i la misiune a declara iei de independen ă. ordinul de serviciu trebuie s ă fie aprobat i de conducătorul unită ii. misiunea nefiind cuprinsă în Planul anual de audit intern. Colectarea i prelucrarea informa iilor În această etapă.1. în cazul misiunilor ad-hoc. so /so ie.1. Notificarea trebuie transmisă cu 15 zile înainte de începerea misiunii prev ăzute în planul anual de audit public intern i cu cel pu in 3 zile înainte de începerea misiunii ad-hoc. În tiin area structurii auditate privind declan area misiunii de audit intern se efectueaz ă prin transmiterea unei notificări. Declara ie de independen ă = document prin care se verific ă incompatibilită ile personale ale auditorilor fa ă de entitatea/structura auditată (ex: func ii de inute în ultimii 3 ani în activitatea entită ii. METODOLOGIA DE DERULARE A MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN Etapele de derulare a misiunii de audit public intern : Pregătirea (planificarea) misiunii de audit intern Interven ia la fa a locului Raportul de audit public intern Urmărirea recomandărilor 2. 1- evaluarea externă . interese financiare la entitatea auditat ă. interven iile la fa a locului ce vor fi efectuate i prin care se solicit ă materialele necesare a fi puse la dispozi ie. aprobat de conducătorul unită ii.1. Ini ierea auditului În această etapă structura auditată este informată de începerea misiunii de audit i se întocmesc documente care autorizează desfă urarea misiunii i creează premisele de independen ă a auditorilor fa ă de structura auditată.este efectuată de către UCAAPI prin . Autorizarea misiunii se realizează prin întocmirea ordinului de serviciu. instruc iunilor i a Codului privind conduita etică a auditorului intern. reprezentat prin coordonatorul acesteia (care îl întocme te). rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu conducătorul entită ii sau cu membrii organului de conducere colectivă).verificarea respectării normelor. duratei misiunii. De aceea. 2.1 Pregătirea misiunii de audit intern 2. cel pu in o data la cinci ani. ini iindu-se măsurile corective necesare în colaborare cu conduc ătorul entită ii publice în cauză i prin avizarea numirii/ destituirii efilor compartimentelor de audit public intern din entit ă ile publice.identificarea i studierea legilor ce reglementeaz ă activitatea structurii/entită ii auditate. 8 .evaluarea internă .2. Notificare = document prin care structura auditat ă este informată asupra misiunii i principalelor obiective care urmează a fi auditate. 2. 2.presupune atât controale permanente privind buna func ionare a auditului intern cât i periodice efectuate de auditorii în i i. Ordinul de serviciu este elaborat pe baza planului anual de audit intern. Ordin de serviciu = mandat de interven ie dat auditorilor care vor desf ă ura misiunea de către compartimentul de audit intern.

confirmarea. analizează datele i informa iile ob inute.5. fi e post. evaluează eficien a controalelor interne. 2.1. efectuează testările necesare pentru formularea constatărilor. programul se modific ă în func ie de timpul necesar pentru realizarea activită ilor prevăzute. Tehnicile de verificare folosite sunt : . realizat ă în etapa de analiză a riscurilor.dosarele de coresponden ă. inclusiv tehnicile de sondaj i e antionare utilizate. realizată în aceasta etapă. 5. Programul celei de-a doua etape.3. documentelor.confirmă identitatea unei informa ii după ob inerea acesteia din două sau mai multe surse diferite. revizuiesc documentele de lucru i elaboreaz ă proiectul de raport. 2.2.determinarea punctajului total al riscului. circularelor. elaborarea tematicii în detaliu a obiectelor auditabile selectate.stabilirea criteriilor de analiză a riscurilor i a nivelurilor de apreciere a acestora.compara ia . 1. concluziilor i recomandărilor. verifică înregistrările contabile. 4. 2.solicitarea principalelor documente de func ionare a entită ii: organigramă. precum i eficacitatea controalelor interne. se elaboreaz ă în baza tematicii în detaliu a obiectelor auditabile selectate.asigură validarea.1. 9 .solicitarea contractelor ce pot avea un impact semnificativ asupra opera iunilor. ẞedin a de deschidere ẞedin a de deschidere a interven iei la fa a locului se desf ă oară în scopul clarificării scopului i obiectivelor misiunii de audit. concordan a cu legile i regulamentele. Sunt stabilite ac iunile concrete de efectuat pentru atingerea fiec ărui obiectiv selectat în tematică i repartizarea acestor activită i pe auditori. regulament intern. O planificare corectă. conducătorul i personalul structurii auditate. 4. prezent ării tematicii în detaliu a obiectelor auditabile.4. 