MORARIU LETIŢIA • SPĂTARU RUXANDRA

ŞTEFĂNESCU FLORICA • PUIU VICTORIA • CHIRU FLORIAN
PÂRLOG MARIA • TOFAN RUXANDRA

1555
TESTE DE EVALUARE CONTINUĂ
ÎN NURSING.

Coordonator colecţie: Dr. MIOARA MINCU

Editura ANA DAVILA
Bucureşti, 2003

1

CAPITOLUL I
Nevoile fundamentale umane.
1. Respiraţia este un proces format din următoarele etape:
a) inspiraţie şi expiraţie;
b) ventilaţie, difuziunea gazelor, etapa circulatorie, etapa tisulară;
c) etapa pulmonară şi etapa tisulară.
2. Ventilaţia este influenţată de:
a) permeabilitatea căilor respiratorii şi concentraţia oxigenului în aerul respirat;
b) funcţionalitatea centrilor respiratorii şi expansiunea cutiei toracice;
c) alimentaţie şi efort fizic.
3. Etapa circulatorie a respiraţiei depinde de:
a) numărul şi calitatea hematiilor din sânge;
b) debitul cardiac şi permeabilitatea capilară;
c) viteza cu care circulă sângele arterial.
4. Actul respirator este reglat prin:
a) SNC;
b) sistemul neurovegetativ;
c) sistemul nervos şi prin stimulare chimică.
5. Componenta voluntară a respiraţiei este reglată la nivelul:
a) centrului respirator bulbar;
b) scoarţei cerebrale;
c) centrului pneumotaxic pontin.
6. Valorile normale ale ritmului respirator sunt cuprinse între:
a) 16-20 r/min;
b) 12-14 r/min;

c) 23-25 r/min.

7. Termenul de apnee înseamnă:
a) oprirea respiraţiei;

c) respiraţie modificată.

b) respiraţie normală;

8. Dispneea este:
a) oprirea respiraţiei;
b) respiraţie normală;
c) respiraţie dificilă.
9. Alterarea (modificarea) vocii se manifestă cu:
a) afonie, disfonie;
b) apnee;
c) modificarea amplitudinii respiratorii.
10. În unele afecţiuni ale aparatului respirator sputa poate avea un anumit caracter ce ajută la
stabilirea diagnosticului medical. Astfel, sputa perlată este specifică pacientului cu:
a) tuberculoză pulmonară;
b) cancer pulmonar;
c) astm bronşic.
2

11. Mijlocul cel mai eficient prin care se poate aprecia că un pacient are nevoie de O2 este:
a) observarea culorii tegumentelor;
b) notarea modificărilor apărute în frecvenţa şi amplitudinea respiraţiei;
c) determinarea presiunii parţiale a O2 şi CO2 în sânge.
12. Respiraţia Cheyne-Stockes este caracterizată prin:
a) perioade de respiraţii din ce în ce mai frecvente, după care frecvenţa se reduce, urmează
apnee; ciclul se reia;
b) respiraţie foarte slabă;
c) perioade de respiraţii rapide, întrerupte de perioade de apnee.
13. Respiraţia Kussmaul înseamnă:
a) respiraţie de tip superficial;
b) respiraţie modificată întâlnită în stările febrile;
c) inspiraţie prelungită urmată de expiraţia forţată şi apnee.
14. Ralurile reprezintă:
a) zgomote supraadăugate, patologice, percepute în timpul ascultaţiei;
b) secreţii pe căile respiratorii superioare;
c) murmurul vezicular.
15. Ortopneea se defineşte ca o:
a) expectoraţie seroasă;
b) respiraţie în poziţie verticală a corpului;
c) respiraţie în poziţie orizontală a corpului.
16. Atelectazia înseamnă:
a) o metodă de investigaţie a plămânului;
b) o modificare a respiraţiei;
c) pierderea expansiunii pulmonare prin colabarea căilor aeriene intrapulmonare.
17. Capacitatea vitală se referă la:
a) amplitudinea respiratorie;
b) cantitatea maximă de aer ce poate fi expirată din plămâni după o inspiraţie forţată;
c) aerul rămas în plămâni în urma expiraţiei forţate.
18. Intre MD ale dispneei întâlnim: a) ortopneea;
b) situaţia de criză;
c) hiperventilaţia;
d) tusea;
e) cianoza;
f) paliditatea tegumentelor.
19. Drenajul postural înseamnă:
a) eliminarea secreţiilor bronşice prin tuse;
b) utilizarea gravitaţiei pentru drenarea secreţiilor de la nivel pulmonar;
c) o incizie la care se aplică un tub de dren.
20. In cursul observării unui pacient se descoperă că prezintă „torace în butoi". Acesta poate fi:
a) normal;
b) rezultat al măririi ficatului sau inimii;
c) rezultat al obstrucţiei prelungite şi generalizate a căilor respiratorii.
3

însemnând: a) rapiditate. b) contracţiile inimii. c) 60-80 bătăi/minut. 29. c) tărie. viteza unei pulsaţii. 25. c) unda vibratoare tradusă printr-o mişcare ritmică a arterelor. Tensiunea arterială este determinată de: a) forţa de contracţie a inimii şi elasticitatea pereţilor arteriali. b) puls rapid. 26. b) în repaus fizic şi psihic timp de 5-10 minute. c) în cadrul intim. Pulsul tahicardie înseamnă: a) puls rar. b) neregulat. b) valoarea tensiunii arteriale. Celeritatea este o caracteristică a pulsului. b) rezistenţa vasculară periferică. Valoarea pulsului variază odată cu: a) vârsta. alături de familie. 28. respectiv diastolei cardiace.21. 22. 23. c) slab. c) starea emoţională. Valoarea maximă şi minimă a tensiunii arteriale se referă la: a) parametrii în afara cărora viaţa pacientului este în pericol. c) puls superficial. b) ritmicitate. 24. Presiunea arterială se modifică în funcţie de: a) valoarea glicemiei. c) numai pe o venă vizibilă. 30. b) alimentaţie şi factorii de risc. sincronă cu sistola ventriculară. Pulsul reprezintă: a) presiunea sângelui în vase. pacientul se va afla: a) în decubit dorsal. Măsurarea pulsului se poate efectua: a) numai pe artera carotidă. c) o convenţie care stabileşte limitele normale ale presiunii sângelui. 27. c) vârstă şi sex. care poate fi comprimată pe un plan osos. 31. c) valoarea temperaturii corporale. Pentru ca măsurarea pulsului să ducă la valori corecte. pulsul se defineşte a fi: a) filiform. 4 . Valorile normale ale pulsului la persoana adultă sunt cuprinse între: a) 50-70 bătăi/minut. Când intervalele între pulsaţiile percepute la artera radială sunt inegale. b) presiunea sângelui arterial în timpul sistolei. b) 70-90 bătăi/minut. b) pe orice arteră accesibilă palpării.

b) anorexie. În îngrijirile bolnavului cu afecţiuni digestive. 37. În alimentaţia neadecvată în deficit. 36. 38. b) vârstă. are caracter ritmic. 34. se numeşte: a) meteorism. 5 . Tensiunea arterială diferenţială este: a) diferenţa dintre valorile tensiunii arteriale sistolice şi diastolic b) diferenţa de tensiune individuală. Polifagia reprezintă: a) nevoia exagerată de a mânca fără senzaţie de saţietate. 40. b) malnutriţie = digestie deficitară din mai multe puncte de vedere c) malabsorbţie = sindrom în cadrul unor boli ce se manifestă cu diaree şi absorbţie intestinală deficitară. la sculare. b) la nivelul funcţionării tuturor sistemelor organismului. anorexia. c) polifagia. c) eructaţie. b) regurcitaţie. c) religia. 35. Pentru a obţine o valoare corectă a tensiunii arteriale. c) inapetenţă. care din următoarele formulări sunt manifestări de dependenţă: a) disfagia. d) bulimie = ingestie a unor cantităţi excesive de alimente. Asistenta medicală calculează necesarul de calorii/24 ore în funcţie de: a) activitatea şi vârsta individului. b) anxietatea. aceasta va determinată: a) înainte de mese. b) consum redus de lichide şi săruri minerale. Arsura retrosternală care uneori înlocuieşte durerea. 41. c) numai la nivelul funcţionării aparatului cardio-vascular. în exclusivitate. apar în cadrul dimensiunii bio-fiziologice următorii termeni: a) anorexie = refuzul mâncării.32. determină tulburări: a) la nivelul funcţionării tuturor aparatelor organismului. Termenul medical pentru scăderea apetitului este: a) caşexie. d) pirozis. c) în repaus. ca problemă de dependenţă. c) perioadele de activitate sau repaus. 39. Care din următorii termeni sunt factori psihologici ce pot influenţa satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca: a) climatul. c) diferenţa tensională în cadrul ritmului circadian. b) senzaţia exagerată de foame cu ingestie mică de alimente. Insuficienţa aportului alimentar şi lichidian. b) dimineaţa după somn. 33. c) lipsa senzaţiei de foame. periodic (cauza fiind hiperaciditatea).

culoare închisă. Tratamentul oliguriei include: a) asigurarea unei hidratări adecvate. Diureza reprezintă: a) eliminarea din organism a substanţelor inutile provenite din metabolism. b) 40-4-5 cal/kg corp/24 h. culoare deschisă. 47. Alimentaţia neadecvată . 44. b) conştientizarea pacientului asupra importanţei regimului alimentar. Care din următoarele formulări sunt corecte. d) perioadei de zi sau noapte. 43. oligurie. mirosului. c) asigurarea unui climat cald. c) folosirea de soluţii intravenoase. e) anurie.se poate manifesta prin: a) deficit. d) poliurie. asistenta medicală îşi propune următoarele obiective: a) pacientul să desfăşoare o activitate fizică crescută. d) densitate scăzută 1001-1002. b) densitate scăzută 1001-1002. b) oligurie. d) 45-60 cal/kg corp/24 h. c) disurie. c) 25 cal/kg corp/24 h. c) actul prin care urina acumulată în vezică este eliminată sub forma emisiunilor urinare. d) disfagie. Care din următoarele formulări pot fi intervenţii ale asistentei medicale în susţinerea obiectivului ca pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic: a) efectuarea bilanţului lichidelor ingerate şi eliminate.42. Nevoile calorice ale unei persoane cu activitate uşoară sunt de: a) 35-40 cal/kg corp/24 h. confortabil. 48. b) pacientul să fie echilibrat psihic. culoare deschisă. c) greţuri. 49. În îngrijirea pacientului cu alimentaţie neadecvată în surplus. c) uşurinţei defecării. cu referire la caracterele urinei. b) surplus. vărsături. consistenţei.ca problemă de dependenţă . culoare deschisă. Evaluarea eliminării scaunelor ar trebui să includă observaţii asupra: a) obiceiurilor alimentare. 46. c) pacientul să aibă o stare de bine. d) măsuri de prevenire a deshidratării. 45. e) culorii. c) densitate normală 1015-1020. b) măsurarea densităţii urinare. 50. fără vărsături şi greţuri. Care din enunţurile de mai jos nu se referă la cantitatea de urină: a) polakiurie. b) cantitatea de urină eliminată din organism în 24 h. anurie. b) regularităţii scaunelor. poliurie. când este prezentă o ingestie mare de lichide: a) densitate crescută 1020-1040. 6 . poliurie.

c) ulcerul gastro-intestinal. c) hematurie şi melenă. d) prin aparatul cardiovascular. c) efectuând la nevoie o clismă evacuatoare simplă. se poate întâlni în: a) gastrita cronică. pot fi: a) lipsa de control a sfmcterelor. 55. la indicaţia medicului. d) melenă. asistenta medicală intervine: a) determinând pacientul să efectueze exerciţii fizice cu regularitate. b) hematemeză. Aspectul „ca zeama de orez" a scaunului diareic. b) spasmele vezicale. Care din următoarele definiţii caracterizează ileusul: a) oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale şi gaze. c) de zeamă de pepene. d) alimentele alterate. b) hematemeza şi melenă. Menţinerea constantă a compoziţiei mediului intern se realizează prin: a) diureză. d) apendicită acută. e) prin aparatul respirator. c) poluarea apei. 52. b) administrând laxative. 59. Printre factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a elimina se numără: a) vârsta. Hemoragia digestivă superioară se exteriorizează prin: a) hemoptizie şi hematemeza. 56. Sursele de dificultate în cazul nesatisfacerii nevoii de a elimina. 7 . c) educaţia şi cultura. 58. Pentru ca un pacient cu constipaţie să aibă un tranzit intestinal în limite fiziologice. 54. b) prin aparatul renal.51. b) intoxicaţii. 53. 57. b) unor bile conglomerate. b) constipaţie. Excreţia deşeurilor din organism se efectuează: a) prin piele. c) procesul de homeostazie. scaun la interval de 6-7 zile. c) eliminarea frecventă a gazelor intestinale. Scaunul în constipaţie poate lua aspectul: a) unor bile dure de mărimea măslinelor. c) prin aparatul genital feminin. b) programul de eliminare intestinală.

b) negru ca păcura. se află şi: a) vârsta şi dezvoltarea. c) aparatului vestibular. 70. Tonusul muscular şi mişcările fine sunt reglate de către: a) sistemul nervos. 62. c) maron-verzui. c) în balans continuu. Culoarea scaunului în caz de melenă este: a) roşu deschis. a contractibilităţii sale. b) rolurile sociale. b) mişcări de îndepărtare faţă de axul median al corpului. se numeşte: a) mişcare de pronaţie. Care din următoarele mişcări sunt de flexie. b) pe lângă corp. b) sistemului nervos. 68. c) mişcări de apropiere faţă de axul median al corpului. b) ulceraţie a pielii. Anchiloza este tradusă prin: a) diminuarea sau imposibilitatea mişcării unei articulaţii. Menţinerea independenţei mişcării corpului şi a bunei posturi este determinată de integritatea: a) aparatului locomotor. d) mişcare de circumducţie. 67. Mişcarea realizată în jurul axului care trece prin lungul segmetului care se deplasează. c) diminuarea volumului unui muşchi. b) învăţarea pacientului să folosească tehnici de destindere. c) organizarea socială. 66. Pentru menţinerea independenţei mişcării. intervenţiile asistentei medicale pot fi: a) stabilirea împreună cu pacientul a nevoii de exerciţii fizice.60. În ortostatism. 63. b) scăderea forţei musculare. Printre factorii sociologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se mişca şi a avea o bună postură. c) oligomenoree. Atrofia musculară este: a) mărirea de volum a unui muşchi. b) aparatul vestibular. Prima menstruaţie se numeşte: a) menarhă. extensie: a) mişcări de apropiere sau îndepărtate a două segmente apropiate. c) aparatul cardiovascular. 64. de relaxare. d) aparatul digestiv. 61. 69. 65. b) mişcare de rotaţie. c) scăderea forţei musculare. 8 . c) schimbarea poziţiei pacientului la fiecare 3 ore. c) mişcare de supinaţie. braţele vor fi: a) sprijinite. b) amenoree.

clasic. ortodox. d) tulburări de coordonare. stare de disconfort. a unui braţ. Starea de letargie. 80. 75. Ticurile sunt: a) vorbire precipitată. cu funcţii vitale diminuate. Nevoia de a dormi şi a se odihni variază în funcţie de: a) vârstă. b) patru = somnul lent. d) diminuarea metabolismului bazai. d) sex.71. b) activitate şi deprinderi legate de somn. Prin akinezie se înţelege: a) mers propulsiv. Programul de activitate şi locul de odihnă sunt factori ce influenţează satisfacerea nevoii de somn: a) biologici. c) lipsă sau diminuare a mişcărilor normale. greoi. c) diminuarea valorilor tensiunii arteriale şi a respiraţiei. 74. 72. 79. b) mişcări convulsive. 78. Pentru pacientul cu mişcări necoordonate. b) psihologici. ca manifestare de dependenţă se caracterizează prin: a) stare de spaimă intensă. b) faţă rigidă. b) de a se mişca şi a lua poziţii comode. dureri menstruale. Insomnia se defineşte ca o dificultate: a) de a bea. b) micţiuni de urină necontrolată. mai profundă. gurii. d) diminuarea puterii de concentraţie. ca manifestare de dependenţă în hipersomnie înseamnă: a) comportament verbal şi non verbal lent. c) trei = somnul paradoxal. cu boală Parkinson. b) hipersomnie continuă. c) diaforeză. paradoxal. Câte tipuri de somn se cunosc şi care sunt ele: a) două = somnul lent şi somnul rapid. deficitul senzorial este sursă de dificultate: a) de ordin fizic. 76. c) de ordin sociologic. clasic. în timpul somnului. c) sociologici. c) oboseală marcată. mai frecventă la copii. Somnul se traduce prin: a) formă particulară de odihnă. involuntare ale ochilor. c) starea de anxietate. c) contracţii involuntare a mai multor muşchi. 73. c) de a dormi sau de a se odihni dormind. b) de ordin psihologic. b) absenţa stării de veghe. Pavorul nocturn. 9 . 77. e) capacitatea de a se destinde.

b) tonusul muscular. sunt următorii: a) credinţa. f) toate manifestările sunt adevărate. b) astenie. Coşmarurile ce apar ca manifestare de dependenţă la pacientul cu insomnie. d) toate enunţurile sunt false. Dependenţa în satisfacerea nevoii de a dormi şi a se odihni. transpiraţii reci. sunt: a) vise penibile cu trezire bruscă din somn şi adormire cu greutate. b) vulnerabilitate în faţa pericolelor. de exemplu: a) dezinteres pentru măsurile de igienă. la pacientul cu oboseală. fac parte din grupul factorilor de influenţă: a) biologică. b) însemnătatea personală. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se îmbrăca şi dezbrăca. se manifestă prin: a) tegumente palide. 85.81. b) emoţiile. este creată de imposibilitatea de a se îmbrăca şi dezbrăca. e) incapacitate de a se îmbrăca şi dezbrăca. 88. d) stări de iritabilitate. c) funcţia religioasă. Clima. şi se manifestă prin: a) dezbrăcare continuă. c) puls rar lent. 83. 84. d) faţă palidă şi ochi încercănaţi. statutul social şi munca. Capacitatea fizică de îmbrăcare şi dezbrăcare este reprezentată de: a) mobilitatea articulară. b) aţipiri în timpul zilei. c) refuz de a se îmbrăca şi dezbrăca. d) activitatea. b) expresia corporală. 89. slab bătut. 86. Purtarea de obiecte semnificative pune în evidenţă: a) rangul social. b) psihologică. d) dificultate de a se îmbrăca şi dezbrăca. Purtarea de îmbrăcăminte contribuie la: a) pierderea imaginii de sine. d) narcolepsie. 10 . c) perioade de somn perturbant. 82. c) vârsta. Nesatisfacerea nevoii manifestată prin oboseală. 87. c) comunicare. c) socio-culturală. determină MD a celorlalte nevoi fundamentale. b) dezinteres fată de ţinută. c) maturitatea psiho-motorie. c) comunicare ineficace la nivelul afectiv şi intelectual. Problema de dependenţă în satisfacerea nevoii.

97. 94. 11 .90. b) insuficienţa cunoştinţelor. c) vârsta şi sexul. b) vârstei. aparatul gipsat. stresul. talia. Factorii psihologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se îmbrăca şi dezbrăca sunt: a) credinţa şi emoţiile. 95. Care din următoarele formulări sunt false: a) din punct de vedere al psihiatrilor. statura. slăbirea. Termoliza. d) starea psihică. c) evaluarea gradului de confuzie. e) emoţiile nu influenţează satisfacerea nevoii. b) executarea zilnică a exerciţiilor de motricitate. 98. stridentă poate exprima o boală psihică. b) termoliza. d) explicarea gesturilor ce se cer efectuate. sărăcia. hipotonia musculară. f) exigenţei în intimitate. absenţa membrului superior. ingestia în special de proteine. indivizii îşi aleg vestimentaţiile în funcţie de: a) temperatura corpului. b) munca. vestimentaţia este un semn de sănătate. La un pacient cu dificultate de a se îmbrăca şi dezbrăca. c) hipertonia musculară. prin: a) identificarea capacităţii şi limitelor fizice ale pacientului. 93. Obstacolele care împiedică mobilitatea membrelor superioare. e) calităţii materialelor. 92. plămâni. b) alimentaţia. c) activitate. se realizează: a) prin vasoconstricţie. b) prin piele. are loc: a) termogeneza. adică pierderea de căldură din organism. emoţiile puternice. c) îmbrăcămintea atestă integritatea individului. unul din obiectivele de îngrijire propuse. b) îmbrăcămintea bizară. b) talie şi statură. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a menţine temperatura corpului în limite normale pot fi şi: a) anxietatea. rinichi. Ca urmare a producerii de căldură în organism. 96. Asistenta medicală intervine în acest scop. În vederea obţinerii unei stări de bine. 91. pot avea ca surse de dificultate: a) lezarea fizică. c) a şi b. d) îmbrăcămintea protejează intimitatea sexuală. Menţinerea independenţei nevoii se poate realiza prin alegerea îmbrăcămintei corespunzătoare: a) climei. vasodilataţie. d) activităţii. c) credinţa şi cultura. într-un termen dat. rezultat al proceselor oxidative. c) numai prin rinichi. c) T° mediului. se referă la posibilitatea de a se îmbrăca şi dezbrăca singur.

b) piele roşie caldă. manifestări şi la nivelul celorlalte nevoi fundamentale: a) dispnee. Piloerecţia se traduce prin: a) piele cianotică. umedă. ca problemă de dependenţă. când temperatura mediului ambiant este crescută. se disting 3 perioade: a) perioada iniţială. pentru menţinerea independenţei în satisfacerea nevoii să: a) consume lichide şi alimente reci. c) inapetenţă. 101. d) pacientul să nu fie apatic. c) aspectul tegumentelor. d) temperaturii mediului ambiant. se manifestă cu: a) febră ridicată. apar probleme.99. continuă. La un pacient cu hipertermie. se administrează lichide: a) numai foarte calde. 108. b) inhibare a activităţilor glandelor sudoripare. b) poliurie. În evoluţia unei febre. d) perioada mixtă. Asistenta medicală învaţă pacientul. c) pacientul să-şi păstreze integre tegumentele. combinativă. 106. b) pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic. b) poarte încălţăminte călduroasă. b) alcoolice. b) hidratării insuficiente. 104. 107. Când temperatura mediului ambiant creşte peste 25°C se produc următoarele fenomene la nivelul organismului: a) vasoconstricţie periferică. 103. Hipertermia. la intervale regulate de timp. c) vasodilataţie periferică. 105. In caz de hipertermie. 102. c) uşor călduţe. următoarele: a) pacientul să nu prezinte tulburări de vorbire. b) aspectul scaunului. c) sindrom febril. 12 . în cantităţi mici. c) perioada de declin. b) perioada de stare. asistenta medicală stabileşte ca obiective de îngrijire. vezicule. La pacientul care prezintă hipotermie. c) reducă alimentele cu valoare calorică mare. c) greutăţii necorespunzătoare. papule. 100. au termoreglarea fragilă din cauza: a) imaturităţii centrului reglator. Planul de îngrijire a unui pacient cu hipertermie. b) piele cu aspect „de găină" şi senzaţie de frig. Nou-născutul şi copilul mic. va evalua zilnic prin activitatea asistentei medicale: a) temperatura corporală. c) erupţie cu macule.

111. Pot fi manifestări de independenţă şi următoarele: a) pierderea imaginii de sine. c) culoarea galbenă a dinţilor. c) alterarea tegumentelor şi fanerelor. b) alege măsuri pentru prevenirea infecţiilor nasocomiale. catifelată. Între intervenţiile asistentei medicale privind pacientul cu carenţe igienice se găsesc şi următoarele: a) efectuează toaleta cavităţii bucale la pacienţii comatoşi. pigmentată normal. b) uşor deshidratată. pielea trebuie să fie: a) curată. b) sănătoasă. 117. b) pierdere de substanţă rezultând dintr-un proces patologic ce acţionează asupra pielii. Care sunt acestea: a) sentiment de respingere. Ulceraţiile pielii se caracterizează prin: a) acnee şi prurit. 13 . b) halena fetidă. d) lipsa de cunoaştere. c) climatului. 114. la nevoie. 115.109. c) hipotrofie musculară. 110. c) temperatura corpului. d) efectuează toaleta pe regiuni. Ca manifestare de independenţă. Pentru a-şi îndeplini rolurile cunoscute. d) dezinteres pentru modul cum arată. c) îngrijită. Factorii biologici care influenţează nevoia de a menţine tegumentele curate sunt: a) emoţiile şi educaţia. Care din următoarele enunţuri pot fi considerate probleme de dependenţă în satisfacerea nevoii: a) lezarea fizică. c) dilatarea unor vene superficiale. b) carenţele de igienă. netedă. b) hematoame. 112. c) cu prurit. c) comunicare ineficace la nivel afectiv şi intelectual. pierderile de căldură sunt mai mari datorită: a) reducerii proceselor oxidative. b) deprinderile igienice satisfăcute. 113. Lipsa de curăţenie determină o serie de neplăceri nu numai individului dar şi celor din jurul său. 116. La persoanele vârstnice. 118. pielea va fi: a) curată. d) elastică. b) alimentaţia. d) anchiloze. b) neadaptării organismului. c) ajută pacientul să-şi efectueze toaleta zilnică. Murdăria acumulată la nivelul pielii produce: a) cruste ce pot degenera în ulceraţii.

c) roşeaţă locală. 126. Ca manifestări de independenţă în menţinerea securităţii fizice se întâlnesc: a) măsuri de prevenire a infecţiilor şi bolilor. b) măsuri de prevenire a agresiunilor fizice. comunicarea este: a) eficace la nivel intelectual. e) surmenaj. asistenta medicală intervine: a) educând pacientul pentru evitarea poluării atmosferei cu praf. b) o securitate psihologică. 124. d) poluare. b) efectuând imunizările obligatorii. c) sociologic. b) dezechilibru metabolic. 120. c) dezechilibru electrolitic. Când este modificată/alterată nevoia. b) tumefacţie. c) frica. d) măsuri de protecţie socială.Pentru menţinerea unui mediu sănătos. 127. b) biologic. c) factorii sociologici. 125.Care din următoarele sunt semne de insecuritate patologică: a) agitaţia. e) toate enunţurile sunt adevărate. b) factorii psihologici. b) curentul şi organizarea socială. c) metode de destindere. Surse de dificultate de ordin psihologic care influenţează satisfacerea nevoii sunt: a) exerciţiile fizice.119.Mecanismul de apărare este un factor de influenţă: a) psihologic. d) limitarea mişcărilor segmentului afectat. 123. 14 . b) ineficace la nivel senzorial. d) numai a şi b.Alterarea integrităţii fizice se manifestă prin următoarele semne inflamatorii: a) durere şi căldură locală. 122. c) educând pacientul pentru prevenirea unor accidente. de relaxare. c) ineficace la nivel senzoro-afectiv şi intelectual. c) emoţiile şi educaţia. b) agresivitatea. Dezechilibrul ca sursă de dificultate de ordin fizic poate fi reprezentat de: a) durere. 121. Factorii care influenţează satisfacerea nevoii de a evita pericolele sunt: a) factorii biologici.Practicarea unor religii este o preocupare ideologică care permite individului să-şi menţină: a) o bună postură. 128. c) o securitate sociologică.

b) limbaj clar. c) integritatea organelor de simţ. d) utilizarea adecvată a mecanismelor de adaptare. 130. este un obiectiv de îngrijire susţinut de următoarele intervenţii ale asistentei medicale: a) administrează tratamentul medicamentos antiinfecţios. c) asigură un mediu de securitate. b) nonverbal. b) percepţia şi emoţiile. Ce fel de factor de influenţă este: a) factor sociologic.Pacientul să fie echilibrat psihic. precis. 137. c) factor biologic. pune în mişcare un proces: a) verbal. 131. nevoia fiinţei umane de a schimba informaţii cu semenii săi. 135. b) factor psihologic. 132. b) limbajul corpului. 133.Comunicarea. c) alege procedee de investigaţie cu risc minim de infecţie. d) favorizează adaptarea pacientului la noul mediu. b) hipoacuzie. cu două excepţii: a) explorează împreună cu pacientul mijloacele de comunicare. c) cecitate.Anturajul este determinat în satisfacerea nevoii. eşec.Modul de comunicare nonverbal foloseşte: a) limbajul verbal. d) anxietate. 134.Intervenţiile asistentei medicale pentru menţinerea independenţei nevoii sunt următoarele.Independenţa în satisfacerea nevoii presupune: a) integritatea individului.Sursele de dificultate de ordin fizic care determină dependenţa în satisfacerea nevoii pot fi: a) conflicte.129. c) ambele enunţuri nu sunt reale. b) integritatea organelor de simţ. e) tulburări circulatorii cerebrale. c) apartenenţa la grupuri de diverse interese. 136.Factorii biologici ce influenţează satisfacerea nevoii sunt: a) inteligenţa. Diminuarea auzului se traduce prin: a) surditate. b) furnizează mijloace de comunicare adecvate stării pacientului. b) droguri. c) dezvoltarea intelectuală corespunzătoare. c) alcoolism. b) învaţă pacientul să menţină integritatea. f) tulburări de gândire.Care din următoarele sunt manifestări de independenţă de ordin biologic: a) fineţe gustativă şi a mirosului. c) dinamic. d) asigură îngrijiri relative la perturbarea senzorială. 138. 15 .

dar şi benefic individului. 143. c) forme ale conştiinţei sociale.Care este vârsta la care activitatea dominantă este învăţătura. c) copilăria. b) ansambluri de credinţe şi atitudini care reflectă ceea ce este dorit. b) atitudini corporale. b) senzaţie de pierdere a libertăţii de acţiune. c) emoţii. asistenta medicală intervine: a) planificând împreună cu pacientul activităţi religioase. b) halucinaţii. 140. d) tahicardie. d) autopedepsire. c) furie împotriva lui Dumnezeu. b) ajutându-1 să identifice cauza frustrării. b) comună unui grup profesional. e) apartenenţa 141. b) ansamblu de ceremonii religioase. Pentru menţinerea independenţei nevoii. 144. c) izolare. b) plâns. 16 . hiperventilaţie. 145. dar şi participarea la jocuri este prezentă: a) adolescenţa.Valorile sunt formate de: a) participări la fapte de caritate. c) sentiment dureros. anxietate. c) învăţătura.Comunicarea ineficace la nivelul senzorial se poate manifesta prin următoarele reacţii afective în insuficienţă sau exces: a) nelinişte.„Credinţele" sunt: a) convingeri personale ale individului faţă de realitate. b) preadolescenta. 147.„Frustrarea" se manifestă la un individ care prezintă: a) sentiment de inutilitate.Capacitatea individului de a fi ocupat şi a se realiza este: a) unică şi necesară pe tot parcursul vieţii. d) afazie. singurătate. c) ansambluri de reguli de conduită într-o societate.Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori este influenţată în satisfacerea ei de următorii factori sociologici în afară de: a) gesturi corporale. 146. 148. poziţie curbă.139.Manifestările de depresie în „culpabilitate" sunt următoarele cu excepţia: a) mişcări lente. 142. e) autoacuzare. c) specifică pe grupe de vârstă.Activitatea dominantă a copilului mic este: a) somnul. insomnie. dizartrie. b) jocul. d) cultura. c) determinând pacientul să-şi exprime propriile convingeri şi valori.

d) cultura. c) sociologici. asistenta medicală: a) câştigă încrederea pacientului şi îl ajută să depăşească momentele dificile. b) apartenenţa la o grupare socială. 157. eşec profesional. Rolurile şi organizarea socială fac parte din grupul factorilor: a) biologici. 154. de plăcere. c) constituţia şi capacităţile fizice. 150.„Plictiseala" reprezintă: a) impresia de vid. lipsă de ambiţie. c) o manifestare de dependenţă.Surse de dificultate ale „devalorizării" sunt: a) tulburările de gândire. 159. c) stare de dependenţă fizică. b) un sentiment de mulţumire. b) psihologici. c) descurajare. 153. . în vederea realizări b) stare de deznădejde. c) starea de relaxare. b) lipsa de interes faţă de activităţile obişnuite. autocritică.Care din următorii factori. e) lezarea integrităţii fizice. b) cultura. 151. b) îl învaţă tehnici de relaxare.„Satisfacţia" este: a) o manifestare de independenţă. pasivitate. de dezinteres pentru activităţi sau evenimente curente ale vieţii. zilnice.Satisfacerea nevoii se manifestă prin: a) bucurie. c) vârsta. 155. care au prioritate faţă de activitatea depusă. b) integritate fizică şi psihică. influenţează satisfacerea nevoii de a se recrea: a) emoţiile. agresivitate. c) explorează gusturile şi interesul pacientului pentru activităţi recreative. 158. 156. c) eşecul profesional.„Obsesia" faţă de problemele personale ale pacientului înseamnă: a) preocupare în permanenţă în legătură cu problemele sociale. sentiment de inferioritate. c) dorinţa arzătoare de a realiza cât mai mult în activitatea depusă.„Neputinţa" problemă de dependenţă. de încetare a unei tensiuni nervoase. se manifestă prin: a) b) c) d) e) 17 apatie. d) somnolenţă. b) durerea. 152. de tristeţe.„Ambiţia" se defineşte în felul următor: a) dragostea faţă de muncă.Pentru menţinerea independenţei nevoii. Intre factorii biologici ce influenţează satisfacerea nevoii se întâlnesc: a) emoţiile. b) diminuarea unei funcţii.149.

162. 161. d) identificarea obiceiurilor şi deprinderilor greşite ale bolnavului. b) tulburări de memorie. psihologiei. c) pacientul să fie echilibrat fizic. 163. b) atitudini. c) conştientizarea bolnavului asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. 165. b) pacientul să-şi recapete încrederea şi stima de sine.Un factor psihologic care influenţează satisfacerea nevoii de a învăţa este şi: a) mediul ambiant. 164. b) motivarea.„Ignoranţa" — lipsa de cunoştinţe. c) tulburări de gândire.Intervenţiile asistentei medicale pentru menţinerea independenţei nevoii se referă la: a) elaborarea de obiective de studiu. eticii. d) nerespectarea sfaturilor medicale în tratarea şi prevenirea îmbolnăvirilor. c) capacitatea fizică.Ce obiective prioritare îşi propune asistenta medicală la un pacient cu „neputinţă": a) pacientul să fie conştient de propria valoare. priceperi. se manifestă cu: a) nesiguranţă şi frică de necunoscut.„Învăţarea" este o problemă comună a: a) b) c) d) pedagogiei. b) organizarea de activităţi educative pentru sănătate. împreună cu bolnavul. c) deprinderi.Individul va obţine un sentiment de siguranţă după ce a dobândit pentru menţinerea sănătăţii: a) cunoştinţe. sociologiei.160. deprinderi pentru menţinerea sau recuperarea sănătăţii. 18 .

1. b) un dezechilibru ce constă în diferenţa dintre semnele obiective şi cele subiective. Prin funcţia dependentă înseamnă că asistenta medicală: a) nu poate interveni decât cu consimţământul pacientului.CAPITOLUL II Procesul de îngrijire. comunicarea rezultatelor. . 2. c) o stare de dependenţă potenţială. planificarea îngrijirilor. d) toate trei. Manifestarea de dependenţă reprezintă: a) o cauza de boala. c) dependenţa persoanei. implementarea. b) condiţia de apariţie a simptomului. implementarea îngrijirilor. Viziunea holistă a îngrijirii presupune: a) îngrijire centrată pe persoană. b) un demers ştiinţific pentru supravegherea bolnavului. b) Florence Nightingale. c) o stare de bine completă din punct de vedere fizic. comunicarea rezultatelor. c) Abraham Maslow. Sursa de dificultate este definită ca: a) orice obstacol care împiedică satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale. Procesul de nursing cuprinde următoarele etape: a) culegerea datelor. 5. verificarea intervenţiilor. 9. Prima şcoală de nursing din lume a fost înfiinţată de: a) Virginia Henderson. b) lipsa bolii. c) un semn sau simptom. analiza şi interpretarea datelor. c) îngrijire de calitate pentru toţi pacienţii. b) îngrijire acordată în echipă. c) aprecierea stării pacientului. c) o metodă organizată şi sistematică ce permite acordarea de îngrijiri individualizate. c) îndeplineşte sarcini delegate de către medic. psihic şi social. 7. Procesul de nursing este: a) o intervenţie delegată a asistentei medicale. proiectarea intervenţiilor. evaluarea rezultatelor. Problema de sănătate se referă la: a) cauza bolii. c) interdependentă. 3. Funcţiile asistentei medicale sunt de natură: a) dependentă. Definiţia sănătăţii după OMS: a) o stare de echilibru intern şi extern. interpretarea datelor. b) îndeplineşte numai sarcinile care-i revin prin lege. b) o lipsă de cunoaştere. 4. b) analiza datelor. 6. evaluarea. 10. b) independentă. 8. programarea acţiunilor. 19 .

formulat în termeni medicali consacraţi. sentimente. 14. 20 . 13. c) cu caracter închis sau deschis. b) o problemă cu mare probabilitate de apariţie. 19. c) o intervenţie planificată. Responsabilitatea profesională cere asistentei medicale: a) să împărtăşească aceleaşi convingeri cu membrii echipei de sănătate. c) este individual. flexibil. d) implică participarea pasivă a ascultătorului. Obiectivul de îngrijire se defineşte ca: a) scopul îngrijirii. b) este nemodificabil. 17. Codul eticii profesionale în nursing afirmă că: a) practica se bazează pe legile statului. d) principiile servesc ca ghid pentru practică. c) internetul şi email-ul. 20. b) include simpatie şi căldură. 12. d) toate. b) să-şi asume răspunderea pentru îngrijirile oferite fiecărui pacient. Diagnosticul de nursing este: a) o problemă de dependenţă. c) permite schimbul de idei. înscris în listele unor clasificări adoptate. Următoarele forme sunt metode de culegere a datelor: a) observaţia şi interviul. In interviu sunt folosite întrebări: a) pe care le aşteaptă bolnavul. c) o problemă uşoară. 16 Diagnosticul de nursing are următoarele caracteristici: a) este fix. c) o problemă de dependenţă. Surse de informaţie pentru culegerea de date pot fi: a) pacientul şi aparţinătorii. d) să aibă aceleaşi condiţii socio-culturale cu pacientul. b) membrii echipei de îngrijiri. b) serviciul telefonic. formulat în termeni proprii. b) o etichetă a bolii. b) nursa acordă îngrijiri bazate pe cunoştinţe ştiinţifice. b) un comportament sau o atitudine a pacientului obţinute în urma intervenţiei. semnele şi simptomele prin care se manifestă.11. c) programele de educaţie sunt identice. b) concise şi clare. gânduri. c) să-şi bazeze îngrijirile pe principii religioase. Comunicarea este procesul care: a) implică schimb de cuvinte. cauza ei. c) documentele medicale şi schemele de referinţă. 18. 15 Problema potenţială înseamnă: a) o problemă gravă.

Comunicarea terapeutică este: a) un act planificat. d) intervenţiile. b) o tehnică de comunicare terapeutică. b) inflamarea cavităţii bucale şi a gingiilor după chimioterapie. c) o excepţie pentru examenul fizic. 4. d) o implicaţie sexuală. Pe o coloană a planului de îngrijire sunt notate problemele pacientului şi pe alta intervenţiile de nursing. iritabilitate. . e) monitorizarea semnelor vitale. 2. hrănirea pacientului cu alimente semilichide. . . 3. c) insomnie. a) imposibilitatea de a mişca membrul superior şi inferior stâng (AVC). . 25. bucurie.21. b) zgomotul contravine regulilor sanitare.acceptare. schimbarea poziţiilor pacientului de mai multe ori pe zi. 23. d) cateter urinar (sondă a demeure) în perioada postoperatorie. Nursa decide că nevoia prioritară a îngrijirii unui pacient este nutriţia. b) realizată prin metode de comunicare verbale şi nonverbale. Numerotaţi ordinea efectuării următoarelor acţiuni care corespund etapelor procesului de nursing: a) analiza şi interpretarea datelor.îndeplinire.neglijare. b) diagnosticul de nursing. d) evaluarea beneficiilor terapeutice ale pacientului. 21 .somn. deliberat şi profesionist. . 27. c) menţinerea curăţeniei şi stimularea circulaţiei. .igienă deficitară.exerciţii. . c) planificarea.nutriţie. neiritabile.exces. exerciţii de mişcare. Atingerea mâinii pacientului în timpul comunicării reprezintă: a) un gest necugetat. In cadrul activităţii de îngrijire asistenta trebuie să evite discuţiile cu voce tare. plimbări în aer liber. 24. b) examenul fizic al pielii. 26. tristeţe.eliminare. . securitate. Alegeţi un singur cuvânt care nu aparţine grupului în fiecare din cele trei grupe: Emoţional: Comportamental: Fizic: anxietate. asociaţi fiecare problemă cu intervenţia care ar putea ajuta cel mai bine la satisfacerea nevoilor pacientului. La care din etapele procesului de nursing se referă decizia? a) culegerea de date. c) o componentă a relaţiilor interpersonale asistentă şi pacient.dragoste. pentru că: a) zgomotul poate deveni sursă de dificultate în satisfacerea nevoilor fundamentale. 22. . 1. trântirea uşilor şi zgomotul produs de căderea unor obiecte pe pardoseală. spălarea perineului de mai multe ori pe zi. . c) zgomotul duce la pierderea treptată a auzului.

Caracteristica unei implementări eficiente a planului de îngrijire include: a) să poţi îndeplini sarcinile de îngrijire cât mai repede. 33. c) aprecierea serviciilor prestate de asistenta medicală. care poate fi: a) funcţională şi pedagogică. c) să pregătească echipamentul necesar şi să poziţioneze pacientul. b) măsurarea unor parametrii vitali. c) să planifici obiectivele prioritare pe o perioadă scurtă de timp.aplicarea îngrijirilor. În executarea îngrijirilor asistenta stabileşte o relaţie de comunicare cu pacientul.28 Obiectivele de îngrijire pot fi formulate pe: a) termen scurt. 30. apreciind rezultatele fiecăruia. b) termen mediu. asistenta va avea grijă în primul rând: a) să raporteze colegei de echipă efectele procedurii asupra pacientului. c) termen lung. b) să explice pacientului procedura astfel încât acesta să înţeleagă scopul şi rezultatele acesteia. b) pedagogică. c) funcţională. 31. 22 . Eficienţa procesului de îngrijire depinde prioritar de: a) evaluarea stării bolnavului. 32. Când are de îndeplinit o intervenţie de nursing. pedagogică şi terapeutică. 29. c) implementarea . Evaluarea în procesul de nursing se referă la: a) aprecierea rezultatelor obţinute în funcţie de obiectivele propuse. b) planificarea îngrijirilor. b) să îndeplineşti obiectivele pe rând. d) aprecierea rezultatelor.

60 min. Un instrument sterilizat este contaminat dacă: a) este prins cu pensa de servit. c) prin flambare. Când sterilizarea se face la autoclav. c) ştergere cu soluţie de formol.CAPITOLUL III Metode de prevenire a infecţiei. c) boala rezultată ca urmare a pătrunderii microbului în organism. b) autoclavare. c) 133° C. b) a fost bine spălat. b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor. 7 Spatula linguală se sterilizează prin: a) fierbere. Aceste materiale vor fi considerate: a) nesterile. 1. b) sterile. 6.60 min. Instrumentele chirurgicale cu tăiş ascuţit. O casoletă plină cu material moale este adusă de la staţia de sterilizare si conţine comprese umede. Infecţia se defineşte astfel: a) reacţia locală sau generală rezultată din pătrunderea şi multiplicarea agentului microbian în organism. la o presiune de 2 atm. Un obiect este steril dacă: a) este lipsit de germenii cei mai patogeni..60 min. b) reacţia locală determinată de pătrunderea microbului în organism. 8. 10. 3. Sterilizarea eficientă a materialelor din polietilenă se realizează: a) prin fierbere. b) 180° C. 23 . Sterilizarea ca metodă de prevenire a infecţiilor reprezintă: a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor. 9. b) se sterilizează prin fierbere. 2. b) 180° C . c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul înconjurător. c) se sterilizează la autoclav. vor avea o perioadă mai lungă de utilizare în condiţii optime dacă: a) se sterilizează la căldură uscată. b) cu ajutorul razelor Gama. 4. Se obţine o temperatură de: a) 190° C.. b) este prins cu mănuşi sterile. c) nu există microorganisme pe suprafaţa sau profunzimea lui. c) se pot utiliza numai în plăgile cu secreţii. Sterilizarea la pupinel se realizează la următorii parametrii: a) 120° C . c) este lăsat neacoperit o perioadă mai lungă de timp. 5. de la suprafaţa sau profunzimea unui obiect. c) 240° C .

15. etc. d) alcoolul de 70°. Prin iradierea cu raze Gama se: a) sterilizează curent în unităţile spitaliceşti. Care este antisepticul cu rol hemostatic cel mai folosit la curăţirea unei plăgi accidentale: a) H2O2. la autoclav. 1-3%. c) aer uscat. d)sterilizarea prin ultrasunete. c) 130° C şi 2 atm. c) sterilizarea prin flambare. 13.5 atm. plăgi. b) sol. prin fierbere. Prin ce metodă se sterilizează la autoclav: a) vapori supraîncălziţi la presiune. b) metodă de prevenire a infecţiei plăgii operatorii. 17. Materialul moale se sterilizează la: a) 120° C şi 2 atm. c) sol. 5%. obiecte din încăperi. c) metodă de îndepărtare şi distrugere a microbilor de pe piele. 18. materialelor moi şi de sutură. Ce este dezinfecţia : a) metodă de îndepărtare şi distrugere a microbilor de pe piele. b) sterilizarea la pupinel. la pupinel. 19. Ce este antisepsia: a) metodă profilactică de luptă contra infecţiilor.11. c) sterilizează sălile de operaţie. 16. c) dezinfecţia tegumentului regiunii de operat şi acoperirea bolnavului cu câmpuri sterile. 10%. ploşti urinare. d) sterilizarea cu ultrasunete. 12. c) sterilizarea cu oxid de etilena. Ce sistem de sterilizare a instrumentelor din metal este cel mai bun: a) sterilizarea la autoclav. obiecte din încăperi. Ce urmăreşte asepsia şi cui se adresează: a) dezinfecţia mâinilor chirurgilor şi îmbrăcarea materialului steril. . b) fierbere sub presiune. material moale. Care din metodele de mai jos sunt metode de sterilizare prin mijloace fizice: a) sterilizarea cu formol. cloramina 3%. c) metodă curativă de distrugere a microbilor dintr-o plagă. În ce concentraţie se foloseşte cloramina cu rol antiseptic: 24 a) sol. 14. c) sol. b) 133° C şi 2. 20. b)sterilizarea cu căldură uscată şi umedă. b) metodă curativă de luptă contra infecţiilor. b) tinctura de iod. b) sterilizează în industria ce produce materiale de unică folosinţă. b) sterilizarea instrumentelor.

Scopul aplicării „precauţiunilor universale" (PU): a) prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de transmitere sanguină. c) prepararea soluţiilor în concentraţia recomandată. c) la locul de muncă al personalului. 26. Dezinfecţia mecanică se realizează prin: a) spălarea cu apă caldă la 35-40°C + detergenţi. Conceptul de precauţiuni universale se referă la: a) sângele. b) spălare + aspirare umedă. b) razele ultraviolete. c) vaporizarea. c) degresarea tegumentelor cu acid boric 5%. c) oxidul de etilen. Pentru ce se foloseşte soluţia de albastru de metilen: 22. b) curent. Dezinfecţia ca metodă de lucru se execută în mod: a) ciclic.21. b) tratarea faringitelor. b) scufundarea prin acoperirea completă cu soluţie dezinfectantă a obiectelor. c) sporicidă. c) sol. Sterilizarea la „rece" utilizează: a) razele Gama. var cloros 10%. a) bactericidă. Soluţia de cloramina are acţiune: a) dezinfecţia plăgilor. de cloramină 8%. Pregătirea instrumentelor de metal murdărite de sânge pentru sterilizare. 25. HBV sau cu alţi agenţi patogeni. 27. b) apă caldă şi detergent. c) folosirea dezinfectantelor uzuale-moderne. 30. b) o ştergere a suprafeţelor cu săpun lichid. 29. HBV sau alţi agenţi microbieni cu cale de transmitere sanguină. fluidele biologice şi ţesuturile pacienţilor considerate a fi infectate cu HIV. b) favorabilă dezvoltării microorganismelor. b) prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de transmitere digestivă. 23. b) toţi pacienţii potenţial infectaţi cu HIV. 25 . Metodele următoare realizează dezinfecţie chimică în afară de: a) ştergerea umedă. c) tratarea cistitelor. b) raderea pilozităţii din regiune. Dezinfecţia chimică este precedată de: a) o riguroasă curăţenie. 28. d) ştergerea uscată. necesită şi spălare cu: a) soluţie amoniac 1%. 24 Tehnica antisepsiei cutanate mai cuprinde şi: a) badijonare cu sol. 31. c) mixt.

d) numai b şi c. HBV. corect. b) lichid amniotic. f) prevenirea accidentelor şi a altor tipuri de expunere profesională. c) consideră toţi pacienţii potenţial infectaţi.c) toţi pacienţii cu afecţiuni infecto-contagioase transmise pe cale respiratorie. c) orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sânge. spermă. LCR. Aplicarea precauţiunilor universale se referă la: a) utilizarea echipamentului de protecţie adecvat. pleural. c) personalul medico-sanitar infestat cu HIV. 32. complect. pericardic. b) consideră că sângele. alte fluide biologice şi ţesuturile sunt contaminate cu HIV. b) spălarea mâinilor şi a altor părţi ale tegumentelor. ţesuturi. sinovial. 34. Reguli de bază în aplicarea precauţiunilor universale sunt următoarele: a) este suficientă spălarea riguroasă cu apă caldă şi săpun. 33. peritoneal. e) numai a şi b. folosind şi peria. d) consideră că acele şi alte obiecte folosite în practica medicală sunt contaminate după utilizare. secreţii vaginale. Contactul tegumentelor cu următoarele produse trebuie considerat la RISC: a) sânge. 26 .

un adult pierde zilnic: a) 200.CAPITOLUL IV Nutriţie şi dietetică. Glucidele au rol: 7. b) 2-3 g/kg corp/zi.300 ml. 9. c) de a reţine apa. 2. b) 2-3 g/kg corp/zi. 4.5 g/kg corp/zi. b) energetic.300 ml. în condiţii normale de temperatură exterioară (20° C) şi efort fizic moderat. b) de reglator termic.. 1. Fibrele alimentare au rol: a) de reţinere a unor substanţe toxice ce se elimină cu bolul fecal. 11. 27 . c) de solvent al substanţelor din mediul intern.300 ml. un adult pierde zilnic: a) 200. c) 1000-1500 ml. c) 1000-1500 ml. Necesarul lipidic la adulţi este de: 5. c) amidon. c) ambele variante sunt false. c) 4-6 g/kg corp/zi. Proteinele au rol: a) în menţinerea echilibrului acido-bazic al sângelui. Prin . 12. b) de stimulare a tranzitului intestinal. Apa are rol: a) energetic. c) 4-6 g/kg corp/zi. a) 1-1. Necesarul proteic la adulţi este de: 3. b) 300. a) 1. Forma de depozit a glucidelor în ficat este reprezentată de: a) pectine. Prin urină în condiţii normale de temperatură exterioară (20° C) şi efort fizic moderat. 6. Prin transpiraţie în condiţii normale de temperatură exterioară (20°C) şi efort fizic moderat.600 ml. b) structural. b) 300.5 g/kg corp/zi.600 ml. 8. b) 300. b) în imunitatea organismului.5 g/kg corp/zi. c) ambele răspunsuri sunt false. b) glicogen. Principalul rol al lipidelor este: a) furnizarea de energie. b) 1 g/kg corp/zi. Necesarul glucidic la adulţi este de: a) 1-1.perspiratio insensibile".600 ml. c) 1000-1500 ml. 10. c) 2-3. c) structural.5 g/kg corp/zi. un adult pierde zilnic: a) 200. a) structural.

18. 19. a) sinteza insulinei. b) în reglarea absorbţiei şi transportului substanţelor alimentare. b) scădea rezistenţa antiinfecţioasă. 16. Magneziul are rol: a) în realizarea structurii de rezistenţă a scheletului. c) antiinflamator. c) în consolidarea echilibrului funcţional al sistemului nervos. b) modificarea ritmului cardiac. Clorul: a) intră în compoziţia HC1 din sucul gastric. 23. 15. 22. Calciul are rol: a) structural în oase şi dinţi. c) ajută respiraţia celulară. d) în micşorarea amplorii proceselor alergice. c) creşte colesterolemia. b) potasiului. Vitamina E are rol de a: a) interveni în formarea cicatricilor tegumentare. c) în prevenirea arterosclerozei. b) stimulează hematogeneza. 21. Fosforul are rol: a) în stocarea energiei în compuşii energetici. d) tinde să crească glicemia. Fierul are rol în: a) scăderea rezistenţei la infecţii. 24. b) intervine la refacerea potenţialului de efort în perioada de odihnă. b) în procesul de coagulare a sângelui. c) transformarea glucozei în glucogen. c) calciului. b) de a inhiba acţiunea insulinei. Potasiul are rol în: a) păstrarea excitabilităţii neuro-musculare. Sodiul (Na) are rol în: 14. 17. c) asigurarea respiraţiei celulare. 20. Cuprul are rol: a) în procesul de creştere. c) scădea gradul de coagulabilitate sanguină. Bicarbonaţii: a) menţin echilibrul acido-bazic. c) reglarea distribuţiei apei în diferite sectoare ale organismului. Vitamina A: a) influenţează procesul de reproducere. b) au rol în stocarea energiei. b) în eliberarea fierului de către ficat. c) nu stimulează secreţia sucurilor digestive. Vitamina D este importantă pentru absorbţia: a) sodiului. b) scăderea valorilor tensiunii arteriaLe. 28 . d) în favorizarea pătrunderii vitaminei B6 în celula nervoasă.13. c) în realizarea structurii solide a oaselor şi dinţilor. b) inhibarea secreţiei gastrice.

d) după intervenţii chirurgicale. Vitamina C: a) creşte rezistenţa antiinfecţioasă. b) intervine în hematopoieză. b) vitamină C. 36. b) este necesară formării de protrombină. 33. b) vitamina A. e) boli infecţioase febrile. b) intervine în mecanismele care permit menţinerea vederii. Vitamina B2: a) are rol în sinteza hemoglobinei. c) participă la degradarea grăsimilor. b) participă la producerea de energie.25. 30. b) consolidează rezistenţa oaselor şi a dentiţiei. Vitamina K: a) participă la respiraţia celulară. b) antiinflamator. d)acumularea de lichide în unele cavităţi (ascită). 32. 31. Vitamina B. Ficatul are un conţinut bogat în: a) seleniu. c)insuficienţă cardiacă avansată. 28. c) vitamină D. b) gastroenterite acute toxice sau infecţioase. c) antidiareic. Carnea este o sursă importantă de: a) vitamine B. c) scade rezistenţa la stres. Dieta hidrică este indicată în: a) dermatite. 29. d) împiedică absorbţia intestinală a fierului. Creierul este bogat în: a) proteine. c) grăsimi. b)colică renală. Dieta hidrică este contraindicată în: a) obezitate.: a) are efecte antinevritice. c) stimulează longevitatea activă. Vitamina PP: a) participă la procesele de oxidoreducere din organism. b) fosfolipide. Vitamina B12: a) protejează muşchiul cardiac. 27. 29 . c) previne acumularea de lipide în ficat. c) vitamina C. b) contribuie la menţinerea integrităţii mucoaselor tubului digestiv. c) intervine în inhibarea irigaţiei tisulare. 34. 26. c) faza nedureroasă a ulcerului gastro-duodenal. c) inhibă producerea de energie. 35. Apa de orez are efect: a) laxativ. esenţială procesului de coagulare.

Regimul lacto-ovo-vegetarian se indică în: a) hipotensiunea arterială. a) este deosebit de toxic. Regimul hipoprotidic se recomandă în: a) gută. b) obezitate. e) hipertiroidie. Regimul hipersodat se recomandă în: a) insuficienţa renală acută. litiază biliară. Regimul de crudităţi se recomandă în: a) diaree. b) boala Addison. 38. Regimul hipercaloric se administrează: a) în perioada de sarcină. c) insuficienţa renală acută. Regimul hipocaloric este recomandat: a) în faza de realimentare a marilor denutriţi. c) obezitate. 47. Regimul vegetarian: a) b) c) d) anorexie psihică. timp de 10 zile. b) la sportivi în efort fizic considerabil. c) denutriţie. d) ateroscleroză. 45. pancreatită cronică (cu steatoree). c) hipertensiunea arterială. Regimul hipolipidic se indică în: 42. 39. b) ciroză hepatică cu ascită. c) are efect benefic în gută. c) insuficienţă cardiacă. d) insuficienţă renală cronică cu reţinere azotată. 30 . 43.37. c) hipotiroidie. c) la persoanele de peste 60 de ani. 46. 40. b) în perioada de lactaţie. b) împiedică fenomenul de putrefacţie în intestin. b) arsuri întinse. d) alcaloză. 44. b) afecţiuni cardiorenale însoţite de edeme. Regimul hiperprotidic este indicat la persoanele cu: a) insuficienţă renală cronică avansată b) ateroscleroză. b) ciroză hepatică decompensată. c) diaree. Scăderea aportului alimentar de potasiu. diabetul insipid. d) tratamentul cu cortizon. 41. c) în cure de slăbire. e) sindromul posttraumatic sau hemolitic. este indicată în: a) gastroenterita acută. Regimul hiposodat este folosit în: a) hipertensiune arterială. d) în tratamentul cu aspirină.

Prin arderea unui gram de glucide se furnizează: a) 2 calorii. 51. c) bomboanele cu alune. 49. b) carnea de vită. c) pentru legumele fierte. conservele de peşte. c) 9. d) aluaturile cu unt. 55. b) ouăle tari.1 calorii. 56. d) caşcavalul. carnea de vita fiarta. b) două mese/zi. b) 4. . Alimentele indicate în dispepsiile gastrice sunt: 31 a) b) c) d) bulionul de carne. c) ambele afirmaţii nu sunt adevărate. 58. c) 9.3 calorii. completă.48. 54. c) bananele. c) jeleurile. La un bolnav cu diabet zaharat următoarele alimente trebuiesc cântărite: a)merele.3 calorii. stafidele. mămăliga. În cura de slăbire se recomandă: a) o masă/zi. strugurii. b) merele dulci. b) pentru fructe coapte. 52. c) ambele afirmaţii sunt false. mezelurile. b) acidoză. 57. b) boala Addison. peştele. egale cantitativ. caisele. 59. b) pastele făinoase. înainte de coacere. La un bolnav cu diabet cântărirea alimentelor se face: a) pentru pâinea prăjită.3 calorii. Unui bolnav cu diabet zaharat îi sunt interzise: a) bomboanele de orice fel. brânza topită. c) insuficienţa renală acută. Regimul alcalinizant se indică în: a) alcaloză.1 calorii. Regimul acidifiant este recomandat în: a) litiaza renală fosfaturică. b) unele dermatoze. d) uleiurile vegetale. b) 4. care fragmentează dieta. 50. 53. 60. La un bolnav de diabet zaharat următoarele alimente sunt permise fără restricţii: a) carnea. Unui obez îi sunt permise următoarele alimente: a) carnea şi peştele gras. Creşterea aportului alimentar de potasiu este necesară în: a) gastroenterita acută şi cronică. după prăjire. c) 9. fructele coapte la cuptor. după tratamentul termic. c) cinci mese/zi. Prin arderea unui gram de lipide se furnizează: a) 2 calorii.1 calorii. b) 4. portocalele. Prin arderea unui gram de proteine se furnizează: a) 2 calorii. c) carnea.

b) icre. se consumă: a) ceai fierbinte. c) came slabă de pasăre sau vită. Alimentele indicate în gastrita cronică hipoacidă sunt: a) ouăle şi smântână. Alimentele care sunt contraindicate în ulcerul gastric sunt: a) făinosul cu lapte. c) smântână. În colita de putrefacţie sunt recomandate: a) alunele. 63. c) lacto-fructo-vegetarian. c) brânzeturile fermentate. b) lacto-vegetarian. b) băuturi alcoolice. în prima zi. frişca. 64. smântână. b) carnea slabă. 68. c) pâinea albă. foarte proaspete. În primele 24-48 de ore un bolnav cu enterocolită acută va primi un regim: a) hidric. b) brânza de vaci dulce. b) brânza de vaci. d) carnea grasă. 69 Se contraindică în dischineziile hipertone: a) smântână. a) orezul. b) conservele. 70. 66. În colita de fermentaţie sunt contraindicate: 72. b) carnea de vită sau pasăre fiartă sau friptă. 65. grisul. c) sosurile pe bază de rântaş. In hepatita cronică nu se consumă: a) unt. b) ceai rece. c) preparatele cu brânză de vaci. b) fructele şi legumele crude. orez). În dischineziile biliare hipertone se indică următoarele alimente: a) peştele slab.61. c) biscuiţii. tăiţei. In litiaza biliară se contraindică: a) carnea afumată. În litiaza biliară se consumă: a) viscere. c) carnea slabă de peşte fiert sau fript. c) laptele dulce. 71. In hemoragia gastrică. c) apă zaharată caldă. 67. c) orezul. 62. Alimentele permise în ulcerul gastric sunt: a) laptele dulce şi preparatele cu lapte (gris. b) maioneza şi rântaşurile. d) alcoolul. b) varza. d) afumăturile. 32 .

b) carnea slabă de vită. d) lapte cu fainos.73. c) iaurt şi pâine prăjită. nu sunt necesare măsuri dietetice speciale: a) formele grave. viţel. urdă. Alimentele indicate în constipaţia spastică sunt: a) cartofi fierţi. d) varză şi leguminoase uscate. 74. c) miere de albine. condimentele iritante. b) formele necomplicate. 78. pasăre. brânză de vaci. 76. Regimul hiposodat din insuficienţa cardiacă se realizează pornind de la următoarele produse permise: a) laptele în limita cantităţii de sodiu permisă. b) lapte bătut. Din alimentaţia enterocolitei cronice se va evita: a) b) c) d) carnea grasă şi ouăle prăjite. 33 . Dietoterapia în ateroscleroză nu cuprinde: a) afumăturile. în primele 1-2 zile este următorul: a) orez sau gris fiert în apă. brânză proaspătă. c) frişca şi smântână. 75. ouă fierte tari. b) caş. 77. b) repaus digestiv sau dietă hidrică. Tratamentul dietetic în toxiinfectiile alimentare cu tablou acut de tip infecţios sau toxic. c) formele cu hemoptizie. c) pâine neagră. îngheţata şi alcoolul. cu evoluţie benignă. În care din formele tuberculozei.

intradermică. Efectul medicamentelor administrate pe cale orală poate fi: a) local. Unguentele sunt preparate farmaceutice semisolide care conţin: a) substanţa activă încorporată în vaselină. c) dulapul cu medicamente. c) subcutanată. c) nu administrăm conţinutul. b) da. se utilizează: a) inoforeza. Pe cale subcutanată se pot administra soluţii uleioase ? a) da. 34 . cum procedăm: a) administrăm conţinutul fără reţinere. c) limonada. b) filtrăm conţinutul înainte de administrare. c) numai local. 7. b) fricţionarea. b) se asigură asepsia materialelor. apă. orice soluţie uleioasă. prezintă un înscris neclar sau după deschidere cioburi în interior. Medicamentele solide se pot administra. 3. cu: a) ceai. 4. b) general. Pentru obţinerea efectului aplicării substanţelor medicamentoase pe cale percutantă. 8.Băile medicinale cu multiple efecte asupra tegumentelor.Dacă fiola al cărui conţinut trebuie administrat. în cazuri speciale. c) se asigură timpii de efectuare corectă.Injecţiile de orice tip se efectuează doar dacă: a) se asigură asepsia mâinilor. Soluţiile sterile preparate în farmacia spitalului se depozitează în: a) frigiderul secţiei destinat acestora. b) lapte. c) ambele metode. grăsimi animale sau vegetale. c) nu. subcutanată. intraarterială. b) grăsimi şi pudre. se pot efectua: a) parţial.CAPITOLUL V Administrarea medicamentelor. după caz. 2. 10. 1 O soluţie hipertonă se administrează pe cale: a) intramusculară. b) complet. d) noptiera bolnavului. 5. 9. b) frigiderul din salon. 6. c) cu temperatura apei apropiată de cea a corpului. b) intravenoasă. c) săpunuri medicinale.

Pe cale respiratorie se administrează: a) anestezicele volatile. c) este suficientă spălarea pe mâini după efectuarea administrării. Calea parenterală oferă o serie de avantaje. 35 . a stării psihice şi constipaţiei. b) erupţii cutanate. 20. c) când bolnavul nu prezintă vărsături şi greţuri. TA. c) în venele de la plică cotului. c) O2. 12. c) necesită instrumentar şi soluţii injectabile sterile. asistenta medicală va urmări efectele acestora. 19. b) când se urmăreşte o acţiune locală. c) epitelizantă. c) amândouă enunţurile sunt corecte. b) mască. 16. edeme palpebrale. d) antialgică. d) modificări ale valorilor P. Putem administra pe cale respiratorie.11. care este acesta: a) absorbţie rapidă. b) dozare precisă. b) aerosolii. După administrarea medicamentelor. c) embolia gazoasă. totală. medicamentele sub formă: a) de gaze sau substanţe gazeificate. 13. 15. b) antiinflamatoare. b) se poate folosi când bolnavul varsă. Ce se foloseşte pentru prevenire: a) mânuşi. 14. b) păstrând cea mai bună venă pentru urgenţă. 17 Pe calea suprafeţelor mucoaselor şi conjunctivelor se pot administra medicamente ce au acţiune: a) antiseptică. b) paralizia prin lezarea nervului sciatic. enumerate mai jos: a) nu are acţiune imediată. Nu pot fi considerate accidente ale injecţiei intramusculare: a) flebalgia. b) de lichide fin pulverizate sau vapori. Calea rectală permite administrarea medicamentelor sub formă de supozitoare sau clisme şi este folosită: a) după efectuarea unei clisme evacuatorii. Calea naturală. frisoane. transpiraţii. c) greţuri. c) nu se foloseşte la bolnavii ce prezintă intoleranţă digestivă sau trismus. Există riscul de sensibilizare la antibiotice pentru asistenta medicală care efectuează administrarea acestora. dar şi un mare dezavantaj. în special. comodă şi foarte acceptată de bolnav (calea orală-bucală) prezintă şi unele dezavantaje. la supravegherea bolnavului va ţine seama de: a) modificarea comportamentului. Injecţia intravenoasă se poate face: a) numai în venele epicraniene. 18.

c) intradermică. c) desensibilizare în reacţii alergice. (excepţie la tuberculină). b) faţa supero-externă a coapsei. culoare. 32. 26. hipertone. c) intramuscular.D. c) aerosoli.R. 27. 31. 25. b) lichide volatile sau gaze. Pe care din următoarele căi de administrare a medicamentelor. Administrarea soluţiilor injectabile uleioase se face: a) intramuscular. c) regiunea deltoidiană.D. c) numai farmacistul răspunde de calitatea medicamentului eliberat. 28. c) administrare subcutanată. Medicamentele pot fi introduse direct în sânge prin: a) administrare intravenoasă.R. b) calea intramusculară. 29. 22. coloidale. Prin injecţia intramusculară se administrează soluţii: a) izotone. 30. 24. b) tinctură de iod. In care din următoarele situaţii injecţia intradermică se efectuează în scop de diagnostic: a) infiltraţia intradermică cu novocaină. b) subcutanată. 36 . c) nu există indicaţii speciale. absorbţia se face cel mai puţin: a) calea intravenoasă. d) medic. Injecţia subcutanată se efectuează: a) zilnic în acelaşi loc. asistenta medicală trebuie să ştie că: a) acest lucru se va întâmpla frecvent cu unele medicamente şi este un fapt lipsit de importanţă. Apariţia papulei cu aspect de „ coajă de portocală " este caracteristică pentru injecţia: a) intravenoasă. In cazul I. c) nu se face dezinfecţie. dezinfecţia locală se face cu: a) alcool 70°. b) I. Când un medicament prezintă o modificare de aspect. c) calea orală. b) izotone. b) medicamentele se administrează dar se consemnează în foaia de observaţie că era modificat. Administrarea parenterală a medicamentelor se face: a) per os. b) sublingual. Se administrează prin inhalare: a) medicamente sub orice formă. b) alternând locurile de elecţie. b) intravenos. c) pe orice cale. 23. Locul de elecţie pentru injecţia intramusculară la copiii mici este: a) faţa externă a braţului.21. c) izotone. uleioase. miros. b) administrare intraarterială. nu trebuie administrat ci returnat farmaciei în schimbul unuia corespunzător calitativ.

Prin introducerea accidentală de aer într-un vas de sânge se produce: a) embolie gazoasă. c) Furantril. 42. Care din următoarele debite este corect calculat dacă soluţia conţine 10 pic/ml: a) 22 pic/min b) 28 pic/min c) 32 pic/min d) 36 pic/min.33. ortostatismul prelungit. c) imediat după injectare. c) cardiopatie ischemică. 39. 41. 36.. c) coagulant. Având în vedere efectele secundare ale hipotensoarelor. ingestia de alcool. b) nici un medicament antiacid. asistenta medicală va sfătui în primul rând bolnavul: a) să evite schimbările bruşte de poziţie. d) stimulator respirator. Medicul prescrie unei bolnave digitală. al cărui efect este definit ca: a) depresiv. 40. b) va măsura frecvenţa respiratorie. b) Lanatozid. asistenta medicală: a) va măsura pulsul bolnavului. c) laxative. La atingerea nervului sciatic. 37. c) paralizie. b) tonic cardiac. a) Nifedipin. tradusă prin durere violentă se: a) se retrage aerul. d) infarct miocardic necomplicat. b) instantaneu. 38. d) să ia medicamentele înainte de mese. unul este tonicardiac şi se foloseşte în tratamentul insuficienţei cardiace. c) se continuă injectarea.. 37 . 35. c) va măsura tensiunea arterială. b) să continue administrarea medicaţiei în aceiaşi doză până la scăderea tensiunii arteriale la 130/70 mmHg. 34.A. cafeaua. Înainte de administrarea fiecărei doze de digitală. în afară de: a) bradicardie mai mică decât 50 bătăi/minut.T. c) să-şi controleze repetat tensiunea arterială şi pulsul. Unui pacient i s-a recomandat perfuzie continuă cu un ritm în care se vor administra 1000 ml fluid perfuzabil în 6 ore. abdominale şi nu are diagnostic fixat următoarele: a) analgezice minore. fumatul. d) va controla dacă are determinat şi notat în foaia de observaţie un timp de sângerare. b) H. b) hematom. Betablocantele sunt medicamente indicate în următoarele afecţiuni. Resorbţia medicamentului administrat prin injecţie intramusculară începe: a) după 5-10 minute de la administrare. Asistenta medicală trebuie să ştie că nu are voie să administreze unei persoane care suferă de dureri severe. b) se alege alt loc de injectat. Dintre următoarele medicamente.

b) cresc vâscozitatea sputei. complicată cu E. Corticoizii au toate acţiunile de mai jos cu excepţia uneia: a) antiinflamatorie cu scăderea edemului mucoasei bronşice. d) cresc numărul de receptori beta-adrenergici. 38 .P. Care din următoarele medicamente nu se administrează unui bolnav astmatic care suferă de H.: a) Miofilin.43.A. b) Diuretic. c) Morfină. 44.A. c) inhibă secreţia mucoasei bronşice.T.

c) vărsăturile.T.A.CAPITOLUL VI Modificări hidroelectrolitice. d) uscăciunea gurii. b) pacienta în vârstă de 80 de ani cu insuficienţă cardiacă. Care din următorii pacienţi prezintă un risc mare de deshidratare: a) pacientul cu arsură extinsă. c) crize convulsive. 1 Care este ingestia şi excreţia normală în 24 h a unei persoane fără probleme renale? a) nu mai mult de 50 ml diferenţa între ingestă şi excretă. Sindromul de deshidratare acută este: a) o pierdere de lichide în cantităţi mici. c) aproximativ 150 ml mai mică ingesta decât excreta. violenţă. b) tahicardia. c) Ca++. d) dispneea. c) pacientul în vârstă de 76 ani cu fractură de femur. ţipăt. 5. b) valoarea normală a funcţiilor vitale. 9. d) Mg++. edeme. a) H. piele uscată. 8. b) K+. c) echilibrul instabil al proceselor biologice ale organismului. Homeostazia este: a) un echilibru hemodinamic. 3.Semnele deshidratării sunt: a) sete marcată. c) o perturbare a compoziţiei hidroelectrolitice a organismului într-un timp relativ scurt. b) confuzie. O cauză frecventă a producerii alcalozei metabolice este: a) diareea. 39 .A. 4. 6. c) h. Acumularea de lichid seros în ţesuturi se manifestă prin. a) edem. oligurie. b) aproximativ 150 ml mai mare ingesta decât excreta. vărsături. c) deshidratare. peste 60% din suprafaţa corpului. 2. halucinaţii. b) diabetul.. scădere ponderală. Încercuiţi electrolitul care controlează distribuţia apei în organism: a) Na+. 7.T. în scop adaptativ. b) scăderea sodiului seric. b) să prevină extravazarea soluţiei ce se administrează. febră. b) o pierdere de lichide în cantitate mare şi în timp scurt.Care este semnul cel mai fidel în hipovolemia acută. c) să administreze soluţia repede. Când se administrează pe cale intravenoasă soluţie de clorură de Potasiu unui pacient. la ce trebuie să fie atentă asistenta medicală: a) să amestece soluţia cu o soluţie ce conţine calciu. 10..

13. Alcaloza respiratorie este: a) scăderea în sânge a presiunii dioxidului de carbon. c) soluţii hipotone .35-7. b) apa conţinută în alimente. 12. 16. b) acumularea în sânge a acizilor nevolatili. d) acumularea în sânge a bazelor tampon. . b) ritmul aproximativ al funcţiilor vitale.Hidrocarbonaţi. c) pH în limite de 7. Ritmul circadian reprezintă: a) ritmul zilnic al proceselor biologice din organism. 15. raportată la greutatea corporală: a) 20%. b) concentraţia scăzută a ionilor de hidrogen. b) agitaţie.45%. Care este cota normală de apă care se pierde din organism în 24 h: 20. Acidoza respiratorie este: a) acumularea în sânge a unui acid volatil.Normosol R. c) 60%-70%. c) scăderea în sânge a acidului carbonic. c) apa de oxidare.prin acumulare în sânge a bazelor tampon. b) 1000-1200 ml. d) 4000-4500 ml. c) acumulare de baze prin scăderea presiunii CO2. confuzii. b) acumulare de acizi nevolatili şi de acid carbonic. b) 30%. d) abolirea reflexului fotomotor la lumină şi distanţă.NaCl 0. c) devierea reacţiei acido-bazice.45. c) modificările ritmice ale circulaţiei sanguine. 17. b) acumularea în sânge a unui acid nevolatil. Aciditatea este: a) concentraţia crescută a ionilor de hidrogen.9 %o. Care este proporţia medie a apei conţinute în organism.Bicarbonat de Na. Dintre fluidele ce pot fi administrate deosebim: a) soluţii hipertone .Dextroză 5% în apă. b) soluţii izotone: .NaCl 0. 18. Dextroză 5% în soluţie salină. c) exagerarea reflexelor cutanate şi tendinoase. halucinaţii. c) 3000-3200 ml. .11. Care din posibilităţile de mai jos nu reprezintă aportul exogen de apă: a) aport de apă ca atare. pacientul prezintă: a) edem cerebral. . Acidozele pot fi: a) pierdere de acizi . 40 a) 2000-2500 ml. . Ringer lactat. Intr-o deshidratare mare. 19.Aminoacizi.Glucoza 33%. d) 90%. 14. . .

21. Pentru a se evita hiperhidratarea, la care bolnavi ne vom spori atenţia:
a) bolnavi vârstnici;
b) tineri şi copii;
c) hipertensivi, cardiaci.
22. In deficitul de Na+ bolnavul poate prezenta:
a) H.T.A. şi venoasă;
b) oboseală, apatie, tulburări vizuale;
c) exagerarea reflexelor osteotendinoase, bradicardie;
d) stări sincopale la trecerea din elino - în ortostatism, crampe musculare, convulsii, hTA.
23. Pierderea acută de K+ duce la: a) scăderea K+ seric;
b) deficit de K+ celular;
c) scăderea de K+ seric şi celular;
d) menţinerea K+ celular.
24. În reechilibrarea hidrică care din criteriile de mai jos trebuiesc respectate:
a) menţinerea unei corecte balanţe hidrice;
b) administrarea lichidelor să fie realizată în funcţie de examenul clinic amănunţit,
eventuală cântărire a bolnavului;
c) cantitatea de lichide să nu depăşească în + (plus) sau (-) minus 1000 ml, limită
până la care nu se dezechilibrează hemodinamica.
25. Care este ritmul în care trebuie administrată perfuzia:
a) nu mai mare de 300—500 ml/h pentru soluţii izotonice;
b) 300-400 ml/h pentru soluţii hipertonice;
c) sub 200 ml/h pentru soluţii izotonice:
d) sub 200 ml/h pentru soluţii hipertonice.
26. Ce soluţii se folosesc pentru hidratare:
a) soluţia izotonică de CINa 9%o;
b) soluţia C1K 10-20%;
c) ser glucozat 5-10%, iar pentru aportul energetic mai mare soluţie 20%,
tamponat cu insulina/1 u. insulina la 2 g glucoza;
d) soluţie NaCl 10-20%;
e) soluţii poliminerale Ringer sau Ringer lactat.
27. Cum se combate hiperhidratarea:
a) prin administrarea de soluţii hipertonice;
b) prin administrarea de tonicardiace, diuretice;
c) efectuarea de toracocenteză şi paracenteză pentru golirea hidrotoraxului şi ascitei;
d) prin aspiraţie gastrică, flebotomie în supraîncărcarea vasculară;
e) resuscitare cardio-respiratorie.
28. Corectarea deficitului de Na+ se face în funcţie de:
a) examenul clinic al bolnavului;
b) valorile ionogramei serice şi urinare;
c) lichidele pierdute.
29. Corectarea deficitului de Na+ se va face cu: a) ser fiziologic;
b) ser glucozat;
c) soluţie Ringer.
41

30. Corectarea acidozei metabolice se realizează prin:
a) aspiraţie gastrică în cazul dilataţiei acute de stomac;
b) tratamentul patogenic al diabetului sau şocului;
c) administrarea în perfuzie de ser glucozat + clorură de K; n d) perfuzie cu soluţie
de bicarbonat sau THAM.
31. Corectarea alcalozei metabolice se face prin:
a) administrarea de clorură de K în pierderile prin vărsături;
b) administrarea de ser glucozat 100 ml;
c) hemodializă în cazul insuficienţei renale.
32. Metabolismul bazai şi activitatea fizică minimă (bolnav la pat) necesită ca aportul
nutritiv-energetic se fie de:
a) 100 cal/ Kgc/zi;
b) 15 cal/Kgc/zi;
c) 30 cal/Kgc/zi;
d) 50 cal/Kgc/zi.
33. Administrarea intravenoasă în perfuzie a serului fiziologic se face pentru:
a) corectarea alcalozei;
b) favorizarea absorbţiei antibioticelor;
c) refacerea volumului plasmatic.

42

CAPITOLUL VII

Îngrijiri ale pacienţilor cu diferite afecţiuni.
Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni respiratorii.
1. Unde are loc schimbul de gaze în arborele respirator la nivelul:
a) bronhiilor segmentare;
b) la nivelul membranei alveolo-capilare;
c) la nivelul canalelor aeriene.
2. Care din condiţiile de mai jos duc la apariţia dispneei acute:
a) scăderea conţinutului de O2;
b) creşterea consumului de O2 în efort;
c) scăderea conţinutului de CO2 în sânge;
d) îngroşarea membranei alveolo-capilare.
3. In care din următoarele boli, dispneea este simptom dominant:

4. Tusea umedă este caracteristică în următoarele afecţiuni:

a) edem pulmonar acut;
b) pleurezie;
c) pneumotorax;
d) nevroză.

a) pleurite;
b) bronşiectazie;
c) laringite.

5. Sputa din astmul bronşic prezintă următoarele elemente patognomonice este:
a) vâscoasă, perlată;
b) aerată, rozacee;
c) striată, numulară.
6. Sângele provenit din arboarele bronşic se defineşte ca: a) hematemeză;
b) melenă;
c) hemoptizie.
7. Care poate fi cauza unei respiraţii paradoxale în prezenţa unui traumatism thoracic:
a) suferinţa centrilor respiratori;
b) paralizia muşchilor respiratori;
c) voletul costal.
8. Indicaţi tehnica corectă a recoltării sputei pentru examinări bacteriologice şi antibiogramă:
a) pacientul va respira adânc, va tuşi şi expectora într-un recipient steril, oferit;
b) pacientul va tuşi şi expectora într-o tăviţă renală;
c) în cursul zilei va bea lichide multe şi sputa va fi recoltată înainte de culcare.
9 Care este manevra corectă a introducerii sondei nasofaringiene pentru administrarea O2:
a) se introduce sonda prin cavitate bucală, se roteşte la 180° în timp
ce se avansează;
b) se alege o sondă potrivită şi se măsoară lungimea sondei pe obraz de la narină la tragus;
c) se poziţionează pacientul şezând când se introduce sonda.

Aerosolii pot fi definiţi ca: a) o stare de dispersie foarte fină a unei substanţe lichide sau solide într-un mediu gazos. braţele pe coapse. b) nou-născuţii contacţi cu bolnavii. d) izolat până când are 3 culturi negative din spută. Diagnosticul de probabilitate este: a) hemotorax. c) metoda prin care se foloseşte aerul comprimat sau rarefiat în scop terapeutic. 16.10. 17. d) anurie. sub terapia indicată de medic. fără alte semne în acest moment. b) stop cardio-respirator reflex. IDR la tuberculină pozitivă. d) atelectazie pulmonară. necesitând teste de investigaţi suplimentare. c) metoda terapeutică care foloseşte gaze. în special copii. În cazul depistării unui caz de TBC se indică tratament preventiv la persoanele cu risc major. Un tânăr. dispnee. c) este o tuberculoză activă. după un efort fizic. Care din următoarele categorii nu vor fi trataţi preventiv: a) membrii familiei. 13. semnifică pentru o persoană că: a) poate să fie sau nu un caz de TBC. 14. 12. este: a) izolat strict până ce examenul pulmonar arată localizarea leziuniib) izolat până când biopsia nu mai relevă prezenţa BK în fragmentele prelevate. Inhalaţia înseamnă: a) starea de dispersie foarte fină a unei substanţe lichide sau solide într-un mediu gazos. b) pneumotorax. b) modalitatea prin care se inspiră în scop terapeutic diferite gaze. c) pleurezie. 11. c) trimis la domiciliu cu medicaţia respectivă. hipersonoritatea la percuţie. d) trebuie izolat imediat. b) o modalitate terapeutică ce foloseşte aerul rarefiat. b) necesită un tratament imediat fiind expus bolii. la pat. d) persoane aflate în tratament pentru tuberculoză cu altă localizare. Poziţia bolnavului pentru tracocenteză este: a) şezând cu trunchiul semiflectat. prezintă brusc o durere toracică violentă. c) şezând cu braţele pe lângă corp. b) şezând cu braţul ridicat deasupra cefei până la urechea opusă de partea unde se practică puncţia. Efectuarea puncţiei pleurale exploratorie poate determina următoarele accidente vitale: a) tromboflebită profundă a membrelor superioare. . diminuarea sau abolirea murmurului vezicular. c) criză de astm bronşic. Un pacient cu TBC diagnosticat. 15. lichide sau substanţe medicamentoase fin pulverizate prin actul respiraţiei. c) cei cu reacţie pozitivă 3a IDR (la tuberculină) şi se află sub corticoterapie. lichide sau substanţe medicamentoase fin pulverizate.

junghiului toracic. febrei. c) transpiraţia abundentă. c) un abces subfrenic. b) la fumători. Pneumonia este definită ca infecţie a: a) alveolelor. b) pleurei. 20. c) îngroşarea pereţilor bronhiilor mici. Cea mai serioasă leziune la un pacient cu un trecut de astm bronşic este: a) dilataţia bronşică. Fumatul produce: a) efecte cardiace negative. d) creşterea agregabilităţii plachetare. b) o atelectazie pulmonară. b) creşterea numărului de hematii. c) administrarea de penicilină. c) scăderea nivelului imunoglobulinelor. d) scăderea frecvenţei respiratorii. 21. cianozei. Semnele clasice ale astmului bronşic sunt: a) expectoraţie sanghinolentă.100% se datorează adesea: a) retenţiei de CO2. b) culoarea sputei. ce poate fi corectată doar prin administrarea de O2 . 23. Cancerul bronhopulmonar apare mai frecvent: a) la indivizii în vârstă de 20-30 ani. c) respiraţie şuerătoare. 25. 19. Spasmul bronşiolar se manifestă prin: a) inspir normal şi expir scurt. sugerează asistentei medicale: a) o embolie pulmonară. b) subfebrilitate constantă. 22 Cianoza apărută la un bolnav. 24. 27 Care din următoarele aprecieri vor oferi cele mai importante informaţii la un pacient cu pneumonie: a) valorile T° corporale. b) colapsului pulmonar masiv. d) inspir scurt. c) parenhimului pulmonar. b) inspir prelungit. c) hipovolemiei. 26. b) bronşită cronică. d) inflamaţia acută a bronhiolelor. b) bronhiile mai pline cu mucus şi puroi. Apariţia la un bolnav imobilizat la pat postoperator a dispneei. d) bronhiilor şi alveolelor. d) un pneumotorax. Criza de astm bronşic extrinsec poate fi declanşată de: a) sinuzită. ca urmare a întreruperii administrării de O2. c) inspir prelungit. tahicardiei. . c) la femei. expir prelungit greoi e) inspir şi expir reduse. expir prelungit greoi. d) pneumotoraxului în tensiune.18.

d) traheea. c) o fractură costală. c) aportului alimentar. d) înainte de Rx. pulmonară va primi intravenos o substanţă de contrast. c) pleura. torace în butoi. 35. c) produsele lactate. are o boală respiratorie cronică de câţiva ani. c) reducerea utilizării diafragmei în respiraţie. 32. Pentru această examinare: a) nu este necesară o pregătire specială. cu scleroemfizem pulmonar. b) igienei şi confortului. d) tacâmurile contaminate. cristalin în plămâni. Un bolnav de 65 ani. pentru o eventuală intervenţie chirurgicală. b) radiografie toraco-pulmonară. TS. fumător. b) alveolele pulmonare. 34. Planul de îngrijire la un bolnav cu carcinom bronşic operat. 29. c) reacţiile interstiţiale pulmonare sunt ireversibile. pulmonară. După ce aţi obiectivat hemoptizia. d) folosirea unei respiraţii de tip abdominal. este sfătuit de asistentă să-şi amelioreze respiraţia prin: a) expirări prelungite. d) un emfizem subcutanat. b) o pleurezie.28. Silicoza este una din cele mai frecvente pneumoconiaze. Dl. pentru a fi examinat de un medic specialist. care din formulările de mai jos le consideraţi edificatoare pentru definirea ei: a) e datorată acumulărilor de SIO2 liber. Asistenta informează o bolnavă cu TBC pulmonar că cel mai obişnuit mod de transmitere sunt: a) mâinile murdare contaminate. b) creşterea frecvenţei respiratorii. ce explorări consideraţi utile şi imediate: a) radiografie baritată gastro-duodenală pentru excluderea unei cauze digestive. 33. b) pacientul nu va mânca cu cel puţin 8 ore înainte. 31. Emfizemul pulmonar este o boală cronică care afectează în principal: a) bronhiile. b) se însoţeşte de păstrarea arhitecturii alveolare. TC. 30. d) citologia sputei. Ce sugerează prezenţa unor crepitaţii în zona antero-superioară a trunchiului: a) o pneumonie. c) determinarea grupei sanguine. c) pacientului i se va efectua o clismă în dimineaţa examinării. b) picăturile din salivă răspândite prin tuse. . Trăieşte la ţară şi este convins de fiul său să meargă la spital. d) poziţiei corpului. Primul examen la care va fi supus este Rx. V. va da prioritate în perioada postoperatorie imediată: a) tuşitului şi respiraţiilor profunde.

b) întărească musculatura respiratorie. B . 41. c) administrarea O2 ca şi a restului medicaţiei. b) A şi C. Pacientul este instruit să respire adânc şi să tuşească eficace. b) să prevină formarea dependenţei faţă de O2. poate fi redusă. Ce va trebui să raporteze. d) să observe atent reacţiile pacientului de O2 şi să adapteze debitul în funcţie de colorarea cianotică a acestuia. Care din următoarele nu vor fi incluse în instrucţiuni: a) să inspire adânc şi să expire suflând printre buzele întredeschise. Acest examen se numeşte: a) bronhografie. 43. cel mai important lucru pe care asistenta îl are în vedere este: a) să realizeze faptul că pacientul nu va fi capabil să vorbească câteva zile. 37. Dl. c) cistoscopie. b) edemul feţei şi gâtului. d) toate în afară de D. b) poziţia şezând. Înainte de bronhoscopie. c) disfonie. Prima responsabilitate a asistentei este: a) să explice pacientului de ce este necesar.36. Asistenta medicală îl programează pe pacient la un examen prin care medicul va vizualiza interiorul bronhiilor şi a traheei. a) toate cu excepţia lui D.restricţii de lichide. aplecat uşor înainte. Pacientului i se prescrie drenaj postural. c) lichide în cantitate mai mare. c) îndepărteze lichidele din activitatea pleurală. c) A şi D. 39. V. c) să-i interzică alimentaţia şi hidratarea până când se va restabili reflexul de deglutiţie. Asistenta poate elimina anorexia dându-i: a) o doză dublă de vitamine în fiecare zi. c) să încerce să elimine secreţiile printr-o tuse puternică şi explozivă. refuză mâncarea după exerciţiile de respiraţie. d) laringoscopie. Insuficienţa respiratorie a d-lui V. se efectuează o anestezie locală. 42. . b) alimente preferate.poziţionarea bolnavului astfel încât plămânii să nu fie comprimaţi de alte organe interne. 40 Pacientului i se prescrie administrarea de O2. C . d) să-şi apese pieptul şi musculatura abdominală cu o pernă sau pătură pliată. b) să-i efectueze spălaturi în gât în scopul prevenirii hemoragiei. asistenta medicală că a observat la pacientul ce a efectuat bronhoscopia: a) o inflamare. d) perfuzii cu soluţii minerale şi vitamine. b) bronhoscopie. D . Scopul este să: a) crească aportul sanghin la plămâni. prompt.prevenirea constipaţiei. Când au revenit la salon după examinare. striaţii sanghinolente a orofaringelui.mese dese în cantităţi mici. d) îndepărteze secreţiile acumulate în arborele respirator. 38. d) uşor disconfort la înghiţit. Prin care din următoarele măsuri de nursing: A .

anxietate şi epuizare fizică. b) comportament potenţial destructiv. Pe fondul emfizemului pulmonar face o infecţie respiratorie şi se internează. In cadrul planului de îngrijire asistenta îl va învăţa pe pacient să aleagă în primul rând: a) evitarea mişcării. D . d) toate fără C. B. Suplimentar i se prescrie oxigenoterapie. 47. d) testul limitelor toleranţei. c) respiraţie dureroasă.evitarea contactului cu persoanele care au infecţii respiratorii. C. 46. D. d) delirul. Din cauza oxigenării deficitare la pacient apare următoarea problemă: a) pierderea conştientei. d) administrarea de O2 în funcţie de necesităţii. C. Care este prioritatea în planul de îngrijiri pentru bolnav: a) poziţionarea semişezând. S. insomnie. c) va fi ridicat din pat de 3 ori pe zi pentru exerciţii de respiraţie.să ia antiinflamatoare numai când respiraţia devine dificilă. B . . datorată deficienţelor de a înghiţi. E . secundar depresiei. 48. b) fortificarea. Soţia pacientului afirmă faptul că soţul ei doarme pe două perne. c) a comunica. c) conservarea energiei. cu emfizem pulmonar este internat cu pneumonie.. b) deshidratarea.evitarea extremelor de temperatură şi a excesului de activitate fizică. este fumător de la vârsta de 11 ani. 50. se plânge de greutate în respiraţie. b) să aşeze bolnavul în poziţie Trendelenburg. b) se va aşeza bolnavul pe un scaun. 49. Nu necesită terapie medicamentoasă. d) administrarea de O2 la cerere.utilizarea tehnicilor de relaxare pentru a-şi reduce anxietatea. c) oboseala. a se odihni. sacadată. d) a dormi. D b) B. B. Care este nevoia fundamentală urmărită prioritar: a) a respira. sprijinit în pat.R. Care din următoarele afirmaţii exprimă cel mai bine problema de îngrijire a pacientului: a) stare nutriţională precară. Dl. 45. Ce va aştepta asistenta să găsească în timpul evaluării îngrijirii pacientului: a) variaţii ale EKG. Dl. Care este cea mai bună măsură de care asistenta va ţine seama: a) să anticipeze nevoia pentru umidificare. de 64 ani. b) creşterea diametrului antero-posterior al toracelui. 51. c) toate fără E. Înainte de examinare pacientului i se fac următoarele recomandări cu excepţia: A suprimarea fumatului şi a îmbolnăvirii cu alţi iritanţi. c) respiraţie deficitară secundară bolii pulmonare cronice. d) greutatea şi înălţimea corporală care nu indică obezitate.44. a) A. b) a evita pericolele.

c) furnizarea de aer cald şi umed. să bea lichide mai puţine şi să facă gimnastică. durere moderată în gât. b) orofaringele.C. c) reduce reflexul de tuse şi micşorează nevoia de a tuşi.S. de 18 ani. 56. a fost reţinută de la şcoală pentru diagnosticul I. b) fluidificarea secreţiilor bronşice. d) să iasă la aer curat. Medicul decide internarea unei bolnave în spital pentru tratament. b) este iritantă. Această zonă inflamată este: a) sinusul. d) a ajuta la distrugerea bacteriilor din tractul respirator. Este denumită: a) iritativă. mucoasa nazală congestionată şi este roşie în gât. congestie nazală. Părinţii s-au gândit că fiica lor are ceva mai mult decât un simplu guturai banal. Bolnava se plânge că are nasul înfundat. d) dureri articulare. Tânăra fiind bolnavă. b) înlăturarea secreţiilor nazale şi a mucusului din bronhii. pentru mucoasa bronşică. tulburări de vedere.A. c) teritoriu bronşic. 55. cefalee. 54.c) planul de îngrijire să-i permită observarea frecventă a pacientului. c) scăderea temperaturii. Această medicaţie: a) produce o cantitate mare de spută. d) reducerea inflamaţiei mucoasei gâtului prin îndepărtarea mucusului. d) teritoriu bronşiolitic. Tusea la început este uscată şi seacă. Cere instalarea unui vaporizator în salon pentru: a) administrarea de O2. I. văzută de medicul de circă. d) benefică. b) să i se administreze antibiotice. 58. . punând diagnosticul de bronşită acută.c. Tipul de sirop de tuse recomandat de medic este o mixtură pentru sedarea tusei. cel mai bine este: a) să i se reducă cantitatea de lichide în 24 h. c) să se odihnească cât mai mult şi să bea lichide. b) strănut. 57. b) cacao cu lapte şi miere. Simptomele precoce ale I. prezintă febră mare şi tuse persistentă.A.S.n. include: a) febră mare şi tegumente eritematoase.R. c) persistentă.C. fiind un depresiv al s.R. Gargara ajută la ameliorarea simtomatologiei prin: a) distrugerea bacteriilor în tractul respirator. 59. în urmă cu o săptămână. c) febră şi dureri articulare. Care vor fi cele mai indicate alimente pentru masa de seară: a) o băutură dulce. b) productivă. 53. c) ceai cu pâine prăjită. 52.L. d) permite bolnavului somnul.

60.d) cafea. d) clătească cateterul cu ser fiziologic. 4. 5. b) pericardită. b) glicemie. b) pună câteva picături de apă distilată periodic în tub. 61. c) angină pectorală. d) reţeaua lui Parkinje. . Cărei tulburări de ritm cardiac îi aparţin contracţiile cardiace premature şi ectopice: a) fibrilaţie atrială. c) diureză. b) fasciculul lui Hiss. Iradierea durerii toracice în braţul stâng este caracteristică pentru: a) o afecţiune coronariană. 1 Care centru. c) acopere deschiderea traheostomiei cu o compresă umezită cu ser fiziologic. b) pierderea conştientei datorită lipsei de oxigen. Durerea toracică apărută în urma unui efort este caracteristică pentru: a) infarctul miocardic. e) o pancreatită acută. d) utilizeze o mică cantitate de glicerina pentru lubrefierea orificiului. asistenta medicală trebuie să fie permanent atentă la: a) apariţia hemoptiziei. 2. Pentru evitarea uscării şi formării crustelor de mucus în tubul de traheostomie este important să se: a) umecteze aerul respirat de bolnav. d) o radiculită. Când se aspiră tubul de traheostomie este important să se: a) prevină contaminarea plăgii cu germenii patogeni. c) nodului sino-atrial. b) aritmie extrasistolică. deţine comanda emiterii impulsurilor în ritm de 60-80/min: a) nodului atrio-ventricular. 62. c) un pneumotorax. d) scăderea tensiunii arteriale prin şoc. Presiunea arterială se modifică în funcţie de: a) debitul cardiac. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni cardio-vasculare. b) utilizeze o sondă foarte fină. c) clătească frecvent cateterul pentru îndepărtarea mucusului. b) o spondilartroză. Când este îngrijit un bolnav cu traheostomie recentă. c) flutter atrial. c) dificultăţile respiratorii datorită obstrucţiei tubului. 3. din ţesutul de conducere al inimii.

11. b) insuficienţă ventriculară dreaptă cronică. c) 90%. b) obezitatea şi alimentaţia bogată în grăsimi. c) valori tensionale mai mari de 210/120 mmHg. Durerea din angina pectorală este cel mai frecvent declanşată de: a) pauză alimentară. 16. b) betablocantele (Propranolol). c) insuficienţă cardiacă globală. sarea de bucătărie trebuie redusă la: a) 10 gr/zi. b) 5 gr/zi. c) bolile digestive. c) digoxinul. c) 110 mmHg. c) hipertrofia ventriculară dreaptă. b) 100 mmHg. Următoarele medicamente produc hTA posturală (ortostatică): a) clonidină. Purpurele vasculare se caracterizează prin peteşii care: a) dispar la presiune. 10. b) 75%. HTA arterială malignă înseamnă: a) HTA complicată. sunt: a) fumatul şi alcoolul.6. c) pneumotoraxul spontan. 18. ascita. . 14. c) trilogia Fallot. b) tromboflebitelor. b) evoluţie accelerată spre alterarea rapidă a funcţiei renale. b) comunicarea interventriculară. În tratamentul nefarmacologic al HTA. 13. hidrotoraxul şi hidroperitoneul caracterizează: a) insuficienţa ventriculară stângă acută. c) boli varicoase. 17. Prioritatea intervenţiilor în cazul unui puseu acut de HTA este: a) regimul desodat. b) nifedipinul. c) 2 gr/zi. Factorii de risc ce favorizează apariţia HTA. b) efortul fizic. Cardiopatia ischemică cronică devine simptomatică la o stenoză a arterelor coronare de peste: a) 50%. 12. b) infarctul de miocard. 9. Edemele cardiace. Durerea precordială este o manifestare pentru: a) bronşite. 8. 19. Forma medie a HTA presupune valori ale TA diastolice peste: a) 95 mmHg. c) lipsa aportului vitaminei C. 7. Trilogia şi tetralogia Fallot au în comun: a) stenoza arterei pulmonare. c) diureticele. Absenţa pulsului arterial şi răcirea extremităţilor afectate sunt caracteristice: a) sindromului de ischemie periferică acută. 15. Sunt cardiopatii congenitale necianogene: a) coarctaţia de aortă. b) persistenţa de canal arterial.

23. pacientului i se administrează rezerpină. Cea mai bună metodă de măsurare a tensiunii arteriale este: a) la ambele braţe.6 1/min.. abordul venos periferic pentru perfuzie. După efectuarea puncţiei. după ce bolnavul a stat în clinostatism 5 min şi ortostatism cel puţin 1 min. la locul puncţiei. b) somnolenţă. b) 3. d) şanţului radial. 27. 22. bradicardie. dilataţia jugularelor. c) hepatomegalie. d) poziţionarea bolnavului. tahicardie. hipoaciditate gastrică. c) hipotensiune ortostatică. reprezintă: a) tratamentul de bază al durerii toracice. ascită.8 Vmin. 20. edeme ale membrelor inferioare. Care din următoarele manifestări sunt semnificative pentru o insuficienţă ventriculară stângă cu edem pulmonar: a) dispnee cu tahicardie şi raluri de stază. b) venei temporale.. Care sunt efectele secundare ale acestui alcaloid. b) dispnee cu ortopnee.b) nu dispar la presiune. mai ales dacă bolnavul este sub tratament anticoagulant. 28. b) pregătirea materialului. 21. c) venei poplitee. supravegherea bolnavului presupune în ordine: a) urmărirea locului puncţiei. c) la ambele braţe imediat după ce a luat poziţia de decubit şi imediat după ce a luat poziţia în ortostatism. c) spălarea mâinilor şi folosirea mănuşilor sterile. hemoptizie. Debitul O2 ce se administrează prin sondă endonazală la un pacient cu hipoxie moderată este de: a) 6. d) diaree. d) oligurie. reorganizarea locului. depresor al SNC. b) la ambele braţe stând în decubit dorsal. anxietate. 24. c) diuretice. b) emisie de sânge. a) hiperkaliemie. cardiomegalie. . agitaţie. Pentru determinarea grupelor sanguine asistenta medicală efectuează în ordine: a) pregătirea bolnavului. c) tratamentul de urgenţă al nevralgiei intercostale. d) la braţul drept stând culcat şi apoi la braţul stâng stând în picioare. In mod obişnuit pulsul se măsoară la nivelul: a) venei jugulare. 25. Intervenţiile pentru reducerea masei sângelui circulant se face prin: a) sângerarea albă. tuse. 26. c) 6-10 1/min. e) după prelevare. Oxigenoterapia. b) atitudinea de luat în urgenţele cu durere toracică. monitorizarea pulsului şi TA şi calmarea durerii. b) compresie eficientă de minim 5 minute. In cadrul tratamentului antihipertensiv. apatie. insomnie.

va beneficia de următoarele îngrijiri. să nu facă baie cu apă fierbinte sau prea rece: a) maladia Raynoud. c) gimnastică medicală cu masaj şi pedalare a piciorului. b) repaus la pat. d) medicaţie tonicardiacă. c) mâna stânga. b) pune o pernă sau sul sub genunchii pacientului. d) înregistrarea pulsului la nivelul membrului inferior afectat din 4 în 4 h 37. Abordul venos periferic. . b) obezitate şi orostatismul prelungit. b) trombangeita obliterantă Burger. să-şi taie cu atenţie unghiile fără a se răni. Contraindicaţiile abordului venos periferic sunt: a) celulitei. Pregătirea preoperatorie a bolnavilor cardiaci urmăreşte compensarea cordului prin: a) regim alimentar cu multe lichide. d) elevi. Pentru prevenirea trombozei venoase şi a emboliei în perioada postoperatorie. c) sarcini multiple şi tumori abdominale. 29. c) studenţi. b) nu are pregătire specială. arteroscleroza. În care din următoarele afecţiuni. 30. d) hipercolesterolemia. 32. d) lipsei de alimentare a bolnavului în acel moment. c) oxigenoterapie.c) hrănirea imediată a bolnavului. Pregătirea bolnavului pentru cateterism cardiac este asemănătoare cu: a) pregătirea pentru intervenţii chirurgicale. b) asistenta medicală. cu excepţia: a) administrarea de anticoagulante şi salicilaţi. se realizează de către: a) medic. electrodul roşu se aplică la: a) mâna dreaptă. b) mâna stângă. b) tromboflebitei. 31. 34. Un bolnav suferind de tromboflebită a membrelor inferioare. c) piciorul drept. b) piciorul drept. să poarte pantofi confortabili. Electrodul negru pentru efectuarea unui EKG se aplică la: a) mâna dreaptă. c) fistulei arterio-venoase. 38. c) constă doar din efectuarea unei clisme evacuatoare. c) educă pacientul să efectueze cu atenţie mişcări active ale membrelor inferioare la pat. asistenta medicală: a) aşează pacientul în decubit dorsal. 33. să schimbe zilnic ciorapii. Care din următorii factori nu sunt implicaţi în apariţia varicelor membrelor inferioare: a) defecte congenitale şi predispoziţie ereditară. 35. asistenta învaţă pacientul să-şi spele cu atenţie picioarele. În cazul efectuării unui EKG. 36. b) repaus la pat cu membrele inferioare ridicate.

. valoarea TA şi a greutăţii corpului. 40. mişcarea membrelor.Dl. Care din următoarele grupuri de observaţie nursing. = 5. lntr-o zi acuză dureri la nivelul gambei stângi şi i se pune diagnosticul medical . b) obţine obscuritate în cameră trăgând perdelele la geamuri. Care din următoarele constituie prioritate pentru asistentă: a) lasă pacientul cu familia şi merge după medicul de gardă. 43. d) vârsta sa şi dezorientarea probabilă cu internarea sunt relative. b) nu există în apropierea sa nimic metalic. este adusă în secţia medicală.. este letargică şi cu edeme ale gleznelor. în timp ce asistenta pregăteşte pacientul pentru examinare.c. d) o ulcerare a unui vas sanguin oarecare. este adus la camera de gardă pentru durere acută de piept cu iradiere în braţul stâng.P. c) gradul de paloare. d) arterita localizată la membrele inferioare. determinarea valorii pulsului la carotidă nu se poate face. c) începe resuscitarea cardio-respiratorie şi strigă după ajutor. nu are respiraţie. valoarea TA. analiza urinii şi valoarea ritmului respirator. Atitudinea o nelinişteşte pe soţia sa. b) ea nu va fi total imobilizată la pat. b) multe alte persoane au presimţirea apropierii morţii. deci riscul este redus. D-na M. Planul de îngrijire pentru pacientă prevede ca asistenta să o ajute în toate activităţile zilnice. palidă.G. b) să urmărească şi să stabilească toleranţa la mişcare. obiceiurile alimentare. starea limbii. 41.Fiind necesară o defibrilare. Este în colaps cu midriază şi apnee. c) o dilatare a peretelui unei artere. Aceasta este: a) o inflamaţie a venei pe fondul unei tromboze venoase. Z.4 g%. Care din următoarele afirmaţii este corectă privind probabilitatea ca pacienta să facă escare de decubit: a) riscul este uşor. bolnavul trebuie încurajat pentru a reuşi să depăşească momentul. 45.Dl. dar nu paralizată sau cu incontinenţă. 39. 42. care o întreabă pe asistentă.D-na N. c) anoxia generalizată a ţesuturilor şi starea letargică constituie un risc crescut. de ce soţul ei are acest sentiment. ne asigurăm că: a) pacientul nu poartă obiecte metalice.n. imobilizată la pat de câteva săptămâni. deoarece este fără respiraţie. G. .c) varicele hidrostatice cu tulburări trofice. d) nimeni nu va atinge pacientul. este cel mai posibil să ajute medicul în stabilirea diagnosticului: a) valoarea temperaturii corporale. are fii. Asistenta va da cel mai bun răspuns: a) pacientul realizează că a avut un atac de cord şi că este foarte bolnav. 64 ani. este foarte îngrijorat. îi este teamă de moarte. refuză să-şi schimbe poziţia sau să efectueze exerciţiile recomandate pentru menţinerea unei circulaţii adecvate a membrelor inferioare. internat pentru o afecţiune cardiacă. b) o inflamaţie venoasă posttraumatică. 44. Motivul pentru aceasta este: a) să prevină complicaţiile cardiace cauzate de depunerea efortului fizic. b) culoarea scaunului. cu sclere uşor gălbui. d) cantitatea de urină eliminată. c) senzaţia de moarte iminentă o au aceşti bolnavi cu atac cardiac. riscul fiind aproximativ. patul sau brancardul în timpul execuţiei manevrei.tromboflebită. valoarea pulsului. d) atacul de cord a afectat raţionamentul prin lipsa de oxigenare la nivelul s. c) în apropiere nu se află nici o persoană străină. înainte de aplicarea unei manevre.

este internată în vederea unei intervenţii chirurgicale pentru diagnostic defect septal ventricular. exacte soţului pacientei pentru a înţelege situaţia reală a soţiei sale. 46. Dacă nu apare ameliorarea aşteptată se administrează: a) heparină 1 flacon intravenos .bolus. b) durerea cedează la repaus şi la nitroglicerină. Asistenta răspunde. atât de necesar pacientei în acest moment. d) prezentarea unei radiografii efectuate în timpul intervenţiei. D-na J. cere externarea acesteia. demonstrând pacientei caracterele de angină astfel: a) durerea durează de obicei 3-5 minute. b) dacă nu se remite simptomatologia după 2 pufuri de nitroglicerină spray. c) menţinerea pacientului în clinostatism. d) să restabilească un mod normal de autoîngrijire. Nu ştie însă care este diferenţa dintre aceasta şi cea din infarctul de miocard. pentru a rezolva favorabil problema ivită: a) rezolvarea anxietăţii asociată cu epuizarea fizică.F.. A doua zi după internare soţul d-nei J. la 5 ani împliniţi în urmă cu 2 luni. în infarctul de miocard nu radiază deloc. se repetă după 5 minute administrarea. 51. 49. c) recoltarea de sânge pentru determinarea enzimelor cardiace. deoarece în cursul următoarei seri este de serviciu şi nu are cu cine lăsa copiii. b) monitorizarea ischemiei pe EKG. d) administrarea de antiaritmice. Fetiţa J. 48 Intervenţiile iniţiale în criza de angină pectorală stabilă sunt următoarele: a) repaus la pat obligatoriu. la 30 min. înaintea intervenţiei. . care din masurile de nursing de mai jos este esenţială: a) menţinerea ingestiei adecvate de lichide.I. fetiţei trebuie să i se efectueze un cateterism cardiac. Ce va include asistenta pentru explicarea intervenţiei: a) o planşe demonstrativă a sistemului circulator. 47. Care este obiectivul asistentei propus în planul de îngrijire. După reducerea cu succes a crizei se continuă activitatea cu: a) controlul pulsului şi TA. b) oxigen pe sondă nazală. b) schimbarea frecventă a poziţiei pacientului pentru prevenirea stazei venoase. b) reducerea valorilor ritmului cardiac. d) antibioterapie. c) oferirea de informaţii corecte.c) să prevină tulburările psihologice şi depresive. 52.. este internată la serviciul de T.. c) medicamente sedative. d) durerea radiază în braţul stâng. c) arătarea cateterului ce va fi introdus în vasul sangvin. 50. d) controlul permanent al pulsului la braţul cateterizat. interval. c) durerea solicită administrarea de morfină pentru reducere. b) prezenţa obligatorie a părinţilor. d) crearea mediului de siguranţă. c) dacă nu se obţine o ameliorare se practică un abord intravenos cu nitroglicerină în perfuzie. In următoarele ore după efectuarea cateterismului cardiac. d) medicamente hipotensoare.D. şi declară asistentei convingerea că durerea pe care o simte în piept este de angină pectorală.

care din următoarele activităţi vor fi recomandabile pentru fetiţă. . Anterior intervenţiei.D-na Ana primeşte 0.53. În perioada postoperatorie. d) bradicardie. prin compresiunea: a) arterei radiale. Ea doreşte să cunoască care sunt semnele unei intoxicaţii cu digitală dintre următoarele simptome: a) halucinaţii auditive şi bradicardie.25 mg Lanoxin/zi. d) să doarmă cât mai mult posibil. friabile. c) păr şi unghii fragile. mama fetiţei şi-a exprimat teama rămânerii copilului handicapat din cauza afecţiunii. b) venei cubitale. Pacienta se plânge că este mereu obosită. Care dintre următoarele ar trebui să fie o sugestie dată de asistenta medicală atâta timp cât D-na A. d) chiar dacă vindecarea nu va fi totală. 55. trebuie să includă strategii de nursing pentru: a) stabilirea limitelor în activitate. b) să nu se gândească la oboseală. fetiţa nu va fi considerată o handicapată. 57. d) insuficienţe circulatorii. c) hTA ortostatice. Planul de îngrijire pentru reducerea edemelor. în general nu vor fi limitate activităţile fetiţei. 56. 54. răspunsul corect al asistentei a fost: a) după vindecarea completă.Pacienta va cunoaşte locul în care îşi va determina valoarea pulsului pentru un minut. Se măsoară tensiunea arterială în clinostatism şi apoi în ortostatism. Ana . I se explică bolnavului că acest test este necesar pentru determinarea unei: a) depresii a SNC. b) favorizarea unei atmosfere relaxante. este internată în spital cu diagnosticul medical insuficienţă cardiacă congestivă. modificări vizuale. colorată înainte. c) jocul cu păpuşile de-a „pacientul şi doctorul". este încă la pat: a) să continue exerciţiile active cu membrele inferioare. c) să mănânce cantităţi mai mari de alimente. d) reducerea administrării de fluide pe cale intravenoasă. Pentru îndepărtarea stării de anxietate a mamei.A. 59. b) HTA maligne. b) mucoase uscate şi diaree. c) arterei temporale. b) decupaje de hârtie desenată. Asistenta îngrijeşte un bolnav de 37 ani cu HTA. c) identificarea unor scopuri de îngrijire personală. Are modificări respiratorii şi edeme periferice.71 de ani. 58. pentru exteriorizarea sentimentelor legate de experienţa trăită: a) jocul cu cuburile pentru construcţii. b) copilul va trebui să evite activităţile care cresc mult frecvenţa cardiacă. c) copiii cu defecte cardiace sunt consideraţi întotdeauna handicapaţi. D-na A.

să respecte: a) controlul medical în ritmul stabilit de medic. 6. condimentat. c) pliurile mucoasei gastrice şterse.Ca să faciliteze abilitatea D-lui B.Dl. c) doza şi ritmul de administrare a fiecărui medicament prescris.60. b) anaclorhidrie. b) determinarea zilnică a greutăţii corporale. c) permanentă. 2. b) morcovul. b) prin administrare de antispastice. Pacientul a luat propanolol (inderal) 80 mg în picături. Gastrita acută este produsă de următoarele cauze cu excepţia: a) excesului de alcool. Nelu .. 4. d) opreşte administrarea medicamentului numai dacă apare o durere în piept. 1. b) la o oră postprandial calmată de ingestia de lichide.N. b) ştie ce este pulsul bradicardie. Apreciaţi modalităţile clinice sub care poate evolua ulcerul gastro-duodenal: a) are o simptomatologie atipică. b) substanţelor caustice. d) zahărul.Asistenta medicală îi recomandă pacientului la externarea din spital. asistenta medicală trebuie să-l înveţe pe pacient să evită în alimentaţie: a) brânza. . c) face o pauză de administrare a medicamentului când observă o stare de oboseală. In cancerul gastric durerea apare: a) la 30 minute postprandial. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni digestive. d) sângerează dramatic cu ocazia unui episod de insuficienţă respiratorie. de a aduce valorile TA la un nivel normal. c) evoluează frecvent spre perforaţie. TA arată 170/92 mmHg. 62. Cel mai bun indiciu că a învăţat în prealabil despre acest medicament este că: a) îşi controlează pulsul singur. B. este tratat în spital pentru HTA. c) durere „în bară" în etajul abdominal superior. b) dureri în epigastru. Care din următoarele manifestări sunt prezente la un bolnav cu ulcer gastric? a) dureri nocturne şi înainte de mese. 5. Gastrita atipică prezintă următoarele semne cu excepţia: a) hiperaciditate. c) aspiraţie prin sonda tip duodenală. 3. acuză stare de oboseală şi ameţeală. c) sosul picant. b) localizare exclusivă pe mica curbură a stomacului. greţuri şi vărsături postprandiale. 61. Cum se combate staza în ocluzia intestinală? a) se suspendă orice alimentaţie peros şi reechilibrare volemică.57 ani.

pacientul va respecta un regim alimentar format din: a) ouă fierte moi şi frişca. c) brânzeturi proaspete. c) inflamaţii cronice. 15. b) radioscopie gastro-intestinală. Din ce motive este contraindicată administrarea de morfină sau codeină în pancreatita acută? a) pot determina dependenţă. perişoare dietetice din carne. 10. În care din următoarele investigaţii radiologice. c) constipaţia. 17. d) carne slabă fiartă sau la grătar. . c) pacientului B. asistenta medicală acordă atenţie deosebită: a) ambilor pacienţi. b) colică hepatică. Gastroscopia necesită pregătirea pacientului prin: a) evacuarea conţinutului stomacal. b) pungă cu gheaţă pe abdomen. c) nu intervine. asistenta medicală colaborează direct? a) colecistografie. b) hemoragia. b) borborismele. 11. c) supe cu cereale. d) sonda de aspiraţie nazogastrică. 7 Tratamentul hemoragiei gastrice presupune următoarele manevre cu excepţia: a) cateterizarea intravenoasă şi transfuzii de sânge izogrup.c) aspirinei. b) anunţă de urgenţă medicul. Între manifestările enterocolitei acute se întâlnesc: a) durerile retrosternale. 9. b) 2 1 lapte/zi. c) irigoscopie. ceai şi frişca. c) deshidratarea. In cazul unui pacient care prezintă meteorism abdominal asistenta intervine astfel: a) introduce o sondă pentru gaze. 8 Regimul alimentar de cruţare în colite constă în următoarele. cu excepţia: a) alimente bogate în celuloză. 12. Având în supraveghere 2 pacienţi: A cu diaree şi B cu vărsături. Pacientul cu aspiraţie gastrică continuă se va supraveghea atent pentru a se preveni: a) edemele membrelor inferioare. b) pacientului A. b) inhibă centrul respirator bulbar. 13. b) ouă moi. 14. c) produc spasm al sfincterului Oddi. 16. În plină criză dureroasă de ulcer. se rezolvă de la sine. d) paracetamolului. Compresele reci sunt indicate în: a) hemoragii digestive. c) mobilizarea precoce a pacientului.

Reuşita unei investigaţii radiologice a tubului digestiv cu administrarea unei substanţe de contrast impune în prealabil: a) nimic deosebit. 27. forma. b) prezenţa resturilor alimentare nedigerate. În pregătirea bolnavului pentru sondaj se include şi pregătirea: a) psihică a bolnavului. culoarea. c) nici o pregătire. În efectuarea sondajului gastric rolul asistentei medicale este: a) autonom. b) psihică a nursei. d) doar forma şi cantitatea. 25. c) leucocitelor la nivelul tractului digestiv. b) unei hemoragii microscopice în diagnosticul hemoragiei digestive. c) prezenţa produselor patologice — puroi. c) examen radiologic al colecistului cu substanţă de contrast.i. c) tranzitul baritat. c) psihică a anturajului bolnavului. va fi: a) irigoscopia. mirosul.. b) delegat şi autonom. b) sonda gastrică şi duodenală sterilă . Printre materialele necesare efectuării sondajelor gastro-duodenale se află: a) seringa Guyon. c) delegat. d) colecistografia. 22. 21. 23.b) clismă evacuatoare în seara precedentă examenului. 26.i. . 20. Medicul recomandă pentru un pacient o colangiografie care implică un: a) test de evaluare a bilirubinei în sânge. d) unor hematii şi leucocite de tip special care pot apare în scaun în cancerul de colon. Prin examenul macroscopic al materiilor fecale se pot aprecia: a) cantitatea. b) 2-5 u. sânge. b) test de laborator pentru evidenţierea canalelor biliare intrahepaticc. c) 10-12 u. b) urografia.de unică folosinţă. Un test Addler determină prezenţa: a) unei ulceraţii a tractului digestiv. c) pensa hemostatică.. 28. 19. c) profilactic.i. paraziţi. 94 Sondaj înseamnă introducerea unei sonde într-o cavitate în scop: a) explorator. b) o evacuare completă a tubului digestiv. c) un regim alimentar lacto-fainos. Valoarea normală a Tymohdui este cuprinsă între: a) 12-14 u. Înaintea introducerii în stomac a sondei gastrice asistenta medicală: a) se va spăla pe mâini. 18. b) terapeutic. Un examen foarte util în suspiciunea de obstrucţie sau tumoră de colon.

c) să înghită. c) numele executantului. Scopul spălăturii gastrice este: a) evacuarea conţinutului gastric. 40. In foaia de observaţie nursa va nota după efectuarea sondajului duodenal: a) data şi ora efectuării sondajului duodenal. c) introducerea de medicamente pe mucoasa gastrică. 35. Spălătură gastrică se indică în: a) intoxicaţiile voluntare. b) suc pancreatic. b) să-şi ţină respiraţia pentru a pătrunde sonda. Pentru a capta bila veziculară este necesară introducerea pe sondă de: a) bicarbonat de sodiu 10% = 20-40 ml. i se cere bolnavului: a) să respire profund. Prezenţa sondei în duoden pentru efectuarea sondajului duodenal este confirmată de: a) gradaţia sondei la 45 în dreptul arcadelor dentare. 29. b) aspectul macroscopic al lichidului de spălătură. b) sonda Einhorn. 31. Sondajul gastric se efectuează cu sonda: a) lubrefiată. Sondajul duodenal se realizează cu: a) sonda Foley.. În urma sondajului duodenal se recoltează: 36. 32. c) umectată. In momentul extragerii sondei gastrice. Poziţia bolnavului la sondajul duodenal este: a) în decubit dorsal. Bila recoltată de la nivelul coledocului este: a) suc duodenal. c) nu există indicaţie expresă în acest sens. 38. c) va efectua igiena cavităţii bucale a bolnavului. 34. .b) va umezi gura bolnavului pentru alunecarea sondei. a) bila A. c) novocaină 1% = 5-10 ml. b) îndepărtarea substanţelor depuse accidental pe mucoasa gastrică. b) înnoadă. 33.. c) şezând. b) scurgerea bilei A. aceasta se: a) pensează. 30. c) aspirarea unui lichid mucos cenuşiu. b) sulfat de magneziu 33% = 40 ml. 39. c) bila. 37. b) bila B. apoi în decubit lateral drept. In momentul trecerii sondei din faringe în esofag şi apoi din esofag în stomac. b) în decubit lateral stâng. c) sonda Faucher. c) bila C. b) încălzită.

40. K. . D-l V. 49. denumit: a) gastroscopie. b) un scaun cu spătar. 50. agent de asigurări. d)tubaj esogastroduodenal. este internat cu diagnosticul ulcer duodenal. c) decubit ventral sau dorsal. b) soluţie de sulfat de magneziu 33%. c) de golire a colonului. fumător. 43. b) şezând. senzaţie de arsură în epigastru. 46. c) numai cu acceptul pacientului în intoxicaţiile voluntare. În spălătura gastrică la extremitatea liberă a sondei se ataşează o: a) seringă de 2 ml. cu excepţia: a) va încălzi apa pentru clismă (37. d) laparoscopie. este internat pentru examninarea tractului digestiv. D-l.b) intoxicaţiile involuntare. b) pe perioada cât lichidul conţine resturi alimentare. greţuri. Pentru efectuarea reacţiei Rivalta din lichidul de ascită se pregătesc următoarele materiale: a) soluţie de acid acetic glacial. b) irigografie. b) laparotomie.I. după pusee repetate de indigestie. 47. c) canula unsă cu vasilină se introduce 15-20 cm în canalul anal. va introduce încet circa 300 ml lichid. 42 Poziţia bolnavului în spălătura gastrică este: a) semişezând. Pentru efectuarea spălăturii gastrice avem nevoie de: a) un scaun cu rotile. c) celiotomie. d) de efectuare a anesteziei pe cale rectală. c) pâlnie. 45. Prima investigaţie care i se face este un examen radiologie al stomacului. Cum se numeşte puncţia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea abdominală: a) paracenteză.. După efectuarea spălăturii gastrice lichidul de spălătura se păstrează: a) până a doua zi. 41. c) tranzit baritat. 51. c) pe perioada cât lichidul conţine substanţe toxice ingerate. 44. limpede. b) seringă de 20 ml. e) de realimentare a bolnavului în cazuri excepţionale. asistenta medicală va explica procedura bolnavului şi va face următoarele manevre. c) un cărucior rulant. Care din următoarele manifestări de dependenţă sunt caracteristice pentru boală? a) durere chinuitoare epigastrică apărută la 2-3 ore după mese. esofagului şi intestinului subţire. c) soluţie Haycn. în vârstă de 40 ani. b) va goli aerul din tubulatură şi canulă şi va pensa tubul. b) până la venirea medicului. Introducerea de lichid de spălătura se face: a) până când lichidul devine clar.2° C) şi va aşeza bolnavul în decubit lateral. b) de stimulare a reflexului de deglutiţie. Ce rol are clisma efectuată în scop terapeutic: a) de administrare a medicamentelor. d) va ridica irigatorul 30-40 cm deasupra patului şi dacă pacientul este copil. vărsături. c) doar două ore. Pentru efectuarea unei clisme evacuatoare.

c) greţuri. b) să-1 încurajeze să respire adânc. sunt următoarele: a) abord venos cu lumen larg. D-l V. 52. Tratamentul dietetic major pentru prezenţa ascitei impune: a) proteine în cantitate crescută. pacientul va cunoaşte cum să se comporte pentru prelungirea perioadelor de acalmie.56 ani. La externarea din spital. constipaţie. 53. c) urmarea unei cure balneare. melenă).b) durere severă în etajul superior abdominal imediat după masă. Diagnosticul medical este ciroză hepatică. Sandu . ar trebui să includă. hipopotasemie. d) să informeze medicul. diaree. c) monitorizarea semnelor vitale.D.I. b) recoltarea de sânge pentru examenele de laborator. b) administrarea rapidă de sânge şi fluide. Sandu ar releva toate manifestările următoare cu excepţia: a) ombilic proeminent. de urgenţă. 57. Care din următoarele efecte secundare sunt cauzate de acest medicament? a) uscăciunea gurii. c) decolorare albăstruie a ombilicului. d) evaluează funcţiile vitale. Bazându-se pe această manifestare. ca o prioritate: a) acomodarea cu plosca. prima intervenţie pe care asistenta medicală ar trebui să o facă este: a) să desumfle balonaşul sondei esofagiene. a avut o importantă problemă timp de 15 ani cu abuzul de alcool. b) utilizarea medicaţiei antiacide. După aplicarea acesteia.. 54. 59. Planul de îngrijire al acestuia. c) restricţie de sodiu. b) potasiu în cantitate crescută. pacientul are dificultăţi în respiraţie. zaţ de cafea. D-l A.I. c) sondă nazo-gastrică. b) distensie abdominală. asistenta oferă medicului informaţii utile. 55. primele intervenţii de îngrijire acordate pacientului. a fost tratat cu un anticolingeric. 56. Prezintă ascită şi varice esofagiene. O sondă Blakemore se montează pentru a opri sângerarea. Pacientul sângerează. b) abdomen mărit de volum. rolul prioritar îl va avea: a) excluderea alimentelor iritante şi a fumatului. din cauza stării confuzionale crescânde şi a expectoraţiei sanguinolente. După un scurt interviu — culegere de date. b) apreciază cantitatea de sânge pierdută. c) HTA. legate de boală şi anume: a) apreciază statusul mental. Soţia îl aduce la camera de gardă. . 58. T. vedere neclară. Evaluarea D-lui T.S. c) să monitorizeze semnele vitale. După instalarea în pat. c) apreciază aspectul sângelui (proaspăt. vărsături postprandial precoce. în vârstă de 46 ani se internează cu manifestări de H. d) menţinerea pH gastric.

în ordinea imediată: a) corectarea volemică. clisme evacuatoare 4—5 zile preoparator plus antibioterapie. cu o excepţie: a) reluarea mişcărilor peristaltice. d) prin tratament cu antibiotice cu 48 h înaintea intervenţiei (tetraciclină. Avantajul major al acestui fapt este: a) încrederea deosebită în personalul de îngrijire. c) dietă fără regim 3-4 zile. clisme repetate. Pentru care din următoarele motive. crescute. . d) va întrerupe drenajul pensând tubul. b) aspiraţie gastrointestinală şi regim hidric 3 zile. 60. clisme evacuatoare inclusiv în preziua operaţiei şi 5 ore înainte de operaţie. b) prin regim sărac în reziduri. d) toate. În prima zi postoperator după hemigastrectomie pentru ulcer duodenal. e) planificarea la examen endoscopic. b) pentru a reduce producerea de acid clorhidric. regim hidric 1-3 zile. 61. d) dietă hidrică 3 zile. concomitent. la intervale de 30 de minute. 63.d) supravegherea sistemului circulator. înainte de intervenţia chirurgicală? a) dietă bogată în celuloză 3-4 zile. Care sunt deciziile urgente. În ce constă modul corect de pregătire a colonului în cazul unui bolnav cu cancer colorectal.18 ani. neomicină). urmată de o zi regim hidric şi clismă evacuatorie. A. privind îngrijirea postoperatorie. b) anunţă imediat medicul. b) intubaţie. c) este sigură că este o situaţie normală. plus antibioterapie. Evaluarea eficienţei intervenţiei nursing la un pacient operat de peritonită generalizată. c) prin administrarea de purgative drastice (sulfat de Mg). este internată cu diagnostic apendicită perforată şi este pregătită pentru intervenţie. stomacul trebuie să fie golit înainte de anestezia generală: a) pentru a reduce greaţa. b) reechilibrarea hidroelectrolitică.I. c) măsuri generale de TI. c) aprecierea progreselor în evoluţie. 66. d) pentru a preveni în caz de regurgitare a conţinutului stomacului. Cum pregătim preoperator colonul: a) prin regim alimentar bogat în fibre celulozice. cuprinde următoarele. Conduita asistentei medicale este: a) observă aspectul secreţiilor drenate. 62. c) limitarea durerilor în etajul abdominal inferior. c) pentru a opri peristaltismul şi ileusul paraclinic. bolnavul sângerează prin tubul de aspiraţie gastrică. Cazul se complică spre şoc hemoragie. transfuzie. 65. b) eliminarea grijilor şi a anxietăţii. un pacient ar trebui să primească toate explicaţiile detaliate. 64. d) ritmul de cooperare şi de revenire. sânge roşu. aspiraţia în arborele traheobronşic. . Înainte de gastrectomie.

b) dureri la micţiune. c) emisiune nocturnă de urină. c) cantitate mare de urină eliminată în 24 h. d) după felul anesteziei. în mod obijnuit: a) la 7 zile. b) o afecţiune a aparatului renal. Hematuria semnifică: a) diabet zaharat. . b) o hemoragie externă. c) folosirea soluţiilor de manitol intravenos. 3. c) în dimineaţa următoare. 4. Ce reprezintă hematuria? a) o hemoragie internă. în intervenţiile făcute în afara tubului digestiv. b) sub 1000 ml/24 h. Se plânge că tegumentele din jurul stomei s-au iritat. c) efectuăm PEV cu hidrolizate de proteine şi aminoacizi. c) o hemoragie internă exteriorizată.57 La cât timp după operaţie se reia tranzitul intestinal. Cum pregătim bolnavul hepatic pentru o intervenţie chirurgicală: a) oferim alimentaţie bogată în lipide. 69. b) măsurarea densităţii urinare. e) la 48-78 ore. 1. 5. are de 5 săptămâni ileostomie şi a început să utilizeze aparatul permanent de contenţie. b) 1200-2500 ml/24 h. după rahianestezie. b) schimbarea imediată când există regurgitări de la pungă. D-l D. Valoarea diurezei normale este cuprinsă între: a) 2500-3500 ml/24 h. deci o cantitate de urină: a) sub 100 ml/24 h. c) între 1200 şi 1500 ml/24 h. b) administrăm vitamina K şi C. 6. B. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni renale. 68. Tratamentul oliguriei include: a) asigurarea unei hidratări adecvate. c) utilizarea pungilor cu capăt deschis. Oliguria este o modificare a volumului diurezei. 2. c) 3500-4000 ml/24 h. d) efectuăm transfuzii masive cu sânge. Asistenta medicală recomandă: a) spălarea tegumentelor din jur cu apă călduţă şi săpun neutru. b) la 4-5 zile. Poliuria reprezintă: a) micţiuni frecvente cu cantitate mică de urină.

. inclusiv a colecistului. 7.d) măsuri de prevenire a deshidratării şi a dezechilibrelor electrolitice. 11. 16 Urografia este contraindicată în următoarele afecţiuni: a) insuficienţă renală. c) oprirea diurezei. În IRA se produce: a) alcaloză metabolică. Cistita este: a) boala cea mai frecventă a tractului urinar la femei. c) deshidratarea. b) incontinenţă urinară. Examinări pentru evidenţierea calculilor renali sunt: a) urografia şi echografia. 12. b) pH între 7. c) radiografierea rinichiului şi a vezicii urinare cu ajutorul unei substanţe de contrast administrată intravenos. Urografia este metoda de: a) radiografiere a vezicii urinare umplută cu substanţă de contrast administrată pe cale orală. b) radiografierea căilor biliare. 10. Polakiuria este: a) cantitate mare de urină în 24 h. c) caracterizată prin frison şi febră mare. b) prezenţa calculilor. Cauza posibilă a retenţiei acute de urină este: a) durerea. 14. prin umplerea cu substanţă de contrast administrată pe cale intravenoasă. 9 Una dintre afecţiunile următoare conduce la apariţia HTA secundare: a) ulcerul gastroduodenal. c) colecistocolangiografia şi endoscopia. b) infarctul miocardic acut. b) anemiile hemolitice. b) sindrom reversibil de alterare a funcţiei renale.35 şi 7. 8. c) micţiuni dese cu cantitate mică de urină. Substanţa de contrast folosită în urografie este: a) Odistonul. b) Pobilanul. c) insuficienţă renală acută. b) mai frecventă la bărbaţi. c) sondaj vezical sau puncţie vezicală. d) caracterizată prin disurie şi polakiurie. 15. 17. 13. c) acidoză metabolică. c) Razebilul. IRC este: a) sindrom ireversibil de alterare a funcţiei renale. Conduita de urgenţă în caz de retenţie urinară se referă la: a) administrare de diuretice.45. c) mixedem. b) administrare de antispatice. b) laparoscopia şi sumarul de urină.

Ce înţelegem prin sondă à démeure: a) sondă fixată. Cu două trei zile înaintea efectuării unei radiografii renale trebuie evitată alimentaţia cu: a) carne. c) 20 . b) după 180 minute de la prima micţiune de dimineaţă. b) poziţionarea bolnavului pentru sondaj.3 mg%. În seara precedentă zilei în care se efectuează examenul radiologic renal se va administra: a) ulei de ricin.5-2 1 de lichide. Pentru efectuarea testului Addis-Hamburger se recoltează urină: a) din 24-48 h. Valoarea normală a creatininei sanguine variază între: a) 3 .40 mg%.3 mg%. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recoltează: a) în condiţii sterile. Cistografia este o metodă de investigaţie a vezicii urinare de natură: a) biochimică.6 . e) introducerea sondei.5 mg%. b) un eşantion din cantitatea eliminată în 12 ore. 27. b) 0. b) 0. c) radiografică. b) hematologică. c) 20 . c) numai după administrarea a 2 l de ceai neîndulcit. 29. 25.' 24. c) ape gazoase.40 mg%. b) prezenţa unor calculi renali cu diferită compoziţie. d) pregătirea materialelor necesare sondajului. c) după ingestia a 1. b) se vor prescrie alimente bogate în celuloză. b) fructe bogate în celuloză.1. b) 2-3 1 de lichide acidulate. 23. Cu două zile înaintea efectuării unei urografii: a) se va administra pacientului cărbune medicinal de 3 ori/zi. 26.18. c) toaleta organelor genitale externe.6 .1. b) repetarea sondajelor vezicale. lăsată timp îndelungat în vezica urinară.6 . Valoarea normală a ureei sanguine variază între: a) 3 . 19. c) tavegyl. 21. 22.40 mg%. c) calculi vezicali radioopaci. Radiografia simplă renală poate evidenţia: a) conturul şi poziţia rinichiului. c) 20 . c) se vor oferi pacientului alimente bogate în hidrocarbonate concentrate. Valoarea normală a acidului uric sanguin variază între: a) 3 . 28. Stabiliţi priorităţile în efectuarea sondajului vezical: a) îmbrăcarea mănuşilor sterile. în recipient special.5 mg%. 20.1. b) 0. .5 mg%.3 mg%.

Care sunt manifestările de dependenţă caracteristice acestei boli? a) edeme ale extremităţilor şi ploapelor însoţite de urină tulbure. b) determinarea punctului crioscopic al plasmei. Scopul esenţial al îngrijirii pacientului este: a) menţinerea unei ingestii abundente de lichide. b) scădere ponderală şi apatie. 34. b) cu soluţii izotone. Pentru filtrarea urinei şi depistarea calculilor se utilizează: a) o sită metalică. Ce deficienţe urmează a fi corectate. b) schimbarea pansamentului. 33. 39. originea este uretrală sau prostatică. Proba „celor trei pahare" pentru determinarea originii hematuriei arată dacă urina este hematurică: a) numai în primul pahar. 31.. Pentru ridicarea moralului copilului aflat de câteva săptămâni în spital. b) în ultimul pahar. 37. c) hipoproteinemia. orar. d) o bucată de tifon. asistenta va avea în vedere în principal următoarea activitate: a) măsurarea debitului urinar. este internat cu sindrom nefrotic. c) să prevină întoarcerea bolnavului pe partea opusă. 35. la un bolnav renal: a) dezechilibrul hidroelectrolitic şi acidobazic. mama o întreabă pe asistentă ce ar fi mai indicat să îi aducă copilului: a) jucării a căror utilizare presupune efort fizic.C. 30. originea este vezicală. c) o bucată de pânză albă subţire. Pentru depistarea germenilor patogeni din urină cea mai indicată metodă este: a) colectarea întregii micţiuni după efectuarea toaletei organelor genitale externe. Studiul funcţiei renale de menţinere a echilibrului acido-bazic se face prin: a) determinarea pH-ului sanguin. c) se corectează numai după examenul de laborator. c) în toate trei paharele. 32. A. b) o foaie de plastic. c) asigurarea unei diete hiperproteice. originea este renală. HTA. edemele. În îngrijirea postoperatorie a bolnavului cu nefrectomie. b) hTA şi tulburările de ritm cardiac. . c) colectarea a 2-3 probe (mostre) de urină în timp de 24 h.c) dilatarea uretrei stricrurate cu ajutorul sondelor. c) determinarea rezervei alcaline. b) colectarea în condiţii sterile a unei mici cantităţi de urină. 36. 38. Corectarea echilibrului hidric în caz de IRA se face: a) cu soluţii hipotone. c) ataxie şi disurie. preoperator. de 9 ani. d) tulburările digestive. b) asigurarea repausului la pat.

M. disurie. c) colibacil. c) golirea completă a vezicii urinare la fiecare micţiune. cu o singură excepţie: a) asigurarea unui regim dietetic acidifiant (carne. Ce este important . 25 ani. numărul de germeni prezenţi trebuie să fie: a) sub 10. Asistenta constată: a) absenţa urinei în vezica urinară.000 germeni/ml. c) polakiurie. La externare se recomandă tratament cu 20 mg. c) nu-i va da nici un fel de indicaţie. c) scrisorile primite acasă de la prieteni şi colegii de şcoală. 46. b) klepsiella. cu excepţia: a) febră. In pielonefrite acute. Pacientul B. b) reducerea lichidelor ingerate.B. b) scăderea cantităţii de urină/24 ore. 42. Asistenta medicală va recunoaşte următoarele manifestări de dependenţă. brânză). c) peste 100. Pentru a considera urocultura pozitivă. cel mai des germen incriminat în etiologie este: a) proteus. 43. Prednison/zi. Asistenta va instrui mama în legătură cu acest tratament şi anume: a) va lua prednisonul atâta timp cât a recomandat medicul. 44. Unui pacient cu IRC i se efectuează hemodializă de trei ori pe săptămână. Care dintre măsurile următoare este adecvată pentru îngrijirea pacientului? a) administrarea antibioticului recomandat de medic. b) între 10. în vârstă de 6 ani.000 germeni/ml. b) repetarea săptămânală a uroculrurii după oprirea tratamentului timp de o lună. este adusă la spital cu febră. c) efectuarea unei cistografii în următoarea săptămână după oprirea tratamentului. c) diferite activităţi (scris.000-100. Pacienta B. care este sensibilă la toate antibioticele testate de antibiogramă. Urocultura a ieşit pozitivă cu Escherichia coli. d) piocianic. este internat cu pielonefrită. c) eliminarea urinei cu dificultate. d) administrarea medicaţiei analgezice şi antiinfecţioase. frisoane.. 41. b) locurile aglomerate şi contactul cu persoanele ce au diferite infecţii.. 48. nedureroase.b) temele de şcoală pentru a nu rămâne în urmă. Se efectuează urocultura.000 germeni/ml. 40. ouă. moi. d) edeme albe.C. 47.. citit). apoi lunar..F. transpiraţie. Ce va trebui să evite copilul la întoarcerea acasă? a) alimentele ce conţin multe proteine. Intervenţiile acordate de asistenta medicală pacientului cu pielonefrită vor urmări următoarele îngrijiri. b) va lua prednisonul seara la culcare. 45. prezintă anurie. b) dureri lombare surde. timp de 6 luni.

d) aşteaptă până soseşte preotul spitalului la vizita săptămânală. Contracţiile musculare apărute la D-na E. b) 3-7 zile. pentru a preveni rănirea în timpul contracţiilor involuntare.este oligurică şi are proteinurie. d) să fie informat medicul pentru a prescrie bolnavei un sedativ. Intervenţiile asistentei medicale ar trebui să includă următoarele. relatează că. nu răspunde bine la tratament. 54 B. Periodic a constatat. c) să fixeze bine tuburile de dren. In ziua internării a prezentat contracturi musculare şi cefalee. ulterior. de la o amigdalită tratată acasă. d) ungerea tegumentelor cu ulei mineral. va alerta asistenta medicală. să nu cadă. Ea solicită un preot. după spălare cu săpun activ. În îngrijirea postoperatorie a unui pacient cu nefrectomie asistenta medicală are ca prioritate în îngrijire: a) măsurarea debitului urinar. orar. c) spălarea tegumentelor cu o soluţie slabă de acid acetic şi aplicarea unei loţiuni cu lanolină. 52. Având secuse musculare D-na E. asistenta ' medicală: a) consideră că bolnava delirează. va trebui: a) să fie legată la pat. 49. cu excepţia: a) administrarea de O2. Sanda -17 ani. La internarea actuală.să ştie pacientul? a) tratamentul şi implicaţiile sale. d) 3-4 săptămâni. D-na E. b) prevenirea întoarcerii pacientului pe partea operată. Simptomele de nefrită au apărut la câteva săptămâni. Sanda face edem pulmonar acut în urma suferinţei renale. c) 1-2 săptămâni. se agravează. In acest caz. c) compoziţia şi temperatura soluţiei de dializă. Boala D-nei E. . 53. b) autourmărirea în timpul dializei. este internată cu diagnosticul de IRA . b) să fie izolată într-o cameră fără zgomote şi alţi stimuli care pot declanşa o convulsie. Diagnosticul medical este de: glomerulonefrită cronică în puseu acut. cu 2 copii. la capătul patului. Un răspuns corect ar fi că această perioadă de suferinţă va dura aproximativ: a) 1-2 zile. reapariţia simptomelor de nefrită. c) cheamă preotul. apare uremia prin insuficienţă renală. edemele au crescut. c) să se ridice plasa (auxiliarele) patului. are de 15 ani. 55. Pentru a calma pruritul şi disconfortul date de sărurile de uree depuse pe tegumente. b) va creşte aportul de lichide. d) va administra calciu intravenos. măsurile de nursing sunt: a) spălarea tegumentelor cu alcool. fără medic. în ultima vreme. b) aplicarea loţiunilor calmante. Maladia D-nei E. D-na E. c) va solicita medicului un medicament anticonvulsivant. b) anunţă familia că bolnava este muribundă şi solicită un preot. Pacienta o întreabă pe asistenta medicală cât va dura până la prima micţiune. glomerulonefrită cronică. de 50 de ani. ea devine foarte sujennda. 51. să se pună două perne lateral. are tulburări de vedere şi episoade de greţuri şi vărsături. 50. care: a) va controla frecvent starea neurologică a bolnavei.

c) paralizia muşchiului stemocleidomastoidian şi trapez. 3. c) aşezarea pacientei în poziţia semi . 2. c) automonitorizarea în timpul dializei.. Apariţia undei U pe EKG ar trebui să alerteze asistenta medicală să controleze rezultatele laboratorului pentru: a) hiperkalemie.Fowler. c) roşeaţă. prezintă IRC ca rezultat al episodului de insuficienţă acută. d) hiponatremie. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni neurologice. 58. b) refularea lichidelor pe nas. Pentru evaluarea senzorială a pacientului se folosesc: a) modalităţi superficiale de testare. 5. 4. b) venă lărgită. 56. b) modalităţi de testare a sensibilităţii profunde. b) parasimpaticul. c) idiopaticul. c) modalităţi de testare numai a părţii afectate.b) încurajarea pacientei de a tuşi şi respira adânc.scop. c) neuropatia diabetică. b) descrierea comportamentului în momentul reacţiei. Componentele sistemului nervos vegetativ sunt: a) simpaticul. b) hipokalemie. 57. Neuronul reprezintă: a) celula nervoasă propriu-zisă. c) un reflex cutanat. b) un reflex vegetativ. c) hipernatremie. b) nevralgia trigeminală. în acest scop face hemodializă de 3 ori pe săptămână. Lezarea nervului spinal produce: a) jena respiratorie. Sanda B. 1. b) independenţă în manevrarea şuntului. Evaluarea alterării nivelului de conştientă se realizează prin: a) determinarea reacţiei pacientului prin stimuli. c) descrierea răspunsului verbal şi motor al pacientului. 6. La ce ar trebui să se aştepte Sanda să constate când va evalua fistula: a) suprafaţă cu echimoze. eficienţă. Reflexul Babinski reprezintă: a) un reflex osteo-tendinos. La ce se vor referi cunoştinţele dobândite de pacientă atunci când este instalată pentru dializă: a) înţelegerea tratamentului şi a implicaţiilor lui . d) refacerea lichidelor pierdute. .

b) diminuarea forţei musculare. 17. b) incapacitatea de a efectua calcule. c) contracţii musculare urmate de relaxare. târşiţi. c) paralizia unei jumătăţi de corp. c) electromiografică. b) înţelege cuvântul vorbit. 8. . c) fasciculaţii involuntare. 10. Hemiplegia reprezintă: a) absenţa forţei musculare. c) rigiditate vasculară. c) nu reproduce corect cuvintele. b) mers ca de beţiv . 19. b) electroencefalografică. c) relaxarea musculară. b) mişcări neaşteptate ale membrelor inferioare. Hiperpneea reprezintă o metodă de activare: a) electrocardiografică. Hemibalismul reprezintă: a) mişcări ample. b) mişcări involuntare bruşte care dispar în somn. c) aude dar nu înţelege. b) utilizează corect obiectele. b) paralizia părţii inferioare a corpului. Pareza reprezintă: a) contractura musculară. Convulsia reprezintă: a) pierderea conştientei. c) paralizia celor patru membre. dezordonate numai la membrele de aceeaşi parte. c) tulburări de fonaţie. b) paralizie generalizată. Paraplegia reprezintă: a) paralizia unui singur membru. Pacientul prezintă cecitate verbală când: a) nu înţelege scrisul. c) mers cu paşi mici. 14. 13. b) tulburări de formare a bolului alimentar. 18. 16. c) nu înţelege cuvântul vorbit. Mişcările coreice reprezintă: a) tremurătura involuntară. c) pierderea vocii. b) mişcarea involuntară. 15.7. 11. 9 Pacientul prezintă alexie când: a) nu înţelege ce i se spune. Lezarea nervului hipoglos determină: a) amiotrofia limbii. b) nu înţelege ceea ce este scris. Acalculia reprezintă: a) incapacitatea de a scrie. Mioclonia reprezintă: a) contracţia bruscă a unui muşchi. 12.„mers ebrios". Pacientul prezintă surditate verbală când: a) execută corect gesturile.

c) durere de cap (cefalee). 27. Lezarea nervului facial produce: a) tulburări de gust. c) paralizie masticatorie. Lezarea nervului optic produce: a) amauroza = orbire. 24. b) paralizie masticatorie. ştearsă. 28. c) incapacitatea de a scrie selectiv. b) tulburări de scris. 32. c) căderea maxilarului. Lezarea nervului acustico-vestibular produce: a) lipsa posibilităţii de a fluiera. b) neperceperea culorilor. b) incapacitatea de a citi. 30. c) traumatisme. c) tulburări gustative. b) incapacitatea de a-şi coordona mişcările. c) scotom = pierderea parţială a câmpului vizual. b) tulburări de echilibru. b) halucinaţii olfactive. c) anosmia = absenţa mirosului. 22. b) cefalee nevrotică. 26.20. 21. b) tulburări de formare a bolului alimentar. 25. Apariţia convulsiilor poate fi cauzată de: a) febră. 31. b) ambliopie = diminuarea acuităţii vizuale. Tremurătura degetelor mâinii la un parkinsonian seamănă cu: . 23. Agrafia reprezintă: a) capacitatea de a scrie. Afazia reprezintă: a) dificultatea în articularea cuvintelor. c) diminuarea/incapacitatea de a se exprima corect verbal sau scris. c) halucinaţii vizuale. Lezarea nervului vag produce: a) disfazie = tulburări de vorbire. Începutul convulsiilor este precedat de: a) mişcări de supinaţie (întoarcerea palmei în sus). Lezarea nervului trigemen produce: a) trismus = încleştarea maxilarelor. 29. Durerea spontană a extremităţilor cefalice reprezintă: a) migrena. voce nazonată. Lezarea nervului olfactiv produce: a) cacosmia = perceperea tuturor mirosurilor ca fiind mirosuri neplăcute. c) spasm facial. c) prodrom şi aură. Lezarea nervului glosofaringian produce: a) incapacitatea pacientului de a umfla obrajii. b) hiperosmia = exacerbarea mirosului. b) antecedente heredocolaterale.

c) tulburări de vorbire. Pacientul cu parkinson prezintă: a) tremurătura. c) aşteptăm să se termine criza. b) în timpul somnului. Tremurătura la un pacient cu parkinson: a) dispare în timpul somnului. 42. Pacientul cu miastenie prezintă: a) oboseală musculară exagerată. c) dispare în timpul mişcărilor voluntare. 38. 35. b) mişcarea de numărare a banilor. c) mişcarea de balansare. b) somn superficial cu treziri dese. Starea confuzională poate fi provocată de: a) întreruperea consumului de alcool cu abstinenţă prelungită. Scăderea bruscă a valorilor TA la pacient cu ATS avansată conduce la: a) ameliorarea stării generale. au caracter: a) psihogen. Narcolepsia reprezintă: a) nevoia bruscă de somn. Tremurătura parkinsoniană dispare: a) în timpul mişcărilor voluntare. b) poziţionăm postural pacientul. c) somn cu durată peste limitele normale. Tremurătura pacientului cu etilism cronic se ameliorează: a) după abstinenţa prelungită. Tulburările de mers. 37. b) tulburări oculare. c) renal. c) mers încet cu paşi mici. c) accidente coronariene. Tremurătura picioarelor la un parkinsonian imită: a) mişcarea de pedalare. 41. 34. c) mişcarea de întors ceasul.a) mişcarea de pendulare. b) mişcarea de batere a măsurilor muzicale. . 40. b) este tremurătura de repaus. b) după consumul de alcool. c) după consumul de droguri. b) accidente vasculare cerebrale. isterice. 39. b) rigiditate. c) dacă pacientul este destins şi liniştit. 43. In timpul crizei convulsive generalizată: a) imobilizăm forţat pacientul. c) consum de narcotice. b) endocrin. b) abuz de medicamente. 33. 36.

55. b) criza convulsivă generalizată. c) este transportat cu căruciorul pentru investigaţii. b) incontinenţă de fecale.44. b) mişcări bruşte necontrolate ale capului. Pacientul cu hemoragie cerebrală: a) este poziţionat şezând în primele 24 h. b) acumulare în exces de LCR. 50. b) prezintă repaus obligatoriu la pat. 48. Hipertensiunea intracraniană este prezentă în: a) tumori cerebrale. c) izolare. 49. 45.În A VC semnele de debut sunt: a) vertij. În timpul crizei grand-mal pacientul prezintă: a) pierderea conştientei. 51. c) transport pe distanţe mari. b) luminozitate scăzută. . Pacientul cu scleroză multiplă prezintă: a) tulburări oculare. La pacienţii cu AVC nu efectuăm: a) trecerea rapidă în ortostatism. Edemul cerebral reprezintă: a) creşterea de volum a creierului. b) obezitatea. 47. c) muşcarea limbii. b) pătrunderea microbilor în substanţa cerebrală. Accesul epileptic major are ca manifestări: a) relaxare sfincteriană. Criza epileptică majoră se caracterizează prin: a) epistaxis. Paralizia facială periferică este precedată de: a) deficit motor al membrelor superioare. b) cefalee occipitală. c) valori tensionale crescute. c) evacuarea în exces de LCR. c) tulburări motorii. c) deficit motor. b) dureri auriculare. 56. 53. Pacientului cu hemoragie cerebrală i se pot administra: a) vasodilatatoare. c) alterarea percepţiei senzitive şi senzoriale. Pacientului cu neuroinfecţii îi asigurăm: a) repaus obligatoriu la pat. c) edem cerebral generalizat. Pentru AVC sunt factori de risc: a) hipertensiunea arterială. c) hemostatice. 54. b) anticoagulante. c) redoare de ceafa. 52. b) risc de accidente. c) predispoziţia ereditară. b) tulburări vestibulare. 46.

c) radem zona de examinat. c) proces infecţios asupra S. b) acuze dureroase ale capului după traumatisme. 67. Neuroinfecţiile primitive reprezintă: a) proces infecţios la nivel circulator. ciclică în puseuri. Pentru examinare EEG: a) pacientul va fi sedat. 60. b) proces infecţios la nivel respirator. 65. Pacientului epileptic nu îi sunt recomandate: a) consumul de neurotoxice. 63. b) îndepărtăm obiectele radioopace. 68.. b) testul de toleranţă a substanţei de contrast.C. b) pacientul trebuie să fie cu scalpul curat. Sindromul encefalitic se manifestă cu: a) tulburări neurologice. 64. c) tulburări digestive. b) contractura musculară. b) privirea saşie. Pentru angiografie cerebrală şi pneumoencefalografie: a) pacientul va fi nemâncat. la nevoie. b) acută. 69. c) reducerea dozelor fără recomandare medicală. Neuroluesul este transmis: a) pe calea genitală. c) dezbrăcăm regiunea de examinat. Pentru examinările cu substanţă de contrast efectuăm: a) supravegherea funcţiilor vitale. c) pacientul va fi pregătit psihic. Evoluţia sclerozei multiple este: a) cronică. Sindromul meningitic are ca manifestări: a) tulburări sezitivo-senzoriale. c) tulburări senzitivo-senzoriale. c) criza de pierdere a conştientei. 59. b) tulburări psihice. Migrena reprezintă: a) durerea paroxistică a capului de obicei unilaterală. b) mers fără supleţe cu paşi mici. b) transplancentar. fără recidivă. c) vederea dublă. 58. 66. Pentru examinarea radiologică a pacientului: a) părul lung îl vom lega pe creştet. 62. Ptoza palpebrală din miastenie reprezintă: a) căderea ploapelor.57. b) pacientul va fi sedat (medicaţie anxiolitică). c) mers cu pasul şi trunchiul înclinat pe spate. Pacientul parkinsonian are: a) mers cu supleţe şi paşi mari. . c) alternantă cu remisie completă.N. c) la naştere. 61. b) suprimarea tratamentului dacă nu mai face crize o lună de zile.

b) asistenta medicală de laborator. Biopsia musculară se execută în: a) salon. 79. c) se asigură pacientului repaus fizic 60 minute. b) un tampon de vată. După puncţia lombară pacientul are voie: a) să se mobilizeze după 15 minute de repaus. 71. c) îl depune în sacul colector. Asistenta medicală comprimă după efectuarea puncţiei locul de elecţie cu: a) o compresă sterilă. . Asistenta medicală menţine mandrenul acului spinal în timpul puncţiei: a) steril. b) nu. 80. numai în cazul HTA. c) mănuşile nu sunt necesare. Asistenta medicală oferă medicului pentru efectuarea puncţiei: a) mănuşi de unică folosinţă. c) medic. 73. nesterile. 70. c) copii sunt ţinuţi pe genunchii asistentei medicale. c) da. b) pacientul se poate mobiliza după circa 15 minute. b) nu are voie să se mobilizeze aproximativ 24 h. Tratamentul anticoagulant este contraindicat: a) la apariţia gigivoragiilor. 77. 76.c) poziţia pacientului va fi în ortostatism. d) numai dacă pacientul acceptă. c) 10/10 cm din centru în afară. b) şezând. c) alcool sanitar. Examinarea oftalmoscopică este necesară unui pacient cu afecţiune neurologică: a) da. c) o compresă nesterilă. 78. 81. b) la apariţia episoadelor de epistaxis. c) domiciliul pacienţilor. b) sala de operaţii. 74. b) nesteril. c) să fumeze şi să consume băuturi alcoolice. După efectuarea puncţiei occipitale: a) se asigură 8 h repaus total pacientului. Poziţia pacientului pentru puncţia lombară este: a) decubit lateral. Asistenta medicală dezinfectează locul puncţiei cu: a) apă şi săpun. Asistenta medicală badijonează locul puncţiei pe suprafaţa de: a) 25/25 cm din afară spre centru. Puncţia lombară se execută de către: a) asistenta medicală de salon. b) tinctură de iod. b) 5/5 cm indiferent de sens. 75. 72. b) mănuşi sterile.

ce reduc greaţa. d) mobilizarea precoce activă. Autonomia de deplasare este asigurată prin: a) menţinerea ortostatismului. Monitorizarea şi combaterea vărsăturilor realizată de asistentă se referă la: a) respiraţii profunde ale bolnavului.. 84. . Capacitatea de autoservire generală constă în: a) igienă personală. 88. 87. 82. b) stabilirea interrelaţiei stimulare-răspuns. b) poziţionarea laterală. b) se folosesc tampoane de vată înmuiate în sol. 85. b) 40 picături/min. c) evaluarea volumului şi caracterului vărsăturilor. f) hidratarea şi alimentarea adecvată. i se interzic următoarele profesiuni. In planul de îngrijire pentru un pacient cu hemoragie cerebrală. c) mers. d) poziţionarea semi-şezândă cu două perne. cu excepţia: a) conducător auto. Modul de administrare pentru Manitol 20% este de: a) 60-70 picături/min. c) 70-80 picături/min. b) poziţia şezând. c) începerea precoce a intervenţiilor de reeducare. c) apă distilată. 86. c) prevenirea complicaţiilor generale. după fiecare utilizare cu: a) heparină 10 u. Îngrijirea cavităţii bucale a pacientului de. b) macaragiu.c) când LCR-ul este sanguinolent. 83. recomandată.i/ml.. d) efectuarea unor exerciţii pentru denumirea diferitelor obiecte. Reeducarea tulburărilor de vorbire de tip afazic se poate efectua prin: a) asigurarea colaborării familiei pacientului. Unui bolnav cu epilepsie. pe care asistenta îl curăţă zilnic. d) apă bicarbonatată. asistenta îşi va fixa ca obiective: a) evitarea mobilizării pacientului fără aviz medical. e) repaus absolut la pat.. b) activităţi manuale diverse. d) economist. b) o soluţie de clorură de Na normală. e) clătirea gurii după vărsături. aproximativ o săptămână. 89. b) supravegherea funcţiilor vitale. c) conducător metrou. c) mucoasele şi limba se badijonează cu glicerina boraxată de 3 ori pe zi. 90. de acid boric 1% sau ceai de muşeţel. c) îmbrăcat-dezbrăcat. Pentru păstrarea „venei deschise" folosim în cadrul fluturaşi lor sau a branulelor un căpăcel de conectare cu capacul acestora. mai sus: a) se efectuează dimineaţa şi seara.

c) nu contează momentul ales. acest tip de respiraţie este explicat astfel: a) respiraţie completă neregulată. Asistenta recunoaşte că această îngrijire este eficientă pentru că: a) pacientul va respira mai uşor. îndepărtând obiectele traumatizante din apropiere. b) o aşezăm în decubit ventral pe podea şi solicităm urgent o sursă de ajutor. conştientă. 92. b) promovează drenajul venos. 12 ani. 95. regulate susţinute cu creşterea în amplitudine. Care din următoarele ar corespunde strategiei privind gradul de mobilitate permis Ioanei în spital: a) să-i administrăm un sedativ prescris şi odihnă strictă la pat. c) creşte valoarea TA. b) începând cu membrul plegic. 98. Care din următoarele arată ordinea corectă a etapelor crizelor de epilepsie: a) tonic. inteligentă. Care din următoarele va fi acţiunea prioritară când Ioana va avea o altă criză. 93. mai bine. 99. care este anxioasă şi dominatoare. 96. clonic. instruită. în timpul orei de istorie are o criză de epilepsie. timp de 24 h. c) nu contează. ce durează 10-20 sec. însoţită de mama ei. c) de decubit lateral. d) reduce intensitatea durerii. b) să-i permitem să se aşeze liniştită pe marginea patului şi să meargă însoţită la WC. Ioana. Refracţiile musculo-tendinoase pot fi evitate prin: a) menţinerea corectă a membrelor paralizate. dar să fim asiguraţi unde se află. singurul copil al unor părinţi de vârstă mijlocie. comă. capul va fi întors pe o parte pentru scurgerea secreţiilor şi rugăm celelalte persoane să părăsească încăperea. b) inspiraţii prelungite cu pauze inspiratorii şi/sau expiraţii.91. de HT-intracraniană şi este internat în serviciul de neurologie. 94. Reeducarea funcţională a membrului paralizat trebuie începută: a) după 30 de zile de la debut. i s-a pus dg. c) să-i permitem să se ridice. în timp ce urmăreşte un program la TV în holul secţiei: a) o poziţionăm postural pe podea. . Pacientul cu deficit motor parţial se îmbracă: a) începând cu membrul sănătos. E. d) respiraţii rapide. Planul de îngrijire include poziţionarea prin ridicarea capului patului la 30°. automatism. Pacientul începe să manifeste o respiraţie Cheyne-Stokes. b) menţinerea poziţiilor de flexie a genunchiului şi răsuciri ale trunchiului. Este internată la spital. c) respiraţie cu amplitudini crescânde până la maxim şi apoi scăzând până la apnee. c) o aşezăm în decubit dorsal. Pentru mobilizarea pasivă a membrului superior poziţia pacientului în pat este: a) de decubit dorsal. c) evitarea mişcării. 97. b) în perioada acută. D-lui M. cu amplitudine superficială şi adâncă. să se mişte. b) Trendeleburg. sub observaţie.

este reinternat în spital în vederea începerii unui program intensiv de recuperare. voi merge. Ca să evalueze eficacitatea programului intestinal de evacuare. în urmă cu 6 luni a suferit un traumatism . asistenta medicală ar trebui . b) scopul meu este să mă deplasez independent. include: a) monitorizarea orelor de somn. 104. Prioritatea planului de îngrijire întocmit pacientului.b) aură. 105. b) evitarea alimentelor carbohidrante. Imobilizarea prelungită la pat a pacientului determină: a) complicaţii pulmonare. b) controlează frecvent umplerea vezicii urinare. tonic. somn. clonic. Care din următoarele afirmaţii ale D-lui I. 106. 102. c) prevenirea aspiraţiei pulmonare. 101. Pentru a restabili mobilizarea unui pacient cât mai repede posibil după un AVC (pareză) cea mai importantă acţiune este: a) poziţionarea corectă a membrului respectiv. tonic. pentru a alina suferinţa pacientului. Cea mai potrivită îngrijire nursing. clonic. somn. clătinarea. d) tremurătură. d) aplicarea de aţele la membrele afectate. somn. D-l R. 107. 22 ani. automatism.O. c) curând. c) tulburări trofice cutanate. Marin. tonic. Este internat pentru că starea generală din ultimele zile s-a alterat. fără ajutor. c) schimbarea poziţiei pacientului din 10 în 10 ore. I. Care din următoarele situaţii i se par iniţial Ioanei ca fiind cea mai dificilă: a) să spună rudelor sale despre boală. b) să fie adus în starea de independenţă. b) intenţia de tremurătură. c) colaborarea cu pacientul mai ales atunci când îşi planifică programul de activităţi. Cel mai important simptom al bolii care confirmă starea alterată. c) spală din 2 în 2 ore vasul urinar. c) clonic. c) să se bazeze pe medicaţie pentru stabilizarea bolii. este: a) poziţionarea. b) efectuarea de exerciţii fizice pasive ale membrului respectiv. b) să se întoarcă la şcoală şi să-şi întâlnească colegii. Ce activitate a pacientului demonstrează învăţarea corectă cu privire Ic îngrijirea tractului urinar: a) limitează lichidele ingerate la 1000 ml/24 h. este: a) confuzia. d) gândul de a fi supraprotejată de mama ei. d) aură. M. b) agravarea tulburărilor cardio-vasculare. 72 ani. 103. d) să efectueze cât mai variate activităţi. are de 10 ani Parkinson. indică faptul că înţelege dificultatea leziunii sale: a) vreau să folosesc un scaun cu rotile. 108. c) paloarea tegumentelor. 100. D-l.o lezare incompletă a vertebrei T4.

pentru: a) formarea protrombinei. . Vitamina B1 şi PP sunt indicate în tratamentul pacientului cu delirium tremens. c) spasmele musculare severe. Asistenta medicală va răspunde: a) vom scăpa de ei. b) să nu accepte incontinenţa. c) aceşti gândaci sunt o manifestare a bolii. cu evenimente imaginare. c) să schimbe zilnic vasul pentru eliminare. Dieta bogată în proteine şi vitamine previne distrugerea unui organ care detoxifică alcoolul: a) pancreasul. 8. b) ficatul. de lămâie. Aerofobia este: a) teama de locuri înalte. se numeşte: a) autism. 4. speriat. b) se indică asocierea alcool/antidepresive triciclice pentru vindecarea rapidă a depresiei endogene. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni psihice. c) balbism. dacă vezi gândacii care se urcă pe patul său. b) depresii endogene. 109. 7. c) după 65 ani. b) scăderea apetitului. lipsite de consecvenţă: a) confabulează. Repetarea frazelor spuse de altă persoană. Pacientul care umple „golurile sau spaţiile albe" din memorie. b) activitatea sistemului nervos. b) minte. 3. dând cu spray. d) realizarea diurezei. b) după 50 ani. Vârsta de debut a schizofreniei este în majoritatea cazurilor: a) 18-35 ani. c) rinichiul. 5. b) teama de murături. 2.să aştepte ca pacientul să fie capabil: a) să evite laxativcle şi scaunele moi. c) o circulaţie sanguină bună. Riscul de sinucidere este maxim în cazul: a) depresiei simple. 6. de tip nevrotic. c) are halucinaţii. contradictorii. b) ecolalie. 1. Ce observaţie apărută va reconsidera indicaţia: a) somnolenţa. Asistenta medicală îi administrează diazepam 100 mg. Care din răspunsurile următoare este fals: a) antidepresivele triciclice potenţează efectele alcoolului. Pacientul cu delirium tremens te întreabă. 9. b) nu văd nici un gândac.

Tulburările psihice postpartum evoluează: a) tranzitoriu şi au prognostic favorabil. b) se dau alimente pe care le poate mânca „din mers" (ca sendvişuri)c) nu se ia nici o măsură. întârzierea mintală gravă: a) corespunde descrierii clasice de idioţie. b) se datorează unor factori endogeni ce intervin după vârsta de 3 ani. 21. 11. 12. c) nu poate avea o existenţă independentă. Indicaţi răspunsul corect: a) diazepamul se administrează intravenos lent (50 mg/min. d) clodelazin. c) tulburări psihosomatice. cu tendinţă la transfer către psihoze. 16. b) trenant. 18. 13. b) limbajul însuşit este minim. Haloperidolul se contraindică pacienţilor cu: a) boală Parkinson. c) este rezultatul unor leziuni cerebrale cu caracter sechelar. b) sterilet. Oligrofrenia: a) se caracterizează prin factor QI > 90. Cum procedăm corect faţă de un pacient hiper ac tiv aflat în stare de agitaţie maniacală şi care refuză hrana: a) va fi imobilizat în cămaşă de forţă. Indicaţi enunţurile false referitoare la barbiturice: a) se utilizează fără pericol de către gravidă sau lăuza ce alăptează. . 14. b) fenobarbitalul se administrează intravenos lent.10. 15. 19. Diazepamul este contraindicat în: a) starea de şoc. b) alcoolism. Care enunţ este fals: a) fenobarbitalul scade efectul corticoizilor. c) boala Alzheimer. 17. c) demenţă. b) se poate resorbi şi administra sub formă de supozitoare. Sindromul discordant este caracteristic pentru: a) schizofrenie. la nevoie se aplică pedeapsa corporală şi este forţat să mănânce. b) demenţă senilă. b) fenobarbitalul este medicament de elecţie în tratamentul intoxicaţiei etanolice acute. Ce metodă contraceptivă ar fi utilă unei persoane tinere epileptice care urmează un tratament cu fenobarbital: a) contraceptive orale. c) nu determină fenomene de intoleranţă şi dependenţă. b) diazepam. integrată socio-pro-fesional. c) meprobamat. 20. Care medicament de mai jos are efect miorelaxant pe musculatura somatică: a) antideprin.). c) vasectomie. b) agitaţia psihomotorie din demenţa senilă. când va fi înfometat va veni singur să primească hrana.

c) tratată cu infiltraţii de apă distilată suprapubian. d) halucinaţie. Teama nejustificată de moarte se numeşte: a) nosofobie. 24. b) nitrazepam. Tulburările psihice determinate de tumorile cerebrale temporale. Semnele de neuroglicopenie cerebrală sunt: a) transpiraţii. b) schizofrenie. 33. inert. Schizofrenia se caracterizează prin: a) autism. b) denumită şi „petit mal". 26. cu tulburări confuzionale la vârstnici. tremurături. c) thanatofobie. b) acte de agresivitate. b) anxietate. c) în stare de comă de gradul IV. cu flexibilitate ceroasă. c) haloperidol. c) demenţă. b) stări depresive. jovial.22. dansează. Pacientul cu sindrom catatonic este: a) euforic. 32. Psihopatiile apar la vârsta: a) copilăriei. b) depresie majoră. embolii cerebrale repetate şi aflat sub tratament de întreţinere cu trombostop şi chinidină: a) fenobarbital. c) idei de infanticid şi tendinţă de suicid în doi. e) acvafobie. c) afecţiuni neurologice. b) imobil. c) adultului. pot surveni: a) deces. este: a) parţială sau focală. d) ambivalenţă afectivă. În postpartumul precoce pot apare: a) stări confuzionale. cântă. 27. c) dezinhibiţie sexuală. b) adolescenţei. Gândirea forţată face parte din delirul întâlnit în: a) paranoie. Ce hipnotic se indică la un pacient cu fibrilaţie atrială. b) halucinaţiile vestibulare. . 29. ■ 28. 23. b) anxietate. c) pierderea stării de conştientă. 31. 75 Marcaţi răspunsul incorect = epilepsia cu crize convulsive generalizate. pot fi: a) halucinaţiile auditive. c) halucinaţiile vizuale. Psihopatiile sunt: a) boli psihice. ' tonico-clonice. fatigabilitate. c) gândire forţată. b) dizarmonii în structura personalităţii. 30. În cursul stării de agitaţie psihomotorie.

d) complicaţii banale. b) promovarea contactului cu realitatea. 35. convulsii. Complicaţiile neonatale ale folosirii de droguri pot fi următoarele: a) prematuritate. b) cubital. transpiraţii. 44. deşi pacientul este „beat mort" asistenta medicală va interveni prin: a) menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii. b) pot fi cantitative. ce constituie o urgenţă. Se indică asocierea de antideprin la un pacient deprimat şi cu HTA sub tratament cu clonidină: a) întotdeauna se asociază. Combaterea tendinţelor de consum şi abuz de alcool la toate vârstele poate fi susţinută prin: a) modalităţi de educaţie sanitară la toate grupele de vârstă. d) înlăturarea ideilor false despre alcool. în planul de îngrijire întocmit pentru un bolnav oligofren. b) măsurarea TA şi pulsului.nevrotic şi sub tratament cu propanolol: a) diazepam. b) anularea obiceiului de a da alcool copiilor. 39. 37. Ce hipnotic şi/sau tranchilizant se recomandă la un pacient hipertensiv. c) median. 38. c) prevenirea debutului psihozei. 36. b) fenobarbital. b) halucinaţii vizuale. c) prevenirea comportamentului deviant la copii şi tineri. Injectarea accidentală a soluţiei de calciu bromatparavenos (la plică de flexie a cotului) determină paralizia nervului: a) radial. 40. îşi va propune următoarele obiective: . c) pot fi calitative.34. c) distrofii. b) se evită asocierea. e) lipsă de comunicare prin izolarea pacientului. depersonalizare. c) tulburări de gândire. 41 Abuzul de halucinogene determină următoarele simptome ale drogării: a) midriază. c) neimplicarea familiei în asigurarea suportului emoţional. b) malformaţii congenitale. Medicaţia antipsihotică este eficace în: a) controlul simptomelor. In coma alcoolică. d) realizarea unei diete echilibrate. fără importanţă pentru nou-născut. c) majeptil. b) reducerea efectelor secundare. 43 Îngrijirea pacientului cu demenţă implică din partea asistentei medicale: a) o atitudine umanitară. Asistenta medicală. c) supravegherea diurezei. dacă se asociază şi cu furosemid. c) da. 42. Tulburările de memorie: a) se numesc dismnezii. tahicardie.

46. nu îl părăseşte şi anunţă medicul prin altă persoană. Pentru că isteria se poate manifesta asemănător cu epilepsia. d) supraveghează continuu pacientul. d) nitrazepam. b) insulinoterapia. În tratamentul schizofreniei apar mai multe variante. c) uscăciunea mucoasei bucale. . c) nu cere supraveghere deosebită. e) previne agitaţia în salon. Faţă de bolnavii cu agresivitate şi agitaţie psiho-motorie asistenta medicală va lua o serie de măsuri utile până la venirea medicului. Printre efectele secundare ale neurolepticelor (clorpromazin) se pot întâlni: a) hTA ortostatică (mai ales la copii şi vârstnici). c) diazepam. Printre intervenţiile asistentei medicale în prezenţa unei paciente în „criză de isterie" întâlnim următoarele: a) sustragerea atenţiei pacientei de la preocuparea asupra crizei. c) cum se transportă pacientul în timpul crizei. b) administrează neuroleptice sedative pe cale parenterală. Care din următoarele medicamente au efect tranchilizant: a) diazepam. c) acceptă ajutorul celorlalţi pacienţi. 47. asistenta medicală va cunoaşte în mod deosebit: a) diferenţierea crizei de epilepsie generalizată (grand mal) faţă de criza de isterie. b) pe ce cale se administrează diazepamul. b) prevenirea complicaţiilor medicale. a) imobilizează pacientul prin contenţie manuală şi mecanică. Sfatul genetic este foarte important în prevenirea demenţelor şi se realizează prin: a) dispensarizarea gravidei cu risc de sindrom Down. c) susţinerea familiei în asigurarea îngrijirilor la domiciliu. c) psihoterapia în grup sau individuală. c) amitriptilină. care din următoarele au drept obiectiv readaptarea şi reintegrarea în mediul socio-familial: a) administrarea de neuroleptice. b) antideprin. b) tulburări de vedere şi reacţii extrapiramidale. b) dispensarizarea deosebită a gravidei cu peste 35 ani.cu scop sedativ. 52. 49. d) constipaţie. 50. c) menţinerea pacientei în mediul unde a făcut criza. d) hidroxizin. d) ergoterapia. b) fenobarbital.a) promovarea dezvoltării optime. 51. 48. 45. b) administrarea de diazepam . Care din următoarele medicamente sunt hipnotice: a) amital sodic. e) terapia familiei.

c) prevenirii tulburărilor de decubit. asistenta medicală va acorda atenţie: a) igienei generale. d) apatiei. 59. b) ergoterapie. In cursul terapiei prin somn (cămaşă de forţă chimică) aplicată unui pacient cu afecţiune psihică. . c) relaxare. Pacientul cu psihastenie poate prezenta obsesii şi fobii cu conţinut: a) agresiv b) sexual. 55 Doamna R. b) în convalescenţă. d) odihnă. d) înlesnirea vizitelor membrilor familiei. 58. b) infarct de miocard acut. 57. de câteva luni este criticată de colegi nentm indiscreţie şi că unii studenţi au fost puşi să o spioneze. insomnie şi a scăzut în greutate. capabilă „fofesional are sentimentul că. familială. influenţa familiei poate fi utilă: a) în faza acută a bolii. c) isteriei.53. Tratamentul nevrozelor este întregit de: a) psihoterapie. are anorexie. de 31 de ani. c) oligofrenie. b) schimbării lenjeriei. c) îndepărtarea altor pacienţi şi limitarea contactelor cu aceştia. 60. Reacţii afective şi comportamentale imprevizibile prezintă un pacient cu: a) schizofrenie. Scopul iniţial al asistentei medicale v-a fi îndreptat spre: a) antrenarea pacientei în activitatea de grup. Faţă de pacientul cu tulburări psihice. În care din următoarele afecţiuni este contraindicat să administrăm antideprin? a) glaucom. b) depresiei. o persoană fără prieteni. Doamna A. profesoară. b) epilepsie. Asistenta medicală ştie că aceste simptome sunt caracteristice: a) alcoolismului. 54. c) epilepsie. d) numai în perioada de convalescenţă. c) în perioada de reinserţie socială. 56. b) ajutarea bolnavei să dobândească încredere în cadrele medicale din secţie.

1. b) să doarmă pe un plan dur. după activitatea desfăşurată. Din planul de îngrijire a unui pacient cu bursită fac parte următoarele intervenţii: a) repausul regiunii. tensiunii arteriale. înainte de activitate. d) a membrelor superioare. 5. în afara tratamentului medicamentos prescris de medic. c) ameţeli. 9. cuprinde: a) spălatul şi pieptănatul. . b) scolioza. d) să-şi ofere o alimentaţie bogată în calciu şi vitamine. asistenta îi recomandă: a) să efectueze zilnic mişcare (mers pe jos). c) să se odihnească cât mai mult. respiraţiei. 4. ca: a) ruptura de menise. Evaluarea toleranţei la efort impune: a) măsurarea pulsului. Bradidactilia se caracterizează prin: a) degete mari şi subţiri. c) luxaţia de şold. 10. b) observarea apariţiei unor semne legate de limitarea mişcărilor. b) îmbrăcatul şi dezbrăcatul. 2. Cifoscolioza este o boală: a) restrictivă. Evaluarea gradului de independenţă în efectuarea activităţilor zilnice.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni locomotorii. b) toleranţa la efort. e) limitarea mişcărilor. d) degete mari. d) febră. Bursita se manifestă prin: a) sindrom inflamator. Ocupaţia poate favoriza şi influenţa apariţia unor afecţiuni ale aparatului locomotor. 3. b) tenosinovita. b) măsurarea pulsului. 8. c) prelevarea de produse biologice şi patologice. respiraţiei. c) gradul de independenţă în efectuarea activităţilor zilnice. 7 Care din următoarele sunt malformaţii congenitale: a) piciorul strâmb. c) genu valgum. c) degete scurte. b) vărsături. b) obstructivă. d) lordoza. c) independenţa în comunicare. Unei paciente cu osteoporoză. 6. c) a membrelor inferioare. Pentru evaluarea morfo-funcţională a aparatului locomotor al unei paciente asistenta va determina: a) poziţia corpului şi a membrelor. tensiunii arteriale. b) degete supra numeroase.

Care din următoarele afecţiuni perturbă metabolismul ţesutului conjunctiv şi articular: a) raa. 13. 15. b) aparat gipsat pelvi-podal. b) impotenţă funcţională. 17. c) existenţa fenomenului de „membru fantomă". d) schimbării locului de muncă. d) atelă gipsată gambiero-podală. d) necesitatea tracţiunii pentru vindecare. b) uşoară abducţie elastică a braţului. c) osteoartrita tuberculoasă coxofemurală. c) fetiţe. d) infecţii bacilare (bacii Koch). b) anxietate. Deficitul de autoîngrijire. 14. b) diabetul. d) băieţi. c) atelă gipsată femuro-podală. d) masaj al regiunii. c) deformarea regiunii la distanţă. 19. d) echimoză. Ruptura musculară se manifestă prin următoarele. Care din următoarele probleme este prioritară în cazul unui pacient care a suferit o amputaţie: a) potenţial de complicaţii. Care din următoarele semne nu apar în luxaţia scapulo-humerală? a) umăr în epolet. . c) perturbarea imaginii corporale. cu excepţia: a) durere intensă apărută brusc. 18.c) captarea vărsăturilor pe 24 h. b) osteoartrita tuberculoasă a coloanei vertebrale. c) umăr globular. CI b) existenţa posibilităţii de protezare. 12. 11. „Morbul lui Pott" sau: a) osteoporoza. Imobilizarea corectă a unei fracturi de gambă în urgenţă se face în: a) aparat gipsat gambiero-podal. ca problemă. b) deformării şi rigidităţii articulare. e) poziţionarea corectă a corpului în mişcare. c) panariţii şi furunculi. c) apariţiei complicaţiilor gastro-intestinale. La ce se referă suportul psihic oferit de asistentă pacientului cu amputaţie: a) încurajarea să-şi privească bontul. a unui pacient cu afecţiune locomotorie este consecinţa: a) imobilizării segmentelor corpului. b) femeia la menopauză. 16. Luxaţia coxo-femurală congenitală se întâlneşte mai frecvent la: a) persoana vârstnică.

În prezenţa unui aparat gipsat asistenta îşi propune următoarele cu excepţia: a) sesizarea oricărui miros degajat la nivelul aparatului gipsat. Artoscopia este examinarea endoscopică a: a) unui muşchi. cu fractură de col femural operată. b) observarea schimbării culorii gipsului la nivelul plăgii. b) electromiograma. c) încurajarea pacientului. În cazul unei bolnave de 70 de ani. d) se introduce într-un recipient cu gheaţă. c) se pansează cu comprese umede/soluţie cloramină. 23. în cazul unui pacient cu extensie. c) radiografia simplă. b) biopsie osoasă. 26. c) scintigrafie osoasă. ameţeli. piciorului şi a degetelor. asistenta îşi propune ca intervenţii: a) verificarea poziţiei membrelor în funcţie de tracţiune. 22. care din următoarele intervenţii vor fi aplicate de asistenta medicală? a) întoarce bolnava din 2 în 2 orc în decubit lateral sau stâng. 24. b) întoarce bolnava din 2 în 2 ore exceptând decubit lateral de pe partea operată şi-i va aşeza două perne între membrele inferioare. d) interzicerea vizitatorilor. 25. Care din următoarele este o explorare funcţională a muşchiului: a) mielografia. .20. c) presiune la nivelul membrului afectat. Examinarea cu izotopi radioactivi a osului poartă denumirea de: a) puncţie osoasă. tracţiune. b) unei articulaţii. b) cefalee. 27. d) sprijinirea precoce pe membrul afectat. b) urmărirea culorii şi temperaturii membrelor. 28. amorţeli. Pacientul cu aparat gipsat este învăţat să anunţe dacă acuză: a) furnicături. b) aparat gipsat brahio-palmală. e) program de mobilizare la 8 ore. c) întoarce bolnavul din 30 minute în 30 minute. O fractură de antebraţ se imobilizează în urgenţă în: a) atelă gipsată brahio-palmară. Funcţia articulară poate avea drept scop: a) explorator. dorsal sau ventral. c) ambele. c) observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat. 29. internat în secţia de ortopedie. Cum se va proceda în cazul unei părţi amputate: a) se alipesc cele două segmente. b) se recuperează imediat segmentele. 21. d) previne eventualele mişcări ale gambei. b) terapeutic. c) atelă gipsată antebrahio-palmară.

31. b) mănâncă bine. dimineaţa. b) este ajutat. d) evitarea sedentarismului. b) evitarea ortostatismului prelungit. cu excepţia: a) prezenţa unei dureri vii la nivelul membrului inferior fracturat. Care sunt explorările ce urmează a se efectua.Care din următoarele sunt obiective ce vizează educaţia pacientului pentru prevenirea afecţiunilor locomotorii: a) poziţionarea corectă în timpul unei activităţi. d) durere. Imobilizarea la pat. de 38 ani. 35 Bolnavul D. Domnul B. b) 8 ore. C. predispune pacientul la următoarele complicaţii. este palid. are dispnee şi o plagă care sângerează la nivelul gambei drepte. 32.M. b) examinarea permeabilităţii căilor respiratorii superioare. c) disconfort. de 18 ani se internează pentru dureri la nivelul coloanei vertebrale care-l obligă să nu se aplece. Care este prima măsură luată de asistentă: a) hemostază provizorie prin pansament compresiv. senzaţii de furnicături. Următoarele observaţii sunt relevante pentru evoluţia cazului. 34. d) impotenţa funcţională şi anestezia degetelor.. c) dureri. b) senzaţia de fierbinţeală a anumitor zone sub gips şi miros neplăcut. c) efectuează 10 mişcări în 8 ore. 33. are aparat gipsat la membrul inferior stâng. cu excepţia: a) greţuri şi vărsături. D-na R. transpiraţii abundente. c) 3 1/2 ore. cu insomnie. c) anchiloze. impotenţa funcţională şi cianoza degetelor.. 38. răceală şi albirea degetelor. un orar de schimbare a poziţiei la: a) 6 ore. c) culoarea degetelor de la piciorul afectat şi temperatura cutanată. a suferit un politraumatism prin accident de circulaţie. subfebril. inapetenţă. Asistenta întocmeşte. 37. d) examene bacteriologice. se află internat cu un aparat gipsat pentru o fractură de femur. c) măsurarea pulsului şi TA. c) examene imunologice. ştiind că este vorba de TBC vertebrală secundară unei localizări pulmonare: a) explorări radiologice. c) respectarea unei alimentaţii echilibrate. în vârstă de 17 ani. d) 2 ore. împreună cu pacientul imobilizat la pat. . b) escare. b) explorări serologice. b) deficit de autoîngrijire. În timpul mobilizării active asistenta va urmări dacă pacientul: a) execută mişcările permise.30. Care dintre următoarele semne relevă apariţia unor complicaţii infecţioase sub aparatul gipsat? a) edemul. 36 Care din următoarele probleme vor face parte din planul de îngrijire întocmit de asistentă unui pacient imobilizat la pat cu o afecţiune locomotorie: a) potenţial de complicaţii. d) punerea unui garou în 1/3 medie a coapsei drepte. A.

1. d) guta.. intervenţiile. b) tratament cu tuberculostatice. 7. 4. Printre măsurile de profilaxie primară se află: a) depistarea purtătorilor de infecţii streptococice acute. b) fibrinogen. c) terţiară. c) coxartroza. c) proteină C reactivă. b) vertebrele cervicale. 40. 5. 2. In toate bolile reumatice se examinează sângele prin determinarea de: a) V. Pregătirea pacientului pentru intervenţie chirurgicală ortopedică corectivă este o măsură de profilaxie: a) primară. Pentru evidenţierea procesului de osteoporoză pacientul va efectua: a) o artoscopie. Goniometrul este folosit pentru: a) examenul mobilităţii articulare. b) gonartroza. b) depistarea purtătorilor sănătoşi de streptococ betahemolitic. c) un examen radioscopic pulmonar. c) imobilizare pe un plan tare. c) vizualizarea suprafeţelor articulare. sunt: a) regim igieno-dietetic complet. c) spondilita anchilozantă. c) primele 2 vertebre lombare. d) nu există o lombozare predilectă. b) poliartrita reumatoidă. b) examenul lichidului sinovial.. 39. Care din următoarele boli reumatismale sunt degenerative: a) reumatismul articular acut. d) uneori fizioterapie.Ce vertebre ale coloanei vertebrale sunt cel mai frecvent afectate în TBC: a) ultimele vertebre toracice. b) un examen radiologie osteoarticular. Durerea articulară se accentuează la: . b) secundară. Care din următoarele boli reumatismale au o evoluţie acută: a) reumatismul articular acut.In cazul pacientului M. 8.e) IDR. 3. c) evitarea factorilor trumatici şi mecanici. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni reumatice.C. d) uree.H. 6. în ordinea priorităţilor.S.

c) mişcări articulare limitate. 11. cea mai frecventă boală reumatică. c) sprijinirea psihică pentru a se adapta la reducerea capacităţii sale funcţionale.Activitatea profesională şi autoservirea sunt afectate de: a) impotenţa funcţională articulară.In timpul tratamentului cu medicamente antiinflamatoare pacienta va primi: a) un regim alimentar hipercaloric.a) mişcare. c) complicaţiile gastrice. b) frig. a unei paciente cu poliartrită reumatoidă. T°. c) anchiloza articulară. c) hipertrofia extremităţilor osoase. b) uzura cartilajului articular. 13. este caracterizată prin: a) inflamaţia structurilor vertebrale. 17. asistenta medicală nu uită: a) asigurarea repausului pe un pat tare şi neted. c) cefalee. 14. 9. d) modificarea schemei corporale. b) un regim alimentar hiposodat. Printre problemele pacienţilor cu artroză întâlnim: a) dificultate în îmbrăcare. d) căldură. d) să o înveţe executarea de exerciţii posturale şi respiratorii. Se ştie că în cazul unei paciente care are o spondilită anchilozantă exerciţiile de postură se execută încă din faza de debut.Susţinerea pacientului din punct de vedere psihic previne: a) stările depresive. b) anxietatea. 12. Artroza.în întocmirea unui plan de îngrijire. 16. Redoarea articulară reprezintă: a) reducerea mobilităţii articulare. asistenta medicală îşi fixează obiectivele următoare: a) scăderea în greutate. 19. e) reducerea capacităţii ventilatorii pulmonare. 18. b) durerea ce se accentuează dimineaţa la sculare. b) impotenţa funcţională musculară.Printre intervenţiile cuprinse în planul de îngrijire a unei paciente cu spondilită anchilozantă. dezbrăcare. c) un regim alimentar bogat în vitamina B1. b) supravegherea pulsului. 15. 10.A. c) repaus.. b) un semn subiectiv.Tumefacţia articulară este: a) un semn obiectiv. încălţare. Caracterele acestor exerciţii vor fi: . c) migrarea durerii de la o articulaţie la alta. b) menţinerea unei măsuri de independenţă în autoservire. c) alimentaţia foarte bogată în proteine şi vitamine. Manifestările de dependenţă pot fi: a) anchiloza articulaţiei. b) risc de complicaţii oculare. b) episod inflamator. ameţeli. T.

D-na N. 3. c) stimularea resorbţiei de Ca intestinal sub influenţa vitaminei D. b) boală Addison. 5. c) raze ultraviolete. Somatotropul se mai numeşte şi: a) hormon antidiuretic. b) numai pasivă. Hipofuncţia corticosuprarenalei duce la: a) diabet insipid.poliartrită reumatoidă: a) examene radiologice articulare. b) boala Cushing.a) durata scurtă. c) hormon corticostimulant. c) boală Cushing. 1. Pacientul cu sciatică vertebrală îşi va preveni recidivele dacă: a) nu va efectua exerciţii zilnice pentru reeducarea musculară.V. recuperarea prin termoterapie se realizează cu: a) nămol cald. Adrenalina este secretată de: a) medulosuprarenală. ştiind că bolnava suferă de un sindrom reumatoid în cadrul bolii . b) execuţia uşoară. alături de noduli subcutanaţi situaţi deasupra proeminenţelor osoase. Hiperfuncţia tiroidiană conduce la: a) mixedem. mai prezintă febră. b) va evita mişcările bruşte care solicită coloana. b) parafină. c) nu se efectuează exerciţii de mobilitate. b) hormon de creştere. 23. b) gigantism. 21. c) va relua activitatea în mod gradat. b) adenocorticotropul (ACHT) şi somatotropul (STH). Hormonii neurohipofizari sunt următorii: a) insulina şi glucagonul. 20. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni endocrine. Care sunt investigaţiile recomandate în acest caz. c) exoftalmie. . In artroze şi spondiloze. Parathormonul are ca acţiune: a) stimularea glicogenezei. 6. 22. c) ocitocina şi antidiureticul (ADH). b) stimularea secreţiei de adrenalină. c) repetarea lor la 3 ore. cu tumefiere. Reducerea funcţională a articulaţiilor periferice se realizează prin exerciţii de mobilitate: a) activă şi pasivă. b) examene serologice . Hiperfuncţia corticosuprarenalei duce la: a) diabet insipid. de 45 ani se internează pentru dureri matinale la nivelul articulaţiilor metacarpiene. c) tomografie computerizată. 2. c) boala Addison. stare generală modificată. 7. 4.factori reumatoizi.

Hormonul responsabil pentru apariţia diabetului zaharat este: a) glucagonul. 11. 10. c) durerea abdominală. c) senzaţia de vomă. PS. b) ADH-ul hipofizar. 13. b) iodului legat proteic. 8. Feocromocitomul este o afecţiune cauzată de: a) hiperfuncţia medulosuprarenalei. c) regim alimentar. . Pentru determinarea 17-cetosteroizilor urinari se va recolta urină din: a) 24 ore. Hipofuncţia tiroidei conduce la: a) exoftalmic. c) reflexogramei achiliene. b) atonia musculară a sfinterului vezical. b) încetarea drenajului. b) administrarea unui preparat de calciu. c) hiperglicemiei provocate. . d) infecţia ascendentă. 16. c) 2 ore. 15. 17. Care din următoarele este complicaţia cea mai obişnuită după catetizare: a) strictura uretrală. c) hiperfuncţia adenohipofizei. 9. c) descheierea hainelor pentru asigurarea respiraţiei pacientului. 12. A fost internat cu o săptămână în urmă şi are un cateter vezical. b) nanism. b) hipotensiune arterială. c) mixedem.b) sistemul nervos parasimpatic. 14. Tratamentul hipofuncţiilor endocrine constă în: a) tratament simptomatic. pigmentarea tegumentelor. D-l. c) ambele. c) corticosuprarenală. scăderea ponderală. b) testului THORN. Explorarea funcţională a glandei tiroide se poate face prin determinarea: a) iodemiei. Imediat după tireoidectomie asistenta medicală constată următoarele manifestări. Care sunt intervenţiile de urgenţă ? a) aplicarea unei comprese reci pe frunte. va face o operaţie pentru adenom de prostată. b) 48 ore. Pacientul cu boala Addison prezintă ca manifestări de dependenţă: a) oboseală. Glanda tiroidă este explorată funcţional pentru determinarea: a) metabolismului bazai. La un bolnav cu hipocalcemie apare o criză de tetanie. hipotensiune arterială.76 ani. paloare. inapetenţă. 18. b) administrare de hormoni deficitari. b) hiperfuncţia corticosuprarenalei. Pentru care dintre ele cheamă urgent medicul? a) tahicardie. c) insulina.

Culegerea de date prin interviu. transpiraţie. În afecţiunile endocrine întâlnim modificări ale stării mentale. d) cu aspect „pătrat". loţiuni pentru diminuarea pahidermiei. Asistenta medicală asigură echilibrul hidric normal al bolnavului prin: a) hidratare orală (dacă tolerează). cu aspect „de linguriţă". tulburări cardio-respiratorii. c) dă explicaţii sumare pentru a nu-1 obosi. b) lentoarc în gândire. d) agitaţie marcată.. furnizează informaţii nespecifice bolnavului cu afecţiune endocrinologică. Pentru educaţia bolnavului asistenta medicală va realiza instruirea ce se referă la modificarea regimului alimentar. e) tulburări de memorie. răspunde la întrebări. c) modul de preparare a alimentelor. b) observarea aspectului tegumentelor. 20. Aspectul faciesului este o caracteristică specifică unor boli endocrine? a) da. c) supravegherea şi înregistrarea diurezei. b) tipul şi cantitatea de alimente ce vor fi evitate. 23. friabile. 25. dar cu valoare deosebită într-un contest dat. Care sunt intervenţiile asistentei medicale pentru realizarea obiectivului propus: a) încurajarea igienei. In formularea următoarei probleme a pacientului . urmărind: a) scopul dietei. b) uneori. b) hidratare parentrală (dacă este prescrisă). c) nu. Care sunt cele mai frecvente: a) cefalee. printre care: a) labilitate afectivă. oboseală. b) tulburări gastro-intestinale. c) folosirea de creme. b) datorată cefaleei din tumorile hipofizare. c) subţiri şi fisurate longitudinal. dacă vor fi fierte în apă cu sare. care vor fi intervenţiile autonome ale asistentei medicale: a) îl ascultă cu răbdare. Unghiile în boala Addison sunt: a) convexe. Unul din obiectivele planului de îngrijire este „menţinerea igienei corporale ". .sau hipertiroidie. d) lasă medicul să determine bolnavul să-şi accepte imaginea. c) tulburări ale aparatului genital. c) datorată somnolenţei. d) nu este necesară o astfel de instruire. subţiri. b) lungi şi înguste. c) dificultate în vorbire.Alterarea confortului". 21. b) îl ajută să înţeleagă că unele manifestări dispar după tratament. adăugaţi sursa de dificultate: a) datorată tulburărilor de termoreglare în hipo. 24. a lentoarei psihice.19. 22. În vederea îmbunătăţirii şi acceptării imaginii modificate ale bolnavului. tulburări ale somnului. 27. 26.

în vârstă de 45 de ani se internează cu tulburări de ritm cardiac (tahicardie sinusală). b) cu lipsă de iod.tul să demonstreze orientare temporo-spaţială. D-na I. e) folosirea de colaci. tulburări ale somnului. c) o determine să se mobilizeze ziua. 29. Ioana. 31. prezintă cădere a părului. nervozitate. T°. 30. TSH bazai. c) cu lipsă de sodiu. 33. c) dozare a T3T4. b) pacientul să-şi reia eliminarea normală. c) substituire volemică cu glucoza sol. 28. e) administrarea de tireostatice. c) stare psihotică acută. b) Echo. Explorările funcţionale în cazul pacientei pot fi: a) EKG. f) administrarea de blocanţi. d) cu lipsă de fier. b) abord venos. de cele mai multe ori şi problemele pacientei: a) cu lipsă de calorii. scintigrafie tiroidiană. are guşă simplă. TA. M. nestresant sunt intervenţii care susţin următorul obiectiv: a) pacientul să fie capabil să se autoîngrijească. 5%. de tiroidă. Evaluarea nivelului de conştiinţă al pacientului prin determinarea permanentă a orientării în timp şi spaţiu şi menţinerea unui mediu sigur. Acuză o scădere a greutăţii corporale. Cu ce deficienţă de nutriţie sunt probabil asociate. Ea este contactată de asistenta medicală din comunitate pentru a fi învăţată şi urmărită cu privire la deficienţele de nutriţie pe care le are. D-na M. d) explorări specifice.I. d) determinarea probelor de disproteinemie. . guşă şi TA crescută. 32. 45 ani. c) pac. să crească motivaţia pentru unele activităţi. R. Pentru a putea să cunoască nevoile D-nei M.d) pudrarea tegumentelor. sunt în ordine: a) monitorizarea P. b) o asigure cu privire la aparenţele ei generale. asistenta medicală îşi propune ca prioritate în îngrijire să: a) o încurajeze să discute schimbările ei fizice. Intervenţiile aplicate D-nei IM. b) intoxicaţie acută exogenă.. în ciuda apetitului păstrat. Simptomele de mai sus caracterizează o: a) criză de hipertiroidie. g) sedare.

b) diabet zaharat de tip adult (de maturitate). devenind o problemă de sănătate publică: a) 20%. b) 4 stadii. Glicozuria este cantitatea de zahăr prezentă în: a) urină. Glicozuria se clasifică în 2 categorii: a) glicozuria de 24 h. 10. c) diabet major şi diabet minor. polidipsie. 9. c) diabet zaharat numai de tip adult (între 22-30 ani). din populaţie următorul procent. c) 8.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni de nutriţie. b) deshidratarea. Diabetul zaharat evoluează în: a) 2 stadii. Diabetul zaharat se caracterizează prin: a) afectarea metabolismului bazai. b) de mediu. Tipurile de diabet zaharat sunt: a) diabet esenţial şi neesenţial.50%. 4. greu de stabilit. 11. b) 4%. c) polifagie. Etiologia. obezitate. c) angiopatia diabetică. b) LCR. Diabetul zaharat afectează. c) glicozuria din urina spontană. 1. d) glicozuria din 48 h. poliurie. 5. 2. 8. c) creşterea lipidelor în sânge. Diabetul zaharat poate fi definit ca o dereglare: a) acută. b) cronică. b) glicozuria din 8 h. hiperlipidemie. Din punct de vedere clinic deosebim: a) diabet zaharat de tip juvenil (între 0-20 ani). b) hiperglicemie şi glicozurie. d) hormonali. poliurie. Dintre complicaţiile diabetului cea mai importantă este: a) obezitatea. b) diabet insulinodependent şi diabet insulinoindependent. . c) numai a şi b. 7. d) 5 stadii. c) plasmă. a diabetului include factori: a) ereditari. Diabetul zaharat prezintă următoarea triadă simptomatică: a) polifagie. c) 3 stadii. 3. tahicardie. c) mixtă. 6. b) polipnee.

b) 15-20% şi sporirea masei ţesutului adipos.5% şi sporirea masei ţesutului adipos. c) să reducă consumul de tutun sau să nu fumeze. f) să insiste pe lapte. 15. Guta se caracterizează prin: a) manifestări articulare specifice. d) premixte. c) de comportament. b) mixtă. Preparatele insulinice pot fii în raport cu dinamica acţiunii lor insuline: a) cu acţiune rapidă (scurtă). tară grăsimi. 14. c) secundară. b) numai ereditară. cartofi. d) renunţarea la orice activitate fizică. c) stilul de viaţă al bolnavului cu diabet. e) să reducă consumul de sare. Insulina cristalină are acţiune: a) intermediară. b) să insiste pe un regim echilibrat. Obezitatea se manifestă prin formă: a) primară. O definiţie uzitată a obezităţii este considerarea ca fiind o sporire a greutăţii corpului peste greutatea ideală cu: a) 10% şi sporirea masei ţesutului adipos. 16. d) hiperuricemie. alături de medicaţie şi exerciţiu fizic. c) rapidă. Obezitatea este considerată o maladie: a) care acţionează prin bulimie. Insulinele lente. 13. c) 5 h. În programul de educaţie pentru bolnav şi familie vom include: a) noţiuni legate de individualizarea dietei. b) 24 h. b) lente. 19. . b) leziuni viscerale (mai ales renale). cereale cu lapte. ou fiert. Ce sfaturi putem da unei persoane care trebuie să slăbească. d) să bea ceaiuri bine îndulcite. 20. Regimul alimentar reprezintă. să piardă din greutate: a) să mănânce de mai multe ori pe zi. c) manifestări respiratorii grave. una din măsurile terapeutice. sucuri concentrate de fructe. de cele mai multe ori. 21. legume. b) lentă. c) 12. Ce urmăreşte: a) menţinerea unui echilibru metabolic în limite normale.12. c) intermediare. cele care intră în acţiune în 90-120 minute. c) atingerea şi menţinerea greutăţii ideale. 17. d) particulară. au o durată a efectului de: a) 10 h. b) adaptarea dietei la bugetul familiei. 18. b) asigură necesarul caloric şi nutriţional patologic.

28. 25. Alimentaţia bolnavului de gută poate fi: a) hipercalorică. Suportul major al denutriţiei este: a) menţinerea greutăţii la valori corespunzătoare vârstei. c) artrita. de alcool. Denutriţia este definită prin ansamblul tulburărilor chimicobiologice cauzate de subalimentaţie: a) carenţa în principii nutritive. d) realimentare numai prin P. b) aducerea la o stare de nutriţie corespunzătoare activităţii. 29. b) hipocalorică. b) tratament dietetic. Regimul alimentar al acestor bolnavi trebuie să fie: a) numai lactat. 26. c) asigurarea unei diureze de 2 l/zi. Elementul clinic decisiv pentru diagnostic este: a) constipaţia. vorbire monotonă. Excreţia uraţilor este favorizată de: a) lapte. 27. c) hiperproteică. b) supa de zarzavat. Tratamentul denutriţiei constă în: a) realimentare. b) voce lentă. d) stresul psihic. d) căldură umedă locală. umiditate. b) scăderea în greutate cu mai mult de 15% faţă de greutatea ideală. c) modificarea valorilor TA. 30. b) scăderea în greutate. In denutriţie se mai întâlnesc următoarele manifestări: a) apatie şi indiferenţă faţă de mediu. Factorii declanşatori ai gutei sunt următorii: a) frig.22. b) lacto-fructo-vegetarian. c) aport crescut de fructoză. d) carnat. 31. 23. c) semne carenţiale ale vitaminei B6.V. 24. b) abuz alimentar.E. . c) scăderea în greutate cu mai puţin de 12% faţă de greutatea ideală. In tratamentul atacului acut de gută se vor aplica şi următoarele măsuri: a) repaus la pat. c) aducerea la o stare de nutriţie corespunzătoare cu vârsta şi talia. c) sucurile de fructe. b) flebita. c) hidrozaharat.

35. ciclism). d) să-şi reducă greutatea corporală în funcţie de sex şi vârstă în limite normale. 37. e) plăgi nevindecabile. c) intoleranţă la efort fizic. b) manifestările de dependenţă. Care din următoarele pot fi posibile probleme într-un plan de îngrijire a unei paciente cu obezitate: a) intoleranţă la activitatea fizică. 39. b) duratei de subalimentaţie. Alimentaţia pe sondă este rezervată: a) denutriţiei uşoare. c) tulburările de deglutiţie. b) risc crescut faţă de tbc. In culegerea de date obţinută de la un pacient cu sindrom de slăbire(subponderal) circumstanţele de apariţie pot fi: a) aport alimentar scăzut din cauza sărăciei. de masticaţie. c) risc de modificare a metabolismului glucidic. Care din următoarele pot fi probleme într-un posibil plan de îngrijire a unui pacient denutrit: a) tulburări circulatorii.. c) să aibă poziţie adecvată. d) fazei de tranziţie de la alimentaţia pe sondă la alimentaţia solidă. d) uscăciunea tegumentelor.32. d) mers pe jos 60-90 min/zi. 36. per os " se va efectua progresiv după ce ne formăm o apreciere asupra: a) modului de alimentaţie în ultima perioadă. e) toate enunţurile sunt corecte. c) anorexiei pasagere. c) practicarea unor sporturi (înot. b) pierderea imaginii de sine. 33. d) danturii individului. Susţinerea şi încurajarea pacientului obez cu probleme psihice se referă la: a) pierderea imaginii şi stimei de sine. . In stabilirea programului de activitate fizică a pacientului asistenta va include: a) efectuarea de exerciţii fizice moderate. lipidic. b) denutriţiei grave cu astenie şi anorexie intensă. 38. Obiectivul principal în îngrijirea persoanei obeze este: a) să prevină complicaţiile. b) HTA. Realimentarea . 34. b) să prezinte mobilitate normală. b) depunerea de efort fizic crescut. d) tulburări psihice. c) obiceiurilor şi gusturilor alimentare. tenis. c) prevenirea complicaţiilor.

b) asigurarea realimentării progresive. c) să depună efort fizic deosebit. vărsături. tremurături. este internat cu comă hiperglicemică în spital. b) greţuri. Obiectivul principal al îngrijirilor este ca pacientul: a) să-şi recapete pofta de mâncare. c) să crească cantitatea de proteine în alimentaţie. b) să cunoască şi să respecte alimentaţia prescrisă pentru a preveni accesele gutoase. d) educarea pacientului pentru respectarea prescripţiilor medicale. mioclonii. 48. următoarele sunt probleme de îngrijire: a) dureri articulare.40. 44. se vor aplica local: a) comprese alcoolizate. d) hipertensiune. să recupereze deficitul ponderal. 41. Comei hiperglicemice îi sunt caracteristice următoarele elemente cu excepţia: a) hipotensiune arterială.? a) este predispus la infecţie şi are un nivel scăzut de glucoza în sânge. c) convulsii. c) uscăciunea mucoaselor şi a pielii. .. e) toate sunt enunţuri corecte. In accesul gutos. b) alterarea tegumentelor prin prezenţa tofilor gutoşi. d) halenă acetonică. polifagie.C. 47 S. b) semne de deshidratare. b) să comunice verbal corespunzător. dureri abdominale. b) comprese calde. reci. 46. bradicardic. elev în vârstă de 16 ani. 45. c) recoltarea sângelui şi urinei pentru analize. Care este motivul pentru care se instituie tratamentul cu insulina şi cu soluţii hidratante pentru pacientul S. b) menţinerea căilor respiratorii libere. Obiectivul prioritar al pacientului gutos este: a) să ştie să execute exerciţiile fizice indicate. c) are un nivel ridicat al glucozei în sânge şi prezintă deshidratare. c) asigurarea igienei corporale. Printre intervenţiile zilnice ale asistentei medicale cuprinse în planul de îngrijiri se găseşte: a) măsurarea zilnică a greutăţii corporale. 43. poliurie. Care este îngrijirea prioritară în cazul lui la internare? a) înregistrarea observaţiilor făcute.C. b) este inconştient şi prezintă acidoză.cea mai frecventă complicaţie a diabetului zaharat? a) polidipsie. d) risc de invalidităţi. Care din următoarele semne nu caracterizează hipoglicemia cu cetoacidoză . 42. La un pacient bolnav de gută în stadiul cronic. c) mobilitate redusă.

I. 4. 6. b) administrarea de glucoza per os sau în perfuzie sol. Domnul S. nelinişte. c) desfăşurarea de efort fizic neobişnuit.49. d) toate formulările sunt false. Care sunt posibilele greşeli pe care D-l S. Ce va răspunde asistenta? a) mierea conţine glucoza şi nu are valoare calorică foarte mare. 3. a prezentat o stare de slăbiciune cu greaţă. D-l. e) monitorizarea permanentă a funcţiilor vitale. Excoriaţia se mai numeşte şi: a) contuzie. c) mierea este un hidrat de carbon care ridică valoarea glicemiei din sânge. b) glandele sudoripare. Care din următoarele sunt anexe ale pielii: a) părul şi unghiile. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni dermatologice. c) glandele sebacee. 1. Coloraţia roşie violacee a extremităţilor degetelor este: a) onicoza. I. b) galbenă. pielea are nevoie de o condiţie principală. Papulele sunt: a) vezicule cu lichid. c) cianoza. c) sensibilitatea termică. transpiraţii.sulfamide şi dietă. 5. b) modificări ale hipodermului. care a relatat că soţul ei este suferind de diabet zaharat de mai mulţi ani. . astăzi dimineaţă la 3 ore după luarea micului dejun. d) controlul glicemiei după 15 minute şi după 60 minute. c) violacee (sistem venos afectat). 2. aceasta este: a) sensibilitatea tactică. c) pete vasculare congenitale. La externare mama întreabă asistenta medicală dacă copilul său diabetic poate utiliza mierea în loc de zaharină.I. b) integritatea ei. 51. care sunt intervenţiile aplicate în ordine: a) determinarea glicemiei. şi nu are voie să o folosească. In cazul pacientului. b) congestia. b) zgârietură. 40%. c) stabilirea unei scheme de terapie şi dietă. le-a făcut: a) administrarea incorectă a sulfamidelor. glicozuriei. 50. Eritemul are culoarea: a) roşie (sistem arterial afectat). S. Se apreciază ca fiind o criză hipoglicemică. b) mierea este un zahăr din plante care poate fi utilizat pentru îndulcire. Pentru a-şi îndeplini rolul ei. tremor. b) reducerea ingestei de alimente. c) ragadă. a fost adus la camera de gardă de către soţie. cu tratament oral .

10. b) pitiriazis versicolor. 9. 15.Individul cu scabie: a) nu prezintă prurit. nu este nevoie de prezenţa unor factori favorizanţi. 13. b) prezintă prurit localizat. 16. b) pregăti psihic şi fizic pacientul. c) endoscopia gastrică. b) aplicaţii locale de alcool 70°. b) examinarea histopatologică. 12. c) recolta produsele patologice. b) infecţii fungice. 14.Prevenirea intertrigoului se face prin: a) spălarea şi limpezirea zonelor predispuse.7. d) numai în prezenţa umidităţii. Rolul asistentei medicale în realizarea unor investigaţii şi examene de laborator este de a: a) pregăti materialele necesare.Bolile unghiilor sunt: a) pelada. c) hidratarea corespunzătoare. 8. Afecţiunile dermatologice pot apare în următoarele circumstanţe: a) infecţii virale. sunt caracteristice în: a) scabie. c) prezintă prurit exacerbat nocturn. e) oricând. b) examenul citologic. care după rupere lasă suprafaţa umedă şi prin uscare cruste galben-brune. c) tricofiţia. b) onicoza. c) testare prin scarificare. d) impetigo. 11. c) urticarie. c) respectă regiunea abdominală liberă de elemente întotdeauna.Care din următoarele sunt investigaţii şi examene de laborator în afecţiuni dermatologice: a) examenul micologic. Elementele urticariene: a) pot lua orice localizare. . d) imunofluorescenţa. b) nu pot lua orice localizare.Biopsia cutanată constă în: a) recoltarea unui fragment de piele.Veziculele pe fond eritematos. b) igiena anexelor pielii. c) contactul cu alergeni. Educaţia sanitară pentru prevenirea afecţiunilor dermatologice se referă la: a) igiena tegumentelor şi mucoaselor. c) presterilizare corectă.

Printre intervenţiile asistentei medicale atunci când îngrijeşte un pacient cu o afecţiune dermatologică se află şi: a) aplicarea tratamentului local. c) nu sunt necesare măsuri deosebite de prevenire. 18. 22. b) necesitatea păstrării unei igiene riguroase.În afecţiunile dermatologice. b) modalităţile de îndepărtare a resturilor după aplicarea tratamentului local. c) pregătirea pentru un tratament chirurgical. c) pregătirea pacienţilor pentru bronhoscopie. obiectivele cuprinse în planul de îngrijire vizează: a) ameliorarea durerii. 21. 26. b) izolarea pacientului cu leziuni contagioase. Crioterapia utilizează: a) azot lichid sau zăpadă carbonică. mucoaselor şi anexelor. 19. Prevenirea extinderii leziunilor considerăm a fi: a) obiectiv de îngrijire. Care este problema posibilă a pacientului cu scabie. 23. Printre intervenţiile asistentei medicale se află obligatoriu: a) aprecierea aspectului tegumentelor. c) prevenirea extinderii leziunilor. b) prevenirea complicaţiilor.Educaţia pacientului cu afecţiuni dermatologice se referă la: a) măsuri de prevenire a transmiterii boli. b) fricţionarea cutanată. Băile ce se efectuează în unele afecţiuni dermatologice realizează: a) îndepărtarea crustelor. . d) educaţia pacientului privind necesitatea unei igiene riguroase. manifestată prin prurit: a) potenţial de suprainfectare a erupţiei. 24. c) reintegrarea socio-profesională. d) cicatrizarea rapidă. Care din următoarele fac parte din intervenţiile asistentei medicale în îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni dermatologice: a) administrarea de calmante. b) antipruriginoase. d) absorbante. c) hidratarea cutanată.17. c) disconfort. 20. c) antiinflamatoare. b) alterarea integrităţii pielii. b) tinctură de iod. d) reintegrarea socio-profesională. b) problemă a pacientului. b) observarea apariţiei unor complicaţii. c) manifestări de dependenţă. c) pungă cu apă foarte rece. In tratamentul local se aplică şi mixturi care au acţiuni: a) emoliente. 25.

7. d) rol în apărarea organismului. 6. d) trombocitari. b) turgor. secreţie sudorală. b) modificarea funcţiei cardio-respiratorie. 28. Care din următoarele sunt funcţii ale sângelui: a) transportă O2 şi substanţele nutritive la ţesuturi. c) termici. d) insuficiente cunoştinţe despre rehidratare. c) igiena personală. c) 45 %. stare de hidratare. In realizarea hemostazei intervin o serie de factori: a) vasculari. c) măsuri de prevenire terţiară. 3. e) cunoştinţe despre boala dermatologică. c) ambele. b) măsuri de prevenire secundară. c) rol de termoreglare. b) transportă CO2 la plămâni. b) plasmă. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni hematologice. e) numai c. b) măduva osoasă. Elementele figurate reprezintă din volumul sanguin: a) 40 %. c) de elaborare a anticorpilor. c) alterarea imaginii corporale. d) modalităţi de alimentaţie. Rolul splinei este: a) de rezervor al sângelui. leziuni cutanate. 5. b) de cimitir al eritrocitelor. mucoaselor şi anexelor se efectuează pe baza datelor despre: a) culoare.Care din următoarele sunt probleme potenţiale ale pacientului cu boală dermatologică: a) alterarea integrităţii pielii. c) ganglioni limfatici. 4.Aprecierea aspectului tegumentelor.27. 2. . d) numai a şi b. Educaţia pentru prevenirea bolilor hematologice se referă la: a) măsuri de prevenire primară. b) plasmatici. d) formaţiuni limfoide. d) de distrugere a hematiilor. Limfocitele şi monocitele se formează în următoarele organe hematopoetice: a) splină. 1 Sângele este un ţesut lichid format din: a) elemente figurate. b) 35 %.

H. b) elemente purpurice. Principalul obiectiv al planului de îngrijiri pentru un hemofilic este: a) pacientul să nu prezinte escare de decubit. 16. d) scaune diareice. a durerilor în membrele inferioare. 12. b) un sindrom hemoragie ereditar. b) transfuzia de masă eritrocitară. dureri articulare. zilnic. c) transfuzia de plasmă antihcmofilică. b) numărarea hematiilor. . cefalee. b) pacientul să fie ferit de traumatisme.T. 9. d) stabilirea rezistenţei globulare. Care din următoarele semne va alerta asistenta medicală în cursul unui tratament cu anticoagulante: a) sângerări gingivale. c) întâlnită la bărbaţi. c) determinarea bilanţului hidric. Care din următoarele obiective se pot regăsi în planul de îngrijire a unui bolnav cu leucemie: a) stabilirea unui plan de mobilizare din 2 în 2 ore.A. b) perna electrică. de anturaj mai ales în perioadele terminale. b) apariţia edemelor. e) determinarea glucozei şi a ureei. cefalee. 10. 11. c) apariţia greţuri lor şi a hematemezei. b) modificări ale respiraţiei. dureri abdominale. d) o afecţiune cu risc de complicaţii . c) stabilirea valorilor hemoglobinei. Care din următoarele manifestări se vor afla în tabloul semiologic al afecţiunilor hematologice: a) paliditate sau hipercoloraţie. b) pacientul să prezinte perioade de remisiune cât mai lungi. 14. melena..8. semne neurologice de focar. peteşii.hematoame. Printre metodele de evaluare morfo-funcţională a sângelui şi a organelor hemato-formatoare se află: a) numărarea leucocitelor şi stabilirea formulei leucocitare. epistaxis. c) comprese cu soluţie de rivanol 2%. peteşii şi echimoze. c) pacientul să fie susţinut de familie. Hemofilia este: a) o afecţiune renală. hemoragii. 15. c) risc de şoc hemoragie. c) oligurie. d) tahicardie. d) transfuzia de concentrat de factor VIII. 13. e) splenomegalie. d) dispnee. hematurie. Tratamentul prescris de medic poate cuprinde: a) transfuzia de sânge integral. junghi toracic. În cazul apariţiei hemartrozei se vor aplica pe articulaţii: a) comprese reci. Probleme posibile în anemia acută pot fi: a) ameţeli.

echimoze. infecţii ale cavităţii bucale. Un bolnav de leucemie este programat pentru puncţia medulară. c) alergii medicamentoase. c) colul numeral. b) vasculopatii şi trombocitopenii. pulmonare. b) cancer. c) proliferarea excesivă de elemente imature. 18. d) poliadenopatii. b) sunt scăderi de hemoglobina şi de hematii în sânge. Paloarea marcată a pielii „ ca hârtia". scădere ponderală. c) reorientarea profesională. extenuare fizică. rece.17. c) pot fi şi cu evoluţie acută. Care din următoarele intervenţii ale asistentei medicale ar agrava starea generală ? a) aplicarea unei pungi cu gheaţă pe genunchi. b) leucemia cronică granulocitară. c) leucemia cronică limfatică. inapetenţă. b) acordarea de sfaturi genetice. 25. d) au întotdeauna simptome evidente. plămânului. dureri articulare. slăbiciune. 22. c) splenomcgalie. Osul cel mai obişnuit în care se execută puncţia este: a) sternul sau creasta iliacă. b) blocarea maturării liniei leucocitare. Următoarele pot fii măsuri de prevenire secundară în cadrul hemofiliei: a) educarea copilului hemofilic din copilărie. faringelui. . c) ridicarea membrului inferior drept deasupra nivelului cordului. oboseală. Anemiile: a) semnifică scăderea cantităţii de sânge din artere. b) femural sau tibie. b) administrarea de aspirină şi analgezic. c) icter. scădere ponderală. 23. slăbiciune. 21. 19. 20. Splenomegalia domină tabloul clinic în: a) leucemia acută. Care din următoarele semne caracterizează leucemia mieloidă acută? a) febră. se poate întâlni în: a) anemia acută hemoragică. c) fenomene de insuficienţă cardiacă. b) oboseală. paloare. paloare. epuizare. b) perforaţia inimii. Ca accidente imediate în cazul puncţiei sternale putem întălni: a) hemoragie. 26. In ce afecţiuni poate apare purpura: a) boli infectocontagioase. 24. Leucemia acută este caracterizată de următoarele elemente cu excepţia: a) anemia este hipocromă şi regenerativă. d) imobilizarea membrului inferior drept. d) alergii alimentare. Un copil de 10 ani are hemofilie A şi este internat cu diagnostic de hemartroză a genunchiului drept.

c) 2/100. 31. raportul dintre picătura de sânge şi cea din serurile standard trebuie să fie de: a) 1/10. 28. b) pacientul să se autoîngrijcască. c) dureri articulare şi musculare. în urină. Care din următoarele pot fi manifestări de dependenţă posibile în boli hematologice: a) astenia marcată. b) alternarea respiraţiei şi circulaţiei. b) eritrocite standard. 32. 34. Sunt manifestări ale incompatibilităţii de grup sanguin: a) durerile lombare. Pentru determinarea grupelor sanguine prin metoda Simonin se utilizează: a) seruri standard. 29 Alegeţi problemele posibile ale pacientului cu anemie acută: a) risc de şoc hemoragie. c) scintigramă hepatică şi splenică. c) ambele afirmaţii sunt reale. în abundenţă. Explorarea organelor hematoformatoare se poate realiza prin: a) puncţia osoasă. Pentru a determina grupele sanguine prin metoda Beth Vincent. . c) a şi b. Obiectivele ce pot fi incluse în planul de îngrijire a unui bolnav cu anemie sunt: a) pacientul să prezinte o respiraţie adecvată vârstei. Pentru determinarea grupelor sanguine prin metoda Beth Vincent se utilizează: a) seruri standard. c) inapetenţa. c) splenomegalia. 33. b) eritrocite standard.27. b) bradipneea expiratorie. d) prezenţa de albumină. b) 1/100. c) pacientul să prezinte o circulaţie corespunzătoare vârstei. b) puncţie splenică. 30. b) modificarea coloraţiei pielii.

b) masticaţie. Otita medie acută poate fi: a) congestiva. c) dureroasă şi nedureroasă. 9. d) DNF. cu pernă electrică sau săculeţ cu sare încălzită. 4. Spălătura auriculară pentru dopul de cerumen se efectuează cu soluţie de: a) rivanol 1%. Proteza auditivă este contraindicată în: a) otoscleroză. c) în jos şi înapoi. 7. 1.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni O.L. b) hipoacuzie posttraumatică. c) tracţiunea pavilionului urechii. b) o dermită a conductului auditiv extern. 2. b) aplicarea de comprese reci. Audiograma se efectuează cu: a) vocea şoptită la diferite distanţe. c) bicarbonat de sodiu în glicerina 1/20. 11. b) diapazonul. c) sindrom vertiginos. d) 10 m. b) în sus şi înapoi. La un pacient cu otită medie congestiva. 5. Otomicoza este: a) o afecţiune congenitală a urechii. . c) un porttampon într-o eprubetă sterilă. catarală şi supurată. Sindromul Meniere este: a) sindrom algic. Durerea otică. 6. 8. c) aplicarea de căldură uscată local. Care este distanţa la care se percepe vocea şoptită: a) 1m. b) proces supuraţiv. 10. c) audiometrul. c) supuraţie otică. b) o compresă sterilă şi o pensă. d) respiraţia profundă. 3. Pentru recoltarea de secreţie în cazul unei otoragii abundente folosim: a) o seringă cu un ac scurt.R. b) alcool 70°. este exacerbată de către: a) tuse.Când se efectuează o instilaţie auriculară la un copil se va trage uşor pavilionul urechii: a) în sus şi înainte. locale. c) 5 m. b) difuză şi focalizată. printre intervenţiile asistentei medicale se află: a) instilaţiile auriculare cu soluţie de boramid cald. b) 3 m. c) o durere la nivelul urechii medii. în prezenţa unui furuncul.

tahicardie. În cazul unui tamponament anterior (în epistaxis) meşa va fi menţinută pe loc: a) 24 h. 21.Diafanoscopia este o metodă de examinare a: a) laringelui. c) papilomatoza şi papilomul cornos. b) H. f) cefalee. b) corticoizi. c) sinusurilor. hipotensoare. Dacriocistita este: a) obturarea canalului nazo-lacrimal. somn liniştit. .Surditatea brusc instalată se tratează cu: a) antibiotice. d) stare de şoc. 20. c) surditate maximă. apatie. Lipsa totală a percepţiei sunetului se numeşte: a) surditate de transmisie. 15. Rinita acută alergică poate fi produsă de: a) alimente alterate.. b) epiteliomul şi sarcomul. 18.12.T. d) secreţii mucopurulente abundente. 13. b) inflamaţia marginilor pleoapelor. c) 72 h. dacă apare o creştere a T° corpului sau apar dureri sinusale. 14. c) lipsa de paralelism a globilor oculari. betablocante. c) nistagmus. În prezenţa vegetaţiilor adenoide. d) 24 h. voce voalată. tuse lătrătoare. c) cianoză. b) nasului. d) streptococul hemolitic. greaţă. agitaţie. 16. un copil prezintă: a) respiraţie pe gură mai ales noaptea. d) cavităţii bucale. b) cofoză. 17. paloare. b) dispnee cu polipnee. b) pulberi vegetale inhalate.A. e) voce nazanată. La copii de 5-6 ani laringita acută se manifestă prin: a) criză de dispnee însoţită de tiraj şi cornaj. c) antimicotice. b) erupţii tegumentare. pierderea echilibrului. hipnotice. antipiretice. Sindromul Meniere se manifestă cu: a) ameţeli. c) unele infecţii cutanate. 19. anticoagulante. c) expistaxis repetat. b) 48 h. Tumorile la nivelul nasului cu caracter malign sunt: a) angiomul şi chistul dermoid. scăderea auzului. vărsături. vasodilatatoare.

c) să vorbească. d) reflex de înghiţire crescut (accentuat). 23. Bolnavului amigdalectomizat recent. c) tahicardie. b) să efectueze aspiraţie laringiană timp de 24 h. 24. i se efectuează o biopsie de laringe sub anestezie locală. NA . c) pacientul să facă frecvent gargară. 25. La întoarcerea în salon. b) nelinişte. cel mai important lucru pe care-l va observa asistenta este ca: a) pacientul să nu vorbească câteva zile. b) gargară cu ceai fierbinte. Pacientului V. d) pacientului să-i fie interzisă ingestia de lichide şi alimente până la revenirea reflexului de deglutiţie. Care din următoarele manifestări vor apare dacă un pacient a sângerat după amigdalectomie: a) paloare.R. îi dăm să bea şi să mănânce: a) lichide mici şi alimente semi-lichide. Ce se contraindică bolnavului amigdalectomizat recent: a) alimentele calde. c) nu are importanţă ce şi cum. b) ceai cu lămâie multă pe care-1 bea cu paiul. .22.9 ani.

. Cu ce fel de lentile se poate corecta miopia: a) lentile biconvexe. În care din următoarele vicii de refracţie imaginea se formează înaintea retinei: a) hipermetropia. c) astigmatismul. b) un ulcer cornean. 8. b) opacifierea cristalinului. Keratita este: a) inflamafia corneei. b) miopia. c) astigmatismul. 5. 3. 7. 4. Ce este emetropia? a) viciu de refracţie în care imaginea se formează înaintea retinei. care fac ca razele luminoase orizontale şi verticale să nu conveargă în acelaşi focar: a) hipermetropia. b) intoleranţa la lumină. Hemeralopia este: a) dispariţia vederii. Care caracteristică a cataractei senile nu este corectă: a) este cea mai frecventă formă clinică.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni oftalmologice. c) viciu de refracţie în care imaginea se formează înapoia retinei. 1. Cataracta este: a) vedere dublă prin paralizia muşchiului globului ocular. Orfeletul. c) imposibilitatea de acomodare la întuneric. b) situaţia normală a refracţiei în care imaginea se formează la nivelul maculei lutea. 2. b) viciu de refracţie. c) obstruarea canalului nazo-lacrimal. Conjunctivita acută se manifestă cu: a) hiperemie a vaselor conjunctive. c) este bilaterală şi afectează mai ales persoanele trecute de 60-65 ani. este: a) o tumoară benignă. Chalazionul este: a) inflamaţia folicolului pilos şi a glandei sebacee situată pe marginea ploapelor. b) lentile biconcave. afecţiune a ploapei. c) o inflamaţie.convergente. b) este rezultatul unei contuzii sau plăgi a cristalinului. b) secreţie conjunctivală. c) senzaţie de arsură şi usturime locală. 9. b) presbiţia. 6. d) presbiţia. 11. Care este viciul de refracţie datorat unor deficienţe în convexitatea corneei sau a cristalinului. 10. c) paralizia nervului oculomotor. c) lentile cilindrice . b) o tumoară malignă. c) imposibilitatea ochiului de a se acomoda la lumină puternică.

hipermetropia. Glaucomul se manifestă prin: a) creşterea T. c) dispariţia vederii. c) pierderea vederii centrale. b) pierderea bruscă a vederii. conjunctivita. 21. 16. a fost diagnosticat cu glaucom cronic. 15. b) infecţia folicului pilos şi a glandei sebacee.. 19. 22. în spatele cristalului. c) inflamatia camerei posterioare a globului ocular. Dl. . c) inflamatia irisului şi a corpului ciliar. Viciile de refracţie ale ochiului sunt: a) keratita. d) cataracta. Care suni seninele caracteristice pe care le va aprecia asistenta referitor la situaţia bolnavului: a) pierderea vederii periferice. b) imposibilitatea de acomodare la întuneric. Cecitatea vizuală este: a) intoleranţa la lumină. c) extragerea pe cale chirurgicală a cristalinului. Glaucomul este o boală cauzată de: a) blocarea circulaţiei umorii apoase. Tratamentul cataractei senile este: a) regim alimentar şi tratament medicamentos. Care din următoarele sunt considerate vicii de refracţie: a) miopia. orjeletul. c) hipertensiune intraoculară. la copilul şcolar. Blefarita este: a) inflamatia marginii libere a ploapei. b) creşterea tensiunii intraoculare. 17. b) blefarita. recent. Iridociclita este: a) viciu de refracţie. d) purtarea de ochelari după intervenţia chirurgicală. astigmatismul. Determinarea abaterilor de la normal a acuităţii vizuale.A. c) scăderea tensiunii intraoculare. c) miopia. Glaucomul este: a) o tumoare la nivelul umorii apoase. c) strabismul. c) oscilometrul. b) inflamatia camerei anterioare a globului ocular. iridociclita dacriocistita.12. b) modificările chimice ale proteinelor. b) hipermetropia. V. 18. A fost internat pentru tratament. b) viciu de acomodare. 13. d) pierderea vederii nocturne. c) formarea unei membrane în corpul vitros anterior. se efectuează cu: a) optotipul. 20. b) oftalmoscopul. 14. b) combaterea aterosclerozei.

c) dispensarizarea pacienţilor cu defecte de vedere. b) educaţia populaţiei pentru îngrijirea ochiului. c) să se aplice instilaţii în sacul conjunctival. ce obiective apar în planul de îngrijire: a) să se prevină apariţia complicaţiilor. c) stare de nelinişte. durerea. Primul ajutor într-o arsură chimică a ochiului constă din: a) efectuarea unor spălaturi imediate şi prelungite cu apă. Care din următoarele constituie măsuri de prevenire primară a bolilor oculare: a) igiena vederii. In cazul unui pacient care prezintă o afecţiune inflamatoare a ochiului. b) fotofobia. d) diplopia. 28. 27. c) şi se determină câmpul vizual. astigmatism. tulburări psihice. Care din următoarele pot fi manifestări de dependenţă prezentate de pacienţii cu afecţiuni oculare: a) reacţia pupilară. 25. Spasmele de acomodare în hipermitropie. c) aplicarea unui unguent oftalmic.23. b) capacitatea de a distinge culorile. 26. b) acuitatea vizuală să se păstreze intactă. tahicardie. Prin oftalmoscopie se examinează: a) fundul de ochi. 24.A.T. b) acoperirea ochiului cu un pansament curat. se pot însoţi de: a) paloare. c) scăderea acuităţii vizuale. b) cefalee localizată frontal după citit. . h.

Mijloacele nespecifice şi specifice prin care se apără organismul sunt: a) bariera anatomică. b) prin vectori. La erupţia cutanată se observă: a) modul de distribuţie. c) sporiciditatea. 11. Calea de transmitere în bolile infecţioase poate fi: a) directă. 9. b) sistemul imun. Care sunt cele 3 elemente care trebuie să fie prezente pentru producerea unei infecţii: a) calea de transmitere. c) deshidratare. ca factori epidemiologici secundari. c) indirectă. 3. inapetenţă. b) piele. b) chimice. c) artificială. 6. pot fi: a) casnici. 8. 1. . tahicardie. b) cefalee. Sindromul eruptiv întâlnit în unele boli infecţioase se manifestă cu: a) exantem. 2. d) epidemia. Rezistenţa specifică a organismului este realizată de: a) imunoglobuline. c) temperatura adecvată. d) dinamica erupţiei. 4. b) naturală. b) tulburările de tranzit intestinal. b) gazda receptivă. 5. Factorii naturali. c) complement. c) de laborator. b) mixtă. În cadrul sindromului febril apar şi alte manifestări de dependenţă: a) astenie. herpes labial. b) enantem. c) condiţiile de muncă. c) hTA şi hipotermia. d) sursa de infecţie. Imunitatea dobândită poate fi: a) congenitală.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni infecto-contagioase. Formele de manifestare ale proceselor epidemiologice sunt: a) hidrice. 7 Pentru a se stabili diagnosticul bolilor infecţioase se vor obţine o serie de date: a) epidemiologice. 10. d) rozătoarele. b) geografici. c) fagocitele.

Când recoltăm produsele biologice şi patologice trebuie: a) să respectăm măsurile de asepsie. care utilizează tuberculina purificată PPD. Pentru ameliorarea pruritului. obiectivele de îngrijire vizează: a) limitarea propagării infecţiei. În afecţiunile respiratorii. multiple. va face referiri la: a) cele 14 nevoi fundamentale. 16. 22. în cazul îmbolnăvirii de varicela. b) urină. b) examen hematologic. . ca problemă a pacientului cu scarlatină. b) consumul redus de lichide. b) difteriei. d) pudra de talc cu mentol. c) materii fecale. b) identificarea agentului patogen.12. d) parotidită epidemică. c) rujeola. c) testul Elisa. c) prin mâinile murdare. se va folosi: a) ceaiul de muşeţel. c) alcoolul mentolat. Transmiterea infecţiilor se face pe calea aerului şi se produce: a) prin apă.Widal. 14. c) datele epidemiologice.IDR Mantaux. b) receptivitatea organismului. b) alcoolul iodat. Riscul de deshidratare. este în legătură cu: a) hipertermia. c) scarlatinei. d) reducerea anxietăţii. 15. la afecţiunile transmise pe cale respiratorie. ajută la punerea diagnosticului: a) tuberculozei. Care din următoarele examene serologice (reacţii de imunitate) sunt metode imunoenzimatice: a) reacţii de aglutinare . c) să ţinem cont de acceptul bolnavului. Insămânţări pe mediul de cultură se pot face cu: a) sânge. 20. b) prin picăturile lui Pflugge. b) să respectăm măsurile de autoprotecţie. 19. 18. 21. c) supravegherea funcţiilor vitale. Punerea în evidenţă a agentului cauzal se realizează prin: a) examen biochimic. Varicela are acelaşi agent etiologic cu: a) rubeolă. 17. c) examen bacteriologic. b) Zona zoster. Culegerea de date. b) reacţii de fixare a complementului. c) scaunele diareice. 13.

SIDA se poate transmite prin: a) picăturile lui Flugge. b) prin proceduri medicale şi nemedicale. 29. c) se aplică comprese hipotcrmizante de 2-3 ori pe zi. Hepatitele virale: B.nursing este: a) asigurarea unui mediu liniştit. . Hepatita virală A poate debuta uneori atipic. examenele de laborator. c) prin contact sexual. după dorinţă. c) uree şi acid uric. c) salivă. cea mai potrivită intervenţie de îngrijire . d) de la mamă la fat. c) brânză de vaci şi morcovi raşi. 26. b) durere la înghiţit alimentele solide. 31. tuşea. endocorditei bacteriene. b) previne infecţia tegumentelor. Pentru diminuarea şi reducerea febrei: a) se aeriseşte camera de 3-4 ori pe zi. Triplul cater — ocular. diareei. de mai jos. d) pâine proaspătă. cu lumină puţină. b) bacteriile saprofite din organism. în afară de: a) TGP. c) nerespectarea regimului alimentar impus. C. b) electro. b) scarlatină. b) sângele contaminat. c) izolarea bolnavului.23. 27. Agentul etiologic al scarlatinei. torace şi la nivelul membrelor. care se efectuează sunt deosebit de importante. 24.şi inumoelectroforeza. Când îngrijim un pacient cu meningită. c) aplicaţii calde în regiunea occipitală şi a spatelui. b) înghiţituri mici-fracţionate. D . polipneea.este caracteristic în îmbolnăvirile cu: a) varicelă. Modificarea aerului din cameră: a) previne deshidratarea pacientului. c) bacilul coli. nazal şi traheobronşic . 28. Raa şi glomerulonefritei acute este de regulă: a) streptococul (3 hemolitic. 33. Ce considerăm ca primă intervenţie în îngrijirea bolnavului cu HAV: a) observarea funcţiilor vitale. 30. TGO. pe frunte. 32. d) decelarea antigenului hepatic A din materiile fecale. moale. b) se administrează medicaţia antitermică. d) educarea bolnavului.se pot transmite: a) prin tatuaje. 25. Dieta hidrică este asigurată de: a) lichide reci. c) rujeolă. câte 15 minute. c) diminua obstrucţia căilor respiratorii. b) efectuarea de exerciţii pasive ale membrelor inferioare. În cazul pacienţilor cu toxiinfecţii alimentare o problemă prioritară este formulată astfel: a) deshidratare cu dereglări hidroelectrolitice din cauza vărsăturilor. b) combaterea febrei.

c) 1 lună. Dispensarizarea unui fost bolnav de hepatită acută se efectuează la: a) 1 lună şi 3 luni de la data îmbolnăvirii. a dispensarizării. d) reluarea cât mai repede a efortului fizic şi intelectual. B. gamaglobulină contacţilor de următoarea boală: a) poliomielită. Metionina. b) pe durata a 3 săptămâni. Care este prima măsură într-un focar de boală infecto-contagioasă: a) izolarea bolnavului. c) după forma bolii (A. 41. Supravegherea contacţilor într-un focar de hepatită acută se face: a) pe întreaga perioadă a incubaţiei maxime. b) analgezic. d) prin examen clinic de laborator. Se administrează. d) 1 lună şi 9 luni. c) o dispensarizare corectă. In care din următoarele boli contagioase izolarea bolnavului la spital este obligatorie: a) scarlatină.34. d) parotidită epidemică. Educarea pacientului cu HAV se efectuează pentru: a) cruţarea ficatului. asistenta oferă informaţii utile. 37. 38. c) când toate elementele de pe piele au cruste. b) ritmul controlului. d) când pielea este curată. 6 luni. La externarea din spital a unui pacient internat pentru hepatită acută. ceaiurile. ce se referă la: a) respectarea regimului alimentar. d) dezinfecţia WC-urilor. 42. 3 luni. . 39. După ce a fost izolată la domiciliu pentru varicelă.6°C. b) rubeolă. Anca -10 ani. dacă medicul consideră necesar. b) după ce a terminat tratamentul cu antibiotice. silimarina şi aspatofortul sunt medicamente cu efect: a) lipotrop (hepatotrop). b) 1 lună şi 6 luni. b) evitarea consumului alimentelor interzise. c) hepatită acută. pentru perioada de covalescenţă. intactă şi au căzut toate crustele. poate intra în colectivitate şcoală: a) după ce febra a scăzut la 37. b) bronşită acută. c) diuretic. 36. d) reluarea efortului fizic în raport cu toleranţa organismului. 40. c) hidratarea corespunzătoare evitând siropurile. 35. etc). e) varicelă. c) recoltarea de sânge sau urină. 12 luni şi 18 luni. b) vaccinarea contacţilor. c) hepatită acută.

asistenta nu va uita să fixeze următoarele obiective: a) hidratarea corespunzătoare a copilului. . b) fără să se fi spălat pe dinţi. C) AP.5°C şi transpiră din abundenţă. culoarea lor. f) parotidită epidemică. e) rujeolă. Profilaxia antitetanica a unui individ este realizată prin administrarea de: a) vaccin DiTePer până la vârsta de 3 ani. a) tetanos. are febră de 39. B) DiTePer. uscate. c) asigurarea tegumentelor curate. Supravegherea contacţilor într-un focar de scarlatină se efectuează prin: a) control clinic zilnic pe întreaga perioadă de incubaţie. . b) controlul temperaturii şi aspectul fundului de gât.11 ani.HB. c) nu se cer îngrijiri speciale. d) asigurarea lenjeriei curate. cum se vor prezenta ei mâine dimineaţă: a) fără să fi mâncat. 46. b) vaccin DiTe toată viaţa. în planul de îngrijire. 45. b) difterie. este internat pentru rujeolă.43. c) nu are importanţă. b) menţinerea T° corporale în limite fiziologice.T. d) tuse convulsivă. d) să fi făcut gargară cu apă bicarbonatată. c) scarlatină. 44. D) AR. E) BCG. Asistenta recomandă contactilor de scarlatină dintr-o clasă recoltarea unui exudat faringian pentru depistarea SH. Realizaţi relaţia posibilă între următoarele vaccinări şi afecţiuni: A) DiTe. 47. d) controlul sclerelor. F) v. băut sau fumat. c) controlul tegumentelor. A.

D.. b) 12 cm deasupra simfizei pubiene. prezintă B. b) în jurul ombilicului. ameninţare de avort.D. măsurată. de 25 de ani. ca intervenţie salutară se practică: a) plimbarea gravidei prin cameră. b) 25 martie 2001.. 3. 8. 6.Z. de 28 de ani. 2. 1 Stabiliţi data probabilă a naşterii ştiind că prima zi a ultimei menstruaţii a d-nei G. Care din următoarele semne constatate la gravida D.D. c) o hidratează între contracţii cu sucuri sau ceai. b) mişcările fetale.C. 4.. d) însoţirea la sala de naştere. Gravida L. prezentaţia este O. cu sarcină la termen. prezintă sarcină de 32 săptămâni. c) la jumătatea distanţei dintre ombilic şi spina iliacă antero-superioară stângă. este în travaliu. în travaliu. Fixaţi ordinea etapelor de întocmire a planului de îngrijire în cazul gravidei G.Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni obstetricale. de 26 de am.. a fost 15 martie 2000: a) 5 noiembrie 2000.F. b) administrarea de oxigen prin sonda endonazală. d) 25 decembrie 2000. D-na G. c) B.. Pacienta Z. cu sarcină luna a patra. D-na G. când sunt bradicardice. dau certitudinea de sarcină: a) senzaţia de greaţă matinală şi gust pervertit. trebuie să i se asculte B. c) 15 aprilie 2000.F. b) analiza. b) prezenţa B. Care din următoarele criterii ne ajută să precizăm diagnosticul adevărat al sarcinii: a) amenoreea. d) îi dă o pătură să se încălzească. e) stabilirea priorităţilor problemelor. normal este: a) 8 cm deasupra simfizei pubiene. c) 24 cm deasupra simfizei pubiene.. d) mişcările fetale. dur lemnos.F..I. f) evaluare. c) schimbarea poziţiei gravidei în pat. se află la sfârşitul lunii a patra de sarcină.C. c) obiective d) culegerea datelor. înălţimea fundului uterin. 7. d) 18 cm deasupra simfizei pubiene.D. d) creşterea în volum a uterului. b) masează gravida pe spate în timpul contracţiilor. 5. modificate. stetoscopul obstetrical se pune: a) deasupra ombilicului.. c) micţiunile frecvente.T.S.. pe linia mediană. internată în Secţia de obstetrică patologică: a) intervenţii.F. d) la jumătatea distanţei dintre ombilic şi spina iliacă antero-superioară dreaptă. în ce constă ajutorul asistentei medicale: a) aşteaptă expulzia fătului..C. când sunt tahicardice.A.N. .C.

9. Care din următoarele expresii sunt false:
a) pelvimetria internă a bazinului se măsoară cu pelvimetrul;
b) ascultarea B.C.F. se face cu stetoscopul biauricular;
c) mişcările fetale se percep la 4 Vi luni de sarcină;
d) vergeturile dispar după sarcină.
10. Care este pericolul cel mai mare în cazul pacientei C.Z., operată cu cezariană prin intubatie
orotraheală în perioada de trezire:
a) hipotensiune arterială;
b) sângerare prin vagin;
c) căderea limbii în orofaringe;
d) agitaţie din cauza durerii.
11. Alimentaţia gravidei G.P., aflată în ultimul trimestru de sarcină, va fi bogată în:
a) lipide, protide, sare de bucătărie;
b) vitamine, glucide, proteine;
c) săruri minerale, apă;
d) nu se recomandă decât restricţie de sare.
12. În care din situaţiile de mai jos poate apare incompatibilitatea de grup sau Rh:
a) mama Rh pozitiv - făt Rh negativ;
b) fat Rh pozitiv - mamă Rh negativ;
c) mamă, OI - făt, AII;
d) mamă, AII - fat, OI
13. În cazul unei incompatibilităţi materno-fetale de grup sau Rh, pericolul poate fi:
a) naşterea copilului malformat;
b) boala hemolitică a nou-născutului;
c) creşterea titrului de anticorpi materni;
d) scăderea mare în greutate a nou-născutului.
14. Nu constituie semn de infecţie urinară pentru gravida N.M. de 28 de ani, cu sarcină luna a
VIII-a: a) temperatura de 37°C seara;
b) prezenţa corpilor cetonici în urină;
c) reducerea capacităţii de concentrare a urinei;
d) urocultura cu peste 1.000.000 g germeni.
15. Gravida T.N. de 32 de ani, sarcină luna a Vil-a, prezintă la mai multe examene TA 150/80
mmHg; cu rol autonom îi recomanzi: a) regim alimentar hiposodat;
b) repaus la pat;
c) regim alimentar hipersodat;
d) reducerea efortului fizic.
16. Sursele generatoare de placentă praevia pot fi: a) uterul cicatricial;
b) avorturile anterioare;
c) multiparitatea;
d) hidramniosul.
17. Ruptura uterină se poate produce în caz de : a) prezentaţie transversă;
b) uter cicatricial;
c) prezentaţie pelvină;
d) hidramnios.

18. Mecanismele fiziologice ale eclampsiei şi preeclampsiei pot fi:
a) vasospasmul generalizat;
b) reducerea volemiei;
c) scăderea filtrării glomerulare;
d) modificarea stării de conştientă.
19. Care dintre manifestările de dependenţă expuse mai jos sunt specifice placentei praevia:
a) sângerare vaginală, cu sânge negru;
b) tonus uterin normal;
c) sângerare în repaus;
d) sângerare vaginală cu sânge roşu.
20. Pentru evaluarea stării de sănătate a gravidei C.N. de 20 de ani, căreia i se prescriu analize
de laborator, asistenta îi face anumite recomandări în vederea recoltărilor.
a) să consume o cafea în dimineaţa analizelor;
b) să nu mănânce şi să nu bea nimic în dimineaţa respectivă;
c) să facă duş;
d) să se spele parţial.
21. În cursul sarcinii, la pacienta Z.D., au apărut valori de hipertensiune arterială; care sunt
riscurile materne ce pot surveni, dacă nu se impune un regim de viaţă corespunzător:
a) accidentul vascular cerebral;
b) apoplexia utero-placentară;
c) icterul mecanic;
d) moartea maternă.
22. În cazul dezlipirii premature de placentă inserată, ca manifestare de dependenţă prioritar
apare:
a) durere abdominală violentă;
b) hemoragie abundentă de sânge cu cheaguri;
c) stare de şoc;
d) tonus uterin crescut;
e) ascensiunea fundului uterin.
23. Ce obiective pe termen scurt fixezi în cazul gravidei N.P. de 32 de ani, cu sarcină în luna a
IX-a şi stare de preeclampsie: a) să scadă tensiunea arterială;
b) să poată naşte pe căi naturale;
c) să nu se instaleze insuficienţa renală;
d) să reducă consumul de lichide.
24. Care sunt factorii care pot favoriza infectarea gravidei cu virusul hepatitei tip B:
a) vârsta sarcinii, multiparitatea;
b) alcoolismul, alimentaţia hipersodată;
c) administrarea transfuziei de sânge izogrup - izoRh;
d) asistarea naşterii în condiţii necorespunzătoare.
25. Ruptura de uter pe o sarcină la termen, poate avea următoarele surse:
a) contracţii subintrante pe prezentaţie transversă;
b) prezentaţie facială;
c) travaliu prelungit pe uter cicatricial;
d) prezentaţie pelvină.

26. Gravida Z.C., de 30 de ani, cu sarcină în luna a VIII-a, prezintă retinopatie hipertensivă.
Pentru precizarea diagnosticului clinic, asistenta are rolul să pregătească gravida pentru:
a) examinarea câmpului vizual;
b) examinarea fundului de ochi;
c) acumetria fonică;
d) proba Romberg.
27. Care din următoarele enunţuri sunt false în recomandările alimentare făcutei gravidei T.B.,
de 32 de ani, cu sarcină în luna a VII-a:
a) igiena alimentaţiei previne bolile digestive;
b) alimentele preparate prin fierbere aduc aport de vitamine;
c) alimentaţia este aceeaşi pe tot parcursul sarcinii;
d) gravida trebuie să mănânce cât doi.
28. Gravida acuză somn neodihnitor. Ce sfaturi i se vor da:
a) să evite înainte de culcare băuturile stimulente;
b) să reducă lichidele ingerate seara;
c) să doarmă doar pe o singură pernă;
d) să evite plimbarea înainte de culcare.
29. Unde se metabolizează, în proporţie mai mare, medicamentele administrate pe cale bucală,
la gravida T.R., cu sarcină luna a VII-a:
a) în gură;
b) în stomac;
c) în intestinul subţire;
d) în intestinul gros.
30. Pacienta C, cu sarcină în luna a VIII-a, când s-a trezit dimineaţa a observat că pierde sânge
roşu, curat pe căi genitale. Poate fi vorba de:
a) dezlipire prematură a placentei;
b) placenta praevia;
c) sarcină extrauterină ruptă;
d) ameninţarea de sarcină prematură.
31. În cursul sarcinii, o gravidă poate prezenta epistaxis. Asistenta îi recomandă:
a) să micşoreze cantitatea de lichide ingerate, să-şi sufle nasul pentru evacuarea
sângelui;
b) să pună punga de gheaţă pe nas, să nu sufle puternic nasul;
c) să pună picături în nas cât mai des cu putinţă;
d) să stea în repaus la pat, în poziţie Trendelenburg.

ar putea fi vorba de. b) aplicarea de tampoane. b) sarcină extrauterină. d) schimbarea partenerului. 9. sânge în cantitate moderată. cancerigenă. poate fi vorba de: a) menoragie. prin organele genitale. d) aplicarea de ovule. Când aveţi de administrat medicamente pe mai multe căi la o ginecopată. a) condiloma acuminatum. Tratamentul local. b) ovule vaginale. 2. . 5. c) tablete pe cale bucală. periodic. Avortul reprezintă: a) întreruperea sarcinii în primele 2 luni. Sterilitatea fiziologică se produce prin: a) folosirea anticoncepţionalelor.Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni ginecologice. d) puncţia fundului de sac Douglas. benignă. 1. durata 3-4 zile. usturime. c) injecţia. 6. 7. în caz de: a) avort spontan. c) menstră. Pacienta T. pierde. c) gastroscopie. poate fi: a) irigaţia vaginală. c) herpes genital. de 32 de ani. d) metroragie. d) naşterea fătului înainte de termen. Examenul endoscopic al mucoasei vaginale se face prin: a) salpingografie. 3. Metastazele pot fi de origine: a) b) c) d) septică.. care va fi ordinea administrării: a) injecţii. alergică. în caz de afecţiune ginecologică. d) trichomonas vaginalis. Pacienta M. b) hipermenoree. c) placenta praevia. b) colposcopie. prezintă la nivelul labiilor vezicule cu lichid. 4. b) întreruperea sarcinii în primele 6 luni. edem. prurit. b) alăptare sau menopauza. 8. b) condiloma late. d) supozitoare. c) întreruperea sarcinii după 7 luni. stare de disconfort. c) utilizarea prezervativelor. d) fibrom uterin. Se spune că „uterul plânge" din cauza săngerărilor mici fără cheaguri.

.v. cu excepţia: a) infecţiilor acute febrile. cu sângerare abundentă. Care vitamină este numită vitamina antihemoragică: a) B6 b) B12. medicamentul ce-l are de efectuat. ca soluţie se poate folosi: a) sulfatul de magneziu. b) Jeanbrau. Care din următoarele indicaţii sunt false în cazul pacientei Z. în cazul unei sarcini extrauterine rupte. d) cu glucoza pe care o are prescrisă pe cale i. în vederea pregătirii pentru histerectomie subtotală. 14. care sunt probele obligatorii care se fac: a) Beth-Vincent. în urma unei hemoragii metroragice. poate fi vorba de: a) dismenoree. 16.10. are ciclul menstrual la 18 zile. c) cu novocaină.D-na C. Semnele clinice caracteristice. c) Simonin. b) prăbuşirea TA. 12.000 u. b) hidratare cu ceai îndulcit. de 32 de ani. d) 1 lingură sare la 1 litru de apă. conform vârstei sarcinii. 13. 11. de 23 de ani. b) multimenoree. pentru a diminua durerea.Ginecopatei C. d) A. trebuie să i se administreze sânge. are de efectuat 800. b) intoxicaţiilor endogene. d) plimbare fără însoţitor. Care din explorările de mai jos sunt efectuate pacientei din cazul cuplului steril: a) irigoscopia. durata de 6 zile. i se prescrie clisma. c) menoragie. aflată în a doua zi după histerectomie subtotală: a) alimentaţie cu supă de vită.Următoarele cauze de ordin general joacă rol important în producerea avortului spontan. în afară de: a) modificarea ciclului menstrual. b) clorura de calciu. d) traumatismelor abdominale repetate. c) scoaterea firelor de sutură de la piele.D. sunt următoarele. d) colposcopia. modificarea pulsului. penicilină la 6 ore. d) mărirea de volum a uterului. 18. c) glicerina.i. dizolvi antibioticul: a) cu vitamina C. 17. b) histerosalpingografia. c) sângerarea vaginală abundentă. d) metroragie. b) cu ser fiziologic sau apă distilată. . Pacienta Z. Pacientei Z. c) diabetului zaharat. pentru a nu apare incompatibilitatea. c) K. c) pielografia. d) Oehlecker. 15.

25. . efectuează tratamentul cu tetraciclină. de 42 de ani. pentru a preveni distrugerea florei saprofite îi recomanzi să consume iaurt. b) evoluţia este imprevizibilă în următoarea perioadă. 26. este posibilă o: a) infecţie cu haemofilus. b) infecţie cu gonococ. se teme că soţia va rămâne cu sechele psihice postmastectomie: care informaţie dată de asistentă influenţează în bine pacienta: a) pacienta va rămâne cu leziuni definitive. d) parazitare cu candida albicans. c) folosirea anticoncepţionalelor. Prin observare. b) să bea mai înainte iaurtul şi după 1/2 oră. 23. prezintă fibrom uterin. cum ar fi: a) hemoleucograma. ai constatat că pacienta T. d) nu are importanţă. dintre care unele sunt biochimice. c) să consume iaurtul după 1/2 oră de la administrarea tetraciclinei. b) sângerarea uterului. să ia tetraciclină. Pacienta G. i se prescrie o serie de analize ale sângelui.B. 21. e) bilirubina. b) avorturile anterioare. Prin care din următoarele investigaţii de laborator se poate pune în evidenţă trichomonas vaginalis: a) frotiu. prezintă leucoree galben-verzuie. Soţul d-nei H.W. 24. Pacienta M. b) leucograma. de 27 de ani. d) tumorile benigne de ovar. c) R.19. 20. d) creatinina. leucoree. b) grupul sanguin. d) instalarea menopauzei. semnele şi examenul clinic prezintă: a) b) c) d) prurit... constipaţie. ştiind că îi diminuează absorbţia medicamentului îi atragi atenţia: a) să asocieze tetraciclină cu iaurtul. în general. Pacienta C. de 20 de ani. c) tulburări de micţiue. c) ureea sanguină.. micţiuni dureroase. c) parazitare cu trichomonas. În vulvovaginitele fetiţelor. c) îngrijorarea este nefondată. trebuie să fie pregătită pentru operaţie. care din următoarele complicaţii sunt posibile: a) mărirea rapidă de volum a uterului. 22. d) problemele se vor rezolva de la sine. Care din elementele de mai jos pot constitui surse ale cancerului de ovar: a) multiparitatea. prurit. tegumente iritate.

este internată şi pregătită pentru mastectomie. d) nimic deosebit. care din următorii hormoni sunt responsabili pentru creşterea glandei mamare la pubertate: a) extrogeni. b) prolactină. . d) să facă vizite. datorită diagnosticului de carcinom la sân.27. b) prin ruperea unor părţi de tumoară şi deplasarea lor în alte zone. c) prin secreţia unui exudat de către tumoară. c) să-şi păstreze imaginea de sine. Doamna T. b) să fie în stare să-şi poarte propria-i îmbrăcăminte peste proteză. se realizează prin: a) control genital la 6 luni. Cum trece cancerul de sân în metastază: a) prin transmiterea celulelor în alte părţi ale corpului vehiculate de sânge şi limfa.. b) respectarea măsurilor de igienă locală. ocitocină. postmastectomie: a) să citească cât mai multe cărţi documentare despre boală. Prevenirea afecţiunilor inflamatorii din regiunea genitală. d) printr-o infecţie în sistemul hepatic. ocitocină. d) ocitocină. c) extrogeni. 28. c) alimentaţie bogată în vitamine. la orice vârstă. se prezintă la medicul curant după ce a simţit la palpare o umflătură la sânul stâng. 30. progesteron. progesteron. Care este factorul psihologic cel mai important la externarea d-nei T. plimbări şi excursii.. 29. din spital.

c) pregătirea mediului de siguranţă pentru alăptare. Care intervenţii sunt prioritare după delivrenţa naturală de placentă în cazul pacientei C. b) soluţia de permanganat de potasiu l%o. 5. . mama va fi învăţată: a) să aplice pe mameloane înainte de alăptat un unguent. respiraţia. c) pulsul. b) greutatea femeii.. d) alcool iodat. d) nou-născutul plânge după alăptare. d) stoarcerea sânului. c) cantitate mică. care din următoarele acţiuni (manevre) îi recomandaţi să le facă: a) cântărirea zilnică a copilului. c) măsurarea lungimii copilului.P. urmăreşti zilnic: a) involuţia uterină.G. D-na Z. 4. c) nou-născutul adoarme în timpul alăptării. aflată pe masa ginecologică: a) masarea abdomenului.F. ca asistentă pe sector. este în a IH-a zi după naştere.00: a) asigurarea eliminărilor. 3. b) administrarea tratamentului medicamentos. c) apă oxigenată. d) diluate şi albe. moderate. b) roşii.C. 8. b) asigurarea condiţiilor de odihnă şi somn. 2. Ca să prevină lezarea mameloanelor în timpul alăptării. prezintă perineorafie. are impresia că nu se alimentează suficient. 1. Care din următoarele elemente indică lactaţia suficientă a d-nei Z. Pacienta Z. d) să şteargă mameloanele după alăptare cu ceai de muşeţel. c) aplicarea pungii cu gheaţă pe abdomen... d) supravegherea diurezei. merge să-şi alăpteze copilul. A doua zi după naştere asistenta apreciază lohiile ca fiind normale: a) roşii cu cheaguri. de aspect maroniu.: a) creşterea în greutate a noului născut. aspectul lohiilor. b) să spele mameloanele cu apă şi săpun înainte de alăptare. 7 Fixaţi ordinea priorităţilor de îngrijire în cazul lăuzei T. d) eliminările (scaun. g) supravegherea alăptării.P. temperatura.Îngrijiri ale lăuzelor. b) umezirea cămăşii în dreptul mameloanelor. pentru îngrijirea plăgii foloseşti: a) alcool de 70°. este în a treia zi de lăuzie. d) spălarea mâinilor şi a sânilor. f) reorganizarea locului de muncă. e) alăptarea la sân. b) proba fiecărui supt. diureza). 6 Lăuza T. la ora 12. c) să aplice preventiv a soluţie de nitrat de Hg.A.

este după operaţie cezariană. . 13. 12. b) globulos şi flasc. care ar putea fi cauza: a) lohiometria. care acţiune de mirsing va fi inclusă în planul de îngrijire. prezintă perturbată „nevoia de a avea temperatura corpului normală (febră) ". respiraţiei şi reflexelor. ea a născut în urmă cu 3 ore. c) starea perineului. d) scăderea în greutate. Involuţia uterină se face cu: a) 0. d) aspectul tegumentelor. 15. c) montarea deschizătorului de gură. c) mama se teme să nu lezeze copilul. are o severă preeclampsie. Lăuza R. d) modul de executare. trebuie să urmăreşti: a) senzaţia de foame şi sete. b) involuţia rapidă a uterului. d) mama consideră copilul urât. c) scop. Lăuza D. b) încurajarea parturicntei.G. Fixaţi ordinea manevrelor de intervenţii în executarea irigaţiei vaginale: a) pregătirea fizică. pe perioada spitalizării asistenta urmăreşte: a) lohiile. 14.. d) involuţia uterină.9. c) nepalpabil.. c) 1 cm/zi. b) eliminările.. pregătirea psihică. prin incizie pe linia mediană. la palpare. b) pregătirea materialului. d) montarea unei sonde vezicale şi măsurarea diurezei. nu doreşte să-şi ţină copilul în braţe. uterul trebuie să fie: 17. b) mama are o reacţie de respingere exagerată. a) globulos şi tonic.2 cm/zi. b) valorile funcţiilor vitale.G. c) dorinţa de a urina. aflată în a 4-a zi de lăuzie. Pentru satisfacerea nevoii de hidratare şi alimentare a pacientei T. b) 0. naşte un băieţel cu „buza de iepure" sub anestezie generală.5 cm/zi. D-na F. 16. După naştere. d) malformaţia nou-născutului. b) starea pansamentului. D-na B. asistenta medicală o va informa despre: a) naşterea unui băieţel. e) reorganizarea locului de muncă.L.M. 10.O. 11. c) greutatea corporală. este în a 3-a zi după naştere. c) furia laptelui. această reacţie se datoreşte faptului că: a) nou-născuţii cu malformaţii nu sunt acceptaţi uşor. D-na B. în perioada postnatală: a) continuarea monitorizării TA.G.

1. d) tegumente cianotice. Colostrul are în compoziţie: a) antigeni. 4. Care din elementele de mai jos sunt normale pentru nou-născutul C. b) laptele care se scurge la sânul opus în timpul alăptării. 23. d) sugarul adoarme în timpul alăptării. D-na S. c) sanghinolente. b) 7 zile. b) se aplică local un unguent bactericid. merge să alăpteze nou-născutul. 22. Îngrijiri ale nou-născutului. c) creşterea progresivă în greutate a copilului. 2. b) anticorpi. e) sebum la nivelul plicelor. . Cât durează perioada de nou-născut: a) 24 de ore după naştere. care dintre următoarele criterii indică că mama are lapte suficient: a) creşterea de prolactină. b) serosanghinolente. la 1 oră de la naştere: a) temperatură = 37°C. 21. c) respiraţii = 35/minut. b) serosanghinolente. c) se vor efectua local 2-3 şedinţe cu ultrascurte. b) un lichid gălbui cu conţinut bogat în proteine. c) sanghinolente. c) sanghinolente. b) serosanghinolente. Enumeraţi 5 condiţii pe care trebuie să le îndeplinească lenjeria nou-născutului: a) ________________ b) ________________ c) ________________ d) ________________ 3. La formarea ragadelor pe mameloane: a) nu este obligatorie întreruperea suptului la mamelonul afectat. cât stă copilul la maternitate.18. 19. Colostrul este: a) un lichid gălbui cu conţinut bogat în glucide. c) un lichid gălbui cu conţinut bogat în săruri minerale. 20. Lohiile în primele 4-6 zile sunt: a) seroase. Lohiile în primele 2-3 zile sunt: a) seroase. c) ambele răspunsuri sunt bune. b) puls = 70/minut. c) 30 de zile de la naştere. Lohiile în primele 6-10 zile sunt: a) seroase.L.

plânge viguros. b) frecvenţa respiratorie de 70/minut. 11. c) culoarea galbenă a pielii. b) ridicat în braţe şi bătut pe spate. c) valoarea bilirubinei în creştere în a 3-a zi. Care din următoarele semne din primele 24 de ore ale nou-născutului G nu indică a fi elemente patologice: a) eliminarea meconiului în primele 24 de ore. mişcă extremităţile. Născut cu asfixie albă. nou-născutul prezintă: a) mişcări respiratorii normale. După căderea bontului ombilical pot apărea complicaţii. b) bătăile cordului în limite normale. d) macrosomi. Nou-născutul G. acesta va fi: a) poziţionat cinci minute în decubit lateral stâng. c) 9. c) imediat după naştere.500 grame.500 grame.00. b) granulomului. Prematuritatea se defineşte prin următoarele. Copiii cu greutatea de 2. c) hematomului.. cu excepţia: a) greutate sub 2.120/minut. c) aspect de păpuşă de ceară. s-a născut la ora 12. Prezenţa icterului fiziologic poate avea ca sursă: a) mama care a avut în antecedente hepatită (în urmă cu 5 ani). d) sângerarea ombilicului. 8. b) la 3 zile după detaşarea bontului ombilical. 7 Prima baie generală după naşterea nou-născutului se face: a) la 3 zile după naştere. . c) malformaţii vizibile. b) naşterea prematură a nou-născutului. cu excepţia: a) gangrenei umede. 10. d) onfalitei. scorul APGAR este notat: a) 7. b) talie sub 47 cm. tegumentele membrelor superioare şi inferioare sunt uşor cianotice. d) 10. b) 8. d) plânset viguros.5. 13. d) depinde de starea generală a nou-născutului. născuţi la termen se numesc: a) normoponderali. 9. el prezintă pulsul . 6. b) subponderali. d) cianoza extremităţilor. c) prematuri. c) liniştit cu comprese umede alcoolizate pe abdomen.900-2. 12. d) scăderea în greutate a nou-născutului. Pentru evitarea regurgitaţiei nou-născutului după alăptare.

Cărui tip de asfixie aparţin elementele următoare: puls tahicardie peste 120/minut. b) asfixie albastră. Profilaxia oftalmiei gonococice se face cu: a) proculin. b) se prepară în apă nefiartă. . c) stropirea cu apă rece. b) mameloanele ombilicale. 20. c) sol. Ce se înţelege prin criza genitală: a) creşterea în greutate. c) scurgerea sanguinolentă la nivelul organelor genitale. b) bacilul bifidus. d) e preferabil laptelui de vacă. b) dezobstruarea căilor respiratorii. 15. 18. c) boala cardiacă preexistentă sarcinii şi naşterii. 17. d) refuzul nou-născutului de a primi sânul. b) unguent oftalmic cu Kanamicină. d) descuamaţia fiziologică. cianoza generalizată. b) tinctură de iod. 16. Constituie contraindicaţie pentru alimentaţia naturală: a) colicele abdominale ale nou-născutului. Care afirmaţii nu sunt adevărate privind calităţile necesare preparatului de lapte praf pentru sugari: a) este bogat în vitamina C. In cazul alimentaţiei naturale a nou-născutului care din microbii saprofiţi se dezvoltă în intestin: a) bacilul coli. d) scaun galben auriu. nitrat de Hg 1%. ce se acordă nou-născutului este: a) tăierea cordonului ombilical. tonus păstrat: a) apnee tranzitorie. c) asfixie albă.5°C. 19. c) înlocuieşte perfect laptele de mamă. c) urini ce pătează scutecele. b) tumefierea mameloanelor.14. imediat după naştere. d) protargol. b) coloraţia icterică a tegumentelor. 21. Care din următoarele elemente sunt fiziologice la nou-născut în primele 24 de ore: a) temperatura 37°-37. Bontul ombilical secţionat se acoperă cu comprese sterile îmbibate în: a) alcool de 70°. d) înfăşarea nou-născutului. 22. c) rivanol. c) salmonella. Prima manevră de îngrijire.

%. b) somnul. b) fototerapia.7 zile. 24. d) după 14 zile. sistem de eliminare a dioxidului de carbon. d) la macrosomi. d) funcţiile vitale. sistem de alarmă. Pentru supravegherea nou-născutului. greutatea. temperatura. c) incompatibilitatea de grup sau Rh. oxigen 40 vol. Intervenţiile asistentei medicale în cazul nou-născutului cu apnee tranzitorie sunt. c) la dismaturi. a) masarea blândă a toracelui. 31. urina. 27. umiditate constantă. sistem de eliminare a dioxidului de carbon. trebuie să i se efectueze unele intervenţii. La ce categorie de nou-născuţi sunt mai frecvente crizele de apnee şi cianoză: a) la eutrofici. d) baia generală. b) între 10-12 zile. oxigen 20 vol%. reflexul suptului. Muguetul (mărgăritărelul) la sugar apare ca urmare: a) a nerespectării orelor de masă. oxigen 40 vol%. Nou-născutului de 4 zile. c) alimentaţia la sân. Naşterea prematură poate avea ca sursă: a) uterul cicatrical. b) să se poată fierbe. 25. b) respiraţie artificială manuală sau cu aparat portabil. în mod fiziologic se face după naştere: a) între 7-10 zile. d) a hidratării suficiente.23. Care din elementele de mai jos nu sunt compatibile cu lenjeria nou-născutului: a) să fie din nylon. c) funcţiile vitale. respiraţia. c) între 5. b) multiparitatea. scaunul. care sunt acestea: a) vaccinarea BCG. 26. d) să se încheie pe umeri cu şireturi. c) temperatura 36°C. în greutate de 2. Detaşarea bontului ombilical ligaturat. 29. b) la prematuri. umiditate 50%.500 grame. c) dezobstruarea căilor respiratorii. 28. d) vârsta mamei. 30. b) temperatura de 40°C. b) a nerespectării regulilor de igienă. c) a naşterii premature. d) gavaj. umiditate 70-80%. cu tegumente icterice. . Care din următorii parametri îndeplinesc condiţiile incubatorului: a) temperatura 37°C. sistem de alarmă. reflexul suptului. c) să aibă cusătură pe mijloc. asistenta are datoria să înregistreze zilnic: a) aspectul tegumentelor.

32. Asistenta medicală recunoaşte icterul fiziologic al nou-născutului după următoarele
caracteristici: a) stare generală alterată;
b) se instalează după 2-3 ore de la naştere;
c) scaunul, urina sunt normal colorate;
d) apare în a 3-a zi după naştere;
e) starea generală este bună.
33. Faceţi asocieri între următoarele elemente:
a) sugar 1 lună;
1) lapte praf 12,5%;
b) sugar 3 luni;
2) stă în şezut;
c) sugar 6 luni.
3) nevoi calorice 110 cal/24 ore;
4) lapte praf 8%;
5) degete flectate în palmă;
6) brânză de vacă;
7) pronunţă silabe.

Îngrijiri ale copilului de diferite vârste.
1. Copilul M., de 8 luni, are febră şi diaree, este propus pentru vaccinare antipolio:
a) i se face tratament şi reprogramare;
b) i se face reprogramare pentru anul viitor;
c) i se face vaccinare conform programării;
d) nu va fi vaccinat deloc.
2. Pentru interpretarea IDR la tuberculină în cazul tânărului V., de 15 ani, asistenta îl cheamă
la cabinet: a) după 24-72 ore;
b) după 2-4-6 ore;
c) urmăreşte reacţia imediat;
d) nu are rost să fie chemat la control.
3. Copilul L., de 12 ani, nu are poftă de mâncare, prezintă stare de disconfort şi prurit anal;
prioritar, în intervenţiile medicale, este:
a) baia generală, baia pe porţiuni;
b) recoltarea probelor de scaun pentru examenul coproparazitologic;
c) alimentarea la timp a copilului;
d) scoaterea la aer a copilului.
4. La 7 luni, L. V. are o dezvoltare normală psihomotorie; ultima realizare, probabil, este:
a) întoarcerea de pe o parte pe alta;
b) să stea în şezut fără sprijin;
c) să stea în picioare, susţinut;
d) să apuce obiecte cu mâinile.
5. In care din următoarele faze ale procesului de îngrijire stabiliţi ca pacientul L. V., de 7 luni,
are o dezvoltare psiho-motorie corespunzătoare vârstei: a) evaluare;
b) planificare;
c) implementare;
d) diagnostic de nursing.
6. B.F., în vârstă de 6 ani, este adus la spital cu febră şi disurie; i se efectuează urocultura care
este pozitivă; numărul de germeni prezenţi trebuie să fie:
a) sub 10.000 germeni/ml;
b) între 10.000-100.000 germeni/ml;
c) peste 100.000 germeni/ml.
7. Unui copil de 5 ani i se prescriu pe priză 1 gr. soluţie medicamentoasă la un interval de 6
ore; câte prize sunt în 24 ore şi câte picături, folosindu-se pipeta pentru administrare:
a) 4 prize x 20 pic. pe priză;
b) 6 prize x 10 pic. pe priză;
c) 2 prize x 40 pic. pe priză;
d) nu se administrează medicamente cu pipeta.
8. Valorile normale ale pulsului la copilul de 5 ani pot fi între: a) 120-140/min.;
b) 80-100/min.;
c) 60- 80/min.;
d) 90-100/min.

9. Ce greutate va avea un sugar de 7 luni, născut cu o greutate de 3.000 grame:
a) 7,500 kg;
b) 6,500 kg;
c) 10.000 grame;
d) 5.700 grame.
10. Ce se înţelege prin enurezis: a) inversarea emisiilor de urină cu predominanţă noaptea;
b) pierderea de urină în cursul nopţii;
c) pierderea involuntară de urină noaptea la copii peste vârsta de 3 ani.
11. Nu se administrează tablete şi drajeuri nepisate copilului: a) sub 6 luni;
b) sub 2 ani;
c) sub 6 ani;
d) sub 1 an.
12. Condiţiile recoltării scaunului pentru examenul parazitologic sunt: a) 3 zile consecutiv;
b) de sub unghii;
c) din anus;
d) din scaunul spontan.
13. Alimentaţia sugarului de 6 luni poate fi:

a) naturală;
b) diversificată;
c) mixtă;
d) artificială.

14. Pentru pregătirea copiilor în vederea explorării radiologice a colonului se efectuează:
a) clismă evacuatoare;
b) pauză alimentară de 12 ore;
c) administrare de purgativ;
d) nu se efectuează decât clismă baritată.
15. La copiii 0-3 ani, cauza cea mai frecventă a convulsiilor este: a) epilepsia;
b) febra;
c) temperamentul agitat;
d) glicozuria.
16. Noţiunea de „copil febril" este echivalent temperaturii măsurate rectal a cărei valoare
poate fi: a) 37,5°C;
b) 38°C;
c) 39^K)°C;
d) 36,5-37°C.
17. Cantitatea de lichide pe kg/corp administrată unui sugar de 5 luni va fi: a) 100-120 ml;
b) 130-160 ml;
c) 150-180 ml;
d) 500 ml.
18. CRI., de 12 luni, este spitalizat cu angină difterică; i se administrează O2; care este cea mai
adecvată manevră: a) utilizarea sondei endonazale;
b) umedifierea O2;
c) utilizarea cortului de O2;
d) injecţia subcutanată de O2.

22. c) retardarea mintală. b) acetonă. după puncţie. greutatea normală. d) decubit ventral. C. b) menţinerea căilor respiratorii libere. dacă nu se acordă îngrijirile corespunzătoare: a) encefalita. cu semne de deshidratare moderată. c) decubit lateral. ce modalitate folosim pentru a împiedica răspândirea infecţiei: a) folosirea sacilor din pânză albă pentru transportarea lenjeriei murdare.. care este ordinea priorităţilor de îngrijire: a) urmărirea pulsului.. 20. Care din complicaţiile de mai jos pot apărea în cazul pacientului C. b) folosirea de saci din cauciuc pânzat pentru transportarea lenjeriei murdare. c) migdale. c) spălarea mâinilor după orice manevră tehnică de lucru. CI. 25. b) examenul coproparazitologic. consideră înălţimea: a) normală. de 7 luni.. c) nu se practică provocarea vărsăturii. este internat în secţia de pediatrie. d) mere coapte. provocarea vărsăturilor se va face: a) după 6 ore de la ingestie. greutatea adecvată. de 14 ani. are 12 luni şi are 72 cm lungime şi 13 kg. 21. 23. . d) identificarea problemelor de nursing. greutatea normală. în comă hiperglicemică.19.R. d) rubajul duodenal pentru recoltarea bilei B. Copilul D. 24. care examene de laborator pot pune în evidenţă prezenţa paraziţilor sau a chisturilor: a) analiza sângelui. d) septicemia. febră 39°C şi contracţii tonicoclonice. d) recoltarea materiilor fecale pentru examenul bacteriologic. b) hidrocefalia. Copilul A. de 2 ani. asistenta. V. este suspectat de giardia şi lamblia. b) crescută. c) examenul sucului gastric. este intoxicat cu ciuperci. poziţia copilului va fi: a) decubit dorsal fără pernă sub cap. în cadrul evaluării. 26. medicul recomandă recoltarea de LCR pentru depistarea eventualilor agenţi patologici. greutatea normală. este internată cu otită medie acută bilaterală. d) normală. cu meningită. c) recoltarea analizelor de laborator. de 16 ani.. Pacientul C. c) mică. d) se practică mai întâi spălătura gastrică. este internată la secţia de pediatrie. L. b) decubit dorsal cu pernă. Intoxicaţia acută cu substanţe pesticide şi organofosforice se manifestă prin mirosul de: a) usturoi. după o gastroenterită acută. b) în primele 4 ore de la ingestie.

27. Care din intervenţiile de mai jos nu sunt valabile în profilaxia rahitismului:
a) aerisirea încăperii;
b) introducerea Slinosului în primele 5 luni de viaţă;
c) administrarea de vitamina D2 la ieşirea nou-născutului din maternitate;
d) administrarea de calciu şi vitamina D2 în luna a Vlll-a de sarcină.
28. Care din următoarele manifestări de dependenţă nu fac parte din semnele BDA:
a) tegumente curate integre;
b) pliu cutanat persistent;
c) scaune frecvente modificate;
d) buna dispoziţie.
29. Medicamentele pe cale bucală la copiii internaţi în spital sunt administrate:
a) de mamele însoţitoare;
b) de asistentele medicale;
c) de infirmiere;
d) se lasă pe noptieră pentru a fi luate de copil conform prescripţiilor.
30. Ce avitaminoză produce hemeralopia:
a) vitamina PP;
b) vitamina C;

c) vitamina A;

d) vitamina B6.

31. Pacientului G., de 10 ani, i se recomandă examenul coproparăzitologic; pentru recoltare
foloseşti: a) un borcan curat;
b) o cutie de chibrituri;
c) coprocultor direct;
d) coprocultor steril cu apă distilată.
32. Notaţi răspunsul corect: a) nu apare sindromul digestiv;
b) poate apare colapsul periferic;
c) apare prăbuşirea TA;
d) nu apare febra.
33. Pentru dezinfecţia pavimentului, în secţia pediatrie, îi atragi atenţia îngrijitoarei să aibă în
dotare, pentru executarea corectă a manevrelor: a) o găleată;
b) două găleţi;
c) cel puţin trei găleţi;
d) nu are nevoie de nici un vas.
34. Pacientul V., de 5 ani, are nevoie de toaleta cavităţii bucale; fixaţi ordinea manevrelor de
executare corectă a tehnicii: a) spălarea cavităţii bucale;
b) pregătirea materialelor;
c) pregătirea bolnavului;
d) spălarea mâinilor;
e) îndepărtarea materialelor utilizate;
f) crearea microclimatului.
35. Deprinderile igienice individuale sunt valabile pentru:
a) persoanele care fac tratament cu antibiotice;
b) persoanele care fac tratament cu cortizon;
c) copiii mici;
d) toţi indivizii.

36. Antibiograma este metoda de laborator care:
a) determină prezenţa microbilor;
b) arată sensibilitatea microbilor faţă de antibioticul respectiv;
c) nu arată decât creşterea germenilor.
37. Trebuie să efectuezi un exudat faringian pacientului D., de 3 ani; cu portamponul steril
ştergi: a) orofaringele;
b) mucoasa nazală;
c) valul palatin;
d) amigdalele.
38. Pacientul Z, de 14 ani, este suspect de hepatită serică (TIP B); se recoltează sânge; care
rezultat al analizei precizează diagnosticul clinic: a) prezenţa proteinei C;
b) prezenţa antigenului Australia;
c) prezenţa trichinelei spiralis;
d) prezenţa bacilului Tific.
39. Limbajul activ devine problemă pentru un copil: a) până la vârsta de 1 an;
b) până la vârsta de 2 ani;
c) până la vârsta de 3 ani;
d) după vârsta de 3 ani.
40. Conturarea personalităţii copilului se manifestă prin:
a) reducerea somnului;
b) exprimarea preferinţelor şi repulsiilor;
c) căpătarea îndemânării;
d) memorarea a cât mai multe poezii.
41. În caz de convulsii, la un sugar de 8 luni cu temperatură de 39,9°C, se vor aplica
următoarele intervenţii:
a) administrarea de diazepam 1-2 zile;
b) administrarea de analeptice cardiovasculare;
c) administrarea de antibiotice;
d) comprese călduţe pe frunte;
e) administrarea de fenobarbital 1/2 fiolă.

Îngrijiri ale persoanei vârstnice.
1. Pentru a se putea iniţia demersurile terapeutice şi corective necesare practicii în geriatrie
se impune: a) diferenţierea patologicului de normal;
b) cunoaşterea cu precădere a activităţilor;
c) delimitarea stării de boală de cea de sănătate.
2. Care din următoarele sisteme şi aparate ale organismului uman suferă importante
modificări de îmbătrânire: a) aparatul renal;
b) sistemul cardio-vascular;
c) sistemul respirator;
d) sistemul locomotor.
3. Unele modificări, legate de înaintare în vârstă sunt considerate între anumite limite, ca
aparţinând unei îmbătrâniri normale. Care sunt acestea:
a) modificări ale pielii şi fanerelor;
b) presbiopia;
c) scăderea secreţiei lacrimale;
d) presbiacuzia;
e) fenoastenia;
f) toate enunţurile sunt adevărate.
4. Îmbătrânirea psihologică este rezultanta modificărilor induse de vârstă în planul
biostructurilor; la baza acestor modificări stau:
a) factori ereditari, uzura sistemului vieţii psihice;
b) factori ecologici;
c) factori socio-culturali.
5. In abordarea unui pacient vârstnic, se vor evalua următoarele funcţiuni psihice:
a) capacitatea de orientare;
b) starea afectivă;
c) memoria;
d) gradul tulburărilor de integrare.
6 Numiţi cele trei aspecte generale ale psihologiei senescenţei:
a) .......................... ;
b) ......................... ;
c) ............................
7. O asistentă medicală care se consacră nursingului geriatrie va cunoaşte şi va respecta cu
siguranţă: a) cadrul manierelor elegante;
b) drepturile persoanelor vârstnice;
c) legislaţia generală;
d) măsuri protective specifice.
8. Factorii de risc ai abuzului contra persoanei vârstnice, includ şi:
a) vârsta peste 75 ani;
b) incapacitatea de autoîngrijire;
c) starea biologică.
9. Câte categorii de abuzuri sunt descrise caftind implicate în majoritatea cazurilor:
a) patru;
b) opt;
c) zece.

c) aspecte ale senescenţei echilibrului. c) să bea o cană cu ceai de tei. b) tulburări ale ritmului normal. Un important factor ce perturbă somnul nocturn la vârstnic (bărbat) îl constituie: a) trezirile repetate. 18. de regulă hiposomnia. insuficient cantitativ. b) accidente banale. 20. pentru a favoriza un somn odihnitor: a) să facă o baie caldă. Căderile persoanei vârstnice sunt considerate: a) aspecte ale senescenţei posturii. individualizat. Ce fel de căderi fac îndeosebi obiectul sindromului de cădere: a) căderile unice. b) vârsta înaintată. Importanţa căderilor în îngrijirea vârstnicului ţine seama în special de: a) amploarea consecinţelor. Tratamentul preventiv al sindromului de imobilizare este esenţial. ce se cere diferenţiată de falsa insomnie. In cazul unui vârstnic care a suferit o cădere asistenta medicală intervine: a) instituind de urgenţă profilaxia complicaţiilor tardive. d) în relaţia cu familia pentru reintegrarea socială. 11. Incontinenţa anală. b) o infirmitate umilitoare. de regulă hipersomnia. c) tulburări cantitative. el se va aplica cu răbdare şi sistemic evitând invalidităţile prin: a) cunoaşterea şi anticiparea riscului. în sensul inversării. Ce recomandă asistenta medicală unui vârstnic. b) complexitatea consecinţelor. 17. b) căderile alternative. c) căderile repetate. o mare şi gravă problemă a asistenţei geriatrice este pentru vârstnic: a) o afecţiune temporară. d) relaţiile sociale şi familiale. 19. c) măsurile de prim ajutor calificat. c) somnul diurn. c) instituind de urgenţă profilaxia complicaţiilor imediate. 16.10. 15. d) greu de suportat. b) întocmind un plan de îngrijire. Consecinţele căderilor vârstnicului sunt importante şi afectează: a) starea fizică şi psihică. 12. c) o infirmitate demoralizantă. b) să facă un duş rece. b) autonomia. 14. întâmplătoare. Cel mai important factor de risc al căderilor este considerat a fi: a) sexul. . b) terapie recuperativă. c) bolile cronice. 13. b) hipertrofia de prostată care determină nicturie. Dissomnia reală a vârstnicului. c) posibilitatea de a bea şi mânca. include: a) tulburări cantitative. c) kineziterapie şi ergoterapie de susţinere.

constituind una din acuzele cele mai frecvente ale vârstnicilor. asistenta medicală va cunoaşte: a) dificultăţile legate de bolile cronice. c) reinstaurarea reflexului de micţiune. b) în ce moment al zilei. Pentru a menţine independenţa nevoii de a mânca şi a bea. care urmăreşte: a) creşterea spaţiului de timp dintre micţiuni.îngrijiri va cuprinde formularea „alterare a funcţiei intestinale . Eficacitatea intervenţiilor va fi evoluată în raport cu: a) frecvenţa şi aspectul scaunelor. 26. c) urmărirea efectelor secundare ale medicamentelor. c) mesele rare şi bogat-cantitative. 23. b) absenţa diareei. d) factorii de risc şi bolile cronice. c) afecţiunile locomotorii şi neurologice.Care din următoarele sunt exerciţiile de tehnică respiratorie pe care asistenta medicală i le prezintă pentru învăţare vârstnicului afectat de dispnee: a) respiraţia diafragmatică. Metoda de elecţie în tratamentul incontinenţei urinare este reeducarea. d) semnele unui deficit nutriţional. Dispneea este un simptom comun mai multor boli pulmonare şi cardiace. . b) abordarea unei posturi care favorizează respiraţia. c) respiraţia cu buzele strânse. tranzitorie şi reversibilă.actuală şi potenţială". b) factorii de risc. 24.21. acţiunile planificate de asistenta medicală vor avea următoarele scopuri: a) menţinerea unui orar de eliminare conform obiceiurilor. Care din următoarele intervenţii preventive sunt menite să acţioneze asupra unor factori ce pot satisface nevoia de a mânca şi a bea: a) periajul corect al dinţilor. c) incontinenţa urinară de stres sau de efort. b) pierderea controlului. 27. Contextul unei incontinenţe urinare include adesea şi următoarele: a) anorexie. b) incontinenţa urinară indusă. În cazul unei disfuncţii de eliminare intestinală diagnosticul de nursing . b) creşterea capacităţii vezicale. c) se modifică în raport cu poziţia. d) consumarea de ciorbe sau supe calde care stimulează apetitul. 22. e) efectuarea de clisme evacuatoare. 25. Cum va determina asistenta medicală împrejurările apariţiei dispneei: a) la ce grad de efort apare. b) consumarea de alimente semisolide. 28. c) dependenţă. fructe şi legume moi. 29. d) folosirea de laxative. Care din următoarele tipuri de incontinenţă urinară nu ţine de factorii legaţi de fiziologia micţiunii: a) incontinenţa urinară definitivă sau stabilă. b) ingerarea suficientă de lichide.

b) HTA. d) stabilirea unui orar de folosire a toaletei. b) recomandarea de a urina la prima senzaţie de micţiune şi până la completa golire a vezicii. c) scăderea tonusului şi forţei musculare. etc. d) afecţiuni cardiace. ordonaţi după importanţă problemele şi bolile des întâlnite: a) probleme gastrice. 33. 30. vis-ă-vis de nevoia de a se mişca. b) tulburări de deglutiţie. Intervenţiile preventive. In cadrul procesului de nursing. Care din următoarele boli pot afecta mobilitatea la persoana vârstnică: a) artroza.c) tipul de dispnee. d) respectarea regimului alimentar. b) menţinerea forţei şi rezistenţei musculare. 31. c) hipertrofia de prostată. c) evitarea ingestiei de băuturi diuretice (cafea. c) menţinerea mobilităţii articulare. c) diabetul. afecţiunile cronice de care suferă acesta şi care produc disconfort. d) osteoporoza. ceai. . b) concomitent cu o alimentaţie completă şi complexă. Perturbarea somnului la persoana vârstnică are drept cauză principală. cuprinse în planul de îngrijire a unui vârstnic. 32. d) prezenţa durerii şi identificarea cauzei determinante. 34. 37. durere. Acestea pot fi: a) atrofia lenta a musculaturii. e) reducerea cantităţii de proteine din alimentaţie 35. depresie. c) în concordanţă cu starea de nutriţie. În cazul incontinenţei urinare reversibile. 36. d) menţinerea valorilor TA. orarul lor. b) menţinerea valorilor TA în limite normale. Modificările fiziologice din cadrul procesului de îmbătrânire se cer cunoscute întrucât joacă un rol important în satisfacerea nevoii de a se mişca. e) afecţiuni neuro-psihice. care din următoarele pot fi considerate intervenţii curative: a) efectuarea de exerciţii pentru tonificarea musculaturii sfincteriene. b) felul eliminărilor. alcool). c) folosirea de dispozitive ajutătoare. e) poliartroza. c) menţinerea rezistenţei musculare. Menţinerea forţei şi rezistenţei musculare la un vârstnic se va realiza: a) numai apelând la exerciţii izotonice şi izometrice. vor fi orientate către: a) motivaţia vârstnicului. Exerciţiile de amplitudine au drept scop: a) menţinerea mobilităţii articulaţiilor. b) probleme respiratorii. culegerea de date se va referi cu precădere la: a) capacitatea şi toleranţa la efort.

P. Observaţiile asistentei medicale vor urmări: a) orarul zilnic de somn.38. d) forţa musculară. b) echilibrul. d) alterarea alimentaţiei legată de somnolenţă. diureză. în afară de: a) a nu se face baie generală zilnic. c) mobilitatea articulară. d) activităţi reduse în cursul zilei pentru a nu acumula oboseală. 43. e) a se asigura o hidratare corespunzătoare. d) gută. 44. . Intervenţiile preventive constau în sfătuirea vârstnicului. 41. pot fi următoarele. e) alterarea potenţială a integrităţii mucoaselor. c) hemiplegiile. 45. eventual un pahar cu lapte. c) aerisirea camerei de dormit. fac parte. c) semne de nedormit. b) deficit de autoîngrijire. b) asigurarea de confort fizic prin poziţionare şi calmarea durerii. intacte. b) maladia Parkinson. e) depunerile de grăsime. Care din următoarele modificări fac problematică alegerea şi ajustarea îmbrăcăminţii: a) deformările osoase. f) toate enunţurile sunt adevărate. c) alterare a integrităţii tegumentelor. d) condiţiile de mediu. d) cină uşoară. în general. b) valorile TA. de a se conforma unui regim de viaţă. în afară de: a) instituirea unui orar zilnic. Care sunt acestea: a) dexteritatea. d) a nu se face abuz de pudră de talc. c) coordonarea. Îmbrăcatul şi dezbrăcatul presupun o serie de abilităţi care sunt afectate in cadrul procesului de îmbătrânire. 40. b) deformările coloanei vertebrale. b) a se folosi după zvântarea pielii unele loţiuni alcoolizante. Intervenţiile curative care se vor iniţia ţinând cont de sursa de dificultate şi făcând distincţia între problemele medicale şi modificările fiziologice. 39. d) tulburările de auz. R. din următoarele categorii de diagnostice de îngrijiri-nursing: a) tulburări de somn legate de oboseală. asistenta medicală recomandă următoarele. mai ales după ora 18. Pentru prevenirea uscării pielii. veselă. Problemele de dependenţă la nivelul nevoii de a fi curat şi a avea tegumente îngrijite. care va urmări următoarele: a) evitarea excitantelor. c) lipsa anturajului favorabil. b) respectarea tratamentului cu somnifere. c) a se folosi săpunuri grase. cu corectarea ritmului veghe-somn. c) ascultarea de muzică ritmată. 42. Care din următoarele sunt afecţiuni neurologice ce afectează major nevoia de a se îmbrăca a vârstnicului: a) diabetul insipid.

1°C. Pentru prevenirea hipertermiei. c) uşor de determinat. b) persoanele cu afecţiuni digestive cronice. c) mişcarea şi schimbarea poziţiei conform orarului stabilit. 47. c) va apela la tehnici diverse de relaxare. c) practicarea de activităţi fizice uşoare (plimbări). b) asigurarea unei poziţii confortabile. Odată cu vârsta. Depresia este una dintre cele mai frecvente afecţiuni întâlnite la vârstnici. b) determinarea vârstnicului să folosească băuturi alcoolice ca mijloc de „a se încălzi".46. b) o reducere a grăsimilor.4°C. Persoana vârstnică când se simte în pericol: a) îşi va înrăutăţi starea de sănătate. b) se clăteşte cu apă caldă după ce a fost spălată cu detergent/săpun pentru copii. 50. d) prezentă la femei. c) consumarea de lichide cât mai calde. d) consumarea de lichide reci. 48. c) persoanele cu boli cardio-vasculare. b) 37. Proteza dentară va fi îngrijită în felul următor: a) se spală pe toate feţele folosind o periuţă aspră. c) 35. c) se îndepărtează resturile alimentare de pe ea. După ce durerea a fost evaluată. c) oboseala. Cel mai frecvent factor legat de accidentele hipotermice este: a) hipotensiunea ortostatică. Nevoia de sucuritate este strâns legată de numeroase aspecte privind mediul înconjurător. d) purtarea în cursul nopţii a unor ciorapi. e) se clăteşte cu apă rece înainte de a o monta. eficacitatea mecanismelor de termoreglare diminua. . In jurul cărei valori se situează temperatura normală la o persoană vârstnică: a) 36°C. b) deshidratarea. utilizând următoarele strategii: a) manipularea vârstnicului cu rapiditate. Este cel mai adesea: a) atipică. d) se păstrează noaptea într-o soluţie slabă de oţet. e) manifestată prin ipohondrie. 52. b) în coexistenţă cu boala somatică. 53. regimul alimentar al persoanei vârstnice va fi orientat către: a) o alimentaţie bogată în hidraţi de carbon. Acţiuni desfăşurate de asistenta medicală pentru menţinerea temperaturii corporale a vârstnicului în limite normale sunt şi: a) asigurarea temperaturii ambiante de 20-21°C. 49. 54. 51. decizie. Care persoane sunt cele mai vulnerabile în faţa hipertermiei: a) persoanele obeze. b) se va retrage în securitatea unei lumi interioare. asistenta medicală va lua măsuri pentru diminuarea sau îndepărtarea ei. brusc.

b) comunicare ineficace din cauza valorilor mari ale tensiunii arteriale. 56. b) terapeutică. Pentru a fi independent. Pentru îmbunătăţirea comunicării cu vârstnicul. b) va da dovadă de empatie. b) să aibă o viaţă socială. . d) evaluarea funcţiilor senzoriale. Culegerea de date. c) trecutul patologic. ca primă etapă a procesului de îngrijire. c) pedagogică. c) să nu împiedice comunicarea prin reacţiile sale emoţionale. va avea în vedere elemente legate de: a) personalitatea vârstnicului. b) acuităţii vizuale scăzute. c) surplusului ponderal. cu faţa la partenerul de dialog. asistenta medicală va proceda în felul următor: a) nu va folosi metode non-verbale de comunicare. 57. Procesul de îmbătrânire afectează nevoia de comunicare diminuând-o datorită prezenţei: a) hipoacuziei. c) va vorbi lent.55. 60. clar. d) tulburărilor tactile. în nevoia de a comunica. b) evaluarea funcţiilor cognitive. Problemele care apar cel mai frecvent sunt: a) alterare a comunicării verbale legată de un deficit auditiv sau vizual. e) toate enunţurile sunt adevărate. individul trebuie: a) să aibă integre organele senzoriale. 58. c) alterare a comunicării verbale legată de afazie. 59. Din punct de vedere al scopului comunicarea asistentei medicale poate fi: a) informaţională.

b) regim hidric. Cu cît timp înaintea operaţiei trebuie să depilăm regiunile păroase: a) cu 48 h. b) cunoaşterea bolnavului şi a bolii. Ce medicamente se administrează cu 30 min. 4. şi. d) pe masa de operaţie. Care sunt regulile în îngrijirea preoperatorie a bolnavului: a) crearea condiţiilor care să împiedice traumele psihice.CAPITOLUL VIII Îngrijiri ale pacienţilor în perioada pre. e) să coreleze rezultatele cu starea clinică a bolnavului. Ce regim alimentar oferim bolnavului în preajma operaţiei: a) regim alimentar obişnuit. 7. b) prin injecţie intramusculară. d) diazepam. somn liniştit. b) înlesnirea vizitei familiei. c) grija pentru odihnă. 3. c) dimineaţa şi la prânz regim obişnuit. înainte de începerea anesteziei. c) respectarea prescripţiilor medicale şi efectuarea explorărilor. c) să aducă rezultatele de la laborator. b) convingerea că intervenţia chirurgicală este benefică. 6. c) fortral. 2. b) mialgin. d) câştigarea încrederii bolnavului în echipa de îngrijire. . d) combaterea durerii. d) nu se dau alimente grele cu 24 h înaintea operaţiei. d) respectarea relaţiilor cu bolnavii ceilalţi. Cum se testează eventuala alergie la novocaină: a) prin injecţie intradermică. 1. 5. c) respectarea disciplinei spitaliceşti. a operaţiei pentru sedarea şi liniştirea bolnavului: a) fenobarbital. d) să interpreteze rezultatele. c) prin injecţie intravenoasă. Ce obiective urmăreşte pregătirea psihică a bolnavului chirurgical internat: a) acomodarea cu condiţiile. c) cu 1-2 h. f) crearea siguranţei că operaţia şi starea postoperatorie vor fi favorabile. deci. înlăturarea fricii de spital. Care sunt sarcinile asistentei medicale referitor la efectuarea analizelor de laborator necesare unei intervenţii chirurgicale: a) să recolteze corect probele prescrise. b) să ducă probele la laborator.şi postoperatorie. Care din următoarele metode contribuie la buna pregătire psihică a bolnavului: a) înlăturarea factorilor nocivi. e) combaterea manifestărilor ce provoacă disconfort. 8. seara hidric. b) în seara premergătoare.

Eterul este: a) gaz cu miros caracteristic. c) piafenul. 15. c) albastră. b) mialginul. c) 8%. beralginul. c) căderea limbii. 11. administrăm: a) fenobarbital. d) protecţia antiinfecţioasă.9. 12 Care din analgezicele de mai jos. 13. c) cefalee persistentă.5-1%. 16. Pentru evitarea confuziilor. b) analgezia. au regim de substanţe stupefiante (opiance) a) fortralul. c) paracetamol. c) uşor inflamabil. 17. 10. Care este pericolul cel mai mare în perioada de trezire a bolnavului anesteziat prin intubaţia orotraheală: a) sângerarea plăgii. seara dinaintea operaţiei. . Pentru a avea un somn liniştit. d) nu are importanţă concentraţia soluţiei. algocalminul. d) intoleranţă la medicamente. d) agitaţia bolnavului din cauza durerii mari. b) neagră. vărsături. volatil. d) diagnostic de nursing. b) mialgin. d) romergan. b) planificare. Ce complicaţie deosebită este de temut după rahianestezie: a) greţuri. buteliile de gaz sunt colorate standard. d) insolubil în grăsimi. b) lichid incolor. b) 2-A%. fentanilul. In care din următoarele faze ale procesului de nursing stabilim dacă îngrijirea postoperatorie a fost eficientă: a) evaluare. dispnee. c) relaxarea musculară. astuparea glotei şi asfixierea bolnavului. fortralul. b) hTA. morfina. b) tahicardie. Care din următoarele obiective sunt urmărite prin efectuarea anesteziei generale: a) hipnoza. d) portocalie. Ce soluţie de xilină se foloseşte în rahianestezie: a) 0. c) implementare. 14. Cu ce culoare sunt vopsite buteliile cu protroxid de azot: a) albă.

b) decubit lateral. d) epistaxis şi lipotimie. Pentru îngrijirea unui bolnav. c) prevenirea stazei venoase şi producerea bolii tromboembolice. fără pernă. d) în decubit dorsal. b) menţinerea tegumentelor uscate şi curate. 25. b) combaterea tulburărilor hidro-electrolitice. în perioada postoperatorie. c) protejarea zonelor de presiune. c) decubit ventral. nu va ridica capul. b) felul anesteziei. Care din următoarele se consideră complicaţii apărute la un bolnav imobilizat timp îndelungat la pat: a) artrită acută. b) escară de decubit. e) monitorizarea funcţiei renale. c) stimulează peristaltismul. asistenta va efectua următoarele activităţi în afară de: a) schimbarea poziţiei după un plan bine stabilit. d) complicaţiile care apar. Bolnavii operaţi cu anestezie locală. d) decubit dorsal cu capul pe pernă.18. b) mobilizarea bolnavului. c) monitorizarea cardio-vasculară. Care din următoarele. d) administrarea unor medicamente specifice. 22. Pentru prevenirea complicaţiilor de decubit dorsal la bolnavii imobilizaţi. Pentru prevenirea cefaleei postrahianestezice bolnavul va fi aşezat în următoarea poziţie pe pat: a) în decubit dorsal cu două perne sub cap. c) starea generală a bolnavului. 24. 23. d) combaterea atelectazei pulmonare. 19. . este efectul secundar al unui analgezic (Fortral) administrat postoperator: a) reduce greaţa. putând lua orice poziţie doreşte. b) în poziţie Trendclenburg. c) tulburări circulatorii periferice. b) încurajează mobilizarea. vor fi aşezaţi în pat în următoarele poziţii: a) decubit dorsal cu pernă sub picioare. Mobilizarea precoce a bolnavului urmăreşte: a) combaterea durerii. 21. ţinem seama de: a) natura operaţiei. cu o tăviţă renală alături. 20. c) în poziţie laterală stângă sau dreaptă. Care din îngrijirile postoperatorii sunt pentru bolnavii trimişi în salon cât şi pentru cei din STI: a) aşezarea corespunzătoare în pat. cu capul flectat spre dreapta. d) urmărirea evoluţiei febrei.

c) cu rahianestezie. Care din următoarele sunt aspecte esenţiale ale planului de nursing postoperator: a) promovarea mobilizării şi încurajarea ingestiei de lichide. Poziţia Fowler (semişezândă) este favorabilă bolnavilor cu operaţii pe: a) torace. Aportul proteic postoperator este necesar pentru: a) corectarea hipoproteinemiei. c) la fumători. d) efectuarea de baie parţială zilnică. c) operaţii la nivelul membrelor inferioare. 27 La ce categorie de bolnavi apar postoperator mai frecvent complicaţii pulmonare: a) la bolnavii vârstnici.000-3. b) cicatrizarea plăgilor. b) furnizarea terapiei diversionale şi a fizioterapiei. c) cu afecţiuni esofagiene operate.000 cal/zi.000 cal/zi. d) compensarea proceselor catabolice ce au loc postoperator. . b) 800-1. d) 3. d) în poziţie Fowler. Bolnavul operat cu anestezie locală va fi aşezat: a) în decubit dorsal cu capul pe pernă. b) cu peritonite operate. d) la cei cu leziuni pulmonare preexistente. 28. după dorinţă. b) în decubit dorsal fără pernă timp de 24 h.000 cal/zi. b) de afecţiuni pleuropulmonare sau esofagiene. 33. 32. c) în poziţie Trendelenburg.000-1. cu o operaţie medie.500 cal/zi. In poziţie de decubit lateral vor fi aşezaţi bolnavii: a) operaţi pentru afecţiuni pleuropulmonare. 31. c) creşterea dezechilibrelor hidro-electrolitice. c) 1. In poziţie Trendelenburg vor fi aşezaţi bolnavii cu: a) peritonite generalizate. putându-şi schimba în anumite limite poziţia. c) coloana vertebrală.000-4. b) irigare cerebrală deficitară. 30. b) la copii. În poziţie de decubit ventral vor fi aşezaţi bolnavii operaţi: a) pe coloana vertebrală. este nevoie ca aportul caloric să fie de: a) 2. 29.26. 34. c) prevenirea insomniei şi a anxietăţii. Pentru un bolnav. insuficient tratate. b) membre inferioare.

b) calea intravenoasă. De ce se fixează canula de traheotomie la piele: a) pentru a nu se astupa cu corpi străini. La administrarea oxigenului din bombă. b) separă calea aeriană de cea digestivă prin canule speciale. Când calea naturală eficientă în administrarea alimentelor nu poate fi folosită pentru bolnavul chirurgical. obiectivele planului de îngrijire sunt următoarele. avem nevoie pentru reducerea presiunii şi umidificare de: a) mască. b) toxic pentru organism. b) creem o atmosferă cât mai puţin septică. c) sonda nazogastrică sau nazojejunală. d) modificarea conduitei. c) evită obstacolul glotic şi reduce spaţiul mort cu aproximativ 65%. Oxigenoterapia este un act terapeutic: a) etiologic. b) prevenirea apariţiei unor complicaţii. cel puţin în primele zile postoperator. b) simptomatic. putem folosi următoarele căi: a) gastrostomia. Aportul energetic va fi dat de: a) glucide. d) permite aspiraţia secreţiilor traheobronşice şi reduce mişcările paradoxale în voletul costal. . 43. c) de urgenţă. 39.35. c) apă şi electroliţi. 40. 42. b) reductor. c) urmărirea eficacităţii tratamentului aplicat. c) pentru a împiedica sângcrarea şi infecţia. 44. de un bolnav agitat. 36. 38. 37. scoasă. d) din care rezultă modificări structurale şi funcţionale ale plămânilor (EPA). c) barbotor. c) provocăm tuse artificială. b) supravegherea aspectului pansamentului. în funcţie de evoluţie. b) pentru a nu aluneca. d) mobilizarea la marginea patului. 41. În prima oră după anestezia generală. Oxigenul pur administrat timp îndelungat are efect: a) benefic pentru organism. cu excepţia: a) monitorizarea funcţiilor vitale din 15 în 15 minute. c) prevenirea vărsăturilor şi a aspiraţiei. c) ce produce insuficienţă hepato-renală. d) pentru a nu putea fi mobilizată. b) vitamine. Activitatea de monitorizare a bolnavilor de la STI permite: a) urmărirea evoluţiei bolnavilor. Ce facem pentru a nu se forma crustă la o traheotomie: a) spălăm cu ser fiziologic şi îndepărtăm mecanic secreţiile formate. d) lipide. Care sunt avantajele traheotomiei: a) reduce spaţiul mort cu aproximativ 10%.

e) administrarea medicaţiei hemostatice. La ce valoare a alcoolemiei apare coma la alcoolici: a) 150-175 mg. b) tahicardia. 5. Hemostaza provizorie se poate realiza prin: a) ligatura vaselor lezate. Care este atitudinea corectă la locul accidentului în cazul unui traumatism abdominal închis: a) administrare de calmante. d) transportul accidentaţilor cu orice mijloc de locomoţie. In cazul în care o persoană este găsită căzută într-un garaj închis. salvatorul trebuie: a) să oprească motorul. 3. b) permeabilizarea căilor respiratorii superioare. c) să-i controlăm respiraţia. 1. şocul anafilatic. c) imobilizarea fracturilor osoase. c) 150-250 mg. . c) hemostază locală. În cazul unui pacient politraumatizat prioritatea în acordarea primului ajutor constă în: a) oprirea hemoragiei externe. Într-o plagă „în seton" orificiul mai mare este: a) de intrare. b) evaluarea rapidă a situaţiei. c) compresiune la distanţă. Misiunea asistentei medicale la locul unui accident este: a) executarea unui baraj de securitate. b) pansament compresiv. 8. 2. c) să scoată persoana afară din garaj.CAPITOLUL IX Îngrijiri ale pacienţilor cu urgenţe medico-chirurgicale. 6. c) sunt egale. b) să controleze respiraţia. c) febra mare şi mucoasele uscate. cu un motor de maşină funcţionând. b) de ieşire. 9. b) transport de urgenţă la spital. d) dilataţia pupilară. Dacă o persoană accidentată este inconştientă trebuie mai întâi: a) să eliberăm căile respiratorii. Care din următoarele sunt semne şi simptome de intoxicaţie atropinică: a) delirul. d) 300-400 mg. c) stabilirea priorităţilor de prim ajutor. b) să o punem în poziţia de siguranţă. d) aplicarea garoului. b) 100-200 mg. 4. 7.

b) frigul uscat. c) de gradul IV. b) să câştigi încrederea pacientului. b) flictene. 19. 15. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafaţa corpului poate evolua astfel: a) cu stare de şoc hipovolemic. c) efectuarea manevrelor de respiraţie artificială şi administrare de antidot. c) imobilitatea prelungită. d) încălţămintea lejeră. b) efectuarea unui tubaj duodenal cu administrare de antidot. c) administrarea de antiinflamatoare steroide. Care din următoarele manevre se practică în cazul muşcăturilor de şarpe veninos: a) incizia şi excizia ţesutului cutanat în zona lezată. In cazul electrocutării la locul de intrare şi ieşire a curentului electric se produc arsuri: a) de gradul II. c) se transportă victima la spital.În cazul intoxicaţiilor voluntare pentru a efectua spălătura gastrică este strict necesar: a) acordul pacientului. hemostaza provizorie pentru artera temporală superficială. 20. c) trunchiul carotidian de aceeaşi parte. c) aspiraţie locală şi administrare de ser antiveninos. b) aplicarea garoului deasupra leziunii. b) tamponament local. 18. 16. c) cu stare de şoc toxicoseptic. c) gangrena. 12. 11. b) marginea inferioară a mandibulei. În cazul otoragiilor posttraumatice conduita de urgenţă este efectuarea de: a) spălaturi auriculare cu ser fiziologic sau apă distilată. 13. c) să cunoşti natura substanţei ingerate. se face prin compresiune directă pe: a) regiunea preauriculară. b) administrarea de antialergice. b) fără complicaţii. În accidentele maxilofaciale. b) se îndepărtează sursa de curent şi apoi se face resuscitarea cardiorespiratorie. Primul ajutor în cazul unui pacient cu intoxicaţie acută constă în: a) efectuarea unei spălaturi gastrice şi provocarea vomei. Pentru acordarea primului ajutor în cazul electrocutării: a) se efectuează resuscitarea cardiorespiratorie ca primă măsură. b) de gradul III. . c) instalaţii auriculare cu glicerina boraxată. Degeraturile de gradul I se caracterizează prin.10. Primul ajutor în caz de arsură constă în: a) administrarea de antialgice. 17. Care sunt factorii care favorizează degeraturile: a) frigul umed. 14. a) eritem.

24. întreruperea continuităţii osului. d) comprimarea fosei nazale cu policele pe septul nazal. b) aplicarea imediată a unui tampon din tifon introdus compresiv în fosa nazală. b) vărsătură de sânge ca zaţul de cafea. c) calmarea durerii. deformarea regiunii. Semnele de certitudine într-o fractură a membrelor sunt: a) mobilitate anormală. 29. crepitaţie osoasă. Obiectivul principal în acordarea primului ajutor în cazul unei fracturi la locul accidentului este: a) reducerea fracturii. b) accentuarea durerilor.21. Ce manifestări sunt tipice pentru o hemoragie internă: a) tegumente palide şi reci. b) netransmisibilitatea mişcărilor distal de fractură. b) stare de agitaţie. 27. asistenta medicală aplică: a) reducerea precoce. c) contuzia sau secţionarea măduvei spinării. 23. c) vărsătură de sânge negru lucios ca păcura. Severitatea unei fracturi costale depinde de: a) numărul fracturilor. 22. c) elasticitatea cutiei toracice. b) nu este nevoie de imobilizare. Pentru imobilizarea provizorie a membrului inferior stâng fracturat asistenta medicală procedează în felul următor: a) imobilizează membrul inferior stâng fracturat folosind drept atelă celălalt membru inferior.paralizii. c) foloseşte o atelă Kramer. . 26. d) hemostază provizorie. b) sediul fracturilor. corectă a fracturii. c) mobilitate anormală. Hematemeza este o hemoragie internă exteriorizată manifestată prin: a) vărsătură de sânge roşu aerat. c) sete accentuată. 28. hemoragii. crepitaţie osoasă. In acordarea primului ajutor unui accidentat cu fractură de coloană vertebrală se evită flectarea capului pe tor ace şi a toracelui pe abdomen pentru că se poate produce: a) şoc hemoragie. impotenţă funcţională. d) indiferenţă. cu resturi alimentare (eventual). b) prevenirea complicaţiilor . Epistaxisul se tratează de urgenţă prin: a) aşezarea bolnavului în decubit dorsal. 25. c) imobilizarea provizorie. c) schimbarea tamponului din oră în oră. b) imobilizarea cu mijloace improvizate a articulaţiilor deasupra şi dedesubtul fracturii. In cazul unei fracturi închise la un membru inferior. la locul accidentului.

38. stare de inconştienţă. c) poziţie şezând. puls tahicardie. 34..60/min. puls absent. b) 40. b) medicaţie tonică cardiacă. puls filiform. paloare midriază. În resuscitarea respiratorie prima manevră este: a) administrarea oxigenului. Cât timp se va păstra ritmul 2 la 15: a) până la reluarea respiraţiei spontane. c) decubit dorsal. In stopul cordiorespirator. Pentru respiraţia gură la gură sau gură la nas. Un accidentat cu stop cardiorespirator prezintă: a) respiraţie superficială. In cazul unui singur reanimator în resuscitarea cardiorespiratorie raportul dintre insuflaţii şi masajul cardiac extern este de: a) 1 la 8. relaxare sfincteriană.4 minute. accidentatul se va afla în următoarea poziţie: a) decubit lateral drept. c) 20 minute. 37. 36. c) 1 la 2. c) prezenţa activităţii cardiace pe EKG. b) clinostatism. 35. 32.. 39 În edemul pulmonar acut pacientul se aşează în: a) clinostatism. b) respiraţie profundă. accidentatul putând fi încă resuscitat: a) midriază fixă. c) respiraţie oprită. Care din următoarele semne nu caracterizează moartea biologică. b) dispariţia midriazei. c) insuflaţia aerului gură la gură. Ritmul compresiunilor pe stern la adult va fi de: a) 60. b) 2 la 15.80/min. c) 100-120/min. 31. Pentru intervenţiile de urgenţă în edemul pulmonar acut asistenta medicală pregăteşte: a) instrumente pentru sângerare şi oxigenoterapie. cu capul în hiperextensie. c) trusa pentru traheostomie. 40. cu picioarele atârnând la marginea parului. 33. concomitent cu respiraţia gură la gură se instituie masajul cardiac extern. b) în orice poziţie. b) până la apariţia bătăilor inimii. hipotensiune arterială conştientă pierdută. c) până la reluarea respiraţiei spontane şi apariţia bătăilor inimii.30. b) asigurarea permeabilităţii căilor respiratorii. pe un plan dur. . Eficienţa măsurilor de resuscitare cardiorespiratorie se apreciază prin: a) apariţia pulsului la nivelul arterelor mari şi sincron cu compresiunile sternale. cu capul mai ridicat decât restul corpului. c) recolorarea tegumentelor. b) hipotonie musculară şi pete cianotice. Care este timpul limită de acţiune în reanimarea cardio-respiratorie? a) 3. stare de inconştienţă. cu capul mai jos decât restul corpului. b) 8-10 minute.

b) hemoragii cerebrale. d) poziţia decubit lateral (de siguranţă). somnolent. debutul se instalează lent: a) diabet. 49. c) tulburări respiratorii. Durerea coronariană ce survine la efort. tahicardie. hipertensiv. c) absenţa mişcărilor toracice în timpul respiraţiei. c) poziţia semişezândă. c) Trendelenburg. redoare de ceafa. poate fi transportat în poziţie: a) decubit dorsal tară pernă. 47. b) hemiplegie. In care poziţie trebuie transportat un comatos cerebral: a) poziţia decubit dorsal. c) comă propriu-zisă grad II. Unul din semnele pneumotoraxului este: a) spută cu sânge.. c) administrarea de atropină. 46. puls filiform. d) uremie. c) pacient somnolent. comatos. c) 30 min. are o durată între 3-15 min. b) pacient agitat. Care sunt simptomele caracteristice care preced coma de cauză meningeană: a) cefalee. frig. b) tulburări renale.41. b) poziţia decubit ventral. . b) infarct miocardic acut. b) durere toracică surdă. 48. c) stenoză mitrală. 43. fotofobie. În starea de şoc indiferent de cauza sa se produce: a) perturbarea circulaţiei şi a proceselor metabqlice la nivelul ţesuturilor. Cărui grad de comă îi este caracteristică păstrarea reflexelor osteo-tendinoase şi cutanate: a) comă profundă grad III. transpirat. 51. cu tegumente palide şi reci. b) decubit lateral sau semi-ventral. 42. Pacientul inconştient.. 50. d) comă ireversibilă grad IV. şi care cedează la nitroglicerină este caracteristică în: a) angina pectorală. In care dintre come. b) comă vigilă grad I. afazie. Criza de angină pectorală durează în general sub: a) 5 min. hipotensiune. 45. Care dintre următoarele cauze pot determina apariţia comei diabetice: a) postul prelungit. b) sistarea tratamentului hipoglicemiant. Starea de colaps vascular se recunoaşte după următoarele manifestări de dependenţă: a) pacient inert. c) intoxicaţii cu cianuri. b) 15 min. emoţii. 44.

b) suprimarea alimentaţiei pe cale orală. sete de aer. Semnul caracteristic al sindromului meningean din cadrul comei este: a) redoarea de ceafă. b) extracţia corpului cu pensa. . 55. b) o leziune cerebrală. c) o leziune medulară. Conduita de urgenţă în cazul corpilor străini esofagieni este: a) provocarea de vărsături pentru eliminarea corpului străin.c) agitaţie psiho-motorie. 54. 53. Conduita de urgenţă în cazul corpilor străini vii auriculari este: a) instilaţii cu ulei sau glicerina şi spălătură cu seringa Guyon. c) spălătură cu seringa Guyon . c) hipertensiunea arterială. c) extragerea sau împingerea corpului străin prin procedee oarbe. b) hemiplegia. 52.apă distilată. Existenţa hemiplegiei în cadrul comelor semnifică: a) o leziune meningeană.

d) în trimestrul I de sarcină. 6. c) respect al regulamentului de funcţionare. b) responsabilitate şi corectitudine. c) la sfârşitul sem. Activitatea de educaţie a gravidei se realizează: a) în primele 2 luni de sarcină. I de sarcină. c) recoltează sânge pentru glicemie şi urce. Ritmul vizitelor. b) vaccinările efectuate. La primul interviu. a controalelor periodice ale gravidei. c) în ultimele 4 luni de sarcină. 5. 1. 2. d) numai înainte de a rămâne însărcinată. elevii îşi vor însuşii următoarele abilităţi şi deprinderi practice: a) determină indicatorii de dezvoltare fizică. d) tehnici de monitorizare a elementelor particulare ale sarcinii. evoluţia lor. . Care din următoarele se regăsesc în modalităţile de efectuare a educaţiei gravidei: a) prezentarea semnelor naşterii la termen. 7. b) continuu. b) supraveghează procesele de boli infecto-contagioase. b) la sfârşitul scm. T°. Notăm în fişa medicală a gravidei: a) evenimentele petrecute de la ultimul control periodic. pentru stabilirea relaţiei cu femeia gravidă. b) pe parcursul celor 9 luni de sarcină. Pentru îngrijirea femeii gravide la domiciliu vom cunoaşte: a) modalităţile de estimare a vârstei sarcinii. R. La terminarea stagiului practic în comunitate. c) câştigul sau pierderea în greutate. 9. d) determinarea valorilor TA. c) sarcinile trecute. b) istoricul ciclului menstrual şi activitatea sexuală. P.CAPITOLUL X Îngrijiri comunitare. d) aplică sub supraveghere intervenţii de urgenţă. notăm: a) aspectul general şi nivelul de cultură. 3. II de sarcină. pe parcursul vizitelor. c) doar în trimestrul II de sarcină. 8. 4. c) prezentarea cauzelor ce declanşează travaliul. b) tehnica puncţiei venoase. b) prezentarea semnelor unei naşterii premature. Printre atitudinile şi capacităţile afective ale elevilor se găsesc: a) dorinţa de comunicare. se stabilesc: a) în raport cu numărul sarcinilor. a controlului periodic. Alterarea comportamentului sexual datorită disconfortului este o posibilă problemă a gravidei specifică: a) trimestrului III de sarcină. c) modalităţi de administrare a O2.

16.10. curat. d) purtarea de ciorapi elastici .speciali. 17. b) să-şi exprime neliniştea sau frica în legătură cu orice problemă pe care o consideră diferită. d) atitudinea permanentă de anxietate. b) va lua preventiv 1 tabletă aspirină. cu asistenta medicală. urmează evaluarea. c) evitarea poziţiei nemişcate a picioarelor. 13. Pentru evitarea cefaleei. 12. b) cunoaşterea modalităţilor de păstrare a unei poziţii corecte. c) înţelegerea producerii în sarcina normală a HTA. Femeia gravidă pregătită pentru naştere va cunoaşte: a) ce sunt şi cum se produc BCF. c) să-şi mărească greutatea corpului prin ingestie de alimente în surplus. 14. sincer. 11. b) îngrijirea copilului de vârstă preşcolară. c) datele când se va prezenta la controalele de specialitate. c) unde să se prezinte în caz de urgenţă. ce va sublinia: a) faptul că femeia gravidă a înţeles şi poate demonstra înţelegerea informaţiilor oferite. b) cum să discute direct. b) va efectua exerciţii de relaxare a spatelui. c) va avea suport psihic-emoţional din partea familiei. Deficitul de cunoştinţe al femeii gravide depistat la vizita iniţială prenatală se referă la: a) diagnosticul de sarcină. a migrenei. nepoluat. b) evitarea obezităţii. c) va folosi corect spatele pentru a ridica un obiect. femeia gravidă: a) se va plimba în aer liber. d) bea apă minerală cu o felie de lămâie. Care din următoarele pot fi obiective în îngrijirea la dotniciliu a unei gravide: a) gravida să cunoască schimbările fizice ce se produc în timpul sarcinii. La senzaţia stării de leşin gravida este sfătuită să: a) ia poziţie şezând sau în decubit lângă o sursă de aer curat. După evaluarea cauzelor varicelor membrelor inferioare se recomandă: a) evitarea ingestiei de fructe acide. b) bea lapte rece aproximativ 100 ml. cu îndoirea genunchilor şi rămânerea spatelui drept. 15. d) depistarea factorilor de risc. c) desfacă curelele sau elasticele prea ferme. După aplicarea diferitelor modalităţi ce se referă la educarea femeii gravide. cu toc jos. Durerile dorsale pot fi reduse dacă gravida: a) va purta încălţăminte adecvată. .

. Oboseala ce este acuzată de gravidă.18. În prezenţa arsurilor gastrice — a gastralgiilor. c) punerea de către gravidă a unor întrebări semnificative. 21. deoarece corpul reţine apa în exces în timpul sarcinii. b) dormi fără pernă şi cu picioarele pe un sul (pătură). usturimi. 24. b) înţelegerea de către gravidă a explicaţiilor. b) dacă apare şi durere. condimentele şi prăjelile. b) constipaţia şi somnul dificil. comune celor 3 trimestre de sarcină. Ce recomandaţi femeii gravide care simte nevoia de a urina cât mai des (apare mai ales în trimestrul III): a) să bea cât mai puţine lichide seara. d) să bea lapte în amestec cu ceai de plante. c) măsura fundul sacului uterin. c) să nu bea decât ceai de tei cu lămâie. evaluarea îngrijirilor referitoare la deficitul de cunoştinţe va sublinia: a) valorile respiraţiei şi prezenţa edemelor gambiere. care nu prezintă un motiv de îngrijorare: a) glezne uşor umflate la sfârşitul zilei şi mai ales în zi caldă. să se prezinte la medic. d) hemoragiile vaginale. c) tulburări de vedere. 19. c) evita mesele abundente. La vizitele din trimestrul II de sarcină. este determinată de solicitările crescute ale sarcinii şi uneori de starea de nelinişte. b) numai în trimestrul I de sarcină. asistenta medicală va lua în discuţie următoarele semne: a) absenţa mişcărilor fetale. 25. Manifestările prezentate sunt: a) stare de istovire cu dorinţă de a adormi în cursul zilei. Pentru a instrui femeia gravidă în legătură cu semnele de pericol ce pot apare în trimestrul II de sarcină. Care din următoarele acuze. În planul de îngrijire ce s-a întocmit gravidei la vizita iniţială. pentru a determina starea generală a sănătăţii gravidei. asistenta medicală va: a) administra vaccin antihepatitic A şi B. 20. gravida va: a) bea lapte cald seara. 23. c) răul de dimineaţă. b) sunt foarte dureroase. c) dimineaţa pe degetele umflate şi amorţite. b) numai c şi d. Cum se manifestă aceste edeme. d) sângerarea gingiilor. b) monitoriza câştigul în greutate. ' d) lua urgent bicarbonat de sodiu. d) de natură infecţioasă. Un anumit grad de edem este normal. inelele nu se mai potrivesc. c) nevoia de somn prelungit în timpul nopţii. 22. d) înregistra rezultatele examenelor de urină. pot fi reclamate de femeia gravidă: a) respiraţia dificilă.

27. Alimentaţia nou-născutului şi sugarului poate fi: a) naturală. Unde sunt înregistrate datele obţinute la vizitele copilului: a) nu este necesară o înregistrare specială. 28. orificiilor auditive şi nazale. b) modalităţile de adaptare la noile condiţii. b) diversificată. ascendentă. b) artificială. b) în fişa de sănătate a copilului. 31. Pentru a îngriji un copil nou-născut sau sugar la domiciliu asistenta medicală va cunoaşte şi aprecia următoarele: a) particularităţile anatomofiziologice ale copilului. b) dezvoltarea ţesutului subcutanat adipos. b) eliminarea de urină şi materii fecale. . Asistenta medicală va aprecia dezvoltarea motorie a nou-născutului. c) sensibilitatea dureroasă. 33. c) modalităţile de creştere şi dezvoltare. e) icterul fiziologic. 32. c) diversificată. Care din următoarele fac parte din manifestările specifice copilului nou-născut: a) aspectul unghiilor. mobilitatea.26. e) aspectul fontanelelor şi suturilor craniene. Se vor evalua şi înregistra caracterele morfologice următoare în afară de: a) valoarea greutăţii corporale. Ce cuprinde această evaluare: a) poziţia. d) aspectul şi evoluţia bontului ombilical. c) în caietul sugarului aflat la mamă. d) doar b şi c. b) scăderea fiziologică în greutate. 29. c) toleranţă alimentară bună. d) dezvoltarea psihomotorie corespunzătoare vârstei. 30. tonusul muscular. c) perimetrele cranian şi toracic. b) aspectul şi culoarea tegumentelor. b) reflexele tonice. c) artificială. Supa de zarzavat şi brânza de vacă sunt preparate ce se introduc în alimentaţia: a) naturală. Asistenta medicală demonstrează şi efectuează în prezenţa mamei sau a bunicii o serie de activităţi referitoare la: a) igiena corporală. c) aspectul testiculilor. d) criza hormonală. c) îngrijirea ochilor. Aprecierea unei bune stări de nutriţie se realizează după următoarele criterii: a) curba ponderală prezentă. 34. d) obiectivele şi intervenţiile specifice necesare îngrijirii.

b) toate răspunsurile sunt neadevărate. d) mobilitatea redusă. Care din următoarele nu sunt greşeli de îngrijire prin neglijenta mamei: a) supraîncălzirea copilului. c) necorelarea programului de viaţă cu starea de sănătate a sugarului. După ce sugarul este alăptat. d) persoanele bolnave. părinţii sunt obligaţi să accepte vaccinarea copiilor. poate prezenta: a) regurgitări. b) când sugarul a ţinut capul. . c) alimentaţia necorespunzătoare. de sinceritate. 42. În realizarea călirii organismului unui sugar se vor lua în consideraţie: a) condiţiile meteorologice.35. b) un program zilnic conceput de mamă. asistenta medicală va realiza: a) motivarea vaccinărilor. 41. c) a ţine seama de starea de sănătate a copilului. va nota în caietul sugarului. b) prezenţa leziunilor de intertrigo. Mama sau bunica. la sugar. d) numai b şi c. Pentru a preveni îmbolnăvirea nou-născutului şi sugarului. 38. f) câte ore a dormit în cursul zilei. 40. se manifestă prin: a) prezenţa eritemului fesier. c) refuzul de a vaccina copilul. Deficitul de îngrijire a tegumentelor. Regimul de viaţă al sugarului înseamnă: a) un program zilnic individualizat. observaţii despre acesta. b) administrarea incorectă a O2. b) condiţiile de supraveghere. e) îngrijire necorespunzătoare a pielii şi mucoaselor. mama este sjătuită să evite: a) aglomeraţiile. c) vârsta şi starea generală. 39. d) administrarea unor medicamente din proprie dorinţă. c) crampe abdominale. b) colici abdominale. după dorinţă. b) o relaţie specială de încredere cu familia. c) nu este nevoie de o activitate specială. în afară de: a) când sugarul a plâns cu lacrimi. e) câte ori a schimbat scutecele. d) modalităţile de ridicare şi ţinere în braţe. 36. c) când sugarul a stat în şezut. Pentru ca familia să accepte şi să respecte data planificată a unor vaccinări. 37. d) când a apărut primul dinte.

51. 44. în vârstă de 1-3 ani. c) aprecierea dezvoltării fizice.43. c) colicele. d) aplicarea de comprese calde-alcoolice pe abdomen. b) plicile şi cutele pielii. c) 18° şi 20°. c) regiunea interdigitală. b) nevoile emoţionale. 49. 48. 47. . c) aprecierea stării de nutriţie. Între tehnicile specifice care se aplică se găseşte şi: a) măsurarea perimetrului cranian. După baia generală. b) talc (în strat subţire). 50. . Protejarea zonelor predispuse la leziuni ale pielii se face cu: a) alcool camforat. b) numai a. b) 20° şi 22°. la domiciliu pot fi: a) nutriţia. b) aplicarea de comprese-împachetări. c) ulei (fiert). mama va şti: a) să facă bilanţul alimentelor primite faţă de cele indicate. d) securitate. d) 18° şi 22°. În timpul băii. 45. Pentru a evalua modul cum sugarul primeşte alimentaţia prescrisă de medic. b) determinarea greutăţii. c) să supravegheze orarul şi caracterul tusei. Pentru combaterea febrei mama va şti să folosească una din metodele următoare: a) administrarea de lichide (ceai). Care din următoarele pot fi considerate motive pentru care un bebeluş ar putea plânge: a) boala. c) nevoile sociale. b) să observe elementele anormale apărute pe tegumente.5°. Baia generală contribuie la călirea organismului sugarului dar este şi: a) prilej de curăţenie. ştergerea. Nevoile de îngrijire ale copilului mic. b) prezenţa eritemului fesier. d) determinarea taliei. temperatura în cameră şi a apei va fi în jur de: a) 20° şi 23. 46. c) aplicarea de supozitoare antitermice pentru sugari. c) prilej de intimitate cu implicaţii psihice favorabile mamei şi sugarului. d) să noteze modificările în programul de somn şi veghe. tamponarea şi uscarea pielii se efectuează cu atenţie în zonele următoare: a) pielea capului. d) toate cele de mai sus.

ţinând cont de: a) vârstă. alergatul. c) semnele bolilor transmisibile. 53. c) scrisul cu creionul. b) o dată la 12 luni. Deprinderi care se învaţă în această perioadă şi se perfecţionează sunt: a) relaţia faţă de mediu. c) aruncarea mingii. drageuri). b) asistenta de igienă din teritoriu . se va evalua referindu-ne la următoarele. făcând referire la momentele de nesupraveghere a copilului. b) părţi din jucării descompuse.52. b) sex. asistenta medicală va fi în permanentă legătură cu: a) asistenta medicală de la camera de gardă. 57. d) prin dans simplu (mişcări ritmate). d) atitudinea faţă de bolnav şi faţă de contacţi. b) perfecţionarea limbajului ca metodă de comunicare. d) tabelele cu indicatorii medii de dezvoltare fizică. b) semnele bolilor respiratorii. Familia este informată corespunzător. apă. a lingurei. c) abaterile de la normal ale coloanei vertebrale. b) mersul singur. d) controlul voluntar al intestinului şi vezicii urinare.comunitate. e) comportamentul personal-social. 54. . Indicatorii de dezvoltare fizică se obţin prin prelucrarea valorilor de greutate şi înălţime. c) din 6 în 6 ani. 56. la jocul cu: a) obiecte mici. d) comportamentul adaptiv. săritul. 55. pe înţeles despre: a) modalităţile de izolare a copilului bolnav la domiciliu. c) medicamente (tablete. e) comportamentul pcrsonal-social. c) cu mama sau persoana care acordă îngrijirile la domiciliu. Examenul de bilanţ se efectuează de către medic şi asistenta medicală: a) din 3 în 3 luni. La apariţia unui semn de boală contagioasă la domiciliu. în afară de: a) mânuirea cănii. Asistenta medicală instruieşte părinţii. 59. b) cu nisip. Dezvoltarea comportamentală şi socială. Jocul la această grupă de vârstă se realizează: a) cu obiecte ce pot fi trase sau împinse. c) cântând. 58.

internarea acestora într-o instituţie de protecţie. b) asistenta socială. e) indicatorii de dezvoltare fizică. 66. în mod individual. e) capacitatea de gândire. c) asistenta şefa a spitalului teritorial de copii. d) doar la vârsta de 5 ani. 62. conform planului stabilit. c) MICRO. Asistenta medicală participă la examenul psihologic al copilului pentru a determina.60. asistenta medicală va găsi: a) tonul şi atitudinea. 65. evaluarea stării de sănătate se realizează: a) periodic. b) examen coproparazitologic. Asistenta medicală evaluează în cadrul examenului psihologic şi: a) acuitatea vizuală. c) tulburările de poziţie. c) la vârsta de 5 şi 7 ani. In realizarea unei comunicări eficace. e) social afectiv. 61. b) prin examene medicale de bilanţ obligatorii. a unui dialog cu copilul. pentru rezolvare. b) limbajul. c) acuitatea auditivă. copilul va efectua următoarele investigaţii de laborator:. a) IDR la PPD. La copilul în vârstă preşcolară (3-7 ani). oferind informaţiile necesare. d) dezvoltarea mentală . Pentru cazurile de copii care necesită. . Pentru înscrierea la grădiniţă. Evaluarea modalităţilor de îngrijire a copilului preşcolar la domiciliu include a) normele de igienă personală şi deprinderea copilului cu ele. atitudinea şi limbajul necesar. 67. 64. d) capacitatea de comunicare. 63. c) lupta cu instinctul sexual.limbajul. cu: a) asistenta de gardă. b) aprobarea colegilor. asistenta medicală va colabora. c) mixt. d) verbal. b) motor. Asistenta medicală cunoaşte şi recunoaşte următoarele nevoi ale adolescentului: a) identitatea şi independenţa. comportamentul: a) cognitiv. d) exudat faringian pentru SH şi bacii difteric. b) capacitatea de cunoaştere. c) tonul. b) alimentaţia corespunzătoare vârstei.

. d) activitatea fizică şi de relaxare cât mai redusă cu putinţă. b) evitarea suprasolicitării prin eforturi exagerate. 72. asistenta medicală va sugera familiei: a) un control de specialitate la stomatolog. asistenta medicală va include în planul său de lucru şi supravegherea: a) respectării tuturor circuitelor funcţionale. c) asigurarea condiţiilor de odihnă de natură fizică şi psihică. vor fi incluse pentru atenuarea stării de oboseală. AA. 69. următoarele: a) monitorizarea modului de desfăşurare a procesului instructiv-educativ. Una din posibilele probleme ale şcolarului este „oboseala excesivă surmenajul". c) încurajarea participării la activităţi de grup. d) activitatea fizică prezentă. Evaluarea stării de sănătate a adolescentului interesează şi: a) prezenţa caracterelor sexuale secundare la fete şi băieţi. are spirit de echipă. Pentru satisfacerea nevoilor emoţionale şi sociale ale copilului în vârstă de 7-18 ani. 70. c) săptămânal pentru creşa cu program săptămânal. În planul de îngrijire a unui şcolar cu surmenaj. b) aplicării corecte a programului de viaţă stabilit pentru fiecare grupă de copii. c) insuficienta somnului. dragoste. e) inspiră încredere şi siguranţă. c) activităţii părinţilor care se ocupă de copil. d activităţii infirmierelor din subordine. 74. c) depistarea abaterilor de la normal a AV. Evaluarea oboselii excesive se poate realiza prin: a) metode subiective . c) metode obiective . Asistenta medicală ce-şi desfăşoară activitatea într-o creşă prezintă următoarele atitudini şi capacităţi afective: a) ştie să prelucreze datele pe care le obţine. d) colaborează bine cu mama. Care din următoarele sunt cauzele apariţiei abaterii în starea de sănătate a copilului: a) starea constituţională. 73. b) antecedentele vaccinate. Triajul epidemiologie al copilului din creşe se efectuează: a) numai la plecarea acasă.sondarea directă. 71.68.chestionare. d) alimentaţia necorespunzătoare. b) zilnic pentru creşa cu orar de zi. e) alimentaţia să cuprindă puţine vitamine. În activitatea zilnică în creşe. 75. b) numai prin discuţii cu familia. încredere. b) oferirea de afecţiune. c) este organizată. b) este bine pregătită profesional. b) starea neurovegetativă şi endocrină.

b) asistenta medicală. colaborând cu educatoarea. c) să se îmbrace şi să se dezbrace singur. asistenta medicală participă la consolidarea deprinderilor de igienă a copiilor. b) folosirea corectă a instalaţiilor sanitare. c) diapozitivul. 77. Asistenta medicală întocmeşte. c) copilul să scrie şi să citească foarte bine. . Activitatea de supraveghere şi control a asistentei medicale din grădiniţă se referă la: a) procurarea medicamentelor de urgenţă. b) filmul. sunt desfăşurate folosindu-se: a) jocul. Între cunoştinţele şi deprinderile teoretice ale asistentei medicale ce asigură asistenţa medicală într-o unitate şcolară se află: a) amplasarea. Dacă în unitate funcţionează un punct de desfacere a produselor alimentare. b) existenţa frigiderului cu probe alimentare. suntem obligaţi să verificăm: a) valabilitatea „Autorizaţiei de funcţionare". b) condiţiile de mediu.76. Acţiunile de educaţie sanitară adaptate nivelului de înţelegere a copiilor. b) tehnici de evaluare a stării de sănătate a şcolarului. e) activitatea din blocul alimentar. b) copilul să fie pregătit pentru clasa I. 79. c) starea de igienă a localului. 81. c) odihnă după masă şi somn. 82. organizarea şi funcţionalitatea unei şcoli. e) toate enunţurile sunt adevărate. c) medic. individualizat de vârstă. d) starea de sănătate a personalului. Acesta va cuprinde următoarele în afară de: a) triajul epidemiologie şi activitatea în focar. 83. d) să-şi aşeze ordonat şi la locul lor jucăriile. d) efectuarea de vaccinări conform catagrafiilor întocmite. b) activitatea liberă şi cea obligatorie. c) acţiuni de protecţie sanitaro-antiepidemică. d) psiholog. 78. 80. programul de activitate şi odihnă. Obiectivul principal a regimului instructiv-educativ din grădiniţă este: a) copilul să se joace cât mai mult singur. care sunt următoarele: a) spălatul singur pe corp şi dinţi. Activitatea profesională în grădiniţă se desfăşoară în echipa compusă din: a) educatoare. Prin activitatea sa zilnică. c) organizarea şi funcţionarea bufetelor sau punctelor de desfacere. d) problemele specifice ale preşcolarului.

d) optotip cu cifre. b) cântar de persoane şi taliometru. b) TA şi P. e) educaţie pentru sănătate. în conformitate cu ordinele M. b) XII. Planul de activitate (stabilit în echipă) va fi întocmit pe: a) termen lung.S. c) aprecierea TA şi P. Controalele medicale periodice. b) intensificarea măsurilor de igienă şi dezinfecţie.. pe care trebuie să le efectueze personalul didactic.F. e) termen mediu. 88. c) I şi II. c) vaccinare a tuturor contacţilor. în afară de: a) cântar de bucătărie şi pediometru. c) examen clinic. e) frigider pentru vaccin. d) pe 4 luni. 87. 91. d) RBW şi vaccinare DiTe. b) MRF şi RBW.84. d) supraveghere a contacţilor direcţi pe toată perioada de incubaţie a bolii. 86. Cabinetul medical va fi dotat cu următoarele. administrativ şi de îngrijire sunt: a) numai examen clinic. 90. Activitatea într-un focar de boală transmisibilă în şcoală conform instrucţiunilor se desfăşoară prin următoarele acţiuni de: a) întocmire a fişei de focar (supraveghere). c) termen scurt.S. e) examen neuro-psihic. c) aparat pentru măsurarea TA. c) T° corpului. Investigaţiile fiziometrice elementare efectuate unui şcolar pot fi: a) aprecierea AV şi AA. . d) VIII. e) VIII şi IX. 85. Asistenta medicală participă la examenul medical de bilanţ al stării de sănătate cu efectuarea de măsurători: a) somatometrice. cuprinsă în planul anual al M. Examenul medical de bilanţ al stării de sănătate la elevi se efectuează la următoarele clase: a) I şi IV. b) determinarea greutăţii corporale. b) pe 2 luni. d) verificarea funcţionalităţii frigiderului. b) procurarea de ace şi seringi de unică folosinţă. c) comandarea numărului de doze de vaccin necesar. d) determinarea perimetrului toracic. cuprinde: a) catagrafierea grupelor de elevi ce vor fi vaccinate. Pregătirea unei campanii de vaccinare.F. 89. f) frigider pentru probe alimentare.

hemostază. c) numai din clasele IX. b) fumatul şi alcoolul. b) în recipiente corespunzătoare. e) numai contraindicaţiile definitive. b) locul de elecţie şi doza. broşuri. 98.92. La administrarea vaccinului vom respecta: a) conservarea vaccinului în condiţii corespunzătoare. vor fi prezente în frigider: a) timp de 36 ore. se vor supraveghea obligatoriu şi controla: a) respectarea normelor de alimentaţie raţională. Planul de educaţie sanitară se întocmeşte: a) doar pentru clasele I-IV. c) soluţii dezinfectante. Pentru a putea acţiona în situaţii neprevăzute. b) diapozitive. 96. Materialele folosite pentru documentare şi exemplificare sunt: a) afişe. 93. „Relaţia dintre sexe. 94. c) respectând priorităţile vârstei şcolarului. 99. e) materiale pentru diferite imobilizări. Probele alimentare din ziua respectivă. c) desfăşurarea şi respectarea circuitelor funcţionale în bucătărie şi anexe. asistenta medicală va avea pregătite la orice oră în cabinetul medical următoarele: a) trusa de mică chirurgie sterilă. b) eprubete şi soluţii anticoagulante pentru recoltarea de sânge. d) materiale pentru pansat plăgi. d) modul de prelucrare a alimentelor. c) contraindicaţiile temporare şi definitive. b) IX-XII. b) respectarea normelor de igienă în cantină. g) medicamente de urgenţă conform baremului. c) casete video. pliante. d) timp de 48 h. La o şcoală cu bloc alimentar — cantină. . 97. b) în colaborare cu conducerea şcolii. 95. h) anatoxină tetanică (la frigider). d) filme. sexul întâmplător şi neprotejat" se va prezenta şi dezbate în colectivele de elevi: a) din clasele V şi VIII. c) închise şi etichetate. f) sondă Nelaton pentru sondaj vezical. La elevii claselor I-IV se recomandă teme de genul: a) igiena intimă. e) numai 6 ore. d) măsurile de aseptie şi antisepsie. c) igiena personală.

sunt ocrotiţi în România în regim rezidenţial. d) toate enunţurile sunt adevărate. f) centre de educaţie specială şi recuperare. g) stabilitatea la mediu. b) unic şi ferm. e) secţii de SIDA. c) recunoaştem nevoile şi capacităţile funcţionale ale vârstnicului. Asistenta medicală din comunitate ştie să: a) evalueze cronicitatea şi efectele acesteia. Care din următoarele fac parte din cele 7 repere principale după care ne orientăm. c) întârzierea apariţiei invalidităţii. d) cunoaştem numai problemele persoanei adulte. b) evalueze capacitatea şi limitele familiei pentru sprijinirea vârstnicului. ţinem seama de următoarele: a) funcţia ameliorării. complet. e) comportarea la stress. b) prevenirea complicităţilor. 105. b) cunoaştem problemele de îmbătrânire. 106. c) interpersonal. f) handicapul. ce reprezintă cadrul de bază pentru asigurarea unei îngrijiri de calitate. d) licee teoretice.Copii cu nevoi speciale — cu dificultăţi de integrare. va fi: a) dinamic. d) afecţiunea cronică. Planul de îngrijire întocmit pentru vârstnic. în cazul unei boli cronice: a) prevenirea izolării sociale. 101. d) menţinerea unei stări stabile. b) conştientizarea nutriţiei. c) şcoală postliceală. 102 Diversitatea vârstei a 3-a este susţinută de 5 dimensiuni ale normalităţii în afară de: a) autoresponsabilitate . aproximativ 65% din totalul lor.îngrijire. d) desfăşoare un interviu corect.Pentru a acorda îngrijiri unei persoane vârstnice la domiciliu trebuie să: a) cunoaştem procesele de îmbătrânire. 103. b) grădiniţă specială.100. . Care din următoarele nu fac parte dintre aceste instituţii: a) cămin-spital. c) comunice cu persoana vârstnică şi familia. c) starea fizică. c) încercarea de normalizare a stilului de viaţă şi a interacţiunilor. în instituţii de ocrotire. 104. b) prevenirea crizelor. de educaţie şi sanitare. In întocmirea planului de îngrijire. dacă este cazul.

c) hidratare corespunzătoare. O atenţie deosebită în viaţa vârstnicului este îndreptată cu scopul prevenirii accidentelor de acasă sau de pe stradă. Prin cunoştinţele sale profesionale asistenta medicală participă la demonstraţii a unor forme de recuperare a vârstnicului. c) cu reaşezarea unor intervenţii. b) aprecierea capacităţii de autoservire. produse mai ales prin cădere. dependenţa. Activitatea fizică şi intelectuală se continuă şi va fi: a) adaptată posibilităţilor. c) prin neurmărirea programelor TV după ora 20. Evaluările vor fi: a) finale. 110. 111. e) efectuarea de clismă evacuatoare la fiecare 5 zile. 108. d) caracterul recuperabil sau nerecuperabil al bilanţului morbid. 112. e) condiţiile materiale ale familiei. b) bastonul. b) controlul funcţiilor vitale şi vegetative. 113. b) individualizată. la nevoie: a) sprijinul altei persoane. c) efectuată doar 2 h pe zi. Vârstnicul trebuie să-şi menţină cât mai mult timp independenţa în eliminarea renală şi intestinală prin: a) folosirea de laxative. d) stimulată. Informaţiile se referă printre altele la: a) nivelul socio-cultural al vârstnicului. familia sau persoana care ajută la îngrijirile de acasă. 109. pensionarea. zilnic. d) cârja. b) prin condiţii de mediu ambiant corespunzător. Întocmirea anchetei medico-sociale. e) încălţămintea cu talpă antiderapantă. . metodă de lucru atunci când ne aflăm în faţa unui „diagnostic social" se realizează şi pe baza datelor oferite de asistenta medicală din comunitate. Obiectivele planului de îngrijire pot fi următoarele în afară de: a) încetinirea declinului. e) desfăşurată doar o zi pe săptămână. b) succesive. d) exerciţii de tonifiere a musculaturii sfincteriene. c) cadrul. Surmenajul fizic şi psihic va fi evitat: a) printr-un somn odihnitor. De aceea vârstnicul va folosi. d) prin adaptarea activităţii zilnice la posibilităţile organismului. c) raportul cu activitatea.107. c) înlăturarea disconfortului. b) respectarea orarului. pregătind astfel vârstnicul.

d) activitate fizică. b) evitarea pasivităţii. b) ţin seama de toleranţa fizică. Acţiunile desfăşurate în cadrul planului de recuperare a persoanei vârstnice: a) se individualizează. c) creşterea capacităţii vezicale. e) respingerea şi abandonul persoanei. Planul de îngrijiri paleative va răspunde nevoilor personale ale vârstnicului. aproximativ 800 ml. b) prezenţa umană. obiectivele propuse vor fii şi: a) montarea unei sonde vezicale cu pungă colectoare. 115. Îngrijirile paleative fac parte din planul de îngrijire la domiciliu şi au obiective simple: a) controlul la 2 zile a greutăţii corporale. Evaluarea nutriţională a persoanei vârstnice se realizează prin obţinerea de informaţii despre următoarele în afară de: a) prezenţa unor boli cronice sau deficienţe. d) ţin seama de toleranţa psihică. asistenta i se adresează prin intervenţiile autonome următoare: a) stimularea autonomiei. . pentru prevenirea şi combaterea acestei gerodisfuncţii. în afară de: a) hrană şi eliminare. Vârstnicului cu impotenţă funcţională a membrelor inferioare şi durere. În incontinenţa de urină. 120. c) sunt în raport cu sexul şi greutatea. c) comunicarea. c) apărarea demnităţii. Realizarea unei relaţii umane şi individualizate cu persoana aflată în iminenţa unei stări terminale înseamnă: a) izolarea persoanei de cei dragi. b) controlul durerii. c) asigurarea permanenţei umane în îngrijire. d) reinstaurarea reflexului de micţiune.114. f) îndemnarea şi sprijinirea pentru efectuarea gesturilor cotidiene. e) se evaluează periodic. d) consumarea zilnic numai de lichide acidulate. b) creşterea spaţiului de timp între micţiuni. securitate. d) crearea unui sentiment de linişte. e) starea dentiţiei. d) asigurarea consideraţiei şi a respectului ca persoană. c) îndemnarea să respecte un regim alimentar hiperglucidic. mobilizare. 118. c) prezenţa unor modificări de eliminare. 116. 119. d) garantarea unui grad de autonomie cât mai mare posibil. 117. b) menţinerea ambianţei obişnuite. e) ergoterapie de funcţie. solidaritate. b) numărul zilnic de mese şi regularitatea lor.

c) nu va mânca carne deloc. Pentru menţinerea greutăţii ideale. Pentru prevenirea constipaţiei. 122. b) va face mai multă mişcare fizică. zahărul şi alcoolul. d) nu va consuma lapte şi produse lactate. c) consuma carne de organe şi gălbenuş de ou prăjite. . de pâine integrală. persoana vârstnică: a) va reduce din alimentaţie grăsimile. persoana vârstnică va: a) consuma alimente cu conţinut adecvat de amidon şi fibră. b) mării consumul de produse cerealiere.121.

c 31.c 85. c 12.c.d 20. 141. a 24.d 93. b 32 b 33. c 127.c.b.b.c 115. a 12. 57. a. b.e c a. c 11. c 34. 36. 1. b 103.c a. a. b 6. b 132. 154. 60.d 137.b. a 8. a 7. a. f 90. 61.b 77.c.c 107.b 69.c a. 43. c 109. c 5. b 25.c 102. b 24. a. 155. a.c 108.c 101.b.b. 144.c. a.d. a. a 73. 2a. a 8. a 110. CAPITOLUL I NEVOILE FUNDAMENTALE UMANE. 142.b. a. b 2. a. b 2.c a.b. d 3. a 5. a. a 70. 157.b a. b. 52.4e 25. a.b. a 31.d 82.d 86. a 118.d 116. 143. b 72. 139. b.Grila cu răspunsuri corecte.e c a.b. c 87. 162. 148.b 3.b.d a b d b.b a. a.b. 160. b 114.b. a 10. b. 49.c 121. e 95.5d. 65. a 15.e 19. a 27. a 76. b.d 75. c a d b a a. b. a. 163. a 125. b 23.b.c. 161. 39. b 19.c 100.c 88. a.b a. a.c. c 78. securitate dragoste.b b.b 98.b 124.b 136. b 18.e b a. a. 152. c.c 133. 3c. a.c. a .c 131.b 94. 66.c b a b a. a. a 10. a. a 91. 146.c 126.b. b 18. c 4.d 117. 45. a.c 35.d 113. a 80.c. c 92.b a. c 15.c. 1c. b 81.b a.c 89.c 30.c b a. 164. a 33.c a b a.b a a b b c a. c 11. b 119. 67. 59. c 14. 55. 38. c 74. c 120. 44. c 105. 140. 147. 153. a. b 27.c 28.d a.b. b 29.d a.4d 29. c 14. c 21. a 13. c 17. 46. c 9. 151. 156.d CAPITOLUL II PROCESUL DE ÎNGRIJIRE 1.3b. 37. b 123. 56. c 6. c 134.c 112. c 7.b. 149.c 129. 50. 64. b 16. b.c 96.1b. b 104. b 32.c b a b a a.c.b.b a. c 17. b 16. b 30. b 122.c. c 71.c a.b. 41.d 130.b.b. 158. a.b c a c a a. 159. 68. =2a.b. 53.b c a. 42. 138.b. c 23.c. a. a 84. a. 58.c.b. a 106. 40. 51. 165.b. c 22. c 79.b b a.b a. b 26.b. 47. a. a. exces 26. b 135. a. 54.b 4. 62. b 20. 150.b. e 128.c b a.c 99. d 13. a. a.c.c 22.b. 145.c 111. c 21. a. c.b. 63. a 97. c 9. b.d a. a.b. 48.c 83. a.

c.c a. 34.b. a. 43. a a b a. 6. 33. b a.b.b. 52. 33. 30.b 8. 9. a b c b b c a.b.c a.b a.c b. 14.b c a.b a b .b a.d a. 36.b.d. 68.c b b c b. 19. 76. 20. 16. 32.d b. 35. 51. 6. 4. 66.c b. b a b b.b a a a. 28. 34. 24. 57. 48. 26.b. 21. a.c d 29.b a.b a a. b a.b a. 63. 42.d 15. c a. 58.d 19. 41.c.e b.b b b.b c c a. 26.c a.c 15. 5.b b.b.c b a b a b. 4. 29. a a c b a. a b b b a a b.c. 24.b c b b a.c c b CAPITOLUL IV NUTRIŢIE ŞI DIETETICĂ 1.b c a. 1. 64. 54. 32.c a c a. 73.c a.c b b. a.b a b.c.b.c b b 37. 55.d 16.c a b. 67.c a. 59.b a.d a.d a.c 8. 5.d a.c 2. 11. b 5. c 12. 44.d a. 18.c a.c a. 8. 17.c.c a. 40.c a. a. 75. 15. 72.b. 31. 78. a.c c 10. c 9. 13. 7. 19. 50. 62. 35. 29. 10.c b CAPITOLUL V ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR. 70. b a a. 9. 61. 30. 28. a 10.b.b 7. 20.b a.c a.c a. 23. 2. 60. b b.b. 24. 74.e a 49. 11.c b. 27.c a a b 33. 14. 39.c 22. 38.c 14. 7. 40.c. 13.c.b 4. b.b c a.b a.c.b.b d 174 28.d 17. a. 12. 23. 1.d a.CAPITOLUL III METODE DE PREVENIRE A INFECŢIEI. a.c a. 36.f 65. 25. 27.b.b. b.d. 26. 21. 71. 44.c 13. 31. b 6.b a. 17. 38.c a. 56.e c.b.b. 41.c c c a. 22. 47. a.c a. 43.c. 18. 21. 16. 46. a. a. 77. 53. 31. 23. 42.d c c a. a 3.b.b. 18.b. 37. b 11. 3.b. 34. 30. 25.b. 3. 45. 25. 2. 39. 32. a b.b.b. 69.d a. 27. 20.c c a a.b. 12. 22.

c 22. 32.c. 55. 59. 9. b 12. 3b.CAPITOLUL VI MODIFICĂRI HIDROELECTROLITICE. b 5. 43. 54. 45. c 36.e b. a c c d c b a. 48. a. 48. a. 21. 1. a. 43.c c CAPITOLUL VII ÎNGRIJIREI ALE PACIENŢILOR CU DIFERITE AFECŢIUNI. 11. 31. 23.b a. 15. 49. 62. 52. 4d. a 9. 50. a 14. a d d b b d a.b c a. 46. a.d a.c. b 11.d b. 26. a 4. 38. 62. b a. 5. 42. a 6. 19. b 3. 20. b 2. 16.d c a a a a 15. 32. 1. 2c. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni respiratorii. 25. a a. d 175 39. 53. 25. 23. 37.b 29.c Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni cardio-vasculare. 51. 55. 26.d a. 25. b 9.c. 47. c 5. 42. 21. 28.c 27. 34. 57. 18. 20. 20. 1. 5e 28. 46. 35. 1a. 4. 41.c a b c b b d a b b a a. 24. 30. c 37. 27. b 11. 45.d 3. 22. 44. 26. 41. 54.c. 3. 61. 16. c 14. b 10. b 7. 61.d 35.b a. a c a a a b c 8. 6. 13. 19. a 32. 51. 18. 58. a 13. 60.c 31. a 34. d a c c a a d a a. d 38.b. 17.b c. 24. b. c 2. b b c c a b a.d a. 60.b 30. 2. 17. c 8. 40. b 13. c d c b c a c a c b c c b 53. 12. 15. 24.d a. 29. 22. 21. 31.c a. 28. 50. 36. 18. b d b b a. 16. 39. 56. 44.b.c 29. c 12. 19.c b.c b.c b .b. 30.b. 56. 47.b. 33. 17. b. b 8. c 7. 23.c b a d a b c b a 40. 14. 49. 59. b 33.d b c c c c c 27. 57.d a. b 10. a 6. c b d c a c b c a a 52. 58. 7. 10. a 4. a.

30.c 176 55. 55.c.c. 65. 64. 23.b. 59. 80. 26.c.c a b a.c a.c a.b. 84. b. 55.d a c a. 59. c 17. a. 72.c a. 41. 85. a. 47. 39. 58. 57.c a a. 88. 20.c d b c d c d b. 24. 68.b. c 5.b. 74. b 4.b a.c a b c a b b a. 45.c Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni renale. 1. a.b. 23. 1.b. 21. a.b. a a b. 31. d 36.b. 58. 47. 52. 25.c.c a c c c d b a b 73. 51. 4a. c c a b c b c a b a a. 77. 47. 71.b. c 26. c 12. 48. b 31. 14. a a. 48. 69. 63. 54. 46. d 3. 51.c a. a.c c b.b. 21. 39. 67.c a. 23.b a.c 7. 42.b. 56. 58. 16. c a b a a c a.b.b. 34. 61. 34. 1d. 63. a 5. c 5.c a. a 13.c a c b a 25. c 3.b 4. 64.d. 54. c 4. 45.c a b. 40.b. b c c a. 82. 41.b. 1. a 14.d e b. 56. 78. b 28. b 16.c b c a.b a Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni neurologice. a. a 13.d c a a a c c c 57. 2b.b. b 18. b 10.b b a 37. 54. 67.d c a. 17.c c a b d c b c a.c a 29. 19. 52. 50. c 15. 24. 22. a.c b a. c 8. 42. 46. 40.b. 17. 43. 53. b 10. 48. 43. 75. 53. a.b. 35. 33.c b b a. c 11. c 6.c a. 19. 27.c b b . 31. 29. 18.c a. a 30.c a b c a c a. 38.d a. 81.b. 86. b 6. 83.c a. c 10. 25.b. 46. 21. 51.b. 30. b 32. 49.c a b a a c a. 5e 29. 68.c a.c 2.b b b 43.c a. 36. 66. 26. 44. 52. b 2. 44.c a. 49. a 19.b. 32.b.c. 35. 49. b 11. 45. d 7.b. 53. 15.c b a.b. 20. 37. c a a b c b b a a. 87.b. c 15. 79.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni digestive. c 9. 3c. a 13.d 7. 62.b. c 8. 37. 62. 66.b.c.b a a a b.b.c a. 22. 20.b.c 8.c 33. 32. 38. 76. 28. a 9.b. 89.c a.b.b. 56. b 11. 90. 40. a 27. b 9.c a. 22. 39. 50.c a. a. 38. 36. a. a 35. 41.b. 65. 44. 33.b. 70.b. 69. b 14. c 34. 27. b 2. e 60.b a b b. a a.b.c a.c a. 61.b 3.b.d a. 24. 50. 60. 28. c 12. c 6.e a.c d a. 42. a 12. 57. 16. 18.b.b.c a.

b a. 28. 19. 18. 17. b 9. 55.c 106.d b b 25. a b b a 95. 46.c a.d a. b b a a. a.c b a a a. 6.b 23.b. 35. 22.b a.c.b 108.b. 38. 25. 20. b 3.c a. 20. 17. 34.c c 29. 1c. c a. 35. 30.c a. 41. 15.c b.c a. 5.b. b 12.c a. a.c 22.c Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni psihice. 51. 20.b c 19.b a a.c a. 12. 50.c. 7.b a. 33. 23. b 11. 2. 96. 94.b. 21. a 31.b c a.b a c. a 4.d a. a 10. d 100.b. 33.b.b c a a. 1a. 14. 4. 59. 42. 32. 6e. 16.d a.b. a. 40. b 8. b 5. 1.b. 29.b. 29. a 11. 36.c. 53.c b c b c a.c b a. 13.c a.c a. c b b a d a b b a.c.c a.b. 31.c b b a. 52. 13. b.d a. 25. a a. 93. 3. 3. 28.b.d a. 14.b 101.c a.d a. 21.b. a. 2b.c a. 2.b 105. 4d Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni locomotorii.c 14. 4.d. a. 32. 44. 39. b 30. 24. 57. 97. c 6.b.b 107.b 102.c a a.b a.b.c c b b b a b a 37. 58. 9. 39. a 11.c a.b.d 104. 4. 98. 56.b. 27. b.d d c b 28. 7.d Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni reumatice. 8. 11. d a a.b.b Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni endocrine. 13.c b. 5f. 18.c 3a. 5. 16. 6. a 32. 38. 27. 1.b.c c a 6. c c b b c b a 8. a 12. 27.b.c b.d a.b.b. 40. 36.b. 22. 18. 18. 31.e a. 26.c a.e 10.91.b.b 109. 5. 24. 16. 47. b.c a. 54.d.c. 23. 45.c 103. 1. c 15. 43. a 8.e 49. 12.c.d a. 7g . a 7. a. c 9. a b. a c a a 99.b. 21.d a.b.b a.c 37. 19. 26.c. 3d. c c d a. b.b.c c a. b 7. 4c. 60. 19. 17.b. 26. 17.b.b.b a 21. 15. 34. a 13.b a.c 33. 2b. a 2. a. a. 1.b a.a. 23. a.b.d. a.b a. 92. 15. 20.b.c a. b 10. 48.e 177 22.b. 14.d a.c 61.b.b a a. 24.d 16. 30. 2. c 10. 3.c.b.b 9.

24.b.d a b a b. 18. 17. 6. a.b. a. 19.b b. 15.d b a.b. a.b b a Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni oftalmologice.d a.b a Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni hematologice. 36.d a 6. c 49.c a.b. b 2.c e b. c b b.b. 33. 28. 26. 4. c c b. 37.b a. 18. 28.c 9. a a.b.c c a a. 7. 21.b.b 25. 35. a 10.b. 16. 1a. 32. 28. 4.b.c. 1.c b 7. c c a. 22.b.c 8.c. c 47.d a. 40. 27. c b b a a. 4c.c 12. 15. 34. 5e Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni dermatologice. a. 14. 19.c.c 11.b. a.c 11.c b a. 5. 26. 23.b 10.c. 4.b. 27. 20.d a.d 34.d 9.b.e 10. 30.c a.c.b. 22.d 13. c 7. 2.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni de nutriţie.c. 24.c a.c 12. 13.b. a. 2b.b.b. 28.c.d a a. a. b b c b a a.c c b a. 3.c.b. a 11. 27. a. c 10. b 13. 1. 20.c a. 18.b a. a.c a.b. 21. 23. 29. a. 17. 21. b.c a.d a. 1.b .c c a 19. d a.d c b a. a b c a a c 178 19. 23.b c a b a. 42.d c d.b 29. 38. 26. b 11. 2.b. a. 18. a.d a. 25. 18. 20.d a.d e b a 45. 23. 3. 15. c 12.d a. 33. 25. 26. 17. c 50. 16.b.c.d 13. 13. b 5. 3d.b.e 16. 1. 22. c. b 8. 16. 16. b 7.b. 44.b.c.c d 25.b. b. a. a.d 23.c a b 22.c. 20. 32. c a.b a. b 14. 25.b. b. c 10. a 15. 19. 17. a. 17.b. 5. a.c a a. d 12. c 4.c a.b. 22. 41. b 8. 24.c a.b a. a.b.c. c 9. 20. b.c Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni ORL. 15.c. 24. b 11.c a a.b b a. 1.b. d 46. 5.c a.d a.d 3.c. 43. a 9.c a b a a 21. 12.c. 30. 14. 6.b.c d a. 3.c 7. b 48.e a. 21. 6.c 8. b 6. 31. 14.c a. 4. 5. 2. 39. b a a b a a. 27.b. 2. 31.b. c 9.c 51.c a. 14. c 8. 24. 3.

c 8. a 11.b. a. 17.b. 18. a.b. 34.b 10. 15.b.b. a 25. 28.d a. b c c c c a b a a a. 7.c a. b 27.c b 27.c.d c a. c 23.d a. 179 .b a. b. b. d b.c 12. 5e 13. c 22.d c.b. 2a. 3. 20.c. 22.d 14. 6. a. 26. 23. a. 5. 16.b b a.3.c.c 3. 2b.b Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni obstetricale. b 23.c. c. b 2. b 3. a.c c d b.c c a a. 25. a . 6g 8. 16. a. 26.c. A -a. a. a. 3b.6.b. b. c 2.c 2. 4d 5.b. a.c b.d c 41. 4.d 5. a Îngrijiri ale nou-născutului. c 9. 23.d 20. c 8.d c b c c.c c a. 29.c b. 24.b.d a. 22. 17. c 5. 39.b. b 7. 2a.c 28.d 6.d 9.c 16. 25.d 42.c 6.c b. b 12. 30. 33. 20. a 30. 18. 3e.b a c 1.b.c 24. b. 4d.c. b 30. din bumbac. c.b 14. c 32.c b 8. 3c. 14. a 7. a. 5a.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni infecto-contagioase. 30. 1. d 43.b. 16.d 10. b. a.b.b. c. 18. a.c b a d a. 24. 3. 2.e 7. 40. 47. b 4.b c b b Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni ginecologice. 18. Îngrijiri ale lăuzelor. a.c a.c b a a.b 11. 6f 9.b. a. b 29.b 31. c 9. a. 35. 4. 17.d a. 13. 17. 19. 22.d a.7. 1. 32.b 21. D-e. fără cusături pe mijloc. b. 14.c a a. c 12. albă. a.c 13. b 11. să se poată fierbe 3. 26. b b.d c. 1. b. 21.c b 28.c. 19. moale.b. F-. b 8.d c. 15. c 29. b 6. a. 21.d 11.b. 4d.b.d 44.b.b.d c a a. 1c. b 12. a.b. 38. 36. 2.c. 3b. 5e.b. b. 37. 24. a.d. 1. 15. a.d b. B-a. 28.e a. c 26.b. a. E-.d a. c. 16. 23.c b.c 10. 19.d c.d 7. b .b 4.d b b. 19. 1a. 6.c 45. b. 29. a.c 4. 19. c . 20.d a.d. 27. 7f.e 33.d d b a 31. 1c. 25.5. b 10. 5. 4c. 27. a. c 13.c a. 2b. 13.c a. 14.c. 31. 15. 12. 20. 1d. a.1. a.c 22.e 21. 17. 18.c.2.c 9.b 46. C-. a c c b a b. c 10. c 11.4. a 15. 21.

1f d b a. a a.d a b b. b 16. 26.d a. a 37.c.e a. a. 31. 2c.c a. 15. a.c.b. 57.b. 20. 7. 52.c. d. 41.b.c. 1. a. 21.d b. b 46.b. 32. 28. a-caracterul diferenţial. 5a. a 18. c 14.d. a.d a.b 11.b. a.c 19. 39. 36. a. 24.b. 58. 9.d a.d b.c 5. a. b. b 26.d 10.c a.d a a a.c b a a a. 43.d 21.d a. 5. 2c.d a. 2b. b 13. a.b.e 47.d b.d b.b.d 41. b 30. a.b. c. a 27.b.c b. 60.d c a. 59. a 20. 12.d 29. a. 40. 38. 4b.c CAPITOLUL VIII ÎNGRIJIRI ALE PACIENŢILOR ÎN PERIOADA PRE ŞI POSTOPERATORIE.b a. 4c. b-polideterminarea. 3d.c. b.b.c. 53. 55.d 8. 34. 16. c 16. b. b 17.d 39. 14. a. 11.c a.b. 38. 56. 25. f 4.e 43. 37.b b. 49. 3. a. a.d b. a.d a. b.c. 40. 4d 24. 18. a.b 18.c.c a.c . 41. 51. b 12.c a.c 14. 6. a 6. c 7.c 20.b.b.c a. b. 3a. 29.c.d. 23.d 6.d 32.c 12.b.c.c 21.b.c 13.b 5.c 36.b. 7. 26. 54.c 44. c-caracterul relativ al deficienţelor.c.f 2.b.c 2.c b a. c.c. 3a. 6e. b 23.c 11. 22. 32.c 3. 29. a 48.b 19. 50. 2.b. 30.c. a.d 36.c. c 17. b.d b d b.d a.c e Îngrijiri ale persoanei vârstnice.c 9. d a.b.d d d c. 33.c. a.b. 19.b.c a. c 9. b 28. 5e 38.c a. 23.b. c b a. a. c 34. b.e a. 34. a. 22. f 42.c 33.c. 24.b. a.d 25. b 10.c a. 31. 1. 13. 35. 1d. a.b b c b a.e 45. c. a. 17. 1.d a. 8. 4. a.c a.Îngrijiri ale copilului de diferite vârste. 42. 25.c 180 27. c 15. a a b b a c a b b 10. 27. b. c 31. 28. a. 37.d 4. b.b. 30.b. a.d e a.d 15. 33.d 40.e. 1b. 35.d 3. b 8. a 22.c d a. 39. 44.c 35.

d.c a c b a a. 51.e 113.d 110. b.b b. 46.c a.b.e 112.c b 23. 49. 44.c.g. 83.c 15. d.d b. 67.c.c a.d 104. a.b.c 18. a. d a.c a. a b c c a.b.d 107.c c c b a c 34.d 20. 51. b 7. a.f a. c 2.c. a.c 12. 89.d b. a. b 8. 91. a 12.e b.b.c 8. 85.c a.d a. 43. 30.c.c 14.b. a. 29. a.b 122.b.c b a.c a. a. 61.c a. 58.b a.c. b 181 77.b. 1.c. d 106.c 19.b.c.c 114.c.d 2. 22.c b a. 40.c. 42.f 103. 33. a 9.b . 55.b.c. 45. 78. 33.c a.c a. d 6. 80.b.c.b. b.d 116.d 11.c 4.b.b. 84.e a.c. 14.d 21.b. 21.b.d. 41.b b. 73. a.b. a. 27.c a.d. 26.b.b. a.c. 92. 82. 88. 35. a. 19.b. a.c.b. a 117. b.b.b.c.b 17. a.b. d 119.d 121.c. 39. a c c b.d a. 48.b.b.e a. c b b b. a. b 108.c 5.c a b a 45. 59. a.c. 86.d 52.d 22. 18.b.b. 31.c.c b a.b. b 9.b.e 76.c.c. 46.c a.c.b. 13. 71.d a. a. 38.b. a. a. b 13. 24. a. 57.c 24. d.b a.d a.b. a.d a.f a. 63. a.d 101.c b.d b c a.b. a. a.e a. 32.d a. 34. 65.d 111.d b. c. a.d c a.c a. b.f 120.d b. 87.b. 72.d. a. 37. a. 28.c.b. c 3. 35.c b.d. a.d 10. 55. 36. 90. a.c.b. a 10. e 50.b.b. a. d.b.c.c a. 49.d 99.b.c 7. d 6. a. 52. b. 64. b. e.d. 69.c e a.CAPITOLUL IX ÎNGRIJIRI ALE PACIENŢILOR CU URGENŢE MEDICO-CHIRURGICALE.d 4. 75.b. 79.c.c b a.c 16. b.d 109. 42.c b e.b. 31. a. a. 53.d a c b c a. 54.d a.d a. 25. 47. b.c a.d b.c 26.c.c 100. 1. 93.d a.c b. 17.c.c. 56.h 98.b a. 68. c a.d a. b. 96. 62. a.b.b. 81.c.c a.c 105. 53.b. 32.e. 43. a. 44.d 118.c c a. 66. 29. 37. 16.b.e a.b 23.b b. 48. 39. 40.c 25. 97. b. 20.c.b. 95. 47.d a b a a b CAPITOLUL X ÎNGRIJIRI COMUNITARE. 74.d 5.c a. 70. 36. d.d b.b. 28. 41.d 27. 30.c 3.b. 50.b. 38. 60.d a.c a.e 115. b 11. 15. a.c 102. 94.c. a. 54.c a a.

POPESCU . Ed. 1994. Ştiinţă şi Tehnică. Bucureşti. Ed. Ed.Manual de medicină internă. Bucureşti. VUZITAS . ANGHELESCU. 1998.Neurologie şi psihiatrie.Boli infecţioase şi epidemiologie. Medicală. Ed. Ştiinţă şi Tehnică. E. Cison. Bucureşti. 1999. BOCÂRNEA . A. CONSTANTINESCU . Bucureşti. specialităţi înrudite şi îngrijiri paliative. Ed. D. M. L. 1996. Bucureşti. Bucureşti.Obstetrică. Specialităţi înrudite. MORARIU şi colab. GH. Fiat Lux.Urgenţe medico-chirurgicale. D.Medicină internă. 1995. Bucureşti. Bucureşti. Ed. Ed. Bucureşti. BOGDAN. L. M. Universul. Bucureşti. Athena. TITIRICĂ .Psihologie medicală şi asistenţă socială. NANU .Educaţia pentru sănătate în şcoală.Fundamente în nursing. BORUNDEL . 2000. Nursing în chirurgie. Bucureşti. M. 182 . GEORMĂNEANU. Cison. Ed. O. FL. Ed. 1995. N. Ed. Ed.Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos. Sub redacţia C.Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de asistenţii medicali. 1996.Puericultura şi pediatrie. 2002. Bucureşti. Ştiinţă şi Tehnică. MOLDOVAN . CRIŞĂN.Bazele teoretice şi practice ale îngrijirii omului sănătos şi bolnav. Ed. Ştiinţă şi Tehnică. Bucureşti.Puericultura şi pediatrie. Ed. 1998. BUCUR. Bucureşti. 1998. Bucureşti. 1996. 2001. CHIRU şi colaboratorii . Viaţa medicală românească. Ed. Ed. C. C.Ghid de nursing geriatrie. . Bucureşti. Ştiinţă şi Tehnică.Ginecologie. Ed. Universul. Ed. Bucureşti.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ C. Ed. M. Zecasin.Ghid practic de neurologie. 1999. TITIRICĂ . R. L. E. Info Team. CHIRU . 1997. Ş. All. MARCEAN. STOIANOVICI . CHIŢIMIA şi colaboratorii . FL.Chirurgie. NANU . PÂRLOG . RĂŞCANU . MINCU şi colaboratorii . 1993. Z. Bucureşti. 1994. Carol Davila. Info Team. 1998.

...................128 Îngrijiri ale nou-născutului............................................ Modificări hidroelectrolitice.........91 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni endocrine.................................130 Îngrijiri ale copilului de diferite vârste................ Puiu Victoria ............................................................. 152 Capitolul X................. Morariu Letiţia ...........................115 Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni obstetricale...................... Morariu Letiţia.......81 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni locomotorii......................................................... Spătaru Ruxandra..................şi post operatorie................ Puiu Victoria ...................................... Puiu Victoria ............................................................ Morariu Letiţia ............184 ............ Spătaru Ruxandra........... Chiru Florian........................... ................... Spătaru Ruxandra .......... Pârlog Măria..43 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni cardio-vasculare.............................. Morariu Letiţia....................................................................................... Morariu Letiţia. Spătaru Ruxandra. Ştefănescu Florica...... 23 Capitolul IV........... Ştefănescu Florica...........93 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni de nutriţie...124 Îngrijiri ale lăuzelor........................................ Spătaru Ruxandra ............ Morariu Letiţia......109 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni oftalmologice................................... Spătaru Ruxandra.......................... Spătaru Ruxandra...................... Morariu Letiţia ............ . 34 Capitolul VI...................... 19 Capitolul III......135 Îngrijiri ale persoanei vârstnice...............65 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni neurologice................. Morariu Letiţia .......... Spătaru Ruxandra................... Pârlog Maria.......140 Capitolul VIII.................CUPRINS Capitolul I................................................................................................... Morariu Letiţia ......................... ..................... Spătaru Ruxandra ....................................... Spătaru Ruxandra........... Spătarii Ruxandra.......................................................... Spătaru Ruxandra.. .................................... Puiu Victoria .................. 39 Capitolul VIL                       Îngrijiri ale pacienţilor cu diferite afecţiuni: Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni respiratorii.....58 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni renale........................................... ................... Îngrijiri comunitare............. Puiu Victoria ...120 Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni ginecologice..................174 Bibliografie selectivă................................ Morariu Letiţia........................105 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni ORL............ Îngrijiri ale pacienţilor în perioada pre.. Morariu Letiţia ..................................................... ........... Morariu Letiţia ...............87 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni reumatice.. Spătaru Ruxandra............146 Capitolul IX...................................................................................................... Metode de prevenire a infecţiei.................... Procesul de îngrijire......................................51 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni digestive................................ Morariu Letiţia................................183 Cuprins . ................................... Nutriţie şi dietetică................. Spătaru Ruxandra..................... Spătaru Ruxandra .......... .................................................97 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni dermatologice...... Morariu Letiţia ......................... Tofan Ruxandra ....... Nevoile fundamentale umane.................................................................. Spătaru Ruxandra. Îngrijiri ale pacienţilor cu urgenţe medico-chirur-gicale.............. 27 Capitolul V.....112 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni infecto-contagioase....................................... Morariu Letiţia..............102 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni hematologice.......................................................158 Grila cu răspunsuri corecte....71 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni psihice. Ştefănescu Florica.... Morariu Letiţia ... .... Administrarea medicamentelor........................................................................... 2 Capitolul II............................................................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful

Master Your Semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master Your Semester with a Special Offer from Scribd & The New York Times

Cancel anytime.