You are on page 1of 9

1.

Introducere
este un stat federal. Istoria federalismului american fiind legat de lupta pentru independenta a fostelor colonii. Intr-o prima etapa cele 13 foste colonii au constituit o confederatie la 15 noiembrie 1777. Fiecare colonie a devenit o republica independenta si suverana, avand propria sa constitutie. upa inc!eierea ra"boiului de independenta impotriva #arii $rianii intre statele % unite pentru moment in lupa comuna % au reaparut o serie de diferente si inegalitati. In acelasi timp au devenit vi"ibile si avanta&ele constituirii unui stat federal. In pre"ent statele ce compun SUA sunt in numar de 5'. In ceea ce priveste relatiile intre statul federal si statele federate, cateva principii trebuie enuntate( revi"uirea )onstitutie federale nu pote fi facuta decat cu participarea statelor federate. *e de alta parte trebuiementionat ca in virtutea suveraitatii intrne de care dispun statele federate au dreptul sa-si adopte fiecare propria sa constituie. +uat in ansamblu, sistemul federal american de organi"are asigura un anumit ec!ilibru intre prerogativele puterii centrale si drepturile recunoscute statelor. ,iabilitatea si originalitatea sistemului politic american se datorea"a intr-o masura importanta conceptelor fundamentale pe care s-a intemeiat si se intemeia"a democratia americana. *romovand neabatut imperativele libertatii, autodeterminarii si respectului dreptului omului, democratia americana s-a afirmat prin sistemul valorilor pe care le promovea"a, devenind un adevarat indreptar pentru popoarele dornice de a-si afirma independenta in lupata cu practicile totalitariste. -.primand un principiu carea avea sa-si mentina viabilitatea dincolo de momentul in care a fost enuntat, presedintele Abra!m +incoln aratase ca( / nici un om nu este suficient de bun pentru a guverna un alt om fara consimtamantul acestuia0 In aceste cuvinte se regaseste intreaga filo"ofie a democratiei americane care face din legimitatea democratica, forta puterii politice. +egatura organica intre guvernamat si democratie repre"inta unul dintre punctele cele mai importante ale conceptiei americane refelecatata in constitutii si in alte documente politice. In conceptia politica americana separatia puterilor devine un principiu esential menit sa asigure ec!ilibrul intre cele trei puteri ale statului.

Statele Unite ale Americii

1. *rincipiul separarii puterilor in stat


Ideea separa2iei puterilor 3n stat are origini relativ apropiate 3n timp, ea contur4ndu-se undeva ope la sf4r5itul secolului al 6,III %lea. Scriitorul france" #ontes7uieu este considerat p8rintele acestui principiu. )urios este 3ns8 faptul c8 el nu a numit niciodat8 aceast8 idee ca fiind un principiu, ci doar o ideea politic8 menit8 s8 asigure libertatea 5i, 3n acela5i timp, s8 combat8 tendin2a spre totalitarism. )onform scriitorilor acelei vremi, conferirea 3ntregii puteri unui singur organ al statului ar 3nsemna de facto atribuirea unor prerogative nelimitate respectivului organ, ceea ce ar periclita serios libertatea individului. Astfel, conform principiului separa2iei puterilor 3n stat, este necesar8 divi"area atribu2iilor principale ale statului 5i distribuirea ec!ilibrat8 a acestora unor organe diferite 3ntre care s8 nu e.ist8 raporturi de subordonare. A5adar organele trebuie s8 fie distincte 5i independente unul fa28 de cel8lalt. $a"ele acestei teorii au fost puse 3ns8 de filosoful engle" 9o!n +o:e, care a subliniat in studiul sau intitulat /-ssa; on )ivil <overnement0 importan2a unei separ8ri a puterii 3n cadrul unui stat. )onform lui +o:e puterea statului s-ar 3mp8r2ii 3n trei func2ii esen2iale( func2ia legislativ8, func2ia e.ecutiv8 5i func2ia federativ8. Ulterior ideile lui 9o!n +o:e au fost preluate 5i adaptate de #ontes7uieu lu4nd forma pe care o cunoa5tem ast8"i. #ontes7uieu spunea c8 /orice om care are o putere este 3nclinat s8 abu"e"e de ea0. in aceste considerente este necesar un mi&loc de a opri tendin2a abu"ului de putere. A5adar, conform principiului, 3n orice stat e.ist8 trei puteri distincte( puterea legislativ, puterea executiv 5i puterea judectoreasc. =nc8 din fa"a sa incipient8, g4nditorii vremii au p8rut e.trem de interesa2i de teorie> 5i aceasta pentru c8 ea oferea o alternativ8 viabil8 la totalitarism. ?u era suficient 3ns8 ca acest principiu doar s8 se nasc8> el trebuia realmente aplicat. *roblema principal8 era aceea c8 -uropa nu era 3nc8 preg8tit8 de implementarea acestui nou sistem, 5i acest aspect se datora 3n primul r4nd oponen2ei dure a monar!iei absolutiste. =n fa2a acestei situa2ii singura solu2ie eficient8 ar fi fost revolu2ia 3ns8 cel pu2in pentru moment aceast8 solu2ie r8m4nea doar o vag8 perspectiv8, nefiind aplicabil8 3n viitorul apropiat. *e de alt8 parte 3ns8 @8"boiul de Independen28 tocmai fusese c45tigat 5i astfel, 3n 177A coloniile engle"e din America de ?ord ies complet de sub tutela Imperiului $ritanic. Acest mediu devenea mai mult dec4t propice pentru implementarea noului principiu n8scut pe /b8tr4nul continent0. Un e.emplu oferit 3n acest
B

sens este cel al )onstitu2iei statului ?ort! )arolina care men2iona 3n art. B faptul c8 puterea legislativ8, e.ecutiv8 5i &udec8toreasc8 trebuie s8 fie separate pe veci 5i distincte una de alta. Ulterior, articole asem8n8toare sau c!iar identice au ap8rut 5i 3n constitu2iile celorlalte state. *este nici dou8 decenii, o dat8 cu adoptarea )onstitu2iei din 17C1, are loc separarea strict8 a puterilor 5i 3n Fran2a. up8 Fran2a este r4ndul celorlalte state europene care au intrat 3ntr-un vast proces de creare a unor noi regimuri constitu2ionale ce se vor dovedi puternic influen2ate de modelul Fran2ei dar, 3n acela5i timp, 35i vor p8stra propriile tradi2ii politice.

e la prima aplicare a principiului separa2iei puterilor 3n stat 5i p4n8 3n vremurile contemporane acesta a 3mbr8cat diferite forme de aplicare 3n practic8. =n realitate nu e.ist8 doua state 3n care acest principiu s8 se manifeste identic de5i 3n fundamentele sale el este acela5i peste tot. Interesat este faptul c8 aceste diferen2e de aplicare s-au constatat at4t la state diferite c4t 5i 3n interiorul aceluia5i stat dar 3n perioade de timp diferite. Acest aspect este 3ns8 c4t se poate de normal av4nd 3n vedere lupta pentru putere ce s-a dat mereu 3ntre +egislativ 5i -.ecutiv. De pild, n Statele Unite dei exist semnul egal ntre Preedinte i Congres, printr-o interpretare extensiv a anumitor pasaje din Constituie, Preedintele S.U.A. se u!ur de o putere !eva mai mare de!"t Congresul. #xemplul !el mai potrivit n a!est sens este !el al art. $, Se!iunea % din Constituia S.U.A. potrivit !ruia dreptul de a de!lara r& oi revine Congresului' dar, n a!elai timp, Preedintele S.U.A. este !omandantul suprem al (orelor armate' ast(el !re"nduse o oare!are !on(u&ie, mai muli preedini din istoria S.U.A. s-au (olosit de a!est aspe!t atun!i !"nd au trimis trupe militare ameri!ane s lupte n a(ara granielor rii. Indiferent de particularit82ile 3nt4lnite de la o 2ar8 la alta, principiul separa2iei puterilor 3n stat a avut un impact puternic 5i asupra altor ramuri din sfera politicului. e pild8, avem o multitudine de regimuri politice re"ultate din modul de aplicare al acestui principiu. Ideea de ba"8 este una simpl8( cu c4t principiul separa2iei este aplicat mai strict cu at4ta regimul politic tinde spre liberalism, iar cu c4t este mai negli&at regimul politic cade 3n sfera totalitarismului. =n lumea politic8 contemporan8 asist8m la un proces comple. de g8sire a unor noi sensuri ale acestui principiu fundamental, numit principiul separaiei puterilor n stat. ?u este vorba nici pe departe de o tendin28 de renun2are la el fiindc8 dac8 ar fi a5a nu am mai putea vorbi de stat de
5

drept, de democra2ie sau de libertatea individului. Av4nd 3n spate e.perien2a a mii de ani de conducere, &ocul politicienilor de a"i este din ce 3n ce mai abil 5i mai subtil. =n pre"ent nu se mai dore5te desp8r2irea matematic8 3ntre cele trei puteri, nu se mai are 3n vedere trasarea unor limite foarte precise 3ntre cele ele> dimpotriv8, se dore5te o u5oar8 3ntrep8trundere a lor, o oarecare influen2ate a puterilor din partea partidelor politice, a sindicatelor, a patronatelor sau a grupurilor de interese> cu alte cuvinte putem spune c8 acum, mai mult ca niciodat8, accentul nu se mai pune neap8rat pe separa2ia lor ci pe colaborarea ce trebuie s8 e.iste 3ntre puterea legislativ, puterea executiv 5i puterea judectoreasc.

3. Sistemul politi! al SUA ) regim !lasi! pre&idential


Sistemul politic al Statelor Unite ale Americii este unul pre"idential, datorita faptului ca puterea e.ecutiva este detinuta de presedinte, lucru stipulat si in constitutie( aricolul II prevede ca / puterea e.ecutiva este investita in *resedintele Statelor Unite ale Americii03D/E!e e.ecutive poFer s!all be vested in a *residet of t!e United States of America0BG. *resedintele S.U.A. este ales prin vot universal pentru un mandat de patru ani, acesta este atestat de un )olegiu electoral, avand 535 membrii. *resedintele american &oaca si rolul de prim-ministru, cabinetul fiind format direct de catre presedinte, numindu-se Administratie. Functiile clare indeplinite de presedintele american sunt(0sef al statului, sef al puterii e.ecutive, comandant al armatei, sef diplomatic, avand deasemenea prerogative de informare a poporului american cu privire la starea natiunii, sef al partidului care l-a investit drept candidat pre"idential0.

*uterea legislative in S.U.A. este detinuta de )ongresul S.U.A dupa cum prevede si )onstitutia( /toata puterea legislativa va fi investita in )ongresul Statelor Unite, care va consta in Senat si )amera @epre"entantilor0. Senatul este format din 5' de membrii, acestia repre"entand organi"area federala a S.U.A, cate doi repre"entanti din fiecare stat, alesi pe un mandat de sase ani )amera repre"entantilor repre"inta interesele ntiunii, si este formata din B35 membrii alesi pentru un mandat de doi ani. *entru a candida la postul de deputat trebuie sa aiba minim 15 ani si sa fie cetatean american de cel putin 7 ani. )at despre puterile acordate celor doa camere ale )ongresului S.U.A. /Senatul are puteri limitate in raport cu cele ale )amerei @epre"entantilor07. S.U.A are o organi"are federala, fiind compusa din 5' de state. Fiecare stat are constitutie proprie, cat si de norme &uridice proprii. / In ca"ul organi"arii federale, fiecare stat beneficia"a de o )onstitutie proprie. In fruntea ierar!iei administrative a fiecarui stat se afla un guvernator . <uvernatorul este ales pe o perioada de 1-B ani. Fiecare stat beneficia"a de un parlament, care ca si in ca"ul intregii federatii, este bicameral. Sistemul partidist al S.U.A este unul bipartidist. Aceasta pentru ca desi partideledin S.U.A sunt numeroaseD *artidul Independent American, *artidul )omunist, *artidul Socialist al #uncii, *artidul Socialist si alte gruari politice fara relevantaG, cele doua partide care detin monopolul in viata politica sunt( *artidul @epublican si *artidul emocrat. Aceste doua partide au o po"itie atat de puternica incat acaparea"a intotdeauna C'-C5H din voturile electoratului, celelalte formatiuni politice neavand nici o sansa sa le a&unga. Iata deci ce face clar bipartidismul americam.

B. *olitica SUA
Statele Unite ale Americii sunt un stat federal, alcatuit din 5' de state la care se adauga districtul federal )olumbia. *uterea este impartita intre guvernul federal si guvernele fiecarui stat in parte. Fiecare stat este alcatuit

la randul sau din orase mai mari sau mai mici, fiecare avand organi"area sa proprie. Functiunile si puterea guvernamentala a Statelor Unite se desfasoara pe trei nivele( puterea legislativa, puterea &udecatoreasca, si puterea e.ecutiva. Aceste trei puteri isi au ba"ele in )onstitutia Statelor Unite ale Americii. In acest sistem al separarii puterilor in stat fiecare ramura a puteri, operea"a independent de celelalte, totusi ele sunt constituite in asa fel incat sa previna concentrarea puterii intr-un singur departament, pentru a prote&a drepturile si libertatile cetatenilor americani. Statele Unite ale Americii este o republica constitutionala, avand la ba"a cea mai vec!e si longeviva )onstitutie scrisa vreodata din istorie. <uvernul SUA functionea"a ca un sistem democratic repre"entat printr-un sistem congregational cu un set de puteri spri&inite de )onstitutie. -.ista trei nivele de guvernamant( guvernul federal, cel statal, si administratia locala. Ificialitatile si functionarii care lucrea"a la aceste trei nivele sunt fie alesi prin vot secret, fie desemnati de catre ceilalti oficiali guvernamentali. <uvernul federal cuprinde trei ramuri, care se afla intr-o relatie de ec!ilibru in ceea ce priveste puterea( puterea legislativa( )ongresul Statelor Unite format din Senat, si )amera @epre"entantilor. *uterea e.ecutiva( presedintele SUA care desemnea"a cu a&utorul Senatului SUA pe ceilalti membri ai )abinetului si ai guvernului federal. *uterea &udecatoreasca( )urtea Suprema ai carei &udecatori sunt desemnati de catre *resedinte si aprobati de Senat.

5. *resedintele SUA
*resedinte al Statelor Unite ale Americii Dcateodata abreviat in engle"a ca J*IEUSJ conform *resident of t!e United States of AmericaG este seful statului american fiind simultan presedintele si seful guvernului Statelor Unite ale Americii. In multe tari, cele doua functii sunt separate, presedintele unei tari nefiind si primul ministru al aceleiasi tari. )onform )onstitutiei SUA, presedintele in e.ercitiu este si sef de guvern Din engle"a c!ief e.ecutiveG al guvernului federal al Statelor Unite si totodata comandantul suprem al fortelor armate.
K

*re5edintele Statelor Unite este 5eful statului 5i 5eful guvernului din Statele Unite ale Americii. in cau"a statutului Statelor Unite ale Americii de superputere si marii puteri economice, preedintele ameri!an este adesea considerat cea mai puternic8 persoan8 a lumii, fiind adesea una dintre cele mai bine cunoscute figuri publice. =n timpul r8"boiului rece, pre5edintele american a fost adesea considerat ca Jliderul lumii libereJ Dconform originalului din engle"8, Jt!e leader of t!e free ForldJG, perifra"8 cu care este 3nc8 cotat ast8"i. Statele Unite ale Americii a fost prima 2ar8 care a creat func2ia de pre5edinte ca 5ef de stat al unei republici moderne. Ast8"i, func2ia 3n sine a generat o copiere 5i multiplicare a modelului ini2ial american la scal8 global8, acolo unde e.ist8 un sistem de guvernare de tip pre"iden2ial. *rimul pre5edinte al Statelor Unite ale Americii a fost <eorge Las!ington, care a slu&it dou8 mandate Dsau termeneG 17KC - 17C3 5i 17C3 - 17C7. Actualul pre5edinte al SUA, $arac: Ibama, este cel de-al BB-lea pre5edinte american. #andatul s8u a 3nceput 3n 1''C 5i se va 3nc!eia 3n 1'13, la 1' ianuarie. Articolul II al )onstitu2iei Statelor Unite supune presedinte la Je.ecuta cu fidelitate deJ lege federal8, deasemenea el este cel care numeste comandantul-5ef al for2elor armate ale Statelor Unite si desemne"e e.ecutivi cu acordul Senatului Cele ase rolurile pe care conducerea de vrf (puterea executiva) o indeplineste sunt dup cum urmeaz:

Meful statului - lider simbolic al na2iunii director e.ecutiv - e.ecut8 func2iile de stat, gestionea"a birocra2ia , 5i decide modul de aplicare a legii 5eful diploma2iei - supraveg!ea"a ambasadorii de stat 5i determina politic8 e.tern8 )omandantul 5ef - comandantul for2elor armate 5i cel ce stabileste politica militara 5ef legiuitor %poate influenta puterea legislativa cer4nd trecerea sau impunerea unei noi legi gardian al economiei - prote&ea"8 valoarea monedei 5i banii poporului

A. )ongresul SUA
*rin e.presia )ongres se intelege *arlamentul SUA parlament bicameral, alcatuit din )amera repre"entantilor si din Senat. )ongresul &oaca un rol important in viata politica americana.)u toate acestea el e.ercita anumite atributii prin intermediul ambelor )amere dar anumite puteri sunt re"ervate e.clusiv Senatului. In ceea ce priveste relatiile dintre presedinte si )ongres acestea se desfasoara intr-un dublu sens ( presedintele adresea"a mesa&e )ongresului , care poate oferii puncte de reper pentru importante de"bateri &uridice. *resedintele poate e.ercita si un drept de veto in stituatiile in care nu este de acord cu te.tul unei legi adoptate de )ongres, situatie in care legea poate fi mentinuta numai cu o ma&oritate de doua treimi. +a randul sau )ongresul dispune de importante posibilitati de a actiona asupra institutiei pre"identiale. Eeoretic el poate c!iar sa il distituie pe presedinte in situatiile in care se pune in discutie raspunderea penala a sefului e.ecutivului. I alta modalitate prin care )ongresul poate actiona blocand initiative ale presedintelui american, este respingerea unor credite pe care presedintele le solicita. @efu"ul il obliga pe presedinte sa renunte la o serie de initiativeimportante si de aceea in mod firesc el trebuie sa cultive relatii bune cu membrii )ongresului.

1'

7. )I?)+UNII
-.perienta democrattiei americane demonstrea"a persistenta unor valori care au fost consacrate prin te.tele constitutionale. Se adeveresc intru totul cuvintele lui 9o!n #ars!all, presedintele )urtii Supreme in 1K1C ( / )onstitutia a fost menita sa dure"e in secolele care urmea"a, pentru secolele in viitor si in consecinta, sa fie adoptata variatelor cri"e ale problemelor umane0 Filo"ofia pe care se ba"ea"a )onstitutia americana % separarea puterilor in stat si drepturle omului % a re"istat si re"ista timpului, ceea ce e.plica pentru ce o serie de state care au adoptat regimurile pre"indentiale intelg sa aiba drept model )onstitutia Statelor Unite Fara indoiala sistemul politic aerican pre"inta particularitatiile sale, uneori greu de inteles, pentru alte tari. Aparent, sistemul american consacra atributii din cele mai largi presedintelui, dar aceastea sunt conditionate de aprobarea )ongresului.*uterea pre"indentiala desi mare in sistem american nu este totusi nelimitata , iar in ca"urile in care au e.istat suspiciuni asupra modului in care au actionat anumiti presedinti au starnit reactia poporului american Astfel in pofida critici care s-a adus democratiei americane, aceasta este totusi o democratie eficienta si sigura.

11