3.1.clasarea opera iilor pe baza analizei riscurilor. interven ia la fa a locului.solicitarea procedurilor. regulament de organizare i func ionare. 1.identificarea amenin ărilor i riscurilor asociate opera iilor. dacă este cazul. La edin ă participă auditorii interni. 2. Analiza riscurilor Realizarea analizei riscurilor presupune parcurgerea următoarelor etape : identificarea opera iilor auditabile. Elaborarea programului de audit Programul cuprinde planificarea desfă urării celor 4 etape ale misiunii de audit.2 Interven ia la fa a locului în această etapă auditorii studiază activitatea/sistemul/procesul auditate i procedurile aferente (continuare a etapei de colectare i prelucrare a informa iilor). intervieveaz ă personalul structurii auditate. Pe parcursul desfă urării misiunii de audit intern. normelor interne. 3. acurate ea înregistrărilor.solicitarea rapoartelor anterioare ale organelor de control i ale auditorilor externi. Se încearc ă prezentarea cât mai detaliată a procedurilor de audit. declara iilor. facilitează pregătirea raportului final. a modalită ii de lucru i stabilirii unui calendar al întâlnirilor. 2. Tehnici i instrumente Tehnicile specifice folosite de auditori sunt: • Verificarea . 2.1. Etapa de interven ie la fa a locului se finalizeaz ă cu edin a de închidere. 2. stabilind timpul necesar efectuării fiecărei activită i i repartizarea sarcinilor auditorilor implica i.stabilirea nivelului riscului pe criterii de apreciere.

studiul raporturilor existente între informa iile financiare i informa iile nefinanciare corespunzătoare (de exemplu. denumit intervient i subiectul interogat. de exemplu: 1. se verifică dacă toate activele fixe din listele de inventariere există fizic.compararea informa iilor sectoriale de acela i fel. Exemplu: compararea soldului contului de trezorerie din contabilitate cu soldul din extrasul de cont de la trezorerie.recalcularea .confirmarea . 1. Interviurile pot fi libere sau direc ionate. note interne de recep ie i bonuri de consum. atribu iilor i responsabilit ă ilor. 2• Analiza .chestionare de control intern. 2. valorile contabilizate din cadrul pl ă ii salariilor cu evolu ia numărului mediu de salaria i). denumit intervievat.urmărirea .presupune urmărirea în special a detectării erorilor sau a iregularită ilor. 2. cu ajutorul unor reguli adaptate domeniului investigat. în cazul misiunii de audit Inventarierea patrimoniului i valorificarea rezultatelor este o tehnic ă importantă. 2002) Instrumentele specifice folosite de auditori sunt: 1• Chestionarele: 1. . Exemplu: se alege prin e antionare un num ăr de 10 facturi aprovizionare i se verifică înregistrările din contabilitate aferente. în scopul validării acesteia. . 2• Pista de audit . 2.procedurile analitice de audit cuprind. Interviurile direc ionate sunt axate pe o anumită temă i au un anumit scop.garantarea .presupune verificarea calculelor matematice. denumite „chestionare". Informa iile primite în cadrul interviurilor sunt consemnate în foi de lucru i trebuie confirmate cu documente. de la articolul înregistrat spre documentele justificative. • Observarea fizică . care stabile te fluxurile informa iilor. Este mijlocul cel mai eficient de verificare a existen ei activelor. ambele stabilite în cadrul unui program precis elaborat.presupune o discu ie între cel care aplic ă interviul.compararea informa iilor din perioada în curs cu informa iile similare din perioadele precedente sau cu previziunile.chestionare de luare la cuno tin ă.modul prin care auditorii î i formează o părere proprie.verificarea procedurilor de la documentele justificative spre articolul înregistrat. 1. 3• Formularele de constatare: 10 . se verific ă dacă toate activele fixe ale unui spital sunt înregistrate.Exemplu: în cadrul misiunii de audit „Inventarierea patrimoniului".solicitarea informa iei din cel pu in dou ă surse independente. Exemplu: în cadrul misiunii de audit „Auditul deplasărilor".punerea de acord .tablou de prezentare a circuitului auditului. ce îi poate asigura pe auditori că procedurile de inventariere au fost respectate. 1• Interviul . se recalculează valoarea deconturilor.procesul de potrivire a dou ă categorii diferite de înregistrări.verificarea realită ii tranzac iilor înregistrate prin examinarea documentelor. 2. obiectivul „Eviden a obiectelor de inventar".chestionar listă de verificare.examinarea . stabile te documenta ia justificativă i reconstituie opera iunile. se compară datele privind cantitatea i descrierea bunurilor din facturi. Exemplu: se verifică anumite înregistrări contabile ale aprovizionărilor cu facturile ce au stat la baza lor. (IIA. 3. 3.

înso it de un calendar de implementare a recomandărilor. durata ac iunii de auditare.2. regulament de organizare i func ionare. legisla ie.pentru fiecare obiectiv auditabil sunt prezentate problemele identificate. 3. 2. declara ia de independen ă.se întocmesc în cazul constatării unor iregularită i. ordinul de serviciu i legisla ia în baza c ărora s-a realizat misiunea. fiind incluse modificările discutate i convenite în cadrul edin ei de închidere. program de audit i program de interven ie la fa a locului. care poate trimite în maxim 15 zile punctele sale de vedere. Se discută planul de ac iune pentru rezolvarea problemelor constatate. obiectivele misiunii. proiectul raportului de audit intern este prelucrat în vederea redactării finale.se precizează documenta ia care stă la baza proiectului de raport (lista obiecte auditabile.pentru fiecare problemă constatată. documenta ia administrativ ă a misiunii (notificarea. obiectivele.3 Raportul de audit public intern În această etapă. Raportul trebuie să contribuie la îmbunătă irea activită ii structurii auditate i a institu iei din care face parte i la cre terea performan ei managementului. încheiere .2. Raportul trebuie să fie înso it de o sinteză a constatărilor i recomandărilor. activită i desfă urate) i a documentelor examinate. minutele edin elor. scopul ac iunii de auditare. FIAP i FCRI). fi e post). urmărind prezentarea sintetică a constatărilor i elaborarea concluziilor în baza constatărilor. constatările. fi ele de identificare i analiz ă a problemelor. Tot în această sec iune. materialele întocmite în timpul misiunii de audit. informa ii financiare. tipul de audit efectuat.1. Constatări . precum i recomand ările pentru rezolvare. consecin ele acestora i recomandările pentru rezolvare. 2. 11 . ẞedin a de închidere ẞedin a de închidere se organizează în termen de 10 zile de la primirea punctelor de vedere de la structura auditată. Elaborarea proiectului de raport de audit public intern Proiectul de raport de audit public intern prezint ă cadrul general.formulare de constatare i raportare a iregularită ilor (FCRI) . cauzele i consecin ele. Proiectul de raport de audit public intern are urm ătoarea structură: 1. 2. auditorii fac o scurt ă prezentare a structurilor auditate (organizare i func ionare. metodele i tehnicile utilizate. Raportul final este transmis spre analiz ă i avizare conducătorului entită ii care a aprobat misiunea. Proiectul de raport se transmite la structura auditat ă. în vederea accept ării recomandărilor formulate. coresponden a) i documenta ia misiunii (strategii i proceduri interne. Dosarul permanent con ine raportul de audit i anexele acestuia (ordinul de serviciu.2. Dosarul documentelor de lucru con ine copii xerox ale documentelor justificative. Date de identificare a misiunii de audit . care confirmă concluziile auditorilor interni. Auditorii revăd con inutul raportului. Proiectul se întocme te în baza FIAP elaborate i a celorlalte instrumente de lucru. este prezentat rezumatul acesteia. 2. perioada supusă auditării i structurile auditate. în cadrul acestei edin e se analizeaz ă constatările i concluziile din proiectul de raport. proiectul raportului. Raportul de audit public intern este întocmit în baza dosarelor de audit: dosarul permanent i dosarul documentelor de lucru. concluziile i recomandările auditorilor interni. formularele de constatare a iregularită ilor.fi e de identificare i analiză a problemelor (FIAP) . programul de audit). tat func ii. 1. cauzele.se men ioneaz ă componen a echipei de auditori. Recomandările trebuie să fie fezabile i economice.

