Asimov - Dintr-o privire.rtf

DINTR-O PRIVIRE

Elaine Metro aştepta cu un calm remarcabil. Se împlineau aproape doi ani de când lucra ca ghid turistic, şi arta de a ţine în mână bărbaţi, femei şi copii de pe o duzină de lumi diferite (nemaipunând la socoteală ământul însuşi!, de a le asigura mulţumirea şi siguranţa, răspunzându"le la întrebări şi acţionând instantaneu în faţa unor situaţii neaşteptate, aduce după sine, ine#itabil, calmul. entru a fi mai e$acţi, fie calmul, fie colapsul ner#os, dar Elaine nu se prăbuşise niciodată. %ici nu se aştepta s"o facă. &n consecinţă, stătea locului şi"şi e$ersa răbdarea, aşa cum proceda adesea, pe deplin conştientă de tot ceea ce o încon'ura. (ata calendarului sclipea ) * februarie +,-. ", anunţând"o că trecuseră şase zile de când împlinise douăzeci şi patru de ani. /glinda de alături reflecta chipul tinerei ) sau ar fi făcut"o, dacă ea s"ar fi aplecat puţin în lateral ", încon'urându"l cu o plăcută strălucire aurie. 0ceasta masca paloarea naturală a pielii lui Elaine, conferindu"le ochilor albaştri iluzia unui căprui deschis, iar părului castaniu aparenţa unei nuanţe de blond. 1(estul de flatant, pe ansamblu1, s"a gândit ea. 2ideoştirile pâlpâiau ocazional. %u se părea că pe /rbită se petrecuse ce#a #ital. 0 paisprezecea colonie se găsea în plină construcţie, însă e#enimentul nu era câtuşi de puţin e$traordinar. &n 0frica, 'os pe ământ, se anunţa o secetă, dar nici asta nu reprezenta mare lucru. / lume lipsită de capacitatea de a"şi controla climatul. 3e primiti#i 4otuşi, ământul era uriaş5 ...3ât un milion de lumi reale turtite laolaltă. 3u toate acestea, deţinea foarte puţin spaţiu disponibil. ână şi 6amma (unde se născuse şi unde trăia Elaine! se găsea la limita suprapopulaţie5. 3incisprezece mii de oameni şi... 7şa s"a deschis şi şi"a făcut apariţia 8anos 4esslen. 9ărbatul era reşedintele 0dunării şi tânăra îl considera foarte bun. 3el puţin, ea îl #otase. ) 9ună, Elaine, a rostit el. M"ai aşteptat mult: ) 3onform ceasului, paisprezece minute, domnule. 8anos a chicotit scurt. Era un indi#id #oinic, cu ochi ce zâmbeau, uneori, chiar când buzele n"o făceau. ărul grizonat era tuns scurt, milităreşte, destul de demodat, făcându"l să arate mai bătrân decât cei probabil cincizeci de ani pe care"i a#ea. ) &ndrăzneşte, Elaine, i s"a adresat, la loc. ;emeia s"a aşezat, acceptând cu naturaleţe folosirea prenumelui, deşi nu mai discutase niciodată cu preşedintele. &ntr"o lume ca 6amma, unde aproape toţi se cunoşteau intre ei, de ce n"ar fi făcut"o: 8anos s"a instalat pe scaunul rotati# din biroul său mare, mai spaţios decât oricare altă încăpere personală #ăzută de Elaine, şi a #orbit< ) Mi se pare interesant că mi"ai spus că ai aşteptat paisprezece minute. %"ar fi fost mai simplu să zici că n"ai aşteptat prea mult: ) Eu cred, a replicat Elaine, că precizia amănuntelor poate a#ea importanţa ei. ) ;oarte bine. Mă bucur că gândeşti aşa, fiindcă de asta am ne#oie de tine. ...9unicii tăi au #enit de pe ământ, din zona Statelor 7nite, nu"i aşa: ) (a, domnule. ) 9ănuiesc că nu ţi"ai uitat originea americană, nu: ) 0m studiat istoria ământului la colegiu. / includea şi pe cea a 0mericii... 4otuşi, mă consider o gammană.

turişti obişnuiţi. din treisprezece state indi#iduale. ar a#ea loc un sabota': 3e s"ar întâmpla dacă ar fi un sabota' serios.. a#em nişte.. . 2om izbuti să depăşim frustranta limitare la orbita ?unii. ) 3e legătură am eu cu asta: a întrebat apoi cu glas tare.0firmaţia se repetă1. Ai. s"o ignorăm. unde se află sediul celei mai puternice mişcări pro" unioniste de pe /rbită. a rostit 8anos cu blândeţe. că Statele 7nite au fost întemeiate în =--. nu crezi: ) Sunt de acord că reprezintă un stimul. s"a încruntat tânăra. de asemenea. totuşi eu nu sângerez. îi întâlneşti în mod constant. anul acesta este cel ideal. 0ici este punctul în care inter#ii tu. 4u.-.4u ce crezi despre ceilalţi orbitali. (e aceea. Elaine: &n munca ta. 0ctualmente. a răspuns tânăra..iind de origine americană. lipsind spri'inul fascinant al anului -. ) Bronia ta este muşcătoare.. ) 3unosc toate acestea.. ) (eocamdată nu contează. pentru a e#ita uniunea. este posibil să nu mai apară multă #reme.) (a. ) >tii... 7nul dintre agenţii noştri pământeni "ştii. în faţa ?unii. Bar după aceea. că Statele 7nite au fost alcătuite. sigur că da. este încetinită. independenţa ar fi e$trem de folositoare. ) E$act5 0sta şi facem. deşi aproape toţi locuitorii ?umilor /rbitale îşi manifestă adeziunea pentru independenţă. desigur. nu toţi doresc uniunea. ) E$act. %"ar putea rezista combinaţiei dintre tricentenar şi numărul treisprezece. #or e$ista treisprezece ?umi /rbitale.. /pt dintre ele se găsesc aici. în poziţia ?*. . 3onstrucţia ?umii /rbitale nu a fost accelerată. ) /amenii rămân oameni. roblema nu este legată de superstiţie. eşti o gammană aparte. urmând ?una..ederaţia ământ este o forţă conser#atoare ce ne limitează e$pansiunea. ) . 3e s"ar întâmpla dacă aici. (acă nu #or mai fi legate de planetă.. 3a noi toţi. numărul turiştilor care #in este mult mai mare. pe care le găsesc. &nţelegi de ce anume: ) (in superstiţie: a întrebat sec Elaine. Eşti de acord: ) 0şa se pare că gândesc cei care ştiu. neatrăgători. ) entru noi. iar dacă o să #oteze când#a pentru stabilirea unei federaţii independente a ?umilor /rbitale.. iniţial. ?a fel cum ei ne găsesc.ii atentă. ştii. ) 0şadar. a gândit în sinea ei femeia. depinde numai de tine ca să obţinem uniunea. astfel că în decursul anului +. neatrăgătoare. ?umile /rbitale #or reuşi să"şi completeze în mod eficient şi reciproc sistemele economice. 4otuşi. unde am putea de#eni o forţă ma'oră în istoria umanităţii.. 9ineînţeles. domnule. domnule. pe ământ e$istă forţe puternice care se împotri#esc independenţei.. iar cinci în poziţia ?@. ce ar putea fi pus pe seama unei anumite ?umi /rbitale: Sentimentele anti" unionale se #or accentua şi probabilitatea independenţei ar fi e$trem de redusă anul acesta. Elaine. e 6amma urmează să sosească cinci oameni. în /rbita ?unară e$istă treisprezece lumi în stare de funcţionare. Mai degrabă e o încercare de e$ploatare a sentimentelor. . şi"ţi #oi e$plica. trebuie să luăm măsuri împotri#a sabota'elor. iar nu paisprezece ori douăsprezece. de altfel. 0parent... 0m anticipat puţin lucrurile. .ederaţiei ământ. 0 paisprezecea lume se construieşte în ?@. 0nul acesta îşi serbează tricentenarul. însă. ) %"am înţeles. care pro#in de pe cinci ?umi /rbitale diferite. ) (in nefericire. îndreptându"ne către centura asteroizilor. mulţi dintre ei sunt dispuşi să refuze independenţa. ) e moment. Statele 7nite reprezintă cea mai importantă regiune autonomă a . ceilalţi orbitali au obiceiuri diferite. domnişoară. ământenii care se opun independenţei se bizuie pe ostilitatea dintre ?umile /rbitale şi se străduie din răsputeri s"o amplifice. ) (a. &n plus.. iar a celei în lucru acum. uneori.. însă pe noi ne interesează aceştia cinci.. .. întrucât ne #ei sal#a.

ochii săi şireţi au apreciat din nou calităţile femeii. din păcate foarte distorsionat.7nul dintre agenţii noştri ne"a transmis un mesa'. 6amma era o structură în formă de co#rig. ) . a spus el.. a clătinat din cap Elaine. ) (acă dai greş.... %u trebuie decât să ne spui care este impostorul. Ei nu"l pot refuza fără să fie nepoliticoşi. dacă greşeşti în identificarea lui. ori să acţionăm în mod inutil. #om fi ne#oiţi să recurgem la metode mai grosolane. fişa ta personală afirmă că eşti e$trem de inteligentă. aşa este. Spre 6amma se îndreaptă un pământean. acţiunile respecti#e #or fi pe deplin 'ustificate.. torul ca# în care locuiau oamenii a#ea un diametru de peste trei Dilometri. şi atunci cine ştie ce dezastre poate pro#oca sabota'ul. domnule5 Sau lasă"i să #ină... un e$pert sabotor deghizat în orbital. ) &n calitate de ghid. cât şi cu pământenii. 4u ai fost pe toate celelalte lumi.. ) >i atunci: ) >tii foarte bine că nimic nu poate fi imitat perfect. dar aceea a fost partea distorsionată. sau că nu e$istă nici un impostor. 4e #ei găsi în prezenţa lor #reme de câte#a ore. sau puteai scurta drumul. dintre care cel puţin patru sunt orbitali cu siguranţă respectabili. &n plus. ) %u cred că pot. 0şadar. 9ănuiesc că a #izitat ?umea /rbitală al cărei cetăţean se pretinde a fi şi că #orbeşte. 9ănuiesc că ământul o ştie cel mai bine. apoi a #orbit< ) &mi place stilul afirmaţiilor tale. parcă pentru a se concentra mai bine asupra tinerei.. de cealaltă parte a lumii. iar unul este un pământean deghizat ) Cefuză"le intrarea la toţi cinci. iar nepoliteţea ne"ar oferi ocazia arestării. ) /dată identificat pământeanul. ) (in păcate. ) 9ine. a întrerupt"o 8anos.ără îndoială.. într"un răspuns tot atât de automat. şi atunci ce #rei să fac eu. arată şi se comportă corespunzător.. 8anos: reşedintele s"a lăsat cu toată greutatea pe spătarul scaunului şi. uteai merge cam nouă Dilometri şi 'umătate de"a lungul curbei torului pentru a a'unge în punctul diametral opus al lumii. un tor... pentru o clipă. 4ânăra a strâns puternic din buze şi a întrebat< ) 3ând începe acţiunea: ) Bndi#izii #or sosi mâine. era perfect natural. dar ceea ce am obţinut se poate aplica în aceeaşi măsură la cinci persoane. 2oi a#ea gri'ă ca acei cinci turişti să"ţi fie atribuiţi pentru un tur oficial al 6ammei. riscând să ofensăm celelalte lumi. ) (acă am proceda în felul ăsta.. &n plus. trebuie să reuşeşti. recum toate ?umile /rbitale. 8anos şi"a lăsat capul pe spate. iar ochii lui Elaine s"au înălţat pentru o clipă. &i cunoşti pe orbitali. Sau să nu facem nimic.) 4oată lumea este la curent cu asta. 6ăseşte imperfecţiunea. dacă tu ne spui că nu e$istă un impostor. . %e"am străduit din răsputeri să interpretăm mesa'ul. Bndi#idul respecti# trebuie să se fi antrenat în mod special pentru misiunea asta. am ofensa respecti#ele ?umi /rbitale şi am risca să obţinem e$act rezultatul dorit de sabotor. . (egetul cel mare i s"a ridicat în sus. mesa'ul a fost suficient de neclar pentru a lăsa posibilitatea distinctă ca nici unul dintre cei cinci să nu fie un sabotor. ca toţi să fie turişti ne#ino#aţi. Mesa'ul ar fi trebuit să ne spună în ce anume constă deghizarea. alegând una dintre cele trei spiţe ce legau părţile opuse ale staţiei orbitale. ?a urma urmelor. ) %u #ăd cum aş putea s"o fac. că are actele în regulă şi tot tacâmul. fiindcă a murit. &n cazul 6ammei. eşti obişnuită să lucrezi atât cu orbitalii. 2or debarca la (ocul (oi. arestează"i şi cercetează"i cu atenţie. ) 9ănuiesc că nu poţi lua legătura cu agentul. făcând gestul aproape ine#itabil. ) Daca #om fi crezuţi. pe lângă eşecul uniunii.

(ar cum era zăpada: ?a asta se gândea. 8anos i"a întrerupt gândurile< ) 4rebuie s"o faci. climatul stabil din 6amma o făcea să tân'ească măcar după o mostră din ambientalul haotic al planetei. n"a#ea. Elaine #isase să de#ină actriţă. e$act ca ământul.. suprafaţa e$terioară a torului reprezenta 1'os1. pentru a oferi senzaţia de imensitate. iar media se limita la zece ni#eluri. Beşind afară. a ridicat ochii. #iteza de rotaţie în 'urul a$ei torului se reducea. Elaine. să afle nimic.Elaine îşi amintea că. (ar de ce nu: 6amma era încon'urată de spaţiu. dincolo de butuc. ca întotdeauna. ) 2oi încerca. unul dintre acele lucruri pe care nu şi le putea imagina precis. 3ine#a pregătit să saboteze o lume n"a#ea să fie oprit de mila pentru o fată. tânăra îşi dorea cu toată sinceritatea să fi a#ut o #oce mai bună şi ce#a mai mult talent. deoarece izbutise să e#ite ora de #ârf a schimbării turelor. Elaine nu fusese niciodată pe ământ. lăsând impresia eficienţei. odinioară. pregătindu"se pentru urcarea spre (ocul (oi. dar mai ales după zăpadă. &n acelaşi timp. &n interiorul torului e$ista suficient spaţiu pentru a permite construirea unei clădiri cu patruzeci de eta'e. /glinda cea mare. 8umătatea superioară a torului trebuia să rămână liberă. un pământean râsese de obiceiul orbitalilor de a denumi partea opusă a torului 1cealaltă parte a lumii1. &n anii colegiului. 3u toate acestea. o rotaţie la fiecare două minute. producea efectul centrifugal care menţinea apăsarea oamenilor şi obiectelor pe interiorul co#rigului cu o forţă egală cu gra#itaţia terestră. aflată pe aceeaşi orbită cu 6amma. reflectată la rândul ei de alte oglinzi mai mici. un interes e$agerat din partea ei putea fi considerat drept periculos de către un indi#id hotărât. a celor cu probleme respiratorii sau a altor cazuri similare. 4inerei ii plăcea senzaţia respecti#ă. unde gra#itaţia scăzută era utilă în tratarea pacienţilor cardiaci.! 0cum. (impotri#ă. însă nu se acceptau mâi mult de douăzeci de eta'e. domnule. 1sus1. Elaine se străduia să pară cu totul detaşată. continua să"i facă plăcere să se cufunde în atmosfera scenei. /riunde te"ai fi găsit. ca şi efectul centrifugal. îndreptându"se către ascensorul 4rei şi aşezându"se la coadă. menţinând temperaturile din interiorul uriaşului co#rig în limite confortabile. de asemenea. 0scensorul a purtat"o în sus. Era îmbrăcată elegant. dar citise destul de multe despre acestaE uneori. iar butucul din gaura centrală era 1sus1. loaia aducea cu un duş. era. 7rcând cu liftul.. reflecta spre interior lumina soarelui care. .. Cazele scăldau ni#elurile inferioare ale clădirilor. a'ungea până în tor. Se gândise că dacă urma să se arate prea curioasă. %u a a#ut mult de aşteptat. permiţând totodată pătrunderea razelor soarelui. probabil. prin spiţă. 6iraţia rapidă a torului. ) >i nu trebuie să dai greş5 + 0partamentul de două camere al tinerei se găsea în Sectorul 4rei şi a#ea marele a#anta' de a fi situat în #ecinătatea 3entrului 0rtistic. îşi câştigase banii de buzunar lucrând ca a'utor de infirmieră şi cunoştea perfect gra#itaţia redusă. ori prea atotştiutoare faţă de cei cinci turişti. (&n adolescenţă. ceaţa cu aburii. gerul şi arşiţa cu deschiderea robinetelor corespunzătoare din saună. . pentru ca să nu fie un ghid pus în faţa unei sarcini imposibile. /bloanele de deasupra continuau să se deschidă cu o #iteză corespunzătoare primelor ore ale dimineţii. dar nu a#usese dicţia corespunzătoare. cealaltă parte a ?umii. Elaine a#ea mai puţin de 'umătate din greutatea ei normală când a trecut pe lângă zona spitalului. ducând"o printr"un Dilometru şi 'umătate de gra#itaţie tot mai slabă.. 9ineînţeles. 7niforma i se potri#ea ca turnată.

