1. Ce este PR-ul? 2. Importana lui. 3. Ce face PR pentru ONG-uri. 4. De ce 2% pentru AIESEC Braov? 5. Etic n PR. 6.

7 sfaturi pentru promovarea online. 7. Urii polari. 8. Despre ce nu este PR-ul? 9. 100 idei geniale de PR.

1. Ce este PR-ul? PR-ul sau relaiile publice, a fost definit n multe feluri. Pentru unii PR-ul vine de la press release ( comunicat de pres) datorit faptului c acesta e un mijloc att de des ntrebuinat de agenii de PR n transmiterea mesajului. Dar, n realitate, PR-ul const n crearea unor relaii bune cu publicul organizaiei . Acest public este format din clieni, furnizori, agenii guvernamentale, grupuri de presiune, cu alte cuvinte, oricine este afectat de ceea ce facem. Pr este mai mult dect o mgulire, este o activitate pe termen lung, ceva ce ne ajut s ne crem o imagine bun. Pentru a lucra n PR e nevoie mereu s lucrezi prin intermediul celorlali.

2. Importana lui. Filmuleul the cartoon!

3. Ce face PR-ul pentru ONG-uri?

Chiar dac ONG-urile nu au ca scop profitul, ci acela de a ajuta oamenii, animalele sau natura, ele au nevoie de vizibilitate, de transparen, trebuie s dea dovad de seriozitate i ncredere i, nu n ultimul rnd, s genereze respect i s atrag parteneriate. 1. Diferenierea pe pia Cu sprijinul relaiilor publice, un ONG poate comunica eficient cu toate categoriile de public int: beneficiari, parteneri, sponsori i voluntari. De asemenea, i poate crete nivelul de awareness. E important ca publicul int s tie ce servicii i programe ofer ONG-ul respectiv, cui i cu ce rezultate. Comunicarea permanent cu beneficiarii i sponsorii ofer ansa unui ONG s-i mbunteasc proiectele - s cunoasc mai bine nevoile beneficiarilor i s foloseasc ct mai eficient resursele puse la dispoziie de susintori. Am ntlnit de-a lungul anilor ONG-uri care fceau i fac lucruri extraordinare cu impact substanial asupra vieii multor copii i persoane aflate n dificultate. Din pcate, nu tiau s comunice despre ceea ce fceau. Am aflat de ele din ntmplare cu toate c m pasioneaz destul de mult segmentul organizaiilor non-guvernamentale i ncerc s fiu la curent cu ceea ce se ntmpl n acest sector.

Chiar dac resursele de care dispune un ONG sunt destul de limitate sau ndreptate n special pentru a ajuta efectiv beneficiarii, investiia n promovarea proiectelor poate contribui la succesul organizaiei pe termen lung:

- Un logo care s simbolizeze cauza pe care ONG-ul respectiv o susine, valorile n care crede echipa - O brour de prezentare a serviciilor pe care le ofer i a programelor pe care le desfoar - Un website cu informaii la zi despre activitile derulate i, mai ales, cu datele de contact la ndemn: fie c sunt cele pentru beneficiari, fie c sunt pentru jurnaliti sau poteniali parteneri. 2. Atragerea de parteneri i sponsori

Att companiile, ct i persoanele fizice voluntari i sponsori aleg s sprijine un ONG n funcie de cauza pe care acesta o susine, dar i n funcie de r ezultatele pe care le-a obinut, de vizibilitate, transparen, ncrederea pe care o inspir, seriozitatea de care a dat dovad de-a lungul timpului. Relaiile publice au i aici un rol foarte important. Un ONG trebuie s comunice proactiv ce face i cu rezultate. Asta nu nseamn ns c trebuie s agaseze jurnalitii cu informaii care nu au potenial de tire. Este o dovad de transparen, seriozitate i responsabilitate s comunice sponsorilor i partenerilor n ce fel sprijinul lor a mbuntit viaa comunitii. De aceea, o serie de materiale de relaii publice pot fi de un real folos: - Un comunicat de pres care s anune lansarea unui nou serviciu- program, dar i rezultatele obinute n urma derulrii unei campanii - Un newsletter care s in la curent toate categoriile de public int (beneficiari, sponsori, parteneri, voluntari, lideri de opinie din mediul guvernamental, jurnaliti) cu aciunile ONG-ului i cu rezultatele obinute - Un raport anual de activitate prin care s mulumeasc sponsorilor i s precizeze cu exactitate cum au fost folosite resursele organizaiei.

Din ce n ce mai multe ONG-uri demonstreaz c neleg modul n care relaiile publice le pot ajuta n demersurile lor. Acest lucru nu se traduce doar prin existena unui department de comunicare i relaii publice sau a unui specialist n echip, ci prin campanii memorabile, o comunicare constant cu toate categoriile de public int, o relaie bun cu jurnalitii care sunt considerai printre cei mai importani parteneri, evenimente i campanii de strngere de fonduri cu rezultate nu doar n termeni de awareness, ci, mai ales, de resurse obinute n beneficiul cauzei pe care o susin.

4. De ce 2% pentru AIESEC Braov? Pi n primul rnd pentru c au curaj. PR nu const n a face copywriting i att. PR nseamn s fii curajos, s ndrzneti s faci mai multe! POZ COPyWRiter 5. Etic n PR

Principiile etice in relatiile publice sint, in mare masura, aceleasi ca si in alte domenii de activitate. Etic este: sa-ti cunosti bine meseria sa faci constant eforturi ca sa evoluezi sa ai in vedere interesele clientului tau si ale companiei pe care o reprezinti sa iti pastrezi onoarea si demnitatea de profesionist

Alaturi de acestea, apar insa cateva principii noi, specifice acestei industrii. Acestea se refera in special la regulile de comunicare, la confidentialitate si la autocontrol. Ideal ar fi ca toate aceste lucruri, specifice bunului simt comun si convietuirii intr-o societate civilizata, sa existe si sa fie exercitate de fiecare individ in interactiunea cu ceilalti, insa in PR devin un must fara de care meseria te va exclude, in cele din urma. Iata cateva reguli de baza in comunicare: placerea de a comunica obligatorie pentru fiecare specialist in relatii publice. Oricine isi doreste sa faca o cariera in acest domeniu trebuie sa se autoanalizeze cu obiectivitate si sa inteleaga daca ii place sa comunice, daca se simte bine stand de vorba cu oamenii, daca este confortabil atunci cand interactioneaza cu ceilalti. setarea unor standarde inalte de calitate, pentru ca in comunicare greselile se taxeaza sever. Un comunicat de presa trimis catre jurnalisti in forma de lucru, nefinisata, un e-mail cu informatii gresite, o declaratie data atunci cand nu este cazul pot determina prejudicii de imagine greu de reparat. stapanirea excelenta a gramaticii si exprimarea corecta in orice ocazie - nimic nu este mai urat decat un specialist in PR care nu stapaneste bine gramatica, si din pacate astfel de situatii exista. Stiu consultanti cu pretentii care nu conjuga corect verbul a avea si nu fac diferenta intre situatiile care cei un i sau doi i in conjugarea verbului a fi. transmiterea eficienta a mesajului - un specialist trebuie sa aiba proprietatea termenilor, sa foloseasca cele mai potrivite cuvinte pentru un anumit context, astfel incat sa fie indreptatit sa-i sfatuiasca si pe altii in situatii similare. In calitate de comunicator, este necesar sa te asiguri ca mesajul pe care doresti sa il transmiti ajunge la publicul tinta in forma si cu sensul pe care ti le-ai dorit, acesta fiind si unul dintre sensurile de baza ale job-ului in comunicare. ascultarea activa pentru a comunica eficient, este bine sa stii sa asculti, ca sa intelegi ce, cat si cum din cantitatea de informatii aflata in custodia ta transmiti mai departe si cu ce efect. Intoarcerea interesului dinspre propria persoana,

propriile idei si propriile ganduri catre celalalt, caruia ii esti consultant sau partener in actul de comunicare, va creste considerabil eficienta comunicarii. Am exemplul unui specialist care isi intrerupea permanent interlocutorul, ca sa -si expuna propriile idei fata de care avea o admiratie netarmurita. Intr-o zi, in toiul unei discutii, seful direct n-a mai rabdat si l-a pus la punct explicandu-i in fata tuturor celor prezenti valoarea ascultarii active. Autocontrolul, al doilea principiu etic mentionat, tine foarte mult de educatia de business si de dorinta de dezvoltare personala pe care o are fiecare. Ca sa evoluezi, trebuie sa-ti pastrezi entuziasmul si determinarea. Chiar daca lucrurile nu ies mereu asa cum iti doresti, chiar daca faci greseli si cineva ti le reproseaza, nu ai de ce sa capitulezi sau sa-ti pierzi autocontrolul. Performanta profesionala o realizezi in primul rand pentru tine, nu este un favor pe care il faci companiei sau clientului.

Un alt aspect al autocontrolului este detasarea. in orice meserie, dar mai ales in comunicare (unde dovedesti ca stii efectul cuvintelor care nu se mai intorc), este bine sa te abtii sa iei lucrurile in nume personal. De-a lungul timpului, este foarte probabil sa te lovesti de situatii conflictuale, de declaratii mincinoase, de neadevaruri spuse public este esential sa-ti pastrezi calmul si sa gasesti strategia care sa-ti permita sa mergi mai departe, avand la orizont obiectivul personal pe care vrei sa il atingi. Confidentialitatea este un alt principiu etic obligatoriu in PR. Fiecare specialist in acest domeniu trebuie sa invete ce inseamna discretia si secretul profesional. Indiferent ce ti se intampla sau unde ajungi, divulgarea informatiilor de interior (in special cele de la client) este o dovada sigura ca nu esti facut pentru aceasta meserie. La fel ca medicul sau ca avocatul, un PR-ist de valoare stie ca dezvaluirea publica a unor informatii interne este similara cu iesirea din meserie, pentru ca nimeni nu va mai dori sa-l angajeze intr-un astfel de job. Increderea pe care oamenii ti-au acordat-o prin incredintarea unor informatii importante despre ei nu trebuie inselata niciodata, cu nici un chip.

Aceste principii etice nu sunt insa decat varful unui aisberg, pe care il reprezinta responsabilitatea, talentul, educatia profesionala si educatia sociala lucruri construite in timp, in ani intregi de munca si de experienta.

6. 7 sfaturi pentru promovarea online

Mediul online e locul n care ONG-urile i pot gsi foarte uor susintori, dar nu e ntotdeauna evident cum putem face pentru a trece de implicare n promovarea cauzei X i a ajunge cu adevrat la implicare n cauza X. n ultimii ani, am ncercat s neleg ce funcioneaz i ce nu, dincolo de lucrurile de baz legate de a fi prezent n online i a comunica prin social media.

1. nelegei c avei un coninut ideal pentru social media Coninutul care se propag cel mai uor este cel care strnete emoii i reacii - high arousal emotions. Exist studii care au artat de ce unele tipuri de coninut se viralizeaz i altele nu; un exemplu este What Makes Online Content Viral? de la Universitatea Pennsylvania. Aadar, vorbim de emoii: facei parte dintr-un ONG pentru a rezolva situaii care v-au indignat sau v-au fcut mnioi; avei poveti de succes, surse de zmbete i bucurie; lucrai cu voluntari care sunt implicai i vor s dea vestea despre cum au ajutat. Toate acestea sunt scenarii care pot genera coninut cu potenial.

2. n ce form ambalai coninutul? Dac v spun c Habitat for Humanity a construit dou case, s-ar putea s zicei mda, cool. Pot ns veni cu imagini, pentru credibilitate, sau cu interviu cu familia beneficiar, unde intrm i pe teritoriul emoiilor. Cutai ntotdeauna att mesajul, ct i forma potrivit n care s l mbrcai: infograficele comunic credibilitate i ideea de munc eficient; materialele video i imaginile au puterea de a transmite emoii, dar n acelai timp dovedesc ceea ce facei; blogul inut de o echip de voluntari pe durata unui proiect genereaz empatie i implicare. 3. Respectai dreptul la via privat i demnitatea beneficiarilor Cele de la punctele 1 & 2 fiind spuse, nelegei c dac lucrai cu oameni trebuie s respectai demnitatea celor pe care i ajutai. Nu i punei n postura celor care stau cu mna ntins la colul unei strzi virtuale. Nu uitai c, dac avei succes, viaa acelor

oameni va fi mult mai bun. Peste civa ani, nu vor aprecia s regseasc online poze care i pun n posturi neplcute, iar coninutul dispare foarte greu din online. Nu cdei n capcana coninutului extrem de ocant i revolttor! Am vzut, din pcate, pe Facebook, poze cu copii intubai pe masa de spital, cu pacieni n cursul operaiei. V asigur c din cei care dau share la aa ceva, nici unul nu va dona un leu pentru voi.

4. Vorbii despre soluii, nu doar artai probleme

Da, caii din Letea au fost ntr-o situaie dramatic. Zeci de delfini au fost gsii mori n Delt. Milioane de romni au WC n curte. Mii de copii se mbolnvesc pentru c triesc n condiii mizere. Nu euai ns ntr-o vale virtual a plngerii, ci venii cu soluii, deja puse n practic sau poteniale. Acelai studiu citat mai sus spune c tristeea (nu confundai cu revolta sau indignarea) este emoia care provoac cele mai puine reacii, iar coninutul n cauz nu e dat mai departe. E inamicul mobilizrii! Prin urmare, propunei ci de aciune la care s se poat adera.

5. Cerei implicare pe proiecte specifice, nu doar general Cei care empatizeaz maxim cu cauza voastr vor veni, poate, s ntrebe cum pot ajuta?. Dar nu lsai 90% din publicul vostru s se ntrebe dac ar putea face ceva. Dai-le informaiile relevante i continuai cu un call-to-action foarte clar i specific: doneaz pentru aciunea X; implic-te ca voluntar pentru proiectul Y. E aceeai regul ca atunci cnd mergei s cerei o sponsorizare n lumea real: nu spunei vrem bani s lucrm, c facem lucruri bune. Artai clar unde merg banii i luai-v angajamentul unei raportri corecte i transparente. Cerei ntotdeauna ajutor specific: ne trebuie un mediaplan / o edin foto / cineva care s ne scrie trei texte.

6. Facei diferena dintre implicare i like / share / click

ntrebai-v mereu la ce v folosesc cei 1.000 de fani care dau like i ci dintre ei sunt poteniali voluntari, donatori sau voluntari. Este o strategie foarte bun s cree zi o comunitate n jurul organizaiei tale, e excelent dac ei sunt la curent cu activitile tale, dar e cu totul altceva dac mcar 20% vor redireciona ctre tine contribuia de 2% din impozitul pe venit. Luai-i treptat, parcurgei cu ei procesul de la strini la fani, la susintori online i la susintori offline. Unii pai vin natural (oamenii se vor simi atrai n mod firesc de misiunea voastr), pentru alii va trebui s gndii instrumentele i mesajele potrivite (misiunea voastr trebuie s devin pentru ei destul de important ca s se implice).

7. Obinei sponsorizri pentru coninut, nu pentru Facebook

Nu cerei bani ca s v facei reclam pe Facebook. n schimb, putei cere unei firme de software s v realizeze gratuit o aplicaie pentru Facebook, care s ajute la promovarea paginii voastre ntr-un mod inedit (ajutor specific). Atunci cnd folosii reclame, facei-o punctual, targetat i msurat, doar pentru campanii punctuale (recrutare, stimularea donaiilor etc.) i ct mai puin pentru a v crete fanii pe pagin. Altfel, vei da bani ctre Facebook ca s duc oamenii de pe Facebook pe Facebook (din newsfeedul lor ctre pagina voastr de pe serverul lor). Msurai ntotdeauna impactul investiiei n Facebook ads i urmrii dac acei bani s-au ntors n organizaie, fie ca donaii fie ca valori de alt natur. Nu uitai c un ziar va publica gratuit macheta voastr printr-un parteneriat media, dar Facebook nu ofer gratuit reclame orict de important ar fi misiunea voastr.

7. Urii polari Sincer, cui ii pasa de ursii polari amenintati cu disparitia din cauza incalzirii globale?! Nu stiu cati dintre noi recicleaza hartie, folosesc baterii reincarcabile sau fac dus in loc sa faca baie. Trebuie sa recunoastem ca romanii nu sunt inca constienti de faptul ca schimbarile climaterice sunt cauzate in proportie de 90% noua, oamenilor, si cu atat mai mult sa rezoneze la mesaje de salvare a animalelor pe care ei le vad doar la gradina zoologica. Apa

Nova a fost destul de optimista sa creada ca-i poate determina pe bucuresteni ca macar pentru o zi sa lase masina acasa pentru a reduce poluarea. Pornind de la aceasta realitate, GMP PR a inteles ca un mars cu biciclete, un summit pe tema incalzirii globale sau o conferinta in care sa fie prezentate statistici ingrijoratoare nu vor ajuta la atingerea obiectivelor. Am ales astfel un mesaj simplu, un mesaj pe care cu usurinta il putem vizualiza: daca nu facem nimic acum pentru a reduce poluarea, este foarte probabil sa construim oameni de nisip cu copiii si nepotii nostri. Astfel, mesajul campaniei, care a inceput pe 4 iunie si s-a finalizat pe 8 iunie, a fost Salveaza oamenii de zapada. Statisticile ne spun ca 70% din poluarea orasului provine din traficul rutier. Am identificat astfel targetul: soferii din mari intersectii. GMP PR a ales o abordare senzoriala a acestora: vazut, simtit, constientizat. Ce au vazut? Au vazut viitorul apropiat in ochii a 3 oameni de zapada din nisip, de peste 3 metri. Ce au simtit? Pamantul cum se topeste in mainile lor. Pe 5 iunie, soferii din Piata Charles de Gaulle, intersectia Baba Novac cu Campia Libertatii si Izvorul Rece au primit o bucata din Planeta sub forma unui cub de gheata, cu mesajul: planeta e in maini le noastre, aveti grija de ea. Au constientizat? Cu siguranta! Au fost soferi care au dat voluntarilor in schimbul cubului de gheata pachetul de tigari, spunand ca de ziua mediului nu o sa fumeze. Trecatorii din Piata Charles de Gaulle au lasat mesaje pe o tabla special amenajata si ne-au spus ce o sa faca pentru a salva oamenii de zapada: seara aprind lumanari, ca e mai romantic, folosesc becuri economice, nu arunc hartii pe jos, merg pe jos in weekend, cumpar iarna braduti in ghiveci pentru a-i putea replanta... si lista poate continua. De asemenea, trecatorii si soferii din zonele respective au primit pliante cu sfaturi despre cum pot contribui la salvarea oamenilor de zapada. Campania s-a desfasurat intr-un mod simpatic, voluntarii purtand tricouri cu mesaje ecologiste amuzante: Pentru nematerialiste: am venit cu bicicleta, O fac pe intuneric, Nu fac lucrurile pe jumatate. Daca mergi pe bicicleta, asa cum a decis managementul Apa Nova, daca inchizi lumina atunci cand nu esti in camera sau daca nu dai drumul masinii de spalat atunci cand nu este incarcata la maxim, poti contribui la salvarea oamenilor de zapada.

Nu au fost exclusi din campanie nici angajatii Apa Nova, in special cei care lucreaza zi de zi cu clientii. Astfel, bucurestenii care au trecut pe la ghiseele Apa Nova in perioada 4-8 iunie erau intampinati de un om de zapada din nisip si de angajati pe a caror tricouri era scris Imi plac facturile mici. Si apa este o resursa consumabila si trebuie sa avem grija de ea, poate va ganditi sa inchideti robinetul cand va periati dintii.

8. Despre ceea ce NU este PR-ul

"Noi nu stam la ghiseu!", ne-a venit de nenumarate ori sa strigam, pana mai acum cativa ani, cand, chiar propria noastra mama credea ca lucram in "relatii cu publicul". Din fericire, zilele acelea s-au rarit demult. Din cand in cand, totusi, mai infruntam un zambet pe jumatate nedumerit. Dar, pana la urma, cine sunt comunicatorii si ce sunt relatiile publice? Desi una dintre regulile logicii spune ca un obiect nu poate fi definit prin ceea ce el nu este, cred ca, de data aceasta, a incalca consemnul va fi mai degraba util. Argumentul principal este chiar viziunea usor confuza pentru unii asupra realitatii acestui vast domeniu si care trebuie demontata prin chiar motivatiile ei. Asadar, specialistii n relatii publice Nu sunt "cei cu relatiile" (a se citi inclusiv pilele), "cu multi prieteni printre jurnalisti", "care vorbesc toata ziua la telefon si iau masa des n oras". Multi nu nteleg ca poti sa muncesti fara sa faci bataturi de la tastatura si ca relatiile interumane se construiesc, in principiu, tocmai pastrand legatura. De altfel, a intretine relatiile cu publicurile unei organizatii, a raspunde rapid la dorintele lor, este una dintre ndatoririle specialistilor n PR. Nu sunt inamicul obiectivitatii propovaduite de catre presa. Acest fapt exista, de cele mai multe ori numai n mitologiile jurnalistice. n viata de zi cu zi, lucrurile stau de-a dreptul pasnic, iar informarea corecta a cetatenilor este rezultatul colaborarii dintre cele doua bresle.

Nu traiesc doar ca "sa scrie comunicate de presa pe banda". Comunicatele de presa sunt doar o parte infima a consilierii si strategiei de comunicare pe care o agentie de publicitate o ofera clientilor.

Nu manipuleaza prin informatiile pe care le transmite jurnalistilor. "Ar fi cam mult sa ceri cuiva sa se refere la un lucru care ii apartine subliniindu-i defectele. Oricine merita ntelegere pentru faptul ca vrea sa scoata n fata tot ce are mai bun" scria David Ogilvy ntr-una din cartile sale. Nu sunt profilati pe lobby, afaceri publice, fund-raising, actiuni de propaganda sau marketing. Paradoxal, toate cele enumerate mai sus reprezinta fiecare doar o fateta a domeniului generos al relatiilor publice - profesia cu 1000 de definitii. Fara a intra n amanunte teoretice, cred ca metafora care vorbeste cel mai bine despre rolul relatiilor publice este "arhitectul reputatiei". Cu alte cuvinte, specialistii n PR stapanesc cel mai bine arta de a construi, a consolida, a valorifica imaginea si credibilitatea unei organizatii sau persoane.