Probabilitatea de apari ie a riscului se m ăsoară folosind drept criterii aprecierea vulnerabilit ă ii entită ii i aprecierea controlului intern i se exprimă pe o scară de valori pe trei niveluri: 1• probabilitate mică. Pentru a aprecia vulnerabilitatea institu iei. 5. impact moderat. Vulnerabilitatea se exprim ă pe trei niveluri: 1• vulnerabilitate redusă. în vederea elaborării programului de audit al misiunii. structurale. Pentru a aprecia controlul intern. auditorii fac o analiză a calită ii acestuia. 2• probabilitate medie. Auditorii trebuie să se asigure că. au fost întreprinse ac iuni corective i c ă acestea i-au atins rezultatele scontate. auditorii in seama de to i factorii cu inciden ă asupra domeniului auditabil (resurse umane. Impactul consecin elor reprezintă efectele riscului în cazul producerii sale i se exprimă pe o scară valorică de trei niveluri: impact scăzut. 2• vulnerabilitate medie.1 No iuni teoretice Riscul reprezintă posibilitatea de a se produce un eveniment care ar putea avea un impact asupra îndeplinirii obiectivelor. Analiza riscurilor reprezintă o componentă importantă a procesului de audit public intern. pentru elaborarea planului de audit i în etapa de preg ătire a misiunii de audit public intern. 2. 3• probabilitate mare.riscuri generate de schimbări legislative. 12 . Auditorii verifică implementarea recomandărilor la termenele stabilite. înso it de calendarul implementării recomandărilor.stabilirea responsabililor pentru fiecare recomandare. 2• control intern insuficient.riscuri de organizare. 2002) În cadrul unei institu ii publice apar mai multe categorii de riscuri: 1.comunicarea periodică a stadiului progresului ac iunilor. 4.evaluarea rezultatelor ob inute. 3• vulnerabilitate mare. MANAGEMENTUL RISCURILOR 3. impact ridicat.4. riscuri opera ionale.elaborarea planului de ac iune. 2002) 3. In caz contrar. 3. pentru deficien ele constatate. Norme profesionale ale auditului intern. (IIA. mijloace tehnice existente).2.punerea în practică a recomandărilor. întocmind fi e de urmărire a recomandărilor. 3. Riscul se măsoară în func ie de consecin ele generate i probabilitatea de apari ie. trebuie s ă ob ină acceptul conducerii asupra riscului de a nu realiza ac iuni corective cu privire la observa iile din raport. manageriale. Aprecierea asupra controlului intern se exprimă pe trei niveluri: 1• control intern cu lipsuri grave.riscuri financiare. fiind efectuat ă în perioada de planificare a activită ii anuale de audit. (Institut de l'Audit Interne. 2. Urmărirea recomandărilor Auditorii trebuie să informeze structurile auditate de responsabilită ile ce le revin: 1. complexitatea prelucrării opera iilor.

4. a ponderii acestora i a scărilor de valori asociate fiecărui criteriu. Auditorii identifică. licita ie: 5.3. riscurilor asociate obiectelor auditabile. negociere competitivă: 6. pe baza punctajelor calculate. În cadrul misiunii de audit „Achizi ii publice". Identificarea obiectelor auditabile Obiectul auditabil reprezintă activitatea elementară a domeniului auditat. 5. evaluarea i selec ia ofertelor.elaborarea tematicii în detaliu. 6. 13 T = ∑Pi * Ni .clasarea riscurilor. 1. 3.1. cererea de ofertă: 4. 5. publicarea anun ului de participare. prin studiul detaliat al activită ilor desfă urate de structura auditată.2. numirea comisiei de evaluare. alegerea i aplicarea procedurilor de achizi ie public ă. evaluarea i selec ia ofertelor. prin utilizarea scării de valori.3. transmiterea invita iilor de participare. transmiterea invita iilor de participare. întocmirea documenta iei pentru elaborarea i prezentarea ofertei. 5. Exemplu practic privind elaborarea analizei riscurilor pentru fundamentarea programului misiunii de audit: Achizi ii publice 3.1. în risc mic.5. selec ia furnizorilor invita i. 4. pentru criteriile stabilite. numirea comisiei de evaluare. 6. întocmirea referatului de necesitate. 4.2. evaluarea i selec ia ofertelor.4. mare. 6. 6. ale cărei caracteristici pot fi definite teoretic i comparate cu realitatea practic ă. mediu.2. încheierea contractului.3.4. consultarea i negocierea. care stă la baza analizei riscurilor. obiectele auditabile i elaborează lista centralizatoare a acestora. Metodologia analizei riscurilor Analiza riscurilor efectuată în perioada de pregătire a misiunii de audit pentru elaborarea programului misiunii de audit presupune parcurgerea următorilor pa i: 1• identificarea obiectelor auditabile.1. Ni = nivelul riscului pentru fiecare criteriu utilizat. 2• stabilirea criteriilor de analiză a riscului. echipa de auditori a identificat următoarele obiecte auditabile: 1. 3• stabilirea nivelului riscului pentru fiecare obiect auditabil.4. 1• identificarea amenin ărilor.1. 6. 4• stabilirea punctajului total al criteriului utilizat: n i =1 Unde : Pi = ponderea riscului pentru fiecare criteriu. 7. elaborarea Programului anual al achizi iilor publice. 2. numirea comisiei de evaluare.ierarhizarea activită ilor ce urmează a fi auditate. 3.2.1. 5. evaluarea documentelor de calificare.control intern corespunzător. 2. 4. 3.

Ponderea acestui criteriu este de 10%. pe scara de valori i se atribuie 1. 2• control intern insuficient . 3- aprecierea vulnerabilită ii (sau calitativă) . 3. pe scara de valori i se atribuie 2. Identificarea riscurilor asociate obiectelor auditabile Auditorii asociază fiecărui obiect auditabil riscuri posibile. 3• impact financiar ridicat > 20. Ponderea acestui criteriu este de 50%. 2• impact financiar moderat < 15. Calculul punctajului total se face conform formulei men ionate mai sus. Ponderea acestui criteriu este de 40%. 8. înregistrările în contabilitate. 1• vulnerabilitate mare. Se consideră 3 niveluri: 4- aprecierea controlului intern . în cazul misiunii de audit „Achizi ii publice" se consider ă urmă toarele niveluri: 1• impact financiar scăzut < 10. pe scara de valori i se atribuie 2.000 lei.3. pe scara de valori i se atribuie 3. pe scara de valori i se atribuie 3.nu exist ă proceduri interne.pentru măsurarea probabilită ii de apari ie a riscului. un num ăr de puncte din scara de valori.2.recep ia bunurilor i serviciilor. Stabilirea criteriilor de analiză a riscului i a ponderii acestora 2Se stabilesc următoarele criterii de apreciere a riscului: aprecierea cantitativă . pentru fiecare criteriu stabilit.pentru măsurarea impactului consecin elor.000 lei. Stabilirea nivelului riscului pentru fiecare obiect auditabil i a punctajului total Auditorii atribuie riscurilor identificate. 9. se aplică i con in elemente suficiente de control intern.există proceduri.4.există proceduri.pentru măsurarea probabilită ii de apari ie a riscului. 3• control intern corespunzător . a căror apari ie poate duce la nerespectarea legisla iei în vigoare i a procedurilor interne i la nefunc ionarea controlului intern.2. 3• vulnerabilitate redusă. pe scara de valori i se atribuie 1.2. 3. efectuarea plă ilor. dar nu se aplică. Se consideră următoarele niveluri : 1• control intern cu lipsuri grave . pe scara de valori i se atribuie 1.2. pe scara de valori i se atribuie 2. 3. pe scara de valori i se atribuie 3.000 lei. 14 . 2• vulnerabilitate medie. nu acoperă toate activită ile sau nu con in suficiente elemente de control intern.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful