You are on page 1of 54

UNIVERSITATEA TEHNICǍ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI FACULTATEA DE HIDROTEHNICǍ

TEZǍ DE DOCTORAT (rezumat) CERCETǍRI PRIVIND PROTEJAREA CU GEOMEMBRANǍ A BARAJELOR DIN MATERIALE LOCALE ÎMPOTRIVA INFILTRAŢIILOR

Conducător ştiinţific prof.univ.dr.ing. Dan STEMATIU Doctorand.ing. Dănuţ BǍRBULESCU

BUCUREŞTI 2011

Drd.ing. Dănuţ BĂRBULESCU

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

2

Drd.ing. Dănuţ BĂRBULESCU

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Cuprins
I. İNTRODUCERE ............................................................................................. I.1. ACTUALİTATEA SUBİECTULUİ .............................................................. I.2. STADIUL PE PLAN MONDIAL ................................................................. I.3. PREZENTAREA SUCCİNTĂ A TEZEI PE CAPİTOLE .......................... ... II. CONCEPTE NOİ PRİVİND ALCĂTUİREA BARAJELOR CU ETANŞARE LA PARAMENTUL AMONTE ..................................................................... II.1. CONSIDERAŢII GENERALE ................................................................ II.2. EXEMPLIFICǍRI ................................................................................... II.3. ALCǍTUIREA CONSTRUCTIVǍ A BARAJELOR DE ANROCAMENTE CU MASCA DE BETON (CFRD) …………………………………………….. II.4. COMPORTAREA BARAJELOR DIN ANROCAMENTE CU MASCĂ DE BETON ......................................................................................................... II.5. BARAJE DİN ANROCAMENTE CU MASCǍ DIN ASFALT ……........… II.5.1. Generalităţi …………………………….…………………………….... II.6. BARAJE CU GEOMEMBRANE ………..………...……………………..... II.6.1. Generalităţi …….……………………………………...………………. III. ANALIZA UNOR INCINDENTE DE COMPORTARE LA BARAJELE CU ETANSARE PE PARAMENTUL AMONTE (PECINEAGU, VALEA DE PESTI, COLIBIŢA) ....................................................................................... III.1. BARAJULU PECINEAGU ……………………………………….………... III.2. BARAJUL VALEA DE PEŞTI ………………….……………………………. III.3. BARAJUL- COLIBIŢA ……….…………………………………………….... IV. CONTRIBUŢII PRIVIND PROMOVAREA TEHNOLOGIILOR EFICIENTE PENTRU REALIZAREA MǍŞTILOR DE ETANŞARE ............................... IV.1. GEOMEMBRANE (SCURTĂ PREZENTARE – İSTORİC) ................. IV.2. PROCEDEE TEHNOLOGİCE DE FABRİCAŢİE PENTRU GEOMEMBRANE ........................................................................................ IV.3. CARACTERİSTİCİLE GEOMEMBRANELOR .................................... IV.4. ETANŞEITATEA GEOMEMBRANELOR ............................................. IV.5. ÎMBİNAREA GEOMEMBRANELOR .................................................... IV.6. ELEMENTE DE CALCUL ................................................................... V. CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIILE DE IMPLEMENTARE A SOLUŢIILOR UTILIZÂND GEOEMEMBRANE – Studiu de caz ................. V.1. SOLUŢIA DE REABILITARE A BARAJULUI PECINEAGU .................. V.2. SISTEMUL CARPI CU GEOMEMBRANǍ PENTRU BARAJUL PECINEAGU ................................................................................................... V.3 SOLUŢIA DE REABILITARE A BARAJULUI PECINEAGU ŞI VARIANTELE DE REZOLVARE A LEGǍTURII CU VATRA .......................... V.4. MONITORIZAREA COMPORTAREA MASTII LA GOLIREA LACULUI .

3

Drd.ing. Dănuţ BĂRBULESCU

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

VI. CONCLUZII .................................................................................................... VI.1. CONTRIBUŢII PERSONALE ....................................................................... VI.2. DIRECŢII DE CERCETARE PENTRU VIITOR .......................................... BIBLIOGRAFIE ..............................................................................................

4

Drd.ing. Dănuţ BĂRBULESCU

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Cuvânt înainte
Apa, ca resursă necesară existenţei, a jucat (şi joacă în continuare) un rol important în calitatea vieţii pe pământ, zonele în care se găseşte o mare cantitate de apă (indiferent de sursa din care provine) beneficiind de o bogăţie deseori subestimată. Pentru satisfacerea nevoilor zilnice, fiinţa umană are nevoie de o anumită cantitate de apă, apă care trebuie asigurată din surse variate. Precipitaţiile constituie singurul aport apreciabil la volumul de apă disponibil pe pământ. În acelaşi timp ele au o natură neregulată, neuniformă şi aleatorie. Această opoziţie între ritmul aportului şi cel al folosirii a incitat multe civilizaţii şi comunităţi să găsească mijloace de a gestiona apa. Acumularea temporară a apei în rezervoare reprezintă una dintre metodele cele mai fiabile ce permit această gestiune. Pentru realizarea acestor rezervoare sunt construite baraje, acestea permiţând acumularea în timp a unor mari cantităţi de apă. Prin gesti onarea apei astfel acumulată se pot depăşi perioadele cu ape mari sau perioadele secetoase. Realizarea barajelor implică şi acceptarea unui anumit risc, mult diminuat în zilele noastre datorită perfecţionării continue a metodelor de proiectare, concepţie, execuţie, exploatare şi întreţinere. Totuşi, în caz de producere a unor accidente, volumul de apă pus în mişcare la ruperea unui baraj este incomparabil mai mare decât în cazul viiturilor naturale şi efectele produse de propagarea acestui volum sunt catastrofale. Nivelul de perfecţionare a omului şi nevoia de siguranţă au condus la necesitatea cunoaşterii cât mai exacte a riscurilor la care acesta este supus (direct – prin expunerea directă, sau indirect – prin răspunderea pe care şi-o asumă întreprinzând anumite acţiuni). În toată lumea, înţelegerea şi nevoia de protecţie a mediului joacă un rol din ce în ce mai important. Sunt necesare sisteme eficiente de etanşare cu perioadă de viaţă ridicată pentru protecţia apelor subterane, aerului, solului şi pentru impermeabilizarea barajelor. Toate sistemele de impermeabilizare prezintă un mod de reducere a performanţelor lui în timp. Dacă acestea scad sub necesarul minim pentru îndeplinirea funcţiunii proiectate trebuie luate măsuri specifice pentru obţinerea din n ou a gradului de protecţie necesar. Costurile de întreţinere ulterioare depind semnificativ de durabilitatea sistemului ales. Pe această cale doresc sa-mi exprim întreaga mea recunoştiinţă şi stimă faţă de domnul prof.univ.dr.ing. Dan Stematiu, conducătorul ştiinţific al lucrării de doctorat, care m-a îndrumat necontenit încă de pe băncile facultăţii, m-a sprijinit în tot ceea ce am realizat şi mi-a oferit un preţios exemplu personal. Cu deosebită consideraţie doresc să mulţumesc domnului prof.un iv.dr.ing. Adrian Popovici atât pentru amabilitatea unor fructuoase schimburi de idei,

5

İNTRODUCERE I. Toate sistemele de impermeabilizare prezintă un mod de reducere a performanţelor lui în timp. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT cât şi pentru observaţiile făcute pe marginea unor probleme de conţinut ale lucrării.dr. În Europa şi SUA se află mai mult de 67% din total (188 de baraje). Cu multă dragoste le mulţumesc dragilor mei părinţi şi mai ales soţiei mele care m-a susţinut moral în tot acest timp şi îi dedic această lucrare. Ioan Bica. prof. conf. faţă de metodele clasice. în prezent. HIDROCONSTRUCŢIA S.dr. Având o durată lungă de viaţă. nu prezintă pericol pentru mediu şi sănătatea oamenilor.1. nu poluează.dr.ing.dr. Tudor Bugnariu.ing.dr.ing. Folosirea produselor geosintetice este recunoscută ca fiind o soluţie performantă şi accesibilă. ele nu necesită înlocuiri frecvente. Radu Sârghiuţă.ing. Costurile de întreţinere ulterioare depind semnificativ de durabilitatea sistemului ales.dr. la 280 de baraje (din anrocamente şi beton).univ. ACTUALİTATE A SUBİECTULUİ În toată lumea. domnului coferenţiar dr.dr.ing. prof.ing.ing.ing. aerului.ing. Nicu Sîrbu şi nu în ultimul rând domnului prof. În ultimul timp se acordă o deosebită atenţie utiliză rii materialelor care au un impact redus asupra mediul înconjurator. conf. Montarea geomembranelor nu prezintă pericol pentru utilizatori. Dan Paunescu.univ.univ. unde îmi desfăşor activitatea. 6 . Ionescu Ştefan. mi-au pus la dispoziţie mijloacele materiale de a duce la bun sfârşit această acţiune şi au contribuit la formarea mea ca inginer : prof.A. prof. Geomembranele sunt montate. încrederea şi înţelegerea acordate pe parcursul elaborării lucrării. Cornel Ilinca. De asemenea. tabelelor şi a relaţiilor de calcul. solului şi pentru impermeabilizarea barajelor. Altan Abdulamit. conf.ing. nu sunt toxice.univ. Radu Drobot. Dacă acesta scade sub necesarul minim pentru îndeplin irea funcţiunii proiectate trebuie luate măsuri specifice pentru obţinerea din nou a gradului de protecţie necesar.univ. I. Calde mulţumiri aduc conducerii S.ing. corespund celor din formularea integrală a tezei. pentru sprijinul. cât şi întregului colectiv al secţiei de proiectare.univ.C. Drd. prof. Sunt necesare sisteme eficiente de etanşare cu perioadă de viaţă ridicată pentru protecţia apelor subterane. figurilor. înţelegerea şi nevoia de protecţie a mediului joacă un rol din ce în ce mai important. îmi exprim recunoştiinţa tuturor celor care m -au ajutat la elaborarea acestei lucrări. numerotarea capitolelor. Dănuţ BĂRBULESCU Structura prezentei lucrări rezumative. Mircea Şelărescu.dr.dr.Drd..ing.

Pe plan mondial.protecţia elementelor de construcţii din beton subterane sau supraterane contra umidităţii pamântului. a apelor cu şi fără presiune hidrostatică. agricole şi menajere.protectia constructiilor metalice din industria petrochimică. heleştee. barajelor de pamânt. Barajele din materiale locale se dovedesc a fi structuri deosebit de complexe din punct de vedere al modelării matematice. . . Practica mondială şi experienţa dobândită pe plan naţional în domeniul construcţiilor hidrotehnice evidenţiază importanţa analizării şi valorificării evenimentelor ce survin în toate fazele existenţei construcţiilor (execuţie. . permiţând construirea unor baraje cu înălţimi din ce în ce mai mari şi la un preţ de cost avantajos. exploatare). modele care uneori au fost invalidate odată cu apariţia primelor incidente. . Geomembranele sunt utilizate astazi cu succes la : . etc.impermeabilizarea canalelor. . Soluţiile aplicate în realizarea acestor lucrări s-au bazat întodeauna pe modele acceptate la momentul respectiv. variabile de la un tip de baraj la altul.impermeabilizarea depozitelor de deşeuri industriale. tunelelor.2. implică costuri energetice mari pentru transportul şi punerea în operă a acestor materiale şi necesită durate mari de execuţie.construcţii pentru imbunataţiri funciare. progresele continue făcute în domeniul cunoaşterii comportării materialelor locale. tratare şi epurare a apelor reziduale. Ele au fost realizate la început aplicând soluţii empirice. Nodurile de retenţie realizate prin baraje din materiale locale cuprind o largă diversitate de structuri auxiliare din beton care travesează sau bordează corpul din materiale locale al barajului. STADIUL PE PLAN MONDIAL Barajele din materiale locale sunt construcţii care înglobează volume uriaşe de materiale (de ordinul milioanelor de m3). cu propietăţi fizico-mecanice foarte variate şi a diversităţii schemelor de încărcare. .ing.staţii de benzină.Drd. o geomembrană a fost montată în urma cu mai mult de 45 de ani. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT În 1991. . Aceasta mai ales datorită diversităţii materialelor încorporate.impermeabilizarea acumulărilor de apă. . I.impermeabilizarea bazinelor de stocare. la un numar de 70 de baraje se utilizau geomembrane. pentru realizarea şi exploatarea acestora în condiţii de economicitate şi eficienţă optimă. La acea vreme. punere sub sarcină. Prima dată. lacuri artificiale. barajele din materiale locale reprezintă tipul cel mai vechi de baraje.construcţii hidrotehnice şi de gospodarire a apelor. folosirea geoemembranelor se aplică la mai multe tipuri de baraje şi construcţii hidrotehnice: Reabilitarea barajelor din anrocamente 7 . în hidraulica apelor subterane ca şi dezvoltarea utilajelor de constrcţii. geomembranele erau un material nou disponibil şi încă se studiau caracteristicile tehnice şi posibilităţile de îmbunatăţire ale performanţelor de etanşeizare.

tratarea zonelor de contact cu rosturile impermeabilizate. caracteristicile şi metodele de determinare a acestora. pentru ca lucrarea să se încheie cu bibliografia cuprinzând lucrările studiate precum şi pe cele elaborate de autor pe parcursul activităţii de doctorat. concluziile şi cauza acestora. soluţia adoptată de către specialişti şi consecinţele privind remedierea (Pecineagu. punerea în operă a sistemului cu geocompozit. PREZENTAREA SUCCİNTǍ A TEZEI PE CAPİTOLE Teza este structurată pe 6 capitole şi 133 de pagini. răspunsul la acţiuni agresive biologice. elementele de calcul. Valea de Peşti). caracteristici chimice. care sunt prezentate grupate pe caracteristici fizice. direcţiile de viitor în ceea ce priveşte protejarea barajelor împotriva infiltraţiilor cu geomembrană şi. nu în ultimul rând. contribuţiile personale. schimbări de pantă ). În primul capitol sunt prezentate actualitatea subiectului. stadiul pe plan mondial şi se justifică oportunitatea abordării subiectului din perspectiva actualităţii acestuia. În al patrulea capitol se prezintă contribuţia privind promovarea tehnologiilor eficiente pentru realizarea măştilor de etanşare cu geomembrane. În ultimul capitol sunt prezentate concluziile asupra tezei elaborată de doctorand. tipurile de îmbinări. tratarea rosturilor. caracaterstici termice şi rezistenţa la radiaţii ultraviolete. didactice şi profesionale. sistemul de drenare. mulţumirile aduse tuturor care au fost alături de doctorand pe tot parcursul elaborării tezei. (inclusiv bibliografia consultată de doctorand pe parcursul elaborării acesteia). Colibiţa. este dedicat analizei unor incidente de comportare la barajele cu etanşare la paramentul amonte.3. de asemenea se prezintă etanşeitatea. Capitolul trei. caracteristici mecanice.ing. În cadrul celui de-al doilea capitol se face o prezentare în ceea ce priveşte conceptele noi privind alcătuirea barajelor cu etanşare la paramentul amonte: (baraje cu mască de beton. monitorizarea comportării măştii la golirea lacului şi la umplerea controlată (în funcţie de evoluţia lucrărilor).Drd. etanşarea perimetrală superioară. În capitolul al cincilea sunt prezentate contribuţiile privind promovarea tehnologiilor de implementare a soluţiilor de reparaţii utilizând geoemebrane la barajul Pecineagu (pregătirea suprafeţei. baraje cu mască de beton bituminos şi baraje cu geomembrană). ancorarea pe paramentul amonte. eta nşarea perimetrală de fund. Dănuţ BĂRBULESCU Reabilitarea barajelor din beton Baraje noi din anrocamente Baraje noi din beton compactat (RCC) Rosturi şi fisuri Canale Bazine de acumulare Galerii de aducţiune şi de fugă REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT I. 8 .

(d) multiple benzi de etanşare în rostul perimetral. şi (e) o placă ancorată de rezemare a măştii la piciorul amonte al barajului. Deşi problemele nu afectau în niciun fel siguranţa şi au avut costuri minime. previzibile ale măştii. Problemele au fost asociate cu mişcările măştii şi rosturi.1. care este semi-permeabilă. au un modul de compresibilitate de cca 1/7 din anrocamentul compactat în regiuni în care presiunea apei era mai mare. Totuşi. Zonarea anrocamentului limitează infiltraţiile. Anrocamentele în vrac. pentru a permite repararea măştii. au fost puţine schimbări importante. Proiectul vechi al barajului din anrocamente cu mască de beton. dimensiuni 5-30 cm. Evoluţie Vechiul tip de baraje din anrocamente cu mască de beton (CFRD) construite din anrocamente în vrac era caracterizat de tasările mari şi diferenţiate ce produc infiltraţii excesive şi deteriorarea măştii. Modulul mare de compresibilitate al anrocamentului compactat duce la mişcări mici. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT II. Apariţia anrocamentului compactat cu mască de beton armat cu dale sau fâşii a asigurat un baraj care elimină potenţialul infiltraţiei excesive şi posibila nevoie de golire a lacului. în unele cazuri reprezintă o pierdere moderată. în scopul economiei şi al reducerii.1. II. cu sau fără trecerea armăturii prin rosturile verticale. soluţia cu anrocamente compactate şi mască de beton se foloseşte din ce în ce mai mult pentru baraje mari şi pentru rezervoare cu capacitate foarte mare. cu rocă segregată în porţiunea inferioară a barajului . Principalele trăsături ale practicii barajelor moderne din anrocament cu mască de beton sunt: (a) anrocament compactat. de asemenea ajută la etanşarea măştii supusă presinii apei. la partea din amonte. dacă este nevoie. Principalul motiv pentru schimbările care au îmbunătăţit semnificativ comportamentul barajelor a fost experienţa cu fisurile în masca betonului. întreţinerea rosturilor şi scurgere. Barajele mai mari au avut fisuri la mască şi probleme de infiltraţii.ing. 9 . Barajele proiectate tradiţional cu înălţime mai mică de 70 m s-au comportat în general normal. Proiectul era empiric şi se baza pe experienţă şi pricepere. CONSIDERAŢII GENERALE II. (c) o placă monolitică de mască. CONCEPTE NOİ PRİVİND ALCĂTUİREA BARAJELOR CU ETANŞARE LA PARAMENTUL AMONTE II. (b) utilizarea unei plăci ancorate (plintă) în locul unei vetre înalte pentru rezemare la bază a măştii. au necesitat îmbunătăţiri de proiect. (b) o zonă suport a măştii din rocă cu dimensiuni mici.2.Drd. Între 1925 şi 1960 au existat îmbunătăţiri în proiect. semănând cu zonarea filtrelor. şi (c) utilizarea unei zone late de 3-4 m din anrocamente concasate. Totuşi. infiltraţiile la rosturi şi alte probleme cu rosturile. Aceste îmbunătăţiri au fost: (a) utilizarea exclusivă a anrocamentului compactat cu compresor vibrator. Fisurile din placa de beton şi/ sau mişcările rosturilor ce duc la infiltraţii excesive au fost rezultate dezamăgitoare. Datorită încrederii crescute pe baza numeroaselor baraje de succes.1. dar nu au afectat siguranţa barajului. aceaste infiltraţii nu afectează în niciun caz siguranţa. Deteriorarea măştii a făcut să fie necesară drenarea.1.

Tendinţe recente în proiectare REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Proiectul barajelor din anrocamente cu mască de beton este încă în esenţă empiric (Empiric este definit ca „ghidat pe experienţa practică şi nu pe teorie”). au fost adoptate modificări gradate la proiectul precedent şi la practica de construcţie.ing. Deoarece experienţa s-a acumulat.2. 2. 10 . Modificările au fost făcute cu scopul de a reduce infiltraţiile. au apărut îmbunătăţiri substanţiale la toate caracteristicile proiectului pentru baraj de anrocamente cu mască de beton.12 prezintă caracteristicile tipice ale CFRD din rocă dură pe o fundaţie dură. reducerea costului şi simplificarea construcţiei. Selecţia a avut în vedere cele mai mari baraje la momentul construirii lor deoarece principalele îmb unătăţiri ale proiectului au fost legate direct de evidenţele cu înălţimi noi.Drd. calitatea rocii si granulometria anrocamentului placa mastii 2B 3A 1A 1B 3B 3D 3C Roca mare asezata la masca 2A Fig. EXEMPLIFICǍRI Caracteristicile tipice de construcţie ale barajelor din anrocamente cu mască de beton sunt prezentate mai jos. 2. Proiect modern al barajelor din anrocamente cu mască de beton (după Barry Cooke) II. Din 1960. Plinta Elevatie masti La 60' axa verticala diblu Vatra (placa) rost orizontal de constructie (stabilit de contractant) linie de injectie 2A 2B 3A n Pli ta Sectiune transversala Unghiul depinde de inaltimea barajului. pe baza câtorva exemple.3. Fig. Dănuţ BĂRBULESCU II.1.12.

625 III D IE 8 5 IA Fig.Barajul Foz do Areia 2 EL.110 2 3A el.ing.25 1 el.749 REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT EL. 2.Drd. Secţiune transversală a barajului Itapebi 11 . 30 3B 3D 3C Nisip Nisip Tranzitie Plinta Pamant de protectie 1 Fig. Dănuţ BĂRBULESCU . 112 1. 2.748 4 6 2 EL.13.685 IB IC 1 ID III D 7 ID II B IB IC IC I C or ID EL. Secţiunea transversală principală a barajului Foz do Areia . 34 el.744 WL EL.Barajul Itapebi Debit Axa barajului Nivel razervor el.15.35 1 Placa masca 1.

290 IA IB .17. 12 el. Dănuţ BĂRBULESCU .18..Drd. el. 4 1 :1 . 3 1: 1.176 9 12 el.180 Fig. IIIA IIIB 4 el. 2. 25 1: 1: 1.2 5 el. na Ca l a de es cc Fig..218 IIID 1:1. unde: 12 820 1: .225 7 25 8 1:2 el. Plan general al proiectului Tianshengqiao .380 25 1: 5 45m 1: 1...192 el. 4 el. 2.288 20 IIA IIIC 1: 1.Barajul Shuibuya (China) va fi cel mai înalt CFRD din lume. 1: 740 2 1.288 4 1. cu o înâlţime totală de 233 m şi 584 m lungime la coronament.Barajul Tianshengqiao REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Rau Captare Centrala termica Cofraj oval tunele de deviere CFRD Deversor cofraj amonte 0 70 780 800 tunel intermediar de .288 3 el..190 1.ing.5 10 11 el.288 25 el. 25 1: IIID 1.206 1:2 el.25 6 1. 25 1: 1. Profil tipic al CFRD Shuibuya.5 1:2 el.

Generalităţi Membranele din beton bituminos au fost folosite încă din anii 60 la barajele de dimensiune mică şi medie.1. anrocamentul se tasează şi se compactează la un stadiu al construcţiei finale. material la zona 2 foarte permeabil la rostul perimetral. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT II. Acoperirile cu beton bituminos prezintă mai multe posibilitaţi. o plintă înaltă fără contraforţi adecvaţi. ce duce la terasare excesivă şi daună la banda de etanşare. exceptând supraîncărcarea susţinută. Rezistenţa mare şi durabilă de rupere la forfecare a anrocamentului fără presiune interstiţială este motivul evident.3. atingându-se în zonele măsurate o înălţime mai mare de 100 m.2. La cutemur puternic nu se aşteaptă o tasare mai mare de cca 0. fisuri la placa măştii au apărut doar ocazional. dar zonarea şi înălţimea de gardă ar preveni cedarea barajului. Din experienţa dobândită. II. în consecinţă. este sigur în mod inerent. Au fost identificate principalele cauze ale infiltraţiei: instalarea defectuoasă a benzii de etanşare şi plasarea betonului de mască la rostul perimetral.Deformarea măştii Barajele din anrocamente cu mască de beton se deformează în timpul construcţiei şi sub sarcina apei ca rezultat al umplerii rezervorului.5. FUNCŢIONAREA BARAJELOR DIN ANROCAMENTE CU MASCĂ DE BETON Toate CFRD-urile proiectate empiric au funcţionat în siguranţă. precum şi lucră ri de reparaţii mai uşoare şi mai puţin costisitoare. II.1. În timpul umplerii lacului. BARAJE DIN ANROCAMENTE CU MASCĂ DIN ASFALT II. Infiltraţia era în şi în apropiere de rostul perimetral. În timpul construcţiei.Drd. Anrocamentul construit.ing. Anrocamentul compactat asigură un suport uniform al măştii şi. Masca poate fi avariată. Acestea au fost folosite adesea având o comportare bună. Stabilitate Nu au existat probleme de stabilitate. dezvoltarea tehnicilor de construcţie şi folosirea amestecurilor cu compoziţie îmbunătăţită au dus la construirea unor lucrări de dimensiune. De asemenea acestea au avantajul 13 .4.3 -1 m pentru CFRD-uri înalte de 100-150 m. cu asigurarea generoasă de drenare şi zonat pentru debitul sigur de trecere.4. anrocamentul se deformează sub presiunea apei. Infiltraţia Scurgerea este o problemă curentă pentru barajele din anrocamente cu mască de beton. II.5. II.4.4. nu numai la baraje ci şi la rezervoare. Membrana de beton urmează deformarea anrocamentului. compactare inadecvată în apropierea rostului perimetral.

în prezent. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT că. II. 2 în Elvetia.6. 188m. 48 se află in SUA. 36m. Albania. 42 in Franţa. Sistemul de căptuşire constă. o geomembrana a fost montată in urma cu mai mult de 45 de ani. 1997) şi baraje din beton (exemplu : Platanovryssi. cu grosimea de 2 mm. Grecia. stratul de binder. 35 în Italia. 4 în Bulgaria. şi 5 răspândite în alte ţări europene. 118m. stratul din beton asfaltic impermeabil şi stratul de etanşare pentru protecţie. 2000) sau se utilizeaza pentru reparaţii sub apă la baraje de greutate (exemplu : Lost Creek. 1996).ing. Pentru a proteja betonul asfaltic de îmbătrânire ca urmare a radiaţiilor ultraviolete asociate cu oxigenul din aer. 5 în Portugalia. Romania şi Slovacia. la 280 de baraje. Prima dată. SUA. 4 în Marea Britanie.6. (Porce II. dintre care 188 sunt din anrocamente şi 92 din beton. 2002). Columbia. Columbia. în cea mai mare parte ne-bituminoasă (strat de drenare).Drd. 14 . Cipru. În 1991. Generalităţi Geomembranele sunt montate. 95m. un strat turnat prin pulverizarea de emulsie bituminoasă. BARAJE CU GEOMEMBRANE II. din beton (exemplu : Miel 1. dintr-o infrastructură. taluzul si partea de jos sunt prevazute cu un strat de etanşare din mastic asfaltic. 10 in Spania. 9 în Austria. La acea vreme geomembranele erau un material nou disponibil şi încă se studiau caracteristicile tehnice si posibilitatile de îmbunatăţire ale performanţelor de etanşeizare. 2002). 6 în Republi ca Cehă. ca şi în Belgia. Dintre acestea. Geomembranele sunt singurul element de etanşeizare pentru unele baraje din anrocamente (exemplu : Bovilla. Europa şi SUA posedă mai mult de 67% din total (188 de baraje).1. 10 in Germania. 47 în China. la un numar de 70 de baraje se utilizau geomembrane. construcţia curentă se realizează cu tehnologie şi maşini de pavare similare cu acelea folosite pentru suprafaţele drumului. 91m. în general.

În anul 1997. COLIBIŢA) III. Comportarea in cursul exploatării Umplerea experimentală a fost începută în 1985 şi s-a desfăşurat după un program de umpleri şi goliri. La depaşirea cotei 1080.fante" în galerie şi să fie 15 . şi efectuarea unor investigaţii mai ample. În anul 1991 se face o nouă umplere până la cota 1111. ruptă local la cota 1040. debitele masurate au fost mult peste valorile înregistrate anterior. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT III. s-a înregistrat o nouă creştere a debitului total exfiltrat faţă de evoluţia anterioară. s-au facut trei goliri totale care au permis inspectarea măştii. golirea lacului nu a fost posibilă decât în iarna 1992-1993. în special la malul stâng. Reparaţiile efectuate în mai-iunie 2003 nu au putut să acţioneze asupra rostului dintre placile perimetrale şi cele de câmp. În consecintă. S -a luat masura golirii lacului. a caror deschidere s-a produs la suprafaţă.24. În anul 2000 se observă un nou fenomen: apariţia unor debite în galeria vetrei. VALEA DE PEŞTI. A rezultat în avalul galeriei un spaţiu. Rezultatele urmăririi Pentru a nu deranja roca de fundaţie prin excavaţiile cu explozibil. realizată în primavara 2003. Suprafaţa amprizei este foarte denivelată şi din aceasta cauză ar fi fost dificilă evacuarea apei din fiecare adancitură.70 l/s. în elevaţie. În anul 1999 s-a realizat o nouă golire a lacului pentru inspecţia maştii şi s-au efectuat reparaţii locale ale acesteia. pentru depistarea unor eventuale caverne sub mască. pentru ca în 2002 să se producă o nouă creştere a debitului total la 255. s -au lăsat nişte ţevi de legătură cu umplutura din anrocamente a corpului barajului. Din considerente de exploatare. III. reparaţia efectuată a fost strict locală şi s-a făcut exclusiv la rostul dintre plăcile perimetrale şi vatră. Analiza efectuată asupra siguranţei lucrării a indicat ca barajul poate fi exploatat fără restricţii. de la execuţie. ANALIZA UNOR INCINDENTE DE COMPORTARE LA BARAJELE CU ETANŞARE PE PARAMENTUL AMONTE (PECINEAGU. din cauza tasărilor.62. dar au condus şi la o accentuare a tasărilor.1. Urmeaza doi ani in care acumularea se goleşte până la cota 1048. cu atât mai mult cu cât reumplerea acumulării a trebuit reluată din motive hidrologice. Rostul dintre placile perimetrale şi cele de cîmp este închis şi zdrobit la suprafaţă şi nu este accesibil uşor.1 BARAJUL PECINEAGU III. În anii 2000-2001 debitele infiltrate s-au menţinut în limitele anterioare. în care se acumula apa tehnologică sau provenită din precipitaţii.. Inspecţia efectuată în timpul acestei goliri arată ca. la cea de a patra depăşire a cotei 1110 şi la cea de a doua atingere a cotei NNR (1113 mdM). S-a preferat ca aceasta apă să fie colectată prin .2.fante".Drd. în corpului barajului s-au produs puternice rotiri ale plăcilor perimetrale de legatură cu vatra. denumite . în cursul carora s-a facut o atentă supraveghere. printre care şi utilizarea georadarului. Fenomenul s-a accentuat în momentul depăşirii cotei maxime anterioare.89 (în 1988). prin peretele aval în care. aceasta a fost realizată parţial. Dupa trei ani se atinge cota 1103. la cote similare. În afara golirilor din timpul primei umpleri.3.1. necesare pentru execuţia galeriei. Toate aceste fenomene au condus la numeroase variaţii ale încărcării hidrostatice. Rotirile au condus la deschideri ale rosturilor peste capacitatea de preluare a benzii de etanşare. din 1988.ing..

În consecinţă. Este motivul pentru care. Ambele reprezintă atât debite exfiltrate prin sistemul de etanşare al barajului şi prin fundaţia acestuia cât şi debite colectate de pe suprafaţa amprizei. atât fantele cât şi conducta colectoare erau colmatate.Drd. prin fante nu curgea apa. creşterea debitului se poate datora atât creşterii debitului la orificiile existente cât si apariţiei unor noi surse. Corelaţia dintre debitul măsurat la deversorul triunghiular şi cota în lac a arătat de la început: . La punerea în funcţiune a acumulării. prima măsură a fost de închidere a lor şi de considerare a debitului de la deversorul triunghiular drept . la constatarea activării fantelor. Debitul se masoară atât individual cât şi ca debit total la debuşarea conductei în golirea de fund. nu putea fi evacuată decat prin pompare. din drenaje şi din alte surse. În aceasta perioadă.există atât o componentă liniară. . După decolmatarea conductei colectoare. care provin atât din izvoare cât şi din precipitaţiile care cad pe suprafaţa aval a barajului.. care traversează ampriza şi debuşează în disipatorul golirii de fund.ing. apa din galerie se evacuează gravitaţional şi fantele sunt lăsate deschise. cât şi o componentă pătratică.debit total". de infiltraţie prin material. iar apa colectată în galerie. 16 .aspectul curbei de corelaţie arată că este vorba de orificii distribuite şi nu de un singur orificiu. În prezent se urmăresc deci independent două debite: deversorul triunghiular si conducta colectoare. la fante s -au montat manometre şi s-au facut masurători care au indicat o coloană de apă de 2÷3 m. de curgere prin orificii. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT evacuată apoi printr-o conductă colectoare.

Deţinătorul barajului este avertizat că lucrarea va necesita o intervenţie pentru refacerea etanşării de la taluzul amonte. avand caracteristici impuse de firma STRABAG. deschise. Fenomenul de fisuraţie a continuat însă. În perioada 1969-1972 s-a realizat depunerea anrocamentelor în corpul barajului şi sau făcut cercetări împreună cu firma STRABAG care avea licenţa tehnologiei pentru realizarea măştii asfaltice. în anul 1975. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Deplasările barajului determinate prin măsurători geodezice au arătat ca evoluţia în timp a acestora continuă. III. sub coordonarea STRABAG. cu un maxim la două treimi din înălţime de la bază Valorile înregistrate corespund cu schema de mişcare si cu variaţiile de deschidere a rosturilor constatate la inspecţiile efectuate la golirile acumulării. Exploatarea se va face în continuare menţinând . reparaţiile s-au făcut de către organul de exploatare (OGA Deva) cu asistenţa tehnică a firmei STRABAG. După darea în exploatare a barajului. cu consecinţe asupra pierderilor de debite şi asupra costurilor reparaţiilor ulterioare. Scurt istoric al amenajării şi evenimente deosebite înregistrate Lucrările de execuţie a barajului au început în anul 1967 şi au durat pană în anul 1973.4.. în limitele care rezultă din criteriile de avertizare. 4. 3. Rezultatele sunt prezentate în tabelul 1. Barajul PECINEAGU poate fi exploatat în continuare în siguranţă. expusă factorilor atmosferici.4. Se stabilesc criterii de avertizare separate pentru cele doua debite importante care se măsoară la barajul PECINEAGU: deversorul triunghiular şi conducta colectoare (total debite colectate în galeria din vatră).2. Se recomandă să se analizeze posibilitaţile actuate. A fost omologat bitumul B65 special pentru construcţiile hidrotehnice.2 sub forma numărului de fisuri rezultat pe intervale de cotă.1. Masca asfaltică a fost proiectată şi executată în colaborare cu firma germană STRABAG. 2. fară nici un fel de manevre pentru măsurarea presiunii sau a debitelor. Variaţiile de nivel au contribuit de fiecare dată la o accentuare a deplasărilor. Deoarece masca era încă în perioada de garanţie. Adâncimea fisurilor este relativ 17 . iar în prezent masca prezintă o fisuraţie foarte pronunţată.2.ing. III. orientate atat pe linia de cea mai mare pantă. cu lungimi de 1-5 m şi adâncimi de 20-45 mm. Se atrage atenţia că întarzierea lucrărilor de reabilitare poat e duce la producerea unor goluri în spatele măştii. Se recomandă aplicarea peste masca existentă a unei geomembrane. Deplasările măştii au depaşit 40 cm. Toate materialele folosite au fost de provenien ţă românească. orientată în special pe linia de cea mai mare pantă şi în zon a superioară. BARAJUL VALEA DE PEŞTI III. au fost semnalate primele fisuri la masca din beton asfaltic.. Concluzii 1. Studiile pentru stabilirea reţetelor şi a caietelor de sarcini pentru materialele folosite au fost efectuate de laboratoare din România. cu tendinţe de atenuare . pe plan mondial. fară golirea lacului. cât şi oblic pe taluz. Se recomandă ca exploatarea să se facă cu menţinerea unui nivel constant în acumulare. de efectuare a unor investigaţii asupra existentei unor eventuale goluri. an în care s-a început umplerea acumulării. cu utilajele firmei şi cu asistentă tehnică a specialistilor germani.Drd.fantele. În anul 1996 s-a efectuat un releveu al fisurilor.

de fapt. precipitaţii. conform legislaţiei actuale. în timp ce adâncimile lor variază între 2 şi 23 cm. în general. colmatarea lacului etc. datorita îmbătrânirii materialelor din mască. Barajul a fost proiectat şi realizat în perioada 1965 -1974. poate fi încadrat. m3 (conform batimetriei din 1997). iar deschiderile lor variază între 2 si 35 mm. temperatura aerului. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT mică şi ele nu străbat întreaga grosime a măştii. Barajul Valea de Peşti este un baraj din anrocamente. Fenomenul s-a repetat şi în anii următori.ing. Amenajarea a fost pusă sub sarcină în 1973. în mai mică masură. În timpul primilor 20 de ani l ucrarea a avut o comportare foarte bună şî exploatarea barajului s-a facut fară incidente.5.urmarire specială".8 mil. În această perioadă s -au adus o serie de modificări în schema amenajării. tasării corpului barajului. => Debitele drenate de cele patru drenuri executate în ampriza barajului. Odată pornit un proces de fisurare el va fi accentuat de îngheţdezgheţ. în zona de variaţie a nivelului. şi în special. Examinarea măştii a aratat că betonul asfaltic a îmbătrânit şi rosturile verticale dintre fâşiile de turnare sunt deschise pe 18 . Deoarece masca era încă în perioada de garanţie. a avut rolul de închidere a porilor şi de impermeabilizare. 3. => Debitele infiltrate în puţul vanelor de la golirea de fund. de 370 m. 2.2. Ea constituie principala sursă de alimentare cu apă a zonei Lupeni -Petroşani. Sistemul de urmarire a comportării în timp este relativ redus şi se compune din observaţii vizuale şi măsurători ale următorilor parametr i: => Solicitările exterioare: nivelul în lac. Lungimile acestora ajung la 35-40 m. După darea în exploatare a barajului. de patrunderea materialelor în fisură. Sistemul de urmărire proiectat şi pus în operă odată cu execuţia lucrărilor.50) evaluată iniţial la 4.50 m lăţime şi în zona superioară a măştii. Concluzii 1. pe linia de cea mai mare pantă. cu valori ale debitelor mai mici. Lucrarea a fost încadrată în clasa II de importanţă şi în categoria B de importanţă deosebită (indicele de risc asociat RB = 0. Straturile de beton asfaltic s-au turnat tot în fâşii de 3.57 m. orientate. Primele anomalii de comportare s-au înregistrat în primavara anului 1993.Drd. la data releveului. fisuraţia ar putea fi absentă. deschideri ale rosturilor de lucru. Fenomenul s-a accentuat cu timpul. sub zona de variaţie a nivelului. viituri. prin captarea unui alt afluent al Jiului de Vest şi aducerea lui în lacul Valea de Peşti. cu masca din beton asfaltic. au fost semnalate primele fisuri la masca din beton asfaltic. Apariţia fisurilor în masca de etanşare se datorează în principal îmbătrânirii materialelor puse în operă (bitumul) şi.46). distanţa medie între fisuri este de 3. Lungimea totală a fisurilor sub cota NNR a fost. de la darea în exploatare şi până în prezent. corespunzătoare cu variaţia de nivel şi cu temperatura din momentul creşterii nivelului. cu determinarea şi înregistrarea valorii totale în punctele de colectare. Trebuie amintit că în alcătuirea acesteia doar ultimul strat. Cele mai importante fisuri sunt. la rosturile de turnare. prin introducerea unei MHC etc.2 mil. Numarul fisurilor scade cu cota şi este de presupus ca. cu grosime de numai 2 mm. debitul afluent şi defluent. cand debitele colectate de drenurile din ampriza barajului au înregistrat o creştere bruscă. în anul 1975. 4. => Deplasările absolute măsurate geodezic (în plan şi pe verticală). m3 şi ulterior. în categoria . III. atingând valori de zeci de ori mai mari decat cele înregis trate anterior. cu înaltimea maximă de 56 m şi realizează o retenţie la NNR (826. reparaţiile s-au facut de catre organul de exploatare (OGA Deva) cu asistenţă tehnică a firmei STRABAG.. la 3. de vegetaţie.

90% din debitul total drenat. adâncime 70-80mm iar la racordul mască-zid de sprijin-fisuri mici pe cca 1/3 lungime. Pentru reflectarea acestor situaţii. în prezenţa constructorului şi a beneficiarului. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT porţiunea de variaţie a nivelului. dupa o perioadă rece. • Modernizarea sistemului informaţional. care s -a încadrat în prevederile iniţiale.05. 8 carote cilindrice pe toată grosimea măştii şi 6 plăci. III. Firma STRABAG.1996 s-a depistat o fisură în masca de etanşare. observat şi la alte baraje. Pentru verificarea calităţii măştii. aşa cum am vazut. în zona neacoperită de apă. trebuie sa asigure îmbunătaţirea siguranţei în exploatare a barajului. Îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare a barajului şi creşterea siguranţei în exploatare sunt strict condiţionate de realizarea cu prioritate a următoarelor lucrări: • Refacerea sistemului de etanşare amonte. SC VIARES SRL Bucureşti. Lucrările ce se vor executa ca urmare a prevederilor Proiectului Tehnic de reabilitare. în momentul unei ridicări relativ rapide a nivelului în lac. Instalaţiile hidraulice vor cuprinde aparatele minim necesare pentru o funcţionare sigură. a prelevat. parament amonte.1997. prin efectuarea unor măsurători mai exacte ale valorilor debitelor infiltrate. Fenomenele de îmbătrânire constatate la mască arată că barajul Valea de Peşti are nevoie de o reabilitare. Fenomenul. chiar cu menţinerea acumulării la NNR. care face ca fisurile sau rosturile rezultate din tehnologia de execuţie. i n anul 1993. cotă peste 798. a estimat o funcţionare normala a măştii de etanşare de cca. care a executat masca. • Reabilitarea echipamentului hidromecanic.ing. 5.2. s-a procedat la o urmărire mai atentă a comportării. sau cel puţin climatizarea casei vanelor şi reabilitarea accesului la echipamente. este efectul a două acţiuni combinate: o creştere rapidă a nivelului apei din acumulare peste o mască fisurată. 19 . sa fie foarte deschise. Ulterior. problemele majore au apărut.00 mdM. s-au constatat curgeri ale stratului superficial de mastic bituminos. care să cuprindă. în curs de elaborare. BARAJUL COLIBITA III. 6.08. acolo unde masca a fost supusă agenţilor atmosferici. între profilele 17-20. • Amenajarea caminelor pentru îmbunătăţirea posibilităţior de măsurare a debitelor drenate. Îmbătrânirea măştii reprezintă un fenomen normal. • Impermeabilizarea puţului de acces la casa vanelor. Creşterile de debite ating valori mai mari la drenurile situate la cotele 782 si 796.Drd. Acest fenomen se produce mai ales la sfârşitul iernii. De asemenea. în perioada 28 -29.0m deschidere 20 mm. 20 de ani şi. debitele scad în timp. de lungime 9. Evenimente în exploatare În decursul exploatării s-au semnalat urmatoarele evenimente deosebite: În 31. • Reabilitarea echipamentului electric şi a acţionărilor pentru echipamente precum şi introducerea unor elemente de control şi semnalizare.3. pe lângă reparaţiile necesare la masca de etanşare şi toate lucrările care vor asigura o îmbunataţire a siguranţei în exploatare. care colectează aprox. măsuratori ale temperaturii aerului direct în amplasament etc.3. • Consolidarea malului drept în zona de debuşare a conductei MHC.

În data de 17.45). Modificarea lungimilor coloanelor înclinometrice de sub masca amonte. a etanşeităţii acesteia. prevăzută pentru anul 2000 să se execute lucrările de refacere a măştii cu asistenţa SC VIARES SA.06. fiind accesibile pentru măsurători pe lungimi constante în ultimii 3 ani. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT În data de 02-03. a barajului Colibiţa: Coloana Nr. Profil Iunie 1995 F1 F2 F3 F4 Lungime totală (m) 5 9 15 19 87 95 (129) 115 79 (80) 376 (410) Lungimi în m Octombrie Octombrie 1998 1999 87 (79) 87 129 129 113 (115) 113 80 80 409 (403) 409 Mai 2000 87 129 113 80 409 Datele furnizate prin acest tabel arată că tubaţiile înclinometrice au fost menţinute în bune condiţii. care va furniza reţeta mixturilor bituminoase şi a emulsiilor.70 mdM. 20 . proiectantului şi constructorului au stabilit ca după punerea sub sarcină a barajului (ridicarea nivelului lacului la NNR proiectat 797.15 -789.Drd. fără a afecta integritatea structurală a măştii şi. implicit.1999 s-a constatat producerea unei alunecări a unei porţiuni superficiale a măştii de beton (primele 2 straturi de protecţie de grosime 7cm) pe o suprafaţă de 7.ing. între cotele 798.0 x 16.09.1999 reprezentanţii beneficiarului.4 mp.

dar au o rigiditate ridicată.Drd. s-au folosit în SUA pentru etanşarea unor bazine de înot. iar în prezent spre cele de foarte joasă densitate – VLPDE.ing. generată de un schimb tehnologic intens între Europa şi SUA. Prin reducerea densităţii se obţine: flexibilitate sporită. O altă geomembrană produsă şi brevetată sub numele de Hypalon se obţine în aceeaşi perioadă din reacţia clorurei şi sulfatului de clorură cu polietilenă. cu presiuni reduse de ordinul a 5 – 10 metri coloană de apă. dar cele mai multe geomembrane se fabrică astăzi din răşini polimerice şi sunt deci produse termoplastice. sub formă de folii subţiri. se poate considera că începe la finele anilor 1930 când. 21 . Bureau of Reclamation le utilizează în anul 1957 pentru etanşarea unor canale de irigaţii în Wyoming. care devin moi şi flexibile când sunt încălzite. O sinteză prezentată de Koerner şi preluată după o prelucrare făcută de Wodley încă din anul 1978 privind avantajele şi dezavantajele diferitelor tipuri de geomembrane este prezentată în tabelul următor. Era de fapt un cauciuc butil care este un copolimer al izobutylenei cu cca 2% isopren.1. după informaţiile date de Staff. Sunt posibile şi alte combinaţii ale cauciucului.S. În acelaşi timp. iar în anul 1960 au fost aplicate pe masca amonte de argilă a barajului Terzaghi pentru a preveni fisurile ce puteau apare în ea. comportare mai bună la temperaturi negative. În continuare. Geomembranele s-au folosit iniţial la etanşarea unor canale sau rezervoare de apă. procedeu denumit vulcanizare şi obţine aşa-zisul cauciuc sintetic care a început a fi folosit şi la producţia de geomembrane. căldură şi intemperii. de obicei curată. şi fosta Uniune Sovietică în special după anii 1970. Era vorba de produse realizate din PVC. o mai bună comportare în timpul sudurii. tot în SUA. produsele de polietilenă au evoluat spre geomembrane de medie – MDPE – densitate. sistem realizat în colaborare cu societatea engleză “Taylor Woodrow”. fără a-şi schimba în anumite limite de temperatură în mod fundamental propietăţile. În România ele s-au aplicat cu succes începând cu anul 1968 în sistemul de irigaţii Sadova – Corabia pentru etanşarea canalelor (în suprafaţă de 70 000 ha). Cauciucul astfel obţinut este foarte rezistent la ozon. Geomembranele din HDPE sunt cu adevărat deosebit de etanşe. Canada. În anul 1938 inginerul american Goodyear tratează cauciucul natura l cu sulf. GEOMEMBRANE (SCURTĂ PREZENTARE – İSTORİC) İstoria producerii şi utilizării geomembranelor. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT IV. CONTRIBUŢII EFICIENTE ETANŞARE PRIVIND PROMOVAREA PENTRU REALIZAREA TEHNOLOGIILOR MǍŞTILOR DE IV. La cumpăna dintre deceniile 6 şi 7 se constată o creştere impresionantă în producţia de polimeri. U. Aceste aplicaţii ale geomembranelor din PVC se extind mai apoi în Europa.

presupune echipament special pentru . . . . extrudare. . CSPE – Sulfat de clorură de polietilenă – Cauciuc termoplastic .repararea pe şantier este dificilă. .gamă largă de grosimi.cost redus. termoplastică . EPDM – Cauciuc termoplastic .comportare bună la factorii chimici. .comportare modestă la temperaturi .comportare buna la factorii chimici. . VLDPE – Polietilenă de medie. cand se realizează într-un ridicate.imbinare uşoară.rezistenţe chimice modeste.buna rezistenţă la fisurarea la rece.cost moderat .comportare proastă la factorii chimici.sensibilă la fisuri din solicitări. . .îmbinare uşoară prin încălzire şi . .slabă comportare la temperaturi . HDPE – Polietilenă de inaltă densitate – Semicristalină. CPE – Clorură de polietilenă – Termoplastică . grosimi. . . .rezistenţă chimică bună.rezistenţă la fisurare la rece sub 60 .contracţie/dilatare termică mare. .rezistenţă chimică bună. . HDPE.comportare bună la îmbinare.pierderea componenţilor plastifianţi in .cost redus.rezistenţa chimică bună. . . . termoplastică .imbinare rezistentă.cost moderat.LDPE si VLDPE sunt rar folosite.imbinare prin încălzire . . .se produc într-o gamă largă de timp. . .performanţe slabe la temperaturi . . MDPE.MDPE se confundă adeseori cu comportare bună la fisurare. .posibila desfacere a straturilor . EPDM – Monomer etilen diena propilenă .comportare bună la factorii chimici.rezistenţă chimica excelenta.cost moderat.comportare bună la factorii chimici. .uşoare cand se realizeaza dintr-un ridicate.Drd. joasă şi foarte joasă densitate . îmbinare.Termoplastică .contracţie / dilatare termică moderată. . LDPE.buna rezistenţă la fisurarea la rece. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Avantaje Dezavantaje PVC – Policlorură de vinil .uşoară. 0 .suprafeţe lise cu frecare redusă. singur strat. ridicate. . 22 .rezistenţă termică bună.ing. . . singur strat.rezistenţă fără ranforsare.Semicristalină.îmbinare uşoară prin încălzire.fiabilitatea redusă a îmbinării.gamă largă de grosimi. . componente.buna rezistenţă la fisurarea la rece. .

16. caracteristici chimice. aşa cum rezultă din prezentarea schematizată făcută în Fig. În structura polimerilor există un ansamblu de goluri care formează volumul liber şi nu se constituie ca o reţea de pori specifice materialelor poroase clasice. Zonele amorfe şi cristaline ale unui polimer – reprezentare schematică Relaţiile între fluxul Jw al difuziei substanţei şi gradientul de concentraţie într-un mediu izotropic este descrisă de ecuaţia diferenţiată a lui Fick. IV. proces asimilat cu unul de tip osmotic.ing. modul de răcire şi intervalul de vitrifiere. Fig. gradul de reticulare. dar dificil de vizualizat. 23 .16. Datorită structurii lor. ETANŞEITATEA GEOMEMBRANELOR Geomembranele sunt realizate din polimeri care din punct de vedere structural pot fi cristalini. naturală şi lungimea grupelor funcţionale. IV. sau pot fi amorfi. 2. 3. răspunsul la acţiuni agresive biologice.4. tipul de polimerizare. de presiune sau de concentraţie. Difuzia este un fenomen ce se petrece în sistemele complexe de redistribuire a diferitelor particule ca urmare a diferenţei de temperatură. ci este o componentă structurală dependentă de masă moleculară. 1. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT În cadrul tezei sunt prezentate grupat caracteristicile geomembranelor şi metodele de determinare a acestora: caracteristici fizice. cu un grad de organizare cuprins între 30% şi 90%.Drd. caracaterstici termice şi rezistenţa la radiaţii ultraviolete. caracteristici mecanice. în geomembrane are loc un proces de pătrundere şi circulaţie a fluidelor prin volumul liber. IV.

(IV. iar prin integrare se obţine: (IV. după o direcţie perpendiculară pe planul ei. în cm 2/s. e – grosimea membranei. (IV.) 24 . ci unul termochimic şi electric. T – temperatura absolută).7. printr -o geomembrană de grosime egală cu unitatea.Drd. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT . în care c1 şi c2 sunt concentraţiile vaporilor de apă pe cele două feţe opuse ale geomembranei. gradul de cristanilitate.) Deci: Π=D în care A reprezintă coeficientul de sorbţie. în care reprezintă penetrabilitatea. În cazul unui transport staţionar de masă prin geomembrană.4. (IV.2. relaţia anterioară devine: (IV. după o direcţie normală pe ea. în care D este coeficientul de difuzie specific produsului.6. Întrucât presiunea osmotică este direct proporţională cu concentrţia vaporilor de apă. reprezintă gradientul de concentraţie pe grosimea geoemembranei. diferenţa de presiune între cele două feţe opuse ale geomembranei fiind şi ea unitară.3.) . în cazul nostru p = RxTxc (R – constanta universală a gazelor. = cons şi = 0. Π depinde în bună măsură de caracteristicile polimerului prin structura chimică moleculară. În consecinţă. densitatea de împachetare.) . respectiv cantitatea de vapori de fluid ce trece printr-o suprafaţă egală cu unitatea. c – concentraţia vaporilor de apă în g/cm3 polimer.) .ing.) Jw = (IV. Penetrabilitatea.5. Fenomenul de difuzie moleculară nu este numai un proces fizic propriu -zis. în unitatea de timp.

ca şi de temperatură.96% g/cm3. iar creşterea concentraţiei 25 . Variaţia absorbţiei de apă ai cu grad de cristalinitate Densitatea de împachetare influenţează.Drd. Polaritatea grupelor funcţionale şi unităţilor structurale ale macromoleculelor variază în raport cu diferenţele între elecrtonegativităţile atomilor implicaţi în formarea legăturii şi cu factorul de simetrie al macromoleculei. Izoterme de sorbţie la 250C Fig. aşa încât coeficientul de difuzie şi permeabilitate scad.18). fenomen care facilitează creşterea mobilităţii moleculelor de apă în polimerii puţini hidrofili. Fig. prin intermediul lui. Creşterea densităţii reticulare a reţelei cristaline. Reţinerea apelor are loc prin legarea moleculelor de apă la grupele funcţionale polare ale polimerului prin punţi de hidrogen. Spre exemplificare. IV. legătura fiind cu atât mai puternică. prin creşterea procentului de fază cristalină. cu cât polaritate grupei este mai mare. manifestă sorbţie de apă redusă datorită cristalinităţii lor ridicate. Prezenţa cristalelor reduce aria secţiunii transversale efective a difuzantului şi restrânge fracţia de volum a fazei amorfe. IV.17 evidenţiază capacitatea de sorbţie redusă a polietilenei – a cărei unitate structurală este nepolară – comparativ cu capacitatea de sorbţie a polistirenului. İzotermele de sorbţie redate în Fig. fenomenul de umflare nu se manifestă. diminuează mobilitatea segmentelor macromoleculare şi. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT flexibilitatea lanţurilor moleculare. presiune şi particularităţile moleculelor de apă. deşi conţin grupe puternic polare. Unii polimeri.17. IV.18. IV. coeficientul de difuzie şi. ca poliamidele şi poliesterii. permeabilitatea. urmată de umflare. se arată polietilena de joasă densitate (0. ca urmare. de asemenea . policlorurei de vinil şi a poliacetatului de vinil a căror polaritate creşte în ordinea enumerării.ing. determină micşorarea coeficientului de difuzie şi a permeabilităţii (Fig. datorită capacităţii de sorbţie redusă. Creşterea coeficientului de difuzie a polimerilor hidrofili cu concentraţia de apă se explică prin sorbţia relativ ridicată.922 g/cm3) şi cu grad de cristanilitate de 52% a prezentat permeabilitatea de 7 ori mai mare decât polietilena de înalţă densitate cu grad de cristalinitate 92% şi densitate 0.

Rezultatele experimentale obţinute pentru coeficienţi de difuzie în polietilenă de joasă densitate sunt prezentate în Fig. variaţiilor de temperatură şi factorilor biologici are de asemenea un efect negativ asupra impermeabilităţii lor. dat fiind cele expuse. proces care le reduce mobilitatea şi duce la diminuarea coeficientului de difuzie. s-au obţinut pentru polietilenă şi polipropilenă. IV. fenomen datorat în cea mai mare parte creşterii volumui liber al polimerului cu creşterea temperaturii. Utilizarea acelor tehnici de a supune o mostră din material la presiunea exercitată de o coloană de apă nu este aplicabilă datorită nivelului ridicat de etanşare al geomembranelor care ar pres upune: . Dintre cauciucuri. iar pierderile de apă prin evaporare ar denatura rezultatele. Variaţia coeficientului de difuzie cu temperatura în polietilenă de joasă densitate (diagrama Drrhenius) Determinările de permeabilitate efectuate pe geomembrana din PVC au arătat că la ridicarea temperaturii de la 250 C la 350 C. sub acţiunea luminii. foarte mult. în general. Degradarea polimerilor în timp.Drd. Prezenţa unor pori şi micofisuri (defecte de structură sau defecte de fabricaţie) poate mări semnificativ permeabilitatea geomembranelor.fie folosirea unor sarcini hidraulice obişnuite. valori apropiate. ca efect al procesului de îmbătrânire care are loc. dar cu gradienţi unitari. cu temperatura. scăderii densităţii de împachetare şi scăderii gradului de cristalinitate. Este evident. permeabilitatea cea mai redusă (Π = 4200 x 10-9 cm/s) o prezintă cauciucul butilic. permeabilitatea a crescut cu aproximativ 20%.19.ing. 26 . in permeametrul Darcy. umidităţii. Factorii de influenţă examinaţi explică diferenţele dintre permeabilităţile geomembranelor realizate din diferiţi polimeri. că permeabilitatea geomembra nelor nu se poate determina cu metodele folosite în geotehnică. IV. ceea ce ar face ca experimentul să dureze. dar mai mici.19. Permeabilitatea geomembranelor creşte. Fig. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT determină aglomerarea şi asocierea moleculelor de apă (clustere).

când folia a fost sfâşiată sau străpunsă şi este nevoie de reparaţii care presupun îmbinări de geomembrane. în condiţii de umiditate relativă a aerului pe cele două feţe ale ei şi de temperatură a mediului ambiant. când ele ating permeabilităţi care. au ca ordin de mărime k = 10-11 -10-13 cm/s.5. 27 . a suportului. 3) Marele avantaj pe care il prezintă geoemembranele. proiectare. să se efectueze şi încercări în condiţiile reale şi/sau extreme în care se va găsi geomembrana. mult mai precise. este necesar ca.  formelor variate pe care le are suprafaţa de etanşat. pe lângă permeabilitatea garantată de furnizor. Prezentarea făcută după Koerner (1994) în Fig.fie folosirea unor sarcini hidraulice foarte mari ce pot produce ruperea sau fisurarea geomembranei. De aceea.  considerentelor tehnologice în execuţie care impun realizarea unor rosturi de lucru. dar nu numai. IV. mai ales la geomembrane cu grosimi de cca. ÎMBİNAREA GEOMEMBRANELOR Îmbinarea geomembranelor folosite în sistemele de etanşare este necesară din următoarele considerente:  lăţimea redusă de fabricaţie. Exprimarea lor cea mai corectă este în grame/unitatea de suprafaţă/unitatea de timp.  datorită deteriorărilor inerente cu ocazia punerii în operă. din acest punct de vedere. exprimate în mod clasic. IV.22.executie şi exploatare prin măsuri corespunzătoare care să asigure o protectie fiabilă a unui material subţire şi deci sensibil la acţiuni necontrolate sau neluate în considerare. redă foarte sugestiv tipurile de procese şi efectul produs în îmbinare. şi de aceea ele se determină prin metode diferite. care în prezent este de 10.  punctelor de trecere obligate prin etanşare pentru sistemele de drenaj al lixiviatului şi/sau al gazelor. se pot reţine următoarele despre permeabilitatea geomembranelor: 1) Pierderile de apă prin geomembrane se pot produce datorită altor proc ese fizice decât cele ale infiltraţiei prin materialele clasice. folosit din plin în concepţie. care au condiţii deosebite de temperatură sau de umiditate. racorduri cu diverse construcţii. 2) Pierderile apă sunt practic nesemnificative. 1mm. datorită limitărilor de transport şi punere în operă. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT . cu lungimi de 30 – 40 m. ce presupune clinuri şi colţuri la schimbările de directie sau de nivel. pentru lucrări mari. deci in domeniul betonului.5 m. trebuie însă conservat. Adevărata şi cea mai sugestivă măsură a permeabilităţii geomembranelor este de fapt cea exprimată în grame de apă pierdute pe unitatea de suprafaţă şi în unitatea de timp. În concluzie.ing. şi depăşind cu mult peste 10 000 de ori pe cele ale argilelor.Drd.

. mergând până la 20 cm . Curăţenia deosebită a celor două feţe ce se îmbină şi asigurarea planeităţii suprapunerii. Diverse metode de realizare a imbinărilor la geomembrană (Kerner. presiunile. dar trebuie acordată atenţie în special pentru procedeele la cald şi detensionării sudurii după ce vine în contact brusc cu temperaturi scazute. Condiţiile meteorologice – pentru a se respecta ritmurile de execuţie impuse.22. 28 . Viteza de lucru trebuie să respecte temp. se pot utiliza incinte închise provizoriu în zona de lucru. fapt ce poate produce fisurarea îmbinării. cantităţile de material de adaos prescrise . imediat înainte de aplicarea procedeului.1994) Îmbinarea la cald cu extrudare. Îmbinarea la cald cu extrudare plată Îmbinarea termică de contact Îmbinarea cu solvent Îmbinarea cu solvent de structură Îmbinarea cu solvent adeziv Îmbinarea cu adeziv de contact În cazul tuturor tehnologiilor de îmbinare trebuie urmărite următoarele elemente cu caracter general.ing. Lăţimea de suprapunere nu trebuie să fie una mai mică de 10 cm.Drd. IV. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Fig.

28. iar faţa neconductoare este testată prin baleaj elcetric (Fig.Sisteme de detectare a defectelor prin baleiaj electric IV. Stratul conductor este încărcat prin inducţie.28). IV. dacă este sau nu expusă direct acţiunii razelor solare şi pe ce perioadă de timp.27. Ca urmare.6. cum ar fi: componenţa sistemului şi. IV. Grosimea geomembranei În alegerea grosimii geomembranei trebuie luate în considerare o serie de elemente.1. dar pentru a garanta o etanşare corespunzătoare în lucrări. metodologia de calcul trebuie sa aibă în vedere întregul sistem. ele se utilizează în asociere cu alte strate. Controlul etanşărilor cu reţele de sezori (captori) Există în prezent geomembrane care au faţa inferioară conductoare. IV. îndeosebi constituite tot din geosintetice. IV.6. a stratelor de protecţie. Fig. modalităţi de întreţinere a suprafeţei. ELEMENTE DE CALCUL Geomembranele sunt produse specializate care au rolul de asigura etanşeitatea. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Fig. formând astfel ”sistemele de etanşare”. natura stratului suport pe care se aşează. 29 .Drd. Orice perforaţie declanşează o scânteie şi o alarmă sonoră. în special.ing.

Drd. coloana de lichid pe care o va suporta. depozite de deşeuri.ing. În orice condiţii. în general. posibilităţi de cedare sau de alungire în exploatare a sistemului de etanşare sau a geomebranei propriu-zise.2. canale. tehnologiile de îmbinare disponibile.4. IV. Valorile ei sunt. utilajele folosite. în Fig..6.5 mm. Fig. eforturile mecanice. modul de punere în operă. Ancorarea se face pentru a asigura stabilitatea foliei în perioada de execuţie şi de exploatare. IV.15 mm pentru condiţii din ce în ce mai dificile. orcât ar fi ele de favorabile. prezentată în paragraful IV.6. de obicei de întidere. Desigur că ea depinde şi de coloana de lichid la care este supusă geomembrana şi de aceea. Permeabilitatea geomembranelor Această caracteristică nu este deobicei prezentată în prospectele produselor. pentru depozitele de deşeuri. urmând să crească în trepte de 0. de exemplu. Folosind valorile prezentate în Koerner (1990). Dănuţ BĂRBULESCU - REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT agresivitatea chimică a lichidelor care se găsesc deasupra ei.3. etc. grosimea minimă a geomembranelor utilizate pentru etanşări nu va mai fi mai mică de 0. 30 . geoemembranele se ancorează la partea superioară a taluzului în cazul unor rezervoare.29 sunt date grosimile geomembranelor în funcţie de sarcina hidraulică.29. de ordinul a k = 10-11 – 10-13 cm/s. se prevăd sisteme de drenaj care să nu permită formarea unei coloane de lichid mai mare de 30 cm pe etanşare. IV. dar cea mai concludentă valoare este pierederea de apă exprimată în g/m 2/zi. executate în debleu. Grafic pentru determinarea grosimii necesare a geomembranelor (Koerner 1990) IV. Ancorarea geoemembranelor În sistemul de etanşare. la care va fi supusă în perioada de instalare şi după aceea.

pentru a obţine o rezistenţă suficientă.34. deci F = 150 kg/cm2. iar coeficientul de siguranţă 2.ing. de acces şi de echipamentul existent.31. este necesară o lungime mare de ancorare. egală cu valoarea de rupere împărţită la coeficientul de siguranţă. IV. sunt prezentate diferite tipuri de ancorare care se pot utiliza funcţie de rezistenţa necesară în ancoraj.) - 31 .31. IV. IV. Tranşeea în “V” se situează undeva între aceste două cazuri. conţine ciment sau bentonită.5 m – 0. . Tranşeea îngustă se utilizează în spaţii restrânse.7 m lăţime şi maxim 1 m adâncime). umplutura trebuind să fie compactă şi rezistenţă la eroziune putând. considerată ca fiind 1600 kg/m3.8. care oferă o bună rezistenţă la smulgere. pentru geomembrană de 2 mm. Ancorarea geomembranelor Cea mai utilizată este tranşeea rectangulară (cu dimensiuni de 0.3. de multe ori. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT În Fig. luat pentru cazul propus 20 0.6. forţa de rupere a fost de 350 kg/cm 2. δ L + 0. fără tranşee.Drd. De exemplu. Ancorarea prin acoperire Schema de calcul pentru ancorarea în cazul unui strat de acoperire este prezentată în Fig. Fig.greutatea volumetrică a terasamentului de acoperire.32. cu cos α = 0. nu necesită mult spaţiu şi poate fi realizată cu un excavator mic. şi din ea rezultă: F cos α = în care : F este valoarea admisibilă în geomembrană.1. În cazul ancorării prin acoperire. IV.5 fg L tan (IV. de spaţiul disponibil. α unghiul taluzului făcut cu orizontala.

32. Schema de calcul pentru ancorarea geomembranelor cu tranşee F = Fi + 2Fa.33.5 x L tan L + F cos α (IV.ing. IV. egală cu 0. IV.11.9. .presiunea dată de geomembrană în punctul de inflexiune şi care este: (IV. Ancorarea cu tranşee rectangulară În cazul ancorarii cu acoperire şi tranşee recatangulară.7 m. Schema de calcul a ancorării geomembranelor prin acoperire În final: F cos α = δ 150 x 0. schema de calcul este cea din Fig.) Fig.33.) 32 .38.3.3 m .10.93 = 1600 x L + 0.) L= Rezultă aici o lungime de ancorare necesară de 0.2.6. în care: (IV.unghiul de frecare geomembrană/pământ 210. Dănuţ BĂRBULESCU - REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT δ – grosimea acoperirii. Fig.Drd. IV. tg = 0. IV.

de exemplu 0. cu Ф – unghiul de frecare internă al pământului. din considerente de siguranţă şi asigurare a geomembranelor în perioada de execuţie. IV.16.) k0 = 1 – sinФ.) 1600 x 0.13.36 = 172 Pentru Fa se apreciază că va fi egală cu produsul dintre media presiunii orizontale.3.5ha (IV.2 m. x ha = 142ha (IV.) σv (IV. considerat 30 0.) unde : δ 1+ ( 1+ 2).14.12. este de preferat o ancorare cu tranşee.15.34. Fa = 0. 33 . egală cu 150 kg/cm2. în ancoră şi coeficientul de frecare al geomembranei în ancoraj. Schema de calcul pentru tranşeea în “V” Forţa de ancorare.6 m şi 0.34.Drd. Fi = δ L= (IV.5. se pot alege perechi de valori pentru L şi h a.) Fig. Ancorarea cu tranşee in “V” Schema de calcul este dată în Fig.ing. F este egală cu: F = F0 + Fa2 = L (IV.5 x tang 150 x 182L + 2ha x 142 În aceste condiţii. IV.5 x 1600 x 0. se poate scrie: Fa = k0 în care: σv = ha mediu = 0.3 x 0. IV. kaha. În orice caz. Considerând o adâncime de ancoraj necunoscută ha.6.3. deci k0 = 0. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT F este aceeaşi ca şi în exemplul anterior.

asfel încât se mobilizează frecarea pe ambele părţi ale geomembranei.) Pentru proiectare. 2 .Drd. Dănuţ BĂRBULESCU - REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT .greutatea volumică a umpluturii. 1 . Dacă blocul de pământ se mişcă. Ha – adâncimea tranşeei. deasupra tranşeei. se va considera valoarea minimă a forţei pentru cele două 34 . δ – grosimea stratului de acoperire.17.unghiul de frecare între pământ şi partea superioară a geomembranei. se adaugă rezistenţa pământului: F = Fa1 + Fa2 = L δ 1+ ( cazuri. (IV. Această ecuaţie este valabilă în cazul în care blocul de pământ rămâne pe loc. nu se mai ia în considerare freca rea pe partea superioară. 1+ 2). în schimb.unghiul de frecare între pământ şi partea inferioară a geomembranei.ing.

În zona perimetrală. CONTRIBUŢII PRIVIND TEHNOLOGIILE DE IMPLEMENTARE A SOLUŢIILOR UTILIZÂND GEOEMEMBRANE (Studiu de caz) V. SOLUŢIA DE REABILITARE A BARAJULUI PECINEAGU V. plăcile de contur au dimensiuni diferite şi forme speciale. S-au turnat doar fâşii de beton de egalizare sub rosturi verticale.20 m. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT V.30 (zona superioară) şi dimensiuni în plan de 7x10 mp. în depresiunea dintre munţii Iezer-Păpuşa. pe râul Dâmboviţa. Date de proiectare Barajul Pecineagu este situat in judeţul Argeş. lăţimea coronamentului 10 m. cu grosimea cuprinsă intre 1. şi 0. Plăcile au o pantă de 1V 1.550 mp. Suprafaţa totală a plăcilor din beton este de 29. de contact cu vatra. 35 . Barajul se află la aproximativ 25 km în amonte Podul Dâmboviţa. Din documentaţia existentă rezultă că impermeabilizarea coronamentului amonte al barajului a fost realizată din 297 plăci de beton armat. barajul Pecinegu este al 12-lea după înălţime şi al 34-lea după volumul lacului de acumulare. Făgăraş şi Piatra Craiului. lungimea coronamentului 300 m. Conform Registrului Român al Marilor Baraje. Barajul Pecineagu – Vedere din amonte Barajul este un baraj din anrocamente cu mască de beton (Concrete Face Rockfill Dam – CFRD).00 m.1. Calitatea suprafeţelor de pe taluzul amonte a permis renunţarea la un strat de de egalizare din beton sub mască. 10x10 mp şi 15x10 mp. în care figurează în prezent un total de 247 de baraje. necesare pentru cofrare şi turnare.ing.717 H şi o curbură orizontală cu raza de 200 m. cu înălţimea maximă de 105 m. cota la coronament 117.1.Drd.1. (zona inferioară).

Vatra cu o lungime de 450 m conţine o galerie de vizitare. cu înălţime maximă 105 m.057 şi 1. până la roca bună de fundare. 1. Masca se reazemă pe vatră – realizată atât în vale cât şi pe cei doi versanţi.50 m şi 1.7 şi în plan orizontal are o curbură cu raza de 2000 m la coronament. 36 .0 mc/s V. 1.0 mc/s Deversor palnie=590.1.077.Drd.0 kmp Suprafata mastii de etansare=3. Vatra de rezemare a măştii urmăreşte întregul contur al măştii amonte şi are o lungime de 450 m. Taluzul aval are o pantă de 1:1. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT V.097. la contactul dintre aceasta şi terenul de fundare. în secţiunea centrală cu lăţimea la bază de 360 m şi la coronament de 10 m.7 şi este prevăzut cu 4 berme de cca.3.0 mc/s Priza energetica=35. cu mască amonte din beton armat. Masca de etanşare executată are o pantă de 1:1. Pe aceste banchete se află cabinele pentru măsurarea deplasărilor orizontale în tubulaturile cu reperi inductivi. cu distanţa între foraje de 2.1.50 m între şiruri şi cu adâncime cuprinsă între 40 m în zona de talveg şi 100 m pe zona de versanţi . aflate la cotele 1.0 ha Suprafata bazinului=103. Lucrări de etanşare şi drenaj executate: Sistemul de etanşare prevăzut este următorul: Voal pentru etanşarea rocii de fundaţie realizat din două şiruri de foraje.0 mc/s Golire de fund=116.0 ha Debite Golire semiadancime=50. injecţii şi drenaj. cu un grad redus de alterare. REABILITARE MASCĂ DE ETANŞARE Barajul este realizat din anrocamente.037 mdM. 2.2. Forajele sunt executate din galeria de injecţii şi control existentă în vatra măştii.5 m lăţime. secţiune trapezoidală. Ea este încastrată 2 -8 m în stâncă. DATE CARACTERISTICE PENTRU AMENAJARE Suprafete Suprafata lacului la NNR=182.ing.

rezemată pe mască. de cca.20 (zona inferioară) şi 0. tensionat si drenat. 10x10 m2 şi 15x10 m2. cu grosimea cuprinsă între 1. utilizată cu succes la lucrări similare.093 mdM s -a adăugat o etanşare inferioară cu tolă de cupru (la faţa inferioară a măştii. Acelaşi sistem se pune în operă în prezent la barajul CFRD cu înălţime 113 m din 37 . precum şi alte câteva baraje din anrocamente. 2 -3 ani. cum ar fi barajul Moravska din Republica Ceha şi barajul Wiscar din Marea Britanie. Între cotele 1034 şi 1093 mdM s-a realizat o tratare de suprafaţă a măştii cu răşină epoxidică (silurex). Etanşarea rosturilor dintre plăci diferă pe înălţimea măştii. La partea superioară. Reparaţiile locale efectuate în 1993. S -au turnat doar fâşii de beton de egalizare sub rosturile verticale.30 m (zona superioară) şi dimensiuni în plan de 7x10 m2. În zona perimetrală. confirmă faptul ca este vorba de un fenomen evolutiv. de contact cu vatra. în zona inferioară s -a realizat o banchetă din material argilos. plăcile de contur au dimensiuni diferite şi forme speciale. Conceptual sisitemul este acelaşi cu cel proiectat şi pus în operă de CARPI la barajul CFRD Midtbotnvatn din Norvegia şi barajul CFRD cu înălţime 101 m Salt Springs din SUA. SISTEMUL PECINEAGU CARPI CU GEOMEMBRANǍ PENTRU BARAJUL Aşa cum cere documentaţia de licitaţie.ing. În scopul obţinerii unei impermeabilizări mai bune. Sub cota cca.Drd. realizat cu plăci de barapal. sistemul de impermeabilizare pentru barajul Pecineagu constă în aşternerea unui geocompozit realizat dintr -o geomembrană din PVC impermeabilă laminată pe un geotexti.038 mdM s-a adaugat o etanşare superioară cu bandă de cauciuc de 600 mm lăţime şi 12 mm grosime. V. În cursul exploatării s-au înregistrat creşteri ale debitelor infiltrate care au făcut necesare lucrări de reparaţii ale măştii. necesare pen tru cofrare şi turnare. Creşterea debitelor din perioada analizată. 1. Proiectul de punere în siguranţă a barajului Pecineagu elaborat la faza SF de către AQUAPROIECT. lipită cu chit tiocolic. având cota superioară la ~1034 mdM. acest rost este realizat cu o evazare care a fost umplută cu chit tiocolic sau cu asrobit. prevede aşternerea unei măşti suplimentare dintr-o geomembrană specială. Pe întreaga înălţime există o etanşare centrală cu bandă PVC.2. După aceea. debitele infiltrate au ajuns şi au depăşit valorile anterioare. Sub cota 1. fixat mecanic de corpul barajului. Calitatea suprafeţei anrocamentelor de pe taluzul amonte a permis renunţarea la un strat de egalizare din beton sub mască. majoritar prin rosturi le deteriorate dintre plăcile de beton armat. 1999 şi 2003 au fost eficiente pentru o perioadă scurtă de timp. care face necesară o intervenţie radicală la masca de etanşare a barajului. între mască şi betonul de egalizare). Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Masca de etanşare realizată în prima etapă este realizată din 297 plăci de beton armat. Plăcile măştii amonte au fost turnate între ele cu un rost de 25 mm. În urma repetatelor goliri ale lacului şi a inspecţiilor realizate s -a determinat ca principala cale de infiltraţie este prin masca de etanşare.

• Înlocuirea geomembranei la sfârşitul duratei de serviciu cu una nouă pri n simple operaţii mecanice al căror preţ va fi doar o parte din costul iniţial. interior inspectării şi după momentul golirii lacului. pe uscat în partea superioară şi subacvatică până la o adâncime > 50 m . Având în vedere flexibilitatea sa.0 mm pentru partea de jos a barajului şi altul cu grosimea de 2.10 m. acestea putând fi făcute chiar sub apă.1. lungimea fiecărui sul fiind egală cu lungimea secţiunii corespunzătoare fiecărei faze de execuţie. Materialul este produs în condiţiile impuse de ISO 9001 şi posedă marca CE. Pentru impermeabilizarea paramentului amonte al barajului Pecineagu. având în vedere înălţimea sa considerabilă precum şi faptul că nu a fost inspectată partea inferioară a acestuia. Carpi ar putea decide prefabricarea de panouri din mai multe fâşii pe o platformă adiacentă şantierului.2. După cum se solicită.5 mm pentru partea superioară a barajului. s-ar putea propune. V. • Repararea rapidă a eventualelor deteriorări.2. geocompozitul poate fi sudat şi suprapus la margini pe şantier după necesităţile locale. suprafaţa totală acoperită de sistemul de etanşare cu geomembrană va fi aproximativ 20. cât şi în exploatare. Avantajele acestei variante constau în: • Performanţele deja testate ale geomembranei.Drd. Geocompozitul propus este SIBELON CNT şi este fabricat pe baza unui compozit stabilit prin brevetul Carpi şi în urma analizării exigenţelor de comportament la acţiunea factorilor de climă locali. sub marcă înregistrată excusiv pentru Carpi. Geocompozitul este rezistent la penetrare şi sfâşiere. chiar la apariţia unor viituri în timpul lucrărilor. Pentru reducerea timpului de punere în operă. să fie utilizate două tipuri de geocompozit şi anume: unul cu grosimea elementului impermeabil – geomembrana de 3. 38 .750 m2. cum este deja prevăzuta de Proiectantul General. Scopul sistemului de impermeabilizare a paramentului amonte propus este de a asigura o etanşeitate eficientă şi de lungă durată. • Instalarea uşoară şi rapidă. V. a cărei realizare va fi în sarcina Antreprenorului General. atât în timpul manipulării şi punerii în operă.ing. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Turimiquire din Venezuela.2. Geocompozitul de impermeabilizare Geocompozitul propus este alcătuit dintr-o geomembrană impermeabilă din PVC pe spatele careia este laminat în procesul de fabricaţie un geotextil cu rol de protecţie mecanică împotriva penetrării si de drenaj. Geocompozitul se livrează în suluri cu lăţime de 2.

se vor tăia. Se propune planeizarea suprafeţelor şi repararea acestora cu mortar de ciment. clasa de expunere XF3. iar zona cuprinsă între cota 1034 (cota superioară a prismului de argilă) şi fundaţie este umplută cu argilă compactată. nivelându -se suprafaţa din beton. P8. V. Toate elementele metalice.3. La barajul Pecineagu.ing.3. se constată degradări majore ale suprafeţelor din beton. S1 şi armate cu PC.3.Drd. Materialul rezultat se transportă la haldă. Zonele se vor identifica după punerea la uscat a 39 . Excavaţia se va executa în trepte cu berme de cca.4. Având în vedere că geomembrana trebuie să se monteze până la nive lul superior al galeriei de drenaj.3. Detensionarea plăcilor de la piciorul barajului Detensionarea plăcilor se va executa pe conturul rostului perimetrial amonte de plăcile T pe o lungime de 420m prin execuţia unui rost tăiat de cca. pregătirea suprafeţei cu jet de apă sub presiune pentru îndepărtarea materialului străin şi a părţilor desprinse. În cazul în care. paramentul amonte se va aduce la o suprafaţă plană prin aplicarea unui mortar pentru a prelua denivelările existente astfel încât banda PVC să se muleze perfect. parţial prismul de argilă trebuie excavat până la cota 1021. Membrana propusă are proprietăţi de rezistenţă la tracţiune care permit folosirea şi aşternera ei în condiţii foarte solicitante. dalele respective se vor demola şi reface. tipul cimentului CEMII A – S 32.3. operaţiune care va fi în sarcina Antreprenorului General. Suprafaţa luată în calcul de refacere a dalelor reprezintă 1% din suprafaţa măşti de beton. Aceasta include şi un substrat relativ aspru. V. Refacerea plăcilor deteriorate În zonele în care protecţia de beton prezintă striviri. V. Identificarea dalelor deteriorate se va face după golirea lacului şi execuţia excavaţiilor prismului de argilă existent la piciorul amonte al barajului. se propune aşternerea unui geotextil cu 1000 g/m2 ca strat suport şi împotriva penetrării. Amenajarea suprafeţei paramentului amonte În vederea execuţiei impermeabilizării. cum ar fi cele folosite pentru fixări temporare în timpul construirii barajului şi neîndepărtate dacă există.5. Execuţia de foraje de control şi injectarea eventualeor goluri În zonele unde se constată infiltraţii puternice se vor executa foraje de control şi deficienţele constatate se vor injecta. 10cm lăţime.2. 5. după golirea lacului şi inspectarea suprafeţei de la bază şi de pe paramentul barajului. SOLUŢIA DE REABILITARE A BARAJULUI VARIANTELE DE REZOLVARE A LEGǍTURII CU VATRA V.1. cu condiţia să fie stabil.1. Betonul folosit va fi de marcă C25/30. care acoperă masca pe primele 2 rânduri de plăci.00 m. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT PECINEAGU ŞI V. vizitare (cotă superioară 1024).3.5. iar materialul rezultat se va transporta într-o haldă pentru care se vor amenaja rampe de acces.1.70.1.

1. cărucioare de acces. Prin acest sistem.3.3. Traversarea etanşării perimetrale de fund de catre rosturile transversale ale galeriei din beton trebuie tratată pentru a evita ca apa să ocolească etanşarea în dreptul rosturilor.1.1.7.8. rezistenţa la impactul cu gheaţa si corpuri plutitoare. Detaliile (localizarea. Sistemul de geocompozit din PVC propus a fost ales pentru: durabilitatea in condiţiile de climat cerute. platforme suspendate. Tratarea rosturilor La rosturile verticale dintre plăci s-a prevăzut creearea unui suport pentru geocompozitul PVC pentru evitarea pătrunderii acestuia în rosturi sub sarcina hidrostatică. p resiunea de turnare etc. pentru că cimentarea va umple rosturile dintre masca amonte şi profilul waterstop înglobat care se presupune că există. neputând-se infiltra prin rosturi. judeţul Argeş “ V.ing. Punerea în operă a sistemului de impermeabilizare cu geocompozit Punerea în operă se va face de către echipe ce vor lucra de pe platforme mobile suspendate pe pasarele orizontale temporare. apa este reţinută pe paramentul amonte de către sistemul de etanşare cu geomembrană şi etanşarea perimetrală.) se vor stabilii cu un subantreprenor de specialitate. Impermeabilizarea suprafeţei măştii Având în vedere constatările de pe parcursul exploatării s -a proiectat o mască din geomembrană ce se sprijină pe vatra galeriei de injecţie şi vizitare. V. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT măştii şi execuţia excavaţiilor prismului de argilă existent la piciorul amonte al barajului. elastică si drenată fixată mecanic pe corpul barajului. inclusiv în caz de uscare. cu concursul constructorului ce execută lucrările din cadrul investiţiei „Mărirea gradului de siguranţă în exploatare a acumulării Pecineagu. sistemul de fixare ce asigură stabilitatea şi integritatea căptuşelii in toate condiţiile de funcţionare.3. Suportul va consta dintr-un strat de SIBELON CNT cu lăţimea de 0. întinderea.6. utilaje pentru ridicare etc. tipul şi amestecul cimentului.Drd. mască ce se va executa de către o firmă specializată în astfel de lucrări. Sistemul de etanşare propus pentru barajul Pecineagu constă dintr -o căptuşeală de geomembrane din PVC.50 m. aşternut centrat faţă de rosturi şi fixat mecanic punctual. Scopul sistemului de etanşare amonte este de a furniza o impermeabilitate eficienta şi de lungă durată pentru dalele si rosturile de parament amonte al barajului. 40 . similare cu cele utilizate la barajul CFRD Messochora din Grecia în 2010. Acest tip de suport a fost adoptat de Carpi la mai multe baraje CFRD şi RCC. la cote inferioare trecând pe lângă etanşarea perimetrală. La barajul Pecineagu cel mai bine ar fi ca toate rosturile să fie tratate local. Pentru a împiedica infiltrarea apei din lac pe lângă etansarea perimetrală de pe galerie se sugerează forarea şi apoi cimentarea unei porţiuni din rost exact în poziţia unde se va monta etanşarea perimetrală. panta forajelor pentru injecţii. V.

. Se ia în calcul că punerea în operă se va face în condiţii meteorologice care: .ing. Proprietăţile elastice ale căptuşelii vor permite depuneri acceptabile şi mişcări distinctive ce pot cauza fisurarea dalelor. Pregătirea suprafeţei Căptuşeala propusă are proprietăţi elastice care permit folosirea şi amplasarea ei în condiţii exigente. Înaintea ancorări permanente. 25 km/h. Aceasta include mai exact o fundaţie rugoasă cu condiţia că este stabilă. realizată dintr-o geomembrană impermeabilă de PVC de 2. îmbinări parament/plintă) se instalează pe toată suprafaţa amonte un geotextil de 1000 g/m2. cu o viteză maximă a vântului în zilele în care se aştern sulurile de geomembrană de max. chiar şi după ani de funcţionare. Geocompozitul este rezistent la străpungeri şi ruperi in timpul manevrării şi instalării.9. cavităţi. Aşezarea geotextilului anti-străpungere (materialul alb) 41 . Toate sudurile expuse apei se vor testa pe întreaga lungime a lor pentru impermeabilitate. si dintr-o căptuşeală de geotextil anti-străpungere/drenant care are o masă de 500 g/m2/suprafaţă. fără a fi nevoie de a micşora cota rezervorului. menţinând etanşeitatea nealterată. Fâşiile de geocompozit vor fi coborâte de pe coronament pe platforme mobile suspendate şi pasarele temporare.Drd. Geocompozitul are suficientă flexibilitate pentru a fi sudat şi îmbinat in teren. Pot fi de asemenea reparate sub apă. ca strat de sprijin/anti-străpungere. prin operaţii mecanice. cu temperaturi atmosferice minime şi maxime în perioada de sudare cuprinse între + 50 and + 300. Căptuşeala propusă este un prefabricat realizat dintr-o membrană compozită (geocompozit). Dănuţ BĂRBULESCU - REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT membranele PVC expuse pot fi uşor şi repede reparate. Fâşiile adiacente se vor suda vertical cu aer cald.să permită manevrarea în siguranţă a sulurilor. fara demolare sau alte tipuri de lucrări civile şi cu personal având o minima pregătire şi unelte simple.1. Sistemul propus evita infiltraţiile de apa şi protejează dalele parament deteriorate. Pregătirea suprafeţei va consta din îndepărtarea materialului străin şi a părţilor desprinse cu ajutorul jetului de apă. Pentru a regulariza suprafaţa (devieri ale rosturilor verticale şi orizontale dintre dale.5 mm grosime. fâşiile/panourile se vor fixa mpotriva forţei de sucţiune a vântului cu saci de lestare V.3.să permită sudarea sistemului de geocompozit.

Foile învecinate vor fi îmbinate vertical prin sudură la cald.1.ing. V.10. Canalele verticale create de sistemul de tensionare al geocompozitului.3. Dănuţ BĂRBULESCU V. foile/panourile vor fi asigurate împotriva vântului cu ajutorul unor saci de balast sau prin fixarea temporară cu profile în eşichier. Înainte de ancorajul permanent. La stânga. în principiu. Foile sunt temporar balastate împotriva vântului cu saci cu nisip. La dreapta. În zona plăcilor din oţel. Conductele de evacuare. 6 tevi Ø 80 mm care. O placă de oţel inox plasată în faţa fiecărei conducte va evita pătrunderea geocompozitului în conductă sub efectul presiunii hidrostatice. şi geotextilul ce intră în alcătuirea geocompozitului. panouri de 6m lăţime în timpul instalării. 42 . georeţeaua se va dubla. vor descărca în corpul barajului (sau aşa cum se va conveni în etapa de detalii de execuţie a proiectului).Drd.1. Sistemul de drenaj constă din: Stratul de drenaj al măştii creat de golul dintre geocompozit şi corpul barajului.11. Toate sudurile expuse la apă vor fi 100% controlate pentru impermeabilitate la apă. Sistemul de drenare REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Geocompozitul va fi drenat în spate. foi alăturate în timpul sudării la cald. ce constă într -o fâşie de georeţea drenată cu lăţimea de 50 cm cu valori înalte ale transmitivităţii. Aşezarea geocompozitului de etanşare Foile vor fi coborâte de pe coronamentul barajului de către muncitori aflaţi pe platforme suspendate. Canalul longitudinal de colecatre a apelor drenate.3.

Tablele de acoperire sunt realizate cu o membrană de PVC ca şi materialul de membrană PVC şi de grosimea folosită pentru căptuşeala geocompozită.1. La barajul Pecineagu. şi de un profil extern în formă de “Ω” care fixează şi întinde geocompozitul de PVC peste profil. sudat impermeabil pe geocompozit. sudată de el. Ansamblele de întindere constau dintr-un profil intern în forma de “U”. Ancorajul pe paramentul amonte Geocompozitul de etanşare din PVC trebuie ţinut întins şi în contact strâns cu paramentul barajului. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Panourile sunt ţinute pe loc împotriva vântului cu profile în eşicher V.Drd. Ansamblul este etanşat cu o tablă de acoperire din PVC. se prevede ancorarea profilelor U cu bolţuri ancoră de oţel inoxidabil în dalele de beton cu fiole chimice la distanţă de 40cm. Geocompozitul PVC este apoi aşezat peste profilul U şi străpuns de bolţurile de ancoraj. Spaţiul dintre aceste linii de fixare va fi de 5. ancorat la paramentul barajului.ing. pentru a se evita formarea de cute care pot prejudicia longevitatea căptuşelii. pentru a se asigura ca nu există infiltraţii de apă la bolţurile de ancorare care perforează membrana. În acest scop. 43 . o geomembrană din PVC cu grosime de 2. geocompozitul va fi ancorat prin linii paralele . folosită la căptuşeala principală dar fără geotextil. presupunând că condiţiile betonului sunt suficient de bune pentru a permite acest tip de ancoraj.5mm.3. verticale de ansamble de întindere . Profilul Ω este apoi poziţionat şi fixat de profilul U printr-un şurub conector. Întregul ansamblu este etanşat cu ajutorul unei table de acoperire din PVC.75m.12.

ing. la ridicare. valuri şi acţiunea gheţii. instalarea profilelor interne. Sistemul de ancoraj este proiectat sa menţină căptuşeala într -o poziţie stabilă pe paramentul amonte. vânt. panouri de 6m lăţime.Drd. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Din stânga sus in sensul acelor de ceasornic: Schema asamblării profilelor de întindere. Panourile din dreapta nu au fost încă întinse. Sistemul de ancoraj este proiectat să întindă căptuşeala. căptuşeala PVC străpunsă peste tije şi fixate de profilele externe. Acest spaţiu de aer permite apariţia drenajului. şi să menţină căptuşeala independentă de paramentul barajului. 44 . să prevină formarea de zone de încetinire şi cute. Întinse Incă nu sunt întinse Efectul de întindere al ansamblului poate fi văzut în stânga. rezistentă la greutatea proprie. permiţând şi facilitând drenajul apei între baraj şi geocompozit prin crearea de spaţii de aer flexibile între suprafaţă structurii şi căptuşeala de geocompozit. şi sudarea tablei de acoperire din PVC la capătul de fund de profilul extern.

Configuraţia propusă este în concordanţă cu cea adoptată de CARPI pen tru toate barajele mari impermeabilizate cu sistemul propus. vor avea secţiunea de 80x8 mm şi vor fi plasate la distanţe de 0. Etanşarea perimetrală este concepută în aşa fel încât să împedice eventualele pătrunderi ale apei sub presiune. conform proiectului. cât si distanţele dintre ele vor fi definitivate ulterior acţiunii de golire a lacului şi analizării stării etanşării perimetrale actuale. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT V. Geocompozitul de etanşare acoperă vatra de beton şi etanşarea de fund este aşezată pe limita verticală a vetrei.3. bolţuite în beton cu ancore având o distanţă de 0. estimat pentru eveniment.13. V. Geocompozitul se extinde orizontal peste plintă.Drd. inclusiv impermeabilizarea pintenului din beton la barajul CFRD cu înălţimea de 189 m Karahnjukar din Islanda. impermeabilizarea barajului CFRD Turimiquire cu înălţimea de 113 m din Venezuela şi impermeabilizarea paramentului amonte a barajului cu înălţimea de 188 m Miei I din Columbia. cel mai important institut de cercetări hidraulice şi cu cea ma i multă experienţă în Italia. Pe suprafaţa de beton a plintei se aplică un mortar cu adaos de răşini de etanşare pentru compensarea asperităţilor şi obţinerea unei bune etanşeităţi.1. Perimetrul de etanşare va fi impermeabilizat împotriva apei sub presiune.14. Etanşare perimetrala de suprafaţă Etanşarea perimetrala de suprafaţă va fi plasată la baza parapetului la o cotă aproximativă de 1.ing.40m şi va fi izolată împotriva ploilor şi valurilor Etanşarea de suprafaţă este făcută din benzi îngroşate şi plate de inox cu secţiunea de 50 x 3mm. Între geocompozit şi plăcile metalice se vor introduce garnituri compresibile şi plăci de îmbinare pentru distribuirea efortului. Atât dimensiunile plăcilor de inox. Etanşarea perimetrului de fund Geocompozitul de etanşare va fi ancorat la fund de o etanşare perimetrală pentru a se evita infiltraţia apei sub geocompozit. în condiţiile asigurării unei etanşări perimetrale eficiente. Această configuraţie a fost testată sub o sarcină hidrosatică de 240 m şi a fost aprobată de ISMES. Plăcile de INOX.3. pentru a se realiza o conexiune perfectă între etanşare paramentului amonte şi etanşarea fundaţiei. în cazul unui eveniment nedorit.117. Etanşarea perimetrală se va realiza prin comprimarea geocompozitului prin intermediul unor plăci netede de inox fixate mecanic în beton cu ancor e chimice. la faza de detalii de execuţie.25m între ele. Această etanşare de suprafaţă va fi acoperită de apa doar odată la 1000 de ani. 45 .15 m. în procesul de proiectare.1. configuraţia sa îi permite să reziste la un vârf de apă limitat.

Dănuţ BĂRBULESCU V. Sistemul Carpi presupune ancorarea geosinsteticului de impermeabilizare pe intreg paramentul.3. Distanţa dintre aceste linii de fixare va fi de 5. prin intermediul unor ansambluri de tensionare aşezate paralel între ele. Schimbări de pantă REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT La modificări ale înclinaţiei (fundul paramentului amonte. valuri şi gheaţă). Având în considerare înăţimea considerabilă a barajului. amplasate din 1.0mm acolo unde sarcina hidrostatică este mai mare. Execuţia de foraje de drenaj din galeria de drenaj Pentru drenarea eventualelor infiltraţii de sub masca de beton şi geomembrană se vor executa două tipuri de foraje de descărcare în galeria perimetrală de 3. de 2. Ancorarea pe paramentul amonte Geocompozitul de impermeabilizare din PVC se va aşterne tensionat şi în contact intim cu masca barajului. la o distanţă una de alta de altele. pe direcţia verticală. V. evitarea formării zonelor cu surplus a faldurilor. 46 . urmează a fi verticală în raport cu starea betonului din care este alcătuită masca actuală. cu secţiunea 50 x 3mm bolţuite în beton cu ancore dispuse la câte 0. ansamblul este impermeabilizat cu o fâşie de acoperire din PVC.00 în 1. Aval de baraj se execută o platformă betonată de 8. Carpi a prevăzut posibilitatea folosirii unor profile mai groase.1. Proprietăţile elastice ale căptuşelii vor permite depuneri acceptabile şi mişcări distinctive ce pot cauza fisurarea dalelor. aşa cum s-a descris la etanşarea de suprafaţă şi hidroizolat de o bandă de geomembrană de PVC.75 m. cu profile de ancorare din oţel inox chimic de plăcile din beton plasate. V. Distanţa de 40 cm prevăzută. creându-se astfel panouri mai mari pentru a se scurta timpul de instalare a măştii.50m. din acelaşi material cu cel utilizat pentru materialul de bază.00m şi 6. menţinându-l independent de suprafaţa rigidă a barajului.00 m pentru a se lipi foile flexibile ale geocompozitului.25m.7 – 5.17. Sistemul Carpi presupune întodeauna asigurarea drenajului prin spatele geocompozitului şi asigură. sudată în mod etanş pentru geocompozit. conform prevederilor din proiect.3. dar fără geotextil.00m x 200. fundul părţii verticale a vetrei) geocompozitul hidroizolant va fi păstrat aderent la fundaţie de către benzile îngroşate plane de inox.1.3.Drd. Pentru asigurarea etanşeităţii în zona în care bolţurile de ancorare penetrează geocompozitul. De asemeni în zonele unde masca de beton prezintă deformaţii mari se vor executa găuri de drenaj.00m alternativ.16. prin întinderea fâşiilor de geocompozit. menţinând etanşeitatea nealterată.ing. propuse de Carpi pentru barajul Pecineagu presupun ancorarea profilelor U.15. Sistemul propus evită infiltraţiile de apă şi protejează dalele parament de deteriorare. astfel încât schema de poziţionare a prinderilor să asigure stabilitatea acestuia la solicitări de deplasare datorate factorilor de climă (vânt. Ansamblurile de tensionare brevetate.1.

18.3.ing.1. Zonele unde etanşarea perimetrală superioară intersectează rosturile se vor trata pentru conectarea noului sistem de impermeabilizare la profilul waterstop existent (presupunând că există). Tasări măsurate geodezic în profil transversal pe baraj în perioada 1986 (seria 15) – 2009 (seria 39) Măsurătorile de tasări au condus la afirmaţia că tasările barajului sunt produse în principal de sarcina hidrostatică. Tipul de tratament se va defini într-o etapă ulterioară. Deplasări relative Deplasările în rosturile măştii de etanşare au fost măsurate cu ajutorul discedimetrelor. Din această cauză maximul se găseste la 47 . pentru a evita pătrunderea apei pe lângă etanşare. s-a executat un foraj în beton. Forajul se umple apoi cu o răşină pe bază de poliuretan. Marea lor majoritate au ieşit din funcţiune pe parcursul execuţiei şi al exploatării şi se poate aprecia că şi-au îndeplinit rolul. Etanşarea de fund se montează deasupra forajului umplut. de cca. astfel încât se obţine o conexiune impermeabilă între noul waterstop extern şi profilul waterstop înglobat existent. Barajul CFRD Midtbotnvatn. Se observă tasarea maximă de pe mască de la cota 1082.Drd. În continuare.4. De la coronament la piciorul aval tasările se diminuează rapid după o curbă asimptotică la axa 0. deplasările sunt cuprinse între 250-300 mm. MONITORIZAREA COMPORTĂRII MĂŞTII LA GOLIREA LACULUI V.4. de ex. centrat pe rost şi de adâncimea maximă posibilă. până la coronament. În figura de mai jos se prezintă evoluţia tasărilor intr-un profil central prin baraj.1. Această configuraţie s-a folosit cu succes la multe proiecte. Tratarea zonelor de contact cu rosturile impermeabilizate: legătura dintre profilul waterstop exsistent şi noul profil waterstop Carpi. În cazuri similare. V. Norvegia. pentru a nu intercepta profilul waterstop existent. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT V. 400 mm.

Din prezentarea evoluţiei în timp a tasărilor se observă că tasarea maximă s -a produs la reperul 273 (de la cota 1082). 273 si 275) este prezentată în diagrama evoluţiei în timp măsurate geodezic pe mască. în timp ce la reperul 271 (de la cota 1112). fiind de 396mm şi reprezintă tasare maximă măsurată dintre toţi reperii de pe baraj. 400mm. La reperul 272 (de la cota 1097). Ea a fost măsurată la lac gol (2003). Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT paramentul amonte. şi este de cca. situat în axul barajului. este de 40 mm.Drd. 272. puţin peste jumătatea măştii. în timp ce la coronament are valoarea maximă de 300mm. Evoluţia în timp a tasărilor măsurate la reperii centrali de pe mască (271. cu lacul pană la cota 1090 a permis determinarea reperilor de pe primele două rănduri de la partea superioară a măştii.ing. diferenţa dintre tasarea măsurată la lac gol şi anul 2009. este de numai 25mm. 48 . Seria efectuată in 2009.

Diagrame de deplasări verticale (tasări) măsurate geodezic în secţiune longitudinală pe mască Mască .profil mal stâng Reper topo Mască profil central Reper topo Mască .Drd. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Baraj PECINEAGU V.4.profil mal drept Reper topo Mască .3.profil mal drept Profil central Reper topo 49 .ing.

4. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Baraj PECINEAGU V. Diagrame de deplasări verticale (tasări) măsurate geodezic în secţiune transversală pe mască 50 .ing.Drd.4.

Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Analizând comparativ situaţia de pe cei doi versanţi din diagramele de deplasări verticale (tasări) măsurate geodezic în secţiunea transversală şi longitudinală pe mască. 64 figuri. s-a ajuns la concluzia că cea mai eficientă soluţie este aceea de impermeabilizare a măştii de pe paramentul amonte cu aşternerea unui geocompozit realizat dintr-o membrana din PVC impermeabilă laminată pe un geotextil. cu deteriorarea maştii şi de aici infiltraţii excesive. executarea şi exploatare în trecut a unor tipuri de baraje din anrocamente etanşate cu mască din beton armat şi beton bituminos. Creşterea siguranţei structurale a unui baraj este condiţionată de urmatoarele elemente principale : proiectare adecvată.ing. proiectare. însoţite de problemele deosebite apărute în timp: tasări mari şi diferenţiate ale prismelor de rezistenţă a barajelor. 67% din înălţimea maximă a barajului şi în mod special pe malul drept.Drd. vizând reabilitarea paramentului amonte a acestora. aflat la cca. pe rândul de plăci E. construcţie. Astfel. calitatea execuţiei. tensionat şi drenat. unde s -au constatat defecţiuni ale măştii. 51 . Se remarcă faptul ca în practica proiectării şi a execuţiei acestui tip de baraje au intervenit modificări esenţiale legate de concepţia (proiectarea) maştii de beton şi a zonei de plecare a acesteia (grinda de vatra în loc de galeria de injecţie) şi implicit tehnologia aferentă de execuţie De asemenea se remarcă preocupările de dată recentă şi aplecarea către barajele care au în spate o cantitate însemnată de apă. este structurată pe 6 capitole şi cuprinde 134 de pagini. ale rosturilor etc. fixat mecanic de corpul barajului. Abordarea acestui subiect în lucrare decurge din necesitatea obiectivă de realizare a dezideratului de siguranţă a unui baraj ca şi nivelul de risc acceptabil în toate etapele din viaţa lucrării: concepţie. punere în funcţiune. 18 tabele şi o listă de 27 semnalări bibliografice cu titluri. mentenanţă. exploatare raţională. se constată că tasările înregistrate la reperii dinspre cei doi versanţi sunt similare cu excepţia celor de la cota 1082. La finalul lucrării este prezentat un studiu de caz pe barajul Pecinegu pentru punerea în siguranţă a acumulării. exploatare. Sunt prezentate în lucrare o serie de consideraţii referitoare la proiectarea. la ultima serie (iunie 2003) s-au măsurat 188mm la versantul stâng si 317mm la versantul drept. În acest context se precizează modalităţi diferite de comportare în exploatare a barajelor de acest gen şi anume: La barajele de mică anvergură cu H<70 m s-a constatat o comportare în general normală potrivit aşteptărilor. VI. Prin urmare s-a considerat că zona supusă la tasări maxime este situată la cota 1082. La barajele mari în schimb s-au costatat diferenţele semnalate mai sus. CONCLUZII Lucrarea de cercetare prezentată care se doreşte a fi un punct de plecare pentru abordările viitoare în domeniul reabilitării sistemelor de etanşare a barajelor în exploatare. preocupări şi cercetări legate de punerea în siguranţă a acestora utilizând geomembrane. A rezultat o diferenţă a tasărilor de 129mm sau o creştere a tasărilor de la versantul drept faţă de versantul stâng cu 68%.

ing.Drd. Evidenţierea avantajelor utilizării de geomembrane pentru baraje. DIRECŢII DE CERECETARE PENTRU VIITOR Pornind de la limitele acestei lucrări. atenţia trebuie îndreptată în continuare în urmatoarele direcţii : Urmărirea comportării lucrărilor la barajele care au suferit lucrări de punere in siguranţă. Bibliografie: 52 . Stabilirea unor concluzii pertinente şi de actualitate în domeniul barajelor şi a apelor în general. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT CONTRIBUŢII PERSONALE Contribuţiile personale ale doctorandului la domeniul de cercetare sunt următoarele: Abordarea şi detalierea cauzelor şi efectelor accidentelor produse la baraje din ţară şi din străinătate. Analiză a unor incidente de comportare la barajele cu etanşare la paramentul amonte. Evidenţierea unor aspecte privind soluţiile tehnice şi tehnologice privind punerea în siguranţă a acumulării Pecineagu. cu evidenţierea necesităţii realizării unor liste cu barajele care au nevoie imediat de lucrări de reabilitare. Promovarea unor tehnologii eficiente pentru realizarea măştilor de etansare.

D. R. 2: Concepte noi privind alcătuirea barajelor cu etanşare la paramentul amonte”. 6. Colibiţa”. „Baraje pentru acumulări de apă. „Raport de cercetare nr.Drd. 2008. D. POPOVICI. A.ing. 2”. 16. REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT „Siguranţă şi risc în construcţii hidrotehnice”. utilizări. Bucureşti. „Construcţii Hidrotehnice. 1984. 1999. V. „Construcţii Hidrotehnice. „Hidraulică”. Editura Conspress Bucureşti 2008. POPOVICI. Bucureşti. 10. Bucureşti. PRIŞCU. Water Power and Dam Construction. „Baraje pentru acumulări de apă. 3. 1”. Behaviour of the Chiew Larn dam during construction. 14. L. CICB ICOLD 2010. 12. 5. Main Brazilian Dams – Foz do Areia hydroelectric plant. STEMATIU.H. vol. Geosinteticele în construcţii ( Propietăţi. Valea de Peşti. 2000. 1: Analiza unor incidente de comportare la barajele cu etanşare la paramentul amonte. 1975.Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti. D. Bărbulescu „Raport de cercetare nr. IONESCU. March. Editura Tehnică. D. Geomebrane sealing systems for dams. 11. Editura Didactică şi Pedagogică. vol. D. Şt. R. Bărbulescu. PRIŞCU. Editura Didactică şi Pedagogică. Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice (I. 8. Embankment dams. D. Editura Didactică şi Pedagogică. Loretta Batali. Pecineagu.1992. Feodorov. Dănuţ BĂRBULESCU 1. vol. „Raport de cercetare nr. S.S. 2007. D. Editura Tehnică. Manea. Bucureşti. M.). CIOC. 2002.2010. STEMATIU. „Accidente la construcţii hidrotehnice”. 13. Găzdaru. vol. Bucureşti. Adr. Bucureşti. 3: Contribuţii privind promovarea tehnologiilor eficiente pentru realizarea măştilor de etanşare”. 15. 9. Mecanica rocilor pentru constructori. 1982. elemente de calcul)”.P. 7. 2. BCOLD. Editura Conspress Bucureşti 2006. 53 . Tanzini. A. 1”. Bărbulescu. STEMATIU. Belloni. Brazilian Committe on Large Dams. 2”. 4.

Bituminous concrete faced rockfill dam – a Portuguese case. Rockfill dams. Dam construction for Norway’s largest hydrpower reservoir.. Empirical design of the CFRD.. J. Kolgard. Cooke.. 1995. 1997.. A. Hydropower and Dams. L. Sorensen. Geiseler. Cooke. Issue six”.M. Karlsen. Krogh. Handbook of applied. Cooke. Cooke.S. Issue six..Drd. L. 16 the International Congress on Large Dams.. State of the art. Hydropower and Dams. Japan Commission on Large Dams. Bituminous cores for fill dams. Q 61. Gonzales.. Geiseler. 54 . . Development of Dam Enegineering in the United States.E. B. K. 27.. Handbook of applied hydraulics. . Pergamon Press. Chadwick. B. “Empirical design of the CFRD.1992. J. V. Dănuţ BĂRBULESCU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT 17.D. 25. Graw Hill.G.. Hydropower and Dams. Graw Hill. Stassburger. 1988. 20. C. 24. Issue three. 1969. E. R..V. 41. E. . Mc. 23. The plinth of the CFRD. Bulletin 84.. Dasvis. J. J.M. Hydropower and Dams. B. 19. 18. Mc. Rodrigues. 2000. Johansen.. 21. 26... V. W. editors. W. Sorensen. 1998. J. C. 1969. K. Issue two. San Francisco. Recent developements in asphaltic concrete sealings for hydraulic structures. 22. F. Current activitiens on Japan. P. Tokyo. 2003.ing. 1988. B. ICOLD.. Hydropower and Dams. B. Issue four ” 1997.