8

CAPITOLUL

1

CONTABILITATEA - COMPONENTA A INFORMATIONAL ECONOMIC

SISTEMULUI

1.1 SISTEMUL UNITATILOR PATRIMONIALE ORGANIZEAZA CONTABILITATEA

PENTRU

CARE

SE

Conform Legii contabilitatii, obligatia de a organiza si conduce contabilitatea proprie revine regiilor autonome, societatilor comerciale, organizatiilor cooperatiste, societatilor bancare, institutiilor publice de subordonare centrala sau locala, fundatiilor, sindicatelor, altor organizatii obstesti, precum si persoanelor fizice care presteaza activitati independente sau efectueaza acte de comert si sunt inmatriculate la Registrul Comertului. Acestea sunt entitati patrimoniale denumite unitati patrimoniale. In functie de specificul activitatii desfasurate, contabilitatea este organizata pentru urmatoarele categorii de unitati patrimoniale: a. unitati economice sunt persoane juridice care dispun de patrimoniu propriu, adecvat profilului de activitate, având drept obiect producerea de bunuri, circulatia marfurilor, banilor si titlurilor de valoare, servicii bancare, lucrari e ecutate, prestari de servicii de transport si asigurare. !pecific acestor unitati patrimoniale este faptul ca se conduc dupa principiul gestiunii economice, respectiv isi acopera c"eltuielile din veniturile proprii si realizeaza profit. #upa forma juridica de constituire si functionare, unitatile economice se prezinta astfel: $ regii autonome sau societati nationale se infiinteaza pentru domenii strategice ale economiei nationale si anume producerea de energie electrica, industria de armament, transporturi feroviare, e ploatarea resurselor subsolului% $ societati comerciale pe actiuni sunt unitati economice la care capitalul social este impartit in actiuni, iar proprietarii acestora, persoane fizice sau juridice, poarta numele de actionari% obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul, iar actionarii raspund in limita capitalului subscris. Actiunile sunt titluri negociabile, adica pot fi transmise liber altor persoane, fara a fi necesar acordul celorlalti actionari. $ societati comerciale cu raspundere limitata sunt unitati economice la care capitalul social este divizat in parti sociale, iar proprietarii acestora, persoane fizice sau juridice, poarta numele de asociati% obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul, iar asociatii raspund numai in limita participarii lor la capitalul social. In principiu, partile sociale sunt transmisibile altor persoane doar cu acordul celorlalti asociati si nu reprezinta titluri negociabile. $ societati cooperatiste sunt unitati economice care reunesc persoane ce administreaza bunurile comune si muncesc impreuna, dupa reguli de administrare si repartizare a rezultatelor stabilite conform statutului de functionare. & #upa forma de proprietate, unitatile economice pot fi: $ de stat sau publice% $ private sau particulare% $ cu capital mi t, de stat si privat, auto"ton sau strain.
'

8

b. institutii publice (bugetare) sunt institutii de stat infiintate pentru desfasurarea unor activitati neproductive, cu caracter social$cultural si pot fi: $ in administratia publica: guvern, prefecturi, primarii% $ in invatamânt: universitati, licee, scoli generale% $ in sanatate: policlinici, spitale, dispensare% $ in cultura: teatre, muzee, filarmonici, biblioteci, camine culturale% $ in armata: unitati militare, inspectorate de politie si jandarmerie. c. organizatii obstesti sunt constituite pe principiul asocierii sau participarii libere si reprezentate de partide politice, sindicate, culte, fundatii, asociatii profesionale. *rganizatiile obstesti isi acopera c"eltuielile de functionare prin contributia membrilor, sponsorizari, venituri proprii din unele activitati economice. 1.2 STRUCTURA ORGANIZATORICA A UNITATILOR ECONOMICE #omeniul principal de aplicare a contabilitatii il reprezinta unitatile economice. +entru realizarea obiectivelor contabilitatii este necesara cunoasterea structurii organizatorice a unitatilor economice. *rganizarea interna a fiecarei unitati economice se delimiteaza pe doua structuri importante, si anume: $ structura de r!duct"e, legata de obiectul de activitate, alcatuita din ateliere sau sectii de productie, montaj, service, proiectare, laboratoare de control si cercetare, fabrici, uzine, alte unitati economice fara personalitate juridica% $ structura #u$ct"!$a%a constituita din compartimente de munca, birouri sau servicii, denumite diviziuni organizatorice. Aceste doua structuri se delimiteaza si particularizeaza de catre fiecare agent economic in functie de volumul, comple itatea, importanta si specificul activitatii pe care o desfasoara. In functie de importanta si specificul activitatilor desfasurate, sectiile de productie se pot clasifica astfel: $ sectii de baza sau principale% $ sectii au iliare sau ajutatoare% $ sectii ane e. Sect""%e de ba&a reprezinta componentele cele mai importante din structura de productie% ele asigura fabricarea produselor, e ecutarea lucrarilor sau prestarea serviciilor pentru care a fost infiintata unitatea economica in cauza. In cadrul acestor sectii se utilizeaza cea mai mare parte a mijloacelor de productie (utilaje, forta de munca, materii prime, bani) iar rezultatele economice obtinute de sectiile principale influenteaza rezultatele de ansamblu ale agentului economic. !ectiile de baza au denumiri si profiluri diferite de la un agent economic la altul si de la o ramura economica la alta. Astfel: ,--in industrie sectiile de baza, in functie de ramura industriala, pot avea urmatoarele denumiri: sectia prelucrari mecanice, sectia montaj general, sectia cutii de viteza, sectia vopsitorie, sectia confectii pentru copii, sectia conserve din fructe, sectia pasta de tomate, sectia tricotaje din lâna% ,--in agricultura sectiile de baza se numesc ferme: pentru productia vegetala, cresterea animalelor, prelucrarea produselor agricole% ,--in transporturi sectiile de baza sunt depouri, autobaze, aerogari, porturi% ,--in constructii sectiile de baza sunt santiere, brigazi, puncte de lucru% ,--in comert sectiile baza sunt magazine, depozite, restaurante.
.

8

Sect""%e au'"%"are se organizeaza in mod distinct si sunt de mai mica importanta, insa activitatea pe care o desfasoara este necesara si conditioneaza in buna masura activitatea din sectiile de baza. In sectiile au iliare se obtin produse si se e ecuta lucrari prin care sunt deservite sectiile de baza: sectia intretinere si reparatii, centrala termica, sectia scularie, sectia transporturi, centrala electrica. In anumite situatii, o parte din productia sectiilor au iliare este valorificata prin vânzarea catre alti agenti economici. Sect""%e a$e'e asigura realizarea unor activitati cu caracter social. #in aceasta categorie fac parte cantine, camine de nefamilisti, gradinite, crese, camine culturale, baze sportive. /neori se infiinteaza sectii ane e pentru recuperarea si valorificarea deseurilor rezultate din sectiile de baza si au iliare. Structura functionala este alcatuita din compartimente functionale care se constituie la fiecare agent economic pe grupe omogene de lucrari, in raport de volumul si comple itatea fiecarui grup de probleme. Atunci când volumul lucrarilor este mai mare, se constituie birouri sau servicii. #e e emplu, serviciul financiar$contabilitate, biroul de mar0eting, biroul administrativ, serviciul resurse umane, biroul de registratura, serviciul comercial. 1.( SISTEMUL INFORMATIONAL ECONOMIC 1 istenta si dezvoltarea societatii omenesti se bazeaza pe procesul de producere a bunurilor materiale (activitati productive). +rogresul societatii impune insa si desfasurarea unor activitati social$culturale, educative, administrative (activitati neproductive). +entru a asigura conditii de viata din ce in ce mai bune, este necesara cresterea productiei materiale, respectiv accesul la produse si servicii diversificate si de calitate, in volumul optim individului sau comunitatii. Cresterea productiei se bazeaza in primul rând pe cercetarea stiintifica din domeniul tehnic respectiv prin aparitia de noi produse, metode, te"nologii. /n domeniu care contribuie substantial la cresterea productiei il reprezinta organizarea si conducerea stiintifica a productiei. In conditiile unei activitati economice comple e, caracterizate prin aparitia unor unitati economice mari si foarte mari, din necesitati practice s-a diferentiat procesul de executie de procesul de conducere a activitatii. +e plan teoretic, aceasta s$a concretizat in aparitia ,,managementului2 sau ,,stiintei conducerii2. #aca procesul de executie, folosind te"nologii specifice obiectului de activitatea a unitatii economice, are drept scop fabricarea de bunuri, e ecutia de lucrari sau prestarea de servicii, procesul de conducere are drept scop reglarea desfasurarii procesului economic, controlul comportarii sistemului economic, tinând seama de perturbatiile care il afecteaza, urmarindu$se mentinerea sau sc"imbarea unei anumite stari. +rocesul de conducere coordoneaza elementele constitutive ale procesului economic, integrându$le intr$un efort comun si unitar in vederea realizarii obiectivelor organismului economic. +entru dirijarea procesului economic sunt necesare informatii care, folosind mijloace te"nice adecvate, trebuie culese, prelucrate si transmise, ansamblu care alcatuieste un sistem informational economic. !$a trecut astfel de la conducerea intuitiva, bazata pe informatii disparate, la conducerea stiintifica, respectiv la elaborarea deciziilor numai in urma studierii analitice a proceselor te"nice, economice si organizatorice, lucru posibil numai in conditiile unui sistem informational economic care sa asigure furnizarea tuturor informatiilor necesare. !tudierea organismelor economice din punct de vedere informational este realizata de cibernetica economica. * particularitate a organismelor economice o constituie faptul ca deciziile de reglare a proceselor economice sunt luate deliberat pe baza informatiilor.
3

prelucrarea. sc"eme logice. 9ntrucât colectarea diferitelor date necesare 6n elaborarea deciziilor manageriale nu poate fi simultan5 ci succesiv5. proces. #in aceasta cauza informa4ia reprezint5 un sistem de 6n7tiin45ri având menirea de a declan7a reac4ii care. !uportul material al datelor poate fi documentul de "ârtie. Sistemul informational economic poate fi definit ca un ansamblu de oameni (analisti programatori. Astfel din punct de vedere al stabilit#!ii.1. pastrarea. ec"ipamente multimedia. m5surarea fenomenelor. simboluri. informa4iile pot fi permanente. statisticieni). datele trebuie stocate sub forma unor fi7iere care pot constitui b5nci de date. analiza si valorificarea informatiilor economice. #in punct de vedere al con4inutului informa4ia poate fi elementar5 7i comple 5. intrucât furnizeaza cea mai mare parte a informatiilor care se prelucreaza si ve"iculeaza in cadrul sistemului informational economic. obiect. o persoana etc. capabila sa aduca elemente noi pentru utilizatori. Informa4ia cu ajutorul c5reia se realizeaz5 func4iile manageriale la diferite nivele sunt clasificate dup5 mai multe criterii. de raportare. de plan. evenimentele sau fenomenele care genereaz5 aceste date desf57urându$se succesiv 6n timp. 1ste comple 5 o informa4ie când 6nsumeaz5 mai multe informa4ii elementare cum ar fi de e emplu se ul.--legislatia economica pe baza careia se organizeaza evidenta economica si se elaboreaza prognozele. sateliti) si procedee (programe. Informa4ia este elementara daca precizeaz5 un aspect nou m5surabil direct cum ar fi de e emplu num5rul de studen4i dintr$o grupa. vârsta.--evidenta economica care furnizeaza informatii privind operatiile si procesele economice efectuate intr$un anumit loc si timp% . Informa4ia de asemenea mai poate fi privita. contabili. informa4iile sunt de comand5 7i de e ecu4ie. de mijloace (calculatoare. La rândul lor informa4iile curente pot fi normative. curente. Informa!ia "i evidenta economica. . pelicula foto. : . 1videnta economica reprezinta componenta cea mai importanta a sistemului informational economic. o stire despre un eveniment. +entru a putea fi valorificata o informa4ie trebuie s5 permit5 cuantificarea s5. organigrame) folosit pentru culegerea. !istemul informational economic. operatori. Informa4ia pentru a avea valoare trebuie fi ata pe un suport concret. transmiterea. I. $in punct de vedere al func!ionalit#!ii. algoritmi. Informa4ia reprezint5 instrumentul principal cu care opereaz5 un manager. fizic sub forma unor e presii concrete numite date 7i care constau din cifre. aceasta forma de p5strare contribuind la evitarea pierderi de date cat 7i la facilitarea accesului la aceste date 6n timp util al managerului. relativ permanente. $in punct de vedere al locului de unde provin sunt e terne si interne. iar dup5 modul de ob4inere. informa4iile pot proveni din surse anume organizate sau din surse 6ntâmpl5toare. Informa4iile care intereseaz5 cel mai mult un manager sunt cele comple e ele stand la baza elabor5rii deciziilor importante. proceselor a c5ror desf57urare genereaz5 informa4ii. la rândul lor determina ac4iuni.--planificarea si prognoza economica care furnizeaza informatii privind dinamica si proportiile fenomenelor economice intr$o perioada viitoare% . 6n acela7i timp 7i ca o ac4iune ce restrânge un anumit domeniu de incertitudini. cuvinte. caseta sau banda electromagnetic5. poate fi structurat in trei componente: . localitatea de rezidenta a studen4ilor din grupa.8i area datelor pe aceste suporturi se face fie manual (documentele de "ârtie) fie prin dispozitive mecanice sau electronice. din punct de vedere functional.8 Informatia reprezinta o comunicare.

informa4iile necesare. #e asemenea informa4iile 67i manifesta utilitatea prin oferirea unor r5spunsuri celor care solicita informa4ii.). pe plan mondial. Comparabilitatea reprezint5 o alta calitate a informa4iei prin care aceasta permite efectuarea de compara4ii 6n timp 7i spa4iu a unor fenomene sau procese. fie s5 6ncredin4eze organizarea propriei contabilit54i unei societ54i sau persoane specializate 6n acest domeniu. informa4iile trebuie s5 6ndeplineasc5 patru caracteristici principale: inteligibilitate. e per4i contabili etc. b5nci. . auditori. Caracterul evolutiv al contabilit54ii 6n demersul de perfec4ionare se concretizeaz5 6n conceptualizarea ei pe baza unui sistem coerent de obiective 7i principii fundamentale de natur5 s5 duc5 la formularea unor norme care s5 asigure rezolvarea cât mai complet5 7i eficient5 a problemelor de gestiune 7i conducere a 6ntreprinderilor. culturale de mas5 6n ansamblul lor 7i studierea legilor lor de dezvoltare (informa4ii privind produsul intern brut. . unde este cazul 7i etaloane de m5sur5 cantitative (fizice. Informa4iile contabile se e prim5 6n form5 valoric5. perec"i. a evoluat 7i s$a perfec4ionat continuu atât baza sa teoretic5 cât 7i maniera de realizare practic5 a obiectului de studiu. * informa4ie are calitatea de a fi credibila. unitate de m5sur5. +entru a r5spunde acestor solicit5ri 6ntreprinderile au doua posibilit54i: s5$7i constituie propriul compartiment financiar contabil 7i de informatica de gestiune. 7i se refer5 la opera4ii economice efectuate purtând astfel 7i denumirea de informa4ie istorica. relevanta. &videnta te'nico(operativ# furnizeaz5 o seam5 de informa4ii. organele statale fiscale. +entru a fi utile 6n e ercitarea func4iilor manageriale. investitori de capital (ac4ionari. Contabilitatea utilizeaz5 pentru e primarea informa4iilor pe care le furnizeaz5 etalonul valoric (monetar) 7i simultan. Inteligibilitatea presupune ca informa4iile s5 fie u7or 6n4elese 6n acela7i mod 7i f5r5 ec"ivoc atât de cel ce informeaz5 cat 7i de cel ce este informat. Contabilitatea ca sistem informa4ional asigura utilizând un ansamblu integrat de mijloace 7i metode de culegere. determinând anumite tendin4e 7i evalu5ri 6n dinamica acestora. asocia4i). ). popula4iei. printr$o informa4ie de utilitate certa 7i oportuna. ajutându$i s5 evalueze cat mai just evenimentele trecute. Cererile de informa4ii privind 6ntreprinderile sunt solicitate de c5tre: manageri. nu este p5rtinitoare pentru utilizatori: reprezint5 corect ceea ce informa4ia trebuie s5 reprezinte. sistematizare 7i comunicare respectând anumite principii 7i reguli cea mai mare parte a informa4iilor cerute de diver7i utilizatori. productivitatea muncii. fie de natur5 economic5 ce rezult5 6n momentul 7i la locul producerii fenomenelor sau opera4iunilor cu caracter economic 7i are rol competitiv atât pentru contabilitate cat 7i pentru statistic5. unit54i ce formeaz5 sistemul metric etc. Statistica ca parte component5 a eviden4ei economice furnizeaz5 informa4ia 6n vederea caracteriz5rii fenomenelor social$economice 7i 1videnta economica 6nglobeaz5 atât informa4iile pe care le furnizeaz5 contabilitatea cât 7i eviden4a te"nicoperativ5 7i statistic5. 1videnta contabil5 asigura 6n mod continuu. fie de natur5 te"nic5. ca 7tiin45 7i practic5. sistematizat. Credibilitatea. credibilitate 7i comparabilitate. atunci când nu con4ine erori semnificative. R5spunderea preponderent5 la solicit5rile de informa4ii se face cu informa4ii asigurate de c5tre sistemul de eviden45 economic5. inventarierea ca 7i puncte de pornire 7i bilan4ul de 6nc"idere ca 7i punct de sosire. %elevanta constituie calitatea care permite utilizatorilor de informa4ii. etc. . surprinzând 6n maniera proprie transform5rile ce au loc 6ntre dou5 momente bilan4ul. 7i corelat.8 +entru aceasta este necesar5 utilizarea unui etalon. Principalele sisteme de contabilitate "i func!iile contabilit#!ii Contabilitatea. I. prelucrare. conven4ionale) respectiv buc54i. capete. documentat. s5 influen4eze deciziile pe care le iau.

orarea cantit#!ii acestora 7i 6n acela7i timp. iar alt circuit 6nregistreaz5 produc4ia. atât pentru opera4iile ce privesc rela4iile cu ter4ii (func4iile e terne) cât 7i pentru cele ale gestiunii interne (func4iile interne) Sistemul de contabilitate cu dublu circuit -dualist/ presupune organizarea contabilit54ii 6n dou5 circuite distincte. modific5rilor pe care le provoac5 activitatea economic5 6ntr$o unitate patrimonial5. Contabilitatea general# se ocup# cu0 $ 6ntocmirea documentelor justificative pentru orice opera4ie ce afecteaz5 6ntr$un fel sau altul patrimoniul unit54ii $ 6nregistrarea (6nscrierea 6n registre contabile) a opera4iilor patrimoniale % $ inventarierea patrimoniului unit54ii% $ 6ntocmirea bilan4ului contabil 7i a situa4iilor de sintez5% controlul asupra opera4iilor patrimoniale efectuate% $ furnizarea. etc. opera4iunile economice neafectând concomitent dou5 elemente. se creeaz5 obliga!ii (de aceea7i valoare) pentru societate fa45 de cei care au contribuit cu disponibilit54i 7i < sau cu bunuri cu valoare economic5. situa4iei financiare 7i a rezultatului 6ntreprinderii cu ajutorul unor sisteme de contabilitate cu un singur circuit 7i dou5 circuite. având la baza utilizarea unor forme de eviden45 cum ar fi de e emplu registrul de 6ncas5ri 7i pl54i. evaluatori. +entru func4ionarea societ54ii aceasta poate s5 ac"izi4ioneze materii prime. &sen!a contabilit#!ii *n partid# dubl# const5 6n faptul c5 aceasta se bazeaz5 pe reflectarea mi7c5rilor. 9n afar5 de contabilitatea 6n partid5 dub5 se utilizeaz5 7i contabilitatea *n partid# simpl#. b5nci. Astfel societatea dob+nde"te. asocia4i. aceste modific5ri transpunându$se 6n contabilitate sub forma unei ecua4ii denumit5 formul# contabil#. un circuit urm5rind 6nregistrarea elementelor 7i opera4ilor patrimoniale legate de sc"imburile 7i rela4iile cu ter4ii precum 7i rezultatele financiare.)% $ pentru a permite comparabilitatea indicatorilor de gestiune economico$financiar5 6ntre diferite unit54i% > . unit54ile de cult. *pera4iunile economice prezentate anterior sunt reflectate 6n contabilitate. costurile 7i rentabilitatea produselor. intra *n posesia unor disponibilit54ii b5ne7ti sau a altor bunuri cu valoare economic5 7i 6n acela7i timp. integrat ) presupune organizarea contabilit54ii 6ntr$un singur flu 6n cadrul circuitului economic: capital = aprovizionare = fabrica4ie = vânzare $ realizare. materiale pe care le ac"it5 6n acela7i timp din disponibilit54ile b5ne7ti Ac"izi4ionarea materiilor prime 7i materialelor duce la ma. ele afectând 6n acela7i timp 7i cu aceea7i valoare elemente patrimoniale. furnizori. lucr5rilor 7i serviciilor e ecutate !e formeaz5 astfel circuitul contabilit#!ii financiare sau generale 7i circuitul contabilit#!ii interne de gestiune. e per4i contabili). cu aceea7i valoare se mic"oreaz# disponibilul b#nesc.8 Când avem 6n vedere cuvântul uzual contabilitate ne referim fie la sistemul de contabilitate *n partida dubl# fie la contabilitatea *n partid# simpl#. Sistemul de contabilitate cu un singur circuit -monist. Aceast5 contabilitate se 4ine de c5tre liberi profesioni7ti (avoca4i. +erfec4ionarea bazei conceptuale a contabilit54ii determin5 modernizarea concep4iei de organizare a acesteia respectiv reflectarea patrimoniului. publicarea 7i p5strarea informa4iilor cu privire la situa4ia patrimoniului 7i a rezultatelor ob4inute. Contabilitatea general5 trebuie organizat5 dup5 norme unitare: $ pentru a asigura informa4iile necesare tuturor utilizatorilor (clien4i. respectiv orice modificare a unui element patrimonial afecteaz5 6n acela7i timp 7i cu aceea7i valoare alt element patrimonial #in momentul na7terii unei societ54i comerciale reflectarea oric5rei opera4iuni economice genereaz5 dou5 opera4iuni. pe rela!ia cauz# efect.

lucr5ri 7i sectoare de activitate% $ func4ia de determinare a diferitelor marje 7i a rezultatelor analitice pe produse 7i activit54i% $ func4ia de generare 7i furnizare a informa4iilor destinate m5sur5rii performan4elor (rentabilitate. $ func4ia de comunicare financiar5 e tern5 (6n formarea ter4ilor)% $ func4ia de instrument de verificare 7i de prob5 judiciar5 7i fiscal5% $ func4ia de instrument de gestiune a 6ntreprinderii $ func4ia de furnizare a informa4iilor necesare realiz5rii sintezelor macroeconomice% $ func4ia de informare pentru analize financiare. lucr5ri 7i servicii. productivitate) la nivelul sectoarelor 7i pe produse.8 $ pentru a permite statului s5 controleze modul de evaluare a diferitelor elemente ale patrimoniului 7i stabilirea rezultatelor ce constituie baz5 de calcul a obliga4iilor fiscale. pentru a reflecta e act. respectiv averea privit5 din punct de vedere al destina4iei 7i al surselor de dobândire. cerin45 impus5 de organele fiscale 7i de necesitatea de evaluare a statului% $ eviden4iaz5 patrimoniul unit54ilor. rezultatele financiare% $ prezint5 patrimoniul global nefurnizând informa4ii de detaliu. la anglo$sa oni ?@anagerial acounting2. lucr5ri. antrenare coordonare 7i control) dar 6n acela7i timp contabilitatea apeleaz5 la cuno7tin4e de management pentru propria s5 organizare +entru a func4iona conform propriilor sale concepte 7i principii. pentru a corespunde cu regulile 7i normele na4ionale 7i interna4ionale. !istemul contabilit54ii 6n dublu circuit (dualist) este practicat 6ndeosebi 6n 45rile C11. are ca scop principal controlul factorilor de produc4ie 6n vederea ob4inerii unor produse. organizare. societ54i agricole . La nivelul contabilit54ii interne de gestiune identific#m: $ func4ia de determinare a costurilor pe produse. Contabilitatea intern# de gestiune (la francezi) ?Comptabilite de gestion2. dar 7i fidel realitatea. +ornind de la obiectivele contabilit54ii generale enun4ate mai sus putem realiza o caracterizare a acesteia astfel: $ este organizat5 pe baz5 de norme unitare 7i obligatorii pentru toate unit54ile patrimoniale având la baz5 planul general de conturi. Contabilitatea este strâns legat5 de instrumentele matematice apelând 6ntotdeauna la sistemul matematic de calcul Contabilitatea recurge permanent la calcule cum ar fi: A . societ54i de asigur5ri 7i reasigur5ri de bunuri 7i persoane. I. La nivelul contabilit54ii financiare identific5m: $ func4ia de 6nregistrare complet5 a tranzac4iilor 6ntreprinderii 6n scopul determin5rii periodice a situa4iei patrimoniale. 9n cazul contabilit54ii 6n dublu circuit. rela4iile juridice cu ter4ii. Aceast5 contabilitate se organizeaz5 de c5tre fiecare unitate patrimonial5 6n func4ie de specificul activit54ii ei 7i de necesit54ile proprii. 9n practica economic5 contabilitatea general5 poate fi adaptat5 in limitele actelor normative. contabilitatea trebuie condus5 7i organizat5 corespunz5tor respectiv organizarea unui management contabil eficient. 6n timp ce 6n 45rile anglo$sa one 7i America domin5 contabilitatea 6ntr$un singur circuit. . %ela!iile contabilit#!ii cu celelalte "tiin!e 9n mod curent contabilitatea se constituie 6ntr$un instrument al managerilor unei 6ntreprinderi participând activ la realizarea func4iunilor acestora (previziune. la cerin4ele specifice unor agen4i cum sunt: b5ncile. func4iile acesteia se localizeaz5 6n fiecare circuit respectiv la nivelul contabilit54ii financiare 7i la nivelul contabilit54ii interne de gestiune. cu costuri ra4ionale. servicii de calitate.).

stocare 7i comunicare a datelor contabile cât 7i utilizarea informaticii de gestiune. pe plan teoretic. a situatiei financiare si rezultatelor obtinute in scopul fundamentarii deciziilor. respectiv determinarea amortiz5rii acestora. +rin 8 PRINCIPALA A SISTEMULUI . prelucrare . financiare si de munca. 1laborarea normelor contabile trebuie s5 4in5 cont atât de prevederile legisla4iei interne cât 7i de cele ale legisla4iei interna4ionale pentru a u7ura reflectarea 6n contabilitate 6n special a opera4iunilor care vizeaz5 activit54ile de import$e port. potrivit unor principii si reguli proprii.--in contabilitate se pot inregistra numai operatiunile economice efectuate pentru care s$au intocmit documentele justificative corespunzatoare% . Contabilitatea reprezinta componenta cea mai importanta a evidentei economice si totodata a sistemului informational economic. 1..<3 din total. Contabilitatea are o functie de informare interna (pentru conducerea unitatii) si o functie de informare e terna (a tertilor). toate 6mpreun5 oferind un grad sporit de operativitate. 9n zilele noastre nu se mai poate ignora performan4ele ec"ipamentelor de culegere electronice.1.--are un caracter global in sensul ca urmareste toate operatiunile.uridic#. costurile de productie. +rincipalele caracteristici ale contabilitatii sunt: . contabilitatea indeplineste urmatoarele functii: a. apro imativ .) CONTABILITATEA .sistematizare. respectiv o legisla!ie care s5 reglementeze activitatea contabil5.1 Particularitati ale contabilitatii 1videnta contabila este o forma a evidentei economice careia. 1. precum si de calitatea acestora.--are un caracter unitar in sensul ca se organizeaza dupa reguli unice elaborate de @inisterul 8inantelor. Fu$ct"a de "$re*"strare s" re%ucrare a date%!r consta in consemnarea. si anume principiul dublei reprezentari a patrimoniului. ii corespunde stiinta contabilitatii. respectiv determinarea pre4urilor de produc4ie% $ cele privind deprecierea fizic5 7i moral5 a mijloacelor fi . veniturile realizate. dinamica productiei obtinute. fenomenele si procesele determinate de activitatea unui agent economic sau unei institutii publice% . Contabilitatea furnizeaza informatii privitoare la gospodarirea resurselor materiale. etc. a proceselor si fenomenelor economice ce apar in cadrul unitatilor patrimoniale si se pot e prima valoric.1.) 2unctiile contabilitatii +entru realizarea obiectivelor sale.8 $ cele legate de modific5rile care intervin ca urmare a proceselor de aprovizionare stabilind costurile de produc4ie% $ cele privind consumul factorilor de produc4ie determinând costurile de produc4ie% $ cele privind vânzarea produc4iei. obligatorii pentru toti agentii economici si institutiile publice% . Locul evidentei contabile in cadrul sistemului informational economic este determinat de volumul foarte mare de informatii pe care le furnizeaza.COMPONENTA INFORMATIONAL ECONOMIC 1. b. e actitate 7i productivitate in activitatea contabil5. 1 isten4a practic5 a contabilit54ii nu ar putea fi avut5 6n vedere f5r5 o baz# . ceea ce determina specificul obiectului si metodei contabilitatii.--se bazeaza pe un principiu fundamental. Fu$ct"a de "$#!r+are consta in furnizarea de informatii privind structura si dinamica patrimoniului.

controlul respectarii disciplinei financiare etc. +rincipiul importantei relative ( pragului de semnificatie )% . Fu$ct"a de c!$tr!% *est"!$ar consta in verificarea cu ajutorul informatiilor contabile a modului de pastrare si utilizare a valorilor materiale si banesti. +rincipiul inregistrarii complete. pentru a dovedi realitatea unor operatii economice si a stabili raspunderea patrimoniala pentru pagubele produse. c. +rincipiul permanentei metodelor si a evaluarii% ':. +rincipiul stabilitatii si cuantificarii monetare% '8. s$au impus in planul practicii contabile urmatoarele principii: '. e.. de gospodarire a resurselor. metoda contabilitatii presupune.. +rincipiul patrimoniului inc"is ( principiul gestionar )% 3. trebuie respectate. +rincipiul dublei inregistrari ..8 reflectarea tuturor activitatilor desfasurate. pe plan teoretic. 1. datele contabilitatii permit stabilirea eficientei economice. sintetizand evolutia stiintei contabile. la fundamentarea programelor. +rincipiul regularitatii% '. P%I3CIPIIL& 4&TO$&I CO3TA5ILITATII +entru a da o imagine fidela a patrimoniului. +rincipiul autonomiei% . Fu$ct"a .C. +rincipiul dublei reprezentari% :.'. regulile privind evaluarea patrimoniului si celelalte norme si principii contabile. a situatiei financiare si a rezultatelor detinute. +rincipiul costului istoric% 'B. +rincipiul prudentei% '3. cronologice. +rincipiul periodicizarii sau specializarii e ercitiului ( principiul independentei e ercitiului )% A. sistematice si continue% 8. +rincipiul generalizarii si sintetizarii informatiilor% 'C. . +rincipiul inregistrarii sintetice si analitice% B. +rincipiul mentinerii capitalului% . +rincipiul reconstituirii structurii de finantare% B . cu buna credinta. +rincipiul necompensarii% 'A. +rincipiul documentar% >. la elaborarea bugetelor unitatii patrimoniale. care sa faciliteze procesul de cunoastere a obiectului ei de studiu ( patrimoniul agentilor economici). d.. #upa cum se poate observa. in e presie baneasca. +rincipiul continuitatii activitatii% '. in vederea stabilirii cu e actitate a starii si structurii patrimoniului si a rezultatului financiar obtinut. In acest sens.1.ur"d"ca $ datele furnizate de contabilitate si documentele de evidenta servesc ca mijloc de proba in justitie. +rincipiul intangibilitatii bilantului de desc"idere% '>. Fu$ct"a re-"&"!$a%a $ informatiile furnizate de contabilitate sunt utilizate la stabilirea tendintelor viitoare ale fenomenelor si proceselor economice. +rincipiul sinceritatii sau imaginii fidele% ''. respectarea unor principii contabile.

respectiv a destinatiei economice. 3. structura cunoscuta sub numele de as"atr"+!$"a%. .P in care: A + $ activ patrimonial% $ pasiv patrimonial. in relatiile cu tertii. separata de actionarii sau asociatii care au contribuit la formarea capitalului ei social. administreaza si gestioneaza patrimoniul respectiv. ci de reprezentantii legali. $ bunuri si valori economice% $ drepturi cu valoare economica% $ obligatii cu valoare economica. al bunurilor si valorilor economice care il compun .Principiul patrimoniului inc"is este acel principiu al metodei contabilitatii conform caruia ansamblul operatiunilor economico$financiare sunt #analizate si reflectate in contabilitate de catre un singur titular de patrimoniu. care gospodareste. care asigura toate activitatile de management. care poseda bunuri si valori economice si are drepturi si obligatii in legatura cu bunurile si valorile pe care le detine. sub dublu aspect: • sub aspect material. patrimoniul agentilor economici este reflectat in contabilitate. structura cunoscuta sub numele de act"atr"+!$"a%% • sub aspectul surselor de finantare al bunurilor si valorilor din activ. ecuatia ec"ilibrului patrimonial poate fi reflectata si sub forma: B . persoane fizice sau juridice nu este reprezentat de actionari sau asociati. adica sub aspectul raporturilor de proprietate. reflectate sub forma de drepturi si obligatii cu valoare economica. Acest principiu mai este cunoscut si sub numele de principiu gestionar. / 0 1OP 0 Ot 2 in care: D $ bunuri si valori economice % # $ drepturi cu valoare economica% *+ $ obligatii fata de proprietari ( asociati si actionari )% *t $ obligatii fata de terti. conform caruia reprezentarea contabila este circumscrisa la nivelul unei entitati patrimoniale.. numiti administratori. #ubla reprezentare a patrimoniului constituie trasatura fundamentala a metodei contabilitatii.8 '. 'C . fiind reflectata prin ecuatia de ec"ilibru sau ecuatia dublei reprezentari: B. agentul economic. #in acest punct de vedere.Principiul dublei reprezentari = conform caruia. Conform acestui principiu./0O in care: D # * sau A.Principiul autonomiei este acel principiu al metodei contabilitatii conform caruia agentul economic este o entitate patrimoniala disticta.

care raspunde de acest patrimoniu. sub doua aspecte dupa cum urmeaza: Cumparator +atrimoniu inc"is E Creste stocul de marfuri (materii prime) $ !e naste obligatia de plata fata de furnizor 8urnizor +atrimoniu inc"is !cade stocul de marfuri (produse finite) E !e naste dreptul de creanta fata de client In e emplul de mai sus. +otrivit acestui principiu operatiile economice care aduc modificari patrimoniului sunt analizate numai din punct de vedere al unui singur titular. dar. in contabilitatea intreprinderii cumparatoare se va inregistra si obligatia acesteia fata de furnizor. Aceasta operatie se reflecta atat in contabilitatea clientului ( cumparatorului ). marfurile sau materiile prime primite de la furnizor dau nastere la doua fenomene distincte si de natura diferita: intreprinderea dispune de stocuri de marfuri sau materii prime.8 Intre cele doua structuri ale patrimoniului. numai ca abordarea se face din puncte de vedere diferite. ec"ilibrul este permanent si datorita faptului ca orice bun sau valoare economica este e presia unor drepturi si obligatii cu valoare economica. in acelasi timp. pana cand va intocmi formele de plata si se va realiza transferul sumelor corespunzatoare. cu valoarea cu care au '' . ca e emplu. ne vom referi. orice drept sau obligatie cu valoare juridica genereaza bunuri si valori economice. deoarece in esenta. +rincipiul dublei reprezentari sta la baza contabilitatii in partida dubla. cat si in cea a furnizorului ( vanzatorului ). e ista o permanenta egalitate. respectiv activul si pasivul patrimonial. +entru intelegerea acestui principiu. #ubla reprezentare: • influenteaza in mod direct continutul si structura bilantului% • sta la baza regulilor de functionare a conturilor% • stabileste ecuatiile de ec"ilibru pentru analiza activitatii economico = financiare a agentului economic. ambele structuri e prima sau evidentiaza acelasi patrimoniu.Astfel ca in acest patrimoniu vom avea: %a act"E stocuri de marfuri %a as"E obligatii fata de furnizor !au daca intreprinderea contracteaza un credit bancar la activ va avea o suma de bani. iar la pasiv obligatia fata de banca. In momentul in care se va face plata marfurilor primite de la furnizor in cadrul mijloacelor ( activului ) va avea loc diminuarea disponibilitatilor banesti ale intreprinderii. la aprovizionarea cu marfuri ( in cazul unui comerciant ) sau cu materii prime ( in cazul unei intreprinderi industriale ) de la furnizor. In baza ecuatiei dublei reprezentari. si.

iar dubla inregistrare foloseste ca procedeu specific de reflectare a patrimoniului c!$tu% c!$tab"%. Principiul dublei inregistrari este determinat si se bazeaza pe principiul dublei reprezentari. adica: CJ1LG/I1LI E R1K/LGAG1 I H1LIG/RI Gotodata. atunci principiul dublei reprezentari ( ACGIH I +A!IH ) se concretizeaza in r"$c" "u% dub%e" "$re*"strar". respectiv. cu o ab!rdare "$d"-"dua%a a patrimoniului. sau surse imprumutate. #aca obiectul dublei reprezentari il formeaza insa activitatea economica interna a intreprinderii si transformarile care au loc si care se concretizeaza in c"eltuieli si venituri. diferenta esentiala dintre bilant si cont. sau obligatii fata de furnizori. Aceasta dubla reprezentare se refera la aceeasi realitate economica. aceasta egalitate constituie c"eia autocontrolului si autoreglarii pe care le permite contabilitatea pentru propria sa activitate. este aceea ca bilantul reprezinta patrimoniul "$ a$sa+b%u% sau3 ad"ca "$ t!ta%"tatea e%e+e$te%!r atr"+!$"a%e c!+ !$e$te3 iar cu ajutorul contului se reflecta acelasi patrimoniu. conform principiului dublei reprezentari.8 crescut stocurile de marfuri. pe de alta parte. In masura in care prin prelucrarea si generalizarea informatiilor inregistrate in contabilitate nu se verifica egalitatea patrimoniala enuntata mai sus. de activ si de pasiv. asa cum act"-u% s" as"-u% constituie cele doua structuri fundamentale ale b"%a$tu%u" c!$tab"%. inseamna ca in procesul contabil de inregistrare si reflectare in contabilitate s$au incalcat principiile metodei si se impun cautate si eliminate sursele erorilor sau neregulilor. privita insa din doua puncte de vedere si isi gaseste concretizarea in egaliatatea permanenta ce trebuie sa e iste intre cele doua parti. atunci relatia de egalitate se stabileste intre eforturile si rezultatele obtinute de intreprindere . #upa cum se cunoaste din definitiile date. numai ca se sc"imba procedeele contabile specifice utilizate. procedeu sau instrument specific al metodei contabilitatii. numai ca abordarea este individuala. starea si miscarea individuala a fiecarui element paMtrimonial in parte. marfuri. in fiecare moment el ne apare in aceasta dubla ipostaza% ca e istente economico$materiale sub forma de materii prime. r"$c" "u% dub%e" "$re*"strar" poate fi considerat o continuare a principiului dublei reprezentari. #aca am inlocui ab!rdarea *%!ba%a a patrimoniului. :. @IFL*AC1 ( ACGIH ) I !/R!1 ( +A!IH ) Aceasta egalitate reprezinta e presia generalizata teoretica si practica a dublei reprezentari = ca principiu fundamental si confera un atribut esential contabilitatii: e actitatea datelor inregistrate si prelucrate. formalizat prn egalitatea: #1DIG ( # ) I CR1#IG ( C ) /eb"tu% s" cred"tu% reprezinta cele doua structuri fundamentale ale contului. . disponibilitati banesti. iar in cadrul surselor ( pasivului ) se vor stinge obligatiile intreprinderii fata de furnizor cu valoarea marfurilor platite. ca procedee specifice metodei contabilitatii. #aca analizam patrimoniul in mod static. adica se re#%ecta #"ecare e%e+e$t atr"+!$"a% "$ arte. pe de o parte si ca surse de provenienta. '. dubla reprezentare foloseste ca procedeu specific de reflectare a patrimoniului b"%a$tu% c!$tab"%. daca ne referim la e istenta. sub forma celor doua structuri. care pot fi capital propriu sau proprietatea firmei titulare a patrimoniului respectiv. #in acest punct de vedere.

evidentiind toate c"eltuielile si veniturile la +!+e$tu% a$*a. respectiv drepturile si obligatiile cu valoare economica. iar la celalalt. intre bunurile si valorile economice. . si sursele de finantare. precum si semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea operatiei economico$financiare. in functie de natura elementelor patrimoniale pe care le reflecta. separat de e ercitiile trecute sau viitoare. '3 . Pr"$c" "u% er"!d"c"&ar"" sau s ec"a%"&ar"" e'erc"t""%!r ec!$!+"c!. ale persoanelor cu atributii de control financiar preventiv si ale persoanelor abilitate legal sa aprobe operatiile respective% • $ alte elemente care sa asigure consemnarea completa a operatiilor in documentele justificative si contabile. e ercitiul economico$financiar incepe la data de C' ianuarie si se inc"eie la data de 3' decembrie. pe de o parte. cand inceperea e ercitiului economico$financiar coincide cu data infiintarii. simultan sau concomitent. >. Inscrisurile provenite din relatiile comerciale cu persoanele fizice pot fi inregistrate in contabilitate numai daca se face dovada intrarii in gestiune a bunurilor si valorilor respective. Pr"$c" "u% d!cu+e$tar este acel principiu al metodei contabilitatii care presupune ca toate operatiile economice si financiare in legatura cu patrimoniul. totodata. miscarile si modificarile masei patrimoniale sa fie consemnate in documente contabile ( procedeul documentar ). si numai daca la baza operatiilor stau c!$tracte sau c!$-e$t"" inc"eiate cu respectarea normelor legale in vigoare. contabilitatea inregistreaza fiecare operatie economico$financiara. trimestru. #ocumentele contabile au un continut diferit.. din care. Inscrisurile care stau la baza inregistrarilor in contabilitate pot dobandi calitatea de document justificativ numai in cazurile in care furnizeaza toate informatiile prevazute in normele legale in vigoare. Conform acestui principiu. precizat faptul ca nu se admite inregistrarea in contabilitate a operatiilor economico$ financiare. Conform r"$c" "u%u" dub%e" "$re*"strar". de continutul economic al operatiilor pe care le consemneaza. modoficarile intervenite in masa patrimoniului.ar"" s" d!ba$d"r"" %!r3 si $u %a +!+e$tu% %at"" sau "$casar"" e#ect"-e. fiecare e ercitiu economico$financiar este independent.8 Met!da c!$tab"%"tat"" utilizeaza principiul dublei inregistrari datorita faptului ca bunurile economice si sursele de finantare ale acestora sunt intr$o continua miscare si transformare. in cel putin doua conturi. #e regula. Astfel. semestru. #ocumentele justificative trebuie sa cuprinda toate elementele prevazute in situatia formularelor aprobate de legiuitor. in partea de credit. la unul din conturi. pe de alta parte.#"$a$c"are ( principiul independentei e ercitiului ) este acel principiu al metodei contabilitatii care cere ca datele si informatiile contabile sa fie precis delimitate in timp ( luna. datorita operatiilor economico = financiare la care participa patrimoniul. determina un raport de ec"ivalenta. cu e ceptia primului an de functionare a agentului economic. respectiv al inregistrarii la Registrul Comertului. in sensul cresterii sau scaderii acestuia. Grebuie. an calendaristic ). in partea de debit. respectiv: • $ denumirea documentului% • $ denumirea si sediul agentului economic% • $ numarul documentului si data intocmirii acestuia% • $ continutul operatiei economico$ financiare% • datele cantitative si valorice aferente operatiei onomico$financiare efectuate% • $ datele de identificare. daca acestea nu au la baza documente contabile justificative.

majorari )% • $ iesiri ( scaderi. adica din Registrul jurnal sau Lotele de contabilitate ( Lote contabile ). rulajele creditoare si soldul final ( e istenta finala ). Inregistrarea sistematica permite ordonarea si gruparea operatiilor economice. ordonarea si sistematizarea operatiilor economico$financiare. cum ar fi. Aspectul continuitatii cere ca planul metodei contabile. sub urmatoarele aspecte: • $ e istenta initiala ( la inceputul perioadei de gestiune )% • $ intrari ( cresteri. toate operatiile si informatiile contabile.ur$a%. dupa continutul lor economic. care au avut loc in acel interval de timp. sistematice si continue este acel principiu al metodei contabilitatii care cere. de e emplu. sa se respecte urmatoarea ecuatie: !i E I = 1 I ! f in care: !i $ sold initial sau e istenta initiala (la inceputul perioadei de e istenta )% I $ intrarile in timpul perioadei de gestiune% 1 $ iesirile in timpul perioadei de gestiune% !f = sold final sau e istenta finala ( la sfarsitul perioadei de gestiune ).ur$a%. care presupune delimitarea in timp a veniturilor si a c"eltuielilor aferente unitatii patrimoniale. in ordinea lor cronologica. soldul initial ( e istentele initiale ). Principiul inregistrarii complete. inregistrarile efectuate in re*"stru%-. #esigur. ca in circuitul si flu ul contabil. adica a succesiunilor in timp. in mod necesar. A. cronologice. respectiv. sa se cuprinda. direct sau prin regrupare pe conturi corespondente. pe masura angajarii acestora si trecerii lor la rezultatul e ercitiului la care se refera. Alimentarea cu informatii pentru asigurarea inregistrarii sistematice se face cu ajutorul documentelor de inregistrare cronologica. If I ! E r in care: ': . Inregistrarea cronologica a operatiilor economico$financiare. asigurand evidenta individuala a fiecarui element de patrimoniu. rulajele debitoare. #e asemenea. $!te%e de c!$tab"%"tate. in care se inscriu. stabilindu$se situatia fiecarui cont. lunar. cunoasterea contabila presupune gruparea. permite insumarea valorica a tuturor modificarilor intervenite in masa patrimoniului si a rezultatelor financiare. pentru fiecare element patrimonial in parte si pe total patrimoniu. pentru inregistrari cronologice se folosesc si alte ducumente contabile. in raport cu elementele structurii patrimoniului. privind patrimoniul aferent unei perioade de timp . micsorari )% • $ e istenta finala ( la sfarsitul perioadei de gestiune ). #ocumentele pentru inregistrarea sistematica sunt #"se%e de c!$t sau Re*"stru% Cartea -Mare3 document contabil obligatoriu. determinand rulajul tuturor operatiilor economico$financiare care au avut loc in cursul unei perioade de gestiune sau e ercitu financiar. care au avut loc in cursul unei perioade de gestiune.#ocumentul contabil in care se face consemnarea cronologica a operatiilor economico$financiare. este re*"stru% .8 Acest principiu mai este cunoscut si sum numele de r"$c" "u% "$de e$de$te" e'erc"t"u%u".

b"%a$tu% c!$tab"%. cat si analitic.Principiul prudentei este acel principiu al metodei contabilitatii potrivit caruia nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor. In contabilitatea continentala.contabilitatea sintetica /.Principiul generalizarii si sintetizarii informatiilor este acel principiu al metodei contabilitatii conform caruia informatiile obtinute din inregistrarea si prelucrarea datelor in contabilitate privind operatiile economico$financiare care au avut loc. adica sa prezinte ! "+a*"$e #"de%a3 clara si completa a patrimoniului. Contabilitatea sintetica vizeaza gruparea. a situuatiei financiare si a rezultatelor obtinute. "+a*"$ea #"de%a a atr"+!$"u%u" este reflectata cu ajutorul principiului sinceritatii si a regularitatii 1). care prezinta situatia patrimoniala a agentului economic. regulilor si procedurilor legale. grupelor sau subgrupelor de elemente patrimoniu. cat si analitic .Principiul sinceritatii sau imaginii fidele este acel principiu conform caruia contabilitatea trebuie sa respecte standardele si reglementarile legale in vigoare. ale elementelor patrimoniale. 11. in concordanta cu standardele. la intreg. 6. generale. reflectarea si raportarea lor. sunt generalizate. ca urmare a participarii patrimoniului la circuitul economic. in prezentarea imaginii fidele a patrimoniului. adica pe elemente individuale ( analitice ). acest procedeu impunandu$se ori de cate ori considera agentul economic. individuale ale elementelor patrimoniale. Contabilitatea analitica are in vedere cunoasterea trasaturilor specifice. atat in contabilitatea sintetica. in vederea cunoasterii trasaturilor comune. sistematizarea. respectiv respectarea standardelor. metoda contabilitatii asigura o buna cunoastere a obiectului contabilitatii. regulile si procedurile legale. respectiv la categorii si subgrupe de elemente patrimoniale sintetizate ( contabilitatea sintetica ). respectiv subevaluarea elementelor de '. situatia financiara. generalizarea. . "$ +!d s"$cer si cu buna credinta. adica pe grupe sau categorii generalizate de elemente patrimoniale. respectiv elementele patrimoniale individuale ( contabilitatea analitica ). cat si in cea analitica. ordonarea si sistematizarea operatiilor economico$ financiare. +ractica contabila a dovedit insa ca nu este nevoie ca fiecare operatie sa fie reflectata atat pe plan sintetic. inregistrarea.Acest principiu cere ca operatiile economice si financiare sa fie reflectate simultan sau concomitent. +rezentarea imaginii fidele a patrimoniului reprezinta obiectivul fundamental al sistemului informational contabil. la o anumita data. in cadrul categoriilor. #upa cum este cunoscut. la nivelul unitatii patrimoniale. este un document de sinteza contabila. ca procedeu specific al metodei contabilitatii. in functie de comple itatea activitatii pe care o desfasoara. conform caruia datele si informatiile privind situatia patrimoniului. pornind de la parte. precum si rezultatele e ercitiului economico$financiar ( contul de profit si pierdere ). pentru stabilirea unui rezultat.Principiul regularitatii constituie acel principiu al metodei contabilitatii. 8olosind principiul inregistrarii sintetice si analitice. respecta regulile si procedurile legale de colectare a informatiilor. 18. sintetizate si raportate cu ajutorul b"%a$tu%u" si celorlalte documente de sinteza contabila. respectiv rezultatul economico$financiar obtinut. 7.8 If $ imaginea fidela a patrimoniului% ! = sinceritatea si buna credinta in reflectarea imaginii fidele a patrimoniului% r $ regularitatea.Principiul inregistrarii sintetice si analitice este acel principiu al metodei contabilitatii care stipuleaza ca reflectarea in contabilitatea operatiilor economico$financiare se face atat sintetic .contabilitatea analitica /.

1:. bilantul de desc"idere al unui nou e ercitiu financiar ( la C' ianuarie anul curent ). ca unitatea monetara nationala. care presupune. in Legea contabilitatii se precizeaza faptul.Principiul importantei relative . ca unitatea de masura a bunurilor si valorilor inregistrate in contabilitate. si cele de pasiv ale bilantului si nici compensarea intre veniturile si c"eltuielile din contul de rezultate.pragului de semnificatie /este acel principiu al metodei contabilitatii. prin intermediul activelor si pasivelor rectificative si de regularizare ( amortizari.Principiul mentinerii capitalului este acel principiu al metodei contabilitatii. trebuie sa permita mentinerea capacitatii de finantare a capitalului. ar trebui sa fie stabila. care porneste de la premisa. anul care a trecut ). sunt rectificate si regularizate anual. potrivit caruia se presupune ca unitatea patrimoniala isi continua in mod normal functionarea. conform caruia. fara a intra in starea de lic"idare ( faliment ) sau de reducere sensibila a activitatii. depinde de aprecierea pe care o face beneficiarul informatiei.Principiul costului istoric constituie acel principiu al metodei contabilitatii. ca evidenta contabila se tine in limba romana si in moneda nationala.8 pasiv si a c"eltuielilor.probabile / si nu se contabilizeaza activele si profitul probabil. atat in moneda nationala. inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor. 1. Conform acestui principiu. 1 . sau care vor influenta evolutiile viitoare. la data intrarii lui in patrimoniul agentului economic. ca orice baza de evaluare folosita de unitatea patrimoniala. intr$un viitor previzibil.Principiul continuitatii activitatii este acel principiu al metodei contabilitatii. #e altfel. diferentele de conversie etc. cu ocazia lucrarilor de inc"idere a e ercitiului economico$financiar. realizand o descriere sincera. Importanta relativa a informatiei contabile sau pragul de semnificatie. Intr$o economie de piata. trebuie sa corespunda cu bilantul de inc"idere a e ercitiului precedent ( la 3' decembrie. 16. iar contabilitatea operatiilor efectuate in valuta. trebuie sa cuprinda toate operatiile economico$financiare. ) 17. provizioane. riscurile si pierderile posibile. la inc"iderea e ercitiului economico$financiar se contabilizeaza datoriile si pierderile posibile . Principiul intangibilitatii bilantului de desc'idere( conform caruia. datele si informatiile contabile inscrise in documente. precisa si completa a operatiilor economico$financiare carea u avut loc. criteriul principal fiind ut"%"tatea. se tine. care reflecta raportul dintre moneda nationala si monedele straine luate ca referinta ( valuta ). )8.Principiul stabilitatii si cuantificarii monetare este acel principiu al metodei contabilitatii.Principiul necompensarii este acel principiu al metodei contabilitatii potrivit caruia elementele patrimoniale de activ si de pasiv trebuie sa fie evaluate si inregistrate in contabilitate. nefiind admisa compensarea intre posturile de activ.. asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile. consemnat in documente justificative. separat. cat si in valuta. '> . si tocmai de aceea. 19. orice bun sau valoare economica inscrisa in contabilitate se bazeazape costul de origine sau de intrare ( valoarea contabila de intrare sau valoarea de contabilitate ). moneda nationala trebuie cuantificata la nivelul cursu%u" -a%utar. Costurile istorice ale bunurilor si valorilor economice ( valoarea contabila de intrare ). 11. stabilitatea monetara este aproape imposibila. tinand cont de deprecierile. fiind o marime relativa. generate de desfasurarea activitatii e ercitiului curent sau anterior. clara. conform caruia.Principiul permanentei metodelor si al evaluarii este acel principiu al metodei contabilitatii care obliga agentul economic la continuitatea aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea.

--mi<t $ unele lucrari de contabilitate curenta se e ecuta la nivelul subunitatilor (sectii sau ateliere). moment in care se intocmesc lucrari de sinteza. e ecuta lucrari. salariati. Lucrarile de sinteza se intocmesc la anumite termene. #in punct de vedere al nivelului organismelor pentru care se infiinteaza. situatia patrimoniului. Contabilitatea curenta se poate realiza in trei variante: . C!$tab"%"tatea er"!d"ca se refera la lucrari contabile efectuate la inc"eierea e ercitiului financiar. b. Aceasta varianta permite coordonarea si controlul.1. da posibilitatea transmiterii unor informatii eronate% . relatiile financiare si flu urile monetare.Principiul reconstituirii structurii de finantare este acel principiu al metodei contabilitatii. in raport de sfera de cuprindere a acestora: a. c. furnizori. modificarile in structura de ramura si teritoriala a economiei. contul de profit si pierdere. #in punct de vedere al conturilor utilizate.--contabilitatea financiara are un caracter unitar pentru toti agentii economici. furnizarea de informatii necesare in procesul decizional. 1. in cazul in care acesta scade sub pragul -a%!r"" "$"t"a%e. Contabilitatea financiara furnizeaza informatii atât pentru managerii unitatii patrimoniale cât si pentru asociati. a situatiei financiare si rezultatului e ercitiului.--centralizat $ toate lucrarile contabilitatii se efectueaza intr$un singur loc. calcularea costurilor de productie. reconstituirea capacitatii de finantare a capitalului. bugetelor locale. bugetului asigurarilor sociale de stat.Lucrarile contabile periodice (de sinteza) satisfac nevoile de informare ale agentului economic sau institutiei publice si reprezinta totodata raportari catre #irectiile Fudetene ale 8inantelor +ublice sau conducerea departamentelor si ministerelor. C!$tab"%"tatea ub%"ca este organizata la nivelul institutiilor publice din administratie. cum sunt bilantul contabil. pentru datorii. fiecare unitate patrimoniala trebuie sa$si organizeze contabilitatea. C!$tab"%"tatea a$a%"t"ca $ foloseste conturi analitice. contabilitatea este de doua feluri: a. agentul economic trebuie sa urmareasca in permanenta. in scopul furnizarii informatiilor necesare elaborarii deciziilor economice. sanatate. aparare. . cultura si arta etc.--contabilitatea interna de gestiune are ca scop gestiunea interna a unitatii. Contabilitatea firmei (intreprinderii) este organizata in România in dublu circuit. Lumarul si comple itatea lucrarilor contabile depind de marimea unitatii patrimoniale si de domeniul in care isi desfasoara activitatea. la nivel central. insa data fiind distanta fata de locul producerii fenomenelor economice. locului si modului de realizare. b. actionari. #in punct de vedere al momentului. C!$tab"%"tatea $at"!$a%a este organizata la nivelul economiei nationale si prezinta sintetic activitatea economica a unei natiuni urmarind evolutia +rodusului Intern Drut. pe baza documentelor justificative privind e istenta si miscarea elementelor patrimoniale. Aceasta varianta este operativa in sensul inregistrarii e acte in contabilitate a operatiilor economice in cel mai scurt timp de la producerea lor. intocmirea bugetelor pe feluri de activitati. servicii. 'A .1 2elurile contabilitatii Conform legii. centralizatoare. +e baza lucrarilor contabile periodice. contabilitatea poate fi de trei feluri: a. C!$tab"%"tatea s"$tet"ca $ foloseste conturile sintetice de gradul I si II% b. prin intermediul documentelor de sinteza. clienti.--descentralizat $ lucrarile contabile sunt efectuate la nivelul subunitatilor din structura de productie si anume sectii. in ansamblu si pe structura. C!$tab"%"tatea cure$ta inregistreaza zilnic operatiile economice. gestiunea datoriilor publice si alte operatii financiare specifice sectorului neproductiv. mai precis intr$un compartiment central de contabilitate al unitatii patrimoniale. C!$tab"%"tatea "$tre r"$der"" 1#"r+e"2 se organizeaza la nivelul intreprinderilor care produc bunuri. lucrari. se organizeaza pe baza unor norme elaborate de @inisterul 8inantelor. invatamânt. Contabilitatea financiara are drept obiect urmarirea. )1. si anume: . si urmareste e ecutia de casa a bugetului statului. pe baza datelor din contabilitatea curenta care sunt prelucrate conform instructiunilor elaborate de @inisterul 8inantelor. care are in vedere finantarea capacitatii de e ploatare a unitatii patrimoniale de catre proprietari ( actionari sau asociati ). stabilirea rentabilitatii pe produse. banci. iar alte lucrari contabile sunt efectuate de un compartiment specializat de contabilitate. controlul si prezentarea fidela a patrimoniului. sectoare. pentru capitalul propriu si de terti. presteaza servicii. bugetul statului. Lucrarile contabile sunt efectuate in cadrul unor compartimente specializate numite servicii sau birouri de contabilitate. ateliere. dar prezinta dificultati in privinta coordonarii si controlului% . dar indeosebi la sfarsitul e ercitiului economico$financiar. sunt efectuate analize comple e si se elaboreaza decizii importante atât la nivel microeconomic cât si la nivel macroeconomic. marimea si structura avutiei nationale.8 Conform acestui principiu.

Contabilitatea reprezint5 un instrument '8 . Contabilitatea financiar# are ca obiect 6nregistrarea tuturor opera4iilor ce afecteaz5 patrimoniul agen4ilor economici. *rice operatie economica inregistrata in contabilitatea analitica este necesar sa fie reflectata si in contabilitatea sintetica. 1. 4etoda contabilit#!ii Aceea7i accep4iune a cuvântului se folose7te 7i 6n prezent. bog54iile naturale. autorul primei lucr5ri de contabilitate ?!/@@A #1 ARIG@1GICA. urm5rirea 7i controlul acestuia 6n vederea cunoa7terii rezultatelor 7i furnizarea datelor necesare fundament5rii deciziilor. disponibilit54ile b5ne7ti. precum 7i toate afacerile sale mari 7i m5runte 6n ordinea care a avut loc2. calcularea 7i e plicarea rezultatului financiar. stabilirea rezultatelor 7i a rentabilit54ii produselor ob4inute. Cum 6n 4ara noastr5 este organizat sistemul de contabilitate cu dublu circuit care genereaz5 dou5 circuite respectiv circuitul contabilit54ii financiare 7i circuitul contabilit54ii interne de gestiune vom defini obiectul celor dou5 contabilit54i. Obiectul contabilit#!ii L/CA +ACI*L*. m5surarea varia4iilor la care este supus ca urmare a proceselor economice. 9n prezent conform concep!iei "colii rom+ne"ti de contabilitate "i a legisla!iei contabile : ?obiectul contabilit54ii 6l constituie reflectarea in e presie b5neasc5 a bunurilor mobile 7i imobile inclusiv solul. avere mobil5 i imobil5.':B: considera c5 obiectul contabilit54ii reprezint5: ?tot ceea ce apar4ine negu45torului. ane e de bilan4). z5c5mintele 7i alte bunuri cu poten4ial economic. precum 7i mi7c5rile 7i modific5rile intervenite 6n urma opera4iilor patrimoniale efectuate.fidel5 7i retrospectiv5 a situa4iei 6ntreprinderii. Otiin4a contabil5 e mai pu4in conceptualizat5 deoarece s$a n5scut din necesit54i practice 7i s$a dovedit atât 6n trecut cât 7i 6n prezent c5 are un suport teoretic suficient de bine conturat.8 In fiecare unitate patrimoniala functioneaza in paralel si in strânsa legatura contabilitatea sintetica si contabilitatea analitica. OBIECTUL3 METO/A 4I PRINCIPIILE CONTABILIT56II II. care ofer5 mediului e terior imaginea sintetic5 . 6n cadrul c5rora se mi7c5 aceste bunuri. 6n4elegând prin avere bunuri economice. 6ntocmirea bugetului de venituri 7i c"eltuieli pe feluri de activit54i. II. Contabilitatea intern# de gestiune are ca 7i obiect calcularea costurilor de produc4ie. iar afacerile se refer5 la actele de comer4 financiare. CAPITOLUL . ). 6ntocmirea documentelor de sintez5 (bilan4. titlurile de valoare. cont de rezultate. drepturile 7i obliga4iile unit54ilor patrimoniale. care$i permite s5 se adapteze la cerin4ele economiei 6n permanent5 sc"imbare. a lucr5rilor e ecutate. c"eltuielile 7i veniturile 7i rezultatele ob4inute de acestea. +R*+*RGILI 1G +R*+*RGI*LALIGA2$N1L1HA.

conceptele. $OCU4&3TA=IA 9nregistrarea 6n contabilitate a opera4iunilor economice 6n vederea prelucr5rii 7i sistematiz5rii informa4iilor contabile trebuie s5 aib5 la baz5 conform legisla4iei 6n vigoare un document scris 6ntocmit 6n momentul producerii respectivei opera4iuni. +entru a verifica e isten4a concordan4ei 6ntre informa4iile contabile 6nscrise 6n documentul contabil justificativ 7i realitatea faptic5 se utilizeaz5 in mod obligatoriu acest 'B . 6ntr$un fel sau altul acte de natur5 economic5 nefiind un factor autonom de progres economic 7i social din aceast5 cauz5 7i metoda ei ca sum5 de idei 7i principii teoretice 7i ca modalitate concret5 prin care acestea se transpun 6n practic5. . principiile. Georia practicii contabile are un triplu rol : $ rol e<plicativ $ trebuie s5 permit5 e plicarea.8 ec"idistant al celor ce realizeaz5. Procedeele utilizate frecvent de contabilitate sunt : $ documenta4ia $ evaluarea $ calcula4ia $ inventarierea $ contul $ balan4a conturilor $ bilan4ul contabil A. iar cantitatea de materii prime ac"izi4ionate trebuie s5 se reg5seasc5 6ntr$o prim5 faz5 in depozitul societ54ii comerciale care a ac"izi4ionat$o. C. e perimentul documentarea. regulile contabilit54ii. evaluarea circula4ia 7i inventarierea. balan4a conturilor. justificative. rezultatelor financiare etc. Astfel ac"izi4ia unei cantit54i de materii prime este consemnat5 intr$o factur5 fiscal5. e adaptat5 acestei realit54i. u7urând gruparea. Got legisla4ia stabile7te forma 7i con4inutul documentului pentru a fi luat 6n considerare de c5tre contabilitate atribuindu$i acestuia 7i rolul de a justifica opera4iunile economice pe care le consemneaz5. II. cât 7i la procedee specifice: contul. 5. compararea acestora. $. +entru realizarea acestor roluri. Acest procedeu permite e primarea unitar5 a modific5rilor patrimoniale. I3>&3TA%I&%&A 1fectuarea opera4iunilor economice determin5 consemnarea acestora 6n documente scrise. f5r5 ambiguitate a diferitelor aspecte ale practicii contabile% $ rol normativ $ s5 evalueze calitatea practicii contabile% $ rol previzional $ s5 prevad5 solu4ia noilor probleme ce apar 6n acest domeniu. Procedeele metodei contabilit#!ii +rocedeele metodei contabilit54ii contribuie la concretizarea 7i punerea 6n practic5 a principiilor de baz5 ale contabilit54ii Contabilitatea apeleaz5 la procedee comune 7i altor 7tiin4e cum ar fi: ra4ionamentul deductiv 7i inductiv. &>ALUA%&A Conform acestui procedeu toate opera4iunile economice ce afecteaz5 patrimoniul primesc o e primare valoric5 6ntr$o anume moned5 (de obicei moneda na4ional5). normele. costurilor de produc4ie. CALCULA=IA Acest procedeu permite transformarea informa4iei elementare contabile 6n informa4ii comple e cu ajutorul unor algoritmi de calcul permi4ând stabilirea costurilor de ac"izi4ie. analiza 7i sinteza. iar 6n acela7i timp se genereaz5 o realitate faptic5. teoria contabil5 trebuie s5 delimiteze precis 7i s5 defineasc5 detaliat obiectivele. amortismentelor. bilan4ul contabil.

C . 5ILA3=UL CO3TA5IL Asigur5 sintetizarea 7i generalizarea datelor cu privire la situa4ia patrimoniului la un moment dat 7i rezultatele ob4inute. realizându$se lunar prin centralizarea datelor din conturile contabile. CO3TUL Cu ajutorul acestui procedeu se realizeaz5 6nregistrarea cronologic5.flu ul opera4iilor economice care afecteaz5 acel cont (rulaje) care 6n acela7i timp determin5 modific5ri 7i 6n alt cont sau conturi. gruparea. * parte din aceste procedee constituie o succesiune logic5 in ciclul contabil de prelucrare a datelor: documenta4ia = contul = balan4a de verificare $ bilan4ul contabil. Inventarierea trebuie efectuat5 la 6nceputul activit54ii cel pu4in o dat5 pe an pe tot parcursul func4ion5rii societ54ii comerciale% 6n cazul fuzion5rii sau 6ncet5rii activit54ii cât 7i 6n alte situa4ii e pres stabilite de lege precede 6ntocmirea situa4iilor de sintez5 contabil5. cât 7i pentru fiecare tip de c"eltuieli 7i venituri se asociaz5 câte un cont care arat5 starea la un moment dat (sold). . ?. 5ALA3=A CO3TU%ILO% -5ALA3=A $& >&%I2ICA%&/ +rin acest procedeu se verific5 e actitatea 6nregistr5rilor contabile efectuate 6n conturile contabile. +entru fiecare element patrimonial. 2. prin care trebuie s5 treac5 orice 6nregistrare 7i prelucrarea datelor contabile pentru a se genera informa4ia contabil5 ca produs al metodei contabilit54ii. sistematizarea 7i calculul mi7c5rii 7i rezultatul modific5rilor la care sunt supuse elementele patrimoniale. &.8 procedeu care const5 in stabilirea m5rimii faptice a elementelor patrimoniale 7i evaluarea lor la nivelul valorii actuale (de utilitate sau de 6ntrebuin4are).

continutul operatiei si justificarea efectuarii ei :. . #ocumentele constituie suportul material principal al datelor privitoare la operatii economice cu ajutorul carora se realizeaza: .cantitativa si valorica a operatiilor economice . necesitatea si realitatea operatiilor.8 CAPITOLUL 3 ..consemnarea informatiilor . numarul de 6nregistrare la Registrul comertului '.c"itanta. denumirea unitatii emitente. legalitatea. #ocumentele economice sunt acte scrise 6n care se consemneaza operatii 6n momentul si de regula la locul efectuarii lor si ca baza a 6nregistrarii lor 6n contabilitate. numarul si data documentului .codul fiscal. datele cantitative si<sau valorice aferente operatiei economice efectuate .sintetizarea informatiilor contabile .. denumirea documentelor (factura.1 Functiile documentelor a) de consemnare letrica si cifrica ./OCUMENTAREA OPERATIUNILOR ECONOMICE #ocumentarea ca procedeu al metodei contabilitatii este actiunea de culegere si consemnare 6n documentele economice a datelor privitoare la operatiile economice dintr$o unitate patrimoniala 6n momentul si la locul efectuarii lor. Alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiei 6n documente sunt elemente care difera de la o categorie de documente la alta si asigura detalierea operatiilor consemnate având un rol completativ.prelucrarea datelor sau a informatiilor . continutul. #istingem urmatoarele elemente comune tuturor categoriilor de documente: ' '.' . semnaturile persoanelor participante la efectuarea operatiilor economice consemnate. 3.culegerea datelor . oportunitatea.. partile participante la efectuarea operatiei economice 3.circulatia datelor . adresa sau compartimentul si sectorul care a 6ntocmit documentul.pastrarea (ar"ivarea) datelor Continutul documentelor se concretizeaza 6n elemente obligatorii care trebuie sa asigure reflectarea clara si completa a operatiilor economice pentru care se 6ntocmesc. aviz de e pediere) . a celor care au 6ntocmit documentele si a persoanelor care raspund pentru e ecutarea.

3 "lasificarea documentelor Criterii de clasificare a)#upa natura operatiilor documentele pot fi: . cu calculatoare electronice 3.modul de 6ntocmire .documente pentru alte activitati care nu constituie acte justificative pentru inregistrarile contabile .pasivele..cu masini de facturat sau contabilizat .urmarind activitatea economica si financiara in cele mai mici detalii d) asigurarea integritatii patrimoniului .1rorile descoperite in documente cu ocazia verificarilor ulterioare de catre serviciul contabilitate se aduc la cunostinta celor care le$a intocmit . se scrie apoi deasupra te tul sau suma corecta . toate e emplarele poarta acelasi numar In documentele de casa si de banca $ datele cifrice trebuie repetate si 6n litere Lu se admit corecturi .activele circulante..drepturi si obligatii cu privire la miscarile de valori e) de calculare corecta a costului productiei obtinute f) cu ajutorul lor stabilindu$se drepturile si obligatiile banesti ale unitatilor patrimoniale servind ca baza in cercetarea organelor judiciare ntocmirea documentelor economice +e formulare tip 6n care sunt tiparite datele referitoare la elementele invariabile .facându$se mentiune .precum si a partilor interesate cu privire la operatia consemnata Calitatea si e actitatea informatiilor contabile este conditionata de : $ intocmirea clara si concreta a documentelor $respectarea tuturor regulilor referotoare la continutul si forma documentelor $intocmirea la timp a documentelor 3.rezultatele financiare) .Nreselile din documente se corecteaza prin taierea te telor sau a sumelor scrise cu o linie in asa fel incat sa se poata citi ceea ce a fost scris.salariile. continutul si formatul documentelor variaza 6n functie de: .ordine de plata. asupra acestui fapt si confirmata prin semnaturile acelorasi persoane care au semnat initial documentul .pasta sau creion c"imic $Intocmirea cu mijloace te"nice a documentelor = cu masini de scris. !eguli de intocmire a documentelor In cazul documentelor intocmite in mai multe e emplare.greselile facute cu ocazia intocmirii documentelor pot fi corectate cu respectarea anumitor reguli . .8 b) de acte justificative care stau la baza inregistrarii in contabilitatea curenta a operatiilor economice c) verificarea activitatilor desfasurate .natura operatiilor economice .intocmindu$se alte documente corecte (C1C$uri.documente privind activitatea financiar contabila (6n care se consemneaza activele imobilizate. c"itante).pe baza lor stabilindu$se si angajându$se raspunderi . pe documuntul rectificat . pastrandu$se in carnetele respective fara a se detasa .iar +entru datele variabile se lasa locuri libere @arimea . in caz contrar acele documente se anuleaza.mijloacele de prelucrare Intocmirea documentelor se face manual sau cu mijloace te"nice $Intocmirea manuala a documentelor se realizeaza cu cerneala .

gestionare. foile de parcurs . asigurând pregatirea datelor in vederea prelucrarii lor e)#upa sfera de aplicare pot fi: .Aceste documente nu fac dovada e ecutarii efective a operatiei respective .buletinele de cantarire =analiza pentru valori materiale. evidenta. 1le servesc ca baza pentru inregistrarea operatiilor economice . autorizatiile de functionare .# $ipizarea documentelor Consta in elaborarea unor formulare de documente unitare (ca marime .borderouri de ac"izitii . factura .documente specifice utilizate in anumite ramuri ale economiei f)#upa forma de prezentarepot fi: .dispozitii de livrare .documente intocmite pe formulare cu regim uzual . pe "artie simpla g)#upa locul unde se intocmesc si circula pot fi: . iar prin completarea lor cu date referitoare la e ecuatrea operatiilor respective ele devin documente justificative c)#upa numarul operatiilor economice documentele pot fi : .8 b)#upa functia pe care o indeplinesc documentele pot fi: .eliminarea paralelismelor in intocmirea si circulatia documentelor . cartele si bonuri de masa .continut si destinatie) de un format strict determinat care simplifica intocmirea documentelor !copurile urmarite : $ reducerea c"eltuielilor de imprimare .documente e terne intocmite in afara unitatii facturi. utilizate in toate unitatile patrimoniale .documente intocmite pe formulare cu regim special .gestionare. avize de insotire a marfii.certificate medicale.mi te sau combinate =reunesc trasaturile documentelor de dispozitie si a celor justificative .documente singulare = contin date privitoare la o singura operatie %c"itanta bon de consum.documente tipizate intocmite pe formulare tip strict determinate a caror folosire este obligatorie . C1C$uri.folosire si pastrare :c"itante si c"itante fiscale. facturile.3 .ordinul de plata . nu sunt supuse anumitor restrictii privind tiparirea.documente cumulative sau centralizatoare contin date privind mai multe operatii economice de acelasi fel d)#upa momentul intocmirii si rolul in cadrul procesului informational . numerotare.documente primare intocmite de regula in momentul si la locul efectuarii operatiilor (indeplinesc rolul de documente justificative) .de dispozitie =prin care se ordona a se e ecuta o operatie economica% dispozitii de plata.de e ecutie(justificative) cuprind date cu privire la e ecutarea operatiilor economice.permise de calatorie ) .folosire si justificare (marci postale .documente intocmite pe formulare cu reglementari e prese de tiparire.documente generale sau comune .documente interne intocmite in cadrul unitatii . certificate de inmatriculare .numerotarea si justificarea lor 3.documente secundare intocmite pe baza documentelor primare sau concomitent. bilete de calatorie . carnete de munca.documente netipizate intocmite pe formulare specifice .cu un regim special de tiparire.comanda .timbre fiscale.Aceste documente sunt initial documente de dispozitie. furnizori ")#upa regimul de tiparire si folosire .

8

-

cuprinderea in continutul lor a indicatorilor strict necesari procesului informational proiectarea unor tipuri de documente care sa corespunda necesitatilor de prelucrare cu ec"ipamente te"nice satisfacerea cerintelor de informare a tuturor formelor evidentei economice

3.% &erificarea documentelor economice Inainte de a se inregistra in contabilitate documentele economice trebuiesc supuse unei verificari minutioase cu scopul descoperirii eventualelor erori, asigurându$se e actitatea datelor contabile Herificarea formei consta in controlul intocmirii documentelor pe formulare corespunzatoare naturii operatiilor economice, completarea tuturor rubricilor ,e istenta tuturor semnaturilor persoanelor imputernicite sa vizeze ,verificarea unor stersaturi sau corecturi fara a fi certificate Herificarea aritmetica consta in controlul preluarii corecte in documente a datelor , stabilirea sau efectuarea corecta a calculelor aritmetice. Herificarea de fond consta in controlul realitatii ,necesitatii, oportunitatii si legalitatii operatiilor economice consemnate in documentul respectiv. a) verificarea realitatii operatiei economice are ca scop sa descopere daca operatia economica s$a efectuat la data,locul si$n conditiile prevazute in document b) necesitatea operatiei consta in aprecierea daca operatia inscrisa in document este utila activitatii unitatii si are o justificare economica c) verificarea oportunitatii urmareste daca momentul ales si locul stabilit pentru e ecutarea unei operatii economice sunt eficiente pentru unitate d) legalitatea operatiei se aprecieaza prin raportarea ei la actele normative care reglementeaza genul respectiv de operatii economice (operatiile economice nu trebuie sa contravina legislatiei in vigoare) 3.' "irculatia documentelor +rin circulatia documentelor se intelege miscarea succesiva a acestora prin diferitele verigi ale unitatilor patrimoniale, din momentul intocmirii lor sau intrarii in unitate si pana la predarea lor la ar"iva. Circulatia documentelor trebuie sa se faca intr$o ordine dinainte stabilita, nefiind permisa retinerea documentelor in mod nejustificat de catre un compartiment sau altul. Lecesitatea circulatiei documentelor deriva din faptul ca datele din acelasi document sunt necesare mai multor compartiment si personale din unitate si nu se poate asigura cate un e emplar pentru fiecare utilizator Conditiile impuse de circulatia documentelor : $miscarea documentelor sa se faca pe caile cele mai scurte ,printr$un numar redus de verigi organizatorice (asigura operativitatea utilizarii informatiilor ) $in miscarea documentelor trebuie sa e iste continuitate $rezolvarea problemelor de prelucrare a datelor din documente trebuie sa se faca complet si in termenul prevazut *rganizarea circulatiei se face pe baza graficelor de circulatie.Nraficul trebuie sa cuprinda : $documentele care se intocmesc $lucrarile de prelucrare in fiecare etapa a circulatiei $termenele de e ecutare
.:

8

$persoanele care raspund $compartimentele la care se transmit Cerintele graficului de circulatie : $sa cuprinda toate lucrarile de evidenta, incepand cu intocmirea documentelor primare, inregistrarea lor in contabilitatea analitica si sintetica $sa stabileasca toti lucratorii care participa la intocmirea si prelucrarea documentelor $sa respecte normele cu privire la intocmirea documentelor. Intocmirea graficelor de circulatie a documentelor se face prin: $descrierea si analiza drumului parcurs de acestea $folosirea te tului sau folosirea diferitelor te"nici de reprezentare grafica Nraficele de circulatie pot fi : $grafice individuale ce cuprind operatiile si lucrarile contabile pe care le e ecuta fiecare salariat,termenele de e ecutare a acestora si compartimentele sau persoanele carora li se transmit. $graficul pe compartimente sau de structura cuprinde toate lucrarile de evidenta ale unui anumit sector sau compartiment de activitate ,documentele care se intocmesc,termenele si e ecutanti, compartimentele carora li se transmit. $graficele generale sau sintetice cuprind toate operatiile necesare unei anumite lucrari cu ungrad mai ridicat de comple itate 3.A "lasarea si pastrarea documentelor 8aza finala a circulatiei documentelor constituie clasarea lor la dosar dupa rezolvarea completa si definitorie a acestora +rin clasare se 6ntelege aranjarea documentelor 6ntr$o anumita ordine strict determinata 6n scopul asigurarii, pastrarii lor 6n bune conditii si pentru a fi usor gasite 6n vederea obtinerii informatiilor necesare * clasare rationala si eficienta trebuie sa asigure posibilitatea gasirii cu usurinta a oricarui document, sa fie simpla, precisa, elastica (sa se poata utiliza la un numar mai mare de documente) sa fie potrivita specificului documentelor Criterii de clasare '.Criteriul cronologic = consta in gruparea documentelor in ordinea intocmirii lor (calendaristic) ..Criteriul alfabetic = impune clasarea in acelasi dosar a documentelor tinând seama de denumirea unitatii la care se refera documentelor 3.Criteriul geografic = asigura gruparea documentelor dupa judetul,municipiul sau orasul unde isi au sediul unitatile corespondente :.Criteriul dupa obiect sau pe grupe de operatii economice = consta in aranjarea documentelor pe categorii de probleme (mijloace fi e, active circulante banesti, livrarea marfii) Cel mai frecvent se foloseste o combinatie intre criteriul cronologic si criteriul pe grupe de operatii economice. +astrarea documentelor trebuie sa asigure integritatea acestora si se poate face in doua moduri: $pentru anul curent, organizata in ar"iva curenta a fiecarui sector sau compartiment $pentru anii precedenti, organizata in ar"iva generala a unitatii Consultarea, folosirea si eliberarea de copii si e trase de pe documentele din ar"iva se pot face numai in conditiile stabilirii prin acte normative in vigoare .In locul documentului eliberat se introduce copia certificata de pe documentul original , procesul verbal inc"eiat, aprobarea de eliberare a documentului si semnatura persoanei care a ridicat originalul Germenele de pastrare a documentelor sunt stabilite prin acte normative :
.;

8

$'Cani de la data inc"eierii e ercitiului :registrele de contabilitate si documentele justificative care stau la baza inregistrarii $;Cani de la data inc"eierii e ercitiului :state de salarii si bilantul contabil #upa e pirarea termenului de pastrare documentele se scot din ar"iva generala si se predau la ar"ivele statului daca mai prezinta importanta sau interes sau se dau la topit daca numai prezinta utilitate practica. Reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse se face in termen de 3C zile de la constatare.In afara clasarii si ar"ivarii documentelor si registrelor contabile se organizeaza si clasarea si pastrarea altor purtatori de informatii :microfilme, benzi magnetice, disc"ete,discuri

CAPITOLUL

:

.CONTUL SI SISTEMUL /E CONTURI

#efinim contul ca un model de evidenta si calcul 6n e presie valorica si uneori cantitativa a starii si miscarii elementelor patrimoniale, ca un model de 6nregistrare cronologica a evolutiei acestora. *rice cont desc"is in contabilitatea curenta are un anumit continut economic determinat de insasi elementul patrimonial care se evidentiaza cu ajutorul sau si care poate fi : - bun economic de o anumita destinatie ca de e emplu: mijloc fi , materie prima , produs finit, marfa, numerar in casieria unitatii, disponibil la banca etc. - sursa de finantare in functie de modul de provenienta a bunurilor economice , ca de e emplu: capital social, credite bancare pe termen lung, mediu, scurt, datorii fata de furnizori, fata de bugetul statului etc. - proces economic care antreneaza venituri si c"eltuieli pe fazele circuitului economic, ca de e emplu: aprovizionarea cu marfuri si materiale, productia de bunuri materiale, lucrari si servicii, vanzarea produselor si marfurilor - rezultat financiar care se prezinta sub forma de profit sau pierdere #upa inregistrarea in conturi distincte a e istentului de bunuri economice, surse de finantare sau procese economice la inceputul e ercitiului financiar si a modificarilor acestora pe parcursul perioadei respective , se intocmeste la sfarsit pe baza datelor inregistrate in ele, bilantul contabil care reflecta situatia economica si financiara a unitatii patrimoniale in totalitatea ei .Aceasta inseamna ca obiectul contabilitatii se realizeaza nu prin intocmirea a cate unui bilant dupa fiecare operatie economica si financiara in parte , ci prin inregistrarea completa si neintrerupta in conturi, pe baza de documente, a tuturor operatiilor economice si financiare respective, urmand ca bilantul sa se intocmeasca la sfarsitul e ercitiului financiar pentru generalizarea datelor din conturi .+entru a da posibilitatea acestei generalizari
.>

. consta in folosirea datelor si informatiilor furnizate de ele la controlul integritatii patrimoniului unitatii . proces economic.e plicatia operatiei economice inregistrate in cont .rulajul contului . . la generalizarea periodica facuta cu ajutorul bilantului. controlul nivelului c"eltuielilor de aprovizionare. .functia de grupare este indeplinita de toate conturile prin aceea ca in ele se inregistreaza bunurile economice. nu se foloseste e primarea cantitativa. cum ar fi cei cu privire la volumul productiei globale. se calculeaza costul efectiv al productiei . /e$u+"rea sau t"t%u% c!$tu%u" +entru a se putea identifica din totalitatea conturilor .A . indeplinind anumite functii .total sume . majorarii.functia de calcul se intalneste la toate conturile si pe baza ei se calculeaza situatia tuturor elementelor patrimoniale in diferite momente ale activitatii economice . la inregistrarea operatiilor economice si financiare respective in conturi se foloseste alaturi de etalonul monetar si etalonul natural. dintre carea cele mai importante sunt urmatoarele: . e primarea valorica (etalonul banesc sau monetar ) In scopul controlului integritatii elementelor patrimoniale aflate in proprietatea intreprinderii atat sub aspect valoric cat si din punct de vedere cantitativ.denumirea sau titlul contului . micsorari ale aceluiasi element . sau rezultat financiar .debitul si creditul contului .#eci functia contabila este determinata de continutul economic al conturilor si$n baza ei se asigura e ercitarea de catre acestea . :. Ca elemente distincte ale sistemului de conturi si ca intrumente curente de lucru ale contabilitatii conturile trebuie sa raspunda tuturor cerintelor acesteia .functia de control. a tuturor celorlalte functii enumerate mai sus . de acelea care determina scaderi . sursele de finantare si procese economice pe elemente omogene reflectindu$se in fiecare cont toate operatiile care se refera la un anume element . rezultatele financiare etc. fiecare cont are o denumire . sursa de finantare .functia de sistematizare este realizata de fiecare cont in cadrul sau.!pre deosebire insa de inregistrarile curente in conturi . de productie.functia economica consta in aceea ca fiecare cont reflecta un anumit bun economic.functia contabila a conturilor consta intr$un anumit mod de inregistrare in cadrul lor a cresterilor si micsorarilor determinate de operatiile economice si financiare cu elementele patrimoniale la care se refera in raport cu continutul economic al conturilor respective. .' Structura contului 1lementele componente ale contului formeaza structura acestuia care este: . pe care o indeplinesc conturile .8 contabilitatea foloseste la inregistrarea operatiilor economice si financiare in conturi. de desfacere a produselor finite si marfurilor etc. al productiei marfa etc . prin inregistrarea distincta a operatiilor economice si financiare care provoaca modificari in sensul cresterii .soldul contului 1.functia statistica rezida in aceea ca datele si informatiile furnizate de conturi stau la baza unor indicatori statistici. Gotalitatea conturilor folosite de contabilitatea curenta pentru reflectarea obiectului sau de studiu constituie sistemul conturilor . care determina insasi continutul economic al contului respectiv .

iar pe baza acestora se inregistreaza in conturi .Gotal sume creditoare se obtine insumind e istentele initiale cu rulajul creditor si reprezinta cresteri de pasive.#enumirea de credit vine de la latinescul P credere2 = a avea incredere Continutul economic al debitului si creditului este diferit in functie de continutul economic al contului .1 plicatia contabila presupune ca in dreptul fiecarei sume inregistrate in cont . 1 plicatia descriptiva presupune redarea pe scurt a operatiei economice inregistrate in cont . iar creditul reprezinta micsorarile de active si c"eltuieli . #enumirea de debit vine de la latinescul Pdebere2 = a datora. in functie de continutul economic al contului . rulajul debitor reprezinta cresteri de active si c"eltuieli . iar rulajul creditor reprezinta micsorari de active si c"eltuieli .8 . daca este posibil sa se identifice cu denumirea elementului patrimonial pentru care se desc"ide 2.2 Pre&e$tarea *ra#"c7 a c!$tu%u" c!$tab"% . iar rulajul creditor reprezinta cresteri de pasive si venituri . Ru%a. pe o perioada de timp. fie contabil. rulajul debitor reprezinta micsorari de pasive si venituri .pe o perioada de timp In cazul conturilor desc"ise pentru c"eltuieli si venituri . T!ta% su+e Gotalitatea sumelor inscrise in cont intr$o perioada de timp . inseamna a debita acel cont iar a inscrie o suma in creditul unui cont . Avem rulaj debitor si rulaj creditor . reprezinta elementul contului numit total sume. total sume se identifica cu rulajele conturilor deoarece nu au e istente initiale . debitul reprezinta micsorari de pasive si venituri . /eb"tu% s" Cred"tu% c!$tu%u" #ebitul este partea sau situatia din stanga a oricarui cont. total sume debitoare se obtine insumind Qe istentele initiale cu rulajul debitor si reprezinta cresteri.Continutul economic al rulajului contului este diferit . A inscrie o suma in debitul unui cont . Creditul este partea sau situatia din dreapta a oricarui cont . Avem total sume debitoare si total sume creditoare. daca conturile sunt desc"ise pentru active si c"eltuieli . pe o anumita perioada de timp.u% c!$tu%u" Gotalitatea sumelor inscrise in cont . sa se inscrie simbolul contului corespondent 3. total sume debitoare se identifica cu rulajul debitor si reprezinta micsorari de pasive ..Gotal sume creditoare se identifica cu rulajul creditor si reprezinta micsorari de active. pe o perioada de timp . pe o perioada de timp In cazul conturilor desc"ise pentru pasive . ). pe o anumita perioada de timp. Continutul economic al elementului contului PGotal sume2 este diferit in functie de continutul economic al contului In cazul conturilor desc"ise pentru active . . :. intr$o perioada de timp fara e istentele initiale formeaza rulajul contului. #aca conturile sunt desc"ise pentru pasive si venituri . inseamna credita acel cont. pe o perioada de timp .8 stabilita cat mai aproape sau .Astfel .Astfel daca conturile sunt desc"ise pentru active si c"eltuieli debitul reprezinta e istentele si cresterile de active si c"eltuieli . #aca conturile sunt desc"ise pentru pasive si venituri . iar creditul reprezinta e istente si cresteri de pasive si venituri . 8iecare inregistrare este e plicata fie descriptiv. formate din e istentele initiale si rulaje . E' %"cat"a ! erat"e" ec!$!+"ce "$re*"strate "$ c!$t *peratiile economice care au loc sunt consemnate in documente justificative.

. documentul justificativ..CCC lei. Aceste reguli au la baz5 leg5tura de interdependen45 ce se stabile7te 6ntre bilan4 7i conturile contabile.C'.C'. .C'... 9n urm5torul e emplu se 6nregistreaz5 o serie de opera4iuni economice utilizând atât forma bilateral5 cât 7i cea unilateral5 care afecteaz5 contul de activ P@aterii prime2 7i contul de pasiv P8urnizori2.CCC lei conform bonului de consum nr.C. materii prime 6n valoare de >. < . Dilan4ul ini4ial al e erci4iului curent cuprinde e istentele .C'C o datorie fa45 de furnizori cu un ordin de plat5 prin banc5 in sum5 de A.. 8orma grafic5 unilateral5 a fost conceput5 pentru a se prezenta o singur5 dat5 . iar datoriile fa45 de furnizori sunt de 8. La C'. evitându$se astfel repetarea acestor elemente ca 7i 6n cazul formei bilaterale.C'C se recep4ioneaz5 materii prime ac"izi4ionate de la furnizori conform notei de intrare recep4ie constatare de diferen4e (LIRC#) nr. 9n practica contabil5 se utilizeaz5 dou5 forme grafice ale contului: $ forma bilateral5 $ forma unilateral5 8orma grafic5 bilateral5 (clasic5 ) presupune c5 fiecare cont se prezint5 sub dou5 p5r4i distincte: debit 7i credit. *dat5 cu 6nregistrarea cre7terilor sau sc5derilor 6n una din p5r4ile contului trebuie men4ionate 7i $ data la care a avut loc opera4iunea economic5% $ documentul justificativ al efectu5rii opera4iunii% $ e plica4ia pe scurt a opera4iunii economice 6nregistrate 6n cont.C'C materii prime de la furnizori 6n valoare de 3. !oldul conturilor contabile de la sfâr7itul unei perioade (semestru. :..CCC lei .3.CCC lei..( Re*u%" de #u$ct"!$are a c!$tur"%!r Regulile de func4ionare a conturilor stabilesc 6n care parte a contului (debit sau credit) se 6nregistreaz5 e istentul ini4ial. 3. 9n una din p5r4i (debit sau credit dup5 caz) se 6nregistreaz5 e istentul ini4ial 7i cre7terile elementului pentru care s$a desc"is contul respectiv. '. an ) stau la baza 6ntocmirii bilan4ului 7i ane elor sale.CCC lei.C'C 7i se ac"it5 o datorie fa45 de furnizori cu ajutorul unui ordin de plat5 in valoare de :. 9n data de C. Conven4ional s$a stabilit c5 pentru conturile de mijloace economice (situate 6n activul bilan4ier) e istentele 7i cre7terile se 6nregistreaz5 6n partea stâng5. se dau 6n consum materii prime 6n valoare de B.CC' se recep4ioneaz5 conform LIRC# nr.C'.CCC lei ...C'. la conturile de surse economice (situate 6n pasivul bilan4ier) 6nregistr5rile se fac invers .C'. iar 6n cealalt5 parte se 6nregistreaz5 mic7or5rile aceluia7i element. ' <'C.C'C .C'C materiile prime e istente 6n stoc sunt 6n valoare de 'C.C'... 9n data de . !e ac"it5 6n data de .B . . ).C'.CCC lei . '< C. <..C'.C'C se dau 6n consum conform bonului deconsum nr. 9n plus se adaug5 o coloan5 pentru determinarea e isten4elor (soldului) elementelor patrimoniale dup5 fiecare opera4iune economic5 6nregistrat5 6n cont . (partea de debit ).. 9n data de 'C. iar mic7or5rile 6n dreapta (partea de credit )..C'.. . 6ntr$o singur5 coloan5: data opera4iei.CCC lei.. .C'C. e plica4ia. cre7terile 7i mic7or5rile generate de opera4iile economice ce afecteaz5 elementele patrimoniale reflectate 6n conturile contabile ..8 9nregistrarea celor dou5 categorii de modific5ri (cre7teri 7i mic7or5ri ) care afecteaz5 orice element patrimonial a necesitat pentru o 6n4elegere cât mai bun5 utilizarea unei anumite forme grafice pentru contul contabil .3. La data de ..C'C 6n valoare de ..

C*LG/RIL1 #1 ACGIH pot prezenta numai sold debitor (!f#) reprezentând e isten4ele de activ la un moment dat . determinate de opera4iile economice . /rm5toarele reguli de func4ionare a conturilor stabilesc modul de 6nregistrare 6n conturi a modific5rilor (cre7teri 7i mic7or5ri ) care afecteaz5 elementele patrimoniale. #esc"iderea conturilor la 6nceputul perioadei pe baza bilan4ului ini4ial determin5 prima regul5 par4ial5 de func4ionare a conturilor: $ C*LG/RIL1 #1 ACGIH 6ncep s5 func4ioneze prin #1DIGAR1 7i se deb"tea&7 cu 1RI!G1LS1L1 ILISIAL1 #1 ACGIH (!*L#/L ILISIAL) preluate din ACGIH/L DILALS/L/I ILISIAL% $ C*LG/RIL1 #1 +A!IH 6ncep s5 func4ioneze prin CR1#IGAR1 7i se cred"tea&7 cu 1RI!G1LS1L1 ILISIAL1 #1 +A!IH (!*L#/L ILISIAL) preluate din +A!IH/L DILALS/L/I ILISIAL.C*LG/RIL1 #1 +A!IH pot prezenta numai !*L# CR1#IG*R (!fC) reprezentând e isten4ele de pasiv la un moment dat . determinate de opera4iile economice conform documentelor justificative A patra regul5 par4ial5 stabile7te rela4ia de calcul a e istentului final ( soldul final ) la finele unei perioade de gestiune ( lun5.determinate de opera4iile economice conform documentelor justificative . conform documentelor justificative. !oldul final al conturilor este diferit 6n func4ie de tipul conturilor : . iar soldul final poate fi creditor sau C . e erci4iu financiar ): $ SOL/UL FINAL (1RI!G1LG/L 8ILAL) I SOL/UL INI6IAL (1RI!G1LG/L ILISIAL) E CRE4TERI (ILGRTRI) = MIC4OR5RI (I1OIRI) . +ornind de la aceasta putem prezenta a doua regul5 par4ial5 de func4ionare a conturilor : $ C*LG/RIL1 #1 ACGIH !1 @AI #1DIG1AKT C/ CR1OG1RIL1 1L1@1LG1L*R #1 ACGIH OI CJ1LG/I1LI. determinate de opera4iile economice. se vor 6nregistra modific5rile care afecteaz5 elementele patrimoniale 6n conturile contabile aferente. se debitez5 cu ie7irile (mic7or5rile ) de pasive 7i venituri .8 ini4iale ale conturilor contabile care se vor 6nregistra ca atare 6n acestea la 6nceputul e erci4iului . cu intr5rile (cre7terile) de active 7i se crediteaz5 cu ie7irile (mic7or5rile) de active 7i c"eltuieli. A treia regul5 par4ial5 de func4ionare a conturilor este urm5toarea : $ C*LG/RIL1 #1 ACGIH !1 CR1#IG1AKT C/ @ICO*RTRIL1 1L1@1LG1L*R #1 ACGIH OI CJ1LG/I1LI. 6nregistrându$se 6n aceea7i parte a conturilor cu acestea 6n func4ie de tipul elementului patrimonial (activ sau pasiv ) a c5rui e isten45 se reflect5 6n contul contabil . 9n continuare. iar soldul final poate fi debitor sau C% $ +1LGR/ C*LG/RIL1 #1 +A!IH $ 6ncep s5 func4ioneze prin creditare 7i se crediteaz5 cu e isten4ele sau soldurile ini4iale de pasive cu intr5rile ( cre7terile ) de pasive 7i venituri . urmând ca la sfâr7itul perioadei s5 se stabileasc5 soldul final (e istentul final ) al acestora. conform documentelor justificative% $ C*LG/RIL1 #1 +A!IH !1 @AI CR1#IG1AKT C/ CR1OG1RIL1 #1 +A!IH1 OI H1LIG/RI . 3C . $ C*LG/RIL1 #1 +A!IH !1 #1DIG1AKT C/ @ICO*RTRIL1 1L1@1LG1L*R #1 +A!IH OI H1LIG/RI. +ornind de la regulile par4iale de func4ionare a conturilor rezult5 regulile generale de func4ionare: $ +1LGR/ C*LG/RIL1 #1 ACGIH = 6ncep s5 func4ioneze prin debitare 7i se debiteaz5 cu e isten4ele sau soldurile ini4iale de activ. contul fiind soldat . pe tot parcursul e erci4iului 6n baza documentelor justificative ale opera4iilor economice desf57urate. 1 isten4ele finale sau soldurile finale pot fi 7i C . Cre7terile elementelor patrimoniale sunt de aceea7i natur5 cu e isten4ele ini4iale .

intervalul de timp de la data intr5rii pân5 la momentul ac"it5rii fiind asimilat unui credit comercial. /n e emplu din care s5 rezulte principiul dublei 6nregistr5ri 6n cadrul abord5rii patrimoniale este urm5torul: * societate comercial5 ac"izi4ioneaz5 materii prime 6n valoare de . 9n cadrul acestor teorii e plicarea principiului dublei 6nregistr5ri porne7te de la cele dou5 concep4ii privind rolul contabilit54ii. aceast5 ac"izi4ie genereaz5 cre7terea postului bilan4ier de activ P@AG1RII +RI@12 (mijloace economice) 7i a postului bilan4ier de pasiv P8/RLIK*RI2 (surs5 de finan4are).de la bilan4 la conturi. pân5 6n momentul ac"it5rii acesteia poate fi asimilat5 unei surse de finan4are (pasiv stabil) intrând materii prime pân5 la plata ulterioar5.CC lei Ac"itarea c5tre furnizori a valorii ac"izi4iei: (. dubla reprezentare generând ecua4iile principiului dublei 6nregistr5ri: $ cre7terile mijloacelor economice I cre7terile surselor de finan4are% $ mic7or5rile surselor de finan4are I mic7or5rile mijloacelor economice.CC lei) cont P8/RLIK*RI2 I cont PC*LG/RI LA DTLCI 9L L1I2 (.8 Aceste reguli se aplic5 strict 6n cazul conturilor monofunc4ionale de activ 7i pasiv . respectiv mijloace economice I surse de finan4are. ).CC lei) cont P@AG1RII +RI@12 I cont P8/RLIK*RI2 (. presupune 6nregistrarea oric5rei opera4ii economice 6n cel pu4in dou5 conturi. respectiv instrument de elaborare a deciziilor 7i instrument de control. Conturile bifunc4ionale pot s5 6nceap5 s5 func4ioneze prin debitare iar la sfâr7itul perioadei s5 prezinte sold creditor sau prin creditare 7i s5 aib5 sold final debitor.de la conturi la bilan4. C"iar dac5 ac"izi4ionarea materiilor prime genereaz5 o datorie fa45 de furnizori.CC lei) 3' . reflectarea 6n conturi f5cându$se ca un raport de ec"ivalen45 6ntre destina4ie < alocarea resurselor economice 7i originea < sursa valorilor economice. Cele dou5 teorii au la baz5 puncte de plecare diferite 6n prezentarea regulilor de func4ionare a conturilor: . 9n cadrul teoriei dublei 6nregistr5ri bazate pe patrimoniu se porne7te de la rela4ia dublei reprezent5ri A I +. +ornind de la bilan4. 1 plicarea principiului dublei 6nregistr5ri pe baza patrimoniului presupune c5 orice mi7care care afecteaz5 un element patrimonial este 6n mod necesar 6nso4it5 de o mi7care invers5 7i de aceea7i valoare asupra unuia sau mai multor elemente de patrimoniu.CC lei de la un furnizor care vor fi ac"ita4i ulterior prin contul de la banc5. +rincipiul dublei 6nregistr5ri este e plicat 6n dou5 teorii: $ teoria flu urilor% $ teoria patrimonial5. bazându$se pe patrimoniu% . unul care se debiteaz5 7i unul care se crediteaz5.) /ub%a 8$re*"strare 9 r"$c" "u de ba&7 a% c!$tab"%"t7:"" #ubla 6nregistrare ca principiu de baz5 al contabilit54ii. bazându$se pe flu uri. 1cua4ia dublei 6nregistr5ri: (.CC lei (surs5 de finan4are I credit comercial) cu .CC lei) cre7terea stocului de materii prime cre7terea valorii furnizorilor (mijloace economice) cu .

. 3. *bserv5m c5 fiecare parte a tranzac4iei dispune de câte un tip de resurs5 pe care 6l pune la dispozi4ia celeilalte spre utilizare. 1 plicarea principiului dublei 6nregistr5ri pe baz5 de flu uri Rela4iile de sc"imb (de e emplu vânzare$ cump5rare) dau na7tere 6ntotdeauna la dou5 flu uri de sens contrar 7i de aceia7i intensitate (valoare). La cump5r5tor ac"izi4ia de materii prime are ca 7i scop utilizarea acestora fiind considerat5 o folosin45 determinând 6nregistrarea 6ntr$un cont de activ (materii prime) 6n partea de debit.CC lei Astfel. iar banii 6ncasa4i sporesc mijloacele economice 6nregistrându$se 6ntr$un cont de activ (de e emplu PC*LG/RI LA DTLCI2) pe partea de debit. I bani pe care 6i pune la dispozi4ia furnizorului pentru a$i utiliza /. ea 6nregistrându$se 6ntr$un cont de venituri (cont de pasiv) 6n parte de credit. unul care indic5 resursa iar cel5lalt utilizarea . 9n contabilitatea vânz5torului aceast5 opera4iune de vânzare genereaz5 o resurs5. prin debitarea 7i creditarea a cel pu4in dou5 conturi. iar suma efectiv pl5tit5 pentru ele mic7oreaz5 tot un cont de activ (de e emplu PC*LG/RI 9L DTLCI2) 6nregistrându$se pe creditul acestui cont. dubla 6nregistrare const5 6n 6nregistrarea simultan5 7i cu aceea7i sum5. +utem astfel afirma c5 fiecare resurs5 finan4eaz5 o utilizare 7i fiecare utilizare este finan4at5 de o resurs5. care se influen4eaz5 reciproc 7i 6ntre care e ist5 o leg5tur5 logic5. #ubla 6nregistrare are rolul de a reflecta aceste flu uri economice. 9n cadrul unei opera4iuni de aprovizionare cu materii prime de la furnizori 6n cadrul rela4iei dintre client 7i furnizor se nasc dou5 flu uri economice de sens contrar 7i de aceia7i valoare: Client < cump5r5tor 8urnizor < vânz5tor Realizarea acestor flu uri are la baz5 faptul c5: $ furnizorul are o resurs5 R' I materii prime pe care o pune la dispozi4ia clientului care are nevoie de aceasta pentru a o utiliza /'% $ clientul dispune de o resurs5 R. cu ajutorul conturilor.CC lei (mijloace economice) cu . a cre7terilor 7i a mic7or5rilor ce se produc 6n componen4a 7i structura patrimoniului ca urmare a opera4iilor economice.8 sc5derea obliga4iei de plat5 sc5derea sumei din conturile bancare cu . ca 7i contrapartid5 la livrarea materiilor prime.

C!res !$de$:a c!$tur"%!r 9nregistrarea oric5rei opera4ii economice presupune alegerea conturilor 6n care se transpune opera4ia . când se 6nregistreaz5 opera4ii economice care genereaz5 modific5ri ale volumului mijloacelor economice (a activelor) 7i a surselor de finan4are (a pasivelor) .. 9ntre conturile 6n care se 6nregistreaz5 opera4ia economic5 se stabile7te o leg5tur5 de interdependen45. când se 6nregistreaz5 opera4ii economice care genereaz5 modific5ri 6n structura mijloacelor economice (a activelor)% $ numai 6ntre conturile de pasiv.) !e transfer5 o sum5 de bani din contul la banc5 6n casieria proprie printr$o fil5 C1C 6n sum5 de . *pera4ia produce mic7orarea sumei din contul de banc5 (cont contabil de activ) 7i cre7terea sumei din casierie (cont contabil de activ) generând modificarea structurii mijloacelor economice . 1 emplificarea coresponden4ei conturilor se poate face cu ajutorul unor opera4ii economice care se 6nregistreaz5 astfel : '. 33 . când se 6nregistreaz5 opera4ii economice care genereaz5 modific5ri 6n structura surselor de finan4are (a pasivelor)% $ 6ntre conturi de activ 7i pasiv. Coresponden4a conturilor se poate realiza: $ numai 6ntre conturile de activ. ). alegerea fiind condi4ionat5 de natura opera4iei 7i a modific5rilor pe care le produce . 6n vederea 6nregistr5rii unei opera4ii economice poart5 denumirea de coresponden4a conturile iar conturile 6ntre care se stabile7te o asemenea leg5tur5 se numesc conturi corespondente.CCC lei ..8 9n concluzie putem spune c5 orice 6nregistrare 6ntr$un cont are neap5rat o contra partid5 6ntr$unul sau mai multe alte conturi 7i fiec5rei sume 6nregistrate 6n debitul unui cont 6i corespunde o sum5 identic5 6n creditul altui cont 7i invers. Aceast5 leg5tur5 6ntre contul care se debiteaz5 7i contul care se va credita ..

*pera4ia produce sc5derea obliga4ie fa45 de furnizori (cont contabil de pasiv)7i cre7terea datoriei fa4a de banc5 (cont contabil de pasiv).) !e ac"izi4ioneaz5 materii prime de la furnizori conform facturii 7i LIRC# 6n sum5 de .CCC lei prin intermediul disponibilit54ilor b5ne7ti din contul bancar. 3. *pera4ia produce cre7terea stocului de materii prime 6n magazie 7i 6n acela7i timp cre7terea obliga4iei fa45 de furnizori pentru plata valorii aprovizionate.) !e ac"it5 datoria fa4a de furnizor 6n sum5 de 3. #ubla 6nregistrare opereaz5 atât 6n momentul prelu5rii 6n conturi a soldurilor ini4iale (debitoare 7i creditoare) I e istentele de activ 7i pasiv cât 7i 6n momentul 6nc"iderii conturilor la sfâr7itul perioadei când soldurile finale (!8# 7i !8C) sunt preluate ca e isten4e de activ 7i de pasiv.8 .. Analiza contabila a operatiunilor economice si financiare Analiza contabila consta in cercetarea pe baza de documente a fiecarei operatii economice sau financiare in parte prin descompunerea ei in elementele componente in scopul 3: ..CCC lei.

>A'<.CCC lei deci o cre7tere 6n volum a patrimoniului. iar cre7terile care afecteaz5 conturile de activ conform regulilor generale de func4ionare a conturilor de activ.. conform regulilor generale de func4ionarea conturilor de pasiv se 6nregistreaz5 6n credit (EC). Contul furnizori este un cont de pasiv. (G@D): *pera4ia determin5 modific5ri 6n volumul activului (active circulante) 7i pasivul(datori) cu aceea7i sum5 de 'C.CCC 3. Are loc o cre7terea mijloacelor economice 7i a surselor de finan4are cu 'C.CCC Formula contabila Reprezinta egalitatea valorica a sumelor inscrise in conturile corespondente si cuprinde urmatoarele componente : $contul corespondent debitor . 7i o JIR#C din . la care se refera ea b)#eterminarea modificarilor pe care le produce operatia economica sau financiara in bilant ..NA@A. adica ce se intelege prin operatia in cauza. scris intotdeauna in partea dreapta a egalitatii $semnul PI2care reprezinta egalitatea valorica dintre sumele inscrise in conturile corespondente $sumele inscrise in conturile corespondente 3. ian. Gipul modific5rii bilan4iere A E Rai I+ E Rpi A E 'C. .CCCI + E'C. (CC): Conturile aferente posturilor din bilan4 ce au suferit modific5ri ca urmare a opera4iilor economice sunt: $ @aterii prime% $ 8urnizorii. . adica a formulei contabile. conform facturi nr. (+D): opera4ia determin5 6n activ cre7terea activelor circulante prin cre7terea stocurilor postul de activ care se modific5: @AG1RII +RI@1.'.8 stabilirii conturilor corespondente si a partii acestora = debit sau credit = in care urmeaza sa se inregistreze operatia respectiva concomitent si cu aceeasi suma 1fectuarea analizei contabile a operatiilor economice si financiare in vederea inregistrarii lor in conturi . . +lata materiilor prime se va face ulterior. (L*) : Recep4ia materiei prime reprezint5 o intrare 6n patrimoniul !C D1GA !RL.D1GA !RL recep4ioneaz5 6n data de .CCC @aterii prime I 8urnizori 'C..!RL 6n sum5 de 'C..CCC lei. 1 emplificarea analizei contabile 6n cazul unei opera4iuni economice: !C. parcurge in general urmatoarele etape : a)!tabilirea naturii si . (R8C): Contul Pmaterii prime2 este un cont de activ. (8C): 8ormula contabil5 aferent5 opera4iei economice: 'C. ian. postul de pasiv care se modific5: 8/RLIK*RII :..CCC lei. respectiv a continutului operatiei economice sau financiare supusa analizei. respectiv a elementelor de activ si de pasiv care se modifica . Analiza contabil5: '. a conturilor corespondente in care urmeaza sa se inregistreze operatia economica sau financiara analizata d)Aplicarea regulilor de functionare a conturilor in vederea stabilirii partii conturilor corespondente = debit sau credit$ in care urmeaza sa se inregistreze operatia analizata. ian. !e 6nregistreaz5 6n debit (E#). scris intotodeauna in partea stanga a egalitatii $contul corespondent creditor . . iar cre7terile care afecteaz5 conturile de pasiv. a sensului modificarilor in cauza si a continutului economic al acestora c)!tabilirea pe baza elementelor din bilant modificate . iar 6n pasiv cresc datoriile pe termen scurt. materii prime de la furnizorul !C.

3> .Aceste formule nu sunt agreate in toate cazurile deoarece nu se regasesc conturile corespondente cu sumele adecvate.CCC CR1#IG 8urnizori 'C.CCC &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& #1DIG @aterii prime 'C.CCC #ac5 ata75m la formula contabil5 o serie de elemente cum ar fi: data la care a avut loc opera4ia economic5.Acest lucru se e plica prin faptul ca orice suma inscrisa in cont cu culoare rosie sau c"enar se scade. *rice formul5 contabil5 trebuie s5 con4in5 6n mod obligatoriu elementele enumerate anterior dar prezentarea grafic5 poate s5 difere. corecte .)8ormulele de stornare in rosu presupun intocmirea unei noi formule contabile eronate. dar cu sumele scrise cu o culoare rosie sau in lipsa acesteia cu sumele inscrise in c"enar . b) #upa scopul pentru care se intocmesc .CCC @aterii prime I 8urnizori 'C.formule contabile de corectare numite si de stornare 8ormulele contabile de corectare sau de stornare pot fi : ')de stornare in negru .CCC @AG1RII +RI@1 I 8/RLIK*RII 'C. documentul justificativ care o desemneaz5. ARGIC*L/L C*LGADIL reprezint5 modalitatea de reflectare cronologic5 a opera4iilor economice 6n conturi pe baza dublei 6nregistr5ri. opera4ia economic5 analizat5 poate fi transpus5 6n formula contabil5 6n urm5toarele forme grafice% 'C. 1le se prezinta in doua variante : $Cu un singur cont corespondent debitor si doua sau mai multe conturi corespondente creditoare $cu un singur cont corespondent creditor si doua sau mai multe conturi corespondente debitoare 8ormule contabile compuse au doua sau mai multe conturi corespondente debitoare si doua sau mai multe conturi corespondente creditoare .)de stornare in rosu ')8ormulele de stornare in negru presupun inversarea formulei contabile eronat intocmite si intocmirea formulei contabile corecte . e plica4ia pe scurt a opera4iei ob4inem articolul contabil.8 #aca la elementele formulei contabile de mai sus se adauga si alte componente cum sunt: data la care a avut loc operatia economica . documentul care sta la baza operatiei economice si e plicatia descriptiva a operatiei economice obtinem articolul contabil 8ormulele contabile se pot clasifica din doua puncte de vedere diferite astfel: a) In functie de numarul conturilor corespondente sunt: $formule contabile simple $formule contabile comple e $formule contabile compuse 8ormulele contabile simple se intalnesc ori de cate ori se inregistreaza in contabilitate operatii economice care se genereaza modificari numai in doua elemente patrimoniale numite simple 8ormulele contabile comple e se intalnesc atunci cand se inregistreaza in contabilitate operatii economice care genereaza modificari in mai mult decat doua elemente patrimoniale.formule contabile intocmite conform normelor si instructiunilor de aplicare a planului de conturi . fiind cu semnul minus si prin aceasta se anuleaza rulajele ireale . deci normale .

NA@A !RL 8ormulele contabile se clasific5 6n func4ie de dou5 criterii: $ 6n func4ie de num5rul de conturi corespondente% $ 6n func4ie de scopul urm5rit..CCC !$a gre7it suma.. ian.CCC lei din conturile la b5nci 7i . suma corect5 fiind de 'C. de articol contabil: . a) 8ormule de stornare 6n negru sunt acelea 6n care corectarea sau anularea 6nregistr5rii anterioare se ob4ine prin inversarea pozi4iei de4inute de conturile anterioare care trebuie corectat5 sau anulat5.CCC Casa . .CCC recep4ionat conform facturi nr.CCC lei de la !C.CCC lei 7i cu materiale consumabile 6n sum5 de . anul L materii prime de la !C.CCClei. 8ormulele contabile compuse se folosesc atunci când se 6nregistreaz5 6n contabilitate opera4ii economice care genereaz5 modific5ri 6n mai mult de dou5 elemente patrimoniale: Avem urm5toarele variante : $ cu un singur corespondent debitor 7i dou5 sau mai multe conturi corespondente creditoare !C D1GA !RL ac"it5 o obliga4ie fa45 de furnizori 6n sum5 de >. Aceste formule pot fi: $ de stornare 6n negru% $ de stornare 6n ro7u.CCC $ cu un singur cont corespondent creditor 7i dou5 sau mai multe conturi corespondente debitoare.CCC lei . ''..CCC 8urnizori I U >. D1GA !RL se aprovizioneaz5 cu materii prime 6n sum5 de . !C.CCC materii prime I furnizori 'C.. #ac5 presupunem c5 6n cadrul formulei contabile .CCC lei din numerarul aflat 6n casieria unit54ii. 6nregistrarea opera4iilor economice 7i financiare care determin5 modific5ri 6n dou5 elemente patrimoniale. :.>A'<. 9n func4ie de num5rul de conturi corespondente avem: $ formule contabile simple $ formule contabile compuse. implicând un singur cont care se debiteaz5 7i un singur cont care se crediteaz5.CCC 3A . Corectarea prin stornarea 6n negru se face prin inversarea pozi4iei celor dou5 conturi 6n cadrul formulei anterioare.CCC @aterii prime .CCC 8/RLIK*RI I @aterii prime ''. NA@A !RL .CCC U I 8urnizori A.8 1 . 8ormula contabil5 este : >. ianuarie anul PL2 'C..CCC lei.CCC @aterii prime I 8/RLIK*RI ''.CCC Conturi la b5nci :.'. 8ormulele contabile simple se folosesc pt. 8ormule contabile de stornare sunt formulele ce corecteaz5 sau anuleaz5 6nregistr5ri f5cute deja 6n contabilitate . 6n mod normal 7i permanent . ''. prin formule curente 6ntocmite anterior . 8ormula contabil5 este: A.CCC@ateriale consumabile 9n func4ie de scopul urm5rit avem: $ formule contabile curente% $ formule contabile de stornare sau rectificare% 8ormule contabile curente sunt acele formule ce se 6ntocmesc conform normelor 7i instruc4iunilor de aplicare a planurilor de conturi...

procesele economice si sursele de finantare a acestora in unitatea lor . la fel obliga4iile fa45 de furnizori rezult5 6n sum5 de . deoarece in ambele categorii de conturi se inregistreaza aceleasi 38 .CCC @AG1RII +RI@1 I 8/RLIK*RI ''. dezvoltarea conturilor sintetice .CCC.CCC.<<< #up5 corectare se 6nregistreaz5 formula corect5: (3) 'C. "onturile sintetice sunt conturile de baza ale contabilitatii. conturile analitice inregistreaza elementele respective individualizate dupa insusirile specifice . @AG1RII +RI@1 I 8/RLIK*RI 'C.CCC lei de7i 6n realitate suma aprovizionat5 a fost de 'C. Conturile analitice functioneaza dupa aceleasi reguli dupa care functioneaza si contul sintetic de care apartin . adancirea. iar conturile analitice sunt folosite pentru a reflecta concomitent . grupate dupa caracteristicile generale. In fiecare unitate patrimoniala functioneaza in paralel si in strinsa legatura contabilitatea sintetica si contabilitatea analitica . *rice operatie economica sau financiara inregistrata in contabilitatea analitica este necesar a fi reflectata si in cea sintetica .CCC @aterii prime I 8/RLIK*RI 'C.CCC 1viden4a sistematic5 a conturilor se prezint5 astfel: "onturile sintetice si analitice In contabilitate pentru a se putea oglindi toate elementele patrimoniale din cadrul intreprinderii in totalitatea lor si pe partile componente. a proceselor economice si a surselor de finantare reflectate in contul sintetic respectiv si de necesitatile de detaliere a cunoasterii continutului economic al acestora cu ajutorul informatiilor contabile.CCC.) $ 11. +entru a dep57i aceste dezavantaje se recomand5 utilizarea storn5rii 6n ro7u. dupa insusirile lor specifice. Conturile sintetice se folosesc din necesitatea generalizarii datelor referitoare la e istenta si miscarea elementelor patrimoniale.8 #up5 aceast5 inversare se 6ntocme7te formula contabil5 corect5: 'C.CCC.CCC.CCC lei (creditul contului de materii prime) 7i s$au ac"itat obliga4ii fa45 de furnizori 6n sum5 de ''.'.<<< @AG1RII +RI@1 I 8/RLIK*RI $11. se folosesc doua feluri de conturi conturi sintetice si conturi analitice. partile componente ale elementelor patrimoniale inregistrate in conturile sintetice .CCC lei (debitul contului de furnizori).CCC 1viden4a sistematic5 6n conturi se prezint5 astfel : *bserv5m c5 stornarea 6n negru duce la m5rirea artificial5 a rulajului conturilor folosite concomitent cu alterare coresponden4ei dintre conturi #in analiza eviden4ei sistematice a conturilor rezult5 c5 s$au f5cut aprovizion5ri cu materii prime 6n sum5 de . fiind socotite conturi detaliate ale conturilor sintetice Lumarul conturilor analitice pe care le poate dezvolta un cont sintetic este determinat de natura bunurilor economice . Aceasta determina faptul ca toate operatiile economice si financiare inregistrate in aceste conturi trebuie sa fie e primate in etalon monetar !pre deosebire de conturile sintetice care inregistreza elementele patrimoniale grupate dupa caracteristicile lor generale.CCC lei de7i 6n realitate sunt de 'C.CCC. cu ajutorul carora se reflecta bunurile economice.CCC Corect5m prin stornare 6n ro7u: (.CCC. (') ''.CCC lei. b) 8ormulele de stornare 6n ro7u Acest tip de stornare se face prin repetarea formulei eronate cu 6nscrierea sumei 6n ro7u sau 6n c"enar. #e asemenea rezult5 c5 s$au dat 6n consum materii prime 6n sum5 de ''.'.CCC lei.#eci ele permit detalierea . +ornim de la formula contabil5 la care s$a gre7it suma.

in conturile analitice elementele respective se pot reflecta fie numai valoric ca si in conturile sintetice = asa cum este cazul bunurilor economice nemateriale . #e asemenea pe baza datelor din conturile analitice se pot stabili cu e actitate drepturile si obligatiile unitatii patrimoniale fata de alte persoane juridice si fizice. iar cel de$al doilea . se determina costul productiei .In acest scop sunt utilizate conturi distincte de cele care s$ar putea asocia direct elementelor patrimoniale modificate c) Ge"nica inregistrarii desfasurate $presupune folosirea unui numar mai mare de conturi corespondente decat cel implicat de miscarea economica sau financiara d) Ge"nica inregistrarii in doua circuite $ este determinata in special de comenzile informationale pe care trebuie sa le asigure sistemul de conturi in gestiunea interna a patrimoniului . Astfel spre deosebire de conturile sintetice in care elementele patrimoniale se inregistreaza numai valoric . magazin sau sectie de productie a intreprinderii . Cu toate acestea reflectarea operatiilor economice si finaciare in conturile analitice prezinta unele particularitati fata de conturile sintetice. lucrari si servicii Importanta conturilor analitice consta si in adancirea procesului de sistematizare a informatiilor contabile .8 elemente patrimoniale si deci au acelasi continut economic. separat pentru fiecare dintre acestea . Aceasta intrucat se reflecta pe elemente patrimoniale distincte .+rimul circuit denumit de evidenta sau gestiune financiara furnizeaza informatia de decontare a patrimoniului .Neneralizarea informatiilor contabile se realizeaza prin centralizarea datelor din conturile sintetice cu ajutorul balantei de verificare si in final in cadrul bilantului unde apar numai soldurile conturilor sintetice Atat sistematizarea cat si generalizarea informatiilor contabile sunt posibile datorita legaturilor reciproce care e ista intre conturile sintetice si conturile analitica $ehnici de inregistrare in conturi Crearea si folosirea conturilor ca modele de evidenta si calcul a circuitului economic al patrimoniului se pot realiza in conditiile folosirii mai multor te"nici de inregistrare cum sunt : a) Ge"nica inregistrarii directe = reprezinta regula in construirea conturilor necesare reflectarii circuitului patrimonial . Cele doua conturi corespondente care se debiteaza si se crediteaza corespund celor doua elemente patrimoniale intre care se stabileste raportul de ec"ivalenta specific miscarii de valoare economica. intrarile. comenzi . b) Ge"nica inregistrarii indirecte = este folosita pentru reflectarea pe o cale intermediara a miscarii economice sau financiare . cantitativ si valoric. denumit operativ sau intern de gestiune asigura informatia de reflectare si control privind activitatea interna transformatoare 3B .iesirile si stocurile. contribuind astfel la asigurarea integritatii patrimoniului. in cadrul fiacarui depozit. Aceasta sistematizare se concretizeaza in adancirea detalierii cunoasterii distincte a tuturor elementelor obiectului contabilitatii . procelor economice si surselor de finantare = fie cantitativ si valoric in functie de natura elementelor respective = ca in cazul bunurilor economice materiale .+otrivit acestei te"nici e ista o congruenta intre miscarea reala economica sau financiara si oglindirea ei in conturi. inceput cu ajutorul bilantului si continuat cu ajutorul conturilor sintetice. separat pentru fiecare sectie atelier sau faza de fabricatie si in cadrul acestora pe produse . imobilizarilor corporale si stocurilor /tilizarea conturilor analitice prezinta o importanta deosebita pentru activitatea unitatii patrimoniale intrucat creeaza posibilitatea efectuarii controlului gestionar prin urmarirea e istentului si miscarii fiecarui element patrimonial in parte pe partile componente .

fie prin inlocuirea lor partiala sau totala cu diverse aranjamente financiare. /nitatile patrimoniale pot utiliza un singur registru jurnal daca au un volum mai mic de operatiuni.8 e) Ge"nica inregistrarii de lic"idare sau inc"idere = se foloseste pentru operatiile de calcul si inc"idere a soldului unor conturi care apar in cadrul inregistrarilor desfasurate. +relucrarea in contabilitate presupune mai intii . vanzari etc. Aceste documente primare se pot prelucra in contabilitate . dupa parcurgerea etapelor analizei contabile .Aceste unitati inregistreaza sumele centralizate din registrele au iliare in Registrul$Furnal general periodic . numite si documente justificative. Registru jurnal se numeroteaza si se parafeaza de catre organele in drept . +e aceasta cale se pune in evidenta soldul unui cont care se transfera in continuare altui cont . c"iar lunar. la incetarea activitatii unitatii. fie pe centralizatoare. (videnta cronologica +entru a se putea inregistra in contabilitate .1le nu sunt e presia sau nu corespund unor miscari reale economice sau financiare. *peratiile economice inregistrate in registru jurnal primesc un numar de inregistrare . Acest registru se prezinta sub forma legata. fie se centralizeaza pe anumite perioade de timp. precum si ori de cate ori este cazul. fie document cu document.se ar"iveaza de catre unitatea care este obligata sa$l pastreze impreuna cu documentele justificative care au stat la baza intocmirii lui. #upa ce s$a realizat contarea pe documentele primare. decontari cu furnizorii. operatiile economice trebuie sa fie consemnate in documente primare . intocmirea formulelor contabile fie direct pe fiecare document . operatie numita contare In practica contabila se intalnesc situatii cand trebuie sa se faca formulele contabile fara a avea la baza un document. ca rezultat al suprapunerii a doua miscari de valori economice efectuate simultan. incepand cu ' ianuarie sau cu data inceperii activitatii :C . f) Ge"nica inregistrarii prin contragere = utilizeaza un numar mai mic de inregistrari in conturi .in asemenea cazuri contarea se face pe un document tipizat numit PLota de Contabilitate2. fiecare formula contabila se inscrie in ordine strict cronologica avand in vedere data la care au loc operatiile economice in documentul PRegistru Furnal2 .Iar cele care au un volum mai mare de operatiuni pot utiliza pentru detaliere registre$jurnal au iliare cum ar fi : operatii de casa. centralizatoare sau note de contabilitate. foi volante sau listari informatice in cazul prelucrarii automate a datelor. de banca. la inceperea activitatii . Asa este cazul stornarilor a inc"iderii conturilor de c"eltuieli si venituri .

respectiv soldul ini4ial. a soldurilor pe conturi sintetice. rulajelor cumulate de la 6nceputul anului. stabilindu$se situa4ia fiec5rui cont.1videnta sistematica se realizeaza cu ajutorul registrului PCartea =@are2 Cartea mare !e 6ntocme7te la finele lunii de compartimentul financiar contabil 7i serve7te la stabilirea rulajelor lunare.8 1videnta cronologica sta la baza inregistrarii sistematice a operatiilor economice. rulajele creditoare 7i soldurile finale. #aca in evidenta cronologica . in evidenta sistematica se separa informatiile economice dupa natura lor (dupa continutul economic). 6nregistr5rile efectuate 6n jurnal. direct (fi7e de cont pentru opera4ii diverse) sau prin regrupare pe conturi corespondente (cartea mare 7a"). 1ste un document contabil obligatoriu 6n care se 6nscriu lunar. :' . indiferent de felul operatiilor economice. operatiile economice se inscriu in ordinea in care au loc .

.8 :.

e ista conturi sintetice de gradul I si conturi sintetice de gradul II.conturi sintetice sunt utilizate pentru grupe sau categorii omogene ale elementelor patrimoniale .conturi de pasiv b) #upa sfera de cuprindere . Conturi sintetice de gradul I si conturi sintetice de gradul II. din punct de vedere a continutului lor.8 Re*"stru% "$-e$tar este un document contabil obligatoriu care se 6ntocme7te la finele anului 6ntr$un e emplar 7i stabile7te rezultatele inventarierii patrimoniului. "lasificarea conturilor Clasificarea conturilor se poate face avand in vedere mai multe criterii . Conturile sintetice de gradul I sunt simbolizate cu trei cifre si sunt utilizate de catre unitatile patrimoniale mici si mijlocii Conturile sintetice de gradul II sunt simbolizate cu patru cifre si sunt utilizate obligatoriu de catre agentii economici mari :3 .+entru agentii economici din Romania. fiecare din ele da posibilitatea sa cunoastem trasaturile caracteristice si comune ale acestora +rincipalele criterii in functie de care se pot clasifica conturile sunt : a) #upa functia economica – conturi de activ . La baza 6ntocmirii acestui registru se afl5 P listele de inventariere P sau alte documente care justific5 con4inutul fiec5rui post din bilan4ul contabil Cuprinde dou5 p5r4i: $ prima parte cuprinde elementele patrimoniale inventariate% $ a doua parte cuprinde recapitula4ia elementelor inventariate grupate pe structuri de activ 7i pasiv. Cuprinde elementele patrimoniale de activ 7i pasiv grupate 6n func4ie de natura lor conform cu posturile de bilan4 inventariate.

rulajele perioadei curente . Dalanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii tabelare .Dalanta de :: . precum si centralizarea datelor contabilitatii curente. D.Aceste egalitati e prima un ec"ilibru permanent intre aceste date . totalul sumelor si soldul final de la sfarsitul lunii pentru care se inc"eie balanta respectiva Functiile balantei A. Cu ajutorul acestor balante se controleaza concordanta care trebuie sa e iste intre datele inregistrate in contul sintetic si conturile sale analitice. 8unctia de verificare a e actitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi $ consta in controlul si identificarea erorilor de inregistrare in conturi . 8unctia de centralizare a e istentelor . de unde provine si denumirea de balanta. In cadrul balantei de verificare se obtin anumite egalitati structurale si globale proprii dublei inregistrari si corespondentei conturilor . preluate din balanta de verificare. 8unctia de legatura intre conturile sintetice si conturile analitice = consta in intocmirea unor balante de verificare ale conturilor analitice pentru fiecare cont sintetic care se desfasoara pe conturi analitice. precum si prin intermediul unor corelatii valorice stabilite cu ajutorul ei. legatura dintre conturile sintetice si bilant . prin intermediul diferitelor egalitati valorice care trebuie sa e iste in cadrul balantei de verificare . #eci ele se desc"id facultativ . fiecare cont fiind inscris cu soldul initial . Dalanta de verificare contine toate conturile folosite de o unitate patrimoniala . in care se inscriu datele valorice preluate din conturi.Aceasta legatura se concretizeaza in faptul ca datele din bilantul anual reprezinta soldurile finale ale conturilor . miscarilor si transformarilor elementelor patrimoniale = gruparea si centralizarea datelor inregistrate in conturi cu ajutorul balantei de verificare ofera conducerii unitatilor posibilitatea de a cunoaste totalul modificarilor intervenite in volumul si structura patrimoniului economic. in functie de necesitatile de informare ale factorilor de decizie c) #upa continutul economic $ conturi bilantiere (de situatie) $conturi desc"ise pentru active $conturi desc"ise pentru pasive $ conturi de rezultate $conturi de c"eltuieli $conturi de venituri $ conturi de gestiune $ conturi in afara bilantului @.8 conturi analitice sunt detalieri ale conturilor sintetice si nu au un caracter de obligativitate.5ALA3TA $& >&%I2ICA%& Dalanta de verificare sau balanta conturilor este un procedeu specific al metodei contabilitatii care asigura verificarea e actitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi . diferit de la unitate la unitate . legatura dintre conturile sintetice si conturile analitice. rezultatele financiare obtinute in urma activitatilor desfasurate. 8unctia de legatura dintre conturile sintetice si bilant = balanta de verificare concentreaza informatiile din toate conturile folosite in contabiliattea curenta a unitatii . C. prelucrate si grupate conform necesitatilor de intocmire a bilantului. #.

#esi reda volumul valoric al activitatii desfasurate intr$o perioada de gestiune. T!ta%u% s!%dur"%!r #"$a%e cred"t!are $Dalanta conturilor cu doua egalitati .+entru inlaturarea acestui neajuns se foloseste balanta de verificare cu trei egalitati in forma sa". intr$o perioada de gestiune $balante de verificare ale conturilor analitice se intocmesc inaintea elaborarii balantei conturilor sintetice pe baza datelor preluate din conturile analitice. T!ta%u% ru%a. fie ca o balanta a soldurilor T!ta%u% su+e%!r deb"t!are . se intocmesc pe baza datelor preluate din conturile sintetice si cuprind toate conturile sintetice folosite in contabilitatea curenta a unei unitati patrimoniale. 8unctia de analiza a activitatii economice = are un rol deosebit de important in analiza situatiei economico$financiare pe perioade scurte de timp. T!ta%u% su+e%!r cred"t!are si T!ta%u% s!%dur"%!r #"$a%e deb"t!are . debitoare si creditoare. 1a se intocmeste in doua variante: $balanta tabelara $balanta de verificare sa" 1galitatile ei sunt: T!ta%u% su+e%!r deb"t!are . #upa numarul de egalitati pe care le cuprind : $Dalanta de verificare cu o singura egalitate.1a cuprinde patru coloane. T!ta%u% su+e%!r cred"t!are !au T!ta%u% s!%dur"%!r #"$a%e deb"t!are .1galitatile ei sunt : T!ta%u% su+e%!r deb"t!are .Cu ajutorul ei se obtin urmatoarele egalitati :.8 verificare asigura compararea datelor de la inceputul unei perioade de gestiune cu cele de la sfarsitul ei si cu alte perioade de gestiune e pirate 1.e%!r cred"t!are si T!ta%u% s!%dur"%!r #"$a%e deb"t!are .. este o combinare a balantei de sume si solduri cu balanta de rulaje lunare cu solduri initiale . si in intervalul dintre doua bilanturi . T!ta%u% su+e%!r cred"t!are si T!ta%u% ru%a. T!ta%u% s!%dur"%!r #"$a%e cred"t!are $Dalanta de verificare cu trei egalitati. doua pentru totalul sumelor debitoare si creditoare si doua coloane pentru soldurile finale. denumita si balanta sumelor si soldurilor rezulta din combinarea sumelor cu balanta soldurilor. #upa natura contuirlor pe care le contine $balante de verificare ale conturilor sintetice. "lasificarea balantelor de verificare Dalantele de verificare se clasifica dupa mai multe criterii : '. se prezinta in doua variante fie ca o balanta a sumelor.Aceasta permite si redarea corespondentei conturilor in care s$au inregistrat operatiile economice in functie de continutul lor economic $balanta de verificare cu patru egalitati. se caracterizeaza prin separarea soldurilor initiale de rulajele lunii curente. T!ta%u% s!%dur"%!r #"$a%e cred"t!are Cu ajutorul acestei balante de verificare se poate stabili si urmatoarea corelatie :totalul rulajelor din balanta de verificare trebuie sa fie egal cu totalul rulajelor din evidenta cronologica(din Registrul Furnal) . .e%!r deb"t!are . Dalantele de verificare analitice se intocmesc pentru fiecare cont sintetic care afost desfasurat pe conturi analitice .#e aceea ea mai poarta denumirea de balanta cu rulaje lunare cu sume precedente . fiind astfel singurul instrument care furnizeaza informatiile necesare conducerii operative a unitatilor patrimoniale. nu reflecta natura operatiilor efectuate.

e%!r deb"t!are a%e %u$"" cure$te T!ta%u% su+e%!r deb"t!are %a data "$t!c+"r"" ba%a$te" T!ta%u% s!%dur"%!r #"$a%e deb"t!are T!ta%u% su+e%!r cred"t!are d"$ ba%a$ta 1 er"!ada2 recede$ta T!ta%u% ru%a.e%!r cred"t!are a%e %u$"" cure$te T!ta%u% su+e%!r cred"t!are %a data "$t!c+"r"" ba%a$te" T!ta%u% s!%dur"%!r #"$a%e cred"t!are :> .8 T!ta%u% su+e%!r deb"t!are d"$ ba%a$ta 1 er"!ada2 recede$ta T!ta%u% ru%a.

 !e totalizeaza sumele din debitul si creditul conturilor desc"ise si se determina soldul lor  !e transpun datele din conturi in formularul de balanta de verificare  !e aduna coloanele balantei conturilor si se verifica egalitatile dintre coloanele perec"i dentificarea erorilor de inregistrare contabila cu ajutorul balantelor de verificare 1rorile de inregistrare contabila dupa posibilitatile de identificare se impart in doua categorii: A. in scopul verificarii e actitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi si pentru intocmirea bilantului contabil In vederea intocmirii balantei de verificare se efectueza urmatoarele lucrari :  !e trec toate operatiile din evidenta cronologica (Registrul$Furnal) in evidenta sistematica(Registrul Cartea @are).Aceste erori se identifica prin punctare adica prin confruntarea tuturor elementelor valorice transcrise in balanta de verificare cu cele din evidenta sistematica . care iau nastere din continutul diferit al primelor coloane . pana la data cand urmeaza a se intocmi balanta de verificare. rulajelor si soldurilor conturilor din Registrul Cartea @are in formularul de balanta .#in aceasta grupa de erori fac parte :  1rori de intocmire a balantelor de verificare se grupeaza in a)erori ce se produc cu ocazia adunarii coloanelor balantei de verificare si care se identifica prin repetarea calculelor b)erori ce apar cu ocazia transcrierii sumelor . 1rorile de inregistrare contabila care se pot identifica prin lipsa unor egalitati valorice din cadrul balantelor de verificare tabelare ale conturilor sintetice. balanta de verificare cu patru egalitati cuprinde soldurile initiale debitoare si creditoare iar egalitatea se stabileste intre aceste totaluri ale soldurilor initiale debitoare si creditoare b)la sfarsitul celorlalte luni ale anului primele doua coloane contin date privind totalul sumelor precedente debitoare si creditoare ntocmirea balantei de verificare Dalantele de verificare se intocmesc lunar si ori de cate ori este necesar.astfel : a)in cazul lunii ianuarie .Dalanta de verificare cu patru egalitati se intocmeste in doua variante.

care pe langa unele egalitati valorice. insa nu in conturile la care trebuiau sa fie trecute ci in alte conturi care nu corespund continutului economic al operatiei respective. 1rori de stabilire a elementelor valorice ale conturilor se datoreaza unor calcule gresite .Identificarea si corectarea acestor erori se face prin repetarea calculelor din cadrul fiecarui cont in parte  1rori de inregistrare in evidenta sistematica se datoreaza transcrierii gresite a unor sume din Registrul Furnal in Cartea @are . Identificarea si inlaturarea acestor erori se face in ordine inversa celei in care s$au desfasurat lucrarile de intocmire a balantei de verificare .Aceste erori se identifica ca in cazul precedent  1rorile de inregistrare in evidenta cronologica se produc datorita urmatoarelor cauze : $stabilirea gresita a unor conturi corespondente $inregistrarea unei operatii economice de doua ori $inversarea formulei contabile $intocmirea corecta a formulei contabile dar cu alta suma Aceste erori pot fi identificate cu ajutorul balantei de verificare sa" . reda si corespondenta conturilor.Astfel de erori se identifica prin: punctarea documentelor care stau la baza inregistrarilor. D. totalului sumelor si soldurilor conturilor. +rincipalele categorii de erori sunt :  *misiunile de inregistrarea contabila constau in faptul ca anumita operatii economice au ramas neinregistrate in contabilitatea curenta .Identificarea acestor erori este posibila datorita soldurilor nefiresti ce apar la unele conturi analitice.datorita acestor erori apar anumite anomalii in conturi cum ar fi : $solduri debitoare la conturi de pasiv sau solduri creditoare la conturi de activ $drepturi de creanta neincasate sau datorii banesti neac"itate in termenele stabilite  1rorile de compensatie se datoreaza transcrierii gresite a unor sume din documente in Registrul Furnal sau din acesta in Registrul Cartea @are . efectuate cu ocazia stabilirii rulajelor. . fie ca urmare a reclamatiilor primite de la corespondentii unitatii in legatura cu operatiile economice respective.Aceste erori se identifica prin refacerea calculelor formulelor contabile comple e si prin punctarea acestor inregistrari cu documentele care au stat la baza lor. precum si in urma reclamatiilor primite de la terti  1rorile de imputatie se datoreaza transcrierii unor sume e acte ca marime din evidenta cronologica in evidenta sistematica atat in debit cat si in credit . 1rorile de inregistrare contabila care se pot identifica prin lipsa unor corelatii valorice din cadrul balantei de verificare sa" a conturilor sintetice si a balantelor de verificare ale conturilor analitice.Identificarea lor se realizeaza prin punctarea intre cele doua registre  1rori de stabilire a sumelor in formulele contabile din evidenta cronologica se datoreaza adunarii gresite a sumelor in cadrul formulelor contabile comple e in evidenta cronologica.

tarife pentru costuri. !unt evaluate astfel: bunurile materiale. se evalueaza la valoarea prevazuta in actul de evaluare. c"eltuielile si veniturile. Principiile evaluarii a) +rincipiul stabilirii obiectului evaluarii *biectul evaluarii reprezinta totalitatea elementelor supuse evaluarii. rezultatele financiare. amplasarea si utilitatea lor. Haloarea de .@I. folosindu$se in acest scop preturile si tarifele. pretului de piata al bunurilor asemanatoare. delimitate in timp si spatiu. obligatiile. starea sau amplasarea bunurilor. )omentele si formele de evaluare a elementelor patrimoniale 1valuarea elementelor patrimoniale se face in diferite momente ale desfasurarii activitatii economice: $ la intrarea bunurilor in patrimoniu $ la iesirea lor din patrimoniu $ la inventariere $ cu ocazia inc"iderii e ercitiului economico$financiar. valoare determinata prin e pertiza te"nica numita valoare de aport. b) principiul valorii reale conform caruia elementele patrimoniale se evalueaza la valoarea reala in vederea asigurarii unui bilant real. In cazul creantelor si datoriilor valoarea de utilitate se determina tinandu$se seama de valoarea probabila care se va incasa. respectiv care trebuie platita c) +rincipiul alegerii formei de evaluare conform caruia evaluarea operatiunilor din categoria curenta se face la costuri de productie efective. (valuarea la intrarea in patrimoniu se realizeaza in functie de modul de dobandire* a) bunurile aduse ca aport in natura cu ocazia constituirii sau fuziunii unor unitati patrimoniale. creantele. b) bunurile dobandite prin titlul gratuit sau prin donatie se evalueaza la valoarea de utilitate in functie de pretul pietii. Continutul evaluarii consta in inmultirea elementelor patrimoniale supuse evaluarii e primate cantitativ cu elementele banesti concretizate in preturi. 8ara eveluare nu se poate realiza contabilitatea unitatilor patrimoniale.&>ALUA%&A PAT%I4O3IULUI I3 CO3TA5ILITAT& 1valuarea reprezinta un procedeu al metodei contabile care consta in cuantificarea si e primarea valorica in etalon banesc a e istentei miscarii si transformarii patrimoniului economic pentru a$l reflecta in contabilitate. d) +rincipiul prudentei conform caruia la evaluarea elementelor patrimoniale se tine seama de deprecieri. Haloarea reala este valoarea de utilitate a bunului in momentul respectiv care se stabileste prin luarea in considerare a starii fizice. riscuri si pierderi posibile de inregistrare d) +rincipiul permanentei metodelor care presupune continuitatea in aplicarea normelor si regulilor utilizate in tot cursul e ercitiului financiar si de la un e ercitiu la altul pentru asigurarea comparabilitatii informatiilor.

d. . @etoda prezinta dezavantajul ca in perioada de inflatie apare un profit brut mai mare decat cel real si unitatea va plati impozit pe profit mai mare. #ezavantaj al metodei: in perioade de infaltie are loc micsorarea profitului brut al unitatii. In acest scop se poate utiliza una din urmatoarele metode: a) @etoda primei intrari = primei iesiri 8I8* potrivit careia costul unitar de ac"izitie al primei intrari lot se atribuie primei iesiri% dupa epuizarea primului lot evaluarea se face la costul de ac"izitie al celui de$al doilea lot intrat s.m.d. +entru a calcula la valoarea reala se adauga la costul standard diferentele aferente. apar dificultati la stabilirea valorii de intrare pentru bunurile iesite intru cat ordinea iesirilor poate sa difere de ordinea intrarilor si deci se pune problema alegerii preturilor unitare care sa fie utilizate pentru evaluarea acestora. #iferentele intre pretul real si cel standard se inregistreaza in contabilitate intr$un cont separat. c) @etoda costului unitar mediu ponderat C/@+ calculat dupa fiecare intrare cu formula: C/@+ I C/@+ valoarea stocului initial E valoarea intrarilor $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ cantitatea din stocul initial E cantitatea intrata cantitatea iesita I valoarea materialelor iesite d) @etoda costului standard presupune stabilirea unui pret unic de inregistrare a iesirilor de obicei pretul ce corespunde sursei principale de aprovizionare. se scad din gestiune. c) bunuri dobandite cu titlu oneros (contra plata se avalueaza la costul de ac"izitie) d) bunuri obtinute din productie proprie = se inregistreaza la cost de productie efectiv e) creantele si datoriile sunt evaluate si inregistrate la valoarea nominala inscrisa in documentele justificative in care se consemneaza dreptul de creanta sau datoriile Aceste valori cu care se inregistreaza bunurile la intrare in patrimoniu se numesc valori de intrare sau valori de inregistrare contabila sau costul istoric.a. +rimele cantitati iesite se evalueaza la pretul de ac"izitie al ultimei intrari si dupa epuizarea lotului se face la preturile lotului ac"izitie inaintea acestuia s. b) @etoda ultimului intrat = primul iesit LI8* adica pentru iesiri se atribuie costurile de ac"izitie in ordine inversa intrarilor.utilitate reprezinta pretul presupus ca il accepta un client in functie de utilitatea bunurilor pentru unitatea respectiva.m. la valoare lor de intrare denumita si valoare de intrare% deoarece preturile unitare si implicit valoarea de intrare pentru acelasi bun pot diferi de la o intrare la alta.a. (valuarea la iesirea din patrimoniu sau la trecerea in consum Dunurile iesite din unitate sau din depozite (vandute sau consumate) se evalueaza si se inregistreaza.

Aceste diferente influienteaza diferite surse economice in masura si proportiile prevazute de actul normativ. stocurile raman inregistrate in contabilitate la valoarea lor de intrare.CALCULATIA CA P%OC&$&U AL 4&TO$&I CO3TA5ILITATII Calculatia ca procedeu al metodei contabilitatii reprezinta un ansamblu de operatii matematice utilizate pe tot parcursul ciclului de prelucrare a datelor si informatiilor furnizate de contabilitate. Cazul elementelor de pasiv a) diferentele constatate in plus se inregistreaza prin constituirea unui provizion iar pasivele respective se mentin in contabilitatea curenta la valoarea lor de intrare b) diferentele constatate in minus nu se inregistreaza. incepand cu prelucrarea documentelor primare si inc"eind cu prelucrarea cu calculul rezultatelor financiare si al indicatorilor de eficienta economicadin unitatile patrimoniale . D. @II.#iferentele dintre aceste valori se inregistreaza in contabilitate sub forma diferentei din reevaluare. cu ocazia inc"iderii e ercitiului financiar. Cu acest prilej valoarea de intrare a bunurilor se modifica astfel: valoarea de intrare se inlocuieste cu valoarea actuala. (valuarea la inchiderea exercitiului economico-financiar La sfarsitul perioadelor de gestiune. Haloarea de intrare (valoarea contabila sau costul istoric) se pune de acord cu rezultatele inventarierii. Aceste diferente se solutioneaza diferit pentru active respectiv pasive. +entru acestea se constituie provizioane. A. de regula o "otarare a guvernului. In acest scop valoarea de intrare se compara cu valoarea de utilitate stabilita. evaluarea prin bilant a elementelor patrimoniale se face astfel incat la valoarea de intrare nominala si valoarea contabila pusa de acord cu rezultatul inventarierii: a) diferentele constatate in plus sau minus pe teren fata de situatia faptica se inregistreaza in contabilitate pentru punerea de acord cu realitatea b) diferente valorice se inregistreaza conform evaluarii la inventarieie !eevaluarea patrimoniului economic Reevaluarea elementelor de activ si pasiv se face pe baza unei dispozitii legale in acest sens. #in comparatie pot rezulta plusuri sau minusuri de valoare. Cazul elementelor de activ a) diferentele constatate in plus nu se inregistreaza iar activele se mentin inregistrate in contabilitatea curenta la valoare lor de intrare sau cost istoric b) diferentele constatate in minus intre valoarea de inventariere si cea de intrare reprezinta o depreciere care poate fi: $ ireversibila si atunci se inregistreaza ca amortizare iar imobilizarile depreciate se mentin la valoarea lor de intrare $ reversibila (specifica stocurilor de active circulante in materiale).(valuarea elementelor patrimoniale la inventariere Cu ocazia inventarierii elementelor patrimoniale se evalueaza la valoarea actuala de utilitate denumita si valoare de inventar.

de obiectivele urmarite in activitatea de conducere a procesului de productie 3. ramuri si pe intreaga economie nationala pentru ca ele se determina in mod unitar in cadrul fiecareia . acestea sunt de doua feluri :  +ntecalculatiile sunt acelea care se elaboreaza inainte de desfasurarea proceselor si fenomenelor economice la care se refera .  Postcalculatii sunt acelea care se elaboreaza dupa desfasurarea proceselor si fenomenelor economice la care se refera .+rincipiul determinarii obiectului calculatiei = reprezinta punctul de plecare in organizarea calculatiei si este delimitat prin elementul pentru care se efectueaza calculatia. etc. Astfel pnetru calculul costului productiei fabricate .. calculatii statistice si calculatii de analiza si control ale activitatii economico$financiare a unitatii patrimoniale in cauza. de continutul costului unitar al productiei . .Acestea au drept scop determinarea indicatorilor efectivi cu privire la fenomenele si procesele economice la care se refera pentru a controla modul si masura in care s$au realizat previziunile prevazute in antecalculatii.in categoria antcalculatiilor sunt cuprinse : calculatii de proiect."lasificarea calculatiilor A. de e emplu se pot utiliza diverse metode in functie de particularitatile te"nologiei si organizarii productiei . in functie de scopul urmarit C.eperiodice sunt acelea care se intocmesc la intervale inegale de timp Principiile calculatiei '.!copul fiind previzionarea unor indicatori care stau la baza adoptarii deceziilor privind desfasurarea proceselor si fenomenelor respective. D.#upa sfera de cuprindere a elementelor structurale ale indicatorilor economico financiari in continutul acestora :  "alculatii totale sunt acelea care iau in considerare la stabilirea indicatorilor economico = financiari toate elementele structurale ale acestora.#in punct de vedere al momentului elaborarii calculatiilor in raport de procesele si fenomenele economice la care se refera . de deviz.*rganizarea calculatiei contabile in concordanta cu celelalte forme de calculatie economica (previzionala si statistica) = potrivit acestui principiu datele furnizate de diferitele componente ale sistemului informational economic se pot centraliza pentru calculul . analiza si controlul indicatorilor respectivi pe intreprinderi . de buget.  "alculatii partiale sunt acelea care iau in considerare la determinarea indicatorilor economico$financiari numai o parte dintre elementele structurale ale acestora .+ost calculatiile pot fi la randul lor: calculatii contabile.+rincipiul alegerii metodei de calculatie = datorita marii diversitati a indicatorilor economico$financiari care se calculeaza in contabilitate si metodele de calculatie prin care se determina indicatorii in cauza sunt diferite. Cunoasterea obiectului calculatiei are importanta deosebita in scopul determinarii volumului c"eltuielilor pe care le ocazioneaza o anumita entitate pentru care se calculeaza costul.#in punct de vedere al intervalului de timp la care se intocmesc po fi:  Periodice sunt acelea care se intocmesc la intervale de timp egale  . limitind deci continutul lor numai la anumite elemente . motiv pentru care se mai numesc si calculatii complete .

accelerarea vitezei de rotatie a mijloacelor circulante si respectarea disciplinei financiare etc.#elimitarea in timp a datelor si informatiilor pe baza carora se calculeaza indicatorii economico$financiari sau pe e ercitii financiare = potrivit acestui principiu datele si informatiile care stau la baza calcularii unui anumit indicator trebuie sa provina numai din perioada la care se refera indicatorul in cauza pentru a caracteriza cu e actitate fenomenele la care se refera >.dintre componentele mentionate si la nivelul fiecarei structuri organizatorice a economiei nationale :. .. sa solicite o declaratie scrisa in care sa se mentioneze urmatoarele: . contribuie la mobilizarea rezervelor interne.#upa sfera de cuprindere $inventariere generala care cuprinde intreg patrimoniul intreprinderii precum si bunurile apartinind altor unitati luate spre prelucrare de unitatea inventariata $inventarierea partiala cuprinde o parte a patrimoniului intreprinderii D.#elimitarea in spatiu sau pe locuri de c"eltuieli a datelor si informatiilor care stau la baza calcularii indicatorilor economico$financiari $ consta in delimitarea datelor si informatiilor pe principalele procese la care se refera corespunzator sectoarelor de activitate in care se realizeaza functiile de baza ale intreprinderii @III.Comisia de inventariere are obligatia sa sigileze locurile si caile de acces cu e ceptia locului unde a inceput inventarierea.#elimitarea pe feluri de activitati a indicatorilor economico$financiari care fac obiectul calculatiei $ potrivit acestui principiu este necesar ca datele si informatiile furnizate de contabilitate sa fie delimitate si localizate pe feluri de activitati . "lasificarea inventarierii A. iar urmarirea si determinarea indicatorilor economico$financiari sa se faca in aceeasi structura . din punct de vedere cantitativ. contribuie la infaptuirea controlului asupra integritatii si corectei gestionari a patrimoniului unitatii. #in comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii. calitativ si valoric.Astfel indicatorii respectivi trebuie sa contina date care se refera la o anumita activitate . contabilii care tin evidenta gestiunii inventariate .I3>&3TA%I&%&A PAT%I4O3IULUI Inventarierea reprezinta procedeul de constatare faptica la o anumita data a e istentei elementelor patrimoniale.#upa intervalul de timp la care se efectueaza $inventariere anuala in vederea stabilirii reale a elementelor patrimoniale pentru a fi trecute in bilant $inventariere periodica care are loc in cursul anului sau la intervale mai mari de 'an se efectueaza pentru verificarea e istentei anumitor elemente patrimoniale $inventariere ocazionala se efectueaza in cursul anului fiind determinata de imprejurari speciale cum ar fi predare$primire de gestiune $inventariere inopinanta se efectueaza in cursul anului de catre conducerea unitatii +regatirea inventarierii consta in stabilirea obiectului inventarierii si stabilirea sferei de cuprindere a inventarului. Importanta inventarierii: contribuie la stabilirea corecta a indicatorilor de calcul si evidenta .

. masurare.Inventarierea mijloacelor banesti aflate in conturi la banci se efectueaza prin urmarirea e traselor de cont ale bancilor. In urma inventarierii se pot efectua regularizari prin compensari numai din punct de vedere cantitativ a plusurilor cu minusurile cu conditia ca diferentele sa apara la acelasi gestionar .#aca e ista bunuri care nu se pot inventaria valoric vor fi puse pe liste de inventariat cantitativ. daca diferenta este nefavorabila atunci cand constatarile faptice sunt mai mici decat inregistrarile avem de$a face cu un minus in inventar . cand nu este o persoana vinovata lipsa se trece pe c"eltuieli .Constatarea reprezinta stabilirea pe cale directa si concreta a e istentei elementelor patrimoniale. prin compararea acestora cu soldurile conturilor din evidenta proprie. continutul ei il reprezinta constatarea faptica . Listele de inventar se semneaza de catre toti membrii comisiei de inventariere precum si de gestionarii carora li s$a efectuat inventarierea. In cazul in care diferenta apare mai mare in urma constatarilor faptice fata de inscrisuri acestea se numesc plusuri in inventar care deobicei se inregistreaza. lipsurile respective se inregistreaza in creditul conturilor de bunuri prin debitul contului decontari in curs de lamurire Acest din urma cont se inc"ide in momentul in care s$a stabilit cauza. In caz de calamitati naturale lipsurile se trec in debitul contului profit si pierderi . descrierea si evaluarea elementelor supuse inventarierii . +e ultima fila a listelor de inventariere gestionarul trebuie sa mentioneze daca bunurile inventariate se afla in pastrarea sa. acesta lipsa fiind imputabila. +lusurile se inregistreza ca intrari in gestiune prin debitarea conturilor care indica plusul respectiv si creditarea conturilor de c"eltuieli pe locuri de constatare a plusurilor respective +entru inregistrarea minusurilor in contabilitate e ista urmatoarele situatii : $daca vina apartine gestionarului se imputa acestuia la pretul cu amanuntul.1 istenta elementelor de activ se constata practic prin numerare ./rmeaza confruntarea documentelor faptice cu constatarile di evidenta contabila proprie pentru a se afla rezulatatele inventarierii. !tabilirea si regularizarea rezultatelor inventarierii este ultima etapa care se inregistreaza in urma stabilirii diferentelor dintre constatarile faptice si inregistrarile din evidenta contabila. cantarire. diferenta dintre pretul de inregistrare a bunurilor constatate lipsa si pretul cu amanuntul se vireaza la bugetul statului $in cazul in care la inventariere pentru lipsa constatata nu s$au stabilit cauzele . +e baza constatarilor facute elementele inventariate se trec in listele de inventariere in care alaturi de cantitate si valoare se trec si caracteristicile proprii elemenetelor inventariate. a marimii si starii in care se gasesc ele la data cand are loc inventarierea . cand este o persoana vinovata aceasta devine debitor si i se imputa in consecinta. #e la aceasta regula fac e ceptie bunurile aflate in ambalaje industriale cum ar fi lic"idele a caror constatare se face prin sondaj . pe locuri de constatare a acesteia.$dace in gestiune e ista plusuri sau bunuri apartinind tertilor $daca au fost efectuate operatiuni fara respectarea normelor legale $daca au documente neinregistrate in evidenta etc nventarierea propriu zisa = reprezinta etapa care marc"iaza inceperea efectiva a inventarierii .

' !ituatia activelor imobilizate 3. Dilant . Ane a '. situatia financiara si rezultatul obtinut. bilantul contabil in formatia sa completa este alcatuit din bilant. In Romania s$au instrumentat doua modele de bilant contabil . !ituatia stocurilor si productiei in curs '.3 !ituatia creantelor si datoriilor 3. #ocumentul oficial folosit pentru finalizarea inc"eierii e ercitiului financiar este bilantul contabil.@I>.A Alte informatii privind regulile si metodele contabile si date complementare In varianta simplificata bilantul se prezinta astfel: '. Contul de profit si pierderi 3 Ane a 3. In modelul de contabilitate din Romania. !ituatia stocurilor si productiei in curs 3.: !ituatia provizioanelor 3. sistem de baza si sistem simplificat . Informatii complementare relative 3..3 !ituatia creantelor si datoriilor '. Dilant . Contul de profit si pierderi '.Lucrarile preliminare sunt denumite lucrari contabile de inc"idere a e ercitiului fiind structurate astfel: '. In acest scop se intocmesc documentele contabile de sinteza prin care se determina situatia patrimoniului.. #eterminarea rezultatului fiscal '. ane a la bilant si raportul de gestiune care formeaza un tot indivizibil. contul de profit si pierderi.> Alte informatii privind regulile si metodele contabile si date complementare Lucrari contabile de inc"idere a e ercitiului financiar Intocmirea bilantului si a documentelor de sinteza reprezinta un proces comple deagregare a datelor in vederea construirii indicatorilor economico$financiari privind situatia patrimoniului si rezultatele obtinute.Stabilirea balantei conturilor inainte de inventariere = pentru centralizarea si controlul e actitatii datelor inregistrate in conturi se intocmeste balanta de verificare .> Repartizarea rezultatului e ercitiului '.@odelul de baza se intocmeste de catre intreprinderile mari iar cel simplificat se intocmeste de catre intreprinderile mici si mijlocii... +e baza lui se asigura atat cunoasterea patrimoniului si a situatiei financiare.' !ituatia activelor imobilizate '.: !ituatia provizioanelor '. cat si a rezultatului e ercitiului. iar altele referitoare la redactarea sau completarea propriu$zisa a bilantului. Dilantul contabil in sistem de baza se prezinta astfel : '. #erularea acestui proces se concretizeaza intr$o suita de lucrari dintre care unele cu caracter preliminar .$OCU4&3T&L& CO3TA5IL& $& SI3T&AA 1 ercitiul financiar incepe la ' ianuarie si se inc"eie la 3' decembrie..

C!$tur" de r!-"&"!a$e e$tru de rec"er" In cazul in care deprecierea constatata pe baza inventarului este inferioara provizionului constituit. In situatia in care deprecierea calculata pe baza inventarului (valoarea contabila = valoarea de inventar) este superioara provizionului constituit se constituie un provizion suplimentar iar inregistrarea in principiu este: C!$tur" de c=e%tu"e%" cu a+!rt"&ar"%e s" r!-"&"!a$e%e . Act"-u% "$-e$tar"at %a -a%!area actua%a 9 /at!r""%e "$-e$tar"ate %a -a%!area actua%a 3. inregistrarea cronologica si sistematica.. C!$tur" de c=e%tu"e%" b)cota scadenta de c"eltuieli preluate in e ercitiul curent din e ercitiul precedent.Relatia proprie inventarului prin care se determina situatia reala a patrimoniului la un moment dat este de forma : SNP . A efectua aceasta operatie inseamna a regulariza rezultatul inventarierii. In principiu plusurile se inregistreaza ca intrari in patrimoniu intreprinderii . se diminueaza provizionul constituit cu diferenta corespunzatoare. iar minusurile se imputa. C=e%tu"e%" "$re*"strate "$ a-a$s c)venituri inregistrate in avans direct in conturile de venituri si transferate la inc"iderea e ercitiului asupra conturilor de regularizare C!$tur" de -e$"tur" . inregistrarea sintetica si analitica. in principiu. o c"eltuiala calculata si inregistrata la inc"iderea e ercitiului financiar . In acest scop amortizarea calculata in planul de amortizare sau fisa mijloacelor fi e se compara cu deprecierea determinata in listele de inventariere ca diferenta intre valoarea contabila de intrare si valoarea de inventar +rovizioanele pentru deprecieri vizeaza acele elemente de activ neamortizabile a caror valoare de inventar la data inc"iderii e ercitiului este mai mica decat valoarea contabila de intrare. Relatiile de control proprii balantei sunt cele dintre debitul si creditul conturilor. facindu$se inregistrarea de principiu C!$tur" de r!-"&"!a$e e$tru de rec"er" . ori pentru c"eltuieli care devin e igibile in perioadele urmatoare. #intre acestea cea care ofera informatia de control privind inregistrarea in conturi a tuturor documentelor justificative este aceea ca totalul rulajului debitor sau creditor din balanta trebuie sa fie egal cu totalul rulajului calculat in registrul jurnal general . C!$tur" de -e$"tur" d"$ r!-"&"!a$e +rovizioanele pentru riscuri si c"eltuieli se constituie pentru finantarea acelor c"eltuieli si pierderi a caror realizare sau plata este incerta. Amortizarea activelor imobilizate reprezinta."ontabilitatea operatiilor de regularizare = o data stabilite rezultatele inventarierii . se procedeaza la inregistrarea si decontarea lor gestionara.inainte de inventarierea patrimoniului. +entru a stabili corect rezultatul e ercitiului este necesara separarea in timp a c"eltuielilor si veniturilor inregistrate. *peratiile de regularizare a c"eltuielilor si veniturilor genereaza urmatoarele tipuri de inregistrari contabile : a)c"eltuieli constatate la inc"iderea e ercitiului ca fiind aferente e ercitiului urmator sau de repartizat pe parcursul mai multor e ercitii : C=e%tu"e%" "$re*"strate "$ a-a$s . plusurile si minusurile de inventar. >e$"tur" "$re*"strate "$ a-a$s . inregistrare efectuata pe baza scadentelor C!$tur" de c=e%tu"e%" . nventarierea generala a patrimoniului = reprezinta lucrarea preliminara prin care se stabileste situatia reala a patrimoniului .

#eterminarea rezultatului e ercitiului +entru a stabili rezultatul e ercitiului se procedeaza la inc"iderea conturilor de c"eltuieli si venituri 8olosind datele inregistrate in conturile de venituri si c"eltuieli . inc"iderea conturilor se prezinta astfel: a)inc"iderea conturilor de c"eltuieli Pr!#"t s" "erder" . rete"nologizarii. profitul bilantier se distribuie pe urmatoarele destinatii: acoperirea pierderilor din e ercitiile anterioare% constituirea rezervelor legale. constituirea fondului de participare a salariatilor la profit% constituirea fondului de dezvoltare destinat modernizarii. Aceeasi balanta furnizeaza si informatia necesara completarii bilantului contabil .d)Cota scadenta din venituri preluate in e ercitiul curent din e ercitiul precedent. re&u%tatu% c!$tab"% "$a"$te de "+ !&"tare-deducer"%e #"sca%e-$ededucer"%e #"sca%e -Impozitul datorat C"eltuieli cu impozitul pe profit I Impozitul pe profit $Inc"iderea contului de c"eltuieli +rofit si pierdere I c"eltuieli cu impozitul pe profit $+lata impozitului pe profit Impozit pe profit I conturi curente la banci #istribuirea profitului sau finantarea pierderii +otrivit prevederilor in vigoare din Romania . C!$tur" de -e$"tur" In sfera delimitarilor in timp mai intra si contabilizarea diferentelor de conversie la cursul zilei (3'RII) a creantelor si datoriilor in devize. inregistrare efectuata pe baza de scadenta >e$"tur" "$re*"strate "$ a-a$s . C!$tur" de c=e%tu"e%" b)inc"iderea conturilor de venituri C!$tur" de -e$"tur" . Pr!#"t s" "erdere c)se calculeaza si se plateste impozitul pe profit Re&u%tatu% "+ !&ab"% . si cresterii surselor proprii de finantare % dividende de plata sau varsaminte la buget in functie de forma de proprietate% alte rezerve prevazute de lege si report pentru noul e ercitiu Inregistrarea contabila este: Re art"&area r!#"tu%u" . ? Re&er-e F!$du% de art"c" are %a r!#"t F!$du% de de&-!%tare /"-"de$de de %ata . diferentele de curs valutar favorabile sau nefavorabile privind lic"iditatile in devize calculate la cursul zilei (3'RII) !tabilirea balantei conturilor dupa inventariere +entru a pregati informatia necesara inc"iderii conturilor de bilant si a celor de venituri si c"eltuieli se intocmeste balanta conturilor dupa inventariere.

ca "ta%u% er+a$e$t 9 act"-e%e "+!b"%"&ate1%a -a%!area $eta b"%a$t"era2 Ca "ta% er+a$e$t . +rimul serveste la analiza ec"ilibrului financiar. In acest scop se procedeza la regruparea si restructurarea pozitiilor din bilant . numai daca nu e ista o alta solutie din capitalul social .8inantarea pierderilor se face in ordine. Necesaru% "$ #!$d de ru%+e$t 9 F!$du% de ru%+e$t Tre&!rer"a . F!$d de ru%+e$t .  Analiza ec"ilibrului financiar = o asemenea analiza este centrata pe indicatorul denumit 8ond de rulment. iar cel de$al doilea la analiza rezultatelor. gruparea si insumarea soldurilor din balanta conturilor Analiza pe baza de bilant contabil Analiza pe baza de bilant contabil are ca obiectiv degajarea informatiei contabile privind situatia financiara si rezultatul obtinut. din rezervele legale constituite si in ultima instanta . el e prima sursele permanente (mai mari de un an) pentru finantarea activelor circulante.d"s !$"b"%"tat" 9 dat!r"" #"$a$c"are e ter+e$ scurt1cred"te ba$care e ter+e$ scurt2 Necesaru% de #!$d de ru%+e$t . act"-u% c"rcu%a$t 9 dat!r""%e #"$a$c"are e ter+e$ scurt  Analiza rezultatului financiar = se procedeaza la regruparea si restructurarea pozitiilor din contul P+rofit si pierdere2 TIPURI /E MO/IFICARI BILANTIERE BILANTUL . operatii de prelucrare si transcriere a datelor din bilantul precedent si din balanta conturilor. din profitul e ercitiilor financiare urmatoare. Redactarea(completarea) bilantului contabil Lucrarile de completare a bilantului si contului de rezultate reprezinta. lic"iditatii si solvabilitatii .r!cedeu a% c!$tab"%"tat"" In forma sa cea mai generala.+e baza datelor din bilant se intocmeste tabloul de finantare si contul de rezultate cu solduri intermediare. +rin structura lor operatiile de prelucrare a datelor privind e ercitiul curent constau din selectarea .%!ace ec!$!+"ce Surse de #!r+are prezentate dupa componenta si a mijloacelor economice . bilantul contabil se prezinta astfel: ACTI> PASI> M". contul de rezultate si ane a la bilant. prin continutul lor in cea mai mare parte . ca "ta%ur" r! r"" 0 /at!r""%e e ter+e$ %u$* Tre&!rer"a .

. In acelasi timp va avea loc si o crestere a obligatiilor catre furnizor cu 'CC lei si deci va avea loc o crestere de la . modificarea modificareade devolum volumva vaduce ducela laoocrestere cresterede depatrimoniu patrimoniu In urma acestei operatii postul bilantier P@ateriale consumabile2 se va majora cu 'CC..CCC lei va creste la A. remuneratii datorate > Creditori A GHA de plata TOTAL PASI> . Gotalul actiunii si totalul pasivului va creste cu 'CC lei..CCC A.. +ersonal.rolul lor economice in procesele Ob%"*at""%e "$tre r"$der"" fata de terti TOTAL PASI> /re tur"%e "$tre r"$der"" fata de terti TOTAL ACTI> . +roduse finite TOTAL ACTI> PASI> Su+a Nr.CCC 9 . BILANT "$c=e"at %a data de (1 +art"e lei ACTI> Nr.CCC ' Capital social 3C. #ebitori >.CCC :.CCC lei la .CC 3.'CC lei. . 1.CCC . $r... @ijloace fi e . /e$u+"rea !stu%u" crt. Clienti A...CCC 8.188 E'. Conturi la banci in lei .CCC 9 .CCC 'CC 8. 1@ /n agent economic se aprovizioneaza cu materiale consumabile in valoare de 'CC lei de la un furnizor pe baza de factura (se porneste de la situatia initiala).'CC lei. Casa in lei :.CCC >CC .CCC 8. Credite bancare pe termen lung si :. /e$u+"rea !stu%u" Su+a crt..188 mediu 3 8urnizori : Impozit pe salarii .CCC '.CCC lei deci de la A. @ateriale consumabile 3..

Gotalul activului si totalul pasivului se va modifica in sensul diminuarii cu 3.CC 3..CCC 8.CCC lei si in acelasi timp si cu aceeasi suma se micsoreaza postul de bilant PCreditori diversi2.. 2 Agentul economic a ac"itat unui creditor suma de 3. Clienti A.)88 Capital social 3C.CCC -. Su+a Su+a 1.CCC 8.)88 3.CCC '.. @ijloace fi e @ateriale consumabile . $RI+$R %a$t c!$tab"% mii lei ACTI> Nr. +ersonal..CCC lei. $r.. Conturi la banci in lei . #ebitori >.AERI+ER B"%a$tu% c!$tab"% lei ACTI> Nr. PASI> N /e$u+"rea !stu%u" r Su+a Su+a .CCC :.1. Casa in lei :.1. modificare modificarede devolum volum6n 6nsensul sensulmic7orVrii mic7orVriipatrimoniului patrimoniului In urma acestei operatiuni economice se micsoreaza postul din activul bilantului PConturi la banci in lei2 cu suma de 3.CCC 9 .. . remuneratii datorate > Creditori A GHA de plata TOTAL PASI> E'.CCC %. +roduse finite TOTAL ACTI> mediu 3 8urnizori : Impozit pe salarii . PASI> N /e$u+"rea !stu%u" r cr t ' ..CCC lei. 'CC 8.CCC Credite bancare pe termen lung si :. /e$u+"rea !stu%u" crt.CCC 9 . /e$u+"rea !stu%u" crt.. >CC .

CCC '..CCC mediu 3 8urnizori : Impozit pe salarii .CCC .CCC 8.)88 cr t ' Capital social 3C.)88 3.. remuneratii datorate > Creditori A GHA de plata TOTAL PASI> . Clienti A. .CCC . +roduse finite TOTAL ACTI> .'CC 'CC .... Credite bancare pe termen lung si :. #ebitori >.CC 3. +ersonal..CCC 98.'CC >CC . @ijloace fi e @ateriale consumabile .CCC :.CCC 98.1.CCC A.... Conturi la banci in lei . Casa in lei #.

AER$RI+ B"%a$t c!$tab"% lei ACTI> Nr... +ersonal.. Credite bancare pe termen lung si :. modificare modificarede destructurV structurV6n 6npasivul pasivulbilanWului bilanWului .. modificare modificarede destructurV structurV6n 6nactivul activulbilanWului bilanWului In urma acestei operatii.)88 Su+a . $r. remuneratii datorate > Creditori A GHA de plata TOTAL PASI> . #ebitori >...CCC lei..E'.CC 3. iar postul bilantier PClienti2 se va micsora cu ..CCC mediu 3 8urnizori : Impozit pe salarii .. Casa in lei #. Gotal activ si total pasiv ramân nesc"imbate..CCC .'CC >CC . /e$u+"rea !stu%u" crt.CCC lei.'CC 'CC A.CCC 98.CCC lei. . )@ #in remuneratiile datorate se retine impozitul pe salarii datorat bugetului statului de :CC lei.. +roduse finite TOTAL ACTI> E'.CCC .CCC 98.CCC A. @ijloace fi e @ateriale consumabile PASI> N /e$u+"rea !stu%u" Su+a r cr t ' Capital social 3C. Conturi la banci in lei . Clienti A.CCC '.. 1.CCC 8. pe baza ordinului de plata introdus in banca de client. postul bilantier PConturi la banci in lei2 va creste cu .)88 3. $r. (@ !e incaseaza de la un client suma de .CCC .

Care sunt func4iile contabilit54ii primare 7i cele ale contabilit54ii interne de gestiuneY A. @ateriale consumabile 3. 1.CC 3. detaliind sistemul de contabilitate care se utilizeaz5 6n R*@XLIA la momentul prezent. . 1numera4i elementele patrimoniale de activ 7i pasiv. AI+ER$R B"%a$t c!$tab"% lei ACTI> Nr.In urma acestei operatii postul de pasiv P+ersonal remuneratii datorate2 se va diminua cu suma de :CC lei iar postul de pasiv PImpozit pe salarii2 va creste cu :CC lei. #efini4i bilan4ul. +rezenta4i cele dou5 sisteme contabile e istente 6n lume la ora actual5.CCC '.CCC Credite bancare pe termen lung si :. ' . Gotalul activului si totalul pasivului va ramâne nesc"imbat. #efini4i 6ntreprinderea ca unitate patrimonial5 de baz5 6n care se organizeaz5 contabilitatea.CCC 8.CCC ..CCC 98. +roduse finite TOTAL ACTI> PASI> /e$u+"rea !stu%u" Su+a .. '. #efini4i informa4ia. Clienti A. B. +rezenta4i criteriile utilizate pentru clasificarea informa4iilor 7i caracteristicile principale ale acestora având 6n vedere importan4a acestora 6n realizarea func4iilor manageriale.)88 mediu 3 8urnizori : Impozit pe salarii . +rezenta4i detaliat activele imobilizate 7i capitalul propriu. >. Ce informa4ii 6nglobeaz5 eviden4a economic5. Conturi la banci in lei . ''.. Care sunt principiile contabilit54ii. remuneratii datorate > Creditori A GHA de plata TOTAL PASI> A$treb7r" reca "tu%at"-e '..'CC '. #ebitori >.. . crt. Casa in lei #.CCC 98.. +ersonal.CCC .>CC . #efini4i care este obiectul contabilit54ii conform 7colii române7ti de contabilitate cât 7i obiectul contabilit54ii financiare 7i a celei interne de gestiune. @ijloace fi e ..)88 Nr. +rezenta4i patrimoniul ca 7i obiect de studiu al contabilit54ii. Su+a Capital social 3C.. 'C..CCC '. 3. :. +rezenta4i procedeele de baz5 ale metodei contabilit54ii.CCC A.'CC 'CC A. /e$u+"rea !stu%u" crt.. 8.

'3.C lei $ 8urnizori $ . lei. In cadrul acestei forme de inregistrare se desc"id fise de cont pentru operatii diverse pentru fiecare cont utilizat in care se preiau din registrul jurnal. toate sumele cu care respectivul cont s$a debitat si s$a creditat. forma clasica sau cu jurnal unic = este recomandabila pentru intreprinderile mici unde volumul operatiilor ce pot fi inregistrate zilnic este limitat. Forma de contabilitate pe jurnale Caracteristica esentiala a formei de contabilitate pe jurnale este inregistrarea succesiva a informatiilor financiar contabile. 8orma de contabilitate pe jurnale se poate practica in doua variante: '.C' = a ac"itat conform facturii fiscale nr.8.C lei $ Clien4i = 'C lei $ Casa $ . +rezenta4i principalele tipuri de modificare bilan4iere privind activul 7i pasivul.C < 'C.. lei printr$un ordin de plat5 decontat de banca unde societatea 67i are desc"is contul. Aceasta ..C' de la pozi4ia ?R2 m5rfuri 6n valoare de . Care sunt criteriile de ordonare 6n bilan4 a elementelor de activ 7i pasivY ':. @>. .C' societatea contracteaz5 un termen pe termen scurt 6n sum5 de 'C mii lei pentru ac"itare.. fara ca rulajele sa fie dezvoltate pe conturi corespondente . La . In acest caz registrul cartea$mare....P%I3CIPAL&L& 2O%4& $& CO3TA5ILITAT& 8ormele de contabilitate se deosebesc prin modul de prelucrare a datelor si prin structura registrelor folosite pentru inregistrarea cronologica si sistematica. '. La .C lei $ Conturi la b5nci = 3CC lei $ Capital social $ . +rezenta4i ce modific5ri bilan4iere au loc 6n cele : e emple enun4ate anterior 7i surprinde4i aceste modific5ri prin 6ntocmirea unor bilan4uri succesive. cu indicarea simbolului conturilor corespondente si stabilirea soldului dupa fiecare operatie reportata. mai int6i cronologic in registrul$jurnal si apoi sistematic in registrul cartea mare .C' societatea 6ncaseaz5 prin contul s5u bancar contravaloarea m5rfurilor livrate anterior unor clien4i 6n valoare de > lei.CC lei $ @aterie prim5 $ .C lei $ @ateriale consumabile = .C'C al unei societ54i comerciale cuprinde urm5toarele posturi: $ @ijloace fi e $ .C' = ac"it5 factura ?R2 suma de . Dilan4ul de desc"idere la C'.C'. poate fi constituit din 8ise de cont pentru operatii diverse.C lei $ Credite bancare = 3C lei La 'C. La '.

forma evoluata sau cu jurnale multiple = se caracterizeaza prin folosirea unui sistem de jurnale au iliare. imbinindu$se evidenta cronologica cu evidenta sistematica.. Forma de contabilitate maestru /sah Caracteristica de baza a formei de contabilitate maestru$sa" este reportarea cronologica a tuturor sumelor din registrul = jurnal unic sau din registrele jurnal au iliare in fisele sintetice cartea mare (sa") desc"ise separat pentru debitul si creditul fiecarui cont utilizat cu defalcare pe conturi corespondente.Astfel in registrul cartea mare comparand rulajele debitoare cu cele creditoare si tinand seama si de eventualele solduri precedente se pot stabili lunar soldurile finale .+relucrarea paralela = in cadrul careia pornind de la introducerea datelor in sistem . +lte forme de contabilitate +rogramele de calcul computerizat permit prelucrarea datelor ciclului contabil. rulajul debitor . de regula pe baza articolului sau formulei contabile redactata fie direct pe documentele justificative ( primare sau centralizatoare) fie pe un document tipizat specializat PL*GA de C*LGADILIGAG12 In functie de maniera de organizare a inregistrarii si prelucrarii computerizate a datelor in cadrul ciclului contabil in vederea realizarii diferitelor categorii de evidenta . pe baza Lotei de contabilitate. cronologice si sistematice. Lunar totalul inregistrarilor din registrele jurnal au iliare se reporteaza in registrul$jurnal general. jurnalul operatiilor diverse. registru jurnal si registru cartea mare sub forma fiselor de cont pentru operatii diverse . sintetice si analitice . jurnalul vanzarilor si altor iesiri. in registrul cartea mare. intr$o singura pozitie. #ebitul fiecarui cont utilizat se regaseste in jurnalele diferitelor conturi creditoare cu care are corespondenta . in urma unei singure introduceri a acestora in baza de date. din care se preiau in coloane distincte din registrul cartea mare astfel incat prin insumarea acestora se formeaza pentru fiecare cont utilizat . a tuturor conturilor contabile sintetice utilizate. Lunar pe baza fiselor sintetice cartea$mare (sa") se intocmeste registrul cartea mare(propriu$zisa) sub forma fiselor de cont pentru operatii diverse sau direct balanta de verificare a conturilor contabile sintetice Forma de contabilitate jurnal cartea-mare 8orma de conatbilitate jurnal cartea mare se bazeaza pe principiul inregistrarii unilaterale a operatiilor economice adica numai in creditul conturilor pentru care se desc"id jurnale. softurile (programele) informatice definitiveaza prelucrarea acestora in flu uri informationale paralele care asigura obtinerea . in corespondenta cu conturile corespondente debitoare . cum ar fi: jurnalul operatiilor de casa si banca. jurnalul decontarilor cu furnizorii. in cadrul fiecarui jurnal #ocumentele reprezentative ale acestei forme de contabilitate sunt jurnalele desc"ise pentru creditul fiecarui cont. astfel construite incat creditul fiecarui cont utilizat se afla intr$un singur jurnal de unde se reporteaza lunar . denumite si analitice. pentru fiecare tip de operatii economico$financiare repetitive. respectiv. dupa sc"ema$sa" . pot fi identificate trei tipuri de prelucrari computerizate a informatiilor financiar contabile si anume: '.forma utilizeaza intr$o forma corelata urmatoarele registre de contabilitate: registru inventar.

analitice.. . si respectiv. 3.concomitenta atat a evidentelor cronologice si sistematice cat si a celor sintetice si analitice . in surse de date pentru validarea evidentelor sistematice. sintetice.+relucrarea succesiva = in cadrul careia softurile informatice asigura transformarea evidentelor cronologice. +relucrarea integrata = in cadrul careia categoriile perec"i de evidente : cronologico$sistematica% sintetico$analitica si sintetico$sistematica (analitica si cronologica) se realizeaza concomitent prin transcopiere. si respectiv.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful