P. 1
Ernst Cassirer - Eseu Despre Om

Ernst Cassirer - Eseu Despre Om

|Views: 4|Likes:
Published by cgiugariu

More info:

Published by: cgiugariu on Jan 29, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/13/2015

pdf

text

original

ERNST CASSIRER ESEU DESPRE OM O introducere în filozofia culturii umane Traducere de CONSTANTINME COSMAN HUMANITAS BUCURE TI!

"##$ Co%erta& IOANA DRA'OMIRESCU MARDARE Lui CHARLES W. HENDEL cu prietenie şi recunoştinţă ERNST CASSIRER ANESSAYONMAN An Introduction to a P i!o"op # o$Hu%an Cu!ture . ((( ( ( (! ( O Pu)li*+ed ), arran-ement .it+ /ale Uni0er*it, Pre**( AH ri-+t* re*er0ed( 1 HUMANITAS! "##$! %entru %rezenta 0er*iune rom2nea*c3 ISBN #4567869$456$ PRE:A;A Primul im%ul* %entru *crierea ace*tei c3r<i mi6a 0enit de

la %rietenii mei en-lezi *i americani care m6au ru-at în mod re%etat =i in*i*tent *3 %u)lic o traducere en-lez3 a lucr3rii mele &i!o'o$ia $or%e!or "i%(o!ice). De=i mi6ar fi %l3cut foarte mult *3 m3 *u%un dorin<ei lor! du%3 %rimele încerc3ri am -3*it6o de nerealizat *i! în circum*tan<ele actuale! re%roducerea în între-ime a c3r<ii mele mai 0ec+i am -3*it6o! la fel! ne>u*tifica)il3( Cît %ri0e=te cititorul! aten<ia i6ar fi fo*t *olicitat3 la ma?imum %entru a citi un *tudiu în trei 0olume! care trateaz3 un *u)iect dificil =i a)*tract( Dar c+iar din %unctul de 0edere al autorului! cu -reu ar fi fo*t %o*i)il *au recomanda)il *3 %u)lice o lucrare conce%ut3 =i *cri*3 cu mai mult de dou3zeci =l cinci de ani în urm3( De atunci! autorul =i6a continuat in0e*ti-a<ia a*u%ra *u)iectului( El a aflat multe fa%te noi =i6a fo*t confruntat cu noi %ro)leme( C+iar %ro)lemele 0ec+i *înt %ri0ite de c3tre el dintr6un un-+i diferit =i6i a%ar într6o lumin3 nou3( Pentru toate ace*te moti0e m6am deci* *3 o iau de la înce%ut =i *3 *criu o carte cu totul nou3( Acea*t3 carte tre)uia *3 fie mult mai redu*3 decît %rima( @O carte

mareA! *%unea Be**in-! @e*te un mare r3uA( Pe cînd *criam &i!o'o$ia $or%e!or "i%(o!ice eram atît de ca%ti0at de *u)iectul în *ine încît am uitat *au am ne-li>at acea*t3 ma?im3 *tili*tic3( Acum m3 *imt mult mai înclinat *3 *u)*criu la cu0intele lui Be**in-( în locul unei relat3ri detaliate a fa%telor =i al unei %licti*itoare di*cut3ri a teoriilor! am
"

5 0olume! Berlin! Bruno Ca**irer! "#756"#7#(

■:; ■: JH;iiî 8 ESE* DESPRE OM încercat! în acea*t3 carte! *3 m3 concentrez a*u%ra cîtor0a %uncte care mi *6au %3rut a fi de o im%ortan<3 filozofic3 *%ecial3 *i *36mi e?%rim -îndurile cît mai conci* %o*i)il( Totu=i! cartea a tre)uit *3 trateze *u)iecte care! la %rima 0edere! %ot %3rea foarte diferite( O carte care *e ocu%3 de %ro)leme %*i+olo-ice! ontolo-ice! e%i*temolo-ice *i care con<ine ca%itole de*%re mit =i reli-ie! lim)a> =i art3! de*%re =tiin<3 *i i*torie e de*c+i*3 o)iec<iei c3 e*te un

%i+tu% # C co%po"itu% de cele mai di*%arate *i etero-ene lucruri( S%er c3 cititorul! du%3 ce 0a fi citit ace*te %a-ini! 0a -3*i acea*t3 o)iec<ie ca fiind nefondat3( Unul din *co%urile mele %rinci%ale a fo*t de a6" con0in-e c3 toate *u)iectele tratate în acea*t3 carte con*tituie! la urma urmei! un "in,ur *u)iect( E?i*t3 drumuri diferite care duc la un centru comun 6 *i! du%3 %3rerea mea! e*te *arcina unei filozofii a culturii *3 afle "" =i *3 determine ace*t centru( Cît %ri0e=te *tilul ace*tei c3r<i! a e?i*tat *erio*ul o)*tacol c3 a tre)uit *6o *criu într6o lim)3 care nu e*te lim)a mea matern3( Cu -reu a= fi %utut de%3=i ace*t o)*tacol f3r3 a>utorul %rietenului meu Dame* Pette-ro0e! de la Ne. Der*e, State Teac+er* Colle-e( El a re0izuit între-ul manu*cri* *i mi6a dat *faturile *ale ama)ile %ri0ind toate %ro)lemele de ordin lin-0i*tic *i *tili*tic( Dar îi *înt foarte îndatorat *i %entru multe o)*er0a<ii %re<ioa*e *i C C

%ertinente %ri0itoare la tema c3r<ii( Nu am în<ele* *3 *criu o carte @%o%ular3A de*%re un *u)iect care! în multe %ri0in<e! *e o%une oric3rei %o%u6 lariz3ri( Pe de alt3 %arte! acea*t3 carte nu e*te de*tinat3 doar oamenilor de =tiin<3 =i filozofilor( Pro)lemele fundamentale ale culturii umane %rezint3 un intere* uman -eneral =i ele ar tre)ui f3cute acce*i)ile marelui %u)lic( Am încercat! %rin urmare! *3 ocole*c toate c+e*tiunile de am3nunt *i *36mi e?%rim ideile în mod cît mai clar =i mai *im%lu cu %utin<3( Criticii mei ar tre)ui *3 fie a0ertiza<i! totu=i! c3 ceea ce am %utut oferi aici e*te mai mult o e?%lica<ie =i o ilu*trare decît o demon*tra<ie a teoriei mele( Pentru o analiz3 *i o di*cutare mai am3nun<it3 a %ro)lemelor im%licate! tre)uie *36i ro- *3 PRE&A-A *e întoarc3 la de*crierea detaliat3 din lucrarea mea &i!o'o$ia $or%e!or "i%(o!ice. E*te dorin<a mea *incer3 de a nu im%une min<ii cititorului o teorie -ataE f3cut3! e?%rimat3 într6un *til

do-matic( Am +ot3rît *36" %un în *itua<ia de a >udeca el în*u=i( De*i-ur! nu a fo*t %o*i)il *36i %un în fa<a oc+ilor întrea-a cantitate a fa%telor em%irice %e care *e *%ri>in3 %rinci%alele mele teze( Dar am încercat cel %u<in *3 dau citate am%le =i detaliate din lucr3rile de referin<3 a*u%ra diferitelor *u)iecte( Ceea ce 0a -3*i cititorul nu e*te deloc o )i)lio-rafie com%let3 6 c+iar =i titlurile unei a*tfel de )i)lio-rafii ar fi de%3=it cu mult *%a<iul care mi6a fo*t acordat( A tre)uit *3 m3 mul<ume*c cu citarea acelor autori fat3 de care m3 *imt cel mai îndatorat *i cu *electarea acelor e?em%le care mi *6au %3rut a fi de o *emnifica<ie ti%ic3 =i de un intere* filozofic ma?im( Prin dedica<ia adre*at3 lui C+arle* F( Hendel dore*c *3 e?%rim *entimentul meu de adînc3 -ratitudine fa<3 de omul care! cu un zel neo)o*it! m6a a>utat *3 %re-3te*c acea*t3 carte( El a fo*t %rimul c3ruia i6am 0or)it de*%re %lanul ei -eneral( :3r3 intere*ul *3u %rofund fa<3 de tema c3r<ii =i %rietene*cul *3u intere* %er*onal %entru autorul ei! cu -reu a= fi -3*it cura>ul de a o %u)lica( El a citit manu*cri*ul de mai multe ori iar eu am fo*t

totdeauna di*%u* *3 acce%t *u-e*tiile *ale critice( Ele *6 au do0edit a fi 0aloroa*e =i de mare a>utor( Dedica<ia are! %e de alt3 %arte! nu numai o *emnifica<ie %er*onal3!Eci =i una @*im)olic3A( Dedicînd acea*t3 carte =efului catedrei de filozofie =i directorului cur*urilor %o*tuni0er*itare de la /ale Uni0er*it,! dore*c *3 e?%rim catedrei în*e=i mul<umirile mele cordiale( Atunci cînd! cu trei ani în urm3! am 0enit la Uni0er*itatea /ale! a fo*t o *ur%riz3 a-rea)il3 *3 -3*e*c o *trîn*3 coo%erare care *e e?tindea la un lar- domeniu( A fo*t o %l3cere *%ecial3 =i un mare %ri0ile-iu *3 lucrez îm%reun3 cu cole-ii mei mai tineri! în *eminarii comune! la diferite teme( Acea*ta a fo*t! într6ade03r! o nou3 e?%erien<3 în lun-a mea 0iat3 uni0er*itar3 6 =i înc3 una foarte intere*ant3 *i *timulati03( Goi %3*tra totdeauna ca %e o amintire %lin3 de recuno=tin<3 ace*te *eminarii comune 6unul dedicat filozofiei i*toriei! altul filozofiei =tiin<ei =i un al "9 ESE* DESPRE OM

treilea teoriei cunoa=terii! <inute de c3tre C+arle* Hendel *i Ha>o Hol)orn! :(S(C( Nort+ro% =i Henr, Mar-enau! Monroe Beard*le,! :rederic :itc+ =i C+arle* Ste0en*on( Tre)uie *3 %ri0e*c acea*t3 carte! într6o mare m3*ur3! ca un rezultat al acti0it3<ii mele la 'raduate Sc+ool de la /ale Uni0er*it, =i m3 folo*e*c de acea*t3 ocazie %entru a e?%rima mul<umirile mele decanului ace*tei in*titu<ii de în03t3mînt! Ed-ar S( :urni**! %entru o*%italitatea ce mi6a fo*t oferit3 în ace=ti ultimi trei ani( Un cu0înt de mul<umiri cordiale e*te datorat! de a*emenea! *tuden<ilor mei( Am di*cutat cu ei a%roa%e toate %ro)lemele cu%rin*e în acea*t3 carte =i am con0in-erea c3! în %a-inile ce urmeaz3! 0or -3*i multe urme ale acti0it3<ii noa*tre comune( îmi e?%rim recuno=tin<a fa<3 de :luid Re*earc+ :und de la /ale Uni0er*it, %entru o *u)0en<ie de cercetare care m6a a>utat *3 %re-3te*c acea*t3 carte( ERNST CASSIRER /ale Uni0er*it, PARTEA I

CE ESTE OMUBH Cri'a cunoaşterii de către "ine a o%u!ui " :a%tul c3 %atocunoa=terea e*te <elul cel mai înalt al in6 0e*ti-a<iei filozoficeI%are a fi în -eneral recuno*cut( în toate conflictele dintre diferitele *coli filozofice ace*t o)iecti0 r3mîne in0aria)il *i nezdruncinat& el *e do0ede=te a fi %unctul ar+imedic! centrul fi?! inamo0i)il al între-ii -îndiri( Nici -înditorii cei mai *ce%tici nu au ne-at %o*i)ilitatea =i nece*itatea autocunoa*terii( Ei *6au îndoit de toate %rinci%iile -enerale %ri0itoare la natura lucrurilor! dar acea*t3 îndoial3 a0ea în 0edere numai de*c+iderea unui mod de in0e*ti-a<ie nou *i mai *olid( în i*toria filozofiei *ce%tici*mul a fo*t ade*eori doar %artea com%lementar3 a unui ferm umani*m( Prin ne-area =i ani+ilarea certitudinii o)iecti0e a lumii e?terne! *ce%ticul *%er3 *3 readuc3 toate ideile omului la %ro%ria6i fiin<3( Autocunoa*terea 6 declar3 el 6 e*te %rima %remi*3 a autorealiz3rii( Noi tre)uie *3 încerc3m *3 ru%em lan<ul care ne lea-3 de lumea e?terioar3 %entru

a ne )ucura de ade03rata noa*tr3 li)ertate! f @Ba %lu* -rande c+o*e du monde cEe*t de *ca0oir etre 2 *o,A! *crie Montai-ne(I Dar c+iar acea*t3 a)ordare a %ro)lemei 6 metoda intro6 *%ec<iei 6 nu e*te *i-ur3 îm%otri0a îndoielilor *ce%tice( :ilozofia modern3 a înce%ut cu %rinci%iul c3 Je0iden<a %ro%riei noa*tre fiin<e e*te in0inci)il3 *i inconte*ta)il3>tKar %ro-re*ul cunoa=terii %*i+olo-ice nu a %rea confirmat ace*t "7 ESE* DESPRE OM %rinci%iu cartezian( în zilele noa*tre! tendin<a -eneral3 L -îndirii e*te orientat3 din nou c3tre %olul o%u*( Pu<ini %*i+o lo-i moderni ar admite *au recomanda o *im%l3 metod3 a in tro*%ectiei( în -eneral! ei ne *%un c3 o a*tfel de metod3 e*te foarte %recar3( Ei *înt con0in=i c3 o atitudine )e+a0iori*tl *trict o)iecti03 e*te *in-ura a)ordare %o*i)iB3 %entru o %*i+o lo-ie =tiin<ific3( Dar un )e+a0iori*m con*ec0ent *i radical nu reu=e=te *36*i atin-3 *co%ul( El ne %oate a0ertiza îm%otri0e unor

%o*i)ile erori metodolo-ice! dar el nu %oate rezol0e toate %ro)lemele %*i+olo-iei umane( Putem critica *au %une la îndoial3 %unctul de 0edere *trict intro*%ecti0! dar nu6%utem *u%rima *au elimina! :3r3 intro*%ec<ie! f3r3 o con=tiM int3 imediat3 a *entimentelor! emo<iilor! %erce%<iilor! -îndu6rilor! nu am %utea nici m3car defini domeniul %*i+olo-ie umane( DTotu*i! tre)uie *3 admitem c3 urmînd doar acea*t3 cale nu %utem a>un-e niciodat3 la o conce%<ie cu%rinz3toare a*u%ra naturii umane( Intro*%ec<ia ne re0eleaz3 numai acel mic *ector al 0ie<ii omene=ti care e*te acce*i)il e?%erien<ei noa*tre indi0iduale( Ea nu %oate aco%eri între-ul cîm% al fenomenelor umane( C+iar dac3 am reu=i *3 adun3m *i *3 com)in3m toate datele! am a0ea totu=i o ima-ine foarte *3rac3 *i fra-mentar3 6 un *im%lu tor* 6 a naturii umane( Ari*totel declar3 c3 orice cunoa=tere î=i are ori-inea în6 tr6o tendin<3 fundamental3 a naturii umane care *e manife*t3 în cele mai elementare ac<iuni =i reac<ii ale omului( întrea-a întindere a 0ie<ii *im<urilor e*te

determinat3 de acea*t3 ten6din<a =i im%re-nat3 de ea( To<i oamenii au *3dit în firea lor florinta de a cunoa=te NDo0adM ace*tui lucru *t3 în %l3cerea %e care le6o %rocur3 acti0itatea *im<urilor( Ei re*imt acea*t3 %l3cere %entru ea în*3=i! c+iar cînd nil e 0or)a de urm3rirea unui folo*! =i lucrul *e ade0ere=te mai ale* cu %ri0ire le>*im<ul ce *e e?ercit3 %rin oc+iI într6ade03rOnoi %refer3rn ace*t *im< tuturor celorlalte! nu numai cînd a0em în 0edere un *co% %ractic! ci c+iar tar3 o a*emenea inten<ie! =i %ricina e c3 ace*t *im CRI.A C*NOA/0ERII DE C10RE SINE A OM*L*I "5 ne d3 %utin<a! mai mult decît oricare altul! *3 cunoa=tem mai )ine un lucru! dînd totodat3 la i0eal3 în el multe în*u=iri deo*e)itoare(P Ace*t %a*a> e*te caracteri*tic %entru conce%<ia de*%re cunoa=tere a lui Ari*totel! deo*e)it3 de cea a lui Platon( Un a*tfel de elo-iu filozofic al 0ie<ii *enzoriale a omului ar fi im%o*i)il în o%era lui Platon( El nu ar fi %utut com%ara niciodat3 dorin<a de cunoa=tere cu %l3cerea %e

care o afl3m în *im<urile noa*tre( Ba Platon! 0iata *im<urilor e*te *e%arat3 de 0ia<a intelectului %rintr6o Q %r3%a*tie lar-3 =i de netrecut( Cunoa=terea *i ade03rul a%ar<in unei ordini tran*cendentale 6 t3rîmului ideilor %ure *i eterne( C+iar Ari*totel e*te con0in* c3 cunoa=terea =tiin<ific3 nu e*te %o*i)il3 doar %rin actul %erce%<iei( Dar el 0or)e=te ca un )iolo- atunci cînd nea-3 acea*t3 *e%arare %latonic3 între lumea ideal3 *i cea em%iric3( El încearc3 *3 e?%lice lumea ideal3! lumea cunoa=terii! în termeni ai 0ie<ii( în am)ele domenii -3*im! du%3 Ari*totel! aceea=i continuitate( în natur3! ca *i în cunoa=terea uman3! formele *u%erioare *e dez0olt3 din formele inferioare( Perce%<ia *enzorial3! memoria! e?%erien<a! ima-ina<ia =i ra<iunea *înt toate unite %rintr6 o rela<ie comun3M ele *înt doar *tadii *i e?%re*ii diferite ale uneia *i aceleia=i acti0it3<i fundamentale! care atin-e cel mai înalt -rad de %erfec<iune la om! dar care! într6un anumit mod! *e -3*e=te *i la animale *i la toate formele 0ie<ii or-anice( Dac3 ar fi *3 ado%t3m ace*t %unct de 0edere )iolo-ic!

t.4 "$ ESE* DESPRE OM (imediat( Dar cum cultura omenea*c3 %ro-re*eaz3! ne întîl6nim foarte curînd cu o tendin<3 o%u*3 a 0ie<ii umane( De la cea mai tim%urie lic3rire a con=tiin<ei omene=ti! afl3m o %ri0ire a*u%ra 0ie<ii îndre%tat3 *%re interior! com%letînd6o %e cea îndre%tat3 *%re e?terior( Cu cît ne înde%3rt3m mai mult! în dez0oltarea culturii umane! de ace*te înce%uturi! cu atît acea*t3 %ri0ire *%re .ne6am a=te%ta ca>%rimele *tadii ale cunoa=terii umane *3 fi a0ut le-3turi e?clu*i0 cu lumea e?terioar3( Pentru toate ne0oile imediate =i intere*ele lui %ractice! omul e*te de%endent de mediul *3u fizic( >El nu %oate tr3i tar3 ada%tarea continu3 la condi<iile lumii încon>ur3toare( Pa=ii ini<iali c3tre 0iata intelectual3 *i cultural3 a omului %ot fi de*cri=i ca acte care im%lic3 un fel de a>u*tare mintal3 la mediul am)iant EAri*totel! Meta$i'ica2 Cartea I JAK! ca%itolul "! #89a! trad( de St( Bezdec+i! *tudiu introducti0 =i note de Dan B3d3r3u! Bucure=ti! "#RC! P6 $#( 3N.

ie %rimiti03 al3turi de o co"%o!o.i=<ii reli-ioa*e! ma?ima @Cunoa=te6te %e tine în*u<iA e*te %ri0it3 ca un im%erati0 cate-oric! ca o le-e moral3 =i reli-ioa*3 fundamental3( în ace*t im%erati0 *im<im! cum *e *%une! .ie %rimiti03( Pro)lema ori-inii lumii e*te îm%letit3 în mod indi*olu)il cu %ro)lema ori-inii omuluiN Reli-ia nu di*tru-e ace*te %rime e?%lica<ii mitolo-ice( Dim%otri03! ea %3*treaz3 co*molo-ia *i antro%olo-ia mitolo-ic3 dîndu6le o nou3 form3 *i o nou3 adîncime( De acum înainte Sutocunoa=terea r+i e*te %ri0it3 ca un *im%lu intere* teoretic( Ea nu e*te! %ur =i *im%lu! un *u)iect de curiozitate *au de *%ecula<ie5ea e*te con*iderat3 o)li-a<ia fundamental3 a omului(IMarii -înditori reli-io=i au fo*t %rimii care au inculcat acea*t3 cerin<3 moral3( în toate formele *u%erioare ale .interior %are *3 a0an*eze( Curiozitatea natural3 a omului înce%e *36*i *c+im)e tre%tat direc<ia( Putem *tudia acea*t3 cre=tere în a%roa%e toate formele 0ie<ii culturale a omuluiif în %rimele e?%lica<ii mitolo-ice ale uni0er*ului afl3m totdeauna o antropo!o.

o )ru*c3 r3*turnare a in*tinctului natural %rimar de a cunoa=te 6 o)*er03m o tran*e0aluare a tuturor 0alorilor( în i*toriile tuturor reli-iilor din lume 6 în iudai*m! )udi*m! confuciani*m =i cre=tini*m 6 %utem o)*er0a %a=ii indi0iduali ai ace*tei dez0olt3ri( Acela=i %rinci%iu e*te 0ala)il %entru e0olu<ia -eneral3 a -îndirii filozofice( în %rimele *ale *tadii! filozofia -reac3 %are %reocu%at3 e?clu*i0 de uni0er*ul fizic( Co*molo-ia %redomin3 a*u%ra tuturor celorlalte ramuri ale in0e*ti-a<iei filozofice( E*te! totu=i! *%ecific %entru %rofunzimea *i caracterul cu%rinz3tor al *%iritului -rece*c fa%tul c3 a%roa%e orice -înditor indi0idual re%rezint3 în acela=i tim% un nou tip CRI.A C*NOA/0ERII DE C10RE SINE A OM*L*I "C -eneral de -îndire( Dincolo de filozofia naturii a colii din Milet! %ita-oreicii de*co%er3 o filozofie matematic3! %e cînd -înditorii elea<i *înt %rimii care conce% idealul unei filozofii lo-ice( Heraclit *t3 %e linia de demarca<ie dintre -îndirea co*molo-ic3 =i cea antro%olo-ic3( De=i .

mai 0or)e=te ca un filozofai naturii *i a%ar<ine @0ec+ilor fiziolo-iA! el e*te totu=i con0in* c3 e im%o*i)il *3 %3trunzi în *ecretul naturii f3r3 a fi *tudiat *ecretul omului( Tre)uie *3 realiz3m cerin<a auto6reflec<iei dac3 0rem *3 %3*tr3m contactul cu realitatea =i *36i 6 în<ele-em *emnifica<ia( De aici a fo*t %o*i)il! %entru Heraclit! *3 caracterizeze întrea-a *a filozofie %rin cele dou3 cu0inte L8i<Inaocuri0 LO"LJ9TRG J@M6am c3utat %e mine în*umiAK(P Dar acea*t3 nou3 tendin<3 a -îndirii! de=i într6un anumit *en* inerent3 filozofiei -rece=ti tim%urii! nu a a>un* la de%lina ei maturitate decît în 0remea lui Socrate( A*tfel! %unctul de cotitur3 care *e%ar3 -îndirea *ocratic3 de cea %re*ocratic3 *e afl3 în %ro)lematica omului( Socrate nu atac3 =i nici nu critic3 teoriile %redece*orilor *3i( El nu inten<ioneaz3 *3 introduc3 o nou3 doctrin3 filozofic3( i totu=i! la el! toate %ro)lemele din trecut *înt 03zute într6o lumin3 nou3 %entru c3 *înt ra%ortate la un nou centru intelectual( Pro)lemele filozofiei -rece=ti a naturii =i %ro)lemele metafizicii -rece=ti *înt ecli%*ate )ru*c de .

reacă pină !a P!aton2 I! %artea a 76a! redactori coordonatori Adelina PiatSo.4 "R DESPRE OM ESE* an-a>at într6o di*cu<ie cu ele0ul *3u P+aidro*( Ei *e .t.*Si! Ion Banu! Ed( tiin<ific3 =i Enciclo%edic3! Bucure=ti! "#4#! %( 5R5( 3N.c3tre o nou3 c+e*tiune care %are *3 a)*oar)3! de aici înainte! între-ul intere* teoretic al omului( Ba Socrate nu mai a0em o teorie inde%endent3 a naturii *au o teorie lo-ic3 inde%endent3( Nu a0em nici m3car o teorie etic3 coerent3 *i *i*tematic3 6 în *en*ul în care ea a fo*t dez0oltat3 în *i*temele etice de mai tîrziu( R3mîne doar o *in-ur3 c+e*tiune& Ce e*te omulH Socrate *u*<ine =i a%3r3 mereu idealul unui ade03r uni0er*al o)iecti0! a)*olut( Dar *in-urul uni0er* %e care el îl cunoa=te =i la care *e refer3 toate in0e*ti-a<iile lui e*te uni0er*ul omului( :ilozofia lui 6 dac3 el are o filozofie 6 e*te *trict antro%olo-ic3( într6unui din dialo-urile lui Platon! Socrate e*te de*cri* ca fiind P Gezi &i!o'o$ia .

într6un loc în afara %or<ilor Atenei( Socrate î=i e?%rim3 admira<ia %entru frumu*e<ea locului( E*te încîntat de %ei*a>! %e care îl laud3 foarte mult( Dar P+aidro* îl întreru%e( El e*te *ur%rin* c3 Socrate *e com%ort3 ca un *tr3in c3l3uzit de un -+id( @Ai trecut 0reodat3 dincolo de +otarHA îl întrea)3 el( Socrate %une în r3*%un*ul *3u o *emnifica<ie *im)olic3( @M3 0ei ierta! %rieteneT :a%t e c3 îmi %laceE*3 în03<( Or cîm%ul =i co%acii nu 0or *36mi 6fie da*c3li! în 0reme ce în cetate oamenii m3 în0a<3 cu ade03rat(A P i totu=i! atunci cînd *tudiem dialo-urile *ocratice ale lui Platon nu afl3m nic3ieri o *olu<ie direct3 a noii %ro)leme( Socrate ne ofer3 o analiz3 detaliat3 =i meticuloa*3 a calit3<ilor =i 0irtu<ilor umane indi0iduale( El caut3 *3 determine natura ace*tor calit3<i =i *3 le definea*c3& )un3tatea! dre%tatea! tem%eran<a! cura>ulE =(a(m(d( Dar el nu ri*c3 niciodat3 o defini<ie a omului( Cum %oate fi e?%licat3 acea*t3 a%arent3 omi*iuneH A ado%tat Socrate în mod deli)erat o a)ordare ocolit3 6 una care i6a %ermi* doar *3 z-îrie *u%rafa<a ace*tei .%lim)3 =i! du%3 un *curt tiEm%! a>un.

4 CRI.t.%ro)leme f3r3 *3 %3trund3 0reodat3 în %rofunzimea =i e*en<a ei 0erita)il3H Dar aici! mai mult decît în oricare alt3 %arte! ar tre)ui *3 *u*%ect3m ironia *ocratic3( R3*%un*ul ne-ati0 al lui Socrate e*te! cu *i-uran<3! cel care arunc3 o nou3 *i nea=te%tat3 lumin3 a*u%ra c+e*tiunii *i care ne ofer3 o în<ele-ere ade03rat3 a conce%<iei *ocratice de*%re om( Noi nu %utem de*co%eri natura omului în acela=i mod în care %utem detecta natura lucrurilor fizice( Ace*tea %ot fi de*cri*e în termeni ai %ro%riet3<ilor lor o)iecti0e! %e cînd omul %oate fi de*cri* =i definit doar în termeni ai con=tiin<ei *ale( Ace*t fa%t %une o %ro)lem3 cu totul nou3 care nu %oate fi rezol0at3 cu a>utorul modalit3<ilor noa*tre o)i=nuite de in0e*ti-a<ie( O)*er0a<ia em%iric3 =i analiza lo-ic3! în *en*ul în care ace=ti termeni erau folo*i<i în filozofia %re*ocratic3! P Platon! P aidro" 759d trad de 'a)riel Biiceanu! Ed( Humanita* Bucure=ti! "##5( 3N.A C*NOA/0ERII DE C10RE SINE A OM*L*I "4 .

*au a -îndirii dialectice %utem a)orda cunoa=terea naturii umane( Mai înainte! ade03rul %utea fi conce%ut ca un lucru -ata f3cut care %utea fi în<ele* %rintr6un efort0 al -înditorului indi0idual =i tran*mi* =i comunicat cu %rom%titudine celorlal<i( Dar Socrate nu a mai %utut *u)*crie la ace*t %unct de 0edere( E*te la fel de im%o*i)il 6 *%une Platon în Repu(!ica 6O*3 im%lantezi ade03rul în *ufletul unui om! ca =i a da %uterea 03zului unui om n3*cut or)( Ade03rul e*te %rin natura lui rezultatul -îndirii dialectice( El nu %oate fi do)îndit! %rin urmare! decît .*6au do0edit a fi! în ace*t caz! ineficiente *i inadec0ate! Eentru c3 numai în rela<iile noa*tre nemi>locite cu fiin<ele ene=ti %utem în<ele-e caracterul omului( Tre)uie *3 ne nfrunt3m realmente cu omul! tre)uie *3 ne întîlnim cu el de6a dre%tul fat3 în fat3 %entru a6" întele-et De aceea! tr3*3tura di*tincti03 a filozofiei lui Socrate nu e*te un nou con<inut o)iecti0! ci o nou3 acti0itate =i func<ie a -îndirii( :ilozofia! care fu*e*e conce%ut3 %în3 atunci ca un monolo.intelectual! e*te tran*format3 într6un dialo-( Numai %e calea -îndirii în form3 de dialo.

4 "8 .t.%rintr6o con*tant3 coo%erare a *u)iec<ilor în cadrul între)3rilor =i r3*%un*urilor adre*ate mutual( El nu e*te! %rin urmare! a*emenea unui o)iect em%iricM el tre)uie în<ele* ca N%rodu*ul unui act *ocial( Aici a0em r3*%un*ul nou! indirect la între)area @Ce e*te omulHAO Omul e*te con*iderat a fi acea fiin<3 care *e afl3 în mod con*tant în c3utarea de *ine 6 o I fiin<3 care în orice moment tre)uie *3 e?amineze *i *3 7 *cruteze condi<iile e?i*tentei *ale( In acea*t3 *crutare! în I acea*t3 atitudine critic3 fat3 de 0iata omenea*c3 con*t3 M ade03rata 0aloare a 0ie<ii umane( @Gia<a li%*it3 de acea*t3 I cercetareA! *%une Socrate în a *a Apărare2 @nu e trai de omA(P" NNUUPutem rezuma -îndirea lui Socrate *%unînd c3 omul e*te definit de c3tre el dre%t fiin<a care! atunci cînd i *e adre*eaz3 o între)are ra<ional3! %oate da un r3*%un* ra<ional( Atît P Platon! Apărarea Iui Socrate2 58a! trad( de :ranci*ca B3lt3ccanu! în Platon! Opere2 I! ed( a 76a! Ed( tiin<ific3 =i Enciclo%edic3! Bucure=ti! "#4C! %! 5#( 3N.

A C*NOA/0ERII DE C10RE SINE A OM*L*I "# cunoa=terea cît =i moralitatea lui *înt cu%rin*e în ace*t cerc( Omul de0ine o fiin<3 @re*%on*a)il3A! un *u)iect moral %rin acea*t3 facultate fundamental3! %rin acea*t3 facultate de a da un r3*%un* *ie=i *i celorlal<i( Primul r3*%un* a r3ma*! într6un anumit *en*! r3*%un*ul cla*ic( Pro)lema *ocratic3 =i metoda *ocratic3 nu %ot fi niciodat3 uitate *au o)literate( Prin intermediul -îndirii lui Platon ea =i6a %u* am%renta" %e întrea-a dez0oltare 0iitoare a ci0iliza<iei umane( Nu e?i*t3! %oate! nici o cale mai *curt3 =i mai *i-ur3 de a ne con0in-e de %rofunda unitate =i %erfecta continuitate ale -îndirii filozofice antice decît com%arînd ace*te %rime *tadii din filozofia -reac3 cu unul din ultimele *i cele mai no)ile %rodu*e ale culturii -reco6romane! cartea Către "ine *cri*3 de c3tre îm%3ratul Marcu* Aureliu* Antoninu*( Ba %rima %ri0ire! o a*tfel de com%ara<ie %oate %3rea ar)itrar3M %entru c3 Marcu* Aureliu* nu a fo*t un .ESE* DESPRE OM CRI.

=i6a concentrat toate eforturile %entru rezol0area ci( Dar o%era lui Dilt+e.! oricît de )o-at3 *i *u-e*ti03! a r3ma* incom%let3( Unul din di*ci%olii lui Dilt+e.*en! a dat o de*criere e?celent3 a dez0olt3rii -enerale a filozofiei antro%olo-ice( Dar! din nefericire! c+iar acea*t3 de*criere *e o%re=te )ru*c la %a*ul ultim =i deci*i0 6 acela al e%ocii noa*tre moderne( Gezi Bern+ard .-înditor ori-inal =i nici nu a urmat o metod3 *trict lo-ic3( El în*u=i mul<ume=te zeilor c3 atunci cînd a nutrit o rî0n3 deo*e)it3 %entru filozofie nu *i6a iro*it 0remea cu com%uneri " în %a-inile ce urmeaz3 nu 0oi încerca *3 dau o %ri0ire de an*am)lu a*u%ra dez0olt3rii i*torice a antro%olo-iei filozofice( Goi *electa doar cîte0a *tadii ti%ice %entru a ilu*tra linia -eneral3 de -îndire( I*toria filozofici omului e*te înc3 un deziderat( Pe cînd i*toria metafizicii! a filozofiei naturii! a eticii =i a -îndirii =tiin<ifice au fo*t *tudiate în toate detaliile! aici *întem înc3 la înce%ut( în ultimul *ecol! im%ortan<a ace*tei %ro)leme a fo*t re*im<it3 tot mai mult( Fil+elm Dilt+e.! Bcrn+ard 'roet+u.

A! P i!o"op # and Hi"tor#.ard* an Ant+ro%olo-ical P+ilo*o%+.*en @To.'roet+u.*en! @P+ilo*o%+i*c+c Ant+ro%olo-icA! Hand(uc der P i!o"op ie JMiinc+en =i Berlin! "#5"K! III! "6794( Gezi! de a*emenea! articolul lui 'roet+u. E""a#" pre"ented to 8%"t Ca""irer JO?ford! Clarendon Pre**! "#5RK! %%( 4468#( *au cu inter%retarea *ilo-i*melor(P Dar (Socrate =i Marcu* Aureliu* au în comun con0in-erea c3 %entru a afla ade03rata natur3 *au e*en<3 a omului tre)uie! mai înainte de toate! "ă OndeNrt3mUde>nntaUVui toate tr3*3turile e?terne =i accidentale(N Nu tre)uie ata=at omului! în m3*ura în care e*te om! nimic din cele f3r3 le-3tur3 cu ideea de om( C3ci ele nu re%rezint3 cerin<e o)li-atorii %entru om! nu *înt nici im%licate în natura omului! nici nu *înt o de*30îr=ire a naturii omene=ti( Prin urmare! în ele nu con*t3 *co%ul +ot3rîtor %entru om =i nici nu contri)uie la atin-erea <elului *u%rem care e*te )inele( Mai mult înc3! dac3 0reuna din ele ar fi a omului! n6ar tre)ui di*%re<uite de c3tre ace*ta! nici n6ar tre)ui ca el *3 li *e îm%otri0ea*c3! .

de 0reme ce6i a%ar<inM nici n6ar fi 0rednic de laud3 cel de*%rin* de nece*itatea lor! %recum nici cel înclinat *3 *e re*trîn-3 în folo*irea 0reuneia din ace*tea! dac3 ele ar fi cu ade03rat )unuri( Acum! ra<ionînd dim%otri03! în m3*ura în care cine0a *e la*3 li%*it de ace*tea *au de altele a*em3n3toare! fiind f3r3 0reuna din ele! îndur3 a)*en<a! e*te cu atît mai mult un om de )ine(P Tot ceea ce i *e întîm%l3 omului din afar3 e*te nul =i f3r3 efect( E*en<a lui nu de%inde de circum*tan<e e?terioareM ea de%inde e?clu*i0 deU0aloareaU>KeUcare el *i6o atri)uie DuNîn*u=i(IBo-3<ii! ran-! di*tinc<ie *ocial3! c+iar *3n3tatea *au darurile intelectuale 6 toate ace*tea de0in indiferente JWCtWJ%o%o0K( Sin-urul lucru care conteaz3 e*te n3zuin<a! atitudinea interioar3 a *ufletuluiM =i ace*t %rinci%iu internNnu Loate fi tul)urat( @Ceea ce nu face %e om inferior *ie în*u=i nu co)oar3 nici condi<ia 0ie<ii omene=ti *i nu di*tru-e %e om nici în cele l3untrice! nici în cele din afar3 ale *ale(APPP Cerin<a auto6intero-3rii a%are! %rin urmare! în cadrul 6*toici*mului! ca =i în conce%<ia lui Socrate!6ca un .

2 IG! 8! %( "9R( 3N.2 G! "C! %%( "746$78( 3N.%ri0ile-iu P Gezi Marcu* Aureliu*! Către "ine2 I! "4! trad( de M( Pcucc*cu =i D( Burtea în 0oi( E%ictet! Manua!u!2 trad( de D( BurteaM Marcu* Aureliu*! Către "ine2 %refa<3 de Eu-en CizcS! ta)el cronolo-ic =i note de D( Burtea! Ed( Miner0a! "#44! %( 8"( 3N.t.t.t.4 99 Ide%.4 PPP Ide%.4 20 ESE* DESPRE OM al omului =i datoria *a fundamental3(P Dar acea*t3 datorie e*te în<elea*3 acum într6un *en* mai lar-M ea nu are numai un fundal moral! ci *i unul uni0er*al *i metafizic( @Cli%3 de cli%3! acea*ta tre)uie *O *e între)e omul =i *3 *e cerceteze! cît mai ri-uro*& XCe am eu în acea*t3 %arte din mine care *e nume=te ra<iune conduc3toareY JTO An4EJi(o0iZR0KHAPP( Cel care tr3ie=te în armonieU cu %ro%riul eu! I cu demonul *3u! tr3ie=te în armonie cu uni0er*ulM c3ci atît ordinea .

uni0er*al3! cît =i ordinea %er*onal3 nu *înt altce0a decît e?%re*ii diferite *i manife*t3ri ale unui %rinci%iu fundamental comun( Omul face do0ada %uterii *ale inerente de critic3! de >udecat3 =i di*cern3mînt! în<ele-înd c3 în acea*t3 coreBa<ie Eul! =i nu( Uni0er*ul are %artea conduc3toare(K O dat3 ce Eul =i6a do)îndit forma intern3! acea*t3 form3 r3mîne inaltera)il3 =i im%ertur)a)il3( @De 0reme ce a de0enit o *fer3! r3mîne totdeauna o *fer3A(PPP Adic3! a=a6zicînd! ultimul cu0înt al filozofiei -rece=ti 6 un cu0înt care o dat3 în %lu* con<ine =i e?%lic3 *%iritul în care a fo*t conce%ut3 de la înce%ut( Ace*t *%irit a fo*t un *%irit al >udec3<ii! al di*cern3mîntului critic între :iin<are =i Non6:iin<are! între ade03r =i iluzie! între )ine *i r3u( Gia<a în *ine *e *c+im)3 =i 0ariaz3N dar 0aloarea ade03rat3 a 0ie<ii tre)uieN>=3uta<3 în cfiE><iea etern3 care nu admite nici o *c+im)are! >Acea*t3 ordine nu o %utem *e*iza cu lumea *im<urilor! ci numai %rin %uterea >udec3<ii noa*tre( Dudecata e*te %uterea central3 la(Uo>ttS *ur*a comun3 a ade03rului *i moralit3<ii( Pentru c3 e*te *in-urul lucru în .

le-3tur3 cu care omul de%inde în între-ime de *ine în*u=iM ea e*te li)er3! autonom3! inde%endent3(PPPP @Nu te z)uciumaA! *%une Marcu* Aureliu*! P Cf( ide%2 III! R! %( #R( 3N.A C*NOA/0ERII DE C10RE SINE A OM*L*I 21 nici nu te încorda! ci fii li)er! %ri0e=te toate acti0it3<ile ca un )3r)at! ca un om! ca un cet3<ean! ca o fiin<3 +3r3zit3 mor<ii( J(((K Bucrurile din e?terior nu au atin-ere cu *ufletul! nici le-3tur3! ci r3mîn în afara lui nemi=c3toare! c3 ele de0in %ricini de tul)urare! datorit3 .o< <a7.4 CRI.t.4 9: Ide%2. 3N.2 11 %( 126.auei[M eicri0 2Ni ZaJ %=ic2 ?aff ea0c2< Ee%oi<( 3N.t. i7 A(94Q"" te?0n C.t4 PPP Cf( ide%2 GIII! $"! %( "8"( Traducerea dat3 de Ca**irer difer3 %u<in( Marcu* Aureliu* face aluzie la un 0er* din Euri%ide( 3N.4 PPPP Cf( ide% G! "$! %( "74( Ca**irer red3! în not3 de *u)*ol! te?tul ori-inal al %ro%ozi<iei& @Ra<iunea =i me=te=u-ul ra<ionamentului con*tituie %uteri înde*tul3toare =i %entru ele =i %entru lucr3rile f3cute în acord cu clcA& O Qo.t.

%3rerii care *e formeaz3 în interior de*%re ele! de %ro%ria înc+i%uireM al doilea! c3 toate cîte *e 03d *e 0or tran*forma într6o cli%3 =i a%oi nu 0or mai fi( 'înde=te6te necurmat la cîte din a*emenea tran*form3ri ai fo*t martor( !NDni0er*ul e*te o continu3 tran*formare! 0ia<a e*te o %3rereA!P(IW Cel mai mare merit al ace*tei conce%<ii *toice de*%re om !*t3 în fa%tul c3 ea d3 omului un %rofund *entiment atît al armoniei *ale cu natura! cît =i al inde%enden<ei *ale morale! fa<3 de na<ur3i în mintea filozofului *toic ace*te afirma<ii nu *e contrazicM ele *e afl3 în corela<ie( Omul *e afl3 în ec+ili)ru %erfect cu uni0er*ul! =i el =tie c3 ace*t ec+ili)ru nu tre)uie *3 fie tul)urat de c3tre nici o for<3 e?terioar3( A*tfel e*te caracterul dual al @im%ertur)a)ili<3<iiA *toice JRc?a%aL!iaK( Acea*t3 teorie *toic3 *6a do0eSlit a fi una din cele mai %uternice forte formati0e ale culturii antice( Dar ea *6a -3*it dintr6o dat3 în %rezen<a unei for<e noi! necuno*cute %în3 atunci( Conflictul cu acea*t3 nou3 for<3 a zdruncinat idealul cla*ic al omului în în*e=i temeliile lui( Teoriile *toic3 =i .

i[M( Cartea a IG6 a! %ar( 5( Termenul a$ir%aţie *au 5udecată mi *e %are6 o e?%re*ie mult mai adec0at3 %entru -îndirea lui Marcu* Aureliu* decît acela de opinie2 %e care6" -3*e*c în toate 0er*iunile en-leze %e care le6am con*ultat( Opinie J%latonicul ota.4 con<ine un element de *c+im)are *i incertitudine care nu e*te a0ut în 0edere de c3tre Marcu* Aureliu*( Ca termeni ec+i0alen<i %entru U4toQ(TO\^Ii< -3*im la Marcu* Aureliu* Q%oat<! ?%îua! StdN%ioi_( Cf( cartea III! 7M GI! C7M GIII! 78! $4(A Traducerea .cre=tin3 de*%re om nu *înt în mod nece*ar o*tile una alteia! în i*toria ideilor ele au ac<ionat îm%reun3 *i le -3*im ade*ea în *trîn*3 cone?iune la unul =i acela=i -înditor indi0idual( Cu toate ace*tea! r3mîne totdeauna un %unct a*u%ra c3ruia anta-oni*mul între idealurile cre=tin =i *toic *e do0ede=te P Ide%2 IG! 5! %%( "9$6"9C( Ultima fraz3 din te?t! %u*3 în -+ilimele! e*te un citat din Democnt( Ca**irer îl red3 în ori-inal! într6o not3 de *u)*ol! f2cînd urm3toarele o)*er0a<ii în le-3tur3 cu traducerea ultimului termen& O <>?7IOC2 2AAoicocri= R %îo< \]4tRA(n.

rom2nea*c3 ni *e %are! totu=i! a fi %ertinent3 conte?tului( 3N.t.4 22 ESE* DESPRE OM ireconcilia)il( Afirmarea inde%enden<ei a)*olute a omuluiN >&are în teoria *toic3 era %ri0it3 ca o 0irtute uman3 fundamental3! *e tran*form3 în teoria cre=tin3 într6un 0iciu *i o eroare fundamentale( Atîta tim% cît omul %er*e0ereaz3 în acea*t3 eroare! nu e?i*t3 nici o cale %o*i)il3 %entru *al0are( Bu%ta dintre ace*te dou3 conce%<ii contradictorii a durat multe *ecole! =i la înce%utul e%ocii moderne 6 în tim%ul Rena=terii =i în *ecolul al QGII6lea 6îi *im<im înc3 întrea-a fort3(N Putem *e*iza aici una din tr3*3turile cele mai caracteri*6 tice ale filozofiei antro%olo-ice( Acea*t3 filozofie nu e*te! %recum alte ramuri ale in0e*ti-a<iei filozofice! o dez0oltare lent3 =i continu3 a unor idei -enerale( C+iar =i în i*toria lo-icii! a metafizicii *i a filozofiei naturii afl3m cele mai a*cu<ite o%ozi<ii( Acea*t3 i*torie %oate fi de*cri*3 în termeni +e-elieni ca un %roce* dialectic în .

care fiecare tez3 e*te urmat3 de antiteza ei( Totu=i e?i*t3 o con*ec0ent3 intern3! o ordine lo-ic3 clar3 care une=te diferitele *tadii ale ace*tui %roce* dialectic( :ilozofia antro%olo-ic3! %e de alt3 %arte! manife*t3 un cu totul alt caracter( Dac3 dorim *36i în<ele-em ade03rata *emnifica<ie *i im%ortant3! nu tre)uie *3 ale-em maniera e%ic3 de de*criere! ci %e aceea dramatic3( Pentru c3 *întem confrunta<i nu cu o dez0oltare %a=nic3 de conce%te =i teorii! ci cu un conflict între for<e *%irituale contradictorii( I*toria filozofiei antro%olo-ice e*te %lin3 de cele mai %rofunde %a*iuni =i emo<ii omene=ti( Ea nu *e ocu%3 de o *in-ur3 %ro)lem3 teoretic3! oricît de -eneral îi e*te *co%ulM aici între-ul de*tin al omului e*te în >oc =i cere o *olu<ie( Ace*t caracter al %ro)lemei =i6a aflat e?%re*ia cea mai clar3 în o%era lui Au-u*tin( Au-u*<iri *e afl3 la -rani<a dintre cele dou3 e%oci( Tr3ind în *ecolul al IG6lea al erei cre=tine! el a cre*cut în tradi<ia filozofiei -rece=ti! =i mai cu *eam3 *i*temul neo%latoni*mului e*te cel care =i6a l3*at am%renta %e întrea-a lui filozofie( Dar! %e de alt3 .

%arte! el e*te %ionierul -îndirii medie0aleM el e*te fondatorul filozofiei 7 Pentru o relatare detaliat3 0ezi Ca**ircr! De"carte" JStocS+olm! "#5#K! %%( 7"C =i urm( CRI.A C*NOA/0ERII DE C10RE SINE A OM*L*I 23 medie0ale =i al do-maticii cre=tine( în ale *ale Con$e"iuni %utem urm3ri fiecare %a* al drumului *3u de la filozofia -reac3 la re0ela<ia cre=tin3( Conform lui Au-u*tin! orice filozofie dinaintea a%ari<iei lui C+ri*to* a fo*t e?%u*3 unei erori fundamentale =i a fo*t moli%*it3 de una =i aceea=i erezie( Puterea ra<iunii a fo*t %ream3rit3 ca cea mai mare %utere a omului( Dar ceea ce nu a %utut cunoa=te niciodat3 omul %în3 ce nu a fo*t iluminat de o re0ela<ie di0in3 *%ecial3 e*te c3 ra<iunea în*3=i e unul din lucrurile cele mai %ro)lematice =i am)i-ue din lume( Ra<iunea nu ne %oate ar3ta calea c3tre claritate! c3tre ade03r *i în<ele%ciune( Pentru c3 *emnifica<ia ei în*3=i e*te o)*cur3 iar ori-inea ei e*te în0elit3 în mi*ter 6 într6un mi*ter ce %oate fi dez03luit .

numai de c3tre re0ela<ia cre=tin3( Ra<iunea nu are! %entru Au-u*tin! o natur3 *im%l3 *i unic3! ci mai curînd una du)l3 *i *e%arat3(V Omul a fo*t creat du%3 ima-inea lui DumnezeuM în *tadiul lui ini<ial! în care a ie=it din mîinile lui Dumnezeu! el era e-al cu ar+eti%ul *3u( Dar acea*t3 *tare a fo*t %ierdut3 cu totul %rin c3derea lui AdamD De atunci înainte întrea-a %utere ori-inar3 a ra<iunii a fo*t întunecat3( Iar ra<iunea *in-ur3! %rin *ine în*3=i =i %ro%riile6i facult3<i!! nu %oate! -3*i niciodat3 drumul înd3r3t( Ea nu *e %oate recon*trui %e *ineM ea nu *e %oate întoarce! %rin %ro%riile6i eforturi! la e*en<a ei %ur3 de( mai Dnain<eU(KDac3 o a*tfel de îndre%tare e*te %o*i)il3 0reodat3! ea *e %oate înf3%tui numai %rin a>utor *u%ranatural! %rin %uterea -ratiei di0ine( \A*a arat3 noua antro%olo-ie! du%3 cum e*te în<elea*3 de c3tre Au-u*tin *i men<inut3 în toate marile *i*teme ale -îndirii medie0ale( Nici Toma dEA_uino! di*ci%olul lui Ari*totel! care *6a întor* la iz0oarele filozofiei -rece=ti! nu a îndr3znit *3 *e a)at3 de la acea*t3 do-m3 fundamental3( \E" atri)uie(! ra<iunii omene=ti o %utere .

mult mai mare decît a atri)uit Au-u*tinM dar el e*te con0in* c3 ra<iunea nu *e %oate folo*i de ace*te %uteri dac3 nu e*te c3l3uzit3 *i iluminat3 de c3tre -ratia di0in3( Am a>un* aici la o r3*turnare com%let3 a tuturor 0alorilor afirmate de c3tre filozofia -reac3( Ceea ce cînd0a %3rea *3 fie cel mai înalt %ri0ile-iu al omului *e do0ede=te a fi %entru el un ri*c =i o 24 ESE* DESPRE OM i*%it3M ceea ce a%3rea ca un *entiment de mîndrie de0ine %entru el cea mai adînc3 umilin<3( Prece%tul *toic cum c3 omul tre)uie *3 *e *u%un3 %rinci%iului *3u intern =i *36" re*%ecte! @demonulA din el în*u=i! e*te %ri0it acum ca o idolatrie %ericuloa*3( Nu e*te o%ortun a de*crie aici caracterul ace*tei noi an6 tro%olo-ii! a analiza moti0ele ei fundamentale =i a urm3ri îndea%roa%e dez0oltarea ei( Dar %entru! a6i în<ele-e *emnifica<ia %utem ale-e o cale diferit3 =i mai *curt3( Ba înce%utul tim%urilor moderne a a%3rut un -înditor care a dat ace*tei antro%olo-ii o nou3 0i-oare =i .

o nou3 *%lendoare( în o%era lui Pa*cal ea =i6a aflat ultima =i %oate cea mai %re-nant3 e?%re*ie( Pa*cal a fo*t %re-3tit %entru acea*t3 *arcin3 cum nu a fo*t nici un alt *criitor( El %o*eda un dar incom%ara)il %entru elucidarea celor mai o)*cure c+e*tiuni =i %entru conden*area =i concentrarea *i*temelor de -îndire com%le?e =i di*%er*ate( Nimic nu %are im%ermea)il %entru a*cu<imea -îndirii =i luciditatea *tilului *3u( în el *înt unite toate a0anta>ele literaturii *i filozofiei moderne( Dar eB le folo*e=te ca arme îm%otri0a *%iritului modern! *%iritul lui De*carte* =i al filozofiei lui( Ba %rima %ri0ire! Pa*cal %are *3 acce%te toate im%lica<iile carteziani*mului *i ale =tiin<ei moderne( Nu e?i*t3 nimic în natur3 care *3 %oat3 rezi*ta efortului ra<iunii =tiin<ificeM %entru c3 nu e?i*t3 nimic care *3 %oat3 rezi*ta -eometriei( E un e0eniment curio* în i*toria ideilor c3 unul din cei mai mari =i mai %rofunzi -eometri a fo*t acela care a de0enit cam%ionul tardi0 al antro%olo-iei filozofice a E0ului Mediu( Ba 0îr*ta de =ai*%rezece ani! Pa*cal a *cri* tratatul de*%re *ec<iunile .

conice! care a de*c+i* un domeniu nou! foarte )o-at =i fertil %entru -îndirea -eometric3( Dar el a fo*t nu numai un mare -eometru! a fo*t un filozof( i ca filozof era nu numai a)*or)it de %ro)lemele -eometrice! dar el c3uta *3 în<elea-3 ade03rata între)uin<are! e?tinderea =i limitele -eometriei( El a a>un*! a*tfel! *3 fac3 di*tinc<ia fundamental3 între @*%iritul -eometricA =i @*%iritul a*cu<it *au *u)tilA( S%iritul -eometric e?celeaz3 în toate *u)iectele care *înt ca%a)ile de o analiz3 %erfect3 6 cele care %ot fi de*com%u*e CRI.A C*NOA/0ERII DE C10RE SINE A OM*L*I 7C în elementele lor %rimare(5 El %leac3 de la anumite a?iome =i din ele tra-e concluzii al c3ror ade03r %oate fi demon*trat cu a>utorul re-ulilor lo-ice uni0er*ale( A0anta>ul ace*tui *%irit con*t3 în claritatea %rinci%iilor *i în caracterul nece*ar al deduc<iilor lui( Dar nu toate o)iectele *înt ca%a)ile de un a*emenea tratament( E?i*t3 lucruri care! datorit3 *u)tilit3<ii =i infinitei lor di0er*it3<i *fideaz3 orice încercare de analiz3 lo-ic3( i dac3 e?i*t3 .

ce0a în lume care tre)uie tratat în acea*t3 a doua manier3! atunci acela e*te *%iritul omului( Ceea ce caracterizeaz3 %e om e*te )o-3<ia =i *u)tilitatea! di0er*itatea =i 0er*atilitatea6naturii *ale( De aceea! mate6 matica nu %oate de0eni niciodat3 in*trumentul unei ade03rate doctrine de*%re om! al unei antro%olo-ii filozofice( E ridicol a 0or)i de*%re om ca *i cum el ar fi o %ro%ozi<ie -eometric3( O filozofie moral3 în termenii unui *i*tem -eometric 6 o Et ica %ore .eo%etrico de%on"trata @ e*te %entru cu-etul lui Pa*cal o a)*urditate! un 0i* filozofic( Bo-ica =i metafizica tradi<ionale nu *e afl3 nici ele într6o %ozi<ie mai )un3 %entru a în<ele-e *i rezol0a eni-ma omului( Prima =i *u%rema le-e e*te le-ea contradic<iei( 'îndirea ra<ional3! -îndirea lo-ic3 =i metafizic3 %ot în<ele-e doar acele o)iecte care *înt li%*ite de contradic<ie *i care au o r C C natur3 =i un ade03r lo-ice( Dar tocmai acea*t3 omo-enitate e*te cea %e care n6o -3*im niciodat3 la om( :ilozofului nu6i@ e*te %ermi* *3 con*truia*c3 un om .

/orS! "8R"K( 7R ESE* DESPRE OM D e?i*ten<ei umane( Omul nu are nici o @natur3A 6 nici o e?i*ten<3 *im%l3 *au omo-en3! %i e*te un ame*tec *traniu de e?i*ten<3 =i non6e?i*ten<3( Bocul *3u *e afl3 .co%etriAue =i l'esprit de $ine""e a *e com%ara *crierea lui Pa*cal @De lEe*%rit -eometri_ueA *i ale *ale Pen"ee"2 editate de c3tre C+arle* Bouandre JPari*! "8C8K! ca%( IQ! %( 75"( în %a*a>ele urm3toare citez traducerea en-lez3 a lui O(F( Fi-+t JNe.artificialM el tre)uie *3 de*crie unul real((Toate a=a6 numitele defini<ii date omului nu *înt altce0a decît *%ecula<ii eterice atîta 0reme cît nu *înt )azate %e e?%erien<a noa*tr3 de*%re om =i confirmate de( acea*ta( Nu e?i*t3 nici o alt3 cale de a cunoa=te omul decîtM aceea de a6i în<ele-e 0ia<a *i com%ortamentul( Dar ceea ce afl3m aici de*fide orice încercare de includere într6o formul3 unic3 =i *im%l3( Contradic<ia e*te ade03ratul element al 5 Pentru di*tinc<ia între !:c"prit .

între ace=ti doi %oli o%u=i( E?i*t3! %rin urmare! numai o cale de acce* c3tre *ecretul @(naturii umane& cea a reli-iei( Reli-ia ne arat3 c3 e?i*t3 un om du)lu 6 omul de dinainte *i cel de du%3 c3dere( Omul a fo*t de*tinat *co%ului celui mai înalt! dar el =i6a %ierdut %ozi<ia( Prin c3dere *i6a %ierdut %uterea iar ra<iunea *i 0oin<a lui au fo*t coru%te( Ma?ima cla*ic3 @Cunoa=te6te %e tine în*u<iA! în<elea*3 în *en*ul ei filozofic! în *en*ul lui Socrate! E%ictet *au Marcu* Aureliu*! e*te de aceea nu numai inutil3! ea e*te am3-itoare *i eronat3( Omul nu %oate a0ea încredere în *ine =i nu %oate a*culta de el în*u=i( El tre)uie *3 %3*treze t3cere *i *3 a*culte o 0oce mai înalt3 =i mai ade03rat3( @Ce 0ei de0eni tu! omule! tu care cau<i ade03rata6<i condi<ie %rin %ro%ria6ti ra<iune natural3H J(((K Afl3! atunci! omule aro-ant! ce %arado? e=ti %entru tine în*u<i( Umile=te6te! ra<iune ne%utincioa*3M taci! natur3 im)ecil3M în0a<3 c3 omul îl de%3=e=te infinit %e om =i a*cult3 de la *t3%înul t3u ade03rata6ti condi<ie! %e care n6o cuno=ti( A*cult3 de Dumnezeu(A$ .

Cele de mai *u* nu inten<ioneaz3 *3 fie o *olu<ie teoretic3 a %ro)lemei omului( Reli-ia nu %oate oferi o a*tfel de *olutieE`Reli-ia a fo*t totdeauna acuzat3 de c3tre ad0er*arii ei de i-noran<3 =i caracter incom%re+en*i)il! toar ace*t re%ro= de0ine cea mai înalt3 laud3 de îndat3 ce lu3m în con*idera<ie *co%ul ei ade03rat(( Reli-ia nu %oate fi clar3 =i ra<ional3( T< Ceea ce ne relateaz3 ea e*te o %o0e*te o)*cur3 =i *um)r3& M i*toria %3catului =i a c3derii omului( Ea re0eleaz3 un fa%t %entru care nu e*te %o*i)il3 nici o e?%lica<ie ra<ional3( Nu %utem e?%lica %3catul omuluiM %entru c3 el nu e*te %rodu* *au nece*itat de nici o cauz3 natural3( Nu %utem e?%lica nici *al0area omuluiM %entru c3 acea*t3 *al0are de%inde de un act im%enetra)il al -ra<iei di0ine( Ea e*te acordat3 în mod li)er *i ne-at3 în mod li)erM nu e?i*t3 nici o ac<iune omenea*c3 *i C C 27 a C E CRI.A C*NOA/0ERII DE C10RE SINE A OM*L*I .

.4 Pentru c3 natura e*te a=tfelUuicît %e*te totU indic3 un Dumnezeu %ierdut! atît în om cît *i în afara omu6 Du>DNDReli-ia e*te! %rin urmare! %entru a *%une a*tfel! o lo-ic3 a a)*urdit3<iiM %entru c3 numai a*tfel %oate ea ..ere tu e" Deu" a("conditu".B 3.Pen"ee"2 ca%( Q! *cc<( "( nici un merit omene*c care *6o merite( Reli-ia! %rin urmare!! nu %retinde niciodat3 *3 clarifice mi*terul omului( Ea confirm3 =i adînce=te ace*t mi*ter( Dumnezeul de*%re care ea 0or)e=te e*te un Deu" a("condita"2 un Dumnezeu a*cun*"( De aceea nici ima-inea lui! omul! nu %oate fi altfel decît mi*terioa*3( Omul r3mîne a*tfel un o%o a("conditu". Reli-ia nu e*te nici un fel de @teorieA a lui Dumnezeu *i a omului *i a rela<iei lor mutuale( Sin-urul r3*%un* %e care6" %rimim din %artea reli-iei e c3 e*te 0oin<a lui Dumnezeu de a *e a*cunde( @A*tfel! Dumnezeu fiind a*cun*! orice reli-ie care nu *%une c3 Dumnezeu e*te a*cun* nu e*te ade03rat3M =i %rice reli-ie care nu ofer3 un temei %entru acea*ta nu e*te in*tructi03( Reli-ia noa*tr3 face toate ace*tea& .

cu%rinde a)*urditatea! contradic<ia intern3! e?i*tenta +imeric3 a E C 4 C omului( @De*i-ur! nimic nu ne iz)e=te atît de 0iolent ca acea*t3 doctrin3M *i totu=i! f3r3 ace*t mi*ter! cel mai incom6%re+en*i)il dintre toate! *întem incom%re+en*i)ili %entru noi în=ine( E*en<a condi<iei noa*tre î*i are meandrele în ace*t C CH C a)i*M a*tfel încît omul e*te mai inima-ina)il f3r3 ace*t mi*ter! decît e*te ace*t mi*ter inima-ina)il %entru om(A 4 Ceea ce în03<3m din e?em%lul lui Pa*cal e*te c3 la înce%utul tim%urilor moderne 0ec+ea %ro)lem3 era re*im<it3 în de%lina ei %utere( C+iar du%3 a%ari<ia lucr3rii lui De*carte* Di"cour" de !a %et ode2 *%iritul modern *e lu%ta înc3 cu acelea=i dificult3<i( El era di0izat între dou3 *olu<ii cu totul C î incom%ati)ile( Dar în acela=i tim% înce%e o lent3 C .

t.ere tu c" Deu" a("conditu" b Ide%2 ca%( QIII! *ec<(5( Ide%2 ca%( Q! *ec<( "( în realitate tu e=ti Dumnezeu a*cun*( 6 N.dez0oltare C Ide%2 ca%( QII! *cc<( C( 3.4 R 4 78 ESE* DESPRE OM intelectual3 %rin care %ro)lema& Ce e*te omulH e*te tran*format3 =i! ca *3 *%unem a=a! ridicat3 la un ni0el *u%erior( Bucrul im%ortant în ace*t caz nu e*te atît de*co%erirea unor fa%te noi! cît de*co%erirea unui nou in*trument de -îndire( Acum! %entru %rima oar3! *%iritul =tiin<ific! în *en*ul modern al cu0întului! intr3 în aren3( Ceea ce *e caut3 acum e*te o teorie -eneral3 a omului )azat3 %e o)*er0a<ii em%irice *i %e %rinci%ii lo-ice -enerale( Primul %o*tulat al ace*tui *%irit nou =i( =tiin<ific a fo*t înde%3rtarea tuturor )arierelor artificiale care *e%ara*er3 %în3 atunci lumea omului de re*tul naturii( Pentru a în<ele-e ordinea lucrurilor umane! tre)uie *3 înce%em cu un *tudiu al ordinii co*mice( Iar .

ie. Nici metafizica cla*ic3! nici reli-ia *i teolo-ia medie0ale nu erau %re-3tite %entru acea*t3 *arcin3( Am)ele ace*te cor%uri de doctrin3! oricît de diferite în metodele =i *co%urile lor! *e fundeaz3 într6un %rinci%iu comun( Amîndou3 conce% uni0er*ul ca o ordine ierar+ic3 în care omul ocu%3 locul cel mai înalt( în filozofia *toic3 *i în teolo-ia cre=tin3 omul era de*cri* ca *co%ul uni0er*ului( Am)ele doctrine *înt con0in*e c3 e?i*t3 o %ro0iden<3 -eneral3 care domne=te a*u%ra lumii =i a de*tinului omului( Ace*t conce%t e*te una din *u%ozi<iile -îndirii *toice =i cre=tine(8 Toate ace*tea *înt %u*e dintr6o dat3 *u) *emnul între)3rii de c3tre noua co*molo-ie( Preten<ia omului de a fi centrul uni0er*ului =i6a %ierdut temeiul( Omul e*te %la*at într6un *%a<iu infinit în care fiin<a lui %are a fi un %unct *in-ular =i e0ane*cent( El e*te încon>urat de c3tre un uni0er* mut! de o lume care .acea*t3 ordine co*mic3 a%are acum într6o lumin3 cu totul nou3( Noua co*molo-ie! *i*temul +eliocentric in*tituit de c3tre Co%ernic e*te *in-ura )az3 *olid3 =i =tiin<ific3 %entru o nou3 antropo!o.

cit2 cartea a II6a! %ar( 8( CRI.eA! *%une Pa*cal(N Si*temul co%ernician de0ine unul din cele mai %uternice in*trumente ale a-no*tici*mului =i *ce%tici*mului filozofic care *6au dez0oltat în *ecolul al QGI6lea< în critica %e care o face ra<iunii umane! Montai-ne folo*e=te toate )ine cuno*cutele ar-umente tradi<ionale ale *i*temelor *ce%tici*mului -rec( Dar el adau-3 o arm3 nou3! care *e do0ede=te a a0ea în mîinile *ale cea mai mare for<3 =i o .*e arat3 mut3 fa<3 de *entimentele lui reli-ioa*e =i cerin<ele lui morale cele mai %rofunde( E*te de în<ele*! *i a fo*t într6ade03r nece*ar! ca %rima reac<ie la acea*t3 nou3 conce%<ie de*%re lume *3 nu %oat3 fi 8 Pentru conce%tul *toic de %ro0iden<3 J4t%R0oiaK0ezi! de e?(! Marcu* Aureliu*! op.A C*NOA/0ERII DE C10RE SINE A OM*L*I 7# decît una ne-ati03 6 o reac<ie de îndoial3 =i team3( Nici c+iar cei mai mari -înditori nu *6au %utut eli)era de ace*t *entiment( @Be *ilence eternei de ce* e*%ace* infini* mEeffra.

im%ortan<3 e?trem3( Nimic nu e*te mai %otri0it %entru a ne umili =i a di*tru-e trufia ra<iunii umane decît %er*%ecti0a im%ar<ial3 a uni0er*ului fizic( într6un faimo* %a*a> din a *a Apo!o.t42 cu %uterea >udec3<ii *ale! %e care temei *i6a cl3dit marile %rec3deri ce -înde=te c3 are %arte fa<3 de celelalte f3%turi( Cine "6a încredin<at c3 minunata urnire a )ol<ii cere=ti! lumina 0e=nic3 a celor f3clii rotindu6*e mîndru dea*u%ra ca%ului *3u! în*%3imînt3toarele mi=c3ri ale ace*tei nem3r-inite m3ri *3 fi fo*t ro*tuite =i *3 d3inuie de6a %ururi %entru a *a mul<umire =i în *lu>)a luiH E*te oare cu %utin<3 *3 ne înc+i%uim trea)3 atît de ne-+ioa)3! c3 a*tfel de ne0oia=3 =i fira03 f3%tur3! care nici m3car %e ea *t3%în3 nu %oate fi! ci %rad3 lo0iturilor de tot *oiul e*te! *36=i zic3 *t3%îna =i îm%3r3tea*a lumii! de a c3rei cunoa=tere nu e 0rednic3 *3 ai)3 o cît de mic3 frîntur3! dar înc3 *3 o mai cîr6 muia*c3H Omul e*te înclinat mereu *3 %ri0ea*c3 micul(cerc în (care tr3ie=te ca %e centrul lumii iar 0iata *a %articular3! .ie a !uiRai%ond Se(ond2 el *%une& S3 ne arate el Jomul! n.

cit.t.4 30 ESE* DESPRE OM trice! care din noi nu *tri-3 c3 întocmirea acea*ta *e n3ruie =i c3 ziua >udec3<ii de %e urm3 ne %rinde6 de -rumazH J(((K Dar cel care %ri0e=te marele c+i% al maicii noa*tre :irea în între-ul m3re<iei *ale! care cite=te atotcu%rinz3toarea =i neîncetata ei de*f3=urare! cine *e 0ede înc3%ut în ea =i nu %e *ine! dar un între.%ri0at3! *3 o 0ad3 ca fiind modelul uni0er*ului( PDar el tre)uie *3 a)andoneze acea*t3 %reten<ie aro-ant3! ace*t mod %ro0incial m3r-init de a -îndi *i >udeca( E Cînd în-+ea<3 0iile! în *atul meu %reotul *coate o în03<3tur3 %entru toat3 *emin<ia omului J(((K( Cînd %ri0im r3z)oaiele noa*tre l3un6 # Pa*cal! op.2 ca%( QQG! *ec<( "8( P Montai-ne! E"euri2 II! QII! traducere de Mariela Seule*cu! note de Anca Bur*an! Ed( tiin<ific3! Bucure=ti! "#4"! %( "#( 3N.re-at cît o *u)<ire tr3*3tur3 de %enel! acela *in-ur %re<uie=te lucrurile du%3 drea%ta lor m3*ur3(P E .

Cu0intele lui Montai-ne ne ofer3 c+eia %entru întrea-a dez0oltare ulterioar3 a teoriei moderne de*%re om( :ilozofia modern3 =i =tiin<a modern3 au tre)uit *3 acce%te %ro0ocarea con<inut3 în ace*te cu0inte(E Ele au tre)uit *3 demon*treze c3 noua co*molo-ie! de%arte de a *l3)i *au îm%iedica %uterea ra<iunii omene=ti! con*acr3 =i confirm3 acea*t3 %utere( A*tfel de *arcin3 a re0enit eforturilor com)inate ale *i*temelor metafizice din *ecolele al QGI6lea =i al QGII6lea( Ace*te *i*teme *tr3)at c3i diferite! dar *înt toate îndre%tate c3tre unul =i acela=i *co%( Ele n3zuie*c! %entru a *%une a*a! *3 tran*forme cur*ul 0izi)il al noii co*molo-ii într6o )inecu0în6tare( 'iordano Bruno a fo*t %rimul -înditor care a a%ucat %e acea*t3 cale( într6un anumit *en*! ea de0ine calea între-ii metafizici moderne( Caracteri*tic %entru filozofia lui (('iordano Bruno e*te fa%tul c3 aici termenul @infinitateA î*i *c+im)3 *emnifica<ia( în -îndirea cla*ic3 -reac3! infinitatea e*te un conce%t ne-ati0( Infinitul e*te nem3r-initul *au nedeterminatul( El nu are nici o limit3 =i nici o form3 *i! %rin urmare! .

t.e*te inacce*i)il ra<iunii umane! care tr3ie=te în t3rîmul formei =i nu %oate în<ele-e altce0a decît forme((în ace*t *en*! finitul *i infinitul! ro%oc< =i a4tei%o0!*înt con*iderate de c3tre Platon! Jîn P i!e(u"2 dou3 %rinci%ii fundamentale care *înt o%u*e în mod nece*ar unul altuiaIin doctrina lui Bruno! infinitul nu mai în*eamn3 o *im%l3 ne-are *au limitare( Dim%otri03! el în*eamn3 )o-3<ia incomen*ura)il3 =i ine%uiza)il3 a realit3<ii =i %uterea neînc3tu*at3 a intelectului omene*c( în ace*t *en* în<ele-e *i P Montai-ne! E"euri2 I! QQGI! *tudiu introducti0 =i note de Dan B3d3r3u! traducere de Mariela Seule*cu! Ed( tiin<ific3! Bucure=ti! "#RR! %%( "$#6"C9( 3N.4 CRI.A C*NOA/0ERII DE C10RE SINE A OM*L*I 5" inter%reteaz3 Bruno doctrina co%ernician3.Acea*t3 doctrin3 era! în conce%<ia lui Bruno! %rimul =i deci*i0ul %a* c3tre auto6eli)erarea omuluif Omul nu mai tr3ie=te în lume ca un .

%rizonier înc+i* între %ere<ii *trîm<i ai unui uni0er* fizic finit( El %oate tra0er*a 03zdu+ul =i %oate r3z)ate %rin toate )arierele ima-inare ale *ferelor cele*te _a?e au fo*t ridicate !de c3tre o fal*3 metafizic3 =i co*molo-ieDMDni0er*ul infinit mu %une nici un fel de limite ra<iunii umaneM dim%otri03! el Je*te marele ei incitator( Intelectul omene*c de0ine con=tient Ede %ro%ria lui infinitate m3*urîndu6=i %uterile cu uni0er*ul >nfmitI> Toate ace*tea *înt e?%rimate în o%era lui Bruno într6un lim)a> %oetic! nu =tiin<ific( Bumea nou3 a =tiin<ei moderne! teoria matematic3 a naturii! înc3 nu6i era cuno*cut3 lui Bruno( Prin urmare! el nu6=i %utea urma drumul %în3 la concluzia lui lo-ic3 intrin*ec3( Era ne0oie de eforturile com)inate ale tuturor .

metafizicienilor *i *a0an<ilor din *ecolul al QGII6lea %entru a de%3=i criza intelectual3 %ro0ocat3 de c3tre de*co%erirea *i*temului co%ernician(! Orice mare -înditor 6 'alilei! De*carte*! Bei)niz! S%inoza 6 are contri)u<ia *a la rezol0area ace*tei %ro)leme( 'alilei afirm3 c3 în domeniul matematicii e*te atin*3 culmea oric3rei cunoa=teri %o*i)ile 6 o cunoa=tere care nu e*te inferioar3 celeia a intelectului di0in( De*i-ur! intelectul di0in cunoa=te *icconce%ecun num3r infinit mai mare de ade03ruri matematice decît noi! dar cît %ri0e=te certitudinea o)iecti03! cele cîte0a ade03ruri cuno*cute de c3tre mintea omenea*c3 *înt cuno*cute de c3tre om la fel de %erfect ca =i de c3tre Dumnezeu(PODe*carte* înce%e cu a lui îndoial3 uni0er*al3 care %are *3 înc+id3 omul în limitele %ro%riei *ale con=tiin<e( Pare a nu e?i*ta nici o caleA deTe=îreA din ace*t cerc ma-ic 6nici o a%ro%iere de realitate( Dar c+iar =i aici ideea de "9 Pentru alte detalii 0Yzi Ca**irer! IndiCiduu% und Do"%o" in der P i!o"op ic der Rcnai""ance JBei%zi-! "#74K! %%( "#4 =i urm( .

P Gezi 'alileo 'alilei! Dia!o.t. de"pre ce!e două "i"te%e principa!e a!e !u%ii2 pto!e%eic şi copernician.4 32 ESE* DESPRE OM infinit *e do0ede=te a fi unicul in*trument %entru de%3=irea îndoielii uni0er*ale( Doar cu a>utorul ace*tui conce%t %utem demon*tra realitatea lui Dumnezeu =i! într6un mod indirect! realitatea lumii material-ABei)niz com)in3 acea*t3 do0ad3 metafizic3 cu o do0ad3 =tiin<ific3 nou3( El de*co%er3 un nou in*trument al -îndirii matematice 6 calculul infinitezimal( Cu a>utorul re-ulilor ace*tui calcul! uni0er*ul fizic de0ine inteli-i)ilM\le-ile naturii *înt con*iderate a nu fi altce0a decît cazuri *%eciale ale le-ilor -enerale ale ra<iunii( S%inoza e*te cel care îndr3zne=te *3 fac3 %a*ul ultim =i deci*i0 în acea*t3 teorie matematic3 a lumii =i a . în rom2ne=te de in-( Romolo Ottone! cu0înt înainte de %rof( in-( tefan B3lan( Ed(E tiin<ific3! Bucure=ti! "#R7! %%( #C6#R( 3N.

*%iritului omene*c( S%inoza ela)oreaz3 o nou3 etic3! o teorie a %a*iunilor =i afectelor! o teorie matematic3 a lumii morale( El e*te con0in* c3 doar %rin acea*t3 teorie ne %utem atin-e telul& acela al unei @filozofii a omuluiA! al unei filozofii antro%olo-ice care e*te li)er3 de erorile *i %re>udec3<ile unui *i*tem %ur antro%ocentric( Ace*ta e*te *u)iectul! tema -eneral3 care! *u) diferite forme! *tr3)ate toate marile *i*teme metafizice din *ecolul al QGII6lea(\ E*te *olu<ia ra<ionali*t3 a %ro)lemei omului( Ra<iunea matematic3 e*te le-3tura între om =i uni0erfcM ea ne %ermite *3 %3=im în li)ertate de la unul la cel3lalt( Ra<iunea matematic3 e*te c+eia %entru o ade03rat3 în<ele-ere a ordinii co*mice *i morale( în "4C$! Deni* Diderot a %u)licat o *erie de afori*me *u) titlul Pen"ee" "ur !:interpretation de !a nature. în ace*t e*eu el declara c3 *u%erioritatea matematicii în cadrul =tiin<ei nu mai e*te inconte*ta)il3( Matematica! *u*<inea el! a atin* un -rad de %erfec<iune atît de înalt încît nu mai e*te %o*i)il nici un %ro-re*M de acum înainte matematica 0a *ta %e loc( .

*i_ue e?%erimentale >Eo*eroi* %re*_ue a**urer _uEa0ant _uEil *oit cent an* on ne com%tera %a* troi* -rand* -eometre* en Euro%e( Cette CRI.Nou* touc+on* au moment dEune -rande re0olution dan* Ie* *cience*( Au %enc+ant _ue Ie* e*%rit* me %aroi**ent a0oir 2 la morale! au? )elle* lettre*! 2 lE+i*toire de la nature et 2 la %+.A C*NOA/0ERII DE C10RE SINE A OM*L*I 33 *cience *Earretera tout court ou lEauront lai**e Ie* Bernoulli! Ie* Euler! Ie* Mau%ertui* et Ie* dEAlem)ert( Il* auront %o*e* Ie* colonne* dEHercule! on nEira %oint au del2(EE Diderot e*te unul dintre marii re%rezentan<i ai filozofiei Buminilor( Ca editor al Encic!opediei el *e afl3 în centrul tuturor marilor mi=c3ri intelectuale ale tim%ului *3u( Nimeni nu a a0ut o %er*%ecti03 mai clar3 a dez0olt3rii -enerale a -îndirii =tiin<ificeM nimeni nu a a0ut o intuire mai %3trunz3toare a tuturor tendin<elor *ecolului al QGIIHea( Pentru Diderot e*te cu atît mai .

caracteri*tic *i mai remarca)il fa%tul c3! re%rezentînd toate idealurile Ilumini*mului! el înce%ea *3 *e îndoia*c3 de*%re dre%tul a)*olut al ace*tor idealuri( EDU=eU a=tea%t3 la a%ari<ia unei forme noi a =tiin<ei 6 o =tiin<3 cu un caracter mai concret! )azat3 mai curînd %e o)*er0area fa%telor decît %e i%oteza unor %rinci%ii -eneralei în o%inia lui Diderot! au fo*t mult *u%rae*timate metodele lo-ice =i ra<ionale( Noi =tim cum *3 com%ar3m! *3 or-aniz3m *i *3 *i*tematiz3m fa%tele cuno*cuteM dar nu am culti0at acele metode cu a>utorul c3rora ar fi %o*i)il3 de*co%erirea unor noi fa%te( Tr3im cu iluzia c3 cel care nu =tie *36*i calculeze a0erea nu e*te într6o %ozi<ie mai )un3 decît cel care nu are nici un fel de a0ere! >Dar *e a%ro%ie tim%ul cînd 0om de%3=i acea*t3 %re>udecat3 =i atunci 0om fi atin* un %unct nou =i culminant în i*toria =tiin<elor naturale( d6Y S6a realizat %rofe<ia lui DiderotH A fo*t confirmat %unctul lui de 0edere de c3tre dez0oltarea ideilor =tiin<ifice în *ecolul al QlQ6leaH într6un %unct! de*i-ur! eroarea lui e*te e0ident3( Pre*u%unerea c3 -îndirea .

matematic3 0a a>un-e într6un im%a*! c3 marii matematicieni ai *ecolului al QGIII6lea "" Diderot! Pen"ee" "ur .4 34 ESE* DESPRE OM atin*e*er3 coloanele lui Hercule nu *6a ade0erit( Acelei -ala?ii a *ecolului al QGIII6lea tre)uie *36i ad3u-3m acum numele lui 'au**! Riemann! Feier*tra*= =i PoincareM în =tiin<a *ecolului al QlQ6lea întîlnim %e*te .interpretation de !a nature2 *ect( $M cf( *ec<iunile "4! 7"( Jîn lim)a francez3! în ori-inal(K D2rn traducerea te?tului lui Diderot& @Atin-em momentul unei mari re0olu<ii în domeniul =tiin<elor( :a<3 de înclina<ia %e care *%iritele mi *e %ar a o a0ea %entru moral3! literatur3! i*toria naturii =i fizica e?%erimental3! a%roa%e c3 a= îndr3zni *3 -arantez c3 în mai %u<in de o *ut3 de ani! nu *e 0or num3ra trei mari -eometri în euro%a( Acea*t3 =tiin<3 *e 0a o%ri %ur =i *im%lu acolo unde o 0or fi l3*at un& Bernoulli!EEuler! Mau%crtiu*(=i dEAlem)ert( Ei 0or fi %u* coloanele lui Herculc! mai de%arte nu *e 0a mer-e(A 3NA.

in Ori. De acum înainte! ade03ratul caracter al filozofiei antro%olo-ice %are a fi fi?at o dat3 %entru totdeauna( Du%3 numeroa*e încerc3ri nereu=ite! filozofia omului *t3! în *fir*it! %e un teren *olid( Nu mai tre)uie *3 ne l3*3m în 0oia *%ecula<iilor eterice! %entru c3 nu *întem în c3utarea unei defini<ii -enerale a naturii *au e*en<ei omului( Pro)lema e*te %ur *i *im%lu aceea de a acumula e0iden<a em%iric3 %e care teoria -enerat3 a .tot mar=ul triumfal al unor idei =i conce%te matematice noi( Cu toate ace*tea! %redic<ia lui Diderot con<inea un element de ade03r( Pentru c3 înnoirea *tructurii intelectuale a *ecolului al QlQ6lea *e afl3 în locul %e care -îndirea matematic3 îl ocu%3 în ierar+ia =tiin<ific3( O for<3 nou3 î=i face a%ari<ia( '>ndirea )iolo-ic3 cî*ti-3 %rioritate fat3 de -îndirea matematic3( In %rima >um3tate a *ecolului al QlQ6lea! mai e?i*t3 înc3 unii metafizicieni! %recum Her)art! *au unii %*i+olo-i! %recum '( T+(N:ec+ner! care nutre*c *%eran<a fundament3rii uneiA %*i+olo-ii matematice( Dar ace*te %roiecte di*%ar ra%id du%3 a%ari<ia lucr3rii lui Dar.inea "pecii!or.

e0olu<iei ne6a %u*6o Ia di*%ozi<ie din a)undent3( f Acea*ta era con0in-erea îm%3rt3=it3 de c3tre oamenii de =tiin<3 =i filozofii din *ecolul al QlQ6lea( Dar ceea ce a de0enit mai im%ortant %entru i*toria -eneral3 a ideilor =i %entru dez0oltarea -îndirii filozofice nu au fo*t fa%tele em%irice ale e0olu<iei! ci interpretarea teoretic3 a ace*tor fa%te( Acea*t3 inter%retare nu a fo*t determinat3! într6un *en* neec+i0oc! de c3tre e0iden<a em%iric3 în*3=i! ci mai curînd de c3tre un anumit %rinci%iu fundamental care a0ea un caracter metafizic definit( De=i rareori recuno*cut! ace*t model metafizic al -îndirii e0olu<ioni*te era o for<3 moti60a<ional3 latent3( Teoria e0olu<iei! într6un *en* filozofic -eneral! nu era nicidecum o ac+izi<ie recent3( Ea î*i c3%3ta*e e?%re*ia cla*ic3 în %*i+olo-ia lui Ari*totel =i în conce%<ia lui -eneral3 de*%re 0ia<a or-anic3( Di*tinc<ia caracteri*tic3 =i fundamental3 între 0iziunea ari*totelic3 =i cea modern3 a CRI.A C*NOA/0ERII DE C10RE SINE A OM*L *I .

7Gnu! din *co%urile %rinci%ale ale o%erei lui Dar.norantiaeF.in a fo*t *3 eli)ereze -îndirea modern3 de acea*ta iluzie a cauzelor finale( Tre)uie *3 c3ut3m *tructura naturii or-anice doar %rin cauze naturale!" *au nu o %utem în<ele-e deloc( Dar cauzele materiale *înt! în terminolo-ia lui Ari*totel! .5C e0olu<iei con*t3 în fa%tul c3 Ari*totel a dat o inter%retare formal3! %e cînd modernii au încercat o inter%retare material3( Ari*totel era con0in* c3 %entru a în<ele-e %lanul -eneral al naturii! ori-inile 0ie<ii! formele inferioare tre)uieU *3 fie inter%retate în lumina formelor *u%erioare( în metafizica *a! In defini<ia %e care6o d3 *ufletului ca @%rima actualizare a unui cor% natural înze*trat în mod %oten<ial cu 0iat3A!T 0iata or-anic3 e*te conce%ut3 *i inter%retat3 în termeni ai 0ie<ii umane(T Caracterul teleolo-ic al 0ie<ii umane e*te %roiectat Aa*u%ra între-ului domeniu al fenomenelor naturale( In teoria modern3 acea*t3 ordine e*te in0er*at3( Cauzele finale ale lui Ari*totel *înt caracterizate ca un *im%lu Ea"#!u% i.

in la *fîr=itul c3r<ii *ale .ariaţia ani%a!e!or şi p!ante!or "u( in$!uenta do%e"ticirii2 dar cele mai di*tincte -enuri =i ordine în cadrul aceleia=i mari cla*e E6 de e?em%lu! mamifere! %3*3ri! re%tile =i %e=ti 6 *înt cu to<ii de*cenden<ii unui *tr3mo= comun! =i .in în*u=i! care de o)icei e*te atît de reticent fa<3 de conce%<iile lui filozofice( @Nu numai diferitele ra*e dome*ticeA! o)*er03 Dar.cauze @accidentaleA( Ari*totel a afirmat în mod ener-ic im%o*i)ilitatea de a în<ele-e fenomenul 0ie<ii cu a>utorul unor a*tfel de cauze accidentale( Teara modern3 a %rimit acea*t3 %ro0ocare( ('înditorii moderni au con*iderat c3! du%3 numeroa*ele încerc3ri nereu=ite din trecut! ei au reu=it *3 e?%lice în mod definiti0 0iata or-anic3 dre%t un *im%lu %rodu* al întîm%l3rii( Sc+im)3rile accidentale care au Ioc în 0iata fiec3rui or-ani*m *înt *uficiente %entru a e?%lica tran*formarea -radual3 care ne conduce de la formele de 0ia<3 cele mai *im%le ale %rotozoarelor la formele cele mai e0oluate *i mai com%licate( Afl3m una din e?%re*iile cele ( mai %re-nante ale ace*tui %unct de 0edere c+iar la Dar.

tre)uie *3 admitem c3 întrea-a imen*3 diferen<3 dintre ace*te forme a rezultat în %rimul rînd din 5R ESE* DESPRE OM *im%la 0aria)ilitate( A con*idera *u)iectul din ace*t %unct de 0edere e*te *uficient %entru a l3*a %e cine0a mirt de uimire( Dar uimirea noa*tr3 tre)uie *3 *e mic=oreze cînd ne -îndim c3 0ie<uitoare în num3r a%roa%e infinit! într6un inter0al de tim% a%roa%e infinit au a0ut ade*eori întrea-a lor or-anizare *u) o form3 %la*tic3 într6un anumit -rad! =i c3 orice mic3 modificare a *tructurii! care era în 0reun fel folo*itoare în condi<iile de 0ia<3 e?trem de com%le?e! a fo*t %3*trat3! %e cînd fiecare modificare ce era în 0reun fel d3un3toare a fo*t di*tru*3 cu *tr3=nicie( Iar acumularea îndelun-at3 de 0aria<ii folo*itoare 0a fi condu* în mod ne-re=it la *tructuri atît de di0er*ificate! atît de frumo* ada%tate %entru anumite *co%uri =i atît de e?celent coordonate cum 0edem la %lantele =i animalele care ne încon>oar3( Din ace*t moti0 am 0or)it de *elec<ie ca de o %utere *u%rem3! fie c3 e*te a%licat3 de c3tre om %entru .

formarea ra*elor dome*tice! fie de c3tre natur3 la %roducerea *%eciilor((( Dac3 un ar+itect are de în3l<at un edificiu -randio* =i *%a<io* f3r3 folo*irea %ietrei cio%lite! *electînd dintre fra-mentele din fundul unei %r3%3*tii %e cele în form3 de %an3 %entru arcadele *ale! %ietre alun-ite %entru lintouri =i %ietre %late %entru aco%eri=! i6 am admira di)3cia =i l6am %ri0i ca %e o for<3 *u%rem3( In*3 fra-mentele de %iatr3 con*iderate indi*%en*a)ile %entru ar+itect com%ort3 cu edificiul ridicat de el aceea=i rela<ie %e care 0aria<iile fluctuante ale fiin<elor or-anice o com%ort3 fa<3 de *tructurile diferite =i admi6 ra)ile do)îndite în cele din urm3 de c3tre de*cenden<ii modifica<i("7 Dar înainte ca o ade03rat3 filozofie antro%olo-ic3 *3 *e dez0olte! a tre)uit f3cut =i un alt %a*! %ro)a)il cel mai im%ortant( Teoria e0olu<iei di*tru*e*e limitele ar)itrare dintre diferitele forme ale 0ie<ii or-anice( Nu e?i*t3 nici un fel de *%ecii *e%arateM e?i*t3 doar un curent continuu! neîntreru%t al 0ie<ii( Dar %utem a%lica acela=i %rinci%iu 0ie<ii *i cu!turii omene=tiH E*te lumea culturii! la fel ca .

!e'e.lumea or-anic3! f3cut3 din *c+im)3ri accidentaleH Nu >Yo*ed3 ea o *tructur3 teleolo-ic3 definit3 =i de net3-3duitH In felul ace*ta! în fa<a tuturor filozofilor al c3ror %unct de %lecare era teoria -eneral3 a e0olu<iei *6a %rezenî*t o nou3 %ro)lem3( Ei tre)uiau *3 do0edea*c3 fa%tul c3 lumea culturii! lumea ci0iliza<iei "7 Dar. @Aici ca *i %e*te totA *%unea Taine! nu a0em decît o %ro)lem3 mecanic3M efectul total e*te un rezultat care de%inde în între-ime de m3rimea =i direc<ia cauzelor care îl %roduc((( De=i mi>loacele de .in! 0 e .A C*NOA/0ERII DE C10RE SINE A OM*L*I 54 umane! e*te reducti)il3 la cîte0a cauze -enerale care *înt acelea=i atît %entru fenomenele fizice cît =i %entru a=a6 numitele fenomene *%iritualei A*a a fo*t noul ti% de filozofie a culturii introdu* de c3tre H. /orS! D( A%%leton WCo(! "8#4K II! ca%( QQGIII! %%( $7C =i urm( CRI.ariation o$ Ani%a!" and P!ant" under Do%e"tication JNe.%%ol.te Taine în lucr3rile *ale &i!o'o$ia artei *i I"toria !iteraturii en.

nota<ie nu *înt acelea=i în =tiin<ele morale *i cele fizice! materia lor fiind aceea=i! con*tituit3 deo6%otri03 din for<e! m3rimi =i direc<ii! %utem *%une c3 în am)ele cate-orii de =tiin<e rezultatul final e*te %rodu* du%3 aceea=i metod3("5 E*te acela=i cerc de fier al nece*it3<ii care înc+ide atît 0iata noa*tr3 fizic3! cît =i %e cea cultural3( In *entimentele! înclina<iile! ideile *i -îndurile *ale! în %roducerea de c3tre el a o%erelor de art3! omul nu %oate e0ada din ace*t cerc ma-ic( Putem con*idera omul ca %e un animal al unei *%ecii *u%erioare care %roduce filozofii =i %oeme în acela=i mod în care 0iermii de m3ta*e î=i %roduc -o-o=ile *au al)inele î=i con*truie*c celulele lor( în %refa<a la marea lui o%er3 Ori.ini!e &ranţei conte%porane2 Taine afirm3 c3 are de -înd *3 *tudieze tran*formarea :ran<ei ca un rezultat al Re0olu<iei franceze a*a cum ar *tudia @metamorfoza unei in*ecteA( Dar aici *e ridic3 o alt3 %ro)lem3( Ne %utem mul<umi cu num3rarea com%let3 de o manier3 *trict em%iric3 a .

!ai"c2 Introducere( Trad( en-lez3 de H( 0an Baun JNe.diferitelor im%ul*uri %e care le afl3m în natura uman3H Pentru o în<ele-ere cu ade03rat =tiin<ific3! ace*te im%ul*uri ar tre)ui *3 fie cla*ificate =i *i*tematizate( E0ident! nu toate *e afl3 la acela=i ni0el( Tre)uie *3 %re*u%unem c3 ele au o *tructur3 definit3 6 *i una din %rimele =i cele mai im%ortante *arcini ale %*i+olo-iei =i teoriei culturii e*te de*co%erirea ace*tei *tructuri( în an-rena>ul com%licat al 0ie<ii umane tre)uie *3 "5 Taine! Hi"toirc de !a !itterature an. /orS! Hoit W Co(! "847K! I! %%( "7 =i urm( 38 ESE* DESPRE OM afl3m for<a motrice a*cun*3 care %une în mi=care între-ul mecani*m al -îndirii *i 0oin<ei noa*tre( Sco%ul %rinci%al al tuturor ace*tor teorii a fo*t de a do0edi unitatea =i omo-enitatea naturii umane( Dar dac3 e?amin3m e?%lica<iile %e care ace*te teorii inten<ionau *3 le dea! unitatea naturii umane a%are e?trem de îndoielnic3( :iecare filozof crede a fi -3*it cauza .

%rinci%al3 *i facultatea dominant3 6 !:idee %aHtre""e2 cum a fo*t numit3 de c3tre Taine( Dar cît %ri0e=te caracterul ace*tei facult3<i dominante! toate e?%lica<iile difer3 în mare m3*ur3 =i *e contrazic una %e alta( :iecare -înditor indi0idual ne d3 %ro%ria *a ima-ine a*u%ra naturii umane( To<i ace=ti filozofi *înt em%iri=ti +ot3rî<i& ei ar 0rea *3 ne arate fa%tele =i nimic altce0a decît fa%tele( Dar inter%retarea %e care o dau ei e0iden<ei em%irice con<ine dintru înce%ut o %re*u%unere ar)itrar3 6 *i ace*t caracter ar)itrar de0ine tot mai e0ident %e m3*ur3 ce teoria înainteaz3 =i ca%3t3 un a*%ect tot mai ela)orat =i *ofi*ticat( Nietz*c+e %roclam3 0oin<a de %utere! :reud *emnalizeaz3 in*tinctul *e?ual! Mar? întroneaz3 in*tinctul economic( :iecare teorie de0ine un %at al lui Procu*t în care fa%tele em%irice *înt *ilite *3 *e a>u*teze unui model %reconce%ut( Datorit3 ace*tei dez0olt3ri! teoria modern3 de*%re om î=i %ierde centrul intelectual( Do)îndim în *c+im) o com%let3 anar+ie a -îndirii( C+iar =i în 0remurile trecute a e?i*tat! de*i-ur! o mare di*cre%an<3 între o%iniile =i .

A C*NOA/0ERII DE C10RE SINE A OM*L*I 5# )iolo-ii! %*i+olo-ii! etnolo-ii! economi=tii 6 to<i au a)ordat %ro)lema din %ro%ria lor %er*%ecti03(E A com)ina *au a unifica toate ace*te a*%ecte =i %er*%ecti0e %articulare era im%o*i)il( i c+iar în domeniile *%eciale .teoriile referitoare la acea*t3 %ro)lem3( Dar r3mînea cel %u<in o orientare -eneral3! un cadru de referin<3 la care %uteau fi ra%ortate toate diferen<ele indi0iduale( 6Metafizica! teolo-ia! matematica =i )iolo-ia =i6au a*umat %e rînd rolul c3l3uzitor %entru -îndire în %ro)lema omului =i au determinat direc<ia de in0e*ti-a<ie( Ade03rata criz3 a ace*tei %ro)leme *6a manife*tat atunci cînd a încetat *3 e?i*te o a*tfel de %utere central3 ca%a)il3 *3 diri>eze toate eforturile indi0iduale( Im%ortan<a e?trem3 a %ro)lemei a fo*t *im<it3! totu=i! în toate diferiteleE ramuri ale cunoa=terii =i cercet3rii( Dar mult3 0reme nu a e?i*tat o autoritate *ta)ilit3 la care *3 *e %oat3 a%ela( Teolo-ii! oamenii de =tiin<3! %oliticienii! *ociolo-ii! CRI.

nu e?i*ta nici un %rinci%iu =tiin<ific acce%tat în mod -eneral( :actorul %er*onal de0ine din ce în ce mai %re0alent! iar tem%eramentul *criitorului indi0idual tindea *3 >oace un rol deci*i0( 0ra it "ua Aue%Aue Co!upta"I fiecare autor %are *3 fie c3l3uzit! %în3 la urm3! de c3tre %ro%ria conce%<ie =i e0aluare a 0ie<ii umane( :a%tul c3 ace*t anta-oni*m al ideilor nu con*tituie numai o %ro)lem3 teoretic3 -ra03! Sar =i o amenin<irecc%rntîu6întrea-a dimen*iune a 0ie<ii noa*tre morale =i culturale nu admite nici o îndoial3( în -îndifea filozofic3 recent3! Ma? Sc+eler a fo*t unul dintre %rimii care a de0enit con=tient =i a *emnalizat ace*t %ericol( @în nici o alt3 %erioad3 a cunoa=terii omene=tiA! declar3 Sc+eler! nu a de0enit omul mai %ro)lematic fa<3 de *ine decît în zilele noa*tre( A0em o antro%olo-ie =tiin<ific3! una filozofic3 =i una teolo-icaM ace*tea nu =tiu nimic una de altaICa urmare! nu mai a0em nici o idee clar3 =i con*ec0ent3 de*%re om( Multitudinea mereu în cre=tere a =tiin<elor %articulare care *înt an-a>ate în *tadiul .

de" Men"c cn i% Do"rno" JDarm*tadt! Reic+l! "#78K! %%( "5 =i urm( 40 ESE* DESPRE OM cu a)unden<a de care di*%unem noi! trecutul %oate %3rea foarte *3rac( Dar )o-3<ia noa*tr3 de fa%te nu e*te în mod .oamenilor mai mult a încurcat =i com%licat decît a elucidat conce%tul no*tru de*%re om("$ A=a arat3 *itua<ia *tranie în care *e afl3 filozofia mo6 dern3( Nici o e%oc3 anterioar3 nu a fo*t 0reodat3 într6o %ozi<ie atît de fa0ora)il3 cu %ri0ire la *ur*ele de cunoa=tere a naturii umane( P*i+olo-ia! etnolo-ia! antro%olo-ia =i i*toria au acumulat un cor%u* de fa%te uimitor de )o-at! aflat în continu3 cre=tere( In*trumentele noa*tre te+nice de o)*er0are =i e?%erimentare au fo*t îm)un3t3<ite e?traordinar! iar analizele noa*tre au de0enit tot mai fine *i mai %3trun6 z3toare( Ni *e %are! cu toate ace*tea! c3 nu *6a -3*it o metod3 %entru *t3%înirea =i or-anizarea ace*tui material( Com%arat "$ Ma? Sc+eler! DJc Ste!!un.

nece*ar o )o-3<ie de idei( Dac3 nu reu=im *3 -3*im un fir al Ariadnei care *3 ne conduc3 în afara ace*tui la)irint! nu %utem a0ea nici o în<ele-ere ade03rat3 a caracterului -eneral al culturii umaneM 0om r3mîne %ierdu<i într6o ma*3 de date *e%arate =i farîmi<ate c3rora %are *3 le li%*ea*c3 orice unitate conce%tual3( II O cheie pentru natura omului: simbolul Biolo-ul Do+anne* 0on Ue?Siill a *cri* o carte în care între%rinde o re0izuire critic3 a %rinci%iilor )iolo-iei( Biolo-ia! du%3 o%inia lui Ue?Sull! e*te o =tiin<3 a naturii care tre)uie *3 fie dez0oltat3 %rin metodele em%irice o)i=nuite 6 tnetodele o)*er0a<iei =i e?%eriment3rii( 'îndirea )iolo-ic3! %e de alt3 %arte! nu a%ar<ine aceluia=i ti% ca *i -îndirea din domeniul fizicii *au c+imiei( Ue?Sull e*te un cam%ion +ot3rît al 0itali*muluiM el e*te un a%3r3tor al %rinci%iului autonomiei 0ie<ii( Giata e*te o realitate ultim3 *i inde%endent3( Ea nu %oate fi de*cri*3 *au e?%licat3 în termeni ai fizicii *au c+imiei( Din ace*t %unct de 0edere! Ue?Sull dez0olt3 o .

*c+em3 -eneral3 nou3 a cercet3rii )iolo-ice( Ca filozof! el e*te un ideali*t *au fenomenali*t( Dar fenomena6 li*mul lui nu *e )azeaz3 %e con*idera<ii metafizice *au e%i*temolo-iceM el *e întemeiaz3 mai curînd %e %rinci%ii em%irice( A*a cum arat3 el! %re*u%unerea c3 e?i*t3 o realitate a)*olut3 a lucrurilor care e*te aceea=i %entru toate 0ie<uitoareiN 6 ar fi un fel de do-mati*m foarte nai0( Realitatea nu = e*te un lucru unic =i omo-enM ea e*te e?trem de di0er*ificat3! a0înd tot atîtea *c+eme =i modele diferite cîte or-ani*me diferite e?i*t3( :iecare or-ani*m e*te! %entru a *%une a*tfel! o e?i*ten<3 monadic3( El are o lume %ro%rie! %entru c3 el are o e?%erien<3 %ro%rie( :enomenele %e care le -3*im m 0ia<a anumitor *%ecii )iolo-ice nu *înt tran*fera)ile altor *%ecii( E?%erien<ele 6 =i %rin urmare realit3<ile 6 a dou3 or-ani*me diferite *înt incomen*ura)ile între ele( în lumea unei mu=te! *%une Ue?Sull! afl3m numai @lucruri6 mu*c3AM în lumea unui arici de mare afl3m numai @lucruri6arici de mareA( ESE* DESPRE OM .

42 Din acea*t3 i%otez3 -eneral3! Ue?Siill dez0olt3 o *c+em3 foarte in-enioa*3 =i -eneral3 a lumii )iolo-ice( Dorind *3 e0ite orice inter%ret3ri %*i+olo-ice! el urmeaz3 o metod3 întru totul o)iecti03 *au )e+a0iori*t3( Sin-ura c+eie %entru 0ia<a animal3! men<ioneaz3 el! ne e*te dat3 de c3tre fa%tele anatomiei com%arate( Dac3 cunoa=tem *tructura anatomic3 a unei *%ecii animale! %o*ed3m toate datele nece*are %entru recon*truirea modului ei *%ecial de e?%erien<3( Un *tudiu atent al *tructurii cor%ului animal! al num3rului! calit3<ii =i di*tri)u<iei diferitelor or-ane de *im<! =i condi<iile *i*temului ner0o* ne dau o ima-ine %erfect3 a lumii interne =i e?terne a or-ani*mului( Ue?Siill =i6a înce%ut in0e*ti-a<iile cu un *tudiu al or-ani*melor celor mai %u<in e0oluateM @ el le6a e?tin* tre%tat la toate formele de 0ia<3 or-anic3( într6un anumit *en*! el refuz3 *3 0or)ea*c3 de*%re forme de 0ia<3 inferioare *i *u%erioare( Giata e*te %erfect3 %e*te totM ea e*te aceea=i în cercul cel mai mic ca *i în cel mai mare( Orice or-ani*m! c+iar cel .

ic .epa""t4 ace*tuia( Conform *tructurii lui anatomice! el %o*ed3 un anumit MerKnet' =i un anumit WirKnet' @ un *i*tem rece%tor =i un *i*tem efector( :3r3 coo%erarea =i ec+ili)rul ace*tor dou3 *i*teme! or-ani*mul nu ar %utea *u%ra0ie<ui( Si*temul rece%tor %rin care o *%ecie )iolo-ic3 %rime=te *timuli din afar3 =i *i*temul efector %rin care reac<ioneaz3 la ei *înt! în toate cazurile! *trîn* îm)inate( Ele *înt 0eri-i ale unuia =i aceluia=i lan< de*cri* de c3tre Ue?Siill ca cercu! $uncţiona! 3&unKtion"Krei"4 al animalului(" Nu %ot intra aici în di*cutarea %rinci%iilor )iolo-ice ale lui Ue?Siill( M6am referit doar la conce%tele =i terminolo-ia lui %entru a %une o %ro)lem3 -eneral3( E*te %o*i)il3 folo*irea *c+emei %ro%u*e de Ue?Siill %entru de*crierea =i caracterizarea !u%ii u%aneL E0ident! acea*t3 lume nu face nici un fel de e?ce%<ie de la acele le-i )iolo-ice care -u0erneaz3 0ia<a " Gezi Do+annc* 0on Ue?Siill! 0 corcti"c e 8io!o.3an.epa""t4 la mediul *3u am)iant! dar cu totul %otri0it 3ein.mai %u<in e0oluat! nu e*te numai ada%tat într6un *en* 0a.

Acea*t3 nou3 ac+izi<ie tran*form3 în6 trea-a 0ia<3 omenea*c3( Com%arat cu alte animale! omul tr3ie=te nu numai într6o realitate mai cu%rinz3toareM el tr3ie=te! %entru a *%une a=a! într6o nou3 di%en"iune a realit3<ii( E?i*t3 o diferen<3 clar3 între reac<iile or-anice =iE r3*%un*urile umane( în %rimul caz! e*te dat un r3*%un* direct =i imediat la un *timul e?ternM în al doilea . a 76a! Berlin! "#58KM *%Nc!tundInncnNe!tder 0icrc37OPOQ cd( a76a! Berlin! "#7"K( O CHEIE PEN0R* NA0*RA OM*L*II SIM8OL*L 43 tuturor celorlalte or-ani*me( Totu=i în lumea uman3 afl3m o caracteri*tic3 nou3 care %are *3 fie *emnul di*tincti0 al 0ie<ii umane( Cercul func<ional al omului e*te nu numai e?tin* din %unct de 0edere cantitati0M el a *uferit de a*emenea o *c+im)are calitati03( Omul a de*co%erit! cum *e *%une! o metod3 nou3 %entru a *e ada%ta la mediul *3u am)iant(>între *i*temul rece%tor =i cel efector! care *e -3*e*c la to3îe *%eciile ani6male! afl3m la om o a treia 0eri-a %e care o %utem de*crie ca E "i"te%u! "i%(o!ic.Mcă.

de*tul de îndoielnic( Mul<i filozofi au a0ertizat îm%otri0a ace*tui %retin* %ro-re*( @BE+omme _ui mediteA! *%une Rou**eau! @e*t un animal de%ra0eA& de%3=irea -rani<elor 0ie<ii or-anice nu e*te o ameliorare! ci o deteriorare a naturii umane( i totu=i nu e?i*t3 nici un remediu contra ace*tei r3*tur6 n3ri a ordinii naturale( Omul nu *e %oate *u*tra-e %ro%riei \ îm%liniri( El nu %oate decît *3 ado%te condi<iile %ro%riei . 0ie<i( Omul nu mai tr3ie=te într6un uni0er* %ur fizic! el tr3ie=te într6un uni0er* *im)olic( Bim)a>ul! mitul! arta *i I reli-ia *înt %3r<i ale ace*tui uni0er*( Ele *înt firele diferite care <e* re<eaua *im)olic3! <e*3tura încîlcit3 a e?%erien<ei umane( între-ul %ro-re* uman în -îndire *i e?%erien<3 *%eculeaz3 a*u%ra ace*tei re<ele *i o înt3re=te( Omul nu mai înfrunt3 realitatea în mod nemi>locitM el nu o %oate 0edea! cum *e *%une! fa<3 în fa<3( Realitatea fizic3 %are .caz! r3*%un*ul e*te amînat( El e*te întreru%t =i întîrziat %rintr6un lent =i com%licat %roce* de -îndire( Ba %rima %ri0ire! o a*tfel de amînare %oate %3rea un cî=ti.

*3 *e retra-3 în m3*ura în care a0an*eaz3 acti0itatea *im)olic3 a omului! în loc *3 ai)3 de a face cu lucrurile în*e=i! omul con0er*eaz3! într6un *en*! în mod con*tant cu *ine în*u=i( El *6a înc+i* în a=a fel în forme lin-0i*tice! ima-ini arti*tice! *im)oluri 44 ESE* DESPRE OM mitice *au rituri reli-ioa*e încît el nuA %oate 0edea *au cunoa=te nimic decît %rin inter%unerea ace*tui mediu artificial( Situa<ia lui e*te aceea=i în *fera teoretic3 *i în cea %ractic3( C+iar =\aici! omul nu tr3ie=te într6o lume de fa%te )rute! *au conform ne0oilor *i dorin<elor lui imediate( El tr3ie=te mai curînd în mi>locul unor emo<ii ima-inare! în *%eran<e *i temeri! în iluzii *i deziluzii! în fanteziile *i 0i*urile 57 t > *ale( @Ceea ce îl tul)ur3 =i îl nelini=te=te %e omA! *%unea E%ictet! @nu *înt lucrurile! ci o%iniile *i înc+i%uirile de*%re lucruri(A gN ' > ' .

Din ffunctul de 0edere la care am a>un*! tre)uie *3 corect3m =i *3 l3r-im defini<ia cla*ic3 a omului( In %ofida tuturor eforturilor ira<ionali*mului modern! acea*t3 defini<ie a omului ca un ani%a! raţiona!e nu =i6a %ierdut for<a( Ra<ionalitatea e*te! într6ade03r! o tr3*3tur3 inerent3 tuturor acti0it3<ilor umane( Mitolo-ia în*3=i nu e*te o ma*3 )rut3 de *u%er*ti<ii *au deziluzii 0ul-are( Ea nu e*te %ur *i *im%lu +aotic3! întrucît %o*ed3 o form3 *i*tematic3 *au conce%tual3(7 Dar! %e de alt3 %arte! ar fi im%o*i)il de caracterizat *tructura mitului ca fiind ra<ional3( Bim)a>ul a fo*t identificat ade*eori cu ra<iunea! *au cu ade03ratul iz0or al ra<iunii( Dar e*te u=or de 03zut c3 acea*t3 defini<ie nu reu=e=te *3 aco%ere între-ul domeniu( Ea e*te o par" pro totoQ ea ne ofer3 o %arte %entru între-( Pentru c3 al3turi de lim)a>ul conce%tual e?i*t3 un lim)a> emo<ionalM al3turi de lim)a>ul( lo-ic *au =tiin<ific e?i*t3 un lim)a> al ima-ina<iei %oetice( Ba ori-ine lim)a>ul nu e?%rim3 -înduri *au idei! ci *entimente *i emo<ii( i c+iar o reli-ie @în limitele ra<iunii %ureA! cum a fo*t conce%ut3 .

=i ela)orat3 de c3tre eant! nu e*te mai mult decît o *im%l3 a)*trac<ie( Ea e?%rim3 doar forma ideal3! um)ra a ceea ce e*te o 0iat3 reli-ioa*3 0erita)il3 =i concret3( Marii -înditori care au definit omul ca un ani%a! raţiona!e nu au fo*t em%iri=ti =i nici nu au inten<ionat 0reodat3 *3 dea o e?%lica<ie em%iric3 a naturii umane( Prin acea*t3 defini<ie 7 Gezi Ca**irer! Die 8e.ri$$"$or% i% %#t i"c en DcnKen JBei%zi-! "#7"K( O CHEIE PEN0R* NA 0*RA OM*L*II SIM8OL*L 45 ei e?%rimau mai curînd un im%erati0 moral fundamental( Ra<iunea e*te un termen foarte ne%otri0it %entru a în<ele-e formele 0ie<ii culturale a omului în toat3 )o-3<ia *i 0arietatea lor( Dar toate ace*te forme *înt forme *im)olice( De aceea! în locul definirii omului ca ani%a! raţiona!e2 ar tre)ui *36" definim ca anirpRL"S%(. Prin acea*ta %utem de*emna diferen<a lui *%ecific3 *i %utem în<ele-e noua cale de*c+i*3 omului 6 calea *%re ci0iliza<ie( .o!icu%.

inii lim)a>uluiE .III De la reacţii animale la răspunsuri umane Prin definirea omului ca un ani%a! "#%(o!icu% am a>un* la %rimul no*tru %unct de %lecare %entru in0e*ti-a<ii ulterioare( Dar acum de0ine im%erio* nece*ar *3 dez0olt3m acea*t3 defini<ie %entru a6i da cum0a mai mult3 %recizie( C3 -îndirea *im)olic3 =i com%ortamentul *im)olic *înt %rintre cele mai caracteri*tice tr3*3turi ale 0ie<ii umane =i c3 între-ul %ro-re* al culturii umane *e )azeaz3 %e ace*te condi<ii e*te de net3-3duit( Dar *întem noi îndre%t3<i<i *3 le con*ider3m ca o înze*trare *%ecial3 a omului! *%re deo*e)ire de toate celelalte fiin<e or-aniceH Nu e*te *im)oli*mul un %rinci%iu %e care îl %utem urm3ri în decur*ul e0olu<iei %în3 la o *ur*3 mai %rofund3! =i care are o mai mare arie de a%lica)ilitateH Dac3 r3*%undem ne-ati0 ia acea*t3 între)are! %recum *e %are! ne m3rturi*im i-noran<a %ri0ind multe c+e*tiuni fundamentale care au ocu%at mereu centrul aten<iei în filozofia culturii umane( Pro)lema ori.

artei! reli-iei de0ine de nerezol0at =i cultura uman3 ni *e %rezint3 ca un fa%t dat care r3mîne într6un anumit *en* izolat *i! %rin urmare! neinteli-i)il( E*te de în<ele* X3 oamenii de =tiin<3 au refuzat totdeauna *3 acce%te o a*tfel de *olu<ie( Ei au f3cut eforturi mari %entru a %une în rela<ie fa%tele *im)oli*mului cu alte fa%te mai elementare =i )ine cuno*cute( Pro)lema a fo*t *e*izat3 ca fiind de o ma?im3 im%ortan<3! dar din nefericire ea a fo*t rareori a)ordat3 într6un mod cu totul li%*it de %re>udec3<i( Dintru înce%ut ea a fo*t com%licat3 inutil Wi confundat3 cu alte %ro)leme care a%ar<in unui domeniu cu totul diferit al di*cur*ului( în loc *3 ne ofere o de*criere *i o analiz3 im6 DE LA REAC-II ANIMALE LA R1SP*NS*RI *MANE 47 %ar<ial3 a fenomenelor în*e=i! di*cu<ia ace*tei %ro)leme a fo*t con0ertit3 într6o di*%ut3 metafizic3( Ea a de0enit m3rul di*cordiei între diferite *i*teme metafizice& între ideali*m =i materiali*m! *%irituali*m =i naturali*m( .

Pentru toate ace*te *i*teme! c+e*tiunea *im)oli*mului a de0enit o %ro)lem3 crucial3 de care %3rea *3 atîrne forma 0iitoare a =tiin<ei =i metafizicii( Nu ne ocu%3m aici cu ace*t a*%ect al %ro)lemei! %ro6 %unîndu6ne o *arcin3 mult mai mode*t3 =i concret3( Gom încerca *3 de*criem atitudinea *im)olic3 a omului într6o manier3 mai %reci*3 %entru a %utea di*tin-e alte moduri ale com%ortamentului *im)olic! care *e întîlne=te %e*te tot în re-nul animal( C3 animalele nu reac<ioneaz3 totdeauna la *timuli într6un mod direct! c3 ele *înt ca%a)ile de o reac<ie indirect3 *t3! e0ident! în afara c+e*tiunii( E?%erimentele )ine cuno*cute ale lui >>i0lo.N ne ofer3 un 0olum de e?%erien<3 em%iric3 %ri0ind a=a6numi<ii *timuli re%rezentati0i( In cazul maimu<elor antro%oide! un *tudiu e?%erimental foarte intere*ant efectuat de c3tre Folfe a ar3tat eficien<a @recom%en*ei *im)oliceA( Animalele au în03<at *3 r3*%und3 la *im)oluri ca *u)*titut al recom%en*ei în +ran3 în acela=i mod în care r3*%undeau la +rana în*3=i(" Du%3 o%inia lui Folfe! rezultatele unor e?%erimente de .

A La(oratoi# Co!on# JNe. Mono-ra%+*! "7! nr( C( 7 Ro)ert M( /erSe*! C i%pan'cc".c+olo-.ard* for C+im%anzee*A! Com%arati0e P*. Pre**! "#5$K! %( "8#( 48 ESE* DESPRE OM . Ha0cn! /ale Uni0er**it.antrenare 0ariate =iE %relun-ite au demon*trat c3 %roce*ele *im)olice a%ar în com%ortamentul maimu<elor antro%oide( Ro)ert M( /erSe*! care de*crie ace*te e?%erimente în ultima *a carte! tra-e din ele o im%ortant3 concluzie -eneral3( C3 ele h%roce*ele *im)oliceV *înt relati0 rare =i dificil de o)*er0at e*te e0ident( Cine0a %oate continua *3 *e între)e %e dre%t cu0înt de*%re e?i*ten<a lor! dar eu %re*u%un c3 actualmente ele 0or fi identificate ca antecedente ale %roce*elor *im)olice omene=ti( A*tfel! l3*3m ace*t *u)iect într6un *tadiu de dez0oltare e?trem de incitant! cînd de*co%eriri de moment %ar iminente(7 " D(B(Folfe! @Efccti0cnc** of ToScn6re.

Ar fi %rematur *3 *e fac3 0reun fel de %redic<ii %ri0ind dez0oltarea 0iitoare a ace*tei %ro)leme( Domeniul tre)uie l3*at de*c+i* in0e*ti-a<iilor 0iitoare( Inter%retarea fa%telor e?%erimentale! %e de alt3 %arte! de%inde totdeauna de anumite conce%te fundamentale care tre)uie *3 fie clarificate înainte ca materialul em%iric *3 %oat3 da roade( P*i+olo-ia modern3 =i %*i+o)iolo-ia <in *eama de ace*t fa%t( Mi *e %are foarte *emnificati0 fa%tul c3! a*t3zi! cei care %reiau rolurile conduc3toare în rezol0area ace*tei %ro)leme tiu *înt filozofii! ci o)*er0atorii =i in0e*ti-atorii em%irici( Ace=tia ne *%un c3 %în3 la urm3 %ro)lema nu e*te doar una em%iric3! ci în mare %arte una lo-ic3( 'eor.Re0e*z a %u)licat de curînd o *erie de articole care de)uteaz3 cu afirma<ia c3 c+e*tiunea atît de ardent dez)3tut3 a a=a6 numitului !i%(a5 ani%a! nu %oate fi rezol0at3 doar %e )aza fa%telor %*i+olo-iei animale( Oricine e?amineaz3 diferitele teze =i teorii %*i+olo-ice cu un *%irit critic =i li%*it de %re>udec3<i a>un-e %în3 la urm3 la concluzia c3 %ro)lema nu %oate fi l3murit3 %rin *im%la referire la .

ri$$"(e"ti%%un. der Sprac e4L Dar în loc *3 *e dea o defini<ie a lim)a>ului -ata f3cut3! ar fi %oate mai )ine *3 fie urmate în continuare direc<iile em%irice( Bim)a>ul nu e*te un fenomen *im%lu =i uniform( El e*te con*tituit din elemente diferite! atît )iolo-ice! cît =i *i*tematice! care nu *e afl3 la acela=i ni0el( Tre)uie *3 încerc3m *3 -3*im ordinea =i inter6cc rela<iile elementelor con*tituenteM tre)uie! ca *3 *%unem a*tfel! *3 di*tin-em diferitele *traturi -eolo-ice ale lim)a>ului( Primul =i cel mai im%ortant e*te! e0ident! lim)a>ul 5 '( Re0e*z! @Die men*c+lic+cn eommuniSation*formcn und die *o-cnnante .forme ale comunic3rii animale =i la anumite rezultate la care ace*tea a>un.ca urmare a antrenamenturiii *i dre*3rii( A*emenea rezultate %ermit cele mai contradictorii inter%ret3ri( De aceea! e*te nece*ar! înainte de orice! *3 *e afle un %unct de %lecare lo-ic corect! unul care *3 ne %oat36conduce la o inter%retare natural3 =i temeinic3 a fa%telor em%irice( Ace*t %unct de %lecare e*te de$iniţia !i%(a5u!ui Jdie 8e.

eoe+ler afirm3 c3 ei realizeaz3 un -rad înalt de e?%re*ie %lin intermediul -e*tului( ." o$ t e Net er!and" AKade%ic Can Weten"c appen2 QBIII J"#$9K! nr( #! "9& QBIG J"#$"K! ar( "( DE LA REAC-II ANIMALE LA R1SP*NS*RI *MANE $# emo<iilor( O mare %arte a ro*tirii omene=ti a%ar<ine înc3 ace*tui *trat( Dar e?i*t3 o form3 a lim)a>ului care ne în6 f3<i=eaz3 un ti% cu totul diferit( în ace*t caz cu0întul nu e*te cîtu=i de %u<in o *im%l3 inter>ec<ieM el nu e*te o e?%re*ie in0oluntar3 a emo<iilor! ci o %arte a unei %ro%ozi<ii care are o *tructur3 *intactic3 =i lo-ic3 definit3($ E*te ade03rat c3 =i în lim)a>ul foarte dez0oltat! teoretic! le-3tura cu %rimul element nu e*te total întreru%t3( Cu -reu %oate fi -3*it3 o %ro%ozi<ie 6 cu e?ce%<ia! %oate! a %ro%ozi<iilor %ur formale ale matematicii 6 f3r3 o anumit3 nuan<3 afecti03 *au emo6 <ional3(C Analo-ii =i %aralele cu lim)a>ul emo<ional %ot fi -3*ite din a)unden<3 în lumea animal3( Cît %ri0e=te cim%anzeii! Folf-an.Tier*%rac+eA! Procccdin.

:urie! *%aim3! di*%erare!A mî+nire! ru-3minte! dorin<3! 0e*elie =i %l3cere *înt e?%rimate cu %rom%titudine în acea*t3 manier3( Totu=i! li%*e=te un element care e*te caracteri*tic =i indi*%en*a)il oric3rui lim)a> omene*c& nu -3*im nici un *emn care *3 ai)3 o referire o)iecti03 *au o *emnifica<ie( @Poate fi con*iderat dre%t fa%t do0editA! *%une eoe+ler! c3 -ama lor $onetică e*te cu totul @*u)iecti03A =i %oate e?%rima numai emo<ii! niciodat3 nu %oate de*emna *au de*crie o)iecte( Dar ei %o*ed3 atîtea elemente fonetice care *înt! de a*emenea! comune tuturor lim)ilor omene=ti! încît li%*a la ei a unui lim)a> articulat nu %oate fi atri)uit3 limit3rilor "ecundare J-lo*o6la)ialeK( Ba fel =i -e*turile lor! ale fe<ei =i cor%ului! ca =i e?%re*iile lor *onore nu de*emneaz3 *au[@de*criuA niciodat3 o)iecte JBu+lerK(R Aici atin-em %unctul crucial al între-ii noa*tre %ro)leme( Diferen<a dintre !i%(a5u! di"cur"iC şi !i%(a5u! e%oţiona! e*te $ Pentru di*tinc<ia dintre e?%rim3rile %ur emoti0e =iN .

c JNe.! Le !an. /orS! Harcourt! Brace! "#7CK! a%endice! %( 5"4( 50 ESE* DESPRE OM )orna de +otar între lumea omului =i lumea animal3( Toate teoriile =i o)*er0a<iile referitoare la lim)a>ul animal *înt de%arte de ade03r dac3 nu reu=e*c *3 recunoa*c3 acea*t3 diferen<3 fundamental3(4 în întrea-a literatur3 a *u)iectului %are *3 nu e?i*te nici o Sin-ur3 do0ad3 concluzi03 a*u%ra fa%tului c3 0reun animal a f3cut 0reodat3 %a*ul deci*i0 de la lim)a>ul *u)iecti0 la cel o)iecti0! de la cel afecti0 la cel di*cur*i0( eoe+ler in*i*t3 cu t3rie a*u%ra fa%tului c3 lim)a e*te în mod .2 I J"#7"K! %( 74! Cf( edi<ia en-lez3 0 e Mcnta!it# o$:Ape" JNe.c+olo-ie de* Cie JPari*! "#5RK( R Sc+im%an*enA! P"#c o!o.ard Sa%ir! Lan. /orS! Harcourt! Brace! "#7fK( C Pentru alte detalii 0ezi C+arle* Ball.a.e et !a Folf-aneoe+ler! @iur P*.i"c c &or"c un.ua.@ti%ul normal de comunicare a ideilor care e*te lim)aA! 0ezi o)*er0a<iile introducti0e ale lui Ed.

+ot3rît dincolo de %uterile maimu<elor antro%oide( El *u*<ine c3 li%*a ace*tui mi>loc a>ut3tor te+nic de ne%re<uit =i marea limitare a acelor com%onente foarte im%ortante ale -îndirii! a=a6numitele re%rezent3ri! con*tituie cauzele care îm%iedic3 animalele *3 realizeze c+iar *i cele mai mode*te înce%uturi ale dez0olt3rii culturale(8 Ba aceea=i concluzie a a>un* =i Re0e*z( Bim)a! afirm3 el! e*te un conce%t antro%olo-ic care tre)uie *3 fie înl3turat cu totul din *tudiul %*i+olo-iei animale( Dac3 %lec3m de la o defini<ie clar3 =i %reci*3 a lim)ii! toate celelalte forme de e?%rimare %e care le -3*im =i la animale *înt eliminate în mod automat(# /erSe*! care a *tudiat %ro)lema cu un intere* *%ecial! 0or)e=te %e un ton mai %reci*( El e*te con0in* c3 în %ri0in<a lim)a>ului =i *im)oli*mului e?i*t3 o *trîn*3 le-3tur3 între om =i maimu<ele antro%oide( @Acea*ta *u-ereaz3A! *crie el! @c3 *e %oate ca noi *3 fi dat %e*te un *tadiu filo-enetic tim%uriu în e0olu<ia %roce*ului *im)olic( E?i*t3 do0ezi a)undente c3 diferite alte ti%uri ale %roce*ului de *emnalizare decît cel *im)olic a%ar în .

mod frec0ent *i func<ioneaz3 efecti0 la 4 O încercare mai 0ec+e de a face o di*tinc<ie *trict3 între lim)a>ul di*cur*i0 =i cel emo<ional a fo*t f3cut3 în domeniul %*i+o%atolo-iei lim)a>ului( Neurolo-ul en-lez DacS*on a introdu* termenul de @lim)a> di*cur*i0A %entru a e?%lica cîte0a fenomene %atolo-ice foarte intere*ante( El a de*co%erit c3 mul<i %acien<i care *ufereau de afazie nu6*i %ierdu*er3 deloc uzul lim)ii! dar nu %uteau folo*i cu0intele într6un *en* o)iecti0! di*cur*i0( Di*tinc<ia lui DacS*on *6a do0edit a fi foarte fertil3( Ea a >ucat un rol im%ortant în dez0oltarea ulterioar3 a %*i+o%atolo-iei lim)a>ului( Pentru detalii 0ezi Ca**irer! P i!o"op ie der "#%(o!i"c cn &or%cn2 III! ca%( R! %%( 7546575( 8 # eoc+lcr! 0 e Mcnta!it# e$Apc"2 !%( 744( Rc0c*z! op. cit2 QBIII! %artea a Ii6a J"#$9K! %( 55( DE LA REAC-II ANIMALE LA R1SP*NS*RI *MANE C" cim%anzeuA("9 în*3 toate ace*tea r3mîn în mod +ot3rît %relin-0i*tice( C+iar *i în o%inia lui /erSe*! toate ace*te .

e?%re*ii func<ionale *înt e?trem de rudimentare! *im%le! =i au o între)uin<are limitat3 în com%ara<ie cu %roce*ul co-niti0 omene*c("E Pro)lema -enetic3 nu tre)uie confundat3 aici cu %ro)lema analitic3 =i fenomenolo-ic3( Analiza lo-ic3 a lim)a>ului omene*c ne conduce la un element de %rim3 im%ortant3 care nu cunoa=te nimic a*em3n3tor în lumea animal3( Teoria -eneral3 a e0olu<iei nu *t3 în nici un fel în calea recunoa=terii ace*tui fa%t( C+iar în domeniul fenomenelor naturii or-anice am aflat c3 e0olu<ia nu e?clude un fel de crea<ie ori-inal3( :a%tul muta<iei )ru=te =i al e0olu<iei emer-ente tre)uie *3 fie admi*( Biolo-ia modern3 nu mai 0or)e=te de e0olu<ie în termenii dar0ini*mului tim%uriuM nici nu e?%lic3 în acela=i mod cauzele e0olu<iei( Putem admite f3r3 rezer0e c3 maimu<ele antro%oide! în dez0oltarea anumi6 tor %roce*e *im)olice! au f3cut un *emnificati0 %a* înainte( Dar! înc3 o dat3! tre)uie *3 accentu3m c3 ele nu au atin* %ra-ul lumii umane( Ele au intrat! cum *e *%une! într6o fund3tur3( f .

De dra-ul %rezent3rii mai clare a %ro)lemei! tre)uie *3 di*tin-em cu -ri>3 între "e%ne *i "i%(o!uri. Pare *3 fie l3murit fa%tul c3 In com%ortamentul animal -3*im mai curînd *i*teme com%le?e de *emne =i *emnale( Putem *%une c+iar c3A anumite animale! în *%ecial cele dome*tice! *înt foarte *en*i)ile la *emne("7 Un cîine 0a reac<iona la cele mai
"9

/erSe* =i Ni**en! @Pre6lin-ui*tic Si-n Be+a0ior in /erSe*! C i%pan'ec"2 %( "8#( Acea*t3 *en*i)ilitate a fo*t do0edit3! de e?em%lu! în

C+im%anzecA Science2 BQQQIQ! %( C84(
"" "7

faimo*ul caz al @în<ele%tului Han*A! care cu cîte0a decenii în urm3 a creat %rintre %*i+o)iolo-i un fel de *enza<ie( în<ele%tul Han* era un cal care %3rea *3 %o*ede o inteli-ent3 uimitoare( El %utea c+iar *36=i în*u=ea*c3 %ro)leme de aritmeti'3 de*tul de com%licate! *3 e?tra-3 r3d3cinile cu)ice =(a(m(d( )3tînd cu %iciorul în %3mînt de atîtca ori de cîte o cerea *olu<ia %ro)lemei( Un colecti0 *%ecial de %*i+olo-i =i al<i oameni de =tiin<3 au fo*t c+ema<i *3 in0e*ti-+eze cazul( A de0enit imediat

lim%ede c3 animalul reac<iona la anumite mi=c3ri in0oluntare ale *t3%înului *3u( Cînd *t3%înul era a)*ent *au nu în<ele-ea între)area! calul nu %utea *3 r3*%und3( C7 ESE* DESPRE OM mici *c+im)3ri în com%ortamentul *t3%înului *3uM el 0a di*tin-e c+iar e?%re*iile fe<ei omene=ti *au modula<iile unei 0oci umane("5 Dar e o cale lun-3 de la ace*te fenomene la în<ele-erea lim)a>ului *im)olic =i uman( :aBmoa*ele e?%erimente ale lui Pa0lo0 do0ede*c doar c3 animalele %ot fi in*truite cu u=urin<3 *3 reac<ioneze nu numai în mod direct la C C C *timuli! ci *i la tot felul de *timuli media<i *au re%rezentati0i( O *onerie! de e?em%lu! %oate de0eni un @*einn %entru ma*3A =i un animal %oate fi dre*at *3 nu6=i atin-3 +rana cînd ace*t *emn e*te a)*ent( Dar de aici %utem afla numai c3 e?%erimentatorul! în ace*t caz! a reu=it *3 *c+im)e *itua<ia de +ran3 a animalului( El a

com%licat acea*t3 *itua<ie introducînd în mod 0oluntar în ea un element nou( Toate fenomenele care *înt de*cri*e în mod o)i=nuit ca refle?e condi<ionate nu numai c3 *înt foarte de%arte de caracterul e*en<ial al -îndirii *im)olice omene=ti! dar *înt c+iar o%u*e ace*tuia( Sim)olurile 6 în *en*ul %ro%riu al ace*tui termen 6 nu %ot fi redu*e la *im%le *emnale(M Semnalele =i *im)olurile a%ar<in de dou3 domenii diferite 2le di*cur*ului& *emnalul e*te o %arte a lumii fizice a e?i*tenteiM *im)olul e*te o %arte a lumii umane a *emnifica<iei( Semnalele *înt @o%eratoriAM *im)olurile *înt
"5

Pentru a ilu*tra ace*t lucru! a= dori *3 men<ionez alt

e?em%lu foarte re0elator( P*i+o)iolo-ul dr( Pfun-*t! care dez0olta*e cîte0a metode noi =i intere*ante %entru *tudiul com%ortamentului animal! mi6a *%u* odat3 c3 a %rimit o *cri*oare de la un maior în le-3tur3 cu o %ro)lem3 curioa*3( Maiorul a0ea un cîine care6" în*o<ea în %lim)3rile *ale( Ori de cîte ori *t3%înul era -ata *3 ia*3 din ca*3! animalul d3dea *emne de marc )ucurie *i

a-ita<ie( Dar într6o zi maiorul *6a +ot3rît *3 încerce un mic e?%eriment( Simulînd %lecarea! =i6a %u* %3l3ria! =i6a luat )a*tonul =i a f3cut %re-3tirile o)i=nuite 6 f3r3 nici o inten<ie! totu=i! de a mer-e la %lim)are( S%re marea lui *ur%riz3! cîinele nu a fo*t în=elat %în3 la urm3M el a r3ma* lini=tit în col<ul *3u( Du%3 o *curt3 %erioad3 de o)*er0a<ie! dr( Pfun-*t a fo*t în *tare *3 dezle-e mi*terul( în camera maiorului *e afla un )irou cu un *ertar care con<inea cîte0a documente 0aloroa*e =i im%ortante( Maiorul î=i forma*e o)iceiul *3 încerce ace*t *ertar! care %roducea un zorn3it! înainte de a %3r3*i ca*a! %entru a *e a*i-ura c3 era )ine încuiat( El nu a f3cut ace*t lucru în ziua în care nu inten<iona*e *3 ia*3 din ca*3( Dar %entru cîine ace*ta de0eni*e un *emnal! un element nece*ar al *itua<iei de %lim)are( :3r3 ace*t *emnal! cîinele nu reac<iona( DE LA REAC-II ANIMALE LA R1SP*NS*RI *MANE C5 @de*i-natoriA("$ Semnalele! c+iar în<ele*e =i folo*ite ca

atare! au totu=i un fel de e?i*tent3 fizic3 *au *u)*tan<ial3M *im)o6lurile au doar o 0aloare func<ional3( Cu acea*t3 di*tinc<ie în minte! %utem -3*i o a)ordare a uneia din cele mai contro0er*ate %ro)leme( Pro)lema inte!i,enţei ani%a!e!or a fo*t totdeauna una din cele mai mari eni-me ale filozofiei antro%olo-ice( Au fo*t c+eltuite eforturi imen*e de -îndire =i o)*er0a<ie %entru a -3*i r3*%un*uri la acea*t3 între)are( Dar am)i-uitatea =i caracterul 0a- al termenului în*u=i de @inteli-ent3A a *tat mereu în calea unei *olu<ii clare( Cum %utem *%era *3 r3*%undem la o între)are al c3rui *en* nu6" în<ele-emH Metafizicieni =i oameni de =tiin<3! naturali=ti *i teolo-i au folo*it cu0întul @inteli-ent3A în *en*uri diferite =i contradictorii( Unii %*i+olo-i =i %*i+o6)iolo-i au refuzat cate-oric *3 0or)ea*c3 de*%re inteli-en<a animalelor( în orice com%ortament animal ei 03d numai >ocul unui anumit automati*m( Acea*t3 tez3 are în *%atele ei autoritatea lui De*carte*M *i ea a fo*t totu=i reafirmat3 în %*i+olo-ia modern3( @AnimalulA! *%une E(B( T+orndiSe în lucrarea lui de*%re inteli-enta

animal3! @nu -înde*te c3 unul e*te la fel cu cel3lalt =i nu6" confund3 %e unul cu altul! a=a cum *e *%une ade*eori( El nu -înde*te de"pre ce0aM el -înde*te ace! ceCa J(((K( Ideea c3 animalele reac<ioneaz3 la o im%re*ie *enzorial3 %articular3 =i a)*olut definit3 =i realizat3 =i c3 o reac<ie *imilar3 la o im%re*ie *enzorial3 care deri03 din %rima do0ede=te o a*ocia<ie %rin *imilitudine e*te un mit(A"C O)*er0a<ii recente *i mult mai e?acte au condu* la o concluzie diferit3( In cazul animalelor *u%erioare a de0enit clar c3 ele *înt ca%a)ile *3 rezol0e %ro)leme de*tul de dificile *i c3 ace*te *olu<ii nu au fo*t aflate %e o cale %ur mecanic3! %rin încercare *i eroare( A=a cum arat3 eoe+ler! între o *olu<ie autentic3 =i una %ur întîm%l3toare e?i*t3 o
"$

Pentru di*tinc<ia dintre o%eratori =i de*i-natori 0ezi

C+arle* Morri*! @T+e :oundation of t+e T+eor, of Si-n*A! Enc#c!opedia o$ t e *ni$icd Science" J"#58K(
"C

Ed.ard B( T+orndiSe! Ani%a! Intc!!i,ence JNe.

/orS! Macmillan "#"!"K! %%( ""# =i urm( 54

ESE* DESPRE OM DE LA REAC-II ANIMALE LA R1SP*NS*RI *MANE CC diferen<3 remarca)il3! a*tfel încît una %oate fi di*tin*3 de cealalt3( A%are ca inconte*ta)il fa%tul c3! %în3 la urm3! unele reac<ii ale animalelor *u%erioare nu *înt un %rodu* al întîm6%l3rii! ci *înt c3l3uzite de c3tre di*cern3mînt("R Dac3 %rin inteli-ent3 în<ele-em fie o acomodare la mediul am)iant imediat! *au o modificare ada%ta)il3 a ace*tuia! tre)uie *3 atri)uim cu certitudine animalelor o inteli-en<3 relati0 dez0oltat3( Tre)uie *3 *e recunoa*c3! de a*emenea! c3 nu toate ac<iunile animalelor *înt -u0ernate de %rezenta unui *timul imediat( Animalul e*te ca%a)il de tot felul de ocoli=uri în reac<iile lui( El %oate în03<a nu numai *3 folo*ea*c3 in*trumentele! dar c+iar *3 *i in0enteze unelte %entru *co%urile lui( De aceea! unii %*i+olo-i nu au ezitat *3 0or)ea*c3 de*%re o ima-ina<ie creatoare *au con*tructi03 la animale("4 Dar nici acea*t3 inteli-ent3! nici acea*t3 ima-ina<ie %i. *înt a*em3n3toare cu cele

*%ecific omene=ti( Pe *curC%utem *%une c3 animalul %o*ed3 o ima-ina<ie =i o inteli-ent3 %ractice! %e cînd omul *in-ur a dez0oltat o nou3 form3& o i%a,inaţie şi o inte!i,enţă "i%(o!iceS Pe lîn-3 acea*ta! în dez0oltarea mental3 a %*i+icului in6 di0idual! tranzi<ia de la o form3 la alta 6 de la o atitudine %ur %ractic3 la o atitudine *im)olic3 6 e*te e0ident3( Dar aici! ace*t %a* e*te rezultatul final al unui %roce* lent *i continuu( Prin metodele o)=nuite ale o)*er0a<iei %*i+olo-ice nu *e %ot di*tin-e cu u=urin<3 *tadiile indi0iduale ale ace*tui %roce* com%licat( E?i*t3! totu=i! o alt3 cale de a o)<ine o în<ele-ere de%lin3 a caracterului -eneral *i a im%ortantei e?traordinare a ace*tei tranzi<ii( Natura în*3=i a f3cut! aici! %entru a 0or)i a*tfel! un e?%eriment ca%a)il *3 arunce o lumin3 nea=te%tat3 a*u%ra %ro)lemei în cauz3( A0em cazurile cla*ice ale Baurei Brid-man =i Helen eeller! doi co%ii or)i =i *urdo6mu<i! care cu a>utorul unor metode *%eciale au în03<at *3 0or)ea*c3( De=i am)ele cazuri *înt )ine cuno*cute *i au fo*t ade*eori

"R

Gezi eoe+ler! op2 cit2 ca%( GII! @întîm%lareA =i Gezi R(M( =i A(M( /erSe*! 0 e ?reat Apc" JNe.E

@imita<ieA(
"4

Ha0en! /alc Uni0er*it, Pre**! "#7#K! %%( 5R8 =i urm!! C79 =i urm(

tratate în literatura %*i+olo-ic3!"8 tre)uie *3 reaminte*c! totu=i! cititorului de*%re ele %entru c3 ele con<in %oate cea mai )un3 ilu*trare a %ro)lemei -enerale de care ne ocu%3m noi( Doamna Sulli0an! în03<3toarea Helenei eeller! a înre-i*trat data e?act3 cînd co%ilul a înce%ut cu ade03rat *3 în<elea-3 *emnifica<ia =i func<ia lim)a>ului omene*c( Citez %ro%riile *ale cu0inte& Tre)uie *3 03 *criu cîte0a rînduri în diminea<a acea*ta %entru c3 *6a întîm%lat ce0a foarte im%ortant( Helen a f3cut al doilea mare %a* în educa<ia *a( Ea a în03<at c3 orice are un nu%e "i că a!$a(etu! %anua! e"te c eia pentru tot ceea ce Crea "ă ştie. J(((K în diminea<a acea*ta! %e cînd *e *%3la! ea a dorit *3 cunoa*c3 numele %entru

@a%3A( Atunci cînd dore=te *3 cunoa*c3 numele unui lucru! ea arat3 *%re el =i m3 lo0e=te u=or %e*te mîn3( Am *cri* liter3 cu liter3 @a6%63A! =i nu m6am -îndit la acea*ta %în3 du%3 micul de>un( hMai tîrziuV am mer* în *ala %om%elor =i am f3cut6o %e Helen *3 <in3 cana *u) >etul de a%3 în tim% ce eu %om%am( Cînd a%a rece a <î=nit um%lînd cana! am *cri* liter3 cu liter3 %e mîna li)er3 a Helenei @a6%63A( A*ocierea atît de *trîn*3 a cu0întului cu a%a rece udîndu6i mîna a %3rut *6o *ur%rind3( Ea a *c3%at cana din mîn3 =i *t3tea ca încremenit3( O nou3 lumin3 *e citea %e fa<a ei( Ea a *cri* liter3 cu liter3! de mai multe ori! cu0întul @a%3A( A%oi *6a a=ezat %e %3mînt =i a între)at de*%re numele ei! a ar3tat *%re %om%3 =i *%re -r3tar =i! )ru*c! întoreîndu6*e! a între)at de*%re numele meu( Eu am *cri* liter3 cu liter3 @în03<3toareA( Tot drumul la întoarcere *%re ca*3 era foarte emo<ionat3 =i a în03<at numele fiec3rui o)iect %e care6" atin-ea! a*tfel încît în cîte0a ore ad3u-a*e 0oca)ularului *3u treizeci de cu0inte noi( Diminea<a urm3toare *6a *culat ca o zîn3 radioa*3( A trecut re%ede de la o)iect la o)iect

mtre)îndu6m3 de*%re numele fiec3ruia =i *3rutîndu6m3 de atîta )ucurie( J(((K Acum totul tre)uie *3 ai)3 un nume( Oriunde ne ducem! ea întrea)3 cu ner3)dare de*%re numele lucrurilor %e care nu le6a în03<at aca*3( E*te ner3)d3toare *3 *crie %rietenilor ei di0er*e cu0inte liter3 cu liter3 *i doritoare *3 în0e<e literele %e oricine întîlne*te( Ea
"8

Pentru Baura Brid-man 0ezi Maud Ilo.e =i :lorcnce

Hali! Laura 8rid,%an JBo*ton! "#95KM Mar, S.ift Bam*on! Li$e and Education o$ Laura DcNc# 8rid,%an JBo*ton! "88"KM Fil+clm Deru*alcm! Laura 8rid,%an. Er'ic un, cincr 0au("!u%%@8!inden JBerlin! "#9CK( CR ESE* DESPRE OM a)andoneaz3 *emnele =i -e*turile folo*ite mai înainte îndat3 ce are cu0inte cu care *3 le înlocuia*c3! *i ac+izi<ionarea unui nou cu0înt îi %rocur3 cea mai 0ie %l3cere( i remarc3m ca fa<a ei de0ine mai e?%re*i03 cu fiecare zi("# Pa*ul deci*i0 care duce de la folo*irea *emnelor =i -e*6

turilor la folo*irea cu0intelor! adic3 a *im)olurilor! nu ar %utea fi de*cri* într6o manier3 mai fra%ant3( Care a fo*t ade03rata de*co%erire a co%ilului în acel momentH Helen eeller în03<a*e mai înainte *3 %un3 în rela<ie un anumit lucru *au e0eniment cu un anumit *emn al alfa)etului manual( A fo*t *ta)ilit3 o a*ocia<ie fi?3 între ace*te lucruri *i anumite im%re*ii tactile( Dar o *erie de a*tfel de a*ocia<ii! c+iar dac3 ele *înt re%etate *i am%lificate! înc3 nu im%lic3 o în<ele-ere a ceea ce e*te =i în*eamn3 lim)a>ul omene*c( Pentru a a>un-e la o a*tfel de în<ele-ere! co%ilul a tre)uit *3 fac3 o de*co%e6 rire nou3 =i mult mai *emnificati03( E a tre)uit *3 în<elea-3 c3 orice !ucru are un nu%e @ c3 func<ia *im)olic3 nu e*te re*trîn*3 la cazuri %articulare! ci e*te un %rinci%iu cu a%lica)ilitate uniCer"a!ă care în-lo)eaz3 între-ul domeniu al -îndirii umane( în cazul Helenei eeller! acea*t3 de*co%erire a 0enit ca un *oc nea=te%tat( Ea era o fetit3 în 0îr*t3 de =a%te ani care! cu e?ce%<ia defectelor în folo*irea unor or-ane de *imt! era într6o e?celent3 *tare de *3n3tate *i %o*eda o inteli-en<3 foarte

dez0oltat3( Prin ne-li>area educa<iei! ea fu*e*e foarte mult întîrziat3( A%oi! dintr6o dat3! are loc dez0oltarea crucial3( Acea*ta ac<ioneaz3 ca o re0olu<ie intelectual3( Co%ilul înce%e *3 0ad3 lumea într6o nou3 lumin3( El a în03<at între)uin<area cu0intelor nu doar ca %e ni=te *emne *au *emnale mecanice! ci ca %e un in*trument de -îndire cu totul nou( Un orizont nou *6a de*c+i* =i de acum înainte co%ilul 0a +oin3ri du%3 %lac în acea*t3 arie incom%ara)il mai întin*3 *i mai li)er3( Acela=i lucru %oate fi ar3tat în cazul Baurei Brid-man! de=i %o0e*tea ei e*te mai %u<in *%ectaculoa*3( Atît în a)ili6
"#

Hclcn eeller! 0 e Stor# o$ M# Li$e JNe. /orS!

Dou)lcda,! Pa-e W Co(M "#97! "#95K! Su%%lementar, Account of Hcllen ecllcrE* Bife and Education! %%( 5"C =i urm( DE LA REAC-II ANIMALE LA R1SP*NS*RI *MANE 57 tatea mintal3 cît *i în dez0oltarea intelectual3! Baura Brid-man era cu mult inferioar3 Helenei eeller( Gia<a =i

educa<ia ei nu con<in acelea=i elemente dramatice %e care le -3*im la Helen eeller( i totu=i! acelea=i elemente ti%ice *înt %rezente în am)ele cazuri( Du%3 ce Baura Brid-man în03<a*e alfa)etul de-etelor! a a>un* =i ea! dintr6o dat3! în %unctul în care a înce%ut *3 în<elea-3 *im)oli*mul lim)a>ului omene*c! în acea*t3 %ri0in<3! afl3m un %araleli*m *ur%rinz3tor între cele dou3 cazuri( @Nu 0oi uita niciodat3A! *crie domni=oara Dre.! una din %rimele în03<3toare ale Baurei Brid-man! @%rima ma*3 luat3 du%3 ce ea a în<ele* între)uin<area alfa)etului de-etelor( :iecare o)iect %e care îl atin-ea tre)uia *3 ai)3 un numeM =i am fo*t o)li-at3 *3 c+em %e cine0a *3 ai)3 -ri>3 de ceilal<i co%ii! în tim% ce ea m3 <inea ocu%at3 cu *crierea liter3 cu liter3 a cu0intelor noi(A79 Princi%iul *im)oli*mului! cu uni0er*alitatea! 0ala)ilitatea =i a%lica)ilitatea lui -eneral3! e*te cu0întul ma-ic! Se*am! de*c+ide6teT dînd acce* la lumea *%ecific uman3! lumea culturii umane( O dat3 ce omul *e afl3 în %o*e*ia ace*tei c+ei ma-ice! %ro-re*ul ulterior e*te a*i-urat( Un a*tfel de %ro-re* nu e*te o)*truc<ionat *au .

f3cut im%o*i)il %rin nici o li%*3 de natur3 *enzorial3( Cazul Helenei eeller! care a atin* un foarte înalt -rad de dez0oltare mintal3 =i cultur3 intelectual3! ne arat3 cu claritate *i în mod irefuta)il c3 o fiin<3 omenea*6c3 nu e*te de%endent3! în con*truirea lumii *ale umane! de calitatea materialului ei *enzorial( Dac3 teoriile *enzuali*mului ar fi ade03rate! dac3 orice idee nu ar fi nimic altce0a decît o *la)3 co%ie a unei im%re*ii *enzoriale ori-inare! atunci condi<ia unui co%il or) ! *urd =i mut ar fi! într6ade03r! di*%erat3( Pentru c3 el ar fi %ri0at de ade03ratele *ur*e ale cunoa=teriiM el ar fi! cum *e *%une! un e?ilat din realitate( Dar dac3 *tudiem auto)io-rafia Helenei eeller! *întem con=tien<i dintr6o dat3 c3 ace*t lucru nu e*te ade03rat =i în<ele-em în acela=i tim% de ce nu e*te ade03rat( Cultura omenea*c3 î=i 79 Gezi Mar.ift Bam*on! Li$e and Education o$ Laura DcNc# 8rid. S.%an2 t e Dca$2 Du%( and 8!ind ?ir! JBo*ton! Hu-+ton! Mifflin Co(! "88"K %%( 4 =i urm( C8 .

ESE* DESPRE OM ca%3t3 caracterul *%ecific! 0alorile ei intelectuale =i morale nu din materialul din care con*i*t3! ci din forma lui! din *tructura lui ar+itectural3( Iar acea*t3 form3 %oate fi e?%rimat3 în orice material *en*i)il( Bim)a>uT *onor are un a0anta> te+nic foarte mare a*u%ra lim)a>ului tactilM dar defectele te+nice ale ace*tuia din urm3 nu6i di*tru.între)uin<area e*en<ial3( Dez0oltarea li)er3 a -îndirii *im)olice =i e?%rimarea *im)olic3 nu *înt în-reuiate de folo*irea *emnelor tactile în locul celor 0ocale( Dac3 co%ilul a reu=it *3 în<elea-3 *emnifica<ia lim)a>ului omene*c! nu are im%ortan<3 în ce material %articular îi e*te acce*i)il3 acea*t3 *emnifica<ie( A=a cum do0ede=te cazul Helenei eeller! omul î=i %oate con*trui lumea *im)olic3 din cele mai *3race *i %u<ine materiale( Bucrul de im%ortan<3 0ital3 îl con*tituie nu c3r3mizile =i %ietrele indi0iduale! ci $uncţia lor -eneral3 ca form3 ar+itectural3( în domeniul lim)a>ului e*te func<ia lor *im)olic3 -eneral3 care d3 0iat3 *emnelor materiale *i @le face *3 0or)ea*c3A( :3r3 .

ace*t %rinci%iu d3t3tor de 0ia<3 lumea uman3 ar r3mîne într6ade03r mut3 *i *urd3( Cu a>utorul ace*tui %rinci%iu! c+iar *i lumea unui co%il *urd! mut =i or) %oate de0eni incom%ara)il mai lar-3 =i mai )o-at3 decît lumea celui mai e0oluat animal(E A%lica)ilitatea uni0er*al3! datorit3 fa%tului c3 orice lucru are un nume! e*te una din cele mai mari %rero-ati0e ale *im)oli*mului omene*c( Dar nu e*te *in-ura( Mai e?i*t3 alt3 caracteri*tic3 a *im)olurilor care o acom%aniaz3 =i o com%leteaz3! *i formeaz3 corelatul ei nece*arM Un *im)ol nu e*te numai uni0er*al! ci =i e?trem de 0aria)il(! Eu %ot e?%rima aceea=i *emnifica<ie în diferite lim)iM =i c+iar în interiorul unei *in-ure lim)i! un anumit -înd *au o anumit3 idee %ot fi e?%rimate în termeni diferi<i( Un *emn *au un *emnal e*te le-at de lucrul la care *e refer3 într6un mod fi? =i uni0oc( Orice *emn concret(=i indi0idual *e refer3 la un anumit lucru indi0idual( în e?%erimentele lui Pa0lo0! cîinii %uteau fi dre*a<i cu u=urin<3 *3 a>un-3 la +ran3 numai la anumite *emnale *%ecialeM ei nu ar fi mîncat %în3 la auzirea unui .

*unet %articular care %utea fi ale* la di*cre<ia e?%erimenta6 DE LA REAC-II ANIMALE LA R1SP*NS*RI *MANE C# torului( Dar acea*ta nu com%ort3 nici o analo-ie! a*a cum *6a inter%retat ade*eori! cu *im)oli*mul umanM dim%otri03! *e afl3 în o%ozi<ie cu *im)oli*mul( Un autentic *im)ol uman e*te caracterizat nu %rin uniformitate! ci %rin 0er*atilitate( El nu e*te ri-id *au infle?i)il! ci mo)il( E*te ade03rat c3 conştiinţa de%lin3 a ace*tei mo)ilit3<i %are a fi mai curînd o realizare tîrzie în dez0oltarea intelectual3 =i cultural3 a omului( în mentalitatea %rimiti03! acea*t3 con=tiin<3 e*te atin*3 foarte rar( Aici *im)olul e*te înc3 %ri0it ca o %ro%rietate a lucrului! ca =i alte %ro%riet3<i fizice( în -îndirea mitic3! numele unui zeu e*te o %arte inte-rant3 a naturii zeului( Dac3 nu c+em zeul %e ade03ratul *3u nume! atunci 0ra>a *au ru-3ciunea *înt ineficace( Acela=i lucru e*te 0ala)il %entru ac<iunile *im)olice( Un rit reli-io*! un *acrificiu tre)uie *3 fie înde%linite totdeauna în aceea=i manier3 .

in0aria)il3 *i în aceea=i ordine dac3 e 0or)a *36=i fac3 efectul(7" Co%iii *înt ade*ea foarte încurca<i cînd în0a<3 mai întîi c3 nu orice nume al unui o)iect e*te un @nume %ro%riuA! c3 acela=i lucru %oate a0ea nume diferite în lim)i diferite( Ei tind *36*i înc+i%uie c3 un lucru @e*teA ceea ce îl nume=te( Dar acea*ta e*te doar un %rim %a*( Orice co%il normal 0a în03<a foarte curînd c3 %oate între)uin<a *im)oluri diferite %entru a e?%rima aceea=i dorin<3 *au acela=i -înd( Pentru acea*t3 0aria)ilitate *i mo)ilitate nu e?i*t3! a%arent! nici o %aralel3 în lumea animalelor(77 Cu mult înainte ca Baura Brid-man *3 fi în03<at a 0or)i! ea dez0olta*e un mod de e?%rimare foarte curio*! un lim)a> %ro%riu( Ace*t lim)a> nu con*t3 în *unete articulate! ci doar în z-omote diferite! care *înt de*cri*e ca @z-omote emo<ionaleA( Ea a0ea o)iceiul *3 ro*tea*c3 ace*te *unete în %rezen<a anumitor %er*oane( A*tfel ele de0eneau cu totul indi0idualizateM fiecare %er*oan3 din %rea>ma ei era *alutat3 cu un *unet *%ecial( @Ori de cîte ori întîlnea în mod nea=te%tat o cuno=tin<3A! *crie dr( Bie)er! @aflam c3 ea .

ua.e and Rea!it#2 %artea I! %%(" #C =i urm( R9 ESE* DESPRE OM e?%rima în mod re%etat cu0întul %entru acea %er*oan3 înainte de a înce%e *3 0or)ea*c3( Era e?%re*ia unei recunoa=teri a-rea)ile(A75 Dar atunci cînd! cu a>utorul alfa)etului de-etelor! co%ilul a în<ele* *emnifica<ia lim)a>ului omene*c! *itua<ia *6a *c+im)at( Acum *unetul a de0enit cu ade03rat un nume& =i ace*t nume nu era le-at de o %er*oan3 indi0idual3! ci %utea fi *c+im)at dac3 circum*tan<ele %3reau *3 o cear3! într6o zi! de e?em%lu! Baura Brid-man a %rimit o *cri*oare de la fo*ta ei în03<3toare! domni=oara Dre.7" Pentru alte detalii 0ezi Ca**ircr! Sprac e undM#t o" Pentru acea*t3 %ro)lem3 0ezi F(M( Ur)an! JBei%zi-! "#7CK( 77 Lan.! care între tim%! %rin c3*3torie! de0eni*e doamna Morton( în acea*t3 *cri*oare ea era in0itat3 *36*i 0iziteze în03<3toarea( Acea*ta i6a f3cut mare %l3cere! dar îi re%ro=a în03<3toarei fa%tul c3 a *emnat *cri*oarea cu .

0ec+iul nume în loc *3 între)uin<eze numele *o<ului *3u( A *%u* c+iar c3 acum 0a tre)ui *3 -3*ea*c3 un alt *unet %entru în03<3toarea ei! întrucît acela %entru numele Dre. nu %oate fi acela=i ca %entru Morton(7$ E*te clar c3 0ec+ile @*uneteA au *uferit aici o *c+im)are de *emnifica<ie foarte im%ortant3 =i intere*ant3( Ele nu mai *înt e?%rim3ri *%eciale! in*e%ara)ile de o *itua<ie %articular3 concret3( Ele au de0enit nume a)*tracte( Pentru c3 noul nume in0entat de c3tre co%il nu de*emna un nou indi0id! ci acela=i indi0id într6o rela<ie nou3( Alt a*%ect im%ortant al %ro)lemei noa*tre -enerale a%are acum 6 %ro)lema dependenţei.Hndirea "i%(o!ică. :3r3 un *i*tem com%le? de *im)oluri! -îndirea rela<ional3 nu %oate a%3rea deloc! cu atît mai %u<in nu %oate atin-e de%lina dez0oltare( Nu ar fi corect *3 *%unem c3 *im%la conştiinţă a rela<iilor %re*u%une un act intelectual! un act de -îndire lo-ic3 *au a)*tract3( O a*tfel de con=tiin<3 e*te nece*ar3 c+iar în actele elementare ale %erce%<iei( Teoriile *enzuali*te o)i=nuiau *3 de*crie %erce%<ia ca %e un mozaic de .Hndiriire!aţiona!e de .

2 %( 8$( DE LA REAC-II ANIMALE LA R1SP*NS*RL *MANE R" izolate( P*i+olo-ia -e*talti*t3 modern3 a corectat ace*t %unct de 0edere( Ea a ar3tat c3 %roce*ele %erce%ti0e cele mai *im%le im%lic3 elemente *tructurale fundamentale! anumite modele *au confi-ura<ii( Ace*t %rinci%iu e*te 0ala)il atît %entru lumea uman3! cît =i %entru cea animal3( C+iar în *tadiile relati0 inferioare ale 0ie<ii animale! %rezenta ace*tor elemente *tructurale 6 în *%ecial a *tructurilor *%a<iale =i o%tice 6 a fo*t do0edit3 %e cale e?%erimental3(7C Sim%la con=tiin<3 a rela<iilor nu . cit.ift Bam*on! op.e2 II! art( 7! %( 74( 7$ Gezi Mar. S.*im%le date *enzoriale( 'înditorii care îm%3rt3=eau acea*t3 con0in-ere omiteau fa%tul c3 *enza<ia în*3=i nu e*te cîtu=i de %u<in un *im%lu a-re-at *au m3nunc+i de im%re*ii 75 Gezi :ranci* Bio)er! @A Pa%er on t+e Gocal Sound* of Baura Brid-manA! S%it "onian Contri(utio% to DnoN!ed.

%oate fi %ri0it3! %rin urmare! ca o tr3*3tur3 *%ecific3 a con=tiin<ei umane( Noi afl3m! totu=i! la om! un ti% *%ecial de -îndire rela<ional3 care nu are nici o %aralel3 în lumea animal3( Ba om *6a dez0oltat o a%titudine de a izola rela<ii 6 de a le con*idera în *emnifica<ia lor a)*tract3( Pentru a în<ele-e acea*t3 *emnifica<ie! omul nu mai e*te de%endent de datele *enzoriale concrete! de datele 0izuale! auditi0e! tactile! Sine*tezice( El con*ider3 ace*te rela<ii @în ele în*eleA 6 cano +aT aiU+o2 cum *%unea Platon( 'eometria e*te e?em%lul cla*ic al ace*tui %unct de cotitur3 în 0iata intelectual3 a omului( C+iar în -eometria elementar3 noi nu *întem le-a<i de în<ele-erea fi-urilor indi0iduale concrete( Nu ne ocu%3m de lucruri fizice *au o)iecte %erce%ti)ile! %entru c3 *tudiem rela<iile *%a<iale uni0er*ale %entru a c3ror e?%rimare a0em un *im)oli*m adec0at( :3r3 %a*ul %reala)il al lim)a>ului omene*c! o a*emenea realizare nu ar fi %o*i)il3( în toate te*tele 6 care au fo*t f3cute a*u%ra %roce*elor a)*tractiz3rii =i -eneraliz3rii la animale! ace*t a*%ect a de0enit e0ident( eoe+ler a reu=it *3 arate .

ca%acitatea cim%anzeilor de a r3*%unde6 la re!aţia dintre dou3 *au mai multe o)iecte în loc de un 6anumit o)iect( Pu* în fa<a a dou3 cutii în care *e afl3 mîncare! cim%anzeul! din ra<iuni datorite e?er*3rii anterioare! o 0a ale-e în mod con*tant %e cea mai mare 6 c+iar dac3 o)iectul *electat %oate *3 fi fo*t re*%in* într6un e?%eriment anterior ca fiind cel mai mic din cele dou3( A fo*t demon*trat3 ca%acitatea de a r3*%unde la 7C Gezi! Folf-an.eoe+ler! @O%ti*c+e Unter*uc+un-en am Sc+im6%an*en und am Hau*+u+n& Nac+.en der8er!inet AKadc%ic der Wi""cn"c a$ten J"#"C! "#"8K( R7 ESE* DESPRE OM o)iectul mai a%ro%iat! mai *tr3lucitor! mai al)a*tru! nu numai la o anumit3 cutie( Rezultatele lui eoe+ler au fo*t confirmate =i e?tin*e %rin e?%erimente ulterioare( S6a %utut ar3ta c3 animalele *u%erioare *înt ca%a)ile de ceea ce *6a numit @izolare a factorilor %erce%ti0iA( Ele au .ei* einfac+er StruSturfunctionen )eim Sc+im%an*en und )eim Hau*+u+nA! A( and!un.

%o*i)ilitatea de a *elec<iona o anumit3 calitate %erce%ti03 dintr6o *itua<ie e?%erimental3 *i de a reac<iona în mod core*%unz3tor( In ace*t *en*! animalele *înt ca%a)ile *3 *e%are culoarea de dimen*iune =i form3 *au forma de dimen*iune *i culoare( în unele e?%erimente efectuate de c3tre doamna eo+t*! un cim%anzeu a fo*t în *tare *3 *electeze dintr6o colec<ie de o)iecte! 0ariind foarte mult în %ri0in<a calit3<ilor 0izuale! %e acelea care a0eau o calitate comun3M el a %utut! de e?em%lu! *3 alea-3 toate o)iectele de o anumit3 culoare =i *3 le %un3 într6o cutie( Ace*te e?em%le %ar *3 do0edea*c3 fa%tul c3 animalele *u%erioare *înt ca%a)ile de acel %roce* de*%re care Hume! în a *a teorie a cunoa=terii! *%une c3 face o Edi"tincţie a raţiuniiFL9) Dar to<i e?%erimentatorii an-a>a<i în ace*te in0e*ti-a<ii au *u)liniat a*tfel raritatea! caracterul rudimentar *i im%erfec<iunea ace*tor %roce*e( C+iar du%3 ce au în03<at *3 *electeze o anumit3 calitate =i *3 *e îndre%te c3tre ea! animalele *înt %a*i)ile de tot felul de -re=eli curioa*e(74 Dac3 e?i*t3 unele urme ale .

unei di"tinctio rationi" în lumea animal3! ele6 *înt! cum *e *%une! în3)u=ite în fa=3( Ele nu *e %ot dez0olta %entru c3 nu %o*ed3 acel ne%re<uit *i cu ade03rat indi*%en*a)il a>utor al lim)a>ului omene*c! al unui *i*tem de *im)oluri( Primul -înditor care a a0ut o în<ele-ere (clar3 a ace*tei %ro)leme a fo*t Herder( El 0or)ea ca un filozof al umanit3<ii care dorea *3 %un3 %ro)lema în termeni cu totul @umaniA( Re*%in-înd tezele metafizice *au teolo-ice de*%re o ori-ine *u%ranatural3 *au di0in3 a lim)a>ului! Herder înce%e cu o re0izuire critic3 a %ro)lemei în*e=i( Gor)irea nu e*te un 7R Teoria lui Hume de*%re @di*tinc<ia ra<iuniiA e*te e?%licat3 în al *3u 0reati"c o$ Hu%an Nature2 %artea I! *ec<( 4 JBondra! 'recn and 'ro*e! "84$K! I! %%( 557 =i urm( j V) E?em%lele în ace*t *en* *înt date de c3tre /crSc* în C i%pan'ce"2 %%( "95 =i urm( DE:LA REAC-II ANIMALE LA R1SP*NS*RI *MANE R5 .

o)iect! un lucru fizic %entru care %utem c3uta o cauz3 natural3 *au *u%ranatural3( Ea e*te un %roce*! o func<ie -eneral3 a *%iritului uman( Din %er*%ecti03 %*i+olo-ic3 nu %utem de*crie ace*t %roce* în terminolo-ia care era folo*it3 de c3tre toate =colile %*i+olo-ice ale *ecolului al QGIII6lea( în 0iziunea lui Herder! lim)a nu e*te o crea<ie artificial3 a ra<iunii =i nici nu %oate fi e?%licat3 %rintr6un mecani*m *%ecial de a*ocia<ii( în %ro%ria6i încercare de a e?%lica natura lim)a>ului! Herder %une accentul Eîn între-ime %e ceea ce nume=te @reflec<ieA( Reflec<ia *au -îndirea refle?i03 e*te ca%acitatea omului de a *electa din întrea-a ma*3 indi*tinct3 a torentului de fenomene *enzoriale %lutitoare anumite elemente fi?e %entru a le izola =i a concentra aten<ia a*u%ra lor( Omul d3 do0ad3 de reflec<ie atunci c2nd %uterea *ufletului *3u ac<ioneaz3 atît de li)er îneît el %oate *e%ara din între-ul ocean de *enza<ii ce *e i0e*c în toate *im<urile *ale un Ca!2 cum *e *%uneM =i cînd el %oate o%ri ace*t 0al! %oate atra-e aten<ia a*u%ra lui =i %oate fi con=tient de acea*t3 aten<ie( El d3 do0ad3 de reflec<ie .

atunci cînd din între-ul torent în03lurit de ima-ini ce n303le=te în *im<urile *ale! el *e %oate concentra într6un moment de 0e-+e! %oate *t3rui a*u%ra unei ima-ini în mod *%ontan! o %oate o)*er0a cu claritate =i tar3 -ra)3 =i %oate deta=a caracteri*tici care îi arat3 c3 ace"ta e*te o)iectul =i nu altul( A*tfel el d3 do0ad3 de reflec<ie atunci cînd! nu numai c3 %oate %erce%e toate calit3<ile cu în*ufle<ire *au claritate! dar %oate recunoaşte una *au mai multe dintre ele ca ni=te calit3<i di*tincte( J(((K Dar %rin ce mi>loace *e %roduce acea*t3 recunoa=tereH Printr6o caracteri*tic3 %e care el a tre)uit *6o *e%are =i care! ca un element al con=tiin<ei! *e %rezint3 cu claritate( Atunci *3 e?clam3m& E0riSaT Ace*t caracter ini<ial al con=tiin<ei era lim)a>ul *ufletului( Cu el! lim)a>ul omene*c e*te creat(78 Acea*ta are mai mult a*%ectul unei de*crieri %oetice decît al unei analize lo-ice a lim)ii omene=ti( Teoria lui Herder de*%re ori-inea lim)a>ului a r3ma* cu totul *%eculati03( Ea nu a %lecat de la o teorie -eneral3 a cunoa=terii! nici de la o .

78 Herder! O(er den *r"prun.iei !i%(a5u!ui au condu* la concluzia c3 %ierderea *au deteriorarea -ra03 a 0or)irii cauzate %rin 03t3marea creierului nu e*te niciodat3 un fenomen izolat( Un a*tfel de defect modific3 între-ul caracter al com%ortamentului uman( Pacien<ii care *ufer3 de afazie *au alte )oli înrudite au %ierdut nu numai uzul cu0in6 . dci Sprac e J"447K! @FerScA! ed( Su%+an! G! %%( 5$ =i urm( R$ ESE* DESPRE OM o)*er0are a fa%telor em%irice( Ea era )azat3 %e idealul lui de umanitate =i %e %rofunda lui intuire a caracterului =i dez0olt3rii culturii umane( Cu toate ace*tea! ea con<ine elemente lo-ice =i %*i+olo-ice de cea mai mare 0aloare( Proce*ele de -eneralizare *au a)*tractizare la animale care au fo*t in0e*ti-ate =i de*cri*e cu acurate<e 7# nu cu%rind! în mod e0ident! nota di*tincti03 *u)liniat3 de c3tre Herder( Mai tîrziu! totu=i! conce%<ia lui Herder =l6a aflat o nea=te%tat3 clarificare =i confirmare dintr6o direc<ie cu totul diferit3( Cercet3ri recente în domeniul p"i opato!o.

cit.2 %%( "59 =i urm( 59 O relatare detailat3 =i foarte intere*ant3 de*%re ace*te .telor! dar au *uferit *c+im)3ri core*%unz3toare ale %er*onalit3<ii( A*emenea *c+im)3ri *înt cu -reu o)*er0a)ile 6în com%ortamentul lor e?terior! %entru c3 aici ei tind *3 ac<ioneze într6o manier3 %erfect normal3( Ei %ot realiza *arcinile 0ie<ii de toate zileleM unii dintre ei do0ede*c c+iar o îndemînare con*idera)il3 în toate te*tele de acea*t3 natur3( Dar ei *înt cu totul dezorienta<i de îndat3 ce *olu<ia %ro)lemei cere o acti0itate teoretic3 *au refle?i03 *%ecific3( Ei nu mai *înt ca%a)ili *3 -îndea*c3 %rin conce%te -enerale *au cate-orii( Pierzîndu6*i ca%acitatea de în<ele-ere a ideilor uni0er*ale! ei *e men<in la fa%tele imediate! la *itua<iile concrete( A*emenea %acien<i *înt inca%a)ili *3 înde%linea*c3 0reo *arcin3 care %oate fi e?ecutat3 numai cu a>utorul în<ele-erii a)*tractului(59 Ace*t fa%t e*te foarte *emnificati0 7# Gezi! de e?em%lu! o)*er0a<iile lui R(M( /crSe* de*%re @r3*%un*urile -eneralizateA la cim%anzeu! op.

t o$ P"#c opat o!o.fenomene 0a %utea fi -3*it3 în diferite *crieri ale lui e( 'old*tcin *i A( 'el)( 'old*tein a oferit o %ri0ire -eneral3 a*u%ra conce%<iilor *ale teoretice în Hu%an Mature in t e Li. Pre**! "#$9K( Eu am di*cutat acea*t3 %ro)lem3 dintr6un %unct de 0edere -eneral filozofic în P i!o"op ie dcr "#%(o!i"c en &or%en2 111. 0i! %%( 7546575( DE LA REACŢII TERMI ALE LA R1SP*NS*RI *MANE RC %entru c3 ne arat3 în ce m3*ur3 acel ti% de -2ndire %e care Herder a numit6o refle?i03 de%inde de -2ndirea *im)olic3( :3r3 *im)oli*m 0ia<a omului ar fi ca =i aceea a %rizonierilor din %e=tera faimoa*ei com%ara<ii a lui Platon( Gia<a omului ar fi în-r3dit3 în limitele ne0oilor )iolo-ice =i ale intere*elor *ale %racticeM ea nu ar a0ea nici un fel de acce* la @lumea ideal3A care îi e*te de*c+i*3 din diferite %3r<i de c3tre reli-ie! art3! filozofie! =tiin<3( .#2 Cur*urile Filliam Dame* <inute la Uni0er*itatea Har0ard! "#546 "#58 JCam)rid-e! Ma**(! Har0ard Uni0er*it.

1 L *MEA *MAN1 A SPA -I*L *I SI 0IMP*L*I R4 IG Lumea umană a spaţiului !i timpului S%a<iul =i tim%ul con*tituie cadrul în care e*te im%licat3 întrea-a realitate( Nu %utem conce%e nici un lucru real în afara condi<iilor de *%a<iu *i tim%( Nimic în lume! du%3 Heraclit! nu6=i %oate de%3=i %ro%riile dimen*iuni 6 =i ace*te dimen*iuni *înt limit3ri *%a<io6tem%orale( în -îndirea mitic3 *%a<iul =i tim%ul nu *înt con*iderate niciodat3 ca forme %ure *au -oale( Ele *înt %ri0ite ca marile for<e mi*terioa*e care -u0erneaz3 toate lucrurile! care cîrmuie*c =i determin3 nu numai 0iata noa*tr3 muritoare! ci *i 0iata zeilor( De*crierea =i analiza caracterului *%ecific %e care *%a<iul =i tim%ul îl are în e?%erien<a uman3 con*tituie una din cele mai atr3-3toare =i intere*ante *arcini aie unei filozofii antro%olo-ice( Ar fi o %re*u%unere nai03 =i .

anic.neîntemeiat3 con*iderarea înf3<i=3rii *%a<iului =i tim%ului ca fiind în mod nece*ar una *i aceea=i %entru toate fiin<ele or-anice( E0ident! noi nu %utem atri)ui or-ani*melor inferioare acela=i mod de %erce%ere a *%a<iului ca =i la om( i c+iar între lumea omului =i cea a antro%oizilor *u%eriori r3mîne! în acea*t3 %ri0in<3! o diferen<3 inconfunda)il3 *i de ne=ter*( Si totu=i! nu e*te u=oar3 e?%lica<ia ace*tei diferente %rin *im%la a%licare a metodelor noa*tre %*i+olo-ice o)i=nuite( Tre)uie *3 urm3m ! o cale indirect3& tre)uie *3 analiz3m formele cu!turii umane %entru a de*co%eri ade03ratul caracter al *%a<iului =i tim%ului în lumea uman3( Primul lucru care de0ine clar %rintr6o a*tfel de analiz3 e*te acela c3 e?i*t3 tipuri fundamental diferite ale e?%e6 rien<ei *%a<iale *i tem%orale( Nu toate formele ace*tei e?%e6 rien<e *înt *ituate la acela=i ni0el( E?i*t3 *traturi inferioare *i *u%erioare a=ezate într6o anumit3 ordine( Stratul cel mai de >o* %oate fi de*cri* ca "paţiu! şi ti%pu! or. :iecare or-ani*m tr3ie=te într6un anumit mediu .

am)iant =i tre)uie *3 *e ada%teze în mod con*tant la condi<iile ace*tui mediu %entru a *u%ra0ie<ui( C+iar la or-ani*mele inferioare! ada%tarea cere un *i*tem de reac<ii de*tul de com%licat! o diferen<iere între *timulii fizici *i un r3*%un* adec0at la ace=ti *timuli( Toate ace*tea nu *e în0a<3 %rin e?%erien<3 indi0idual3( Animalele nou6n2*cute %ar *3 ai)3 un *im< foarte fin =i e?act al di*tan<ei =i direc<iei *%a<iale( Un %ui care tocmai a ie=it din -3oace *e orienteaz3 *i ciu-ule=te )oa)ele îm6 %r3=tiate în calea lui( Condi<iile *%eciale de care de%inde ace*t %roce* al orient3rii *%a<iale au fo*t *tudiate cu -ri>3 de c3tre )iolo-i *i %*i+olo-i( De=i nu %utem r3*%unde la toate între)3rile com%licate %ri0ind %uterea de orientare la al)ine! furnici =i %3*3ri mi-ratoare! %utem da! cel %u<in! un r3*%un* ne-ati0( Nu %utem %re*u%une c3 animalele! atunci cînd realizeaz3 ace*te reac<ii foarte com%licate! *înt c3l3uzite de 0reun fel de %roce*e ideatice. Dim%otri03! ele %ar *3 fie c3l3uzite de im%ul*uri cor%orale de un ti% *%ecialM ele nu au nici o ima-ine mintal3 *au idee de *%a<iu! nici o %er*%ecti03 a .

Ace*t *%a<iu nu e*te o *im%l3 informa<ie *enzorial3M el e*te de o natur3 foarte com%le?3! con<inînd elemente ale diferitelor ti%uri de e?%erien<3 *enzorial3 6 o%tic3! tactil3! acu*tic3 *i Sine*tezic3( Modul în care toate ace*te elemente coo%ereaz3 la con*truirea *%a<iului %erce%ti)il *6a do0edit a fi una din %ro)lemele cele mai dificile ale %*i+olo-iei moderne a *enza<iei( Un mare *a0ant! Hermann 0on Helm+oltz! a -3*it nece*ar *3 inau-ureze o ramur3 a cunoa=terii cu totul nou3! *3 creeze =tiin<a o%ticii fiziolo-ice! %entru a rezol0a %ro)lemele cu care ne confrunt3m a*t3zi( Cu toate ace*tea! r3mîn înc3 multe c+e*tiuni a*u%ra c3rora nu *e %oate decide %entru moment de o manier3 clar3 *i f3r3 68 ESE* DESPRE OM ec+i0oc( în i*toria %*i+olo-iei moderne! lu%ta @%e .rela<iilor *%a<iale( Cînd ne a%ro%iem de animalele *u%erioare! ne întîlnim cu o form3 nou3 de *%a<iu %e care o %utem numi "paţiu percepti(i!.

enetică2 a ori-inii %erce%<iei *%a<iale! care mult3 0reme a întunecat =i ecli%*at toate celelalte %ro)leme! nu e*te *in-ura c+e*tiuneM *i nici nu e*te cea mai im%ortant3( Din %unctul de 0edere al teoriei -enerale a cunoa=terii =i al filozofiei antro%olo-ice! alt3 %ro)lem3 ne ca%teaz3 intere*ul acum *i tre)uie adu*3 în centrul aten<iei( Decît *3 in0e*ti-3m ori-inea *i dez0oltarea *%a<iului %erce%ti0! tre)uie *3 analiz3m! mai curînd! "paţiu! "i%(o!ic.cîm%ul de )3t3lie al nati0i*mului =i em%iri*muluiA a %3rut f3r3 *fîr=it(" Nu ne ocu%3m aici de ace*t a*%ect al %ro)lemei( Pro)lema . Prin a)ordarea ace*tei %ro)leme! *întem la frontiera dintre lumea uman3 =i cea animal3( Cu %ri0ire la *%a<iul or-anic! "paţiu a! acţiunii2 omul *e *imte în multe %ri0in<e cu mult inferior animalelor( Un co%il tre)uie *3 în0e<e multe de%rinderi %e care animalele le au la na=tere( Dar ca o com%en*a<ie %entru acea*t3 deficien<3! omul %o*ed3 un alt dar %e care doar el *in-ur îl dez0olt3 =i care nu com%ort3 nici o analo-ie cu ce0a din natura or-anic3( Nu dintr6o dat3! ci .

%rintr6un %roce* de -îndire foarte com%le? *i dificil! el a>un-e la ideea de "paţiu a("tract @ *i acea*t3 idee e*te cea care %re-3te=te calea omului nu numai c3tre un nou domeniu al cunoa=terii! ci *i c3tre o direc<ie cu totul nou3 a 0ie<ii *ale culturale( Cele mai mari dificult3<i au fo*t întîlnite! c+iar de la înce%ut! de c3tre(filozofii în=i=i! în e?%licarea =i de*crierea naturii ade03rate a *%a<iului a)*tract *au *im)olic( E?i*ten<a unui a*tfel de lucru %recum *%a<iul a)*tract a fo*t una din %rimele =i cele mai mari de*co%eriri ale -îndirii -rece=ti( Materiali*tii *i ideali=tii au accentuat în mod e-al *emnifi6 C a catia ace*tei de*co%eriri( Dar -înditorii de am)ele con0in-eri au a0ut mari dificult3<ii în elucidarea caracterului ei lo-ic( Ei au tin* *3 caute refu-iu în afirma<iile %arado?ale( Democrit declar3 c3 *%a<iul e*te non6e?i*tent3 JJD6iV o0K! dar c3 acea*t3 non6e?i*tent3 are! totu=i! R realitate autentic3( Platon! în C C .

# o$ Ear!# C i!d ood2 trad( en-l( de Anna Bar." Gezi o)*er0a<iile lui Filliam Stern în a *a P"#c o!o. /orS! Hoit ` Co(! "#59K! %%( ""$ =i urm( L*MEA *MANA A SPA-I*L*I SI 0IMP*L*I R# dialo-ul 0i%aio" *e refer3 la conce%tul de *%a<iu ca la un 7OGI?7IOC2 0o#o[M un @conce%t +i)ridA care cu -reu %oate fi de*cri* în termeni adec0a<i( C+iar =i în =tiin<a =i filozofia modern3! ace*te dificult3<i tim%urii *înt înc3 nerezol0ate( Ne. =i6a concentrat .ton ne %re0ine *3 nu confund3m *%a<iul a)*tract 6*%a<iul matematic ade03rat 6 cu *%a<iul e?%erien<ei noa*tre *enzoriale( Oamenii de rînd! *%une el! -înde*c de*%re *%a<iu! tim% =i mi=care conform unui *in-ur %rinci%iu! =i anume acela al rela<iilor %e care ace*te conce%te le au cu o)iectele *en*i)ile( Dar tre)uie *3 a)andon3m ace*t %rinci%iu dac3 dorim *3 do)îndim un ade03r =tiin<ific *au filozofic real& în filozofie tre)uie *3 a)*tractiz3m datele noa*tre *enzoriale(7 Ace*t %unct de 0edere ne.tonian a de0enit %iatra de încercare %entru toate *i*temele *enzuali*mului( BerSele.ell Jed(a 76 a! Ne.

! cu -reu %utem re*%in-e ace*t %unct de 0edere( Tre)uie *3 admitem c3 *%a<iul a)*tract nu are nici un core*%ondent =i nici o întemeiere în realitatea fizic3 *au %*i+olo-ic3( Punctele =i liniile -eometrului nu *înt nici o)iecte fizice! nici o)iecte %*i+olo-iceM ele *înt doar *im)oluri %entru rela<ii a)*tracte( Dac3 atri)uim @ade03rA ace*tor rela<ii! atunci *en*ul termenului @ade03rA 0a cere de aici înainte o redefinire( Pentru c3! în cazul *%a<iului a)*tract! a0em de6a face nu cu ade03rul lucrurilor! ci cu ade03rul %ro%ozi<iilor *i >udec3<ilor( Dar înainte ca ace*t %a* *3 %oat3 fi f3cut =i *3 %oat3 fi întemeiat în mod *i*tematic! filozofia *i =tiin<a au tre)uit *3 E C C C *tr3)at3 un drum lun.ton nu era de fa%t decît un *%a<iu ima-inar! o fic<iune a *%iritului uman( Iar dac3 admitem %rinci%iile -enerale ale teoriei cunoa=terii a lui BerSele.toate atacurile critice a*u%ra ace*tui %unct( El men<iona c3 @*%a<iul matematic ade03ratA al lui Ne.*i *3 treac3 %rin multe *tadii .

ton! Principia2 cartea I! defini<ia 8! *colia( 70 ESE* DESPRE OM ti0ilor =i în condi<iile *ociet3<ii %rimiti0e CIB -reu -3*im 0reo urm3 a ideii unui *%a<iu a)*tract( S%a<iul %rimiti0 e*te un *%a<iu al ac<iuniiM iar ac<iunea e*te centrat3 %e ne0oi =i intere*e %ractice imediate( în m3*ura în care %utem 0or)i de*%re o @conce%<ieA %rimiti03 a *%a<iului! acea*t3 conce%<ie nu are un caracter %ur teoretic( Ea e*te înc3 înc3rcat3 cu *entimente %er*onale *au *ociale concrete! cu elemente emo<ionale( @Atîta 0reme cît omul %rimiti0 înde%line=te acti0it3<ile te+nice în *%a<iuA! *crie Heinz Ferner! atîta tim% cît el m3*oar3 di*tan<e! î=i cîrmuie=te )arca! .intermediare( I*toria ace*tei %ro)leme înc3 nu a fo*t *cri*3! de=i ar fi o *arcin3 foarte atracti03 tra*area %a=ilor indi0iduali ai ace*tei dez0olt3ri( Ei ofer3 o în<ele-ere a naturii =i tendin<ei -enerale a 0ie<ii culturale a omului( Aici tre)uie *3 m3 mul<ume*c cu *electarea cîtor0a *tadii ti%ice( în 0iata %rimi6 7 Gezi Ne.

î*i arunc3 *uli<a c3tre o anumit3 <int3 etc! *%a<iul *3u! ca un *%a<iu de ac<iune! ca un *%a<iu %ra-matic! nu difer3 în *tructura lui de *%a<iul no*tru( Dar cînd omul %rimiti0 face din ace*t *%a<iu un *u)iect de re%rezentare =i de -îndire refle?i03! arunci a%are o idee *%ecific3 %rimordial3 care difer3 în mod radical de orice 0er*iune intelectu6alizat3( Ideea de *%a<iu! %entru omul %rimiti0! c+iar atunci cînd e*te *i*tematizat3! e*te unit3 în mod *incretic cu *u)iectul( Ea e*te o no<iune mult mai afecti03 =i concret3 decît *%a<iul a)*tract al omului de cultur3 a0an*at3( J(((K Ea nu are un caracter o)iecti0! m3*ura)il =i a)*tract( Ea %rezint3 caracteri*tici e-ocentrice *au antro%omorfice =i e*te fizionomic6 dinamic3! înr3d3cinat3 în concret *i *u)*tan<ial(5 Din %unctul de 0edere al mentalit3<ii =i culturii %rimiti0e! e*te cu ade03rat o *arcin3 a%roa%e im%o*i)il3 a face %a*ul deci*i0 care *in-urul ne %oate conduce de la *%a<iul de6ac<iune la un conce%t teoretic *au =tiin<ific al *%a<iului 6 la *%a<iul -eometriei( în ace*ta din urm3! toate diferen<ele concrete ale e?%erien<ei noa*tre .

/orS! Har%er ` Bro*(! "#$9K! %( "R4( L*MEA *MAN1 A SPA-I*L*I SI 0IMP*L*I 4" *i*tematic de ordine co"%ică. Ideea unei a*tfel de ordini! a unit3<ii =i le-it3<ii uni0er*ului nu ar fi %utut fi atin*3 niciodat3 f3r3 ideea unui *%a<iu uniform( Dar a e?i*tat o lun-3 %erioad3 de tim% înainte ca ace*t %a* *3 fie f3cut( 'îndirea %rimiti03 e*te nu numai inca%a)il3 de a conce%e un *i*tem al *%a<iuluiM ea nu %oate conce%e nici m3car o ima-ine a *%a<iului( S%a<iul ei concret nu %oate fi tran*%u* într6o form3 "c e%atică. Etnolo-ia ne arat3 .*enzoriale imediate *înt definiti0 înl3turate( Nu mai a0em un *%a<iu 0izual! tactil! acu*tic *au olfacti0( S%a<iul -eometric *e *e%ar3 de toat3 0arietatea =i etero-enitatea %e care ni le im%une natura diferit3 a *im<urilor noa*tre( în -eometrie a0em un *%a<iu omo-en! uni0er*al( i doar %rin intermediul ace*tei forme de *%a<iu noi =i caracteri*tice *e %oate a>un-e la conce%tul unic! 5 Heinz Ferner! Co%paratiCe P"#c o!o.# o$ Menta! DeCe!op%ent JNe.

c3 tri)urile %rimiti0e *înt dotate cu o %erce%<ie e?traordinar de a*cu<it3 a *%a<iului( Un nati0 al ace*tor tri)uri are un oc+i %entru cele mai fine detalii ale mediului am)iant( El e*te e?trem de *en*i)il la orice *c+im)are în %ozi<ia o)iectelor o)i=nuite din %rea>ma *a( C+iar =i în condi<ii foarte dificile! el 0a reu=i *3 -3*ea*c3 drumul( Atunci cînd 0î*le=te *au na0i-+eaz3 %e o am)arca<iune cu %înze! el urmeaz3 cu cea mai mare %recizie toate cotiturile rîului %e care6" *tr3)ate în *u* =i >o*( Dar la o e?aminare mai atent3 de*co%erim! *%re *ur%rinderea noa*tr3! c3 în ciuda ace*tei facilit3<i %are *3 e?i*te o ciudat3 lacun3 în %erce%erea de c3tre el a *%a<iului( Dac3 i *e cere *3 dea o de*criere -eneral3! o conturare a cur*ului rîului! el nu e*te ca%a)il de acea*ta( Dac3 i *e cere *3 de*eneze o +art3 a rîului *i a diferitelor lui cotituri el %are *3 nu în<elea-3 nici m3car ceea ce i *e cere( Aici în<ele-em într6un mod foarte di*tinct diferen<a între %erce%erea concret3 =i cea a)*tract3 a *%a<iului *i a rela<iilor *%a<iale( Indi-enul e*te %erfect familiarizat cu cotiturile rîului! dar acea*t3 familiarizare e*te de%arte de .

ceea ce %utem numi cunoa=tere într6un *en* a)*tract! teoretic( :amiliarizarea %re*u%une doar %rezen<3M cunoa=terea include =i %re*u%une re%rezentarea( Re%rezentarea unui o)iect e*te un act cu totul diferit de *im%la lui mani%ulare( Acea*ta din urm3 nu cere nimic altce0a decît o *erie definit3 de ac<iuni! de mi=c3ri ale cor%ului coordonate una cu alta *au urmînd una alteia( E*te 0or)a de o o)i=nuin<3 do)îndit3 %rin con*tanta realizare re%etat3 *i in0aria)il3 a anumitor acte( Dar re%rezentarea *%a<iului =i a rela<iilor *%a<iale în*eamn3 mult mai mult( Pentru a re%rezenta un lucru nu e*te *uficient *36" %o<i mani%ula corect în *co%uri %ractice( Tre)uie *3 a0em o conce%<ie -eneral3 de*%re o)iect =i *36" %ri0im din Mif 72 ESE* DESPRE OM diferite un-+iuri %entru a afla rela<iile lui cu alte o)iecte( Tre)uie *36" localiz3m =i *36i determin3m %ozi<ia într6 un *i*tem -eneral( .

în i*toria culturii umane! acea*t3 mare -eneralizare! care a du* la conce%<ia unei( ordini co*mice! %are *3 fi fo*t f3cut3 %entru %rima dat3 în a*tronomia )a)ilonian3( Aici afl3m %rima do0ad3 clar3 a unei -îndiri care tran*cende *fera 0ie<ii concrete! %ractice a omului! care îndr3zne=te *3 cu%rind3 între-ul uni0er* într6o 0iziune inteli-i)il3( Ace*ta e*te moti0ul %entru care cultura )a)ilonian3 a fo*t %ri0it3 c3 lea-3nul între-ii 0ie<i culturale( Mul<i oameni de =tiin<3 au f3cut men<iunea c3 toate conce%<iile mitolo-ice! reli-ioa*e *i =tiin<ifice ale omenirii deri03 din acea*t3 *ur*3( Nu 0oi di*cuta aici ace*te teorii %an6 )a)iloniene$! %entru c3 dore*c *3 ridic o alt3 %ro)lem3( Se %ot aduce ar-umente în fa0oarea fa%tului c3 )a)ilonienii au fo*t nu numai %rimii care au o)*er0at fenomenele cere=ti! dar =i %rimii care au %u* temeliile unei a*tronomii =i co*molo-ii =tiin<ificeH Im%ortan<a fenomenelor cere=ti nu fu*e*e niciodat3 trecut3 com%let cu 0ederea( Omul tre)uie *3 fi de0enit foarte de0reme con=tient de fa%tul c3 întrea-a lui 0iat3 era de%endent3 de anumite condi<ii co*mice -enerale( R3*3ritul *i .

en 'ur Du!turcntNicK!un.ie a!!er . und M#t o!o.e der We!tan"c auun. der Men"c 73 %erioada -reac3 nu *e %uteau -3*i nici un fel de do0ezi eit JBei%zi-! "#9"K( L*MEA *MAN1 A SPA-I*L*I SI 0IMP*L*I .a%u*ul *oarelui! luna! *telele! ciclul anotim%urilor 6 toate ace*te fenomene naturale *înt fa%te )ine cuno*cute care >oac3 un rol im%ortant în mitolo-ia %rimiti03( Dar %entru ca ele *3 fie adu*e într6un *i*tem de -îndire! *e cereau alte condi<ii! care %uteau fi înde%linite numai în circum*tan<e *%eciale( Ace*te circum*tan<e fa0ora)ile au %re0alat la ori-inea culturii )a)iloniene( Otto Neu-e)auer a *cri* un *tudiu foarte intere*ant de*%re i*toria matematicii antice în care corecteaz3 multe din o%iniile %recedente %ri0ind ace*t *u)iect( Punctul de 0edere tradi<ional era c3 înainte de $ Pentru ace*te teorii 0ezi *crierile lui Hu-o FincSler! în *%ecial Hi%%e!"(i!d und We!ten(i!d der 8a(#!onier a!" ?rund!a.o!Ker JBei%zi-! "#9"K =i Die (a(#!oni"c e ?ei"te"Ku!tur in i ren 8e'ie un.

în com%ara<ie cu ultimele dez0olt3ri ale -îndirii matematice! acea*t3 al-e)r3 era! de*i-ur! înc3 foarte *im%l3 =i elementar3( Cu toate ace*tea! ea con<inea o conce%<ie nou3 =i e?trem de fertil3( Neu-e)auer urm3re=te acea*t3E conce%<ie %în3 c3tre înce%uturile culturii )a)iloniene( Pentru a în<ele-e forma caracteri*tic3 a al-e)rei )a)iloniene! *%une el! tre)uie *3 lu3m în con*idera<ie fundalul i*toric al ci0iliza<iei )a)iloniene( Acea*t3 ci0iliza<ie *6a dez0oltat în condi<ii *%eciale( Ea a fo*t %rodu*ul unei întîlniri =i .e(ră "i%(o!ică.ale unei matematici =tiin<ifice( Ba)ilonienii =i e-i%tenii 6 *e admitea în -eneral 6 f3cu*er3 %ro-re*e %ractice =i te+nice mariM dar ei nu de*co%eri*er3 %rimele elemente ale unei matematici teoretice( Conform o%iniei lui Neu-e)auer! o analiz3 critic3 a tuturor iz0oarelor e?i*tente duce la o inter%retare diferit3( A de0enit clar c3 %ro-re*ul realizat în a*tronomia )a)ilonian3 nu a fo*t un fenomen izolat( El a de%in* de un fa%t mai im%ortant 6 de*co%erirea =i folo*irea unui nou in*trument intelectual( Ba)ilonienii de*co%eri*er3 o a!.

coliziuni între dou3 %o%ula<ii diferite 6 *umerienii f =i aSSadEienii( Cele dou3 %o%ula<ii *înt de ori-ine diferit3 =i 0or)e*c lim)i care nu au nici o le-3tur3 una cu alta( Bim)a aSSadienilor a%ar<ine unui ti% *emiticM cea a *umerienilor! unui alt -ru% care nu e*te nici *emitic! nici indo6euro%ean( Cînd ace*te dou3 %o%ula<ii *6au întîlnit! cînd au a>un* *3 îm%art3 în comun 0ia<a %olitic3! *ocial3 =i cultural3! ele au a0ut de rezol0at %ro)leme noi! %ro)leme %entru care au -3*it nece*ar *3 dez0olte noi for<e intelectuale( Bim)a ori-inal3 a *umerienilor nu %utea fi în<elea*3M te?tele lor *cri*e nu %uteau fi de*cifrate de c3tre aSSadieni decît cu mare dificultate *i cu un con*tant efort mintal( Datorit3 ace*tui efort au în03<at )a)ilonienii mai întîi *3 în<elea-3 *emnifica<ia =i între)uin<area unui *im)oli*m a)*tract( @Orice o%era<ie al-e)ric3A! *%une Neu-e)auer! %re*u%une c3 cine0a %o*ed3 anumite *im)oluri fi?ate atît %entru o%era<ia matematic3! cît =i %entru cantit3<ile la care ace*te o%era<ii *înt a%licate( :3r3 un a*tfel de *im)oli*m conce%tual nu ar fi .

74 ESE* DESPRE OM %o*i)il3 com)inarea unor cantit3<i care nu *înt determinate *i definite numeric =i nu ar fi %o*i)il3 deri0area unor noi com)ina<ii din ele( Dar un a*tfel de *im)oli*m *e %rezint3 imediat =i cu nece*itate în *crierea te?telor aSSadiene( J(((K C+iar de la înce%ut! )a)ilonienii au %utut di*%une! %rin urmare! de cel mai im%ortant fundament al unei dez0olt3ri al-e)rice 6 un *im)oli*m adec0at(C în a*tronomia )a)ilonian3 -3*im! totu=i&! doar %rimele fraze ale acelui mare %roce* care %în3 la urm3 a du* la M cucerirea intelectual3 a *%a<iului =i la de*co%erirea unei ordini co*mice! a unui *i*tem al uni0er*ului( 'îndirea matematic3 nu %utea! ca atare! *3 conduc3 la o *olu<ie imediat3 a %ro)lemei! %entru c3 în zorii ci0iliza<iei umane -îndirea matematic3 nu a%are niciodat3 în ade03rata ei form3 lo-ic3( Ea e*te! cum!*e *%une! în03luit3 în atmo*fera -îndirii mitice( Primele de*co%eriri ale unei matematici =tiin<ifice nu %uteau .

*tr3)ate ace*t 03l( Pita-oreicii 0or)eau de*%re num3r ca de*%re o %utere ma-ic3 =i mi*terioa*3! =i c+iar în teoria lor a *%a<iului ei folo*e*c un lim)a> mitic( Acea*t3 între%3trundere a unor elemente a%arent etero-ene de0ine cu deo*e)ire e0ident3 în toate *i*temele %rimiti0e de co*mo-onie( A*tronomia )a)ilonian3 în între-ul ei e*te înc3 o inter%retare mitic3 a uni0er*ului( Ea nu mai era re*trîn*3 la *fera în-u*t3 a *%a<iului concret! material! %rimar( S%a<iul e*te! ca *3 *%unem a*a! tran*%u* de %e %3mînt în cer( Dar cînd *6a îndre%tat c3tre ordinea fenomenelor cere=ti! omenirea nu =i6a %utut uita ne0oile =i intere*ele %3mîntene( Dac3 omul =i6a îndre%tat %ri0irea mai întîi c3tre cer! acea*ta nu era %entru *ati*facerea unei *im%le curiozit3<i intelectuale( Ceea ce omul c3uta cu ade03rat în cer era %ro%ria lui reflec<ie =i ordinea uni0er*ului *3u uman( El *im<ea c3 acea*t3 lume era le-at3 %rin nenum3rate le-3turi 0izi)ile *i in0izi)ile de ordinea -eneral3 a uni0er*ului 6 *i el c3uta *3 %3trund3 în acea*t3 mi*terioa*3 cone?iune( :enomenele cere=ti nu %uteau fi *tudiate! %rin urmare! .

en ii(er die ?e"c ic tc der antiKcn Mat e%ati"c cn Wi""en"c a$ten JBerlin! D( S%rin-er! "#5$K! I! %%( R8 =i urm( L*MEA *MAN1 A SPA-I*L*I /I 0IMP*L*I 4C *t3%înii =i conduc3torii lumii! -u0ernatorii 0ie<ii umane( S6a do0edit c3 %entru or-anizarea 0ie<ii %olitice! *ociale =i morale a omului era nece*ar3 orientarea c3tre cer( Nici un fenomen uman nu %3rea *3 *e e?%lice %e *ine în*u=i& el tre)uia *3 fie e?%licat %rin ra%ortarea lui la un fenomen cere*c core*%unz3tor! de care de%inde( Din ace*te con*iderente de0ine lim%ede c3 *%a<iul %rimelor *i*teme a*tronomice nu %utea fi un *%a<iu %ur teoretic 6 *i de ce( El nu era con*tituit din %uncte *au linii! *au *u%rafe<e în *en*ul -eometric a)*tract al termenului( El era um%lut cu %uteri ma-ice! di0ine =i demonice( Sco%ul %rim =i e*en<ial al a*tronomiei era de a do)îndi o .într6un *%irit deta=at al medita<iei a)*tracte =i =tiin<ei %ure( Ele erau %ri0ite ca C Otto Neu-e)auer! @Gor-riec+i*c+c Mat+cmatiSA! in .or!c"un.

El a înce%ut cu al . Ea *i6a %3*trat ace*t caracter multe mii de aniM într6un anumit *en* ace*t caracter era înc3 dominat în %rimele *ecole ale erei noa*tre! în cultura Rena=terii( C+iar =i ee%ler! ade03ratul fondator al a*tronomiei noa*tre =tiin<ifice! a tre)uit *3 lu%te întrea-a *a 0ia<3 cu acea*t3 %ro)lem3( Dar %în3 la urm3 ace*t ultim %a* tre)uia f3cut( A*tronomia a înl3turat a*trolo-ia& *%a<iul -eometric ia locul *%a<iului mitic *i ma-ic( El era o form3 fal*3 *i eronat3 a -îndirii *im)olice care a %a0at la înce%ut drumul c3tre un *im)oli*m nou =i ade03rat! *im)oli*mul =tiin<ei moderne( Una din %rimele =i cele mai dificile *arcini ale filozofiei moderne a fo*t în<ele-erea ace*tui *im)oli*m în ade03ratul lui *en* *i întrea-a lui *emnifica<ie( Dac3 *tudiem e0olu<ia -îndirii carteziene! afl3m c3 De*carte* nu înce%e cu al *3u Co.ito er.în<ele-ere a naturii =i acti0it3<ii ace*tor %uteri %entru a %re0edea =i e0ita influen<ele lor %ericuloa*e( A*tronomia nu %utea *3 a%ar3 decît în acea*t3 form3 mitic3 *i ma-ic3 6 în forma a"tro!o.o "u%.iei.

E*te ade03rat c3 nu e?i*t3 doar analo-ii *tricte! ci *i diferente caracteri*tice în dez0oltarea celor dou3 conce%te("H Conform conce%<iei lui M eant! *%a<iul e*te forma @e?%erien<ei noa*tre e?terneA! iar & tim%ul forma @e?%erien<ei interneA! în inter%retarea e?%erien<ei *ale . Idealul *3u era întemeiat %e o mare de*co%erire matematic3 6 -eometria analitic3( în cadrul ace*teia -îndirea *im)olic3 a f3cut uri nou %a* înainte care a0ea *3 ai)3 con*ecin<ele *i*tematice cele mai im%ortante( De0eni*e clar c3 întrea-a noa*tr3 cunoa=tere a *%a<iului =i rela<iilor *%a<iale %oate fi tran*%u*3 într6un lim)a> nou! cel al numerelor! =i c3! %rin acea*t3 tran*%unere =i tran*formare! caracterul lo-ic ade03rat al -îndirii -eometrice %utea fi conce%ut într6un mod mult mai clar =i mai adec0at( 4R ESE* DESPRE OM Afl3m acela=i %ro-re* caracteri*tic atunci cînd trecem de la %ro)lema *%a<iului la pro(!e%a ti%pu!ui.*3u conce%t *i ideal al unei %at e"i" uniCer"a!i".

care nu %oate fi de*com%u* în între-ime în elemente indi0iduale( @Be %re*ent e*t .interne omul a tre)uit *3 *e confrunte cu noi %ro)leme( Aici el nu a %utut folo*i acelea=i metode ca în %rima încercare de a or-aniza =i *i*tematiza cuno=tin<ele *ale de*%re lumea fizic3( E?i*t3! totu=i! un fundal comun %entru am)ele %ro)leme( C+iar =i *%a<iul e*te -îndit la înce%ut nu ca o form3 *%ecific3 a 0ie<ii omene=ti! ci ca o condi<ie -eneral3 a 0ie<ii or-anice( Giat3 or-anic3 e?i*t3 numai în m3*ura în care e0olueaz3 în tim%( Ea nu e*te un lucra! ci un %roce* 6un( curent neîntreru%t! continuu de e0enimente( In ace*t curent nimic nu re0ine la aceea=i form3 identic3( Afirma<ia lui Heraclit e*te 0ala)il3 %entru întrea-a 0ia<3 or-anic3& @Nu %o<i %3=i de dou3 ori în acela=i rîu(A Atunci cînd ne ocu%3m de %ro)lema 0ie<ii or-anice! tre)uie *3 ne eli)er3m înainte de orice de ceea ce F+ite+ead a numit %re>udecata @*im%lei localiz3riA( Or-ani*mul nu e*te niciodat3 localizat într6un *in-ur moment( în 0ia<a lui! cele trei moduri ale tim%ului 6trecutul! %rezentul =i 0iitorul 6 formeaz3 un între.

ani"c en MaterieJ"849K( L*MEA *MAN1 A SPA-I*L*I /I 0IMP*L*I "" care! %e acea*t3 )az3! a dez0oltat o nou3 *c+em3 -eneral3 a %*i+olo-iei( Du%3 o%inia lui Semon! *in-ura a%ro%iere de o %*i+olo-ie =tiin<ific3 e*te %e calea unei E(io!o.ii %ne%oniceF.ald Herin-! *u*<inea teoria c3 %e%oria tre)uie %ri0it3 ea o func<ie -eneral3 a între-ii materii or-anice(R Ea nu e*te doar un fenomen al 0ie<ii noa*tre con=tiente! ci e*te r3*%îndit3 în între-ul domeniu al naturii 0ii( Acea*t3 teorie a fo*t acce%tat3 =i dez0oltat3 mai de%arte de c3tre R( Semon R Gezi E. @MnemeA a fo*t definit de c3tre . &unKtion der or.e%einc .ald Herin-! O(er da" ?cdăc tni" a!" cine a!!.c+ar-e du %a**e! et -ro* de Pa0enirA! *%unea Bei)niz(I Nu %utem de*crie *tarea momentan3 a unui or-ani*m f3r3 a lua în con*idera<ie i*toria lui *i f3r3 a6" ra%orta la o *tare 0iitoare %entru care acea*t3 *tare e*te doar un %unct de trecere( Unul dintre fiziolo-ii cei mai di*tin=i ai *ecolului al QlQ6lea! E.

=i Semon! *întem înc3 foarte de%arte de a fi e?%licat rolul *i *emnifica<ia memoriei în lumea noa*tr3 uman3( Conce%tul antro%olo-ic de mneme *au memorie e*te ce0a cu totul diferit( Dac3 în<ele-em memoria ca o func<ie -eneral3 a oric3rei materii or-anice! *%unem numai c3 or-ani*mul %3*treaz3 unele urme ale e?%erien<ei lui anterioare =i c3 ace*te urme au o influen<3 definit3 a*u%ra reac<iilor lui ulterioare( Dar %entru a a0ea memorie în *en*ul omene*c al cu0întului nu e*te *uficient *3 r3mîn3 @o urm3 latent3 a ac<iunii anterioare a unui *timul(A8 Sim%la %rezen<3! *uma total3 a ace*tor remanente nu %ot e?%lica fenomenul .Semon ca %rinci%iul de con*er0are în 0aria)ilitatea tuturor e0enimentelor or-anice( Memorie =i ereditate *înt dou3 a*%ecte ale aceleia=i func<ii or-anice( Orice *timul care ac<ioneaz3 a*u%ra unui or-ani*m la*3 în el o @en-ram3A! o urm3 fiziolo-ic3 definit3M =i toate reac<iile 0iitoare ale or-ani*mului *înt de%endente de jlan<ul ace*tor en-rame! de @com%le?ul de en-rameA înrudit(4 Dar c+iar dac3 admitem tezele -enerale ale lui Herin.

en J"#9#K( O 0er*iune en-lez3 %re*curtat3 a ace*tor c2rti! editat3 de Bella Duff. /orS! "#75K( 8 @Der latente Re*t einer frii+eren Reiz.irSun-A JSemonK( G$.666d6 48 .memoriei( Memoria im%lic3 un %roce* de recunoa=tere =i identificare! un %roce* ideational de un ti% foarte com%le?( Im%re*iile anterioare tre)uie nu numai *3 fie re%etateM ele tre)uie! de a*emenea! *3 fie or-anizate =i localizate! *i ra%ortate la diferite momente în tim%( O a*tfel de localizare nu e*te %o*i)il3 f3r3 conce%erea tim%ului ca o *c+em3 -eneral3 6 ca o ordine "eria!ă care cu%rinde toate e0enimentele indi0iduale( Con=tiin<a tim%ului im%lic3 în mod nece*ar fa%tul c3 conce%tul unei a*tfel de ordini *eriale core*%unde celeilalte *c+eme %e care o numim *%a<iu( 4 Pentru detalii 0ezi lucrarea lui Semon! Mne%e J"#9#K =i Dic %ne%i"c en E%p$%dun.! a fo*t %u)licat3 *u) titlul Mne%ie P"#c o!o.# JNe.

ESE* DESPRE OM Memoria ca o *im%3 re%roducere a unui e0eniment din trecut a%are =i în 0iata animalelor *u%erioare( în ce m3*ur3 ea de%inde de %roce*e idea<ionale com%ara)ile cu acelea %e care le afl3m la om e*te o %ro)lem3 dificil3 *i mult contro0er*at3( Ro)ert M( /erSe*! în ultima *a carte! dedic3 un ca%itol *%ecial in0e*ti-3rii =i clarific3rii %ro)lemei( Ace*te animale! întrea)3 el cu referire la cim%anzei! ac<ioneaz3 ca =i cum ar fi ca%a)ile *36=i amintea*c3! *3 e0oce e?%erien<e anterioare *au! într6ade03r! ceea ce nu *e 0ede *e uit3H Pot ele *3 antici%eze! *3 a=te%te! *3 ima-ineze =i! %e )aza unei a*tfel de con=tiin<e! *3 *e %re-3tea*c3 %entru e0enimente 0iitoareH J(((K Pot ele *3 rezol0e %ro)leme =i! în -eneral! *3 *e ada%teze la *itua<ii am)ientale cu a>utorul %roce*elor *im)olice analo-e *im)olurilor noa*tre 0er)ale ca =i %rin de%enden<a de a*ocia<ii care func<ioneaz3 ca *emneH# /erSe* e*te înclinat *3 r3*%und3 afirmati0 la ace*te între)3ri( Dar c+iar dac3 acce%t3m toate do0ezile lui! .

%ro)lema crucial3 r3mîne totu=i( Pentru c3 ceea ce conteaz3 aici nu e*te atît $aptu! %roce*elor ideatice la oameni =i animale! cît $or%a ace*tor %roce*e( Ba om nu %utem de*crie aducerea aminte ca o *im%l3 întoarcere a unui e0eniment! ca o ima-ine 0a-3 *au o co%ie a im%re*iilor din trecut( Ea nu e*te %ur *i *im%lu o re%eti<ie! ci mai curînd o rena=tere a trecutuluiM ea im%lic3 un %roce* creati0 =i con*tructi0( Nu e*te *ufi6 cient3 adunarea de date izolate ale e?%erien<ei noa*tre trecuteM tre)uie cu ade03rat *3 le re@adună%2 tre)uie *3 le or-aniz3m =i *3 le *i*tematiz3m! =i *3 le unific3m într6 un focar de -îndire( Ace*t ti% de amintire e*te cel care ne d3 forma de memorie *%ecific uman3 =i o di*tin-e de toate celelalte fenomene întîlnite la animale *au în 0ia<a or-anic3( De*i-ur! în e?%erien<a noa*tr3 curent3! întîlnim multe fenomene de amintire *au memorie care! în mod e0ident! nu core*%und ace*tei de*crieri( Multe cazuri de memorie! %oate ma>oritatea! %ot fi e?%licate de*tul de adec0at conform a)ord3rii uzuale a =colilor .

*enzuali*mului! adic3 %ot fi e?%li6 # /erSe*! C i%pa'ee"2 %( "$C( L*MEA *MAN1 A SPA-I*L*I /I 0IMP*L*I 4# cate %rintr6un mecani*m al @a*ocia<iei de ideiA( Mul<i %*i+olo-i au fo*t con0in=i c3 nu e?i*t3 nici o cale mai )un3 %entru a 0erifica memoria unei %er*oane decît aceea de a afla cîte cu0inte *au *ila)e li%*ite de *emnifica<ie %oate <ine minte =i le %oate re%eta du%3 un anumit inter0al de tim%( E?%erimentele or-anizate conform ace*tei i%oteze %ar *3 dea *in-ura m3*ur3 e?act3 a memoriei omene=ti( Una din contri)u<iile lui Ber-*on în domeniul %*i+olo-iei con*t3 în atacurile *ale la adre*a tuturor ace*tor teorii mecanice ale memoriei( Du%3 %3rerea lui Ber-*on! dez0oltat3 în Matiere et %e%oire2 memoria e*te un fenomen mult mai %rofund =i com%le?( Ea în*eamn3 @internalizareA *i inten*ificareM ea în*eamn3 o între%3trundere a tuturor elementelor 0ie<ii noa*tre trecute( în o%era lui Ber-*on! acea*t3 teorie de0ine un nou %unct de %lecare metafizic! care *e .

und Wa r eit4.do0ede=te a fi temelia filozofiei lui a*u%ra 0ie<ii( Nu ne ocu%3m aici de a*%ectul metafizic al %ro)lemei( O)iecti0ul no*tru e*te o $eno%eno!o. El nu 0oia *3 *%un3 c3 in*era*e în relatarea 0ie<ii lui 0reun fel de elemente ima-inare *au ficti0e( El dorea *3 de*co%ere =i *3 de*crie ade03rul de*%re 0ia<a luiM dar ace*t ade03r %utea fi aflat numai dînd fa%telor izolate =i di*%er*ate ale 0ie<ii *ale o form3 %oetic3! adic3 *im)olic3( i al<i %oe<i =i6au 03zut o%era într6un mod *imilar( A fi %oet! declara HenriS I)*en! în*eamn3 a %rezida ca un >udec3tor a*u%ra ta în*u<i("9 Poezia e*te una din formele .ie a cu!turii u%ane. Tre)uie *3 încerc3m! %rin urmare! *3 ilu*tr3m *i *3 l3murim %ro)lema cu a>utorul e?em%lelor concrete luate din 0ia<a cultural3 a omului( O ilu*trare cla*ic3 o con*tituie 0ia<a =i o%era lui 'oet+e(IMemoria *im)olic3 e*te %roce*ul %rin care omul nu re%et3 doar e?%erien<a lui trecut3! ci o =i recon*truie=te( Ima-ina<ia de0ine un element nece*ar al amintirii ade03rate( Ace*ta a fo*t moti0ul %entru care 'oet+e *i6a intitulat auto)io-rafia Poe'ie şi adeCăr 3Dic tun.

te2 det er at +olde dommeda.în care un om %oate *3 "9 @ At Ie0eer6Sri.med trolde i +>ertet* o. a C6a! Co%en+a-a! "88RK! %( 795( 89 ESE* DESPRE OM dea 0erdictul a*u%ra lui în*u=i =i a 0ie<ii *ale( Ea e*te autocunoa=tere =i autocritic3( O a*tfel de critic3 nu tre)uie în<elea*3 într6un *en* moral( Ea nu în*eamn3 a%reciere *au )lamare! >u*tificare *au condamnare! ci o în<ele-ere nou3 *i mai %rofund3! o reinter%retare a 0ie<ii %er*onale a %oetului( Proce*ul nu e*te re*trîn* la %oezieM el e*te %o*i)il în orice alt mi>loc al e?%rim3rii arti*tice( Dac3 %ri0im auto%ortretele lui Rem)randt! %ictate în %erioade diferite ale 0ie<ii *ale! afl3m în tr3*3turi întrea-a i*toria a 0ie<ii lui Rem)?andt! a %er*onalit3<ii *ale! a e0olu<iei lui ca arti*t( Totu=i! %oezia nu e*te *in-ura =i %ro)a)il nici cea mai caracteri*tic3 form3 de memorie *im)olic3( Primul mare e?em%lu de*%re ceea ce e*te =i în*eamn3 o auto)io-rafie .o0er *i*el0(A I)*en! Di.+>ermen* +0acl0( Att di.te Mcă.

a fo*t dat în Con$e"iuni!e lui Au-u*tin( Aici afl3m un ti% cu totul diferit de autoe?aminare( Au-u*tin nu realizeaz3 e0enimentele %ro%riei 0ie<i! care %entru el erau de mic3 0aloare %entru a fi reamintite *au înre-i*trate( Drama %o0e*tit3 de Au-u*tin e*te drama reli-ioa*3 a omenirii( Pro%ria *a con0ertire e*te numai re%etarea"A *i reflectarea %roce*ului reli-io* uni0er*al 6 al c3derii =i m2ntuirii omului( :iecare rînd din cartea lui Au-u*tin are nu numai o *emnifica<ie i*toric3! ci =i o *emnifica<ie *im)olic3 a*cun*3( Au-u*tin nu6=i %utea în<ele-e 0ia<a *au nu %utea 0or)i de*%re ea decît în lim)a>ul *im)olic al credin<ei cre=tine( Prin ace*t %rocedeu el a de0enit atît un mare -înditoEr reli-io*! cît =i fondatorul unei noi %*i+olo-ii! al unei metode de intro*%ec<ie *i autoe?aminare( Pîn3 acum am luat în con*iderare doar un a*%ect al tim%ului 6 rela<ia %rezentului cu trecutul( Dar mai e?i*t3 *i un alt a*%ect care %are *3 fie mai im%ortant *i m2i caracteri*tic %entru *tructura 0ie<ii umane( Ace*ta e*te ceea ce %oate fi numit3 a treia dimen*iune a tim%ului! .

dimen*iunea 0iitorului( în conce%<ia noa*tr3 de*%re tim%! 0iitorul e*te un element indi*%en*a)il( C+iar în cele mai tim%urii *tadii ale 0ie<ii! ace*t element înce%e *3 >oace un rol dominant( @E*te caracteri*tic %entru întrea-a dez0oltare tim%urie a lumii ideilorA! *crie Filliam Stern! @c3 ele nu a%ar ca amintiri indicînd ce0a din trecut! cît ca a=te%t3ri orientate L*MEA *MAN1 A SPA-I*L*I SI 0IMP*L*I 8" c3tre 0iitor 6 c+iar dac3 e 0or)a doar de*%re un 0iitor foarte a%ro%iat( întîlnim aici! %entru %rima dat3! o le-e -eneral3 a dez0olt3rii( Referirea la 0iitor e*te *e*izat3 de c3tre con=tiin<3 mai de0reme decît cea la trecut(A"E în 0iata noa*tr3 recent3! acea*t3 tendin<3 de0ine c+iar mai %ronun<at3( Tr3im mult mai mult cu îndoielile =i temerile! cu nelini=tile =i *%eran<ele noa*tre în le-3tur3 cu 0iitorul! decît cu amintirile *au cu întîm%l3rile %rezente( Acea*ta ar a%3rea! la %rima %ri0ire! ca o calitate uman3 %ro)lematic3! %entru c3 introduce un element de incertitudine în 0ia<a oamenilor! care e*te .

*tr3in tuturor celorlalte creaturi( Pare ca =i cum omul ar fi mai în<ele%t =i mai fericit dac3 *6ar de*cotoro*i de acea*t3 idee fanta*tic3! de ace*t mira> al 0iitorului( :ilozofi! %oe<i =i mari -înditori reli-io=i l6au %re0enit în toate tim%urile %e om îm%otri0a ace*tei *ur*e de con*tant3 autoam3-ire( Reli-ia îl *f3tuie=te %e om *3 nu fie tem3tor fa<3 de ziua ce 0ine! iar în<ele%ciunea omenea*c3 îl *f3tuie=te *3 *e )ucure de ziua %rezent3! nu *3 *e în-ri>ea*c3 de 0iitor( @kuid *it futurum cra* fu-e _uaerereAP! *%une Hora<+i( Dar omul nu a%utut urma niciodat3 ace*t *fat( A -îndi la 0iitor =i a tr3i în 0iitor e*te o %arte nece*ar3 naturii *ale( într6un anumit *en*! acea*t3 tendin<3 %are *3 nu de%36 =ea*c3 limitele între-ii 0ie<i or-anice( Pentru toate %roce*ele or-anice e*te caracteri*tic fa%tul c3 nu le %utem de*crie f3r3 referire la 0iitor( Ma>oritatea in*tinctelor animale tre)uie *3 fie inter%retat3 în ace*t mod( Ac<iunile in*tincti0e nu *înt determinate de ne0oi imediateM ele *înt im%ul*uri orientate c3tre 0iitor! =i ade*eori c3tre un 0iitor foarte înde%3rtat( Efectul ace*tor .

cit2 %%( ""7 =i urm( P @E0it3 *3 cercetezi ceea ce *e 0a întîm%la mîineA( 3N.t4.iAue"2 afl3m a%roa%e la fiecare %a-in3 e?em%le fra%ante de*%re acea*t3 caracteri*tic3 a in*tinctelor animale( Toate ace*tea nu %retind =i nici nu do0ede*c e?i*ten<a 0reunei @ideiA! a unei conce%<ii *au con=tiin<e a 0iitorului la " E Stern! op.ac<iuni nu 0a fi 03zut de animalul care le înde%line=te întrucît el a%ar<ine 0ie<ii -enera<iei urm3toare( Dac3 *tudiem o carte %recum cea a lui Dule* :adre SouCenir" ento%o!o. 87 ESE* DESPRE OM animalele inferioare( De îndat3 ce a)ord3m 0ia<a animalelor *u%erioare! cazul de0ine ec+i0oc( Mul<i o)*er0atori com%eten<i au 0or)it de*%re antici%are la animalele *u%erioareM =i %are ca =i cum! f3r3 acea*t3 %re*u%unere! cu -reu am %utea oferi o de*criere adec0at3 a com%ortamentului lor( Dac3 în e?%erien<ele .

într6un a*tfel de caz! *e %oate întîm%la cu ade03rat ca un animal *3 c+eltuia*c3 un tim% con*idera)il în lucrarea %re-3titoare Jîntr6un *en* li%*it de ec+i0ocK( J(((K Acolo unde a*emenea lucrare %reliminar3! între%rin*3 în mod e0ident în 0ederea *co%ului final! dureaz3 un tim% îndelun-at! dar în *ine nu %ermite nici o a)ordare 0izi)il3 %entru acel *co%! acolo a0em *emnele cel %u<in ale unui anumit *im< al 0iitorului("7 Pe )aza ace*tei con*tat3ri %are *3 urmeze c3 antici%area .lui Folfe un animal acce%t3 recom%en*e6*im)ol în locul celor reale! acea*ta în*eamn3 *3 im%lice o antici%are con=tient3 a fa%telor 0iitoareM animalul *e @a=tea%t3A ca *im)olurile *3 %oat3 fi *c+im)ate mai tîrziu %e +ran3( @Num3rul o)*er0a<iilor e*te micA! *crie Folf-aneoe+ler! în care )izuirea %e o întîm%lare 0iitoare e*te reco-no*ci)il3! *i mi *e %are a a0ea im%ortan<3 teoretic3 fa%tul c3 cea mai clar3 con*iderare a unui e0eniment 0iitor a%are atunci cînd e0enimentul antici%at e*te un act %ro-ramat a! ani%a!u!ui Hn"uşi.

.e0enimentelor 0iitoare =i c+iar %lanificarea ac<iunilor 0iitoare nu *înt cu totul dincolo de ca%acitatea 0ie<ii animale( Dar la fiin<ele umane! con=tiin<a 0iitorului *ufer3 aceea=i *c+im)are caracteri*tic3 de *emnifica<ie %e care am men<ionat6o cu %ri0ire la ideea de trecut( Giitorul nu e*te doar o ima-ineM el de0ine un @idealA( Semnifica<ia ace*tei tran*form3ri *e manife*t3 în toate fazele 0ie<ii culturale a omului( Atîta 0reme cît el r3mîne cu totul a)*or)it în acti0it3<ile *ale %ractice! diferen<a nu e*te o)*er0a)il3 cu claritate( Ea %are *3 fie doar o diferen<3 de -rad! nu o diferen<3 *%ecific3( :3r3 îndoial3! 0iitorul înf3<i=at de c3tre om *e întinde %e o arie mult mai lar-3! iar %lanificarea între%rin*3 de c3tre el e*te mult mai con=tient3 *i mai atent3( Dar acea*ta "7 eoe+ler! 0 e Menta!it#o$Ape"2 %( 787( L*MEA *MAN1 A SPA-I*L*I SI 0IMP*L*I 85 a%ar<ine în între-ime domeniului %ruden<ei! nu aceluia al în<ele%ciunii(!Termenul @%ruden<3A 3prudentia4 e*te le-at etimolo-ic cu acela de @%ro0iden<3A 3proCidentia4.

El în*eamn3 ca%acitatea de antici%are a e0enimentelor 0iitoare =i de %re-3tire %entru ne0oi 0iitoareIDar ideea teoretică de 0iitor 6 ideea care e*te o %remi*3 a tuturor acti0it3<ilor culturale *u%erioare ale omului 6 e*te de un ti% cu totul diferit( Ea e*te mai mult decît *im%l3 a=te%tareM ea de0ine un im%erati0 al 0ie<ii umane( Iar ace*t im%erati0 *e întinde mult dincolo de ne0oile %ractice imediate ale omului 6 în forma lui cea mai înalt3 el *e întinde dincolo de limitele 0ie<ii *ale em%irice( Ace*ta e*te Ciitoru! "i%(o!ic al omuluiM care core*%unde trecutului *3u *im)olic =i e*te în *trict3 analo-ie cu el( îl %utem numi 0iitor @%rofeticA %entru c3 el nu e*te nic3ieri e?%rimat mai )ine decît în c3r<ile marilor %rofe<i reli-io=i( Ace=ti în03<3tori reli-io=i nu *6 au mul<umit niciodat3 *3 ne %rezic3 %ur =i *im%lu e0enimente 0iitoare! *au *3 ne %re0in3 a*u%ra unor rele 0iitoare( Ei nu 0or)eau nici ca au-urii =i nu acce%tau e0iden<a *emnelor %re0e*titoare *au a %re*im<irilor( Altul era *co%ul lor 6 de fa%t! cu totul o%u* celui al -+icitorilor( Giitorul de*%re care 0or)eau ei nu era un .

fa%t em%iric! ci o *arcin3 etic3 =i reli-ioa*3( De aici! %redictia a fo*t tran*format3 în %rofe<ie( Profe<ia nu în*eamn3 doar %rezicereM ea în*eamn3 o %romi*iune( Acea*ta e*te tr3*3tura nou3 care de0ine clar3 la %rofe<ii lui I*rael 6 la I*aia! Ieremia =i EzeSiel( Giitorul lor ideal *emnific3 ne-area lumii em%irice! @*fîr=itul tuturor zilelorAM dar el con<ine în acela=i tim% *%eran<a =i a*i-urarea @unui nou cer =i a unui nou %3mîntA( Aici! de a*emenea! %uterea *im)olic3 a omului *e a0entureaz3 dincolo de toate limitele e?i*ten<ei *ale finite( Dar acea*t3 ne-are im%lic3 un nou =i mare act de inte-rareM el marc+eaz3 o faz3 deci*i03 în 0ia<a moral3 =i reli-ioa*3 a omului( G #apte !i i$ealuri în lucrarea *a Critica puterii de 5udecată2 eant ridic3 %ro)lema %o*i)ilit3<ii de a de*co%eri un criteriu -eneral %rin care *3 %utem de*crie *tructura fundamental3 a intelectului omene*c =i *3 %utem di*tin-e acea*t3 *tructur3 de toate celelalte moduri %o*i)ile de cunoa=tere( Du%3 o analiz3 %3trunz3toare! el a>un-e la .

Orice conce%e el e*te real( Inteli-en<a lui Dumnezeu e*te un inte!ectu" arc et#pu" *au intuitu" ori.inariu".concluzia c3 un a*tfel de criteriu tre)uie c3utat în caracterul cunoa=terii omene=ti care e*te de a*emenea natur3 îneît ra<iunea e*te *u%u*3 nece*it3<ii de a face o di*tinc<ie clar3 între realitatea =i %o*i)ilitatea lucrurilor( Ace*t caracter al cunoa=terii umane e*te cel care determin3 locul omului în înl3n<uirea -eneral3 a e?i*tentei( O diferen<3 între @realA =i @%o*i)ilA nu e?i*t3 nici %entru fiin<ele aflate mai %re>o* de om! nici %entru cele aflate dea*u%ra lui( :iin<ele mai %re>o* de om *înt înc+i*e în lumea %erce%<iilor lor *enzoriale( Ele *înt *en*i)ile la *timuli fizici %rezen<i =i reac<ioneaz3 la ace=ti *timuli( Dar ele nu6*i %ot forma nici o idee de*%re lucruri @%o*i)ileA( Pe de alt3 %arte! intelectul *u%raomene*c! *%iritul di0in! nu cunoa=te nici o di*tinc<ie între realitate =i %o*i)ilitate( Dumnezeu e*te actu" puru". El nii %oate -îndi de*%re un lucru f3r3 ca! %rin în*u=i ace*t act de -îndire! *3 creeze =i *3 %roduc3 lucrul( Numai la om! în a *a @inteli-en<3 deri0at3A .

inariu"2 e?i*t3 într6ade03r( El folo*e=te conce%tul unei a*tfel de @ra<iuni intuiti0eA numai %entru a( de*crie natura =i limitele intelectului omene*c( Acea*ta din urm3 e*te o @ra<iune di*cur*i03A! de%endent3 de dou3 elemente etero-ene( Noi nu %utem -îndi f3r3 ima-ini! =i nu %utem intui f3r3 conce%te( @Conce%tele f3r3 intui<ii *înt -oaleM intui<iile f3r3 conce%te *înt oar)e(A Ace*t duali*m în condi<iile fundamentale ale cunoa=terii e*te! du%3 eant! cel care *e afl3 la )aza di*tinc<iei noa*tre între %o*i)ilitate =i realitate(" Din %unctul de 0edere al %ro)lemei noa*tre %rezente! ace*t %a*a> Santian 6 unul .3inte!!ectu" ect#pu"4 a%are %ro)lema %o*i)ilit3<ii( Diferen<a dintre realitate *i %o*i)ilitate nu e*te metafizic3! ci e%i*temolo-ic3( Ea nu indic3 nici un caracter al lucrurilor în ele în*eleM ea *e a%lic3 numai la cunoa=terea de c3tre noi a lucrurilor( eant nu în<ele-e *3 afirme în mod &AP0E SI IDEAL*RI 85 cate-oric =i do-matic c3 un intelect di0in! un intuitu" ori.

dintre cele mai im%ortante =i mai dificile din lucr3rile critice ale lui eant 6 e*te de un intere* *%ecial( El indic3 o %ro)lem3 crucial3 %entru orice filozofie antro%olo-ic3( în loc *3 *%unem *3 intelectul uman e*te un intelect care @are ne0oie de ima-iniA7 ar(tre)ui *3 *%unem mai curînd c3 el are ne0oie de *im)oluri( NCunoa=terea uman3 e*te %rin în*3=i natura ei cunoa=tere *im)olic3( Acea*t3 tr3*3tur3 e*te cea care caracterizeaz3 atît for<a!! cît =i limitele ei( Iar %entru -îndirea *im)olic3 e*te indi*%en*a)il3 di*tinc<ia ri-uroa*3 între real =i %o*i)il! între lucruri reale =i ideale( Un *im)ol nu are nici o e?i*tent3 real3 ca o %arte a lumii fiziceM el are o @*emnifica<ieA( în -îndirea %rimiti03 e*te înc3 foarte dificil3 diferen<ierea celor dou3 *fere 6 a e?i*ten<ei =i a *emnifica<iei( Ele *înt confundate în mod con*tant& un *im)ol e*te %ri0it ca =i cum ar fi dotat cu %uteri ma-ice *au fizice( Dar în %ro-re*ul ulterior al culturii umane! diferen<a între lucruri =i *im)oluri de0ine *im<it3 cu claritate! ceea ce în*eamn3 c3 di*tinc<ia între realitate *i %o*i)ilitate de0ine! de a*emenea! tot mai %ronun<at3( .

Acea*t3 interde%enden<3 %oate fi do0edit3 %e o cale indirect3( Ne d3m *eama c3 în condi<ii *%eciale în care func<ia -îndirii *im)olice e*te *tîn>enit3 *au de0ine confuz3! diferen<a între realitate =i %o*i)ilitate de0ine! de a*emenea! ne*i-ur3( Ea nu mai %oate fi %erce%ut3 cu claritate( Patolo-ia 0or)irii a aruncat o lumin3 intere*ant3 a*u%ra ace*tei " Gezi eant! Critica puterii de 5udecată2 *ec<iunile 4R! @((( ein der Bildcr )ediirfti-er Ger*tandA JeantK( 44( 7 8R DESPRE OM %ro)leme( în cazuri de afazie *6a con*tatat foarte de* c3 %acien<ii nu numai c3 %ierdu*er3 folo*irea unor cla*e de cu0inte! dar în acela=i tim% %rezentau o deficient3 curioa*3 în atitudinea lor intelectual3 -eneral3( Practic 0or)ind! mul<i din ace=ti %acien<i nu *e a)3teau foarte mult de la com%ortamentul %er*oanelor normale( Dar atunci cînd erau confrunta<i cu o %ro)lem3 care cerea un mod de -îndire mai a)*tract! cînd tre)uiau *3 -îndea*c3 .

la *im%le %o*i)ilit3<i mai curînd decît la realit3<i! ei întîm%inau imediat o mare dificultate( Ei nu %uteau -îndi *au 0or)i de*%re lucruri @irealeA( Un %acient care *uferea de o +emi%le-ie! de o %aralizie a mîinii dre%te! nu %utea! de e?em%lu *3 %ronun<e cu0intele& @Eu %ot *crie cu mîna drea%t3(A El refuza c+iar *3 re%ete ace*te cu0inte atunci cînd ele erau %ronun<ate %entru el de c3tre medic( Dar el %utea *%une cu u=urin<3& @Eu %ot *crie cu mîna *tîn-3A! %entru c3 acea*te era %entru el afirmarea unui fa%t! nu a unui caz i%otetic *au nereal(5 @Ace*te e?em%le =i altele *imilareA! declar3 eurt 'old*tein! arat3 c3 %acientul e*te inca%a)il *3 *e ocu%e de 0reo *itua<ie care e*te doar @%o*i)il3A( A*tfel! %utem de*crie deficien<a la ace=ti %acien<i ca o li%*3 a ca%acit3<ii de a)ordare a unei *itua<ii @%o*i)ileA( J(((K Pacien<ii no=tri au cea mai mare dificultate în ini<ierea unei acti0it3<i care nu e*te determinat3 direct de c3tre &AP0E SI IDEAL*RI 84 .

5 De a*emenea! co%iii %ar *3 întîm%ine uneori o mare dificultate în ima-inarea cazurilor i%otetice( Ace*t lucru de0ine cu deo*e)ire clar cînd dez0oltarea unui co%il e*te întîrziat3 datorit3 unor circum*tan<e *%eciale( O com%ara<ie fra%ant3 cu cazurile %atolo-ice citate mai *u* %oate fi citat3! de e?em%lu! din 0ia<a =i educa<ia Baurei Brid-man( @S6a o)*er0atA! *crie una dintre în03<3toarele ei! @c3 la înce%ut era foarte dificil *6o faci *3 în<elea-3 fi-urile de *til! fa)ulele! *au cazurile i%otetice de orice fel! =i acea*t3 dificultate nu a fo*t înc3 în0in*3 în între-ime( Dac3 i *e d3 0reo %ro)lem3 de aritmetic3! %rima im%re*ie e*te c3 ceea ce e %re*u%u* *6a întîm%lat realmente( De e?em%lu! cu cîte0a dimine<i în urm3! cînd în03<3toarea ei a luat o carte de aritmetic3 *3 citea*c3 o %ro)lem3! ea a între)at& WCu% a ştiut o%u! care a "cri" acea"tă carte că eu era% aiciL Y Pro)lema care i *6a dat era acea*ta& X Dac3 %o<i cum%3ra un )aril de cidru cu %atru dolari! cît cidru %o<i cum%3ra cu un dolarHY la care %rimul ei comentariu a fo*t XEu nu %ot da mult %entru cidru %entru c3 e*te foarte acru(YA Gezi .

%an2 %( ""7( *timuli e?terni( J(((K Ei au mari %ro)leme cu *c+im)area 0oluntar3! cu trecerea 0oluntar3 de la un *u)iect la altul( Ca urmare! ei e=ueaz3 în ac<iunile în care o a*tfel de trecere e*te nece*ar3( J(((K Sc+im)area %re*u%une *3 am în minte în mod *imultan o)iectul fa<3 de care reac<ionez momentan =i %e cel fa<3 de care *înt %e cale de a reac<iona( Unul e*te în %rim6%lan! cel3lalt în %lanul *ecund( Dar e*te e*en<ial ca o)iectul din %lanul *ecund *3 fie acolo ca un o)iect %o*i)il %entru o reac<ie 0iitoare( Numai atunci %ot face *c+im)area de la unul la altul( Acea*ta %re*u%une ca%acitatea de a)ordare a lucrurilor care *înt doar ima-inate! lucruri @%o*i)ileA! lucruri care nu *înt date în *itua<ia concret3( J(((K Omul care eP*te )olna0 mintal e*te inca%a)il de ace*t lucru datorit3 ne%utin<ei *ale de a în<ele-e ceea ce e*te a)*tract( Pacien<ii no=tri nu *înt în *tare *3 imite *au *3 co%ieze .e Hali! Laura 8rid.Maud Ho.e =i :lorence Ho.

ce0a care nu e*te o %arte a e?%erien<ei lor imediate concrete( O e?%re*ie foarte intere*ant3 a ace*tei inca%acit3<i e*te aceea c3 ei întîm%in3 cea mai mare dificultate în re%etarea unei %ro%ozi<ii care e*te li%*it3 de *en* %entru ei 6 adic3 al c3rei con<inut nu core*%unde realit3<ii %e care ei *înt ca%a)ili *6o în<elea-3( J(((K Pentru a *%une a*tfel de lucruri e*te ne0oie! du%36cît *e %are! de a*umarea unei atitudini foarte dificile( Ea cere! ca *3 *%unem a=a! ca%acitatea de a tr3i în dou3 *fere! *fera concret3 în care *e afl3 lucrurile reale =i *fera neconcret3! %ur @%o*i)il3A( J(((K Pacientul e*te inca%a)il *3 fac3 acea*ta( El %oate tr3i =i ac<iona numai în *fera concret3($ Aici am atin* o %ro)lem3 uni0er*al3! o %ro)lem3 de o im%ortant3 deo*e)it3 %entru întrea-a natur3 *i dez0oltare a culturii umane( Em%iri=tii =i %oziti0i=tii au *u*<inut totdeauna c3 cea mai im%ortant3 *arcin3 a cunoa=terii umane e*te aceea de a ne %rezenta fa%tele =i nimic altce0a decît fa%tele( O teorie care nu *e )azeaz3 %e fa%te ar fi! într6ade03r! un ca*tel de ni*i%( Dar ace*ta .

#2 %%( $# =i urm(! %( 7"9( 88 ESE* DESPRE OM &AP0E SI IDEAL*RI 8# date *enzoriale( :a%tele =tiin<ei im%lic3 totdeauna un element teoretic! ceea ce în*eamn3 un element *im)olic( Multe! dac3 nu ma>oritatea acelor fa%te =tiin<ifice care au *c+im)at între-ul cur* al i*toriei =tiin<ei! au fo*t fa%te i%otetice înainte de a de0eni fa%te o)*er0a)ile( Atunci cînd 'alilei a fundamentat noua *a =tiin<3 a dinamicii el a tre)uit *3 încea%3 cu conce%erea unui cor% izolat în între-ime! un cor% care *e mi=c3 f3r3 influenta 0reunei forte e?terioare( Un a*emenea cor% nu a fo*t o)*er0at .nu e*te un r3*%un* la %ro)lema unei metode cu ade03rat =tiin<ificeM e*te! dim%otri03! %ro)lema în*3=i( C3ci care e*te *emnifica<ia unui @fa%t =tiin<ificAH E0ident! nici un a*tfel de fa%t nu e*te dat în 0reo o)*er0a<ie întîm%l3toare *au într6o *im%l3 acumulare de $ eurt 'old*tein! Hu%an Nature in t e Li. t o$ P"#c opat o!o.

niciodat3 =i nu %utea fi o)*er0at 0reodat3( El nu era un cor% real! ci unul %o*i)il 6 =i într6un anumit *en* el nu era nici m3car %o*i)il! întrucît condi<ia %e care 'alilei î*i *%ri>inea concluzia! a)*enta for<elor e?terioare! nu e*te realizat3 niciodat3 în natur3(C Pe )un3 dre%tate a fo*t *u)liniat fa%tul c3 toate conce%<iile care au condu* la de*co%erirea %rinci%iului iner<iei nu *înt nicidecum e0idente *au naturaleM c3 %entru -reci! ca =i %entru oamenii E0ului Mediu! ace*te conce%<ii ar fi a%3rut ca e0ident fal*e! =i c+iar a)*urde(R Cu toate ace*tea! f3r3 a>utorul ace*tor conce%<ii cu totul nefire=ti! 'alilei nu ar fi %utut %ro%une teoria *a a mi=c3riiM nici nu ar fi %utut dez0olta @o nou3 =tiin<3 care *e ocu%3 cu un *u)iect foarte 0ec+i(A Iar acea*ta e*te 0ala)il %entru a%roa%e toate celelalte mari teorii =tiin<ifice( Ba %rima im%re*ie! ele au fo*t în mod in0aria)il mari %arado?uri %entru a c3ror %ro%unere *i a%3rare a fo*t ne0oie de un cura> intelectual neo)i=nuit( Nu e?i*t3! %oate! nici o cale mai )un3 de a do0edi ace*t lucru decît aceea de a lua în con*idera<ie i"toria .

ri$$.! Su("tance and &unction JC+ica-o *i Bondra! "#75K( R Gezi A( eo.ri$$ und &unKtion"(e.re! @'alilei =i re0olu<ia =tiin<ific3 a *ecolului al QGII6leaA! P i!o"op ica!ReCieN2 Bll J"#$5K! %%E( 5#7 =i urm( r Dar la fiecare %a* în acea*t3 direc<ie! matematicienii *i filozofii erau confrunta<i cu aceea=i dificultate( Ei *e aflau în mod con*tant în fata nece*it3<ii de a l3r-i domeniul lor de cercetare =i de a introduce numere . Unul din conce%tele fundamentale ale matematicii e*te num3rul( Din 0remea %ita-oreicilor! num3rul a fo*t recuno*cut ea tema central3 a -îndirii matematice( Aflarea unei teorii cu%rinz3toare *i adec0ate a num3rului de0eni*e *arcina cea mai mare =i mai ur-ent3 a cercet3rilor în ace*t domeniu( C Pentru o tratare mai detaliat3 a %ro)lemei 0ezi Ca**irer! Su("tan'(e.a)e. Trad( en-l( de F(C( =i M(C( S.%ate%aticii.

Pentru o lun-3 %erioad3 de tim%! cei mai mari matematicieni %ri0eau la ideea de numere ima-inare ca la un mi*ter in*olu)il( Primul care a dat o e?%lica<ie *ati*f3c3toare *i o teorie *olid3 a ace*tor numere a fo*t 'au**( Acelea=i îndoieli *i ezit3ri au a%3rut *i în domeniul -eometriei! atunci cînd au înce%ut *3 a%ar3 %rimele *i*teme noneuclidiene 6cele ale lui Bo)ace0*Si! Bol.@noiA( Toate ace*te numere noi a0eau un caracter e?trem de %arado?al( Prima lor a%ari<ie a *tîrnit cele mai adînci *u*%iciuni matematicienilor *i lo-icienilor( Ele erau con*iderate a)*urde *au im%o*i)ile( Putem tra*a acea*t3 dez0oltare în i*toria numerelor ne-ati0e! ira<ionale =i ima-inare( Termenul @ira<ionalA JX%%Nio0K %ro%riu6zi* în*eamn3 ce0a care nu %oate fi -îndit *i de*%re care nu *e %oate 0or)i( Numere ne-ati0e a%ar %entru %rima dat3 în *ecolul al QGI6lea! în lucrarea Arit %etica inte.ai *i Riemann( In toate marile *i*teme ale ra<ionali*mului! matematica fu*e*e con*iderat3 mîndria ra<iunii umane 6 teritoriul ideilor @clare *i di*6 .ra a lui Mic+ael Stiefel 6 =i aici ele *înt numite @numere ficti0eA 3nu%eri t!cti4.

O)*er0a<ia lui eant c3 #9 ESE* DESPRE OM %entru intelectul omene*c e*te atît nece*ar cît =i .tincteA( Dar acea*t3 re%uta<ie %3rea dintr6o dat3 %u*3 *u) *emnul între)3rii( De%arte de a fi clare =i di*tincte! con6 ce%tele matematice fundamentale *e do0edeau a fi %line de ca%cane =i o)*curit3<i( Ace*te o)*curit3<i nu %uteau fi înde%3rtate înainte de a fi recuno*cut cu claritate caracterul -eneral al conce%telor matematice 6 înainte de con=tientizarea fa%tului c3 matematica nu e*te o teorie de*%re lucruri! ci o teorie de*%re *im)oluri( Bec<ia %e care o tra-em din i*toria -îndirii matematice %oate fi com%letat3 =i confirmat3 %rin alte con*idera<ii care la %rima %ri0ire %ar *3 a%ar<in3 unei *fere diferite( Matematica nu e*te *in-urul domeniu de *tudiu în care %oate fi *tudiat3 func<ia -eneral3 a -îndirii *im)olice( Natura ade03rat3 =i for<a de%lin3 ale ace*tei -îndiri de0in c+iar =i mai e0idente dac3 ne îndre%t3m aten<ia c3tre dez0oltarea idei!or şi idea!uri!or noa"tre etice.

indi*%en6 I *a)il *3 di*tin-3 între realitatea =i %o*i)ilitatea lucrurilor e?%rim3 nu numai o caracteri*tic3 -eneral3 a ra<iunii teoretice! ci *i! de a*emenea! un ade03r de*%re ra<iunea %ractic3( Pe to<i marii filozofi care au -îndit înE domeniul eticii îi caracterizeaz3 fa%tul c3 ei nu -înde*c în termeni ai %urei realit3<i( Ideile lor nu %ot înainta cu un *in-ur %a* f3r3 *3 l3r-ea*c3 =i c+iar *3 de%3=ea*c3 limitele lumii reale( înze*tra<i cu o mare for<3 intelectual3 *i moral3! doctrinarii etnici ai omenirii erau dota<i! de a*emenea! cu o ima-ina<ie %rofund3( Per*%icacitatea lor ima-inati03 *tr3)ate =i anim3 toate afirma<iile lor( Scrierile lui Platon *i ale *ucce*orilor lui au fo*t e?%u*e totdeauna o)iec<iei c3 ele *e refer3 la o lume com%let ireal3( Dar marii -înditori din domeniul eticii nu *Nau temut de acea*t3 o)iec<ie( Ei au acce%tat6o *i au %urce* la a%3rarea ei f3<i=3( @Re%u)lica %latonic3A! *cria eant în Critica raţiunii pure2 a fo*t %re*u%u*3 a fi un e?em%lu %re-nant de %erfec<iune %ur ima-inar3( Ea a de0enit un o)iect de .

)at>ocur3! ca ce0a care %oate e?i*ta numai în creierul unui -înditor *tu%id( J(((K Am face mai )ine! totu=i! *3 urm3m -îndirea lui =i *3 ne *tr3duim a o %la*a într6o lumin3 mai clar3 %rin %ro%riile noa*tre eforturi decît *3 o arunc3m înl3turi ca nefolo*itoare! *u) %rete?tul mizera)il =i %ericulo* al caracterului ei ne%ractic( J(((K Pentru c3 nimic nu %oate fi mai d3un3tor =i mai nedemn de un filozof decît in0ocarea 0ul-ar3 a ceea ce e*te numit3 e?%erien<a %otri0nic3! ce *e %oate *3 nu fi e?i*tat niciodat3 dac3 la 0remea re*%ecti03 ar fi fo*t create in*titu<ii conform cu acele idei =i conform conce%<iilor )rute care! %entru c3 erau deri0ate numai din e?%erien<3! au di*tru* toate )unele inten<ii( Toate teoriile etice *i %olitice moderne care au fo*t modelate du%3 Repu(!ica lui Platon au fo*t conce%ute în aceea=i linie de -îndire( Cînd T+oma* Moru* *cria a *a *topia el e?%rima ace*t %unct de 0edere în în*u=i titlul c3r<ii( O Uto%ie nu e*te un %ortret al lumii reale! *au al ordinii %olitice *au *ociale reale( Ea nu e?i*t3 în nici un moment al tim%ului *i în nici un %unct al *%a<iuluiM ea .

e*te un @nic3ieriA( &AP0E /I IDEAL*RI #" Dar tocmai o a*tfel de conce%<ie a unui nic3ieri a rezi*tat încerc3rii *i *i6a do0edit for<a în dez0oltarea lumii moderne( Din în*3=i natura *i caracterul -îndirii etice decur-e fa%tul c3 ea nu -3*e=te de cu0iin<3 *3 acce%te @datulA( Bumea etic3 nu e*te niciodat3 dat3M ea e*te mereu în facere( @A tr3i în lumea ideal3A! *%unea 'oet+e! @în*eamn3 a trata im%o*i)ilul ca =i cum ar fi %o*i)ilA(4 Marii reformatori %olitici *i *ociali *e afl3! într6ade03r! în mod con*tant în fa<a nece*it3<ii de a trata im%o*i)ilul ca =i cum ar fi %o*i)il( In %rimele lui *crieri %olitice! Rou**eau %are *3 0or)ea*c3 în felul unui naturali*t con0in*( El dore=te *3 re*taureze dre%turile naturale ale omului *i *36" duc3 îna%oi la *tarea ori-inar3! *tarea de natur3( Omul natural 3!: o%%e de nature4 tre)uie *3 înlocuia*c3 omul con0en<ional! *ocial 3!: o%%e de !: o%%e4. Dar dac3 urm3rim dez0oltarea ulterioar3 a -îndirii lui Rou**eau! de0ine lim%ede c3 în*u=i ace*t @om naturalA e*te de%arte de a fi un conce%t .

ine et Ie" $onde%ent" de ):ine.fizic! c3 el e*te un conce%t *im)olic( Nici Rou**eau nu %utea *3 nu admit3 ace*t fa%t( @S3 înce%emA! *%une el în Introducerea la al *3u Di"cour" "ur ):ori.a!ite par%i Ie" o%%e"2 %rin a l3*a la o %arte fa%tele 3par ecarter tour Ie" $ait"4Q %entru c3 ele nu influen<eaz3 c+e*tiunea( Cercet3rile în care ne %utem an-a>a cu acea*t3 ocazie nu tre)uie con*iderate ade03ruri i*torice! ci doar ra<ionamente %ur i%otetice =i condi<ionale! ca%a)ile *3 ilu*treze natura lucrurilor! nu *3 arate ade03rata lor ori-ineM la fel cu acele *i*teme de*%re formarea lumii %e care naturali=tii le creeaz3 zilnic( Prin ace*te cu0inte Rou**eau încearc3 *3 introduc3 în domeniul =tiin<elor morale acea metod3 a i%otezei %e care 'alilei a folo*it6o %entru *tudiul fenomenelor naturaleM =i el e*te con0in* c3 doar %rin mi>locirea unui a*tfel de @ra<ionament i%otetic *i condi<ionalA 3de" rai"onne%ent" #pot etiAue" et conditione!!e"4 noi %utem a>un-e la o 4 @In der Idee lc)en +ei**t da* Unmo-lic+e *o )e+andeln .

enn e* mo-lic+ .al* .3re(A 'oet+e! Spriic e in Pro"a2 @FerSeA Jedi<ia FeimarK QBII! %artea a 76a! %("$7( #7 ESE* DESPRE OM ade03rat3 în<ele-ere a naturii omului( De*crierea %e care o face Ro**eau *t3rii de natur3 nu a0ea inten<ia de a fi o relatare i*toric3 a trecutului( Ea era o con*truc<ie *im)olic3 de*tinat3 *3 înf3<i=eze *i *3 duc3 la realitate un nou 0iitor %entru omenire( In i*toria ci0iliza<iei! Uto%ia a înde%linit totdeauna acea*t3 *arcin3( în filozofia Ilumini*mului ea a de0enit un -en literar în *ine *i *6a do0edit una din armele cela mai %uternice în Etoate atacurile îm%otri0a ordinii %olitice =i *ociale e?i*tente( în ace*t *co% ea a fo*t folo*it3 de c3tre Monte*_uieu! Goltaire *i S.ift( în *ecolul al QlQ6lea! Samuel Butler i6a dat o între)uin<are *imilar3( Marea mi*iune a Uto%iei e*te de a face loc %o*i)ilului ca o%u* unei acce%t3ri %a*i0e a *t3rilor de lucruri e?i*tente în %rezent( Ea e*te -îndire *im)olic3! aceea care în0in-e .

iner<ia natural3 a omului *i6" dotez3 cu o nou3 a%titudine! a%titudinea de a remodela continuu uni0er*ul *3u uman( PARTEA A II6A OMUB I CUBTURA 0i De$iniţia o%u!ui Hn ter%eni ai cu!turii u%ane în cultura *i în -îndirea -recilor a inter0enit un %unct de cotitur3 atunci cînd Platon a inter%retat ma?ima @Cu6 noa*te6te %e tine în*utiA într6un *en* cu totul nou( Acea*t3 inter%retare a introdu* o %ro)lem3 care nu numai c3 era *tr3in3 -îndirii %re*ocratice! dar mer-ea mult dincolo de limitele metodei *ocratice( Pentru a *e *u%une zeului delfic! %entru a înde%lini îndatorirea reli-ioa*3 a autoe?amin3rii *i autocunoa*terii! Socrate a)orda*e omul indi0idual( Platon a recuno*cut limitele c3ii *ocratice de cercetare( Pentru a rezol0a %ro)lema! afirma el! tre)uie *6o %roiect3m %e un %lan mai lar-( :enomenele %e care le întîlnim în e?%erien<a noa*tr3 indi0idual3 *înt atît de 0ariate! de com%licate =i .

contradictorii încît de6a)ia le %utem de*cîlci( Omul nu tre)uie *tudiat în 0iata lui indi0idual3! ci în 0iata lui %olitic3 *i *ocial3( Natura uman3! în conce%<ia lui Platon! e*te ca un te?t dificil a c3rui *emnifica<ie tre)uie *3 fie de*cifrat3 de c3tre filozofie( Dar în e?%erien<a noa*tr3 %er*onal3 ace*t te?t e*te *cri* cu litere atît de mici încît de0ine ilizi)il( Prima o%era<ie a filozofiei tre)uie *3 fie m3rirea ace*tor litere( :ilozofia nu ne %oate da o teorie *ati*f3c3toare de*%re om %în3 ce nu 0a dez0olta o teorie a *tatului( Natura omului e*te *cri*3 cu litere mari în natura *tatului( Aici *e dez03luie dintr6o dat3 *emnifica<ia a*cun*3 a te?tului! iar ceea ce %3rea o)*cur *i întunecat de0ine clar *i lizi)il( Dar 0iata %olitic3 nu e*te *in-ura form3 a e?i*tentei colecti0e a oamenilor( în i*toria umanit3<ii! *tatul! în forma lui actual3! e*te un %rodu* tîrziu al %roce*ului ci0ilizator( Cu #$ ESE* DESPRE OM mult tim% înainte ca omul *3 fi de*co%erit acea*t3 form3 .

de or-anizare *ocial3! el f3cu*e alte încerc3ri de a6*i or-aniza *entimentele! dorin<ele =i -îndurile( A*tfel de or-aniz3ri =i *i*tematiz3ri *înt con<inute în lim)a>! în mit! în reli-ie *i în art3( Tre)uie *3 acce%t3m acea*t3 )az3 mai lar-3 dac3 dorim *3 dez0olt3m o teorie de*%Are om( Statul! orieît de im%ortant! nu e*te totul( El nu %oate e?%rima *au a)*or)i toate celelalte acti0it3<i ale omului( De*i-ur! ace*te acti0it3<i *înt *trîn* a*ociate! în e0olu<ia lor i*toric3! cu dez0oltarea *tatuluiM în multe %ri0in<e ele *înt de%endente de formele 0ie<ii %olitice( Dar! c+iar dac3 nu %o*ed3 o e?i*ten<3 i*toric3 *e%arat3! ele au o *emnifica<ie *i o 0aloare %ro%rii( în filozofia modern3! Comte a fo*t %rintre %rimii care au a)ordat acea*t3 %ro)lem3 =i au formulat6o într6un mod clar =i *i*tematic( Pare ce0a %arado?al c3 în acea*t3 %ri0in<3 tre)uie *3 %ri0im %oziti0i*mul lui Comte ca o %aralel3 modern3 la teoria %latonic3 de*%re om( Comte nu a fo*t niciodat3! de*i-ur! %latonician( El nu %utea acce%ta im%lica<iile lo-ice =i metafizice %e care *e (a'ea'ă teoria ideilor a lui Platon( Pe de alt3 %arte! el *e .

o%unea cu %utere %unctelor de 0edere ale ideolo-ilor francezi( In ierar+ia %e care o *ta)ile=te el cunoa=terii umane! dou3 =tiin<e noi! =tiin<a eticii *ociale *i cea a dinamicii *ociale ocu%3 locul cel mai înalt( Din ace*t %unct de 0edere *ociolo-ic! Comte atac3 %*i+olo-i*mul 0remii *ale( Una din ma?imele fundamentale ale filozofiei *ale afirm3 c3 metoda noa*tr3 de *tudiere a omului tre)uie *3 fie! într6ade03r! *u)iecti03! dar ea nu %oate fi indi0idual3( Pentru c3 *u)iectul %e care dorim *36" cunoa=tem nu e*te con=tiin<a indi0idual3! ci *u)iectul uni0er*al( Dac3 ne referim la ace*t *u)iect %rin termenul @umanitateAN! atunci tre)uie *3 afirm3m c3 nu umanitatea tre)uie e?%licat3 %rin om! ci omul %rin umanitate( Pro)lema tre)uie *3 fie reformu6lat3 *i ree?aminat3Mea tre)uie a=ezat3 %e o )az3 mai lar-3 *i mai *olid3( O a*tfel de )az3 am de*co%erit în -îndirea *ociolo-ic3 =i i*toric3( @Pentru a te cunoa=te %e tine în*utiA! afirm3 Comte! @cunoa=te i*toriaA( De acum înainte! %*i+olo-ia i*toric3 *u%limenteaz3 =i înlocuie=te toate formele anterioare ale %*i+olo-iei indi0iduale( .

@A=a6zi*ele o)*er0a<ii DE&INI-IA OM*L*I XN 0ERMENI AI C*L0*RII *MANE #C f3cute a*u%ra %*i+icului! con*iderat în *ine *i a prioriF2 afirma Comte într6o *cri*oare! @*înt %ure iluzii( Tot ceea ce numim !o.ie e*te o %l3*muire *i un 0i*! atunci cînd nu e*te o a)*urditate(A" în Cour" de p i!o"op ie po"itiCe al lui Comte %utem tra*a %a* cu %a* tranzi<ia care a a0ut loc în idealurile metodolo-ice din *ecolul al QlQ6lea( Comte a înce%ut doar ca un om de =tiin<3! intere*ul *3u fiind în mod a%arent a)*or)it în între-ime de %ro)leme din domeniile matematicii! fizicii =i c+imiei( în a *a ierar+ie a cunoa=terii omene=ti! *en*ul a*cendent e*te cel de la a*tronomie! %rin matematic3! fizic3 =i c+imie %în3 la )iolo-ie( A%oi 0ine ceea ce *eam3n3 cu o r3*turnare )ru*c3 a ace*tei ordini( Cum ne a%ro%iem de lumea uman3! %rinci%iile matematicii *au ale =tiin<elor naturale nu de0in ino%erante! dar nu mai *înt *uficiente( .ică2 %eta$i'ică2 ideo!o.

:enomenele *ociale *înt *u%u*e acelora=i le-i ca *i fenomenele fizice! totu=i ele au un caracter diferit *i mult mai com%licat( Ele nu %ot fi de*cri*e doar în termeni ai fizicii! c+imiei *i )iolo-iei( @în toate fenomenele *ocialeA! *u*<ine Comte! o)*er03m ac<iunea le-ilor fiziolo-ice ale indi0iduluiM *i în %lu* ce0a care modific3 efectele lor =i care a%ar<ine influen<ei reci%roce a indi0izilor 6 deo*e)it de com%licat3 în cazul ra*ei omene=ti %rin influen<a -enera<iilor a*u%ra urma=ilor lor( A*tfel! e*te clar c3 =tiin<a noa*tr3 *ocial3 tre)uie *3 rezulte din ceea ce *e ra%orteaz3 la 0ia<a indi0idului( Pe de alt3 %arte! nu e?i*t3 nici un moti0 *3 %re*u%unem! a=a cum au f3cut unii fiziolo-i eminen<i! c3 :izica Social3 e*te o ane?3 a :iziolo-iei( :enomenele celor dou3 =tiin<e nu *înt identice! de=i ele *înt *imilareM *i e*te foarte im%ortant ca cele dou3 =tiin<e *3 fie tratate *e%arat( Intrucît condi<iile *ociale modific3 ac<iunea le-ilor fiziolo-ice! :izica Social3 tre)uie *3 ai)3 un *et de o)*er0a<ii %ro%riu( .

Pentru alte detalii 0ezii Be0. cit." Comte! Lettre" ă .u"te Co%te. Trad( en-l(!4Zc P i!o"op # o$ Co%te JNe. /orS and Bondon(! "#95K! %%( 7$4 =i urm( 7 Comte! Cour" de p i!o"op ie po"itiCe.6 Bru+l! La p i!o"op ie d: Au.6Bru+l! op.a!at2 %( 8#M citat du%3 B( Be0. Trad( en-l( de Harriet Martineau! Po"itiCe P i!o"op # 3NeN /orS! "8CCK! Introd(! ca%(II! %%( $C =i urm( H #R ESE* DESPRE OM Di*ci%olii =i urma=ii lui Comte nu au fo*t înclina<i! totu=i! *3 acce%te acea*t3 di*tinc<ie( Ei ne-au diferen<a dintre fiziolo-ie =i *ociolo-ie %entru c3 *e temeau c3 recunoa=terea ei ar conduce îna%oi la un duali*m metafizic( Am)i<ia lor a fo*t *3 *ta)ilea*c3 o teorie %ur naturali*t3 a lumii *ociale =i culturale( în ace*t *co% ei au -3*it nece*ar *3 ne-e =i *3 di*tru-3 toate acele )ariere care %ar *3 *e%are lumea uman3 de cea animal3( Teoria e0olu<iei a =ter*! e0ident! toate ace*te diferente( f &&(((&M(6 f M! .

C+iar înaintea lui Dar.in! e0olu<ia i*toriei natu6rale z3d3rnici*e toate încerc3rile %entru o a*emenea dife6 ren<iere! în *tadiile tim%urii ale o)*er0a<iei em%irice mai era înc3 %o*i)il %entru omul de =tiin<3 *3 nutrea*c3 *%eran<a de a -3*i e0entual un caracter anatomic rezer0at omului( C+iar tîrziu! în *ecolul al QGIII6lea! era înc3 -eneral acce%tat3 teoria c3 e?i*t3 o diferen<3 marcant3! în unele %ri0in<e c+iar un contra*t %uternic! între *tructura anatomic3 a omului =i cea a altor animale( A fo*t unul din marile merite ale lui 'oet+e! în domeniul anatomiei com%arate! c3 a com)3tut cu 0i-oare acea*t3 teorie( R3mînea *3 fie demon*trat3 aceea=i *imilitudine nu numai în *tructura anatomic3 =i fiziolo-ic3! ci *i în *tructura mintal3 a omului( în ace*t *co%! toate atacurile îm%otri0a 0ec+iului mod de -îndire tre)uiau *3 fie concentrate într6un %unct( :a%tul care tre)uia do0edit era c3 ceea ce numim inteli-enta omului nu e*te cîtu*i de %u<in o facultate inde%endent3! ori-inal3( Partizanii teoriilor naturali*te %uteau recur-e %entru do0ad3 la %rinci%iile %*i+olo-iei *ta)ilite de c3tre .

=colile mai 0ec+i ale *enzuali*mului( Taine a dez0oltat )azele %*i+olo-ice %entru teoria *a -eneral3 a culturii umane într6o lucrare a*u%ra inteli-en<ei omului(5 în conce%<ia lui Taine! ceea ce numim @com%ortament inteli-entA nu e*te un %rinci%iu *%ecial *au un %ri0ile-iu al naturii umaneM e*te doar un >oc mai rafinat =î mai com%licat al aceluia=i mecani*m a*ociati0 =i automati*m %e care le afl3m în toate reac<iile animale( Dac3 acce%t3m acea*t3 e?%lica<ie! diferen<a între inteli-en<3 =i in*tinct de0ine ne-li>a)il3M e*te o *im%l3 diferen<3 de -rad! nu de calitate( 5 De!:Inte!!i.ence JPari*! "849K! 7 0oi( DE&INI-IA OM*L*I XN 0ERMENI AI C*L0*RII *MANE #4 Inteli-enta în*3=i de0ine un termen inutil =i li%*it de *emnifica<ie =tiin<ific3( Tr3*3tura cea mai *ur%rinz3toare =i %arado?al3 a teoriilor de ace*t fel e*te contra*tul %re-nant dintre ceea ce %romit *i ceea ce ele ne ofer3 realmente( 'înditorii .

C+iar în de*crierea com%ortamentului animal! ma>oritatea )iolo-ilor =i %*i+o)iolo-ilor moderni au de0enit foarte %ruden<i în folo*irea lui( Ei ne a0ertizeaz3 a*u%ra concluziilor -re=ite care %ar *3 fie unite în mod ine?trica)il cu el( Ei încearc3 mai curînd *3 .care au creat ace*te teorii erau foarte *e0eri în %ri0in<a %rinci%iilor lor metodolo-ice( Ei nu *e mul<umeau *3 0or)ea*c3 de*%re natura uman3 în termeni ai e?%erien<ei noa*tre o)i=nuite! întrucît urm3reau un ideal mult mai înalt! un ideal al e?actit3<ii =tiin<ifice a)*olute( Dar dac3 com%ar3m rezultatele lor cu ace*t *tandard! nu %utem *3 nu fim dezam3-i<i în mare m3*ur3( Termenul @in*tinctA e*te foarte 0a-( El %oate a0ea o anumit3 0aloare de*cri%ti03! dar el nu are! e0ident! nici o 0aloare e?%licati03( Prin reducerea unor cla*e de fenomene or-anice *au umane la anumite in*tincte fundamentale! nu am %ro%u* o nou3 cauz3M am introdu* doar un nume nou( Am %u* o între)are! nu am r3*%un* la una( Termenul @in*tinctA ne d3 cel mult un ide% per ide%2 iar în cele mai multe cazuri el e*te un o("curu% per o("curiu".

e0ite *au *3 a)ordeze @conce%tul înc3rcat de eroare al in*tinctului *i conce%tul %rea *im%lu de inteli-en<3A! în una din *crierile lui cele mai recente! Ro)ert M( /erSe* declar3 c3 termenii @in*tinctA =i @inteli-en<3A *înt demoda<i =i conce%tele %e care le define*c au mare ne0oie de redefinire($ Dar în domeniul filozofiei antro%olo-ice ne afl3m înc3! *e %are! de%arte de 0reo a*tfel de redefinire( Aici! ace=ti termeni *înt acce%ta<i foarte de* în mod cu totul nai0! f3r3 analiz3 critic3( Cînd e*te folo*it în felul ace*ta! conce%tul de in*tinctE de0ine un e?em%lu al acelei erori metodolo-ice ti%ice care a fo*t de*cri*3 de c3tre Filliam Dame* ca *ofi*mul %*i+olo-ului( Cu0întul @in*tinctA! care %oate fi folo*itor %entru de*crierea com%ortamentului animal $ C i%pan'ee"2 %( ""9( #8 ESE* DESPRE OM DE&INI-IA OM*L*I XN 0ERMENI AI C*L 0*RII *MANE .

e. @E*te ne*tiintificA! *crie De.! a încerca *3 re*trîn-i acti0it3<ile ori-inale la un num3r definit de cla*e de in*tincte *trict delimitate( Iar rezultatul %ractic al ace*tei încerc3ri e*te d3un3tor( A cla*ifica e*te! într6ade03r! ce0a %e cît de folo*itor! %e atît de natural( Mul<imea indefinit3 de e0enimente %articulare =i *c+im)3toare e*te întîm%inat3 de c3tre *%irit(%rin acte ale definirii! in0entarierii =i înre-i*tr3rii! %rin reducere la cate-orii comune =i le-area lor în m3nunc+iuri( J(((K Dar cînd credem c3 li*tele =i m3nunc+iurile noa*tre re%rezint3 *e%ara<ii =i colec<ii fi?e in reru% natura2 mai mult în-reun3m decît .e.## *au uman! e*te i%o*taziat într6un fel de %utere natural3( :a%t curio*! acea*t3 eroare a fo*t comi*3 ade*ea de c3tre -înditori care! în toate celelalte %ri0in<e! *e *im<eau în *i-uran<3 fat3 de %ericolul rec3derilor în reali*mul *cola*tic *au în @%*i+olo-ia facult3<ilorA( O critic3 foarte clar3 =i im%re*ionant3 a ace*tui mod de -îndire e*te cu%rin*3 în lucrarea lui Do+n De.! Hu%an Nature and Conduct.

facilit3m rela<iile noa*tre cu lucrurile( Sîntem 0ino0a<i de o %rezum<ie %e care natura o %ede%*e=te cu %rom%titudine( De0enim incom%eten<i în ra%orturile noa*tre cu a*%ectele delicate =i nout3<ile naturii =i ale 0ie<ii( J(((K Tendin<a de a uita func<ia di*tinc<iilor *i cla*ific3rilor *i de a le con*idera ca marcînd lucrurile în*ele e*te eroarea curent3 a *%ecializ3rii =tiin<ifice e?ce*i0e( J(((K Acea*ta atitudine! care înflorea cînd0a în =tiin<a fizicii! -u0erneaz3 acum teoretizarea de*%re natura uman3( Omul a fo*t de*com%u* într6o colec<ie definit3 de in*tincte %rimare care %ot fi num3rate! catalo-ate =i de*cri*e în mod e?+au*ti0 unul cîte unul( Teoreticienii difer3 doar! *au în %rinci%al! în ce %ri0e=te num3rul in*tinctelor =i ierar+iei lor( Unii iau în con*idera<ie un *in-ur in*tinct! acela al autocon*er03riiM al<ii con*ider3 dou3 6 e-oi*mul =i altrui*mulM al<ii! trei 6 l3comia! teama =i -loriaM în tim% ce a*t3zi! *criitori cu înclina<ie mai em%iric3 ridic3 num3rul in*tinctelor la cincizeci =i =aizeci( Dar! de fa%t! e?i*t3 tot atît de multe reac<ii *%ecifice la condi<iile e?citante 0aria)ile! cîte *înt .

e.=i ace*tea din urm3! iar li*tele noa*tre *înt doar cla*ific3ri %entru un *co% anume(C C Do+n De. /orS! Hoit ` Co(! "#77K! %artea a II6a! *ec<( C! %( "5"( (Gft6 Du%3 acea*t3 *umar3 trecere în re0i*t3 a diferitelor me6G tode care au fo*t între)uin<ate %în3 în %rezent %entru a r3*%unde la între)area& Ce e*te omulH a>un-em acum la> Y4 %ro)lema noa*tr3 central3( Sînt ace*te metode *uficiente =i tF e?+au*ti0eH Sau e?i*t3 o alt3 a)ordare %entru o filozofie i AAantro%olo-ic3H A r3ma* de*c+i*3 o alt3 cale al3turi de cea a &( intro*%ec<iei %*i+olo-ice! o)*er0a<iei =i e?%erimentului H )iolo-ic *i in0e*ti-a<iei i*toriceH M6am *tr3duit *3 de*co%3r =( o a*tfel de a)ordare alternati03 în lucrarea mea &i!o'o$ia $or%e!or "i%(o!icei Metoda ace*tei c3r<i nu e*te nicidecum o ino0a<ie radical3( Ea nu e*te menit3 *3 de*fiin<eze! ci *3 ( com%leteze %unctele de 0edere anterioare( :ilozofia formelor îM *im)olice %leac3 de la %re*u%unerea c3! dac3 e?i*t3 0reo E&E defini<ie a naturii *au @e*en<eiA omului! acea*t3 defini<ie fP %oate fi .! Hu%an Nature and Conduct JNe.

în<elea*3 doar ca una func<ional3! nu ca una *u)*tan<ial3( Nu %utem defini omul %rin nici un %rinci%iu inerent care con*tituie e*en<a lui metafizic3 6 nici nu6" %utem defini %rin 0reo facultate *au in*tinct înn3*cut care %ot fi con*tatate %e calea o)*er0a<iei em%irice( Caracteri*tica remarca)il3 a omului! *emnul *3u di*tincti0 nu e*te natura E lui metafizic3 *au fizic3 6 ci o%era *a( Acea*t3 o%er3! ace*t P *i*tem al acti0it3<ilor umane *înt cele care define*c *i Z determin3 cercul @umanit3<iiA( Bim)a>ul! mitul! reli-ia! arta!( =tiin<a! i*toria *înt con*tituen<ii! diferitele *ectoare ale ace*tui cerc( O @filozofie a omuluiA ar fi! %rin urmare! o filozofie care ne6ar oferi %o*i)ilitatea de a %3trunde e*en<a *tructurii fundamentale a fiec3reia din ace*te acti0it3<i umane *i care ne6ar %ermite în acela=i tim% *3 le în<ele-em ca un între.or-anic( Bim)a>ul! arta! mitul! reli-ia nu *înt crea<ii izolate! întîm%l3toare( Ele *înt unite %rintr6o le-3tur3 comun3( Dar acea*t3 le-3tur3 nu e*te o Cincu!u% "u("tanţia!i:2 cum a fo*t de*cri*3 *i conce%ut3 în -îndirea *cola*tic3M ea e*te maiE curînd o .

9 Be-3tur3 *u)*tan<ial3 Jlat(K( 3N.t. E*te func<ia de )az3 a 0or)irii! a mitului! a artei! a reli-iei %e care tre)uie *6o > P i!o"op ie der "#%(o!i"c cn &or%en2 0oi I! Die Sprac e J"#75KM 0oi( II! Da" %#t i"c e DenKen J"#7CKM 0oi( III! P aeno%eno!o.4 I "99 ESE* DESPRE OM c3ut3m mult dincolo de nenum3ratele lor forme =i mani6 fe*t3ri =i %e care! în ultim3 analiz3! tre)uie *3 încerc3m *6o urm3rim %în3 la o ori-ine comun3( E*te e0ident c3 în realizarea ace*tei *arcini nu %utem ne-li>a nici o *ur*3 %o*i)il3 de informa<ie( Tre)uie *3 e?amin3m toate do0ezile em%irice *i *3 utiliz3m toate metodele intro*%ec<iei! o)*er0a<iei )iolo-ice =i cercet3rii i*torice( Ace*te metode mai 0ec+i nu tre)uie *3 fie eliminate! ci ra%ortate la un nou centru intelectual! =i de aici tre)uie 03zute dintr6un un-+i nou( De*criind *tructura lim)a>ului! mitului! reli-iei! artei =i =tiin<ei! .ie der ErKenntni" 3)OVO4.Cincu!u% $uncţiona!e.

*im<im ne0oia con*tant3 a unei terminolo-ii %*i+olo-ice( Gor)im de*%re! un @*entimentA reli-io*! de*%re @ima-ina<ieA arti*tic3 *au mitic3! de*%re -îndire lo-ic3 *au ra<ional3( i nu %utem intra în toate ace*te lumi f3r3 o *olid3E metod3 %*i+olo-ic3 =tiin<ific3( P*i+olo-ia co%ilului ne ofer3 c+eile %re<ioa*e %entru *tudiul dez0olt3rii -enerale a 0or)irii umane( C+iar =i mai 0aloro* %are *3 fie a>utorul %e care îl c3%3t3m din *tudiul *ociolo-iei -enerale( Nu %utem în<ele-e forma -îndirii mitice %rimiti0e f3r3 a lua în con*iderare formele *ociet3<ii %rimiti0e( i mai im%erioa*3 e*te folo*irea metodelor i*torice( Ba între)area ce @*întA lim)a>ul! mitul =i reli-ia nu *e %oate r3*%unde f3r3 un *tudiu %rofund al dez0olt3rii lor i*torice( Dar c+iar dac3 ar fi %o*i)il *3 *e r3*%und3 la toate ace*te între)3ri de natur3 %*i+olo-ic3! *ociolo-ic3 =i i*toric3! ne6am afla a)ia în %rea>ma lumii @umaneA %ro%riu6zi*eM nu 0om fi trecut %ra-ul ei( Toate crea<iile omene=ti a%ar în condi<ii i*torice *i *ociolo-ice %articulare( Dar nu am %utea în<ele-e niciodat3 ace*te condi<ii *%eciale dac3 nu .

am fi în *tare *3 în<ele-em %rinci%iile *tructurale -enerale care *tau la )aza ace*tor crea<ii( In *tudiul no*tru %ri0ind lim)a>ul! arta =i mitul! %ro)lema *emnifica<iei are %rioritate a*u%ra %ro)lemei dez0olt3rii i*torice( i aici! de a*emenea! ne %utem da *eama de o *c+im)are! lent3 =i continu3 în conce%tele =i idealurile metodolo-ice în =tiin<ele em%irice( în lin-0i*tic3! de e?em%lu! conce%<ia du%3 care i*toria lim)a>ului aco%er3 între-ul cîm% al *tudiilor lin-0i*tice a fo*t mult3 0reme o do-m3 acce%tat3( Acea*t3 do-m3 =i6a l3*at am%renta %e întrea-a DE&INI-IA OM*L*I XN 0ERA EN!AI C*L0*RIISGMANE *DiululPul MM lea(E în nildi dez0oltare a lin-0i*ticii în noa*tre! totu=i! acea*t3 unilateralitate %are *3 fi fo*t definiti0 de%3=it3( Nece*itatea unor metode inde%endente de analiz3 de6 *cri%ti03 e*te recuno*cut3 în -eneral(4 Nu %utem *%era "9" .

*3 m3*ur3m %rofunzimea unui domeniu al culturii umane dac3 acea*t3 m3*ur3toare nu e*te %recedat3 de o analiz3 de*cri%ti03( Ace*t %unct de 0edere *tructural al culturii tre)uie *36" %recead3 %e cel %ur i*toric( I*toria în*3=i ar fi %ierdut3 în ma*a ne*fîr=it3 de fa%te izolate dac3 nu ar a0ea o *c+em3 *tructural3 -eneral3 %rin intermediul c3reia ea %oate cla*ifica! ordona =i or-aniza ace*te fa%te( în domeniul i*toriei artei! o a*tfel de *c+em3 a fo*t dez0oltat3! de e?em%lu! de c3tre Heinric+ Folfflin( A=a cum in*i*t3 Folfflin! i*toricul artei nu ar fi ca%a)il *3 caracterizeze arta diferitelor e%oci *au a diferi<ilor arti=ti indi0iduali dac3 el nu ar fi în %o*e*ia cîtor0a cate.orii fundamentale ale de*crierii arti*tice( El afl3 ace*te cate-orii *tudiind =i analizînd diferitele moduri =i %o*i)ilit3<i ale e?%re*iei arti*tice( Ace*te %o*i)ilit3<i nu *înt nelimitateM de fa%t! ele %ot fi redu*e la un mic num3r( Ace*ta a fo*t %unctul de 0edere din care Folfflin a dat faimoa*a *a de*criere a cla*ici*mului =i )arocului( Aici termenii @cla*icA =i @)arocA nu au fo*t între)uin<a<i ca nume %entru faze i*torice definite( Ei .

tre)uiau *3 de*emneze cîte0a moduri *tructurale -enerale care nu *e re*trîn.la o anumit3 e%oc3( @Sco%ul no*truA! *crie Folfflin la *fîr=itul lucr3rii *ale Principii $unda%enta!e a!e i"toriei artei2 n6a fo*t *3 analiz3m arta *ecolului al QGI6lea fat3 de cea a *ecolului al QGII6lea! infinit mai )o-at3 =i mai 0ie! ci numai *c+ema %o*i)ilit3<ilor 0iziunii =i ale model3rii! în cu%rin*ul c3rora arta *6a manife*tat! =i a tre)uit *3 *e manife*te! într6o direc<ie *au în cealalt3( Atunci cînd am dat e?em%le! a tre)uit fire=te *3 ne o%rim la o o%er3 indi0idual3! dar tot ceea ce *6a *%u* de*%re Rafael *i Ti<ian! de*%re Rem)randt =i Gel2*_uez! nu f3cea decît *3 lumineze calea dez0olt3rii -enerale( J(((K Totul e*te tranzi<ie =i un r3*%un* e -reu de dat de c3tre cel care a a>un* la concluzia c3 tre)uie *3 4 Pentru o di*cu<ie mai am%l3 a %ro)lemei 0ezi ca%( GIII( RR75#C "97 ESE* DESPRE OM .

-ere ne*fîr=it3( Totu=i! nece*itatea de6a %une ordine în noianul nelimitat al fenomenelor! cu a>utorul unor %uncte de re%er! con*tituie un %o*tulat de autocon*er0are intelectual3(P Dac3 lin-0i*tul =i i*toricul artei au ne0oie de cate-orii *tructurale fundamentale %entru @autocon*er0area lor intelectual3A! a*emenea cate-orii *înt înc3 *i mai nece*are unei de*crieri filozofice a ci0iliza<iei umane( :ilozofia nu *e %oate mul<umi cu analiza formelor indi0iduale ale culturii umane( Ea urm3re=te o %ri0ire *intetic3 uni0er*al3 care include toate formele indi0iduale( Dar o a*tfel de %ri0ire atotcu%rinz3toare nu e*te o *arcin3 im%o*i)il3! o %ur3 +imer3H In cadrul e?%erien<ei umane nu afl3m nicidecum! e?i*tînd în armonie! acti0it3<ile diferite care con*tituie lumea culturii( Dim%otri03! -3*im conflictul necontenit al diferitelor forte contradictorii( 'îndirea =tiin<ific3 contrazice *i *u%rim3 -îndirea mitic3( Reli-ia! în dez0oltarea ei teoretic3 *i etic3 cea mai înalt3! *e afl3 în fa<a nece*it3<ii de a a%3ra %uritatea %ro%riului ideal .în<elea-3 i*toria ca %e6o c.

îm%otri0a %l3*muirilor mitului *au artei( A*tfel! unitatea *i armonia culturii umane %ar *3 fie ce0a mai mult decît o piu% de"ideriu% 6 o am3-ire %ioa*3 6care e*te mereu z3d3rnicit3 de cur*ul realii e0enimentelor( Dar aici tre)uie *3 facem o di*tinc<ie net3 între un %unct de 0edere material =i unul formal( :3r3 îndoial3! cultura uman3 e*te di0izat3 în di0er*e acti0it3<i care *e de*f3=oar3 în direc<ii diferite =i urm3re*c *co%uri diferite( Dac3 ne mul<umim cu contem%larea rezultatelor ace*tor acti0it3<i 6crea<iile mitului! riturile *au credin<ele reli-ioa*e! o%erele de art3! teoriile =tiin<ifice 6 %are im%o*i)il *3 le reducem la un numitor comun( Dar o *intez3 filozofic3 în*eamn3 ce0a diferit( Aici nu c3ut3m o unitate a efectelor! ci o unitate a ac<iuniiM nu o unitate a %rodu*elor! ci o unitate a proce"u!ui creator. Dac3 termenul @umanitateA în*eamn3 ce0a! el în*eamn3 c3! în ciuda tuturor diferentelor *i o%ozi<iilor care P Heinnric+ Folfflin! Principii: $unda%enta!e a!e i"toriei artei2 traducere =i %o*tfa<3 de Eleonora .

Co*te*cu! %refa<3 de Ion Pa*cadi! Ed( Meridiane!EBucure=ti! "#R8! %( "#76"#5(3N.4 DE&INI-IA OM*L*I XN 0ERMENI AI C*L0*RII *MANE "95 e?i*t3 între diferitele lui forme! ace*tea toate ac<ioneaz3! totu=i! %entru un *co% comun( în cele din urm3 tre)uie aflat3 o tr3*3tur3 remarca)il3! un caracter uni0er*al în care *e %un de acord =i *e armonizeaz3 toate( Dac3 %utem determina ace*t caracter! atunci razele di0er-ente %ot fi *trîn*e la un loc =i adu*e într6un focar al -îndirii( A=a cum *6a ar3tat! o a*tfel de or-anizare a fa%telor culturii umane e*te în cur* de înf3%tuire în =tiin<ele %articulare 6 în lin-0i*tic3! în *tudiul com%arat al mitului *i reli-iei! în i*toria artei( Toate ace*te =tiin<e urm3re*c *3 afle anumite %rinci%ii! @cate-oriiA definite! în 0irtutea c3rora *3 fie -ru%ate! într6o ordine *i*tematic3! fenomenele reli-iei! artei! lim)a>ului( Dac3 nu ar e?i*ta! acea*t3 *intez3 efectuat3 anterior de c3tre =tiin<ele în*ele! filozofia nu ar a0ea nici un %unct de %lecare( Pe de alt3 %arte! filozofia nu *e %oate o%ri aici( Ea tre)uie .t.

*3 urm3rea*c3 realizarea unei conden*3ri =i a unei centraliz3ri *i mai mari( în multitudinea *i 0arietatea nelimitate ale ima-inilor mitice! do-melor reli-ioa*e! formelor lin-0i*tice! ale o%erelor de art3! -îndirea filozofic3 dez03luie unitatea unei func<ii -enerale %rin care toate ace*te crea<ii r3mîn *olidare( Mitul! reli-ia! arta! lim)a>ul! c+iar =tiin<a *înt con*iderate acum ca tot atîtea 0aria<ii %e o tem3 comun3 6 *i e*te *arcina filozofiei *3 fac3 acea*t3 tem3 audi)il3 =i inteli-i)il3( MI0*L SI RELI?IA "9C GII Mitu! şi re!i.ia Dintre toate fenomenele culturii umane! mitul *i reli-ia *înt cele mai refractare la o *im%l3 analiz3 lo-ic3( Mitul %are *3 fie! la %rima %ri0ire! doar un +ao* 6 o ma*3 inform3 de idei incoerente( A c3uta @ra<iuniA ale ace*tor idei %are *3 fie zadarnic =i inutil( Dac3 e?i*t3 ce0a care e caracteri*tic mitului e*te fa%tul c3 @n6are nici un c+ic+irezA( Cît %ri0e=te -îndirea reli-ioa*3! ea nu e*te .

deloc o%u*3 în mod nece*ar -îndirii ra<ionale *au filozofice( Determinarea rela<iei ade03rate dintre ace*te dou3 moduri de -îndire a fo*t una din *arcinile %rinci%ale ale filozofiei medie0aBe( în *i*temele *cola*ticii tîrzii! %ro)lema %are *3 fie rezol0at3( Du%3 conce%<ia lui Toma dEA_uino! ade03rul reli-io* e*te *u%ranatural =i *u%rara<ionalM dar el nu e*te @ira<ionalA( Numai %rin ra<iune %utem %3trunde în mi*terele credin<ei( Iar ace*te mi*tere nu contrazic! ci com%leteaz3 =i %erfec<ioneaz3 ra<iunea( Totu=i! au e?i*tat totdeauna -înditori reli-io=i %rofunzi care nu au fo*t de acord cu toate ace*te încerc3ri de a reconcilia cele dou3 forte o%u*e( Ei au *u*<inut o tez3 mult mai radical3 =i intran*i-ent3( Dictonul lui Tertulian Credo Auia a("urdu% nu *i6a %ierdut nicioclat3 for<a( Pa*cal a declarat c3 o)*curitatea =i caracterul incom%re+en*i)il *înt ade03ratele elemente ale reli-iei( Ade03ratul Dumnezeu! Dumnezeul reli-iei cre=tine! r3mîne mereu un Deu" a("conditu"2 un Dumnezeu a*cun*(" eierSe-aard de*crie 0iata reli-ioa*3 ca .

Gezi "upra2 ca%( I! %( 74 %e marele @%arado?A( Pentru el! o încercare de a mic=ora ace*t %arado? în*eamn3 ne-area *i di*tru-erea 0ie<ii reli-ioa*e( Iar reli-ia r3mîne o eni-m3 nu numai într6un *en* teoretic! ci =i într6un *en* etic( Ea e*te %lin3 de antinomii teoretice =i contradic<ii etice( Ea ne %romite o comuniune cu natura! cu oamenii! cu for<ele *u%ranaturale =i cu zeii în=i=i( Si totu=i efectul ei e*te cu totul o%u*( în manife*tarea ei concret3! ea de0ine *ur*a celor mai %rofunde di*en*iuni =i lu%te fanatice între oameni( Reli-ia %retinde c3 *e afl3 în %o*e*ia unui ade03r a)*olutM dar i*toria ei e*te o i*torie a erorilor *i ereziilor( Ea ne ofer3 %romi*iunea *i %er*%ecti0a unei lumi tran*cendentale 6 mult dincolo de limitele e?%e6 rien<ei umane 6 =i ea r3mîne uman3! %rea uman3( Pro)lema a%are! totu=i! într6o nou3 %er*%ecti03 de îndat3 ce ne decidem *3 *c+im)3m %unctul de 0edere( O filozofie a culturii umane nu %une aceea=i între)are ca =i un *i*tem metafizic *au teolo-ic( Aici nu e?amin3m .

materia! ci forma ima-ina<iei mitice =i -îndirii reli-ioa*e( Su)iectele! temele =i moti0ele -îndirii mitice *înt incomen*ura)ile( Dac3 a)ord3m -îndirea mitic3 din acea*t3 latur3! r3mîne mereu 6 %entru a folo*i cu0intele lui Milton 6 un ocean întunecat ne*fîr=it! f3r3 +otare! f3r3 dimen*iune! f3r3 lun-ime! f3r3 l3<ime =i în3l<ime! Iar Tim%ul =i locul *înt %ierdute( Nu e?i*t3 nici un fenomen natural =i nici un fenomen al 0ie<ii umane care *3 fie ca%a)il de o inter%retare mitic3 *i care nu *olicit3 o a*tfel de inter%retare( Toate încerc3rile diferitelor =coli de mitolo-ie com%arat3 de a unifica ideile mitolo-ice! de a le reduce la un anumit ti% uniform au *fîr=it %rintr6un e=ec total( i cu toat3 acea*t3 0arietate =i di*cre%ant3 a %roduc<iilor mitolo-ice! func<ia creatoare de mituri nu e*te li%*it3 de o omo-enizare real3( Antro%olo-ii =i etnolo-ii au fo*t *ur%rin=i de multe ori *3 afle acelea=i -înduri elementare r3*%îndite în întrea-a lume! în condi<ii *ociale *i culturale foarte .

ioinrituu% Carietate9 O teorie a mitului e*te! totu=i! dintru înce%ut înc3rcat3 cu dificult3<i( în ade03rata lui *emnifica<ie =i e*en<3! mitul e*te nonteoretic( El *fideaz3 *i %une în dificultate cate-oriile fundamentale ale -îndirii noa*tre( Bo-ica lui 6 dac3 e?i*t3 0reo lo-ic3 6 e*te incom%ati)il3 cu toate conce%<iile noa*tre de*%re ade03rul em%iric *au =tiin<ific( Dar filozofia nu a %utut admite niciodat3 o a*tfel de )ifurca<ie( Ea a fo*t con0in*3 c3 %rodu*ele .diferite( Acela=i lucru e*te 0ala)il =i %entru i*toria reli-iei( Articolele de credin<3! crezurile do-matice! *i*temele teolo-ice *înt an-a>ate într6o lu%t3 "9R ESE* DESPRE OM intermina)il3( C+iar idealurile etice ale diferitelor reli-ii *înt în mare m3*ur3 di0er-ente =i -reu de conciliat între ele( Toate ace*tea nu afecteaz3 în*3 forma *%ecific3 a *entimente tului reli-io* =i unitatea intern3 a -îndirii reli-ioa*e(7 Sim)olurile reli-ioa*e *e *c+im)3 neîncetat! dar E%rinci%iul *u)iacent! acti0itatea *im)olic3 %ri0it3 ca atare r3mîne aceea=i& una e"tre!i.

func<iei creatoare de mituri tre)uie *3 ai)3 o @*emnifica<ieA filozofic3! inteli-i)il3( Dac3 mitul a*cunde acea*t3 *emnifica<ie *u) tot felul de ima-ini =i *im)oluri! e*te *arcina filozofiei *6o dez03luie( De %e 0remea *toicilor! filozofia a dez0oltat o te+nic3 *%ecial3! foarte ela)orat3! a inter%ret3rii ale-orice( Greme de multe *ecole acea*t3 te+nic3 a fo*t %ri0it3 ca *in-urul acce* %o*i)il în lumea mitic3( Ea a %re0alat de6a lun-ul E0ului Mediu =i era înc3 în %lin3 0i-oare la înce%utul erei noa*tre moderne( Bacon a *cri* un tratat *%ecial de*%re @în<ele%ciunea anticilorA în care etaleaz3 o mare *a-acitate în inter%retarea mitolo-iei antice2 Dac3 *tudiem ace*t tratat *întem înclina<i *3 zîm)im la ace*te inter%ret3ri ale-orice care %entru un cititor modern %ar *3 fie! în ma>oritatea cazurilor! e?trem de nai0e( Cu toate ace*tea! metodele noa*tre cu mult mai rafinate =i *ofi*ticate *înt în mare m3*ur3 %a*i)ile de aceea=i o)iec<ie( @E?%lica<iaA %e care o dau ele fenomenelor mitice de0ine %în3 la urm3 o total3 ne-are a ace*tor fenomeneV Bumea mitic3 a%are ca o lume .

man! Stiidie" in t c P i!o"op # o$ Re!i.ion JBondra! "#58K! 7 0oi( P Reli-ia e*te una în di0er*itatea riturilor Jîn latin3! în ori-inalK(3N.artificial3! ca un %rete?t %entru altce0a( în loc *3 fie o N O de*criere e?celent3 a ace*tei unit3<i interne a fo*t dat3 în lucrarea lui Arc+i)ald Allan Bo.4 MI0*L SI RELI?IA "94 credin<3! ea e*te o înc+i%uire( Ceea ce di*tin-e ace*te metode moderne de formele %recedente de inter%retare ale-oric3 e*te fa%tul c3 ele nu mai %ri0e*c mitul ca %e o %ur3 in0en<ie f3cut3 %entru un *co% *%ecial( De=i mitulM e*te in0entat! el e*te o fic<iune incon=tient3! nu una con=tient3( S%iritul %rimiti0 nu era con=tient de *emnifica<ia %ro%riilor crea<ii( Dar e*te *arcina noa*tr3! a analizei noa*tre =tiin<ifice *3 dez03luie acea*t3 *emnifica<ie 6 *3 de*co%ere fa<a ade03rat3 în *%atele ace*tor nenum3rate m3=ti( Acea*t3 analiz3 %oate fi efectuat3 într6o du)l3 direc<ie( Ea %oate a%lica o metod3 o)iecti03 *au una *u)iecti03( în %rimul caz! ea 0a .t.

încerca *3 clarifice o(iecte!e -îndirii miticeM în cel de al doilea! 0a încerca *3 cla*ifice %otiCe!e ei( O teorie %are *3 fie cu atît mai %erfect3 cu cît înainteaz3 în ace*t %roce* de *im%lificare( Dac3 la *fîr=it ea ar reu=i *3 de*co%ere un *in-ur o)iect *au un *im%lu moti0 care le cu%rinde %e toate celelalte! ea î=i 0a fi atin* *co%ul =i î=i 0a fi înde%linit mi*iunea( Etnolo-ia modern3 *i %*i+olo-ia modern3 au încercat am)ele c3i( Multe =coli etnolo-ice =i antro%olo-ice au %lecat de la %re*u%unerea c3 înainte de toate tre)uie *3 c3ut3m un centru o)iecti0 al lumii mitice( @Pentru mem)rii ace*tei *coliA! *u*<ine Malino.*Si! orice mit are dre%t miez *au realitate ultim3 un fenomen natural *au altul! <e*ut cu mi-al3 într6o %o0e*te de o a=a manier3! c3 uneori îl ma*c+eaz3 *au îl e*tom%eaz3( Nu e?i*t3 mare acord între ace=ti cercet3tori în le-3tur3 cu ti%ul de fenomen natural care *e afl3 la )aza celor mai multe %roduc<ii mitolo-ice( E?i*t3 cercet3tori ai miturilor cu o fantezie e?a-erat3! atît de lunatici cu ideea lor! îneît nu 0or admite c3 oricare alt fenomen *6ar .

# JNe.%utea %reta la o inter%retare %rimiti03 entuzia*t3 în afara celui al *atelitului nocturn al %3mîntului( J(((K Al<ii J(((K %ri0e*c *oarele ca *in-urul *u)iect în >urul c3ruia omul %rimiti0 =i6a <e*ut %o0e=tile lui *im)olice( E?i*t3 a%oi =coala inter%re<ilor meteorolo-ilor care con*ider3 0întul! 0remea *i culorile cerului ca e*en<3 a mitului( J(((K Unii din ace=ti mitolo-i de%artamentali *e lu%t3 0a>nic %entru cor%ul *au %rinci%iul lor cere*cM al<ii au un -u*t mai catolic *i *înt %re-3ti<i *3 concead3 c3 omul %rimiti0 =i6a %re%arat infuzia *a mitolo-ic3 din toate cor%urile cere=ti luate îm%reun3(5 5 Malino. /orS! Norton! "#7RK! %%( "7 =i urm( "98 ESE* DESPRE OM în teoria %*i+analitic3 a mitului a lui :reud! %e de alt3 %arte! toate %roduc<iile mitolo-ice au fo*t con*iderate a fi 0ariatiuni *i de-+iz3ri ale uneia *i aceleia=i teme 6 *e?ualitatea( Nu a0em ne0oie *3 intr3m aici în detaliile .*Si! M#t in Pri%itiCe P"#c o!o.

tuturor ace*tor teorii( Oricît de di0er-ente în con<inutul lor! toate ne înf3<i=eaz3 aceea=i atitudine metodolo-ic3( Ele *%er3 *3 ne fac3 a în<ele-e lumea mitic3 %rintr6un %roce* de reduc<ie intelectual3( Dar nici una dintre ele nu6=i %oate atin-e *co%ul f3r3 o con*tant3 %re*are *i dilatare a fa%telor de dra-ul de a face din teorie un între.omo-en( Zr Mitul com)in3 un element teoretic cu un element al crea<iei arti*tice( Ceea ce ne iz)e=te mai întîi e*te *trîn*a lui înrudire cu %oezia( @Mitul anticA! *6a *%u*! @e*te X*u)*tan<aY din care a cre*cut lent %oezia modern3 %rm %roce*ul %e care e0olu<ioni=tii îl nume*c diferen<iere =i *%ecializare( S%iritul creatorului de mituri e*te %rototi%ulM iar *%iritul %oetului J(((K e*te înc3 e*en<ialmente mito%oeticA($ Dar! în ciuda ace*tei le-3turi -enerice! nu %utem *3 nu recunoa=tem diferen<a *%ecific3 între mit *i art3( O c+eie %entru acea*ta *e %oate -3*i în afirma<ia lui eant du%3 care contem%la<ia e*tetic3 e*te @cu totul indiferent3 fa<3 de e?i*ten<a *au ine?i*ten<a o)iectului ei(A O a*tfel de indiferen<3 e*te .

totu=i! cu *i-uran<3! *tr3in3 ima-ina<iei mitice( în ima-ina<ia mitic3 e*te im%licat totdeauna un act de credinţă. :3r3 credin<a în realitatea o)iectului *3u! mitul =i6ar %ierde temeiul( Prin acea*t3 condi<ie intrin*eac3 =i nece*ar3 %3rem a fi condu=i la %olul o%u*( în acea*t3 %ri0in<3! com%ararea -îndirii mitice cu cea =tiin<ific3 %are *3 fie %o*i)il3 =i c+iar indi*%en*a)il3( De*i-ur! ele nu urmeaz3 acelea=i c3i( Dar ele %ar *3 fie în c3utarea aceluia=i lucru& realitatea( în antro%olo-ia modern3! acea*t3 rela<ie a fo*t *u)liniat3 de c3tre Sir Dame* :razer( :razer %ro%une teza conform c3reia nu e?i*t3 nici o -rani<3 *trict3 care *e%ar3 arta ma-ic3 de modurile -îndirii noa*tre =tiin<ifice( Ma-ia! oricît de ima-inar3 *i fanta*tic3 în mi>loacele ei! e*te! de a*emenea! =tiin<ific3 în inten<ia *a( Teoretic 0or)ind! ma-ia e*te =tiin<3! de=i! %ractic 0or)ind! ea $ :(C( Pre*cott! Poetr# andM#t JNe. /orS! Maemillan! "#74K! %( "9( MI0*L SI RELI?IA "9# .

e*te o =tiin<3 e0azi03 6 o %*eudo=tiin<3( Pentru c3 =i ma-ia ar-umenteaz3 =i ac<ioneaz3 %e )aza *u%ozi<iei c3 în natur3 un e0eniment urmeaz3 altuia în mod nece*ar =i in0aria)il! f3r3 inter0en<ia 0reunei forte *%irituale *au %er*onale( Aici domne=te con0in-erea c3 de fa%t @cur*ul naturii e*te determinat nu de c3tre %a*iunile *au ca%riciul e?i*tentelor %er*onale! ci de c3tre for<a le-ilor imua)ile care ac<ioneaz3 mecanic(A De aceea! ma-ia e*te im%licit o credin<3 6 dar una real3 *i ferm3 6 în ordinea *i uniformitatea naturii(C Totu=i! acea*t3 tez3 nu ar %utea rezi*ta unei %ro)e criticeM antro%olo-ia modern3 %are *3 fi renun<at în între-ime la o%iniile lui :razer(R Acum *e admite! în -eneral! c3 e*te foarte inadec0at3 conce%<ia de*%re mit =i ma-ie care le %ri0e=te %e ace*tea ca fiind ti%ic etiolo-ice *au e?%licati0e( Nu %utem reduce mitul la anumite elemente *tatice! fi?eM tre)uie *3 ne *tr3duim *36" *e*iz3m în 0ia<a lui intern3! în mo)ilitatea =i 0er*atilitatea lui! în %rinci%iul lui dinamic( De*crierea ace*tui %rinci%iu e*te mai (u=oar3 decît dac3 a)ord3m %ro)lema dintr6un un-+i diferit( Mitul are! cum .

"2 0oi( I din 0 e ?o!dcn 8ou.ic Art and t e ECo!ution o$Din. Jed( a 76a! Maemillan! "#99K! %%( R" =i urm(! 779 =i urm( R Pentru o critic3 a tezei lui :razer 0ezi R(R( Marett! 0 e 0 rc" o!d o$ Re!i.ion Jed( a 76a! Bondra! Mct+uen! .*e *%une! o fat3 du)l3( Pe de o %arte! el ne înf3<i=eaz3 o *tructur3 conce%tual3! %e de alt3 %arte! o *tructur3 %erce%ti)il3( El nu e*te doar o ma*3 de idei neor-anizate *i confuzeM el de%inde de un mod definit de %erce%ere( Dac3 mitul nu percepea lumea într6un mod diferit! el nu ar fi %utut6o >udeca *au inter%reta în maniera lui *%ecific3( Tre)uie *3 ne întoarcem la ace*t *trat mai %rofund al %erce%<iei %entru a în<ele-e caracterul -îndirii mitice( Ceea ce ne intere*eaz3 în -îndirea em%iric3 *înt tr3*3turile con*tante ale e?%erien<ei noa*tre *enzoriale( Aici facem totdeauna o di*tinc<ie între ceea ce e*te e*en<ial *au accidental! nece*ar *au contin-ent! in0ari6 a)il *au tranzitoriu(Prin acea*t3 di*tinc<ie *întem condu=i la conce%tul unei lumi de o)iecte fizice dotate cu calit3<i fi?e =i C Gezi :razer! 0 e Ma.

"#"$K! %%( $4 =i urm(! ""4 =i urm( ""9 DESPRE OM determinate( Dar toate ace*tea im%lic3 un %roce* analitic care e*te o%u* *tructurii fundamentale a %erce%<iei =i -îndirii mitice( Bumea mitic3 *e afl3! ca *3 *%unem a=a! într6un *tadiu mult mai fluid *i flucturant decît lumea noa*tr3 teoretic3 de lucruri *i %ro%riet3<i! de *u)*tan<e *i accidente( Pentru a în<ele-e =i a de*crie acea*t3 diferen<3! %utem *%une c3 ceea ce %erce%e mitul în %rimul rînd nu *înt caracterele o)iecti0e! ci cele $i'iono%ice. Natura! în *en*ul ei em%iric *au =tiin<ific! %oate fi definit3 ca @e?i*ten<a lucrurilor în m3*ura în care e*te determinat3 de c3tre le-i -enerale(A4 O a*tfel de @natur3A nu e?i*t3 %entru mituri( Bumea mitului e*te o lume dramatic3 6 o lume de ac<iuni! for<e! de %uteri conflictuale( în orice fenomen al naturii el 0ede coliziunea ace*tor for<e( Perce%<ia mitic3 e*te totdeauna im%re-nat3 cu ace*te calit3<i emo<ionale( Orice e*te 03zut *au *im<it e încon>urat de o atmo*fer3 *%ecial3 6 o .

atmo*fer3 de )ucurie *au de durere! de *uferin<3! de a-ita<ie! încîntare *au întri*tare( Aici nu %utem 0or)i de*%re lucruri ca de*%re o materie moart3 *au indiferent3( Toate o)iectele *înt )inef3c3toare *au r3uf3c3toare! %rietenoa*e *au du=m3noa*e! familiare *au mi*terioa*e! i*%ititoare *i fa*cinante *au re*%in-3toare *i amenin<3toare( Putem recon*trui cu u=urin<3 acea*t3 form3 elementar3 a e?%erien<ei umane c3ci c+iar în 0iata omului ci0ilizat ea nu =i6a %ierdut deloc for<a ori-inar3( Dac3 ne afl3m *u) ten*iunea unei emo<ii 0iolente! a0em înc3 acea*t3 conce%<ie dramatic3 de*%re toate lucrurile( Ele nu mai au înf3<i=3rile o)i=nuiteM î*i *c+im)3 )ru*c fizionomiaM ele *înt colorate u=or cu culoarea *%ecific3 a %a*iunilor noa*tre! a dra-o*tei *au urii! a fricii *au *%eran<ei( Cu -reu %oate e?i*ta un contra*t mai mare decît între acea*t3 direc<ie ori-inar3 a e?%erien<ei noa*tre =i idealul de ade03r %e care6" introduce =tiin<a( Toate eforturile -îndirii =tiin<ifice *înt orientate *%re *co%ul de a =ter-e orice urm3 a ace*tei 0iziuni ini<iale( în noua lumin3 a =tiin<ei! %erce%<ia mitic3 tre)uie *3 .

di*%ar3( Dar acea*ta nu în*eamn3 c3 datele e?%erien<ei noa*tre fizio6 4 Cf( eant! Pro!e.o%ene !a orice %eta$i'ică Ciitoare2 *ec<( "$( MI0*L SI RELI?IA """ nomice ca atare *înt di*tru*e *au ani+ilate( Ele au %ierdut orice 0aloare o)iecti03 *au co*molo-ic3! dar 0aloarea lor antro%olo-ic3 %er*i*t3( Nu le %utem ne-a în lumea noa*tr3 uman3 =i nu %utem *c3%a de eleM ele î=i %3*treaz3 locul =i *emnifica<ia( In 0iata *ocial3! în rela<iile noa*tre cotidiene cu oamenii! nu %utem =ter-e ace*te date( C+iar în ordine -enetic3! di*tinc<ia între calit3<ile fizionomice %are *3 %recead3 di*tinc<ia între calit3<ile %erce%ti0e( Un co%il %are *3 fie *en*i)il fa<3 de ele în %rimele *tadii ale dez0olt3rii *ale(8 C+iar dac3 =tiin<a tre)uie *3 fac3 a)*trac<ie de ace*te C # calit3<i %entru a6=i realiza *arcina! ea nu le %oate C .

*u%rima total( Ele nu *înt e?tir%ate din r3d3cin3! ci *înt doar re*trîn*e la %ro%riul lor domeniu( Acea*t3 re*trîn-ere a calit3<ilor *u)iecti0e e*te cea care marc+eaz3 calea -eneral3 a =tiin<ei( tiin<a delimiteaz3 o)iecti0itatea lor! dar nu le %oate di*tru-e în mod com%let realitatea( Pentru c3 orice tr3*3tur3 a e?%erien<ei umane are o %reten<ie la realitate( în conce%tele noa*tre =tiin<ifice! reducem diferen<a între dou3 culori6*3 zicem între ro=u *i al)a*tru! la o diferen<3 numeric3( Dar e*te un mod de a 0or)i foarte inadec0at dac3 *u*<inem c3 num3rul e*te mai real decît culoarea( Ceea ce *e în<ele-e de fa%t e*te c3 el e mai -eneral( E?%re*ia matematic3 ne ofer3 o 0iziune nou3 =i mai cu%rinz3toare! un orizont de cunoa=tere mai li)er *i mai lar-( Dar a i%o*tazia num3rul cum au f3cut %ita-oreicii! a 0or)i de*%re el ca de*%re o realitate ultim3! ade03rata e*en<3 *i *u)*tan<3 a lucrurilor! e*te o eroare meta6 C C O fizic3( Dac3 demon*tr3m ace*t %rinci%iu metodolo-ic =i e%i*temolo-ic! atunci c+iar =i *tratul cel mai de >o* al .

e?%erien<ei noa*tre *enzoriale 6 *tratul @calit3<ilor *en*i)ileA 6a%are într6o lumin3 nou3( Bumea %erce%<iilor noa*tre *enzoriale! a a=a6numitelor @calit3<i *ecundareA *e afl3 într6o %ozi<ie intermediar3( Ea a a)andonat =i a în0in* %rimul *tadiu! rudimentar! al e?%erien<ei noa*tre fizionomice! f3r3 *3 fi atin* acea form3 de -eneralizare care e*te do)îndit3 în 8 în le-3tur3 cu acea*t3 %ro)lem3! 0ezi Ca**irer! P i!o"op ie der "#%(o!i"c en &or%en2 0oi( III! %artea I! ca%( 7 *i 5( ""7 ESE* DESPRE OM MI0*L SI RELI?IA ""5 conce%tele =tiin<ifice 6 conce%tele noa*tre de*%re lumea fizic3( Dar toate ace*te trei *tadii î=i au 0aloarea lor func<ional3 definit3( Nici unul din ele nu e*te o *im%l3 iluzieM fiecare e*te! în felul lui! un %a* %e drumul no*tru *%re realitate( :ormularea cea mai )un3 *i mai clar3 a ace*tei .

e.e.%ro)leme a fo*t dat3! du%3 %3rerea mea! de c3tre Do+n De.! lucrurile *înt dureroa*e! tra-ice! frumoa*e! amuzante! *enine! tul)uri! conforta)ile! %licti*itoare! *ear)ede! a*%re! con*olatoare! *%lendide! în-rozitoareM ele *e %rezint3 a*tfel imediat conform felului lor de a fi( J(((K Ace*te tr3*3turi *e *itueaz3 în *ine e?act la acela=i ni0el ca =i culorile! *unetele! calit3<ile %al%a)ile! -u*tul =i miro*ul( Orice criteriu care le con*ider3 %e ace*tea din urm3 ca fiind date e*en<iale =i @fermeA 0a a>un-e! dac3 e*te a%licat în mod im%ar<ial! la aceea=i concluzie în le-3tur3 cu cele dintîi( Orice calitate ca atare e*te +ot3rîtoareM e*te în acela=i tim% ini<ial3 =i final3M e?act .( El a fo*t unul dintre %rimii care au recuno*cut =i accentuat dre%tul relati0 al acelor calit3<i *en*i)ile care6 =i do0ede*c de%lina %utere în %erce%erea mitic3 =i care *înt %ri0ite aici ca elementele de )az3 ale realit3<ii( Acea*t3 conce%<ie a lui de*%re *arcina unui em%iri*m %ur a fo*t! cu *i-uran<3! aceea care "6a condu* la acea*t3 concluzie( @Din %unct de 0edere em%iricA! afirm3 De.

Dar J(((K %unctul de 0edere tradi<ionaB conform c3ruia o)iectul cunoa=terii e*te realitatea par e+ce!!ence a du* la concluzia c3 o)iectul =tiin<ei era %rin e?celen<3 real din %unct de 0edere metafizic( De aceea! calit3<ile imediate trecînd dincolo de o)iectul =tiin<ei au fo*t l3*ate! %rin acea*ta! *3 de%ind3 li)ere de o)iectul @realA( întrucît e+i"tenţa lor nu %utea fi ne-at3! ele au fo*t adunate într6un t3rîm %*i+ic al e?i*ten<ei! o%u*e o)iectului fizicii( Dat3 fiind acea*t3 %remi*3! toate %ro)lemele %ri0ind rela<ia *%iritului cu materia! a %*i+icului cu cor%ul! au .ceea ce e*te atîta tim% cît e?i*t3( Ea %oate fi ra%ortat3 la alte lucruri! %oate fi tratat3 ca un efect *au ca un *emn( Dar acea*ta im%lic3 o e?tindere *i o între)uin<are nee*ential3( Ea ne duce dincolo de calitate în în<ele*ul ei de domeniu nemi>locit al calitati0ului( J(((K A)andonarea calit3<ilor nemi>locite! *enzoriale =i *emnificati0e! ca o)iecte ale =tiin<ei =i ca forme %ro%rii de cla*ificare =i în<ele-ere! la*3 în realitate ace*te calit3<i nemi>locite e?act a=a cum erauM întrucît ele *înt po"edate2 nu e*te deloc ne0oie *3 le cunoaşte%.

urmat cu nece*itate( S3 *c+im)3m %remi*a metafizic3M *3 re%unem! adic3! calit3<ile imediate în %ozi<ia lor îndre%t3<it3 ca ni=te calit3<i ale *itua<iilor -lo)ale! =i %ro)lemele în di*cu<ie înceteaz3 *3 mai fie %ro)leme e%i*temolo-ice( Ele de0in %ro)leme =tiin<ifice determina)ileM adic3 %ro)leme de*%re modul în care un e0eniment *au altul! a0înd anumite calit3<i! a%are realmente(# De aceea! dac3 0rem *3 e?%lic3m lumea %erce%erii ima-ina<iei mitice! nu tre)uie *3 înce%em cu o critic3 a lor din %unctul de 0edere al idealurilor noa*tre teoretice de cunoa=tere =i ade03r( Tre)uie *3 acce%t3m calit3<ile e?%erien<ei mitice ca %e un @calitati0 nemi>locitA( Pentru c3 aici a0em ne0oie nu doar de o e?%lica<ie a unor idei *au credin<e! ci de o inter%retare a 0ie<ii mitice( Mitul nu e*te un *i*tem de crezuri do-matice( El con*t3 mult mai mult în ac<iuni decît în *im%le ima-ini *au re%rezent3ri( E*te un *emn de %ro-re* e0ident în antro%olo-ia modern3 =i i*toria modern3 a reli-iei c3 ace*t %unct de 0edere a de0enit tot mai %re0alent( :a%tul c3 ritualul .

e*te anterior do-mei! atît în *en* i*toric cît =i %*i+olo-ic! %are *3 fie acum o ma?im3 -eneral acce%tat3( C+iar dac3 am reu=i *3 analiz3m mitul în ultimele elemente conce%tuale nu am %utea *e*iza niciodat3! %rintr6un a*tfel de %roce* analitic! %rinci%iul lui 0ital! care e*te dinamic *i nu *taticM el e*te de*cri%ti)il numai în termeni ai ac<iunii( Omul %rimiti0 î=i e?%rim3 *entimentele =i emo<iile nu doar în *im)oluri a)*tracte! ci într6un mod concret =i nemi>locitM iar noi tre)uie *3 *tudiem între-ul ace*tei e?%re*ii %entru a de0eni con=tien<i de *tructura mitului *i a reli-iei %rimiti0e( Una din teoriile cele mai clare =i mai con*ec0ente de*%re acea*t3 *tructur3 a dat6o =coala *ociolo-ic3 francez3! în o%era lui DurS+eim =i a di*ci%olilor =i ade%<ilor lui( DurS+eim %leac3 de la %rinci%iul c3 nu %utem oferi nici o e?%lica<ie adec0at3 a mitului atîta 0reme cît îi c3ut3m # E+pcrience and Mature JC+ica-o! O%cn Court Pu)li*+in.Co(! "#7CK! %%( #R! 7R$ =i urm( .

icăF.Hndire pre!o. Dac3 între)3m de*%re cauze! ace*tea nu *înt nici lo-ice! nici em%iriceM ele *înt @cauze mi*ticeA( @Acti0itatea noa*tr3 cotidian3 im%lic3 încredere im%ertur)a)il3! %erfect3 în in0aria)ilitatea le-ilor naturale( Atitudinea omului %rimiti0 e*te foarte diferit3( Pentru el! natura în mi>locul c3reia tr3ie=te *e %rezint3 *u) un a*%ect cu totul diferit( Toate lucrurile =i toate creaturile din ea *înt im%licate .6Bru+l( Dar aici ne întîlnim cu o caracteri*tic3 mai -eneral3( 'îndirea mitic3 e*te de*cri*3 ca E.""$ ESE* DESPRE OM iz0oarele în lumea fizic3! într6o intui<ie a fenomenelor naturale( Nu natura! ci *ocietatea e*te ade03ratul model al mitului( Toate moti0ele lui fundamentale *înt %roiec<ii ale 0ie<ii *ociale a omului( Prin ace*te %roiec<ii natura de0ine ima-inea 0ie<ii *ocialeM ea reflect3 toate tr3*3turile fundamentale ale ace*teia din urm3! or-anizarea *i ar+itectura ei! di0iziunile =i *u)di0iziunile *ale("9 Teza lui DurS+eim a a>un* la de%lina ei dez0oltare în o%era lui Be0.

ieu"c JPari*! "#"7KM trad( en-l(! E!e%entarJ &or%" o$ t c Re!i.6Bru+l! ace*t caracter mi*tic al reli-iei %rimiti0e %ro0ine din fa%tul c3 re%rezent3rile ei *înt @re%rezent3ri colecti0eA( Ace*tora nu le %utem a%lica re-ulile %ro%riei noa*tre lo-ici care Ci'ea'ă *co%uri cu totul diferite( Dac3 a)ord3m ace*t domeniu! c+iar *i le-ea contradic<iei =i toate celelalte le-i ale -îndirii ra<ionale de0in ne0ala)ile("" Du%3 %3rerea mea! =coala *ociolo-ic3 francez3 a dat o demon*tra<ie com%let3 =i con0in-3toare a %rimei %3r<i a tezei *ale! dar nu *i a celei de a doua %3r<i( Caracterul e*en<ialmente *ocial al mitului e*te inconte*ta)il( Dar afirma<ia c3 întrea-a mentalitate %rimiti03 e*te cu nece*itate %relo-ic3 *au mi*tic3 %are *3 fie în contradic<ie cu do0ezile noa*tre antro%olo-ice *i etnolo-ice( '3*im multe *fere ale "9 Cf( DurS+eim! Le" $or%e" e!e%entaire" de !a Cie re!i.iou" Li$e JNe.6Bru+l! Le" $onction" %enta!c" dan" Ie" "ociete" in$erieure" JPari*! "#"9KM trad( en-l(! HoN .într6o re<ea de %artici%3ri =i e?cluderi mi*tice(A Du%3 o%inia lui Be0. /orS! "#"CK( " E Cf( Be0.

NatiCe" 0 inK JBondra =i Ne. /orS! "#7RKM La %cnta!ite pri%itiCe JPari*! "#77KM trad( en-l(! Pri%itiCe Menta!it# JNe.*Si! *înt total inde%endente de *anc<iunile ma-ice! . /orS! "#75K M L: A%e pri%itiCe JPari*! "#78KM trad( en-l( 0 eESou!Fo$ t e Pri%itiCe JNe. /orS! "#78K( MI0*L SI RELI?IA ""C 0ie<ii =i culturii %rimiti0e care %rezint3 tr3*3turile )ine6 cuno*cute ale %ro%riei noa*tre 0ie<i culturale( Atîta 0reme cît %re*u%unem o etero-enitate a)*olut3 între %ro%ria noa*tr3 lo-ic3 =i cea a *%iritului %rimiti0! atîta 0reme cît le con*ider3m ca fiind diferite în mod *%ecific =i o%u*e în mod radical una alteia! cu -reu %utem e?%lica ace*t fa%t( C+iar în 0ia<a %rimiti03 -3*im totdeauna o *fer3 laic3 *au %rofan3 în afara *ferei *acre( E?i*t3 o tradi<ie laic3 ce con*t3 în re-uli uzuale *au >uridice! determinînd modul în care e*te diri>at3 0ia<a *ocial3( @Re-ulile %e care le -3*im aiciA! afirm3 Malino.

*u%ranaturale! =i nu *înt în*o<ite niciodat3 de 0reun fel de elemente ceremoniale *au rituale( E*te o -re=eal3 *3 *e %re*u%un3 c3! într6un *tadiu tim%uriu de dez0oltare! omul a tr3it într6o lume confuz3! în care realul =i irealul formau un ame*tec! în care mi*tici*mul =i ra<iunea erau la fel de inter=an>a)ile ca =i moneda fal*ificat3 =i cea real3 într6o <ar3 dezor-anizat3( Pentru noi! %unctul cel mai im%ortant în le-3tur3 cu ritualul ma-ic =i reli-io* e*te c3 el inter0ine numai acolo unde cunoa=terea e=ueaz3( Ceremonialul întemeiat în %er*%ecti03 *u%ranatural3 rezult3 din 0ia<3! dar el nu minimalizeaz3 niciodat3 eforturile %ractice ale oinului( în ritualul *3u ma-ic *au reli-io*! omul încearc3 *3 influen<eze miracolele nu %entru c3 i-nor3 limitele %uterilor *ale mintale! ci! dim%otri03! %entru c3 el e*te întru totul con=tient de ele( Pentru a face un %a* înainte! recunoa=terea ace*tui lucru mi *e %are indi*%en*a)il3 dac3 dorim o dat3 %entru totdeauna *3 *ta)ilim ade03rul c3 reli-ia î=i are %ro%riul ei con<inut! %ro%riul ei domeniu de dez0oltare("7 .

Si c+iar în ace*t din urm3 domeniu! în domeniul în6 dre%t3<it al mitului =i reli-iei! conce%<ia de*%re natur3 =i de*%re 0ia<a uman3 nu e*te deloc li%*it3 de orice *emnifica<ie ra<ional3( Ceea ce noi! din %unctul no*tru de 0edere! %utem numi ira<ional! %relo-ic! mi*tic con*tituie %remi*ele de la care %leac3 inter%retarea mitic3 *au reli-ioa*3! dar nu "7 Malino.*Si! 0 c &oundation" o$ &ait and Mora!" JBondra! O?ford Uni0er*it. Pre**! "#5RK! %( 5$( ""R ESE* DESPRE OM modul de inter%retare( Dac3 acce%t3m ace*te %remi*e *i dac3 le în<ele-eam cum tre)uie 6 dac3 le 0edem în aceea=i lumin3 ca *i %rimiti0ul 6 concluziile dedu*e din ele înceteaz3 *3 a%ar3 ilo-ice *au antilo-ice( De*i-ur! toate încerc3rile de a intelectualiza mitul 6 de a6" e?%lica deci ca %e o e?%re*ie ale-oric3 a unui ade03r teoretic *au moral 6au e=uat total("5 Ele au i-norat fa%tele fundamentale ale e?%erien<ei mitice( Su)*tratul real al mitului nu e*te un *u)*trat de -îndire! ci unul de *im<ire( .

continuu! neîntreru%t! care nu admite nici un fel de di*cu<ii %reci*e =i tran=ante( Bimitele dintre diferite *fere nu *înt )ariere in*urmonta)ileM ele *înt fluente *i fluctuante( Nu e?i*t3 nici o diferen<3 *%ecific3 între diferitele domenii ale .în mod clar una de alta( 'rani<ele dintre re-nurile %lantelor! animalelor! omului 6 diferen<ele dintre *%ecii! familii! -enuri 6 *înt fundamentale *i de ne=ter*( Dar *%iritul %rimiti0 le i-nor3 *i le re*%in-e %e toate( Giziunea lui de*%re lume e*te una *intetic3! nu analitic3( Gia<a nu e*te îm%3r<it3 în cla*e =i *u)cla*e( Ea e*te *im<it3 ca un între.Mitul =i reli-ia %rimiti03 nu *înt deloc cu totul incoerente! ele nu *înt li%*ite de *en* *au ra<iune( Dar coerenta lor de%inde mult mai mult de unitatea de *im<ire decît de re-ulile lo-ice( Acea*t3 unitate e*te unul dintre cele mai %uternice =i mai %rofunde im%ul*uri ale -îndirii %rimiti0e( Dac3 -îndirea =tiin<ific3 dore=te *3 de*crie *i *3 e?%lice realitatea! ea e*te ne0oit3 *3 folo*ea*c3 metoda ei -eneral3 care e*te aceea a cla*ific3rii *i *i*tematiz3rii( Giata e*te îm%3r<it3 în %ro0incii *e%arate care *e di*tin.

ie JBei%zi-! "#9RK( MI0*L SI RELI?IA ""4 î=i do0ede=te 6foarte de* *u%erioritatea fa<3 de omul ci0ilizat( El e*te *en*i)il la multe tr3*3turi di*tincti0e care *ca%3 aten<iei noa*tre( De*enele =i %icturile re%rezentînd animale! %e care le -3*im în cele mai înde%3rtate *tadii ale culturii umane! în arta %aleolitic3! au fo*t admirate ade*eori %entru caracterul lor naturali*t( .0ie<ii( Nimic nu are o form3 definit3" in0aria)il3! *tatic3( Printr6o metamorfoz3 *u)it3! orice %oate fi con0ertit în orice( Dac3 e?i*t3 0reo tr3*3tur3 caracteri*tic3 =i remarca)il3 a lumii mitice! 0reo le-e de care e*te ea -u0ernat3 6 ea e*te le-ea metamorfozei( C+iar *i a*a! cu -reu %utem e?%lica in*ta)ilitatea lumii mitice %rin inca%acitatea omului %rimiti0 de a *e*iza diferentele em%irice dintre lucruri( în acea*t3 %ri0in<3! *3l)aticul "5 C+iar în literatura modern3 mai afl3m multe tr3*3turi ale ace*tei tendin<e intclectuali*te( Gezi! de e?em%lu! :( Ban-er! Inte!!ec@tua!%#t o!o.

!Ele %rezint3 o cunoa=tere uimitoare a tot felul de forme animale( întrea-a e?i*ten<3 a omului %rimiti0 de%inde în mare %arte de darurile lui naturale %entru o)*er0a<ie =i di*tin-ere( Dac3 e*te 0în3tor! el tre)uie *3 fie familiarizat cu cele mai mici detalii ale 0ie<ii animaleM el tre)uie *3 fie ca%a)il *3 di*tin-3 urmele l3*ate de diferite animale( Toate ace*tea *înt foarte %u<in în acord cu %re*u%unerea c3 *%iritul %rimiti0! %rin în*3=i natura *i e*en<a lui! e*te nediferen<iat =i confuz! un *%irit %relo-ic *au mi*tic( Ceea ce e*te caracteri*tic %entru mentalitatea %rimiti03 e*te *entimentul ei -eneral al 0ie<ii =i nu lo-ica ei( Omul %rimiti0 nu %ri0e=te la natur3 cu oc+ii unui naturali*t care dore=te *3 cla*ifice lucrurile %entru a *ati*face o curiozitate intelectual3( El nu o a)ordeaz3 doar dintr6un intere* %ur %ra-matic *au te+nic( Ea nu e*te %entru el nici un *im%lu o)iect de cunoa=tere! nici un teritoriu al ne0oilor lui %ractice imediate( Noi a0em o)iceiul de a ne îm%3r<i 0iata în cele dou3 *fere 6 acti0itatea %ractic3 =i cea teoretic3( In acea*t3 di0izare *întem înclina<i *3 .

Dac3 nu lu3m în con*idera<ie ace*t fa%t! nu ne %utem a%ro%ia de lumea mitic3( Tr3*3tura cea mai im%ortant3 a mitului nu e*te o direc<ie *%ecific3 a -îndirii *au o direc<ie *%ecial3 a ima-ina<iei umane( Mitul e*te un %rodu* al emo<iei *i fundamentul lui emo<ional îm)i)3 cu %ro%ria lui culoare toate %roduc<iile *ale( Omului %rimiti0 nu6i li%*e=te deloc ca%acitatea de a *e*iza diferentele em%irice ale lucraritefr6BaTîn conce%<ia lui de*%re natur3 =i 0iat3! toate ace*te diferente *înt anulate de un *entiment mai %uternic& con0in-erea %rofund3 c3 e?i*t3 o "o!idaritate a ""8 ESE* DESPRE OM Cieţii fundamental3 *i ne%ieritoare! care *e afl3 dea*u%ra multi%licit3<ii *i 0ariet3<ii formelor ei .uit3m c3 *u) ele amîndou3 e?i*t3 un *trat mai %rofund( Omul %rimiti0 nu e*te %a*i)il de o j a*tfel de uitare( Toate ideile *i *entimentele *ale *înt înr36d3cinate înc3 în ace*t *trat ori-inar mai %rofund( Giziunea lui de*%re natur3 nu e*te nici %ur teoretic3! nici %ur %ractic3M ea e*te "i%patetică.

*in-ulare( El nu6*i atri)uie un loc unic *i %ri0ile-iat %e *cara naturii( înrudirea tuturor formelor de 0ia<3 %are *3 fie o %re*u%unere -eneral3 a -îndirii mitice( Credin<ele totemice *înt %rintre cele mai caracteri*tice tr3*3turi ale culturii %rimiti0e( întrea-a 0iat3 reli-ioa*3 =i *ocial3 a tri)urilor celor mai %rimiti0e 6%recum! de e?em%lu! acele tri)uri au*traliene care au fo*t *tudiate =i de*cri*e cu -ri>3 de c3tre S%encer =i 'illen"$ 6e*te -u0ernat3 de conce%<ii totemice( Si c+iar într6un *tadiu mult mai a0an*at! în reli-ia %o%oarelor de înalt3 cultur3! afl3m un *i*tem foarte com%le? =i ela)orat de a)ordare a animalelor( In cadrul totemi*mului! omul nu numai c3 *e %ri0e=te %e *ine ca %e un de*cendent al unei anumite *%ecii animaleM o le-3tur3 care e*te %rezent3 =i real3 ca una -enetic3 une=te întrea-a lui e?i*ten<3 fizic3 =i *ocial3 cu *tr3mo=ii lui totemici( In multe cazuri! acea*t3 le-3tur3 e*te tr3it3 *i e?%rimat3 ca o identitate( Etnolo-ul earl 0on den Steinen relateaz3 c3 mem)rii anumitor clanuri totemice ale unui tri) indian *u*<ineau c3 ei *înt una cu animalele din care î*i tr3-eau o)îr*ia& ei .

!.entra!@8ra"i!ien"(Beriin. "R JBondra! Macmillan! "#9CK! %( 109. 1897 ." ip NaturCo!Kern . MI0*L SI RELI?IA .in S%encer and :(D( 'illen! 0 e NatiCe 0ri(e" o$ Centra! Au"tra!ia2 0 e Nort ern 0ri(e" o$ Centra! Au"tra!ia.declarau în mod e?%re* c3 "Hnt ei în*i*i animale ac0atice *au %a%a-ali ro=ii("C :razer relateaz3 c3 în cadrul tri)ului dieri din Au*tralia! de*%re =eful unui totem care con*ta într6un anumit fel de *3mîn<3! oamenii lui 0or)eau ca $iind c+iar %lanta în*3=i %e care o %roduce *3mînta("R Gedem din ace*te e?em%le cum credin<a ferm3 în unitatea 0ie<ii ecli%*eaz3 toate acele diferen<e care! din %unctul no*tru de 0edere! %ar *3 fie mai %re*u* de orice îndoial3 =i de ne=ter*( Nu a0em ne0oie deloc *3 %re*u%unem c3 ace*te diferente *înt întru totul trecute cu 0ederea( Ele nu *înt ne-ate într6un *en* em%iric! ci *înt declarate ca "$ Sir Bald. "C Cf( earl 0on den Steinen! *nter den :razer! Lecture" on t e Ear!# Hi"tor# o$ Din. 307.

Omul nu e*te înze*trat cu un ranremarca)il în acea*t3 *ocietate( El e*te o %arte a ei! dar nu e*te în nici o %ri0in<3 mai %re*u* de oricare alt mem)ru( Gia<a %o*ed3 aceea=i demnitate reli-ioa*3 în formele ei cele mai umile =i cele mai înalte( Oameni =i animale! animale =i %lante *e afl3 toate la acela=i ni0el( In *ociet3<ile totemice -3*im totemuri6%lante al3turi de totemuri6animale( i -3*im acela=i %rinci%iu 6 cel al *olidarit3<ii *i umanit3<ii neîntreru%te a 0ie<ii 6 dac3 tre6 cem de la *%a<iu la tim%( El *e men<ine nu numai în ordinea *imultaneit3<ii! ci *i în ordinea *ucce*iunii( 'enera<iile de oameni formeaz3 un lan< unic *i neîntreru%t( Stadiile anterioare ale 0ie<ii *înt %rezer0ate %rin reîncarnare( Sufletul )unicului a%are într6o *tare reîntinerit3 într6un co%il nou6n3*cut( Trecut! %rezent =i 0iitor *e îm)in3 f3r3 0reo linie de demarca<ie tran=ant3M .""# irele0ante într6un *en* reli-io*( Pentru *en*i)ilitatea mitic3 *i reli-ioa*3 natura de0ine o mare *ocietate! "ocietatea Cieţii.

-rani<ele dintre -enera<iile omului au de0enit ne*i-ure( Sentimentul unit3<ii inde*tructi)ile a 0ie<ii e*te *uficient de %uternic *i de nezdruncinat %entru a t3-3dui *i a de*fide fa%tul mor<ii( în -mdirea %rimiti03! moartea nu e*te %ri0it3 niciodat3 ca un fenomen natural care *e *u%une le-ilor -enerale( A%ari<ia ei nu e*te nece*ar3! ci accidental3( Ea de%inde totdeauna de cauze indi0iduale =i întîm%l3toare( Ea e*te o%era 0r3>itoriei! ma-iei *au altei influen<e %er*onale inamice( în de*crierea f3cut3 tri)urilor a)ori-ene din Au*tralia! S%encer =i 'illen arat3 c3 nimic %recum moartea natural3 nu e*te conce%ut 0reodat3 de c3tre )3=tina=i( Un om care moare a fo*t uci* cu( nece*itate de c3tre un alt om! )3r)at *au %oate c+iar femeie( Iar mai de0reme *au mai tîrziu )3r)atul *au femeia re*%ecti03 0a a0ea de *uferit("4 Moartea nu a e?i*tat totdeaunaM ea a a%3rut datorit3 unui e0eniment %articular! unei *l3)iciuni a omului *au unui accident( Multe %o0e*tiri mitice *e ocu%3 de ori-inea mor<ii( Conce%<ia c3 omul e*te muritor! %rin natura *i e*en<a *a! %are *3 fie cu totul *tr3in3 -îndirii mitice =i .

reli-ioa*e %rimiti0e( în acea*t3 "4 S%encer and 'illen! 0 e NatiCe 0ri(e" o$ Centra! Au"tra!ia2 %( $8( "79 ESE* DESPRE OM %ri0in<3 e?i*t3 o diferen<3 iz)itoare între credin<a mitic3 în imortalitate =i toate formele mai tîrzii ale unei credin<e %ur filozofice( Dac3 citim dialo-ul &edon al lui Platon *im<im între-ul efort al -îndirii filozofice de a oferi o do0ad3 clar3 *i irefuta)il3 a imortalit3tii *ufletului omene*c( în -îndirea mitic3! *itua<ia e*te cu totul diferit3( Aici *arcina do0ezii *e afl3 totdeauna în latura o%u*3( Dac3 ce0a tre)uie do0edit! acela nu e fa%tul imortalit3tii! ci fa%tul mor<ii( Iar mitul =i reli-ia %rimiti03 nu admit niciodat3 ace*te do0ezi( Ele nea-3 în mod accentuat c+iar %o*i)ilitatea mor<ii( Intr6un anumit *en*! întrea-a -îndire mitic3 %oate fi inter%retat3 ca o ne-are con*tant3 *i înc3%3<înat3 a fenomenului mor<ii( Ca urmare a ace*tei con0in-eri în unitatea neîntreru%t3 =i continuitatea 0ie<ii! mitul tre)uie *3 înde%3rteze ace*t .

fenomen( Reli-ia %rimiti03 e*te! %oate! cea mai %uternic3 *i ener-ic3 afirmare a 0ie<ii %e care o -3*im în cultura uman3( într6o de*criere a celor mai 0ec+i te?te din %iramide! Brea*ted *%une c3 nota %rinci%al3 =i dominant3 e*te %e*te tot un %rote*t in*i*tent! c+iar %a*ionat îm%otri0a mor<ii( @Se %oate *%une c3 ele con*tituie cea mai tim%urie re0olt3 *u%rem3 a umanit3<ii îm%otri0a marelui întuneric =i marii lini=ti din care nu *e întoarce nimeni( Cu0întul XmoarteY nu a%are niciodat3 în te?tele din %iramide decît în form3 ne-ati03 *au a%licat unui du=man( Auzim iar3=i =i iar3=i o)*tinata a*i-urare c3 mortul tr3ie=te(A"8 în *entimentele *ale indi0iduale =i *ociale omul %rimiti0 e*te dominat în între-ime de acea*t3 a*i-urare( Giata omului nu are nici un fel de limite definite în *%a<iu *au tim%( Ea *e e?tinde %e*te între-ul domeniu al naturii *i %e*te întrea-a i*torie a omului( Her)ert S%encer a %ro%u* teza c3 0enerarea *tr3mo=ilor tre)uie con*iderat3 ca %rima *ur*3 *i ori-inea reli-iei( în orice caz! e*te unul din moti0ele reli-ioa*e cele mai -enerale( Se %are c3 în .

#pt3NcCJ /orS! C+arle* Scri)ncrE* Son*! "#"7K! %( #"( MI0*L SI RELI?IA "7" 0ie<uitorului ca! du%3 moartea unui %3rinte! *36" a*i-ure cu +ran3 =i alte o)iecte de %rim3 nece*itate de care e*te ne0oie %entru a6" men<ine în noua *tare în care a intrat("# în multe cazuri! 0enerarea *tr3mo=ilor a%are ca tr3*3tur3 atot%3trun6z3toare ce caracterizeaz3 =i determin3 întrea-a 0ia<3 reli-ioa*3 *i *ocial3( în C+ina! acea*t3 0enerare a *tr3mo=ilor! *anc<ionat3 *i re-lementat3 de c3tre reli-ia de *tat! e*te conce%ut3 ca *in-ura reli-ie %e care oamenii o %ot a0ea( Ea *emnific3! *u*<ine de 'root în a *a de*criere a reli-iei c+ineze! fa%tul c3 le-3turile de familie cu cei r3%o*a<i nu *înt deloc întreru%te =i c3 mor<ii continu3 *36*i e?ercite autoritatea .lume *înt %u<ine *emin<ii care *3 nu %ractice! într6o form3 *au alta! un fel de cult al mor<ii( E*te una din cele mai înalte îndatoriri reli-ioa*e ale *u%ra6 "8 Dame* Henr.ion and 0 ou. Brea*ted! DcCe!op%cnt o$ Re!i. t in AncientE.

*i %rotec<ia lor( Ei *înt ) fi ( E S di0init3<ile %rotectoare fire=ti ale %o%orului c+inez! larii =i %ena<ii lui! oferind %rotec<ie contra fantomelor =i creînd a*tfel fericirea( J(((K Generarea *tr3mo=ilor e*te cea care! acordînd omului %rotec<ia mem)rilor deceda<i ai familiei *ale! îl înze*treaz3 cu )o-3<ie *i %ro*%eritate( De aceea! a0erea lui e*te de fa%t cea a mor<ilorM într6 ade03r! ace=tia continu3 *3 locuia*c3 =i *3 tr3ia*c3 îm%reuna cu el! iar le-ile autorit3<ii %aterne =i %atriar+ale afirm3 c3 %3rin<ii *înt %ro%rietarii oric3rui lucru %e care îl %o*ed3 un co%il( J(((K Tre)uie! %rin urmare! *3 con*ider3m 0enerarea %3rin<ilor =i *tr3mo=ilor ca ade03rata e*en<3 a 0ie<ii reli-ioa*e =i *ociale a %o%orului c+inez(79 C+ina e*te <ara cla*ic3 a 0ener3rii *tr3mo=ilor unde %utem *tudia toate tr3*3turile ei fundamentale =i toate im%lica<iile *%eciale ale ace*tei 0ener3ri( Cu toate ace*tea! moti0ele reli-ioa*e -enerale care *e afl3 la .

ion andEt ic"2 a lui Ha*tin-*! 0oi( I! %%( $7C =i urm( 79 D(D(M( de 'root! 0 e Re!i.den! "8#7 =i urm(K 0olumele IG6GI( "77 ESE* DESPRE OM antiAue2 :u*tei de Coulan-e* a dat o de*criere a reli-iei romane în care încearc3 *3 arate c3 întrea-a 0iat3 *ocial3 *i %olitic3 a romanilor %oart3 am%renta 0ener3rii manilor( Cultul *tr3mo=ilor a r3ma* întotdeauna una din . /orS! Macmillan! "#"9K! %%( R4! 87( Pentru alte informa<ii 0ezi de 'root! 0 e Re!i.iou" S#"te% o$ C ina JBe.temelia cultului *tr3mo=ilor nu de%ind de condi<ii culturale *au *ociale %articulare( Be afl3m în medii culturale total diferite( Dac3 %ri0im la antic+itatea cla*ic3! ne întîlnim cu acelea=i moti0e în reli-ia roman3 6 =i acolo ele au marcat! de a*emenea! între-ul caracter al 0ie<ii romane( în )ine cuno*cuta lui carte La cite "# Un )o-at material etnolo-ic care ilu*treaz3 ace*t a*%ect %oate fi -3*it în articolul de*%re 0enerarea *tr3mo=ilor din Enc#c!opedia o$ Re!i.ion o$ t e C ine"e JNe.

caracteri*ticile fundamentale =i %re0alente ale reli-iei romane(7" Pe de alt3 %arte! una din tr3*3turile cele mai remarca)ile ale reli-iei indienilor americani! îm%3rt3=it3 de cea mai mare %arte a numeroa*elor tri)uri din Ala*Sa %în3 în Pata-onia! e*te credin<a în 0iata de du%3 moarte! )azat3 %e credin<a la fel de -eneral3 în comunicarea dintre neamul omene*c =i *%iritele mor<ilor(77 Toate ace*tea arat3 de o manier3 clar3 *i %reci*3 c3 am a>un* aici la o caracteri*tic3 realmente uni0er*al3! ireducti)il3 =i e*en<ial3 a reli-iei %rimiti0e( i e*te im%o*i)il *3 în<ele-em ace*t element în ade03rata lui *emnifica<ie atîta 0reme cît %lec3m de la %re*u%unerea c3 orice reli-ie î*i are ori-inea în team3( Tre)uie *3 c3ut3m o alt3 *ur*3! mai %rofund3! dac3 0rem *3 în<ele-em le-3tura comun3 care une=te fenomenul totemi*mului cu fenomenul 0ener3rii *tr3mo=ilor( E*te ade03rat c3 Sfin<enia! SacruB! Di0inul con<in totdeauna un element de team3& el e*te! în acela=i tim%! un %i"teriu% $a"cino"u% =i un %i"teriu% tre%e%Ju%.VR Dar dac3 urm3m *c+ema noa*tr3 -eneral3 6 dac3 >udec3m .

ion derRo%ei J"#97K! %%( "84 =i urm( 77 Cf( Ance*tor6For*+i%! în Ha*tin-*E Enc#c!opedia2 I! Cf( Rudolf Otto! Da" Hei!i.GQ Fi**o.t.G .t.G 9 Pri%u" in or(e dco" $ecit ti%or Jlat(K b teama a creat cei dintîi zei %e lume( 3N.t.a! Re!i.e J'ottin-cn! "#"7K( %( $55( 75 M#"tcriu% $a"cino"u% b mi*ter care %oate face farmeceM %#"teriu% tre%endu% [ mi*ter înfrico=3torM lat( 6 N.mentalitatea omului %rimiti0 du%3 ac<iunile ca *i du%3 re%rezent3rile *au crezurile *ale 6 -3*im c3 ace*te ac<iuni im%lic3 un moti0 diferit *i mai %uternic( Giata omului %rimiti0 e*te amenin<at3 din toate %3r<ile *i în orice moment de %ericole necuno*cute( Gec+ea zical3 Pri%u" in or(e deo" $ecit ti%or9 con<ine! %rin urmare! o 0ero*imilitate %*i+o6 7" :u*tei de Coulan-e*! La cite antiAue Jed( rom(! :u*tei de Coulan-c*! Cetatea antică2 traducere de Mioara =i Pan Iz0erna! traducerea notelor de Elena Baz3r! %refa<3 de Radu :lore*cu! Ed( Meridiane! Bucure=ti! "#8$( 6 N.

MI0*L SI RELI?IA "75 lo-ic3 interioar3( Dar %are ca =i cum în cele mai tim%urii =i îna%oiate *tadii ale ci0iliza<iei omul -3*i*e o for<3 nou3 %rin care %utea *3 rezi*te =i *3 alun-e teama de moarte( Ceea ce o%unea el fa%tului mor<ii era încrederea *a în *olidaritatea! în unitatea neîntreru%t3 =i inde*tructi)il3 a 0ie<ii( C+iar totemi*6mul e?%rim3 acea*t3 con0in-ere %rofund3 într6o comunitate a tuturor fiin<elor 6 o comunitate care tre)uie *3 fie %rezer0at3 *i reînt3rit3 %rin eforturile con*tante ale omului! %rin *tricta înde%linire a riturilor ma-ice =i a ceremoniilor reli-ioa*e( E*te unul din marile merite ale c3r<ii lui F( Ro)ert*on6Smit+ a*u%ra reli-iei *emi<ilor c3 *u)liniaz3 ace*t a*%ect( El a fo*t în *tare *3 %un3 în le-3tur3! a*tfel! fenomenul totemi*mului cu alte fenomene ale 0ie<ii reli6 -ioa*e care! la %rima %ri0ire! %ar *3 fie de un ti% cu totul diferit( C+iar *u%er*ti<iile cele mai -ro*olane =i mai crude a%ar într6o lumin3 diferit3 cînd *înt %ri0ite din ace*t un-+i( @Unele din tr3*3turile cele mai remarca)ile .

=i mai con*tante ale oric3rui %3-îni*m *tr30ec+iA *crie Ro)ert*on6Smit+! de la totemi*mul *3l)aticilor încoace! î=i afl3 e?%lica<ia lor *uficient3 în înrudirea fizic3 ce une=te mem)rii umani =i *u%raumani ai aceleia=i comunit3<i reli-ioa*e =i *ociale( J(((K Be-3tura indi*olu)il3 care îi une=te %e oameni cu zeii lor e*te aceea=i le-3tur3 a fr3<iei de *în-e care în *ocietatea tim%urie e*te o le-3tur3 unificatoare între om =i om =i un %rinci%iu *acru al o)li-a<iei morale( i a*tfel 0edem c3 în în*e=i formele *ale cele mai rudimentare reli-ia a fo*t o Ifor<3 moral3( J(((K Din 0remurile cele mai înde%3rtate! reli-ia! ca ce0a di*tinct de ma-ie *au 0r3>itorie! *e adre*eaz3 fiin<elor înrudite =i %rietenoa*e care! ce6i dre%t! %ot fi *u%3rate între ele %entru un tim%! dar *înt totdeauna tolerante! cu e?ce%<ia du=manilor înc+in3torilor lor ori a mem)rilor rene-a<i ai comunit3<ii( J(((K Reli-ia! în ace*t *en*! nu e*te co%ilul terorii! iar diferen<a între ea *i teama *3l)aticului fat3 de du=manii ne03zu<i e*te la fel de a)*olut3 =i fundamental3 în cele mai tim%urii ca =i în cele mai .

recente *tadii de dez0oltare(7$ 7$ "= F( Ro)ert*on6Smit+! Lcctuic" on t e Re!i.ion o$ t e Se%itc" JEdin)ur-+! A W C( BlacSK! Becture II! %%( C5 =i urm( Cf( Becture Q! %%( 55$ =i urm( "7$ ESE* DESPRE OM Riturile funerare %e care le afl3m în toate %3r<ile lumii tind c3tre acela=i %unct de 0edere( Teama de moarte e*te! f3r3 îndoial3! unul din in*tinctele umane cele mai -enerale =i cel mai adînc înr3d3cinate( Prima reac<ie a omului fat3 de tru%ul mort tre)uie *3 fi fo*t aceea de a6" l3*a în *oarta lui *i de a fu-i de lîn-3 el în-rozit( Dar o a*tfel de reac<ie %oate fi întîlnit3 doar în cîte0a cazuri e?ce%<ionale( Ea e*te înlocuit3 foarte curînd cu atitudinea o%u*3! cu dorin<a de a re<ine *au rec+ema *%iritul celui mort( Materialul no*tru etnolo-ic ne arat3 lu%ta dintre ace*te dou3 im%ul*uri( Totu=i! cel din urm3 e*te cel care %are *3 domine( De*i-ur! -3*im multe încerc3ri de a îm%iedica *%iritul celui mort *3 *e întoarc3 la ca*a lui( în urma co=ciu-ului e*te %re*3rat3 cenu=3 .

cînd e*te du* c3tre mormînt! a*tfel încît du+ul *3 nu %oat3 nimeri drumul( O)iceiul de a înc+ide oc+ii unei %er*oane moarte a fo*t e?%licat ca o încercare de a le-a la oc+i cada0rul =i a6" îm%iedica *3 0ad3 drumul %e care e*te du* la -roa%3(7C în ma>oritatea cazurilor! totu=i! %re0aleaz3 tendin<a o%u*3( Su%ra0ie<uitorii *e *tr3duie*c din toate %uterile *3 re<in3 *%iritul în 0ecin3tatea lor( în foarte multe cazuri cada0rul e*te în-ro%at în c+iar ca*a în care î=i %3*treaz3 domiciliul %ermanent( Sufletele celor deceda<i de0in zeii familieiM iar 0ia<a =i %ro*%eritatea ace*teia de%ind de *%ri>inul =i fa0oarea lor( Ba moartea lui! %3rintele e*te im%lorat *3 nu %lece( @Te6am iu)it *i te6am %re<uit întotdeaunaA! *un3 un cîntec citat de T.lor! @=i am tr3it mult3 0reme îm%reun3 *u) acela=i aco%eri=( Nu o %3r3*i acumT Gino la ca*a taT E*te m3turat3 %entru tine! =i curat3M =i noi care te6am iu)it întotdeauna *întem acolo! =i e*te orez %u* %entru tineM =i a%3( Gino aca*3! 0ino aca*3! 0ino la noi din nou(A7R Nu e?i*t3 nici o diferen<3 radical3! în acea*t3 %ri0in<3! .

/orS! Henr.Pri%itiCe CuItare JNe.ard Burnett T. cit. Hoit W Co(! "84$K! ca%( QIG( 7R T.între -îndirea mitic3 *i cea reli-ioa*3( Am)ele î*i au ori-inea în acela=i fenomen fundamental al 0ie<ii umane( în dez0oltarea culturii umane nu %utem fi?a un %unct în care *e 7C Pentru materialul etnolo-ic 0ezi Sir Ed.lor! .lor! op.ion Henri Ber-*on încearc3 *3 ne con0in-3 c3 e?i*t3 o o%ozi<ie . Jed( a 56aK! II! %%( 57 =i urm( "7C MI0*L /I RELI?IA termin3 mitul *au înce%e reli-ia( în între-ul cur* al i*toriei *ale reli-ia r3mîne indi*olu)il le-at3 =i %3trun*3 de elementele mitice( Pe de alt3 %arte! mitul! c+iar în formele *ale cele mai -ro*olane =i rudimentare! con<ine unele moti0e care! într6un anumit *en*! antici%eaz3 idealurile reli-ioa*e mai înalte *i mai tîrzii( Mitul e*te c+iar de la înce%uturile lui reli-ie %oten<ial3( Ceea ce duce de la un *tadiu la altul nu e*te nici o criz3 )ru*c3 de -îndire *i nici o re0olu<ie a *entimentelor( în Le" deu+ "ource" de !a %ora!e et de !a re!i.

ireconcili)il3 între ceea ce el de*crie ca @reli-ie *tatic3A =i @reli-ie dinamic3A( Prima e*te %rodu*ul %re*iunii *ocialeM cea din urm3 e*te )azat3 %e li)ertate( In reli-ia dinamic3 nu ced3m unei %re*iuni! ci unei atrac<ii 6 =i %rin acea*t3 atrac<ie noi ru%em toate le-3turile *ociale %recedente ale unei moralit3<i *tatice! con0en<ionale *i tradi<ionale( Nu a>un-em la forma cea mai înalt3 de reli-ie! la o reli-ie a umanit3<ii! în mod tre%tat! %rin *tadiile familiei *i na<iunii( @Noi tre)uie caA! *%une Ber-*on& %rintr6un *in-ur *alt *3 a>un-em mult dincolo de ea =i! f3r3 *3 fi f3cut din ea *co%ul no*tru! *3 a>un-em la ea de%3=ind6o( J(((K :ie c3 0or)im lim)a>ul reli-iei *au lim)a>ul filozofiei! fie c3 e o c+e*tiune de dra-o*te *au re*%ect! inter0ine un nou ti% de o)li-a<ie! mai %re*u* =i dincolo de %re*iunea *ocial3( J(((K In tim% ce o)li-a<ia natural3 e*te o %re*iune *au o for<3 %ro%ul*i03! morala com%let3 =i %erfect3 are efectul unui a%el( J(((K Nu %utem trece de la %rima *tare la cea de a doua %rintr6un %roce* de e?%an*iune a Eului( J(((K Atunci cînd îm%r3=tiem .

E/orS! Hoit W Co(! "#5CK! II( %%( 7C! 7R! 89! $7( "7R ESE* DESPRE OM MI0*L SI RELI?IA "74 E*te oarecum *ur%rinz3tor fa%tul c3 Ber-*on! a c3rui doctrin3 a fo*t de*cri*3 ade*eori ca o filozofie )iolo-i*t3! ca o filozofie a 0ie<ii =i naturii! în acea*t3 ultim3 lucrare %are *3 fie condu* la un ideal r+oral *i .a%aren<eleNentru a a>un-e la realitate! J(((K atunci -3*im la cele dou3 e?treme %re*iunea =i a*%ira<ia& cea dintîi e*te cu atît mai %erfect3 cu cît de0ine mai im%er*onal3! mai a%ro%iat3 de acele for<e naturale %e care le numim o)i=nuin<3 *au c+iar in*tinct! cea de a doua e*te cu atît mai %uternic3! cu cît e*te în mod mai clar trezit3 în noi de c3tre %er*oane anumite =i cu cît triumfa în mod mai e0ident a*u%ra naturii(74 74 Ber-*on! Le" deu+ "ource" de !a %ora!e et de !a re!i. Brereton! 0 e 0No Source" o$ Mora!it# and Re!i.ion JNe. =i Cloude*le. Trad( cn-l( de R( A*+lc.ion.

reli-io* care mer-e mult dincolo de ace*t domeniu( Omul %3c3le=te natura atunci cînd(e?tinde *olidaritatea *ocial3 la fraternitatea omuluiM %entru c3 acele *ociet3<i al c3ror model a fo*t %refi-urat în *tructura ori-inar3 a *ufletului omene*c J(((K au %retin* ca -ru%ul *3 fie *trîn* unit! dar ca între diferite -ru%uri *3 e?i*te o 0irtual3 o*tilitate( J(((K OmulM %roa*%3t ie=it din mîinile naturii! era o fiin<a =i inteli-ent3! =i *ocial3! *ocia)ilitatea lui fiind f3cut3 *36*i afle orizontul în comunit3<i mici! iar inteli-en<a fiind de*tinat3 0ie<ii ulterioare! indi0iduale =i de -ru%( Dar inteli-en<a! dez0oltîn6du6*e %rin %ro%riile6i eforturi! *6a dez0oltat în mod *ur%rinz3tor( Ea a eli)erat oamenii de re*tric<iile la care erau condamna<i %rin limitele naturii lor( A=a *tînd lucrurile! nu a fo*t im%o*i)il ca unii dintre ei! dota<i în mod deo*e)it! *3 rede*c+id3 ceea ce era înc+i* =i *3 fac3! cel %u<in %entru ei în=i=i! ceea ce natura nu a %utut *3 fac3 în 0reun fel %entru omenire(78 Etica lui Ber-*on e*te o con*ecin<3 *i un corolar al metafizicii *ale( Sarcina %e care =i6a a*umat6o a fo*t .

aceea de a inter%reta 0ia<a moral3 a omului în termenii *i*temului *3u metafizic( în filozofia lui a naturii! lumea or-anic3 fu*e*e de*cri*3 ca rezultatul lu%tei între for<ele contrare( Pe de o %arte -3*im mecani*mul materiei! %e de alt3 %arte! %uterea creatoare *i con*tructi03 a acelui e!an Cita!. Pendulul 0ie<ii o*cileaz3 con*tant de la un %ol la cel3lalt( Iner<ia materiei o%une rezi*tent3 ener-iei im%ul*ului 0ital( în conce%<ia lui Ber-*on! 0ia<a moral3 a omului reflect3 acela=i conflict metafizic între un %rinci%iu acti0 =i unul %a*i0( Gia<a *ocial3 re%et3 *i reflect3 %roce*ul uni0er*al %e care6" întîlnim în 0ia<a or-anic3( Ea e*te di0izat3 între dou3 for<e o%u*e( Una tinde c3tre men<inerea =i eternizarea *t3rii de lucrruri %rezenteM cealalt3 lu%t3 %entru noi forme de 0ia<3 uman3 care nu au e?i*tat niciodat3 înainte( Prima tendin<3 e*te caracte6 28 Ber-*on! op.2 %%( $8 =i urm( ri*tic3 %entru reli-ia *tatic3! a doua! %entru reli-ia dinamic3( Cele dou3 tendin<e nu %ot fi redu*e niciodat3 . cit.

la acela=i numitor( Omenirea a %utut trece de la o *tare la alta numai %rintr6un *alt )ru*c! de la %a*i0itate la acti0itate! de la %re*iune *ocial3 la o 0ia<3 moral3 indi0idual3! inde%endent3( Nu ne.c3 e?i*t3 o diferen<3 fundamental3 între cele dou3 forme de reli-ie de*cri*e de Ber-*on ca cea a @%re*iuniiA *i cea a @a%eluluiA( Cartea lui ofer3 o analiz3 foarte clar3 =i im%re*ionant3 a am)elor forme( i totu=i un *i*tem metafizic nu *e %oate mul<umi cu o *im%l3 de*criere analitic3 a fenomenelorM el tre)uie *3 încerce *3 le urm3rea*c3 %în3 la cauzele lor ultime( Ber-*on tre)uia! %rin urmare! *3 deduc3 cele dou3 ti%uri ale 0ie<ii morale *i reli-ioa*e din dou3 forte di0er-ente& una care -u0erneaz3 0ia<a *ocial3 %rimiti03! cealalt3 ru%înd lan<ul *ociet3<ii %entru a crea un nou ideal! al unei 0ie<i %er*onale li)ere( Dac3 acce%t3m acea*t3 tez3! ( atunci nu e?i*t3 nici un %roce* continuu care %oate duce de la o form3 la alta( Tranzi<ia de la reli-iile *tatice la cele dinamice e*te marcat3 de o criz3 )ru*c3 a -îndirii =i o re0olu<ie a *im<irii( Si totu=i! un *tudiu mai a%rofundat al i*toriei reli-iei cu .

-reu %oate confirma acea*t3 conce%<ie( Din %unct de 0edere i*toric! e*te foarte dificil3 %3*trarea unei di*tinc<ii tran=ante între cele dou3 *ur*e ale reli-iei =i moralit3<ii( De*i-ur! Ber-*on nu a a0ut de -înd *36=i întemeieze teoria etic3 =i reli-ioa*3 %e con*iderente %ur metafizice( El *e refer3 mereu la m3rturiile em%irice con<inute în lucr3rile *ociolo-ilor =i antro%olo-ilor( Printre antro%olo-i e?i*t3! într6ade03r! de mult tim% o o%inie curent3 conform c3reia! în condi<iile 0ie<iiE %rimiti0e! nu *e %oate 0or)i de nici o acti0itate din %artea indi0idului( în *ocietatea %rimiti03 6 *e %re*u%unea 6 indi0idul nici nu intra*e înc3 în aren3( Sentimentele! -îndurile! actele omului nu %orneau de la el în*u=iM ele îi erau im%rimate de c3tre o for<3 e?terioar3( Giata %rimiti03 e*te caracterizat3 %rintr6un mecani*m ri-id! uniform! ine?ora)il( E?i*t3 o *u%unere *er0il3 *i incon=tient3 fa<3 de tradi<ii =i o)iceiuri datorat3 unei %ure iner<ii mintale *au unui in*tinct de -ru% %redominant( Acea*t3 *u%unere automat3 a fiec3rui "78 .

ESE* DESPRE OM mem)ru al tri)ului fat3 de le-ile ace*tuia a fo*t %ri0it3 mult3 0reme ca a?ioma fundamental3 care *t3 la )aza cercet3rii ordinii %rimiti0e =i a adeziunii la norm3( Cercetarea antro%olo-ic3 recent3 a f3cut mult %entru a zdruncina acea*t3 do-m3 a mecani*mului =i automati*mului com%let al 0ie<ii *ociale %rimiti0e( Du%3 %3rerea lui Malino.*Si! acea*t3 do-m3 a %la*at realitatea 0ie<ii %rimiti0e într6o %er*%ecti03 fal*3( A=a cum arat3 el! *3l)aticul are! f3r3 îndoial3! cel mai mare re*%ect %entru o)iceiurile =i tradi<iile tri)ului *3u ca atareM dar for<a o)iceiului *au tradi<iei nu *uit *in-urele forte în 0ia<a *3l)aticului( C+iar la un ni0el foarte *c3zut al culturii umane e?i*t3 urme clare ale unei for<e diferite(7# O 0iat3 aflat3 doar *u) %re*iune! o 0iat3 omenea*c3 în care toate acti0it3<ile indi0iduale ar fi com%let *u%rimate =i eliminate %are *3 fie mai curînd o con*truc<ie *ociolo-ic3 *au metafizic3 decît o realitate i*toric3( în i*toria culturii -rece=ti afl3m o %erioad3 în care 0ec+ii .

*Si! Cri%e and Cu"to% in SaCa.! *e îm%arte în mod natural în trei *tadii! fiecare dintre ele a0înd im%ortan<3 i*toric3( Primul e*te cel al %rimiti0ei Euet eia *au e%oca 7# Gezi Malino.e Societ#. /orS! "#7RK( .zei! zeii lui Homer *i He*iod! înce% *3 intre în declin( Conce%<iile %o%ulare de*%re ace=ti zei *înt atacate cu 0i6 -oare( A%are un nou ideal reli-io* a0an*at de c3tre oamenii indi0iduali( Marii %oe<i =i -înditori 6 E*c+il =i Euri%ide! Qenofan! Heraclit! Ana?a-ora 6 au creat noi modele intelectuale =i morale( Com%ara<i cu ace*te modele! zeii +omerici î=i %ierd autoritatea( Caracterul lor antro%omorfic e*te *e*izat în mod clar =i critic cu *e0eritate( Cu toate ace*tea! ace*t antro%omorfi*m al reli-iei %o%ulare -rece=ti nu era deloc li%*it de o 0aloare =i *emnifica<ie %oziti03( Umanizarea zeilor a fo*t un %a* indi*%en*a)il în e0olu<ia -îndirii reli-ioa*e( în multe culte -rece=ti locale mai afl3m urme clare ale 0ener3rii animalelor =i c+iar credin<ei totemice(59 @Pro-re*ul reli-iei -rece=tiA! *%une 'il)ert Murra. JBondra =i Ne.

e*te de*cri* dre%t @Cucerirea olim%ic3A( Du%3 acea*t3 cucerire! omul a conce%ut natura *i %ro%riul loc în cadrul naturii într6un *en* diferit( Sentimentul -eneral al *olidarit3<ii 0ie<ii a cedat unui moti0 nou *i mai %uternic 6 *im<ului *%ecific al indi0idualit3<ii umane( Nu .59 Pentru alte detalii 0ezi Dane Ellen Harri*on! Pro!e.o%ena to t e Stud# o$ ?reeK Rc!i.ion JCam)rid-e! "#95K! ca%(I( MI0*L SI RELI?IA "7# i-noran<ei înainte de a 0eni ieu* *3 tul)ure *%iritele oamenilor! un *tadiu %entru care antro%olo-ii =i e?%loratorii no=tri au de*co%erit analo-ii în toate %3r<ile lumii( J(((K în unele %ri0in<e ace*t *tadiu e*te caracteri*tic -rece*c! în altele el e*te atît de re%rezentati0 %entru *tadiile de -îndire *imilare de %retutindeni! îneît e?i*t3 tendin<a de a6" %ri0i ca %e înce%utul normal al oric3rei reli-ii! *au a%roa%e ca %e materia %rim3 din care e*te f3cut3 reli-ia(5E Urmeaz3 a%oi acel %roce* care în lucrarea lui 'il)ert Murra.

! e*te un %a* c3tre do)îndirea %ro%riei identit3<i a 'reciei( J(((K Bumea era conce%ut3 ca nefiind nici total li%*it3 de o -u0ernare e?terioar3! nici ca fiind *u%u*3 %ur =i *im%lu incur*iunilor =er%ilor! taurilor! %ietrelor c3zute din cer =i mon=trilor 6 toate %urt3toare de %ana 2 ci ca fiind -u0ernat3 de un cor% or-anizat de cîrmuitori %er*onali =i ra<ionali! %3rin<i în<ele%<i =i -enero=i! a*em3n3tori omului ca *%irit =i înf3<i=are! numai c3 fiindu6i infinit *u%eriori(57 .mai e?i*t3 o înrudire natural3! o con*an-0initate care une=te omul cu %lantele =i animalele( în zeii lui %er*onali omul a înce%ut *36=i 0ad3 %ro%ria %er*onalitate într6o nou3 lumin3( Ace*t %ro-re* %oate fi *im<it cu claritate în dez0oltarea zeului *u%rem! a lui ieu* olim%ianul( C+iar *i ieu* e*te un zeu al naturii! un zeu 0enerat %e cre*tele mun<ilor! fiind *t3%în %e nori! %loaie *i tunet( Dar cu tim%ul el ca%3t3 o nou3 form3( Ba E*c+il el a de0enit e?%re*ia celor mai înalte idealuri etice! %3zitorul *i %rotectorul >u*ti<iei( @Reli-ia +omeric3A! *crie Murra.

a de aur2 D( '( :razer a ado%tat ace*ta tez3( @A*tfel reli-iaA! afirm3 el! @înce%înd ca o recunoa=tere *la)3 =i %ar<ial3 a unor for<e *u%erioare omului! tinde! o dat3 cu %ro-re*ul .4 57 Ide%2 %( 87( "59 ESE* DESPRE OM omene*c( :ilozofi =i antro%olo-i ne6au 0or)it de*eori de*%re fa%tul c3 *ur*a ade03rat3 =i ultim3 a reli-iei e*te *entimentul de de%enden<3 al omului( în 0iziunea lui Sc+leiermac+er! reli-ia a a%3rut din @*entimentul de de%enden<3 a)*olut3 de Di0inA( în Crean. /orS! Colum)ia Uni0er*it.t.în ace*t %ro-re* al -îndirii reli-ioa*e lu3m cuno=tin<3 de de=te%tarea unei forte *i a unei noi acti0it3<i a *%iritului 5" 'il)ert Murra.ion2 Colum)ia Uni0er*it.e" o$ ?reeK Re!i.! &iCe Sta. Pre**! "#59K! %( "R( P Man2 cu0înt de ori-ine %olinezian3 care de*emneaz3 o for<3 *u%ranatural3 *i im%er*onal3! care *e %oate ata=a lucrurilor! animalelor =i oamenilor! a0înd de o)icei o înrîurire )enefic3( 3N. Becture* JNe.

cunoa=terii! *3 *e adîncea*c3 într6o m3rturi*ire a de%enden<ei totale =i a)*olute a omului de ceea ce e*te di0inM 0ec+iul lui com%ortament li)er e*te înlocuit %rintr6o atitudine de cea mai adînc3 %ro*ternare în fata %uterilor mi*terioa*e ale ne03zutului(A55 Dar dac3 acea*t3E de*criere a reli-iei con<ine oarecare ade03r! ea ne ofer3 numai >um3tatea ade03rului( în nici un domeniu al culturii umane nu *e %oate con*idera c3 o @atitudine de cea mai adînc3 %ro*ternareA e*te im%ul*ul 0erita)il =i deci*i0( Dintr6o atitudine în între-ime %a*i03 nu *e %oate dez0olta nici o ener-ie creatoare( în acea*t3 %ri0in<3! c+iar ma-ia tre)uie %ri0it3 ca un %a* im%ortant în dez0oltarea con=tiin<ei umane( Credin<a în ma-ie e*te una din cele mai tim%urii *i %re-nante e?%re*ii ale trezirii încrederii în *ine a omului( în ace*t caz el nu *e mai *imte la di*cre<ia for<elor naturale *au *u%ranaturale( El înce%e *36=i >oace %ro%riul rol! de0ine un actor în *%ectacolul naturii( C+iar %ractica ma-ic3 *e (a'ea'ă %e con0in-erea c3 efectele naturale de%ind într6o lar-3 m3*ur3 de fa%tele omene=ti( Gia<a naturii .

de%inde de >u*ta di*tri)uire *i coo%erare a for<elor umane =i *u%raumane( Un ritual ri-uro* *i ela)orat cu minu<iozitate re-leaz3 ace*ta coo%erare( :iecare domeniu %articular î=i are %ro%riile %re*cri%<ii ma-ice( E?i*t3 %re*cri%<ii *%eciale %entru a-ricultur3! %entru 0în3toare! %entru %e*cuit( în *ociet3<ile totemice! diferitele clanuri %o*ed3 rituri ma-ice diferite! care con*tituie %ri0ile-iul =i *ecretul lor( Ele de0in cu atît mai nece*are! cu cît e*te mai dificil3 =i mai %ericuloa*3 o anumit3 ac<iune( Ma-ia nu e*te folo*it3 %entru *co%uri %ractice! %entru *u*<inerea omului în ne0oile lui cotidiene( Ea e*te de*tinat3 unor *co%uri mai MI0*L SI RELI?IA "5" înalte! %entru ac<iuni temerare =i %ericuloa*e( în de*crierea %e care o face mitolo-iei )3=tina=ilor din In*ulele Tro)riand din Melanezia! Malino.*Si relateaz3 c3 toate acele lucruri care nu nece*it3 nici un fel de eforturi deo*e)ite =i e?ce%<ionale! nici un cura> *au *uferin<3 *%ecial3! nu afl3m nici un fel de ma-ie =i nici o .

mitolo-ie( Dar dac3 o îndeletnicire e*te %ericuloa*3 iar rezultatele ei ne*i-ure! atunci a%are totdeauna o ma-ie foarte dez0oltat3 =i! le-at3 de ea! o mitolo-ie! în îndeletnicirile economice minore! %recum me*eriile *i me=te=u-urile! 0în3toarea! adunarea r3d3cinilor =i cule-erea fructelor! omul nu are ne0oie de ma-ie(5$ El recur-e la rituri ma-ice numai în cazul unei %uternice încord3ri emo<ionale! în*3 înde%linirea ace*tor rituri e*te! cu *i-uran<3! cea care6i d3 un nou *entiment al %ro%riilor for<e 6%uterea 0oin<ei *i ener-iei lui( Ceea ce cî=ti-3 omul %rin ma-ie e*te concentrarea *u%rem3 a tuturor eforturilor *ale care! în alte circum*tan<e o)i=nuite! *înt di*%er*ate *au incoerente( în*3=i te+nica ma-iei e*te cea care *olicit3 o concentrare atît de inten*3( Orice art3 ma-ic3 reclam3 cea mai înalt3 aten<ie( Dac3 nu e*te e?ecutat3 în ordinea cu0enit3 =i conform cu acelea=i re-uli in0aria)ile! nu6*i %oduce efectele( In acea*t3 %ri0in<3! *e %oate *%une c3 ma-ia e*te %rima =coal3 %rin care tre)uie *3 treac3 omul %rimiti0( C+iar dac3 ea nu %oate conduce la *co%urile .

%ractice dorite! c+iar dac3 nu %oate realiza dorin<ele omului! ea îl în0a<3 *3 ai)3 încredere în %ro%riile forte 6*3 *e con*idere o fiin<3 care nu tre)uie doar *3 *e *u%un3 for<elor naturii! ci e*te ca%a)il3 ca! %rin intermediul ener-iei *%irituale! *3 le ada%teze =i *3 le controleze( Ra%ortul dintre ma-ie =i reli-ie con*tituie unul din *u)iectele cele mai o)*cure =i contro0er*ate( Antro%olo-ii filozofici au încercat iar3=i *3 clarifice acea*t3 c+e*tiune( Dar teoriile lor *înt foarte di0er-ente =i ade*ea în contradic<ie fla-rant3 una cu alta( E*te firea*c3 dorin<a unei defini<ii %reci*e care *3 ne %ermit3 tra*area unei linii de demarca<ie e?acte între ma-ie *i reli-ie( Teoretic 0or)ind! *întem 55 5$ :razer! 0 e ?o!den 8ou.VV. "57 ESE* DESPRE OM con0in=i c3 ele nu %ot în*emna acela=i lucru =i nu *întem . 2 I! %( 48( Malino.*Si! 0 e &oundation" o$&ait andMora!"2 p.

di*%u=i *3 le urm3rim %în3 la o ori-ine comun3( Trat3m reli-ia ca fiind e?%re*ia *im)olic3 a celor mai înalte idealuri morale ale noa*treM con*ider3m ma-ia ca fiind o colec<ie -ro*olan3 de *u%er*ti<ii( Credin<a reli-ioa*3 %are *3 de0in3 doar credulitate *u%er*ti<ioa*3 dac3 admitem 0reo le-3tur3 a ei cu ma-ia( Pe de alta %arte! natura materialului no*tru antro%olo-ic =i etno-rafic face foarte dificil3 *e%ararea celor dou3 domenii( încerc3rile f3cute în ace*ta direc<ie au de0enit tot mai %ro)lematice( Admiterea unei totale continuit3<i între ma-ie =i reli-ie %are *3 fie unul din %o*tulatele antro%olo-iei moderne(5C :razer a fo*t %rintre %rimii care au încercat *3 do0edea*c3 fa%tul c3! nici din %unct de 0edere antro%olo-ic! ma-ia =i reli-ia nu %ot fi *u)*umate aceleia=i cate-orii( Du%3 %3rerea lui! ele au o ori-ine %*i+olo-ic3 cu totul diferit3 =i tind c3tre *co%uri o%u*e( E=ecul =i %r3)u=irea ma-iei au netezit calea reli-iei( Ma-ia a tre)uit *3 *e %r3)u=ea*c3 %entru ca reli-ia *3 %oat3 *3 a%ar3( @Omul =i6a dat *eama c3 lua*e dre%t cauze ceea ce nu erau deloc cauze =i c3 toate .

eforturile lui de a ac<iona cu a>utorul ace*tor cauzeEima-inare fu*e*er3 zadarnice( Truda lui fu*e*e ri*i%it3! inteli-enta lui %lin3 de curiozitate fu*e*e c+eltuit3 f3r3 nici un ro*t( El tr3*e*e ni=te *fori de care nimic nu era ata=at(A Omul a -3*it reli-ia =i i6a de*co%erit ade03ratul *en* %rin %ierderea *%eran<ei în ma-ie( @Dac3 uni0er*ul cel mare î=i urmeaz3 calea f3r3 a>utorul lui *au al to0ar3=ilor *3i! acea*ta *e întîm%l3! cu *i-uran<3! %entru c3 e?i*t3 alte fiin<e! a*emenea lui! dar mult mai %uternice! care! de=i ne03zute! orienteaz3 mer*ul lumii =i dau na=tere tuturor diferitelor *erii de e0enimente %e care el le crezu*e %în3 atunci ca fiind de6 %endente de %ro%riile6i %uteri ma-ice(A5R Acea*t3 di*tinc<ie %are *3 fie totu=i! cam artificial3! atît din %unct de 0edere *i*tematic! cît =i %rin ra%ortare la fa%tele etnolo-ice( Nu di*%unem de nici o do0ad3 em%iric3 ce ar MI0*L SI RELI?IA "55 5C Gezi! de e?em%lu! R(R! Marett! &ait 2 Hope .

and C arit# in Pri%itiCe Re!i.ion2 t+e 'ifford Becture* JMacmillan! "#57K! Becture II! %%( 7" =i urm( 5R :razer!(N%( cit2 I! %%( 4R =i urm( %utea *3 ate*te fa%tul c3 ar fi e?i*tat cînd0a o e%oc3 a ma-iei care a fo*t urmat3 =i înl3turat3 de o e%oc3 a reli-iei(54 C+iar *i analiza %*i+olo-ic3 %e care *e *%ri>in3 acea*t3 di*tinc<ie între cele dou3 e%oci e*te îndoielnic3( :razer %ri0e=te ma-ia ca fiind %rodu*ul unei acti0it3<i teoretice *au =tiin<ifice! ca %e un rezultat al curiozit3<ii omului( Acea*t3 curiozitate "6a incitat %e om *3 cerceteze cauzele lucrurilorM dar întrucît el nu era ca%a)il *3 de*co%ere cauzele reale! a tre)uit *3 *e mul<umea*c3 cu cauze ficti0e(58 Reli-ia! %e de alt3 %arte! nu are nici un fel de *co%uri teoreticeM ea e*te o e?%re*ie a unor idealuri etice( Dar am)ele ace*te %uncte de 0edere %ar *3 fie de ne*u*<inut dac3 lu3m în con*idera<ie fa%tele reli-iei %rimiti0e(E De la )un înce%ut! reli-ia a tre)uit *3 înde%linea*c3 o func<ie teoretic3 =i una %ractic3( Ea con<ine o co*molo-ie =i o antro%olo-ieM ea r3*%unde la între)area de*%re ori-inea lumii =i de*%re .

în mod clarM ele *înt com)inate =i conto%ite în acel *entiment fundamental %e care am încercat *36" de*criem ca fiind *entimentul *olidarit3<ii 0ie<ii( Aici afl3m o *ur*3 comun3 a ma-iei =i reli-iei( Ma-ia nu e*te un fel de =tiin<3 6 o %*eudo=tiin<3( i nici nu %oate fi deri0at3 din acel %rinci%iu care în %*i+analiza modern3 a fo*t de*cri* ca @omni%oten<a -îndiriiA 3A*%ac t de" ?edanKe"4LO Nici *im%la dorin<3 de a cunoa=te! nici *im%la dorin<3 de a %o*eda =i *t3%îni natura nu %ot e?%lica fa%tele ma-iei( :razer face o di*tinc<ie net3 între dou3 forme de ma-ie! %e care le de*emneaz3 ca @ma-ie imitati03A =i @ma-ie *im%atetic3A($9 Dar orice ma-ie e*te @*im%atetic3A în ori-inea *i *emnifica<ia eiM fiindc3 omul nu *6ar fi -îndit c3 ar %utea a>un-e într6un contact ma-ic cu natura dac3 nu a0ea con0in-erea c3 e?i*t3 o le-3tur3 comun3 care une=te toate 54 Gezi critica teoriei lui :razer în MarettM 0 e .ori-inea *ociet3<ii omene=ti( i din acea*t3 ori-ine ea deduce îndatoririle =i o)li-a<iile omului( Ace*te dou3 a*%ecte nu *e di*tin.

0 re" o!d o$ Re!i. cit2 I! #( "5$ ESE* DESPRE OM lucrurile 6c3 *e%ara<ia dintre el =i natur3 =i dintre diferite cate-orii de o)iecte naturale e*te! %în3 la urm3! una artificial3! nu real3( în lim)a> filozofic! acea*t3 con0in-ere a fo*t e?%rimat3 %rin ma?ima *toic3 aCţina\e% TRCG omco0Pcare e?%rim3 foarte conci*! într6un anumit *en*! acea credin<a fundamental3 care *e afl3 la )aza tuturor ritualurilor ma-ice( E*te ade03rat c3 %are %ericulo* =i ar)itrar *3 a%lici o conce%<ie a filozofiei -rece=ti la credin<ele cele mai rudimentare ale omenirii( Dar filozofii *toici! care au f3urit ace*t conce%t aî @atrac<iei între-uluiA! nu *e le%3da*er3 cîtu=i de %u<in de credin<ele reli-iei %o%ulare( în 0irtutea %rinci%iului lor denumit notitiae co%%une"@ acele conce%te comune care *e -3*e*c în toat3 lumea =i .ion2 %%( 7# =i urm( 58 5# $9 Gezi "upra2 %( "98 =i urm( Cf( :reud! 0ote% und 4alu!Giena! "#79K( Cf( :razer! op.

în toate tim%urile 6 ei *6au *tr3duit *3 reconcilieze -îndirea mitic3 =i cea filozofic3M ei admiteau c3 =i acea*ta din urm3 con<ine unele elemente de ade03r( Ei în=i=i nu au ezitat *3 folo*ea*3 ar-umentul @atrac<iei între-uluiA %entru a inter%reta =i >u*tifica credin<e %o%ulare( De fa%t! doctrina *toic3 de*%re acel nC].7ia atoate%3trunz3tor 6un *uflu difuz %rezent în tot uni0er*ul care confer3 tuturor lucrurilor acea ten*iune %rin care *înt <inute la un loc 6%rezint3 înc3 analo-ii foarte %re-nante cu conce%<ii %rimiti0e %recum cea de*%re %ana la %olinizieni! orenda la iroc+ezi! NaKan la tri)urile *iou?! %anitu la al-onSini($" De*i-ur! alinierea inter%ret3rii filozofice la inter%retarea mitico6ma-ic3 ar fi li%*it3 de *en*( Cu toate ace*tea! le %utem urm3ri %e amîndou3 %în3 la o r3d3cin3 comun3! într6un *trat foarte %rofund al *entimentului reli-io*( Pentru a %3trunde în ace*t *trat nu tre)uie *3 încerc3m con*truirea unei teorii a ma-iei )azat3 %e %rinci%ii ale %*i+olo-iei noa*tre em%irice! în *%ecial %e %rinci%iile a*ocia<iei de idei($7 Tre)uie *3 a)or6 .

4 $" Pentru o de*criere mai am3nun<it3 a ace*tor conce%te *i a *emnifica<iei lor în -îndirea mitic3! 0ezi P i!o"op ie der "#%(o!i"c en &or%en2 II! %%( #8 =i urm( $7 O a*tfel de teorie a fo*t dez0oltat3 de c3tre :razer! Lecture" on t e Eari#Hi"tor#o$Din.P Be-3tur3 a tuturor lucrurilor( 3N.*Si a dat o de*criere foarte im%re*ionant3 a fe*ti0it3<ilor tri)ale ale )3=tina=ilor din In*ulele Tro)riand( Ele *înt în*o<ite totdeauna de %o0e*tiri mitice =i ceremonii ma-ice( în tim%ul *ezonului *acru! *ezonul *3r)3toririi recoltei! -enera<iilor mai tinere li *e aminte=te de c3tre cei mai în 0îr*t3 c3 *%iritele *tr3mo=ilor *înt %e cale de a *e întoarce de %e lumea cealalt3( S%iritele 0in %entru cîte0a *3%t3mîni =i *e *ta)ile*c din nou în *ate! coco<ate în co%aci! =ezînd %e %latforme înalte ridicate *%ecial %entru ele! urm3rind dan*urile ma-ice($5 Un a*tfel de rit ma-ic ne ofer3 o ." ip2 %%( C7 *i urm( MI0*L SI RELI?IA "5C d3m %ro)lema din*%re latura ritualului ma-ic( Malino. t.

cit2 %( "$( Tri)ul arunta din de*erturile centrale ale Au*traliei! *crie Marett! @in*tituie %rin ritmurile lui dramatice un fel de Alc+erin-aP în care *e %oate retra-e din 0itre-ia .*Si! op.ima-ine clar3 =i concret3 a*u%ra ade03ratului *en* al @ma-iei *im%ateticeA =i a*u%ra func<iei ei *ociale =i reli-ioa*e( Oamenii care cele)reaz3 o a*tfel de fe*ti0itate! care e?ecut3 dan*urile ma-ice! *înt conto%i<i unul cu altul =i cu toate lucrurile din natur3( Ei nu *înt izola<iM )ucuria lor e*te %erce%ut3 de c3tre întrea-a natur3 =i îm%3rt3=it3 de c3tre *tr3mo=ii lor( S%a<iul =i tim%ul au di*%3rutM trecutul a de0enit %rezentM 0îr*ta de aur a omenirii *6a reîntor*($$ Reli-ia nu a a0ut %uterea =i nici nu a %utut *3 tind3 0reo6 dat3 *3 *u%rime *au *3 e?tir%eze ace*te in*tincte atît de %rofunde ale omenirii( Ea a tre)uit *3 înde%linea*c3 o *arcin3 diferit3 6 *3 le folo*ea*c3 =i *3 le orienteze %e f3-a=uri noi( Credin<a în @atrac<ia între-uluiA e*te una dintre temeliile cele mai *olide ale reli-iei în*3=i( Dar atrac<ia reli-ioa*3 e*te de $5 $$ Cf( Malino.

G "5R ESE* DESPRE OM un ti% diferit fa<3 de cea mitic3 =i ma-ic3( Ea a de*c+i* %er*%ecti0a unui nou *entiment 6 cel al indi0idualit3<ii( Se %are totu=i c3 *întem confrunta<i aici cu una din .a de*emneaz3 O %erioad3 mitolo-ic3 a tim%ului! care a a0ut un înce%ut! dar nu are =i un *fir=it %re0izi)il =i în cur*ul c3reia mediul natural a fo*t modelat *i umanizat %rin ac<iunea fiin<elor mitice( 3N. t.ion2 %( 5R( j în conce%<ia indi-enilor din centrul Au*traliei! termenul A!c erin.*oartei actuale! ca %entru a *e întrema %rin comuniunea cu fiin<ele tran*cendente care *înt în acela=i tim% *tr3mo=ii =i eu6rile lui ideale( în re*t! tre)uie o)*er0at c3 ace=ti *u%raoameni le-a<i de Alc+erin-a nu au a%roa%e nici un fel de no<iune a indi0idualit3<ii( Corul caut3 doar *3 *atureze *ufletul lui colecti0 cu 0ra>)a *tr3mo=ilor 6 cu con=tiin<a neamului( Mana la care %artici%3 e*te tri)al3(A &ait 2 Hope and C arit# in Pri%itiCe Re!i.

atio. Ea în*eamn3 e?i*tenta finit3 6 =i atîta 0reme cît d3rîm3m )arierele ace*tei e?i*tente finite! nu %utem *e*iza infinitul( Acea*t3 dificultate =i acea*t3 eni-m3 au fo*t cele care au tre)uit *3 fie rezol0ate de c3tre %ro-re*ul -îndirii reli-ioa*e( Putem urm3ri ace*t %ro-re* într6o tri%l3 direc<ie( II %utem de*crie în im%lica<iile lui %*i+olo-ice! *ociolo-ice *i etice( Dez0oltarea con=tiin<ei indi0iduale! *ociale =i morale tinde c3tre acela=i %unct( Ea ne înf3<i=eaz3 o diferen<iere %ro-re*i03 care duce! %în3 la urm3! la o nou3 între-ire( Conce%<iile reli-iei %rimiti0e *înt mult mai 0a-i =i nedeterminate decît %ro%riile noa*tre conce%<ii =i idealuri( Mana %olinezienilor! ca =i ideile core*%unz3toare %e care le afl3m în alte %3r<i ale lumii! %rezint3 ace*t caracter 0a=i ne*tatornic( Ea nu are nici o indi0idualitate! *u)iecti03 *au o)iecti03( Ea e*te conce%ut3 ca o *u)*tan<3 .antinomiile fundamentale ale -îndirii reli-ioa*e( Indi0idualitatea %are *3 fie o ne-are *au cel %u<in o re*trîn-ere a acelei uni0er*alit3<i a *im<irii %o*tulat3 de c3tre reli-ie& o%ni" deter%inatio e"t ne.

cit2 %( ""#( MI0*L SI RELI?IA .ion2 %%( ## =i urm( $4 Codrin-ton! op.uni0er*al3 o)i=nuit3! mi*terioa*3! care im%re-neaz3 toate lucrurile( Conform cu defini<ia dat3 de Codrin-ton! care a de*cri* %rimul conce%t %ana2 ea e*te @o for<3 *au o influen<3! nefizic3 =i într6un fel *u%ranatural3M dar ea *e manife*t3 în for<a fizic3 *au în orice fel de %utere *au %erforman<3 %e care le %o*ed3 un om(A$C Ea %oate fi atri)uit3 unui *uflet *au *%iritM dar în *ine nu e*te *%irit 6 nu e*te o conce%<ie animi*t3! ci una %re6animi*t3($R Ea %oate fi -3*it3 în toate lucrurile! indiferent de natura =i diferen<ierea lor -eneric3( O %iatr3 care atra-e aten<ia %rin dimen*iunea *au forma ei deo*e)ite e*te im%re-nat3 cu %ana =i 0a e?ercita %uteri ma-ice($4 Ea nu e*te le-at3 de un indi0id anumeM %ana unui $C R(H( Codrin-ton! 0 e Me!ane"ian" JO?ford! Pentru acea*t3 %ro)lem3 0ezi Marett! @T+e Clarcndon Pre**! "8#"K! %( ""8( $R Conce%tion of ManaA! 0 e 0 re" o!d o$Re!i.

"54 om îi %oate fi furat3 =i tran*ferat3 unui alt %o*e*or( Nu %utem di*tin-e în ea nici un fel de tr3*3turi %articulare! nici o identitate %er*onal3( Una din %rimele =i cele mai im%ortante func<ii ale tuturor reli-iilor e0oluate a fo*t *3 de*co%ere *i *3 e0iden<ieze a*tfel de elemente %er*onale în ceea ce era numit Sfin<enia! Sacrul! Di0inul( Dar %entru a atin-e ace*t *co%! -îndirea reli-ioa*3 a tre6 )uit *3 %arcur-3 un drum lun-( Omul nu %utea *3 dea zeilor *3i o form3 indi0idual3 clar3 înainte de a fi aflat un nou %rinci%iu de diferen<iere în %ro%ria6i e?i*tent3 *i în 0iata lui *ocial3( El a aflat ace*t %rinci%iu nu în -îndirea a)*tract3! ci în acti0itatea *a( Di0iziunea muncii a fo*t! în realitate! aceea care a in*taurat o e%oc3 nou3 a -îndirii reli-ioa*e( Cu mult tim% înainte de a%ari<ia zeilor %er*onali! ne întîlnim cu acei zei care au fo*t numi<i zei func<ionali( Ei nu *înt deocamdat3 zeii %er*onali ai reli-iei -rece=ti! zeii olim%ieni ai lui Homer( Pe de alt3 %arte! ei nu mai au caracterul 0a.al conce%<iilor mitice %rimiti0e( Ei *înt fiin<e! concreteM dar .

*înt concrete în ac<iunea lor! nu în înf3<i=area *au în e?i*tenta lor %er*onal3( Ei nu au! %rin urmare! nici un fel de nume %ro%rii 6 %recum ieu*! Hera! A%ollo 6! ci nume ad>ecti0ale care caracterizeaz3 func<ia *au acti0itatea lor *%ecial3( în multe cazuri ei *înt le-a<i de un anumit locM *înt zei locali! nu -enerali( Dac3 dorim *3 în<ele-em caracterul ade03rat al ace*tor zei func<ionali *i rolul %e care6" >oac3 în dez0oltarea -îndirii reli-ioa*e! tre)uie *3 %ri0im la reli-ia roman3( Aici diferen<ierea a atin* -radul cel mai înalt( în 0iata unui a-ricultor roman! orice ac<iune! oricît de *%ecializat3! a0ea *emnifica<ia ei reli-ioa*3 *%ecific3( E?i*ta o cate-orie de zeit3<i 6 Di indi.ite" 6 care %rote>a ac<iunea *em3natului! alta! %e cea a -r3%atului! a -unoituluiM e?i*tau un Sator! un Occator! un Sterculinu*($8 în întrea-a acti0itate a-ricol3 nu e?i*ta un *in-ur act care *3 nu fi fo*t *u) c3l3uzirea =i %rotec<ia zeit3<ilor func<ionale =i fiecare cate-orie de zeit3<i a0ea riturile =i ceremoniile ei( $8 Pentru detalii 0ezi P i!o"op ie der "#%(o!i"c en &or%en2 II! %%( 7$R =i urm( .

"58 ESE* DESPRE OM în ace*t *i*tem reli-io* 0edem toate tr3*3turile ti%ice ale *%iritului roman( E*te un *%irit *o)ru! %ractic! ener-ic! dotat cu o mare %utere de concentrare( Pentru un roman! 0iata în*eamn3 0iat3 acti03( El a0ea darul *%ecial al or-aniz3rii ace*tei 0ie<i acti0e! al ordon3rii *i coordon3rii tuturor efor6turilor ei( E?%re*ia reli-ioa*3 a ace*tei tendin<e %oate fi -3*it3 în zeii func<ionali ai romanilor( Ei tre)uie *3 înde%linea*c3 *arcini %ractice %reci*e( Ei nu *înt un %rodu* al ima-ina<iei *au in*%ira<iei reli-ioa*eM ei *înt conce%u<i ca ni=te conduc3tori ai acti0it3<ilor %articulare( Ei *înt! ca *3 *%unem a*a! zei admini*trati0i care au îm%3r<it între ei diferitele domenii ale 0ie<ii omene=ti( Ei nu au nici o %er*onalitate definit3M dar *e di*tin.%rin func<ia lor! iar de acea*t3 func<ie de%inde demnitatea lor reli-ioa*3( De un ti% diferit *înt zeii care erau adora<i în fiecare ca*3 roman3& zeii fl3c3rii din c3min( Ei6 ntr î=i au ori-inea într6o *fer3 *%ecial3 *i re*trîn*3 a 0ie<ii %ractice( .

Ei e?%rim3 *entimentele cele mai %rofunde ale 0ie<ii de familie romaneM *înt centrul *acru al c3minului roman( Ace=ti zei a%ar din *entimentul de %ietate fa<3 de *tr3mo=i( Dar nici ei nu au o fizionomie indi0idual3( Ei *înt Di Mane" 6@zeii )uniA 6conce%u<i într6un *en* colecti0! nu într6un *en* %er*onal( Termenul @mane*A nu a%are niciodat3 la *in-ular( De6a)ia mai tîrziu! cînd influen<a -recea*c3 a de0enit %redominant3! ace=ti zei au c3%3tat o înf3<i=are mai %er*onal3( în *tadiul lor cel mai tim%uriu! Di Mane* con*tituie înc3 o ma*3 nedefinit3 de *%irite unite %rin le-3tura lor comun3 cu familia( Ei au fo*t de*cri=i ca *im%le %oten<ialit3<i con*iderate mai curînd în -ru% decît ca ni=te indi0izi( @Secolele urm3toareA! *6a *%u*! @*aturate de filozofia -reac3 =i %line de ideea indi0idualit3<ii care li%*ea cu totul în zilele tim%urii ale Romei! au identificat ace*te )iete %oten<ialit3<i o)*cure cu *ufletul omene*c *i au citit în întrea-a c+e*tiune o credin<3 în imor6talitate(A Ba Roma! Eideea de familie! atît de fundamental3 în *tructura *ocial3 a 0ie<ii romane! a fo*t aceea care a .

triumfat dincolo de mormînt =i a %o*edat o imortalitate %e care indi0idul nu a reu=it *6o do)îndea*c3($# Gezi D(B( Carter! într6un articol din Enc#c!opedia Ha*tin-*! I! %( $R7( MI0*L /I RELI?IA "5 # O tendin<3 de -îndire =i *im<ire cu totul diferit3 %are *3 fi %re0alat în reli-ia -recilor din tim%uri foarte 0ec+i( '3*im =i aici urme clare ale culturii *tr3mo=ilor(C9 Biteratura cla*ic3 -reac3 a %3*trat multe din ace*te urme( E*c+il *i Sofocle de*criu darurile care *e dau la mormîntul lui A-amemnon de c3tre co%iii *3i 6 li)a<iile cu la%te! -+irlandele de flori! *mocurile de %3r( Dar! *u) influenta %oemelor +omerice! toate ace*te tr3*3turi ar+aice ale reli-iei -rece=ti înce% *3 di*%ar3( Ele *înt ecli%*ate de o nou3 direc<ie a -îndirii mitice =i reli6 -ioa*e( Arta -reac3 neteze=te drumul c3tre o nou3 conce%<ie de*%re zei( @Homer =i He*iodA! *%une Herodot @au dat zeilor numele ce le %oart3 =i le6au de*cri* c+i%urile(A Iar o%era care fu*e*e înce%ut3 de %oezia -reac3 a fo*t com%letat3 de *cul%tura -reac3& cu -reu .

%utem -îndi la ieu* din Olim% f3r3 *3 ni6" re%rezent3m *u) forma %e care i6a dat6o :idia*( Ceea ce a fo*t refuzat *%iritului roman acti0 *i %ractic a fo*t realizat de c3tre *%iritul contem%lati0 =i arti*tic al -recilor( ieii +omerici nu au fo*t crea<i de c3tre 0reo tendin<3 moral3( :ilozofii -reci a0eau dre%tate *3 *e %lîn-3 de caracterul ace*tor zei( @Homer =i He*iodA! *%unea Qenofan! @au atri)uit zeilor toate fa%tele care con*tituie o ru=ine =i o ocar3 %rintre oameni& furtul! adulterul! e*croc+eria(A Si totu=i! ace*te li%*uri =i defecte ale zeilor %er*onali ai -recilor au fo*t >n *tare *3 atenueze decala>ul dintre natura uman3 =i cea di0in3( în %oemele +omerice nu -3*im nici im fel de )ariere clare între cele dou3 lumi( Ceea ce tran*%une omul în zeii *3i e*te el în*u=i! în toat3 0arietatea *i di0er*itatea lui! în mentalitatea! tem%eramentul! c+iar indio*incraziile lui( Dar nu latura %ractic3 a 0ie<ii *ale e*te aceea %e care! ca în reli-ia roman3! omul o %roiecteaz3 a*u%ra zeit3<ii( ieii +omerici nu re%rezint3 nici un fel de idealuri morale! ci e?%rim3 idealuri intelectuale foarte caracteri*tice( Ei nu .

*înt acele zeit3<i func<ionale =i anonime care tre)uie *3 0e-+eze a*u%ra unei acti0it3<i *%eciale a omului& ei *înt intere*a<i de oamenii C9 Pentru acea*t3 %ro)lem3 0ezi Er.4 "$9 ESE* DESPRE OM indi0iduali *i6i *%ri>in3 %e ace=tia( :iecare zeu *i zei<3 î*i are fa0ori<ii *3i care *înt a%recia<i! iu)i<i *i a>uta<i nu doar %e temeiul unei *im%le %redilec<ii %er*onale! ci în 0irtutea unui fel de le-3tur3 *%iritual3 care une=te zeul cu omul( Muritorii *i nemuritorii nu *înt încor%or3ri ale unor idealuri morale! ci ale unor daruri =i tendin<e *%irituale *%eciale( în %oemele +omerice -3*im ade*eori e?%re*ii foarte clare =i caracteri*tice ale ace*tui nou *entiment reli-io*( Cînd Odi*eu a>un-e în Itaca f3r3 *3 =tie c3 a *o*it în <ara Si natal3! Atena! i *e înf3<i=eaz3 *u) . 0 e Cu!t o$ Sou!" and 8e!io$in I%%orta!it# a%on. /orS! Harcourt! Brace! "#7CK( JTrad( rom( =i cu0înt înainte de Mircca Po%e*cu! Ed( Meridiane! Bucure=ti! "#8C(K NG( t.in Ro+de! P"#c e. t e ?reeK" JNe.

forma unui tîn3r cio)an *B6" întrea)3 cum îl c+eam3( Odi*eu! care e*te foarte %recaut de a r3rnîne inco-nito n3*coce=te imediat o %o0e*te %lin3 de minciuni =i 0iclenii( iei<a zîm)e*te la acea*t3 %o0e*te recuno*cînd ceea ce i6a +3r3zit ea în*3=i& Di)aci ar fi în ren-+iuri =i6n terti%uri Oricine te6ar întrece6n =ireteniiM Nu %oate c+iar un zeu de +ac *36<i 0ie( A)ra=ule! *no0o*ule6n*etat De 0iclenii! nici c+iar la tine6n <ar3 Tu nu te la=i de6n*el3ciuni! de *noa0e i *cornituri a=a de *cum%e <ie De mic co%ilH S3 nu 0or)im de a*tea! C3 ne %rice%em noi la m3ie*trie! C3ci tu e=ti între oameni f3r3 *eam3n De )un la *fat! la ticluit de 0or)e! Eu între zei %e lume *înt 0e*tit3 De =tiutoare =i de i*cu*it3( J(((K Tot c+i)zuit! acela=i e=ti Uli*e( Deci nu %ot *3 te la*! *3rac de tine! Om! )un de -ur3! %rice%ut! cuminte( E*te un a*%ect al di0inului cu toful diferit de cel %e care6 " întîlnim în marile reli-ii monotei*te( Ace*te reli-ii *înt %rodu*ele for<elor moraleM ele *e concretizeaz3 a*u%ra unui *in-ur %unct! a*u%ra %ro)lemei )inelui *i r3ului( în .

4 MI0*L /! RELI?IA "$" ioroa*tru e?i*t3 doar o :iin<3 Su%rem3! A)ura Mazda! !!*t3%înul în<ele%tA( Dincolo de el! *e%arat de el =i f3r3 el nu e?i*t3 nimic( El e*te înainte de toate fiin<a cea mai %erfect3! *u0eranul a)*olut( Nu afl3m aici nici o indi0idualizare! nici o %luralitate de zeit3<i care *3 fie re%rezentan<ii diferitelor %uteri naturale *au ai diferitelor calit3<i intelectuale( Mitolo-ia %rimiti03 e*te atacat3 *i )iruit3 de o for<3 nou3! o for<3 %ur etic3( în %rimele conce%<ii a*u%ra *acrului! *u%ranaturalului! o a*tfel de for<3 e*te cu totul necuno*cut3( Mana2 NaKan *au orenda %ot fi folo*ite în *co%uri )une *au rele 6 ele ac<ioneaz3 totdeauna în acela=i mod( Ele ac<ioneaz3! a*a cum *%une Codrin-ton! @în toate c+i%urile %entru )ine =i r3uA(C" Mana %oate fi de*cri*3 ca dimen*iunea %rim3! *au e?i*ten<ial3! a *u%ranaturalului! .reli-ia lui P Homer! Odi"eea2 cîntul QIII! 0*( $9"6$"5! $C$d$C4! în rom2ne=te de '( Mumu( Ed( de Stat %entru Biteratur3 =i Art3!6"#C#! %%( 789678"ME 787( 3N. t.

dar nu are nimic de a face cu dimen*iunea lui moral3( Aici! manife*t3rile )une ale %uterii *u%ranaturale atot%3trunz3toare *e afl3 la acela=i ni0el cu cele d3un3toare *au di*tructi0e(C7 C+iar de la înce%uturile *ale! reli-ia lui ioroa*tru e*te o%u*3 în mod radical ace*tei indiferente mitice *au acelei indiferen<e e*tetice care e*te caracteri*tic3 %olitei*mului -rece*c( Reli-ia nu e*te un %rodu* al ima-ina<iei mitice *au e*teticeM ea e*te e?%re*ia unei %uternice 0oin<e morale %er*onale( C+iar natura ca%3t3 o nou3 înf3<i=are! %entru c3 e*te 03zut3 e?clu*i0 în o-linda 0ie<ii morale( Nici o reli-ie nu a %utut -îndi 0reodat3 *3 taie *au *3 *l3)ea*c3 le-3tura dintre natur3 =i om( Dar în marile reli-ii etice! acea*t3 le-3tur3 e*te *udat3 (*i înt3rit3 într6un *en* nou( Be-3tura *im%atetic3 %e care o afl3m în ma-ie =i în mitolo-ia %rimiti03 nu e*te ne-at3 *au di*tru*3M dar natura e*te a)ordat3 acum din*%re latura ra<ional3 în locul celei emo<ionale( Dac3 natura con<ine un element di0in! el nu a%are în )o-3<ia 0ie<ii ei! ci în *im%litatea ordinii *ale( Natura nu e*te! %recum în .

reli-ia %olitei*t3! mama -eneroa*3 =i )la>in3! *înul di0in în care î=i are ori-inea tot ce e*te 0iat3( Ea e*te conce%ut3 ca *fera le-ii *i le-it3<ii( Si doar %rin acea*t3 tr3*3tur3 î*i do0ede=te ea C" Condri-ton! op cit2 %( ""8( ! ( C7 Gezi Marett! AT+e Conce%tion of ManaA! op. cit.2 %%( ""7 =i urm( "$7 ESE* DESPRE OM ori-inea di0in3( în reli-ia lui ioroa*tru! natura e*te de*cri*3 %rin conce%tul de A" a. A*+a e*te în<ele%ciunea naturii care reflect3 în<ele%ciunea creatorului ei! A+ura Mazda! @*t3%înul în<ele%tA( Acea*t3 ordine uni0er*al3! etern3! in0iola)il3 -u0erneaz3 lumea =i determin3 toate e0enimentele %articulare& traiectoria *oarelui! a lunii! a *telelor! cre=terea %lantelor =i animalelor! calea 0înturilor =i a norilor( Toate ace*tea *înt men<inute *i ocrotite nu doar de c3tre for<ele fizice! ci %rin %uterea lui .

u( Cele dou3 *%irite %rinci%ale! *%une unul din te?te! care *e re0eleaz3 în înc+i%uire ca .Dumnezeu( Bumea a de0enit o mare dram3 moral3 în care atît natura cît =i omul tre)uie *36=i >oace rolurile( C+iar într6un *tadiu foarte %rimiti0 al -îndirii mitice! -3*im con0in-erea c3 omul! %entru a atin-e un *co% dorit! tre)uie *3 coo%ereze cu natura =i %uterile ei di0ine *au demonice( Natura nu6i acord3 darurile *ale f3r3 *%ri>inul lui acti0( In reli-ia lui ioroa*tru ne întîlnim cu aceea=i conce%<ie( Dar aici ea indic3 o direc<ie cu totul nou3( Semnifica<ia etic3 a înlocuit *i înl3turat *emnifica<ia ma-ic3! întrea-a 0iat3 a omului de0ine o lu%t3 neîntreru%t3 %entru 0irtute( Triada @-înduri )une! cu0inte )une =i fa%te )uneA de<ine locul %rinci%al în ace*ta lu%t3( Di0inul nu mai e*te c3utat *au a)ordat %rin %uteri ma-ice! ci %rin %uterea 0irtu<ii( De acum înainte nu e?i*t3 un *in-ur %a* în 0iata cotidian3 a omului care! într6un *en* reli-io* =i moral! *3 fie %ri0it ca neîn*emnat *au indiferent( Nimeni nu %oate *ta deo%arte în lu%ta dintre %uterea di0in3 *i cea demonic3! dintre A+ura Mazda =i An-ra Main.

-emeni! *înt Binele *i R3ul( în<ele%tul =tie *3 alea-3 corect între ele! dar nu =i cel li%*it de minte( Orice act! oricît de o)i=nuit *au umil! are 0aloarea lui etic3 %reci*3 *i e*te colorat cu o anumit3 nuan<3 etic3( El în*eamn3 ordine *au dezordine! %rezer0are *au di*tru-ere( Omul care culti03 *au ud3 %3mîntul! care *3de=te un %om! care ucide un animal %ericulo*! ace*t om înde%line=te o îndatorire reli-ioa*3M el %re-3te=te =i a*i-ur3 0ictoria final3 a %uterii )inelui! a @*t3%înului în<ele%tA! a*u%ra ad0er*arului demonic( Gedem! în toate ace*tea! un efort eroic al omeniriiM un efort de a *e MI0*L SI RELI?IA "$5 eli)era de %re*iunea *i con*trîn-erea for<elor ma-ice! un nou ideal de li)ertate( Pentru c3! aici! omul %oate 0eni în contact cu di0inul numai %rin li)ertate! %rintr6o decizie autonom3( Printr6o a*tfel de decizie omul de0ine aliatul di0init3<ii( Ale-erea între cele dou3 moduri de 0ia<3 re0ine indi0idului( Omul e*te ar)itrul de*tinului *3u( El are .

%uterea =i li)ertatea de a ale-e între ade03r *i fal*itate! 0irtute *i tic3lo=ie! )ine *i r3u( El e*te re*%on*a)il %entru ale-erea moral3 %e care o face =i! %rin urmare! e*te re*%on*a)il %entru ac<iunile *ale( Dac3 face ale-erea cea drea%t3 =i îm)r3<i=eaz3 0irtutea! el î=i 0a cule-e r3*%lata! dar dac3! în calitatea lui de a-ent li)er! ale-e tic3lo=ia! r3*%underea 0a fi a lui =i 0a fi condu* c3tre %edea%*3 de c3tre %ro%riul *au eu *au daena ( J(((K hPîn3 la urm3 0a 0eniV e%oca în care fiecare indi0id! )3r)at *au femeie! du%3 %ro%ria %utere! 0a îm)r3<i=a 0irtutea =i 0a ac<iona 0irtuo* =i în felul ace*ta 0a face ca întrea-a umanitate *3 -ra0iteze c3tre A*+aPP( J(((K To<i tre)uie *3 contri)uie la acea*t3 o%er3 m3rea<3( Cei 0irtuo=i care tr3ie*c în e%oci =i locuri diferite *înt mem)rii unui -ru% 0irtuo*! în m3*ura în care *înt anima<i cu to<ii de acela=i moti0 =i lucreaz3 %entru cauza comun3(C5 Acea*t3 form3 a atrac<iei etice uni0er*ale e*te aceea care! în reli-ia monotei*t3! o)<ine 0ictoria a*u%ra *entimentului %rimiti0 al unei *olidarit3<i naturale *au ma-ice a 0ie<ii( .

oroa"triani"% JNe.4 C5 i c+iar in ace*te M( N( D+alla! Hi"tor# o$ .Atunci cînd filozofia -reac3 a a)ordat acea*t3 %ro)lem3! ea a %utut de%3=i cu -reu m3re<ia =i caracterul *u)lim al ace*tor idei reli-ioa*e( :ilozofia -reac3! în %erioada tîrzie a eleni*mului! a re<inut un mare num3r de moti0e reli-ioa*e =i c+iar mitice( în filozofia *toic3 e*te central conce%tul unei %ro0idente uni0er*ale Jn%o0oiaK care c3l3uze=te lumea c3tre *co%ul ei( condi<ii! omul ca fiin<3 P în 0ec+ile credin<e mitico6reli-ioa*c %er*ane! daena e*te @eulA cel mai înalt! %rinci%iul 0ital *u%erior! de e*en<3 feminin3( Cf( 'eo Fiden-ren! Re!i.ter W Co(! Berlin! "#R#! %%( "89! $#86$##( 3N.4 PP Di0initate în cadrul 0ec+ii reli-ii %er*ane( 3N. t. t.ion"p ăno%eno!o. Pre**! "#58K! %%( C7 =i urm( "$$ ESE* DESPRE OM con=tient3 =i ra<ional3 tre)uie *3 ac<ioneze de dra-ul %ro0iden<ei( Uni0er*ul e*te o mare *ocietate a lui .ie2 Faltcr de 'ru. /orS! O?ford Uni0cr*it.

Dumnezeu =i a oamenilor! @ur)* Di* +omini)u* _ue communi*AC$ ( A @tr3it cu zeiiAJcCnKNrh0 'eoTcMK în*eamn3 a ac<iona îm%reun3 cu ei( Omul nu e*te un *im%lu *%ectatorM el e*te! du%3 m3*ura lui! creatorul ordinii din uni0er*( Omul în<ele%t e*te un %reot *i un *lu>itor al zeilor(CC Afl3m =i aici conce%<ia @atrac<iei între-uluiA! dar de data acea*ta ea e*te inter%retat3 într6 un *en* etic nou( Toate ace*tea au %utut fi atin*e doar %rintr6o dez0oltare lent3 =i continu3 a -îndirii =i *entimentelor reli-ioa*e( Tranzi<ia de la formele cele mai rudimentare la formele mai e0oluate *i la cele mai com%le?e nu a %utut a0ea loc %rintr6un *alt )ru*c( Ber-*on *u*<ine c3 f3r3 un a*tfel de *alt omenirea nu ar fi fo*t în *tare *a6=i afle calea *%re o reli-ie a)*olut dinamic3 6 *%re o reli-ie care *e )azeaz3 im %e %re*iune =i o)li-a<ie *ocial3! ci !%e li)ertate( Dar %ro%ria *a tez3 metafizica de*%re @e0olu<ia creatoareA cu -reu %oate *u*<ine un a*emenea %unct de 0edere( :3r3 marile *%irite creatoare! f3r3 %rofe<ii care *6au *im<it in*%ira<i de c3tre %uterea lui .

Dumnezeu =i de*tina<i *3 re0eleze %uterea lui! reli-ia nu =i6ar fi -3*it drumul( Dar c+iar =i ace*te %uteri indi0iduale nu au %utut *c+im)a caracterul ei e*en<ialmente *ocial( Ei nu au %utut crea o reli-ie nou3 din nimic( Marii reformatori reli-io=i indi0iduali nu tr3iau într6un *%a<iu -ol! în *%a<iul %ro%riei lor e?%erien<e *i in*%ira<ii reli-ioa*e( Printr6o mie de rela<ii ei erau le-a<i de mediul lor *ocial( Omenirea nu trece de la o)li-a<ia moral3 la li)ertatea reli-ioa*3 %rintr6un fel de re0olt3( C+iar Ber-*on admite c3! i*torice=te 0or)ind! *%iritul mi*tic! %e care el îl con*ider3 a fi *%iritul ade03ratei reli-ii! nu con*tituie o ru%tur3 în cadrul continuit3<ii( Mi*tici*mul ne re0eleaz3! *au mai curînd ne6ar fi re0elat! dac3 am fi 0rut cu ade03rat! o %er*%ecti03 C$ CC Seneca! AdMarcia% de con"o!atione2 "8( Marcu* Aureliu*! Ad "e ip"u%2 cartea III! %ar( $( MI0*L SI RELI?IA "$C minunat3M dar nu 0rem *i! în cele mai multe cazuri! nu .

am %utea 0rea a=a ce0aM ne6am %r3)u=it din cauza *olicit3rii( Prin urmare! r3mînem cu o reli-ie ame*tecat3( In i*torie -3*im tranzi<ii inter%u*e între dou3 locuri care! de fa%t! *înt de natur3 radical diferit3 =i care! la %rima 0edere! cu -reu %utem crede c3 merit3 acela=i nume(CR Pentru filozof! %entru metafizician! ace*te dou3 forme de reli-ie r3mîn totdeauna anta-oni*te( El nu le %oate deri0a din aceea=i ori-ine! %entru c3 ele *înt e?%re*ii ale unor for<e total diferite( Una *e )azeaz3 în între-ime %e in*tinctM in*tinctul 0ie<ii e*te cel care a creat func<ia %roduc3toare de mituri( Dar reli-ia nu a%are din in*tinct! nici din inteli-ent3 *au ra<iune( Ea are ne0oie de un nou im)old! de un ti% *%ecial de intui<ie *i in*%ira<ie( Pentru a a>un-e la ade03rata e*en<3 a reli-iei =i a în<ele-e i*toria omenirii! tre)uie *3 trecem în acela=i tim% de la reli-ia *tatic3 =i e?terioar3 la reli-ia dinamic3! interioar3( Prima a fo*t de*tinat3 *3 înl3ture %ericolele la care ra<iunea l6ar %utea e?%une %e omM ea a fo*t infraintelectual3( J(((K Mai( tîrziu! =i %rintr6un efort .

care ar fi %utut *3 nu ai)3 loc! omul *6a *mul* din acea*t3 în0îrtire în >urul %ro%riei a?e( El *6a inte-rat din nou curentului e0oluti0! %relun6-indu6"( Acea*ta a fo*t reli-ia dinamic3! a*ociat3! f3r3 îndoial3! cu un caracter intelectual *u%erior! dar di*tinct3 de el( Prima form3 a reli-iei fu*e*e infraintelectual3 J(((K a doua form3 a fo*t *u%rain6telectual3(C4 O di*tinc<ie dialectic3 atît de net3 între trei %uteri funda6 mentale 6 in*tinct! inteli-ent3 *i intui<ie mi*tic3 6 nu con6 cord3! totu=i! cu fa%tele i*toriei reli-iei( C+iar *i teza lui :razer! conform c3reia omenirea a înce%ut cu o e%oc3 a ma-iei care mai tîrziu a fo*t urmat3 =i înlocuit3 de o e%oc3 a j reli-iei e*te de ne*u*tinut( Ma-ia a %ierdut teren %rintr6un %roce* foarte lent( Dac3 %ri0im la i*toria %ro%riei noa*tre ci0iliza<ii euro%ene! afl3m c3 =i în *tadiile cele mai a0an*ate! în *tadiile unei culturi intelectuale cît *e %oate de dez0oltate CR C4 Ber-*on! op.2 %%( 79" =i urm( Ide%2 %%( "4C =i urm( "$R . cit.

ESE* DESPRE OM =i foarte rafinate! credin<a în ma-ie nu a fo*t zdruncinat3 în mod *erio*( C+iar =i reli-ia ar %utea admite acea*t3 credin<3 într6o anumit3 m3*ur3( Ea a interzi* *i a condamnat anumite %ractici ma-ice! dar a e?i*tat o *fer3 a ma-iei @al)eA care a fo*t con*iderat3 ca fiind inofen*i03( 'înditorii Rena=terii 6Po%onazzi! Cardano! Cam%anella! Bruno! 'iam)atti*ta della Porta! Paracel*u* 6au oferit %ro%riile lor teorii filozofice =tiin<ifice ale artei ma-iei( Unul din -înditorii cei mai no)ili *i e0la0io*i ai Rena=terii! 'io0anui Pico della Mirandola! era con0in* c3 ma-ia *i reli-ia *înt unite una cu alta %rin le-3turi indi*olu)ile( @Nulla e*t *cientiaA! *%unea el! @_uae no* ma-i* certificet de di0initate C+ri*ti _uam Ma-ia et Ca)ala(AP Din ace*te e?em%le %utem deduce ce în*eamn3 cu ade03rat e0olu<ia reli-ioa*3( Ea nu în*eamn3 di*tru-erea com%let3 a caracteri*ticilor %rime *i fundamentale ale -îndirii mitice( Dac3 marii reformatori indi0iduali doreau *3 fie a*culta<i *i în<ele=i! ei tre)uiau *3 0or)ea*c3 nu numai lim)a>ul lui .

Dumnezeu! ci =i lim)a>ul omului( Dar marii %rofe<i ai lui I*rael nu au 0or)it doar %o%oarelor lor( Dumnezeul lor era un Dumnezeu al Dre%t3<ii! iar me*a>ul Bui nu era re*trîn* la un -ru% *%ecial( Profe<ii %redicau un nou cer *i un nou %3mînt( Ceea ce e*te nou cu ade03rat nu e con<inutul ace*tei reli-ii %rofetice! ci tendin<a ei intern3! *emnifica<ia ei etic3( Unul din miracolele cele mai mari %e care tre)uiau *36" *30îr=ea*c3 toate reli-iile e0oluate era acela de a dez0olta caracterul lor nou! inter%retarea etic3 *i reli-ioa*3 a 0ie<ii de c3tre ele! %lecînd de la materia %rim3 -ro*olan3 a conce%<iilor celor mai %rimiti0e! a *u%er*ti<iilor celor mai -ro*olane( Nu e?i*t3 %oate nici un e?em%lu mai )un al ace*tei tran*form3ri decît dez0oltarea conce%tului de ta)u( E?i*t3 multe *tadii ale ci0iliza<iei umane în care nu -3*im nici un fel de idei definite ale %uterilor di0ine *i nici un fel de animi*m definit 6 nici o teorie de*%re *ufletul omene*c( Dar *e %are c3 P @Nu e?i*t3 nici o =tiin<3 care *3 ne a*i-ure mai mult de di0initatea lui Hri*to* decît Ma-ia =i Ca)alaA în lim)a .

t.*i*tem reli-io*(C8 i -3*im multe *ociet3<i %rimiti0e în care *in-ura ofen*3 cuno*cut3 e*te înc3lcarea ta)uului(C# Pe tre%tele elementare ale ci0iliza<iei umane! termenul aco%er3 între-ul domeniu al reli-iei =i moralit3<ii( în ace*t *en*! mul<i i*torici ai reli-iei au atri)uit *i*temului ta)u o 0aloare foarte înalt3( în ciuda defectelor *ale e0idente! el a fo*t con*iderat -emenele cel dintîi =i indi*%en*a)il al unei 0ie<i culturale e0oluateM *6a *%u* de*%re el c+iar c3 ar fi un %rinci%iu a%roric al -îndirii morale *i reli-ioa*e( De0on* de*crie ta)uul ca %e un fel de im%erati0 cate-oric! *in-urul care a fo*t cuno*cut de c3tre omul %rimiti0 *i i6a fo*t acce*i)il ace*tuia( Sentimentul c3 .4 MI0*L SI RELI?IA "$4 nu e?i*t3 nici o *ocietate! oricît de %rimiti03! care *3 nu fi dez0oltat un *i*tem al ta)uului 6 *i în ma>oritatea cazurilor ace*t *i*tem are o *tructur3 foarte com%le?3( în in*ulele din Polinezia! de unde %ro0ine cu0întul ta)u! termenul *im)olizeaz3 un între.latin3 în ori-( 3N.

^_. C# Re!i.e?i*t3 unele lucruri care @nu tre)uie f3cuteA! *%une el! e*te %ur formal =i f3r3 con<inut( E*en<a ta)uului con*t3 în fa%tul c3! f3r3 con*ultarea e?%erien<ei! el declar3 în mod a%rioric c3 unele lucruri *înt %ericuloa*e( De fa%t! acele lucruri nu erau %ericuloa*e! într6un anumit *en*! iar credin<a în %ericolul lor era ira<ional3( Dar dac3 nu ar fi e?i*tat acea credin<3! acum n6ar e?i*ta nici o moralitate =i! %rin urmare! nici o ci0iliza<ie( J(((K Credin<a era o a)era<ie( J(((K Dar acea*t3 a)era<ie era în0eli=ul care înc+idea =i %rote>a o conce%<ie ce a0ea *3 înflorea*c3 =i *3 dea na=tere unui fruct de ne%re<uit 6 conce%<ia de*%re O)li-a<ia Social3(R9 Dar cum *6a %utut dez0olta o a*tfel de conce%<ie dintr6o con0in-ere care! în *ine! nu a0ea nici o le-3tur3 cu 0alorile eticeH în *en*ul lui ori-inal =i literar! ta)u %are *3 *emnifice i C8 Cf( Marett! @î* Ta)oo a Ne-ati0e Ma-icH 0 e Cf( :( B( De0on*! An Introduction to t e Hi"tor# o$ 0 re" o!d o$ Re!i.ion2 p.ion JBondra! Met+uen! "#97K! %( 49 .

R9 Ide%2 %%( 8R *i urm( Citat %rin )un30oin<a editurii Met+uen W Co( =i a e?ecutorilor te*tamentari ai lui :( B( De0on*( "$8 ESE* DESPRE OM doar un lucra care e*te delimitat 6 care au *e afl3 la acela=i ni0el cu lucrurile o)i=nuite! %rofane! inofen*i0e( El e*te încon>urat de o atmo*fer3 de team3 *i %ericol( Ace*t %ericol a fo*t de*cri* ade*eori ca fiind de natur3 *u%ranatural3! dar nu e*te nicidecum de natur3 moral3>Dac3 el e*te deo*e)it de alte lucruri! acea*t3 deo*e)ire nu în*eamn3 di*criminare moral3 *i nu im%lic3 o >udecat3 moral3( Un om care comite o crim3 de0ine ta)u! dar acela=i lucru e*te 0ala)il *i %entru o femeie la na=tere( @Im%uritatea conta-ioa*3A *e e?tinde la toate *ferele 0ie<ii( O atin-ere a di0inului e*te la fel de %ericuloa*3 ca =i o atin-ere a lucrurilor im%ure din %unct de 0edere fizicM *acrul =i ori)ilul *e afl3 la acela=i ni0el( @Profanarea *fin<enieiA %roduce acelea=i rezultate ca =i @%în-3rirea im%urit3<iiA( Cel care atin-e un cada0ru de0ine im%urM dar c+iar =i un nou n3*cut e*te .

tratat cu acela=i *entiment de team3( Ba anumite %o%oare! co%iii erau con*idera<i atît de ta)u în ziua na=terii! încît nici nu %uteau fi a=eza<i %e %3mînt( urmare a %rinci%iului tran*mi6*i)ilit3tii %rofan3rii ori-inare! nu e?i*t3 nici o limit3 %o*i)il3 %entru %ro%a-area ei( @Un *in-ur lucru ta)uA! *6a *%u*! @%oate %rofana între-ul uni0er*A(R" In ace*t *i*tem nu e?i*t3 nici o um)r3 de re*%on*a)ilitate indi0idual3( Dac3 un om comite o crim3! e*te în*emnat nu numai el 6 familia lui! %rietenii! între-ul *3u tri) %oart3 acela=i în*emn re%ro)ati0( Ei *înt *ti-matiza<iM ei %artici%3 la aceea=i mia*m3( Iar riturile de %urificare core*%und ace*tei conce%<ii( A)lu<iunea tre)uie *3 fie realizat3 numai %rin mi>loace fizice =i e?terioare( A%a cur-3toare %oate cur3<a întinarea crimei( Uneori %3catul e*te tran*ferat unui animal! unui @ta% i*%3=itorA! *au unei %3*3ri! care z)oar3 de%3rtîndu6*e îm%reun3 cu el(R7 R" i ca Pentru materialul antro%olo-ic 0ezi :razer! 0 e ?o!den 8ou.2 ca%( Gf6GIII(E . 2 I! %%( "R# =i urm( =i %artea a Gl6a! 0 e Scape. cit.oatQ De0on*! op.

cit2 nota '! %%( $74 =i urm( I MI0*L /I RELI?IA "$# Pentru toate reli-iile e0oluate *6a do0edit a fi e?trem de dificil3 în0in-erea ace*tui *i*tem al unui ta)ui*m foarte %rimiti0( Dar du%3 multe eforturi! ele au reu=it *a înde%linea*c3 acea*t3 *arcin3( Pentru acea*ta ele au a0ut ne0oie de acela=i %roce* de di*criminare =i indi0idualizare %e care am încercat *36" de*criem mai *u*( Primul %a* nece*ar a fo*t acela de a -3*i o linie de demarca<ie care *e%ar3 *fera *acr3 de ceea ce e*te im%ur *au nenatural( E*te a%roa%e neîndoielnic c3 toate reli-iile *emitice! la a%ari<ia lor! *6au )azat %e un *i*tem de ta)uuri foarte com%licat( In in0e*ti-a<iile *ale a*u%ra reli-iei *emi<ilor! F( Ro)ert*on6Smit+ declar3 c3 %rimele re-uli *emitice referitoare la *fin<enie *i im%uritate nu %ot fi di*tin*e! la ori-inea lor! de ta)uurile %rimiti0e( C+iar =i în acele reli-ii care *e )azeaz3 %e moti0ele etice cele mai %ure *6au men<inut multe .>V Pentru alte detalii 0ezi Ro)ert*on6Smit+! op.

tr3*3turi care con*tituie o do0ad3 a unui *tadiu mai tim%uriu al -îndirii reli-ioa*e în care %uritatea *au im%uritatea erau în<ele*e într6un *en* %ur fizic( Reli-ia lui ioroa*tru! de e?em%lu! con<ine multe %re*cri%<ii *e0ere îm%otri0a %în-3ririi elementelor fizice( A *%urca elementul %ur al focului %rin atin-erea unui cada0ru *au a oric3rui alt element im%ur e*te %ri0it ca un %3cat mortal( E*te c+iar o crim3 readucerea focului într6o ca*3 în care a murit un om! tim% de nou3 no%<i în 0reme de iarn3! *i o lun3 de zile 0ara(R5 C+iar %entru reli-iile e0oluate a fo*t im%o*i)il3 ne-li>area *au *u%rimarea tuturor ace*tor re-uli =i rituri %urificatoare( Ceea ce a %utut fi modificat =i a tre)uit *3 fie modificat în %ro-re*ul -îndirii reli-ioa*e nu au fo*t ta)uurile materiale în*ele! ci moti0ele care *e aflau în *%atele lor( în *i*temul ini<ial! ace*te moti0e erau cu totul irele0ante( Dincolo de t3rîmul lucrurilor noa*tre o)i=nuite =i familiare *e afl3 un alt t2rîm! %o%ulat de for<e necuno*cute =i de %ericole necuno*cute( Un lucru care a%ar<ine ace*tui t3rîm e*te marcat! dar ceea ce6i confer3 .

cit2 %%( CC! 77" =i urm( "C9 ESE* DESPRE OM 0irtutea *au 0iciul lui! %rin %erfec<iunea *au coru%ti)ilitatea lui( Ba înce%uturile ei! reli-ia nu îndr3zne=te *3 re*%in-3 ta)uul în*u=i! %entru c3 %rintr6un atac a*u%ra *ferei *acre ea ar fi ri*cat *36=i %iard3 %ro%riul temei( Dar ea înce%e %rin introducerea unui element nou( @:a%tul c3 to<i *emi<ii au re-uli ale im%urit3<ii =i ale *fin<enieiA! *%une Ro)ert*on6Smit+! c3 +otarul dintre cele dou3 *fere e*te ade*eori 0a.între ceea ce .=i c3 %rima! ca =i a doua %rezint3 concordan<a cea mai iz)itoare în %ri0in<a detaliilor cu ta(uuri!e %rimiti0e! nu la*3 nici o îndoial3 rezona)il3 în ceea ce %ri0e=te ori-inea =i ra%orturile e*en<iale ale ideii de *fin<enie( Pe de alt3 %arte! fa%tul c3 *emi<ii J(((K di*tin.un *emn di*tincti0 *%ecial e*te di*tinc<ia în *ine =i nu orientarea di*tinc<iei( El %oate fi ta)u %rin *u%erioritatea *au %rin inferioritatea lui! %rin R5 Pentru alte detalii 0ezi D+alla! op.

e*te *acru =i ceea ce e*te im%ur marc+eaz36 un a0an* real fa<3 de %rimiti0i*m( Toate ta)uurile *înt in*%irate de înfiorarea în fa<a *u%ranaturalului! dar e?i*t3 o mare diferen<3 moral3 între m3*urile de %recau<ie îm%otri0a in0aziei for<elor mi*terioa*e o*tile =i m3*urile de %recau<ie întemeiate %e %rero-ati0a unui zeu )ine0oitor( Primele a%ar<in *u%er*ti<iei ma-ice J(((K care! fiind întemeiat3 numai %e team3! ac<ioneaz3 doar ca un o)*tacol în fa<a %ro-re*ului =i ca un im%ediment %entru folo*irea li)er3 a naturii de c3tre ener-ia =i +3rnicia uman3( Dar re*tric<iile im%u*e li)ert3<ii indi0iduale e?ce*i0e care *e datoreaz3 re*%ectului %entru o for<3 cuno*cut3 =i )ine0oitoare aliat3 omului! oricît de )anale =i a)*urde ne %ot a%3rea în detaliile lor! con<in în ele %rinci%iile -erminati0e ale %ro-re*ului *ocial =i ale ordinii morale(R$ Pentru dez0oltarea ace*tor %rinci%ii era a)*olut nece*ar *3 *e fac3 o di*tinc<ie clar3 între 0iolarea *u)iecti03 =i cea o)iecti03 a le-ii reli-ioa*e( Pentru *i*temul %rimiti0 de ta)uuri! o a*tfel de di*tinc<ie e*te cu totul *tr3in3( .

cit2 %%( "$5 =i urm( "C" MI0*L /I RELI?IA tran*mi*3 %e o cale %ur %a*i03( Gor)ind în -eneral! *emnifica<ia unui ta)u %oate fi de*cri*3 ca un fel de noii %e tan.Ceea ce conteaz3 aici e*te ac<iunea în *ine! nu moti0ul ac<iunii( Pericolul de a de0eni ta)u e*te un %ericol fizic( El *e afl3 cu totul dincolo de *fera %uterilor noa*tre morale( Efectul e*te e?act acela=i în cazul unui act in0oluntar! ca *i în cazul unui act 0oluntar( Profanarea e*te în între-ime im%er*onal3 *i e*te R$ Ro)ert*on6Smit+! op.ere @ el e*te de neatin*! un lucru de care a%ro%ierea nu e*te u=oar3( Modul *au inten<ia a%ro%ierii nu conteaz3( Un ta)u %oate fi tran*mi* nu numai %rin atin-ere! ci =i %rin auz =i 03z( Iar con*ecin<ele *înt acelea=i fie c3 eu %ri0e*c în mod deli)erat un o)iect con*iderat ta)u! fie c3 îl z3re*c în mod întîm%l3tor *i in0oluntar( A fi 03zut de c3tre o %er*oan3 con*iderat3 ta)u! de c3tre un %reot *au un re-e e*te la fel de %ericulo* ca *i a %ri0i la ei( .

J((K ac<iunea ta)uului e*te totdeauna mecanic3M contactul cu o)iectul ta)uizat comunic3 infectarea ta)u la fel de *i-ur cum contactul cu a%a comunic3 umezeala *au cum un curent electric tran*mite un *oc electric( Inten<iile celui care încalc3 ta)uul nu au nici un efect a*u%ra ac<iunii ta)uuluiM ace*ta %oate atin-e din întîm%lare! *au în folo*ul %er*oanei %e care o atin-e! dar acea*ta e*te ta)uizat3 la fel de *i-ur =i în cazul în care moti0ul ei ar fi ire0eren<io* *au ac<iunea ei ar fi o*til3( Starea *ufletea*c3 a %er*oanelor *acre! miSadoul! =eful %olinezian! %reotea*a zei<ei Artemi* H.mnia! nu modific3 nici ea ac<iunea mecanic3 a ta)uuluiM atin-erea lor *au aruncarea unei %ri0iri c3tre ei e*te la fel de fatal3 %entru %rieten *au %entru du=man! %entru 0ia<a %lantei ca =i %entru aceea a omului( i mai %u<in conteaz3 înc3 moralitatea celui care încalc3 ta)uulM %edea%*a cade ca o %loaie =i a*u%ra celui dre%t! =i a*u%ra celui nedre%t(RC Dar aici înce%e %roce*ul lent %e care am încercat *36" de*emn3m %rin e?%re*ia @*c+im)area de *emnifica<ieA a reli-iei( Dac3 %ri0im la dez0oltarea iudai*mului! ne d3m .

*eama cît de com%let3! =i de deci*i03 a fo*t acea*t3 *c+im)are de *emnifica<ie( In c3r<ile %rofetice ale Gec+iului Te*tament afl3m o direc<ie de -îndire =i *im<ire cu totul nou3( Idealul %urit3<ii *emnific3 ce0a cu totul diferit fat3 de toate conce%<iile mitice anterioare( A c3uta %uritatea *au im%uritatea într6un o)iect! într6un lucru material! a de0enit ce0a im%o*i)il( C+iar ac<iunile omene=ti ca atare nu mai *înt %ri0ite RC Dc0on*! op. cit2 %( #"( "C7 ESE* DESPRE OM ca %ure *au im%ure( Sin-ura %uritate care are o *emnifica<ie =i o demnitate reli-ioa*3 e*te %uritatea inimii( i %rin acea*t3 %rim3 di*tinc<ie *întem condu=i c3tre alta! care nu e*te de mai mic3 im%ortant3( Si*temul ta)u im%une omului nenum3rate datorii =i o)li-a<ii( Dar toate ace*te datorii au un caracter comun( Ele *înt în între-ime ne-ati0eM ele nu includ nici un fel de ideal %oziti0( Unele lucruri tre)uie *3 fie e0itateM de la unele .

ac<iuni tre)uie *3 e?i*te a)<inere( Ceea ce afl3m aici *înt in+i)i<ii *i %ro+i)i<ii! *i nu cerin<e morale *au reli-ioa*e( Pentru c3 ceea ce domin3 *i*temul ta)u e*te fricaM iar frica =tie numai cum *3 interzic3! nu cum *3 orienteze( Ea a0ertizeaz3 a*u%ra %ericolului! dar nu %oate trezi în om nici o ener-ie acti03 *au moral3( Cu cît *i*temul ta)ii *e dez0olt3 mai mult! cu atît mai mult amenin<3 el *3 con-eleze 0iata omului într6o %a*i0itate com%let3( El nu %oate *3 m3nînce *au *3 )ea! nu %oate *3 *tea *au *3 mear-3( C+iar 0or)irea de0ine o)o*itoareM în fiecare cu0înt omul e*te amenin<at de %ericole necuno*cute( în Polinezia nu numai c3 e*te interzi*3 %ronun<area numelui unui =ef *au al unei %er*oane decedateM dar c+iar *i alte cu0inte *au *ila)e în care *e întîm%l3 *3 a%ar3 numele re*%ecti0 nu %ot fi folo*ite în con0er*a<ia o)i=nuit3( Ace*ta e*te %unctul în care reli-ia! în dez0oltarea ei! a aflat o *arcin3 nou3( Dar %ro)lema %e care a tre)uit *6o înfrunte a fo*t e?trem de dificil3 =i într6un anumit *en* ea %3rea *3 fie in*olu)il3( în ciuda tuturor defectelor lui e0idente! *i*temul ta)u a fo*t .

*in-urul *i*tem de re*tric<ii =i o)li-a<ii *ociale care fu*e*e de*co%erit de c3tre om( El a fo*t %iatra de temelie a între-ii ordini *ociale( Nu e?i*t3 nici un *ector al 0ie<ii *ociale care *3 nu fi fo*t re-lementat =i -u0ernat de c3tre ta)uuri *%eciale( Rela<ia dintre conduc3tori *i *u%u=i! 0iata %olitic3! 0iata *e?ual3! 0ia<a de familie nu %o*edau o alt3 le-3tur3! =i nu una mai *acr3( Acela=i lucru e*te 0ala)il %entru întrea-a 0iat3 economic3( C+iar =i %ro%rietatea! la ade03rata ei ori-ine! %are *3 fie o in*titu<ie de ti% ta)u( Prima modalitate de a lua în *t3%înire un lucru *au o %er*oan3! de a ocu%a o )ucat3 de %3mînt *au de a face lo-odn3 cu o femeie e*te de a le marca %rintr6un *emn ta)u( Pentru reli-ie a fo*t im%o*i)il *3 a)ro-e MI0*L SI RELI?IA "C5 ace*t *i*tem com%le? de interdic<ii( A6l înl3tura ar fi în*emnat anar+ie total3( i totu=i marii da*c3li reli-io=i ai omenirii au aflat un im%ul* nou %lecînd de la care întrea-a 0ia<3 a omului a fo*t orientat3 într6o nou3 .

direc<ie( Ei au de*co%erit în ei în=i=i o for<3 %oziti03! o for<3 nu de in+i)i<ie! ci de in*%ira<ie *i a*%ira<ie( Ei au %re*c+im)at *u%unerea %a*i03 într6un *entiment reli-io* acti0( Si*temul ta)u amenin<3 *3 fac3 din 0iata omului o %o0ar3 care %în3 la urm3 de0ine in*u%orta)il3( întrea-a e?i*ten<3 a omului! fizic3 =i moral3! e*te în3)u=it3 *u) %re*iunea continu3 a *i*temului( Ace*ta e*te %unctul în care inter0ine reli-ia( Toate reli-iile etice e0oluate 6reli-ia %rofe<ilor lui I*rael! zoroa*tri*mul! cre=tini*mul 6 î*i %ro%un o *arcin3 comun3( Ele îi u=ureaz3 %e oameni de *arcina intolera)il3 a *i*temului ta)uM dar ele identific3! %e de alt3 %arte! Un *en* mai %rofund al o)li-a<iei reli-ioa*e care! în loc de a fi o re*tric<ie *au o con*trîn-ere! e*te e?%re*ia unui nou ideal %oziti0 al li)ert3<ii umane( LIM8AG*L "CC GIII Limba%ul I Bim)a>ul *i mitul *înt înrudite de a%roa%e( Pe tre%tele .

tim%urii ale culturii umane! le-3tura lor e*te atît de *trîn*3 =i coo%erarea atît de e0ident3! încît *e%ararea lor e*te a%roa%e im%o*i)il3( Ele *înt dou3 0l3*tare ale uneia *i aceleia=i r3d3cini( în cli%a în care îl întîlnim %e om! îl întîlnim în %o*e*ia facult3<ii de a 0or)i *i *u) influenta func<iei creatoare de mituri( Pornind de aici! %entru o antro%olo-ie filozofic3 e*te tentant3 aducerea ace*tor dou3 caracteri*tici *%ecific umane *u) o cate-orie comun3( încerc3ri în acea*t3 direc<ie au fo*t f3cute ade*eori( :( Ma? Muller a dez0oltat o teorie curioa*3 %rin care mitul era e?%licaf doar ca un %rodu* *ecundar al lim)a>ului( El a %ri0it mitul ca %e un fel de )oal3 a *%iritului uman! a c3rei cauz3 tre)uie c3utat3 în facultatea 0or)irii( Bim)a>ul e*te! %rin în*3=i natura =i e*en<a lui! metaforic( Inca%a)il *3 de*crie lucrurile în mod direct! el recur-e la moduri indirecte de de*criere! la termeni am)i-ui =i ec+i0oci( Acea*t3 inerent3 am)i-uitate a lim)a>ului e*te cea c3reia! du%3 Ma? Muller! mitul îi datoreaz3 ori-inea =i în care *i6a -3*it totdeauna +rana *%iritual3( @Pro)lema mitolo-ieiA! .

con*idera Muller! a de0enit de fa%t o %ro)lem3 de %*i+olo-ie! =i! întrucît *%iritul no*tru de0ine o)iecti0 %entru noi în %rinci%al %rin intermediul lim)a>ului! %ro)lema mitolo-iei a de0enit o %ro)lem3 a =tiin<ei lim)a>ului( Ace*t fa%t 0a e?%lica de ce J(((K am numit hmitulV o )oal3 a lim)a>ului mai curînd decît a -îndirii( J(((K Bim)a>ul =i -îndirea *înt in*e%ara)ile! =i J(((K o )oal3 a lim)a>ului e*te! %rin urmare! acela=i lucru cu o )oal3 a -îndirii J(((K( A6l re%rezenta %e ieul *u%rem comi<înd tot felul de crime! fiind în=elat de c3tre oameni! fiind *u%3rat %e *o<ia lui =i 0iolent cu co%iii *3i e*te cu *i-uran<3 o do0ad3 de )oal3! de o condi<ie neo)i=nuit3 a -îndirii *au! %entru a 0or)i mai clar! do0ad3 a unei demen<e ade03rate( J(((K E*te un caz de %atolo-ie mitolo-ic3( J(((K Bim)a>ul foarte 0ec+i e*te un in*trument dificil de mînuit! în *%ecial în *co%uri reli-ioa*e( In cadrul lim)a>ului omene*c e*te im%o*i)il3 e?%rimarea ideilor a)*tracte f3r3 a>utorul metaforei! =i nu în*eamn3 a *%une %rea mult afirmînd c3 între-ul dic<ionar al reli-iei .

*tr30ec+i e*te alc3tuit din rnetafore(J(((K Aici *e afl3 o *ur*3 %ermanent3 de confuzii! din care multe =i6au %3*trat locul în reli-ia =i mitolo-ia lumii antice(" Dar con*iderarea unei acti0it3<i umane fundamentale ca o %ur3 mon*truozitate! ca un fel de )oal3 mintal3! cu -reu %oate trece %ro)a unei inter%ret3ri adec0ate a ei( Nu a0em ne0oie de a*tfel de teorii )izare *i e?a-erate %entru a 0edea c3 %entru *%iritul %rimiti0 mitul =i lim)a>ul *înt! cum *e *%une! fra<i -emeni( Am)ele *e *%ri>in3 %e o e?%erien<3 a omenirii foarte -eneral3 =i foarte tim%urie! o e?%erien<3 de natur3 mai curînd *ocial3 decît fizic3( Cu mult tim% înainte ca un co%il *3 în0e<e a 0or)i! el a de*co%erit al<e>ni>loace de comunicare cu alte %er*oane! mai *im%le( ;i%eteleN datorate Adi*confortului! durerii *au foamei! fricii *au *%aimei! %e care le -3*im%e*te tot în lumea or-anic3 înce% *3 ca%ete o nou3 form3( Ele nu mai *înt *im%le reac<ii in*t>nrti0%! înNirîP *înt N i deli)eratU Atunci cînd

fol>*DîeUinLd>NN

U

e*te l3*at *in-ur! co%ilul cere! %rin *unete mai mult *au mai %u<in articulate! %rezen<a doicii *au a mamei! =i el de0ine con=tient c3 ace*te cereri au efectul dorit( Omul %rimiti0 tran*fer3 acea*t3 %rim3 e?%erien<3 *ocial3 elementar3 a*u%ra totalit3<ii naturii( Pentru el natura *i *ocietatea nu numai c3 *înt unite între ele %rin le-3turile cele mai *trîn*eM ele
"

:( Ma? Muller! Contri(ution" to t e Science o$

M#t o!o,# JBondon! Bon-man*! 'reen W Co(! "8#4K! I! %%( R8 =i urm(! *i Lecture" on t e Science o$ Rc!i,ion JNe. /orS! C+arle* Scri)nerE* Son*! "8#5K! %%( ""8 =i urm( "CR ESE* DESPRE OM formeaz3 un între- coerent =i ale c3rui %3r<i nu %ot fi di*tin*e una de alta( Nici o linie de demarca<ie %reci*3 nu *e%ar3 cele dou3 domenii( Natura în*3=i nu e*teA altce0a decît o mare *ocietate 6 *ocietatea 0ie<ii( Din ace*t %unct de 0edere %utem în<ele-e cu u=urin<3

între)uin<area =i func<ia *%ecific3 a cu0întului ma-ic( Credin<a în ma-ie *e )azeaz3 %e o con0in-ere %rofund3 în *olidaritatea 0ie<ii(7 Pentru *%iritul %rimiti0! %uterea *ocial3 a cu0întului! e?%erimentat3 în nenum3rate cazuri! de0ine o for<3 natural3 =i c+iar *u%ranatural3( Omul %rimiti0 *e *imte încon>urat de tot felul de %ericole 0izi)ile =i in0izi)ile( El nu %oate *%era *3 în0in-3 ace*te %ericole doar %rin mi>loace fizice( Pentru el uni0er*ul nu e*te un lucru mort *au t3cutM el %oate auzi =i în<ele-e( De aceea! dac3 *e a%eleaz3 la ele de o manier3 cu0enit3! for<ele naturii nu %ot refuza a>utorul lor( Nimic nu rezi*t3 cu0întului ma-ic! car%ina Ce! coe!o po""unt deducere !una%9 Atunci cînd omul a înce%ut *36*i dea *eama %entru %rima dat3 c3 acea*t3 încredere era zadarnic3 6 c3 natura era im%laca)il3 nu %entru c3 *e o%unea înde%linirii cerin<elor lui! ci %entru c3 nu în<ele-ea lim)a>ul *3u 6 de*co%erirea tre)uie *3 fi fo*t %entru el ca un =oc( în ace*t moment critic! el a tre)uit *3 înfrunte o %ro)lem3 nou3 care marc+eaz3 un %unct

de cotitur3 *i o criz3 în 0iata lui intelectual3 *i moral3( De ZU < atunci înainte! omul tre)uie *3 *e fi aflat într6o adînc3 *olitudine! e?%u* unor *entimente de total3 *ina,3tate =i di*%erare a)*olut3( El ar fi în0in* cu -reutate ace*te *entimente dac3 nu ar fi dez0oltat o for<3 *%iritual3 nou3 care a )arat calea ma-iei! dar în acela=i tim% a de*c+i* un alt drum! mai %romi<3tor( Orice *%eran<3 de a *u%une natura cu a>utorul cu0întului ma-ic fu*e*e z3d3rnicit3( Dar ca o con*ecin<3! omul a înce%ut *3 0ad3 le-3tura dintre lim)a> *i ` realitate într6o lumin3 diferit3( :unc<ia ma-ic3 a cu0întului a fo*t ecli%*at3 *i înlocuita %rin func<ia lui *emantic3( Cu0întu nu mai e*te înze*trat cu %uteri ma-iceM el nu mai are o LIM8AG*L "C4 E7 Gezi "upra2 ca%( GII! %%( " i46"75( P @Cu0intele ma-ice %ot co)orî =i luna de %e cerA! 0er* K

din Gir-iliuM în lim)a iatin3! în ori-inal( 3N.t4 influen<3 fizic3 *au *u%ranatural3 imediat3( El nu %oate *c+im)a natura lucrurilor =i nu %oate con*trîn-e 0oin<a zeilor *au demonilor( Totu=i el nu e*te nici li%*it de *emnifica<ie! nici li%*it de %utere( El nu e*te doar un *im%lu $!atu" Coci"2 un *im%lu *uflu de aer( Tr3*3tura deci*i03 nu e*te caracterul lui fizic! ci caracterul lo-ic( Din %unct de 0edere fizic! cu0întul %oate fi con*iderat ca fiind ne%utincio*! dar din %unct de 0edere lo-ic! el e*te ridicat la un ran- *u%erior! de fa%t la ran-ul cel mai înalt( Lo,o"@u! de0ine %rinci%iul uni0er*ului =i %rimul %rinci%iu al cunoa=terii umane( Acea*t3 tranzi<ie a a0ut loc în cadrul filozofiei -rece=ti! la înce%uturile ei( Heraclit a%ar<ine înc3 acelei cla*e de -îndi6tori -reci care în Meta$i'ica lui Ari*totel *înt numi<i @0ec+ii fiziolo-iA Joi oc%?aîoi [<nKcn(RtaK4OiK( între-ul lui intere* *e concentreaz3 a*u%ra lumii fenomenale( El nu admite c3 dea*u%ra lumii fenomenale! lumea @de0eniriiA! e?i*t3 o *fer3 *u%erioar3! o ordine ideal3 *au etern3 a @e?i*tenteiA

%ure( Totu=i! el nu *e mul<ume=te cu *im%lul $apt al *c+im)3riiM el caut3 principiu! *c+im)3rii( Conform lui Heraclit! ace*t %rinci%iu nu %oate fi aflat într6un lucru material( Nu lumea material3! ci lumea uman3 e*te c+eia unei inter%ret3ri corecte a ordinii co*mice( în acea*t3 lume uman3 facultatea 0or)irii ocu%3 un loc central( Tre)uie! %rin urmare! *3 în<ele-em ce în*eamn3 0or)irea! %entru a în<ele-e @*emnifica<iaA uni0er*ului( Dac3 nu reu=im *3 -3*im acea*t3 a%ro%iere 6a%ro%iere %rin intermediul lim)a>ului! mai curînd decît %rin intermediul fenomenelor fizice 6 nu -3*im %oarta de intrare în filozofie( C+iar *i în -îndirea lui Heraclit! cu0întul! Bo-o*6ul! nu e*te doar un fenomen antro%olo-ic( El nu e*te în-r3dit în limitele *trimte ale lumii noa*tre omene=ti! întrucît el %o*ed3 un ade03r co*mic uni0er*al( Dar! în loc *3 fie o foit3 ma-ic3! cu0întul e*te în<ele* în func<ia lui *emantic3 =i *im)olic3( @Nu a*culta<i de mineA! *crie Heraclit! @ci de cu0înt! =i recunoa=te<i c3 toate lucrurile *înt unulA( '2ndirea -reac3 tim%urie a trecut a*tfel de la o filozofie

a naturii la o filozofie a lim)a>ului( Dar aici ea a întîlnit dificult3<i noi *i *erioa*e( Nu e?i*t3 %oate nici o %ro)lem3 mai tul)ur3toare =i contro0er*at3 decît @*emnifica<ia "e#nr$i% "C8 ESE* DESPRE OM ca<ieiA(5 C+iar =i în zilele noa*tre! lin-0i=ti! %*i+olo-i =i filozofi îm%3rt3=e*c %uncte de 0edere foarte diferite a*u%ra ace*tui *u)iect( :ilozofia antic3 nu *6a %utut ocu%a *erio*! în mod direct! de acea*t3 %ro)lem3 com%licat3 în toate a*%ectele ei( Ea a %utut oferi doar o *olu<ie %ro0izorie( Acea*t3 *olu<ie *e )aza %e un %rinci%iu care! în -îndirea -reac3 tim%urie! era -eneral acce%tat *i care %3rea *3 fie *ta)ilit cu certitudine( Toate diferitele =coli 6 fiziolo-i=tii ca =i diaîec6ticienii 6 %lecau de la %re*u%unerea c3 fa%tul cunoa=terii ar fi ine?%lica)il f3r3 o identitate între *u)iectul cuno*c3tor *i realitatea cuno*cut3( Ideali*mul =i reali*mul! de=i *e deo*e)eau în a%licarea ace*tui %rinci%iu! erau de acord în recunoa=terea ade03rului lui( Parmenide declara c3

noi nu %utem *e%ara e?i*ten<a de -îndire4 întrucît ele formeaz3 UunUto<U :ilozofii naturii în<ele-eau =T inter%retau acea*t3 identitate într6un *en* *trict material( Dac3 analiz3m natura omului! -3*im aceea=i com)ina<ie de elemente! ca %retutindeni în lumea fizic3( întrucît microco*mo*ul e*te o re%lic3 a macro6co*mo*uluî! el face %o*i)il3 cunoa=terea ace*tuia din urm3( Pentru c3! *%une Em%edocle! @noi 0edem P3mîntul cu a>utorul %3mîntuîuî! =i A%a cu a>utorul a%eiM %rin mi>locirea aerului 0edem noi Aerul *tr30eziu! %rin mi>locirea focului! :ocul di*tru-3tor( Prin dra-o*te 0edem Dra-o*tea! iar Ura o 0edem %rin intermediul urii cum%lite(A$ Acce%tînd acea*t3 teorie -eneral3! care e*te @*emnifica<ia *emnifica<ieiAH în %rimul =i în %rimul rînd! *emnifica<ia tre)uie *3 fie e?%licat3 în termeni ai e?i*ten<eiM %entru c3 e?i*tenta! *au *u)*tan<a! e*te cate-oria cea mai uni0er*al3 care lea-3A =i une=te la un loc ade03rul de realitate( Un cu0înt nu ar %utea @*emnificaA un lucru dac3 nu ar e?i*ta cel %u<in o

identitate %ar<ial3 între ele( Be-3tura dintre *im)ol *i o)iectul *3u tre)uie *3 fie una natural3 =i nu una %ur con6
5

Gezi C(e(O-den =i BA( Ric+ard*! 0 e Meanin, o$

Meanin, J"#75M ed( a C6a! Ne. /orS! "#58K( P
$

Em%edocle! fra-mentul 55C( Gezi Do+n Bumet!

Ear!# ?reeK P i!o"op # JBondra =i Edin)ur-+! A( W C( BlacS! "8#7K! cartea a Ii6a! %( 757( LIM8AG*L "C# 0en<ional3( :3r3 o a*tfel de le-3tur3 natural3 un cu0înt al lim)a>ului omene*c nu *i6ar %utea înde%lini *arcinaM el ar de0eni ininteli-i)il( Dac3 admitem acea*t3 i%otez3! care î=i are ori-inea mai curînd într6o teorie -eneral3 a cunoa=terii decît într6o teorie a lim)a>ului! *întem confrunta<i imediat cu doctrina onomato%eic3( Acea*t3 doctrin3 %are a fi în *tare ea *in-ur3 *3 um%le lacuna dintre nume =i lucruri( Pe de alt3 %arte! acea*t3 %unte %e*te %r3%a*tie amenin<3 *3 *e %r3)u=ea*c3 la %rima

noa*tr3 încercare de a o folo*i( Pentru Platon a fo*t *uficient3 dez0oltarea tezei onomato%eice cu toate con*ecin<ele ei %entru a o re*%in-e( în dialo-ul %latoni6 cian Crati!2 Socrate acce%t3 teza în felul *3u ironic( Dar acea*t3 a%ro)are e*te de*tinat3 doar *3 o di*tru-3 %rin %ro%ria a)*urditate %e care o con<ine( E?%lica<ia %e care o d3 Platon teoriei du%3 care orice lim)a> î=i are ori-inea în imitarea *unetelor *fîr*e*te într6o %arodie *i într6o caricatur3( ( Cu toate ace*tea! teza onomato%eic3 a %re0alat multe *ecole( C+iar în literatura recent3 ea nu di*%are cîtu*i de %u<in definiti0! de=i ea nu mai a%are în acelea=i forme nai0e ca în dialo-ul Crati!Eal lui Platon( O)iec<ia e0ident3 la acea*t3 tez3 e*te fa%tul c3! atunci cînd analiz3m cu0intele 0or)irii curente! în ma>oritatea cazurilor ne 0ine foarte -reu *3 de*co%erim %retin*a *imilitudine între *unete =i o)iecte( Acea*t3 dificultate ar %utea fi înl3turat3! totu=i! ar3tînd c3 lim)a>ul omene*c a fo*t *u%u*! înc3 de la înce%ut! *c+im)3rii *i dec3derii( Dre%t urmare! nu ne %utem mul<umi cu *tarea lui %rezent3( Tre)uie *3 urm3rim termenii %e care6i folo*im

%în3 la ori-inile lor dac3 0remE*3 de*co%erim le-3tura care6i une=te cu o)iectele core*%unz3toare( De la cu0intele deri0ate tre)uie *3 ne întoarcem la cu0intele ini<ialeM tre)uie *3 de*co%erim etimonul! forma ade03rat3 =i ori-inar3 a fiec3rui termen( Conform ace*tui %rinci%iu! etimolo-ia de0ine nu numai %unctul central al lin-0i*ticii! ci! de a*emeneaA! una din c+eile de )olt3 ale filozofiei lim)a>ului( Iar %rimele etimolo-ii folo*ite de c3tre -ramaticienii =i filozofii -reci nu *ufereau de nici un fel de *cru%ule teoretice *au i*torice( Nici o etimolo-ie )azat3 %e "R9 ESE* DESPRE OM %rinci%ii =tiin<ifice nu a a%3rut înaintea %rimei >um3t3<i a *ecolului al QIQ6lea(C Pîn3 în acea*t3 %erioad3 totul era %o*i)il! *i erau admi*e cu dra-3 inim3 e?%lica<iile cele mai fanta*tice =i mai )izare( Al3turi de etimolo-iile %oziti0e! e?i*tau faimoa*ele etimolo-ii ne-ati0e de ti%ul !ucu" a non !ucendo9 Atîta tim% cît a*tfel de *c+eme =i6 au %3*trat 0ala)ilitatea! teoria le-3turii naturale dintre

nume =i lucruri %3rea *3 fie >u*tifica)il3 =i u=or de *u*<inut din %unct de 0edere filozofic( Dar e?i*tau alte con*idera<ii -enerale care militau de la înce%ut îm%otri0a ace*tei teorii( Sofi=tii -reci erau! într6 un anumit *en*! di*ci%olii lui Heraclit( în dialo-ul *3u 0 eaiteto"2 Platon a mer* atît de de%arte încît *3 *u*<in3 c3 teoria *ofi*tic3 a cunoa=terii nu a0ea nici o %reten<ie la ori-inalitate( El o con*idera un rezultat *i o con*ecin<3 a doctrinei +eraclitiene a @cur-erii tuturor lucrurilorA( Totu=i! e?i*ta o diferen<3 im%o*i)il de înl3turat între Heraclit *i *ofi=ti( Pentru cel dintîi! Bo-o*6ul era un %rinci%iu metafizic uni0er*al( El %o*eda un ade03r -eneral! o 0aliditate o)iecti03( Dar *ofi=tii nu mai admit acel @cu0înt di0inA %e care Heraclit îl con*idera ori-inea =i %rimul %rinci%iu al tuturor lucrurilor! al ordinii co*mice morale( Antro%olo-ia! nu metafizica! >oac3 rolul conduc3tor în teoria lim)a>ului( Omul a de0enit centrul uni0er*ului( Conform ma?imei lui Prota-ora*! @omul e*te m3*ura tuturor lucrurilor! a celor ce e?i*t3! cum c3 e?i*t3! =i a

celor ce nu e?i*t3! cum c3 nu e?i*t3(A C3utarea 0reunei e?%lica<ii a lim)a>ului în lumea o)iectelor fizice e*te! %rin urmare! zadarnic3 =i rar3 nici o 0aloare( Sofi=tii afla*er3 o a)ordare nou3 =i mult mai *im%l3 a lim)a>ului omene*c( Ei au fo*t %rimii care au tratat lin-0i*tica =i %ro)lemele -ramaticale într6un mod *i*tematic(
C

Cf( A(:( Pott! Et#%o!o,i"c e &or"c un,en au" de%

?e(iete der indo,er%ani"c en Sprac en J"855 =i urm(K( P Acea*t3 @etimolo-ieAcele)r3 a%ar<ine retorului =i %eda-o-ului roman kuintilian Jc( 5C6#R %( C+r(K El deri0a termenul latin !ucu"2 @dum)ra03 *acr3A! din cu0întul !u+2 @lumin3A! întrucît în dum)ra03 @nu e?i*t3 nici un $e! de lumin3A( Cf( Do+n P( Hu-+e! 0 e Science e$ Lan,ua,e. An Introduction to Lin,ui"tic"2 Random Hou*e! Ne. /orS! "#R4! %( $4( 3N.t.4 LIM8AG*L "R" Dar ei nu *e ocu%au de ace*te %ro)leme într6un *en* *trict teoretic( O teorie a lim)a>ului a0ea de înde%linit alte *arcini! care erau =i mai ur-ente( Ea tre)uia *3 ne în0e<e cum *3 0or)im *i *3 ac<ion3m în lumea noa*tr3

*ocial3 *i %olitic3 %rezent3( In 0ia<a Atenei din *ecolulu al G6lea! lim)a>ul de0eni*e un in*trument %entru *co%uri definite! concrete! %ractice( El era arma cea mai %uternic3 în marile )3t3lii %olitice( Nimeni nu %utea *%era *3 >oace un rol conduc3tor tar3 ace*t in*trument( :olo*irea lui într6un mod %otri0it! îm)un3t3<irea =i afinarea lui continu3 erau de o im%ortan<3 0ital3( în ace*t *co%! *ofi=tii au creat o nou3 ramur3 a cunoa=terii( Retorica! nu -ramatica *au etimolo-ia! a de0enit %reocu%area lor %rinci%al3( în defini<ia dat3 de ei în<ele%ciunii 3"op ia42 retorica %3*trez3 o %ozi<ie central3( Toate di*%utele în le-3tur3 cu @ade03rulA *au @corectitudineaA Jo%'oTn_K termenilor =i numelor de0in *u%erficiale =i de %ri*o*( Termenii nu au menirea de a e?%rima natura lucrurilor( Ei nu au nici un fel de corelate o)iecti0e( Sarcina lor ade03rat3 nu e*te de a de*crie lucruri! ci de a trezi *entimente umaneM nu doar de a e?%rima idei *au -înduri! ci de a îndemna %e oameni la anumite ac<iuni( Pîn3 acum am a>un* la o conce%<ie tri%l3 de*%re func<ia .

4 "R7 ESE* DESPRE OM R Gezi Au-u*t Sc+leic+cr! Die Sprac Ni""en"c a$t JFcimar! "845K( .t.*i 0aloarea lim)a>ului& una mitolo-ic3! una metafizic3 =i una %ra-matic3( Dar toate ace*te e?%lica<ii *e do0ede*c! într6un anumit *en*! al3turi de <int3! %entru c3 ele nu reu=e*c *3 remarce una din tr3*3turile cele mai iz)itoare ale lim)a>ului( Cele mai elementare enun<uri omene=ti nu *e refer3 la lucruri fizice! =i nici nu *înt *emne %ur ar)itrare( Bor nu li *e a%lic3 alternati0a J%ucei o0 *au 9eoet o0(EEle *înt @naturaleA! nu @artificialeAM dar ele nu au nici o le-3tur3 cu natura o)iectelor e?terioare( Ele nu de%ind de o *im%l3 con0en<ie! de un o)icei *au de o o)i=nuin<3M ele au r3d3cini mult mai adînci( Ele *înt e?%re*ii in0oluntare ale *entimentelor omene=ti! inter>ec<ii =i e?clama<ii( Nu a fo*t un accident fa%tul c3 acea*t3 teorie inter>ec<iorfal3 a fo*t introdu*3 de c3tre un P @în mod natural *au %rin con0en<ieAM în lim)a -reac3! în ori-inal( 3N.

i%etele 0iolente 6 de fric3! de furie! de durere *au de )ucurie 6 nu con*tituie o în*u=ire *%ecific3 a omului( Be afl3m(%e*te tot în lumea animal3( In felul ace*ta! nimic nu a fo*t mai 0ero*imil .la *fera uman3( Gor)irea omenea*c3 %oate fi redu*3 la un in*tinct fundamental im%lantat de c3tre natur3 în toate creaturile 0ii( .DarNin:"c c 0 coric und dic naturali*t! cel mai mare om de =tiin<3 %rintre -înditorii -reci Democrit a fo*t %rimul care a %ro%u* teza c3 0or)irea omenea*c3 î=i are ori-inea în anumite *unete cu un caracter %ur emo<ional( Mai tîrziu! acela=i %unct de 0edere a fo*t *u*<inut de c3tre E%icur =i Bucre<iu! )azîndu6*e %e autoritatea fui Democrit( Ea a a0ut o influent3 %ermanent3 a*u%ra teoriei lim)a>ului( Tîrziu! în *ecolul al QGIII6lea! ea a%are înc3! în &!r'&!e aceea=i form3! la -înditori ca Gico =i Rou**eau( Din %unct de 0edere =tiin<ific e*te u=or de în<ele* marele a0anta> al ace*tei teze inter> ec<ionale( Aici! *e %are! nu tre)uie *3 ne *%ri>inim numai %e *%ecula<ie( Am de*co%erit cîte0a fa%te 0erifica)ile! iar ace*te fa%te nu *e re*trîn.

decît *3 *e urm3rea*c3 fa%tul *ocial al 0or)irii %în3 la cauza lui )iolo-ic3 -eneral3( Dac3 acce%t3m teza lui Democrit *i a di*ci%olilor *3iN*emantica înceteaz3 *3 mai fie un domeniu *e%aratM ea de0ine o ramur3 a )iolo-iei =i fiziolo-iei( Si totu=i! teoria inter>ectional3 nu a %utut a>un-e la maturitate %în3 ce )iolo-ia în*3=i6 nu6=i afla*e o nou3 )az3 =tiin<ific3( Nu era *uficient3 %unerea în le-3tur3 a 0or)irii umane cu anumite fa%te )iolo-ice( Be-3tura tre)uia *3 fie întemeiat3 %e un %rinci%iu uni0er*al( Un a*tfel de %rinci%iu a fo*t oferit de %rinci%iul e0olu<iei( Atunci cînd a a%3rut cartea lui Dar.in(R Dar.in! ea a fo*t *alutat3 cu cel mai mare entuzia*m nu numai de c3tre oameni de =tiin<3 =i filozofi! ci =i de c3tre lin-0i=ti( Au-u*t Sc+leic+er! ale c3rui %rime *crieri îl ar3tau ca %e un ade%t *i di*ci%ol al lui He-el! a de0enit un %rozelit al lui Dar.in în*u=i î*i trata*e *u)iectul *trict din %unctul de 0edere al unui naturali*t( Totu=i! metoda lui -eneral3 era u=or de a%licat la fenomenele lin-0i*tice =i c+iar .

in ar3ta*e c3U*uneteleU*au actele e?%re*i0e *înt dictate de anumite ne0oi )iolo-ice *i *înt folo*ite conform unor le-:TSoîo-tce %reci*e( A)ordat3 din ace*t un-+i! 0ec+ea eni-m3 a ori-inii lim)a>ului %utea fi tratat3 de o manier3 *trict em%iric3 =i =tiin<ific3(NB>m)a>ulUomene*c înceta *3 fie @un *tat în *tatA =i de0enea în felul ace*ta un dar natural -eneral( ARamînea! totu=i! o dificultate fundamental3( Creatorii teoriilor )iolo-ice de*%re ori-inea lim)a>ului nu au reu=it *3 0ad3 %3durea din cauza co%acilor( Ei au %lecat de la %re*u%unerea c3 o cale direct3 ducea de la inter>ec<ie la 0or)ire( Dar a*ta în*eamn3 a lua dre%t ade03rat ceea ce tre)uie a)ia demon*trat! =i nu o rezol0are a %ro)lemei( Ceea ce a0ea ne0oie de e?%lica<ie nu era *im%lul fa%t al 0or)irii! ci *tructura -raiului omene*c( O analiz3 a ace*tei *tructuri dez03luie o diferen<3 radical3 între lim)a>ul emo<ional =i cel .LIM8AG*L "R5 n ace*t domeniu el %3rea *3 de*c+id3 o cale nee?%lorat3( în lucrarea 0 e E+pie""ion o$ t e E%otion" in Man and Ani%a!"2 Dar.

articulat Ace*te dou3 ti%uri nu *e afl3 la acela=E ni0el( C+iar dac3 ar fi %o*i)il *3 le unim din %unctul de 0edere al ori-inii! trecerea de la un ti% la o%u*ul lui tre)uie *3 r3mîn3 mereu! din %unct de 0edere lo-ic! o %eta(a"i" ei" a!!o .eno"2 o tranzi<ie de la un -en la altul( Du%3 cîte %ot *36mi dau *eama! nici o teorie )iolo-ic3 nu a reu=it *3 =tear-3 acea*t3 di*tinc<ie lo-ic3 =i *tructural3( Nu di*%unem de nici un fel de date %*i+olo-ice care *3 ate*te fa%tul că 0reun animal ar fi trecut 0reodat3 -rani<a care *e%ar3 lim)a>ul articulat de cel emo<inal( A=a6numitul @lim)a>animal r3mîne mereu cu totul *u)iecti0M el e?%rim3 anumite *t3ri *enzoriale! dar nu de*emneaz3 *au nu de*crie o)iecte(4 Pe de alt3 %arte! nu e?i*t3 mei o do0ad3 i*toric3 %rin care *3 *e ate*te c>Bccnul! c+iar %e tre%tele cele mai de >o* ale culturii *ale! a $'"t redu* la un lim)a> %ur emo<inal *au la lim)a>ul -e*turilor( Dac3 dorim *3 urm3m o metod3 *trict em%iric3! tre)uie *3 e?cludem o a*tfel de %re*u%unere ca fiind! dac3 nu cu totul im%ro)a)il3! cel %u<in îndoielnic3 =i i%otetic3( .

4 Gezi ace*te %uncte de 0edere ale lui F( eoe+ler =i '( Re0e*z citate mai *u*! ca%( II! %( $#( "R$ ESE* DESPRE OM De fa%t! o e?aminare mai atent3 a ace*tor teorii ne con6 duce totdeauna într6un %unct în care ade03ratul %rinci%iu %e care ele *e *%ri>in3 de0ine di*cuta)il( Du%3 cî<i0a %a=i (f3cu<i în *en*ul ace*tui ar-ument! a%3r3torii ace*tor teorii *înt o)li-a<i *3 admit3 =i *3 *u)linieze aceea=i diferen<3 %e care la %rima %ri0ire ei %3reau *6o re*%in-3 *au cel %u<in *6o minimalizeze( Pentru a ilu*tra ace*t fa%t 0oi ale-e dou3 e?em%le concrete! %rimul luat din lin-0i*tic3! al doilea din literatura %*i+olo-ic3 =i filozofic3( Otto De*%er*en a fo*t %oate ultimul lin-0i*t modern care @aU(%3*trat un intere* %rofund %entru 0ec+ea %ro)lem3 a ori-inii lim)a>ului( El nu a ne-at fa%tul c3 toate *olu<iile %recedente ale %ro)lemei fu*e*er3 cu totul inadec0ateM în realitate el era con0in* c3 de*co%eri*e o metod3U$iou3 care oferea %romi*iunea .

unui *ucce* mai )un( @Metoda %e care o recomandA! afirm3 De*%er*en! *i %e care o între)uin<ez %rimul în mod con*ec0ent e*te aceea de a urm3ri lim)a>ul no*tru modern îna%oi în tim% atît de de%arte cît ne 0or %ermite i*toria =i materialele de care di*%unem( J(((K Dac3 %rin ace*t %roce* a>un-em în final la *unete ro*tite de un a*emenea fel încît nu mai %ot fi numite un lim)a> ade03rat! ci ce0a %recedent lim)a>ului 6 atunci %ro)lema 0a fi fo*t rezol0at3M %entru c3 tran*formarea e*te un %roce* %e care6B în<ele-em! %e cînd o crea<ie din nimic nu %oate fi în<elea*3 niciodat3 de c3tre mintea omenea*c3( Conform ace*tei teorii! o a*tfel de tran*formare a a0ut loc atunci cînd enun<urile umane! care la înce%ut nu erau altce0a decît *tri-3te Emo<ionale *au %oate fraze muzicale! erau între)uin<ate ca nume( Ceea ce la înce%ut fu*e*e un ame*tec de *unete li%*ite de *emnifica<ie! a de0enit în felul ace*ta dintr6o dat3 un in*trument de -îndire( De e?em%lu! o com)ina<ie de *unete intonate %e o anumit3 melodie *i folo*ite într6un cîntec de triumf .

conform c3reia între inter>ec<ie *i cu0înt e?i*t3 o Adi*tant3 S0 Y .i!ete.a*u%ra unui du=man in0m* =i uci* %utea fi tran*format3 într6un nume %ro%riu %entru acel Ae0eniment deo*e)it *au c+iar %entru omul care "6a uci* %e inamic( Iar dez0oltarea %utea a0ea loc acum %rintr6un LIM8AG*L "RC tran*fer metaforic al e?%re*iei a*u%ra unor *itua<ii *imilare(8 Totu=i! tocmai ace*t ()r&&"$er #et&$'ri*+ e*te cel care con<ine în rezumat întrea-a noa*tr3 %ro)lem3( Un a*tfel de tran*fer în*eamn3 c3 e?%re*ii *onore! care %în3 atunci fu*e*er3 "i#!le .e"*/r*/ri in0oluntare ale unor emo<ii %uternice! înde%lineau o *arcin3 cu totul nou3( Ele erau între)uin<ate ca *im)oluri tran*mitînd o anumit3 *emnifi6 H ( ((6d6d M ! ca<ie( De*%er*en în*u=i citeaz3 o o)*er0a<ie a lui Benfe.

*e di0er*ific3 *i în acela=i tim% *e di*tin. Aici -3*im R e?%unere mult mai detaliat3 =i mai ela)orat3 a %ro)lemei( Conce%tele cam fanta*tice %e care le -3*im uneori în cartea lui De*%er*en *înt eliminate( Tranzi<ia de la *tri-3t la 0or)ire e*te de*cri*3 ca un %roce* de concretizare -radual3( Calit3<ile afecti0e %rimiti0e ata=îndu6*e de *itua<ie ca un între.E E E *uficient de mare %entru a ne %ermite *3 *%unem c3 inter>ec<ia e*te ne-a<ia lim)a>uluiM %entru c3 inter>ec<ia e*te folo*it3 doar atunci cind cine0a fie c3 nu %oate! fie c3 nu 0rea *a 0or)ea*c3( în o%inia lui De*%er*en! lim)a>ul a%are atunci cînd @comunicati0ul are %rioritate fa<3 de e?clamati0A( Ace*t ade03rat %a* nu e*te! totu=i! e?%licat! ci doar %re*u%u* de acea*t3 teorie( NU Aceea=i critic3 e*te 0ala)il3 %entru teza dez0oltat3 în cartea lui 'race de Ba-una! Speec .de tr3*3turile %erce%ute ale *itua<iei( @((( a%ar o(iecte care *înt mai . It" &unction and DeCe!op%ent.

Pre**! "#74K! %%( 7R9 =i urm( 0 iRR ESE* DESPRE OM nu reu=e*c *3 03d cum o teorie %ur inter> ec<ional3 %oate e?%lica ace*t %a* deci*i0( Iar în e?%lica<ia %rofe*orului . /orS! "#77K! %%( $"8! $54 *i urm( 'race de Ba-una! Speec .re"" in Lan.curînd cuno*cute decît *im<ite( J(((K( în acela=i tim%! acea*t3 condi<ionare *%orit3 ca%3t3 o form3 *i*tematic3 J(((K Ba *fîr=it J(((K a%are ordinea o)iecti03 a realit3<ii =i lumea de0ine cu ade03rat cuno*cut3(A# Acea*t3 concretizare =i *i*tematizare e*te! într6ade03r! *arcina %rinci%al3 =i cea mai im%ortant3 a lim)a>ului omene*c6 Dar 8 Acea*t3 teorie a fo*t %ro%u*3 mai întîi de c3tre De*%er*en în Pro.in JBondra =i Ne.e JBondra! "8#$K( Gezi! de a*emenea! lucrarea lui! Lan. Ha0en! /ale Uni0er*it.ua. It" &unction and DeCe!op%ent JNe.ua.e2 It"Nature2 DeCe!op%ent and Ori.

de Ba-una %r3%a*tia dintre inter>ec<ii =i nume6nu a fo*t de%3=it3M dim%otri03! în ace*t caz ea ie*e la i0eal3 în modul cel mai clar( E*te un fa%t remarca)il c3 acei autori care! în -eneral 0or)ind! au fo*t înclina<i *3 cread3 c3 lim)a>ul *6a dez0oltat dintr6o *tare de inter>ec<ii %ure au fo*t condu=i la concluzia c3! la urma urmei! diferen<a dintre inter>ec<ii =i nume e*te mult mai mare =i mai remarca)il3 decît identitatea %re*u%u*3 de ei( 'ardiner! de e?em%lu! înce%e cu afirma<ia c3 între lim)a>ul omene*c =i cel animal e?i*t3 o @omo-enitate e*en<ial3A( Dar! dez0Eoltîndu6=i teoria! el tre)uie *3 admit3 c3 între lim)a>ul animal =i 0or)irea omenea*c3! e*te o diferen<3 atît de im%ortant3 încît ecli%*eaz3 a%roa%e omo-enitatea e*en<ial3("9 Similitudinea a%arent3 e*te de fa%t o le-3tur3 material3 care nu e?clude! ci! dim%otri03! accentueaz3 etero-enitatea formal3! func<ional3( Pro)lema ori-inii lim)a>ului a e?ercitat! din toate tim%u6 rile! o fa*cina<ie neo)i=nuit3 a*u%ra *%iritului omene*c( O dat3 cu %rimele *cli%iri ale intelectului *3u! omul a .

ua.e JO?ford! "#57K! %%( ""8 =i urm( um)r3 de c3tre aceea referitoare la ori-ine( A e?i*tat %3rerea c3 ar fi o concluzie dinainte acce%tat3 fa%tul c3! %ro)lema ori-inii o dat3 acce%tat3! celelalte %ro)leme îi .înce%ut *36*i %un3 între)3ri în le-3tur3 cu acea*t3 %ro)lem3( în multe )a*me mitice ni *e *%une cum omul a în03<at *3 0or)ea*c3 c+iar de la Dumnezeu(*au cu6 *%ri>inul în03<3torului di0in( Ace*t intere* %entru ori-inea lim)a>ului e*te u=or de în<ele* dac3 acce%t3m %rimele %remi*e ale -îndirii mitice( Mitul nu cunoa=te nici un alt mod de e?%lica<ie decît *3 *e întoarc3 la trecutul înde%3rtat =i *3 deduc3 *tarea %rezent3 a lumii fizice =i umane din ace*t *tadiu ori-inar al lucrurilor( Totu=i! e*te *ur%rinz3tor =i %arado?al *3 afl3m aceea=i tendin<3 %re0alînd înc3 în -îndirea filozofic3N i aici! tim% de multe *ecole! %ro)lema referitoare la a*%ectul! U*i*lema<icUa fo*t%u*3>n LIM8AG*L "R4 "9 Alan H( 'ardincr! 0 e 0 eor# o$ Speec and Lan.

0or urma e?em%lul imediat( Dintr6un %urîCt6de 0edere e%i*temolo-ic -eneral! acea*ta era! totu=i! o %re*u%unere ne>u*tificat3( Teoria cunoa=terii ne6a în03<at c3 tre)uie *3 tra-em tot6 ! deauna % linie de demarca<ie clar3 între %ro)lemele -enetice =i cele *i*tematice( Confundarea ace*tor dou3 ti%uri e*te am3-itoare =i %ericuloa*3( Cum *e face( c3 acea*t3 ma?im3 metodolo-ic3! ce în alte domenii ale cunoa=terii %are *3 fie admi*3 cu fermitate! a fo*t uitat3 în cazul %reocu%3rilor cu %ro)leme lin-0i*ticeH De*i-ur! ar fi fo*t de cel mai mare intere* =i im%ortant3 *3 fim în %o*e*ia tuturor do0ezilor i*torice %ri0itoare la lim)a> 6 *3 fim în *tare a r3*%unde la între)area dac3 toate lim)ile din lume deri03 dintr6un trunc+i comun *au au r3d3cini diferite *i inde%endente! *i *3 fim în *tare *3 tra*3m %a* cu %a* dez0oltarea idiomurilor *i ti%urilor lin-0i*tice indi0iduale( i totu=i! toate ace*tea nu ar fi *uficiente %entru a rezol0a %ro)lema fundamental3 a filozofiei lim)a>ului( în filozofie nu ne %utem mul<umi cu *im%lul flu? al lucrurilor =i cu cronolo-ia e0enimentelor( Aici tre)uie .

*3 acce%t3m mereu! într6un anumit *en*! defini<ia %latonician3 conform c3reia cunoa=terea filozofica e*te o cunoa=tere a @e?i*ten<eiA! nu a %urei @de0eniriA( De*i-ur! lim)a>ul nu are nici o e?i*ten<3 în afara tim%ului =i dincolo de ace*taM el nu a%ar<ine t3rîmului ideilorU eterne( Sc+im)area 6 *c+im)area fonetic3! analo-ic3! *emantic3 6 e*te un element e*en<ial al lim)a>ului( Cu toate ace*tea! *tudiul tuturor ace*tor fenomene nu e*te *uficient %entru a ne face *3 în<ele-em func<ia -eneral3 a lim)a>ului( Pentru analiza fiec3rei forme *im)olice *întem de%enden<i de datele i*torice( Pro)lema %ri0i6 f toare la ceea ce @*întA mitul! reli-ia! arta! lim)a>ul nu %oate afla un r3*%un* de o manier3 %ur a)*tract3! %rintr6o defini<ie lo-ic3( Pe de alt3 %arte! atunci cînd *tudiem reli-ia! arta =i lim)a>ul d3m totdeauna %e*te %ro)leme *tructurale -enerale a%ar<inînd unui ti% diferit de cunoa=tere( Ace*te %ro)leme tre)uie *3 fie tratate în mod *e%aratM ele nu %ot fi a)ordate =i nu %ot fi rezol0ate doar cu a>utorul in0e*ti-a<iilor i*torice( "R8 .

ESE* DESPRE OM în *ecolul al QlQ6lea e?i*ta înc3 Eo o%inie curent3 *i -eneral acce%tat3 6 aceea c3 i*toria e*te *in-ura c+eie %entru un *tudiu =tiin<ific al 0or)irii omene=ti( Toate realiz3rile im%ortante ale lin-0i*ticii 0in din %artea unor în03<a<i al c3ror intere* i*toric a %re0alat într6un a*emenea -rad încît a%roa%e e?cludea orice alt3 tendin<3 de -îndire( DaSo) 'rimm a %u* %rimele )aze ale unei -ramatici com%arati0e a lim)ilor -ermanice( I 'ramatica com%arati03 a lim)ilor indo6euro%ene a fo*tN inau-urat3 de c3tre Bo%% *i Port *i %erfec<ionat3 de c3tre A( Sc+leic+er! earl Bru-m2nn =i B( Del)riicS( Primul care a ridicat %ro)lema i*toriei lin-0i*tice a fo*t Hermann Paul( El era %e de%lin con=tient de fa%tul c3 cercetarea i*toric3 *in-ur3 nu %oate rezol0a toate %ro)lemele 0or)irii omene=ti( El a in*i*tat a*u%ra fa%tului c3 cunoa=terea i*toric3 are totdeauna ne0oie de o com%letare %rin cunoa=terea de ordin *i*tematic( :iec3rui domeniu al cunoa=terii i*torice! afirma el! îi core*%unde o =tiin<3 care *e ocu%3 de condi<iile -enerale .

în care e0olueaz3 o)iectele i*torice *i e?amineaz3 acei factori care r3mîn in0aria)ili de6a lun-ul tuturor *c+im)3rilor %e care le cuno*c fenomenele umane("" Secolul al QlQ6lea a fo*t nu numai un *ecol al i*toriei! ci *i unul al %*i+olo-iei( Prin urmare! era cu totul fire*c *3 *e %re*u%un3 6 fa%tul a%are c+iar ca de la *ine în<ele* 6 c3 %rinci%iile i*toriei lin-0i*tice tre)uiau *3 fie c3utate în domeniul %*i+olo-iei( Ace*tea au fo*t cele dou3 %ietre de temelie fundamentale ale *tudiilor lin-0i*tice( @Paul *i ma>oritatea contem%oranilor *3iA! *crie Beonard BloomfieldE *6au ocu%at numai de lim)ile indo6euro%ene *i! din cauza ne-li>3rii %ro)lemelor de*cri%ti0e! au refuzat *3 *e ocu%e de lim)ile a c3ror i*torie era necuno*cut3( Acea*t3 limitare i6a îm%iedicat *3 cunoa*c3 ti%urile de *tructuri -ramaticale *tr3ine! care le6ar fi de*c+i* oc+ii a*u%ra fa%tului c3 nici tr3*3turile fundamentale ale -ramaticii indo6euro%ene J(((K nu *înt cîtu=i de %u<in uni0er*ale %entru 0or)irea omenea*c3( J(((K Al3turi de marele flu0iu al cercet3rii i*torice cur-ea! totu=i! un .

JBondra! "88#K( LIM8AG*L lin-0i*tice -enerale( J(((K Unii cercet3tori au 03zut din ce în ce mai lim%ede le-3tura natural3 dintre *tudiile de*cri%ti0e =i cele i*torice( J(((K :uzionarea ace*tor dou3 curente de cercetare a %u* în e0iden<3 cîte0a %rinci%ii care nu erau e0idente %entru marii *a0an<i în AAomeniul indo6euro%eni*mului din *ecolul al QlQ6lea( J(((K Orice ludiu al lim)a>ului *e )azeaz3 %e com%ararea a dou3 *au mai multe *eturi de date de*cri%ti0e( Precizia =i caracterul lui com%let de%ind numai de ace*te date( Pentru a de*crie o lim)3 nu e*te ne0oie de nici o cuno=tin<3 i*toric3M de fa%t! cercet3torul care %ermite ca a*emenea cuno=tin<e *36i afecteze de*crierea e*te ne0oit *36*i denatureze datele( De*crierile noa*tre tre)uie *3 fie li%*ite de %re>udec3<i dac3 0rem ca ele *3 ne ofere o )az3 *olid3 %entru cercetarea com%arati03("7 Ace*t %rinci%iu metodolo-ic *i6a aflat %rima =i! într6un .=u0oi mic dar ra%id al cercet3rii "" Herman Paul! Prin'ipien der Sprac .e"c ic te JHallc! "R# "889K! ca%(l( Trad( en-l( de H(A( Stron.

*en*! cea mai cla*ic3 e?%re*ie a lui în o%era unui mare lin-0i*t *i mare -înditor filozofic( Fil+elm 0on Hum)oldt a f3cut >-rimul %a* c3tre cla*ificarea lim)ilor de %e -lo) =i reducerea lor la cîte0a ti%uri fundamentale( în ace*t *co% el nu %utea folo*i metode %ur i*torice( Bim)ile %e care le6a *tudiat nu mai erau doar ti%uri de lim)i indo6euro%ene( Intere*ul *3u era cu ade03rat multilateralM el includea între-ul domeniu al fenomenelor lin-0i*tice( Fil+elm 0on Hum)oldt a oferit %rima de*criere analitic3 a lim)ilor )3=tina=ilor din America utilizînd materialul )o-at %e care fratele *3u! Ale?ander 0on Hum)oldt! "6a adu* cu *ine la îna%oierea din c3l3toriile e?%loratorii %e care le f3cu*e %e continentul american( în 0olumul al doilea al marii *ale lucr3ri con*acrate *%eciilor lim)a>ului omene*c"5! F( 0on Hum)oldt a ela)orat %rima -ramatic3 com%arati03 a lim)ilor au*troneziene! indoneziene =i melaneziene( Totu=i! %entru acea*t3 -ramatic3 riu erau di*%oni)ile nici un fel de date i*torice! i*toria ace*tor lim)i fiind total necuno*cut3( Hum)oldt a tre)uit *3 a)ordeze .

ua.%ro)lema dintr6un un-+i cu totul nou *i *36*i netezea*c3 *in-ur calea( "7 Bloomfield! Lan. /orS! Hoit W Co(! Berlin J"85R6"85#K( Gezi Hum)oldt! "#55K! %%( "4 =i urm( "5 ?c"a%%e!tc Sc ri$tcn JAcademia din BerlinK! 0oi( GII! %artea I( LIM8AG*L "4" E"49 ESE* DESPRE OM i totu=i! metodele lui au r3ma* *trict em%iriceM ele *e )azau %e o)*er0a<ii! nu %e *%ecula<ie( Dar Hum)oldt nu *6a mul<umit cu de*crierea fa%telor %articulare( Din fa%tele de care di*%unea el a tra* imediat concluzii -enerale foarte )o-ate în con*ecin<e( E*te im%o*i)il! men<iona el! *3 do)în6dim o în<ele-ere a caracterului *i func<iei lim)a>ului omene*c atîta tim% cît îl con*ider3m a fi o *im%la colec<ie de @cu0inteA( Ade03rata diferen<3 dintre lim)i nu e*te o diferen<3 de *unete *au *emne! ci .c JNe.

eia decît ca er. El nu e*te un lu*ru 1&t& f3cut! ci un %roce* continuuM el e*te acti0itatea *%iritului omene*c re%etat3 întruna! care con*t3 în utilizarea *unetelor articulate %entru a e?%rima -îndirea("$ O%era lui Hum)oldt a fo*t mai mult decît un %ro-re* re6 marca)il în -îndirea lin-0i*tic3( Ea a>narcat( de a*emenea! o e%oc3 noul EA i*toria filozofiei lim)a>ului( Hum)oldt nu a fo*t nici un erudit care *6a *%ecializat în . O lim)3 nu e*te! %ur =i *im%lu! un a-re-at mecanic de termeni( De*com%unerea ei com%let3 în cu0inte *au termeni în*eamn3 dezor-anizarea =i dezinte-rarea ei( O a*tfel de conce%<ie e*te d3un3toare! dac3 nu c+iar deza*truoa*3! %entru orice *tudiu al fenomenelor lin-0i*tice( Cu0intele *i re-ulile care! conform ideilor noa*tre curente! con6 *titue un lim)a>! *u*<ine Hum)oldt! e?i*t3 cu ade03rat doar Z în actul 0or)irii articulate( A le trata ca entit3<i *e%arate @nu con*tituie nimic altce0a decît un %rodu* mort al analizei noa*tre =tiin<ifice f3cute de mîntuial3A( Bim)a>ul tre)uie con*iderat #&i curi+cBca ener.una de @0iziuni de*%re lume 3We!tan"ic ten4.An99.

*au He-el( El a urmat metoda @critic3A a lui eant! f3r3 *3 *e la*e !A>M(tîrît în *%ecula<ii %recum cele %ri0itoare la>e*entaUU*au6iiriN -inea lim)a>ului( Ultima %ro)lem3 lîîc: nu e*te m3car men<ionat3 0reodat3 în o%era *a( Pre%onderente în lucrarea 9 Ener.2 %%($R =i urm( O relatare mai detaliat3 a teoriei lui Hum)oldt e*te dat3 în lucrarea mea P i!o"op ic der "#%(o!i"c en &or%cn2 I! %%( #8 =i urm( lui *înt %ro)lemele *tructurale6aS( ((lim)a>ului( A*t3zi *e admite în -eneral c3 ace*te %ro)leme nu %ot fi rezol0ate doar %rin metode i*torice( Oameni de =tiin<3 a%ar<inînd diferitelor =coli =i lucrînd în domenii diferite *înt unanimi în *u)linierea fa%tului c3 lin-0i*tica de*cri%ti03 nu %oate frNacut3 niciodat3 inutil3 de c3tre lin-0i*tica i*toric3! %entru c3 acea*ta din urm3 tre)uie *3 *e *%ri>ine .t. cit.4 99 Er.on2 munc3! o%er3! lucru Jlim)a -reac3K( 3N.cia2 eficacitate! ac<iune! for<3 Jlim)a -reac3K( 3N.fenomene lin-0i*tice %articulare! nici un metafizician %recum Sc+ellin.4 "$ Hum)oldt! op.t.

ell! tindeau c3tre concluzia o%u*3( De0enea clar c3 cîm%ul electroma-netic nu %utea fi de*com%u* total în %uncte indi0iduale( Un electron nu mai era %ri0it ca o entitate inde%endent3! cu o e?i*tent3 %ro%rieM el era definit ca un %unct6limit3 în cadrul cîm%ului con*iderat ca între-( în felul ace*ta a a%3rut un nou ti% de @fizic3 a cîm%uluiA care! în multe %ri0in<e! era . =i Ma?.totdeauna %e de*crierea acelor *tadii ale dez0olt3rii lim)a>ului care ne *înt direct acce*i)ile("C Din %unct de 0edere al i*toriei -enerale a ideilor! e*te foarte intere*ant =i remarca)il fa%tul c3 lin-0i*tica *ufer3! în acea*t3 %ri0in<3! aceea=i *c+im)are %e care o -3*im în alte ramuri ale cunoa=terii( Gec+iul %oziti0i*m a fo*t înlocuit %rintr6un %rinci%iu nou %e care6" %utem numi *tructurali*m( :izica cla*ic3 era con0in*3 c3! %entru a de*co%eri le-ile -enerale ale mi=c3rii! tre)uie *3 înce%em totdeauna cu *tudiul de%la*3rilor @%unctelor materialeA( Bucrarea lui Ba-ran-e MecaniAue ana!#tiAue *e )aza %e ace*t %rinci%iu( Mai tîrziu! le-ile cîm%ului electroma-netic! a=a cum au fo*t de*co%erite de c3tre :arada.

diferit3 de 0ec+ea conce%<ie a mecanicii *l&"i*e. /orS! Hoit W Co(! "#7$K! %%)o =i urm( "R /orS =i Bondra! "#57K( "47 ESE* DESPRE OM al QlQ6lea! cu cîte0a e?ce%<ii! calea tra*at3 de Hume( Sin-ura metod3 %entru a e?%lica un fenomen %*i+ic era aceea de a6" reduce la elementele lui con*tituti0e elementare( Toate fa%tele com%le?e erau con*iderate o . ?ra%%ar JNe. O dez0oltare a*em3n3toare -3*im în )iolo-ie( Noile teorii +oli*te! care au de0enit %redominante! o dat3 cu înce%utul *ecolului al QQ6lea! *6au întor* la 0ec+ea defini<ie ari*totelic3 a or-ani*mului( Ele au in*i*tat a*u%ra fa%tului c2 în lumea or-anic3 @între-ul %recede %3r<ileA( Ace*te teorii nu nea-3 fa%tele e0olu<iei! dar ele nu6le mai %ot inter%reta în acela=i *en* în care au f3cut6o Dar.in =i dar0ini*tii ortodoc=i("R Cît %ri0e=te %*i+olo-ia! ea urma*e! în tot *ecolul 66666666666666666666 "C \ Gezi! de e?em%lu! Di*%cr*on! 0 e P i!o"op # o$ Gezi D(B(S( HaldaneK 0 e Ca&ses o$ ECo!ution JNe.

acumulare! un a-re-at de *im%le date *enzoriale( P*i+olo-ia -e*talti*t3 modern3 a criticat *i a di*tru* acea*t3 conce%<ieM în felul ace*ta ea a %re-3tit terenul %entru un nou ti% de %*i+olo-ie *tructural3( Dac3 lin-0i*tica ado%t3 =i ea! acum! aceea=i metod3! *i *e concentreaz3 tot mai mult a*u%ra %ro)lemelor *tructurale! acea*ta nu în*eamn3! de*i-ur! c3 %unctele de 0edere mai 0ec+i =i6au %ierdut ce0a din intere* =i im%ortan<3( Dar în loc de a *e mi=ca în linie drea%t3! în loc de a fi %reocu%at3 e?clu*i0 de ordinea cronolo-ic3 a fenomenelor lim)ii! cercetarea lin-0i*tic3 de*crie o linie eli%tic3! a0înd dou3 %uncte focale( Unii cercet3tori au mer* atît de de%arte! încît au *u*<inut c3 îm)inarea %er*%ecti0ei de*cri%ti0e cu %er*%ecti0a i*toric3 6 *emnul di*tincti0 al lin-0i*ticii în între-ul *ecol al QlQ6lea 6 a con*tituit o -re=eal3 din %unct de 0edere metodolo-ic( în cur*urile *ale! :erdinand de Sau**ure declara c3 întrea-a idee a unei @-ramatici i*toriceA ar tre)ui *3 fie a)andonat3( 'ramatica i*toric3! *u)linia el! e*te un conce%t +i)rid( Ea con<ine dou3 elemente di*%arate care .

ue4 e*te uni0er*al! %e cînd %roce*ul 0or)irii 3!a paro!e42 ca %roce* tem%oral! e*te indi0idual( :iecare indi0id are modul *3u %ro%riu de 0or)ire( Dar într6o analiz3 =tiin<ific3 a lim)a>ului noi nu ne ocu%3m de ace*te diferen<e indi0idualeM noi *tudiem un fa%t *ocial care urmeaz3 re-ulile -enerale 6 re-uli de*tul de inde%endente de 0or)itorul indi0idual( :3r3 a*emenea >e-ulV lim)a>ul nu =i6ar %utea înde%lini *arcina %rinci%al3M ef nu ar %utea LIM8AG*L "45 fi între)uin<at ca un mi>loc de comunicare între to<i . Bim)a>ul 3!a !an.nu %ot fi redu*e la un numitor comun *i nu %ot fi conto%ite într6un între.ue =i !a paro!e.or-anic( Conform %3rerii lui Sau**ure! *tudiul lim)a>ului omene*c nu con*tituie o)iectul unei =tiin<e! ci a dou3 =tiin<e( într6un a*tfel de *tudiu tre)uie *3 di*tin-em mereu între dou3 a?e diferite! @a?a *imultaneit3<iiA =i @a?a ( *ucce*iuniiA( 'ramaticaE!E %rin în*3=i natura *i e*en<a ei! a%ar<ine %rimului ti%( Sau**ure tra*eaz3 o linie clar3 între !a !an.

mem)rii unei comunit3<i de lim)3( Bin-0i*tica @*incronic3A *e ocu%3 de ra%orturile @*tructurale con*tanteM lin-0i*tica @diacronic3A N *e ocu%3 de fenomenele care 0ariaz3 =i *e dez0olt3 în tim%M"4 Unitatea! *tructural3 fundamental3 a lim)a>ului %oate fi *tudiat3 =i %ro)at3 în dou3 moduri( Acea*t3 unitate a%are deodat3 în latura material3 *i în cea formal3! mamfe*tîndu6*e nu numai în *i*temul formelor -ramaticale! ci =i în *i*temul ei *onor( Caracterul unei lim)i de%inde de am)ii factori( Dar %ro)lemele *tructurale ale(fonolo-iei au con*tituit o de*co%erire mult mai tîrzie decît cele ale *inta?ei *au morfolo-iei( E*te e0ident =i neîndoielnic fa%tul c3 e?i*t3 o ordine =i !o> lo-ic3 în formele lim)ii( Cla*ificarea ace*tor forme =i reducerea lor la re-uli definiteNcon*tituie una din %rimele *arcini ale -ramaticii =tiin<ifice( într6o %erioad3 foarte tim%urie metod*le %entru ace*t *tudiu atin*e*er3 un înalt -rad de %erfec<iune( Bin-0i=tii moderni *e refer3 înc3 la -ramatica *an*crit3 a lui Panini! care dateaz3 a%ro?imati0 din %erioada cu%ri+*aTritre anii .

5C9B=iU7C9UDBUC+r(! ca la unul din cele mai mari monumente ale inteli-en<ei umane( Ei *u*<in c3 !în& a*t3zi nici o lim)3 nu a fo*t de*cri*3 atît de %erfect( 'ramaticienii -reci au f3cut o analiz3 atent3 a %3r<ilor de 0or)ire %e care le6au -3*it în lim)a -reac3 =i erau intere*a<i de tot felul de %ro)leme *intactice =i *tili*tice( A*%ectul material al %ro)lemei era! totu=i! necuno*cut! iar im%ortan<a lui a r3ma* nerecuno*cut3 %în3 la înce%utul *ecolului al QlQ6lea( Acum afl3m %rimele încerc3ri de a trata în mod =tiin<ific fenomenele tran*form3rii *unetului( Bin-0i*tica i*toric3 modern3 2 înce%ut cu o in0e*ti-are a a*em3n3rilor fonetice uniforme( Cu0intele lim)ilor -ermanice! du%3 cum a ar3tat R(e( Ra*S în "#"8! au o le-3tur3 formal3 re-ulat3! în a*%ecte ale *unetului! cu cu0intele altor lim)i indo6 euro%ene( în cartea *a de -ramatic3 -erman3! DaSo) 'rimm a f3cut o e?%unere *i*tematic3 a a*em3n3rilor con*oanelor lim)ilor -ermanice cu cele ale altor lim)i indo6euro%ene( Ace*te "4 Gezi cur*urile lui :erdinand de Sau**ure! %u)licate .

enera!e J"# V CM ed( a 76a! Pari*! "#77K( I "4$ ESE* DESPRE OM %rime o)*er0a<ii au de0enit temelia lin-0i*ticii moderne *i a -ramaticii com%arati0e( Dar ele erau în<ele*e *i inter%retate într6un *en* %ur i*toric( Iu)irea romantic3 %entru trecut i6a in*uflat lui DaSo) 'rimm %rima *i cea mai %rofund3 in*%ira<ie( Acela=i *%irit romantic "6a condu* %e :riedric+ Sc+le-el la de*co%erirea lim)ii =i în<ele%ciunii Indiei("8 Totu=i! înUaU doua >um3tate a *ecolului al QlQ6lea! intere*ul %entru *tudiile lin-0i*tice a fo*t dictat de alte im%ul*uri intelectuale =i a înce%ut *3 %redomine o inter%retare materiali*t3( Marea am)i<ie a a=a6numi<ilor @noi -ramaticieniEM a fo*t aceea de a do0edi c3 metodele lin-0i*ticii *e aflau la acela=i ni0el cu cele ale =tiin<elor naturii( Dac3 lin-0i*tica tre)uia con*iderat3 ca o =tiin<3 e?act3! ea nu *e %utea mul<umi cu re-uli em%irice 0a-i care de*criu fenomene i*torice .%o*tum *u) titlul Cour" de I%.ui"tiAue .

ui"tiAue2 a a)ordat %ro)lema dintr6un un-+i total diferit( El nu a a)andonat *%eran<a -3*irii unei @nece*it3<iA în fenomenele 0or)irii umaneM dim%otri03! el a accentuat acea*t3 nece*itate( Dar %entru *tructurali*m! ade03ratul conce%t de nece*itate tre)uia *3 fie redefinîtE =t în<ele* într6un *en* mai curînd teleolo-ic! decît într6un *en* %ur cauzal( Bim)a>ul nu . =i în 0raCau+ du Cerc!e Lin.%articulare( Ea tre)uia *3 de*co%ere le-i care în forma lor lo-ic3 erau com%ara)ile cu le-ile -enerale ale6 naturii( :enomenele tran*form3rii fonetice %3reau *3 do0edea*c3 e?i*ten<a unor a*tfel de le-i( Noii -ramaticieni ne-au e?i*ten<a unei tran*form3ri *%oradice a *unetului( Du%3 o%inia lor! orice! iran*formare fonetic3 urmeaz3 le-i intan-i)ile( Dre%t urmare! *arcina lin-0i*ticii e*te aceea de a urm3ri toate fenomenele 0or)irii umane %în3 la ace*t *trat fundamental& le-ile fonetice care *înt nece*are =i nu admit nici o e?ce%<ie("# Structurali*mul modern! a*a cum a fo*t dez0oltat în lu6 cr3rile lui Tru)etzSo.

Ace*t %ro-ram a fo*t dez0oltat! de e?em%lu! de c3tre H( O*t+off *i e( Bru-mann în Morp o!o.e*te! %ur =i *im%lu! un a-re-at de *unete =i cu0inteM el e*te un *i*tem( Pe de alt3 %arte! ordinea lui *i*tematic3 nu %oate fi "8 "# *(er dieSprac e und Wei" eit derJnder3!<Pa4. cit2 ca%itolele I! QQ! QQI( LIM8AG*L "4C de*cri*3 în termeni ai cauzalit3<ii fizice *au i*torice( :iecare idiom %articular are o *tructur3 %ro%rieN atît în *en* formal! cît =i în *en* material( Dac3 e?amin3m fonemeleN diferitelor lim)i! -3*im ti%uri diferite care nu %ot fi *u)*umate unei *c+eme uniforme =i ri-ide( în ale-erea ace*tor foneme! diferitele lim)i manife*t3 caracteri*tici *%ecifice %ro%rii( Cu toate ace*tea! %oate fi do0edit3 e?i*tenta unei leN3<uriN*<nn=1 între fonemele unei anumite lim)i( Acea*t3 le-3tur3 e*te relati03! nu a)*olut3M e*te i%otetica! nu a%odictic3( Nu % >%utem .i"c c *nter"uc un.en JBei%zi-! "848K( Pentru detalii 0ezi Bloomfield! op.

deduce în mod a%rioric din re-ulile lo-ice -eneraleM tre)uie *3 ne *%ri>inim %e date em%irice( Iar ace*te date %rezint3 o coeren<3 intern3( O dat3 ce am aflat cîte0a date fundamentale! ne afl3m în *itua<ia de a deduce din ele alte date care *înt le-ate în mod in0aria)il de cele dintîi( :ormulînd %ro-ramul ace*tui nou *tructurali*m! G( Brondal arat3 c3 @ar tre)ui *3 *tudiem condi<iile *tructurii lin-0i*tice! ar tre)ui *3 di*tin-em! în *i*temele fonolo-ice =i morfolo-ice! ceea ce e*te %o*i)il de ceea ce e*te im%o*i)il! ceea ce e*te întîm%l3tor! de ceea ce e*te nece*ar(A79 Dac3 acce%t3m ace*t %unct de 0edere! atunci c+iar )aza ( material3 a 0or)irii omene=ti! c+iar fenomenele *onore în*ele tre)uie *3 fie *tudiate într6un mod nou =i *u) un a*%ect diferit( De fa%t! nu mai %utem admite c3 e?i*t3 o )az3 doar material3( Di*tinc<ia între form3 =i con<inut *e do0ede=te artificial3 =i inadec0at3( Gor)irea e*te o unitate indi*olu)il3 .

4 "4R ESE* DESPRE OM .ui"tiAue de Pra.ue J"#7# =i urm(KM în *%ecial H(:( Po*! @Per*%e*ti0e* du *tructurali*meA! 0raCau+ J"#7#K! %%( 4" =i urm( O %ri0ire -eneral3 a*u%ra i*toriei *tructurali*mului a fo*t oferit3 de c3tre Roman DaSo)*on! @Ba Scuol2 Bin-ui*tica di Pra-aA! La cu!tura JAnno QIIK! %%( R85 *i urm( JCitatul de mai *u* din Brondal e*te redat în te?t în lim)a francez3( 6 N.t.care nu %oate fi de*%3r<it3 în doi factori inde%enden<i =i ! izola<i! form3 =i con<inut( Tocmai în ace*t %rinci%iu *e afl3 r diferen<a dintre noua fonolo-ie =i ti%urile mai 0ec+i de fonetic3( Ceea ce *tudiem în fonolo-ie nu *înt *unete fizice! 79 G( Brondal! @Structure et 0aria)ilite de* *.*teme* mor%+olo-i_ue*A! Scientia Jau-u*tl#5CK! %(""#( Pentru o %rezentare detaliat3 a %ro)lemelor *i metodelor *tructurali*mului lin-0i*tic modern 0ezi articolele %u)licate în 0raCau+ du Cerc!e Lin.

ci *emnificante( Bin-0i*tica nu e*te intere*at3 de natura *unetelor! ci de funclia lor *emantic3!! colile %oziti0i*te din *ecolul al QlQ6lea erau con0in*e c3(! fonetica *i *emantica %retindeau un *tudiu *e%arat! du%3 metode diferite( Sunetele 0or)irii erau %ri0ite ca fenomene %ur fizice care %uteau fi de*cri*e! )a c+iar tre)uiau *3 fie de*cri*e în termeni ai fizicii *au ai fiziolo-iei( Din %unctul de 0edere metodolo-ic -eneral al noilor -ramaticieni! o a*emenea conce%<ie era nu numai de în<ele*! dar =i nece*ar3( Pentru c3 teza lor fundamental3! %otri0it c3reia le-ile fonetice nu admit nici o e?ce%<ie! *e )aza %e %re*u%unerea c3 *c+im)area fonetic3 e*te inde%endent3 de factorii nonfonetici( Dat fiind Ac3 *c+im)area *unetului nu e*te nimic altce0a decît o "*2i#3&re în modul de %ronun<are N*e con*idera 6 el tre)uie *3 afecteze un fonem cu fiecare a%ari<ie! indiferent de natura unei forme lin-0i*tice %articulare în care el a%are( Ace*t duali*m nu îl mai întîlnim în lin-0i*tica recent3( :onetica nu mai e*te un domeniu *e%arat! ci a de0enit acum %arte inte-rant3 a *emanticii .

în*e=i( Pentru c3 fonemul nu e*te o unitatea fizic3! ci o unitate de *emnifica<ie( El a fo*t definit ca @unitatea minim3 a tr3*3turii di*tincti0e a *unetuluiA( Printre tr3*3turile acu*tice ordinare ale oric3rui enun< 0er)al *e afl3 anumite tr3*3turi care *înt *emnificati0eM %entru c3 ace*tea *înt între)uin<ate %entru a e?%rima diferen<e de *emnifica<ie! %e cînd celelalte *înt nondi*tincti0e( :iecare lim)3 are *i*temul %ro%riu de foneme! de *unete di*tincti0e( în lim)a c+inez3! *c+im)area !în în3l<imea unui *unet e*te unul din mi>loacele cele mai im%ortante de *c+im)are a *emnifica<iei cu0intelor! %e cînd în alte lim)i! o a*emenea *c+im)are e*te li%*it3 de *emni6 fica<ie(7" Din mul<imea nelimitat3 de *unete fizice %o*i)ile! fiecare lmi)36*elL-teaz3Umi num3r limitat de *unete în calitate de foneme ale ei( Dar *elec<ia nu e*te f3cut3 la Dn<îm%lare! c3ci fonemele con*titue un întrecoerent( Ele %ot 7" între lim)ile din familia indo6euro%ean3! *uedeza e*te! du%3 cîtc =tiu! *in-ura în care în3l<imea tonului *au accentul au o func<ie *emantic3 definit3( In unele .

cu0inte *uedeze! *emnifica<ia %oate fi *c+im)at3 total %rin caracterul acut *au -ra0 al *unetului( LIM8AG*L "44 fi redu*e la ti%uri -enerale! la anumite modele fonetice(77 Ace*te modele fonetice %ar *3 fie %rintre tr3*3turile cele mai %er*i*tente =i mai caracteri*tice ale lim)a>ului( D]aO]ir *u)liniaz3 fa%tul c3 fiecare lim)3 are o tendin<3 %uternic3 de a6=i %3*tra intact modelul fonetic& Gom atri)ui concordan<ele =i deo*e)irile în forma lin-0i*tic3 6 model fonetic =i morfolo-ie 6 tendin<ei autonome a lim)ii! nu efectului %lin de com%lica<ii al tr3*3turilor indi0iduale! difuze! care *e com)in3 cînd într6un mod! cînd în altul( Bim)a e*te! %ro)a)il! cel mai autonom! cel mai rezi*tent dintre toate fenomenele *ociale( E*te mai u=or *6o di*tru-i tre%tat decît *36i dezinte-rezi forma indi0idual3I5 E*te! totu=i! foarte dificil de r3*%un* la între)area de*%re ce în*eamn3 cu ade03rat acea*t3 @form3 indi0idual3A a .

lim)ii( Atunci cînd *întem confrunta<i cu acea*t3 între)are! ne afl3m totdeauna între dou3 rele( Tre)uie *3 e0it3m dou3 e?treme! dou3 *olu<ii radicale care! într6un anumit *en*! *înt am)ele neadec0ate(E Dac3 teza c3 fiecare lim)3 î=i are forma indi0idual3 tre)uie *3 im%lice c3 e*te inutil3 c3utarea unor tr3*3turi comune în 0or)irea omenea*c3! ar tre)ui *3 admitem c3 *im%la idee a unei filozofii a lim)a>ului e*te un ca*tel în S%ania( Dar ceea ce e*te e?%u* o)iec<iei dintr6un %unct de 0edere em%iric nu e*te atît de mult e?i*ten<a! cît *%ecificarea clar3 a ace*tor tr3*3turi comune( în filozofia -reac3! în*u=i termenul @Bo-o*A a *u-erat =i a *u*<inut totdeauna idEeea unei identit3<i fundamentale între actul 77 Pentru detatii 0ezi Bloomfield! op.ie JPari*! "#55K! 0oi( QQQ( Conform o%iniei lui TruO]etzSo.ua.cit2 în *%ecial Sa%ir! Lan.! @Ba %+onolo-ie actuelleA! în Gourna! de p"#c o!o.U! .c2 %(779( Pentru diferen<a dintre ca%itolele G =i GI( 75 @fonetic3A =i @fonolo-ieA 0ezi Tru)etzSo.

*arcina foneticii e*te aceea de a *>udia factorii materiali ai *unetelor 0or)irii umane! 0i)ra<iile acrului core*%unz3toare diferitelor *unete *au mi=c3rile %roduc3toare de *unet ale 0or)itorului( :onolo-ia! în loc de a *tudia *unetele fizice! *tudiaz3 @fonemeleA! adic3 elementele con*tituti0e ale *emnifica<iei lin-0i*tice( Din %unctul de 0edere al fonolo-iei! *unetul e*te doar @*im)olul #&teri&l /$ fonemuluiEA( :onemul în*u=i e*te @imaterialA întrucît *emnifica<ia nu e*te de*cri%ti)il3 în termeni ai +zicii *au ai fiziolo-ici( "48 ESE* DESPRE OM 0or)irii *i actul -îndirii( 'ramatica =i lo-ica erau conce%ute ca dou3 ramuri de cunoa=tere diferite! a0înd acela=i con<inut( C+iar lo-icienii moderni! ale c3ror *i*teme au de0iat foarte mult de la lo-ica cla*ic3 ari*totelic3! au fo*t totu=i de aceea=i %3rere( Do+n Stuart Mill! întemeietorul unei @lo-ici inducti0eA! afirma c3 -ramatica e*te %artea cea mai elementar3 a lo-icii! %entru c3 ea con*tituie înce%utul analizei %roce*ului .

-îndirii( Conform lui Mill! %rinci%iile *i re-ulile -ramaticii *înt mi>loacele %rin care formele lim)a>ului *înt f3cute *3 core*%und3 cu formele uni0er*ale ale -îndirii( Dar Mill nu *6a mul<umit cu acea*t3 afirma<ie( El a %re*u%u* c+iar c3 un *i*tem al %3r<ilor de 0or)ire6un *i*tem care fu*e*e dedu* din -ramatica latin3 *i -reac3 6 a0ea o 0aliditate -eneral3 *i o)iecti03( Di*tinc<iile dintre diferitele %3r<i de 0or)ire! dintre cazurile *u)*tanti0elor! modurile *i tim%urile 0er)elor *i func<iile %artici%iilor erau con*iderate de c3tre Mill a fi di*tinc<ii a%ar<inînd -îndirii =i nu numai cu0intelor( @Structura fiec3rei %ro%ozi<iiA! declar3 el! @e*te o lec<ie de lo-ic3A(7$ Proce*ul cercet3rii lin-0i*tice a f3cut ca acea*t3 %ozi<ie *3 fie tot mai -reu de *u*<inut( C3ci *6a a>un* *3 *e recunoa*c3 în -eneral c3 *i*temul %3r<ilor ne 0or)ire nu are un caracter fi? =i uniform! ci 0ariaz3 de la o lim)3 la alta( S6a o)*er0at! în %lu*! c3 *i în cazul acelor lim)i care *înt deri0ate din latin3 e?i*t3 multe tr3*3turi care nu %ot fi e?%rimate în mod adec0at în termeni =i cate-orii o)i=nuite ale lim)ii latine( Cercet3tori ai lim)ii franceze .

ueJPari*! "#77K( LIM8AG*L "4# îndat3 ce e?amin3m alte lim)i decît cele din familia in6 do6euro%ean3( :a%tul c3 tre)uie *3 e?i*te un *i*tem definit *i unic al %3r<ilor de 0or)ire! care tre)uie .au *u)liniat ade*eori fa%tul c3 -ramatica francez3 ar fi c3%3tat o form3 cu totul diferit3 dac3 nu ar fi fo*t *cri*3 de c3tre di*ci%oli ai lui Ari*totel( Ei au men<ionat c3 a%licarea di*tinc<iilor -ramaticii latine la lim)a en-lez3 *au francez3 a condu* la multe erori -ra0e *i *6a do0edit a fi un o)*tacol *erio* în de*crierea li%*it3 de %re>udec3<i a fenomenelor lin-0i*tice(7C Multe di*tinc<ii -ramaticale %e care le credem fundamentale *i nece*are î*i %ierd 0aloarea *au cel %u<in de0in ne*i-ure de 7$ Para-raful care urmeaz3 *e )azeaz3 %e articolul meu @Influen<a lim)a>ului a*u%ra dez0olt3rii -îndirii =tiin<ificeA! Gourna! o$ P i!o"op #2 QQQIQ! No( "7 Jiunie! "#$7K! %%( 59#6574(E 7C Gezi :(Bruno! Lapen"ec ct!a !an.

enera!e et rai"onnee2 o -ramaficaT-eneral3<azat3 %e %rinci%ii ra<ionate( Dar tre)uie *3 redefinim ace*t conce%t =i *36" formul3m A torta toate lim)ile *3 intre în %atul 6 NN toate lim)ile *3 %rocu*tian al unui *in-ur *i*tem al %2rtilor de 0or)ire ar fi o( încercare zadarnic3( Mul<i lin-0i=ti moderni au mer* atît de de%arte încît ne6au %re0enit c+iar îm%otri0a termenului de @-ramatic3 -eneral3A! con*iderînd c3 el re%rezint3 mai curînd un idol decît un ideal =tiin<ific(74 Totu=i! o a*tfel de atitudine radical3 intran*i-ent3 nu a fo*t îm%3rt3=it3 de c3tre to<i cercet3torii domeniului( Au fo*t f3cute eforturi *erioa*e %entru a men<ine =i a%3ra conce%<ia de*%re o -ramatic3 filozofic3( Otto De*%er*en a *cri* o carte dedicat3 *%ecial filozofiei -ramaticii în care a încercat *3 demon*treze c3! al3turi *au dea*u%ra *au în *%atele cate-oriilor *intactice care de%ind de .ra%%aire .con*iderat ca un con*tituent nece*ar al 0or)irii *i -îndirii ra<ionale! *6a do0edit a fi o iluzie(7R Toate ace*tea nu do0ede*c cu nece*itate c3 tre)uie *3 a)andon3m 0ec+iul conce%t al unei .

e JPari*! Gezi H>elm*te0! Principe" de .cit.ra%%aire .a.2 %%("7$ =i urm( 74 "#77K! %("#5( 78 JCo%en+a-a! "#78K! Brondal!! OrdK!a""a%e.enera!e R =i urm(! =i Sa%ir! op.e*! Le !an.2 %%( Gezi! de e?em%lu! Gendr.cit.*tructura fiec3rei lim)i a=a cum e*te ea în realitate! e?i*t3 anumite cate-orii care *înt inde%endente de fa%tele mai mult *au mai %u<in accidentale ale lim)ilor e?i*tente( Ele *înt uni0er*ale %rin aceea c3 *înt a%lica)ile tuturor lim)ilor( De*%er*en a %ro%u* ca ace*te cate-orii *3 fie numite @no<ionaleA =i a con*iderat c3 e*te *arcina -ramaticianului! în orice caz! de a in0e*ti-a rela<ia dintre cate-oriile no<ionale =i cele *intactice( Acela=i %unct de 0edere a fo*t e?%rimat *i de c3tre al<i cercet3tori! %recum H>elm*te0 =i Brondal(78 Du%3 Sa%ir! orice lim)3 con<ine anumite cate-orii nece*are =i indi*%en*a)ile al3turi de altele care au un caracter mai 7R Pentru mai multe detalii! 0ezi Bloomfield! op. JRe*ume& Be* %artic* du di*cour* %arte* orationi*! Co%en+a-a! "#78(K .

ică a !i%(a5u!ui.LIM8AG*L "8" "89 ESE* DESPRE OM accidental(7# Ideea unei -ramatici -enerale *au filozofice nu e*te! %rin urmare! cîtu=i de %u<in in0alidat3 de %ro-re*ul! cercet3rii lin-0i*tice! de=i nu mai %utem *%era *3 realiz3m o a*tfel de -ramatic3 %rin mi>loacele *im%le care au fo*t între)uin<ate în încerc3rile anterioare( Gor)irea omenea*c3 tre)uie *3 înde%linea*c3 nu numai o *arcin3 lo-ica uni0er*al3! ci *iA o *arcin3 *ocial3! care de%inde de condi<iile *ociale *%ecifice ale comunit3<ii lin-0i*tice( De aceea! nu ne %utem a=te%ta l3 o identitate ade03rat3! la o core*%ondent3 de unu la unu între formele -ramaticale =i cele lo-ice( O analiz3 em%iric2c=r3e`cn%ti03 a formelor -ramaticale î=i %ro%une o *arcin3 diferit3 =i conduce la alte rezultate decît acea analiz3 *tructural3 care! de e?em%lu! e*te oferit3 în lucrarea lui Carna% Sinta+a !o. .

Pentru a afla un fir al Ariadnei care *3 ne c3l3uzea*c3 %rin la)irintul com%licat =i eni-matic al 0or)irii omene=ti! tre)uie *3 %roced3m într6o du)l3 manier3( Tre)uie *3 încerc3m *3 afl3m _Uordine[flo-ic3 *i *i*tematic3! *au una cronolo-ic3 =i -enetic3( în cazul din urm3! încerc3m *3 urm3rim idiomurile indi0iduale =i 0ariatele ti%uri lin-0i*tice! îna%oi! %în3 la un *tadiu anterior! com%arati0 *im%lu *i amorf( încerc3ri de ace*t fel au fo*t f3cute ade*eori de c3tre lin-0i=ti din *ecolul al QIQ$ea cînd de0eni*e curent3 o%inia c3 0or)irea omenea*c3! înainte de a fî %utut atin-e formele ei %rezente! a tre)uit *3 treac3 %rintr6un *tadiu în care nu e?i*tau nici un fel de forme *intacfice *au morfolo-ice definite( Ba înce%ut! lim)ile erau formate din elemente *im%le! din r3d3cini mono*ila)ice( Romanti*mul a fa0orizat ace*t %unct de 0edere( A!Fc6Sc+S-el a %ro%u* o teorie conform c3reia lim)a *6a dez0oîtaTdintr6o *tare mai 0ec+e neor-anizat3! amorf3( Din acea*t3 *tare ea a trecut! într6o ordine fi?at3! la *tadii mai a0an*ate 6 la un *tadiu .

care era citat3 în mod o)i=nuit ca un e?em%lu de lim)3 con*tînd din r3d3cini mono*ila)ice! a %utut a%3rea ca %ro)a)il fa%tul c3 *tadiul ei izolant actual a fo*t %recedat De un *tadiu fle?ionar(59 Nu cunoa=tem nici o lim)3 li%*it3 de elemente formale *au *tructurale! de=i e?%rimarea rela<iilor formale! %recum diferen<a dintre *u)iect *i com%lement! dintre atri)ut *i %redicat 0ariaz3 mult de la o lim)3 la alta( :3r3 form3! lim)a %are nu numai un con*truct i*toric e?trem de %ro)lematic! dar *i o contradic<ie în termeni( Bim)ile na<iunilor celor mai neci0ilizate nu *înt cîtu*i de %u<in li%*ite de form3M dim%otri03! ele %rezint3! în cele mai multe cazuri! o *tructur3 foarte com%licat3( A( Meillet! un lin-0i*t modern care %o*eda o cunoa=tere e?trem de .izolant! unul a-lutinant! unul fle?ionar( 6Bim)ile fle?ionaile6*înt! du%3 Sc+le-Eel! ultima trea%t3 în e0olu<ieM ele *înt lim)ile cu aderU@ 03rat or-anice( O analiz3 de*cri%ti03 minu<ioa*3 a di*tru*! în :r ma>oritatea cazurilor! e0iden<a %e care *e )azau ace*te teorii( 4 în *&5ulJi#3.0*2ine5e.

cu%rinz3toare a lim)ilor din lume! declara c3 nici un idiom cuno*cut nu ne d3 cea mai mic3 idee de*%re ceea ce %oate *3 fi fo*t lim)a>ul %rimiti0( Toate formele -raiului omene*c *înt %erfecte în m3*ura în care reu=e*c *3 e?%rime *entimente =i -înduri într6o manier3 clar3 *i adec0at3( A=a6numitele lim)i %rimiti0e *înt la fel de mult în concordant3 cu condi<iile ci0iliza<iei %rimiti0e *i cu tendin<a -eneral3 a *%iritului %rimiti0! %e cît *înt în concordant3 %ro%riile noa*tre lim)i cu *co%urile culturii noa*tre rafinate =i *ofi*ticate( în lim)ile din familia )antu! de e?em%lu! fiecare *u)*tanti0 a%ar<ine unei cla*e definite! =i fiecare cla*3 de ace*t fel e*te caracterizat3E%rin %refi?ul ei *%ecial( Ace*te %refi?e nu a%ar numai la *u)*tanti0e ca atare! dar tre)uie *3 fie re%etate! %otri0it unui *i*tem foarte com%licat de acorduri *i con-ruente! în toate %3r<ile %ro%ozi<iei care *e refer3 la *u)*tanti0(5E 59 Gezi B( earl-ren! @Be Proto6C+inoi*6! lan-ue fle?ionelleA! Gourna! a"iatiAue J"#97K( .

Bo-ica *im)olic3 modern3 urmeaz3 aceea=i tendin<3( Dar c+iar dac3 acea*t3 *arcin3 ar fi înde6%linit3! o filozofie a culturii umane ar tre)ui *3 *e confrunte totu=i cu aceea=i %ro)lem3( într6o analiz3 a culturii umane tre)uie *3 .cit2 %%("7$ =i urm( "87 ESE* DESPRE OM Garietatea idiomurilor indi0iduale =i etero-enitatea ti%u6 rilor lin-0i*tice a%ar într6o lumin3 cu totul diferit3! du%3 cum *înt %ri0ite dintr6un %unct de 0edere filozofic *au dintr6un %unct de 0edere =tiin<ific( Bin-0i*tul *e )ucur3 de acea*t3 0arietateM el %lon>eaz3 în oceanul -raiului omene*c f3r3 *%eran<a de a6i *onda ade03rata adîncime( în toate e%ocile filozofia *6a mi=cat în direc<ia o%u*3( Bei)niz a *u)liniat c3 f3r3 o C aracteri"tica .c einer Ccr.5" Pentru alte detalii 0ezi C( Mein+of! ?rund'u.enera!i".!eic enden ?ra%atiK dei 8antu@Sprac en JBerlin! "#9RK( 7# Sa%ir! op.enera!i" nu 0om afla niciodat3 o Scientia .

ntenti%nat *3 a*i-ure armonia culturii de0ine *ur*a conflictelor =i di*en*iunilor celor mai %rofunde( Acea*ta e*te marea antinomie! dialectica 0ie<ii reli-ioa*e(57 Aceea=i dialectic3 a%are în lim)a>ul omene*c( :3r3 lim)a> nu ar e?i*ta nici o comunitate de oameni( i totu=i! nu e?i*t3 nici un o)*tacol mai *erio* %entru o a*emenea comunitate decît di0er*itatea lim)ilor( Mitul *i reli-ia refuz3 *3 %ri0ea*c3 acea*t3 di0er*itate ca %e un fa%t nece*ar =i ine0ita)il( Ele îl atri)uie mai curînd unei -re=eli *au unei 0ini a omului decît con*titu<iei *ale ori-inare *i naturii lucruriBor( în multe mitolo-ii -3*im analo-ii iz)itoare cu %o0e*tea )i)lic3 de*%re Turnul .acce%t3m fa%tele în forma lor concret3! în toat3 di0er*itatea =i di0er-en<a lor( :ilozofia lim)a>ului *e confrunt3 aici cu aceea=i dilem3 care a%are în *tudiul oric3rei forme *im)olice( Sarcina cea mai înalt3! de fa%t unica! a tuturor ace*tor forme e*te aceea de a6iUuni %e oameni( Dar nici una dintre ele nu %oate realiza acea*t3 unitate f3r3 ca! în acela=i tim%! *36i îm%art3 =i *36i *e%are %e oameni( A*tfel! ceea ce >.

ua Ada%ica a continuat *3 fie di*cutat3 în mod *erio* de c3tre filozofi *i mi*tici din *ecolul al QGII6 lea(55 i totu=i! ade03rata unitate a lim)ii! dac3 o a*tfel de uni6 tate! e?i*t3! nu %oate fi una *u)*tan<ial3M ea tre)uie .ua Ada%ica@ lim)a>ul @autenticA al %rimilor *tr3mo=i ai omului! un lim)a> care nu con*ta numai în *emne con0en<ionale! ]i e?%>rima m2i curînd ade03rata natur3U *iU e=entacA a lucrurilor( Pro)lema ace*tei !in.Ba)ei( C+iar în tim%urile moderne! omul a %3*trat o no*tal-ie %rofund3 %entru acea Gîr*t3 de Aur în care omenirea *e mai afla în %o*e*ia unui lim)a> uniform( El %ri0e=te îna%oi la *tarea %rimiti03 ca la un %aradi* %ierdut( C+iar în 57 Gezi "upra2 ca%(GII( LIM8AG*L "85 '( t3rîmul filozofieiN nu a di*%3rut com%let 0ec+iul 0i* al unei !in.

definit3 mai curînd ca o unitate func<ional3( O a*emenea unitate nu %re*u%une o identitate material3 *au formal3( Dou3 lim)i diferite %ot re%rezenta e?treme o%u*e atît în %ri0in<a *i*temului lor fonetic! cît *i în %ri0in<a *i*temului %3r<ilor de 0or)ire( Acea*ta nu le îm%iedic3 *3 înde%linea*c3 aceea=i *arcin3 în 0ia<a comunit3<ii de lim)3( Im%ortant3 aici nu e*te 0arietatea mi>loacelor! ci ada%tarea la *co% =i concordanta cu ace*ta( Putem crede c3 ace*t *co% comun e*te atin* cu mai mult3 %erfec<iune într6un ti% lin-0i*tic decît în altul( C+iar Hum)oldt! care! în -eneral 0or)ind! nu era di*%u* *3 >udece 0aloarea idiomurilor %articulare! %ri0ea totu=i lim)ile fle?ionare ca %e un fel de model de %erfec<iune( Pentru el! forma fle?ionar3 era die ein'i.e &or%2 *in-uraU form3 care e*te în între-ime con*ec0ent3 *i urmeaz3 re-uli %reci*e(5$ Bin-0i=tii moderni ne6au a0ertizat îm%otri0a unor a*tfel de >udec3<i( Ei ne *%un c3 nu a0em nici un *tandard Comun *i unic %entru a e*tima 0aloarea ti%urilor lin-0i*tice( Com%ararea ti%urilor %oate crea im%re*ia c3 unele au a0anta>e clare a*u%ra . .e"et'%ă""i.

celorlalte! dar o analiz3 mai atent3 ne %oate con0in-e de o)icei c3 ceea ce numim defectele unui anumit ti% %oate fi com%en*at *i contra)alan*at %rin alte merite( Dac3 dorim *3 în<ele-em lim)a>ul! declar3 a%ir! tre)uie ca *%iritul no*tru *3 renun<e la 0alorile %referate =i *3 ne 55 Gezi! de e?em%lu! Bei)niz! NouCeau+ c""ai" "ur !:cntendc%cnt u%ain2 cartea a Ill6a! ca%( 7( " Hum)oldt! op.2 GII! %artea a Ii6a! %("R7( "8$ ESE* DESPRE OM o)i=nuim a %ri0i la lim)a en-lez3! ca =i la lim)a +otento<ilor! cu aceea=i deta=are im%ertur)a)il3 *i totu=i intere*at3(5C Dac3 *arcina 0or)irii omene=ti ar fi aceea de a co%ia *au de a imita ordinea dat3 *au creat3 a lucrurilor! cu -reu am %utea %3*tra o a*emenea deta=are( Nu am %utea e0ita concluzia c3! %în3 la urm3! una din cele dou3 co%ii tre)uie *3 fie mai )un3M c3 una tre)uie *3 fie mai a%roa%e! cealalt3 mai E de%arte de ori-inal( Totu=i! dac3 atri)uim 0or)irii o func<ie mai curînd %roducti03 =i .cit.

con*tructi03 decît una re%roducti03! atunci 0om >udeca cu totul diferit( în ace*t caz! nu @o%eraA! ci @ener-iaA lim)a>ului e*te de o im%ortan<3 *u%rem3( Pentru a m3*ura acea*t3 ener-ie tre)uie *3 *tudiem %roce*ul lin-0i*tic în*u=i! în loc *36i analiz3m %ur *i * im%lu a%ari<ia! %rodu*ul *i rezultatele finale( P*i+olo-ii *înt unanimi în *u)linierea fa%tului c3 f3r3 în<ele-erea ade03ratei naturi a 0or)irii omene=ti! cunoa=terea de c3tre noi a dez0olt3rii intelectului uman ar r3mîne *u%erficial3 *i inadec0at3( Mai e?i*t3 totu=i o incertitudine con6*idera)il3 %ri0ind metodele unei %*i+olo-ii a lim)ii( :ie c3 *tudiem fenomenele într6un la)orator %*i+olo-ic *au fonetic! *au ne )az3m numai %e metode intro*%ecti0e! c3%3t3m în mod in0aria)il aceea=i im%re*ie c3 ace*te fenomene *înt atît de e0ane*cente *i fluctuante încît *fideaz3 toate eforturile de *ta)ilizare( în ce con*t3! atunci! diferen<a fundamental3 între atitudinea mental3 care %oate fi atri)uit3 unei creaturi necu0înt3toare 6 o fiin<3 omenea*c3 înainte de ac+izi<ionarea lim)ii *au un animal 6 =i cealalt3 *tructur3 .

cit2 %("59( Gezi "upra2 ca%( III( LIM8AG*L "8C *im)oli*mului 0or)irii! are loc o ade03rat3 re0olu<ie în 0ia<a co%ilului( Plecînd de aici! întrea-a *a 0ia<3 %er*onal3 =i intelectual3 ca%3t3 o form3 cu totul nou3( Gor)ind în linii mari! acea*t3 *c+im)are %oate fi de*cri*3 *%unînd c3 co%ilul trece de la o *tare mai *u)iecti03 la o *tare o)iecti03! de la o atitudine %ur emo<ional3! la o atitudine teoretic3( Aceea=i *c+im)are %oate fi o)*er0at3 în 0iata oric3rui co%il normal! de=i într6un mod mai %u<in *%ectaculo*( Co%ilul în*u=i are un .a intelectului care caracterizeaz3 un adult care *t3%îne=te %e de%lin lim)a matern3H Bucru de*tul de curio*! e*te mai u=or de r3*%un* la acea*t3 între)are %e )aza e?em%lelor anormale ale dez6 0olt3rii 0or)irii( E?aminarea cazurilor Helen eeller =i Baura Brid-amn5R a ilu*trat fa%tul c3! o dat3 cu %rima în<ele-ere a 5C 5R Sa%ir!op.

*en* clar al im%ortan<ei noului in*trument %entru dez0oltarea lui mental3( El nu e*te *ati*f3cut cu în03<area %ur rece%ti03! ci ia %arte acti03 în %roce*ul 0or)irii! care e*te! în acela=i tim%! un %roce* de o)iecti0are %ro-re*i03( Profe*orii care *6au ocu%at de Helen eeller =i Baura Brid-man ne6au *%u* cu cît3 ardoare *i ner3)dare! am)ii co%ii! o dat3 ce în<ele*e*er3 folo*irea termenilor! au continuat *3 între)e de*%re denumirile %articulare ale tuturor o)iectelor ce6i încon>urau(54 Acea*ta e*te! de a*emenea! o tr3*3tur3 -eneral3 în dez0oltarea normal3 a 0or)irii( @Ba înce%utul celei de a dou3zeci =i treia luniA! arat3 D(R( Ma>or! @co%ilul de%rin*e*e o manie um)lînd du%3 numirea lucrurilor! ca %entru a *%une altora numele lor *au %entru a atra-e aten<ia noa*tr3 a*u%ra lucrurilor %e care el le e?amina( Pri0ea un o)iect! ar3ta c3tre el *au %unea mîna %e el! îi %ronun<a numele! a%oi *e uita la interlocutorii *3i(A58 Acea*t3 atitudine nu ar %utea fi inteli-i)il3 dac3 în dez0oltarea mental3 a co%ilului denumirea nu ar fi înde%linit o func<ie de %rim3 .

/orS! Macmillan! "#9RK! %%( 57" =i urm( "8R ESE* DESPRE OM ceea ce *e a=tea%t3 de la el *3 fac3 ar fi cu totul f3r3 le-3tur3 cu ne0oile lui )iolo-ice reale( @:oamea de numeA care a%are la o anumit3 0îr*t3 la orice co%il normal *i care a fo*t de*cri*3 de c3tre to<i cercet3torii %*i+olo-iei co%ilului5# do0ede=te contrariul( Ea ne aminte=te c3 aici *întem confrun6ta<i cu o %ro)lem3 total diferit3( In03<înd *3 numea*c3 lucrurile! un co%il nu .im%ortan<3( Dac3 un co%il! atunci cînd în0a<3 *3 0or)ea*c3! ar a0ea de în03<at doar un anumit 0oca)ular! dac3 el ar 0rea doar *3 im%rime în mintea *i memoria lui o mare ma*3 de *unete artificiale *i ar)itrare! ace*ta ar fi un %roce* %ur mecanic( El ar fi foarte la)orio* =i %licti*itor *i ar %retinde din %artea co%ilului *3 fac3 un efort con=tient %rea mare! nu f3r3 o anumit3 re%ul*ie! dat fiind c3 54 58 Gezi "upra2 ca%( III( Da0id R( Ma>or! &ir"t Step" in Menta! ?roNt JNe.

adau-3! %ur *i *im%lu! o li*t3 de *emne artificiale ia cuno=tin<ele *ale %reala)ile de*%re o)iectele e?i*tente( Mai curînd! eB în0a<3 *3 formeze conce%te ale acelor o)iecte! *3 a>un-3 la o în<ele-ere cu lumea o)iecti03( De acum înainte co%ilul *e afl3 %e un teren *olid( Perce%<iile >ale 0a-i! ne*i-ure! fluctuante =i *entimentele *ale neclare înce% *3 ca%ete o form3 nou3( Se %oate *%une c3 ele cri*talizeaz3 în >urul numelui ca în >urul unui centru fi?! al unui focar al -îndirii( :3r3 a>utorul numelui! orice nou %ro-re* f3cut în %roce*ul o)iecti03rii ar înfrunta mereu ri*cul de a fi anulat în momentul urm3tor( Primele denumiri de care co%ilul *e folo*e=te în mod con=tient %ot fi com%arate cu un )a*ton cu a>utorul c3ruia un or) di)uie drumul( Iar lim)a>ul! luat ca un între-! de0ine o %oart3 de intrare într6o lume nou3( Orice %ro-re* în ace*t domeniu de*c+ide o %er*%ecti03 nou3! l3r-e=te =i îm)o-3<e=te e?%erien<a noa*tr3 concret3( Rî0na =i entuzia*mul de a 0or)i nu î=i au ori-inea I într6o *im%l3 dorin<3 de a în03<a *au de a folo*i numeM ele f marc+eaz3 dorin<a %entru .

ie2 QQQe Annee J"#55K! %%( 786$$( LIM8AG*L "84 cel mai %u<in im%ortant( Dac3 nu în03<3m *3 -îndim în noua lim)3! atunci toate eforturile noa*tre *înt inutile( în ma>oritatea cazurilor! acea*t3 cerin<3 ne a%are e?trem de -reu de înde%linit( Bin-0i=ti =i %*i+olo-i *6au între)at ade*eori cum de e*te %o*i)il ca un co%il *3 realizeze %rin .de*co%erirea =i cucerirea unei lumi O o)iecti0e($9 !( f Atunci cînd în03<3m o lim)3 *tr3in3! ne %utem *u%une =i noi unei e?%erien<e *imilare aceleia a co%ilului( în ace*t caz nu e*te *uficient3 ac+izi<ionarea unui nou 0oca)ular *au familiarizarea cu un *i*tem de re-uli -ramaticale a)*tracte( Toate ace*tea *înt nece*are! dar con*tituie doar %rimul %a* *i 5# Gezi! de e?em%lu! Clara =i Filliam Stern! Dic Pentru o di*cutare mai detaliat3 a ace*tei %ro)leme Dinder"p%c e JBei%zi-! "#94K! %%( "4C =i urm( $9 0ezi Ca**ircr! @Be lan-a-e et la con*truction du mondc de* o)>ct*A! Gourna! de p"#c o!o.

%ro%riile eforturi o *arcin3 %e care nici un adult nu o %oate înde%lini 0reodat3 în acela=i mod *au la fel de )ine( Putem r3*%unde! %oate! la acea*t3 între)are dificil3 %ri0ind îna%oi la analiza noa*tr3 %recedent3( într6un *tadiu ulterior =i mai a0an*at al 0ie<ii noa*tre con=tiente! nu %utem re%eta niciodat3 %roce*ul care a condu* la %rima noa*tr3 %3trundere în lumea 0or)irii omene=ti( în a-ilitatea! %ro*%e<imea *i ela*ticitatea %rimei co%il3rii! ace*t %roce* a a0ut o *emnifica<ie cu totul diferit3( în mod de*tul de %arado?al! dificultatea real3 con*t3 mult mai %u<in în în03<area lim)ii noi decît în uitarea celei cuno*cute înainte( Nu ne mai afl3m în condi<ia %*i+ic3 a co%ilului care do)înde*te %entru %rima dat3 o conce%<ie de*%re lumea o)iecti03( Pentru adult! lumea o)iecti03 are de>a o form3 definit3 ca rezultat al acti0it3<ii lim)ii care! într6un anumit *en*! a modelat toate celelalte acti0it3<i ale noa*tre( Perce%<ia! intui<iile *i conce%tele noa*tre *6au între%3trun* cu termenii =i formele lim)ii noa*tre materne( Sînt nece*are eforturi mari %entruE a *lo)ozi le-3tura dintre cu0inte =i lucruri( Si totu=i! .

atunci cînd ne a%uc3m *3 în03<3m o lim)3 nou3! tre)uie *3 facem a*emenea eforturi =i *3 *e%ar3m cele dou3 elemente( De%3=irea ace*tei dificult3<i marc+eaz3 totdeauna un %a* nou *i im%ortant în în03<area unei lim)i( Atunci cînd %3trundem în @*%iritulA unei lim)i *tr3ine! a0em în mod in0aria)il im%re*ia a%ro%ierii de o lume nou3! o lume care are o *tructur3 intelectual3 %ro%rie( E*te ca o c3l3torie de de*co%eriri într6o tar3 *tr3in3! iar cî*ti-ul cel mai mare dintr6o a*emenea c3l3torie con*t3 în fa%tul c3 am în03<at *3 %ri0im într6o nou3 lumin3 la lim)a noa*tr3 matern3( @Fer fremde S%rac+en nic+t Sennt! .ei** nic+t* 0on *einer ei-enenA! *%unea 'oet+e($" Atîta tim% cît nu cunoa=tem nici $" 'oet+e! Spriic e in Pro"a2 @FerSeA! QBII! %artea a Ii6 a! ""8( "88 ESE* DESPRE OM o alt3 lim)3 *tr3in3! *întem! într6un anumit *en*! necuno*c3tori ai %ro%riei noa*tre lim)i! %entru c3 nu reu=im *3 ne d3m *eama de *tructura ei *%ecific3 *i de .

tr3*3turile ei di*tincti0e( O com%ara<ie a unor lim)i diferite ne arat3 c3 nu e6i"t/ "iri'ni#e e6&*te. Termenii core*%unz3tori din dou3 lim)i *e refer3 rareori la acelea=i o)iecte *au ac<iuni( Ei aco%er3 domenii diferite care *e între%3trund =i ne ofer3 %er*%ecti0e multicolore ale e?%erien<ei noa*tre( Ace*t lucru de0ine deo*e)it de clar dac3 lu3m în con*i6 dera<ie metodele de cla*ificare folo*ite în diferite lim)i! în *%ecial în cele ale ti%urilor lin-0i*tice di0er-ente( Cla*ificarea e*te una din tr3*3turile fundamentale ale lim)ii omene=ti( în*u=i actul denumirii de%inde de un %roce* de cla*ificare( A da un nume unui o)iect *au unei ac<iuni în*eamn3 a le *u)*uma unui anumit conce%t6 cla*3( Dac3 acea*t3 *u)*umare ar fi %re*cri*3 o dat3 %entru totdeauna de c3tre natura lucrurilor! ea ar fi unic3 =i uniform3( Totu=i! numele care a%ar în 0or)irea omenea*c3 nu %ot fi inter%retate în nici o a*tfel de manier3 in0aria)il3( EBe nu *înt menite *3 *e refere la lucruri *u)*tan<iale! la entit3<i inde%endente care e?i*t3 %rin ele în*ele( Mai curînd ele *înt determinate de c3tre .

intere*e *i *co%uri umane( Dar ace*te intere*e nu *înt fi?e *i in0aria)ile( Nici cla*ific3rile din cadrul lim)ii nu *înt 6666666666666666666666666666666666<d((((( 666666666666666666666 UUU 6666666666666666 f f3cute la întîm%lareM ele *e )azeaz3 %e anumite elemente con*tante =i recurente din e?%erien<a noa*tr3 *enzorial3( :3r3 a*tfel de recurente nu ar e?i*ta nici un reazem! nici un %unct de *%ri>in %entru conce%tele noa*tre lin-0i*tice( Dar com)inarea ( *au *e%ararea datelor *enzoriale de%inde de li)era ale-ere a unui cadru de referin<3( NuU@e?i*i3Unici o *c+em3 ri-id3 =i %re*ta)ilit3 conform c3reia di0iziunile =i *u)di0iziunile noa*tre %ot fi f3cute o dat3 %entru totdeauna( C+iar în cadrul lim)ilor *trîn* înrudite! =i care concord3 în *tructura lor -eneral3! nu -3*im nume identice( A*a cum a ar3tat Hum)oldt! termenii -rece=ti *i latini %entru @lun3A! de=i *e refer3 la acela=i o)iect! nu e?%rim3 aceea=i inten<ie *au ! acela=i .

ei o0! *3 ne ofere ade03rul unui lucru( :unc<ia Elinui nume e*te limitat3 totdeauna la accentuarea unui6 a*%ect!%articular al lucrului!( iar 0aloarea numelui! de%inde tocmai de acea*t3 re*tric<ie *i limitare( :unc<ia unui nume nu e*te aceea de a *e referi în mod e?+au*ti0 la o *itua<ieM concret3N ci doar aceea de a *electa =i a in*i*ta a*u%ra unui anumit a*%ect( Izolarea 6 ace*tui a*%ect nu e*te un act ne-ati0! ci unul %oziti0! deoare6Cb ce în actul denumirii noi *elect3m! din multitudinea =i .conce%t( Termenul -rece*c 3%en4 de*emneaz3 LIM8AG*L "8# Y@ ffunc<iaUlunii de a @m3*uraA tim%ulM termenul latin 3Guna2 A !uc@na4 de*emneaz3N luminozitatea *au *tr3lucirea lunii( în felul ace*ta! am izolat *i am concentrat aten<ia! în mod e0ident! a*u%ra6a dou3 a*%ecte foarte diferite ale aceluia=i o)iect( Dar actul în*u=i! %roce*ul de concentrare =i conden*are! e*te acela=i( Numele unui o)iect nu %oate %retinde *3 e?%rime natura ace*tuiaM el nu e*te de*tinat *3! fieN.

caracterul difuz al datelor(! *enzoriale! anumi<i centri fic=i ai %erce%<iei( Ace=ti centri nu *înt aceia=i ca în -îndirea lo-ic3 *au =tiin<ific3( Termenii lim)a>ului o)i=nuit nu tre)uie *3 fie m3*ura<i cu acelea=i *tandarde ca =i cei în care e?%rim3m conce%te =tiin<ifice( în com%ara<ie cu terminolo-ia *tiin<ifid3! cu0intele /o>)irii comune manife*t3 totdeauana o anumit3 fN li%*3 de %recizieM a%roa%e f3r3 e?ce%<ie! ele *înt de*tul de r&0a-i =i in*uficient de )ine definite %entru &.7&te %utea rezi*ta unei analize lo-ice( Dar cu tot ace*t defect ine0ita)il *i inerent! termenii no=tri =i numele cotidiene *înt )ornele Silometrice %e drumul care duce la conce%tele =tiin<ificeM cF( ace=tia *înt termenii în care do)îndim %rima noa*tr3 0iziune o)iecti03 *au teoretic3 a*u%ra lumii( O a*tfel de 0iziune nu e*te @dat3A %ur =i *im%luM ea e*te rezultatul unui efort intelectual con*tructi0 care nu =i6ar %utea atin-e *co%ul f3r3 a>utorul con*tant al lim)ii( Totu=i! ace*t *co% nu %oate fi atin* oricînd( Ridicarea la ni0eluri *u%erioare de a)*trac<ie! la nume =i idei mai .

-enerale =i mai cu%rinz3toare! e*te o *arcin3 dificil3 =i la)orioa*3( Analiza lim)a>ului ne furnizeaz3 o )o-3<ie de materiale %entru *tudierea caracterului %roce*elor mentale care conduc "#9 ESE* DESPRE OM în cele din urm3 la realizarea ace*tei *arcini( 8'r3ire& i omenea*c3 e0olueaz3 de la o *tare relati0 concret3 la o *tare mai a)*tract3( Primele denumiri %e care le între)uin<3m au un caracter concret( Ele *e ata=eaz3 în<ele-erii unor fa%te *au ac<iuni %articulare( Toate um)rele =i nuan<ele %e care le întîlnim în e?%erien<a noa*tr3 concret3 *înt de*cri*e mereu *i în am3nun<ime! dar nu *înt *u)*umate imui -en comun( Hammer6 Pur-*tall a *cri* un *tudiu în care enumera diferite nume date c3milei în lim)a ara)3( E?i*t3 nu mai %u<in de cinci %în3 la =a*e mii de(termeni folo*i<i %entru de*crierea unei c3mileM *i totu=i nici unul dintre ace=tia nu ne ofer3 un conce%t )iolo-ic -eneral( To<i e?%rim3 detalii .

concrete %ri0ind forma! dimen*iunea! culoarea! 0îr*ta =i mer*ul animalului($7 Ace*te di0iziuni *înt înc3 foarte de%arte de orice cla*ificare =tiin<ific3 *au *i*tematic3! dar *er0e*c unor *co%uri cu totul diferite( în multe lim)i ale tri)urilor indi-ene americane -3*im o 0arietate uluitoare de termeni %entru o anumit3 ac<iune! de e?em%lu %entru mer* *au lo0ire( A*tfel de termeni au între ei mai curînd un Ara%ort de >u?ta%unere decît unul de *u)ordonare( O lo0itur3 cu %umnul nu %oate fi de*cri*3 cu acela=i termen ca o lo0itur3 cu %alma! iar o lo0itur3 cu arma cere un alt nume decît o lo0itur3 cu )iciul *au nuiaua($5 In de*crierea lim)ii )aSairi 6 un idiom 0or)it de c3tre un tri) de indieni din centrul Braziliei 6! earl 0on den Steinen relateaz3 c3 fiecare *%ecie de %a%a-al =i de %almier î*i are numele ei indi0idual! dar nu e?i*t3 nici un nume %entru a e?%rima -enul @%a%a-alA *au @%almierA( @Po%ula<ia )aSairiA! *u*<ine el! @*e ata=eaz3 atît de mult de numeroa*ele no<iuni %articulare! încît nu *e intere*eaz3 deloc de caracteri*ticile comune( Mem)rii ace*tei %o%ula<ii *înt .

*ufoca<i de a)undenta materialului *i nu reu=e*c *36" admini*treze în mod economic( Ei au numai )ani m3run<i! dar %rin acea*ta *e %oate *%une c3 ei *înt mai curînd foarte $7 Gezi Hammer6Pur-*tall! Academia din Gicna! *ec<ia filozo6fic36i*toric3! 0olumele GI =i GII J"8CC =i urm(K( $5 Pentru alte detalii! 0ezi P i!o"op ie der "#%(o!i"c en &or%ai2 I! %%( 7C4 =i urm( LIM8AG*L "#" )o-a<i decît *3raci(A$$ De fa%t! nu e?i*t3 nici o m3*ur3 uniform3 %entru )o-3<ia *au *3r3cia unui anumit idiom( Orice cla*ificare e*te c3l3uzit3 *i dictat3 de ne0oi *%eciale *i e*te clar c3 ace*te ne0oi 0ariaz3 conform cu condi<iile diferite ale 0ie<ii *ociale =i culturale a omului( în cadrul ci0iliza<iei %rimiti0eNiiB mod nece*ar %re0aleaz3 intere*ul %entru a*%ectele concrete =i %articulare ale lucrurilor( Gor)irea omenea*c3 *e conformeaz3 =i core*%unde totdeauna unor anumite .

forme ale 0ie<ii umane( Un intere* doar %entru @a*%ectele uni0er*aleA nu e*te nici %o*i)il! nici nece*ar (într6un tri) indian( E*te *uficient *i e*te mai im%ortant ca o)iectele *3 fie di*tin*e %rin anumite caracteri*tici 0izi)ile *i %al%a)ile( în multe lim)i! un o)iect rotund nu %oate fi tratat în acela=i mod ca *i un o)iect %3trat *au dre%tun-+iular! %entru c3 ele a%ar<in unor -enuri diferite! care *înt deo*e)ite cu a>utorul unor mi>loace lin-0i*tice *%eciale! %recum( între)uin<area %refi?elor( în lim)ile din familia )antu! -3*im nu mai %u<in de dou3zeci de cla*e6-en de *u)*tanti0e( în lim)ile tri)urilor indi-ene din America! de e?em%lu la al-onSini! anumite o)iecte a%ar<in unui -en în*ufle<it! altele unui -en neîn*ufle<it( C+iar *i în ace*t caz e*te u=or de în<ele* moti0ul %entru care acea*t3 di*tinc<ie tre)uie *3 a%ar3! din %unctul de 0edere al *%iritului %rimiti0! ca fiind de un intere* deo*e)it =i de o im%ortant3 0ital3( într6ade03r! e*te o diferen<3 mult mai caracteri*tic3 *i remarca)il3 decît aceea e?%rimat3 în cla*ele noa*tre lo-ico6a)*tracte de *u)*tanti0e( Aceea=i .

trecere lent3 de la nume concrete la nume a)*tracte %oate fi *tudiat3! de a*emenea! în denumirea calit3<ilor lucrurilor( în multe lim)i -3*im o A)unden<3 de nume ale culorilor( :iecare nuan<3 a%arte a uneV culori date are numl ei *%ecial! %e cînd termenii no=tri -enerali 6 al)a*tru! 0erde!A ro=u etc( 6 li%*e*cE NumeleUculorilor 0ariaz3 du%3 natura o)iectelor& de e?em%lu! atunci cînd e*te 0or)a de*%re lîn3 *au de*%re -î=te! *e folo*e=te un cu0înt %entru culoarea cenu=iu! alt cu0înt cînd e*te 0or)a de*%re cai! altul %entru $$ e( 0on den Steinen! *ntcr don NaturCo!Kc% .cntra!@ 8%"i!icn"2 %( 8"( "#7 ESE* DESPRE OM 0ite! *i înc3 altul cînd e*te 0or)a de*%re %3rul oamenilor *au al unor animale($C Acela=i lucru e*te 0ala)il %entru Cate-oria numerelor& %entru referirea la diferite cla*e de o)iecte! *e cer numerale diferite($R Ridicar-aUla conce%te =i cate-orii uni0er*ale %are! %rin urmare! *3 fie .

c2 %( $7#( Pentru detalii *u%limentare! 0ezi P i!o"op ic der "#%(o!i"c cn &or%en2 I! %%( "88 =i urm( " :rumo*ul %are *3 fie unul din fenomenele umane cel mai )ine cuno*cute( Neadum)rit de nici o aur3 de t3inuire =i de mi*ter! caracterul *i natura lui nu au ne0oie! %entru a fi e?%licate! de nici un fel de teorii metafizice *u)tile *i com%licate( :rumo*ul e*te o %arte a e?%erien<ei umaneM el e*te %al%a)il =i e0ident( Cu toate ace*tea! în acea*t3 i*torie a -îndirii filozofice! fenomenul frumo*ului *6a do0edit a fi mereu unul din cele mai mari %arado?uri( Pîn3 în 0remea lui eant! o .ua.foarte lent3 în dez0oltarea UU.>5r)>riiUomene=tiM dar orice nou a0an* în acea*t3 direc<ie U6]( duce la o %er*%ecti03 mai cu%rinz3toate! la o orientare U*iUoUU or-anizare niaf<u+3 a lumii noa*tre %erce%ti)ile( I9 Arta $C $R Gezi e?em%lele date în De*%er*en! Lan.

filozofie a frumo*ului a în*emnai totdeauna o încercare de a reduce e?%erien<a noa*tr3 e*tetic3 la un %rinci%iu *tr3in *i de a *u%une arta unei >uri*dic<ii *tr3ine( în Critica puterii de 5udecată2 eant a fo*t %rimul care a dat o %ro)3 clar3 =i con0in-3toare de*%re autonomia artei( Toate *i*temele %recedente c3uta*er3 un %rinci%iu ai artei fie6în *fera cunoa=terii teoretice! fie în cea a 0ie<ii morale( Dac3 arta era %ri0it3 ca rezultatul acti0it3<ii teoretice! de0enea nece*ar3 analiza re-ulilor lo-ice c3rora *e conformeaz3 acea*t3 acti0itate %articular3( Dar în ace*t caz! lo-ica în*3=i nu mai con*tituia un întreomo-en( Ea tre)uia *3 fie di0izat3 în %3r<i *e%arate =i relati0 inde%endente( Bo-ica ima-ina<iei tre)uia *3 fie di*tinct3 de lo-ica -îndirii ra<ionale =i =tiin<ifice( în lucrarea *a Ae"t etica J"4C9K! Ale?ander Baum-arten f3cu*e %rima încercare *i*tematic3 cu%rinz3toare de a con*trui o lo-ic3 a ima-ina<iei( Dar c+iar acea*t3 încercare! care într6un anumit *en* *6a do0edit a fi deci*i03 *i "#$ .

ia in$erior2 o analiz3 a %3r<ii @inferioareA! *enzoriale a cunoa=terii umane( Pe de alt3 %arte! arta %utea fi de*cri*3 ca o em)lem3 a ade03rului moral( Ea a fo*t conce%ut3 ca o ale-orie! o e?%re*ie fi-urati03 care *u) fotma ei *en*i)il3 a*cundea un *en* etic( Dar în am)ele cazuri! atît în inter%retarea ei moral3! cît =i în inter%retarea teoretic3! arta nu %o*eda nici o 0aloare inde%endent3 %ro%rie( în ierar+ia cunoa=terii umane =i a 0ie<ii umane arta era doar un *tadiu %re-3titor! un mi>loc *u)ordonat =i inferior indicînd un <el *u%erior( :ilozofia artei %rezint3 acela=i conflict între dou3 tendin<e anta-onice %e care l6am întîlnit în filozofia lim)a>ului( Acea*ta nu e*te! de*i-ur! doar o coinciden<3 i*toric3( Ea iz0or3=te din una *i aceea=i di0iziune .no"eo!o.ESE* DESPRE OM ine*tima)il3! nu a %utut a*i-ura artei o 0aloare autonom3 cu ade03rat( Pentru c3 lo-ica ima-ina<iei nu ar %utea %retinde niciodat3 aceea=i demnitate ca lo-ica intelectului %ur( Dac3 e?i*ta o teorie a artei! atunci ea %utea fi doar o .

fundamental3 în inter%retarea realit3<ii( Bim)a>ul =i arta o*cileaz3 con*tant între cei doi %oli o%u=i! un %ol o)iecti0 =i un %ol *u)iecti0( P Nici o teorie a lim)a>ului *au a artei nu ar %utea uita *au *u%rima 0reunul din ace=ti %oli! de=i accentul %oate fi %u* cînd %e unul! cînd %e altul din ei( în %rimul caz! lim)a>ul =i arta %ot fi *u)*umate unei cate-orii comune! cate-oria imita<ieiM iar func<ia lor %rinci%al3 e*te mimetic3( Bim)a>ul î=i are ori-inea într6o imitare de *unete! arta în o imitare a lucrurilor e?terioare( Imitarea e*te un in*tinct fundamental! un fa%t ireducti)il al naturii umane( @A imita e*te un dar fire*c al oamenilorA! *crie Ari*totel! @=i *e arat3 c+iar din co%il3ria lor! iar omul *e deo*e)e=te de celelalte animale %rin aceea c3 e*te foarte %rice%ut la imita<ie! *i datorit3 ace*teia î=i do)înde=te el %rimele cuno=tin<e(AP i imita<ia e*te! deci! o *ur*3 ine%uiza)il3 de %l3cere! a=a cum e*te do0edit %rin fa%tul c3 de=i o)iectele în*ele %ot fi ne%l3cute la 0edere! noi ne delect3m! cu toate P Ari*totel! Poetica2 $! "$$8 )! C68 în rom2ne=te de C( .

Balmu=! Ed( tiin<ific3! Bucure=ti! "#C4! %( "8( JAUK AR0A "#C ace*tea! la 0ederea re%rezent3rilor celor mai reali*te ale lor în art3 6 de e?em%lu! formele animalelor celor mai %u<in e0oluate =i cada0rele( Ari*totel de*crie acea*t3 delectare mai curînd ca %e o e?%erien<3 teoretic3 decît ca %e una *%ecific e*tetic3( @A în03<aA"! *%une el! @e o %l3cere! nu numai %entru filozofi! dar =i %entru ceilal<i oameniM atîta doar c3 ace=tia o -u*t3 %rea %u<in( Ne %lace 0ederea ima-inilor! %entru c3! %ri0indu6le! în03<3m =i ne d3m *eama de ceea ce re%rezint3 fiecare lucru! de %ild3 c3 acea*t3 fi-ur3 e*te cutare(P Ba %rima 0edere! ace*t %rinci%iu %are *3 *e a%lice numai la artele fi-urati0e( Totu=i! el ar %utea fi tran*ferat cu u=urin<3 la toate celelalte forme( Muzica în*3=i de0ine o ima-ine a lucrurilor( Cîntatul din flaut =i dan*ul *înt toate! în -eneral! imita<iiM c3ci cînt3re<ul la flaut *au dan*atorul e?%rim3! %rin ritmurile *ale! caractere! %a*iuni =i ac<iuni(PP Iar întrea-a i*torie a %oeticii a fo*t influen<at3 .

de c3tre de0iza lui Hora<iu Eut pictura poe"i"F2 iar du%3 *%u*a lui Simonide*! @%ictura e*te %oezie mut3! =i %oezia! o %ictur3 care 0or)e=teA( Poezia *e deo*e)e=te de %ictur3 %rin form3 =i mi>loace! dar nu %rin func<ia ei -eneral3 de imitare( Dar ar fi de o)*er0at c3 teoriile cele mai radicale ale imita<iei nu au a0ut inten<ia de a reduce o%era de art3 la o *im%l3 re%roducere mecanic3 a realit3<ii( Ele toate au tre)uit *3 <in3 cont! într6o anumit3 m3*ur3! de creati0itatea arti*tului( Concilierea ace*tor dou3 cerin<e nu era u=oar3( Dac3 ade03ratul *co% al artei e*te imita<ia! de0ine lim%ede c3 *%ontaneitatea! for<a %roducti03 a arti*tului con*tituie mai curînd un factor %ertur)ator decît unul con*tructi0( în loc *3 de*crie lucrurile în ade03rata lor natur3! el le fal*ific3( Acea*t3 %ertur)are introdu*3 %rin *u)iecti0itatea arti*tului nu a %utut fi ne-at3 de c3tre teoriile cla*ice ale imita<iei( Dar ea a %utut fi re*trîn*3 în %ro%riile limite =i *u%u*3 re-ulilor -enerale( A*tfel %rinci%iul ar" "i%ia naturae nu a %utut fi men<inut într6un *en* *trict *i ferm( Pentru .

t.t.4 "#R ESE* DESPRE OM în*3=i nu e*te infaili)il3! =i nici nu6=i atin-e totdeauna *co%ul( în ace*t caz! arta tre)uie *3 0in3 în a>utorul naturii =i! de fa%t! *6o corecteze0ori *6o %erfec<ioneze! dar firea6ntrea-2 n6o red3! ci6o6n-în3! f3cînd %recum %oetul care =tie ce 0rea! dar %eana6i tremur3 în mîri3( Dac3 @orice frumo* e*te ade03rA! nu orice ade03r e*te în mod nece*ar frumo*( Pentru atin-erea frumo*ului *u%rem e*te la fel de e*en<ial3 de0ierea de la natur3 ca *i re%roducerea naturii( Determinarea m3*urii! a %ro%or<iei >u*te a ace*tei de0ieri de0ine una din *arcinile %rinci%ale aie teoriei artei( Ari*totel a afirmat c3 în ceea ce %ri0e=te %oezia! o im%o*i)ilitate care con0in-e e de %referat unei %o*i)ilit3<i necon0in-3toare( Poate nu6i cu %utin<3 *3 e?i *te oameni a*a cum îi %icta ieu?i*! dar el îi face mai .4 PP Ide%.c3 nici natura P Ide%.2 "$$4 a! "C67R! %( ""6"7( 3N.2 "$$8 )! "76"4! %( "#( 3N.

Dar dac3 imitarea e*te *co%ul ade03rat al artei! în*u=i conce%tul unei a*tfel de @naturi frumoa*eA e*te foarte %ro)lematic( C3ci cum %utem îm)un3t3<i modelul f3r3 *36" de*fi-ur3mH Cum %utem tran*cende realitatea lucrurilor f3r3 0iolarea le-ilor ade03ruluiH Din %unctul de 0edere al ace*tei teorii! %oezia =i arta în -eneral nu %ot fi niciodat3 altce0a decît o fal*itate a-rea)il3( Teoria -eneral3 a imit3rii a %3rut *36*i men<in3 temeiul *i *3 înfrunte toate atacurile %în3 în %rima >um3tate a *ecolului al QGIII6lea( Dar c+iar în tratatul lui Batteu?! care a fo*t P Dante! Paradi"u!2 QIII! 0( 4R! în Dante Ali-+icri! DiCina Co%edie2 în rom2ne=te de Eta Bocriu! note =i .frumo=i! c3ci ceea ce *er0e=te dre%t %ild3 tre)uie *3 întreac3 realitatea(PP Ade%<ii neocla*ici*mului 6 de la italienii *ecolului al QGI6lea %în3 la lucrarea a)atelui Batteu? Le" (eau+ art" reduit" ă un %e%e principe J"4$4K 6 au %lecat de la acela=i %rinci%iu( Arta nu re%roduce natura într6un *en* -eneral =i nediferen<iatM ea re%roduce E!a (e!!e natureF.

t.comentarii de Ale?andru Dutu *i Titu* Pîr0ulc*cu! Ed( %entru Biteratur3 Uni0er*al3!( Bucure=ti! "#RC! %( $C5( 3N.4 A Ari*totel! op. cit2 7C! "$R" )! %( 8#( 3N.t4 AR0A "#4 %oate ultimul cam%ion +ot3rît al ace*tei teorii"! *im<im o anumit3 *tîn>eneal3 %ri0ind 0aliditatea ei uni0er*al3( Piatra de încercare %entru acea*t3 teorie a con*tituit6o totdeauna fenomenul %oeziei lirice( Ar-umentele %rin care Batteu? a încercat *3 includ3 %oezia liric3 în *c+ema -eneral3 a artei imitati0e *înt *la)e =i neconcludente( Si într6ade03r! toate ace*te ar-umente *u%erficiale au fo*t total m3turate %rin a%ari<ia unei for<e noi( C+iar în domeniul e*teticii! numele lui Rou**eau marc+eaz3 un %unct de cotitur3 deci*i0 în i*toria -eneral3 a ideilor( Rou**eau a re*%in* întrea-a tradi<ie cla*ic3 =i neocla*ic3 a teoriei artei( Pentru el arta nu e*te o de*criere *au o re%roducere a lumii em%irice! ci o re03r*are de emo<ii *i %a*iuni( Romanul *3u NouCe!!e .

He!oH"e *6a do0edit a fi o nou3 for<3 re0olu<ionar3( Princi%iul mimetic! care %re0ala*e multe *ecole! a tre)uit! de acum înainte! *3 fac3 loc unei noi conce%<ii *i unui nou ideal 6 idealul @artei caracteri*ticeA( Plecînd din ace*t %unct! %utem urm3ri drumul unui %rinci%iu nou în întrea-a literatur3 euro%ean3! în 'ermania! Herder =i 'oet+e au urmat e?em%lul lui Rou**eau( A*tfel! întrea-a teorie a frumo*ului a tre)uit *3 ca%ete o form3 nou3( în *en*ul tradi<ional al termenului! frumo*ul nu e*te cîtu=i de %u<in *in-urul *co% al arteiM el e*te! de fa%t! doar o tr3*3tur3 *ecundar3 *i deri0at3( @S3 nu a%ar3 o neîn<ele-ere între noiAM î=i %une 'oet+e cititorul în -ard3 în *tudiul *3u @Gon deut*c+er BauSun*tEAM *2 nu la=i doctrina efeminat3 a ne-u*torilor moderni de frumu*e<e *3 te fac3 %rea delicat %entru a te %utea )ucura de *triden<a *emnificati03! ca nu cum0a %în3 la urm3 *im<irea ta de)ilitat3 *3 nu fie în *tare a *u%orta decît %latitudinea *tu%id3( Ei încearc3 *3 te fac3 a crede c3 artele frumoa*e a%ar din %re*u%u*a noa*tr3 înclina<ie de a înfrumu*e<a lumea din >ur( Ace*t îucru nu e*te .

ade03rat( J(((K Arta e*te formati03 cu mult înainte de a ft frumoa*3! =i totu=i e*te art3 ade03rat3 =i mare! de foarte multe ori mai ade03rat3 *i mai " De*i-*r! c+iar în *ecolul al QlQ6lea teoria -eneral3 a imit3rii a >ucat inc3 un rol im%ortant( De e?em%lu! ea e*te men<inut3 =i a%3rata în lucrarea iui Taine P i!o"op ie de J:ari. "#8 ESE* DESPRE OM mare decît arta frumoa*3 în*3=i( Pentru c3 omul %oart3 în *ine o natur3 formati03! care *e manife*t3 de îndat3 ce e?i*ten<a lui e*te în *i-uran<3M J(((K A=a *e face c3 omul %rimiti0 remodeleaz3 %rin tr3*3turi )izare! %rin forme ori)ile =i culori -ro*olane @%almieriiA *3i! %enele *ale =i %ro%riul cor%( i! de=i acea*t3 ima-erie e*te con*tituit3 din formele cele mai ca%ricioa*e! fir3 %ro%or<ii ale formei! %3r<ile ei *e 0or armoniza într6un între.caracteri*tic c3ci o *in-ur3 *im<ire le6a creat( Iar acea*t3 art3 caracteri*tic3 e*te *in-ura art3 ade03rat3( .

Atunci cînd ea ac<ioneaz3 dinl3untru a*u%ra celor dim%re>ur! *im<ire *in-ular3! indi0idual3! ori-inal3! inde%endent3! ne%3*3toare =i ne=tiutoare de tot ce6i e*te *tr3in! atunci! fie c3 e*te n3*cut3 din *3l)3ticia )rut3! fie din *en*i)ilitatea culti0at3! ea( e*te întrea-3 =i 0ie(7 Cu Rou**eau *i cu 'oet+e a înce%ut o %erioad3 nou3 a e*teticii( Arta caracteri*tic3 a cî=ti-at o 0ictorie definiti03 a*u%ra artei imitati0e( Dar %entru a în<ele-e acea*t3 art3 caracteri*tic3 în ade03ratul ei *en*! tre)uie *3 e0it3m o inter%retare unilateral3I Nu e*te *uficient *3 *e %un3 accentul %e latura emo<ional3 a o%erei de art3( E*te ade03rat c3 orice art3 caracteri*tic3 *au e?%re*i03 e*te @re03r*area *%ontan3 de *entimente %uterniceA( Dar dac3 ar fi *3 acce%t3m acea*t3 defini<ie .ort+ian3! f3r3 rezer0e! am fi condu=i doar la o *c+im)are de *emn! nu la o *c+im)are deci*i03 de *emnifica<ie! în ace*t caz! arta ar r3mîne re%roducti03M dar! în loc de a fi o re%roducere a lucrurilor! a o)iectelor fizice! ea ar de0eni o re%roducere a 0ie<ii noa*tre interioare! a *entimentelor *i emo<iilor noa*tre( :olo*ind înc3 o dat3 analo-ia cu .ord*.

F a lui 'oet+e( Totu=i! în nici o %erioad3 a 0ie<ii el nu a %utut 7 'oet+e! @Gon deut*c+er BauSun*tA! FerSe! QQQGII! %%( "$8 =i urm( Trad( en-l( de Bernard Bo*an_uet în 0 ree Lecture" on Ae"t etic JBondra! Macmillan! "#75K! %%( ""$ =i urm( AR0A "## ne-li>a 0reodat3 %olul o)iecti0 al %oeziei *ale( Arta e*te! într6ade03r! e?%re*i03! dar ea nu %oate fi e?%re*i03 f3r3 *3 fie formati03( Iar ace*t %roce* formati0 e*te realizat într6un anumit mediu *enzorial( @De îndat3 ce e*te eli)erat de -ri>3 =i team3A! *crie 'oet+e! @*emizeul! creati0 în re%au*! )î>)îie în >urul *3u du%3 materia în care *36*i tran*%un3 *%iritul(A în multe teorii e*tetice .filozofia lim)a>ului! am %utea *%une c3 în ace*t caz am *c+im)at doar o teorie onomato%eic3 a artei cu o teorie inter>ectional3( Dar nu ace*ta e*te *en*ul în care 'oet+e a în<ele* termenul @art3 caracteri*tic3A( Pa*a>ul citat mai *u* a fo*t *cri* în "445! în %erioada de tinere<e EStur% und Dran.

moderne 6 în *%ecial aceea a lui Croce =i a di*ci%olilor *i urma=ilor lui 6 ace*t factor material e*te uitat *au minimalizat( Croce e*te intere*at doar de factorul e?%re*iei! nu de %rocedeu( El con*ider3 %rocedeul ca fiind irele0ant atî< %entru caracterul cît =i %entru 0aloarea o%erei de art3( Sin-urul lucru care conteaz3 e*te intui<ia arti*tului! nu încor%orarea ace*tei intui<ii într6un anumit material( Materialul are o im%ortan<3 te+nic3! nu una e*tetic3( :ilozofia lui Croce e*te o filozofie a *%iritului care accentueaz3 caracterul %ur *%iritual al o%erei de art3( Dar în acea*t3 teorie! întrea-a ener-ie *%iritual3 e*te con<inut3 =i c+eltuit3 doar în formarea intui<iei( Cînd ace*t %roce* *6a înc+eiat! crea<ia arti*tic3 *6a înf3%tuit( PCeea ce urmeaz3 e*te doar o re%roducere e?tern3 care e*te nece*ar3 %entru comunicarea intui<iei! dar f3r3 *emnifica<ie în ce %ri0e=te e*en<a ei( Dar %entru un mare %ictor! un mare muzician *au un mare %oet! culorile! liniile! ritmurile *i cu0intele nu con*tituie doar o %arte a a%aratului *3u te+nicM ele *înt momente nece*are ale %roce*ului .

ood! @e*te de a e?%rima o emo<ie dat3( A o e?%rima =i a o e?%rima )ine e*te acela=i lucru( J(((K Orice enun< =i orice -e*t %e care fiecare din noi îl face e*te o o%er3 de 799 ESE* DESPRE OM art3(A5 Dar =i în ace*t caz! din nou! între-ul %roce* con*tructi0 care e*te o %remi*3 o)li-atorie atît %entru .%roducti0 în*u=i( Ace*t lucru e*te la fel de ade03rat %entru artele *%ecific e?%re*i0e! ca *i %entru artele re%rezentati0e( C+iar în %oezia liric3 emo<ia nu e*te tr3*3tura unic3 =i deci*i03( Ce6i dre%t! marii %oe<i lirici *înt ca%a)ili de emo<iile cele mai %rofunde! iar un arti*t care nu e*te înze*trat cu *entimente %uternice nu 0a %roduce niciodat3 nimic altce0a decît art3 *u%erficial3 *i fri0ol3( Dar de aici nu %utem conc+ide c3 func<ia %oeziei lirice =i a artei în -eneral %oate fi de*cri*3 în mod adec0at ca a%titudinea arti*tului @de a6=i m3rturi*i de*c+i* *entimen6teleA( @Ceea ce încearc3 arti*tul *3 fac3A! afirm3 R('( Collin-.

*tructural coerent( Accentul =i ritmul cu0intelor *ale! modula<ia 0ocii! e?%re*iile fetei lui *i %ozi<ia cor%ului! 6 toate tind c3tre acela=i *co% 6 %er*onificarea caracterului omene*c( Toate ace*tea nu *înt doar @e?%re*ieAM ele în*eamn3 de a*emenea re%rezentare *i inter%retare( Nici c+iar un %oem liric nu e*te li%*it în între-ime de acea*t3 tendin<3 -eneral3 a artei( Poetul liric nu e*te omul care *3 *e com%lac3 în etalarea *entimentelor( A fi doar -u0ernat de emo<ie .%roducerea cît =i %entru contem%larea o%erei de art3 e*te în între-ime trecut cu 0ederea(E Nu orice -e*t e*te o o%er3 de art3! a*a cum nu orice inter>ec<ie e*te un act de 0or)ire( Atît -e*tului! cît =i inter>ec<iei le li%*e=te o tr3*3tur3 e*en<ial3 =i indi*%en*a)il3( Ele *înt reac<ii in0oluntare =i in*tincti0eM ele nu %o*ed3 nici o *%ontaneitate real3( Momentul inten<ionalit3<ii e*te nece*ar %entru e?%re*ia lin-0i*tic3 *i cea arti*tic3M In orice act de 0or)ire *i în orice crea<ie arti*tic3 afl3m o *tructur3 teleo6lo-ic3 definit3( Un actor î=i @>oac3A cu ade03rat rolul într6o dram3( :iecare enun< indi0idual e*te o %arte a unui între.

în*eamn3 *entimentalitate! nu art3( Un arti*t care e*te a)*or)it nu de contem%larea *i crearea formelor! ci mai curînd de %ro%ria %l3cere *au de @)ucuria %ontuluiA de0ine un *entimentali*t( De aceea cu -reu %utem atri)ui artei lirice un caracter mai *u)iecti0 decît tuturor celorlalte forme de art3( Pentru c3 ea con<ine acela=i ti% de %er*onificare =i acela=i %roce* de o)iecti0are( @PoeziaA! *cria Mallarme! @nu e*te *cri*3 cu idei! ea e*te *cri*3 cu cu0inteA( Ea e*te *cri*3 cu ima-ini! *unete *i ritmuri care! e?act ca în cazul %oeziei dramatice =i al re%rezent3rii dramatice! fuzioneaz3 într6un tot indi0izi)il( în orice mare %oem liric -3*im acea*t3 unitate concret3 *i indi0izi)il3( Ca *i 6toate celelalte forme *im)olice! arta nu e*te o *im%l3 re%roducere a unei realit3<i -ata f3cute! date( Ea e*te una din c3ile care conduc la o 0iziune o)iecti03 a lucrurilor *i a 5 R('( Collin-.ood! 0 e Princip!e" o$Art JO?ford! Clarendon Pre**! "#58K! %%( 74#! 787! 78C( AR0A .

com%let! %o*edînd întrea-a unitate or-anic3 a unei fiin<e 0iiM %e cînd i*toricul are de6a face nu cu o *in-ur3 ac<iune! ci cu o %erioad3 =i cu tot ce *6a întîm%lat în cadrul ei unei .79" 0ie<ii omene=ti( Ea nu e*te o imitare! ci o de*co%erire a realit3<ii( Totu=i noi nu de*co%erim natura %rin intermediul artei în acela=i *en* în care omul de =tiin<3 folo*e=te termenul @natur3A( Bim)a>ul =i =tiin<a *înt cele dou3 %roce*e %rinci%ale %rin care l3murim =i ne *ta)ilim conce%tele de*%re lumea e?terioar3( Tre)uie *3 cla*ific3m %erce%<iile noa*tre *enzoriale =i *3 le *u)*um3m no<iunilor =i le-ilor -enerale %entru a le conferi o *emnifica<ie o)iecti03( O a*tfel de cla*ificare e*te rezultatul unui efort con*ec0ent c3tre *im%lificare! în mod a*em3n3tor! o%era de art3 im%lic3 *i ea un a*emenea act de conden*are =i concentrare( Atunci cînd Ari*totel a 0rut *3 de*crie diferen<a real3 dintre %oezie =i i*torie! el a in*i*tat a*u%ra ace*tui %roce*( Ceea ce ne ofer3 o dram3! *u*<ine el! e*te o ac<iune *in-ular3 JOaooc Tt%SNtc!K! care con*tituie în *ine un între.

*i*tematic( Ceea ce urm3re=te =tiin<a *înt cîte0a caracteri*tici %rinci%ale ale unui o)iect dat din care %ot fi dedu*e toate calit3<ile lui( %articulare( Dac3 un c+imi*t cunoa=te num3rul atomic al unui anumit element el %o*ed3 o c+eie %entru o în<ele-ere de%lin3 a *tructurii =i con*titu<iei *ale( Din ace*t num3r! .%er*oane *au mai multora! oricît de *e%arate între ele 0or fi %utut fi numeroa*ele e0enimente(P în acea*t3 %ri0in<3! frumo*ul! ca *i ade03rul %ot fi de*cri*e în termenii aceleia=i formule cla*ice& ele *înt @o unitate în multi%licitateA( Dar e?i*t3 o diferen<3 de accent în cele dou3 cazuri( Bim)a>ul *i =tiin<a *înt a)re0ieri ale re6 alit3<iiM arta e*te o inten*ificare a realit3<ii( Bim)a>ul *i =tiin<a de%ind de unul *i acela=i %roce* de a)*tractizareM arta %oate fi de*cri*3 ca un %roce* continuu de concretizare( în de*crierea %e care o facem unui o)iect dat noi înce%em cu un mare num3r de o)*er0a<ii care la %rima %ri0ire *înt doar un con-lomerat amorf de fa%te deta=ate( Dar cu cît înaint3m mai mult! cu atît ace*te fenomene indi0iduale tind *3 ca%ete o form3 definiti03 *i *3 de0in3 un între.

el %oate P Ari*totel! op.4 797 ESE* DESPRE OM deduce toate %ro%riet3<ile caracteri*tice ale elementului( Dar arta nu admite ace*t ti% de *im%lificare conce%tual3 *i -eneralizarea deducti03( Ea nu cerceteaz3 calit3<ile *au cauzele lucrurilorM ea nu ofer3 intuirea formei lucrurilor( Dar acea*ta nu în*eamn3 nicidecum o *im%l3 re%etare a ce0a ce am cuno*cut mai înainte( Ea e*te o de*co%erire ade03rat3 =i ori-inal3( Arti*tul e*te e?act la fel de mult un de*co%eritor al formelor naturii %e cît e*te omul de =tiin<3 un de*co%eritor de fa%te *au le-i naturale( Arti=tii mari din toate tim%urile au fo*t con=tien<i de acea*t3 *arcin3 =i ace*t dar *%ecial al artei( Beonardo da Ginci 0or)ea de*%re *co%ul %icturii =i al *cul%turii în cu0intele E"aper CedereF. cit.t. în o%inia lui! %ictorul =i *cul%torul *înt marii în03<3tori în domeniul lumii 0izi)ile( C3ci con=tientizarea formelor %ure ale lucrurilor nu e*te cîtu=i de %u<in un dar in*tincti0! un dar .2 75! "$C# a! "467#! %( 44( 3N.

tonian3 a -ra0ita<iei! %are *3 cu%rind3 =i *3 e?%lice întrea-a *tructur3 a uni0er*ului no*tru material( .al naturii( Se %oate *3 fi a0ut de6a face de o mie de ori cu un o)iect al e?%erien<ei noa*tre *enzoriale o)i=nuite f3r3 *36i fi @03zutA 0reodat3 forma( Sîntem %u=i în încurc3tur3 dac3 ni *e cere *3 de*criem nu calit3<ile *au efectele lui fizice! ci forma *i *tructura lui %ur 0izuale( Arta e*te cea care um%le acea*t3 lacun3( Aici tr3im în domeniul formelor %ure mai curînd decît în cel al analizei =i cercet3rii minu<ioa*e a o)iectelor *enzoriale *au al *tudiului efectelor lor( Dintr6un %unct de 0edere *trict teoretic %utem *u)*crie la cu0intele lui eant c3 @matematica e*te mîndria ra<iunii umaneA( Dar %entru ace*t triumf al ra<iunii =tiin<ifice tre)uie *3 %l3tim un %re< foarte mare( tiin<a în*eamn3 a)*trac<ie! iar a)*trac<ia e*te totdeauna o *3r3cire a realit3<ii( :ormele lucrurilor a=a cum *înt ele de*cri*e în conce%tele =tiin<ifice tind din ce în ce mai mult *3 de0in3 *im%le formule( Ace*te formule *înt de o *im%litate *ur%rinz3toare( O *in-ur3 formul3! %recum le-ea ne.

Ar fi ca =i cum realitatea ar fi nu numai acce*i)il3 a)*trac<iilor noa*tre =tiin<ifice! dar =i e%uiza)il3 %rin ele( Dar ace*t lucru *e do0ede=te a fi o iluzie de îndat3 ce a)ord3m domeniul artei( Pentru c3 a*%ectele lucrurilor *înt nenum3rate *i ele 0ariaz3 de la un moment la altul( Orice AR0A 795 încercare de a le în<ele-e în cadrul unei *im%le formule ar fi zadarnic3( Afirma<ia lui Heraclit cum c3 *oarele e*te nou în fiecare zi e*te ade03rat3 %entru *oarele arti*tului! dac3 nu %entru *oarele omului de =tiin<3( Cînd omul de =tiin<3 de*crie un o)iect! el îl caracterizeaz3 %rintr6un *et de numere! %rin con*tantele lui fizice =i c+imice( Arta are nu numai un <el diferit! dar =i un o)iect diferit( Dac3 *%unem de*%re doi arti=ti c3 %icteaz3 @acela=iA %ei*a>! atunci de*criem în mod foarte inadec0at e?%erien<a noa*tr3 e*tetic3( Din %unctul de 0edere al artei o a*tfel de %retin*3 a*em3nare e*te cu totul iluzorie( Nu %utem 0or)i de*%re unul =i acela=i lucru ca fiind .

*u)iectul am)ilor %ictori( Pentru c3 arti*tul nu înf3<i=eaz3 *au co%iaz3 un anumit o)iect em%iric 6 un %ei*a> cu dealurile =i mun<ii lor! cu %îraiele =i rîurile *ale( Ceea ce ne ofer3 el e*te un a*%ect momentan al %ei*a>ului( El dore=te *3 e?%rime atmo*fera lucrurilor! >ocul luminii =i al um)rei( Un %ei*a> nu e*te @acela=iA în amur-ul tim%uriu! în ar=i<a amiezii! într6o zi %loioa*3 *au în*orit3( Perce%<ia noa*tr3 e*tetic3 %rezint3 o 0arietate mult mai mare =i a%ar<ine unei cate-orii mult mai com%le?e decît %erce%<ia noa*tr3 *enzorial3 o)i=nuit3( în cazul %erce%<iei *enzoriale! ne mul<umim cu în<ele-erea tr3*3turilor comune =i con*tante ale o)iectelor ce ne încon>oar3( E?%erien<a e*tetic3 e*te incom%ara)il mai )o-at3( Ea e*te %lin3 de %o*i)ilit3<i infinite care r3mîn nerealizate în cadrul e?%erien<ei *enzoriale o)i=nuite( în o%era arti*tului ace*te %o*i)ilit3<i de0in realit3<iM ele *înt dez03luite =i ca%3t3 o form3 definit3( Dez03luirea ace*tei ine%uiza)ilit3<i a a*%ectelor lucrurilor e*te unul din marile %ri0ile-ii =i unul din marile farmece ale artei( ( .

Pictorul Bud. Ceea ce *e în<ele-e aici %rin tem%erament nu e*te doar unicitate *au %articularitate( Atunci cînd *întem a)*or)i<i în intuirea unei mari o%ere .Ric+ter relateaz3 în memoriile *ale cum odat3! %e cînd *e afla la Ti0oli! tîn3r fiind! *6a a%ucat îm%reun3 cu trei %rieteni *3 %icteze acela=i %ei*a>( Erau cu to<ii ferm +ot3rî<i *3 nu *e a)at3 de la natur3M doreau *3 re%roduc3 ceea ce 03zu*er3 cu cît mai mult3 acurate<e %o*i)il3( Cu toate ace*tea! rezultatul a fo*t %atru ta)louri cu totul diferite! la fel de diferite unul de altul ca =i %er*onalit3<ile arti=tilor( Din acea*t3 e?%erien<3 naratorul conc+ide c3 nu e?i*t3 nimic de felul unei 0iziuni o)iecti0e *i c3 forma 79$ ESE* DESPRE OM *i culoarea *înt în<ele*e totdeauna în conformitate cu tem%eramentul indi0idual($ Nici c+iar cam%ionii cei mai +ot3rî<i ai unui naturali*m *trict *i tar3 com%romi*uri nu ar %utea trece cu 0ederea *au ne-a ace*t factor( Emile iola define=te o%era de art3 ca Eun coin de !a nature Cu a traCer" un te%pera%entF.i.

de art3 nu *im<im o *e%ara<ie între lumea *u)iecti03 =i cea o)iecti03( Nu tr3im în realitatea noa*tr3 o)i=nuit3 a lucrurilor fizice! dar nici nu tr3im cu totul într6o *fer3 indi0idual3( Dincolo de ace*te dou3 *fere de*co%erim un nou t3rîm! t3rîmul formelor %la*tice! muzicale! %oeticeM iar ace*te forme au o uni0er*alitate real3(Y eant di*tin-e net între ceea ce el nume=te @uni0er*alitate e"teticăF =i @0aliditatea o)iecti03A care a%ar<ine >udec3<ilor noa*tre lo-ice *i =tiin<ifice(C în >udec3<ile noa*tre e*tetice! *u*<ine el! noi nu a0em de a face cu o)iectul ca atare! ci cu contem%larea %ur3 a o)iectului( Uni0er*alitatea e*tetic3 în*eamn3 c3 %redicatul frumo*ului nu e*te re*trîn* la un indi0id *%ecial! ci *e e?tinde a*u%ra între-ii *fere a *u)iec<ilor care >udec3( Dac3 o%era de art3 nu ar fi nimic altce0a decît ca%riciul =i ne)unia unui arti*t indi0idual! ea nu ar %o*eda acea*t3 comunica)ilitate uni0er*al3( Ima-ina<ia arti*tului nu in0enteaz3! ar)itrar formei e lucrurilor( Ea ne arat3 ace*te forme îa confi-ura<ia lor ade03rat3! f2cîndu6le 0izi)ile =i reco-no*cî)île( Arti*tul ale-e un anumit .

Keit %e cmd cea de a doua e*te numit3 A!!.%entFJBondra! "#58K! %%( B#9 =i urm( *întem con0in=i c3 acea*t3 lumin3 nu e*te doar o *eînteiere momentan3( Prin 0irtutea o%erei de art3 ea a de0enit dura)il3 =i %ermanent3( O dat3 ce realitatea ne6a fo*t rele0at3 în ace*t mod %articular! continu3m *6o .e%c%. C ?e%ein.ii!ti. *întem ne0oi<i *3 %ri0im lumea cu oc+ii *3i Ar fi ca =i cum nu am fi 03zut niciodat3 mai înainte lumea în acea*t3 lumin3 deo*e)it3( i totu=i( AR0A 79C $ Preiau acea*t3 relatare din lucrarea lui Heinric+ în terminolo-ia lui eant! %rima e*te numit3 Foîfflin Principii $unda%enta!e a!e i"torici artei.ii!ti.Keitc o di*tinc<ie care e*te dificil de redat în termeni en-leze=ti core*%unz3tori( Pentru o inter%retare *i*tematic3 a celor doi termeni 0ezi H(F( Ca**irer! A Co%%entar# on Dant:"ECritiAue o$Gud.a*%ect al realit3<ii! dar ace*t %roce* de *elec<ie e*te în acela=i tim% un %roce* de concretizare( O dat3 ce ne6am a=ezat în %er*%ecti0a lui.

6 nu ne ofer3 di"5ecti %e%(ra poetae2 fra-mente ri*i%ite =i incoerente ale 0ie<ii %oetului( Ele nu *înt doar o iz)ucnire momentan3 a *im<irii %a*ionateM ele re0eleaz3 o %rofund3 unitate *i continuitate( Marii *criitori tra-ici =i comici! %e de alt3 %arte 6 Euri%ide =i S+aSe*%eare! Cer0ante* =i Moliere 6nu ne di*treaz3 cu *cene deta=ate din *%ectacolul 0ie<ii( Buate în ele în*ele! ace*te *cene nu *înt decît um)re fu-iti0e( Dar dintr6o dat3 înce%em *3 0edem dincolo de ace*te um)re =i *3 întrez3rim o realitate nou3( Prin caracterele =i ac<iunile *ale! %oetul comic *au cel tra-ic dez03luie 0iziunea iui .ort+ *au S+elle.0edem în acea*t3 form3( A*tfel! e*te -reu de men<inut o di*tinc<ie net3 între artele o)iecti0e *i *u)iecti0e! re%rezentati0e *i e?%re*i0e( :riza Partenonului *au o mi*3 de Bac+! @Ca%ela Si?tin3A a lui Mic+elan-elo *au un %oem de Beo%ardi! o *onat3 de Beet+o0en *au un roman de Do*toie0*Si nu *înt numai re%rezentati0e *au numai e?%re*i0e( Ele *înt *im)olice într6un *en* nou =i mai %rofund( O%erele marilor %oe<i lirici 6 ale lui 'oet+e *au Holderlin! ale lui Ford*.

a*u%ra 0ie<ii umane ca un între-! a*u%ra m3re<iei =i *l3)iciunii! *u)limit3<ii =i a)*urdit3<ii ei( @ArtaA! *cria 'oet+e! nu încearc3 *3 întreac3 natura în l3r-imea =i %rofunzimea ei( Ea r3mîne la *u%rafa<a fenomenelor naturaleM dar ea are %ro%ria %rofunzime! %ro%ria %utereM ea cri*talizeaz3 momentele cele mai înalte ale ace*tor fenomene de *u%rafa<a recuno*cînd în ele caracterul le-it3<ii! %erfec<iunea %ro%or<iei armonioa*e! culmea frumu*e<ii! demnitatea *emnifica<iei! %unctul culminant al %a*iunii(R Acea*t3 fi?are a @momentelor *u%reme ale fenomenelorEE nu e*te nici o imitare a o)iectelor fizice! nici o *im%l3 R 'oet+e! Note la o traducere a lucr3rii lui Diderot! @E**ai *ur la PeintureA! @FerSeA! QBG! %( 7R9( 79R ESE* DESPRE OM re03r*are de *entimente %uternice( Ea e*te o inter%retare a realit3<ii 6 nu %rin conce%te! ci %rin intui<iiM nu %rin .

mi>locirea -îndirii! ci %rin cea a formelor *en*i)iBe( De la Platon la Tol*toi! arta a fo*t acuzat3 de e?citarea emo<iilor noa*tre =i în felul ace*ta de! %ertur)area ordinii *i armoniei 0ie<ii noa*tre morale( Ima-ina<ia %oetic3! în o%inia iui Platon! +r3ne=te! udîndu6le! %oftele! durerile =i %l3cerile noa*tre! de=i ele ar tre)ui *3 *e u*uce(P Platon 0ede în art3 o *ur*3 de contaminare( @Nu numai c3A! declar3 el! @contaminarea e*te un *emn ai artei! dar -radul contamin3rii e*te!6 de a*emenea! *in-ura m3*ur3 a %erfec<iunii în art3(A Punctul *la) al ace*tei teorii e*te în*3 e0ident( Tol*toi *u%rim3 un moment fundamental al artei! momentul formei( E?%erien<a e*tetic3 6 e?%erien<a contem%la<iei 6 e*te o *tare de *%irit diferit3 de indiferen<a >udec3<ii noa*tre teoretice =i de *o)rietatea >udec3<ii noa*tre morale( Ea e*te %lin3 de cele mai 0ii ener-ii ale %a*iunii! dar %a*iunea în*3=i e*te tran*format3! în ace*t caz! atît în natura! cît =i în *emnifica<ia ei( Ford*.ort+ define=te %oezia ca @emo<ia de care ne reamintim în *tare de lini=teA( Dar lini=tea %e care o *im<im în marea %oezie .

nu e*te cea a reamintirii( Emo<iile trezite de c3tre %oet nu a%ar<in unui trecut înde%3rtat( Ele *înt @aiciA 60ii =i imediate( Sîntem con=tien<i de întrea-a lor for<3! dar acea*t3 for<3 *e îndrea%t3 într6o direc<ie nou3( Ea e*te mai curînd 03zut3 decît *im<it3 imediat( Pa*iunile noa*tre nu mai *înt for<e o)*cure =i im%enetra)ileM ele de0in! cum *e *%une! tran*%arente( S+aSe*%eare nu ne d3 deloc o teorie e*tetic3( El nu face *%ecula<ii în le-3tur3 cu natura artei( Totu=i! în *in-urul %a*a> în care el 0or)e=te de*%re caracterul *i func<ia artei dramatice! *in-urul %unct accentuat e*te ace*ta( Du%3 cum e?%lic3 Hamlet! @*co%ul teatrului! al c3rui ro*t! din6tru6nce%uturi =i %în3 acum a fo*t =i e*te *36i tin3 lumii o-linda în fa<3! ca *3 zic a=aM *36i arate 0irtu<ii ade03ratele ei AR0A 794 tr3*3turi! lucrului de *cîr)3 %ro%riul *3u c+i%! =i 0remurilor =i mul<imilor înf3<i=area =i ti%arul lor(AP Dar ima-inea unei %a*iuni nu e*te %a*iunea în*3=i( Poetul .

care înf3<i=eaz3 o %a*iune nu ne contamineaz3 cu acea*t3 %a*iune( In cazul unei %ie*e de6a lui S+aSe*%eare nu *întem contamina<i de am)i<ia lui Mac)et+! de cruzimea lui Ric+ard al III6lea *au de -elozia lui Ot+ello( Nu *întem la di*cre<ia ace*tor *enti6 menteM noi le e?amin3mM %3rem a %3trunde în ade03rata lor natur3 *i e*en<3( în acea*t3 %ri0in<3! teoria lui S+aSe*%eare a*u%ra artei dramatice! dac3 el a a0ut o a*emenea teorie! e*te în total acord cu conce%<ia de*%re artele frumoa*e a marilor %ictori *i *cul%tori ai Rena=terii( El ar fi *u)*cri* la cu0intele lui Beonardo da Ginci c3 E"aper CedereFe"te darul *u%rem al arti*tului( Marii %ictori ne arat3 formele lucrurilor din afar3M marii dramatur-i ne arat3 formele 0ie<ii noa*tre interioare( Arta dramatic3 re0eleaz3 o nou3 l3r-ime =i %rofunzime a 0ie<ii( Ea e?%rim3 o con=tientizare a fa%telor =i de*tinelor umane! 6a m3re<iei =i mizeriei umane! în com%ara<ie cu care e?i*tenta noa*tr3 o)i=nuit3 a%are *3rac3 *i )anal3( Sim<im cu to<ii! 0a.=i nede*lu=it! %o*i)ilit3<ile infinite ale 0ie<ii! care a=tea%t3 în lini=te .

*! .t.Nci A( and!un.en ii(er die Ari"tote!i"c c 0 eorie de" Dra%a" JBerlin! .4 9 F( S+aSe*%eare! Ha%!et Jtrad( rom( de Beon Bc0i<c+i =i Dan Dutc*cuK în Opere co%p!ete2 0oi( C! Ed( Uni0er*! Bucure=ti! "#8R! %( 54C( 4 Pentru detalii 0ezi DaSo) Berna.momentul în care 0or fi trezite din *omnolent3 *i adu*e în lumina clar3 *i inten*3 a con=tiin<ei( M3*ura %erfec<iunii artei nu e*te -radul de contaminare! ci -radul de inten*ificare *i iluminare( Dac3 acce%t3m acea*t3 0iziune a*u%ra artei! %utem a>un-e la o în<ele-ere mai )un3 a %ro)lemei întîlnite %rima dat3 în teoria arti*totelic3 a cat+ar*i*6ului( Nu a0em ne0oie *3 intr3m aici în toate dificult3<ile termenului ari*totelian *au în nenum3ratele eforturi ale comentatorilor de a clarifica ace*te dificult3<i(4 Ceea ce %are *3 fie clar =i ceea ce e*te în %rezent în -eneral admi* e*te fa%tul c3 %roce*ul cat+artic P Gezi Platon! Repu(!ica2 R9R d! în Platon! Opere2 G! trad( de Andrei Comea! Ed( tiin<ific3 =i Enciclo%edic3! Bucure=ti! "#8R! %( $7R( 3N.

ater! Ari"tot!e on t e Art o$ Poetr# JO?ford! "#9#K! %%( "C7 =i urm( 798 ESE* DESPRE OM de*cri* de c3tre Ari*totel nu în*eamn3 o %urificare *au o *c+im)are în caracterul *i în calitatea %a*iunilor în*ele! ci o *c+im)are în *ufletul omene*c( în cazul %oeziei tra-ice! *ufletul do)înde=te o atitudine nou3 fa<3 de *entimentele lui( Sufletul tr3ie=te *entimentele de mil3 *i team3! dar în loc *3 fie tul)urat =i nelini=tit din cauza lor! el a>un-e într6o *tare de odi+n3 =i %ace( Ba %rima %ri0ire! acea*ta ar %3rea *3 fie o contradic<ie( Pentru c3 *tarea %e care o are în 0edere Ari*totel ca efect al tra-ediei e*te o *intez3 a dou3 momente care în 0ia<a real3! în e?i*ten<a noa*tr3 %ractic3! *e e?clud reci%roc( Inten*ificarea ma?im3 a 0ie<ii noa*tre emo<ionale e*te con*iderat3 a ne da! în acela=i tim%! un *entiment de lini=te( Tr3im %rin toate %a*iunile noa*tre! *im<indu6le întrea-a -am3 =i ten*iunea ma?im3( Dar ceea ce l3*3m în urm3! atunci cînd trecem %ra-ul artei! e*te %re*iunea ."889K =i In-ram B..

%uternic3! con*trîn-erea emo<iilor noa*tre( Poetul tra-ic nu e*te *cla0ul! ci *t3%înul emo<iilor *aleM =i el e*te ca%a)il *3 tran*mit3 acea*t3 *t3%înire *%ectatorilor( în o%era lui! nu *întem influen<a<i =i entuzia*ma<i de *entimentele noa*tre( Bi)ertatea e*tetic3 nu în*eamn3 a)*en<3 a %a*iunilor! a%atie *toic3! ci e?act contrariul( Ea în*eamn3 c3 0iata noa*tr3 emo<ional3 do)înde=te for<a *a cea mai mare *i c3 tocmai în acea*t3 for<3 C Y C î=i *c+im)3 forma( Pentru c3 aici nu mai tr3im în realitatea imediat3 a lucrurilor! ci într6o lume a formelor *enzoriale %ure( In acea*t3 lume toate *entimentele noa*tre *ufer3 un fel de tran**u)*tan<iere în ceea ce %ri0e=te e*en<a =i caracterul lor( Pa*iunile în*ele *înt eli)erate de %o0ara lor material3( Be *im<im forma =i 0ia<a! dar nu =i -reutatea( Calmul unei o%ere de art3 e*te! %arado?al! un calm dinamic =i nu unul *tatic( Arta ne %rezint3 mi=c3rile *ufletului omene*c în toat3 %ro6 C .

funzimea *i 0arietatea lor( Dar forma! m3*ura *i ritmul ace*tor mi=c3ri nu *înt com%ara)ile cu nici o *tare emo6 <ional3( Ceea ce *im<im în art3 nu e*te o calitate emo<ional3 *im%l3 *au *e%arat3( E*te %roce*ul dinamic al 0ie<ii în*3=i 6o*cilarea continu3 între %oli o%u=i! între )ucurie *i durere! *%eran<3 =i team3! >u)ilare =i di*%erare( A da form3 e*tetic3 %a*iunilor noa*tre în*eamn3 a le tran*forma într6o *tare AR0A 79# li)er3 =i acti03( în o%era arti*tului! for<a %a*iunii în*3=i a fo*t tran*format3 într6o for<3 formati03( Se %oate o)iecta c3 toate ace*tea *e a%lic3 arti*tului! dar nu nou3 în=ine! *%ectatorii *i auditorii( O a*emenea o)iec<ie în*3 ar im%lica o neîn<ele-ere a %roce*ului arti*tic( Ca =i %roce*ul 0or)irii! %roce*ul arti*tic e*te dialectic =i *u) form3 de dialo-( Nici c+iar *%ectatorul nu e*te l3*at într6un rol %ur %a*i0( Nu %utem în<ele-e o o%er3 de art3 f3r3 ca! într6o anumit3 m3*ur3! *3 re%et3m =i *3 recon*truim %roce*ul creator %rin care ea a fo*t .

e!e Lear2 cu -reu am %utea *u%ra0ie<ui *ocului *i ten*iunii( Dar arta tran*form3 toate ace*te *uferin<e :I .realizat3( Prin natura ace*tui %roce* creator! %a*iunile în*ele *înt tran*formate în ac<iuni( Dac3 în 0iata real3 ar tre)ui *3 îndur3m toate acele emo<ii %e care le tr3im în %ie*a Oedip a lui Sofocle *au în %ie*a lui S+aSe*%eare Re. *i crime! ace*te cruzimi *i atrocit3<i într6un mi>loc de autoeli)erare! acordîndu6ne a*tfel o li)ertate interioar3 care nu %oate fi atin*3 %e nici o alt3 cale( încercarea de a de*crie o o%er3 de art3 %rintr6o anumit3 caracteri*tic3 emo<ional3 tre)uie! %rin urmare! *3 e=ueze ine0ita)il în a%recierea ei cum *e cu0ine( Dac3 ceea ce arta încearc3 *3 e?%rime nu e*te o *tare *%ecial3! ci în*u=i %roce*ul dinamic al 0ie<ii noa*tre interioare! atunci orice calificare de felul ace*ta cu -reu ar %utea fi mai mult decît formal3 *i *u%erficial3( Arta tre)uie *3 ne ofere totdeauna mai curînd mi=care decît %ur3 emo<ie( C+iar di*tinc<ia între arta tra-ic3 *i arta comic3 e*te una .

6 tr3im tot6 deauna un *entiment ame*tecat de %l3cere =i durere( în felul ace*ta %oetul urmeaz3 le-ile naturii în*3=i de 0reme ce înf3<i=eaz3 @întrea-a comedie =i tra-edie a . în comedie! ca Platon! 8anc etu!2 775( 66frtiE& 7"9 ESE* DESPRE OM AR0A 7"" =i în tra-edie 6 *u*<ine Platon în ace*t dialo.mai mult con0en<ional3 decît neceY *ar3( Ea *e ra%orteaz3 la con<inut =i moti0e! dar nu la forma =i e*en<a artei( Cu mult tim% în urm3 Platon a ne-at e?i*ten<a ace*tor -rani<e artificiale *i tradi<ionale( Ba *fîr=itul 8anc etu!ui e7 îl de*crie %e Socrate an-a>at într6 o di*cu<ie cu A-at+on! %oetulEtra-ic! =i Ari*tofan! %oetul comic( Socrate îi *ile=te %e cei doi %oe<i *3 admit3 c3 ade03ratuf tra-edian e*te ade03ratul arti*t în comedie! *i 0ice0er*a(8 Un comentariu a*u%ra ace*tui %a*a> e*te dat în dialo-ul &i!e(.

0ie<iiA(# în orice mare %oem 6 în %ie*ele lui S+aSe*%eare! în DiCina Co%edie a lui Dante! în %oemul &au"t al lui 'oet+e 6 tre)uie *3 %arcur-em! într6ade03r! întrea-a -am3 a *entimentelor omene=ti( Dac3 am fi inca%a)ili *3 în<ele-em nuan<ele cele mai delicate ale diferitelor -rada<ii ale *im<irii! inca%a)ili *3 urm3rim 0aria<iile în ritm *i ton! dac3 am r3mîne im%a*i)ili la *c+im)3rile dinamice )ru=te! atunci nu am %utea în<ele-e =i *im<i %oemul( Putem 0or)i de*%re tem%eramentul indi0idual al arti*tului! dar o%era de art3 ce atare nu are nici un tem%erament *%ecial( Nu o %utem *u)*uma nici unei cate-orii %*i+olo-ice tradi<ionale( A *%une de*%re muzica lui Mozart c3 e*te 0e*el3 *au *enin3! de*%re cea a lui Beet+o0en c3 e*te -ra03! *um)r3 *au *u)lim3 în*eamn3 a tr3da un -u*t li%*it de %ermea)ilitate( Si în ace*t caz! di*tinc<ia între tra-edie =i comedie de0ine irele0ant3( între)area dac3 Don ?ioCanni a lui Mozart e*te o tra-edie *au o opera (u$$a a%roa%e c3 nu merit3 un r3*%un*( Com%ozi<ia lui Beet+o0en )azat3 %e %oemul lui Sc+iller @Od3 )ucurieiA e?%rim3 -radul cel mai înalt .

Totu=i! am3r3ciunea marilor *crii6 # &i!e(2 $8 *i urm( ' tori comici nu e*te a*%rimea *criitorului *atiric *au *e0eritatea morali*tului( Ea nu duce la un 0erdict moral a*u%ra 0ie<ii omene=ti( Arti*tul comic %o*ed3 în -radul cel mai înalt acea facultate %ro%rie oric3rei arte! .de 0e*elie( Dar atunci cînd o a*cultam! nu uit3m nici un moment accentele tra-ice ale Simfoniei a IQ6a( Toate ace*te contra*te tre)uie *3 fie %rezente =i ele tre)uie *3 fie *im<ite în toat3 0i-oarea lor( în e?%erien<a noa*tr3 e*tetic3 ele fuzioneaz3 într6un între.indi0izi)il( Ceea ce auzim e*te întrea-a -am3 a *entimentelor umane! de la nota cea mai >oa*3 %în3 la cea mai înalt3M e*te mi=carea =i 0i)ra<ia între-ii noa*tre fiin<e( C+iar autorii de comedii cei mai mari nu ne %ot oferi cîtu=i de %u<in o frumu*e<e facil3( O%era lor e*te %lin3 ade*eori de o mare am3r3ciune( Ari*tofan e*te unul din cei mai *e0eri =i neîndu%leca<i critici ai naturii umaneM Moliere nu e*te nic3ieri mai m3re< decît în %ie*ele *ale Mi'antropu! =i 0artu$$e.

ent!e%an2 de Sterne *au în Docu%ente!e po"tu%e a!e c!u(u!ui PicKNicK de DicSen*( De0enim aten<i la cele mai mici detaliiM 0edeiP acea*t3 lume în toat3 în-u*timea! micimea *i *tu%iditatea ei( Tr3im în acea*t3 lume m3r-init3! dar nu mai *întem întemni<a<i de c3tre ea( Ba fel e*te carac6 terul *%ecific al cat+ar*i*6ului comic( Bucruri =i e0enimente înce% *36*i %iard3 %onderea material3M di*%re<ul e*te dizol0at în rî*! iar rî*ul e*te eli)erare( :a%tul c3 frumu*e<ea nu e*te o %ro%rietate direct3 a lu6 crurilor! c3 ea im%lic3 în mod nece*ar o rela<ie cu .iaţa şi opiniuni!e !ui 0ri"tra% S and#2 .0iziunea *im%atetic3( în 0irtutea ace*tei facult3<i! el %oate acce%ta 0ia<a omenea*c3 cu toate defectele *i *l3)iciunile ei! cu toate a)*urdit3<ile *i 0iciile *ale( Marea art3 comic3 a fo*t întotdeauna un fel de enco%iu% %oriae2 o laud3 a ne)uniei( în %er*%ecti03 comic3! toate lucrurile înce% *3(ca%ete o nou3 înf3<i=are( Nu ne afl3m! %oate! niciodat3 mai a%roa%e de lumea noa*tr3 omenea*c3 decît în o%erele unui mare *criitor comic 6 în Don \ui5ote de Cer0ante*! în .

:rumo*ul nu %oate fi definit doar %rin al *3u percipi2 ca @fiind %erce%utAM el tre)uie definit în termeni ai unei acti0it3<i a *%iritului! ai func<iei %erce%erii =i %rintr6o direc<ie caracteri*tic3 a ace*tei func<ii( El nu con*t3 în %erce%<ii %a*i0eM el e*te un mod! un %roce* de %erce%ere( Dar ace*t %roce* nu are doar un caracter *u)iecti0M dim%otri03! el e*te una din condi<iile intuirii de c3tre noi a unei lumi o)iecti0e( Oc+iul arti*tic nu e*te un --H 7"7 ESE* DESPRE OM .*%iritul uman! e*te o c+e*tiune care %are *3 fie admi*3 de c3tre a%roa%e toate teoriile e*tetice( în e*eul *3u @De*%re m3*ura -u*tuluiA! Hume declar3& @:rumo*ul nu e*te o calitate a lucrurilor în*ele& el e?i*t3 doar în *%iritul care le contem%l3(A Dar acea*t3 afirma<ie e*te am)i-u3( Dac3 în<ele-em *%iritul în felul lui Hume =i conce%em *u)iectul ca %e un -+em de im%re*ii! 0a fi foarte -reu de -3*it într6un a*tfel de -+em acel %redicat %e care îl numim $ru%o".

a+r+anî.er *ie +erau* Sann rei**en! der +at *ie(A"9 Pe de alt3 %arte! -3*im teorii *%irituali*te care nea-3 orice le-3tur3 între frumo*ul artei *i a*a6numitul frumo* din natur3( :rumo*ul din natur3 e*te în<ele* ca o *im%l3 metafor3( Croce con*ider3 c3 a 0or)i de*%re un rîu *au un co%ac frumo* e*te %ur3 retoric3( Pentru el! natura a%are( *tu%id3 atunci cînd e*te com%arat3 cu artaM ea e*te mut3 dac3 omul nu .*tecSt dîe eun*t in der Natur! .oc+i %a*i0 care %rime=te *i înre-i*treaz3 ima-inea lucrurilor( El e*te un oc+i con*tructi0 *i doar %rin acte con*tructi0e %utem de*co%eri frumo*ul din lucrurile naturale( Sen*ul frumo*ului e*te *en*i)ilitatea fat3 de 0iata dinamic3 a formelor! iar acea*t3 0Nat3 nu %oate fi în<elea*3 f3r3 un %roce* dinamic core*%unz3tor în noi în=ine( De*i-ur! în diferite teorii e*tetice! acea*t3 %olaritate! care! a*a cum am 03zut! e*te o condi<ie inerent3 frumo*ului! a condu* ia inter%ret3ri diametral o%u*e( Du%3 o%inia lui Al)rec+t Diirer! ade03ratul dar al arti*tului e*te de a @e?tra-eA frumo*ul din natur3( @Denn .

a.o face *3 0or)ea*c3( Contradic<ia dintre ace*te conce%<ii %oate fi rezol0at3! e0entual! %rin introducerea unei di*tinc<ii nete între frumo*ul or-anic =i frumo*ul e*tetic( E?i*t3 multe frumu*e<i naturale f3r3 nici un caracter e*tetic( :rumo*ul or-anic al unui %ei*a> nu e*te acela=i cu acel frumo* e*tetic %e care6" *im<im în lucr3rile marilor %ictori %ei*a-i=ti( C+iar noi! *%ectatorii! *întem %e de%lin con=tien<i de acea*t3 diferen<3( M3 %ot %lim)a %rintr6un %ei*a> =i6i %ot *im<i farmecele( M3 %ot )ucura de )lînde<ea aerului! %ro*%e<imea %a>i=tilor! di0er*itatea =i 0oio=ia culorilor =i %arfumul înmire*mat al florilor( Dar %ot tr3i o )ru*c3 *c+im)are a *t3rii de *%irit( Du%3 care! 03d %ei*a>ul cu oc+iul unui arti*t 6 înce% *36" %ictez( Acum am %3=it %e un alt t3rîm 6 t3rîm nu al lucrurilor 0ii! ci al @formelor 0iiA& Acum nu mai tr3ie*c în realitatea imediat3 a lucrurilor! ci în ritmul formelor *%a<iale! în "9 @Pentru c3 arta *e afl3! într6ade03r! în natur3! iar cel care %oate *6o *coat3 de aici! acela o arc(A Gezi Filliam M( Con.! Litcrar# Re%ain" .

"87( AR0A 7"5 armonia =i contra*tul culorilor! în ec+ili)rul luminii =i al um)rei( în a*emenea a)*or)ire în a*%ectul dinamic al formei con*t3 e?%erien<a e*tetic3( Toate contro0er*ele dintre diferitele *coli e*tetice %ot fi redu*e! într6un anumit *en*! la un *in-ur %unct( Ceea ce tre)uie *3 admit3 toate ace*te *coli e*te c3 arta con*tituie un @uni0er* de di*cur*A inde%endent( C+iar a%3r3torii cei mai radicali ai unui reali*m *trict! care dore*c *3(limiteze arta doar la o func<ie mimetic3 au tre)uit *3 tin3 *eama de for<a *%ecifica a ima-ina<iei arti*tice( Dar di0er*ele =coli difer3 mult în e0aluarea ace*tei forte( Teoriile cla*ice *i neocla*ice nu au încura>at >ocul li)er al ima-ina<iei( Din %unctul lor de 0edereM ima-ina<ia arti*tului e*te un dar mare! în*3 cam %ro)lematic( Nici Boileau nu ne-a fa%tul c3! 0or)ind din %unct de 0edere %*i+olo-ic! darul ima-ina<iei e*te indi*%en*a)il oric3rui %oet ade03rat( Dac3 în*3 %oetul *e .o$AG(recGitDurer3!SSO42p.

ard /oun-! Ipote'e a"upra co%punerii or.la*3 doar în 0oia >ocului ace*tui im%ul* natural =i al ace*tei for<e in*tincti0e! el nu 0a atin-e niciodat3 %erfec<iunea( Ima-ina<ia %oetului tre)uie c3l3uzit3 =i controlat3 de c3tre ra<iune =i *u%u*3 re-ulilor ace*teia( C+iar cînd *e a)ate de la înclina<ia natural3! %oetul tre)uie *3 re*%ecte le-ile ra<iunii! iar ace*te le-i îl limiteaz3 la *fera %ro)a)ilului( Cla*ici*mul francez a definit acea*t3 *fer3 în termeni %ur o)iecti0i( Unit3<ile de *%a<iu =i tim% din cadrul dramei %ot de0eni fa%te fizice m3*ura)ile cu un etalon liniar *au cu un cea*ornic( O conce%<ie cu totul diferit3 de*%re caracterul =i func<ia ima-ina<iei %oetice a fo*t introdu*3 de c3tre teona romantic3 a artei( Acea*t3 teorie nu e*te o%era a=a6 numitei @*coli romanticeA din 'ermania( Ea a fo*t dez0oltat3 mult mai de0reme *i a înce%ut *3 >oace un rol deci*i0! în iiteratura francez3 =i în cea en-lez3! în *ecolul al QGIII6lea( Una din cele mai )une =i mai conci*e e?%re*ii ale ace*tei teorii %oate fi -3*it3 în e*eul lui Ed.ina!e J"4C#K( @Condeiul unui *criitor ori-inalA! .

7"$ ESE* DESPRE OM *crie /oun-! @ca =i )a-+eta Armidei! c+eam3 din<?6o %u*tietate arid3 o %rim30ar3 înfloritoareA( De acum înainte! 0iziunile cla*ice a*u%ra 0eridicului au fo*t înBocuite tot mai mult %rin o%u*ul lor( E?traordinarulE =i miraculo*ul *înt con*iderate acum *in-urele *u)iecte care %ermit o de*criere cu ade03rat %oetic3( în e*tetica *ecolului al QGIII6lea! %utem tra*a %a* cu %a* a%ari<ia ace*tui nou ideal( Criticii el0e<ieni Bodmer =i Breitin-er a%eleaz3 la Milton %entru a >u*tifica @e?traordinarul în %oezieA("" în mod tre%tat! e?traordinarul %redomin3 *i ecli%*eaz3 0eridicul ca *u)iect literar( Noua teorie %3rea *3 fie încor%orat3 în o%erele celor mai mari %oe<i( în*u=i S+aSe*%eare a ilu*trat ace*t lucru în de*crierea %e care o face ima-ina<iei %oetului& Bunaticii! %oe<ii =i *minti<ii Mint mai %re*u* de orice6 nc+i%uire( Cutare 0ede draci mai mul<i ca6n iadM Ace*ta e ne)unul( Altul care E6ndr3-o*tit în frenezia lui i3re=te a Helenei frumu*e<e Pe fruntea unei ne-re e-i%tene( .

Poetul! cînd î*i r3t3ce=te oc+ii Scînteietori de %e %3mînt la ceruri! Din ceruri %e %3mînt! întruc+i%eaz3 Atîtea lucruri care nu 0i*eaz3M Ia %ana 6 le d3 *uflet =i d3 nume Unor nimicuri care nu6* %e lumeT Si totu=i! conce%<ia romantic3 de*%re %oezie nu a -3*it niciEun *u%ort *olid fa S+aSe*%eare( Dac3 a0em ne0oie de o do0ad3 c3 lumea arti*tului nu e*te doar un uni0er* @fanta*ticA nu %utem -3*i nici o m3rturie mai )un3! mai cla*ic3 decît cea a lui S+aSe*%eare( Bumina în care el 0ede natura *i 0iata omenea*c3 nu e*te doar @lumin3 fanta*tic3 %rin*3 în fantezieA( Dar e?i*t3 =i o alt3 form3 de ima-ina<ie "" Cf( Bodmer =i Breitin-er! Di"Kur"e der Ma!erJ"47B6 "475K( P .4 AR0A .i"u! unei nopţi de Cară2 actul G! *cena "! în rom2ne=te de St(O( Io*if! traducere re0izuit3 de :lorin Tornea! în Filliam S+aSe*%eare! Opere2 5! Ed( de Stat %entru Biteratur3 =i Art3! Bucure=ti! "#CR! %%( 5#"65#7( 3N.t.

7"C cu care %oezia %are *3 *e afle într6o le-3tur3 indi*olu)il3( Atunci cînd Gico a f3cut %rima *a încercare *i*tematic3 de a crea o @lo-ic3 a ima-ina<ieiA! el *6a întor* c3tre lumea mitului( El 0or)e=te de*%re trei e%oci diferite& e%oca zeilor! e%oca eroilor =i e%oca omului( Ade03rata ori-ine a %oeziei tre)uie c3utat3 în %rimele dou3 e%oci! *u*<ine el( Omenirea nu %utea *3 încea%3 cu -îndirea a)*tract3 *au cu un lim)a> ra<ional( Ea a tre)uit *3 treac3 %rin e%oca lim)a>ului *im)olic al mitului *i %oeziei( Primele %o%oare nu au -îndit în conce%te! ci în ima-ini %oeticeM ele 0or)eau în mituri =i *criau în +iero-life( într6ade03r! %oetul *i autorul de mituri %ar *3 tr3ia*c3 în aceea=i lume( Ei *înt înze*tra<i cu aceea=i for<3 fundamental3! for<a %er*onific3rii( Ei nu %ot contem%la nici un o)iect f3r3 *36i atri)uie o 0iat3 interioar3 *i o form3 %er*onal3( Poetul modern %ri0e=te de*eori îna%oi!E c3tre e%ocile mi*tice! @di0ineA *au @eroiceA! ca la un %aradi* %ierdut! în %oemul *3u @ieii 'recieiA Sc+iller a e?%rimat ace*t *entiment( El 0oia Sa .

ort+ a de*cri* ace*t dar ca %e o for<3 inerent3 %oeziei *ale& Oric3rei forme naturale! *tînc3! fructe *au floare! C+iar %ietrelor de*f3cute care aco%er3 =o*eaua Be6am d3ruit o 0ia<3 moral3& le6am 03zut cum *imt Sau le6am unit cu o anume *im<ire& marea mul<ime St3 încru*tat3 într6un .e0oce tim%urile %oe<ilor -reci! %entru care mitul nu era o ale-orie -oal3! o for<3 0ie( Poetul tîn>e*te du%3 acea*t3 e%oc3 de aur a %oeziei în care toate lucrurile erau înc3 %line de zei! în care fiecare colin3 era domiciliul unei oreade! fiecare co%ac era locuin<a unei driade( Dar acea*t3 %lîn-ere a %oetului modern %are *3 fie neîn6 temeiat3( Pentru c3 unul din cele mai mari %ri0ile-ii ale artei e*te acela c3 nu %oate %ierde niciodat3 acea*t3 @e%oc3 di0in3A( în ea iz0orul crea<iei ima-inati0e nu *eac3 niciodat3! %entru c3 e*te inde*tructi)il *i ine%uiza)il( în orice e%oc3 =i la oricare mare arti*t ima-ina<ia rea%are în forme noi *i cu o for<3 nou3( Ba %oe<ii lirici! în %rimul rînd! *im<im acea*t3 continu3 rena=tere =i re-enerare( Ei nu %ot atin-e un lucru f3r3 *36 i in*ufle %ro%ria lor 0iat3( Ford*.

*uflet care %rinde 0ia<3 =i tot Ceea ce am %ri0it re*%ira cu6n în<ele* l3untric("7 "7 Pre!udiu2 III! "746"57( 7"R ESE* DESPRE OM AR0A 7"4 Dar cu acea*t3 for<3 de in0en<ie =i de animare uni0er*al3 ne afl3m doar în anticamera artei( Arti*tul tre)uie nu numai *3 *imt3 @în<ele*ul l3untricA al lucrurilor =i 0ia<a lor moral3! el tre)uie *36=i e?teriorizeze *entimentele( :or<a cea mai inten*3 =i mai caracteri*tic3 a ima-ina<iei arti*tice a%are în ace*t din urm3 act( E?teriorizare în*eamn3 încor%orare nu doar într6un *u)*trat material 6 ar-il3! )ronz *Nau marmur3 6ci în forme *en*i)ile! în ritmuri! într6o anumit3 culoare! în linii =i de*en! în forme %la*tice( Structura! ec+ili)rul *i ordinea ace*tor forme *înt cele care ne im%re*ioneaz3 în o%era de art3( :iecare art3 are lim)a>ul ei *%ecific! care e*te inconfunda)il =i neînlocui)il( Bim)a>ele diferitelor arte %ot fi .

interconectate! ca! de e?em%lu! atunci cînd o %oezie liric3 e*te %u*3 %e muzic3 *au un %oem e*te ilu*tratM dar ele nu *înt traducti)ile unul în altul( :iecare lim)a> are de înde%linit o *arcin3 *%ecial3 în @ar+itectonicaA artei( @Pro)lemele formei care a%ar din acea*t3 *tructur3 ar+itectonic3N! afirm3 Adolf Hilde)rand! de=i nu ne *înt date imediat *i nu *înt de la *ine e0idente! *înt totu=i ade03ratele %ro)leme ale artei( Materialul do)îndit %rintr6un *tudiu direct al Naturii e*te tran*format! în tim%ul %roce*ului ar+itectonic! într6o unitate arti*tic3( Cînd 0or)im de a*%ectul imitati0 al artei ne referim la materialul care nu a fo*t dez0oltat înc3 în acea*t3 manier3( Prin dez0oltarea ar+itectonic3! deci! *cul%tura *i %ictura *e înal<3 din *fera *im%lului naturali*t în domeniul artei ade03rate("5 C+iar în %oezie -3*im acea*t3 dez0oltare ar+itectonic3( :3r3 ea! imita<ia *au in0en<ia %oetic3 =i6ar %ierde for<a( Ororile In$ernu!ui lui Dante ar r3mîne (orori ne%otolite! încînt3rile Paradi"u!ui *3u ar fi 0i*uri 0izionare dac3 nu ar fi modelate într6o form3 nou3 %rin ma-ia *tilului =i .

er =i R(M( O-den! 0 e Pro(!e% o$ &or% in Paintin.0er*ului lui Dante( în a *a teorie a tra-ediei! Ari*totel %une accentul %e in6 0entarea intri-ii tra-ice( Dintre toate com%onentele nece*are ale tra-ediei 6 elementul *%ectaculo*! caracterele! *u)iectul! "5 Adolf Hilde)rand! Da" Pro(!e% der &or% in den (i!denden Dun"t. andScu!pture 3NeCJ /orS! '(E( Stec+ert Co(! "#94K! %( "7( lim)a! muzica =i >udecata 6 el con*ider3 c3 cea mai im%ortant3 e*te îm)inarea fa%telor 3r7 T'5G npa#7i`+NC CUTOeDeMK! %entru c3 tra-edia nu e*te imitarea unor oameni! ci a unei fa%te =i a 0ie<ii( într6o %ie*3 %er*ona>ele nu ac<ioneaz3 %entru a zu-r30i caractereleM caracterele *înt înf3<i=ate de dra-ul ac<iunii( O tra-edie e*te im%o*i)il3 f3r3 ac<iune! dar %oate e?i*ta tra-edie f3r3 caractere(P Cla*ici*mul francez a ado%tat =i a accentuat acea*t3 teorie ari*totelic3( Corneille! în %refe<ele *ale! in*i*t3 %e*te tot a*u%ra ace*tui %unct( El 0or)e=te cu mîndrie de*%re tra-edia *a Herac!iu" %entru . Trad( en-lez3 de Ma? Me.

c3 în ea intri-a e*te atît de com%licat3 încît e ne0oie de un efort intelectual *%ecial %entru a o în<ele-e =i a o de*cîlci( E*te lim%ede! totu=i! c3 ace*t ti% de acti0itate intelectual3 =i de %l3cere intelectual3 nu e*te deloc un element nece*ar al %roce*ului arti*tic( A te )ucura de intri-ile lui S+aSe*%eare 6a urm3ri cu intere*ul cel mai %rofund @îm)inarea fa%telor ac<iuniiA în Ot e!!o2 Mac(et *au Lear @ nu în*eamn3 în mod nece*ar c3 în<ele-i =i *im<i arta tra-ic3 a lui S+aSe*%eare( :3r3 lim)a>ul lui S+aSe*%eare! f3r3 for<a *tilului *3u dramatic! totul ar r3mîne neim%re*ionant( Conte?tul unui %oem nu %oate fi *e%arat de forma lui 6 de 0er*! de caracterul melodic! de ritm( Ace*te elemente formale nu *înt doar mi>loace e?terioare *au te+nice %entru a re%roduce o intui<ie dat3M ele fac %arte inte-rant3 din intui<ia arti*tic3 în*3=i( în -îndirea romantic3! teoria ima-ina<iei %oetice a atin* a%o-eul *3u( Ima-ina<ia nu mai e*te acea acti0itate ome6 nea*c3 *%ecial3 care con*tituie lumea uman3 a artei( Ea are acum o 0aloare metafizic3 uni0er*al3( Ima-ina<ia .

declara în al *3u Si"te% a! idea!i"%u!ui tran"cendenta! c3 arta e*te de*30îr*irea filozofiei( în natur3! în moralitate! în i*torie tr3im înc3 în %ro%ileele în<ele%ciunii filozoficeM %rin art3 intr3m în *anctuarul în*u=i( Scriitorii romantici! atît în 0er*uri cît =i în %roz3! *6au e?%rimat în P Cf( Ari*totel! op.t. R! "$C9a! %( 7C( 3N. cit.%oetic3 e*te *in-ura c+eie %entru realitate( Ideali*mul lui :ic+te *e )azeaz3 %e conce%<ia lui de*%re @ima-ina<ia %roducti03A( Sc+ellin.4 7"8 ESE* DESPRE OM acela=i ton( Di*tinc<ia între %oezie =i filozofie era %erce%ut3 ca fiind *u%erficial3 *i neautentic3( în o%inia lui :riedric+ Sc+le-el! îndatorirea cea mai înalt3 a unui %oet modern e*te aceea de a n3zui la o form3 nou3 de %oezie %e care el o de*crie ca @%oezie tran*cendental3A( Nici un alt -en %oetic nu ne %oate oferi e*en<a *%iritului %oetic! @%oezia %oezieiA(P Poetizarea filozofiei *i filozofarea %oeziei 6 ace*ta a fo*t *co%ul *u%rem al tuturor -înditorilor romantici( Ade03ratul %oem nu e*te .

anu% %entru de*co%erirea )o-3<iei =i %rofunzimii uni0er*ului( Cu toate ace*tea! acea*t3 %ream3rire e?ce*i03 *i e?taziat3 a ima-ina<iei %oetice a0ea limitele ei %reci*e( Pentru a atin-e *co%ul lor metafizic! romanticii tre)uiau *3 fac3 un *acrificiu *erio*( Infinitul fu*e*e declarat a fi ade03ratul! )a c+iar *in-urul *u)iect al artei( :rumo*ul a fo*t conce%ut ca o re%rezentare *im)olic3 a infinitului( în conce%<ia lui :riedric+ Sc+le-el! numai acela %oate fi arti*t care are o reli-ie %ro%rie! o conce%<ie ori-inal3 de*%re infinit(PPP Dar! în .*i o demnitate %e care nu le6au a0ut niciodat3 mai înainte( Ele au de0enit un noCu% or.o%era arti*tului indi0idualM e*te uni0er*ul în*u=i! o o%er3 de art3 care *e %erfec<ioneaz3 continuu( De aceea! eni-mele cele mai %rofunde ale tuturor artelor =i =tiin<elor a%ar<in %oeziei(PP @PoeziaA *%unea No0ali*! @e*te ceea ce e a)*olut =i cu ade03rat real( Ace*ta e*te miezul filozofiei mele( Cu cît mai %oetic3! cu atît mai ade03rat3(A"$ Prin acea*t3 conce%<ie! %oezia =i arta %3reau *3 fie în3l<ate la un ran.

2 %( $98( 3N.t.2 %( $74( 3N. cit.ace*t caz! ce de0ine lumea noa*tr3 finit3! lumea e?%erien<ei *en*i)ileH De*i-ur! acea*t3 lume! ca atare! nu are nici o %reten<ie la frumu*e<e( Prin contra*t cu uni0er*ul ade03rat! uni0er*ul %oetului =i al arti*tului! afl3m lumea noa*tr3 o)i=nuit3 *i %rozaic3 li%*it3 de orice frumu*e<e P Cf( :riedric+ Sc+le-el! Din @:ra-mente =i ideiA în 0oi( Au-u*t Fil+elm =i :riedric+ Sc+le-el! De"pre !iteratură. JNe. cit.t.4 PP Cf( :r( Sc+le-el! @Di*cu<ie de*%re %oezieA! în op. Traducere! %refa<3 *i note de Mi+ai I*)3=c*cu! Ed( Uni0er*! Bucure=ti! "#85! %%( $9$6$9C( 3N. /orS! "#57K! %( 78( PPP rr( Sc+le-el( Din @:ra-mente =i ideiA! în op.t.4 PPf6Pj AR0A 7"# .4 "$ No0ali*! cd( D( Minor! III! ""( Cf( O( Falzel! ?er%an Ro%anti@ci"%2 trad( en-lez3 de Alma E( Bu**S.

%oetic3( Un duali*m de ace*t ti% e*te o6 tr3*3tur3 e*en<ial3 a tuturor teoriilor romantice de*%re art3( Atunci cînd 'oet+e a înce%ut *3 %u)lice Wi! e!% Mei"ter:" Le r5a re2 %rimii critici romantici au *alutat o%era cu e?%re*ii de entuzia*m e?tra0a-ante( No0ali* 0edea în 'oet+e @încarnarea *%iritului %oetic %e %3mîntA( Dar %e m3*ur3 ce o%era continua iar fi-ura romantic3 Ea lui Mi-non *i +ar%i*tul erau ecli%*a<i de caractere mai reali*te =i de e0enimente mai %rozaice! No0ali* a fo*t %rofund dezam3-it( El nu numai c3 =i6a re0ocat %rima >udecat3! dar a mer* atît de de%arte %în3 a6" numi %e 'oet+e tr3d3tor al cauzei %oeziei( Wi! e!% Mei"ter a a>un* *3 fie %ri0it ca o *atir3! un ECandide îm%otri0a %oezieiA( Atunci cînd %oezia %ierde din 0edere e?traordinarul! ea î=i %ierde *en*ul =i >u*tificarea( Poezia nu %oate înflori în lumea noa*tr3 o)i=nuit3 =i )anal3( Miraculo*ul! e?traordinarul =i mi*terio*ul *înt *in-urele *u)iecte care %ermit o ade03rat3 tratare %oetic3( Acea*t3 conce%<ie de*%re %oezie e*te! totu=i! mai curînd o re*tric<ie *i o limitare decît o e?%licare 0erita)il3 a .

%roce*ului creator al artei( în mod de*tul de curio*! marii reali=ti ai *ecolului al QlQ6lea au a0ut în acea*t3 %ri0in<3 o în<ele-ere fnai *u)til3 a %roce*ului arti*tic decît ad0er*arii lor romantici( Ei *u*<ineau un naturali*m radical =i intran*i-ent( Dar tocmai ace*t naturali*m a fo*t acela care i6a condu* la o conce%<ie mai %rofund3 de*%re forma arti*tic3( Re*%in-înd @formele %ureA ale =colilor ideali*te! ei *6au concentrat a*u%ra a*%ectului material al lucrurilor( în 0irtutea ace*tei concentr3ri a)*olute ei au fo*t în *tare *3 de%3=ea*c3 duali*mul con0en<ional dintre *ferele %oetic3 =i %rozaic3( Conform conce%<iei reali=tilor! natura unei o%ere de art3 nu de%inde de m3re<ia *au micimea *u)iectului ei( Nici un fel de *u)iect nu e*te im%ermea)il la ener-ia formati03 a artei( Unul din triumfurile cele mai mari ale artei e*te acela de a ne face *3 0edem lucrurile o)i=nuite în forma lor real3 =i în ade03rata lor lumin3( Balzac a co)orît în cele mai m3runte tr3*3turi ale @comediei umaneA! :lau)ert a f3cut analize %rofunde ale caracterelor celor mai umile( în unele romane ale lui Emile .

779 ESE* DESPRE OM iola! de*co%erim de*crieri am3nun<ite aBe *tructurii unei locomoti0e! ale unui antre%ozit! ale unei mine de c3r)une( Nici un detaliu te+nic! oricît de neîn*emnat! nu a fo*t omi* din ace*te de*crieri( Cu toate ace*tea! trecînd %rin o%erele ace*tor reali=ti e*te o)*er0a)il3 o mare for<3 ima-inati03! care nu e*te cîtu=i de %u<in inferioar3 aceleia a *criitorilor romantici( :a%tul c3 acea*t3 for<3 nu a %utut fi recuno*cut3 în mod de*c+i* a con*tituit un o)*tacol *erio* %entru teoriile naturali*te de*%re art3! în încerc3rile lor de a re*%in-e conce%<iile romantice de*%re %oezia tran*cendental3! ele au re0enit la 0ec+ea defini<ie a artei ca imitare a naturii( Procedînd a*tfel! ele au %ierdut %unctul %rinci%al! întrucît nu au reu=it *3 reunea*c3 caracterul *im)olic al artei( Dac3 era admi*3 o a*tfel de caracterizare a artei! %3rea *3 nu e?i*te nici o *c3%are fa<3 de teoriile metafizice ale romanti*mului( Arta e*te! într6ade03r! *im)oli*m! dar *im)oli*mul artei tre)uie *3 fie în<ele* într6un *en* imanent! nu într6unui .

tran*cendent( Du%3 Sc+ellin-! frumo*ul e*te @Infinitul %rezentat de o manier3 finit3A( Su)iectul ade03rat al artei nu e*te! totu=i! Infinitul metafizic al lui Sc+ellin-! nici A)*olutul lui He-el( El tre)uie c3utat în anumite elemente *tructurale fundamentale ale în*e=i e?%erien<ei noa*tre *enzoriale 6 în linii! de*en! în forme ar+itecturale! muzicale( Ace*te elemente *înt! ca *3 *%unem a*a! omni%rezente( Bi)ere de orice mi*ter! ele *înt e0idente =i f3<i=e! ele *înt 0izi)ile! audi)ile! tan-i)ile( în ace*t *en*! 'oet+e nu ezita *3 *%un3 c3 arta nu %retinde *3 arate %rofunzimea metafizic3 a lucrurilor! ea r3mîne doar la *u%rafa<a fenomenelor naturale( Dar acea*t3 *u%rafa<3 nu e*te dat3 nemi>locit Noi nu o cunoa=tem înainte de a o de*co%eri în o%erele manior arti=ti( Acea*t3 de*co%erire nu e*te limitat3! totu=i! la un domeniu *%ecial( în m3*ura în care lim)a>ul omene*c %oate e?%rima orice! lucrurile cele mai >oa*e =i cele mai înalte! arta %oate cu%rinde =i %oate %3trunde întrea-a *fer3 a e?%erien<ei umane( Nimic din lumea fizic3 *au moral3! nici un lucru natural =i nici o ac<iune uman3 nu .

anu%2 @id etiam *cientia di-num e*tA(P Acea*t3 ma?im3 e*te 0ala)il3 la fel de )ine %entru art3 ca =i %entru =tiin<3( Teoriile %*i+olo-ice ale artei au un a0anta> clar =i %al6 %a)il a*u%ra tuturor teoriilor metafizice( Ele nu *înt o)li-ate *3 ofere o teorie -eneral3 a frumo*ului Ele *e limiteaz3 la o *fer3 mai re*trîn*3 întrucît *e ocu%3 numai cu fa%tul frumo*ului =i cu o analiz3 de*cri%ti03 a ace*tui fa%t( Prima *arcin3 a analizei %*i+olo-ice e*te aceea de a determina cla*a de fenomene c3reia a%ar<ine e?%erien<a noa*tr3 a frumo*ului( Acea*t3 %ro)lem3 nu im%lic3 nici o dificultate( Nimeni nu %oate ne-a 0reodat3 c3 o%era de art3 ne %rocur3 cea mai mare %l3cere! %oate cea mai dura)il3 =i imen*3 %l3cere de care e*te ca%a)il3 natura uman3( De îndat3 ce ale-em acea*t3 a)ordare .*înt! %rin natura =i e*en<a lor! e?clu*e din domeniul artei! %entru c3 nimic nu rezi*t3 AR0A 77" %roce*ului ei formati0 =i creator( @kuic_uid e**entia di-num e*tA! *crie Bacon în al *3u NoCu% Or.

anon2 cartea I! CQQ! traducere de N( Petre*cu =i M( :lorian! *tudiu introducti0 de Al( Po*e*cu! Ed( Academiei R(P(R(! "#C4! .%*i+olo-ic3! *ecretul artei %are! %rin urmare! *3 fie rezol0at( Nu e*te nimic mai %u<in mi*terio* decît %l3cerea =i durerea( A %une la îndoial3 ace*t fenomen foarte cuno*cut 6fenomen nu numai al 0ie<ii umane! ci al 0ie<ii în -eneral 6 ar fi a)*urd( Dac3 -3*im unde0a un teren *olid! *tatornic %e care *3 ne *itu3m! un CR_ J?ot 4to\K duo! atunci el e*te aici( Dac3 reu=im *3 %unem în rela<ie e?%erien<a noa*tr3 e*tetic3 cu acea*t3 %ro)lem3 central3! atunci nu mai %oate e?i*ta nici o incertitudine în ce %ri0e=te caracterul frumo*ului =i al artei( Sim%licitatea total3 a ace*tei *olu<ii %are *6o recomande( Pe de alt3 %arte! toate teoriile +edoni*mului e*tetic au defectele calit3<ilor lor( Ele înce% cu afirmarea unui fa%t *im%lu! inconte*ta)il! e0identM dar du%3 %rimii cî<i0a %a=i! ele nu core*%und *co%ului ce =i l6au %ro%u* =i a>un.la un P C3ci orice merit3 *3 e?i*te merit3 *3 fie =i cuno*cutA( Cf( :ranci* Bacon! Nou! Or.

t.%( #$( 3N.4 777 ESE* DESPRE OM im%a* nea=te%tat( Pl3cerea e*te un dat nemi>locit (al e?%erien<ei noa*tre( Dar arunci cînd e*te luat ca un %rinci%iu %*i+olo-ic! *emnifica<ia ei de0ine 0a-3 *i am)i-u3 la e?trem( Termenul *e e?tinde a*u%ra unui domeniu atît de lar-! încît aco%er3 fenomenele cele mai di0er*e *i mai etero-ene( E?i*t3 totdeauna6 tenta<ia de a introduce un termen -eneral de*tul de cu%rinz3tor %entru a include referirile cele mai di*%erate( Totu=i! dac3 ced3m ace*tei tenta<ii ne afl3m în %ericolul de a %ierde din 0edere diferen<e *emnificati0e *i im%ortante( Si*temele +edoni*mului eticE =i e*tetic au fo*t totdeauna înclinate *3 =tear-3 ace*te diferen<e *%ecifice( eant *u)liniaz3 acea*t3 c+e*tiune %rintr6o o)*er0a<ie caracteri*tic3 în Critica raţiunii practice. Dac3 decizia 0oin<ei noa*tre! ar-umenteaz3 eant! *e *%ri>in3 %e *entimentul de %l3cere *au de ne%l3cere la care! dintr6o cauz3 oarecare! ne a=te%t3m! atunci ne e cu totul .

ana( Du%3 Santa.ana! frumo*ul e*te %l3cerea %ri0it3 ca o calitate a lucrurilorM el e*te .indiferent modul de re%rezentare care ne afecteaz3( Sin-urul lucru care ne %reocu%3 facînd ale-erea e*te cît de mare! cît de îndelun-at3! cît de u=or cî=ti-at3 =i cît de de* re%etat3 e*te acea*t3 %l3cere( Du%3 cum aceluia care are ne0oie de aur %entru o c+eltuial3 îi e*te cu totul indiferent dac3 aurul e e?tra* din mun<i *au din ni*i% %rin *%3lare! numai *3 fie acce%tat %retutindeni %entru aceea=i 0aloare! tot a*tfel! nici un om %e care6" intere*eaz3 numai %l3cerile 0ie<ii nu întrea)3 dac3 re%rezent3rile intelectului *au ale *im<urilor îi %rocur3 de*f3tarea! ci numai cHt de %u!te şi de inten"e *înt %l3cerile %e care i le %rocur3 %entru un tim% cît mai lun-(P Dac3 %l3cerea e*te numitorul comun! atunci ceea ce conteaz3 e*te -radul! nu felul 6 toate %l3cerile *e afl3 la acela=i ni0el =i %ot fi redu*e la o ori-ine %*i+olo-ic3 *i )iolo-ic3 comun3! în -îndirea contem%oran3! teoria +edoni*mului e*tetic =i6a -3*it e?%re*ia cea maiEclar3 în filozofia lui Santa.

4 ( AR0A 775 afirma<ie ia dre%t ade03rat ceea ce tre)uie în %reala)il demon*trat( C3ci cum %oate %l3cerea 6 *tarea noa*tr3 de *%irit cea mai *u)iecti03 6 *3 fie o)iecti0at3 0reodat3H tiin<a! afirm3 Santa. Traducere! *tudiu introducti0! note =i indici Nicolae Ba-da*ar( Po*tfa<3! Nicolae Bcllu! Editura tiin<ific3! Bucure=ti! "#47! %( ""9( 3N.@%l3cerea o)iecti0at3A( Dar acea*t3 P Immanuel eant! Hnte%eierea %eta$i'icii %oraCuri!or. t. Critica raţiunii practice.=i de nimic altce0a decît de ade03r( Arta e*te r3*%un*ul la cerin<a de di*trac<ie! J(((K iar ade03rul %3trunde în ea numai întrucît *er0e=te ace*te *co%uriA("C Dar dac3 ace*ta ar fi *co%ul artei! am fi înclina<i *3 *%unem c3 arta! în realiz3rile ei cele mai înalte! nu reu=e=te *36=i atin-3 *co%ul ade03rat( @Cerin<a de di*trac<ieA %oate fi *ati*f3cut3 %rin mi>loace mult mai .ana! @e*te r3*%un*ul la cererea de informa<ie! =i în cadrul ei ne intere*3m de ade03rul între.

%otri0ite *i mai ieftine( A -îndi c3 marii arti=ti au lucrat %entru ace*t *co%! c3 Mic+elan-elo a con*truit catedrala Sfîntul Petru! c3 Dante *au Milton =i6au *cri* %oemele de dra-ul di*trac<iei! e*te im%o*i)il( Ei ar fi *u)*cri*! f3r3 îndoial3! la ma?ima lui Ari*totel& @A6<i da toat3 *ilin<a =i a de%une toate eforturile în 0ederea >ocului ar fi! e0ident! un lucru %ro*te*c =i a)*olut %uerilA( Dac3 arta e*te de*f3tare! ea nu e*te de*f3tare cu lucrurile! ci de*f3tare cu formele( Pl3cerea oferit3! de forme e*te cu totul diferit3 de %l3cerea %e care o afl3m în lucruri *au în im%re*iile *enzoriale( :ormele nu %ot *a fie %ur =i *im%lu im%rimate în *%iritele noa*treM tre)uie *3 le %roducem %entru a le *im<i frumu*e<ea( Punctul *la)! comun tuturor *i*temelor 0ec+i =i moderne ale +edo6 ni*mului e*tetic! e*te acela c3 ne ofer3 o teorie %*i+olo-ic3 a %l3cerii e*tetice care omite cu totul *3 e?%lice fa%tul fundamental al creati0it3<ii e*tetice( !în 0ia<a e*tetic3 tr3im o tran*formare radical3( Pl3cerea în*3=i nu mai e*te un *im%lu *entimentM ea de0ine o func<ie( Pentru c3 oc+iul arti*tului nu e*te %ur =i *im%lu .

un oc+i care reac<ioneaz3 la im%re*ii *enzoriale *au le re%roduce( Acti0itatea lui nu *e limiteaz3 la %rimirea *au înre-i*trarea im%re*iilor ce %ro0in de la lucrurile e?terioare! *au la com)inarea ace*tor im%re*ii în mo6 dalit3<i noi =i ar)itrare( Un mare %ictor *au muzician nu *e caracterizeaz3 %rin *en*i)ilitatea lui la culoare *au *unete! ci "C 0 e Scn"e o$ 8eaut# JNe. /orS! C+arle* Scri)nerE* Son*! "8#RK! %(77( 77$ ESE* DESPRE OM %rin %uterea *a de a e?tra-e din ace*t material *tatic o 0ia<3 dinamic3 a formelor( Numai în ace*t *en*! deci! %oate fi o)iecti0at3 %l3cerea %e care o afl3m în art3( Definirea frumo*ului ca @%l3cere o)iecti0at3A con<ine! %rin armare! în rezumat! întrea-a %ro)lem3( O)iecti0area e*te totdeauna un %roce* con*tructi0( Bumea fizic3 6 lumea lucrurilor =i calit3<ilor *ta)ile 6 nu e*te doar un fa*cicul de date *enzoriale! a=a cum lumea artei nu e*te un fa*cicul de emo<ii =i *entimente( Prima .

e*te condi<ionat3 de acte ale o)iecti03rii teoretice! o)iecti0are %rin conce%te =i con*truc<ii =tiin<ificeM cea de a doua de%inde de acte formati0e de diferite ti%uri! acte ale contem%l3rii( Alte teorii moderne! %rote*tînd îm%otri0a tuturor încer6 c3rilor de a identifica arta cu %l3cerea! *e e?%un aceleia=i o)iec<ii ca =i teoriile +edoni*mului e*tetic( Ele încearc3 *3 -3*ea*c3 e?%licarea o%erei de art3 %unînd6o în rela<ie cu alte fenomene )ine cuno*cute( Ace*te fenomene *e afl3! totu=i! la un ni0el cu totul diferitM ele *înt *t3ri de *%irit %a*i0e! nu acti0e( între cele dou3 cla*e %utem -3*i unele analo-ii! dar nu le %utem reduce la una *i aceea=i ori-ine metafizic3 *au %*i+olo-ic3( Tr3*3tura comun3 =i moti0ul fundamental al ace*tor teorii e*te lu%ta îm%otri0a teoriilor ra<ionali*te *i intelectuali*te de*%re art3( într6un anumit *en*! cla*ici*mul francez tran*forma*e o%era de art3 într6o %ro)lem3 aritmetic3 ce tre)uia *3 fie rezol0at3 %rintr6un fel de re-ul3 de trei *im%l3( Reac<ia îm%otri0a ace*tei conce%<ii a fo*t nece6 *ar3 =i )enefic3( Dar %rimii critici romantici 6 în *%ecial .

romanticii -ermani 6 *6au îndre%tat imediat c3tre e?trema o%u*3( Ei au con*iderat intelectuali*mul a)*tract al ilumini*mului dre%t o )at>ocur3 la adre*a artei( Nu %utem în<ele-e o%era de art3 *u%unînd6o re-ulilor lo-ice( Un manual de %oetic3 nu ne %oate în03<a cum *3 *criem un )un %oem( Pentru c3 arta a%are din alte iz0oare! mai %rofunde( Pentru a de*co%eri ace*te iz0oare tre)uie mai întîi *3 d3m uit3rii *tandardele noa*tre o)i=nuite! tre)uie *3 ne afund3m în mi*terele 0ie<ii noa*tre incon=tiente( Arti*tul e*te un fel de *omnam)ul care tre)uie *36*i urmeze calea f3r3 inter0en<ia *au controlul 0reunei acti0it3<i con=tiente( A6l trezi ar & (f 6 AR0A în*emna a6i di*tru-e for<a( @înce%utul oric3rei %oeziiA! afirma :riedric+ Sc+le-el! @în*eamn3 a)olirea le-ii =i metodei ra<iunii care %rocedeaz3 ra<ional =i afundarea înc3 o dat3 în dezordinea încînt3toare a fanteziei! în +ao*ul ori-inar al naturii umane("R Arta e*te un 0i* în .

*tare de 0e-+e în 0oia c3ruia ne l3*3m în mod 0oluntar( Acea*t3 conce%<ie romantic3 =i6a %u* am%renta %e *i*temele metafizice contem%orane( Ber-*on a dat o teorie a frumo*ului care era con*iderat3 ca do0ada ultim3 *i cea mai con0in-3toare a %rinci%iilor *ale metafizice -enerale( Du%3 el! nu e?i*t3 nici o ilu*trare onai )un3 a duali*mului fundamental! a incom%ati6 )ilit3<ii intui<iei cu ra<iunea decît o%era de art3( Ceea ce numim ade03r ra<ional *au =tiin<ific e*te *u%erficial =i con0en<ional( Arta în*eamn3 e0adare din acea*t3 lume con0en<ional3! în-u*t3 =i li%*it3 de %rofunzime( Ea ne conduce îna%oi c3tre ade03ratele iz0oare ale realit3<ii( Dac3 realitatea e*te @e0olu<ie creatoareA! atunci în creati0itatea artei tre)uie *3 c3ut3m noi do0ada %entru creati0itatea 0ie<ii *i manife*tarea ei fundamental3( Ba %rima %ri0ire! acea*ta ar %3rea *3 fie o filozofie a frumo*ului cu ade03rat dinamic3 *au ener-etic3( Dar intui<ia lui Ber-*on nu e*te un %rinci%iu cu ade03rat acti0( Ea e*te un mod de rece%ti0itate! nu de *%ontaneitate( Intui<ia e*tetic3! de a*emenea! e*te .

de*cri*3 %e*te tot de c3tre Ber-*on ca o a%titudine %a*i03! nu ca o form3 acti03( @J(((K o)iectul de art3A! *crie Ber-*on! e*te de a adormi for<ele acti0e *au mai curînd rezi*tente ale %er*onalit3<ii noa*tre =i de a ne aduce a*tfel într6o *tare de docilitate %erfect3 în care realiz3m ideea care ni *e *u-ereaz3! în care *im%atiz3m cu *entimentul e?%rimat( în %rocedeele artei 0om re-3*i! *u) o form3 atenuat3! o 0er*iune rafinat3 =i într6o anumit3 m3*ur3 *%iritualizat3 a %rocedeelor %rin care *e o)<ine de o)icei *tarea de +i%noz3( J(((K Sentimentul frumo*ului nu e*te un *entiment *%ecial J(((K orice *entiment tr3it de c3tre noi 0a îm)r3ca un caracter e*tetic! cu condi<ia ca el *3 fie "u,erat2 =i nu cau'at. J(((K E?i*t3 deci TR Pentru o documentare mai com%let3 =i %entru o critic3 a ace*tor teorii romantice tim%urii de*%re art3 0ezi Ir0in- Ba))it! 0 e NeN LaoKoon2 ca%( IG( 77R ESE* DESPRE OM AR0A

774 faze di*tincte în e0olu<ia unui *entiment e*tetic! ca =i în *tarea de +i%noz3 J(((K("4 E?%erien<a noa*tr3 le-at3 de frumo* nu are! totu=i! un a*tfel de caracter +i%notic( Prin +i%noz3 %utem îm)oldi un om la anumite ac<iuni *au îi %utem im%une un anumit *entiment( Dar frumo*ul! în *en*ul *3u autentic =i *%ecific! nu %oate fi im%rimat în *%iritele noa*tre în felul ace*ta( Pentru a6" *im<i! tre)uie *3 coo%er3m cu arti*tul( Tre)uie nu numai *3 *im%atiz3m cu *entimentele arti*tului! dar *3 =i %3trundem în acti0itatea lui creatoare( Dac3 arti*tul ar reu=i *3 adoarm3 for<ele acti0e ale %er*onalit3<ii noa*tre! el ar %araliza *im<ul no*tru %entru frumo*( în<ele-erea frumo*ului! con=tiin<a dinami*mului formelor nu %ot fi comunicate în ace*t mod( Pentru c3 frumo*ul de%inde atît de *entimente de un anumit ti%! cît =i de un act de >udecat3 =i de contem%lare( Una din marile contri)u<ii ale lui S+afte*)ur, la teoria artei e*te in*i*ten<a lui a*u%ra ace*tui %unct( în

@Morali=tiiA! el ofer3 o e?%lica<ie im%re*ionant3 a e?%erien<ei frumo*ului 6 o e?%erien<3 %e care o %ri0e=te ca %e un %ri0ile-iu *%ecific al naturii umane( @Nu 0e<i ne-aA! *crie S+afte*)ur,! frumu*e<ea cîm%ului *3l)atic *au a ace*tor flori care cre*c îm%re>urul no*tru! în %irul ace*ta 0erde( i totu=i! a=a încînt3toare cum *înt ace*te înf3<i=3ri ale naturii! iar)a *tr3lucitoare *au mu=c+iul ar-intiu! cim)rul înflorit! trandafirul *3l)atic *au ca%rifoiul! frumu*e<ea lor nu încînt3 turmele în0ecinate! nu de*fat3 %e cer)ul cel tîn3r *au %e ied =i nu r3*%înde=te )ucuria %e care o 0edem la turmele care %3=uneaz3& nu &or%a e*te cea care )ucur3! ci ceea ce *e afl3 în *%atele formei& *a0oarea atra-e! foamea îm)olde=teM J(((K %entru c3 niciodat3 &or%a nu %oate fi o for<3 ade03rat3 acolo unde nu e*te contem%lat3! nu e*te >udecat3 *au e?aminat3! ci *t3 doar ca o nota *au ca un *emn a ceea ce %otole=te *im<ul înt3rîtat( J(((K Dac3! %rin urmare! do)itoacele((( *înt inca%a)ile de a cunoa=te frumo*ul *i de a *e )ucura de el! întrucît *înt do)itoace *i au numai

*im<ul J(((K de %artea lor! urmeaz3 c3 omul nu %oate conce%e
"

Bcr-*on! E""ai "ur Ie" donnce" i%%ediate" de !a

con"cience. Trad( en-lez3 de R(B( Po-*on! 0i%e and &ree Wi!! JBondra! Macmillan "#"7K! %%( "$ =i urm( $ru%o"u! "au nu *e %oate )ucura de el J(((KN%rin acela=i simţ: ci c3 el *e )ucur3 J(((K de orice e*te frumo* într6o manier3 mai no)il3 =i cu a>utorul a ceea ce e*te mai no)il! *%iritul =i ra<iunea *a("8 Pream3rirea de c3tre S+afte*)ur, a *%iritului =i ra<iunii era foarte de%arte de intelectuali*mul ilumini*mului( Ra%*odia *a dedicat3 frumo*ului =i infinitei %uteri creatoare a naturii era o tr3*3tur3 cu totul nou3 a i*toriei intelectuale a *ecolului al QGIII6lea( în acea*t3 %ri0in<3! el a fo*t unul din %rimii cam%ioni ai romanti*mului( Dar romanti*mul lui S+afte*)ur, era de un ti% %latonic( Teoria lui cu %ri0ire la forma e*tetic3 era o conce%<ie %latonic3 în 0irtutea c3reia el a fo*t condu* la reac<ia *i %rote*tul îm%otri0a *enzuali*mului em%iri=tilor en-lezi("#

O)iec<ia ridicat3 îm%otri0a metafizicii lui Ber-*on e*te 0ala)il3 de a*emenea %entru teoria %*i+olo-ic3 a lui Nietz*c+e( în una din %rimele *ale *crieri! Na"derea tra,ediei din "piritu! %u'icii2 Nietz*c+e a %u* *u) *emnul între)3rii conce%<iile marilor cla*ici ai *ecolului al QGIII6lea( Nu idealul lui FincSelmann! ar-umenteaz3 el! e*te ceea ce afl3m în arta -reac3( Ba E*c+il! la Sofocle *au la Euri%ide c3ut3m zadarnic @*im%litatea no)il3 *i -randoarea calm3A( M3re<ia tra-ediei -rece=ti con*t3 în %rofunzimea =i ten*iunea e?trem3 a emo<iilor 0iolente( Tra-edia -reac3 a fo*t %rodu*ul unui cult dioni*iacM for<a ei era o for<3 or-ia*tic3( Dar *in-ur3 or-ia nu %utea %roduce drama -recea*c3( :or<a lui Dion,*o* era contra)alan*at3 %rin for<a lui A%ollo( Acea*t3 %olaritate fundamental3 e*te e*en<a oric3rei mari o%ere de art3( Arta mare din toate tim%urile a a%3rut din între%3trunderea celor dou3 forte o%u*e 6 im%ul*ul or-ia*tic *i *tarea 0i*3toare( E*te acela=i contra*t care e?i*t3 între *tarea de 0i* *i *tarea de )e<ie( Am)ele ace*te *t3ri eli)ereaz3 tot felul de for<e

arti*tice din noi! dar fiecare de*c3tu=eaz3 for<e de un ti% S+afte*)ur,! @T+e Morali*t*A! *ec<( a 76a! %artea a IlI6a( Gezi C aracteri"tic"M7!7_42 II! %%( $7$ =i urm( Pentru o di*cutare detaliat3 a locului lui S+afte*)ur, în filozofia *ecolului al QGIII6lea! 0ezi Ca**irer! Die p!atoni"c e Renai""ance in En,!and und die Sc u!e Con Ca%(rid,e JBei%zi-! "#57K! ca%( GI( 778 ESE* DESPRE OM diferit( Gi*ul ne d3 %uterea 0iziunii! a a*ocierii! a %oezieiM )e<ia ne d3 %uterea atitudinilor m3rinimoa*e! a %a*iunii! a cîntecului =i dan*ului(79 C+iar în acea6*t3 teorie de*%re ori-inea ei %*i+olo-ic3! una din tr3*3turile e*en<iale ale artei a di*%3rut( C3ci in*%ira<ia arti*tic3 nu e*te )e<ie! ima-ina<ia arti*tic3 nu e*te 0i* *au +alucina<ie(I:iecare mare o%er3 de art3 e*te caracterizat3 %rintr6o unitate *tructural3 %rofund3( Nu %utem e?%lica acea*t3 unitate reducînd6o la dou3 *t3ri diferite care! %recum *tarea de 0i* =i *tarea de )e<ie! *înt cu totul difuze =i dezor-anizate( Nu %utem inte-ra un între-

*tructural din elemente amorfe( De un ti% diferit *înt acele teorii care *%er3 *3 elucideze natura artei reducînd6o la func<ia >ocului( Ace*tor teorii nu li *e %oate o)iecta c3 trec cu 0ederea *au c3 *u)e*timeaz3 acti0itatea li)er3 a omului( Docul e*te o func<ie acti03M el nu *e limiteaz3 în -rani<ele darului em%iric( Pe de alt3 %arte! %l3cerea %e care o afl3m în >oc e*te total dezintere*at3( Se %are! %rin urmare! c3 nici una din calit3<ile *%ecifice =i condi<iile o%erei de art3 nu *e %ierde în acti0itatea >ocului( Cei mai mul<i dintre e?%onen<ii teoriei >ocului de*%re art3 ne6au a*i-urat! într6ade03r! c3 ei au fo*t cu totul inca%a)ili *3 afle 0reo diferen<3 între cele dou3 func<ii(7" Gor)ind din %unct de 0edere %*i+olo-ic! >ocul *i arta au o mare a*em3nare între ele( Ele *înt neutilitare =i nele-ate de nici un *co% %ractic( în >oc! ca =i în art3! l3*3m la o %arte ne0oile noa*tre %ractice imediate %entru a da lumii noa*tre o nou3 form3( Dar acea*t3 analo-ie nu e*te *uficient3 %entru a demon*tra o identitate real3( Ima-ina<ia arti*tic3 r3mîne întotdeauna în mod clar di*tinct3 de acel

ti% de ima-ina<ie care caracterizeaz3 acti0itatea ludic3( în cadrul >ocului a0em de a face cu ima-ini *imulate care %ot de0eni atît de 0ii =i i#!re"i'n&nte încît %ot fi luate dre%t realit3<i( Definirea artei doar ca o *um3 a unor a*tfel de ima-ini *imulate ar indica oA conce%<ie foarte *3r3c3cioa*3 de*%re caracterul =i mi*iunea
79

Cf( Nietz*c+e! 0 e Wi!I to PoNer. Trad( en-lez3 de Gezi! de e?em%lu! eonrad Ban-e! Da" We"en der 77#

A(M( Budo0ici JBondra! "#"9K! %( 7$9(
7"

Dun"t JBerlin! "#9"K! 7 0oi( AR0A ei( Ceea ce numim @*imilitudine e"teticăF nu e*te acela=i fenomen %e care6" încerc3m în >ocurile iluziei( Docul ne ofer3 ima-ini iluzoriiM arta ne ofer3 un nou ti% de ade03r 6 un ade03r nu de*%re lucrurile em%irice! ci de*%re formele %ure( în analiza noa*tr3 e*tetic3 de mai *u* am di*tin* între trei ti%uri diferite de ima-ina<ie& ca%acitatea de in0en<ie! ca%acitatea de %er*onificare =i ca%acitatea de a %roduce forme *enzoriale %ure( în >ocul unui co%il afl3m %rimele

dou3 %o*i)ilit3<i! dar nu =i a treia( Co%ilul *e >oac3 cu !ucruri!e2 arti*tul *e >oac3 cu $or%e!e2 cu liniile =i de*enele! cu ritmurile =i melodiile( Ba un co%il care *e >oac3 admir3m u=urin<a =i iu<eala tran*form3rii( Sarcinile cele mai mari *înt realizate cu mi>loacele cele mai %u<ine( O )ucat3 de lemn %oate fi tran*format3 într6 o creatur3 0ie( Totu=i! acea*t3 tran*formare *emnific3 doar o metamorfoz3 a o)iectelor în*eleM ea nu în*eamn3 o tran*formare a o)iectelor în forme! în cadrul >ocului! rearan>3m doar =i redi*tri)uim materialele oferite %erce%<iei *enzoriale( Arta e*te con*tructi03 *i creatoare într6un *en* diferit =i mai %rofund( Un co%il care *e >oac3 nu tr3ie=te în aceea=i lume a fa%telor em%irice ri-ide ca =i adultul( Bumea co%ilului are o mult mai mare mo)ilitate =i tran*muta)ilitate( Dar co%ilul care *e >oac3 nu face altce0a decît *3 *c+im)e lucrurile %rezentate în a%ro%ierea lui %entru alte lucruri %o*i)ile( Nici un *c+im) de felul ace*ta nu caracterizeaz3 acti0itatea arti*tic3 autentic3( Aici %reten<iile *înt mult mai *e0ere( Pentru c3 arti*tul dizol03 materia dur3 a

lucrurilor în creuzetul ima-ina<iei *ale! iar rezultatul ace*tui %roce* e*te de*co%erirea unei lumi noi a formelor %oetice! muzicale *au %la*tice( De*i-ur! un mare num3r de %retin*e o%ere de art3 *înt de%arte de a *ati*face acea*t3 cerin<3( E*te *arcina >udec3<ii e*tetice *au a -u*tului arti*tic *3 di*tin-3 între o o%er3 de art3 autentic3 *i acele %rodu*e contraf3cute care *înt! fire=te! >uc3rii *au! cel mult! @r3*%un*ul la ne0oia de amuzamentA( O analiz3 mai minu<ioa*3 a ori-inii %*i+olo-ice *i a efectelor %*i+olo-ice ale >ocului =i artei conduce la aceea=i concluzie( Docul ne ofer3 di0erti*ment =i recreare! dar el *er0e=te! de a*emenea! unui *co% diferit( Docul are o rele6 759 ESE* DESPRE OM 0ant3 )iolo-ic3 -eneral3 în m3*ura în care antici%eaz3 acti0it3<i 0iitoare( S6a ar3tat ade*eori c3 >ocul unui co%il are o 0aloare %ro%edeutic3( B3iatul care *e >oac3 de6a r3z)oiul =i feti<a care î=i îm)rac3 %3%u=ica înde%line*c

amîndoi un fel de %re-3tire *i de educare %entru alte *arcini mai *erioa*e( :unc<ia o)iectelor de art3 nu %oate fi e?%licat3 în modul ace*ta( Aici nu e?i*t3 nici di0erti*ment! nici %re-3tire( Unii e*teticieni moderni au -3*it nece*ar *3 fac3 o di*tri)u<ie net3 între dou3 ti%uri de frumo*( Unul e*te frumo*ul artei @mariAM cel3lalt e*te de*cri* ca un frumo* @facilA(77 De*f3tarea %e care o %roduce arta nu6=i are ori-inea într6un %roce* alin3tor *au rela?ant! ci în inten*ificarea tuturor ener-iilor noa*tre( Di0erti*mentul %e care6" afl3m în >oc e*te tocmai o%u*ul acelei atitudini care e*te6o %remi*3 nece*ar3 a contem%l3rii =i >udec3<ii e*tetice( Arta cere concentrare total3( De îndat3 ce nu reu=im *3 ne concentr3m =i ced3m unui *im%lu >oc al *entimentelor =i a*ocia<iilor a-rea)ile! nu mai %utem 0edea o%era de art3 ca atare( Teoria >ocului de*%re art3 a fo*t dez0oltat3 în dou3 di6 rec<ii cu totul diferite( în i*toria e*teticii! Sc+iller! Dar.in =i S%encer *înt con*idera<i de o)icei ca re%rezentan<ii de *eam3 ai ace*tei teorii( Totu=i e*te

dificil de -3*it un %unct de contact între o%iniile lui Sc+iller =i teoriile )iolo-ice moderne de*%re art3( în tendin<a lor fundamental3! ace*te o%inii *înt nu numai di0er-ente! dar! într6un anumit *en*! incom%ati)ile! în*u=i termenul !>ocA e*te în<ele* =i e?%licat în con*idera<iile lui Sc+iller într6un *en* cu totul diferit de acela al teoriilor ulterioare( Teoria lui Sc+iller e*te una tran*cendental3 =i ideali*t3M teoriile lui Dar.in =i S%encer *înt )iolo-i*te =i naturali*te( Dar.in =i S%encer %ri0e*c >ocul *i frumo*ul ca fenomene naturale -enerale! %e cînd Sc+iller le %une în le-3tur3 cu lumea li)ert3<ii( i! conform duali*mului *3u Santian! li)ertatea nu în*eamn3 acela=i lucru ca =i naturaM dim%otri03! ea re%rezint3 %olul o%u*( i li)ertatea! >i frumu*e<ea a%ar<in lumii inteli-i)ile! nu celei fenomenale( In
77

Gezi

Bernard

Bo*an_uet!

0 ree Lecture" on

Ae"tetic"2 ;a!ue". AR0A 75"

=i S( Ale?ander! 8eaut# and Ot er &or%" o$

toate 0ariantele naturali*te ale teoriei >ocului de*%re art3! >ocul animalelor a fo*t *tudiat al3turi de acela al oamenilor( Sc+iller nu %utea admite nici o a*tfel de o%inie( Pentru el! >ocul nu e*te o acti0itate or-anic3 -eneral3! ci una *%ecific uman3( @Numai omul *e >oac3! atunci cînd e*te om în în<ele*ul de%lin al cu0întului! =i e! e"te o% pe dep!in atunci cHnd"e 5oacăP A 0or)i de*%re o analo-ie! ca *3 nu 0or)im de*%re o identitate între >ocul omene*c =i cel animal! *au! în *fera umanului! între >ocul artei =i a=a6numitele >ocuri ale iluziei! e*te cu totul *tr3in de teoria lui Sc+iller( Pentru el! acea*t3 analo-ie ar fi a%3rat ca fiind o neîn<ele-ere fundamental3( Dac3 lu3m în con*idera<ie condi<iile i*torice ale teoriei lui Sc+iller! %unctul *3u de 0edere e*te u=or de în<ele*( El nu a ezitat *3 %un3 în le-3tur3 lumea @ideal3A a artei cu >ocul unui co%il! %entru c3 în mintea lui lumea co%ilului *uferi*e un %roce* de idealizare =i *u)limare( Pentru c3 Sc+iller 0or)ea ca un di*ci%ol =i un admirator al lui Rou**eauA! *i el 0edea 0ia<a co%ilului în lumina nou3 în care o %la*a*e filozoful francez( @E?i*t3 un *en*

adînc în >ocul unui co%ilA! afirma Sc+iller( Totu=i! c+iar dac3 admitem acea*t3 tez3! tre)uie *%u* c3 @*en*ulA >ocului e*te diferit de acela al frumo*ului( Sc+iiler în*u=i define=te frumo*ul ca @form3 0ieA( Pentru el! con=tiin<a formelor 0ii e*te %a*ul %rim =i indi*%en*a)il care duce la e?%erien<a li)ert3<ii( Du%3 Sc+iller! contem%larea *au Areflec<ia e*tetic3 e*te %rima atitudine li)er3 a omului fa<3 de uni0er*( @în tim% ce dorin<a %une imediat *t3%înire %e o)iectul ei! reflec<ia îl îm%in-e la di*tan<3 =i6" ia în %o*e*ie în mod inaliena)il %rin fa%tul c36" *al0eaz3 de a0iditatea %a*iunii(A7$ Tocmai acea*t3 atitudine @li)er3A! acea*t3 atitudine con=tient3 =i refle?i03 e*te cea care li%*e=te în >ocul co%ilului =i care marc+eaz3 linia de +otar între >oc =i art3( Pe de alt3 %arte! acea*t3 @îm%in-ere la di*tan<3A! care e*te de*cri*3 aici ca una din tr3*3turile nece*are =i cele mai caracteri*tice ale o%erei de art3 *6a do0edit totdeauna a fi o 75 Sc+iller! 8ric$c !i(erdic a"teti"c e Er'ic un. de" Mcn"c cnM7)OB42 *cri*oarea QG( Trad( en-l( E""a#" .

u". 'a**et a *cri* o carte în care %re0e*te=te =i a%3r3 @dezumanizareaA artei( El crede c3 în cadrul ace*tui %roce* *e 0a a>un-e %în3 la urm3 într6un %unct în care elementul uman a%roa%e c3 . cit2 *cri*oarea QQG( Trad( en-l( %( "97( 757 ESE* DESPRE OM %iedic3 %entru teoria e*tetic3( Dac3 ace*t lucru ar fi ade03rat! *6a o)iectat! arta nu ar mai fi ce0a cu ade03rat omene*c! fiindc3 ea ar %ierde orice contact cu 0iata omenea*c3( A%3r3torii %rinci%iului !:artpour !:art nu *6 au temut! totu=i! de acea*t3 o)iec<ie! dim%otri03! ei au înfruntat6o în mod de*c+i*( Ei au con*iderat ca %e cel mai înalt merit *i %ri0ile-iu al artei fa%tul c3 ea arde toate %un<ile care o une*c cu realitatea o)i=nuit3( Arta tre)uie *3 r3mîn3 un mi*ter inacce*i)il %entru pro$anu% Cu!. @Un %oemA! *%unea Ste%+ane Mallarme! @tre)uie *3 fie o eni-m3 %entru oamenii de rînd! muzic3 de camer3 %entru cei ini<ia<iA(7C Orte-a .Ae"t ctica!band P i!o"op ica! JBondra! Cîeor-e Bell W Son*! "#"RK! %( 4"( 7$ Sc+iller! op.

0a di*%3rea din art3(7R Al<i critici au *u*<inut o tez3 diametral o%u*3( @Dac3 %ri0im un ta)lou *au dac3 a*cult3m muzic3A! in*i*t3 BA( Ric+ard*! nu facem ce0a %rea diferit de ceea ce facem cînd mer-em %e *trad3 %în3 la muzeu *au cînd ne îm)r3c3m diminea<a( Diferit3 e*te maniera în care *e %roduce acea*t3 e?%erien<3 mai com%le?3! de re-ul3! =i! dac3 totul decur-e %erfect! mai unificat3( în*3 ti%ul de acti0itate im%licat nu e*te fundamental deo*e)it(P Dar ace*t anta-oni*m teoretic nu e*te o antinomie ade03rat3( Dac3 frumo*ul! conform defini<iei lui Senil Ier! e*te @form3 0ieA! el une=te în natura *i e*en<a *a cele dou3 elemente care *e afl3 aici o%u*e( De*i-ur! nu e*te acela=i lucru a tr3i în lumea formelor cu a tr3i în aceea a lucrurilor! a o)iectelor em%irice care ne încon>oar3( :ormele artei! %e de alt3 %arte! nu *înt forme -oale( Ele înde%line*c o *arcin3 %reci*3 în con*truirea =i or-anizarea e?%erien<ei umane( A tr3i în 7C Citat din eat+erine 'il)ert! Studie" in Recent Ae"t etic JC+a%el Hill! "#74K! %( "8( .

t.4 AR0A 755 uni0er*ul formelor nu în*eamn3 o ocolire a %ro)lemelor 0ie<iiM acea*t3 tr3ire re%rezint3! dim%otri03! %unerea în 0aloare a uneia din cele mai înalte ener-ii ale 0ie<ii în*3=i( Nu %utem 0or)i de*%re art3 ca fiind @e?trauman3A *au @*u%eruman3A f3r3 a trece cu 0ederea %e*te una din tr3*3turile ei fundamentale! for<a ei con*tructi03 în formarea uni0er*ului no*tru uman( Toate teoriile e*tetice care încearc3 *3 e?%lice arta în termeni ai analo-iilor luate din *fere dezordonate *i dezinte-rate ale e?%erien<ei umane 6 din +i%noz3! 0i* *au )e<ie 6omit %unctul %rinci%al( Un mare %oet liric are for<a de a da o form3 clar3 celor mai o)*cure *entimente ale noa*tre( Ace*t fa%t e*te %o*i)il numai %entru c3 . 'a**et! La de' u%ani'acion dee :arte JMadrid! "#7CK( P I(A( Ric+ard*! Principii a!e criticii !iterare2 în rom2ne=te de :lorica Ale?andre*cu! Cu0înt înainte de Anca Ro=u! Ed( Uni0er*! Bucure=ti! "#4$! %( 5C( 3N.7R Orte-a .

cu%rinz3tor( Dac3 într6un %oem liric *c+im)3m unul din cu0inte! un accent *au un ritm! ne afl3m în %ericolul de a di*tru-e tonul =i farmecul %oemului( Arta nu e*te înc3tu=at3 de ra<ionalitatea lucrurilor *au e0enimentelor( Ea %oate înc3lca toate acele le-i ale %ro)a)ilit3<ii %e care e*teticienii cla*ici le con*iderau a fi le-i con*tituti0e ale artei( Acea*ta %oate *3 ne ofere 0iziunea cea mai )izar3 =i -rote*c3 *i totu=i *3 %3*treze o ra<ionalitate %ro%rie 6 ra<ionalitatea formei( In felul ace*ta %utem inter%reta o ma?im3 a lui 'oet+e! care! la %rima 0edere %are .o%era *a! de=t *e ocu%3 de un *u)iect care e*te în a%arent3 ira<ional *i inefa)il! %o*ed3 o or-anizare =i o articula<ie clare( Nici c+iar în crea<iile cele mai e?tra0a-ante ale artei nu -3*im 0reodat3 @confuziile fermec3toare ale fantezieiA! @+ao*ul ori-inar al naturii umaneA( Acea*t3 defini<ie a artei! dat3 de c3tre *criitorii romantici74! e*te o contradic<ie în termeni( Orice o%er3 de art3 are o *tructur3 intuiti03! iar acea*ta în*eamn3 un caracter ra<ional( Orice element *in-ular tre)uie %erce%ut ca %arte a unui între.

%arado?al3 6 @Arta& o alt3 natur3M mi*terioa*3! *i ea! dar mai inteli-i)il3! %entru c3 iz0or3=te din inteli-en<3(A78 74 78 Gezi "upra2 %( 77C( @eun*t& eine andere Natur! auc+ -e+eimni*0oll! a)er 0er*t3ndlic+erM denn *ie ent*%rin-t au* dem Ger*tande(A Gezi Ma+i%en undRe$!e+ionen2 ed( Ma? HecSer! în @Sc+riften der 'oet+e6'e*ell*c+aftA! QQI J"#94K! %( 77#( 75$ ESE* DESPRE OM tiin<a ne %une ordine în ideiM moralitatea %une ordine în ac<iunile noa*treM arta %une ordine în %erce%erea de c3tre noi a manife*t3rilor 0izi)ile! tan-i)ile =i audi)ile( Teoria e*tetic3 a a>un*! ce6i dre%t! cu mult3 încetineal3 la recunoa=terea =i la în<ele-erea ace*tor diferente fundamentale( Dar! dac3 în loc *3 c3ut3m o teorie metafizic3 a frumo*ului! analiz3m %ur =i *im%lu e?%erien<a noa*tr3 nemi>locit3 fat3 cu o%era de art3! e*te -reu *3 nu ne atin-em *co%ul( Arta %oate fi definit3 ca un lim)a> *im)olic( Dar acea*t3 afirma<ie ne d3 numai .

-enul %ro?im! nu *i diferen<a *%ecific3( In e*tetica modern3! intere*ul %entru -enul %ro?im %are *3 %re0aleze într6o a*emenea m3*ur3! încît a%roa%e c3 ecli%*eaz3 =i =ter-e diferen<a *%ecific3( Croce in*i*t3 a*u%ra fa%tului c3 e?i*t3 nu numai o rela<ie *trîn*3! ci =i o identitate com%let3 între lim)a> =i art3( Pentru modul *3u de -îndire! di*tinc<ia dintre cele dou3 acti0it3<i e*te cu totul ar)itrar3( In 0iziunea lui Croce! oricine *tudiaz3 lin-0i*tica -eneral3 *tudiaz3 %ro)leme e*tetice 6 *i in0er*( E?i*t3! totu=i! o diferen<3 clar3 între *im)olurile artei =i termenii lin-0i*tici ai 0or)irii *au *crierii o)i=nuite( Ace*te dou3 acti0it3<i nu concord3 nici în caracter! nici în *co%M ele nu între)uin<eaz3 acelea=i mi>loace! =i nici nu tind c3tre acelea=i *co%uri( Nici lim)a>ul! nici arta nu ne ofer3 o *im%l3 imita<ie a lucrurilor *au ac<iunilorM am)ele *înt re%rezent3ri( Dar o re%rezentare în mediul formelor *enzoriale difer3 foarte mult de o re%rezentare 0er)al3 *au conce%tual3( De*crierea unui %ei*a> de c3tre un %ictor *au un %oet! =i aceea f3cut3 de c3tre un -eo-raf *au un -eolo.nu %rea .

au nimic în comun( Atît modul de de*criere! cît *i moti0ul ei *înt diferite în o%era unui om de =tiin<3 =i în o%era unui arti*t( Un -eo-raf %oate! re%rezenta un %ei*a> într6o manier3 %la*tic3! el %oate c+iar *36" %icteze în culori inten*e =i 0ii( Dar ceea ce dore=te el *3 e?%rime nu e*te ima-inea %ei*a>ului! ci conce%tul lui em%iric( în ace*t *co%! tre)uie *3 com%are forma ace*tui %ei*a> cu alte formeM el tre)uie *3 de*co%ere! %rin o)*er0a<ie *i induc<ie! tr3*3turile lui caracteri*tice( 'eolo-ul face un %a* mai de%arte în de*crierea lui em%iric3( El nu *e mul<ume=te cu o înre-i*trare a fa%telor em%irice! %entru c3 el dore=te *3 AR0A 75C dez03luie ori-inea ace*tor fa%te( El di*tin-e *traturile din care a fo*t alc3tuit *olul! notînd diferen<ele cronolo-iceM =i el *e întoarce la le-ile cauzale -enerale care au f3cut ca %3mîntul *3 a>un-3 laNforma lui actual3( Pentru arti*t! toate ace*te rela<ii em%irice! toate ace*te com%ara<ii cu alte fa%te =i toat3 acea*t3 cercetare a .

rela<iilor cauzale nu e?i*t3( Conce%tele noa*tre em%irice o)i=nuite %ot fi îm%3r<ite! în -eneral 0or)ind! în dou3 cla*e! du%3 cum ele au de6a face cu intere*e %ractice *au teoretice( Una dintre cla*e *e ocu%3 de între)uin<area lucrurilor =i de între)area @Ba ee folo*e=te acea*taHA Cealalt3 cla*3 *e ocu%3 de cauzele lucrurilor =i de între)area& @De undeHA Dar la intrarea %e t3rîmuK artei tre)uie *3 uit3m toate între)3rile de felul ace*ta( Dincolo de& e?i*ten<a! de natura! de %ro%riet3<ile em%irice ale lucrurilor! de*co%erim dintr6o dat3 formele lor( Ace*te forme nu *înt elemente *tatice( Ceea ce înf3<i=eaz3 ele e*te o ordine mo)il3! care ne dez03luie un nou orizontal naturii( C+iar cei mai mari admiratori ai artei au 0or)it ade*eori de*%re ea ca =i cum ar fi un *im%lu acce*oriu! o înfrumu*e<are *au un ornament al 0ie<ii( Dar acea*ta în*eamn3 a *u)e*tima *emnifica<ia ei ade03rat3 =i rolul ei real în cultura uman3( O *im%l3 co%ie a realit3<ii ar fi oricînd de o 0aloare foarte îndoielnic3( Numai %rin conce%erea artei ca o direc<ie *%ecial3! ca o nou3 orientare a ideilor noa*tre! a ima-ina<iei =i *entimentelor .

noa*tre! îi %utem în<ele-e ade03rata *emnifica<ie *i func<ie( Artele %la*tice ne fac *3 0edem lumea *en*i)il3 în toat3 )o-3<ia =i di0er*itatea ei( Ce am =ti de*%re nuan<ele nenum3rate în a*%ectul lucrurilor f3r3 o%erele marilor *cul%tori =i %ictoriH Poezia e*te! la fel! re0elarea 0ie<ii noa*tre %er*onale( Po*i)ilit3<ile infinite de*%re care a0em doar un %re*entiment *la) =i o)*cur *înt adu*e la lumin3 de c3tre %oetul liric! de c3tre romancier *i de c3tre dramatur-( O a*tfel de art3 nu e*te în nici un *en* doar o contrafacere *au o co%ie fidel3! ci o manife*tare autentic3 a 0ie<ii noa*tre interioare( Atîta tim% cît tr3im numai în lumea im%re*iilor *en6 zoriale! atin-em doar *u%rafa<a realit3<ii( Con=tientizarea %rofunzimii lucrurilor cere totdeauna un efort din %artea ener-iilor noa*tre acti0e =i con*tructi0e( Dar întrucît ace*te 75R ESE* DESPRE OM ener-ii nu *e mi=c3 în aceea=i direc<ie =i mi tind c3tre acela=i *co%! ele nu ne %ot oferi acela=i a*%ect al .

c3 @orice frumo* e*te ade03rA( Dar ade03rul frumo*ului nu con*t3 într6o de*criere *au e?%licare teoretic3 a lucrurilorM el con*t3 mai curînd în @0iziunea *im%atetic3A a lucrurilor(7# Cele dou3 %er*%ecti0e a*u%ra ade03rului *e afl3 în contra*t una cu alta! dar nu în conflict *au contradic<ie( Dat fiind c3 arta *i =tiin<a *e mi=c3 în %lanuri cu totul diferite! ele .realit3<ii( E?i*t3 o %rofunzime conce%tual3 ca =i o %rofunzime %ur 0izual3( Prima e*te de*co%erit3 de c3tre =tiin<3M a doua e*te re0elat3 în art3( Prima ne a>ut3 *3 în<ele-em ra<iunile lucrurilorM a doua! *3 le 0edem formele( în =tiin<3 încerc3m *3 reducem fenomenele la cauzele lor %rime! la le-ile =i %rinci%iile -enerale( în art3! *întem a)*or)i<i în manife*tarea lor nemi>locit3 *i ne )ucur3m de acea*t3 manife*tare în m3*ura de%lin3 a între-ii ei )o-3<ii *i 0ariet3<i( Aici nu a0em de6a face cu uniformitatea le-ilor! ci cu di0er*itatea *i caracterul multiform al intui<iilor( C+iar =i arta %oate fi de*cri*3 dre%t cunoa=tere! dar arta e*te cunoa=tere de un ti% di*tinct *i *%ecific( Putem %rea )ine *3 *u)*criem la o)*er0a<ia lui S+afte*)ur.

nu *e %ot contrazice *au contracara una %e alta( Inter%retarea conce%tual3 a =tiin<ei nu e?clude inter%retarea intuiti03 a artei( :iecare î=i are %ro%ria %er*%ecti03 =i! ca *3 *%unem a*a! %ro%riul un-+i de refrac<ie( P*i+olo-ia %erce%<iei *enzoriale ne6a în03<at c3 f3r3 între)uin<area am)ilor oc+i! f3r3 o 0edere )inocular3! nu ar e?i*ta deloc con=tiin<a celei de a treia dimen*iuni a *%a<iului( în acela=i *en*! %rofunzimea e?%erien<ei umane de%inde de fa%tul c3 *întem ca%a)ili *3 modific3m modurile noa*tre de a 0edea! de fa%tul c3 %utem alterna %er*%ecti0ele noa*tre a*u%ra realit3<ii( 8eru% Cidere $or%a" nu e*te o *arcin3 mai %u<in im%ortant3 =i indi*%en*a)il3 decît reru% co. în e?%erien<a 7# Gezi De Fitt H( ParSer! 0 e Princip!e" o$ Ae"t etic"2 %( 5#& @Ade03rul =tiin<ific e*te fidelitatea unei de*crieri fa<3 de o)iectele e?terioare ale e?%erien<eiM ade03rul arti*tic e*te 0iziune *im%atetic3 6or-anizarea în claritate a e?%erien<ei în*3=i(A Diferen<a dintre e?%erien<a =tiin<ific3 =i cea e*tetic3 a fo*t ilu*trat3 recent într6un .no"cere cau"a.

articol in*tructi0 de c3tre %rof( :(S(C( Nort+ru%! în re0i*ta &urio"o2 I! nr( $! %%( 4" =i urm( AR0A 754 o)i=nuit3! %unem în rela<ie fenomenele du%3 cate-oria cauzalit3<ii *au finalit3<ii( Du%3 cum *întem intere*a<i de ra<iunile teoretice *au de efectele %ractice ale lucrurilor! le con*ider3m cauze *au mi>loace( A*tfel! în mod o)i=nuit! %ierdem din 0edere manife*tarea lor nemi>locit3 %în3 cînd nu le mai 0edem fat3 în fa<3( Arta! %e de alt3 %arte! ne în0a<3 *3 0izualiz3m! nu doar *3 conce%tualiz3m *au *3 utiliz3m lucrurile( Arta ne ofer3 o ima-ine a realit3<ii mai )o-at3! mai 0ie =i mai colorat3 *i o %3trundere mai adînc3 în *tructura ei formal3( E*te caracteri*tic %entru natura omului c3(el nu e*te limitat la o *in-ur3 *i *%ecific3 a)ordare a realit3<ii! ci %oate *36=i alea-3 %unctul de 0edere =i! în felul ace*ta! *3 treac3 de la un a*%ect al lucrurilor la altul( ) Istoria Du%3 toate defini<iile diferite *i di0er-ente de*%re natura

omului! care fu*e*er3 date în i*toria filozofiei! filozofii moderni au a>un* de*eori la concluzia c3 în*3=i %ro)lema e*te într6un anumit *en* fal*3 =i contradictorie( în lumea noa*tr3 modern3! afirm3 Orte-a , 'a**et! a*i*t3m la o %r3)u=ire a teoriei cla*ice! -rece=ti! a e?i*tentei =i! %rin urmare! a teoriei cla*ice de*%re om( Natura e*te un lucru! un lucru mare com%u* din multe lucruri mai mici( Dar! oricare ar fi diferen<ele dintre lucruri! ele au toate în comun o tr3*3tur3 fundamental3 care con*t3 %ur =i *im%lu în fa%tul c3 lucrurile "Hnt2 ele î=i au e?i*ten<a lor( Iar acea*ta în*eamn3 nu numai c3 ele e?i*t3! c3 *e afl3 în fa<a noa*tr3! ci =i c3 ele %o*ed3 o *tructur3 *au o con*i*ten<3 dat3! fi?3( J(((K O e?%re*ie alternati03 e*te cu0întul @natur3A( Iar *arcina =tiin<elor naturale e*te de a %3trunde! dincolo de manife*t3rile *c+im)3toare! la acea*t3 natur3 *au *tructur3 %ermanent3( J(((K A*t3zi =tim c3 toate minunile =tiin<elor naturale! c+iar dac3 în %rinci%iu ar fi ine%uiza)ile! tre)uie *3 a>un-3 totdeauna la un %unct în fa<a realit3<ii *tranii a 0ie<ii omene=ti( De ceH Dac3 toate lucrurile au

cedat =tiin<elor fizice o mare %arte din *ecretul lor! de ce acea*ta *in-ur3 rezi*t3 atît de ener-icH E?%lica<ia tre)uie *2 mear-3 în adîncime! c3tre r3d3cini( Poate c3 nu e*te decît acea*ta& c3 omul nu e*te un lucru! c3 e*te fal* a 0or)i de*%re natura uman3! %entru c3 omul nu are nici o natur3( J(((K Gia<a omenea*c3 J(((K nu e*te un lucru! nu are o natur3! =i! în con*ecin<3! tre)uie *3 ne decidem *3 -îndim de*%re ea în termeni! cate-orii =i conce%te care 0or fi radica! diferite de acelea care au re03r*at lumin3 a*u%ra fenomenelor materiei( J(((K IS0ORIA 75# Pîn3 acum lo-ica noa*tr3 a fo*t o lo-ic3 a e?i*ten<ei! )azat3 %e conce%tele fundamentale ale -îndirii eleate( Dar cu ace*te conce%te nu 0om în<ele-e niciodat3 natura di*tinct3 a omului( Eleati*mul a în*emnat intelectualizarea radical3 a 0ie<ii umane( ELte tim%ul *3 e0ad3m din ace*t cerc ma-ic( @Pentru a 0or)i de*%re e?i*ten<a omului! tre)uie *3 ela)or3m mai întîi un conce%t non6eleat al e?i*tentei! a*a cum al<ii au ela)orat

o -eometrie non6euclidean3( A *o*it tim%ul ca *3mînta *em3nat3 de c3tre Heraclit *3 %roduc3 recolta ei )o-at3(A în03<înd *3 ne imuniz3m contra intelectuali*mului! *întem acum con=tien<i de o eli)erare de naturali*m( EO%u! nu are nici o natură2 ceea ce are e! e"te J(((K i"toria. F! Conflictul dintre e?i*ten<3 =i de0enire! %e care Platon îl de*crie! în dialo-ul *3u 0 eaiteto"2 ca %e tema fundamental3 a -îndirii filozofice -rece=ti! nu e*te rezol0at! totu=i! dac3 trecem de la lumea naturii la lumea i*toriei( O dat3 cu Critica raţiunii pure a lui eant! conce%em duali*mul dintre e?i*tent3 =i de0enire mai curînd ca un duali*m lo-ic decît ca unul metafizic( Nu mai 0or)im de*%re o lume a *c+im)3rii a)*olute ca o%u*3 unei alte lumi! a re%au*ului a)*olut( Nu mai %ri0im *u)*tan<a =i *c+im)area ca %e ni=te domenii diferite ale e?i*ten<ei! ci ca %e ni=te cate-orii 6 ca %e ni=te condi<ii *i %re*u%uneri ale cunoa=terii noa*tre em%irice( Ace*te cate-orii *înt %rinci%ii uni0er*aleM ele nu *înt limitate la o)iecte *%eciale ale cunoa=terii(

Tre)uie! %rin urmare! *3 ne a=te%t3m a le afla în toate formele e?%erien<ei umane( De fa%t! nici c+iar lumea i*toriei nu %oate fi în<elea*3 *i inter%retat3 în termeni ai *im%lei *c+im)3ri( Acea*t3 lume include =i ea un element *u)*tan<ial! un element al e?i*tentei 6 care nu %oate fi definit! totu=i! în acela=i *en* ca *i în lumea fizic3( :3r3 ace*t element nu am %rea %utea 0or)i! a=a cum face Orte-a , 'a**et! de i*torie ca *i*tem( Un *i*tem %re*u%une totdeauna dac3 nu o natur3 identic3! cel %u<in o *tructur3 identic3( De fa%t! acea*t3 identitate *tructural3 6 o identitate de form3! nu de *u)*tan<3 6 a fo*t totdeauna *u)liniat3 de
"

Orte-a , 'a**et! @Hi*tor, a* a S,*temA! în P i!o"op #

and Hi"tor#I E""a#" Prc"cnted: to Ern"t Ca"."ircr2.pp. 75#! 7#$! 599! 59C! 5"5( 7$9 ESE* DESPRE OM c3tre marii i*torici( Ei ne6au *%u* c3 omul are o i*torie pentru că are o natur3( A=a a fo*t %3rerea i*toricilor Rena=terii! a lui Mac+ia0elli! de e?em%lu! =i mul<i

i*torici moderni au *u*<inut ace*t %unct de 0edere( Dede*u)tul flu?ului tem%oral =i în *%atele %olimorfi*mului 0ie<ii omene=ti! ei au *%erat *3 de*co%ere tr3*3turi con*tante( în lucrarea *a Con"ideraţii a"upra i"toriei uniCer"a!e2 DaSo) BurcS+ardt definea mi*iunea i*toricului ca o încercare de a *ta)ili elementele con*tante! recurente! %entru c3 a*tfel de elemente %ot trezi un ecou r3*un3tor în intelectul =i *entimentele noa*tre(7 Ceea ce numim @con=tiin<3 i*toric3A e*te un %rodu* foarte recent al ci0iliza<iei umane( El nu %oate fi -3*it înaintea e%ocii marilor i*torici -reci( i nici -înditorii -reci nu erau înc3 în *tare *3 ofere o analiz3 filozofic3 a formei *%ecifice a -îndirii i*torice( O a*tfel de analiz3 nu a a%3rut %în3 în *ecolul al QGIII6lea( Conce%tul de i*torie atin-e maturitatea mai întîi în o%era lui Gico =i Herder( Cînd omul a de0enit %entru %rima dat3 informat de*%re %ro)lema tim%ului! cînd el nu a mai fo*t înc+i* în cercul *trîm) al dorin<elor =i ne0oilor *ale imediate! cînd a înce%ut *3 cerceteze ori-inea lucrurilor! el a %utut afla

doar o ori-ine mitic3! nu una i*toric3( Pentru a în<ele-e lumea 6 atît lumea fizic3! cît =i lumea *ocial3 6 el aEtre)uit *6o %roiecteze a*u%ra trecutului mitic( în mit -3*im %rimele încerc3ri de a *ta)ili o ordine cronolo-ic3 a lucrurilor =i e0enimentelor! de a oferi o co*molo-ie =i o -enealo-ie a zeilor =i oamenilor( Dar acea*t3 co*molo-ie =i -enealo-ie nu în*eamn3 o di*tinc<ie în *en*ul %ro%riu al cuE0întului( Trecutul! %rezentul =i 0iitorul *înt înc3 le-ate la un locM ele formeaz3 o unitate nediferen<iat3 =i un între- nedi*criminat( Tim%ul mitic nu are nici o *tructur3 clar3M el e*te înc3 un @tim%EeternA( Din %unctul de 0edere al con=tiin<ei mitice! trecutul nu *6a *fîr=it niciodat3M el e*te mereu aici *i acum( Cînd omul înce%e *3 de*cîlcea*c3
7

DaSo) BurcS+ard! We!t,c"c ic t!ic e 8ctrac tun,en2

ed( de DaSo) Oeri JBerlin *i Stutt-art! "#9CK! %( $( Ed( en-l( de Dame* Ha*tin-* Nic+ol*! &orcc and &rcedo%Q Re$!ection" on Hi"tor# JNe. /orS! Pant+eon BooS*! "#$5K! %( 87( IS0ORIA

7$" <e*3tura com%le?3 a ima-ina<iei mitice! el *e *imte tran*%ortat într6o lume nou3M el înce%e *3 formeze un conce%t nou al ade03rului( Putem urm3ri *tadiile indi0iduale ale ace*tui %roce* atunci cînd *tudiem dez0oltarea -îndirii i*torice -rece=ti de la Herodot la Tucidi(de( Tucidide e*te %rimul -înditor care a 03zut =i a de*cri* i*toria tim%urilor *ale =i a %ri0it îna%oi *%re trecut cu un *%irit lim%ede =i critic( i el e*te con=tient de fa%tul c3 ace*ta e*te un %a* nou =i deci*i0( El e*te con0in* c3 di*tinc<ia clar3 între -îndirea mitic3 *i cea i*toric3! între le-end3 =i ade03r! e*te tr3*3tura caracteri*tic3 ce 0a face ca o%era *a *3 fie @nemuritoare(A5 Al<i mari i*torici au *im<it în mod a*em3n3tor( într6o *c+i<3 auto)io-rafic3! RanSe rela6 teaz3 cum a de0enit %rima dat3 con=tient de*%re mi*iunea *a ca i*toric( Tîn3r fiind! era atra* foarte mult de *crierile romantic6i*torice ale lui Falter Scott( Be6a citit cu o 0ie %l3cere! dar *6a =i *im<it ofen*at în le-3tur3 cu unele %ro)leme( El a fo*t =ocat cînd a aflat c3

de*crierea conflictului dintre Budo0ic al Ql6lea =i Carol Temerarul era în fla-rant3 contradic<ie cu fa%tele i*torice( B6am *tudiat %e Commine* =i comentariile contem%orane care *e refer3 la edi<iile din ace*t autorM ele m6au con0in* c3 un Budo0ic al Ql6lea *i un Carol Temerarul! a*a cum *înt de*cri=i în romanul \uentin DurNard al lui Falter Scott! nu au e?i*tat niciodat3( In acea*t3 com%ara<ie am con*tatat c3 m3rturia i*toric3 e*te mai frumoa*3 =i! oricum! mai intere*ant3 decît orice fic<iune romantic3( I6am întor* *%atele ace*teia din urm3 =i am +ot3rît *3 e0it orice in0en<ie =i contrafacere în lucr3rilermele =i *3 nu m3 înde%3rtez de fa%tei A defini ade03rul dre%t @concordan<3 cu fa%teleA 6 adaec@Auatio re" et inte!!ectu" @ nu e*te! totu=i! o *olu<ie *ati*f3c3toare a %ro)lemei( Ea ia dre%t )un *eea ce tre)uie în %reala)il demon*trat( E*te de net3-3duit c3 i*toria tre)uie *3
5

JQTfDM6a E< 2eJK! T+uc,dide*! De (e!!o

Pe!oponne"iaco2 I! 77(

$

RanSe! @Auf*3tze zur ei-enen Be)cn*-e*c+ic+teA

Jnoiem)rie! "88CK! în @S3mmtlic+e FerSeA! ed( A( Do0e! BIII! %( R"( 7$7 ESE* DESPRE OM încea%3 cu fa%tele =i c3! într6un anumit *en*! ace*te fa%te *înt nu numai înce%utul! dar =i *fîr=itul! alfa =i ome-a cunoa=terii noa*tre i*torice( Dar ce e*te un fa%t i*toricH Orice ade03r factual %re*u%une ade03rul teoretic(C Cînd 0or)im de*%re fa%te! nu ne referim! %ur =i *im%lu! la datele *enzoriale %rezente %entru noi în mod nemi>locit( Ne referim la fa%te em%irice! adic3 o)iecti0e( Acea*t3 o)iecti0itate nu e*te dat3M ea im%lic3 totdeauna un act *i un %roce* com%licat de >udecat3 critic3( Dac3 dorim *3 cunoa=tem diferen<a dintre fa%tele =tiin<ifice 6 dintre fa%tele fizicii! )iolo-iei! i*toriei 6tre)uie! %rin urmare! *3 înce%em totdeauna cu o analiz3 a >udec3<ilor( Tre)uie *3 cunoa=tem modurile de cunoa=tere %rin care ace*te fa%te *înt acce*i)ile( Care e*te diferen<a dintre un fa%t fizic =i un fa%t i*toricH

Amîndou3 *înt con*iderate ca %3r<i ale unei realit3<i em6 %irice! amîndurora le atri)uim un ade03r o)iecti0( Dar dac3 0rem *3 *ta)ilim natura ace*tui ade03r! %roced3m în moduri diferite( Un fa%t fizic e*te con*tatat %rin o)*er0a<ii =i e?%eriment( Ace*t %roce* de determinare î*i atin-e *co%ul dac3 reu=im *3 de*criem fenomenele date în lim)a> matematic! în lim)a>ul numerelor( Un fenomen care nu %oate fi de*cri* în felul ace*ta! care nu e*te reducti)il la un %roce* de m3*urare! nu con*tituie o %arte a lumii noa*tre fizice( Definind *arcina fizicii! Ma? PlancS *%une c3 fizicianul tre)uie *3 m3*oare toate lucrurile m3*ura)ile =i *3 fac3 m3*ura)ile toate lucrurile nem3*ura)ile( Nu toate lucrurile *au %roce*ele fizice *înt nemi>locit m3*ura)ileM în multe! dac3 nu în ma>oritatea cazurilor! *întem de%enden<i de metode indirecte de 0erificare =i m3*urare( Dar fa%tele fizice *înt le-ate totdeauna %rin rela<ii cauzale de alte fenomene care *înt în mod direct o)*er0a)ile =i m3*ura)ile( Dac3 un fizician are îndoieli în le-3tur3 cu rezultatele unui e?%eriment! el îl %oate re%eta *i corecta( El -3*e=te

o)iectele *ale %rezente în orice moment! -ata *3 r3*%und3 la între)3rile lui( Dar altfel *tau lucrurile în cazul i*toricului( :a%tele lui a%ar<in trecutului! iar trecutul
C

@Da* Hoc+*tc .3rc& 'a )c-reifcn! da** allc* :aSti*e+c

*c+on T+eorie i*t(A 'oct+c! Ma+i%en undRc$!e+ioncn2 %( "7C( IS0ORIA 7$5 *6a du* %entru totdeauna( Nu6" %utem recon*truiM nu6" %utem trezi la o nou3 0iat3! într6un *en* %ur fizic! o)iecti0( Tot ceea ce %utem face e*te *3 ni6" @amintimA 6 *36i d3m o nou3 e?i*tent3 ideal3( Recon*truc<ia ideal3! nu o)*er0a<ia em6 C C %iric3! e*te %rimul %a* în o)*er0a<ia i*toric3( Ceea ce numim un fa%t =tiin<ific e*te totdeauna r3*%un*ul la o între)are =tiin<ific3 %e care am formulat6o dinainte( Dar c3tre ce tre)uie *36=i îndre%te i*toricul între)areaH El nu D

%oate confrunta e0enimentele în*ele *i nu %oate intra în formele unei 0ie<i trecute( El nu %oate di*%une decît de o a)ordare indirect3 a *u)iectului *3u( El tre)uie *36*i con*ulte iz0oarele( Dar iz0oarele nu *înt o)iecte fizice în *en*ul o)i=nuit al ace*tui termen( Ele toate im%lic3 un moment nou *i *%ecific( I*toricul! ca *i fizicianul! tr3ie=te într6o lume fizic3( Totu=i! ceea ce afl3 el c+iar de la înce%utul cercet3rii *ale nu e*te o lume de o)iecte fizice! ci un uni0er* *im)olic 6 o lume de *im)oluri( El tre)uie! înainte de toate! *3 în0e<e a citi ace*te *im)oluri( Orice fa%t i*toric! oricît de *im%lu ar %3rea! %oate fi determinat *i în<ele* numai %rintr6o a*tfel de analiz3 %reala)il3 a *im)olurilor( O)iectele %rime =i nemi>locite ale cunoa=terii noa*tre i*torice nu *înt lucruri *au e0enimente! *i documente *au monumente( Numai %rin mi>locirea *i inter0en<ia ace*tor date *im)olice %utem în<ele-e datele i*torice reale 6 e0enimentele =i oamenii trecutului( înainte de a intra într6o di*cutare -eneral3 a %ro)lemei! a= dori *3 clarific ace*t %unct %rin referirea la un

e?em%lu *%ecific concret( Cu 0reo treizeci *i cinci de ani în urm3! a fo*t -3*it în E-i%t! *u) d3rîm3turile unei ca*e! un 0ec+i %a%iru* e-i%tean( El con<inea mai multe in*cri%<ii care %3reau *3 fie note ale unui >uri*t *au notar %u)lic %ri0itoare la afacerile lui 6 ciorne de te*tamente! contracte! contracte le-ale etc( Pîn3 în acel moment %a%iru*ul a a%ar<inut lumii materialeM el nu a0ea nici o im%ortant3 i*toric3 =i! ca *3 *%unem a=a! nici o e?i*ten<3 i*toric3( Dar a%oi! *u) %rimul te?t a fo*t de*co%erit un al doilea! care! du%3 o e?aminare mai atent3! a %utut fi recuno*cut ca fiind com%u* din fra-mentele a %atru comedii de Menandru necuno*cute %în3 7$$ ESE* DESPRE OM atunci( în momentul ace*ta! natura =i *emnifica<ia manu6 *cri*ului *6au *c+im)at com%let( Nu mai era 0or)a de o *im%l3 @)ucat3 de materieAM ace*t %a%iru* de0eni*e un document i*toric de cea mai mare 0aloare =i de un6 deo*e)it intere*( El de%unea m3rturie %entru un *tadiu im%ortant în dez0oltarea literaturii -rece=ti( Totu=i! .

acea*t3 im%ortan<3 nu a fo*t imediat e0ident3( Manu*cri*ul a tre)uit *3 fie *u%u* la tot felul de %ro)e critice! la atente analize lin-0i*tice! filolo-ice! literare =i e*tetice( Du%3 ace*t %roce* com%licat el nu mai era un *im%lu lucru( El de0eni*e un *im)ol *i ace*t *im)ol ne6a oferit o nou3 în<ele-ere a culturii -rece=ti 6 a 0ie<ii =i a %oeziei -rece=ti(R Toate ace*tea %ar e0idente =i clare( Dar! lucru de*tul de curio*! tocmai acea*t3 caracteri*tic3 fundamental3 a cunoa=terii i*torice a fo*t trecut3 în între-ime cu 0ederea în di*cu<iile moderne de*%re metoda i*toric3 =i ade03rul i*toric( Cei mai mul<i autori au c3utat diferen<a dintre i*torie *i =tiin<3 în !o.ica2 nu în o(iectu! i*toriei( Ei au f3cut cele mai mari eforturi %entru a con*trui o lo-ic3 nou3 a i*toriei( Dar toate ace*te încerc3ri erau condamnate la e=ec( Pentru c3 lo-ica e*te! la urma urmei! un lucru foarte *im%lu *i uniform( Ea e*te una %entru c3 ade03rul e*te unul( în c3utarea ade03rului! i*toricul e*te con*trîn* de acelea=i re-uli formale ca *i *a0antul naturali*t( în modurile *ale de rationare *i .

%cnt" d:un %anu"crit de Menandrc2 decouCert" ctpu(!ic" JBe Caire! Im%re**ion de i'In"titut :ran=ai* dEArc+colo-ie! "#94K( de deo*e)ite ar fi lucrurile %e care ea le ia în cercetare! du%3 cum lumina *oarelui aceea=i e! de=i cade %e*te tot felul de lucruri( .ar-umentare! în inferen<ele *ale inducti0e! în in0e*ti-area cauzelor el *e *u%une acelora=i le-i -enerale ale -îndirii ca =i fizicianul *au )iolo-ul( în m3*ura în care *înt a0ute în 0edere ace*te acti0it3<i fundamentale ale intelectului uman! nu %utem face nici o di*criminare între diferitele domenii ale cunoa=terii( Referitor la acea*t3 %ro)lem3! tre)uie *3 *u)*criem la cu0intele lui De*carte*& C3ci toate =tiin<ele nu în*eamn3 nimic! altce0a decît în<ele%ciunea omului! care în<ele%ciune r3mîne una =i aceea=i întotdeauna! oricît IS0ORIA 7$C R Pentru detalii %ri0ind acea*t3 de*co%erire 0ezi 'u*ta0e Bcfe)re! &ra.

tonian3! la rezol0area unei %ro)leme i*torice( în felul ace*ta! el a dez0oltat i%oteza ne)uloa*ei %rin care a încercat *3 de*crie e0olu<ia ordinii co*mice %rezente %lecînd de la o *tare ini<ial3 a materiei nediferen<iat3 =i neor-anizat3( Acea*ta era o %ro)lem3 de i*torie .Nu are im%ortan<3 cit de etero-ene %ot fi o)iectele cunoa=terii omene=ti! formele cunoa=terii %rezint3 totdeauna o unitate intern3 *i o omo-enitate lo-ic3( Ade03rul i*toric =i cel =tiin<ific %ot fi di*tin*e nu %rin forma lor lo-ic3! ci %rin o)iecti0ele *i con<inutul lor( Dac3 am dori *3 de*criem acea*t3 di*tinc<ie! nu ar fi *uficient *3 *%unem c3 *a0antul naturali*t are de6a face cu o)iecte %rezente! %e cînd i*toricul are de6a face cu o)iecte trecute( O a*emenea di*tinc<ie ar fi eronat3( Omul de =tiin<3 naturali*t %oate foarte )ine *3 cerceteze! ca =i i*toricul! ori-inea înde%3rtat3 a lucrurilor( O a*tfel de încercare a fo*t f3cut3! de e?em%lu! de c3tre eant( în "4CC! eant a dez0oltat o teorie a*tronomic3 ce a de0enit! de a*emenea! o i*torie uni0er*al3 a lumii materiale( El a a%licat noua metod3 a fizicii! metoda ne.

natural3! dar nu era i*torie în *en*ul %ro%riu al termenului( I*toria nu <inte=te *3 fac3 cuno*cut3 o *tare trecut3 a lumii fizice! ci mai curînd un *tadiu al 0ie<ii =i culturii umane( Pentru rezol0area ace*tei %ro)leme! ea *e %oate folo*i de metode =tiin<ifice! dar nu *e %oate re*trîn-e doar la datele oferite de ace*te metode( Nici un o)iect nu *e *u*tra-e le-ilor naturii( O)iectele i*torice nu au o realitate *e%arat3 =i de *ine *t3t3toareM ele *înt încor%orate în o)iecte fizice( Dar în %ofida ace*tei încor%or3ri! ele a%ar<in! ca *3 *%unem a=a! unei dimen*iuni *u%erioare( Ceea ce numim *im<ul i*toric nu *c+im)3 înf3<i=area lucrurilor =i nici nu de%i*teaz3 în ele o calitate nou3( Dar el acord3 lucrurilor =i e0enimentelor o nou3 adîncime( Atunci cînd *a0antul naturali*t dore=te *3 %3trund3 în trecut! el nu între)uin<eaz3 . P De*carte*! Re.4 7$R . t.u!i de Hndru%are a %inţii2 traducere! introducere =i note de Con*tantin Noica! Editura Humanita*! Bucure=ti! "##7! %( "546"58( 3N.

ESE* DESPRE OM alte conce%te =i cate-orii decît acelea care <in de o)*er0a<iile *ale a*u%ra %rezentului( El une=te %rezentul cu trecutul urmînd în *en* in0er* lan<ul cauzelor =i efectelor( El *tudiaz3 în %rezent urmele materiale l3*ate de c3tre trecut( Acea*ta e*te! de e?em%lu! metoda -eolo-iei *au a %aleontolo-iei( I*toria are =i ea de a face cu ace*te urme! c3ci f3r3 ele nu ar %utea face un Nin-ur %a*( Dar acea*ta e*te doar o *arcin3 ini<ial3 =i %reliminar3( Ba acea*t3 recon*truc<ie actual3! em%iric3! i*toria adau-3 o recon*truc<ie *imr>olic3( I*toricul tre)uie *3 în0e<e a citi =i inter%reta documentele =îJ monumentele de care di*%une nu doar ca %e ni=te 0e*ti-ii ale trecutului! ci ca %e me*a>e 0ii ce 0in de la eB!6 me*a>e care ni *e adre*eaz3 într6o lim)3 ce le e*te %ro%rie( Con<inutul *im)olic al ace*tor me*a>e nu e*te! totu=i! imediat o)*er0a)il( E*te trea)a lin-0i*tului! a filolo-ului *i a i*toricului de a le face *3 0or)ea*c3(=i de a ne face *3 le în<ele-em lim)a>ul( Nu în *tructura lo-ic3 a -îndirii i*torice> ci în acea*t3 *arcin3 *%ecial3! în ace*t .

mandat *%ecial con*t3 di*tinc<ia fundamental3 dintre lucr3rile i*toricului *i cele ale -eolo-ului *au %aleontolo-ului( Dac3 i*toricul nu reu=e=te *3 de*cifreze lim)a>ul *im)olic al monumentelor ce6i *tau la di*%ozi<ie! i*toria r3mîne %entru el o carte înc+i*3( într6 un anumit *en*! i*toricul e*te mult mai mult un lin-0i*t decît un om de =tiin<3( Dar el nu numai c3 *tudiaz3 lim)ile 0or)ite *i *cri*e ale omeniriiM el încearc3 *a %3trund3! *en*ul tuturor diferitelor -raiuri *im)olice( El nu6=i afl3 te?tele doar în c3r<i! în anale *au memorii( ElEtre)uie *3 citea*c3 +iero-life *au in*cri%<ii cuneiforme! *3 %ri0ea*c3 la culorile unui ta)lou! la *tatuile în marmur3 *au )ronz! Ba catedrale *au tem%le! la monede *au )i>uterii( Dar el nu *e -înde*te la ace*te lucruri doar cu mintea unui anticar care dore=te *3 adune =i *3 %3*treze comorile 0remurilor de alt3dat3( Ceea ce caut3 i*toricul e*te mai curînd materializarea *%iritului unei e%oci trecute( El de*co%er3 acela=i *%irit în le-i *i re-ulamente! în carte =i declara<ii %ri0ind dre%turile! în in*titu<ii *ociale =i con*titu<ii %olitice! în rituri *i .

ceremonii reli-ioa*e( Pentru i*toricul ade03rat! a*emenea material nu e*te material %ietrificat! ci form3 0ie( I*toria e*te încercarea de a conto%i IS0ORIA 7$4 toate ace*te di"5ecta %e%(ra2 mem)rele ri*i%ite ale trecutului! *i *3 le *intetizeze *i modeleze într6o confi-ura<ie nou3( Printre fondatorii moderni ai unei filozofii a i*toriei! Herder a a0ut în<ele-erea cea mai clar3 a ace*tei laturi a %roce*ului i*toric( Bucrurile *ale ne ofer3 nu numai o amintire! dar =i o reîn0iere a trecutului( Herder nu a fo*t un i*toric în *en*ul %ro%riu al cu0întului( El nu ne6a l3*at nici o lucrare i*toric3 mare( i c+iar crea<ia *a filozofic3 nu %oate fi com%arat3 cu o%era lui He-el( Cu toate ace*tea! el a fo*t %ionierul unui nou ideal al ade03rului i*toric( :3r3 el! o%era lui RanSe *au a lui He-el nu ar fi fo*t %o*i)il3( Pentru c3 el a %o*edat marea for<3 %er*onal3 de reîn0iere a trecutului! de acordare a unei eloc0ente tuturor fra-mentelor =i 0e*ti-iilor 0ie<ii .

a au* dem .morale! reli-ioa*e *i culturale a omului( Acea*t3 tr3*3tur3 a o%erei lui Herder a fo*t aceea care a de=te%tat entuzia*mul lui 'oet+e( A*a cum *crie 'oet+e în una din *cri*orile *ale! el nu a -3*it în de*crierile i*torice ale lui Herder doar @te-umentul =i coc+ilia fiin<elor omene=tiA( Ceea ce i6a *tîrnit %rofunda admira<ie a fo*t maniera lui Herder @de a face cur3<enie 6 nu cernind! %ur =i *im%lu! aurul din -unoi! ci f2cînd -unoiul în*u=i *3 re-enereze într6o %lant3 0ie(A4 Acea*t3 %alin-enez3! acea*t3 rena=tere a trecutului e*te aceea care6" define=te *i6" di*tin-e %e marele i*toric( Pentru :riedric+ Sc+le-el i*toricul era ein riicKNărt" .eKe rter Prop et2 un %rofet retro*%ecti0(8 E?i*t3! de a*emenea! o %rofe<ie a trecutului! o re0elare a 0ie<ii lui a*cun*e( I*toria nu %oate %rezice e0enimentele 0iitoareM ea %oate doar inter%reta trecutul( Dar 0iata omenea*c3 e*te un or-ani*m în care toate elementele *e im%lic3 =i *e e?%lic3 reci%roc( Ca urmare! o nou3 în<ele-ere a trecutului ne ofer3 în acela=i tim% o nou3 4 @Dcinc Art zu fe-en 6 und nic+t et.

ee+ric+t( 'old zu *ie)en! *ondern den ee+ric+t zur le)endi-en Pflanzc umzu%alin6-ene*ieren! le-t mic+ immer auf dic enie mcine* Hcrzeti*(A 'oet+e an Herder! mai "44C! fereIe JFeimar ed(K( U! %( 7R7( 8 @At+cn3um*fra-mcntcA! 89! în Pro"ai"c e Gu.cnd"c ri$tcn2 cd( de D( Minor Jed( a 76a! Giena! "#9RK! II! %( 7"C( 7$8 ESE* DESPRE OM %er*%ecti03 a 0iitorului! care! la rîndul ei! de0ine un im%ul* %entru 0ia<a intelectual3 =i *ocial3(fPentru 0iziunea du)l3 a*u%ra lumii! una în %er*%ecti03E =i alta retro*%ecti03! i*toricul tre)uie *36=i alea-3 %unctul de %lecareI Si nu6" %oate -3*i decît în tim%ul în care el tr3ie=te( El nu %oate trece dincolo de condi<iile e?%erien<ei *ale %rezente( Cunoa=terea i*toric3 e*te r3*%un*ul la între)3ri definite! un r3*%un* care tre)uie *3 fie dat de c3tre trecutM dar între)3rile în*ele *înt %u*e =i dictate de c3tre %rezent 6 de c3tre intere*ele noa*tre .

intelectuale %rezente =i de c3tre tre)uin<ele noa*tre morale =i *ociale %rezente( Acea*t3 le-3tur3 dintre %rezent =i trecut e*te de net3-3duitM dar tre)uie *3 tra-em din ea concluzii foarte diferite %ri0ind certitudinea =i 0aloarea cunoa=terii i*torice( In filozofia contem%oran3! Croce e*te cam%ionul celui mai radical @i*tori*mA( Pentru el! i*toria nu e*te doar un domeniu *%ecial! ci întrea-a realitate( Teza lui conform c3reia întrea-a i*torie e*te i*torie contem%oran3 conduce! %rin urmare! la o identificare com%let3 a filozofiei =i i*toriei( Mai %re*u* *i dincolo de t3rîmul uman al i*toriei nu e?i*t3 nici un alt t3rîm al e?i*ten<ei! nici o alt3 tem3 %entru -îndirea filozofic3(# Concluzia o%u*3 a fo*t tra*3 de c3tre Nietz*c+e( Si el a *u*<inut c3 @%utem e?%lica trecutul numai %rin ceea ce e*te mai ele0at în %rezentA( Dar acea*t3 afirma<ie i6a *er0it doar ca un %unct de %lecare %entru un atac 0iolent a*u%ra 0alorii i*toriei( în ale *ale @Con*idera<ii inactualeA! cu care î*i înce%e o%era ca filozof =i critic al culturii moderne! Nietz*c+e a conte*tat a=a6numitul .

of Hi*tor. E""a#" Pre"cntcdto Ern"t Ca""irer2 %%( 5C6C7( IS0ORIA 7$# %uterea! dac3 el ne trateaz3 ca un *t3%în! el )loc+eaz3 ener-iile 0ie<ii( Prin e?ce*ul de i*torie! 0ia<a noa*tr3 a fo*t *c+ilodit3 =i a de-enerat( Ea *tîn>ene=te im%ul*ul m3re< c3tre fa%te noi =i6" %aralizeaz3 %e f3%tuitor( Pentru c3 cei mai mul<i dintre noi %utem ac<iona numai dac3 uit3m( Sim<ul i*toric f3r3 re*tric<ii îm%in* la limita *a lo-ic3 de*fiin<eaz3 0iitorul("9 Dar acea*t3 >udecat3 . and P+ilo*o%+.A! în P i!o"op # and Hi"tor#.@*im< i*toricA al e%ocii noa*tre( El a încercat *3 demon*treze c3 ace*t *imt i*toric de%arte de a fi un merit =i un %ri0ile-iu al 0ie<ii noa*tre culturale! con*tituie %ericolul ei intrin*ec( El e*te o maladie de care *uferim( I*toria nu are nici o *emnifica<ie în afar3 de aceea de *lu>itoare a 0ie<ii =i ac<iunii( Dac3 *lu>itorul uzur%3 # Pentru acea*t3 %ro)lem3 0ezi 'uido Calo-ero! @On t+e So6Called Identit.

de%inde de di*tinc<ia artificial3 %e care o face Nietz*c+e între 0iata ac<iunii *i 0ia<a -îndirii( Atunci cînd Nietz*c+e a între%rin* ace*t atac! el era înc3 un ade%t =i un di*ci%ol al lui Sc+o%en+auer( El conce%ea 0ia<a ca %e manife*tarea unei 0oin<e oar)e( Pentru Nietz*c+e! or)irea a a>un* *3 fie c+iar condi<ia unei 0ie<i cu ade03rat acti0e! -îndirea =i con=tiin<a erau o%u*e 0italit3<ii( Dac3 re*%in-em acea*t3 %re*u%unere! concluziile lui Nietz*c+e de0in u=or de com)3tut( De*i-ur! con=tiin<a trecutului nu *l3)e=te =i nici nu %aralizeaz3 for<ele noa*tre acti0e( Dac3 e*te folo*it3 a*a cum tre)uie ea ne ofer3 o %ri0ire de an*am)lu a*u%ra %rezentului =i fortific3 re*%on*a)ilitatea noa*tr3 fat3 de 0iitor( Omul nu %oate modela forma 0iitorului f3r3 a fi con=tient de condi<iile *ale %rezente =i de limit3rile tre6 cutului *3u( A=a cum o)i=nuia *3 *%un3 Bei)niz& on recede pour %ieu+ "auter2 ne d3m îna%oi %entru a *3ri mai mult( Heraclit a f3urit %entru lumea fizic3 ma?ima R8RcM a0oK ZWTJt] uiri! drumul în *u* =i în >o* e*te unul fi acela=i("" Putem a%lica! într6un anumit *en*! aceea=i .

4 7C9 ESE* DESPRE OM *3 *crie o i*torie a matematicii *au a filozofiei f3r3 *3 ai)3 o în<ele-ere clar3 a %ro)lemelor *i*tematice ale celor dou3 =tiin<e( :a%tele trecutului filozofic! doctrinele *i *i*temele marilor -înditori =înt li%*ite de în<ele* f3r3 o .afirma<ie =i la lumea i*toric3( C+iar =i con=tiin<a noa*tr3 i*toric3 e*te o @unitate a contrariilorA& ea %une în le-3tur3 %olii o%u=i ai tim%ului =i ne d3 %rin acea*ta *entimentul continuit3<ii culturii umane( Unitatea *i continuitatea de0in cu deo*e)ire clare în do6 meniul culturii noa*tre intelectuale! în i*toria matematicii! a =tiin<ei *au a filozofiei( Nimeni nu ar %utea încerca 0reodat3 "9 Nietz*c+e! .! 0oi( II( "" :ra-mentul R9! în &i!o"o$ia .o% Nut'en und Nac tei! der Hi"torie $ur da" Le(en2 în @Unzeit-em3**e Betrac+tun-enA J"84$K! %artea a IlI6a( Trad( en-l( ed( de O*car Be0.reacă pHnă !a P!aton2 I! %artea a 76a! Editura tiin<ific3 =i Enciclo%edic3! Bucure=ti! "#4#! %( 5C8( 3N.t.

inter%retare( Iar ace*t %roce* de inter%retare nu cunoa=te niciodat3 o o%rire com%let3( De îndat3 ce am atin* un nou centru *i un nou un-+i de 0edere în %ro%riile noa*tre idei! tre)uie *3 ne re0izuim >udec3<ile( Nici un e?em%lu nu e*te! %oate! mai caracteri*tic =i mai in*tructi0 în acea*t3 %ri0in<3 decît *c+im)area în ima-inea noa*tr3 de*%re Socrate( îl a0em %e Socrate al lui Qenofon =i al lui PlatonM a0em un Socrate *toic! unul *ce%tic! unul mi*tic! unul ra<ionali*t =i unul romantic( Ei *înt întru totul deo*e)i<i( Cu toate ace*tea! ei nu *înt neade03ratiM fiecare dintre ei ne ofer3 un nou a*%ect! o %er*%ecti03 caracteri*tic3 a lui Socrate cel i*toric =i a fizionomiei *ale intelectuale =i morale( Platon a 03zut în Socrate marele dialectician =i marele educator moralM Montai-ne a 03zut în el %e filozoful antido-matic care6*i m3rturi*ea i-norantaM :riedric+ Sc+le-el =i -înditorii romantici au %u* accentul %e ironia *ocratic3( i c+iar în cazul lui Platon în*u=i %utem urm3ri aceea=i dez0oltare( A0em un Platon mi*tic! %e Platon al neo%latoni*muluiM un Platon cre=tin! %e Platon al lui Au-u*tin =i al lui Mar*ilio .

:icinoM un Platou ra<ionali*t! %e Platon al Iui Mo*e* Mendel**o+nM iar cu cîte0a decenii în urm3 ni *6a oferit un Platon Santian( Toate ace*te inter%ret3ri diferite ne %ot face *3 zîm)im( i totu=i ele nu au numai o latur3 ne-ati03! ci =i una %oziti03( Ele au contri)uit toate! %e m3*ura lor! la în<ele-erea =i e0aluarea *i*tematic3 a o%erei lui Platon( :iecare in*i*t3 a*u%ra unui anumit a*%ect care e*te con<inut în acea*t3 o%er3! dar care %oate fi %u* în e0iden<3 numai %rintr6un com%licat %roce* de -îndire( Atunci cînd 0or)e=te de*%re Platon în Critica raţiunii pure2 eant indic3 ace*t fa%t( @J(((K nu e nimic e?traordinarA! afirm3 el! @*3 în<ele-i un autor c+iar mai )ine decît *6a în<ele* el %e *ine în*u=i! =i anume %rin com%ara<ia ideilor %e care le e?%rim3! a*u%ra o)iectului lui! dat fiind c3 el nu determina*e îndea>un* conce%tul lui =i c3! a*tfel! uneori el 0or)ea *au IS0ORIA 7C" c+iar -îndea îm%otri0a %ro%riei lui inten<ii(P I*toria .

filozofiei ne arat3 foarte clar c3 determinarea com%let3 a unui conce%t e*te foarte rar o%era acelui -înditor care a introdu* %rima oara acel conce%t( Pentru c3 un conce%t filozofic e*te! în -eneral 0or)ind! mai curmd o %ro)lem3 decît *olu<ia unei %ro)leme 6 iar *emnifica<ia de%lin3 a ace*tei %ro)leme nu %oate fi în<elea*3 atîta tim% cît ea *e afl3 în *tadiul ei latent( Ea tre)uie *3 de0in3 e?%licit3 %entru a fi în<elea*3 în ade03rata ei *emnifica<ie! iar acea*t3 tranzi<ie de la o *tare latent3 la una e?%licit3 e*te o%era 0iitorului( Se %oate o)iecta c3 ace*t %roce* de inter%retare =i reinter6%retare e*te nece*ar în i*toria ideilor! dar c3 nece*itatea nu *e mai men<ine f atunci cînd a>un-em la i*toria @real3A 6 la i*toria omului *i a ac<iunilor umane( Aici e ca *i cum am a0ea de6a face cu fa%te ferme! e0idente! %al%a)ile! fa%te care! %ur *i *im%lu! tre)uie (*3 fie relatate %entru a fi cuTTo*cute( Dar nici c+iar i*toria %olitic3 nu con*tituie o e?ce%<ie la re-ula metodolo-ic3 -eneral3( Ceea ce e*te 0ala)il %entru inter%retarea unui mare -înditor =i a o%erelor *ale filozofice e*te 0ala)il! .

de a*emenea! %entru >udec3<ile %ri0itoare la o mare %er*onalitate %olitic3( :riedric+ 'undolf a *cri* o întrea-3 carte nu de*%re Cezar! ci de*%re re%uta<ia lui Cezar *i inter%ret3rile 0ariate ale caracterului =i mi*iunii *ale %olitice! din antic+itate %în3Eîn zilele noa*tre("7 C+îar în 0ia<a noa*tr3 *ocial3 =i %olitic3! multe tendin<e fundamentale î=i do0ede*c de%lina for<3 =i *emnifica<ie numai într6un *tadiu relati0 tîrziu( Un ideal %olitic =i un %ro-ram *ocial! mult tim% du%3 ce au fo*t conce%ute într6un *en* im%licit! de0in e?%licite %rintr6o dez0oltare ulterioar3( @J(((K multe idei ale americanului ori-inarA! *crie S( E( Mori*on în a *a I"torie a State!or *nite2 9 Immanuel eant! Critica raţiunii pure2 traducere de Nicolae Ba-da*ar *i Elena Moi*uc! *tudiu introducti0! -lo*ar Santian =i indice de nume %ro%rii! Nicolae Ba-da*ar! Editura tiin<ific3! Bucure=ti! "#R#! %( 7#7( MN.t. ?e"c ic te "cine" Ru % JBerlin! "#7$K( 7C7 .4 "7 :riedric+ 'undolf! Cae"ar.

ESE* DESPRE OM %ot fi urm3rite în filia<ia lor! îna%oi! %în3 la %atria mam3( în An-lia! ace*te idei au %er*i*tat *ecole de6a rîndul! în %ofida unei anumite deform3ri =i îm%otri0iri din %artea monar+ilor din dina*tia Tudor *i a ari*tocra<ilor din %artidul F+i-M în America ele au -3*it condi<ii fa0ora)ile %entru o dez0oltare li)er3( A*tfel J(((K -3*im %re>udec3<i en-leze 0ec+i =i rezi*tente îm)3l*3mate în Declara<ia! american3 a*u%ra dre%turilor omului =i in*titu<ii de mult tim% di*%3rute din An-lia J(((K d3inuind! cu mici *c+im)3ri! în Statele Unite! %în3 la mi>locul *ecolului al QlQ6lea( A fo*t o mi*iune incon=tient3 a Statelor Unite de a face e?%licit ceea ce a fo*t mult3 0reme im%licit în Con*titu<ia )ritanic3 =i de a do0edi 0aloarea %rinci%iilor care fu*e*er3 uitate în mare m3*ur3 în An-lia lui 'eor-e al IlI6lea("5 Ceea ce ne intere*eaz3 în i*toria %olitic3 nu *înt cîtu*i de %u<in fa%tele nude( Noi dorim *3 în<ele-em nu doar ac<iunile! ci actorii( Dudecata noa*tr3 de*%re cur*ul e0enimentelor %olitice! de%inde de conce%<ia %e care o .

a0em de*%re oamenii care au fo*t an-a>a<i în ele( De îndat3 ce6i 0edem %e ace=ti oameni într6o lumin3 nou3! tre)uie *3 ne *c+im)3m ideile de*%re e0enimente( i totu=i! o 0iziune i*toric3 ade03rat3 nu %oate fi atin*3 f3r3 un %roce* con*tant de re0izuire( Bucrarea lui :errero Măreţia "i dec!inu! Ro%ei difer3 în multe %uncte im%ortante de de*criereaP aceleia=i %erioade de c3tre Momm*en( Acea*t3 neconcordant3 *e datoreaz3 în mare m3*ur3 fa%tului c3 cei doi autori au o conce%<ie cu totul diferit3 de*%re Cicero( Pentru formarea unei >udec3<i >u*te de*%re Cicero! nu e*te *uficient3! totu=i! *im%la cunoa=tere a tuturor e0enimentelor din tim%ul con*ulatului *3u! rolul %e care "6a >ucat în dez03luirea con*%ira<iei lui Catilina *au în r3z)oaiele ci0ile dintre Pom%ei =i Cezar( Toate ace*te c+e*tiuni r3mîn 0a-iA =i am)i-ue atîta tim% cît nu cunoa=tem omul! atîta tim% cît nu6i în<ele-em %er*onalitatea *i caracterul( Pentru acea*ta e*te ne0oie de o anumit3 inter%retare *im)olic3( Tre)uie *3 *tudiem nu numai di*cur*urile *au *crierile *ale filozoficeM tre)uie *36i citim *cri*orile c3tre fiica *a .

Tulia =i c3tre %rietenii intimiM tre)uie *3 d3m do0ad3 "5 S( E( Mori*on! 0 e O+$ord Hi"tor# o$ t e *nited State" JO?ford! Clarendon Pre**! "#74K! I! %%( 5# =i urm( IS0ORIA 7C5 de *en*i)ilitate %entru farmecul =i defectele *tilului *3u( Numai %rin luarea în con*iderare a tuturor ace*tor do0ezi *u%limentare %utem a>un-e la o ima-ine ade03rat3 a lui Cicero *i a rolului *3u în 0ia<a %olitic3 a Romei( în afar3 de cazul cînd i*toricul r3mîne un *im%lu anali*t! în afar3 de cazul cînd el *e mul<ume=te cu o relatare cronolo-ic3 a e0enimentelor! el tre)uie *3 înde%linea*c3 totdeauna acea*t3 *arcin3 dificil3M el tre)uie *3 de*co%ere unitatea în *%atele nenum3ratelor *i ade*ea contradictoriilor e?%rim3ri ale %er*ona>ului i*toric( Pentru a ilu*tra acea*t3 %ro)lem3! 0reau *3 citez alt e?em%lu caracteri*tic luat din lucrarea lui :errero( Unul din e0enimentele cele mai im%ortante din i*toria roman3 6 un e0eniment care a deci* de*tinul 0iitor al Romei =i! .

%rin urmare! 0iitorul omenirii 6 a fo*t )3t3lia de la Actium( Ger*iunea o)i=nuit3 *%une c3 Antoniu a %ierdut acea*t3 )3t3lie deoarece Cleo%atra! care *e temea de rezultatul ei! a f3cut cale întoar*3 cu na0a ei( Antoniu *6 a +ot3rît *6o urmeze! a)andonîndu6=i *olda<ii =i %rietenii de dr!a-ul Cleo%atrei( Dac3 acea*t3E 0er*iune tradi<ional3 e*te corect3! atunci tre)uie *3 *u)*criem la ma?ima lui Pa*calM tre)uie *3 admitem c3! dac3 na*ul Cleo%atrei ar fi fo*t mai *curt! întrea-a înf3<i=are a lumii *6ar fi *c+im)at("$ Dar :errero cite=te te?tulE i*toric într6 o manier3 total diferit3( El *u*<ine c3 %o0e*tea de dra-o*te dintre Antoniu =i Cleo%atra e*te o le-end3( Antoniu! ne *%urie el! *6a c3*3torit cu Cleo%atra nu %entru c3 o iu)ea cu %a*iune( Dim%otri03! Antoniu urm3rea un mare %lan %olitic( Antoniu dorea E-i%tul =i nu %er*oana frumoa*3 a re-inei luiM %rin acea*t3 c3*3torie dina*tic3! el inten<iona *3 *ta)ilea*c3 %rotectoratul roman în Galea Nilului =i *3 %oat3 di*%une! %entru cam%ania îm%otri0a %er=ilor! de comorile re-atului Ptolemeilor( J(((K Cu o c3*3torie .

dina*tic3! el %utea %3*tra %entru *ine toate a0anta>ele *t3%înirii efecti0e f3r3 a înfrunta ri*curile ane?iuniiM a=a c3 el *6a +ot3rît a*u%ra ace*tui artificiu care J(((K fu*e*e ima-inat! %ro)a)il! de c3tre Cezar( J(((K Idila dintre Antoniu =i Cleo%atra cu%rinde! cel "$ Pa*cal! Pen"cc"2 ed( Bouandrc! %( "#R( 7C$ ESE* DESPRE OM %u<in la înce%uturile ei! un tratat %olitic( Prin c3*3torie! Cleo%atra caut3 *36=i con*olideze %uterea %olitic3 fluctuant3M Antoniu urm3re=te *3 %la*eze Galea Nilului *u) %rotectoratul roman( J(((K I*toria real3 a lui Antoniu =i a Cleo%atrei e*te unul din e%i*oadele cele mai tra-ice ale unei )3t3lii care a *fi=iat Im%eriul roman tim% de %atru *ecole! %în3 cînd! în cele din urm3! "6a di*tru* 6 )3t3lia dintre Orient =i Occident( J(((K în lumina ace*tor con*idera<ii! com%ortarea lui Antoniu de0ine foarte lim%ede( C3*3toria de la Antio+ia! %rin care el %la*a E-i%tul *u) %rotectoratul roman! e*te actul deci*i0ul unei %olitici care urm3re=te *3 mute centrul -u0ern3rii .

în*%re Orient J(((K("C Dac3 acce%t3m acea*t3 inter%retare a %er*onalit3<ii lui Antoniu *i a celei a Cleo%atrei! atunci e0enimentele indi0iduale! c+iar )3t3lia de la Actium! a%ar într6o lumin3 nou3 =i diferit3( :u-a lui AAntoniu! *u*<ine :errero! nu a fo*t nicidecum %ro0ocat3 de fric3! *i nici nu a fo*t un act de iu)ire oar)3 =i înfl3c3rat3( Ea a fo*t un act %oEtic %remeditat cu -ri>3( Cu o)*tina<ia! *i-uran<a =i 0e+emen<a unei femei am)i<ioa*e! ale unei re-ine *i-ure de *ine =i înd3r3tnice! Cleo%atra *6a *tr3duit *3 con0in-3 trium0irul J(((K *3 *e întoarc3 în E-i%t %e mare J(((K Ba înce%utul lui iulie! *e %are c3 Antoniu *6a -îndit la a)andonarea r3z)oiului =i la reîntoarcerea în E-i%t( A fo*t im%o*B)il! totu=i! *36=i fac3 cuno*cut3 inten<ia de a l3*a Italia lui Octa0ian! de a a)andona cauza re%u)lican3 =i a6i tr3da %e *enatorii romani care %3r3*i*er3 Italia de dra-ul lui( In-eniozitatea Cleo%atrei a conce%ut! de aceea! un alt %lanM tre)uia *3 *e dea o )3t3lie na0al3 %entru a ma*ca retra-erea( O %arte a armatei *3 fie trimi*3 la )ordul .

tor! ?rcatne"" and Dec!ine o$ Ro%e JNe. /orS! '( P( PutnamE* Son*! "#9#K! %%( 5#6R8( "R :errero! ?rande''a e decaden'a di Ro%a JMilano! "#94K! III! %%( C976C5#( Trad( cn-l( de H( D( C+a. and Be-end of Anton. /orS! '( P( PutnamE* Son*! "#98K! IG! %%( #C =i urm( IS0ORIA 7CC Nu a0an*ez aici nici o o%inie %ri0ind e?actitatea afir6 ma<iei( Ceea ce dore*c *3 ilu*trez %rin ace*t e?em%lu e*te metoda -eneral3 a inter%ret3rii i*torice a e0enimentelor %olitice >Eîn fizic3 fa%tele *înt e?%licate dac3 reu=im *3 le aran>3m într6o tri%l3 ordine *erial3& în ordinea *%a<iului! a tim%ului! a cauzei =i efectului( Prin . and Cleo%atraA! în C aracter" and ECent" o$ Ro%an Hi"tor#2 $ro% Cac"ar to AferoJNc.na0elor! alte tru%e *3 fie trimi*e %entru a a%3ra %unctele cele mai im%ortante din 'reciaM flota *3 na0i-+eze în ordine de )3taie =i *3 atace dac3 inamicul înaintaM a%oi *3 *e îndre%te *%re E-i%t(ER "C 'u-lielmo :errero! @T+e Hi*tor.

acea*ta! ele *înt com%let determinate! =i tocmai acea*t3 determinare e*te aceea %e care o a0em în 0edere atunci cînd 0or)im de*%re ade03rul *au realitatea fa%telor fizice( O)iecti0itatea fa%telor i*torice a%ar<ine! totu=i! unei ordini diferite! *u%erioare( A0em de a face =i aici cu determinarea locului =i a tim%ului e0enimentelor( Dar atunci cînd acea*t3 determinare a>un-e la in0e*ti-area cauzelor =i efectelor e0enimentelor! a0em de înfruntat o %ro)lem3 nou3( Dac3 am cunoa=te toate fa%tele în ordinea lor cronolo-ic3! am a0ea o *c+em3 -eneral3 *i o o*atur3 a i*torieiM dar nu am a0ea 0iata ei real3( Tema -eneral3 =i *co%ul ultim al cunoa=terii i*torice e*te în<ele-erea 0ie<ii omene=ti( în i*torie %ri0im toate o%erele omului =i toate fa%tele lui ca %reci%itate ale 0ie<ii *aleM *i dorim *3 le recon*tituim în acea*t3 *tare ori-inar3! dorim *3 în<ele-em *i *3 *im<im 0iata din care ele au %urce*( în acea*t3 %ri0in<3! -îndirea i*toric3 nu e*te re%roducerea! ci re0er*ul %roce*ului i*toric real( în documentele =i monumentele noa*tre i*torice! afl3m o .

0ia<3 trecut3 care a c3%3tat o anumit3 form3( Omul nu6=i %oate tr3i 0ia<a f3r3 eforturi con*tante de a o e?%rima( Modurile ace*tei e?%rim3ri *înt diferite =i nenum3rate( Dar ele *înt tot atîtea m3rturii ale uneia *i aceleia=i tendin<e fundamentale( Teoria lui Platon FU C C de*%re iu)ire o define=te %e acea*ta ca o dorin<3 de imortali6tate( în iu)ire! omul *e *tr3duie=te *3 *f3rîme lan<ul e?i*tentei *ale indi0iduale =i efemere( Ace*t in*tinct fundamental %oate fi *ati*f3cut în dou3 moduri& Cei ce %rocreeaz3 întru cor% J(((K î=i îndrea%t3 %a=ii mai cu *eam3 *%re femeiM %rin dra-o*tea lor creeaz3 co%ii! iar a*tfel î=i înc+i%u6ie*c c36=i %ot a-oni*i =i nemurirea! =i %omenirea numelui lor! =i fericirea 6 %entru toat3 0remea ce 0a *3 0in3( J(((K Sînt oameni J(((K 7CR ESE* DESPRE OM IS0ORIA 7C4 care %rocreeaz3 mai )ucuro* în *uflete decît în tru%uri! .

creînd! *e6ntele-e! cele care cad în *arcina *%iritului *i fie conce%ute =i z3mi*lite(P A=adar o cultur3 %oate fi de*cri*3 ca %rodu*ul ace*tei iu)iri %latonice( C+iar în *tadiile cele mai %rimiti0e ale ci0iliza<iei umane! c+iar în -îndirea mitic3! afl3m ace*t %rote*t %a*ionat îm%otri0a fa%tului mor<ii("4 In *traturile *u%erioare ale culturii 6 în reli-ie! art3! i*torie! filozofie 6ace*t %rote*t ia o form3 nou3( Omul înce%e *3 de*co%ere în el în*u=i o %utere nou3 %rin care îndr3zne=te *3 conte*te %utereaE tim%ului( El ie*e din flu?ul *im%lu al lucrurilor! *tr3duindu6*e *3 eternizeze =i *3 imortalizeze 0ia<a omenea*c3( Piramidele e-i%tene %ar *3 fie cl3dite %entru eternitate( Marii arti=ti -înde*c =i 0or)e*c de*%re o%erele lor ca de*%re %onu%enta aere perenniu". Ei *înt *i-uri c3 au în3l<at un monument care nu 0a fi di*tru* de aniiN f2r3 num3r =i de z)orul e%ocilor( Dar acea*t3 %reten<ie e*te le-at3 de o condi<ie *%ecial3( Pentru a d3inui! lucr3rile omului tre)uie *3 fie reînnoite =i re*taurate în mod con*tant( Un o)iect fizic r3mîne în *tarea lui actual3 de e?i*ten<3 datorit3 iner<iei .

uri2 du%3 traducerile lui Cezar Pa%aco*tea! re0izuite =i între-ite cu dou3 traduceri noi =i cu @Gia<a lui PStonA de Con*tantin Noica! Editura %entru Biteratur3 Uni0er*al3! Bucure=ti! "#R8! %( 7#7( 3N@t.lui fizice( El î=i %3*treaz3 aceea=i natur3 atîta tim% cît nu e*te modificat *au di*tru* de c3tre for<e e?terne( Dar lucr3rile omene=ti *înt 0ulnera)ile dintr6un un-+i cu totul diferit( Ele *înt *u%u*e *c+im)3rii =i dec3derii nu numai într6un *en* material! ci =i într6unui *%iritual( C+iar dac3 e?i*ten<a lor continu3! ele *e afl3 în %ericolul con*tant de a6=i %ierde *emnifica<ia( Realitatea l'r e*te *im)olic3! nu fizic3M iar o a*tfel de realitate nu înceteaz3 niciodat3 de a cere inter%retare *i reinter%retare( în ace*t %unct înce%e marea *arcin3 a i*toriei( 'îndirea i*toricului între<ine o rela<ie cu totul diferit3 cu o)iectul ei! fat3 de aceea a fizicianului *au a P Platon! 8anc etu!2 în rom2ne=te de Cezar Pa%aco*tea! 798679#! în Platon! Dia!o.4 .

"4 Gezi "upra2 %( "79( 1 naturali*tului( O)iectele materiale î=i %3*treaz3 e?i*tenta inde%endent de acti0itatea omului de =tiin<3! dar o)iectele i*torice au o e?i*ten<3 ade03rat3 numai atîta tim% cît *înt reamintite 6 iar actul aducerii aminte tre)uie *3 fie neîntreru%t! continuu( I*toricul tre)uie nu numai *3 e?amineze o)iectele *ale de *tudiu ca naturali*tulM el tre)uie *3 le %3*treze( S%eran<a lui de a le %utea men<ine în *tarea lor fizic3 %oate fi z3d3rnicit3 în orice moment( Prin incendiul care a di*tru* Bi)lioteca din Ale?andria! nenum3rate =i ne%re<uite documente au fo*t %ierdute %entru totdeauna( Dar c+iar monumentele care *u%ra0ie<uie*c *6ar e*tom%a tre%tat dac3 nu ar fi <inute în 0ia<3 %rin arta i*toricului( Pentru a *t3%îni lumea culturii! tre)uie *6o recucerim neîncetat %rin amintirea i*toric3( Dar amintirea nu în*eamn3 doar actul re%roducerii( Ea e*te o *intez3 intelectual3 nou3 6 un act con*tructi0( în acea*t3 recon*truc<ie! *%iritul uman *e mi=c3 într6o direc<ie o%u*3 fa<3 de aceea a %roce*ului ori-inar( Toate .

o%erele de cultur3 î=i au ori-inea într6un act de *olidi6 ficare *i *ta)ilizare( Omul nu *i6ar %utea comunica ideile *i *entimentele =i! %rin urmare! nu ar %utea tr3i în *ocietate dac3 nu ar a0ea darul *%ecial de a6=i concretiza -îndurile! de a le da o form3 *olid3 =i %ermanent3( în *%atele ace*tor forme fi?e =i *tatice! al ace*tor o%ere %ietrificate ale culturii umane! i*toria de*co%er3 im%ul*urile dinamice ini<iale( E*te darul marilor i*torici de a reduce toate *im%lele fa%te la al lor $ieri2 toate %rodu*ele la %roce*e! toate lucrurile *au in*titu<iile *tatice la ener-iile lor creatoare( I*toricii acti0it3<ii %olitice ne înf3<i=eaz3 o 0iat3 %lin3 de %a*iuni *i emo<ii! de lu%te 0iolente ale %artidelor %olitice! de conflicte =i r3z)oaie între diferite na<iuni( Dar nu toate ace*tea *înt nece*are %entru a conferi unei lucr3ri i*torice caracterul =i accentul ei dinamic( Atunci cînd Momm*en a *cri* I"toria ro%ană2 el 0or)ea ca un mare i*toric %olitic! =i cu un ton nou =i modern( @Am 0rut *36i co)or %e anticiA! *%une el într6o *cri*oare! @de %e %iede*talul fanta*tic %e care a%ar într6o lume real3( .

Ace*ta e*te moti0ul E*eu de*nr 7C8 ESE* DESPRE OM %entru care con*ulul a tre)uit *3 de0in3 %rimarul( Poate am e?a-eratM dar inten<ia mea a fo*t de*tul de clar3(A"8 Bucr3rile tîrzii ale lui Momm*en %ar *3 fie conce%ute =i *cri*e într6un *til cu totul diferit( Totu=i! ele nu6=i %ierd caracterul dramatic( Poate %3rea %arado?al3 atri)uirea unui a*tfel de caracter lucr3rilor care *e ocu%3 de *u)iectele cele mai aride %recum! de e?em%lu! i*toria monedei *au a dre%tului %u)lic roman( Dar toate *înt f3cute în acela=i *%irit( Bucrarea lui Momm*en Ro%i"c e" Staat"rec t nu e*te o *im%l3 codificare a le-ilor con*titu<ionale( Ace*te le-i *înt um%lute cu 0iat3M *im<im înE *%atele lor marile for<e care au fo*t nece*are %entru a în3l<a un a*emenea *i*tem( Sim<im marile for<e intelectuale =i morale care doar ele au %utut %roduce ace*t or-ani*m al dre%tului romanM talentul *%iritului roman de a ordona! or-aniza =i comanda( i în ace*t caz! .

inten<ia +ii Momm*en a fo*t de a ne înf3<i=a lumea roman3 în o-linda dre%tului roman( @Atîta 0reme cît >uri*%ruden<a a i-norat *tatul *i %o%orulA! *%unea el! @iar i*toria =i filolo-ia au i-norat dre%tul! ele au )3tut în zadar la u=a lumii romane(A Dac3 în<ele-em *arcina i*toriei în felul ace*ta! multe din %ro)lemele care au fo*t di*cutate! în ultimele decenii! cu atîta înfl3c3rare =i au aflat r3*%un*uri atît de di0er*e =i de di0er-ente %ot fi clarificate f3r3 dificultate( :ilozofii moderni au încercat ade*eori *3 con*truia*c3 o lo-ic3 *%ecial3 a i*toriei( tiin<ele naturale! ne6au *%u* ei! *e )azeaz3 %e o lo-ic3 a uni0er*alului! i*toria! %e o lo-ic3 a indi0idualului( Findel)and con*ider3 c3 >udec3<ile din cadrul =tiin<elor naturale *înt nomotetice! cele din cadrul i*toriei *înt idio6-rafice("# Primele ne dau le-i -eneraleM cele din urm3 de*criu fa%te %articulare( Acea*t3 di*tinc<ie a de0enit )aza între-ii teorii a cunoa=terii i*torice a lui RicSert( @Realitatea "8 Momm*en! într6o *cri*oare c3tre HenzenM citat du%3 '( P( 'ooc+! Hi"tor# and Hi"torian" in t e Ninetecnt .

i**en*c+aftA! în Pră!udicn2 Jed( a C6a! Tu)in-en! "#"CK! 0oi( II( IS0ORIA 7C# em%iric3 de0ine natur3! dac3 o con*ider3m din %er*%ecti0a uni0er*aluluiM ea de0ine i*torie! dac3 o con*ider3m din %er*%ecti0a %articularului(A79 Dar nu e*te %o*i)il a *e%ara cele dou3 momente ale uni6 0er*alit3<ii =i %articularit3<ii în modul artificial =i a)*tract( O >udecat3 e*te totdeauna unitatea *intetic3 a am)elor momenteM ea con<ine un element de uni0er*alitate *i unul de %articularitate( Ace*te elemente nu *înt o%u*e mutualM ele *e6im%lic3 =i *e între%3trund reci%roc( @Uni0er*alitateaA nu e*te un termen care de*emneaz3 un anumit domeniu al -îndiriiM ea e*te o e?%re*ie tocmai a caracterului! a func<iei -îndirii( 'îndirea e*te totdeauna uni0er*al3( Pe de alt3 %arte! de*crierea fa%telor %articulare! a unui @aiciA =i @acumA! .Centur# JBondra! Bon-man*! 'reen W Co(! "#"5M ed( nou3 "#5CK! %( $C4( "# Findel)and! @'c*c+ic+te und Natur.

care ne ofer3 o de*criere a diferitelor *t3ri ale %3mîntului în diferite %erioade -eolo-ice ne d3 o e?%unere de*%re e0enimente concrete =i unice( Ace*te e0enimente nu %ot fi re%etateM ele nu 0or a%3rea în aceea=i ordine! a doua oar3( în acea*t3 %ri0in<3! de*crierea -eolo-ului nu difer3 de aceea a unui i*toric care! de e?em%lu! ca 're-oro0iu*! ne *%une %o0e*tea ora=ului Roma în E0ul Mediu( Dar i*toricul nu ne ofer3 doar o *erie de e0enimente într6o ordine cronolo-ic3 definit3( Pentru el! ace*te e0enimente *înt doar în0eli=ul înd3r3tul c3ruia c3ut3m o 0iat3 *i o cultur3 uman3 6 o 0ia<3 de %a*iuni =i ac<iuni! de între)3ri =i r3*%un*uri! de ten*iuni =i *olu<ii( I*toricul nu %oate in0enta un lim)a> nou =i o lo-ic3 nou3 %entru toate ace*tea( El nu %oate -îndi *au 0or)i f3r3 între)uin<area termenilor -enerali( Dar el infiltreaz3 în conce%tele =i cu0intele *ale %ro%riile6i *entimente =i le .nu e*te deloc un %ri0ile-iu al i*toriei( Unicitatea e0enimentelor (i*torice a fo*t con*iderat3 ade*eori tr3*3tura care face di*tinc<ia dintre i*torie =i =tiin<3( Totu=i! ace*t criteriu nu e*te *uficient( Un -eolo.

JTu)in-en! "#97K! %( 7CC( 7R9 ESE* DESPRE OM îndoial3! de )o-3<ia *i 0arietatea! %rofunzimea =i inten*itatea e?%erien<ei *ale %er*onale( Altfel! o%era lui ar r3mîne f3r3 0iat3 *i f3r3 culoare( Dar cum %utem *%era *3 atin-em! în felul ace*ta! o)iecti0ul ultim al cunoa=terii i*torice! cum %utem afla ade03rul lucrurilor =i al e0enimentelorH Un ade03r %er*onal nu e*te o contradic<ie în termeniH RanSe =i6a e?%rimat odat3 dorin<a de a ani+ila %ro%riul eu %entru a %utea face din el în*u=i o-linda %ur3 a lucrurilor! %entru a %utea 0edea e0enimentele în modul în care ele au a%3rut cu ade03rat( E*te lim%ede! totu=i! c3 acea*t3 afirma<ie era %l3nuit3 ca .ri$$"(i!dun.confer3 a*tfel un *unet nou =i o culoare nou3 6 culoarea unei 0ie<i %er*onale( Dilema fundamental3 a -îndlii i*torice înce%e tocmai în ace*t %unct( Semnul di*tincti0 al marelui i*toric e*te dat! f3r3 79 RicSert! Die ?ren'en der naturNi""en"c a$t!ic en 8e.

o %ro)lem3! nu ca o *olu<ie( Dac3 i*toricul ar reu=i *36*i anuleze 0ia<a %er*onal3! el nu ar atin-e %rin acea*ta o o)iecti0itate mai înalt3( Dim%otri03! el *6ar %ri0a de ade03ratul in*trument al oric3rei -îndiri i*torice( Dac3 elimin lumina %ro%riei e?%erien<e %er*onale! nu %ot 0edea =i nu %ot >udeca e?%erien<a altora( :3r3 o )o-at3 e?%erien<3 %er*onal3 în domeniul artei! nimeni nu %oate *crie o i*torie a arteiM nimeni în afar3 de un -înditor *i*tematic nu ne %oate oferi o i*torie a filozofiei( O%ozi<ia a%arent3 dintre o)iecti0itatea ade03rului i*toric =i *u)iecti0itatea i*toricului tre)uie rezol0at3 într6o manier3 diferit3( Poate c3 *olu<ia cea mai )un3 tre)uie -3*it3 nu în cu0in6 tele lui RanSe! ci în lucr3rile *ale( Aici afl3m ade03rata e?%lica<ie a ceea ce în*eamn3 cu ade03rat =i a ceea ce nu în*eamn3 o)iecti0itate i*toric3( Cînd RanSe =i6a %u)licat %rimei *crieri! idealul *3u de o)iecti0itate i*toric3 nu era în<ele* deloc! în -eneral! de c3tre contem%oranii lui( O%era lui a fo*t *u%u*3 unor atacuri 0iolente( Un i*toric )inecuno*cut! Heinric+ 0on Beo! i6a im%utat lui RanSe .

@e0itarea timid3 a o%iniilor %er*onaleAM el de*crie cu di*%re< *crierile lui RanSe ca %ictur3 %e %or<elan! delectarea doamnelor =i a amatorilor( în zilele noa*tre! o a*emenea >udecat3 ar a%3rea nu numai total ne>u*t3! dar a)*urd3 =i -rote*c3( Cu toate ace*tea ea a fo*t re%etat3 de c3tre o *erie de critici de mai tîrziu! mai ale* de c3tre i*toricii a%ar<inînd =colii %ru*ace! Heinric+ 0on Treit*c+Se *e %lîn-ea de o)iecti0itatea anemic3 a lui RanSe! @care nu *%une de ce %arte *e afl3 inima IS0ORIA 7R" naratoruluiA(7" Uneori! ad0er*arii lui RanSe! %e un ton )at>ocoritor! au com%arat atitudinea *i *tilul *3u %er*onal cu atitudinea *finc=ilor din %artea a doua a %oemului dramatic &au"tag lui 'oet+e& Sitzen 0or den P.ramiden! iu der GolSer Hoc+-eric+tM U)er*c+.emmun-! erie.und :rieden 6Und 0erzie+en Sein 'e*ic+t(77 Un a*emenea *arca*m e*te! totu=i! foarte *u%erficial( Nimeni nu %oate *tudia *crierile lui RanSe f3r3 *3 fie .

Mac)et+ *au cu Ric+ard al III6lea( . Tocmai caracterul deo*e)it al *im<ului *3u reli-io* a fo*t acela care "6a îm%iedicat *3 trateze %ro)lemele reli-ioa*e în maniera unui fanatic *au în aceea a unui *im%lu a%olo-et( El a conce%ut i*toria ca %e un conflict continuu între mari idei %olitice *i reli-ioa*e( Pentru a 0edea ace*t conflict în ade03rata lui lumin3! el a tre)uit *3 *tudieze toate %artidele *i %e to<i actorii din acea*t3 %ie*3 i*toric3( Sim%atia lui RanSe! *im%atia unui mare i*toric e*te de un ti% *%ecific( Ea nu im%lic3 %rietenie *au %arti6zanat( Ea îi îm)r3<i=eaz3 %e %rieteni =i %e ad0er*ari( Acea*t3 form3 de *im%atie %oate fi com%arat3 cel mai )ine cu aceea a marilor %oe<i( Euri%ide nu *im%atizeaz3 cu MedeeaM S+aSe*%eare nu *im%atizeaz3 cu Bad.con=tient de %rofunzimea 0ie<ii *ale %er*onale =i a *entimentului *3u reli-io*( Ace*t *entiment *tr3)ate toat3 o%era *a i*toric3( Dar intere*ul reli-io* al lui RanSe a fo*t de*tul de mare %entru a cu%rinde între-ul domeniu al 0ie<ii reli-ioa*e! înainte de a *e a0entura în de*crierea Reformei! el termina*e marea lucrare de*%re I"toria papi!or.

cit.e"c ic te i"t da" We!t.4 7R7 ESE* DESPRE OM co%prendre e"t tout pardonner nu e*te 0ala)il3 nici %entru o%erele marilor arti=ti! nici %entru acelea ale marilor i*torici( Sim%atia lor nu im%lic3 nici o >udecat3 moral3! nici o a%ro)are *au deza%ro)are a actelor *in-ulare( De*i-ur! i*toricul are toat3 li)ertatea *3 >udece! dar înainte de a >udeca! el dore=te *3 în<elea-3 =i *3 inter%reteze( Sc+iller a f3uritE dictonul Die We!t.eric t2 o ma?im3 reluat3 de He-el! care a tran*for6 .2 ca%( GI! GIII( 77 Stat %entru Biteratur3 =i Art3! Bucure=ti! "#CC! %( 5C9& hSt3m lîn-3 %iramideV @Dudecat3 %e*te neamuriI Ca în zi de6a%oi ro*tim& Pace fie *au r3z)oaieI i %oto%! nu ne clintim(A 3N.t.Totu=i! ei ne fac *3 în<ele-em ace*te caractereM %3trund în %a*iunile *i moti0ele lor( Ma?ima tout 7" Pentru acea*t3 critic3 a o%erei lui RanSe 0ezi '( P( &au"t2 Partea a II6a! trad( de Bucian Bla-a! Ed( de 'oo+! op.

mat6o într6o c+eie de )olt3 a filozofiei *ale a i*toriei( @De*tinele =i fa%tele *tatelor %articulare =i ale *%iritelor %articulareA! afirm3 He-el! con*tituie dialectica imita<ii ace*tor *%irite! în a%ari<ia lor! dialectic3 în care *%iritul uni0er*al! *%iritul lumii *e %roduce %e *ine! caE nem3r-init! du%3 cum totodat3 el e*te cel care î=i e?ercit3 dre%tul *3u 6 *i dre%tul *3u e*te cel mai înalt din toate d a*u%ra lor! în i*toria lumii! ca tri)unal al lumii( J(((K Ea e*te un tri)unal! deoarece în uni0er*alitatea ei fiin<înd în =i %entru *ine! %articularul! %ena<ii! *ocietatea ci0il3 =i *%iritele %o%oarelor! în realitatea lor 0ariat3! *înt numai ca element ideal! =i mi=carea *%iritului în ace*t element e*te tocmai c+emat3 *3 înf3<i=eze ace*t lucru(P C+iar *i RanSe! oricît de o%u* o%iniilor fundamentale ale lui He-eB! ar fi %utut *u)*crie la acea*t3 o%inie( Dar el conce%ea mi*iunea i*toricului într6un mod mai %u<in %rezum<io*( El con*idera c3 în marele %roce* al i*toriei uni0er*ale! i*toricul ar tre)ui *3 %re-3tea*c3! nu *3 %ronun<e *entin<a( Acea*t3 atitudine e*te foarte de%arte .

de indiferen<a moral3M ea re%rezint3! dim%otri03! un *entiment de cea mai înalt3 re*%on*a)ilitate moral3( Conform lui RanSe! i*toricul nu e*te nici %rocuror! nici a0ocat %entru acuzat( Dac3 el 0or)e=te ca un >udec3tor! el 0or)e=te ca un 5u.4 IS0ORIA 7R5 mi*iune! dac3 %rin fa0oriti*m %artinic *au %rin ur3 el t3inuie=te *au fal*ific3 o *in-ur3 %ie*3 a m3rturiei! atunci el î=i ne-li>eaz3 datoria *u%rem3( Acea*t3 conce%<ie etic3 de*%re mi*iunea! demnitatea *i re*%on*a)ilitatea i*toricului e*te unul din meritele %rinci%ale ale lui RanSe =i confer3 o%erei *ale orizontul ei mare *i li)er( Sim%atia *a uni0er*al3 %utea îm)r3<i=a . El tre)uie *3 adune toate documentele referitoare la caz %entru a le *u%une celei mai înalte cur<i de >u*ti<ie! i*toria omenirii( Dac3 el nu reu=e=te în acea*t3 P He-el! Principii!e $i!o'o$iei dreptu!ui2 `` 5$9! 341. trad( de Gir-il Bo-dan =i Con*tantin :loru! Editura Academiei R(S(R(! Bucure=ti! "#R#! %%( 54#6589( 3N.e d:in"truction.t.

toate e%ocile *i toate na<iunile(75 El a fo*t în *tare *3 *crie i*toria %a%ilor *iE i*toria Reformei! i*toria :ran<ei *i i*toria An-liei! lucrarea *a a*u%ra otomanilor =i a*u%ra monar+iei *%aniole! în acela=i *%irit de im%ar<ialitate =i f3r3 %3rtinire na<ional3( Pentru el! na<iunile latine =i teutonice! -recii =i romanii! E0ul Mediu *i *tatele na<ionale moderne în*emnau un or-ani*m coerent(E :iecare nou3 lucrare i6a %ermi* *36=i l3r-ea*c3 orizontul i*toric =i *3 ofere o %er*%ecti03 mai li)er3 =i mai lar-3( Mul<i din ad0er*arii lui RanSe! care nu au %o*edat ace*t *%irit li)er =i deta=at! au încercat *3 tran*forme nece*itatea în 0irtute( Ei au afirmat c3 era im%o*i)il *3 *crii o i*torie %olitic3 f3r3 %a*iuni %olitice =i f3r3 %3rtinire na<ional3( Treit*c+Se! un re%rezentant al colii Pru*ace! a refuzat c+iar *3 *tudieze materialele din ar+i0ele ne%ru*ace( El *e temea ca nu cum0a *3 fie deran>at! %rin a*tfel de *tudiu! în >udecata lui fa0ora)il3 de*%re %olitica %ru*ac3(7$ O a*emenea atitudine %oate fi u=or de în<ele* la un %amfletar *au %ro%a-andi*t %olitic( Dar în cazul unui i*toric ea *im)olizeaz3 %r3)u=irea =i .

eNă !te Sc ri$tcn J"8#8K! %%( ""7 =i urm( 7$ Gezi Ed( :ueter! ?e"c ic tc der ncueren Hi"torio.falimentul cunoa=terii i*torice( Putem com%ara acea*t3 atitudine cu mentalitatea acelor ad0er*ari ai lui 'alilei care au refuzat con*ec0ent *3 %ri0ea*c3 %rin tele*co% *i *3 *e con0in-3 *in-uri de ade03rul de*co%eririlor a*tronomice ale lui 'alilei! deoarece ei nu doreau *3 fie deran>a<i în credin<a lor a)*olut3 în *i*temul lui Ari*totel( Unei a*tfel de conce%<ii a i*toriei îi %utem o%une cu0intele lui DaSo) BurcS+ardt& 75 într6o e0aluare e?celent3 a %er*onalit3<ii =i o%erei lui RanSe! Alfrcd Do0e men<ioneaz3 lucrarea ace*tuia *niCer"a!itiit de" Mite%p$indcn" J@Uni0er*alitate a *im%atieiA 6 n. Gezi Do0e! Au".t4.rap ie Jed( a 56a! Munc+en =i Berlin! "#5RK! %( C$5( 7R$ ESE* DESPRE OM Dincolo de %ream3rirea oar)3 a %ro%riei <3ri! e*te o)li-atorie %entru noi o alt3 îndatorire! mai .

îm%o03r3toare! anume! aceea de a ne educa noi în=ine %entru a fi oameni %lini de în<ele-ere! %entru care ade03rul =i înrudirea cu tot ceea ce e*te *%iritual e*te )inele *u%rem! =i care %utem do)îndi ade03rata noa*tr3 îndatorire de cet3<eni din acea*t3 cunoa=tere! c+iar dac3 ea nu ar fi înn3*cut3 în noi( în domeniul -îndirii! e*te întru totul >u*t ca )arierele *3 di*%ar3(7N A=a cum arat3 Sc+iller în Scri*orile *ale e*tetice! e?i*t3 o art3 a %a*iunii! dar nu %oate e?i*ta o @art3 %a*ionat3A(7R Acela=i %unct de 0edere a*u%ra %a*iunilor *e a%lic3 =i I*toriei( I*toricul care ar fi necuno*c3tor al lumii %a*iunilor 6al am)i<iilor %olitice! al fanati*mului reli-io* =i al conflictelor economice =i *ociale 6 ne6ar oferi un rezumat a)*tract al e0enimentelor i*torice( Dar dac3 are o anumit3 %reten<ie la ade03rul i*toric! el în*u=i nu %oate r3mîne în acea*t3 lume( El tre)uie *3 dea între-ului material al %a*iunilor o form3 teoretic3M iar acea*t3 form3! ca =i forma o%erei de art3! nu e*te %rodu*ul *au con*ecin<a %a*iuniiM dar dac3 i*toria în*3=i încearc3 *3 fie %a*ionat3! ea înceteaz3 *3 fie i*torie(EI*toricul nu .

enn *ie i+m nic+t *c+on mit *cinem Tem%erament ein-e)oren i*t( Gollend* im Reic+e de* 'edanSen* -e+en alle Sc+la-)3ume )illi.2 %( ""( Trad( en-l(! %( 8#( 7R E""a#" Ae"t etica! and P i!o"op ica!2 Scri*oarea .andt*c+aft mit aliem 'ei*ti-cn ii)er alle* -e+t und der au* die*er ErSenntni* auc+ *eine Biir-er%flic+t .erere Pflic+t! n3mlic+ *ic+ au*zu)ilden zum erSennenden Men*c+en! dcm dic Fa+r+eit und die Gcr. cit.iirde ermitteln Sonncn! .tre)uie *3 manife*te *entimentele! 0iolen<ele =i freneziile %e care le de*crie( Sim%atia lui e*te intelectual3 =i ima-inati03! nu emo<ional3( Stilul %er*onal %e care6" *im<im în fiecare rînd *cri* al unui mare i*toric nu e*te un *til emo<ional *au retoric( Un *til retoric %oate a0ea multe meriteM el %oate emo<iona =i delecta cititorul( Dar lui îi *ca%3 c+e*tiunea %rinci%al3& el nu ne %oate duce la o intuire =i la o >udecat3 li)er3 =i ne%3rtinitoare a*u%ra lucrurilor =i e0enimentelor( 7C @E* -i)t a)er ne)en dem )linden Bo)%rei*en der Heimat cine -anz andere und *c+.in die Ho+e(A DaSo) BurcS+ardt! op.

QQII( IS0ORIA 7RC Dac3 <inem *eama de ace*t caracter al cunoa=terii i*6 torice! e*te u=or *3 di*tin-em o)iecti0itatea i*toric3 de acea form3 de o)iecti0itate care con*tituie *co%ul =tiin<elor naturale( Un mare *a0ant! Ma? PlancS! a de*cri* între-ul efort al -îndirii =tiin<ifice ca un efort con*tant de a elimina toate elementele @antro%olo-iceA( Tre)uie *36" uit3m %e om %entru a *tudia natura =i a de*co%eri =i formula le-ile naturii(74 în dez0oltarea -îndirii =tiin<ifice! elementul antro%omorfic e*te îm%in* tre%tat în %lanul doi %în3 cînd di*%are cu de*30îr=ire în *tructura ideal3 a fizicii( I*toria %rocedeaz3 într6un mod cu totul diferit( Ea %oate tr3i =i re*%ira numai în uni0er*ul uman( Ca =i lim)a>ul *au arta! i*toria e*te fundamental antro%o6morfic3( A6i înl3tura a*%ectele omene=ti ar în*emna a6i di*tru-e caracterul *i natura *%ecifice( Dar antro%omorfi*mul -îndirii i*torice nu e*te un o)*tacol *au o limitare %entru ade03rul ei o)iecti0( I*toria nu e*te cunoa=tere a unor fa%te *au e0enimente .

e?terioareM ea e*te o form3 de auto6cunoa=tere( Pentru a m3 cunoa=te! nu %ot încerca *3 %3=e*c dincolo de mine în*umi! *3 *ar! cum *e *%une! %e*te %ro%ria6mi um)r3( Tre)uie *3 ale.a)ordarea o%u*3( în i*torie! omul *e întoarce în mod con*tant la el în*u=iM el încearc3 *36=i amintea*c3 =i *3 actualizeze întrea-a lui e?%erien<3 trecut3( Dar eul i*toric nu e*te un *im%lu eu indi0idual( El e*te antro%omorfic! dar nu e*te e-ocentric( :ormulat *u) forma unui %arado?! %utem *%une c3 i*toria urm3re=te un @antro%omorfi*m o)iecti0A( :3cîndu6ne *3 cunoa=tem %olimorfi*mul e?i*ten<ei umane! ea ne eli)ereaz3 de ca%riciile =i %re>udec3<ile unui moment *%ecial =i unic( Ea în*eamn3 îm)o-3<irea =i l3r-irea! nu e*tom%area eului! a fiin<ei noa*tre cuno*c3toare *i *im<itoare! care e*te *co%ul cunoa=terii i*torice( Ace*t ideal al ade03rului i*toric *6a dez0oltat foarte lent( C+iar *%iritul -rec! cu toat3 )o-3<ia =i %rofunzimea lui! nu "6a %utut aduce la de%lina maturitate( Dar în %ro-re*ul 74 Gezi Ma? PlancS! Die Ein eit de" p #"iKa!i"c cn .

We!t(i!de" JBei%zi-! "#9#K( Pentru alte detalii! 0ezi Ca**ircr! Su("tance and &unction2 trad( en-l( de F(C( =i M( C( S.a)e. J"#75K! %%( 59R =i urm( 7RR ESE* DESPRE OM con=tiin<ei moderne! de*co%erirea *i formularea ace*tui conce%t al i*toriei a de0enit una din *arcinile noa*tre cele mai im%ortante( în *ecolul al QGII6lea! cunoa=terea i*toric3 e*te ecli%*at3 înc3 de alt ideal al ade03rului( I*toria nu =i6a -3*it înc3 locul *u) *oare( Ea e*te %u*3 în um)r3 de c3tre matematic3 =i fizica matematic3( Dar a%oi! la înce%utul *ecolului al QGIII6lea! are loc o orientare nou3 a -îndirii moderne( Secolul al QGIII6lea a fo*t con*iderat ade*eori ca un *ecol ani*toric *au antii*toric( Dar ace*ta e*te un %unct de 0edere unilateral *i eronat( 'înditorii din *ecolul al QGIII6lea *înt ade03ra<ii %ionieri ai -îndirii i*torice( Ei %un între)3ri noi =i in0enteaz3 noi metode de a r3*%unde la ace*te între)3ri( In0e*ti-a<ia i*toric3 a fo*t unul din in*tru6 mentele nece*are ale filozofiei Buminilor(78 Dar în *ecolul al QGIII6lea %re0ala înc3 o conce%<ie %ra-matic3 .

a i*toriei( Nici un nou conce%t critic nu a a%3rut înainte de înce%utul *ecolului al QlQ6lea! înainte de a%ari<ia lui Nie)u+r =i RanSe( Totu=i! înce%înd de acum înainte! conce%tul modern al i*toriei e*te *ta)ilit cu fermitate =i el î=i e?tinde influen<a a*u%ra tuturor domeniilor cunoa=terii =i culturii umane( Totu=i! nu a fo*t u=or *3 *e determine caracterul "peci$ic al ade03rului i*toric =i al metodei i*torice( Mul<i filozofi erau înclina<i mai curînd *3 ne-e decît *3 e?%lice ace*t caracter *%ecific( Atîta tim% cît i*toricul continu3 *3 %3*treze o%inii %er*onale *%eciale! atîta tim% cît el )lameaz3 *au laud3! a%ro)3 *au deza%ro)3! au *%u* ei! el nu 0a fi niciodat3 la în3l<imea *arcinii *ale( în mod con=tient *au incon=tient! el 0a deforma ade03rul o)iecti0( I*toricul tre)uie *3 a)andoneze intere*ul lui %entru lucruri =i e0enimente %entru a le 0edea în înf3<i=area lor ade03rat3( Ace*t %o*tulat metodolo-ic a c3%3tat e?%re*ia cea mai clar3 =i im%re*ionant3 în lucr3rile i*torice ale lui Taine( I*toricul! declara Taine! tre)uie *3 ac<ioneze ca un naturali*t( El tre)uie *3 *e .

eli)ereze nu numai de toate %re>udec3<ile con0en<ionale! ci =i de toate %redilec<iile %er*onale =i de toate normele morale( 78 Pentru alte detalii 0ezi Ca**irer! Die P i!o"op ie der 7R4 Au$K!ă%n. JTu)in-cn! "#57K! ca%( G! %%( 7"865"7( IS0ORIA ducerea la &i!o'o$ia artei2 =i care înce%e *3 %3trund3 acum în toate =tiin<ele morale! con*t3 în a con*idera o%erele omene=ti J(((K ca fa%te =i %rodu*e ale c3ror %ro%riet3<i tre)uie înf3<i=ate =i ale c3ror cauze tre)uie cercetate! în<elea*3 în felui ace*ta! =tiin<a nu tre)uie nici *3 >u*tifice! nici *3 condamne( tiin<ele morale tre)uie *3 %rocedeze în acela=i mod ca =i )otanica! care *tudiaz3 cu acela=i intere* %ortocalul =i dafinul! %inul =i fa-ul( Ele nu *înt altce0a decît un fel de )otanic3 a%licat3 care nu *e ocu%3 de %lante! ci deEo%erele oamenilor( Acea*ta e*te mi=carea -eneral3 %rin care =tiin<ele morale *i =tiin<ele *ociale *e a%ro%ie unele de altele =i în 0irtutea c3reia cele dintîi 0or atin-e @Metoda modern3 %e care o urmezA! *cria Taine în intro6 .

acela=i -rad de certitudine =i acela=i %ro-re* ca =i celedin urm3(7# Dac3 acce%t3m ace*t %unct de 0edere! %ro)lema o)iec6 ti0it3tii i*toriei %are *3 fie rezol0at3 în modul cel mai *im%lu( Ca =i fizicianul *au c+imi*tul! i*toricul tre)uie *3 *tudieze cauzele lucrurilor în loc *3 >udece 0aloarea lor( @N6are im%ortan<3 dac3 fa%tele *înt fizice *au moraleA! *crie Taine! ele au întotdeauna cauzeM e?i*t3 cauze ale am)i<iei! ale cura>ului! ale 0eracit3<ii! ca =i ale di-e*tiei! ale mi=c3rii mu=c+iulare! ale c3ldurii animale( Giciul =i 0irtutea *înt ni=te %rodu*e la fel ca 0itriolul =i za+3rul =i orice fa%t com%le? *e na=te din întîlnirea altor fa%te mai *im%le! de care de%inde( S3 c3ut3m! %rin urmare! datele *im%le ale în*u=irilor morale a=a cum le c3ut3m %e acelea ale în*u=irilor fizice( în am)ele cazuri 0om -3*i acelea=i cauze uni0er*ale =i %ermanente! %rezente în fiecare cli%3 =i în fiecare caz! ac<ionînd %retutindeni =i mereu! inde*tructi)ile =i %în3 la urm3 .

dominînd f3r3 -re=! în 0reme ce accidentele de care *e ciocne*c! fiind limitate *i %ar<iale! *fîr*e*c %rin a *e l3*a co0îr=ite de ac<iunea *urd3 =i necontenit re%etat3 a ace*tor cauzeM a*tfel c3 *tructura -eneral3 a lucrurilor =i tr3*3turile %rinci%ale ale e0enimentelor *înt o%era lor! a*tfel c3 reli-iile! 7# Taine! P i!o"op ie de G:art Jed( a "C6a! Pari*! Bi)rairie Hac+ctte! "#"4K! %artea I! ca%( I! %( "5( 7R8 ESE* DESPRE OM filozofiile! %oeziile! indu*tria! formele *ociet3<ii =i familiei *înt! în definiti0! doar urmele l3*ate de %ecetea lor(6E9 Nu inten<ionez *3 intru aici în di*cutarea =i critica ace*tui *i*tem al determini*mului i*toric(5" Ne-area cauzalit3<ii i*torice ar fi! cu *i-uran<3! modalitatea -re=it3 de a com)ate ace*t determini*m( C3ciE cauzalitatea e*te o cate-orie -eneral3 care *e e?tinde a*u%ra între-ului cîm% al cunoa=terii umane( Ea nu *e re*trîn-e la un domeniu %articular! la lumea .

fenomenelor materiale( Bi)ertatea =i cauzalitatea nu tre)uie con*iderate ca for<e metafizice diferite *au o%u*eM ele *înt %ur =i *im%lu! moduri diferite de >udecare( C+iar eant! cam%ionul cel mai +ot3rît al li)ert3<ii =i al ideali*mului etic! nu a ne-at niciodat3 c3 întrea-a noa*tr3 cunoa=tere em%iric3! cunoa=terea oamenilor ca =i aceea a lucrurilor fizice! tre)uie *3 recunoa*c3 %rinci%iul cauzalit3<ii( Putem deci admite! *u*<ine eant! c3 dac3 ne6ar fi %o*i)il *3 a0em o *crutare atît de adînc3 în felul de a -îndi al unui om! a=a cum *e arat3 el %rin ac<iunile interne cît *i %rin cele e?terne! încît fiecare din mo)ilurile ei! c+iar =i cel mai neîn*emnat! *3 ne fie cuno*cut! dim%reun3 cu toate ocaziile e?terne care ac<ioneaz3 a*u%ra ace*tora din urm3! am %utea calcula %urtarea în 0iitor a unui om cu aceea=i certitudine ca %e o ecli%*3 de Bun3 *au de Soare! =i totu=i *3 afirm3m c3 omul e*te li)er(P Nu ne ocu%3m aici cu ace*t a*%ect al %ro)lemei! cu conce%tul metafizic *au etic al li)ert3<ii( Ne intere*eaz3 .

numai re%ercu*iunea ace*tui conce%t a*u%ra metodei i*torice( Atunci cînd *tudiem %rinci%alele lucr3ri ale lui Taine! NPa H.ini de critică2 te?te ale*e! tradu*e =i %refa<ate de Sil0ian Io*ife*cu! Editura %entru Biteratura Uni0er*al3! Bucure=ti! "#RC! %%( 7C$67CC( 3Dt.te Taine! Pa.%%ol. Critica raţiunii practice2 traducere! *tudiu introducti0 =i indici Nicolae Ba-da*ar! %o*tfa<a Niculae Bcllu! Editura tiin<ific3! Bucure=ti! "#47! %( "88( 3Dt4 IS0ORIA 7R# *întem *ur%rin=i *3 afl3m c3! %ractic 0or)ind! acea*t3 re%ercu*iune a fo*t foarte mic3( Ba %rima %ri0ire *6ar .4 = Am tratat acea*t3 %ro)lem3 într6o comunicare =tiin<ific3 intitulat3 @Naturali*ti*c+e und +umani*ti*c+e Be-riindun.der ICultur%+ilo*o%+ieA! 'ote)or-* eun-l( Geten*Sa%*6oc+ Gittcr+et*6Samli3llet* Handlin-ar J'ote)or-! "#5#K( P Immanuel eant! Hnte%eierea %eta$i'icii %oraCuri!or.

%3rea c3 nu e?i*t3 o diferen<3 mai mare =i mai radical3 decît aceea dintre conce%<iile re*%ecti0e ale lui Taine =i Dilt+e. referitoare la lumea i*toric3( Cei doi -înditori a)ordeaz3 %ro)lema din dou3 un-+iuri cu totul diferite( Dilt+e. *u)liniaz3 autonomia i*toriei! ireducti)ilitatea ei la =tiin<ele naturale! %articularitatea ei ca ?ei"te"Ni""en"c a$t. Taine nea-3 a%3*at ace*t %unct de 0edere( I*toria nu 0a de0eni niciodat3 o =tiin<3 atîta tim% cît are %reten<ia de a6=i urma drumul %ro%riu( E?i*t3 numai un mod =i numai o cale %entru -îndirea =tiin<ific3( Dar acea*t3 o%inie e*te corectat3 imediat atunci cînd Taine înce%e cu %ro%ria in0e*ti-are =i de*criere a fenomenelor i*torice( @Care e %rima 0oa*tr3 o)*er0a<ieA! întrea)3 el! cînd întoarce<i %a-inile mari =i în<e%enite ale unui in@ $o!io2 %a-inile în-3l)enite ale unui manu*cri*! %e *curt! ale unui %oem! cod! *im)ol al credin<eiH J(((K G3 -îndi<i c3 el nu *6a f3cut *in-ur( E doar o form3! a*emenea unei coc+ilii fo*ile! unei am%rente! a*emenea uneia dintre formele l3*ate în %iatr3 de un animal care a tr3it *i a .

%ierit( Su) coc+ilie *6a aflat un animal! =i *u) document *6a aflat un om( De ce *tudia<i coc+ilia! dac3 nu 6%entru a 03 înc+i%ui animalulH în acela=i fel! *tudia<i documentul numai ca *3 cunoa=te<i omulM coc+ilia =i documentul *înt r3m3=i<e moarte! =i 0aloreaz3 doar în calitate de indicii a*u%ra unei fiin<e între-i =i 0ii( Tre)uie *3 a>un-em %în3 la acea*t3 fiin<3M %e ea tre)uie *3 ne *tr3duim *6o recon*truim( Cînd *tudiem documentul ca =i cum ar fi *in-ur! -re=im( în*eamn3 *3 trat3m o)iectele doar ca erudi<i *i *3 c3dem într6o iluzie li0re*c3( De fa%t! nu e?i*t3 nici mitolo-ie! nici mit! ci numai oameni care %otri0e*c cu0intele =i ima-inile J(((K( Nimic nu e?i*t3 decît datorit3 indi0iduluiM %e indi0id tre)uie *36" cunoa=tem( Dac3 am *ta)ilit filia<ia do-melor! *au cla*ificarea %oemelor! *au %ro-re*ul con*titu<iilor! *au tran*formarea lim)ilor! n6am f3cut decît *3 cur3<3m terenulM i*toria ade03rat3 *e înal<3 doar atunci cînd i*toricul înce%e *3 de*lu=ea*c3 %rin înde%3rtarea 0remurilor %e omul 0iu! în ac<iune! înze*trat cu %a*iuni! %o*edînd o)i=nuin<e cu -la*ul =i cu .

fizionomia lui! cu -e*turile =i îm)r3c3mintea lui! di*tinct =i între.ca acela %e care adineauri l6am %3r3*it %e *trad3( 749 ESE* DESPRE OM S3 încerc3m deci *3 *u%rim3m! %e cît e cu %utin<3! de%3rtarea în tim% care ne îm%iedic3 *3 o)*er03m %e om cu oc+ii! cu oc ii %inţii. J(((K O lim)3! o le-i*la<ie! un cate+i*m nu e niciodat3 decît un o)iect a)*tractM o)iectul com%let e omul în ac<iune! omul cu tru%! omul 0izi)il! care m3nînc3! um)l3! *e )ate! munce=te J(((K( S3 facem trecutul %rezentM ca *3 %utem >udeca un lucru! tre)uie *3 fie %rezentM nu e?i*t3 e?%erien<a o)iectelor a)*ente( :3r3 îndoial3! o a*tfel de recon*tituire e totdeauna incom%let3M ea nu %oate %rile>ui decît >udec3<i incom%leteM dar tre)uie *3 ne re*emn3mM mai mult 0aloreaz3 o cunoa=tere mutilat3 decît o cunoa=tere nul3 *au fal*3 *i nu e?i*t3 alt mi>loc de a cunoa=te cu a%ro?ima<ie fa%tele de alt3dat3 decît *3 Cede% cu a%ro?ima<ie %e oamenii de alt3dat3(P .

Toate ace*tea *înt în %erfect3 concordant3 cu 0iziunea a*u%ra i*toriei =i a metodei i*torice %e care a(m încercat *6o e?%unem =i *6o a%3r3m mai *u*( Dar dac3 acea*t3 0iziune e*te corect3! e*te im%o*i)il a @reduceA -îndirea i*toric3 la metoda -îndirii =tiin<ifice( Dac3 ar fi *3 cunoa=tem toate le-ile naturii! dac3 am %utea a%lica omului toate re-ulile *tati*tice! economice! *ociolo-ice! acea*ta tot nu ne6ar a>uta *3 @0edemA omul în ace*t a*%ect *%ecial =i în forma lui indi0idual3( Aici nu ne mi=c3m într6un uni0er* fizic! ci într6un uni0er* *im)olic( Iar %entru în<ele-erea =i inter%retarea *im)olurilor! tre)uie *3 dez0olt3m alte metode decît cele ale cercet3rii cauzelor(A Cate-oria *emnifica<iei nu %oate fi redu*3 la cate-oria e?i*ten<ei(57 Dac3 c3ut3m o aate-orie -eneral3 c3reia *36i *u)*um3m cunoa=terea i*toric3! atunci o %utem de*crie nu ca o ramur3 a fizicii! ci ca o ramur3 a *emanticii( JRe-ulile *emanticii! *i nu le-ile naturii *înt %rinci%iile -enerale ale -îndirii i*torice( I*toria e*te inclu*3 în domeniul +ermeneuticii! nu în acela al =tiin<elor naturale( Ace*t lucru e*te admi* de c3tre Taine .

t. cit2 %%( 7$4 =i urm( 3N.4 57 Gezi "upra2 %( "C8( IS0ORIA 74" Ele nu *înt o)*er0a)ile %recum fa%tele fizice *au c+imiceM ele tre)uie *3 fie recon*truite( Iar %entru acea*t3 recon*truc<ie i*toricul tre)uie *3 *t3%înea*c3 o te+nic3 *%ecial3 =i foarte com%licat3M el tre)uie *3 în0e<e *3 citea*c3 documentele de care di*%une =i *3 în<elea-3 monumentele %entru a a0ea acce* la un *in-ur *i *im%lu fa%t( în i*torie! inter%retarea *im)olurilor %recede adunarea fa%telor! iar f3r3 acea*t3 inter%retare nu e?i*t3 nici o a%ro%iere de ade03rul i*toric( Acea*ta ne duce la o alt3 %ro)lem3 mult contro0er*at3( E*te clar c3 i*toria nu %oate de*crie toate fa%tele .%%ol.în %ractic3! dar ne-at în teorie( Teoria lui nu recunoa=te decît dou3 *arcini ale i*toricului& el tre)uie *3 adune @fa%teleA *i tre)uie *3 cerceteze cauzele lor( Dar ceea ce omite Taine cu de*30îr=ire e*te c3 ace*te fa%te în*e=i nu *înt date nemi>locit i*toricului( P H.te Taine! op.

trecutului( Ea *e ocu%3 numai de fa%tele @memora)ileA! de fa%tele @demneA de a fi amintite( Dar unde *e afl3 diferen<a dintre ace*te fa%te memora)ile *i tot re*tul care *înt date uit3riiH RicSert a încercat *3 demon*treze c3 i*toricul! %entru a di*tin-e între fa%tele i*torice =i nei*torice! tre)uie *3 fie în %o*e*ia unui anumit *i*tem de 0alori formale =i c3 el tre)uie *3 folo*ea*c3 ace*t *i*tem ca un etalon în *electarea fa%telor( Dar acea*t3 teorie e*te %a*i)il3 de *erioa*e o)iec<ii(55 Ar %3rea mult mai natural *i mai %lauzi)il *3 *e *%un3 c3 ade03ratul criteriu nu con*t3 în 0aloarea fa%telor! ci în con*ecin<ele lor %ractice( Un fa%t de0ine rele0ant din %unct de 0edere i*toric dac3 e*te %lin de con*ecin<e( Mul<i i*torici eminen<i au *u*<inut acea*t3 teorie( @Dac3 ne între)3mA! afirm3 Eduard Me.er! care dintre e0enimentele %e care le cunoa=tem *înt i*torice! tre)uie *3 r3*%undem& oricare dintre ele care e*te eficace *au care a de0enit eficace( Con*tat3m ceea ce e*te eficace în e%oca %rezent3 în care o)*er03m nemi>locit efectul! dar îl %utem con*tata =i cu %ri0ire la .

ur 0 eorie und Met odiK der ?e"c ic te JHallc a(S(! "#97K! %%( 5R =i urm( 747 ESE* DESPRE OM Dar c+iar ace*t *emn de di*tinc<ie nu e*te *uficient( Dac3 *tudiem o lucrare i*toric3! în *%ecial o lucrare )io-rafic3! %utem afla %e a%roa%e fiecare %a-in3 men<ionarea unor lucruri =i e0enimente care! dintr6un %unct de 0edere *trict %ra-matic! au o *emnifica<ie foarte redu*3( O *cri*oare a lui 'oet+e *au o o)*er0a<ie .ur Lo.iK der Du!turNi""en"c a$ten J'ote)or-! "#$7K! %%( $" =i urm( 5$ Eduard Mc.trecut( în am)ele cazuri a0em în fata oc+ilor o mul<ime de *t3ri de lucruri! adic3 de efecte( între)area i*toric3 e*te& %rin ce au fo*t %rodu*e ace*te efecteH Ceea ce recunoa=tem ca fiind cauza unui a*tfel de efect e*te un e0eniment i*toric(5$ 55 Pentru o critic3 a ace*tei teorii! 0ezi Ern*t Troelt*c+! Der Hi"tori"%u" und "eine Pro(!e%e2 în @'e*ammelte Sc+riftenA! 0oi( III! =i Ca**irer! .er! .

aruncat3 în una din con0or)irile *ale nu a l3*at nici o urm3 în i*toria literaturii( Cu toate ace*tea! o %utem con*idera nota)il3 *i memora)il3( :3r3 *3 ai)3 0reun efect %ractic! acea*t3 *cri*oare *au acea*t3 afirma<ie %oate fi totu=i a%reciat3 %rintre documentele din care încerc3m *3 ne con*truim ima-inea i*toric3 a lui 'oet+e( Toate ace*tea nu *înt im%ortante %rin con*ecin<ele lor! dar %ot fi e?trem de caracteri*tice( Toate fa%tele i*torice *înt fa%te caracteri*tice! %entru c3 în i*torie 6 în i*toria na<iunilor! ca =i în aceea a indi0izilor 6 nu lu3m niciodat3 în con*idera<ie doar manife*t3rile *i ac<iunile( In ace*te manife*t3ri 0edem e?%re*ia %er*onalit3<ii( în cunoa=terea noa*tr3 i*toric3 6 care e*te o cunoa=tere *emantic3 6 nu a%lic3m acelea=i norme ca *i în cunoa=terea noa*tr3 %ractic3 *au fizic3( Un lucru care %oate *3 nu ai)3 a)*olut nici o im%ortan<3 din %unct de 0edere fizic *au %ractic %oate a0ea în *c+im) o foarte mare im%ortant3 *emantic3( Bitera iota din cuGintele -rece=ti o%o@ou"io" *i o%oi@ou"io" nu în*eamn3 nimic în *en* fizicM dar! ca *im)ol reli-io*! ca .

4 IS0ORIA 745 între-i e%oci( Macaula. Diferen<a de *emnifica<ie a ace*tor doi termeni a %ricinuit di*%ute teolo-ico6filozofice %ri0ind do-ma cre=tin3 a Trinit3<ii( Primul *inod ecumenic de la Niceea! din anul 57C! a con*acrat %rimul termen %entru a de*emna e-alitatea %erfect3 =i identitatea de *u)*tan<3 a :iului lui Dumnczeu6Tat3l( 3N. ne %o0e*te=te c3! atunci cînd a .t.ni$icati$"F. Ace*te fa%te nu erau *emnificati0e în %ri0in<a efectelor lor! dar ele erau @e?%re*i0eAM ele erau *im)oluri %rin care i*toricul %utea citi *i inter%reta caractere indi0iduale *au caractere ale unei P în lim)a -reac3! o%o@ou"io" în*eamn3 con*u)*tan<ial! iar o%oi@ou"io"2 de aceeaşi e"enţă.e?%re*ie *i inter%retare a do-mei Trinit3<ii! ea a de0enit %unctul de %lecare al unor di*cu<ii intermina)ile care au *tîrnit *entimentele cele mai 0iolente =i au zdruncinat fundamentele 0ie<ii reli-ioa*e! *ociale *i %olitice(P Bui Taine îi %l3cea *36=i întemeieze de*crierile i*torice %e ceea ce el numea Ede tout petit" $ait" "i.

*cri* marea *a o%er3 i*toric3! =i6a format conce%<ia de*%re caracterul %artidelor %olitice *i reli-ioa*e nu dintr6o *in-ur3 lucrare! ci din mii de )ro=uri! %redici =i *atire( Toate ace*te lucruri nu au o %ondere i*toric3 mare! *i *e %oate *3 fi a0ut o influen<3 foarte mic3 a*u%ra cur*ului -eneral al e0enimentelor( Cu toate ace*tea! ele *înt 0aloroa*e! c+iar indi*%en*a)ile %entru i*toric! deoarece îl a>ut3 *3 cunoa*c3 %er*onalit3<ile *i e0enimentele( în a doua >um3tate a *ecolului al QlQ6lea au e?i*tat mul<i i*torici care =i6au %u* *%eran<e e?a-erate în introducerea metodelor *tati*tice( Ei %reziceau c3! %rin folo*irea corect3 a ace*tei arme noi =i %uternice! o nou3 er3 a -îndirii i*torice era %e cale de a *e na=te( Se %are într6ade03r c3! dac3 ar fi %o*i)il3 de*crierea fenomenelor i*torice în termeni *tati*tici! acea*ta ar a0ea un efect re0olu<ionar a*u%ra -îndirii umane! în ace*t caz! cunoa=terea omului ar lua! în între-ime! dintr6o dat3! o nou3 înf3<i=are( Noi 0om fi atin* un mare o)iecti0! o matematic3 a naturii umane( Primul mare i*toric care a .

e?%u* ace*t %unct de 0edere era con0in* c3 nu numai *tudiul marilor mi=c3ri colecti0e! dar *i *tudiul moralit3<ii *i ci0ili6za<iei erau de%endente în mare m3*ur3 de metodele *tati*tice( Pentru c3 e?i*t3 o *tati*tic3 moral3! %recum =i o *tati*tic3 *ociolo-ic3 *au economic3( De fa%t! nici o zon3 a 0ie<ii umane nu e*te *cutit3 de re-uli numerice ri-uroa*e! care *e e?tind a*u%ra oric3rui domeniu al ac<iunii umane( Acea*t3 tez3 a fo*t a%3rat3 cu 0i-oare de c3tre BucSle în introducerea -eneral3 la lucrarea *a I"toria ciCi!i'aţiei Hn An.!ia J"8C4K( Stati*tica! declara BucSle! e*te re*%in-erea cea mai )un3 =i mai con0in-3toare a idolului @li)erului ar)itruA( Di*%unem acum de informa<iile cele mai întin*e %ri0itoare nu numai la intere*ele materiale ale oamenilor! dar =i la %articularit3<ile lor morale( Sîntem %u=i la curent! acum! cu rata mortalit3<ii! cu rata c3*3toriilor *i! de a*emenea! cu rata criminalit3<ii la cele mai multe %o%oare ci0ilizate( Ace*te fa%te =i cele *imilare au fo*t adunate! *i*tematizate =i *înt acum -ata %entru a fi între)uin<ate( .

Dac3 i*toria ca =tiin<3 a a%3rut cu întîrziere =i dac3 i*toria nu a fo*t niciodat3 74$ ESE* DESPRE OM în *tare *3 concureze cu fizica *au cu c+imia! e*te datorit3 fa%tului c3 metodele *tati*tice au fo*t ne-li>ate( Nu ne6am dat *eama c3 =i aici fiecare e0eniment e*te le-at de antecedentul lui %rintr6o le-3tur3 ine0ita)il3! c3 fiecare antecedent e*te unit cu un fa%t %recedent =i c3! în felul ace*ta! lumea întrea-3 6 lumea moral3! la fel ca =i lumea fizic3 6 formeaz3 un lan< nece*ar în care fiecare om î=i %oate >uca rolul *3u( Dar el nu %oate +ot3rî nicidecum care 0a fi ace*t rol( @Re*%in-înd! deci! do-ma li)erului ar)itru! J(((K am fo*t condu=i la concluzia c3 ac<iunile oamenilor! fiind determinate doar de c3tre antecedentele lor! tre)uie *3 ai)3 un caracter de uniformitate! tre)uie! adic3! în e?act acelea=i circum*tan<e! *3 duc3 totdeauna e?act la acelea=i rezultate(A5EC E*te neîndoielnic! de*i-ur! c3 *tati*tica! într6ade03r! .

la fenomene colecti0e( Re-ulile *tati*6( tice nu *înt de*tinate *3 determine un caz *in-ularM ele *e ocu%3 numai cu anumite @colecti0eA( BucSle e*te foarte de%arte de a a0ea o în<ele-ere clar3 a caracterului =i con<inutului metodelor *tati*tice( O analiz3 lo-ic3 adec0at3 a ace*tor metode a fo*t f3cut3 a)ia mai tîrziu(5R El 0or)e=te uneori de*%re le-i *tati*tice într6un mod cam ciudat( El %2re *3 le %ri0ea*c3 nu ca %e ni=te formule care de*criu ni=te .con*tituie un a>utor mare =i %re<io* %entru *tudiul fenomenelor *ociolo-ice *au economice( C+iar =i în domeniul i*toriei tre)uie admi*e uniformitatea =i re-ularitatea anumitor ac<iuni umane( I*toria nu nea-3 c3 ace*te ac<iuni! fiind rezultatul unor cauze cu%rinz3toare =i -enerale! care ac<ioneaz3 a*u%ra an*am)lului *ociet3<ii! %roduc anumite con*ecin<e inde%endente de 0oin<a indi0izilor din care e*te com%u*3 *ocietatea( Dar atunci cînd a>un-em Ba de*crierea i*toric3 a unui act indi0idual! tre)uie *3 ne confrunt3m cu o %ro)lem3 total diferit3( Prin în*3=i natura lor! metodele *tati*tice *e re*trîn.

!and JNe.5C BucSle! Hi"tor# o$ CiCi!i'ation in En. Pentru literatura modern3 %ri0ind *tati*tica! 0ezi /orS! "8C8K! %%( "$ =i urm( 5R ee.ne*! A 0reati"e on Pro(a(i!it# JBondra! "#7"K! =i 0on Mi*e*! Wa r"c cin!ic Kcit2 Stati"tiK und Wa r eit JGiena! "#78K( IS0ORIA 74C fenomeneM ci ca %e ni=te for<e careN%roduc ace*te fenomene( De*i-ur! acea*ta nu e*te =tiin<3! ci mitolo-ie( Pentru el! le-ile *tati*tice *înt! într6un anumit *en*! @cauzeA care ne im%un anumite ac<iuni( Sinuciderea! con*ider3 el! %are *3 fie un act cu de*30îr=ire li)er( Dar dac3 *tudiem *tati*ticile morale! tre)uie *3 >udec3m cu totul altfel( Gom afla c3 *inuciderea e*te în între-ime %rodu*ul *t3rii -enerale a *ociet3<ii! iar criminalul indi0idual duce doar la înde%linire ceea ce e*te o con*ecin<3 nece*ar3 a circum*tan<elor %recedente( într6o *tare dat3 a *ociet3<ii! un anumit num3r de %er*oane tre)uie *36*i %un3 ca%3t .

0ie<ii J(((K( Iar for<a le-ii mai cu%rinz3toare e*te atît de irezi*ti)il3! încît nici dra-o*tea de 0ia<3! nici teama de lumea cealalt3 nu %ot fi cu ce0a de folo* %entru a îm%iedica actul(54 A)ia dac3 e nece*ar *3 mai *%un c3 ace*t @tre)uieA con<ine un între.ictri+ cau"a dii" p!acuit "ed Cicta CatoniFL< Sinuciderea lui Cato nu a fo*t doar un act fizic! ea a fo*t un act *im)olic( Ea a fo*t e?%re*ia unui mare caracterM a fo*t ultimul %rote*t al *%iritului roman re%u)lican îm%otri0a noii ordini a lucrurilor( Toate ace*tea *înt total inacce*i)ile acelor .0ie*%ar %lin de a)era<ii metafizice( I*toricul! totu=i! nu *e ocu%3 cu acea*t3 latur3 a %ro)lemei( Dac3 el 0or)e=te de*%re un caz indi0idual 6 de*%re *inuciderea lui Cato! *3 zicem 6 e*te clar c3 %entru inter%retarea i*toric3 a ace*tui fa%t indi0idual el nu *e %oate a=te%ta la nici un a>utor din %artea metodelor *tati*tice( Prima lui inten<ie nu e*te aceea de a fi?a un e0eniment fizic în tim% =i *%a<iu! ci de a rele0a @*emnifica<iaA mor<ii lui Cato( Semnifica<ia mor<ii lui Cato e*te e?%rimat3 în 0er*ul lui Bucan @ .

@cauze cu%rinz3toare =i -eneraleA de*%re care am %utea -îndi c3 *înt re*%on*a)ile %entru marile mi=c3ri colecti0e în i*torie( Putem încerca *3 reducem ac<iunile umane la re-uli *tati*tice( Dar %rin ace*te re-uli nu 0om atin-e niciodat3 *co%ul care e*te recuno*cut c+iar de c3tre i*toricii din *coal3 naturali*t3( Nu 0om @0edeaA oamenii de alt3dat3( Ceea ce 0om 0edea în cazul ace*ta nu 0a fi 0ia<a real3! drama i*torieiM 54 58 BucSle! op. cit2 %( 79( @ieii au <inut cu în0in-3torul! dar Cato cu cel în0in*(A < %%% %% < %%% .

%%% % f66 66 74R ESE* DESPRE OM .%% < %%% %.

0or fi doar mi=c3rile =i -e*turile %3%u=ilor într6un *%ectacol de teatru de %3%u=i =i *forile %rin care ace*te marionete *înt %u*e în mi=care( Aceea=i o)iec<ie *e %3*treaz3 îm%otri0a tuturor încer6 c3rilor de a reduce cunoa=terea i*toric3 la *tudiul ti%urilor %*i+olo-ice( Ba %rima %ri0ire ar %3rea e0ident c3! dac3 %utem 0or)i de le-i -enerale în i*torie! ace*tea nu %ot fi le-i ale naturii! ci doar le-i ale %*i+olo-iei( Re-ularitatea %e care o c3ut3m *i %e care dorim *6o de*criem în i*torie nu a%ar<ine e?%erien<ei noa*tre e?terne! ci e?%erien<ei interne( E*te o re-ularitate a *t3rilor %*i+ice! a ideilor =i *entimentelor( Dac3 am reu=i! *3 afl3m o le-e -eneral3! in0iola)il3! care a -u0er6 nat ace*te idei =i *entimente =i le6a %re*cri* o ordine definit3! atunci am %utea con*idera c3 am -3*it c+eia %entru lumea i*toric3( Printre i*toricii moderni! earl Bam%rec+t a fo*t acela care a a>un* la con0in-erea c3 de*co%eri*e o a*tfel de le-e( în cele dou3*%rezece 0olume ale lucr3rii *ale I"toria ?er%aniei el a încercat *3 demon*treze teza lui .

-eneral3 %rintr6un e?em%lu concret( Du%3 conce%<ia lui Bam%rec+t! e?i*t3 o ordine in0aria)il3 în care *e *ucced *t3rile *%iritului uman( Iar acea*t3 ordine determin3 o dat3 %entru totdeauna e0olu<ia culturii umane( Bam%rec+t a re*%in* ideile materiali*mului economic( 'rice act economic! ca *i orice act mintal! afirma el! de%inde de condi<ii %*i+olo-ice( Dar ceea ce ne tre)uie nu e*te o %*i+olo-ie indi0idual3! ci o %*i+olo-ie *ocial3! o %*i+olo-ie cEare e?%lic3 *c+im)3rile în con=tiin<a *ocial3( Ace*te *c+im)3ri *înt le-ate de o *c+em3 fi?3 =i ri-id3( De aceea i*toria tre)uie *3 înceteze a fi *tudiul indi0izilorM ea tre)uie *3 *e eli)ereze de orice fel de idolatrizare a eroului( Pro)lema ei %rinci%al3 tre)uie *3 *e refere la factorii *ocio6%*i+ici! com%ara<i *i o%u=i celor indi0idual6%*i+ici( Nici diferen<ele indi0iduale! nici cele na<ionale nu %ot influen<a *au modifica cur*ul re-ulat al 0ie<ii noa*tre *ocio6%*i+ice( I*toria ci0iliza<iei ne arat3! totdeauna =i %retutindeni! aceea=i *ucce*iune6 *i acela=i ritm uniform( Dintr6ua *tadiu ini<ial! care e*te de*cri* de c3tre Bam%rec+t ca animi*m! trecem la o .

e%oc3 a *im)oli*mului! ti%i*mului! con0en<ionali*mului! IS0ORIA 744 indi0iduali*mului *i *u)iecti0i*mului( Acea*t3 *c+em3 e*te ne*c+im)3toare =i ine?ora)il3( Dac3 acce%t3m ace*t %rinci%iu! i*toria nu mai e*te doar o =tiin<3 inducti03( Sîntem în *itua<ia de a face afirma<ii -eneral6deducti0e( Bam%rec+t =i6a e?tra* *c+ema din fa%tele i*toriei -ermane( Dar el nu a inten<ionat cîtu*i Se %u<in *6o re*trîn-3 doar la acea*t3 arie( El con*idera c3 *c+ema lui are a%lica)ilitate -eneral3! c3 e*te un %rinci%iu a%rioric al între-ii 0ie<i i*torice( @Noi o)<inem din materialul totalA! *cria el! @nu numai ideea de unitate! dar *i o im%re*ie %*i+olo-ic3 -eneral3 care declar3 *i reclam3 la modul a)*olut o a*tfel de unitateM toate e0enimentele %*i+ice *imultane! indi0idual6%*i+ice! ca *i *ocio6%*i+ice au tendin<a de a *e a%ro%ia de o *imilaritate comun3(A 5# Mecani*mul %*i+ic uni0er*al al de*f3=ur3rii diferitelor %erioade re0ine %e*te tot! în Ru*ia modern3! ca *i în i*toria 'reciei *au Romei! în A*ia! la fel de )ine ca =i în .

e"c ic te =tiin<ific3(A$9 Sc+ema -eneral3 a lui Bam%rec+t e*te total diferit3 de conce%<ia lui BucSle de*%re %roce*ul i*toric( Cu toate ace*tea! cele dou3 teorii au un %unct de contact( în amîndou2 ne întîlnim cu acela=i termen de r3u au-ur! termenul @tre)uieA( Du%3 o %erioad3 de ti%i*m *i con0en<ionali*m! tre)uie *3 urmeze totdeauna o %erioad3 de indi0iduali*m =i *u)iecti0i*m( Nici o e%oc3 %articular3! nici o cultur3 %articular3 nu *e %oate *u*tra-e 0reodat3 ace*tui cur* -eneral al lucrurilor! care %are *3 fie un fel de fatali*m i*toric( Dac3 acea*t3 conce%<ie ar fi ade03rat3! marea dram3 a i*toriei ar de0eni mai curînd un *%ectacol %licti*itor %e care l6am .Euro%a( Dac3 *tudiem toate monumentele Euro%ei nordice! mi>locii *i *udice! îm%reun3 cu cele ale Mediteranei orientale =i ale A*iei Mici! *e 0a 0edea c3 toate ace*te ci0iliza<ii au a0an*at de6a lun-ul unor linii %aralele( @Atunci cînd ace*t lucru a fo*t realizat! %utem e*tima im%ortan<a %entru i*toria uni0er*al3 a fiec3rei comunit3<i *au na<iuni în %arte( Atunci %oate fi *cri*3 o We!t.

/orS! Macmillan! "#9CK! %( "R5( $9 748 ESE* DESPRE OM îm%3r<i! o dat3 %entru totdeauna! în acte *e%arate a c3ror *ucce*iune ar fi in0aria)il3( Dar realitatea i*toriei nu e*te o *ucce*iune uniform3 de *ec0en<e! ci 0ia<a interioar3 a omului( Acea*t3 0iat3 %oate fi de*cri*3 *i inter%retat3 du%3 ce a fo*t tr3it3M ea nu %oate fi antici%at3 într6o formul3 -eneral6a)*tract3! *i ea nu %oate fi redu*3 la o *c+em3 ri-id3 în trei *au cinci acte( Dar nu dore*c *3 di*cut aici conte?tul tezei lui Bam%rec+t! ci 0reau doar *3 ridic o %ro)lem3 formal3! metodolo-ic3( Cum a o)<inut Bam%rec+t do0ezile em%irice %e care *36=i întemeieze teoria con*tructi03H Ca =i to<i i*toricii anteriori! el a tre)uit *3 încea%3 cu *tudiul documentelor =i monumentelor( El nu a fo*t intere*at numai de e0enimentele %olitice! de .* Ide%2 %( 7"#( JNe.%utea 5# W at i" Hi"tor#L2 trad( en-l( de E( A( Andre.

or-aniza<iile *ociale! de fenomenele economice( El a dorit *3 imor3ti=eze întrea-a *fer3 a 0ie<ii culturale( Multe din ar-umentele lui cele mai im%ortante *e )azeaz3 %e o analiz3 atent3 a 0ie<ii reli-ioa*e! a lucr3rilor muzicale =i literare( El a acordat un intere* dintre cele mai mari *tudiului i*toriei artelor frumoa*e( în a *a i*torie a 'ermaniei! el 0or)e=te nu numai de*%re eant =i Beet+o0en! dar =i de*%re :euer)ac+! elin-er! BoecSlin( Ba In*titutul de 6 I*torie din Bei%zi-! el a adunat o cantitate uimitor de )o-at3 de materiale referitoare la( toate ace*te c+e*tiuni( Dar e*te lim%ede c3! %entru a inter%reta ace*te materiale! el tre)uia mai întîi *3 le traduc3 într6un lim)a> diferit( Pentru a folo*i cu0intele lui Taine! el tre)uia *3 -3*ea*c3 în *%atele @coc+iliei fo*ileA animalul! în *%atele documentelor! omul( @Cînd o)*er0a<i cu oc+ii 0o=tri omul 0izi)il! ce c3uta<i ia elHA! între)a Taine( Omul in0izi)il( Cu0intele care %3trund în urec+e! -e*turile! mi=c3rile ca%ului! 0e=mintele! fa%tele =i modurile de com%ortare de orice fel *înt %entru 0oi doar .

cit2 %( 7C"( 3Dt4 IS0ORIA 74# Prin urmare! tocmai *tudiul i*toricilor @naturali*tiA! al lui Taine =i Bam%rec+t! e*te cel care confirm3 %ro%riul no*tru %unct de 0edere! care ne con0in-e c3 lumea i*toriei e*te un uni0er* *im)olic! nu un uni0er* fizic( Du%3 %u)licarea %rimelor 0olume ale I"toriei ?er%aniei a lui Bam%rec+t! criza cre*cînd3 a -îr<dirii i*torice a de0enit tot mai manife*t3 *i a fo*t *im<it3 în toat3 inten*itatea ei( A a%3rut o lun-3 =i a%ri-3 contro0er*3 în le-3tur3 cu caracterul metodei i*torice( Bam%rec+t declara*e c3 toate %unctele de 0edere .e?%re*iiM ce0a *e e?%rim3 %rin ele! un *uflet( E?i*t3 un om l3untric a*cun* *u) omul e?tern! =i cel de al doilea îl e?%rim3 %e %rimul( J(((K Toate ace*te a*%ecte e?terne nu *înt decît dramurile care *e adun3 într6un centru =i a<i %ornit %e ace*te drumuri ca *3 a>un-e<i la centruM acolo e omul autentic J(((K( Acea*t3 lume *u)teran3 e al doilea o)iect! o)iectul %ro%riu i*toricului($" $" Taine! op.

tradi<ionale erau de*uete( El con*idera %ro%ria metod3 dre%t *in-ura @=tiin<ific3A *i *in-ura @modern3A($7 Ad0er*arii lui! %e de alt3 %arte! erau con0in=i c3 ceea ce d3du*e el era doar o caricatur3 a -îndirii i*torice($5 Am)ele %3r<i *6au e?%rimat într6un lim)a> foarte cate-oric =i intran*i-ent( Reconcilierea %3rea im%o*i)il3( Tonul *a0ant al dez)aterii a fo*t *u)minat ade*eori de %re>udec3<i %er*onale *au %olitice( Dar dac3 a)ord3m %ro)lema într6un *%irit total ne%3rtinitor! *i numai dintr6un %unct de 0edere lo-ic! afl3m! în ciuda tuturor diferen<elor de o%inie! o anumit3 unitate fundamental3( A=a cum am ar3tat! nici c+iar i*toricii naturali*ti nu au ne-at 6 la dre%t 0or)ind nici nu %uteau *3 ne-e 6c3 fa%tele i*torice nu a%ar<in aceluia=i ti% ca =i fa%tele fizice( Ei erau con=tien<i c3 documentele *i monumentele %e care le a0eau la di*%ozi<ie nu erau doar lucruri fizice! ci tre)uiau *3 fie de*cifrate ca *im)oluri( Pe de alt3 %arte! e*te clar c3 fiecare din *im)oluri 6 o cl3dire! o o%er3 de art3! un ritual reli-io* 6 are latura lui material3( Bumea uman3 nu e*te o entitate *e%arat3! o .

realitate inde%endent3( Omul tr3ie=te într6o am)iant3 fizic3 ce îl influen<eaz3 în mod con*tant *i6*i %une %ecetea %e toate formele 0ie<ii *ale( Pentru a în<ele-e crea<iile *ale 6 @uni0er*ul *3u *im)olicA 6 tre)uie *3 <inem totdeauna *eama de acea*t3 influen<3( In ca%odo%era *a! Monte*_uieu a încercat *3 de*crie @*%iritul le-ilorA( Dar el a $7 Cf( Bam%rec+t! in A!te und neue Ric tun.cn $5 der ?c"c ic t"Ni""en"c a$t J"8#RK( Pentru alte detalii 0ezi Bern+cim! Le r(uc der i"tori"c en Met ode Jed( a C6a! Miinc+en! DuncSer! "#98K! %%( 4"9 =i urm( 789 ESE* DESPRE OM con*tatat c3 ace*t *%irit e*te %e*te tot *trîn* le-at de con6 di<iile fizice în care el *e afl3( Solul! clima! caracterul antro%olo-ic al diferitelor na<iuni au fo*t con*iderate a fi %rintre condi<iile fundamentale ale le-ilor =i in*titu<iilor core*%unz3toare( E*te e0ident c3 ace*te condi<ii fizice tre)uie *3 fie *tudiate %rin metode fiz>%e( Atît *%a<iul .

i*toric! cît =i tim%ul i*toric *înt încadrate într6un întremai cu%rinz3tor( Tim%ul i*toric nu e*te decît un mic fra-ment al unui tim% co*mic uni0er*al( Dac3 dorim *3 m3*ur3m ace*t tim%! dac3 *întem intere*a<i de cronolo-ia e0enimentelor! tre)uie *3 di*%unem de in*trumente fizice( în o%era concret3 a unui i*toric nu afl3m nici o o%ozi<ie între ace*te dou3 %uncte de 0edere( Ele *e conto%e*c %erfect într6un între-( Numai în analizele noa*tre lo-ice %utem *e%ara un fa%t de altul( în in0e*ti-area unei %ro)leme cronolo-ice com%licate! i*toricul %oate %roceda în moduri diferite( El %oate între)uin<a criterii materiale *au formaleM el %oate încerca metode *tati*tice *au metode ideale de inter%retare( Pro)lema foarte com%licat3 a cronolo-iei dialo-urilor lui Platon a %utut fi rezol0at3! în mare m3*ur3! %rin o)*er0a<ii *tati*tice %ri0ind *tilul lui Platon( Prin diferite criterii *tili*tice inde%endente *6a %utut *ta)ili c3 un anumit -ru% de dialo-uri 6 So$i"tu!2 O%u! po!itic2 P i!e(o" =i 0i%aio" @ a%ar<ine %erioadei de )3trîne<e a lui Platon($$ Iar atunci cînd AdicSe* a .

*Si! 0 e Ori.Loa-ra =i Ne.# o$Hi" *ritin+s.%re-3tit edi<ia manu*cri*elor lui eant! nu a %utut -3*i nici un criteriu mai )un %entru a le a=eza într6o ordine cronolo-ic3 clar3 decît o analiz3 c+imic3 a cernelii cu care fu*e*er3 *cri*e diferitele în*emn3ri( Dac3! în loc *3 folo*im ace*te criterii fizice! %lec3m de la o analiz3 a ideilor lui Platon *au ale lui eant în cone?iunea lor lo-ic3! atunci a0em ne0oie de conce%te care a%ar<in! e0ident! unui alt domeniu( Dac3! de e?em%lu! -3*e*c un de*en *au o -ra0ur3 o %ot recunoa=te imediat ca o lucrare a lui Rem)randtM %ot *3 *%un c+iar c3rei %erioade a 0ie<ii lui Rem)randt îi a%ar<ine( Criteriile *tili*tice cu a>utorul c3rora $$ Pentru alte detalii 0ezi F( Buto*la. /orS! "#94K( IS0ORIA 78" rezol0 acea*t3 %ro)lem3 *înt de un cu totul alt ordin decît criteriile materiale($C Ace*t duali*m al metodelor .in and ?roNt o$ P!ato :" Lo.ic2 Nit an Account o$ P!ato :" St#!c and o$ C rono!o.

nu *tîn6>ene=te acti0itatea i*toricului =i nici nu di*tru-e unitatea -îndirii i*torice( Am)ele metode coo%ereaz3 %entru un *co% comun f3r3 *3 *e deran>eze *au *3 *e )loc+eze reci%roc( Cu -reu *e %oate afla un r3*%un* ri-uro* la între)area care dintre ace*te metode are %rioritate lo-ic3 a*u%ra celeilalte =i care e*te metoda cu ade03rat @=tiin<ific3A( Dac3 acce%t3m %recizarea lui eant conform c3reia! în *en*ul %ro%riu al cu0întului! %utem a%lica termenul @=tiin<3A numai unui cor% de cuno=tin<e a c3ror certitudine e*te a%odictic3!$R atunci e*te lim%ede c3 nu %utem 0or)i de*%re o =tiin<3 a i*toriei( Dar numele %e care îl d3m i*toriei nu are im%ortan<3! cu condi<ia *3 a0em o în<ele-ere clar3 a caracterului ei -eneral( :3r3 *3 fie o =tiin<3 e?act3! i*toria î=i 0a %3*tra locul =i natura %ro%rie în or-ani*mul cunoa=terii umane( Ceea ce c3ut3m în i*torie nu e*te cunoa=terea unui lucru e?terior! ci o cunoa=tere a noa*tr3 în=ine( Un mare i*toric %recum DaSo) BurcS+ardt! în lucrarea *a de*%re Con*tantin cel Mare *au în aceea de*%re Rena=tere! nu a %re*u%u* a fi .

".c"c ic t!ic e 8etrac tun.en2 %( 8"( Trad( en-l(! &orce and&rccdo%2 .riindc der NaturNi""en"c a$t2 Gorrede! @FerSeA Jed( Ca**irerK! IG! %( 549( $4 DaSo) BurcS+ardt! Wc!t.dat o de*criere =tiin<ific3 a ace*tor e%oci( Si nici nu a ezitat *3 emit3 %arado?ul c3 i*toria e*te cea mai ne=tiin<ific3 dintre toate =tiin<ele($4 @Ceea ce creez i*torice=teA! ar3ta BurcS+ardt într6o *cri*oare! @nu e*te rezultatul criticii *au al *%ecula<iei! ci al ima-ina<iei care caut3 *3 um%le lacunele o)*er0a<iilor( Pentru mine i*toria e*te înc3! în mare m3*ur3! %oezieM ea e*te o înl3n<uire a celor mai frumoa*e =i mai %itore=ti com6 %ozi<iiA($8 Aceea=i o%inie a fo*t *u*<inut3 *i de c3tre Momm*en( Momm*en a fo*t nu numai un -eniu =tiin<ificM el a fo*t! în acela=i tim%! unul din cei mai mari or-anizatori ai $C Am di*cutat caracterul lo-ic al ace*tor @conce%te *tili*ticeA în .ur Lo.iK der Du!turNi""e"c a$tcn J'ote)or-! "#$7K! %%( R5 =i urm( $R eant! Mctap #"i"c e An$an.

Acea*ta cu -reu %oate fi con*iderat3! ca fiind o%era unui arti*t( Dar atunci cînd Momm*en a fo*t in*talat în func<ia de rector al Uni0er*it3<ii din Berlin *i a <inut di*6cur*ul inau-ural! el =i6a definit idealul metodei i*torice *%unînd c3 i*toricul a%ar<ine mai curînd ta-mei arti=tilor decît aceleia a oamenilor de =tiin<3( De=i a fo*t el în*u=i unul din cei mai eminen<i %rofe*ori de i*torie! nu a =o03it *3 afirme c3 i*toria nu e*te un lucru care %oate fi do)îndit imediat %rin %redare *au în03<are( Pedala care diri>eaz3 o mie de fire =i %3trunderea în indi0idualitatea oamenilor *i a na<iunilor *înt înze*tr3ri .%( "R4( $8 8a"e!er Ga r(uc cr J"#"9K! %%( "9# =i urmM citat du%3 earl Doel! GaKo( 8urcK ardt aJ" ?e"c ic t"p i!o"op JBa*el! "#"8K( 787 ESE* DESPRE OM muncii =tiin<ifice( El a creat Corpu" in"cr$ptionNnQ el a or-anizat *tudiul numi*maticii =i a %u)licat Bucrarea I"toria %onedei.

de -eniu care *fideaz3 orice %redare =i în03<are( Dac3 un %rofe*or de i*torie crede c3 e*te în *tare *3 formeze i*torici în acela=i *en* în care %ot fi forma<i în03<a<i umani=ti =i matematicieni! el nutre=te o iluzie %rime>dioa*3 *i %3-u)itoare( I*toricul nu e*te f3cut! el e*te n3*cutM el nu %oate fi format! el tre)uie *3 *e autoformeze($# Dar c+iar dac3 nu %utem ne-a fa%tul c3 fiecare mare o%er3 i*toric3 im%lic3 *i con<ine un element arti*tic! ea nu de0ine %rin acea*ta o o%er3 de fic<iune( în c3utarea ade03rului! i*toricul e*te *u%u* acelora=i con*trîn-eri ca =i omul de =tiin<3( El tre)uie *3 utilizeze toate metodele in0e*ti-a<iei em%irice( El tre)uie *3 adune toate do0ezile e?i*tente! *3 com%are *i *3 *u%un3 criticii toate iz0oarele la care a%eleaz3( Bui nu6i e*te %ermi* *3 uite *au *3 ne-li>eze nici un fa%t im%ortant( Cu toate ace*tea! actul ultim =i deci*i0 e*te totdeauna un act al ima-ina<iei %roducti0e( într6o con0or)ire cu EcSermann! 'oet+e de%lîn-ea fa%tul c3 *înt %u<ini oameni care au @ima-ina<ie %entru ade03rul realit3<iiA 3Eeine P anta"ie .

$ur die Wa r eit de" Rea!enF4. @De o)icei oamenilor le %lace *3 r3t3cea*c3 %rin tot felul de melea-uri =i îm%re>ur3ri ciudateA! *%unea el! @de*%re care nu au nici cele mai elementare no<iuni *i %e care fantezia lor le îm)rac3 în $# T+( Momm*en! @ReStorat*redeA J"84$K! în Reden und Au$"ăt'e JBerlin! "#"7K( IS0ORIA 785 forme de*tul de *tranii( Pe de alt3 %arte! *înt iar3=i al<ii care nu *e dezli%e*c de realitate =i! deoarece *înt li%*i<i de *im< %oetic! îmi cer lucruri %rea m3runte(AC9 Marii i*torici e0it3 am)ele e?treme( Ei *înt em%iri=tiM ei *înt o)*er0atori =i in0e*ti-atori aten<i ai fa%telor *%ecialeM dar ei nu duc li%*3 de @*%irit %oeticA( Ade03rata *intez3 *au ade03ratul rezumat i*toric de%ind de *im<ul a*cu<it %entru realitatea em%iric3 a lucrurilor com)inat cu darul li)er al ima-ina<iei( Ec+ili)rul ace*tor for<e o%u*e nu %oate fi de*cri* %rintr6o formul3 -eneral3( Pro%or<iile %ar *a 0arieze de la o .

e%oc3 la alta =i de la un autor la altul( în i*toria antic3 -3*im o conce%<ie diferit3 de cea a i*toriei moderne %ri0ind *arcina i*toricului( Di*cur*urile %e care Tucidide le6a in*erat în o%era *a i*toric3 nu au nici o )az3 em%iric3( Ele nu au fo*t ro*tite a*a cum le înf3<i=eaz3 Tucidide( Si totu=i ele nu *înt nici fic<iune %ur3! nici o *im%l3 %odoa)3 retoric3( Ele *înt i*torie nu %entru c3 re%roduc e0enimente reale! ci %entru c3! în o%era lui Tucidide! ele înde%line*c o func<ie i*toric3 im%ortant3( Ele con*tituie! într6o form3 foarte %re-nant3 =i concentrat3! o caracterizare a oamenilor *i e0enimentelor( Marele di*cur* funerar al lui Pericle e*te! %oate! de*crierea cea mai )un3 =i mai im%re*ionant3 a 0ie<ii =i culturii ateniene din *ecolul al G6lea( Stilul tuturor ace*tor di*cur*uri %oart3 %ecetea %er*onal3 =i autentic3 a lui Tucidide( @Ele *înt toate! în mod 0izi)il! în *tilul lui TucidideA! *6a *%u*! @e?act la fel cum diferitele %er*ona>e dintr6o %ie*3 a lui Euri%ide folo*e*c toate aceea=i manier3 de a *e e?%rimaA(C" Cu toate ace*tea! ele nu e?%rim3 doar %articularit3<i %er*onaleM .

4 C" Gezi D( R( Bur.ele *înt re%rezentati0e %entru e%oc3 luat3 ca între-( în ace*t *en*! ele *înt o)iecti0e! nu *u)iecti0eM ele %o*ed3 un ade03r ideal! dac3 nu un ade03r em%iric( în tim%urile moderne am de0enit mult mai *en*i)ili la cerin<ele ade03rului em%iric! dar ne C9 Do+ann Peter EcSermann! ConCor(iri cu ?oet e Hn u!ti%ii ani ai Cieţii "a!e2 în rom2ne=te de Baz3r Ilie*cu! %rezentare de Al( Dima! Editura %entru Biteratur3 Uni0er*al3! Bucure=ti! "#RC! %( "R#( 3N.t.! 0 e Ancient ?rceK Hi"torian"2 Har0ard Becture* JNe. /orS! Macmillan! "#9#K! Becture IG( 78$ ESE* DESPRE OM afl3m ade*eori! %oate! în %ericolul de a %ierde din 0edere ade03rul ideal al lucrurilor =i %er*onalit3<ilor( Ec+ili)rul corect între ace*te dou3 momente de%inde de a)ilitatea %er*onal3 a i*toriculuiM el nu %oate fi redu* la o re-ul3 -eneral3( în con=tiin<a i*toric3 modern3 %ro%or<iile *6au *c+im)at! dar elementele au r3ma* .

acelea=i( Pri0itor la di*tri)u<ia *i %onderea celor dou3 forte! fiecare i*toric are ecua<ia lui %er*onal3( Si totu=i! caracterul ideal al i*toriei nu e*te acela=i cu caracterul ideal al artei( Arta ne ofer3 o de*criere ideal3 a 0ie<ii omene=ti %rintr6un fel de %roce* alc+imi*tM ea tran*%une 0ia<a noa*tr3 em%iric3 în dinamica formelor %ure(C7 I*toria nu %rocedeaz3 în felul ace*ta( Ea nu mer-e dincolo de realitatea em%iric3 a lucrurilor *i e0enimentelor! dar confer3 ace*tei realit3<i o form3 nou3! acordîndu6udealitatea amintirii( In lumina i*toriei! 0ia<a r3mîne o mare dram3 reali*t3 cu toate ten*iunile =i conflictele *ale! cu m3re<ia *i mizeria *a! cu *%eran<ele =i iluziile! cu de*f3=urarea ener-iilor =i %a*iunilor *ale( Totu=i! acea*t3 dram3 nu e*te doar *im<it3M ea e*te intuit3( G3zînd ace*t *%ectacol în o-linda i*toriei! cît tim% tr3im înc3 în lumea noa*tr3 em%iric3 a *entimentelor =i %a*iunilor! de0enim con=tien<i de un *en* interior al clarit3<ii *i calmului 6 al lucidit3<ii *i *enin3t3<ii contem%la<iei %ure( @S%iritulA! *cria DaSo) BurcS+ardt în Con"ideraţii a"upra i"toriei uniCer"a!e2 .

@tre)uie *3 tran*forme în %o*e*iune amintirea trecerii A*aleE%rin 0îr*tele lumii( Ceea ce a fo*t cînd0a )ucurie *i tri*te<e tre)uie *3 de0in3 acum cunoa=tere( J(((K Studiul no*tru nu e*te! totu=i! un dre%t *i o îndatorireM el e*te! de a*emenea! o tre)uin<3 *u%rem3( El e*te li)ertatea noa*tr3 în în*u=i interiorul con=tiin<ei *er0itutii uni0er*ale *i a torentului nece*it3<ilor(AC5 Scri*3 *i citit3 a*a cum *e cu0ine! i*toria ne înalt3 în acea*t3 atmo*fer3 de li)ertate în mi>locul tuturor nece*it3<ilor 0ie<ii noa*tre fizice! %olitice! *ociale =i economice( C N Gezi "upra2 %%( 798 =i urm( BurcS+ardt! op.2 %%( 8 =i urm( Trad( cn-l(! %%i 8R =i 78C C5 urm( IS0ORIA Nu a fo*t inten<ia mea *3 m3 ocu%! în ace*t ca%itol! de %ro)lema unei filozofii a i*toriei( O filozofie a i*toriei! în *en*ul tradi<ional al termenului! e*te o teorie *%eculati03 =i con*tructi03 a în*u=i %roce*ului i*toric( O analiz3 a culturii umane nu are ne0oie *3 intre în acea*t3 c+e*tiune *%eculati03( Ea î=i %ro%urfe o *arcin3 mai . cit.

*im%l3 =i mai mode*t3( Ea î=i %ro%une *3 determine locul cunoa=terii i*torice în or-ani*mul ci0iliza<iei umane( Nu ne %utem îndoi c3 f3r3 i*torie am %ierde o 0eri-3 e*en<ial3 în e0olu<ia ace*tui or-ani*m(f Arta =i i*toria *înt in*trumentele cele mai %uternice %entru cercetarea naturii umaneI Ce am *ti de*%re om f3r3 ace*te dou3 *ur*e de informa<ieH Am fi de%enden<i de datele 0ie<ii noa*tre %er*onale! care ne %ot oferi o 0iziune *u)iecti03 =i care! în cazul cel mai )un! nu *înt decît fra-mente îm%r3=tiate ale o-linzii *%arte a umanit3<ii( De*i-ur! dac3 am dori *3 com%let3m ima-inea *u-erat3 de ace*te date intro*%ecti0e! am %utea a%ela la metode mai o)iecti0e( Am %utea face e?%erimente %*i+olo-ice *au am %utea aduna date *tati*tice( Dar! în ciuda ace*tor %rocedee! ima-inea noa*tr3 de*%re om ar r3mîne f3r3 0iat3 *i %alid3( Am %utea afla doar omul @mediuA 6 omul rela<iilor noa*tre cotidiene! %ractice =i *ociale( în marile o%ere ale i*toriei *i artei înce%em *3 0edem! dincolo de ma*ca omului con0en<ional! tr3*3turile omului real! indi0idual( Pentru .

! Balzac ori :lau)ert! 'o-ol *au Do*toie0*Si( Poezia nu e*te o *im%l3 imitare a naturiiM i*toria nu e*te o *im%l3 relatare a fa%telor *i e0enimentelor moarte( I*toria! ca =i %oezia! e*te un or-anon al %ro%riei noa*tre autocunoa*teri! un in*trument indi*%en*a)il %entru edificarea uni0er*ului no*tru uman( QI /tiinţa) tiin<a e*te ultimul %a* în dez0oltarea intelectual3 a omu6lui *i ea %oate fi %ri0it3 ca realizarea cea mai înalt3 =i cea mai caracteri*tic3 a culturii umane( Ea e*te un %rodu* foarte tîrziu =i e?act! care nu *6a %utut dez0olta decît în condi<ii *%eciale( C+iar no<iunea de =tiin<3! în *en*ul ei *%ecific! nu a e?i*tat înaintea %erioadei marilor -înditori -reci 6 înaintea %ita-oreicilor =i atomi=tilor! a lui Platon =i Ari*totel( Iar acea*t3 %rim3 no<iune %3rea *3 .a6" afla! tre)uie *3 ne adre*3m marilor i*torici *au marilor %oe<i 6 autorilor tra-ici %recum Euri%ide *au S+aSe*%eare! autorilor comici %recum Cer0ante*! Moliere *au Baurence Steme! *au romancierilor moderni ca DicSen* ori T+acSera.

fie uitat3 =i ecli%*at3 în *ecolele ce au urmat( Ea a tre)uit *3 fie rede*co%erit3 =i re*ta)ilit3 în e%oca Rena=terii( Du%3 acea*t3 rede*co%erire! triumful =tiin<ei %3rea *3 fie com%let *i inconte*ta)il( Nu e?i*t3 o alt3 %utere în lumea noa*tr3 modern3 care *3 %oat3 fi com%arat3 cu aceea a -îndirii =tiin<ifice( Ea e*te con*iderat3 a fi a%o-eul =i de*30îr=irea tuturor acti0it3<ilor omene=ti! ultimul ca%itol în i*toria omenirii =i *u)iectul cel mai im%ortant al unei filozofii a omului( Putem %une în di*cu<ie rezultatele =tiin<ei *au %rimele ei %rinci%ii! dar func<ia ei -eneral3 %are a fi indi*cuta)il3( " Ace*t ca%itol nu are %reten<ia! de*i-ur! *3 dea o *c+i<3 a unei $i!o'o$ii a =tiin<ei *au a unei fenomenolo-ii 2 cunoa=terii( Am di*cutat ultima %ro)lem3 în 0olumul al treilea din P i!o"op ie der "#% o!i"c en &or%en J"#7#KM %rima %ro)lem3 am di*cutat6o în lucrarea Su("tance and &unction =i în Ein"tein:" 0 cor# o$ Re!atiCit# J"#"9KM trad( en-l( de F(C( =i M(C( S.a)e.! C+ica-o *i Bondra! J"#75K =i în Deter%ini"%u" und Indcter%ini"%u" in der %ode%e P #"iK J'ote)or-* .

Ho-*Sola* Ar**Srift! "#5R&"K( Aici am încercat doar *3 indic %e *curt func<ia -eneral3 a =tiin<ei *i *3 determin locul ei în *i*temul formelor *im)olice( /0IIN-A 784 tiin<a e*te aceea care ne d3 certitudinea unei lumi *tator6nice( tiin<ei îi %utem a%lica cu0intele ro*tite de Ar+imede& oA Jiot 4"OnC 9ico Zai ?RaOio0 ?i0naco J@Da<i6mi un %unct de *%ri>in =i %un uni0er*ul în mi=careAK( într6un uni0er* în *c+im)are! -îndirea =tiin<ific3 fi?eaz3 %unctele de re%au*! %olii *ta)ili( în lim)a -reac3! c+iar termenul epi"te%e e*te! din %unct de 0edere etimolo-ic! deri0at dintr6o r3d3cin3 care în*eamn3 *oliditate =i *ta)ilitate( Dez0oltarea =tiin<ei duce la un ec+ili)ru *ta)il! la o *ta)ilizare *i con*olidare a uni0er*ului %erce%<iilor *i ideilor noa*tre( Pe de alt3 %arte! =tiin<a nu e*te *in-ura care are a realiza acea*t3 *arcin3( în e%i*temolo-ia modern3! atît în =colile em%iri*te cît =i în cele ra<ionali*te! ne întîlnim ade*eori cu conce%<ia c3 datele ini<iale ale e?%erien<ei umane *e .

afl3 într6o *tare cu totul +aotic3( C+iar eant %are! în %rimele ca%itole ale Criticii raţiunii pure2 *3 %lece de la acea*t3 %re*u%unere( E?%erien<a e*te! *%une el! f3r3 îndoial3! %rimul %rodu* al intelectului no*tru( Dar el nu e*te un fa%t *im%luM el e*te com%u* din doi factori o%u=i! din materie =i form3( :actorul material e*te dat în %erce%<iile noa*tre *en*i)ileM factorul formal e*te re%rezentat de conce%tele noa*tre =tiin<ifice( Ace*te conce%te! conce%tele intui<iei %ure! confer3 fenomenelor unitatea lor *intetic3( Ceea ce numim unitatea unui o)iect nu %oate fi nimic altce0a decît unitatea formal3 a con=tiin<ei noa*tre în *inteza di0er*it3<ii în re%rezent3rile noa*tre( Atunci =i numai atunci *%unem c3 cunoa=tem un o)iect! dac3 am realizat unitatea *intetic3 în di0er*itatea intui<iei(P Pentru eant! %rin urmare! întrea-a %ro)lem3 a o)iecti0it3tii cunoa=terii umane e*te le-at3 de fa%tul =tiin<ei( A *a E*tetic3 Tran*cendental3 *e ocu%3 de %ro)lema matematicii %ureM Analitica Tran*cendental3 încearc3 *3 e?%lice realitatea unei =tiin<e matematice a naturii( .

t.P Cf( Immanuel eant! Critica raţiunii pure2 traduc3tori Nicolae Ba-da*ar =i Elena Moi*uc! *tudiu introducti0! -lo*ar Santian =i indice de nume %ro%rii! Nicolae Ba-da*ar! Editura tiin<ific3! Bucure=ti! "#R#! %%( $" =i urm( 3N.4 788 ESE* DESPRE OM Dar o filozofie a culturii umane tre)uie *3 de%i*teze %ro)lema într6o *ur*3 mai înde%3rtat3( OmuB a tr3it într6 o lume o)iecti03 cu mult tim% înainte de a tr3i într6o lume =tiin<ific3( înc3 înainte de a fi aflat a%ro%ierea de =tiin<3! e?%erien<a lui nu era doar o ma*3 amorfa de manife*t3ri *enzoriale( Ea era o e?%erien<3 or-anizat3 =i articulat3( Ea a0ea o *tructur3 clar3( Dar conce%tele care confer3 ace*tei lumi unitatea ei *intetic3 nu *înt de acela=i ti% =i nici nu *e *itueaz3 la acela=i ni0el cu conce%tele noa*tre =tiin<ifice( Ele *înt conce%te mitice *au lin-0i*tice( Dac3 analiz3m ace*te conce%te afl3m c3 ele nu *înt nicidecum *im%le *au @%rimiti0eA( Primele cla*ific3ri ale fenomenelor %e care le -3*im în lim)a> .

i!!u% Ceri %are *3 fie una din de0izele ei fundamentale( Acea*t3 *im%litate lo-ic3 e*te! totu=i! un ter%inu" ad Aue%2 nu un ter%inu" a Auo. Ea e*te un *co%! nu un înce%ut( Cultura uman3 înce%e cu o *tare a *%iritului mult mai com%le?3 =i mai com%licat3( A%roa%e toate =tiin<ele noa*tre ale naturii au tre)uit *3 treac3 %rintr6un *tadiu mitic( în i*toria -îndirii =tiin<ifice! alc+imia %recede c+imia! a*trolo-ia %recede a*tronomia( tiin<a nu ar fi %utut a0an*a dincolo de ace=ti %rimi %a=i doar %rin introducerea unei unit3<i de m3*ur3 noi! a unui nou criteriu al ade03rului( Ade03rul! *u*<ine ea! nu %oate fi atin* atîta tim% cît omul *e înc+ide în cercul *trîmt al e?%erien<ei *ale imediate! al fa%telor o)*er0a)ile( în loc de de*crierea fa%telor *e%arate =i izolate! =tiin<a *e *tr3duie=te *3 ne ofere o %er*%ecti03 cu%rinz3toare( Dar acea*t3 %er*%ecti03 nu %oate fi atin*3 %rintr6o *im%l3 e?tindere! %rintr6o l3r-ire =i îm)o-3<ire a e?%erien<ei .*au mit *înt! într6un anumit *en*! mult mai com%licate =i *ofi*ticate decît cla*ific3rile noa*tre =tiin<ifice( tiin<a înce%e cu c3utarea *im%lit3<ii( Si%p!e+ "i.

noa*tre o)i=nuite( Ea cere un %rinci%iu nou al ordinii! o form3 nou3 a inter%ret3rii intelectuale( Bim)a>ul e*te %rima încercare a omului de a articula lumea %erce%<iilor *ale *enzoriale( Acea*t3 tendin<3 e*te una din tr3*3turile fundamentale ale 0or)irii omene=ti( Unii lin-0i=ti au con*iderat c+iar nece*ar *3 %re*u%un3 e?i*tenta la om a unui in*tinct cla*ificator *%ecial! %entru a %utea /0IIN-A 78# e?%lica fa%tul =i *tructura 0or)irii umane( @OmulA! afirm3 Otto De*%er*en! e*te un animal cla*ificator& într6un anumit *en* *e %oate *%une c3 între-ul %roce* al 0or)irii nu e*te nimic altce0a decît di*tri)uirea fenomenelor! din care nici dou3 nu *înt la fel în 0reo %ri0in<3! în cla*e diferite! %e )aza a*em3n3rilor =i deo*e)irilor( în %roce*ul de acordare a numelor! noi d3m do0ad3 de aceea=i tendin<3 folo*itoare =i im%o*i)il de eradicat de a 0edea *imilitudinea *i de a e?%rima a*em3narea fenomenelor %rin a*em3narea .

numelor( Dar ceea ce caut3 =tiin<a în fenomene e*te mult mai mult decît a*em3nareaM e*te ordinea( Primele cla*ific3ri %e care le -3*im în 0or)irea omenea*c3 nu au nici un *co% *trict teoretic( Numele o)iectelor î=i înde%line*c mi*iunea dac3 ne %ermit *3 ne comunic3m -îndurile =i *3 ne coordon3m acti0it3<ile %ractice( Ele au o func<ieE teleolo-ic3! care *e dez0olt3 încet într6o func<ie mai o)iecti03! @re%rezentati03A(5 Orice a*em3nare 0izi)il3 între fenomene diferite e*te *uficient3 %entru a le de*emna %rintr6un nume comun( în unele lim)i un fluture e*te de*cri* ca o %a*3re! *au o )alen3 e*te de*cri*3 ca un %e=te( Atunci cînd =tiin<a a înce%ut *3 fac3 %rimele cla*ific3ri! ea a tre)uit *3 corecteze =i *3 în0in-3 ace*te *imilitudini *u%erficiale( Termenii =tiin<ifici nu *înt con*trui<i la întîm%lareM ei urmeaz3 un %rinci%iu de cla*ificare %reci*( Crearea unei terminolo-ii *i*tematice coerente nu e*te nicidecum o *im%l3 caracteri*tic3 acce*orie a =tiin<eiM ea e*te unul din elementele *ale inerente =i indi*%en*a)ile( Atunci cînd .

I! %%( 7CC =i urm( 7#9 ESE* DESPRE OM un rezultat al acti0it3<ii creatoare con=tiente( C+iar *i *i*temele )iolo-ice numite mai tîrziu @naturaleA! care erau o%u*e *i*temului lui Binne! au tre)uit *3 folo*ea*c3 noi elemente conce%tuale( Ele *e )azau %e o teorie -eneral3 a e0olu<iei( Dar e0olu<ia în*3=i nu e*te un *im%lu fa%t al i*toriei naturaleM ea e*te o i%otez3 =tiin<ific3! un %rece%t re-ulator al o)*er03rii =i .ua.Binne a ela)orat lucrareaE *a P i!o"op ia (otanica2 el a tre)uit *3 înfrunte o)iec<ia c3 ceea ce *e afla aici era doar un *i*tem artificial! nu unul natural( Dar toate *i*temele de cla*ificare *înt artificiale( Numai natura ca atare con<ine fenomene indi0iduale =i di0er*ificate( Dac3 *u)*um3m ace*te fenomene unor cate-orii *i le-i -enerale nu de*criem fa%te din natur3( Orice *i*tem e*te o o%er3 de art3 6 7 5 De*%er*en! Lan.e2 %%( 588 =i urm( Pri0itor la acea*t3 %ro)lem3! 0ezi P i!o"op ie der "#%(o!i"c en &or%en.

cla*ific3rii de c3tre noi a fenomenelor naturale( Teoria lui Dar.nitio reru%F9 In acea*t3 %ri0in<3! *e %are c3 nu e?i*t3 nici o di*conti6 nuitate între lim)a> *i =tiin<3( Denumirile lin-0i*tice *i %rimele noa*tre denumiri =tiin<ifice %ot fi con*iderate ca rezultatul *i o%era aceluia=i in*tinct cla*ificator( Ceea ce în lim)a> e*te înf3%tuit în mod incon=tient e*te urm3rit în mod con=tient =i realizat metodic în %roce*ul =tiin<ific( în %rimele *tadii! =tiin<a a tre)uit înc3 *3 acce%te denumirile lucrurilor în *en*ul în care ele erau folo*ite în lim)a>ul curent( Ea le %utea între)uin<a .in a de*c+i* un orizont nou! mai lar-! a oferit o %ri0ire de an*am)lu mai com%let3 =i mai coerent3 a*u%ra fenomenelor 0ie<ii or-anice( Acea*ta nu a în*emnat nicidecum o re*%in-ere a *i*temului lui Binne! care a fo*t %ri0it totdeauna de c3tre autorul ei ca un %a*( %reliminar( El era cu totul con=tient de fa%tul c3! într6un anumit *en*! crea*e doar o nou3 terminolo-ie )otanic3! dar era con0in* c3 acea*t3 terminolo-ie a0ea atît o 0aloare 0er)al3! cft =i una real3( ENo%ina "ine"ci"F2 afirma el! Eperit et co.

4 $ Cf( Ca**irer! @T+e Influcnce of Ban-ua-e u%on t+e De0elo%ment of Scientific T+ou-+tA! Gou%a! o$ P i "op #2 QQQIQ! No( "7 Jiunie! "#$7K! %%( 59#6574( /0IIN-A 7#" Con*tatarea unei re-ularit3<i! a unei anumite uniformit3<i în e0enimentele naturale 6 în mi=c3rile .t.%entru de*crierea elementelor fundamentale *au a calit3<ilor lucrurilor( în %rimul *i*tem -rece*c de filozofie natural3! cel al lui Ari*totel! afl3m c3 ace*te denumiri comune au înc3 o mare influen<3 a*u%ra -îndirii =tiin<ifice($ Dar în -îndirea -reac3! acea*t3 %utere nu mai e*te *in-ura *au cea %re0alent3(OPe 0remea lui Pita-ora =i a %rimilor %ita-oricieni! filozofia -reac3 de*co%eri*e un nou lim)a>! lim)a>ul numerelor( De*co%erirea a marcat cea*ul de " na=tere a conce%<iei noa*tre moderne de*%re =tiin<3I %%%%%%%%%%%%%%%%%%%% P @Dac3 nu cuno=ti denumirile! di*%are =i cunoa=terea lucrurilorA! în l)( latin3! în ori-inal( 3N.

C r.%lanetelor! în r3*3ritul *oarelui *au al lunii! în *c+im)area anotim%urilor 6 e*te una din %rimele mari e?%erien<e ale omenirii( Acea*t3 e?%erien<3 î=i afla*e %rima recunoa=tere de%lin3 *i e?%re*ia caracteri*tic3 c+iar =i în -îndirea mitic3( Aici ne întîlnim cu %rimele urme ale ideii unei ordini -enerale a naturii(C Si cu mult tim% înainte de 0remea lui Pita-ora! acea*t3 ordine fu*e*e de*cri*3 nu numai în termeni mitici! ci *i în *im)oluri matematice( Bim)a>ul mitic =i cel matematic *e între%3trund într6uri mod foarte curio* în %rimele *i*teme ale a*trolo-iei )a)iloniene %e care le %utem urm3ri %în3 într6o %erioad3 atît de tim%urie cum *înt anii 5899 a. Di*tin-erea între diferitele -ru%uri de *tele *i îm%3r<irea în dou3*%rezece a zodiacului au fo*t introdu*e de c3tre a*tronomii )a)ilonieni( Toate ace*te rezultate nu ar fi fo*t atin*e f3r3 o )az3 teoretic3 nou3( Dar a fo*t nece*ar3 o -eneralizare mult mai îndr3znea<3 %entru a crea %rima filozofie a num3rului( 'înditorii %ita-oricieni au fo*t %rimii care au conce%ut num3rul ca %e un element cu ade03rat uni0er*al! atotcu%rinz3tor( .

:olo*irea lui nu mai e*te re*trîn*3 în limitele unui domeniu *%ecial de in0e*ti-a<ie( Ea *e e?tinde a*u%ra în6 tre-ului t3rîm al e?i*tentei( Atunci cînd Pita-ora a f3cut %rima lui mare de*co%erire! cînd a con*tatat de%enden<a în3l<imii *unetului de lun-imea corzilor 0i)ratoare! nu fa%tul în *ine! ci inter%retarea fa%tului a de0enit deci*i03 %entru orientarea 0iitoare a -îndirii filozofice =i matematice( Pita-ora nu *e %utea -îndi la acea*t3 de*co%erire ca la un fenomen izolat( Unul din mi*terele cele mai %rofunde! mi*terul frumu*e<ii! %3rea a fi dez03luit aici( Pentru *%iritul -rec! frumo*ul a0ea totdeauna un în<ele* cu totul o)iecti0( :rumo*ul e*te ade03rM el e*te un a*%ect fundamental al realit3<ii( Dac3 frumo*ul %e care6" *im<im în armonia *unetelor e*te reducti)il la un *im%lu ra%ort numeric! num3rul e*te cel care ne re0eleaz3 *tructura fundamental3 a ordinii co*mice( @Num3rulA! afirm3 unul din te?tele %ita-oreice! E Gezi! P i!o"op ie der "#%(o!i"c en &or%en2 II! %%( "$" =i urm( .

i(i!.7#7 ESE* DESPRE OM @e*te c3l3uza =i *t3%înul -îndirii omene=ti( :3r3 %uterea lui toate af r3mîne o)*cure =i confuzeA(R Nu am tr3i într6 o lume a ade03rului! ci într6o lume a în=el3ciunii =i iluziei( în num3r! =i numai în num3r! afl3m un uni0er* inte!i. C3 ace*t uni0er* e*te un nou uni0er* de di*cur* 6 c3 lumea num3rului e*te o lume *im)olic3 6 era o conce%<ie cu totul *tr3in3 min<ii -înditorilor %ita-oricieni( Aici! ca =i în toate celelalte cazuri! nu %utea e?i*ta nici o di*tinc<ie net3 între *im)ol =i o)iect( Sim)olul nu numai c3 e?%lica o)iectulM el lua în mod cate-oric locul o)iectului( Bucrurile nu numai c3 erau le-ate de numere *au e?%rima)ile %rin ace*teaM ele erau numere( Noi nu mai %3*tr3m acea*t3 tez3 %ita-oreic3 de*%re realitatea *u)*tan<ial3 a num3ruluiM noi nu6" mai %ri0im ca %e e*en<a realit3<ii( Dar ceea ce tre)uie *3 recunoa=tem e*te c3 num3rul con*tituie una din func<iile fundamentale ale cunoa=terii umane! un %a* nece*ar în marele %roce* de .

o)iecti0are( Ace*t %roce* înce%e în lim)a>! dar în =tiin<3 el ca%3t3 o form3 cu totul nou3( Pentru c3 *im)oli*mul num3rului e*te de un ti% lo-ic total diferit de *im)oli*mul lim)ii( în lim)a> afl3m %rimele eforturi de cla*ificare! dar ace*tea *înt înc3 necoordonate( Ele nu %ot conduce la o ade03rat3 *i*tematizare( Pentru c3 *im)olurile lim)a>ului în*ele nu au nici o ordine *i*tematic3 definit3( :iecare termen lin-0i*tic indi0idual are o @arie de *emnifica<ieA *%ecial3( El e*te! a=a cum afirm3 'ardiner! @un fa*cicul de lumin3! iluminînd mai întîi acea*t3 %or<iune! a%oi acea %or<iune a domeniului în care *e afl3 lucrul! *au! mai curînd! înl3n<uirea com%le?3 de lucruri *emnificat3 de c3tre un enun<A(4 Dar toate ace*te fa*cicule diferite de lumin3 nu au un focar comun( Ele *înt di*%er*ate =i izolate( în @*inteza di0er*it3<iiA fiecare nou cu0înt face un nou înce%ut( Acea*t3 *tare de lucruri *e *c+im)3 cu totul imediat ce intr3m în domeniul num3rului( Nu %utem 0or)i de*%re numere indi0iduale *au izolate( E*en<a num3rului e*te .

R Gezi P+ilolao*! fra-mentele $! ""! în Diel*! DHe 'ardiner! 0 e 0 eor# o$ Speec and Lan.%ente der .e2 %( C"( &ra.ua.or"oKratiKer2 I! $98! $""( 4 /0IIN-A 7#5 totdeauna relati03! nu a)*olut3( Un num3r indi0idual e*te doar un loc indi0idual într6o ordine *i*tematic3 -eneral3( El nu are nici o e?i*ten<3 %ro%rie! nici o realitate autonom3( Semnifica<ia lui e*te definit3 de %ozi<ia %e care o ocu%3 în între-ul *i*tem numeric( Seria numerelor naturale e*te o *erie infinit3( Dar acea*t3 infinitate nu %une nici o limit3 cunoa=terii noa*tre teoretice( Ea nu în*eamn3 nici o inde6terminare! un apeiron în *en*ul %latonicianM ea în*eamn3 tocmai contrariul( în *ucce*iunea numerelor nu întîlnim o limitare e?terioar3! un @termen ultimA( Dar ceea ce afl3m aici e*te limitarea în 0irtutea unui %rinci%iu lo-ic intrin*ec( To<i termenii *înt uni<i %rintr6o le-3tur3 comun3( Ei î=i au ori-inea în una =i aceea=i rela<ie -eneratoare! rela<ieE care %une în le-3tur3 un num3r n cu .

*ucce*orul lui imediat 3nd"K( Din acea*t3 rela<ie *im%l3 %utem deduce toate %ro%riet3<ile numerelor între-i( Acea*t3 not3 di*tincti03 *i cel mai mare %ri0ile-iu lo-ic al ace*tui *i*tem con*tituie tran*%aren<a lui total3( în teoriile noa*tre moderne 6 în teoriile lui :re-e =i Ru**ell! ale lui Peano =i DedeSind 6num3rul =i6a %ierdut toate *ecretele lui ontolo-ice( Noi îl con*ider3m ca %e un *im)oli*m nou =i %uternic care! %entru toate *co%urile =tiin<ifice! e*te infinit *u%erior *im)oli*mului lim)ii( Pentru c3! ceea ce afl3m aici nu mai *înt cu0inte deta=ate! ci termeni care *e com%ort3 conform unuia *i aceluia=i %lan fundamental =i! care! %rin urmare! ne rele03 Eo le-e *tructural3 clar3 =i definit3( Cu toate ace*tea! de*co%erirea %ita-oreicilor a în*emnat doar un %rim %a* în e0olu<ia =tiin<elor naturale( întrea-a teorie %ita-oreic3 a num3rului a fo*tE%u*3 )ru*c *u) *emnul între)3rii de c3tre un fa%t nou( Atunci cînd %ita-oricienii au de*co%erit c3 într6un triun-+i dre%tun-+ic linia care *e o%une un-+iului dre%t nu are nici o m3*ur3 comun3 cu celelalte dou3 laturi! ei au .

tre)uit *3 *e confrunte cu o %ro)lem3 cu totul nou3( In întrea-a i*torie a -îndirii -rece=ti! mai cu *eam3 în dialo-urile lui Platon! %erce%em re%ercu*iunea %rofund3 a ace*tei dileme( Ea de*emneaz3 o ade03rat3 criz3 în matematica -reac3( Nici un -înditor antic nu a %utut rezol0a %ro)lema în <naniera noa*tr3 modern3! %rin intro6 7#$ ESE* DESPRE OM ducerea a=a6numitelor @numere ira<ionaleA( Din %unctul de 0edere al lo-icii =i matematicii -rece=ti! numerele ira<ionale con*tituiau o contradic<ie în termeni( Ele con*tituiau un a%%iiTO0! un lucru de*%re care nu *e %utea -îndi =i nu *e %utea 0or)i(8 întrucît num3rul fu*e*e definit ea un între.*au ca un ra%ort între între-i! o lun-ime incomen*ura)il3 era o lun-ime care nu admitea nici o e?%re*ie numeric3M ea *fida =i de*con*idera toate %uterile lo-ice ale num3rului( Ceea ce au c3utat =i au aflat %ita-oricienii în num3r era armonia %erfect3 a tuturor ti%urilor e?i*ten<iale =i a tuturor formelor de cunoa=tere! de %erce%<ie! intui<ie =i -îndire( De aici .

unic =i coerent( Toate lucrurile din cer =i de %e %3mînt de0eneau @o armonie =i un num3rA(# De*co%erirea lun-imilor incomen*ura)ile a con*tituit! totu=i! %r3)u=irea ace*tei teze( De aici înainte! nu mai e?i*ta! nici o armonie real3 între aritmetic3 =i -eometrie! între domeniul numerelor di*crete =i domeniul m3rimilor continue( Rein*taurarea ace*tei armonii a cerut eforturile multor *ecole de -îndire matematic3 =i filozofic3( O teorie lo-ic3 a continuum6ului matematic e*te una din realiz3rile cele mai recente ale -îndirii matematice( "9 Iar f3r3 o a*tfel de teorie! orice creare de numere noi 6 frac<ii! numere ira<ionale *(a(m(d( 6 %3rea mereu *3 fie o încercare %ro)lematic3 *i %recar3( Dac3 mintea omenea*c3 ar %utea crea în mod ar)itrar! %rin %ro%riile6i %uteri! o nou3 *fer3 a lucrurilor! ar tre)ui *3 *c+im)3m toate conce%tele noa*tre de*%re ade03rul o)iecti0( Dar =i în ace*t caz! dilema î=i %ierde for<a imediat ce lu3m în con*idera<ie caracterul *im)olic al num3rului( în ace*t .înainte! aritmetica! -eometria! fizica! muzica! a*tronomia %3reau *3 formeze un între.

Driti"c e *nter"uc un.Dontinuu%.ricc i"c en AIaHmeInafoSrJC+arlotten)ur-! "#78K( ! "9 Cf( Ari*totel! Meta$i'ica2 I! C! #8C)( Gezi Hormann Fe.cn ii(er die ?rund!a.cn # Dri"c der .l! Da" .en dcr Ana!#"i"JBei%zi-! "#"8K( /0IIN-A 7#C *au ima-ini ale lucrurilor concrete! ale o)iectelor fizice( Mai curînd ele e?%rim3 *im%le rela<ii( E?tinderea domeniului natural al numerelor! e?%an*iunea într6o arie mai lar-3 în*eamn3 doar introducerea unor *im)oluri noi care *înt ca%a)ile *3 de*crie rela<ii de un ordin *u%erior( Noile numere nu *înt *im)oluri ale rela<iilor *im%le! ci ale @rela<iilor rela<iilorA! ale @rela<iilor rela<iilor rela<iilorA *(a(m(d( Toate .caz de0ine e0ident c3 %rin introducerea unor noi cla*e de numere nu cre3m noi o)iecte! ci *im)oluri noi( Numerele naturale *e *itueaz3! în acea*t3 %ri0in<3! la acela=i ni0el cu numerele frac<ionare =i ira<ionale( Nici ele nu *înt de*crieri 8 Cf( Heinric+ Sc+olz =i H( Ha**e! Die ?rund!a.

C D E C A ) C ace*tea nu *e afl3 în contradic<ie cu caracterul numerelor între-i6! ci elucideaz3 =i confirm3 ace*t caracter( Pentru a aco%eri %r3%a*tia dintre numerele între-i! care *înt m3rimi di*crete! *i lumea e0enimentelor fizice cu%rin*e în conti6nuum6ul *%a<iului *i tim%ului! -îndirea matematic3 a fo*t con*trîn*3 *3 -3*ea*c3 un nou in*trument( Dac3 num3rul ar fi un @lucruA! o "u("tantia Auae in "e e"t etper "e concipitur9 %ro)lema ar fi fo*t in*olu)il3( Dar întrucît el a fo*t un lim)a> *im)olic! a fo*t doar nece*ar *3 fie dez0oltate! în mod con*ec0ent! 0oca)ularul! morfolo-ia =i *inta?a ace*tui lim)a>( Ceea ce *e cerea aici nu era o *c+im)are a naturii =i e*en<ei num3rului! ci doar o *c+im)are a *emnifica<iei( O filozofie a matematicii tre)uia *3 demon*treze c3 o a*tfel de *c+im)are nu duce la o am)i-uitate *au la o contradic<ie 6 c3 m3rimile care nu %ot fi e?%rimate e?act %rin numere între-i *au ra%orturile dintre numerele între-i de0eneau cu totul .

4 7#R ESE* DESPRE OM zoriale! iar fa%tele dure =i refractare re%rezentate de ace*te date *enzoriale %3reau *3 rezi*te tuturor . Dar %entru De*carte* nu era înc3 %o*i)il3 *t3%înirea lumii fizice! a lumii materiei *i mi=c3rii! în acela=i mod( încerc3rile *ale de a dez0olta o fizic3 matematic3 au e=uat( Materia lumii noa*tre fizice e*te com%u*3 din date *en6 @O realitate care e*te în *ine =i *e cu%rinde %e *ineA! în l)( latin3! în ori-inal( 3N.t.inteli-i)ile *i e?%rima)ile %rin introducerea unor *im)oluri noi( :a%tul c3 toate %ro)lemele -eometrice %ermit o a*tfel de tran*formare a fo*t una din %rimele mari de*co%eriri ale filozofiei moderne( 'eometria analitic3 a lui De*carte* a oferit %rima %ro)3 con0in-3toare de*%re acea*t3 rela<ie dintre e?ten*iune =i num3r( De aici înainte! lim)a>ul -eometriei a încetat *3 fie un idiom *%ecial( El a de0enit o %arte a unui lim)a> mult mai cu%rinz3tor! al unei %at e"i" uniCer@"a!i".

eforturilor lo-icii lui De*carte* *i -îndirii ra<ionale( :izica lui a r3ma* o re<ea de *u%ozi<ii ar)itrare( Dar dac3 De*carte*! ca fizician! *6a %utut în=ela în %ri0in<a mi>loacelor *ale! el nu *6a în=elat în ceea ce %ri0e=te *co%ul *3u filozofic fundamental( De aici înainte! ace*t *co% a fo*t în<ele* cu claritate =i a fo*t *ta)ilit cu fermitate( în toate ramurile *ale %articulare! fizica a tin* c3tre unul =i acela=i %unctM ea a încercat *3 aduc3 între-ul uni0er* al fenomenelor naturale *u) controlul num3rului( în ace*t ideal metodolo-ic -eneral! nu -3*im nici un an6 ta-oni*m între fizica cla*ic3 *i cea modern3( Mecanica cuantic3 e*te! într6un anumit *en*! ade03rata rena=tere! reînnoirea =i confirmarea idealului %ita-oreic cla*ic( Dar =i aici a fo*t nece*ar3 introducerea unui lim)a> *im)olic mult mai a)*tract( Cînd Democrit de*cria *tructura atomilor *3i el recur-ea la analo-ii luate din lumea e?%erien<ei noa*tre *enzoriale( El a dat o de*criere! o ima-ine a atomului care *e a*eam3n3 cu o)iectele comune ale macroco*rao*ului no*tru( Atomii *e .

B( Bro*e JNe.di*tin-eau unii de al<ii %rin forma! dimen*iunea *i ordonarea %3r<ilor lor( Rela<ia lor era e?%licat3 %rin le-3turi materialeM atomii indi0iduali erau %re03zu<i cu cîrli-e =i cu oc+i! cu )ile *i -3uri %entru a6i face ata=a)ili( Toate ace*te re%rezent3ri! toat3 acea*t3 ilu*trare fi-urati03 au di*%3rut din teoriile noa*tre moderne de*%re atom( în modelul atomului al lui Bo+r nu e?i*t3 nimic din ace*t lim)a> %itore*c( tiin<a nu mai 0or)e=te lim)a>ul e?%erien<ei *enzoriale comuneM ea 0or)e=te lim)a>ul %ita-oreic( Sim)oli*mul %ur al num3rului înlocuie=te *i =ter-e *im)oli*mul 0or)irii o)i=nuite( Nu numai macroco*mo*ul! dar nici microco*mo*ul 6 uni0er*ul fenomenelor interatomice 6 nu ar %utea fi de*cri* acum în ace*t lim)a>M iar ace*t fa%t *6a do0edit a fi de*c+iderea %entru o inter%retare *i*tematic3 total nou3( @Du%3 de*co%erirea analizei *%ectraleA! *cria Arnold Sommerfeld în %refa<a c2rtii *ale Ato%ic Struc ture and Spectra! Line"2)E "" JEd( -er(! "#"#K( Trad( en-l( de Henr. /orS! Dutton! "#75K( .

anon la care Natura î=i cînt3 a *a muzic3 a *%ectrelor! =i du%3 ritmul c3reia re-leaz3 *tructura atomului =i a nucleilor atomici( I*toria c+imiei e*te unul din e?em%lele cele mai )une *i mai fra%ante %entru acea*t3 tran*formare lent3 a .S0*N0A 7#4 nici un *%eciali*t în domeniul fizicii nu ar %utea %une la îndoial3 fa%tul c3 %ro)lema atomului 0a fi rezol0at3 numai atunci cînd fizicienii 0or fi în03<at *3 în<elea-3 lim)a>ul *%ectrelor( Cantitatea enorm3 de material care fu*e*e acumulat3 în =aizeci de ani de analiz3 *%ectral3 era atît de di0er*3! încît! la înce%ut! de*cîlcirea lui %3rea cu ne%utin<3( J(((K Ceea ce auzim a*t3zi de*%re lim)a>ul *%ectrelor e*te o ade03rat3 @muzic3 a *ferelorA înl3untrul atomului! acorduri ale unor ra%orturi e*en<iale! o ordine =i o armonie care de0in mereu mai %erfecte! în %ofida marii di0er*it3<i( J(((K Toate le-ile e*en<iale ale liniilor *%ectrale =i ale teoriei atomice iz0or3*c ini<ial din teoria cuantelor( E*te mi*terio*ul or.

lim)a>ului =tiin<ific( C+imia a intrat @%e drumul mare al =tiin<eiA mult mai tîrziu decît fizica( In nici un caz nu a)*en<a do0ezilor em%irice a fo*t aceea care! 0reme de multe *ecole! a îm%iedicat %ro-re*ul -îndirii în domeniul c+imiei *i a <inut c+imia în -rani<ele conce%telor %re*tiintifice( Dac3 *tudiem i*toria alc+imiei! de*co%erim c3 to<i alc+imi=tii %o*edau un talent uluitor %entru o)*er0a<ie( Ei au adunat o mare ma*3 de fa%te 0alide! o materie %rim3 f3r3 de care c+imia cu -reu *6ar fi dez0oltat("7 Dar forma în care acea*t3 materie %rim3 era %rezentat3 a fo*t cu totul neadec0at3( Atunci cînd alc+imi*tul înce%ea *36=i de*crie o)*er0a<iile! el nu a0ea la di*%ozi<ie nici un in*trument în afar3 de un lim)a> *emi6mitic %lin de termeni o)*curi *i %ro*t defini<i( El 0or)ea în metafore *i ale-orii! nu în conce%te =tiin<ifice( Ace*t lim)a> o)*cur =i6a l3*at am%renta %e întrea-a lui conce%<ie de*%re natur3( Natura de0eni*e un t3rîm al calit3<ilor o)*cure! inteli-i)ile numai %entru cei ini<ia<i! %entru cei 0er*a<i( O nou3 tendin<3 .

ic and E+peri%enta! Science JNe. und Au"(reitun. der A!c i%ie JBerlin! S%rin-er! "#"#K =i B.nn T+orndiSe! A Hi"tor# o$ Ma. /orS! "#756"#$"K! R 0oi( 7#8 ESE* DESPRE OM în domeniul in0e*ti-a<iei din c+imie înce%e în e%oca Rena=terii( în =colile @iatroc+imieiA de0ine %re0alent3 -îndirea din domeniul medicinei =i )iolo-iei( Dar o a)ordare cu ade03rat =tiin<ific3 a %ro)lemelor c+imiei nu a fo*t realizat3 %în3 în *ecolul al QGII6lea( Bucraiea lui Ro)ert Bo.le C #%i"ta "cepticu" J"R44K e*te %rimul mare e?em%lu de un ideal modern în c+imie )azat %e o conce%<ie -eneral3 nou3 de*%re natur3 =i le-ile naturale( Dar c+iar =i aici! ca =i în dez0oltarea ulterioar3 a teoriei flo-i*ticului! -3*im doar o de*criere calitati03 a %roce*elor c+imice( De6a)ia c3tre *fîr=itul *ecolului al QGIII6lea! tim%ul lui Ba0oi*ier! c+imia a în03<at *3 0or)ea*c3 un lim)a> cantitati0( Un %ro-re* ra%id e*te ."7 Pentru i*toria alc+imiei 0ezi E(O( 0on Bi%%mann! Ent"te un.

o)*er0a)il de acum înainte( Cînd Daltan a de*co%erit le-ea *a! a %ro%or<iilor ec+i0alente *au multi%le! %entru c+imie a fo*t de*c+i*3 o cale nou3( Puterea num3rului a fo*t in*taurat3 cu fermitate( Cu toate ace*tea! au r3ma* înc3 domenii mari ale e?%erien<ei din *fera c+imiei care nu au fo*t *u%u*e com%let le-ilor num3rului( Bi*ta elementelor c+imice era doar o li*t3 %ur em%iric3M ea nu de%indea de nici un %rinci%iu *ta)ilit =i nici nu înf3<i=a o ordine *i*tematic3 definit3( Dar c+iar =i ace*t ultim o)*tacol a fo*t înl3turat %rin de*co%erirea *i*temului %eriodic al elementelor( :iecare element î=i -3*i*e locul într6un *i*tem coerent! iar ace*t loc a fo*t marcat %rin num3rul lui atomic( @Ade03ratul num3r atomic e*te %ur =i *im%lu num3rul care indic3 %ozi<ia elementului în *i*temul natural dac3 *e <ine *eama cum *e cu0ine de le-3turile c+imice în *ta)ilirea ordinii fiec3rui element(A Prin demon*trarea )azat3 %e *i*temul %eriodic a fo*t %o*i)il3 %re0ederea unor elemente necuno*cute =i de*co%erirea lor ulterioar3( în( felul ace*ta! c+imia a do)îndit o *tructura nou3! matematic3 =i deducti03("5 .

cit2 7## ca%( II( /0IIN-A lor! fiind înc3 -+idat3 de cate-orii conce%tuale ale lim)a>ului o)i=nuit( Biolo-ia =tiin<ific3 a conferit ace*tor conce%te o *emnifica<ie mai *trict3( Si*temul zoolo-ic al lui Ari*totel *i *i*temul )otanic al lui Teofra*t %rezint3 un -rad înalt de coeren<3 =i ordine metodolo-ica( Dar în )iolo-ia modern3 toate ace*te forme tim%urii de cla*ificare *înt ecli%*ate de un ideal diferit( Biolo-ia %3=e=te încet într6un *tadiu nou al @teoriei formulate %e cale deducti03A( @Orice =tiin<3! în dez0oltarea ei normal3A! afirm3 %rofe*orul Nort+ro%! trece %rin dou3 *tadii 6 %rimul! %e care îl numim *tadiul i*toric natural! al doilea! teoria %re*cri*3 în mod %o*tulati0( :iec3ruia din ace*te *tadii îi a%ar<ine un ti% .Aceea=i tendin<3 -eneral3 de -îndire %oate fi tra*at3 în i*toria )iolo-iei( Ba fel ca =i toate celelalte =tiin<e ale naturii! )iolo-ia a tre)uit *3 încea%3 cu o *im%l3 cla*ificare a fa%te6 "5 Pentru detalii 0ezi! de e?em%lu! Sommcrfeld! op.

definit de conce%t =tiin<ific( Ti%ul de conce%t %entru *tadiul i*toric natural îl numim un conce%t %rm 0erificareM cel %entru *tadiul %re*cri* în mod %o*tulati0 îl numim un conce%t %rin %o*tulare( Un conce%t %rm 0erificare e*te unul a c3rui *emnifica<ie com%let3 e*te dat3 de ce0a care e*te în<ele* imediat( Un conce%t %rin %o*tulare e*te unul a c3rui *emnifica<ie e*te %re*cri*3 %entru el %rin %o*tulate ale teoriei deducti0e în care el a%are( 14 Pentru ace*t %a* deci*i0 care duce de la ceea ce e*te doar %re*u%u* la ceea ce e*te în<ele*! a0em mereu ne0oie de un in*trument nou de -îndire( Tre)uie *3 ra%ort3m o)*er0a<iile noa*tre la un *i*tem de *im)oluri )ine ordonate %entru a le face coerente =i inter%reta)ile în termeni ai conce%telor =tiin<ifice( :a%tul c3 matematica e*te un lim)a> *im)olic uni0er*al 6c3 ea nu *e ocu%3 cu de*crierea lucrurilor! ci cu e?%re*iile -enerale ale rela<iilor 6 e*te o conce%<ie care a%are de*tul de tîrziu în i*toria filozofiei( O teorie a .

matematicii )azat3 %e acea*t3 *u%ozi<ie nu a%are înainte de *ecolul al QGII6lea( Bei)niz a fo*t %rimul mare -înditor modern care a a0ut o în<ele-ere clar3 a ade03ratului caracter al *im)oli*mului 66666666666666666666 I "$ :(S(C( Nort+ro%! @T+e met+od and t+eorie* of %+.*ical *cience in t+eir )earin.u%on )iolo-ical or-anizationA! ?roNt Su%%lement J"#$9K! %%( "746"C$( 599 ESE* DESPRE OM matematic =i a e?tra* imediat con*ecin<e fertile =i cu%rinz3toare! în acea*t3 %ri0in<3! i*toria matematicii nu difer3 de i*toria tuturor celorlalte forme *im)olice( C+iar %entru matematic3 *6a do0edit e?trem de dificil3 de*co%erirea dimen*iunii noi a -îndirii *im)olice( O a*tfel de -îndire a fo*t %racticat3 de c3tre matematicieni cu mult tim% înainte ca ei *3 fi %utut e?%lica caracterul ei lo-ic *%ecific( Ca =i *im)olurile lim)a>ului =i ale artei! *im)olurile matematice *înt încon>urate de la înce%ut de un fel de atmo*fer3 ma-ic3( Ele *înt %ri0ite cu e0la0ie =i .

0enera<ie reli-ioa*e( Ce0a mai tîrziu! acea*t3 credin<3 reli-ioa*3 =i mi*tic3 C6a dez0oltat tre%tat într6un fel de credin<3 metafizic3( în filozofia lui Platon num3rul nu mai e*te în03luit în mi*ter( El e*te %ri0it! dim%otri03! ca ade03ratul centru al lumii intelectuale 6 el a de0enit c+eia %entru orice ade03r =i inteli-i)ilitate( Atunci cînd Platon! la )3trîne<e! a dat teoria *a de*%re lumea ideal3! el a încercat *6o de*crie în termeni ai num3rului %ur( Matematica e*te %entru el un t3rîm intermediar între lumea *en*i)il3 =i lumea *u%ra*en*i)il3( E*te =i el un %ita-oreic 6 =i ca un %ita-oreic el e*te con0in* c3 %uterea num3rului *e e?tinde %e*te întrea-a lume 0izi)il3( Dar e*en<a metafizic3 a num3rului nu %oate fi re0elat3 de nici un fenomen 0izi)il( :enomenele %artici%3 la acea*t3 e*en<3! dar ele nu o %ot e?%rima în mod adec0at 6 ele nu *înt în mod nece*ar *uficiente %entru a=a ce0a( E*te o -re=eal3 ca acele numere 0izi)ile %e care le afl3m în fenomenele naturale! în mi=c3rile cor%urilor cere=ti! *3 fie con*iderate dre%t ade03ratele numere matematice( Ceea ce 0edem aici *înt doar @indiciiA J4ta%a8Li4DiaTaK .

ale numerelor ideale %ure( Numerele tre)uie în<ele*e cu a>utorul ra<iunii =i al inteli-en<ei! nu cu a>utorul 03zului( A=adar 6 am zi* eu 6 tre)uie *3 0edem frumu*e<ea cerului dre%t un model în 0ederea celeilalte în03<3turi! la fel cum *6ar întîm%la cînd ai da %e*te %icturi minunat încondeiate =i lucrate de c3tre Dedal *au alt me=ter ori %ictor& da! c3ci un *%eciali*t în -eometrie ar *ocoti! /0IIN-A 59" 03zîndu6le! c3 *înt minunat întocmite! dar c3 ar fi ridicol *3 *e cread3! cu *eriozitate! c3 cine0a 0a în<ele-e! %ri0indu6le! ade03rul de*%re e-alitate! du)lu! ori alt ra%ort( J(((K Nu crezi c3 ade03ratul a*tronom 0a a0ea aceea=i reac<ie %ri0ind mi=c3rile a*trelorH El 0a *ocoti c3 ace*tea au fo*t întocmite în c+i%ul cel mai frumo* cu %utin<3 =i c3 în ace*t fel creatorul cerului a alc3tuit cerul *i ceea ce el cu%rinde( E?aminînd în*3 ra%ortul armonio* al zilei cu noa%tea! al ace*tora fa<3 de Bun3! al Bunii fa<3 de an! al celorlalte a*tre fat3 de Soare =i Bun3! ca =i ra%ortul unora cu celelalte! nu crezi c3 i *e 0a %3rea .

mereu la fel! întru nimic *c+im)ate! de=i *înt cor%orale *i 0izi)ile *i nu i *e 0a %3rea la fel de ciudat *3 0rei cu orice %re< *3 *ur%rinzi ade03rul lorHP E%i*temolo-ia modern3 nu mai men<ine acea*t3 teorie %latonic3 a num3rului( Ea nu %ri0e=te matematica dre%t un *tudiu al lucrurilor! fie ele 0izi)ile *au in0izi)ile! ci ca un *tudiu al rela<iilor =i al ti%urilor de rela<ii( Dac3 0or)im de*%re o)iecti0itatea num3rului nu ne -îndim la el ca la o entitate metafizic3 *au fizic3 *e%arat3( Ceea ce dorim *3 e?%rim3m e*te fa%tul c3 num3rul con*tituie un in*trument %entru de*co%erirea naturii *i a realit3<ii( I*toria =tiin<ei ne otera e?em%le ti%ice de*%re ace*t %roce* intelectual continuu( 'îndirea matematic3 %are de*eori *3 mear-3 înaintea in0e*ti-a<iei fizice( Cele mai im%ortante teorii matematice ale noa*tre nu iz0or3*c din ne0oile %ractice *au te+nice imediate( Ele *înt conce%ute ca *c+eme -enerale de -îndire anterioare oric3rei a%lica<ii concrete( Atunci cînd Ein*tein a dez0oltat teoria *a -eneral3 a relati0it3<ii el *6a întor* la -eometria .ciudat omul care *ocote=te c3 e0enimentele cere=ti decur.

lui Riemann! care fu*e*e creat3 cu mult înainte dar %e care Riemann a %ri0it6o doar ca %e o *im%l3 %o*i)ilitate lo-ic3( Dar el era con0in* c3 a0em ne0oie de a*emenea %o*i)ilit3<i %entru a fi %re-3ti<i *3 de*criem fa%tele reale( P Platon! Repu(!ica2 %artea a """6a! C7#! C59! în Platon! Opere2 edi<ie în-ri>it3 de Con*tantin Noica =i Petru Crc<ia! cu0înt %re0enitor de Con*tantin Noica! traducere! inter%retare! l3muriri %reliminare! note =i ane?3 de Andrei Cornea! Editura tiin<ific3 =i Enciclo%edic3! Bucure=ti! "#8R! %( 557( 3N.4 597 ESE* DESPRE OM Ceea ce ne tre)uie e*te li)ertatea de%lin3 în con*truirea formelor 0ariate ale *im)oli*mului no*tru matematic %entru a înze*tra -îndirea fizic3 cu toate in*trumentele ei intelectuale( Natura e*te ine%uiza)il3 6 ea %une mereu în fa<a noa*tr3 %ro)leme noi =i nea=te%tate( Nu %utem antici%a fa%tele! dar ne %utem %re-3ti %entru inter%retarea intelectual3 a fa%telor %rin for<a -îndirii *im)olice( .t.

a %ro%u* teoria lui el a folo*it o form3 nou3 de *im)oli*m al-e)ric! un *im)oli*m %entru care re-ulile al-e)rice o)i=nuite au de0enit ino%erante( Dar forma -eneral3 a .Dac3 acce%t3m ace*t %unct de 0edere -3*im r3*%un* la una din %ro)lemele cele mai dificile *i mai dez)3tute ale @=tiin<ei moderne a naturii 6 %ro)lema determini*mului( irite are ne0oie nu de un determini*m metafizic! ci de un *rmim*m metodolo-ic( Putem re*%in-e acel determini*m mecanic care =i6a -3*it e?%re*ia în formula faimoa*3 a lui Ba%lace("C Dar ade03ratul determini*m =tiin<ific! determini*mul num3rului! nu e*te *u%u* ace*tor o)iec<ii( Nu mai %ri0im num3rul ca %e o foit3 mi*tic3 *au ca %e e*en<a metafizic3 a lucrurilor( Noi îl %ri0im ca %e un in*trument *%ecific al cunoa=terii( E0ident! acea*t3 conce%<ie nu e*te %u*3 la îndoial3 de nici un rezultat al fizicii moderne( Pro-re*ele mecanicii cuantice ne6au ar3tat c3 lim)a>ul no*tru matematic e*te mult mai )o-at =i mai ela*tic =î fle?i)il decît ceea ce *6a realizat în 6*i*temele fizicii cla*ice( El e*te ada%ta)il %ro)lemelor =i cerin<elor noi( Cînd Hei*en)er.

ăer Mat e%atiK in )O.en ii(er die EntNicK!un. "R :cli? elein! .or!e"un.num3rului *e %3*treaz3 în toate ace*te *c+eme ulterioare( 'au** afirma c3 matematica e*te re-ina =tiin<ei! iar arit6 metica re-ina matematicii( într6o %ri0ire i*toric3 a*u%ra dez0olt3rii -îndirii matematice în *ecolul al QlQ6lea! :eli? elein *u*<inea c3 una din tr3*3turile cele mai caracteri*tice ale ace*tei dez0olt3ri e*te @aritmetizareaA %ro-re*i03 a matematicii("R Ace*t %roce* al aritmetiz3rii %oate fi urm3rit! "C Pentru acea*t3 %ro)lem3 0ezi Ca**irer! Deter%%i"%u" und Indetcr%ini"%u" in der%ode%ene P #"iK. Ga r undert JBerlin! "#7R6"#74K( /0IIN-A 595 de a*emenea! în i*toria fizicii moderne( De la cuaternionii lui Hamilton %în3 la diferitele *i*teme ale mecanicii cuantice! afl3m din ce în ce mai multe *i*teme com%le?e ale *im)oli*mului al-e)ric( Omul de =tiin<3 <ine *eama de %rinci%iul c3 =i în cazurile cele mai .

ica! Optic".com%licate el 0a reu=i %în3 la urm3 *3 -3*ea*c3 un *im)oli*m adec0at care îi 0a %ermite *36=i de*crie o)*er0a<iile într6un lim)a> uni0er*al =i inteli-i)il %retutindeni( E*te ade03rat c3 omul de =tiin<3 nu ne ofer3 o do0ad3 lo-ic3 *au em%iric3 a ace*tei i%oteze fundamentale( Sin-ura do0ad3 %e care ne6o ofer3 e*te o%era lui( El acce%t3 %rinci%iul determini*mului numeric ca %e un %rece%t c3l3uzitor! o idee re-ulati03 care confer3 o%erei lui coerenta ei lo-ic3 *i unitatea *i*tematic3( '3*im una din cele mai )une afirm3ri ale ace*tui caracter -eneral al %roce*ului =tiin<ific în lucrarea lui Helm+oltz 0reati"e on P #"io!o. Dac3 %rinci%iile cunoa=terii noa*tre =tiin<ifice! de e?em%lu le-ea cauzalit3<ii! nu ar fi nimic altce0a decît re-uli em%irice! afirm3 Helm+oltz! 0ala)ilitatea lor inducti03 *6ar afla într6o *itua<ie foarte %recar3( Bucrul cel mai )un %e care l6am %utea *%une ar fi acela c3 ace*te %rinci%ii nu ar fi cu foarte mult mai 0ala)ile decît re-ulile meteorolo-iei6! %recum le-ea altern3rii 0întului etc( Dar ace*te %rinci%ii %oart3 %e fa<a .

Be-ile naturii *înt doar no<iuni -enerice %entru *c+im)3rile din natur3( J(((K De aceea! atunci cînd nu %utem *ta)ili o le-e %entru fenomenele naturale J(((K înceteaz3 în*3=i %o*i)ilitatea în<ele-erii unor a*tfel de fenomene( Cu toate ace*tea! tre)uie *3 încerc3m *3 le în<ele-em( Nu e?i*t3 nici o alt3 metod3 de a le aduce *u) controlul intelectului( i a*tfel! in0e*ti-îndu6le! tre)uie *3 recur-em la %re*u%unerea c3 ele *înt 59$ ESE* DESPRE OM inteli-i)ile( De aceea! le-ea ra<iunii *uficiente nu e*te de fa%t nimic mai mult decît i%pu!"u! intelectului no*tru de a aduce toate %erce%<iile noa*tre *u) %ro%riul lui control( .lor doar a*%ectul unor le-i lo-ice! deoarece concluziile dedu*e din ele nu %ri0e*c e?%erien<a noa*tr3 real3 =i *im%lele fa%te din natur3! ci inter%retarea de c3tre noi a naturii( Proce*ul în<ele-erii de c3tre noi a fenomenelor naturale con*t3 în încercarea de a afla noţiuni .i a!e naturii.enera!e =i !e.

Intelectul no*tru e*te ca%acitatea de a con*trui idei -enerale( El nu are ce face cu %erce%<iile *enzoriale =i e?%erien<ele noa*tre dac3 nu e*te în *tare *3 con*truia*c3 idei -enerale *au le-i( J(((K în afar3 de intelectul no*tru nu e?i*t3 nici o alt3 a%titudine la fel de *i*tematizat3! în nici un caz %entru în<ele-erea lumii e?terne( Altfel! dac3 *întem inca%a)ili *3 concepe% un lucru! noi nu6" %utem ima-ina ca e?i*tînd("4 Ace*te cu0inte de*criu într6run mod foarte clar atitudinea -eneral3 a *%iritului =tiin<ific( Omul de =tiin<3 =tie c3 e?i*t3 înc3 domenii foarte întin*e ale fenomenelor a c3ror reducere la le-i ri-uroa*e =i la re-uli numerice e?acte nu a fo*t înc3 %o*i)il3( Cu toate ace*tea! el r3mîne credincio* ace*tui crez -eneral %ita-oreic& el crede c3 natura! con*iderat3 ca un între.=i înItoate domeniile ei *%eciale! e*te @un num3r =i o armonieA( In fata imen*it3<ii naturii! mul<i dintre cei mai mari oarneni de =tiin<3 *e %oate *3 fi a0ut acel *entiment *%ecial care a fo*t e?%rimat într6o faimoa*3 ma?im3 a lui Ne.ton( Se %oate ca ei *3 fi -îndit c3 în %ro%ria lor .

ton! a lui Ma?.ri-+t! '(E( Stec+ertK! III! %%( 5565C( /0IIN-A 59C .ell =i Helm+oltz! a lui PlancS =i Ein*tein 6 nu a fo*t doar adunare de fa%teM eaIa fo*t teoretic3! *i acea*ta în*eamn3 acti0itate creatoare( S%on6 taneitatea *i %roducti0itatea con*tituie ade03ratul centru al "4 Helm+oltz! 0rcati"e on P #"io!o.Co(! "#7CM co%.acti0itate *e aflau în *itua<ia unui co%il care *e %lim)3 de6a lun-ul <3rmului unui ocean imen* *i *e amuz3 ridicînd ocazional o %ietricic3 a c3rei form3 *au culoare îi atra.ica! Optic"2 trad( en-l( de Dame* P(C( Sout+all JO%tical Societ. of AmericaM 'cor-e Banta Pu)li*+in.%ri0irea( Ace*t *entiment mode*t e*te de în<ele*! dar el nu ofer3 nici o de*criere ade03rat3 *i de%lin3 a muncii omului de =tiin<3( Omul de =tiin<3 nu6=i %oate atin-e *co%ul f3r3 o *u%unere *e0er3 fat3 de fa%tele naturii( Dar acea*t3 *u%unere nu e*te una %a*i03( Munca tuturor marilor cercet3tori ai naturii 6 a lui 'alilei =i Ne.

tuturor acti0it3<ilor omene=ti( Ele re%rezint3 %uterea cea mai înalt3 a omului =i marc+eaz3 în acela=i tim% -rani<a natural3 a uni0er*ului no*tru uman( în lim)a>! în reli-ie! în art3! în =tiin<3! omul nu %oate face mai mult decît *36 =i con*truia*c3 %ro%riul uni0er* 6 un uni0er* *im)olic care6i %ermite *3 în<elea-3 =i *3 inter%reteze! *3 articuleze =i *3 or-anizeze! *3 *intetizeze =i *3 -eneralizeze e?%erien<a *a uman3( RE.*MA 0SICONCL *.umat !i conclu.ie Dac3 la ca%3tul lun-ului no*tru drum %ri0im îna%oi la %unctul no*tru de %lecare! nu %utem fi *i-uri dac3 ne6am atin* *co%ul( O filozofie a culturii %leac3 de la %re*u%unerea c3 uni0er*ul culturii umane nu e*te un *im%lu a-re-at de fa%te 0a-i =i deta=ate( Ea caut3 *3 în<elea-3 ace*te fa%te ca %e un *i*tem! ca un întreor-anic( Pentru o %er*%ecti03 em%iric3 *au i*toric3 ar %3rea *uficient3 a6dunarea datelor culturii umane( Aici *întem intere*a<i de e?ten*iunea 0ie<ii umane( Sîntem .IE 594 QII Re.

a)*or)i<i într6un *tudiu al fenomenelor %articulare în )o-3<ia =i 0arietatea lorM ne încînt3 %olicromia =i %olifonia naturii omene=ti( Dar o analiz3 filozofic3 î=i %ro%une o *arcin3 diferit3( Punctul ei de %lecare =i i%oteza ei de lucru *înt încor%orate în con0in-erea c3 razele diferite =i a%arent di*%er*ate %ot fi adunate la un loc =i adu*e într6un focar comun( în ace*t caz! fa%tele *înt redu*e la forme! iar ace*te forme în*ele *înt %re*u%u*e a %o*eda o unitate intern3( Dar am fo*t noi în *tare *3 do0edim ace*t %unct e*en<ialH Toate analizele noa*tre indi0iduale nu ne6au ar3tat tocmai contrariulH C3ci a tre)uit *3 *u)liniem tot tim%ul caracterul =i *tructura *%ecific3 ale diferitelor forme *im)olice 6 ale mitului! lim)a>ului! artei! reli-iei! i*toriei! =tiin<ei( A0înd în minte ace*t a*%ect al in0e*ti-a<iei noa*tre! ne6am *im<i înclina<i! %oate! *3 fa0oriz3m teza o%u*3! teza di*continuit3<ii =i etero-enit3<ii radicale a culturii umane( Dintr6un %unct de 0edere %ur ontolo-ic *au metafizic! ar fi! într6ade03r! foarte dificil *3 re*%in-em acea*t3 tez3( .

Dar %entru o filozofie critic3! %ro)lema ca%3t3 alt3 înf3<i=are( în ace*t caz nu a0em nici o o)li-a<ie de a do0edi unitatea *u)*tan<ial3 a omului( Omul nu mai e*te con*iderat o *im%l3 *u)*tan<3 care e?i*t3 în *ine *i tre)uie cuno*cut3 %rin *ine( Unitatea lui e*te conce%ut3 ca o unitate func<ional3( O a*tfel de unitate nu %re*u%une o omo-enitate a elementelor diferite care6" con*tituie( Ea nu admite doar! ea c+iar cere o multi%licitate =i un caracter multiform al %3r<ilor *ale con*tituti0e( Pentru c3 acea*ta e*te o unitate dialectic3! o coe?i*tent3 a contrariilor! @Oamenii nu în<ele-A! afirma Heraclit! @cum ceea ce e*te *fî=iat în diferite direc<ii a>un-e în acord cu *ine 6 armonie în contrarietate! ca în cazul arcului =i al lirei(A" Pentru a demon*tra o a*tfel de armonie! nu tre)uie *3 do0edim identitatea ori *imilitudinea diferitelor for<e %rin care ea e*te %rodu*3( :ormele diferite ale culturii umane nu *înt unite %rintr6o identitate în natura lor! ci .

%rintr6o conformitate în *arcina lor fundamental3( Dac3 e?i*t3 un ec+ili)ru în cultura uman3! el %oate fi de*cri* doar ca un ec+ili)ru dinamic! nu ca unul *taticM el e*te rezultatul unei lu%te între forte o%u*e( Acea*t3 lu%t3 nu e?clude acea @armonie a*cun*3A care! du%3 Heraclit! @e*te mai )un3 decît cea care e*te e0ident3A(7 Defini<ia dat3 de Ari*totel omului ca un @animal *ocialA nu e*te *uficient de cu%rinz3toare( Ea ne d3 un conce%t -eneric! dar nu diferen<a *%ecific3( Socia)ilitatea ca atare nu e*te o caracteri*tic3 e?clu*i03 a omului! *i nici nu e*te doar %ri0ile-iul omului( în a=a6numitele *ociet3<i animale! la irie =i furnici! -3*im o clar3 di0iziune a muncii *i o or-anizare *ocial3 *ur%rinz3tor de com%licat3( Dar în cazul omului nu -3*im! %recum în rîndul animalelor! doar o *ocietate a ac<iunii! ci *i o *ocietate a -îndirii =i *im<irii( Bim)a>ul! mitul! arta! reli-ia! =tiin<a *înt elementele =i condi<iile con*tituti0e ale ace*tei forme *u%erioare de *ocietate( Ace*tea *înt mi>loacele %rin care formele 0ie<ii *ociale %e .

cit/ %( 5"( 598 ESE* DESPRE OM RE.IE 59# care le -3*im în natura or-anic3 e0olueaz3 într6o *tare nou3! aceea a con=tiin<ei *ociale( Con=tiin<a *ocial3 a omului de%inde de o du)l3 condi<ie 6 a identific3rii =i a *e%ar3rii( Omul nu *e %oate -3*i %e *ine! nu %oate de0eni con=tient de indi0idualitatea *a decît %rin mi>locirea 0ie<ii *ociale( Dar %entru el ace*t mediu *ocial *emnific3 mai mult decît o for<3 determinant3 e?terioar3( Ca *i animalele! omul *e *u%une re-ulilor *ociet3<ii! dar! în %lu*! el are o %arte acti03 în crearea formelor 0ie<ii *ociale *i o for<3 acti03 în *c+im)area lor( în *tadiile rudimentare ale *ociet3<ii umane! o a*tfel .ell! Source 8ooK in Ancicnt P i!o"op # JNe.or"oKratiKer Jed( a C6aK( Trad( en-l( de C+arle* M( BaSe.*MA 0SI CONCL*. /orS! C+arle* Scri)nerE* Son*! "#94K 7 Ide%2 :ra-mentul C$! în BaSe." Heraclit! :ra-mentul C"! în Diel*! Die &ra.ell! op.%ente der .

de acti0itate e*te a)ia %erce%ti)il3M ea %are *3 fie la un ni0el minim( Dar acea*t3 tr3*3tur3 de0ine mai e?%licit3 =i mai *emnificati03 %e m3*ura înaint3rii *ociet3<ii( Acea*t3 dez0oltare lent3 %oate fi urm3rit3 în a%roa%e toate formele culturii umane( E*te )inecuno*cut fa%tul c3 multe ac<iuni *30îr=ite în *o6 ciet3<ile animale nu *înt numai e-ale! dar! în anumite %ri0in<e! *înt c+iar *u%erioare acti0it3<ilor omene=ti( S6a ar3tat ade*eori c3! în con*truirea celulelor lor! al)inele ac<ioneaz3 ca un -eometru %erfect! realizînd cea mai înalt3 %recizie =i acurate<e( O a*emenea acti0itate cere un *i*tem de coordonare *i cola)orare foarte com%le?( Dar în toate ace*te realiz3ri animale nu -3*im nici o diferen<iere indi0idual3( Ele *înt %rodu*e toate în acela=i mod =i conform acelora=i re-uli in0aria)ile( Nici o li)ertate de ac<iune nu r3mîne %entru ale-erea *au îndemînarea indi0idual3( A)ia cînd a>un-em la *tadiile *u%erioare ale 0ie<ii animale întîlnim %rimele tr3*3turi ale unei anumite indi0idualiz3ri( O)*er0a<iile lui Folf-an.eoe+ler a*u%ra maimu<elor antro%oide %ar *3 .

do0edea*c3 fa%tul c3 e?i*t3 multe diferen<e în %ri0in<a inteli-en<ei =i îndemîn3rii ace*tor animale( Una din ele %oate fi ca%a)il3 *3 rezol0e o *arcin3 care %entru alta r3mîne in*olu)il3( în ace*t caz %utem 0or)i c+iar de*%re @in0en<iiA indi0iduale( TRtu=i! %entru *tructura -eneral3 a 0ie<ii animale toate ace*tea *înt irele0ante( Acea*t3 *tructur3 e*te determinat3 de le-ea )iolo-ic3 -eneral3 conform c3reia caracterele do)îndite nu *înt *u*ce%ti)ile de tran*mitere ereditar3( Orice %erfec<ionare %e care un or-ani*m o %oate do)îndi în cur*ul 0ie<ii *ale indi0iduale e*te limitat3 la %ro%ria6i e?i*tent3 *i nu influen<eaz3 0ia<a *%eciei( Nici c+iar omul nu con*tituie o e?ce%<ie de la acea*t3 re-ul3 )iolo-ic3 -eneral3( Dar omul a de*co%erit o cale nou3 de a6*i *ta)iliza *i %ro%a-a o%erele( El nu6=i %oate tr3i 0ia<a f3r3 a o e?%rima( Diferitele moduri ale ace*tei e?%rim3ri con*tituie o *fer3 nou3( Ele au 9 0ia<3 %ro%rie! un fel de eternitate %rin care *u%ra0ie<uie*c e?i*tentei indi0iduale *i efemere a omului( în toate acti0it3<ile omene=ti -3*im o %olaritate fundamental3 care %oate fi de*cri*3 în .

moduri diferite( Putem 0or)i de*%re o ten*iune între *ta)ilitate *i e0olu<ie! între o tendin<3 care duce la forme fi?ate *i *ta)ile ale 0ie<ii *i o alt3 tendin<3 care *f3rîm3 acea*t3 *c+em3 ri-id3( Omul e*te *fî*iat între ace*te dou3 tendin<e! din care una caut3 *3 %3*treze forme 0ec+i! %e cînd cealalt3 *e *tr3duie=te *3 %roduc3 forme noi( E?i*t3 o lu%t3 neîncetat3 între tradi<ie *i ino0a<ie! între for<ele re%roducti0e =i cele creatoare( Ace*t duali*m %oate fi întîlnit în toate domeniile 0ie<ii culturale( Ceea ce 0ariaz3 e*te %ro%or<ia factorilor o%ozan<i( Pare *3 ai)3 %re%onderen<3 cînd unul! cînd altul din factori( Acea*t3 %re%onderent3 la un ni0el înalt determin3 caracterul formelor indi0iduale =i confer3 fiec3reia dintre ele fizionomia ei %articular3( în mit *i în reli-ia %rimiti03 tendin<a c3tre *ta)ilizare e*te atît de %uternic3 încît ea de%3=e=te cu totul %olul o%u*( Ace*te dou3 fenomene culturale %ar *3 fie for<ele cele mai con*er0atoare din 0ia<a omenea*c3( Prin ori-inea =i %rin %rinci%iul ei! -îndirea mitic3 e*te o -îndire tradi<ional3( Pentru c3 mitul nu are alt mi>loc de .

a în<ele-e! e?%lica =i inter%reta forma %rezent3 a 0ie<ii omene=ti decît acela de a o reduce la un trecut înde%3rtat( Ceea ce î=i are r3d3cinile în ace*t trecut mitic! ceea ce a fo*t de atunci încoace! ceea ce a e?i*tat din tim%uri imemoriale e*te neclintit =i indi*cuta)il( A %une acea*ta la îndoial3 ar fi un *acrile-iu( Pentru *%iritul %rimiti0 nu e?i*t3 nici un lucru mai *acru decît *acralitatea 0ec+imii( Gec+imea e*te cea care confer3 tuturor lucrurilor! o)iectelor fizice *i in*titu<iilor umane în*emn3tatea! demni6tatea! 0aloarea lor moral3 *i reli-ioa*3( Pentru men<inerea ace*tei demnit3<i! de0in im%erati0e continuarea *i %3*trarea 5"9 ESE* DESPRE OM ordinii umane în aceea=i form3! inaltera)il3( Orice întreru%ere a continuit3<ii ar di*tru-e *u)*tan<a ade03rat3 a 0ie<ii mitice =i reli-ioa*e( Din %unctul de 0edere al -îndirii %rimiti0e! cea mai mic3 modificare în *c+ema *ta)ilit3 a lucrurilor e*te deza*truoa*3( Cu0intele unei formule ma-ice! ale unei 0r3>i *au ale .

unui de*cîntec! fazele indi0iduale ale unui act reli-io*! ale unui *acrificiu *au ru-3ciuni! toate ace*tea tre)uie *3 fie re%etate în una =i aceea=i ordine in0aria)il3( Orice *c+im)are ar ani+ila for<a =i eficien<a cu0întului ma-ic *au ale unui ritual reli-io*( Prin urmare! reli-ia %rimiti03 nu %oate l3*a nici un *%a<iu %entru 0reo li)ertate indi0idual3 de -îndire( Ea %re*crie re-ulile *ale fi?e! ri-ide! in0iola)ile nu numai oric3rei ac<iuni umane! dar =i oric3rui *entiment uman( Giata omului *e afl3 *u) o %re*iune con*tant3( Ea e*te înc+i*3 în cercul *trimt al cerin<elor %oziti0e =i ne-ati0e! al *anctific3rilor *i interdic<iilor! al ceremoniilor *i ta)uurilor( Cu toate ace*tea! i*toria reli-iei ne arat3 c3 acea*t3 %rim3 form3 a -îndirii reli-ioa*e nu e?%rim3 nicidecum *emnifica<ia ei autentic3 *i *co%ul ei( '3*im *i aici o înaintare continu3 în direc<ia o%u*3( Interdic<ia *u) care a fo*t %la*at3 0iata omenea*c3 de c3tre -îndirea mitic3 *i reli-ioa*3 %rimiti03 e*te atenuat3 în mod tre%tat! =i %în3 la urm3 ea %are a6=i fi %ierdut for<a con*trîn-3toare( A%are o nou3 form3 dinamic3 a reli-iei! care de*c+ide o alt3 .

*MA 0SI CONCL*.%er*%ecti03 0ie<ii morale =i reli-ioa*e( într6o a*emenea reli-ie dinamic3 for<ele indi0iduale au do)îndit %re%onderen<a a*u%ra *im%lelor for<e ale *ta)iliz3rii( Gia<a reli-ioa*3 =i6a atin* maturitatea =i li)ertateaM ea 6a renun<at la fa*cina<ia unui tradi<ionali*m ri-id(5 Dac3 din domeniul -îndirii mitice =i reli-ioa*e trecem în acela al lim)a>ului! -3*im aici! într6o form3 diferit3! acela=i %roce* fundamental( C+iar *i lim)a>ul e*te una din for<ele con*er0atore cele mai *tatornice în cadrul culturii umane( :3r3 ace*t con*er0atori*m ea nu =i6ar %utea înde%lini %rinci%ala ei *arcin3! comunicarea( Comunicarea cere re-uli *tricte( Pentru a rezi*ta influentei dizol0ante *i di*tructi0e a RE.IE 5"" tim%ului! *im)olurile =i formele lin-0i*tice tre)uie *3 ai)3 o *ta)ilitate *i o *tatornicie( Totu=i! *c+im)area fonetic3 *i *c+im)area *emantic3 nu *înt doar tr3*3turi accidentale în dez0oltarea lim)a>ului( Ele *înt condi<ii inerente *i nece*are ale ace*tei dez0olt3ri( Unul din .

moti0ele %rinci%ale ale ace*tei *c+im)3ri continue e*te fa%tul c3 lim)a>ul tre)uie *3 fie tran*mi* de la o -enera<ie la alta( Acea*t3 tran*mitere nu e*te %o*i)il3 %rin *im%la re%roducere de forme fi?e =i *ta)ile( Proce*ul ac+izi<ion3rii lim)a>ului im%lic3 totdeauna o atitudine acti03 =i %roducti03( C+iar =i -re=elile co%ilului *înt foarte caracteri*tice în acea*t3 %ri0in<3( De%arte de a fi *im%le nea>un*uri care %ro0in dintr6o %utere in*uficient3 a memoriei *au a re%roducerii! ele *înt do0ezile cele mai )une ale acti0it3<ii =i *%ontaneit3<ii din %artea co%ilului( într6un *tadiu relati0 tim%uriu al dez0olt3rii *ale! co%ilul %are *3 fi do)îndit un anumit *entiment al *tructurii -enerale a lim)ii *ale materne! f3r3 *3 %o*ede! de*i-ur! 0reo con=tiin<3 a)*tract3 a re-ulilor lin-0i*tice( El folo*e=te cu0inte *au %ro%ozi<ii %e care nu le6a auzit niciodat3 =i care *înt înc3lc3ri ale re-ulilor morfolo-ice *au *intactice( Dar tocmai în ace*te încerc3ri a%are *im<ul a*cu<it al co%ilului %entru analo-ii( în ace*tea! el î*i do0ede=te a%titudinea de a %rice%e forma lim)a>ului în locul unei *im%le .

e"c ic te2 Hermann Paul a %u* un accent *%ecial %e acea*t3 c+e*tiune( El a ar3tat %rin e?em%le concrete c3 e0olu<ia i*toric3 a lim)a>ului de%inde în mare m3*ur3 de acele *c+im)3ri lente =i continue care au loc în tran*ferul cu0intelor =i formelor lin-0i*tice de la %3rin<i la co%ii( Conform teoriei lui Paul! ace*t %roce* tre)uie %ri0it ca una din %rinci%alele cauze ale fenomenelor de muta<ie fonetic3 *i *c+im)are *emantic3($ în toate ace*tea *im<im %rezenta foarte di*tinct3 a dou3 tendin<e diferite 6 una care " Pentru alte detalii 0ezi mai *u* ca% GII! %%( "7C *i urm( H( Paul! Prin'ipien der Sprac .re%roduceri a *u)*tan<ei lui( Prin urmare! tran*ferul unui lim)a> de la o -enera<ie la alta nu tre)uie niciodat3 *3 fie com%arat cu un *im%lu tran*fer de %ro%rietate %rin care un lucru material î=i *c+im)3 doar %ro%rietarul! f3r3 *36 =i modifice natura( în lucrarea *a Prin'ipien der Sprac .e"c ic te Jed( a $6a! "#9#K! %( R5( 5"7 ESE* DESPRE OM .

duce la con*er0area lim)a>ului! cealalt3 la reno0area *i întinerirea lui( Totu=i! cu -reu %utem 0or)i de o o%ozi<ie între ace*te dou3 tendin<e( Ele *e afl3 în ec+ili)ru %erfectM ele *înt cele dou3 elemente =i condi<ii indi*%en*a)ile ale 0ie<ii lim)a>ului( Un a*%ect nou al aceleia=i %ro)leme ne e*te dat în dez0oltarea artei( Totu=i! în ace*t caz! al doilea factor 6 factorul de ori-inalitate! indi0idualitate! creati0itate 6 %aie! f3r3 doar =i %oate! *3 %re0aleze a*u%ra celui dintîi( In art3( nu ne mul<umim cu re%etarea *au re%roducerea formelor tradi<ionale( Sim<im o o)li-a<ie nou3M introducem noi norme critice( @Mediocri)u* e**e %oeti* non di! non +omine*! non con6ce**ere columnaeA! *%une Hora<iu în a *a( Ar" Poetica J@Mediocritatea %oe<ilor nu e*te admi*3 nici de c3tre zei! nici de c3tre oameni! *au de c3tre %ilonii care *u*<in %r303liile li)rarilor(AK( De*i-ur! c+iar *i aici tradi<ia >oac3 înc3 un rol *u%rem( Ca *i în cazul lim)a>ului! acelea=i forme *înt tran*mi*e de la o -enera<ie la alta( Acelea=i moti0e fundamentale ale artei re0in iar3=i *i iar3=i( Cu toate ace*tea! fiecare .

*%unea c3 e*te la fel de im%o*i)il *3 furi un 0er* din S+aSe*%eare cum e*te *3 furi cioma-ul lui Hercule( Iar ceea ce e*te =i mai uimitor e fa%tul c3 un %oet mare nu *e re%et3 niciodat3( S+aSe*%eare a 0or)it un lim)a> care nu fu*e*e Aniciodat3 auzit mai înainte 6 =i fiecare %er*ona> *+aSe*%earian 0or)e=te %ro%riul lim)a> incom%ara)il *i inconfunda)il( Ba Bear *i Mac)et+! la .mare arti*t face! într6un anumit *en*! o e%oc3 nou3( Ne d3m *eama de ace*t fa%t com%arînd formele o)i=nuite ale lim)ii noa*tre cu lim)a>ul %oetic( Nici un %oet nu %oate crea un lim)a> cu totul nou( El tre)uie *3 ado%te cu0intele =i *3 re*%ecte re-ulile fundamentale ale ace*tui lim)a>( Totu=i! %oetul confer3 tuturor ace*tora nu numai o form3 nou3! ci =i o nou3 0iat3( în %oezie! cu0intele nu *înt doar *emnificati0e într6un mod a)*tractM ele nu *înt *im%le indicii %rin care dorim *3 de*emn3m anumite o)iecte em%irice( Aici ne întîlnim cu un fel de metamorfoz3 a tuturor cu0intelor noa*tre o)i=nuite( Orice 0er* al lui S+aSe*%eare! orice *tan<3 a lui Dante *au Ario*to! orice %oem liric al lui 'oet+e î*i are *unetul *%ecific( Be**in.

Brutu* *au Hamlet! la RE.IE 5"5 Ro*alind *au Beatrice auzim ace*t lim)a> %er*onal care e*te o-linda unui *uflet indi0idual( Numai în acea*t3 manier3 %oezia e*te ca%a)il3 *3 e?%rime toate acele nuan<e nenum3rate! acele delicate iriz3ri ale *im<irii! care *înt im%o*i)ile în alte moduri de e?%rimare( Dac3! în dez0oltarea *a! lim)a>ul are ne0oie de reno0are continu3! atunci nu e?i*t3 nici o *ur*3 mai )un3 *i mai %rofund3 %entru acea*ta decît %oezia( Marea %oezie face totdeauna o incizie %3trunz3toare! o cezur3 în i*toria lim)a>ului( Bim)a italian3! lim)a en-lez3! lim)a -erman3 nu erau acelea=i la moartea lui Dante! a lui S+aSe*%eare! a lui 'oet+e cum fu*e*er3 în ziua na=terii lor( Diferen<a dintre for<ele con*er0atoare =i cele %roducti0e de care de%inde o%era de art3 a fo*t totdeauna *im<it3 *i e?%rimat3 în teoriile noa*tre e*tetice( în toate tim%urile a e?i*tat o ten*iune *i un conflict între teoriile imita<iei *i .*MA 0SI CONCL*.

ina!itatea tre)uie *3 fie %rima lui caracteri*tic3(A Acea*t3 form3 de ori-inalitate e*te %rero-ati0ul =i *emnul di*tincti0 al arteiM ea nu %oate fi e?tin*3 la alte domenii ale acti0it3<ii umane( @Prin intermediul -eniului! Natura nu %re*crie re-uli tiin<ei! ci ArteiM *i numai ei! în m3*ura în care ea .eniu%4 prin care Natura d3 re-ul3 ArteiA( El e*te @un ta!ent %entru a %roduce ce0a %entru care nu %oate fi %re*cri*3 nici o re-ul3 definit3M el nu e*te o *im%l3 a%titudine %entru ceea ce %oate fi în03<at %rintr6o re-ul3( De aici rezult3 c3 ori.in*%ira<ie( Cele dintîi afirm3 c3 o%era de art3 tre)uie *3 fie >udecat3 du%3 re-uli fi?e =i con*tante *au du%3 modele cla*ice( A doua atitudine re*%in-e toate etaloanele =i canoanele frumo*ului( :rumo*ul e*te unic *i incom%ara)il! el e*te o%era -eniului( Acea*t3 conce%<ie a fo*t cea care! du%3 o lun-3 )3t3lie îm%otri0a cla*ici*mului =i neocla*ici*mului! a de0enit %re0alent3 în *ecolul al QGIII6lea =i care a %re-3tit calea %entru e*tetica noa*tr3 modern3( E?eniu!F2 afirm3 eant în lucrarea *a Critica puterii de 5udecată2 @e*te %redi*%ozi<ia înn3*cut3 3in.

IE 5"C nemuritoare de*%re Princi%iile :ilozofiei Naturale! oricît de mare a fo*t efortul de a le de*co%eriM dar nu %utem în03<a *3 *criem %oezie %lin3 de *%irit oricît de clare %ot fi %rece%tele artei *i oricît de e?celente %ot fi modelele ei(AC Ra%ortul dintre *u)iecti0itate =i o)iecti0itate! indi0iduali6ate *i uni0er*alitate nu e*te! într6ade03r! acela=i în o%era de t3 =i în o%era omului de =tiin<3( E*te ade03rat c3 o mare de*co%erire =tiin<ific3 %oart3 =i ea am%renta *%iritului indi0idual al autorului ei( în ea afl3m nu numai un a*%ect o)iecti0 nou al lucrurilor! ci =i o .*MA0 SI CONCL*.ton ca de*%re un -eniu =tiin<ificM dar! în ace*t caz! 0or)im doar la modul metaforic( @A*tfel! noi %utem în03<a cu u=urin<3 tot ceea ce NeNton a e?%u* în lucrarea lui 5"$ ESE* DESPRE OM RE.tre)uie *3 fie Art3 frumoa*3(A Putem 0or)i de*%re Ne.

%oate fi de*cri*3 ca %roce*ul autoeli)er3rii %ro-re*i0e a omului( Bim)a>ul! ! arta! reli-ia! =tiin<a *înt diferite faze ale ace*tui %roce*( în ! toate ace*te faze! omul de*co%er3 *i face do0ada unei forte (E noi 6 for<a de a6=i con*trui un uni0er* %ro%riu! un uni0er* O E .ia uniCer"iF2 nu Ee+ ana!o.ia o%ini"):9 Cultura uman3 con*iderat3 ca un între.atitudine indi0idual3 a *%iritului *i c+iar un *til %er*onal( Dar toate ace*tea au doar o rele0ant3 %*i+olo-ic3! nu una *i*tematic3(Iîn con<inutul o)iecti0 al =tiin<ei! ace*te tr3*3turi indi0iduale *înt uitate *i O Z4 ecli%*ate! %entru c3 unul din *co%urile %rinci%ale ale -îndirii =tiin<ifice e*te eliminarea tuturor elementelor %er*onale *i antro%omorfice> In cu0intele lui Bacon! =tiin<a *e *tr3duie=te *3 concea%3 lumea Ee+ ana!o.

anon2 traducere de N( Petre*cu =i M( :lorian! *tudiu introducti0 de Al( Po*c*cu! Editura Academiei Re%u)licii Po%ulare Rom2ne! "#C4! %( $7( 3N.4 .t.%cnt2 *ec<( $R! $4( Trad( cn-l( de D(H( Bcrnard JBondra! Macmillan! "8#7K! %%( "886"#9( P Pentru mai )una în<ele-ere a ideii red3m în între-ime afori*mul QBI din Cartea I a Nou!ui Or.i @idealA( :ilozofia nu %oate renun<a la c3utarea unei unit3<i fundamentale în ace*t uni0er* ideal( Dar ea nu confund3 C eant! CritiAuc o$:Gud.anon2 din care Ca**ircr a citat în lim)a latin3& EIdo!ii tri(u!ui î=i au iz0orul în în*3=i natura omenea*c3 =i în în*u=i neamul *au în -enul omene*c( C3ci e*te fal* c3 *im<urile omului *înt m3*ura lucrurilorM dim%otri03! toate %erce%<iile! fie ale *im<urilor! fie ale mintii! *înt %e m3*ura omului *i nu %e m3*ura uni0er*ului( Si intelectul jomene*c! a*em3n3tor unei o-linzi cu *u%rafa<a ine-al3 fa<3 de razele lucrurilor! ame*tecînd %ro%ria *a natur3 cu aceea a lucrurilor! r3*t3lm3ce=te =i de*fi-ureaz3 ima-inea ace*tora(A J:ntnci* Bacon! Nou! Or.

acea*t3 unitate cu *im%litatea( Ea nu trece cu 0ederea ten*iunile =i fric<iunile! contra*tele %uternice *i conflictele %rofunde dintre diferitele for<e ale omului( Ace*tea nu %ot fi redu*e la un numitor comun( Ele *e orienteaz3 în direc<ii diferite =iA *e *u%un unor %rinci%ii diferite( Dar acea*t3 multi%licitate *i incom%ati)ilitate nu denot3 di*cordie *i li%*3 de armonie( Toate ace*te func<ii *e com%leteaz3 =i *e între-e*c reci%roc( :iecare din ele de*c+ide un orizont nou =i ne înf3<i=eaz3 un nou a*%ect al umanit3<ii( Di*onan<a e*te în armonie cu ea în*3=iM contrariile nu *e e?clud mutual! ci *înt interde%endente& @armonia în contradic<ie! %recum în cazul arcului *i al lireiA( CUPRINS Prefa<3 4 Partea I( CE ESTE OMUBH I( Criza cunoa=terii de c3tre *ine a omului II( O c+eie %entru natura omului& *im)olul "" $" ( .

III( De la reac<iile animale la r3*%un*urile umane $R IG( Bumea uman3 a *%a<iului =i tim%ului RR G( :a%te =i idealuri 8$ Partea a Ii6a( OMUB SI CUBTURA GI( Defini<ia omului în termeni ai culturii umane #5 GII( MituB=i reli-ia GIH(J9m)a>uS IQ(( ArETAN Q( I*toria QI( tiin<a QII( Rezumat *i concluzie 59R "9$ "CC "#5 758 78R %%% %%% % .

< < < < %%% .%% .

unuT dintre cei mai mari filozofi ai *ecolului al QQ6lea! %rezint3 în ace*t e*eu rezultatul cercet3rilor *ale de o 0ia<3 a*u%ra re-iz3rilor culturale ale omului( Bazîndu6*e %e numeroa*e date =tiin<ifice! antro%olo-ice =i i*torice! Ca**ircr e?amineaz3 eforturile omului de a *e îf <eie-e %e *ine =i de a trata !r'3le#ele uni0er*ului *3(M %rin crearea =i folo*irea *im)olurilor( El &n&li5e&5/ formele *im)olice ma>ore& lim)a>ul! mitul! arta! reli-ia! i*toria =i =tiin<a( E*Nu de*%re om e*te o inter%retare uni*/ a crizei intelectuale din tim%urile noa*tre =i un a%el *tr3lucit Ia ca%acitatea omului de a rezol0a 6%ro)lemele umane %rin folo*irea cura>oa*3 a min<ii *ale( .i1 =>?8@ AB88I>=>.

Bei 77DO ISBe #4567869$456$ .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->