MiDDi 9urdot. grupul tău e de pe Ieta. 7şa s"a deschis şi Elaine a păşit afară. ) 14ătic1 este al doilea prenume al meu. ) E$act ce spuneam. Hannes are zece şi Cobaire doisprezece. sosiseră de'a şi se aflau strânşi în 'urul graficului zilnic. . la să #edem. Efectul centrifugal a re#enit treptat şi lui Elaine a început să i se pară că atârnă cu capul în 'os. încruntându"se! cel mai probabil al unui sabota'. şi ştim cu toţii ce tătic bun eşti tu. 0ici lucrez. Este: ) %u te"am uitat. probabil speriaţi de lucrurile noi. a zărit"o prima şi a rostit pe un ton mai degrabă iritat< ) Ba uite cine a #enit5 ) %ormal. Cobaire. unul câte unul. F Elaine întârziase. Gi se pare o muncă grea: Elaine s"a întins spre copiile fişelor de lucru. nu: Hannes. &n mi'loc. şi ceilalţi pasageri ai liftului. aşa cum au făcut. şi de aceea surâdea des. a încercat Elaine o e$plicaţie. a rân'it MiDDi. ceea ce înseamnă că #or fi interesaţi de bazele noastre sporti#e. ) Bar tu. E$act cinci. Elaine s"a simţit lipsită de greutate. a spus MiDDi înmuindu"se. încrucişându"şi braţele peste pieptul destul de îngust. care sunt cu toţii prima generaţie. a înălţat Elaine din sprâncene. MiDDi. ceea ce a#ea să işte neplăceri. ascensorul a a'uns la butucul cel mare şi sferic din centrul torului.&n cele din urmă. 0cum. nea'utorată şi drăgălaşă.. a pufnit MiDDi. într"o alternare perfectă. şi au început să mă descarce de atribuţii. a încu#iinţat Elaine. iar asta"i specialitatea ta. Cobaire. S"a apropiat de ea.. fusese plafonul cabinei.. Moşu.. aşa că au ne#oie de cine#a care să pară micuţă.. efectul centrifugal era aproape nul şi. obiecti#ul (s"a gândit ea. 0scensorul a trecut prin butuc şi şi"a continuat drumul prin spiţa ce făcea legătura cu cealaltă parte a lumii. Bar când aceasta a atins ma$imul şi tânăra s"a simţit (cu un uşor regret! la fel de grea ca de obicei. a replicat Elaine. totuşi. ) 9ine. %u te uit nici o clipă5 &n clipa când o să rămân fără bani. şi ma'oritatea zetanilor ne urăsc al naibii. s"a răsucit in#ers. &mpărţire corectă: %u cred5 ) oate că nu sunt mulţumiţi de munca mea. 3u uşurinţa deprinsă în urma unei practici îndelungate. ) 3inci: (oar atât: ) 3inci5 Eu am paisprezece. tânărul făcea gropiţe în obra'i.. ) 0i cinci turişti. ascensorul a'unsese pe partea cealaltă. ) 0m #orbit chiar eu cu el. pentru cele câte#a minute necesare tra#ersării lui. 0cum toţi stăteau pe ceea ce.emeia.. 0ici se afla staţia energetică a 6ammei. şi #a trebui să te măriţi cu mine. femeile. Bmpresia era de coborâre şi de sporire a atracţiei gra#itaţionale. a continuat ea.. . 6estul putea fi descris drept un tic ner#os. cei doisprezece turişti ai tăi sunt ma'oritatea de pe 0lfa. 3eilalţi trei ghizi.. %"aţi discutat. fără slu'bă. cu 9en'o Strammer: El se ocupă cu graficele de lucru. ) (eci or să te dea afară: a zâmbit Cobaire. ai tăi #in de pe Mu. această regiune a 6ammei (ridicase pentru o clipă ochii! de#enise locul unde trăia ea. ) %"aş fi zis. şi mi"a zis c"aşa stau lucrurile. cu numai câte#a minute în urmă. e tine nu te poate urî nimeni. ) 3ând zâmbea. mergând pe pantofii cu tălpi din plută care adăugau cinci centimetri staturii ei mignone. a cărui mişcare era permanent controlată de calculatorul principal pentru ca lifturile să nu se ciocnească între ele pe când con#ergeau spre butuc. ) 9a da. a rostit Hannes. >i"a împins pe ceafă şapca regulamentară.. 0tunci #ei rămâne fără bani. 7ltimul cu#ânt s"a pierdut într"un mormăit. doi bărbaţi şi o femeie. dar i"a dez#ăluit părul bogat de culoarea mahonului.

însă.. 9ărbatul o aştepta. Eram puţin neliniştit. ) 9en'o. ) %ici un cu#ânt. ) 0tunci înseamnă că nu #oiau să ştii despre ce"i #orba. ar fi mai bine să mă ţii la curent cu ce se întâmplă. trebuie s"o luăm ca atare. Bar dacă #rei să"i primeşti. @ Elaine stătea pe colţul mesei lui 9en'o ) cel dinspre uşă ". 0cum. indiferent ce ar fi cu el. ) Bar alfanii mei. n"aş dori să mă ocup de grupul ăsta. 3u o noapte înainte. se mai înghesuise acolo şi 9en'o Strammer.. n"ar mai fi izbutit să se odihnească şi astăzi ar fi fost pe 'umătate ameţită de nesomn. n"o să fie #ina mea dacă o să greşesc. Micuţii mei muani au ne#oie de mine. 9ănuiesc că sunt 2B "uri. dar tu ştii: ) (acă ei consideră că nu trebuie să ştii despre ce"i #orba. (acă nu ştiu despre ce"i #orba.. imediat după ce #or #eni. >tii. 0sta"i #iaţa.. o să mă duc să dau un ocol ?umii. . /rice ar fi. atunci nici măcar n"ar trebui să pui o asemenea întrebare. trebuie să aibă pe cine#a care să poată deosebi un teren de fotbal de un traseu pentru golf. ) Eu nu5 a răspuns imediat Hannes. ) erfect5 oţi aran'a ca turiştii mei să fie separaţi.. %a#a a sosit: ) 0cum face 'oncţiunea. probabil că"i ade#ărat ceea ce le"am spus celorlalţi. ) &nţeleg că ai tras cu urechea. era sigură de asta! că. refuzase cu fermitate să se gândească la problemă. nu mai a#ea nici o scuză pentru amânare. ) 0tunci.. fă"o mai bine în biroul meu. ma'oritatea celor din grupul tău sunt bărbaţi. a comentat el. %"am pregătit"o eu. ) erfect. nu: E grupul tău. 0firma că"l menţinea în formă. a continuat Cobaire. 3rede"mă. /colul ?umii era unul dintre e$erciţiile fizice practicate de 9en'o la răstimpuri. eu am cinci de pe cinci lumi diferite. 3orect: 3ât despre mine. ) (ar de ce: ) 3e anume: ) (e ce au făcut lista în locul meu: ) %u ţi"au spus: 9en'o a clătinat din cap. . Jsta nu"i destul de mare. care doresc tratament special şi #or fi imposibil de satisfăcut. ) Eu n"am zis nici o clipă că #reau să fac schimb cu cine#a. 0#ea părul ondulat şi alb sclipitorE a pri#it"o întrebător. dacă ar fi după mine.) &ntr"un fel. ) 4e"ai descurcat foarte bine. a adăugat MiDDi. &l #rei tu: ) 0i fost nominalizată special pentru ei. Elaine a aruncat o pri#ire scurtă spre propriul ei abdomen plat şi s"a întrebat dacă se mai putea bizui multă #reme pe Mama %atură..iecare #a fi interesat de altce#a şi bănuiesc că toţi sunt 2B "uri. 9ărbatul părea posomorât. nu ţi"aş ascunde nimic. ?ista aceea mi"a #enit de sus. dacă ar fi făcut"o. ) Elaine a lăsat o e$presie posacă să i se aştearnă pe chip ) (acă #rea cine#a să facem schimb. simţind (pe bună dreptate. în care nu a#ea loc decât o măsuţă. 0cum. şi nu #reau s"o dau în bară.. ) 0m fost ne#oit. cu braţele încrucişate peste piept şi legănându"şi un picior. nu #a fi simplu. cu ochii cuibăriţi într"un păien'eniş de riduri. şi să fie aduşi primii: 0r fi bine să"i #ăd înainte de a"mi face un plan de acţiune. fără să bată la ochi. ) Elaine. ai dreptate. şi totuşi. 2reau doar să se încerce o distribuţie mai egală turiştilor. &n ceea ce mă pri#eşte. Elaine a încu#iinţat din cap şi a intrat în biroul ei.

iar un planetar n"ar fi putut e#ita mişcările stângace. impostorul. dacă e$ista. sau era de aşteptat ca el să se trădeze. 0tunci. anorama nu a#ea aceeaşi întindere ca pe planetă.roblema< cinci persoane. (e acord. (esigur. 4oate se roteau cu #iteza necesară producerii în tor a unei gra#itaţii tip ământ. Sau. dar acesta era un amănunt prea puţin important. utea fi o documentare absolut firească. iar un ghid trebuie neapărat să"i înţeleagă pe turişti. &n toate lumile e$istau oameni înalţi şi scunzi. resupunând că pământeanul era un e$pert. &n general. de ce n"ar fi făcut"o: e piscurile muntoase ale planetei e$istau condiţii atmosferice şi mai păcătoase ) presiuni inferioare şi o$igen mai rarefiat. ământenii se adaptau aproape instantaneu. totuşi cu siguranţă că orice pământean se putea acomoda cu uşurinţă. locuise suficient timp pe o ?ume /rbitală pentru a se obişnui cu particularităţile amintite. %u. trei aparţineau tethanilor. a#ând. %ouăzeci şi cinci la sută dintre ei puteau fi analfabeţi din punct de #edere muzical. indiferent cât ar fi e$ersat: Elaine a tras mai aproape fişele. prea puţini orbitali petreceau perioade îndelungate în spiţe. iar nu trei secţiuni. Epsilon. &n mod cert. se putea să cunoască prea multe lucruri. fiecare din altă ?ume. Bota şi Kappa. el nu se putea adapta: (in nefericire. înainte de a #eni în e$cursie. (in acest punct de #edere. ca sursă . dar aceasta reprezenta numai o tendinţă generală. era posibil să nu se poată descurca prin 6amma. 4etha era singura ?ume /rbitală ce preferase creşterea e$tensi#ă a #itelor. rin comparaţie cu ământul. atunci când urcai prin spiţe. chiar e$ersând. 7na dintre ele putea fi (doar putea fi! un pământean ce se dădea drept orbital. dintre cele cinci simfonii compuse de muzicienii orbitali. lipsit de importanţă. %u"i puteai 'udeca după aspectul fizic. &n ordinea înfiinţării lor< (elta. gra#itaţia scădea. iar efectul de orizont diferea în mare măsură. iar dacă printre aceştia se număra şi tethanul sosit acum. asta n"ar fi do#edit absolut nimic. ?umile /rbitale reproduseseră în mod deliberat condiţiile terestre. dacă impostorul petrecuse o #reme aici. Epsilon era cea mai populată dintre ?umi. blonzi şi bruneţi. 4oate ?umile se bazau pe Soare. şi ca atare ma'oritatea manifestau aceleaşi nesiguranţe. în general. considerând că tethanii erau persoane cu aptitudini muzicale. erau indi#izi #oinici şi blonzi. totuşi. aşa cum se obişnuia în celelalte părţi. (in păcate. 4etha. nu putea generaliza. ar fi fost imposibil să ghicească ce anume citise un orbital oarecare despre lumea ei. ?a urma urmelor. decât în cazul când mai trecuse pe aici. e$ista #reo modalitate prin care să se trădeze: în ?umile /rbitale e$ista ce#a la care. &nsă nici locuitorii altor ?umi /rbitale nu s"ar fi simţit în largul lor prin 6amma. 7n pământean le"ar fi putut imita în mod perfect. ce #orbeau o limbă cântată şi"şi păstrau accentul şi atunci când discutau în dialectul gamman. Elaine a căzut puţin pe gânduri. %u. ce se putea spune despre ?umile din care pro#eneau turiştii: ?ocuitorii unei anumite colonii spaţiale #orbeau într"un fel aparte şi se caracterizau prin atitudini sociale şi indi#iduale specifice. orice pământean s"ar fi simţit de"a dreptul acasă. s"a gândit Elaine nemulţumită. astfel încât #aloarea densităţii era de două ori mai redusă. 3inci ?umi. populată de oameni împo#ăraţi de muncă. tânăra le #izitase pe toate şi citise mult despre ele. cu o proporţie mult redusă a azotului. (atorită ocupaţiei ei. ?umile /rbitale erau mult mai mici. 0tmosfera tipică unei ?umi /rbitale a#ea aceeaşi presiune a o$igenului ca atmosfera terestră. în locul cirezilor mici. %u"i poţi înţelege pe turişti dacă nu cunoşti societatea care i"a modelat. (elta era o ?ume destul de mohorâtă. Bota era marele e$portator energetic orbital. superior altor colonii orbitale. care intraseră în repertoriul curent al orchestrelor pământene. locuitori mici de statură şi un procenta' de descendenţi ai est"asiaticilor pământeni. studiind amănuntele dinăuntru. 0mănuntul era. &ntâmplător. 3inci dintre cele şase secţiuni ale 4ethei erau consacrate agriculturii.

Sper c"o să fie bine. era e$pediat ământului.iecare ?ume a#ea o staţie energetică considerabilă. /are a#ea să e#ite această trăsătură. Era un bărbat înalt şi lat în umeri. asta însemna că Bota reprezenta o ?ume cu orientare pro"planetară.: 0#ea să manifeste sentimente anti"americane: e de altă parte insă. şi adio. 4ânăra s"a întrebat dacă acel rămas bun nu conţinea cum#a o conotaţie e$trem de sumbră. şi a încercat să"şi ordoneze gândurile. e 6amma nu se întrebuinţează nici un fel de titluri şi se obişnuieşte utilizarea prenumelor. * Stăteau aliniaţi în faţa ei. 3izmele sale masi#e bocăneau când se deplasa. încât orice orbital ar fi fost imitat destul de uşor de unul sau altul dintre pământeni.. &nsemna. iar restul. Sabotorul. cu accentul pus pe recreere şi #iaţă culturală. iar mâinile osoase. (acă preferaţi să"mi folosiţi numele de familie. acesta este Metro. problema nu a#ea să se i#ească: 0r fi fost mai prudent să încerce ce#a mai subtil: (acă forţele pro"independenţă şi pro"uniune se bizuiau pe #alorile emoţionale ale tricentenarului. e$ista #reun criteriu: 3u toate acestea. era lesne de înţeles că. . rin urmare. care era orbitalul cel mai suspect: 13um pot răspunde la asemenea întrebări:L s"a gândit derutată femeia 3ât despre Kappa. un aspect. când 9en'o a #ârât capul pe uşă şi a anunţat"o< ) Gi"au sosit turiştii. întrucât erau implicate propriile ei păreri subiecti#e: 3um putea deosebi un Dappan de un pseudo"Dappan: Sau un tethan de un pseudo" tethan: Sau pe oricare alt orbital de unul care"i imita pe cei din aceeaşi lume: (in nefericire. 0 adoptat o e$presie cu#enită. 3a atare. . nu era posibil să e$iste şi orbitali ade#ăraţi cu sentimente similare: Elaine a#ea impresia că mintea i se în#ârtea în cercuri din ce în ce mai strânse. (elţanul părea de'a nemulţumit. Mai e$ista. şi de bluza cenuşiu" ardezie. Bota deţinea cea mai mare staţie con#ertoare şi dispunea de echipamentele cele mai bune pentru transmiterea microundelor către planetă. ar fi putut îndrepta con#ersaţia în direcţia respecti#ă: Sabotorul s"ar fi do#edit tulburat la menţionarea anului +. erau uşor încleştate. mult mai mare decât colonia însăşi. spera ea. ământul se preocupa cel mai mult de Bota. fiind puţin interesată de independenţă şi uniune.. în #reme ce turiştii intrau pe uşă. însă puteţi recurge la orice sistem de adresare pe care"l consideraţi con#enabil. etalând în mod ostentati# sentimente anti"pământene: Sau şi"ar fi dat seama că o astfel de atitudine ar fi fost suspectă în sine: /ri. &nălţimea îi era sporită de o pălărie prostească.. indiferent cine ar fi fost el.principală de energie. cu pricepere< ) %umele meu este Elaine. dacă e$ista un surplus. ce mai putea spune: Era cea mai atracti#ă dintre toate ?umile pe care le #izitase. lungă până la 'umătatea coapselor.. oare. nu cum#a sabotorul pământean ar fi e#itat să se deghizeze în iotan. 3e anume putea folosi drept criteriu pentru a deosebi ade#ărul de mistificare: (e fapt. nu cum#a iotanii ar fi fost cei mai dispuşi să coopereze cu un sabotor pământean: Sau in#ers. 8anos îi spusese< %u trebuie să dai greş5 Era pe punctul de a ceda în faţa disperării. inutile. 4erra deţinea o #arietate atât de mare de tipuri de populaţie. pe care nu şi"o scosese de pe cap. &n aceiaşi timp.-. cu falange groase. totuşi. că trebuia să"l urmărească cu cea mai mare atenţie pe Dappan. se opunea independenţei şi uniunii ?umilor /rbitale. dintre ?umile /rbitale. presupunând că sabotorul nu ştia că era căutat (sau ştia:!. iar Elaine le"a #orbit fără grabă şi. care absorbea lumina astrului şi o con#ertea în microundeE o parte din acestea se îndreptau către butucul ?umii respecti#e.

a răspuns ea prompt şi surâzătoare. cunoşti destule despre ?umea aceasta pentru ca să ne fii de folos: 6rosolănia lui era deltană sau e$agera: 3u siguranţă. Elaine ştia că se numea Sando Sanssen. a spus cel de"al cincilea turist. mai blond decât ar fi trebuit să fie în mod natural (Elaine era sigură în această pri#inţă. şi #orbea cu un uşor sâsâit. ori amândouă.. (eţin o e$perienţă destul de bogată în domeniul meu de acti#itate. ) (acă ne #om certa şi ne #om împunge tot mereu. Elaine nu făcuse nimic pentru a merita un asemenea tratament. ) Mi se pare o prostie să formezi un grup din membri aparţinând unor lumi diferite. (Scund şi grăsuţ. a#ea părul e$trem de atent coafat. dar nu e$cesi# Dappane:! Bndi#idul a inter#enit în discuţie. şi o să"ţi e$plicăm pe drum. mai ştia că trebuia să i se adreseze cu numele de familie. ce atingea aproape solul. domnule Sanssen. (ega'a un parfum uşor înţepător. întrucât costumul ei alterna nuanţe diferite de maro!. pe un ton atât de tărăgănat încât lăsa impresia că #orbeşte în somn. întrucât contrasta cu ochii lui negri şi cu tenul smead!. şi de îndată ce mă anunţaţi ce anume doriţi să #izitaţi. urta un #eşmânt gen cămaşă. dar nu toţi. aşa cum o cerea politeţea ?umii sale şi i"a răspuns< ) Sunt dezamăgită. M#e. ) Haide odată. pe care ea îl considera atracti#. (4oate acestea erau tipic Dappane. a inter#enit M#e 0bdaraman de pe Bota. (in fişa lui. Ca#on 8ee. Era de statură mi'locie. ascunşi în cea mai mare parte sub o pălărie cu bor larg. &n consecinţă. %u e$ista nici un moti# pentru ca sabotorul să nu fie o femeie. a utilizat primele două nume ale bărbatului. oate că timpul ne #a oferi o ocazie. cei din gu#ern îmi acordă o încredere deosebită. era încununat de cârlionţi suri.emeia a#ea #eşminte #iu colorate. . acesta a#ea ochii mai piezişi decât ai est"asiaticilor obişnuiţi. deocamdată. destul de micuţă şi destul de atrăgătoare cu pielea ei cafeniu" deschisă (probabil că ştia acest lucru. fără să"şi piardă zâmbetul. ) ?a #ârsta dumitale. fato5 a mârâit Med'im %ebellan de pe 4heta. Era destul de tânără. iar nerăbdarea de a porni pe traseu putea reprezenta foarte bine sentimentul primar şi imposibil de tăinuit al unui indi#id a cărui misiune era de a sabota o lume şi care ştia că orice întârziere poate fi periculoasă. iar din cunoştinţele ei asupra obiceiurilor deltane. ) Haide să"i dăm drumul. imposibil. e$cursia se #a do#edi e$trem de neplăcută. Mai mult decât atât. că acest lucru este. cealaltă femeie din grup. pronunţând #ocalele foarte deschis şi oarecum prelungit< ) (acă în mod generos doreşti să ne satisfaci dorinţele. Elaine a tăcut pentru o clipă. ) Eu sper să nu ne certăm şi împungem. conştienţi fiind de faptul că #oi a#ea gri'ă ca fiecare dintre dumnea#oastră să #adă toate acele aspecte ale #ieţii din ?umea noastră de care este interesat. Ca#on 8ee 0ndor de pe Kappa i"a prins pri#irea. ca şi gammanii!. altfel nu facem decât să pierdem timpul.) 3âţi ani ai: a întrebat"o el cu asprime. şi purta haine e$cesi# înzorzonate. a întrerupt"o Elaine (iotanii se adresau altor indi#izi folosind prenumele. ţepeni. Elaine era con#insă că fusese un compliment făcut după rafinata etichetă Dappană. şi rostogolea 1r1"urile în fundul gâtului. ) Hai odată. atunci cred că tu însăţi reprezinţi un aspect al #ieţii gammane ce merită studiat cu atenţie.! .. folosind totuşi un ton uşor cântat. în dungi late. Nu KO"shee de pe Epsilon. un negru. strânsă sub bărbie cu un elastic. ) 0m douăzeci şi patru de ani. 4enul ei. ) Sper că ştiu suficiente lucruri. şi nu"ţi mai pierde timpul răsfăţând gunoaie Dappane5 Kappanul s"a înclinat sarcastic. foarte închis la culoare (ma'oritatea thetanilor. erau negri!...

do#edind curiozitate. ale presiunii atmosferice determină închiderea tuturor ecluzelor şi izolarea celor şase sectoare. B"a îndrumat cu politeţe în afara încăperii. 4ânăra a suspinat încetişor. /rice #ibraţii asociate cu impactul unui meteorit sau cu o e$plozie internă. ) /bser# că ţineţi ecluzele deschise. ) 3e se întâmplă. ) 0'ungem la ecluza ce ne separă de sectorul agricol #ecin. sau alt factor accidental. . a întrebat Ca#on 8ee zâmbind. după criteriile gammane. construită acum patru ani. ) 0tunci. al căror rol. a rostit ea cu glas tare. totuşi nici unul nu ieşea în e#idenţă. 4otul este automat. cu o iluzie a curburii îndea'uns de pronunţată pentru ca să.. fiecare fiind capabil să asigure ne#oile întregii ?umi. încât un impostor pământean să nu fi reuşit să"şi ia cu#enitele măsuri de precauţie şi să se trădeze. orice scăderi. 9ineînţeles. a comentat Sanssen.. fiecare a#ând propriul stil arhitectonic şi pa'iştea #erde. cât de mici. pentru că ne găsim într"una din secţiunile rezidenţiale. ământeanul. s"a gândit Elaine. %u era #orba decât de urcarea unei scări şi de coborârea în partea cealaltăE şase trepte în sus şi şase în 'os. din câte îşi dădea ea seama. %u este o negli'enţă: ronunţia ultimului cu#ânt fusese atât de ciudată. curbându"se lent. după care i"a ocolit şi a preluat conducerea. oricine ar fi fost el. 4oate echipamentele #itale e$istă în două seturi complete. 0cum insă. 4ânăra s"a oprit o clipă.. pentru a împiedica pătrunderea luminii din secţiunile agricole în zonele rezidenţiale. Ca#on 8ee 0ndor stătuse lângă ea pe toată durata străbaterii sectorului agricol. 0desea. deşi Elaine urmărise atentă picioarele celor cinci. 2orbea mecanic. i"a răspuns imediat. ecluzele se închid pe durata nopţii.. astfel încât să a'ungă intr"o poziţie uşor înclinată faţă de restul grupului din care făceau parte.... 4oţi păreau susceptibili de a fi bănuiţi. hoinărind în cu totul altă direcţie. era de a produce diferenţieri decât de a reprezenta bariere. dar nu şi pentru ământ. ori să se deplaseze în lateral. încât ghida abia îl înţelese. nici unul nu păruse să şo#ăie. dar mintea ei. dacă meteoritul. a e$plicat Elaine. &n secţiunea aceasta nu se întâlneau blocurile de apartamente caracteristice celorlalte două secţiuni rezidenţiale. 0colo #om putea admira câte#a mostre interesante ale arhitecturii gammane. era bine pregătit. aflate în locuri diferite.. turiştii pământeni se amuzau mergând în lungul unei trepte. afectează chiar dispoziti#ele de comandă ale ecluzelor: ) robabilitatea este foarte redusă. toate împre'muite de gărduleţe ornamentale din materiale uşoare. prinse ideea referitoare la iluzia curburii şi continuă mai departe.! ) %u tocmai. dar nu do#edise pic de interes. sau nu e$ista nici un pământean..17n alt nerăbdător1. (ar ce anume să fi fost această caracteristică: Mărimea: 0ltce#a: 4rebuia să se concentreze asupra meseriei. se .. 4recuseră fără grabă pe lângă locuinţele secţiunii. (acă ar fi e$istat ce#a care să fie #alabil pentru toate ?umile /rbitale. mai degrabă. în tot acest timp mintea alergându"i zadarnic înainte şi înapoi. când se pregăteau să intre în 3entrul de Ceciclare. pentru a se asigura că întregul grup trecuse cu bine de ecluză. situaţia n"ar fi dezastruoasă. ce#a atât de subtil şi omniprezent. ) 0ceasta este clădirea centrală a 7ni#ersităţii 6amma. ( erfect deltană. dar acestea se întindeau pe tot perimetrul torului. &n orice caz. am putea să mergem pe străzi până la uni#ersitate. 0cum.

nu e$ista decât un iz abia perceptibil. rămâne deasupra acestor lucruri. 9ărbatul şi"a ridicat pentru o clipă ochii. fermiera de pe 4heta şi ceilalţi.. aşa cum făceau întotdeauna orbitalii. uii şi iepurii pot dez#olta mult mai rapid proteinele necesare. Ca#on 8ee a murmurat< ) 0tunci. şi a comentat deznădă'duit< ) 9ănuiesc că"n cele din urmă #om a'unge şi acolo. trecând pe lângă el. Nu KO"shee.. ?ucrul e #alabil.! ) 3e anume. atunci #ei #izita şi ământul. pe care nici un Dappan nu B"ar fi putut refuza fără să 'ignească. . &nsemnările erau în epsiloniană. 7nde se află districtul #ostru teatral: (%esiguranţa fusese e$agerată: 3hiar nu ştia absolut nimic despre tricentenar:! ) &n Secţiunea atru. nu mă pricep absolut deloc la inginerie şi la statistici. pentru festi#alul teatral organizat în cinstea tricentenarului: ( entru o fracţiune de secundă.. 0bsolut toţi pământenii e#itau să intre în 3entru. ) %u"i obligatoriu să intru aici. Elaine s"a străduit din răsputeri să"şi alunge licărul din ochi şi a rostit ) Sunt sigură că reziduurile se reciclează şi pe Kappa. ) 0#em câte#a. &n ciuda faptului că Ca#on 8ee se strâmba de zor. ine$presi#. Elaine s"a întrebat dacă e$ista o asemenea manifestare. dar nu l"a continuat. a clătinat din cap Elaine. . nota de zor şi. %oi considerăm că bo#inele nu sunt economice. şi pe ământ. Ca#on 8ee a rostit< ) resupun că"mi #ei spune că toate acestea sunt esenţiale. %"are decât să intre deltanul. S"ar fi putut ca aceea să fiecheia: P Med'im %abellan i s"a adresat pe neaşteptate< ) 6hid. scumpo: E$presia lui reflecta o totală nedumerire. ieşim din districtul agricol şi n"am #ăzut nici un fel de bo#ine. frumoaso. s"a gândit Elaine. Haide5 7ite.Haide. ) 0şa este. a încu#iinţat femeia. desfăşurându"se complet automat. ) 3u ce te ocupi pe Kappa: s"a interesat Elaine. 3ontinuând să"i ţină mâna. scumpo. Mă tem că gu#ernul meu n"ar fi de acord. iar scrisul rămânea indescifrabil pentru ea. 0 început să facă gestul ine#itabil. ) 0ha.oprise. 4ânăra nu credea. 9ărbatul nu a comentat ultima ei afirmaţie. 0m #enit aici trimis de ziarul meu. a completat Ca#on 8ee. ) Sunt cronicar dramatic.. dar nu în sectorul acesta. 1Bnteresant1.. a mormăit el nesigur. ărând teribil de nefericit. sunt gata să mă târăsc prin zoaie. ) 4ricentenarul american. #ă aştept afară. de cealaltă parte a ?umii. în #reme ce au parcurs coridoarele antiseptice.. Elaine a izbutit să tragă cu ochiul.. totuşi nu te pot lăsa aici. 0 rămas cât mai aproape de el. ţinându"şi la spate mâinile mari.. ) %u în prezenţa mea.. el are cizme. a răspuns Elaine. a zis el. (e fapt. o să te ţin de mână5 6estul era unul de flirt. Sanssen e$amina totul îndeaproape.. la o scară mult mai mare. ) 7n gentleman Dappan. n"am auzit. ) &ţi înţeleg sentimentele. a#ând întipărită pe chip o e$presie nefericită.. pentru a prezenta scena teatrală gammană.. că ar fi fost în stare chiar de aşa ce#a. nu"i aşa: E$crementele animale nu reprezintă idealul meu în pri#inţa peisa'elor atracti#e. Ma'oritatea proceselor de reciclare erau ascunse pri#irilor. totuşi. ) %u ştiu.

. iar moştenirea unei libertăţi. orice alte #izite reprezintă o irosire a timpului meu preţios. a repezit"o băţos Nu KO"shee. (oresc să merg direct la 9irou. a asigurat"o Elaine. pe tonul ei plăcut. 4e rog să rămâi5 Med'im %abellan a mai bombănit ce#a în surdină.. 6u#ernul #a rămâne cu impresia că te"am 'ignit. ) (omnişoară Metro. când #ăd cum procedaţi. 0r fi de mare a'utor pentru mine şi pentru misiunea mea aici.iecare doarme când doreşte.elul în care creşteţi #oi animalele este total depăşit. a zis Elaine făcând cu fermitate gestul. a spus Elaine. . Elaine a simţit un fior. înălţând din sprâncene. Mai mult decât atât. cât mai a#em de mers: ) %u foarte mult. sau pură inocenţă: lotana de abia atingea un metru cincizeci înălţime... 3u glasul ei subţire şi foarte limpede de soprană. E$istă #reun obiecti# anume pe care doriţi să"l #izitaţi: ) 3entrala electrică. (Misiunea ei: . grupul s"ar putea destrăma. E$act de asta am #enit aici. şi cei doi au răspuns în mod automat. ) Mă tem că #oi a#ea necazuri. ) Sunt sigură.. Sunt inginer energetician şi nu mă interesează plantaţiile şi bazinele de peşti.. . a mormăit încruntată %abellan. sunt scăldate permanent în lumina soarelui. a zis M#e. 6lasul i s"a stins treptat. 7n inter#al nocturn reduce influ$ul energetic şi menţine o temperatură confortabilă.! 4rebuie să"i a'ungem din urmă pe ceilalţi. în cele trei secţiuni rezidenţiale e$istă o alternanţă de şaisprezece ore de lumină şi opt ore de întuneric. unii trebuie să lucreze în decursul perioadei de întuneric. iar acum. M#e i"a aruncat o pri#ire nemulţumită şi s"a întors din nou spre epsilonian< ) 0m fost în Epsilon şi mi s"a părut foarte cald. 7nde pot găsi 9iroul: ) (e cealaltă parte a ?umii. strâmbând din nasul ei lătăreţ. iar thetana a înălţat pri#irea.. (acă #rei să insinuezi că în Epsilon este prea cald. a urmat Elaine. ) Sper. însemnându"şi ce#a în carneţel. ) rostii. greşeşti. ) 0tunci de ce nu permiteţi fiecărei locuinţe să"şi controleze în mod direct lumina solară: 3onformisme inutile5 a adăugat el. ) 2"aş ruga să mă urmaţi. 0nul acesta #a a#ea loc tricentenarul. desigur. probabil că #oi sunteţi cei anormali. dacă aş putea obţine acces în el. a rostit tânăra.:! Sando Sanssen pri#ea nemulţumit în 'ur. ) 3âtuşi de puţin5 a replicat Nu KO"shee. 6u#ernul nostru este foarte deschis în pri#inţa colaborărilor. Era un atac la adresa ământului: 0 inter#enit cu promptitudine< ) %u cred că ar trebui să ignorăm originea noastră pământeană. . 0lternanţa zi"noapte reprezintă o inutilă moştenire terestră. ) 3entrul de Ceciclare trebuie să aibă o componentă computerizată. că 9iroul nostru 0gricol #a fi încântat să te asculte. ) Sectoarele agricole. dar. ) 4oţi gammanii dorm în acelaşi timp: s"a interesat Nu KO"shee.. dacă insişti să părăseşti grupul. (0 făcut gestul.usese o scăpare incredibilă. M#e 0bdaraman a rostit< ) (eoarece Epsilon este singura ?ume lipsită de reflecţia standard zi"noapte. ) 9ineînţeles că nu.) rostii5 %u cunoaşteţi metodele corecte. dar statura ei ar fi împiedicat"o să. ) Sunt sigură că se poate aran'a. totuşi s"a supus. domnule Sanssen. a răspuns politicoasă Elaine. ) oate că ţi s"a părut că este o lume prea fle$ibilă şi indi#idualistă pentru gusturile tale. întrucât nimeni nu reacţionase. (acă pleci acum. Mai a#em mult până pe cealaltă parte a ?umii. pe când iuţeau pasul.

Elaine l"a e#itat. (e fapt. domnule Sanssen5 ) (a: ) (oream să #ă atrag atenţia că ne aflăm la numai patru sute de metri de butuc. pentru a #izita un spital. desigur.. 2om pătrunde acum în laboratoare. cu o mane#ră specifică gra#itaţiei pe care o stăpânea la perfecţiune.. fără urmă de accent deltan. 3u toate acestea. . dar totuşi nu căzuse. 0sta trebuia să fie. El era tot atât de atent. Sanssen a apreciat şi mai greşit destinaţia. #oi solicita aprobarea accesului în butuc..0h. şi se părea că era decis s"o facă. a scos"o de pe el. ceilalţi dispărând în zona spitalului! de la 3entrul 6u#ernamental.. s"a deplasat încetişor intre gammană şi uşă. a început Elaine pe un ton liniştitor. 3ea în care intrau acum se afla mai sus decât celelalte. fiindcă se ocupa cu cercetările biologice în condiţii de gra#itaţie redusă. înainte să apară #reun intrus. şi a#ea o căutătură feroce. 4oţi cei cinci turişti păreau să se simtă în largul lor. Era musculos. 0cum ne îndreptăm spre o spiţă. (e data aceasta. în ciuda faptului că toate ?umile /rbitale sunt acti#e în acest domeniu. ) / clipă. 2oi încerca să obţin pentru dumnea#oastră un permis de intrare (rămăseseră singuri acum. de cercetările în condiţii de gra#itaţie redusă care se desfăşoară aici. &n timp ce suntem acolo. numărul lor total fiind de şase.. nici una n"a obţinut progresele 6ammei. 0 rămas cu ochii aţintiţi asupra falsului deltan şi s"a legănat uşor într"o parte şi într"alta. Sunt reprezentantul oficial al gu#ernului meu. bărbatul s"a oprit. s"a întors. . 4ânăra ar fi putut striga. fără să mai ignore gra#itaţia scăzută. dar nu îndrăznea deocamdată să"şi irosească suflul. deşi gra#itaţia nu atingea decât un sfert din #aloarea normală. şi s"a repezit spre ea. care se găseşte de cealaltă parte a ?umii. 4ânăra a făcut gestul cu degetul mare. dar păruse un simplu accident. şi"a az#ârlit pălăria şi. %"a a#ut însă cum opri re#elaţia să"i lumineze ochiiE Sanssen a citit"o imediat şi probabil a înţeles greşeala comisă. Este o direcţie de cercetare ce nu poate fi abordată pe ământ şi... n"a izbutit să"şi descleşteze fălcile ca să strige după a'utor. 6amma este mândră de dotările ei medicale şi dorim foarte mult să le #edeţi. fetiţo5 a #orbit el. ) Eu nu am #enit în e$cursie. Sanssen a încu#iinţat. însă a derapat pe pardoseala alunecoasă datorită gra#itaţiei scăzute. %u dispunea decât de puţine minute pentru a se debarasa de ea. ) (a. . 9rusc. (upă alte câte#a clipe. unde personalul ştiinţific #ă #a descrie e$perimentele şi #ă #a răspunde la întrebări.) %u sunt sigură. Q &n fiecare spiţă e$ista o zonă medicală. şi"a abandonat rolul./are a#ea să îndrăznească s"o omoare: 3um intenţiona să e$plice cada#rul ei: Sau nimic nu trebuia să stea în calea misiunii sale: 0#ea s"o ucidă şi apoi nu #a întârzia să"şi ducă la îndeplinire planul: El s"a răsucit şi s"a năpustit din nou. Med'im %abellan se împiedicase o dată.. fără să pară mult mai îmblânzit. puternic. urmărindu"i cu luare"aminte. ) 3red că toţi #eţi fi interesaţi. şi inima a pornit să"i bată mai repede #ăzând răspunsul bărbatului. şi"a început ea e$plicaţiile. până şi Elaine era uneori neatentă şi făcea câte un pas gigantic. Elaine s"a rotit în #ârfurile picioarelor şi s"a eschi#at. dacă butucul este deschis turiştilor. a rostit apăsat bărbatul. sfâşiind femoarul static al bluzei. 0poi Sanssen păruse scandalizat când se înălţase mai mult decât se aşteptase şi asolizase cu un bocănit. aidoma unui matador care fentează un taur printr"un minim de mişcări.

Elaine a încercat să a'ungă la ieşire. Elaine era liberă. fără să se poată desprinde. / scurtă ridicare a ochilor. referindu"se la ea. Elaine s"a zbătut disperată. .4otuşi. pri#irea lui mi"a urmărit degetul. 9ănuiesc că.. entru un moment. chemaţi poliţia5 Bar pe tine. înţelegi: 8anos a încu#iinţat din cap. însă era prea târziu. aproape. ) 0nimalul deltan a"ncercat să.. acum sunt obligaţi să militeze pentru uniune. 2rei să"i frâng gâtul: ( ărea capabilă să facă aşa ce#a şi ochii pământeanului au ieşit. a şoptit ea. aproape automat. a răspuns tânăra.ata a ţipat răguşită şi a căutat să"l izbească cu picioarele. pământenii arată în 'os. 6u#ernul pământean a fost pus într"o situaţie stân'enitoare.! ) %u. oamenii trăiesc pe o suprafaţă interioară. 0m făcut publicitate acţiunii lui Med'im %abellan. ) Mulţumesc.. 6estul n"a contat. (eşi întotdeauna pot e$ista e#enimente impre#izibile. întârziind o clipă mai mult decât era prudent. independenţa şi uniunea constituie cea mai bună răsplată . (eltanii neagă orice implicaţie şi. reşedintele şi"a început discursul pe un ton e$trem de #oios< ) %ici că se putea mai bine. 0poi. el era sabotorul.-. &ntr"ade#ăr. în acelaşi timp. 4u o faci. 0m pomenit fiecăruia despre cealaltă parte a ?umii şi.. 3red că #iu ne #a fi mai util. . Mi"am putut da seama dintr"o pri#ire. cum ai izbutit. E$presia lui Med'im %abellan părea mai întunecată decât culoarea pielii.. am arătat în jos. însă el a blocat"o perfect cu şoldul. ) Cecunosc că eu nu puteam să fiu atât de ingenios. >i"a modificat direcţia şi a înaintat într"o alunecare prelungă. ce se curbează în sus. Să ştii că a meritat osteneala5 2ei fi răsplătită în mod corespunzător. atru dintre ei au pri#it oricum în sus. au rămas amândoi nemişcaţi şi tăcuţi. ) 0 pri#it feţele care se îngrămădiseră în 'urul lor şi a continuat< 2ă rog. cu toţii o facem. ei nu #or indica în sus. %abellan. Elaine..0poi un braţ întunecat s"a i#it dinapoia gâtului pământeanului. e ?umile /rbitale. cred cu toată con#ingerea că #om dobândi independenţa şi ne #om uni înainte de a lua sfârşit magia anului +. 1cealaltă parte a ?umii1 este în 'os. apăsându"i traheea şi făcându"l să înceteze orice alte mişcări..Sanssen a a#ansat cu paşi mărunţi. 9ărbatul a bătut inutil din braţeE totuşi. nimic mai mult. >i"a re#enit imediat. te implor. e ământ. =. am început să mă gândesc la curbe. Elaine. te rog5 a insistat Elaine. la două zile după prima lor întâlnire. îndepărtându"se. apoi a pi#otat înapoia lui şi l"a împins. iar braţul lui a ţâşnit şi a înhăţat"o. . am încercat. ?a un moment dat.. Se afla iarăşi în biroul lui 8anos. gâfâind cu greu. 3ând am #orbit cu Sanssen. Elaine: 3um s"a trădat: ) 0 fost ne#oie să mă gândesc la ce#a ce un pământean ar uita pe o ?ume /rbitală. (e aceea. iar tricentenarul regiunii americane a căpătat un statut e$celent. după care buzele lui s"au întins într"un rân'et nemilos şi bărbatul a început s"o tragă spre el. indiferent dacă este sau nu ade#ărat. 4otuşi.. ământul este o ?ume mare. ) Mulţumesc. ori pri#esc în sus când #orbesc despre ea. din orbite. eu o fac. ) %u"i deltan. deşi acestea au fost proiectate pentru a semăna cât mai mult cu ământul. iar locuitorii lui trăiesc pe o suprafaţă e$terioară ce se curbează foarte lent în 'os. foarte 'os. &n nici un caz. dar Elaine a plutit. însă ea m"a con#ins că erau orbitali. pri#indu"l mereu. s"a oprit repede şi nu şi"a abandonat poziţia. &ntr"o ?ume /rbitală. nu"i da drumul5 ) %ici o gri'ă5 a rân'it thetana. 1cealaltă parte a ?umii1 se află sus. sau pur şi simplu nu fac nici un gest. iar orbitalii arată întotdeauna în sus. foarte. S"a uitat în jos şi am ştiut că era pământean. iar 4heta îşi #a întări astfel poziţia pro"unionistă.

nu"i aşa: .pentru noi toţi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful