You are on page 1of 16

FORMAREA OULUI LA PASARI

Aparatul genital femel este format din ovar si oviduct, organe pereche in stadiul embrionar, totusi cu dezvoltare mai pronuntata a ovarului si oviductului stang. In perioada postembrionara, ovarul si oviductul drept involueaza, astfel ca la pasarea adulta, numai ovarul si oviductul stang sunt functionale. Ovarul se prezinta sub forma unui ciorchine, cu oviducte in diferite stadii de dezvoltare, din care se formeaza ovulele, respectiv galbenusurile oualor, dupa o perioada de acumulare de vitelus nutritiv de cca 14 zile. Desi ovarul puicutelor contine la doua zile dupa ecloziune pana la 3 milioane oviducte primare, ovarul gainilor adulte mai contine doar cca 2 oviducte, din care doar o treime se maturizeaza, astfel incat o gaina nu poate produce decat cateva sute de oua. !rocesul de desprindere a ovulei maturate de pe suprafata ovarului, prin ruperea membranei vasculare se numeste ovulatie. "uind drumul oviductului, in segmentele sale, ovula sufera diferite transformari. In trompa are loc fecundarea, in camera albuminigena invelirea galbenusului in mari cantitati de albus, in istm se mai depune albusul si se constituie cele doua membrane cochiliere. In uter #camera cochilifera$ se formeaza coa%a minerala a oului, dupa care oul complet constituit trece in vagin, de unde este e&pulzat. "a pasari, celula se&uala femela matura #sau ovulul$ este reprezentat numai de galbenus. 'ucleul ovulei este situat la polul animal al galbenusului, fiind incon%urat de o cantitate redusa de citoplasma activa #sau vitelus formativ$ impreuna cu care alcatuieste o formatiune discoidala, denumita disc sau pata germinativa. (estul ovoplasmei este format din vitelus alb #ce contine granule mici, cu compozitie predominant proteica ) 43*$ si din vitelus galben, ce cuprinde granule mari, formate in principal din lipide si proteine, in cantitate mai redusa #2+ *$.

Depunerea vitelusului incepe de sub discul germinativ, cu un strat de vitelus alb care se prelungeste spre centrul oului cu o formatiune cu aspect de limba de clopot, denumita latebra !ur,in%ie. In afara acestui vitelus alb se dispune un strat de vitelus galben, iar in continuare are loc o dispunere a celor doua tipuri de vitelus in straturi concentrice alternative. "a periferie oul este invelit de o membrana vitelina #de ovolema$.-ecundarea oualor are loc la nivelul ovarului sau in portiunea initiala a oviductului, inainte de a fi acoperit de albus, membrane cochiliere si cochilie. Ovulul #vitelusul sau .galbenusul.$ eliberat de pe ovar este captat de infundibulum. Dupa strabaterea portiunii tubulare pro&imale a infundibulumului, ovulul a%unge in .regiunea salaziera. a acestui segment. In infundibul, ovulul este acoperit de un strat de secretii si incepe formarea salazelor. Din infundibul, ovulul este trecut in magnum unde este acoperit cu secretii ce constituie albumenul #.albusul.$. "a patrunderea in istm are circa / * din masa sa finala. Din istm, ovulul acoperit de albumen patrunde in uter. In primele ore de stationare in uter, glandele uterine produc un fluid apos care patrunde in masa oului, determinand dedublarea acestuia. 0rmeaza apoi procesul de formare a membranelor cochiliere interna si e&terna si apoi a co%ii calcaroase. In timpul parcurgerii uterului, rotatia oului in %urul a&ei sale polare, definitiveaza formarea salazelor #inceputa in infundibulum$ si stratificarea albumenului. -ormarea co%ii calcaroase are loc la o rata de mineralizare de 3 mg. calciu per ora. 1alciul pentru coa%a este preluat din sange. 2ot uterul formeaza cuticula si pigmenteaza suprafata oului. !igmentii sunt reprezentati de profirine. In cursul formarii, oul ramane timp de circa 1/ minute in infundibulum. In magnum, el inainteaza cu o viteza de cca 2 mm 3 minut, astfel ca parcurgerea magnumului dureaza 2)3 ore. 2recerea prin istm dureaza 1)13 4. 2raversarea uterului dureaza cca 2 ore, astfel ca parcurgerea intregului oviduct dureaza cca 25 ore. 2raversarea vaginului dureaza cateva secunde.

IMPORTANTA TROFICO - BIOLOGICA A OUALOR


Oul face parte din grupa de alimente III, astfel sunt alimente cu cea mai mare valoare biologica #valoare biologica 6 * de azot absorbit si retinut de organism$. 1ontinutul sau bogat in lipide comple&e il face necesar consumului zilnic. 7ste o sursa importanta de vit. A, D, 7, 82, 85, acid pantotenic si cele mai importante9 -e si !. Are o digestibilitate usoara. Dezavanta%ele oului9 ) contine mult cholesterol ) are actiune acidifianta ) sarac in vitamina 1 In alimentatie, oul trebuie sa alterneze cu pestele si carnea. 1ontine proteine de gradul I cu un numar mare de aminoacizi esentiali in structura moleculara #de aceea, din punct de vedere biologic proteinele din ou au valoare 1 , considerate etalon pentru celelalte tipuri de proteine$. 1ontine lipide cu valoare biologica ridicata9 a$ colina ) care elibereaza schimburile dintre lipide si glucide si previne hepatosteatoza: b$ lecitina ; favorizeaza schimburile trofice nervoase, lipide simple cu grad inalt de digestibilitate. 7ste bogat in saruri minerale9 a$ calciu ) se gaseste in proportie de 5 mg la 1 g ou: b$ fosforul ) in cantitate de 2 )2/ mg la 1 g ou: c$ fierul ) este in cantitate mai mica 2)3 mg la 1 g ou, asigurand necesitatile nutritive ale organismului in crestere. Datorita concentrarii substantelor nutritive, digestia oului necesita o rata mare de secretii gastrice #mai mare decat necesarul secretor pentru carne sau lapte$.

!e langa favorizarea hiper)secretiei gastrice, oul mai reprezinta o serie de inconveniente9 albusul crud contine o anti)triptaza ce blocheaza triptaza pancratica, mai contine si anti)biotina, ablele se inactiveaza prin tratare termica, poate determina soc anafilactic la persoanele cu diferite leziuni ale tubului digestiv #atunci cand este consumat crud sau insuficient tratat termic.$ "a aceasta instabilitate chimica a galbenusului si albusului contribuie si faptul ca ele nu sunt complet izolate de mediu e&tern si prin porii co%ii se gasesc permanent sub influenta lui. De aceea este necesar sa fie supuse periodic unui e&amen sanitar ) veterinar. <tandardele 0niunii 7uropene, au stabilit prin Ordonanta 07, nr. 1/1131==5 ca, de la 1 August 1==5, ouale nu mai sunt clasificate dupa clasele de greutate de la 1 la >, ci dupa marimile ?", ", @ si <, ca la imbracaminte, astfel sunt redate in tabelul nr 1 9 Clasificare UE XL L M S Semnificatie F arte mare Mare Me!i" Mic Clasa !e #re"tate $% # si &este '% #-$% # (% #-'% # S") (% # Ta)el nr* +- Stan!ar! !e clasificare a "al r UE c nf* Or!* +(++,+--'

C m& .i ie i /al are n"triti/ carnii !e &asare


1arnea de pasAre ocupA un loc important Bn alimentaCia omului datoritA calitACii sale. Dn comparaCie cu celelalte animale domestice producAtoare de carne, pasArea prezintA avanta%ul de a furniza, datoritA greutACii ei corporale reduse, carne mereu proaspAtA. 1arnea de pasAre se preparA repede, uEor Ei are numeroase BnsuEiri organoleptice Ei nutritive9 este sAracA Bn calorii Ei bogatA Bn proteine #carnea albA de pui de gAinA are un conCinut ridicat de proteine 21)22* iar cea roEie de pui 1=)2 *$. DatoritA structurii sale fine este uEor de masticat Ei digerat, fiind un aliment ideal pentru toate vFrstele, iar pentru BnsuEirile sale dietetic este recomandatA Bn alimentaCia copiilor, bAtrFnilor Ei convalescenCilor. De asemenea, grAsimea din carnea de pasare are o cantitate micA de colesterol. 1arnea de pasAre conCine toCi aminoacizii esenCiali necesari alimentaCiei omului Ei nu are grAsime Bn interiorul sau Bntre fibrele musculare. Dn plus, carnea Ei organele de pasAre constituie o sursA bogatA Bn sAruri minerale Ei vitamine. !e plan mondial, carnea de pasAre a cFEtigat o poziCie foarte importantA Bntre alimentele de origine animalA ale oamenilor atFt datoritA calitACilor sale nutritive cFt Ei a costurilor reduse Bn compa

Str"ct"ra i c m& .i ia c0imic a crnii !e &asre


!rin carnea de pasAre, Bn sensul larg al cuvFntului, se BnCelege musculatura scheleticA BmpreunA cu Cesuturile de legAturA naturalA9 con%unctiv, osos, gras, tendoane, aponevroze, vase sangvine Ei limfatice, nervi Ei piele. 0neori Bn aceastA categorie sunt cuprinse Ei organele comestibile9 inima, ficatul, pipota, splina. <pre deosebire de mamifere, carnea de pasAre are bobul mai fin, irigaCia cu sFnge este mai redusA, iar Cesutul con%unctiv este mai puCin dezvoltat. GrAsimea este depusA cu predilecCie Bn Cesutul con%unctiv subcutanat, pe pipotA, pe intestine Ei pe pereCii interni ai cavitACii abdominale. "a speciile gAinA Ei curcA se BntFlnesc douA tipuri de musculaturA9 albA Bn zona pieptului Ei roEie Bn restul corpului. "a tAierea diferitelor specii de pAsAri rezultA, pe de o parte carcase curACate Ei organe comestibile Ei pe de altA parte, subproduse necomestibile Ei deEeuri. Dn compoziCia chimicA a cArnii de pasAre e&istA diferenCe destul de mari, mai cu seamA Bn funcCie de specie Ei starea de BngrAEare.raCie cu alte surse de proteine de origine animalA.

Princi&ii &ri/in! sistemati.area si am&lasarea fermel r !e &asari

1onditii minime necesare9 8eneficiarul detine sau se anga%eaza sa dobandeasca competente si calificari profesionale in raport cu activitatea pe care urmeaza sa o desfasoare. !lan de afaceri !entru realizarea si functionarea unei ferme zootehnice, este necesar obtinerea mai multor aprobari ale organelor teritoriale. Aceste aprobari sunt9 )avizul de amplasment: )avize si acorduri pentru accesul la utilitati precum apa, curenta, energia electrica, sursa de incalzire #gaze, reteaua de termoficare$ etc.: )avizul unitatii de pompieri: )avizul comandantului de !rotectie 1ivila, al Inspectoratului pentru <anatatea @edie. 2oate aceste avize vor fi inscrise in 1ertificatul de 0rbanism pe care investitorul trebuie sa)l solicite de la Administratia !ublica "ocala inainte de a se incepe elaborarea proiectului. De asemenea dupa realizarea adaposturilor, instalatiilor si a celorlate constructii din ferma, pentru a fi data in functiune, investitorul mai trebuie sa se adreseze la Directia <anitar Heterinara si pentru <iguranta Alimentara, cat si Directia Iudeteana de <anatate !ublica, care vor verifica daca noua constructie respecta normele si regulamentele specifice si daca instalatiile functioneaza la parametrii proiectati. 'ormele sanitar)veterinare privind amplasarea, proiectarea si sistematizarea fermelor zootehnice prevad, printre altele si urmatoare9 )terenul sa fie salubru, neinundabil, cu structura uniforma si cu pante line #de preferat cu inclinare spre sud, sud)est sau sud)vest$, avand acces usor, catre caile de comunicatii, catre pasuni si catre culturile fura%ere: )adaposturile sa fie orientate in directia opusa celei din care bat vanturile dominante, astfel incat sa fie prote%ate de efectul daunator ala cestora: )luminozitatea sa fie buna si sa evite supraincalzirea in perioada de vara: )pentru a prevenii scurgerea de%ectiilor si sau a apelor uzate in in e&teriorul adaposturilor, cat si pentru ca apele meteorice sa nu patrundaa in interior, constructiile

vor fi amplasate pe temelii inaltate la minim2 )2/ cm fata de sol, avand o pardoseala specifica care sa reziste la uzura fizica si chimica: )pardoseala va avea o inclinatie de 1,/ pana la 3 *, trebuie sa fie neteda si nealunecoasa: )usile trebuie amplasate in partea opusa vanturilor dominante, iar pragurile vor fi la nivel cu pardoseala in interior si la /)5 cm deasupra solului in e&terior: )amplasamentul oricarei ferme zootehnice, trebuie sa permita in toate cazurile, posibilitatea dezvoltarii in perspectiva, cu conditia sa pastreze anumite distante fata de zonele prote%ate #2 m fata de case de locuit, surse de apa, statii de prelucrare a apei$, de drumurile locale #1+ m$, de sosele si cai ferate #2 )22 m$. 'ormele sanitar veterinare preva suprafetele utile minime necesare fiecarui animal incadrul fermeleor nou construite. Amplasarea fermelor zootehnice Bn teritoriu Ei a construcCiilor Bn interiorul fermelor sunt deosebit de importante, putFnd influenCa favorabil sau dimpotrivA, desfAEurarea procesului de producCie, starea de sAnAtate a animalelor Ei confortul populaCiei. Deoarece adesea alegerea locului Ei chiar sistematizarea interioarA a fermelor nu costA mult, dar prezintA efecte pe o perioadA BndelungatA, acestea trebuie bine gFndite Bn perspectiva dezvoltArii fermelor Ei a localitACilor din %ur, valorificFndu se la ma&imum condiCiile naturale pe care le oferA terenul. "a baza opCiunilor privind Bncadrarea fermelor Bntr o anumitA zonA stau studiile de organizare Ei de sistematizare a teritoriului, care se Bntocmesc sub coordonarea autoritACii administrative, la nivel de %udeC Ei la nivel de localitate, Bn conformitate cu prevederile "egii administraCiei publice locale nr. 21/32 1. !entru localizarea amplasamentului fermei Bn cadrul aceleiaEi soluCii generale, se iau Bn considerare o serie de deziderate de ordin economic Ei igienico sanitar, Bntre care trebuie sA se realizeze un echilibru. Amplasarea fermelor zootehnice mai este condiCionatA Ei de situaCia cAilor de comunicaCie, de volumul Ei distanCele de transport pentru fura%e, produsele animaliere Ei de sursa de energie, care influenCeazA Bn mare mAsurA eficienCa economicA a producCiei. Dn acelaEi timp, atragem atenCia asupra faptului cA amplasamentul fermelor de vaci, de gAini ouAtoare Ei de animale la BngrAEat Bn apropierea marilor centre industriale cresc riscurile de supraBncArcare cu poluanCi a organismelor, care nu numai cA BmbolnAvesc animalele, dar se eliminA prin produsele alimentare Ei influenCeazA negativ Ei sAnAtatea oamenilor. Dezideratele igienico ; sanitare condiCioneazA riscul de apariCie a unor boli infecCioase Ei parazitare, protecCia mediului ambiant Ei apArarea sAnAtACii publice. Alegerea locului pentru amplasarea fermei se va face dupA un prealabil studiu din punct de vedere igienic al solului, apei Ei a climei #direcCia vFnturilor dominante, nivelul Ei repartiCia precipitaCiilor etc.$. 2erenul destinat pentru construcCii zootehnice trebuie sA fie pe cFt posibil ferit de vFnturile dominante, puternice Ei reci, preferFndu se pantele dealurilor opuse acestora. 2erenurile plane nu se recomandA, deoarece complicA lucrArile pentru scurgerea Ei

evacuarea apelor meteorice Ei a de%ecCiilor. !entru fermele zootehnice mari, ca nivel ma&im al apelor se considerA cel care poate fi atins odatA la 1 de ani #risc 1 *$, iar pentru fermele mici ) nivelul ce poate fi atins cu ocazia inundaCiilor ce au loc odatA la / de ani #risc 2 *$. <ursele de apA potabilA condiCioneazA direct amplasarea fermelor de animale. Acestea trebuie sA asigure apa potabilA la calitACile cerute de standardele Bn vigoare Ei Bn cantitACi suficiente, luFnd Bn considerare Ei perspectivele de dezvoltare a fermei. Deciziile se vor lua numai dupA studierea atentA a hArCilor hidrografice ale regiunii Ei a fora%elor de probA. DistanCa faCA de drumuri trebuie sA asigure o zonA de protecCie care sA previnA contractarea unor boli, ce ar putea fi transmise prin mi%loacele de transport Ei praf. 'ormativul sanitar veterinar privind amplasarea, proiectarea Ei sistematizarea obiectivelor zootehnice Ei de industrie alimentarA, aprobat prin Ordinul nr. >5 3 1=>= al @inisterului Agriculturii Ei Industriei Alimentare, prevede ca perimetrul fermei de animale sA nu fie mai aproape de 22 m de la drumurile naCionale, europene Ei liniile de cale feratA, 2 m de la Eoselele %udeCene Ei 1+ m de la drumurile comunale. DistanCele dintre diferitele unitACi zootehnice trebuie sA asigure prevenirea transmiterii bolilor prin curenCii de aer Ei insectele vectoare. <unt stabilite oficial urmAtoarele distanCe minime9 1 m ) Bntre fermele avicole cu pui de carne: / m ) Bntre staCia de incubaCie Ei diferite ferme avicole: / m ) Bntre fermele avicole cu pAsAri adulte Ei fermele avicole cu tineret: / m ) Bntre fermele #sectoarele$ de pAsAri cu linii pure Ei cele cu bunici: 1 / m ) Bntre fermele avicole Ei abatorul de pAsAri: 1 ) 2 m ) Bntre unitACile cu animale de blanA Ei celelalte unitACi zootehnice: 1 / m ) Bntre fermele de porci3pAsAri de reproducCie Ei celelalte ferme zootehnice. DistanCele faCA de unitACile industriale Ei faCA de locurile publice de odihnA Ei recreaCie se stabilesc Bn baza prevederilor "egii de protecCie a mediului nr. 13>31==/ Ei a Ordinului ministrului !Adurilor Ei protecCiei mediului nr. 12/31==5. 1onform acestor reglementAri, iniCierea unei lucrAri de construcCii Ei monta%, la un obiectiv nou, este permisA numai dupA obCinerea acordului de mediu, iar acesta se poate obCine, de regulA, dupA efectuarea unui studiu de impact asupra mediului. <tudiile de impact asupra mediului se solicitA pentru toate obiectivele Ei activitACile pentru care este obligatorie obCinerea autorizaCiei de mediu9 creEterea animalelor: industrializarea produselor agricole Ei zootehnice: epurarea Ei evacuarea apelor uzate etc Distantele de protectie sanitara intre zonele locuite si constructiile zootehnice, cu ane&ele acestora, se stabilesc pe baza studiilor de impact asupra sanatatii populatiei si a mediului incon%urator, luandu)se in considerare 'ormele de igiena si recomandarile privind mediul de viata al populatiei, aprobate prin Ordinul @inisterului <anatatii nr. /35 din 1==>. Distantele minime dintre zonele prote%ate si fermele de animale, recomandate prin acest Ordin, sunt, dupa cum urmeaza9 1 m ) pentru fermele de cabaline si de ovine: 2 m ) pentru ingrasatoriile de bovine cu pana la / de animale: / m ) pentru ingrasatoriile de bovine cu peste / de animale, fermele de porci cu

pana la 2 de animale si fermele de pasari cu pana la / de pasari: 1 m) pentru fermele cu peste / de pasari si pentru fermele de porci cu 2 )1 de animale etc. Asigurarea acestor distante intre fermele de animale si centrele locuite este necesara, deoarece obiectivele zootehnice genereaza mirosuri, gaze nocive, pulberi si microorganisme. Desigur potentialul poluant al fermelor de animale poate fi foarte mult redus, prin respectarea regulilor de igiena in incinta fermelor si prin utilizarea filtrelor pentru retinerea prafului si a microorganismelor. Distantele dintre constructii in cadrul fermelor se stabilesc in raport cu cerintele igienice, de asigurare a iluminarii naturale si de paza contra incendiilor. 1erintele igienice au in vedere prevenirea transmiterii unor boli, de la un adapost la altul, prin sistemele de ventilatie si asigurarea unui aer curat, neviciat. <e considera ca, in cazul adaposturilor cu guri de ventilatie corect e&ecutate si amplasate corespunzator, este necesar sa se asigure distanta minima de 1 m intre adaposturile cu parter si eta% si cel putin 5 m intre adaposturile ; parter fara padocuri. !entru asigurarea iluminarii naturale a adaposturilor distanta dintre acestea trebuie sa fie cel putin egala cu de doua ori inaltimea adaposturilor #obstacolelor$. 'ormele de prevenire si de stingere a incendiilor prevad asigurarea distantelor in raport cu gradul de rezistenta la foc al constructiilor. Distanta minima #1 m$, derivata din cerintele de ordin igienic, este suficienta si pentru protectia contra incendiilor, in cazul adaposturilor din materiale rezistente la foc. !entru adaposturile din materiale semi)rezistente la foc, semi)combustibile, combustibile si inflamabile, trebuie sa se asigure distante mai mari #12)2 m$. Orientarea cladirilor trebuie sa se faca in raport de vanturile dominante si de punctele cardinale. Adaposturile inchise se vor dispune cu a&a longitudinala pe directia principala a vanturilor dominante, pentru a se e&pune vantului o suprafata cat mai mica din adapost. !roducCia de carne de pasAre, include producCia de gAini, raCe, gFEte, curcani, pAsAri din familia bibilicA Ei pAsAri ornamentale. !roducCia de carne de pasAre a fost estimatA la cca 1/* din Bntreaga producCie animalA. Acest sector cuprinde unitACi integrate de scarA mare # 1 asemenea comapanii livreazA cca >/* din totalul cArnii de pasAre destinat pieCei $ Ei gospodArii producAtoare de scarA micA # dar care produc cca 5 * din totalul cArnii de pasAre $. 1a indicator, producCia totalA de carne #J$ cuprinde greutatea tineretului la fAtare #pentru viCei$, greutatea tineretului la BnCArcare #pentru miei Ei purcei$ Ei sporul de creEtere Bn greutate al animalelor, nivelul indicatorului fiind determinat conform relaCiei9

J6#' KL$ M #n K tz K Lz$ . Bn care9 ' reprezintA, animalele obCinute prin fAtare #BnCArcare$: J ) greutatea medie a unui animal la fAtare #BnCArcare$: n ) numArul de animale de la categoria de tineret: tz ) timpul de menCinere Bn categorie #Bn zile$: Lz ) sporul mediu zilnic. !roducCia totalA de carne se mai poate determina Ei pe baza indicatorilor de greutate din balanCa de miEcare a efectivului, astfel9 J6#Gs)Gi$MHM<)@)G Bn care9 Gs, Gi reprezintA, greutatea vie a animalelor la sfFrEitul Ei Bnceputul perioadei: H ) greutatea vie a animalelor vFndute: < ) greutatea vie a animalelor sacrificate: @ ) greutatea vie a animalelor moarte: G ) greutatea vie a animalelor cumpArate. !iaCa cArnii de pasAre, are o capacitate mai micA decFt a celorlalte specii animale. Aceasta pentru motivul cA Bn (omFnia piaCa organizatA de carne de pasAre este aprovizionatA aproape Bn e&clusivitate de producAtorii NindustrialiO integraCi Ei din importuri. 1ea mai mare pondere Bn producCia de carne de pasAre o deCine carnea de pui, urmatA de carnea de curcan, cea de raCA Ei cea de gFscA. DatoritA faptului cA Bn CArile central Ei est europene o bunA parte a producCiei este obCinutA Bn gospodArii personale, este dificilA estimarea precisA a sacrificArilor Ei a greutACii pAsArilor la sacrificare.

Filiera a carnii !e &asare1 "a si ficat #ras *

Crestereapasarilornecesitacunostintevariate,dinurmatoarele considerate:numarul mare de specii cu particularitati biologice de crestere si de intretinere foarte diferite unele de altele;caracterul complex al productiilor si in special al productiilor de oua;metabolismul foarte intens.care face ca pasarile sa reactioneze deosebit de repede la cea mai neinsemnata modificare a conditiilor de viata;modul de reproductie caracteristic.intreaga dezvoltare embrionara fiind sub conducerea nemijlocita a omului;gradul inalt de climatizare,mecanizare si automatizare a adaposturilor,astfel incatpasarile sunt sustrase aproape integral de sub influenta conditiilor de mediu natural. In cresterea pasarilor pot fii practicate tehnologii de intretinere foarte variate mai ales prin gradul in care realizeaza satisfacerea cerintelor pasarilor fata de conditiile de intretinere si prin masura in care corespund cerintelor de ordin economic. Numeroasele tehnologii de intretinere a pasarilor in perioada de crestere sau exploatare pot fii grupate in 3 sisteme: sistemul extensiv: sistemul semiintensiv; sistemul intensiv industrial. In general.se considera ca sistemul de intretinere este cu atat mai intensiv,cu cat,acoperind mai complet si mai economic cerintele pasarilor,permite realizarea pe unitatea de suprafata in adapost,de productie mai mari cu volum mai redes de munca si cu un cost mai mic.sistemele de intretinere pot fii caracterizate mai ales prin urmatoarele:intretinere pasarilor se face in libertate la sistemele extensive,in semilibertate la sistemele semiintensive si in captivitate la sistemele intensive industriale.

!actorii care influentiaza productia de oua


"intre factorii de natura ereditara#interni$,care influenteaza productia de oua atat numeric cat si calitativ, amintim:specia, rasa, individualitatea, varsta, precocitatea, conditiile de adapostire, starea de sanatate, densitatea, comportamentul, microclimatul. %roductia de oua individuala variaza intre limite foarte largi, fiind determinata partial de functionarea aparatului reproducator de mediu, sub control neurohormonal si puternic influentata de conditiile de mediu exterior. In afara insa de acestea, productia numerica de oua mai este influentata direct sau indirect si de o serie de alti factori. &pecia:volumul productiei de oua este diferit la fiecare specie de pasari.'stfel, la gaini, productia de oua este mare, ajungand la unii hibirizi industriali pana la ()* (+* bucatioua, in timp de ,3 ,- luni de exploatare .asa:determina variatii ale productiei de oua in cadrul aceleiasi specii in limite foarte largi.'stfel, la gaini productia de oau variaza in functie de rasa de la ,(* oua la rasele grele, pana la (() (/* oua pe an la rasele specializate pentru productia de oua.0a rate, de asemenea, productia de oua este foarte mult influentata de rasa.0a curci si gaste, productia de oua este mai putin diferentiata de rase, aceste specii fiind selectionate si crescute, mai mult in directia productiei de carne. 1arsta:influenteaza foarte mult productia de oua.'stfel, la gaini, productia maxima de oua se obtine de obicei in primul an de ouat.a curci, ce mai mare productie de oua se obtine in primul an de ouat.In al doile an, productia scade treptat.a rate, productia de oua creste in al doile an si dupa aceasta varsta scade.0a gaste, productia de oua creste de obicei pana in al treilea an, dupa care incepe sa scada. %recocitatea ouatului:prin precocitatea ouatului sau precocitatea sexuala intelegem periaoda de timp scursa de la scloziune pana la producerea primului ou.Cu cat puicutele de inlocuire din rasele usoare, incep sa oua mai devreme, dar nu inainte de varsta de ,( ,3 saptamani, cu atat productia de oua va fi mai mare.0a gaste, ouatul incepe dua varsta de 2 ,* luni, iar la curci dupa varsta de + ,* luni, in functie de rasa.

Instinctul de clocit:la pasarile cu instinct de clocit dezvoltat, productia de oua inceteaza in perioada clocitului, iar dupa desclocire, ouatul incepe cu o intarziere care variaza intre , (* zile.0a rasele de gaini usoare, specializate pe productia de oua, instinctul de clocit este foarte redus sau chiar a disparut, pe cand la rasele de haini mixte sau grele, instinctul de clocit se manifesta cu mai mare intensitate. Naparlirea: acest produs fiziologic este insotit de scaderea sau chiar intreruperea productiei de oua.'stfel gainile slab ouatoare, incep naparlirea mai devreme si dureaza ) / luni.3ainile bune ouatoare incep sa nasparleasca mai tarziu si procesele dureaza 3 - luni, iar gainile foarte bune ouatoare incep naparlirea prin noiembrie si dureaza / 2 saptamani.Indiferent cand incep naparlirea, se termina de obicei in ianuarei ferbuarie. 'limentatia pasarilor este factorul de mediu principal si chiar determinant, in realizarea unei productii de oua corespunzatoare potentialului productiv al fiecarei specii si rase. & a observat ca respectarea acestor retete furajere asigura o productie superiaoara de oua, iar nerespectarea lor duce la scaderea substantiala a productiei."e asemenea este stabilit ca prin neasigurarea unui front de furaje corespunzator, productia de oua scade cu ,* ,(4, iar lipsa de apa poate duce chiar la incetarea ouatului. Conditiile de adapostire:adapostul, mai ales in sistemul de crestere intensiv industrial, trebuie sa asigure un microclimat corespunzator#temperatura, umiditate, schimb de aer, program de lumina etc$ &tarea de sanatate:de asemena influenteaza productia de oua si este bine cunoscut ca starea maladiva duce la scaderea si chiar incepatarea ouatului. FICATUL GRAS se obtine prin indoparea folosirea caruia grasimea se depoziteaza in ficat. Datorita continutului sau ridicat in amidon si sarac in proteine si colina, care au rol important in migrarea grasimilor din ficat in tesuturile periferice, in celulele hepatice apar inclusiuni lipidice in citoplasma, mai intai la periferia lobilor hepatici (dupa prima saptamana de ingrasare), apoi in centrul acestora (dupa a doua saptamana de indopare), pentru ca in final (dupa a treia saptamana de indopare) sa cuprinda toate celulele. Aproape 80-85% din productia lumii in materie de ficat gras este realizata de Franta cu Ungaria, Bulgaria si Spania, de asemenea mari producatoare. Piata ficatului gras de gasca este dominat de doua tari: Franta si Ungaria

de obicei cu porumb, prin

Stan!ar!ele !e calitate 1calitatea "alel r si infl"enta in c st"l !e &r !"ctie*

Oul este , unul dintre alimentele de origine animalA cu cea mai mare frecvenCA de utilizare. 1ompoziCia sa poate fi BmbogACitA Bn nutrienCi cu foarte mare cAutare Bn nutriCia umanA, cum ar fi9 acizi graEi esenCiali #AG esenCiali$, antio&idanCi Ei vitamine. Oul asigura totalitatea rezervelor nutritive care vor sta la baza formArii Ei a dezvoltArii puiului. Acest rol e&plicA Bn mod e&cepCional calitatea nutriCionalA a acestui aliment. 7ste slab energetic, dar bogat Bn proteine perfect echilibrate. !rin urmare, se considerA cA valoarea biologicA a proteinelor din ou este uEor superioarA celor din laptele matern, atunci cFnd acest aliment este administrat copilului sugar. Deoarece pe perioada pAstrArii ouAlor acestea pot suferi profunde modificAri nedorite, starea de prospeCime constituie o componentA de bazA a aprecierii calitACii ouAlor. DupA prospeCime, ouAle se diferenCiazA Bn9 ouA foarte proaspete #dietetice$, obCinute de ma&imum / zile Ei pAstrate Bn condiCii de refrigerare: ouA proaspete, cu o vechime de peste / zile. E/al"area #ra!"l"i !e &r s&eime se poate face asupra oului crud Bntreg, asupra conCinutului oului dupA spargere sau dupA fierbere. <tabilirea prospeCimii ouAlor crude se poate face prin e&aminarea aspectului, prin proba clAtinatului, e&aminarea la ovoscop sau proba densitACii Bn apA rece Ei Bn soluCii de saramurA, de diferite concentraCii, precum Ei prin alte metode. As&ect"l " l r* OuAle proaspete au coa%a BntreagA, nefisuratA, curatA, matA, asprA, fArA pete sau porivizibili, iar cuticula intactA Ei fArA neregularitACi. OuAle vechi sau alterate prezintA coa%a lucioasA, unsuroasA, pAtatA Ei cu porii mAriCi. Lic0efierea al)" "l"i si ruperea sau slAbirea Ealazelor, pe mAsura Bnvechirii Ei chiar a alterArii ouAlor, determinA mobilitatea gAlbenuEului la scuturarea oului. OuAle foarte proaspete Ei proaspete nu trebuie sA aibA mobilitate sesizabilA la scuturarea uEoarA. E2aminarea la / sc & oferA cele mai concludente informaCii privind prospeCimea. Pr s&e imea " l r se poate evalua Ei cu a%utorul proprietACilor fizico)chimice9 pP)ul albuEului Ei gAlbenuEului, conCinutul de fosfaCi din albuE Ei altele.

Bi)li #rafie 0tt&3,,444*scri)!*c m,! c,(%5+%-65,C"rs-Pasari


http://www.prolibrarie.ro/carti/cresterea-pasarilor-i1927
ASANIC V. - Aspecte ecologice Bn tehnicile de dezinfecCie anansatA.8uletin informativ, Societatea Medicilor Veterinari n !atolo" #viar$ %i #nimalelor Mici din &om'nia. 12, (.))-)7,2**1. M NESCU S. i col-Tratat de igienA , voi +., ,d.Medical$ ,-.c.re%ti,19/0.