You are on page 1of 83

DOINA IULII'ESCIJ

NO'IT UN I P tr,A]T{T U VTI T'CIRTT X,ITIDI Ctr

Iil l

urn,4

1.1' l

|,t,,,4

(,l

t)

lt A I t'

200 t

('Itl'R I ht'l

(',lPlI'Ot.lll. l/lll. Gll]IN,4S7'l(','l ('Ol(t:;('l'lt',1 t'l'l'l'ltl)lltl:.,'t


t,(
t

"""""""""""" 6 IN',t'RoDI.t(.:'l'\y....'.-... """""""""" 7 v t ttt)l)It('1,:nr........... l,t r'(,t.ttt, r. IrEArtU'I',4'il8,4 i* 1)111v(:Et'7'1A,4('1"U,.'ll.i.--..-. tr)


t

t)" lN't'

...,.............. .!,9 ),lt'ItR,l ('0R It('"1',1 A c0 R I'lJ LItl ..........,,.. (|il I' t'l 0 t, I L I X. I|XE RC I TI I $ I X'I ET'Q D l;' D Ii G I llt N,4 S I' t C,'[ IITIiDI(",11.,,i C;NTIP,,TTE PE APARATE, SI{iTIiIITE ,II I?T]NC'UI

1i,41/

l.

""""""' ' ' "'" "' "" ' rellltililirii cnrlt'rtl irr """ l' LJ. hlrrllo(r'r'rtlrin I lllulrllilrrlcrr trtrtlittttl
r;i "rcop
i

""""""""""""""" IJ """""""' " " ""' 17 """""""""'""" 211 """""""""i""" Zf " """"""""" 12 """"""""'""""' 39 " """"""1
1

orrGAN l(ti................ A. lilclcilii rlc girrrnaslicit lrentru opartlllrl rtspirrtlor.'.' lX.l. lrrrpoll:rrrln poz.i{iilolr:orpulrriin g,itttnrtslicn rcsirirllrtt'ic.
l\,2.l.]rtr-tiliilillct.crlcrcs1lira|ic....'...
I

.................., i,05
,"..'..'....'.',.....'.',...
105

"..'.....'.'.'. l(ltl
'..'.....'......",. I
I

',.lt,lt'()II]t'tI,I(INti.l"}T.ERAPItl-|B,,lZEI'ti.l'EIINI(,[j,..'.'.'.,'."...2(l
ll,l. N'llrrrirrl serttl islttt'lc"ll.l- Nollrrrri rlcs;rlc pitlc, lttnsljul, rlclini(it,
ll. L l'r'rrccrleclr: tt.ltrliikrrtrc tlc
nrrrsni

X.3.

procr:tlec 9i tehnicn 1ttr""""""""""


scolt'

1X,4. lrircr
I

lilro'cilii rlc t cspirnlitr irrsollto <lc nrigciiri ;rlsiyc' .....,.,.'.. cilii rlc rcspirulit insolitc rlc nriqcrlri aclivc.'......."'.'

{l

.'....'.".'..'.".. I l3

ll

.1,

r\trlotrtttsttjrrl

........."'."""
gi

...'... I l 'l X.5, I'rrz-iliilc ryi rrriqtirrilc liberc rlc ntenrbrc supcriortre ctt rcspiritlle IX.(r. llrcr'cilii tlc rcsgrinr[ic insolilc dc nrir;cliri ctt nprl'1llc pot'(nlivc...'....'.'......'........'."',. I IlJ
I

11.1.

l\'lnrllrrl irt spttll 11.0. ll,l'l rrrt.rlicrrlui iu fixurea ilrdica{iilor

X,7.

lirclr:ilii

rlc

rtspirttlic cu rez-islcnlir

........'..'......'.'........ I I I
.......... I 2(l

conlluirrrlicu(iihr, ;rlccttrrr ili itt tortllrtlrrl

Lll.

t,lrr:r'cilii liz.icc crrt'c lirvorizcitzit

rcspilalirr,.......

ll. /. l'olrrrt'lt'rlc rtPlicttrc n ltirrr:tolernpici"""""""""""" G I It'I NASTICA',l',E IIA l',E rJ'r 1 tl l t, r'r( r t. I t

"""""""""""""""'

50

l. I.
liz-ite

"lll.l.

l',rt'r'rllii lizico slrrlicc

lll.2. l'lrllcllll

rlirrrrtuicc

"" " "" """"""""" 5-5 55 ":""""""""""""""""""""""""" "' "" """"".. 57


"""""""""""""' """"""""'
59
O(l

ci

liirclcitii rlt lcspirnlic insofite rlc rllnlrifcstrlri fottelicr: qi trttrzic:rk'.......................'"'.. l2l .'...'..'-... l2l lX.lll- i\;rncrl rolurtlitni oa erorciliu do rcspit'rrlie ll.lhcltilii tlc gitrrnuslici pen(ru illlilrillrtl cnt'tlio-r'ttscrtl:ll'...'.'.........-.'................'..,..'.....". I 25
1X.9.

,'.lrIl,()t'l|I.Il/.P0ZI7.III'EiNtttNt,l"t).I'EIIAPlE.
l\'.1. l'orllllkr l\rltrlltlncttlttlc. l\/.1. l,lrilillc rlrriytrlc rlirr ;roziliilc fitlttltttlteltlttlc.

t,,n,t't'()t.ul. v. ttAZlil,E illliTqDI('li

ll,E

KINli'r()7'ER.'ll',ltil.'.65

lX.ll.l\lilrirripusivctutfeclccilcttlttlolii..'.'....,',','..., lX.l2. (lrrrlr"lclii qi rclaxrlri tttuscullttt 1otrrr1c............,.. lX.l3.Nlilriiri:rclivc ttrulilicc lX.l'|. llr.crcilii rkr rcspirnlic cu cl'cct cilctrlalor....'.. lX,I5, Itrur:ctlctr tlc girnnnslici vurculnt'r1..... It. I 6. A'ltsn.iul cu clbctc circutattirii ..,., lX.l7. lntlicllii qi conlrrindirrnlii.....,..,.....,....
(:. Ir).rercilii rlc giurnrrstici pentru slinrultrcrr fuhclionlLl lX.ltt. lilxcrcliilc plsive tle nhdontctr.,.,,. . . i .
lX.19. llrerciliile rrctivc tlc nbdonrctr..,.....,.....,....f
I

.'.'... l2(r
....--..117

..'.'..'..."..'....... l2?
......'.... l2tl

........'......'..."'... I29 '..,.,. .."........',.........'


|
.1 I

132

upnralului rligestir'.,...,.,,,.,.,.

lJf

.......'. l.l5
......... 137

...,..

lX,

2(1. llxcrcilii do abrlonten cu rczislenlfi..' lX.2l. llxcrcilii pr:nlrrr nrugchiul rliufrngnr |X.22, lutticnlii pi corrtlnlndicrlii......."..'.'...

."...'..,'.'."........ tlU ..........'..'..,'.."." l"l2 .,,."'........'.."'.... l'12

l). llxcrcilii tlc gitnnnslicil;tcnlrrr slinrrtklrtlr lunclici rlc rrrrll'i(ic.,....

...."'.' l{-l

ll. llxcr'cllil
I'

rlc glnrrrnsllcil pr:rrlnr rlitttulrtron furtelir:i rlc


I

cllntirtnrr:.'.
II'I L D I

....""' l{5
C"'I I.

( A I' I'I'O I. (

I. X. Ii X E IT (.' I T' I I
II
Ti

I II4 N II,I 7' I (Ii

i
....'.'.... l'17

Ii N'I' R I I,IT I X,I IJ I,A

A II I] N('I' I I I.O R N I! I ] K O IV O'I'O,,1 11 8 .,....,. 1 4 7

,\. l,lrcr r i(li rlr llirrrrrrrrllell ulllerrluld

rr rrollili/:u iilii lrlicrtlrtltr it lttctltllt'(klt' stt1tet ittitt e..,... \ -|, l\lr turlir;r rrrubiliz;irii arlitttlllt'c,t lttcttrltt'rlol'ittlitirrart:.'..", \l I l\lolrilirrrreu rrrelorlicit r crtltltlui ;i gitului \ I I l\lolrillrrrrcrr rrrrlorlicrl u tlurrcltittltti \l '' lrrrlilrrlii pi rortlt.uitttlit:r1ii.,,.,..,..,.,,,.,,.. ll l, rn r i{il rlr, lr,irrrrrlslir:ii pr: gt ullc dt rrruqclti ( l,rlrrlrrr,lr li r(:rrlnrll-o:t nclltottlttstllllllji.,,,......,.. \ 1r lltr,rlllrrr rrr lrrrrr'lici rle cchiliblrr tt cttrprtltli....... \ ,l llr r rlrrtirr rn rtri;r:i1r'lkrr lrtctttltl'clul ttr;ttritt:trt

\. 1 l\ lllorlir

......... 52
1

..........,.

156

................ 162 ..,......,..........,...,, l6J .-..........-........


..."..-.

l(ll
I (r(r
1611

...........

..'..,.-. l'12

........'.' I 7(l

\.tl. ltlr.rlrrrlr('u ltisjrlilik,r nrcrll,tclur ittlerirtntc;i

irr slrteirrl lt ttt(rstt1t1i.............,......... I7tl

t'tpt

t'()t.Itt. "Yt. EXIifiCI1',II FIZICli (:Lt C)lR,.l(.?'lill ,,lPl,ICrl'|',It/ tB2

I i I

INTIIODUCERE
lixcrt'iliilc lizice att lbst practicate in scop prolilactic
vr.,

Ai culativ din cele urai

lrl lirrrprrr i

I)r lrr poporrrcle nntice ale llgiplului, C-hinei gi lndiei, care au a.iurrs la un inalt rrlvr.l rlr crrllrrlll ;i civilizalie ne-au-rinras nr.rlreroflse rlocurrrcrrle cnre ara.L6 ci""_irr
r'rrrlr
rpl

rrl rrrcrlit:irrci errrpirice se l-oloseau alrunrite procedee de nriqcare pentru pestt'atea

ilrlflr irrrr Hllrr[llilil sau pentlu llatanrentul ttnor tulburriri ale organisrnului.

l,rr 1',rr:t:i gi rornnrri, practicalea exerciliilol llzice a avut o rnare rispirrclire.

Nlrrllt'i r:t'lt:lrri cn llerodicus din l-entini, llipocrnt, Anliltrs 5i Filostrnt, socoleau p,irrrrru:rlir'u r:n ltrc6ncl parte clin nredicind. Glecii infelegeau prin gitrrrrasticd
totrrlitrrlerr t,xclciliilor fizice currosctite gi placticate in anticlritnte. AcelaEi irtleles
p,tlrrirrr

il

ji

irr lirnprrl lfl;NA$T'f:Rll la Merctrtialis, irr opern sa "De arte gitnnastica-1839) creatortrl girnrrasticii suecleze, a inrpdrlit
qi

l')(r()". ()rlrl llclrsie l-irrg (1776 p.irrrrrrrslicrr

irr pnlltr rurrnuri tlistincte: eclucativit sau pedagogici, rtrilitarS, estelicI

rrrr,rlicrrlll. Mclitul lui l-ing esle acela de a fi creat o gintnastic[ arraliticd, adapta.-!il5 1l rrr,r'csibilil lulrrror, uqol cle glaclat gi clozat, de executat gi cle strpravegheat. Scopr.rl p,irrrrrrrslir:ii

lui esle sinitatea, dezvoltarea arntonioasd, plegitirea fizic[ qi psihici


l;,1

lrrrrllllrrlr:r'ul11.

prrne bazh pe pozilia corectri a corpuluit pe torlificarea nrusculaturii,

;rr r:olorrrrn veltebruli.


(
ir

iirrrrruslicn rrretlicali incepe

sh

se dez.volte de acum inainte ca disciplin6

rrlr.lrntrlrrtth (irrstrrv Zurtler gi-a construit pe baza giurnasticii rnedicale apalatele sale de

rnc('nro lr:r'rr;ric liind clefllorul


( iirrrrluslicn

ncreste

i nletodc

cle tt'atattreut.

rnedicali suedezi s-a rispf,rrdit in toati lurnea dezvoltAndu-se nrai

rrlrl irr r:nrlrrrl rrrcdicirrii clinice. irr lara nolstri girltrastica rrredicalI s-a clez-vollat
rruri rrrull irr lcgiltrrrd cu edrrca[ia liz.ici.

d/
lrr,rr,l,
lrr rrrliirr{ir1c

(1922 l9l-l),

lrrslittrltrl Nlliotrirl tlc litlLtcrtlit l'izii:ii

r;i

ltxt:rciliile rl* trlinurasticd rrccliullii itu ltrsl sultotthrttillc,;rlljl rlirr


olilir<:ticc $i teralleutice. lVliri rrotr sc l)()ate alirrna cd llrnclanrentaret

grrttretttl

tlc

r'l
I
I

,'rr lr, rr
l,r,

lrl

l/;,
:rr

Acirtlctttiil NaIiotrlrln

tlc

lrrlrtt:lr1ir':

l;izicii lrrr l1\'tll ('ll sirlcirtli


tlc
rlrctliCalir.

vcrlclc lclrrric ciit rii nl irrdic:nIiilot'qi t'orrtr'olultti clttlclor, Pliltcipiilor'gr rcgtrlilrtl'


pr

l,,ttr,.,r

,,p,.t

irrli:,;lilol

irr lcest tlrttttettitt. I't'ittttc prirrcillirlelc tliscilllirrc


S-[l

l;!

{lli11,1tl 1lr.

r,:jltl irrstittrlii

tttllll6ltlt;i girttnlrsticA

lrr l,l lli,

Itin rrli)nll invirlirrniirrtului, Acatlqttiir Naliottalii tlc lltltrcalie Irizic?i

(l<irrctolr:r'apil)

;i

trtiinlificl a terapiei prin nri$care a lillosilii nri;;cdrii in sgop ptirlilact.ic (kinclolrrolilaxia) este

.,r tr!rrrlrrrrrr;r 1r lrr:ititrrl rlc (lulttrrri l;izicrri. Culttrra llzicri rrtctlicrrlir t:.ll)iltli tlll cilltllr

irsigrrlirti'i tle liinelolopiu

ilrcdicuki.
i

rl, ir'ltr,lr,
,1r.,1,,

proltlil( li('ii r;i crrlLrtivi. irr lcest scolt 0tt lirst create iltstittrlii ctt Itttttl ttoi:
,;1,,,,.irr1t.,

r',r1r'

r;cclii

;i servicii rJe cttllttrir lizicd

rnedicaki.

in policlinici

1i

lj lir.ersc sij rre irrtlebitn ce este kinetolbgia rrrcclicali '/ irr 1957 Dnlly introcluce termerrul del t-iinetolrlgi( penlt'u
acesteia. Se ptie

clenuruilea Etiirrlei

rr i;r r;tirlirrrri [ralrrcoclitnatet'ice, gitttltastica nrcdicallr se 1lt'acticit ilr r rrlrlrlrr rllr ( (. 1r cr.rrr;ri lrrure, tle cdlrc utt ttuttrfir dirr ce in ce lnai ttlare clc boltravi,
,r1rrtrrlr.. .1r11trtr

calc stuclinzi ruigcarea organislnelol'vii qi a structttrikl'care partioipd la realizalea

ci

kinesis (grecegte) inseartrnd miical'e, /ngns (g1cqg1e) ittseartttrl"t

,,,1i,{rlr,r,'nlr :,ri rlr.:lit:ir:rr1i. l)intrc nrijloaccle cttlttrrii Ilzice rletlicale, ccl lrtai .rrl,r,rlrrrrt r..,tr. f,,irrrrrrrstica rletlictlit. (-iirnttastica n1e(licaln esle o t'attttttli il
1,,11111111

q{iiu{d, aclici kirretologia este gtiin[a rnigcdrii, scol6ncl


in(erdisciplirrar al ilcestei gtiinfe.

irr evitlerrlir caritctct

ttl

1t1r

r, ( ir(^ (:{)nst11 rlirr exercilii

aclilpl{lte,

tlitt ptrnct tlc

vctlcLe tclrtric

ai

irr accepliunea lui Dally, termenul de kinetologie se lelelt\ doar lit tttrtt tlitt
lanrurile "Etiin{ei rnigcdrii" $i anume la aceea care stttdiazh rrti$carca olgitttistrttltti

rrrr.trirl,rl,,1,t, ,,r, oprrrilc: lnrtarrrcttlclol plolilactic satl crltiltiv. Cintrrlstica rrtetlicttlij trtr

r..rt,,

rr

,,rrrrIlrr lrto(.(,(l(rt sarr

o ttretotlir

tclnpetrticri, agil ct.lln estc gteqit soct)iitil

r1r,{4r. r r un iul;iunl)lrr lirullc corrrplcx rle procctlce qi rrretocle de excrcilii llzice'care


,i .*r (1,.,.\,'lt1t irr rlt.t rrrstrl vtenlii, irr scopul

ulilall $i a strurcturilor care participd la lealizarea acestcia. Dr'.'l'uclor Gheorghe, in lucrarea - Kinetologia plolilaclicri, tclapeuticii gi tle
recuperarc

lllevctlitii
rrrt

sarr

tldtalii ttttui ntlttc ttttttlit'


cxiste tltttrai
trrl

alatd cd kinetologia medical6 studiazi tnecallistnele lreurotrttlsculare

fi

rll IrrllrtttIlti rlltrr Iroli. I'r.rrtrrr irrrlrrrrriitiiliri

articulare care asigurl otnului activitdlile nlotrice uonnale, pl'eocul)endu-se toto(lslil

ltlit rle urultillle,

at'li posibil si
in
ntoclttt

tle integislrarea, atlalizatea $i cofectarea lnecanisnlclor neuro-nlusculo-arlicttlare


rlc

girrrrrastici. l,rxelciIitrl lrtrr, r'rlrq :;r1t rrrrrrlri o rrrclotlir <lc


111r('r{)1rir. lp11t: r.rr sc irrllirrfrticsc snu sc cotrtbitti'i

llzic se l)oaltc plezellla stll)

licitalc.

i tlilbritc,

illcI(uil1d.^

Kirretologia nreclicali este gtiinfa care se ocupi


or'gallisnrului unran

de studiul

nriqcirii

r.,l,.,. rlili.:r itt: tltrpii glrrtlrrl tle corrrlllexitatc teltrticir satt tttctotle variate clrrprl lcltrl

fi

al elbctelor ei asupra organisnruiui al tuturol l-actot'ilor care cr

'r,r,

r unr

li{'rrlrlrt li:;i rlrrlrl\.st:rlp.

*
lizice trebuie privitii ctt o llltlltci nretotlici
fbar]tc

l'ealizeilzi, lhvolizeazd, lirrriteazd sau o intrel'up gi cu alllicatea accstor curto$tillle itl


nreclicinri, irr
sco1.r

,.ii:itt.rrrntizrrrt:{r cxc:rciliiloI

;rrcrtilactic, prin kineloprolilcrie;i tcrapcrrtic lrrin li!!!clo!!!!!2!!'

lrrlrorlrrrrl;i l,(.trtnl (l(:zvollalca,.gi,l.p6pstiOii SlptliCnlc. Accastt'i sistelttntiznte constit rlirr rrrrrrlizrrrr':r irlt,rrtii l cxcrciliilor', tlirr sclccl,itr qi glrrpalct lor ilt ptr.rcctlcc 5i lttctrrtlc,
rrr,rrrrlrrilr.,lrrPrr rtrr rrrrrrrrril t:r'ilr:r'irr, lur l)un(:l ilc vcrlcle $ltll scol) lrirrt: tlclirrit.

siirrliliilii llrr,ii

rr r;c nrui pleocupa r.le irrctrlrarcit lrolttavttlt.ti

irr activilalctr sociali

qi

OII'I"I'OI.UI,

n EA R r LI1A II

EA i w Ctl NCn pT',

pt

olcsiottrrlri.

ACTUALi
Cuviptul " r'eabilitare" provine de la latinescul "habilitas,-atis", ceea ce psiho-sonraticd irrsearrrrrd abilitate, dexteritate. Abilitatea este o calitate
itl care irrclisperrsahill, care perrnite irrdividului sd se adapteze la condiliile ntediului
iqi desfhqoard activitatea.

itr

viziurrcu r1c{icirrii nlodefne, pcutlu a se scc]ilte

in lclicl

irnportarr{rr 1i

virlgrrrcir ei, s-a irrtrgclus o a treia conrportentd, i;i antttnc a reabilitdrii; adicd a acelci

irclirrrri corrrlllcxe cate prelungeEte obligatorirt tratattentttI clietetic, lrledicilrrrellt()s sarr clriLtrrgical clincolo de oblinerea restabilirii

[Illnavrrlui irr viafa socialS pi pr'ol'esionrrli.

slllAtiIii, pfin5 la ref,trcadtarea l;ie cd esle rtuntili nceinsti perioatld

reabilitare, teaclaptare sau recuperare, confinutul estc acelali'


Itecuperarea este definiti ca "un donreniu de activitate courplexl, nredical6 qi

itr cursgl vielii

<l

serie de l'actoli nocivi pot cleterrrrina pierclerea parlialh

sarr

tgtali

cotltplex a acestei calitirli 9i ca atare a.apdrut necesitatea de a se orgatriza un

socio-prolbsionali, priu csre se urnrdreqte restabilirea cdt tnai deplind a capacitilii


lirrrcfionale pierdute cle urr ir-rclivid ii urrna unor boli settt traulttatistue, ptecurn
rlez.voltalca urror urecanisnie cornpensatorii, cat'e
sart
9i

afectat' cle asistel[d tttedico-sociali, capabil sd recupereze social irrcliviclul Iteflbilitarea se adreseazd unui anurnit segnient social, in care sint cuprinqi

si-i osigure posibilitatea de tlrlttlcti

tlelicierrlii nrni gtavi sau ttrai pufin gravi'


orice donrenirr de activitate in care inteLvirt colective 1'lluriclisciPlinare, se in{elege pe rrici in <lotnerriul reabilitirii nu se pot obtine reztdtate ellcierrte liri a
Ca
clc

autoselvire, respectiv o viaf6 activ6, cu indepettdenfl econonricl 9i stlcial6"'


Reaclaptarea clr"rpd Robdnescu N. (1968), este

i'

considerati:" un complex

cle

rlisuri

rneclicale, erlucafiorrale gi sociale cu ajutorttl cirora handicapilrea este redttsd

o pa|le ternrinologia cotlvenlional6 9i pe rle altd parte, relaliile organizat0r'ice


cl i

;i

la miuirrruur, din prrnct de vedere lizic, psilric qi social", lleabilitalea dupd Cl' Baciu

lirnc (iorral e

rrtre tli verse categori i de spec iali gti'

(1974) cste clef'inith in felul rrrmdtor; "liortnd de asisten[[ lledico-sociald cotnplcxd,

portrit dc la I)ertr.u a infelege mai bine aceastd problenrd n reabilitdrii trebuie

cllr irr acelaEi tirnp turitarb in conceplie, care se deslhryoari contittttu 9i are ca
linul leintegralea cleficienlilor in societate".

scoP

cele douri rrrari concepte cal, cleocarnclatd,


lcabi
l
i

ntl llot ti

strproptrse: ntedicitta

pi

Me6icina nroder.nd Ei reabilitarea (readaptarea, recuperarea ) ltt o cotrtllotrctl(t"t


ccr6runh, gi anutne aceea a recuperlrii uredicale, Aceastd recuperare se itttet'1litt'tttrtle

lalea.

in

Diclionarul nredical (vol.

Il, pag. 160) medicilla clasic6

este definit6 ca

fii'd :,,$tii'fa

care se ocup6 cu prevenirea imbolnbvit'ilor gi lestabilirea sdnbtdfii,


cle

studiul a'at.rniei 9i fiziologie! pofpului omqnesc, al cauzelor qi rnecanislielor


proclucere, al sinrptomelor,,diailnosticului qi tratdt'ii

cu prolilaxia gi terapia, Pe de o parte recuperarea terapeuticd prin diete, prin medicalnente sau prin intervenfii chirureilale iar pe de alt6 parte l'ecuperarea
meclicall care apeleazd la exerci;iul fizic. inlsfera largd a cotrceptului de reabilitare (reaclap{are, recupelare) se itrterpltrurrde ctl readaptarea psilrosocial{ qi reedttcarea
bazeazd tot pe rnijloacele fizice' llrolbsigqald, tlar conlinutul recuperilii rnedlcale se Ditr acest nrotiv s-a itrlrodus trofiurrc0 de Kineziologie care dupi tlpuran : "

bolilof"" Deci nredicina are dou6

conlponente , cornponerrte clistincte profilaxla gi tratailentul. Dintre aceste doud pdnd la celc trataprentul este definit drept " ingrijire medictrld, cle ln sl'atuli igielioe

'rai

ctc c.r'plexe acfiu'i cu caraoter medical (radioiera'ie, intervenlii chirrr'gicale vol. Il, pag. 655)". Deci nediciua clasici se lintltcttz-{ lil iltinge[eu, rcstilbilirii

l(irrceiollgia sl"utliazli nriqcarea umand in toatfl contplexitnten ei - tlirr trei puncte


vcrlcl.c

de

lilrtllllcrrlirle :lrsilrol<lgic, liz.iologit:,

trtecntlic- biottrec:iltlic"( 1992 )'irr accst

1cn sirrt culllirrse toitte rnijloacele lizice Lespective: [ralneoclirnnlologie,


olcrapic, rrrasaiLrl, ginttrastica tnedicali,
te

rirpia ocupaliollalA gi ergottontia.

lizit:,: irprrlt t.ir o lirurrii srrpctiottrt"t rle lrrlttlllrttc it ttt'gtttristtlttltti rttttetlesc lir trtetlitt"' ls,itrr:lolt'r'irpiir lirrliint:, t,s1c rrtlcvl'rtrrl, ct:l tttiti clicicrrt rrri.jloc trl rrrct.licinii lizice, dar
irr rrt:clnli lirrrlr cllrrlrl irr
t:t1,r,olctit;ritt.

Aceste rnijlooce clivelse au cl'eat specirllitAli clifbrite, intre care tru pot exista

gllrl

crr lrirlncologiu, liz-iotclaltiit, tclalliit octrpalitlrrald satt

r[ii

cle

suborcline, ci doar cle colabtlrare. Nici balneologul, nici liz.ioterapetttul, nici

ctoter.apeutrrl, rrici ergoterapeutul nu se pot etija

in dirijorii tutttror rnijloacelor


1:r

Aliit liilclolcrlpia prolilactictr, cAt Ei cea ctllaiivi

loloseqte

ca

nrijloc

ce. lteslronsabilitatea de a recotnauda, dupd nevoie qi de la caz14 caz', ttttul satt

irpcrrtic cxcltrsiv rrrigcarea, celelalte nrijloace ale tnedicinii fizice llirld nri.iloace

rl

rJintre nrijloacelor fizice,

ori lrlai lllulte nrijloace

asociate

ritlfino {c
tle

rus.cia(e 5i cgalc cale inrpreuni duc la nrenIinerea sfinirtilii sau reabilitarea r:orrrplclir a pacictrIilor.

cit

rnai

npetenla nredictrlui specialist.

Faptul cd specialigtii

ltt gitnnasticd ntedioal6

provin dintre prol'csorii

rca{ie lizicd gi cd, din punct de vedere ot'ganizatoric, catedrele de specializarc irt

I'l. lleabilitnren i1 sirlplu e c'l6c'r,errt : dacd irr

confinut 9l scop

rnastica qretlicala sunt incadrate la institutele sau lhcrtltSlile de educalie rrt nu corrstituie arguurente pentru izolarea aaestei Intportnnte

fizici

9i

practic,ir rleclicinn convenfionald acfioneazl in tnod itlctlttllllet. [.ltr exetnpltt Llrnro unui accident o persoanfr qi-a piercltrt titr tnetttbttt

activit[fi ctl scop

clical. Se Stie cir rnedicii sunt cei care conduo aceste cntedl'e ntl prol'esorii de
rcalie lizici. -l'erapia prin

ipl'cripr sau srrlterior, aln;:rutafia se et'ectucazd intr-lttr set'vicitt de clrirtrrgie. Ilorrltrl trc6uis pr.egdtit in veelerea protezirii gi ntr lirsat la aprecierea lrollravtrlui cat'e in cele

nriqcare, ca orice alt factor terapeutic, aparfirre de drept rnedicinii

leabilitirrii (readaptdrii, recuperflr:ii)' Profesorul de educa{ie fizicd, prin


:cillizarea suplirnerrtari de girnnasticS tnedical[, se lratlslbrlni itttr-ttu cadlu al
clei cls 1sisterrgd meclico-sanitar6 sau de reabilitaro, iar terapin pt'in tnigcare tlevine
nct nre<lical.

rlai rlultc cazuri lru se plicepe gi rru lace nittric. Protezat'ea ttebtrie sti se cl'ectltcze intr-u11 atelier. 4e protez,e sub un cotltrol nredical riguros, l)e rrrrrlte ori 1:rrotez-a se conl'ecliolter6zir lhri nredic $i nu corespunde bontultti ial bolnavul este trinlis la
secfia

cltirurgie petrtru retu$are. DupE retusal'e nu se asigtttd reedttcat'ea prehensiutrii sau a mersului la proteza[i,l pentru crearea tlnei noi stereotillttri

cle

l)esigur', ln lrrirna vedeLe, nrigcarea reprezintd ttn Sletrtetrt de cu totr.rl nltd

dinanrice. in cele mai 1'ericite cazuri, reeducjrrea se rsalizeazA in servicii arnbulatorii

ur[

decAt cele fblosite de balneocliinatologie, liziotera;rie satl masaj. l.,ocotro{ia

de gimnasticri nreclicald sau reouperal-., specialistului


cte

.nrt

nu se bucttrd intoldeauna cle asistenta

bLrie

pr.iviti ca o interacfiune a forfelor intelne ale cotpulLti onlenesc ( inrptrlsuri

prolil

care trateazd afecfiun'ea deficientului'

.voase, contracfii musculare, colnponente osteoarticulal'e)

cu fbr'[ele cxterne

ale

Clrir.urgul cle multe ofi nu cunoagtb nivelurile optitne de anrpLrtalii itr raport ctr

cliului (gravita{ie, rezisten{e diverse, forlele de ftecare, rezistenfa nlediului etc.).

posibilit[file tehrrice ale producfiei de proteze, ceea ce inrpune deseori intervenlii


secundare cle retugare iar tehnicienii protezigti privesc atnputatul doal din punctLrl de vedere al constrrtc{iei protezei respective.

priucipiu enutrfat cle doctortll Clement l]acitr ( 1981, 11. l4) explirni clar' erac{iurrea l'orlelor intenre cu celri oxtclll0 gi irrrlrlc-lrrorrlat:cit ltlt itt c,rlltlrtrl
:fecfionilrii lriqcfir'ilor. Accst prirrcilriu coltslll irr: "l'cll'ccliorurr'(:rr sc rrlitt6lcr ptitl rlizarea rliEc[r'ilpr L]u nltrxlltunl dc clicierrlll, lirlosilrtlrt-st: lrt rrritritrrtrttr lirrlt'lt:
cr.rrc

Mnrurizarea bontului

gi

reeducarea preltensittnii sau

rnersului dupl

plo(czirrc, ctapc tleosebit de lrnporta[te, corespul'ld unor pauze intre molnentele de


rr:;islt:trlir rrrt'rlir'rrlii srttt telttticd;ctltnisiile cle expetliZd a capacit6lilor r{e mttncl tttt

qi lu rrrlxirrrtrrrr lirrlclc ttXltrtrtrr. Aslltrl itrlt'rpn'lrrlil, lrcl'r'r'lirrtlrttrlrr t'xt't, iliil,'r

cr.1)osc anlilnunte tlespre concelllia , clrirtrrgului,

pt'otezatulrri

sau

tttttlc oticttlnt'eir edrrcnliei ;rsilricrrl tlcli,:iclrfrrlrri rrrolor'. irrlr'-o socicttte

,u.rg",1,,.

u '

II

kirretolerapeutului qi llu au date suficiente a$uprll ttptituclirrilor plofbsionale l'estatlte


ale acciclentnttrltri.

r.espectl orrrrrl yi ruai nlcs pe ccl calc ate tlcvttic, delicictrlul ttu se utai cor-rsidetd ca
ninlc tlacli gi'iscsitc slrri.iin gi inle legere'

Re6ncadlarea iu c6nrpul nluncii devine dificil6 dirr prtnctul de vedere

lizic;;i

li lilesc sii ttc ltuttem

itrltcbat.ea ce e$te reabilitareir'/

ruai nles psihic cleoalece bolttavul se izoleazd de societate, avfind complexe dc irrlcliolilate
Ei stiit'i rrevrotice care lace

dillcilS recul)elllrea.

l{crrbilitirr.cl cste o lroliune extrenl cle vastS cu inrltlicalii ample 9i l'ez-onallle socialc; cir tlcvcrtipd clirt obliga[ie medicalI irr oblignlic sociald. Dupi Dr" Cletlent
llacirr

litapcle c:rre se succecl in cadrul asistenfei rnedicale convetllionale stttrl t'tll)te


irrtr.c elc, acrest ltrcru este valabil nu numai

..llcabilitarca r.eprezintd o lbrmd

cle asisten[d

nlcclico-sociald colnplexi, tlar irt

in cazttl arn;rttta[iilor ci gi in celelalte

Itrzirrrri snu al'ecliLrni ale aparatrtlui locomotor. (def'ecte de postut'6, ilrlinnit6li


rr111l6r'ii

acelrEi lilrrp ttnitnt'i in corrcepfie, care se tlestiEoar[ cotrtitttttt 9i are ca scop lrnal rei,trar.ea delicierrfil11r itr societatea productivl, nriiloncele ei de acfitrne trrnrit'iucl

cc;clrlnle,lraunrntisnre cLanio cerebrale etc.). Aoeste rtl;rttlli creazh tttteori

t:hilr' "corrllicte" intr:e diversele speciali,tdli, explicabile pt'in lipsa unei cotrtlrrite
r1rit1r.c qi ir rrrrui cornandatnent tel'aperrtic unic. Marele;:figLrbit din aceste cortllicte

obli'ere:r qnor valori optinrale ale tuturol celor patru 1:raratnetri vit0li ai oricdrtri inclivid: capacitate nrolfo-lunc[ional6, stare ;rsilric6, plegdtire plol'esionall i;i
concli[ia social6"

.
I

tlc irlci t's(c bolttavttl.

DicIionarul Linrbii Ilornane Modenri: afirnr6 c6

a leabilita inseamrtS

"a

ca lbrml moderni de asisten[ii trredico-sociali, Lrrnrireqte desliirr[arel cornpartirnentdrii, unilicarea concepfiilor teralteutice gi conlttcrat'ea tuturor specialigtitor cu $copul realizdrii unei terapii cursive, fhrd intl'ertlperi,
Ilca[1ilitar.ea,

lestabili buna reptttafie, a deztninli invinulrile adttse; a reirrtegt'a pe citreva irl 'l'ertrtenul de reaclaptare este 6relrturile piet.clste ( in urnra unei condarltnhri)".
unui considel.fit cel Lnai apropiat icleii de I'edare a delicientului calitalile necesnte
mocl de viaf6

capabill sd menfini o stare psihicd nornlal5 a clelicientultli. Deaselnellea terapia


trebuie prelungitd pdnd deficientul va reveni la n

util societdlii. 'fermenul nu este atht de inrportant ci conlintrtul ltri

9i

fi preghtit prof'esional corespunzitor pentrtl

nrai ales transpunerea in practica sociala a scopurilor procesului respectiv.

viafi sociald normal6. ReabilitaLea pleacfi de la doud prenrize esenliale pe cat-e irrtl.eaga societate tretruie s6 le accepte qi,in care liecale individ tlebtrie sd
cleadi.
Prima pr.emizd

Ileabilitarea cuprinde termenii cle recuperare medicalfi, readaptare psihic6'


educare sau reeducare profesionall gi readaptare social[

acestea fiind mijloacele

principale tolosite in scopul realizirii pl'ocesu[ui de reabilitare.

"

Fiecare inclivid normal este un invalid potenfial"- qi care tru

cld dLeptul oamenilor

si-qi considere semenii infir'nti drept t'ezidrrri sociale' 0

Nernaifiind pauze intre prOcedeele respective 9i tirnpul de reancadrare in cfirnpul ntutrcii este scurtat, ceea ce constituie trn beneficiu important pentru

flsetnenea pozitie este nu numai rdutdcioasd dal aratd gi o lipsd cle recurroqtirrld falit

deficient. Deasemenea conceplla terapeuticE Unitdr6, prin incadrarea tuttllor


nriiloacelor intr-r-rn plan cornurr de acfiune, avantajele reatrilit6rii strtrt evidelte'

cle sn sellep cafe a devenit printr-un accident, ir:rfirtn deoarece a contribuit la


pr-oducfia cle bunuri de care tofi ne bucur'6rn. Datoritfi {'aptuh.ri cd oricflrrd pof i deveni qi tu intirrn atitudinea de mai sus arat6 un gra(l de irrcotrglierr[ir.

Rccuperuren nrctliculd UfnAre$te dou6 scopttt'i ptilcipale I accelet'atea proceselor cle r.egenerale tisUlard 9l cicattizarea funclionala a lezitrnilor trrnrlrilrd lucru este prcvcrrirr:a irrstalf,r'ii utrot' cleficietrle reziduale. Pentru oblinerea acestui

'

cloua premizE "nu existrl invalizi

ci uunrai semetri tle ai rroqtri cflre

se

c.rrsitlc,rir ca atat'c

datolitl glegelilor noastl'e"- alirtii nlitrrtlirrcil ll()lrslli-l lirlri

tlc

:snrir irrrotrilizarea orlopedicl sau clrilurgicald irr pozifii lLnclionale, precunr


l<inetoteralrie, telapie ocupafionBle, ergoteraple litttcIionald, psihoterapie.

gi

I{ecuperarea se lbce

in servicii .-

sau certtrele de leabilitare a deficierrlilor

la luttrra psilriod ci pi la o serie de rrrorlilieirli urltil.oclorrloe ryl lirnclionalo ceeace ttncoti oste rlortrrl tlo tilllcil de atirrs. ()r.gnrrizllcn unci lefele cle reabilitare prcsttpt"ttle eltlrttrri llrranciare
Accstc irtltrptirri lrrr se reli:r'il truurai

rrri tlotate crr toate cornpartinrentele de investigalie qi terapeutice necesare.

colrsirlcrlbilc tlar corrllibuie la int{rilea asigtcnlei medicnle printr-o lbt'ntd nottd,


viabilrl, rreccsard qi clicicnta pentru societate.!

Reudnp.tnrea psihicd

Menlinerea Lrnei stf,r'i psihice nonnnle reprezinti

lilia

esenlia16 pentru aplicarea p[ogranlului cle recuperare rrredical6. Calitatea qi


de

O secfie cle ortopcdie rru se nrai poalei lezurtra la trn profil stlict chirurgical. Actul o;relator nu este suficierrt pentru a recupera in condilii ciit rnai bune qi intr-un
tilrrp

rrl procesulLri de reabilitare sunt depetrclerrte de positrilitifile gi dorinfa


bornre a rlelir:ierrttrlui.

cit

nrai scutt, urr deficient motor.

l)roccrsrrl de reabilitare presulltn're kitretoterapie ple qi postopetatorie, acfiurri

in

prirrcipiu o secfie de ortopedie trebuie

s[ dispLrrri pe lf,ng.i

blocurile

nic socirrlii, positrilitilicle incaclrare irr nlrncE qi toate acestea depind de concliIia ir:ii n <L:licicrrtului, Deficientul nrotor rrintf,rre pentru lot restLrl vielii tleperrclcnt

operatorii gi seclii ambulatofii de control pentru bolnflvii externali ql de urmltoalcle


corrrpat tirnettte:

xclr:ilitrl lizic speci{ic continuu (antrenanretrt) nu nunrai somatic ci gi psihic.


l.itlrrcarca gi reeducnrea profesionall apeleazi la elgoterapie. lia se bazeazd pe

- lJtt t.rucleu puterniC de reeducare functional6 - l:)uttct de plotezare 9i ortezare.


Ngclegl tle reeducare funcfi<lnalE trebuie sd conf ln[ ; salI de girnnastic6, doud boxe
<Je

le exarrrirrf,rii

pacientului: sornatici, fttncliorralir, psihicd, psilroteltnicti,

Itrlrri irrlclectrral gi a condiliilor socialc cle via1d. Curroscdrrd accste

tlate,

masaj gi kinetoterapie speciale, o boxd de scripetoterapie, douf boxe de

ucarea profbsionald reliefeaz[ capacit6lile reale ale deficierrlului, aclioneazd in

fiz-ioterapie, uu bazin pentru hidro-kinetoterapie, un vestiar cu duguri.

ul dez.voltdrii optinrale a acestor capacitifi, orienteazb gi plegdteqte cleflcientul


practicarea unei profbsiurli corsspunz.dtoare. AceEti deficietrli reAncadra{i strnt

Purrctul tle pr-otezare, arteze

fi

inchlfdrninte onopedicn ctrprirrde: cizrnirie,

'l'onte bnnclnjerie, nronta.i (cattrerd pentru preltlcrarea materialelor plnstice).

productivi fiincl legafi sufleteqte de locul de tttttrrcd, spre deosebire de cei care
iiciaz.d cle o sdndiate norrrlali qi care-gi gdsesc satisfircfiile pi irr alt fbl,
Reaclaptarea sociald " creazd delicientului condiliile necesare pentru ca acesla

coltri[uic

la corrfecfionarea ghetelor ortopedice

dupl rnulaj crr inilfimea

peste 3 cm,

susliner-i plantare dupd mulaj, aparate corectoate pen$u diverse infirnrit51i, bandaje

elastice pentru corectarea difbrnritifilor degetelol mdinii, diverse atele din tnaterial

rollte la maximunr de toate binefacer:ile civilizafiei societdlii din care lace parte
esupl-ille
:

plastic, gepunchere elastice sinrple sau cu balene metalice, c<rt'sete clin tnateriale
plastice (ScficLtnan etc.), corsete

tip l'lessing, coliere din nraterial plastic

pentru

- t'}oz.i1ia ftrnriliei

f,a15

de nrernbrttl ei, clevenit deflcient.

nlenlinerea coloanei vertebrsle. Acest atelier este sub directa indlunrare


rrre<lic clin

utttti

- Aclaptarea deficienttrlui yrentru a reveni in condilii psilrice qi fizice itr caclrul


liei.

eolectivul secliei de ortopectie,

- ('orrdilii rroi'udap(nte l)entru ca dellcientul sd-ql cnrrtinuie ttrunca spre core


oricrrtal prrliirrrl prnlita gi de posihilitirli cle recrecre 1i de distraclie'

1.2.

Kinetolernpla in cadrrrl rcnbilitririi

irr c6rrtextul rea[ilitdrii, kinetotetapia reprezint6 nrijlocul ter"apeutic de bazd.

'lcr.irpil qr;irr nrilcllc inllrl irr acliune cotrcomitelrt cil celelalte ntijloace in cadrul

lrlittttrlrti lt^rtlrlttlic 11t:trt:titl unililr.


tlclirrilivc, ttti;ir;irtcrr ostc
ncrccsarir pc

ln

lez-itruile nriliore, soldate

cu inlltnlitijli

artrPrrlrrli, olrsct'rrlittrltt-se ttlttleauttn o hi;rcrtrol'ie rrnrscultrd a tlerrrltrelgL rcrst6pte {ii

lorrtl tlulatn vietii tlelicierrtultri rlotor.,

rnrrscrrlrrlrrlii 'tl
lx

Ir

rrrrt:lritrlrri. 1tr<lccsttl cotnpenslt'ii

l)ttPii tttotrtcrrttrl irt ciue se aplicii,


r

in la;lrlt cu

celcli.rlte tli.iloacc alc

It) "l)tltttlLr ca

si lie posibil, sisternrrl

rjervos central

cahilitrlr
I

ii l<irrctototrpia
l( itrctrllcr

ser

ponte irnpfrrfi:

ttcbrtic sii lirncliorrcze rrrtr.lnal". Ver"iclicitatea legii apare cLl pregnnnli

in

cazul

lrpia tlclicietrlelor neclrirurgicrle, cunr e.sle <le

exerrrplu,

{l
fr
)r

lllttltltatistttcl<)r [lt'ave, la cflt'e , in afirra leziunilol nparntLrlui loc1lnrqlor, s-au asocial

leeducnrel llactulilor irnobilizate in aparat gipslt.

;i

lezitrrrilc ctnnirt-cetebtale ireversilliie, situalie

in

cnre reabilitarea rlevine

2.

irretotelallic pleopet'a{orie, cea dinirinte irrterverrliilor'

din

sceli6ze,

il

prohlcrrrat icii.

intt'elitterea pi rlezvoltalea
segrtrentrrlrri in cnuzi etc.

calitililol lizice (trolicitatu qi tonicitate

nrusculal6) ale
ri

c)

"1)ertttl'tt

a se lavoriza clezvoltarea conrperrsirrii, pielclelea sornaticd

sau
rru

lirrrcliorrala sttt'vettitei tlebtrie sertrttalatf, llrecoce". Actrrl rntrtilanl al urrrputaIici

3.

l(irretotelalria postoperat<llie, care

se practici clupr

inlcr.venliile

chilurgir:irle asullra apala(ului locorrrotor sucqedate cle.prolez.aLe s0u nu.


Scolluri le kinetoterapiei sunt: generale de lniqcare qi a rrrarilol lirrrcfiuni; acestea oblitr plitt progrnrrrele cle ginrnasticd gerrelali. [.llr tlcllcierrt rru lrebuie reclpet.at sc

il /t
I

sact'illcI tttttttai orgitttele rnotot'ii ci gi organe sctrzoliule extero $i llrol.rrioce;riivc, sutse clc inlirrrnafii indispensabile stereotipului tlinrrrric. Aplicarcrr itrrc'tlintir a prrltezei plovizolii grerttrite botrtului

'' l. Arrtelioraren capacitd[ii

ill
i

si

ia contact

cr,r

rroile itrr;rrrlsrrli clcr.crrtc:

s.i

tilodilice lhvorabil trn stereotip nealterat inci pi tleasernerrea o protezalc irrlituld scrtrza{ia cle "rnenrbrtr fhntornd" care nu se rnai observd.

r.allirlir

tttttttai local, lrr rriveltrl segnretttului itrtelesat ci acliurrea locold este irrcatlrntir ilrtr.-o
I

d; "l:tapele procesului de compensare vor fi progresive, cle ra sirrrpru


cornplicat ,si nn vor' fi sub nici o formi surpasate. Numai c6ucl o etapii se fixeazd

la
qi

lirlnle gcnct llri a tlcI lcicrrtrrlrri.

2. Arrrelioralea lirncfiei segnrentului intelesat irr al'ec!iulre; se pbline

pr.in
gi

el'erenlnrea este sttccedatd de realizare, se trece la etapa ultelioarS". Daci aceastd

llloglultlle clc gittrnastic6 rnedicali selectivd, prog[anle de leedrrcale a nrersglui

lege nu este lespectati de prograrnele recul:eratorii rezulta(ele nu vor li


sntis l?rcdkurre.

preltettsirrrrii l)recum qi prin ergoterapie. Aceasti anreliolale se poate realiza irr cazul

leziunilor tttitrore tlllnhrindu-se revenirea la rlorrnal iar in cazul leziunilor clefinitive

e) "Conrpensarea nu este uh proces

lix, definitiv stabilizat, ci trelruie continuu

r"

u1r1;llcrpte oblirrerea

unei recuperdli maxinrale cdt nrai aproape de norrnal.

antretrati". Irazele de recuperare funcfional5 urrndresg postoperatoriu o recuperare


proglesivzl care dttreazd cAteva sipt6rndni
coulpensare c6gtigat cal'e dureazd toatd viala.

3. l)revenirea instalirii cleprinderilor cdnpensatol.ii clefbctuase; 4. S(irrrrrlarea

stirii

psilrice.

gi faza de rnenfinele a nivelului

de

Fiziologu{ Anohin a elaborat legile proceselol cle conpensale conslituirr<J


baza gtiinli

f) "in

caz.r-rl

in care indivitlul suferd o boal6 de o gravitate oatecare, procesele

lici

a kineziologiei, Pentru a infelege nrai bine cele relatate rnai sus ne

de cotltpensare ob{inute dispar". O stare gripald lnai gravh, o cliaree prelungitd cluc la

vonr opri asupt'a amputa{iilor tnioplastice, urnrate de pr.otez.are imecliatd.

piexlerca ltllttlor posibilitnlilor de nrigcare tlolliin<lite. [)caceea vorrr privi


este

cr.r

atcrrlic

a) "OIic:e inclivicl care a sul'erit o pieldere sonraticd sau I!nc[iorral6

oricer clc'licietrI tttolor care a oblinut p6ntr la irnbolndvire un stacliu satislirc[krr tle

:npabil sil se cornperrseze turrclional". l,a amptttafi, compensarea este rnult uEuratd

colllpellsare lttlrc{ionali. Stinrrtlarea stftrii psiltice prezintl inrportanli


Infea capacitiilii gerrc|nlc de riligcare gi a lirrrcliei segnrerrtelor. irrter.esate.

in

antelio-

lltr posilrililirlilc tlc l)r'(rlczilr'4. fornpensnreu lirrrclionalil aparc rlai evident

la

l,)

lt
CA I 7'/J L U L I L I( I N li'l'07' Il It,4 I, I tl-

l)irr istolia llgiptulLri antic s-au rispdrrclit runreroasc tlocuurertte scrisc


IJ

pc

AZ

EL

II

grapirusuli, inscripfii, picturi

gi sculpttu'i care aduc nrirtr,rrii rlespre

practicarea

7'EIINICIi
l(incloletapia, denutttirea actuaki

tnnsirjrrlui irr scop cle tratat'e a unor rdni sau boli. Masa.iul la qldnezi era practicat de cEtre o casti tle pleofi rneclici,
nctiv.=rrii circululiei slingelui gi a unrorilor din corp, a stirrrulit'ii sau

in scopul

ii

liniqtirii nervilor,

obiectrrlLri "rnnsniul

Ei

ginrrrnstica

clit qi perrtrrr vindecarea unor tulburfiri gi boli cronice ale organisnrillui.

:r'n1:errtici" este accel)tst;re plan interlrafiorial irr lunrea rnedicalh; este qtiinIa cale,
rrlosirrcl rnlsrtittl qi rrriqcarea irr cadrul tcrapiei gertelale, are clrept scop rnenliner"ea

in ludiq anticd, masajul a fost cunoscut gi practicat in popor, in legiturd


urrcle procedee cu caracter igierric sau ritual, oull1 ar

cu

li

ungerea trupului cu uleiuri

iru lecul)rliuea stiirii cle sitritate a urganisnrnlui, Mijloacele specil.icLsau ploprii


1c

arornaIe gi irnbiierea in apele fluviilor sau lacurilor socotite sacre,

kinetrrlcurpici surtt: rnasajul, ginrnastica nredical6 Ei nlecanotet:a1rin iar rnijloacelc

Masajul a lbst practicat qi de alte popoore vechi ale orietrtului, curn sunt

illtttltUfalc ci surrt: ftrctorii naturali de ntecliu; cele trei .o,lrpun!1,t" terapeutice:


.'rnpiir rrrcrlicurrrcntoasir, flziotetapis, corrcliliile igieno-clietetice.

asilienii, baLrilonienii, mezii, perqii,


lirzboirricilol linif i in lupth.

al chror scop era iri principal tratarea


in
scop igierric.

Nli.ilorrccle-,lrsociale ale l<irretoterapiei sunt activitdlile cu caracter spor-tiv


qirrrnasticii, .ioc, sport, turisrn),

l.o g:tgi chr'1ile <le

cult

recouraudau [olosirea tnasa.iului

l)r'intele aplicaliiale rnasajului in legdturri cu activitntea s1.ror-tivtr au api'irut la grcci 9i


Iar

ll.l.

rornani constituincl o nretotli inrportarrti cle ingri.iire a atleIilor'.

Masajul

scurl istoric

Crecii antici au folosit masajul in pregdtirea dil'eritelor categorii de atleli


creence

qi
a

in lirnba rotu6ni cr.rvf,ntul

nlasaj a fost introdus prin irrtelrnecliul litelatrrrii

era inrpor^tant, era indicat atdt inainte cdt gi dupf; itrtreceri, cu scollul..de

redicale li'arrceze care a donrinat la noi irr secolul ttecut. Cur,flntul este .nrasuj rtt'odus usthzi irt toate linrbile tttoderne fiincl consideral ca lelrrren univelsal pentrLr
ceastl activilate.

pr.u.ni qi combate oboseala rnusculari. Specialigtii in acest lnasa.i se nuntenu


"nliptcs" Ei kllo.seau pentru ugufarea execuliei lxanevrelor dilerite Lrleiuri qi pulberi
lirre. Atlelii greci practicau 9i automasajul.

in lirnba liancezd ternrenul

rnasage apale pentru prirrra

dati in

rcralea lr.ri l,a;rage "Cercetiri istolice asupra rnedicitrei c,hitreze", publical.d


e presirllune

in I 8ll.

Masnjul nredical a inceput sb se dezvdlte la noi incepAnd din a cloua juntdtnte


a secolrrlrri trecut. Prirnii medici care au introdus masajul in

ci lrlovine

dirr ctrvAnttrl gtcesc "rnassein" care insearrnrl a lilrrrArrla-

clinici nu fost ortopezii,

Ilresupuneli ret-eritoare la etirrrologin cuvdntului nrili surrt : "tnass" itr linrbn


rabir inseanrni
:nrrrifica{ic.

.a

apitsa,

iar in ebraica veche ctrvdtrtul

chirulgii, tlaunratologii

gi reumatologii.

"rrrageE" are aceeagi

Masorurl, trebuie

s[ fie un specialist

preg6tit

in unitili de specialitate.
in
fnrile

l)in

Plegdtirea lui se desfEgoard in institufii postliceale sau cursuri cu durata de 6-l2 luni pentru asisten{i rnedicali sail cadre recrutate din rdndul foqtilor sportivi.

stLrdiile electuate de diverEi specialigti se l]u'e cii nrasniul.a lirst trrrul

irrtre plirrrcle rni.iloace rlesco;rerite de.oanretri pentnt alinarca sulbrirrfelor.

l)r'irt:licnlca

lui a inregistrat epoci de urare

vest-europclle n"rasa.itrl se studidz[ lizioterayrie,


e

rEsp6ndire la chinezi, inrlierri,

.,,iptcni, lx)l)()nlr: curc au aiuns la un inalt gratl de crtlture gi civilizafie.

in cadlul faculte;ilor de kinetoterapie gi i nuntindu-se in lilrile anglo-saxone fizloterapetrli, iar in tirile


l)lrr
1992, I'Lrrrcll<lrreaz6 facult6li de kinetoterapie pc

flarrct>lirne l(inctoterill)cu1i.

liingi A.N.ll.l:. Rucuregti. in aceste lacrrlt[1i, preculll qi in celelalte lacultdli


educalie liziorl, rrasajui este tttrul clirrtre obiectele de studiu.
Masgr.Lrl

de

rlc crnr1rlrplt,r'r:rr irpr olilrrlrr{a

cli:r:ltrltri rtrusrrirrltri itsttpt'a otgatristtrttltti gi se cttttonEtc

rl
I

lrirrt.: tclrrritrir <lt: iryrli*uc, rcspcctiittrltt-sc irr<.lir:a1iilc, tttasa.irrl


otttetresc clitr ptrrrcr

* trebLrie

sd lle un specialist cate cttllt)il$le

cotlttl

irlpollirrrl rl pu lirrrrirrrlei spolt.ive,

va li tsi r.ttl stlp()l't nl recorrlbrttil'ii, tttt "trtedicallte ltl" de rtednlocuit.

.f.

uJ.i"i.i arrato,,ric, cu o sln[tate buttd, t'ezisteut la rtbosealit lizice Ei psilricd,

echi'litrrat. Ilsie cle dolit ca acesta

si aibl

palnrele ntaLi gi un simf tactil la nivel

1.2. Nol iu

rr

i rlcspre pielc, mnsajtrl, cltrlin ilie' scop' llroccdce.


i

pallrar', de<lsefrit. Masr-rrii cu lrandiclp cle vetlere, tleqi ou ttn butt sirrrf (actil sttnt irt'
gerret.al burri rrras<)t'i pentru unit6{ile sanitale irrs6 petrtru activitatea spot'tivt1 surtt

i1

prnctica ntasajului, pielea at'e lol lnrpoltant tleoarece pielea aclioneazir

rec6ruarrrlnli rrrasorii

cr"r

o stare de shrrState btrnd,

llrb lrarrdicaprrli tle ot'ice

nntttrS, el

lsrr;.rrn sisleruului nervos perilel'ic qi centrallEi astrpla relelei intinse a capilalelor'

tlevotirttl rrlcseori

corr

lidetltu I sportivLr lui.

sairguine. l,ielea apird organisnlul de ac{iunea ddunltoare a ullor agenli externi ca rurlirlitntea, rrscirciurteo, pre$iunefl, pierclerea cirltlurii etc, Micr obii pRtogetti, cat'e

llcgrrlile de igitnir se referd at6t la igiena pelsonald a ntasotulttin a celui tnqsat


r:at qi lrr sqxrlirrl irr care se desldgoat'h activitatea, Mdirrile tnasot'Ltlui trebttie

si

fie

a$ultlir in nrecliul exterior 9i pe supratafa pielii trtr lrot pdlltrncle


este

clelocr

pl'in ea <lacil co
cr-rnllibuie qi

6irrr: spirlate ittairtte de fiecare gedin{i de nrasa.i; Nu tt'ebuie si;xrat'le inele, brhlirri cilre ir'prtlca rirlri paciettttrl, unglrii scurte qi ingrilite'

slritoasl qi nu plezintd zgdrieturi, La acest rol protector al pielii pilttl, unghiile

anexele sale:
9i

gi glandele din piele. Se gtie cd in piele se rnnrilich rrn

l;iecnre gedin|l incepe cu cAteva exercifii pregdtiloale ale segtttentelor'


ur"ticulaIiil9r' nrenrtrtelor sUperioare. Se rnobilieeazi fiecare seglnent,

rnare nutlhL cle ternrinaf ii nervoase senzitive; datorita acestui fapt, ea constituie utttll

itl

specinl

cliutre apar.otele de recepfie ale corpului nostru. in consecinlfi, acei care lucreazi itt

articulafia plrnnului qi arlicSrlafiile clegetelor. Se

ftc rniqciri de Ilexie, extensie, in


scop igienic, de

dorrrenirrl tnasajului trebuie s6 aibd cunoqtinfe temeinice qi exacte despre piele qi toate hrncfiile ei.

abduclie qi aldLrclie, mobilizdri pasive, urmdrind mdrirea nrobilitelii.

lndicaliile nrasaiului sunt pentru qersoanele shnitoase


iltrefinel'e, {e
t'ef-acer-e ch.rpd

jl|rllnlg.pielii

corpului utnan este de aproximativ 1,5'2!u-'(in medie 15000

o stare de oboseald; in scop terapetrtic in cadrul terapiei

crn'la bhrbati gi 11500 ctnt la femei), Pleleg are nlai mult strnttlri 9i este abundent
inzestratd cu vase sanguine gi limfatice, crr terrninafii neivoase' cu glande qqdgt-ipgre

complete cle l.ecuperare clupi irnbolndvire sau-traulnatisnle.

in

activitatea sportivi

tle asernerrea are urr rol lbarte important, placticAndu-se itlairtte de ef<rrt, in tirnpul

cornpetiliilor (in pauzele dintre probe) cat fi pentru lefacele, dupd elort.
Cqutrairr<licaliile rnasajului sunt, de asetienea, nunleroase. Dintre acestea
distirrgenr contraindicafiile ternpolare (legate de starea patologicl acut6, trecitoatre,

qi glande setrncee. (Epiderrna, dertna, lesutul adipos, stratul conjunctiv cornos al epiteliplui, stratul plolirnd al epiteliulUi, lesutul conjunctiv al dernrei, lobulii

pirilormi a ricldcirrii {esutului arlipos, teaca rfid5cinii pdrului, firul de pdt', ingrogar:ea pdrtrlrri, glalcla sebacee, glancla sildoripar6, canalul excl'etor al glandei strcloripare).
l)iclca este ull organ cu secrefie externd; ea elimitr6.-transpira{ia, o parte stlb
l6r rnlr

vinrlecahili a pacientului) gi delinitivl

legate de

o boal6 incurabild cutn ar ll

rreoplaziile generalizate, psihopatiile), Sttnt, cle aselllenea' conllailrclicaIii locale, 'egiorralc


$nu getrerale, tenlporare sau definitive. Contrairrdicaliile pot lirre tlc stnrcLr

tlc virlrori

Ei o parte sutr l'olmd <Ie

pic[turi. itr stare de repaus pielea elirnirri ilr


tle cal.lron. l)e asetnettea pielea este Pi
rrrr

24 gr'c rrprorr;rc (r(X)g tlc


6l p.rrrr

apil;i l0g bioxid

de sirritlrte a cclui rrrasat, a spaliului (irrrpropt'iu, neigierric, ntttt'tlat', rtrned 9i rctrc)

rlt.irlliorblit:,

<:tt (oalc ct1 pfirrll ustdzi ntr se gtie

cu plecizie in ce nrfisrtr'fi

cil

gi r.lc stirrclr rle sirtrilate a rtrasortrltti. Dnch se litte sertttta tlc let:otttttltlirlilc lht rrlc,

rrrrrrrnitr, :rrrlrrrl;rrrlt'pol sfi ln:ttt:il lrrirr lliclc, tlirra[hril in cOrprrl llostftl.

Oric:e sclrirrr[arcr a

condiliilor extcrrre pt'odttcc cxcitat'ea t'eceptorilor

c:tttanali

ryi

cii lrr lrnzn nt:{irrrrii nr:rsairrlrri asupra organisnrttlrri ulltalt stau, irr ltrirntrl lAnd,
gi irr

lrtlt:cv1li, urlati cu rnoclilicalea . irrreclintil a

sliilii

lirncIior-rale

a sisletlrtrltri llervos
aclaplarca

clet:tclc rrclr'o-r'cllcxe asul)ra sistemultti nervos central, care suttI stlAtrs irnpletite

certr.al

qi c1 Lrprrilia

leacliilor''rrunreloase

qi

vat'iirle, protlrtciittcl

intlc t:le
,.

ll

rloilea rAncl, factorii lttrnrorali care se influ errfeazd reoipl'oc.


cle pt'ocedee nratrttale satt ntecanice

olgirnisttlttItti la rtoile corltliIii tle tletliu.

Irtlinilig * Masajul este ul.l a'lsanrblu

Nutrilia pielii se llce prin intet'rnedirrl vaselor cill'e sunt


r.61cluri srrb

clisPr,rse

itt lnai nrttl(c

lirruri tle rclele (arterele- in doud stratttt'i' iar l'etrele - irr patt'u)'
urr ntasor, strrdierea $i cruloa$terea sistenrului lilntatic are o inllloltalllal

lirlositc ilr $c:op pr olilactic sau tera;reutic core se adreseazd pfirlilor' rrroi ale 1trgarrisrlulrri (lliele, {esLrt subc.utanat, lntlgchi, vase cle sAnge 9i lirnfatice, ttetvi ,
orLFilc irrlcrrrr').

l)*ttru

tot arlit cle rnnr.c ca gi studierea pielii

* exist6 dotti

gtupe de gangliorli: irlghinali

9i

l;olosilea rrrasajului rnai este denutnitl ttursolerupie. Se cttttosc un lltlnler


inrpr.esionant cle rnanevre care cu tirnpul s-au sistelrtatizat in dil'elite teltnici. intr'-o

ilxilari ca[c.joacir r()lul unor celttri. Aceqtia prilllesc toate vasele limlalice ale lrclrrlrlclor qi loirtc vasele tegutttentelor tt'trrrclrirrltri. irr felul acesta, la rrivelul
r.cgiunii lorrrbnre se gdsegte

gcclil{d rle rrrasa.i nu s$ foloseflte o singurd lnanevr?i ci trrni tntrlte, al ctrtor e[-cct va fi
s1r6rit, ele sr,rbortloninclu-se scopului urnrdrit. Dirr corrsitlerente tli<lacticc

incruciqat'e

de c6i lirrrfatice qi

arrurne -linrla

cfit

1i

legrurt:nlcl.r. parlii superioare a trullchiului, iar toati linrl'a ttrettlbrelor sttperioare trece pr.irr garrglionii axilari, litn{'a membrelor inlbrioat'e $i a tegtllnentelot'sittlate
sub linin lotnbata trece prin ganglionii inghinali'

practice s-n inrptrs o clasi[lcale a acestola


61jutit11are. Succesiunea

in

pt'ocetlee litrrclalttcnlnle qi procctlce

lrrocecleele
( eJl e

lor este abligatorie, ea estc dictatd tle scoprtl rlt'ttritt'it. lirrrdarnentale ctrprind tehnici cle btrzl 5i acestea svtrt'. nelet'ireu
u

irr consecinld tlirecfia m&inilor tnasorului cdtrd Irraseazd pieptul se vor mass
se vot' gangliouii axilaLi ai pdr'|ii corespunzdtoare, iar regiunea lorlrbar'6 9i cea sacratd

urfi

ul), .ft'ic7i

net, ft'd nrfr nlal ul, lfllroloiltenl rtl,

vi

hrqi il e.

I;r{osirg4;rcestora..dl!g1q.

in lunclie

cle pal'ticululitirlile

rlorlir-lirllc[ionale

ale
de

nlasa spre ganglionii inghinali'

regiurrii cRt'e se maseazI, dar

reguld r[tndne itltotdeatrna valabil6, aceea

l:ixistir ilqa rrrrrrrita "ter-apie segrDentard vegetativd" clatoritd cireia se irtfelege corpultli' prill irrtru kttuI de ce cu aiutorul tnasajului aplicat intl'-o anutnitd regitlne a pakrlogice clin acliunea segtrtentat'5 t'el1ex6, se poate influenla evolulia pt'oceselor olganttl bolnav. tnasajtll' apar Astl-el, prin acliunea unor excitanli tegunrenl.ati, printre care Ei activ itrprerttrh irr piele rrrrele substanle chirnice de tipul hlslanlnel. Iia acliorteazd
cLr

respectare a cil'cttlaliei de retur (venoash).

l)Lrlrir sctr;rul ulrm6rit rnasajul poate tertDeulic.

fi

soco{it de la incepti, !!igi9!!k*&!!

Mnsa.iul este lljglg11lg_atunci c6nd se aplicb persoanelor sdnitoase, pelrtlu

stinrula lncfiunile mari, vltale, ca cilculafia singelui qi a lirnfei, schirnburile din lirnclia <le eliminare, procese care stlnt incetiltite, indeosebi la sederrtari. l-ot
fesutur:i,

a[[i ptocluEi

cle

tlescompunel'e B pt'oteineloh, atrtinoacizii, polipepticlele, rispdnclite


inflLrerrli:t

lrigietric este cousiclerat gi nrasajui efectuat pelltlu a combate oboseala nlusculali'

in tot orgalistlul prin vasele sanguine 9i ceie lirrrl'ntice, p9( sh exectrte o


variaE asupra diverselor organe 9i sisterrre'
I

Masa.iul este lerotteullg atuttci cdnd

se aplici la

1ecomandarea

$i

sul.rruveglrclea rneclicului, ulrndrind tratarea utrei boli satt o tulbtrrare patologicd,

in l'el'l

acesta, concepfia sinrplist6 cu

plivirc lu ttter:rtttistrrtrl tlc nclirrtrc

trl
ir

Mrrsnjul este rrurrit co$nielic atl:;rrci cdnd esLe aplicat cu scop de n pdstra satt
olr{irrc lr rtnrrnit:{cit lizich.

ot;lttttttlot' masajultri, r'eclus in,special la influen[a tner:lttricil {tstll)ltl lclillltlriloI i;i


t:11 tttt:t'rtttiNttttll tlt t'rtltt lirst ?rrlirttrrat[. irr loctrl ei s-a ilnptrs cottvittgtttt:rt

.rtlt'r'utttPlrr

i1 ,,,'il,"rr lizicir gi irr spolt, tttitsitiLrl ;to;rlr:

li itplicitt

ctt scop lrigicrric, l)erltttr

Ittclttlrrc scrrsrrl rrclt.:zililot r':stc tlc lit cxtt'ettritoto sl)rc

cor'11,

la trivclrrl trrrnclriLrlui

se

irnlrrrrriillililr.tr "corrtli{ici llzice", l1i llcnllu conlhnlcl'ctl olrosclii, siltl


[r'rrlrcrrl it.:. pcrtl t u tt ittltttcttttl sl)ortivilol accirlcrrtirli

ctt

scol)

rtlrrrirtt6tc scrl;rrl tlc itrloutcctc a circulaIiei ven{)ase ciitrcr itriurii, la cnp Ei git, serrsul

ttturevlci c;lc rlc lir cap spte urneti gi otnoplali. Irste o acIiLrue specilici
lar.g

perrl.ru

Nclr:zirr:l (cllcrrrlr.jul)

este

u11

tcnllen lrra( tlirr litttlrtt liirttt:i:z;r,

liispirrtlil

rlrrlrrlrlirln t:or.;trltri acliotrirrcl asupla

irlrr,lrrrrriilrtl rrlrlrcr:itr'r.:. rrlirrge;e tr6onld pc srtgrlulirlrt lrieliil se cli:r:lrteltzii ctr srrplrrlirltr

pielii, lesuturilor conjunclive

subcutanate,

nclvilol

lrrlrrrrrii;r rrriirrii, clrrc irlrrrrt'cri hlirrtl;rc sLlprirlit{rr ctllrttir(li. NJ;ittll tt'cllttie sij sc Irrl;r;rlr-.,-L'1rt'rlt,r:l 1r,." r'r'1.r,irrrrca inlcrcsirtii, rii rcsl)ctlc relit:ltrl eccslciit, irtt ltrdsittltclt sit
t

lrcr

il-crici gi vaselor verloase qi litnfatice. Netezilea are o flcliune calrnantd

ruricSollinrl l'crrourerrele dureloase de contractutd nruscular'5, cle tensiurre psihici, r.calizf,nrl conclilii bune cle aclaptare a organisrnului la alte nranevre lilndamerrtale
rrrai ;rutcrnice. Netezirea irrrtrundtdfeEte circulalia venoasi r;i linrlirticd, prirr acf iunea

irrt;lrtii

t'r rl

t:;litltlii.

lcllexir ce ploduce vasodilatafia activi prirr nlecflnisnre vasonrotorii llervoase

$i

, _=.:aFls. ]11i-;-a;*' ;;
@

ttttttlt'alc. Asttpra pielii are tut elbct trrrfic,;rrirt lcrtit,nrcn scltirnhrrrilor rrrelnholice cc

--l-.---,, :=.-r
i

litvotizcazii irrtlc;riiltarea lichidelor din spaliile irrlr^acclrrlare, cl'cctc lirrrltc rrlilc

irr

--

lmlltttcrttttl

etle ttte

lttr rezitlttale clupd traurrurtisrrrele a1'rarattrlui locornolor'. Aporltrl

l;ig. l. l)rirlcitlitrl scherIatic nl llctcziliil


lixct:rrtrrr"ca rrrurrcvrei se poate [ace pt
rlcqrrir.terrzii

tle oxigcrr, glucozir gi lbslali nracroergici este clescut,;rrirr [errornerrul <le hipcrernie
se

in itrrltittgere, itt citte caz lllalla

pi irr acela;i tinrp se l-avorizb,azd eliurirrat'ea produgilor catabolici dirt rrrugclri, rle lu

tle specialist (rnasor) lie prin traget'e, cdrtd trrigcateit se execttth cittte
sau circrtlRr'

supta{hlI, asigurend co{dilii lunc[ionale ttornrale pentl'u grr,rpele'ntuscularc


respeclirre. l)r'irr ttelezire se nrenline suplelea pi elasticitalea pielii, prin inr;:iedicarea
procestrlLri cle nritrelnlizare a fibrelor elasticd, Ibnonren ce apare

ir(:cstil. Sc1s1l rlnrrevl'elol'este variabil gi lespccti reliel"rrl seglttelrtttltti tttasat ptllftltd

li lorrgitrrtlittul, tlottsvet'snl

odati cu inaintarea

l,trrrgirrrc.a ntanevt'ei este Si ea variatrilii, l)ut6nd

fi

sctrltii (nrasaj local),

in

vf,r'stir. De asenrenea se scurteazA timpul de re6noile a epitlelnrului. Se poate

rrriilocie (spatcr, abdorrrtn) qi lungd (nrenrbre). Cn tehnic6, ellcurajttl t;e exccttld cu

at'irnra ci-r in totalitate funcIiile

pielii (prot!c1ie, tennoreglare, excreIie, respirnlie,

rni;crili sirrretlice

cdncl acestea se electuea26 sirnuftart l]e zone vecine gi apro;riate,

lraclericitlii qi enrloclin6) $unt inrbun6t6lite piirr placticarea proceclurii de netezire.

prccunl 6i irl{c|nntive cffrrcl rrrigcilile se executI altet'nattt pe acer:agi zond sau pc

zonc vccirrc apnrpinte, in zorrele cil pilozitflte rndtitd, ttetez-ireu se c{bctuenzi cu tlcgctcle lixalc qi rleliiltate, lehnica fiitrd clentrntitri "rnasa.f irr pieptetre". Se rnai
poirlc exer:rrllr cru lillit palnlarir a clegetului nrnre, ctl [ala palrnnld a vfirlirrilor n tloud

ap6sal'en

qi"t"*" rfeplasarea

bste

lnanevrfi fundamentald cle ntasal ce consta in

circular:6

tegumentelor

gi

fesr"rturilor cotrjurrctive

subcutannte, pe l)lanrrrile proftrnde, in liurita elasticitdtii lor. Se poate executa rnulte rrrtrdalithli:

ill ttlai
qi

rlelrclc,

ltci rlcgcle ciincl se ntnseaz.S zotte trrici gi rolrrncle. Se ponle el-cclrru crr
irre

- cu lir[a pahtrarl a degetelor m6inii sau cu cele trei clegete (index, rnedius
lar), snu cu v6r'lirl degetuJui nlat'e pe suprafefe rnici (spafii interosoase); c:u nrargirrea

,rrrrhckr rrriiini tlcotlatt-t sau lillositrh alternativ urrn clupi ntta. Serr,srrl rrclezirii tle;lirrtle

lc lolrrrglirliit

t,cllrtaszi

qi lirrtlaticir, a
lrrassngc

grtt;le

lol

nlusculitre rlin z-orrl rrrasltli. l,ir

cubitald a meinii;

- str "r'i<lhcina rnf,irrii" sau cu fafa dorsal6 a ptttnnulul strins cf,rrd se tnaseazl
llrrl" l)rrtl, l' Al,,ll,'lr,;
I

z{)llr' lilili liliil i.

"r ",,,,,,*r,,,r,lc

27

lrrrrltrrl l'il,rL'lor trrrl;r'rrlrrlr-', Sc irPlitii 1rc r,'lLirrrri irrlirrsc 1i

Iljlr(,('unl

srrnt sPirtclc,
I

-a-.\-

It tl

irt:clr',

lrr lr

lt'lt', r'oir|:;clc.

'

it,

t,t'rtli tttitllcvtii se aplicti ctt tkrtri'i rlcgclc {;rolit:clr:

;i

irrrk:.rrrl) r;lin<l

sc

nrir'.r'ir.,ir tr.rrrlo;rrrr.lc. lirsciile, rnrrgcltii strblir i.

lrr rtivcltrl rttt:tttlrtclot sttpcr ioatc qi:irrlL'r'iorrrc rnfiirrilc sc itplicrl in br.lilnr.ri,


rrttt'rr'ttlrrlrrrr liirrrl
;rr

irrsii irr(r'rr dcgetc qi 1.r,,1,,{., c.rccrrlrirrrl irstlirl prcsirrrri.

l;ig. 2. I'rinci;rittl

sclte

rrrr(ic al li'icliurriil

- crr orrirrerrln lerrari sau hil)otenarri, cdrrd se aplicfr pe z()ne cr-t setrsibilitutc
rnlri rrrrrrr'. I lrrlllrirrl rlc rr;-licure Pe legtunetllc
ct.slc (1c

(rt pitltttit, ttti;cittca lte c0re rl lirce tAnrplrtrrtl t:tr rirrclcrru:r, plocctlcrr tlcrrrrrrtil ttrrsli "itr titttk-'ir". lrt'Irtriirrlaltrl se adrcseazir lcsrrtrrlilor silrrirlc irr prrr[irrrzirrrc;i nrai
itlur trrtrsr:rrlrrl
rrr

.10".1() F,r'nrlc itr lrrrrr.'(ie rle [trr(n

ii.

ir(, rlolirrr sii o inrPrirrri"urt mancr\/r'el(}r. Sensrrl li iclitrnii Jrou(c li lirrial slrtr r'irlrllr i,r ,,.'rr,, lirritl li icIitttrea este oclccvaltj zottelor tttai s:]t'nce irr lcstrtLrli rnoi pi
lr(.
{

rrr;ri Prrlirr r;rrIlc 1

rrticrrlaliile, regirrnile cu tencloiure culu cstc tt'citlea irrl'eriuali

in lirritt:lc serrsilrilitrilii lcsrrtrtt'ilor', lhtit it l)r()\'otil rcirt:lii rltucloa.se. Se aclt'eseazi cu precirle lc festrtrl ilor nluscUlot'e (lc
srrpnrlir{ri (rrrrrSclrii Iclci). l'r'irr li'icIitrrre cr.c$te pt'ocesrtl

rrrrtr'lrrirlt'lor'). l/r'ir:lirrrrc:u jre exeeutil

tlc rrrobilizare a

Iesr.rtului
I

rrtlipos tlirr lriporlertrt, produc6nd


Aliitrrr
pt

scd(lele cantilativri n sltnlrrrilol tle glisirrre. lrig.


-1.

i tlc rrelczile,

corrtrihuie la rnerrIinet'ea suplelii qi elnsticitiilii tegtrrnerrtelur,


cle calciu

lrr.incipiul schentatic al lirirrriirrtnlrrl

rri

in fibrcle clasticc, la pelsoarrele irr vr'ir sli. I'rotlttcc: o accelernre a proceselor do regenclalc ;i cicatrizat'e llrirr
itr pt'cvertilcn tleputtetii stlatrtrilor
irrrlrttttiiliilitcl corrrliliilor trofice locale. De aserne4en, [hvot izeazii circrrlalia localii
1c51;1{rlia ctrlctttclor
gi

irr

nccsr

lirl se stinrLrleazd;troprioceptr:pii de la nivelul


Menf ine

lnuqchilor

qi

lctltloltttclot', irtrbrrtrltillinclu-le elasticitaten.

in corrdilii hune elasticitatea

ttttrqcltilrrt irsigLrrf,trcl lrro{ilaxia leziunilor rrruscrulate cate sc Jrrotlrrc li.ecverrt irr sp6r(.

tlttpi ll nttttratisrrte, nte el'ecte unalgezicc locnlc, ;:rin nricqorareo sr:nsilrilitiilii tcrrrirraliilol nervoase gi scritlerea tenslrrrrii lcr\,(lrse. nlurrci ciirrcl se
crcculi'i lcrrl 5i irrtr'-Lrrr tirrrlt prelungil..

l)tirt at:livilatca circtrlaliei sanguine i;i lirrrlhtice, se inll)unritilcsc schirrrbur.ile tru(r'ilive. sc rcalizeazii tur aport sporit cle oxigen, gltrcozfr 5i es(e {hvor.izala
clittritrrrrcit i-irlrrbolililrrl r"ezultali clin nctivitntea nrrrscular.ri. irr Lrclivitalea slror'tivri
nr.c

!:tullAlJMAl

tlcrttrtrrit gi ;lellisa.j, eslc o nranevrir lirntlrrrrrcrrtnlt'i tlc nrasaj, crr

rl l:rlgli rrplicrrbilitlte tla(oliti acestor el'ecte, $i ilr locrrperalea hi;rotrrrfiilor. lnusculnr.e


cc ill)lll.tlitl cirttza irractivitilii tlatorate ur.lor tliluntntisnte ale aparattrltri locnrpgt6r'.

cli't lt: slittrtrlrtttlc, lrt.tlct'trice. litiitniintntul se ponle lirce irr rtrai nrrrltc li:lrr1i:

- t rr pirllrrir, sc ulrrrcii ntnsil tnuscttlalrl irrlrg rlcgelc gi "rirrliicirra rrriiirrii,',


lirr

st:

f19711-!lrtuetrlttl lisle o.ttttttevtri lirrrdarrrentnli rle rrrnslri, c:lre corrslrj


rlplit:ittcit t:t'lc tttiti ittlr:trst:

irr

trtcitzii o t ttlii, cittc irt lirrrra pe cnrc rtrlirrir o irrrplirrrri. .se stollcrc 5i .se ;tr'cs;eazii tr;''i pr' lrlrrtttl t,sos prrolrtrr<1, tlc ttrtti rrrtrlle rtri. tltrlrfi t'nlt-- rrrjirrrr inairrtc'ozi'i tlc-a
l,ll, l' ltl,rllrrrr ( i,

1rc lcgtttttctttc it tlttor selii tle loviri scurte gi ritrrrice, ce tcl)tezi,tle urrele rlirr pt occ<lcc

de rnasa.i. Moclul tle execulie poate

li

irr ntai rrrulle lbluri:

l,r,l'

rl

I r'r. rrrrrrrrrcrrts rlc rrratsnge

''

trr;,rr I 1,,11,

l,

l\l,rllrrrr, ; . 1.,.",,,,,,,,,"r,", rlr

rrrrrs:;age

)9

crr strpralh!rr l)itll11l.[ a rniiirrilol Ei rlegctclor itrlittsc. tarrgenIial qrrrrrcrrtall, sc rttttttclte "pleschit". I\4iEcaLea ltriiittilot ;;i arltebrnlelrll'sc clictrrcazit . .r.ticrrlaIiile pnqrnilol qi coatelor, nrAinile clzAttrl libel pe sttpralirla tle rnasa.i.

- c' lii!il

rrivclrrl rrrrriillrilol

iii

lurr<lourrclr)r, occil

cc rlut,t: lil crc$tclcit torru$trlrri

rrrrrsculirt.

:l
1

littvot iz,t:rrzii lirt lrrrii lipolitici gi rnolriliziu'cir adi;lor:itrrlol rlirr lcstttulilc sulrcrrlarrntc, Irriciirrliirrtl volrlntrl sttalrtlrri atlillos. l;.stc trrt brttr ptoccrlcLr

in

nrasa.jrrl lcrapeLrtic

, crr llalrrra gi degelele u$ot lle.[ate, realiziintltr-se lapotatttenttrl ilt "c.1tl5"


"r,errtrtza".

satr

pctrltrt cotrrlrir(crt:rr lriPotorriilor;i lripotloliilor tttusc:ulalc datorate irractivitirlii. in nc:livitirlcl slror'(ivii este dcs irrtdlnit itt pregilirea sportivilor intre plobe sau in pauza

- crr r6srrl rlAini16r, clegetele u$ol'l'lexate, lovittuile aplicitltltr-se ctt


,larrgt:.

pt

ittlele

tlirrllc rcplize. Nrr se lblosegte in afeclitnri cu plezellla durerii sau in conlracluri


trtr tscrtlirr c.

- ctr prrrurrul irrcoruplet incltis, cu l)artea cutritals, procecletr nttntit "birtdtorit"' qi ttlai prrlin sensibile (regitttrea r: ir;llit:ri pcr srrlllal'elele tltttsculare bine clezvolltrte
(l-elele irrterne rsit:r.li). lislc rilr lrr.ocerlerr pUternic cal' lll-l se aplich lle zolle sensibile
lr.:

l'iltru(iile - plocetlett lirudaurental


rnecarric (vihrornasaj).

cle nrasai ce se poafe lealiza lrrlrrual sarr

Vibraliile nranuale sB obfin printr-o priz6 dilecti, inl.irrri perfbct adaptath


planului rnuscular, mAna efectueazi o succesiune rapicl[ de presiuni pe vcrtical6,
rrrigcdri later:ale cle rnic[ anvergurE. Frecvenfa migcfirilor nu poate
pe secuncld gi se poate menfine pe o
sarr

lrrirlr:lor

qti

ctlnpsclor, 7-olla cnrdiacb, regiltltea lonrbard)'

- l,qirtrrl cslr"r o lirr.nri de bdtdtolit cal'e se efectr"teazd clin arti<ltrlalia putnnilor,


mflsat.

fi nrai

rrrare rlc 5-(r

duratl foarte tuic5 tle tirnp.

Fig. 4. Principiul sclrentatic al tapotaluetttultria -o

Fig. 5. Principiul sehematic al vibraliilor5 Efectele fiziologice obiective se refri la oirculaf ia sdngelui, l'uncfia netvoash

alti

uroclalitate tle aplicare a

bititoritultti,

este "perctttatul" care se execrtth

ttgoarS fortrth de ;U viir.fr.rl degetelor nrainilor flexate 9i depilrtate. llste cea utai nbdornen' itr fulcfie tle erpotalrent, care se aplicd pe zoue tnai sensibile; fafi, ttllace la ;esLrturile rrroi strperficia[e nterrsitatea gi IitmuI tapotanlentultri, efectele se pt^oclttc
;au

cAt

gi influielrla beneficd asupra intregului

organism. Acfiunea circulatorie

se

cal'acterizeazd printr'-o vasoclilatalie periferici gi cregterea consecutiva a presiurrii


sarrgrrirre. Scade frecvertfa caldiacl gi se regleaztr ritrnttl caldiac.

llai

tsr.tpra receptorilor cle la nivelttl

prin ac;iunea sa profuncle. l]fectul tapotatrrentultti este predorrritrartt excitnnt subctttanate c0njilnctive qi cle pielii qi a
{estrturilor
se cle la

Vibrafiile au efecte gellerale cle caltnare, decontractttranle gi rle rliminttnre a


senzal iei rlcr ol"rosealh.

l6cale' l)rin batet'e activare a cilcula[iei ctr lti;retetrrie 9i creqtelea tetnperaturii


obline o cre;tcre
a

lilcctL:lc subiective faciliteazd o senzalie cle clestinclet'e qi de re6rtprospitare

cxcitatrilitirlii ttctttotttoloI.ii prirl stirntrlatea proPrioceptorilor

calxrcitirlii rlc clirrt; in htrrclie

clc telrnica de

aplicare, cele plane se considerd il avea

a'r

l)il1)il l)(rll(:

l',

lVltrllrrrr

(i , l,lt

tttittt'rt:vtr:it

ll: tttlts;tll(:

r1 ltrr1,,r lr,,tt l', hl,'ll(,r (i, l;rlrilrr,rcvl(1 tlc tttlssag,c

lt

cl,:ctc,,llrnurr{c, cclr: vcrrticale, l)enelrfltlfe ittt at:lirttte stintr.rlrtlrtit' lilecVcrrla vibr.Iiilor cglrrlucer, tle nscurelrea la el'cclc clilcrcrrlinte. Sc llot trtiliza ctt aceleai;i
el'ect brrrr attit la irrceputul ciit Ei la sliilqitr.rl :;etlirrlci tlt- rtrilsiti, clL'clrtitt<ltt-se ittzrittttl

linrlr r:r,rrriircri lirtr:r'irl {csrrlur-ile, cit itt centtttttl t:tt sitir. Sc realizcrtzlr tttt bitlltts latetal
corrrlrirrir( r,u loviti tt:pittc alc trt0sei tttttscttliltc.

Ilulttul . csto o
1le

nranevri-r

tlc

li iirniitrtrttc

prolittttld.

l)t

iz-a cste lateralh,

cilcvil ttlrttcr,rc tlc ttctczire'

'

rlrcrrclit:ultrla grc rrxul segructttultti, ctr <lcgctelc

irt e xteltsic,

ceea ce reclttce
a

srrlrlnlirlir rlt: corrtact n llillnlcri pe legulnctlle. Sc asigLttii o cotttlrrcsittlrc ellcicntl


11,3, Itrocctltrclc

njlrlirlonrc tle lttltstt.i qi lclrnicn lol'

It:srrlrr;il1lr', iat'rnnrrevrr irr sine cotrsti rrrnserrrrrlui

itr t'ttlarelt tttastrlrtr tttttscttlate itrtrc paltua


rniSc:irri rtllet.tti.rtc ale

l,rrrccrlee:lc urrxilialc cle urasa.i, derivfl rlin celc plirtcipale, cttnr;rlctillcl eli:ctclc

qi ostrl pr'olirntl a segtnentttltri lcsl'rt:trlir.'^ Pt'irr

iiccstola. Nctez.ilea, ca proceclett clasic, se poate tealiZa nltli etret'gic exectttiittd r'ir.ev'r:lc t:tt pattea clorsali a degetelor coleslllnzdtoale regitll'lii lhlangiene a
rhsllrate "irr :r(.(.sl()r.il. l,r:rrlr.rr rcgitulefl caliului, netezit'ea se electueazi cu degertcrle
1rir'1rlt:ttc" 5i

rniirrilor.. nccst ptr)ce(ler.l se ponte lirlosi atlit l)ctltru lltilsn tlttscttlartj il tttelltllt'elor

r:i]t;i rrriiltl

1rerrtlLr

nrupclrii pectolali gi dorsali, itt carc caz.;trizu se tcalizcazii

cLr

o sitlgtrrd

tr;ot llcxlrte.

alc trrtrqclfiLrltti, tllitttc,r'l'it liirttl lsigrttrttlr Pl irr rrriqcalen altelnapti n rniiinii, care luleazii rnrrqchittl irttrcl ptrllrrii 5i plitttttl orros
;rer tegurrre ntele super'ficiale
pro Iurttl.

ljr.it:Iirrrrc;r,

clr pruceclcu rle

lraz-d

cc viL.ea4"i lilobilizalca {cstlitrltri cclttlar

strlrt:rrlirrral, tlisprrilc ilc 0 gartri largir de lll'ocedee a.itlthtoare.

Sloorcerile
c11rrrb6tt-.rea

- au clrept

scop activhrcu cilctrlnIici rle t'clttt,

pt

ct:ttttr

gi

Irgttstrtr:u

(lrctr.isni superlicial) corrst[ itr litliclrea trtrtri plitl ctltanat' care

siazei cil'culatorii clupi elbrr. Priza este circrrlnt'i (pe

tlctlllre)

qi rrriiirrilc

apoi se trtobilizetzi"r pe plal.rrrl prtllirrrd.

se

tliplasenzir clilr aproape iu aprna;le in senstrl circrrlHliei tle itrtoarcere a siirrgclrri, Irrcsitlnile

Cultt
zeazir

se rei,rlizeaz-i irr aceeaqi lltanieri, <lesclisri tttai stts, apoi ctttrt se rtlobili

au o rnare eficienfd Si sunt lillosite intr-o ttrnre vnrietate cle firrrne

i'

lrrpgrrl ei, lilriar, {a1 tuai poate

li

rrrotriliz-nt $erpuit,(ctltd gcrlltritril llrirl

sirrrple gi cornplexe. Priza de contact este oblicd gi apisati, tletelnrirritrcl o presittne


in.prirf ile rrroi. Deplasarea manevrei se fce incet, discontitrtttt, prin slAbirea presiunii

nlnne\1r'e t'f'ccttrate aIternant,

din settsrrri rlprrse'

Ilulrttul nielii- se oll[ine llrin tlelrlasarea llilttsvetsalir a plitrlrri ctttatlat lirrtnat


(rrriqcare itsetttlttitttlat'e cu cea (le rttlare il urrei

ligiri)'

ce se executi asupra fesuturilor gi revenind la acelaqi nivel de presiulle th"rpI ce cleplasar.ea nrunevrei s-a realizat. Itepetifia mflnevrei este o ceritrId obligatorie.
Presiunea staticfi longituclinald se electueaz-d ?n lLrngrrl tnasei tntlscttlare, palnla nrasgrului el'ectuincl o tnanevrd de rulare dinspre podul palrnei spre

Ciunirilc_-

el'ectrrater crr

uirrtolrrl "prizci loc" a Pt'itrrcloI lt'ci tlegcte. in lilrlita

unei l)rcsil.llli accesibile. Aceste patru var.ialte nle nrasa.iului auxiliar, cotrtplelenzii galrla lnallevl"elot
se adreseaz-i lestrtu
I

virlirl

clegetelor

cc:

ilsetileni unui tanipon de cerneald. Presiunea staticd transversald, se executd in sens


execttt6nd o miqcare de basculir lterpetxlicular pe tlireclia fibrelor mtlsculare, paltna latcralii. I'r.esiurrikr se mai pot folosi gi asupra [esutului osos itt scop lllodelator, la

tr

cel

trlar sulrcttta nat' lcsrrtrrlrri

liritrrfintnttrl, cil procedeu cle bazir sc aclt'escazi crr llrt:ci<lere


ilrrrsctt lat . l't.otrecleele atrxi l iare

ale fitirtrAntattrltti srtttt

c6piii rrrici. Sunt curroscute in acest sens rezultatele oblinttte tle trredicrrl fi'alrcez

Ct,r111ttul-.se cxecttlS avfind o

plizi

ctr nlrtbele nrAini aplicatc tratrsvcrsrtl Pt:

l)ccrrnilr
lolirt'clui

crr.o

il hrlosit acest procecleu pentru

nrodelareil cotrforttra(iei craniultri 5i

<lc i9s itt strs Irrrrllirrrcrt 1tt:tttlrtclot'stlpcrioale $i inf'erioar'e; degetele indoite llrirrcl cttltoltl:i itt Njirrrrrvr.n sc itrcepe tlclir rrtta tlin ex{n:ttrili-r{i qi trrcir slrtl rrr:r:iir 'ra.;arrlrrrir.

lrr

t:ttpiii trrit:i.

- se executri ln rrivclul articrrlaIiilor, la sfhr.qittrl ltrasai l)erttru a le executa, o rliinri aprrci rle cleastrpr.a, cellaltnclt: Strtlirr{elol'tlc itr
tlcsLrDtttl rrrtci at'tictrlirlii gi executd traclitrrri repeta(c irr Ioate serrsrrr.ile, dar rrrai alcs

'I'rocltrnile si clon&uliile

Irislrrr{

;i

rrsliizi, llirrtl cur.r()scute sub rletttttttitco tle zorterlc lrti llcnd. I)rinrul nre<lic

t:lrt'ir ilrlui{
llrrtczt:t,:rclri.

clicicrr(ir stirrrulirii

rrrarrualer

a accslor /,onc, cu rol lerrnpetrtic, a lost

lil

cstc cutrsiderat pairitrtele reliexotcla;rici rnorlerrre. Aceasti nrctodir

ltttlllilrltr. Pritr acesle lttarlevt'e se urrnire

;tc o

rlcslilrtlcr.c zr elerrclrtel.r

t':;lr'lirlosi(ri 1i irr rrrerlicina clasicii. l)e exerrrpltr, in clztrl urrci lirlricnrrlii paloxistice,
;rt

pcliar{icrrlalc qi a cclor irrllirurlicrrlnr.e,

inrrrl iriulol conslii

in

tttanet,re lellexogettc: apitsarca ttqoari;rc glohii oculali,


-l'oatc accsle nlnnevre uclittrtcazii asul)ra

irr afirlri de Ft'ocecleele lirntlanrerrtale;i arrxiliare <le nra-sni, lirltrsite i1 11'rl ohiSilrril rlc critl'e lll.ls()r, existi o serie cle alte plocctlc.e calc crrlll.intl: rrrasnful rcllcx,
lritllorrrilsiritrl, rrtnsaltrl irrstrtrnrental, nrasa.iul crr
I.lu7.r)l:ic rlc irpir, rtrastrirrl cu glreali.

lrtirrgtllcir .rrrrrrgorului, cu vf,rlirl degetrrlui.

silcrrrrrlrri rlclvori parasirnpatic, clucirrcl la ttticqot'area prrlsttlui.

l'ritr la;rtrrl ci zonele


se

jct

cler

aer cald, rrrasajrrl cu [rulc

colespuuzirlonre organelor bolrrave devin dureroase, la apiisare, r'ellcxoletnpin irrcarlleazii


sfiu,
.'si

irr cadlul rnetodelor tle diagn<lstic. Spelanski a cletttotrstt'rt la rirrdul

t)!!!ltittl&Il9t -

sc bazeazi pe irrfluenIa rellcxii ile la clistanll, rlrrpir aplicalea

rtcr:;ltrilt lx: zorrc ckr Ptrricclie tluteroase, tegurrrental.e strrr per.iostalc, in atbcliLrni ale rtPirtrtlttltri loctttttotot snlt viscerale. irr aceasti categoric intt.ii rna.saiul pe pe
r.ioslal,
zorrc IcIlcxo11c:rrc I lcitd, plesollunctirra.

ci ex<;ilulen sisterrtrlrri nervos are el'ect Bsul)rn sislenrulr,ti vcgelntiv, llicl<el a ariital cl exe,itlilrcl sistenrul lrel'vos, se oblin plecte asuplit vaselot'. Mnsnjrrl z-ortclor' lellexe iniliat rle l)icke, are la bozi excitaliile procltrsc in piclc;rlin rrnsa.j, cirtc la
r'6n<htl

lur

1re

cale refle.\d, detelrniuI reaclii in ot'ganelc siluatc la rlepiillrrrc <lc locrrl

XllJsuittl

perioslsl *

contbate lbnornenele cotrgestive,

de

colltractririr

rrrasat.'f'esu(ul conjunctiv
lEcdndu-sc

al pielii

constituie purrctltl de plccarc, llarrsnritclerr


Mirsfirrcl

atentliazl fbrtttnrenele durertlase,;rlirr aplicarea lui pe zonc cle proieclie;:eriostali i1 vecin6tatea zorrei nlectate. Aulor.ii ger.nrani Volger qi Krauss, <lcrscriu o tehnici ce consti ilr exectttatea ttnot'pt.esiuni puternice cu grolicelc snu cu rrrr:diusul ip pulrcte silrtnle ;rer Pcriost actllo ttttde acesta nu este acopelit <le fesutur.i rlqi. purrctele tle
It^esiLttte se nleg tlLrlti glatlrrl de sensibilitate la apdsal'e. l)resirrnea se exercit6

priu irrtelnrediuI sinapselor (articrrlaIiile sistemului trcrvos).

fesrrtul coniurrctir', oblinenr nn elbct rellex in telitoriul gi orgnrrelclr care cot'es;.runcl

pIr[ii dirr clernra masntd. Teritoriile fesutului coniurlcliv ale clet'tnei nu srult lirtritate stlict, ci pot irnclia in zonele invecinate pi clriar ln depdrtare ( exenrphr ; zon$ ;nirrrii
qi a storrracrrlui, a.iurrge pfind la D.9, zona llcatului ln I). 10, clegi au puncte cu elccl
ruraxiril ?rr z-orra D.2-D.3)

tirlp

tle 2-3 rrtirrute pe fiecale ptrtrct, inso[ild rle fiic;iuni cilculare, a1:qi se trece la alte ptlncle tlttrctoase la pal;rale. I)entru o[rIirrerea cf'ectelt:r.<Jor.ile de clur.atd se executij

tlei,;rilt|tr gcdin[e' Dezavanlajul


pe drrrata

ttteto<lei corrsld in accea cd;rrocerlura este clurer.oasi]

Citeva exenrltle de zone reflexe ille lesutului c()njunctiv perrtlu dilbrite organe: pleull * plSnr6n (D.3-D.l0); rinichi -.uretr[ (D.9-D.2-t,.l-1.,2); cluoclerr *
(D.(r-D.10); inirnh

aplicirii tratarnelrtului. Masajul periostal poate

li

lolosit itr tratatilentul

- (D.l- D.2); stornac * (D.5-D.9);


I

pancreas

(D.7-D.9); colorr

sechelelol lratrnratice ale aparatului locorrrotor'(rrrugclri, liganrerrtc).

clcsccnrlcnt - l).9-1..

UAlliuf Ae zonc,.e errglezi' ll lleild gi .1. Mackerrzie,

- irr ru.rrrl crr cir.ca o

100 rle ani rnetlicii

'l-elrrrica de trataurerrt

cel rnai folosit rnocl cle a acliorta prin stirrrr:lalea

au clescopelit, la rrivelul supcrllcial al corpulr.ri,

i.

zonc,lor rcrllerxogene, este nlasarea manu0lA

a tilpilor, coloatrei. irt locttri birtc

attttlttile rcgirrtri, ztttte lttai serrsibile sarr r,rlriar rluleloasc lir polpin.c,
tlistlrrrlii, it
ot pt,ittrclol

in

ltrncIie rlc

tlelirrriratc. tlupl curn putef i otrselva clin irrraginc. (11g.6-7 ). irrairrte de a se trece la t:li'r:trrnrcir rrrrrs;r.jrrlrri, sc fhce rttr cotrllol rtrctlical rttirrttlios (r'atliologic tttttlc este
t:irzrrl).

ttattrra qi lrtcnlizat"ca lrolilor'. Accslc z()lrc nu lirst corrsirlet'a{e rnauili:starea r.eflexi, la

l'.lrrir\'r:. 1,.<:itlizirt.rr Prccisii n ar:erslol.z(,lte s-it c.rr[irtrral


I,t

;i

s-a

lrIoi

:rt:

cxIlort:irzir zorn tlc nrnsitl

;rt

itr lritl;lirtc. irr acest li:l se potrte lttttre itr

Al ij lo

cele nj ttl fi tot re ol e h in e lot e rn p ie i


Si

Miiloacele proprii, lgittrtttrslica ntediutli, trttrsoittl

tneconolernprn,
rrrr

pt.r

sqrrt

CAPIT'OLI]L I/, I}AZEI,E II.TETODICE ALE


I(INIJTOT'EITAPIEI
Stabilirea bazelor nretodr::-SJ.g.Xirretoteralriei conrporti selecfionalen gi odn;llarea unor principii $i rnetode, ce provin clirr izvoarc diferite, nrni nles 4in

ttlicierrte in cotttcxltrl tcurllici lu catc cstc sul)us un bolrrirv slrr

tlclicicrrl. irrtr'-o
trelruie sul)esti-

leficierrli fiz.ici, roltrl ntujor in terapie il nte exercilitrl l'izic, clal

nLr

rralir valoarea trotfln,cnttrlui rttcilicntrrcntos, liziotcrupic si igienit'o-dielelic,

Recttpernreil utltli bolllav vascular nu l)onlr:

li

corrceptrtir

liilii o

rrreclicnlic

pecificd n{bclituiii sale. (exeirpltr: hipertensivii surrt cleperrclenfi cle o rneclicafie de


oull)ensare. l,a lcl un <lelicit lurrclional errtkrclirr, necesiti o rneclicalie specilici).
Acf
rr

,',..|iWogie.Maiirrt6iestettecesat.ilr,,e,-entn,il,'.,o,
plincipii genelalgr*care sisternatizeazd cele nrai inrportante iclei ntetoclice de bazi,
cunoscute gi a;llicale in kirretoterapie precurn gi in nredicind. -

irrircl.y'rrlorllor nnluruli ilc rttcilirr se retrrntcl pt'irr crililcu olganisrrrrrlui,

irr clt:gtcrcu rez-istorlci gerrerale nespecilicc a orgarrisrnultri.


Ar:f ittttcn

inainte cle toate sh nu lhci


situ
este

ritt

(pn'imttn nott trecere.) rrebuie lesyrectnt ilr

.litioteropiei ce se asociitzi-t liccvcrrt, rtrc th'c;tt sc()11 stilltulat'cil

kinetoterapie, ca de altlbl in loatO dorneniile cu trntnnrent nredicnl. Acest plirrcipirr


este lbarte veclri; el a fost lolttrttlat de I lipoclat. lcleea de a rrtr lhce rirLr pr"irr irr<licnrcn

rlrilrnrctr tlili:rilelor hrrrclii nle orgatrisrrrului.


t:spccilit:it.
'l

irr

arrsarnt.rlu acliunea

sn

elnlrirr igianitrs-tlieltlit'ri,

in trulte

cazrrli, nre irrrporlanfii fr:arte nrale

gi aplicarea ctlrectd a ttnor rnijloace sou rrrctorlc clc tratulucrrt, lirrc tlc cticir elenrentalii prolbsionali gi constitue o lorli care li6neazii practicile errrllilicc,
activitalea s;lecialiEtilor irnprovizafi, tenditrla de a gerreraliza ne.justificnI n un()r
tratantente la tnodi. Acest prinr prirrcipitt trebuie

lxernplu: tr.ntarca otrez-itri1ii,

ftr'i

urr regirn hipocnlolic nu este elicierrt.i. -l'r'atarea

eficierr[elor lizice <le nattui rahiticir se lace asociatd cu al)ott de calciu nrdrit in linentaIie plrrs nredicafie specilicri).
14

sI lie cel rnai prrtelrric

irrderrrrr spre

a cunoa$te bitre, inairrte cle a intlica sau nplicn un trntautent, tol ce se rel'erir la

ijl oo cel e nsoci o le

k in

eloleropic

i
l.)oI rel]r'ezerrla

folosirea

raf

ionali

a rtriiloncelol kinetoterapiei.

Mijloacele proprii, plus cele a.irrldloare nu vident

totul in terapie. liste

Experienla a dentortstrat
nrasajtrl trebuie

ci

penlrrr a se obline rezultate lrune, nrigcarea celirrfe lrretotlice.

Ei

ci

orice ajutor

ii

poate rrriri el'eclul, cornpletf,trtlu-l in acelaqi tirnp. Suut

si

respecte o serie de principii

orrsiderate ca asociate tonte nri.iloacele ce nu sutrt crtl"rt'inse irt reginurl terapeutic de

Fundatnetttat'ea

;i teoletici a acestor principii se orienteaz-6 tlupi prirrciltiul

Crninistrale. Aceste nrijloace ncspecilice se girsesc

irr activitilile cu

caracter'

el<rt'tuttri fiz,ic. Aceste prirrcipii sull{l prirtciltittl ccotromiei


lrnlomentttlui.

ilc

cfort,

rortiv,

in

girrrrrastici,

joc, spolt Ei ttrrisnr. Mijloaccle

nsociate contribtrie la

)cullerarea harrdicapLrlLri liz.ic, nsigrn'6rr<lrr-i utr plus rle rrriqcare, cale,

lit'i

irtdit,iiltmliz.urcil ilnlretrfltnenlului, doz.nreu Si grndnreu ttlitrtul:rti, cottlittrtitoten

a avea un

u'acter nnalitic contritruie rrerni.ilocit ln rnililen rcz"istenlei olganisnrului,


n;rlurnutirrcl exerciIii din ginrnasticr] trtt irrseatutri cf, persoatta ltnnclicapati l'ace

Principitl eco,to,,riei

rte

efitrl

presupune sh oblinertr tnaxiolllll rle raudanrent

cu tninimurtr dc el'ort. Miqcat'en nu tretruie si epuizeze orgarrisnrul ci sri-i dinrnriz-eze

irnnasticfr..locul qi tttrisruul, prin


rrriiloncele, r'ccontilrrllrt^lr

e('cctcle

lor

ncspecilice, dar ftvornbile

hrncIiile gi si-i cleasc?t leactivitatea, alf,t in scop prolilactic c6t $i culativ,

rganisnlului, con(ritruic la grhtrircrr pror:csrrlrri rlc r'ccttpet'are. Oricit clc valoronsc nr

Principirtl indit,iiutlitdrii irnlnnrertlulrti, esle o ptoblenri de fitrefe,

cle

lol

lrt:htrit: s;i lirrii t:ottl dc s;rccilictrl irtdivirlului.

dillcLrltnte, clte so ponle lealiza;rrirr:curroagler-ea electelor prolilac(ice qi terapeutice


65

: nrijloacelol folosite,

culloa$terea bolii

gi lroluavultri, selecIin, cotnbittal'ea

Ei

aptarea nri.iloacelor cle tralantettt.

C,!PI7'01.1]I. I/1. EXER(.'17'II, PROCEDEE,II

Irrincipitrl doztirii Si grailfrrii cfbrlttltti, nt'e


:buie in{eleasi ca

valoare tnai lnare itt


rept'ezentArttl voltltttttl

M Ii.TO

G I rt.T N A

S'I'

rci

T,I E D I

CA T,A G II U P A'I' E

elbltultri netoternlrie decAt in olte fblure cle prncticare a exerciliilol lizice, Dozarea

DI]I'.,i I NTENSITATEA EF0RTI]I-UI FIZIC


l)uph intensitatea e[ortului fizic irnpirlinr exerciliile in cloui nrari grupe: cele

o noliune ce se inscrie pe vcrtical6,

oltulLri gi avitrcl tttl asllect global 9i se eEalorreaz-i in tinlp'

Groiaren efor.tului inclicl rnnrriela in cale

acest volttttr va

fi exectttat itr tinrp.


qi

care se bazeazd pe ct'egterea elbrtului fizic Ai ccle cnre se bazeazi pe sclderen

de(ernrini iuterrsitatea eloltului, preciz,fitrd rtlttttlrul cle lepetSr'i, fi'ecven{a

elortului fizic.
Pentlrr a ol:[irre o tlezvoltnre nrni rrrat'c n voltrnrului rrruEchitrlrri, n<licir a lur'lci

rmta pnttz.elot clirr tirlrptrl

nctivitilii

ljz-ice'

Irritrcipirtl cotttinuilii(ii lrrttntrtcttlului plesulrtlne electttarea igierrice)' trrrlitft pelionrlir <lc tirrrp (uneori toath via[a ca in cttztll girnrrasticii
Cc r i n lcl e nrelo

tratnmetrttrlrti o

gi rezisterrlei sale gi pentru a obfine o cre$tere n lungirnii 5i elnsticitrilii sale nu lirst lblosite'cliverse exercilii prin cale s-a ingreuint atiit exelcilirrl prin p<lzilia cle lrrcrrr,

I it:e

a Ic

ki

n el ol

rt pici

trebttiesc cerirr[cle rnetodice, r'eplezinti preciz-hrile astrPl'a concliliilor ce

cit qi executarea rnigcirii. Cu alte cttvittic, au lost irtgt'cLriate segtrretrlclc prin sarciui sau rez.istenle peril'erice bri extertte tlirt cc itr c:e tttai tttati.
intr-o serie
<le exercilii, sarcirrile au

t:<tr'pttlui

cerinfe llletg(lice rtisllcute perrtltt ntilrget'ea scolltth'ti prol)tls' Cele rtrai itttportatt(e It lirrtp t lrnhtuenlttlrti' in donrerritrl cle aplicale a kirretoferrpiei strnt.' ittrlicurcn
zspecloren

lilst rrririle plirr clispozili:r exccnlricil rr

segnlentelor corpului

lali

de bnzn de splijin, ceeir ce ittseanttlit ciI se lirloscgtc pen(ru

principiilor

psiho.pedagtlgice, respet'lorltl

prittcipiilor

le

lgienfi,

ingrettiere forla gravitnliei.

ltlignlit'iloten coillrolltltti medicol'


itr l'ectrperare' Se qtie Irtrlicorea la litttp (t lral(tntenlttlrri esle clteia sttccesultri in evoltllie, dupS cttnt o inclicalie prentatur.l PQate a8r8va o al'ecfitrne allati

nrigcirile cu ail(olezistelrlir se l'oloseqte l)entru illgreuiele contlacfia nruqclrilol antagoniqti, cn lorlui noui rle exctcilarc a tttttsculnturii. Elortul fizic poate li crescut executirr<l tnigciri ingt'eLriale ctt njutorul
rnedicinale gi altele.
unot'

in

rclicafie tarclivi l]oate conlpronrite bilanltrl rectttr.reririi'

obiecle grele sau apnlate portative de girntrastici: bastoane. nthcittci, ltaltere, tuingi

(l cooper0t'e a Lrolnavttltti ctt Respeclureo prittc,ipiilor psilro-liz,icc prcstllltllle itrlittrrarea cornplexelor cle tot :rapeutul, inlelegerea deplini irrtre acegtia <ltrcc la
elul pe care le poate avea utt bolnav'
Respeclureo prittt:ipiilor rre:tlirrlui anrltiarrt. sala iLctruie

Vl.l.
aerisili, ol"icc lratalllent l'ectlperirtol'trebttie
sd

. Procctlce qi

nre

lotle ltaz,ntc pe crt'qterea efortulrri fizic

ile

igicttd arc itt vedete atit igierra bolrravultri cdt 5i a


f"ie

si

l. Gravitnlin-f{ctor tle ingreuiere I nrisc:irilor Gravitalia oleri procedeul cel rnni sinr;rlu de iugreuiete a elggsilii&U

dc

vitrtlecirrii: rctrclicicz.e rle factol.i rraturali cle ttteditt, in scoptrl consolidil'ii

'

ohllllrttittlnlen t0rrlntlrtltri

ntclit'nl itul.rtttre at6t p|trtlerrf6 cat 9i llreciz-area

girnnastic[. l)ucerea ultol segtllente ale cot'pttltri tlcpnrte de strpra,lhla .:le spriiin, tnerrlirrerea lol lirnp inclelungat irr nceste pozi{ii excentrice satt uli$carea lor in settsltl
Iurrgirnii bralelor-lilgllig,irrsgatrrrrir, rluPi cunr anl aritat nrai sus, creqterea elotttrltri
rl

la irrceput, cf,t 9i pe pat'cttt's pelttrtt r.rrlrrrilcrrlrrlrri kinctolcr.apculic. corrlr0lul se lhce


li'atalrretrtulrri, valabilitiltea lui' r v.rlt:ir.,.,'lrrlia irr;i19cqsul tlc rccupcrare, eliiicn[n
66

c o rr I ra c I i c

n,'s.,'

ll*:!j *

!1

lI

nn tt t i,'

i.
67

ExernPlu: Pozilia ctrlcar ctlla_F

iljg, p" o banclretd i'altfl


?n

de ginrnastic[
<le

l)c r) lrrrttclrclir, culcut [g

rnedicali tltl cere lrici trn efort; tlaci tlui.ichitrl esle tras urult

nfara supr.alb{elo,r

lrrtlt:lrii nlxlorrrirurli

lttcrenzrl

lllllgljrt' lnrrrclrirrl irr rtlirru pllrrului tle sllrijin ll{*; ,lu.,i tltrrrchirrl .,,,r,,,,,$dflilrriu9.l,ii

f'

-fr"-splijin, pozilia liincl asigurari prin fixarea coapselola!_ggrnbelor de banchetd prirr dou5 cl1!$i,rnerrlirrerea ei cere un efbrt apeciabir al rrrupchilor spatelui, ksigri gi

nlrrkrrrrirtnli Ho lttngcsc in nlirt'n sc&,lrertlultti lrlt'rlc crtlrllrrclic qi rlcprrrr rrrr clirrt nrrtll

tltttitttttt.ol)cllll.tl{|t.itlicrtlrtrrrc:lri'ffi'

poslerioti ai nrertrbreltlr irrl'elioare penlru a lupta inrpotliva forlei gravitafiei,


trage trtlnchirrl.injos. llfortttl de rrrenlinere a acestei pozilii este gi nrai

car.e

rlult

nr6rit

prin intindel'ea inairrte a nrelnbt'elor s,upgrioare, care lungesc bra[ele cle pir.ghie irr
sens excentric.se aclreseazit onutlui

iuniln.r pentru a-l leri de boli sau de aparilia

sinclrorrrului de tleconclilionare

fizici.

(-

2. Iixcrcilii cu autorqzistenj.[

llxcrciliile ctt ntttot'ez.istenli surrl nripcrili aclive,libele, cr'ir.ot,a excculaltul 'ttstrgi lc oprttrc tezisterrlI plin corrtracIia sinrr.rltani a rnuSclrilor antngonigti. De
'cgtrltl se exectltd trrigcirri sirlrple, analitice, ca cle exernplu llexia sau extarsia i1 rrticulolin_ptrrtttrtllrti satt a col.trlrri; rrri$cnrea se po.tte lirnita la cf,teva ar.ticulalii sau
F--.'.-

Fig.8

4. 14xcrcilii crr baslo:rrrc

lixerciliile ctt lraslonne reptczitrlri o*rrtgtotli tle girnnrrslicri sirnplri gi lirllte


rrlilir perrllrr rrrenrbrcle srrperionre $i tlrrnclri. lJaslotrul fixcuz[3$!.4jle gi prirr clc
trretrrbrele su;rerionre

;e ptelttct'eaz-zl rne(odig toatc nlliculrrliile nrerrrtrrelor' $i tr'!rnclriului. Prirr aclirrgar.ea


---,

rutorezistenlei, elblttrl trtttscttlar este nrult ingreuiat" Acelagi rlecanisltr ne ajuti ___r

s6

in intlg$!..p.oreclenzi

pcrz.ilia,!!rnerilrrr ,6i

onrgglgljlor',

nlrirn qi anrplituditrea rni$cdrilor, exercitf,rrrl pr.esiirni qi tensiuni finale.

cel ce executi

nrigcarea

*bui.

sn s]nrta

,,rn*illiiia

rctlrcsenz.ri colorrtrl. ytr''lgllfnlr si-lpatclc.-. . --.-.

.."

a.

efb4ului, cale nu

llaslorrul conslillrie trri ele]lEll cle solicitnle

sirygfir

$i tle coeldorlar.e

rebttie itnpins p6ni la tnaxintutn rrici in


ru uir"caracrer edtlggiiv,

forli

gi nici in arnplitudirre. Aceste nrigcdri

dii.;;iil;;,rila
.

lo,

i,rt.ruiffiit"
c

trri5clirilor', tttrri nlcs lrtttnci crirrtl esle npucal tlc cngrqtc crr ulrriirrtkrtrii rrrriirrilc (utilizat

irsiilt"" cum

ar
se

sple exettrpltl pelttrtt cot'ectnrea tulbutirilor lttncliorrale nle urrora tlirrtre nrerrrlrrcle
Gr sr

vbirridl riiCrrlia qi atttocotttrolttl Iteulornuscular. Ir4igcirile cu autorezistelld


-.1..-*_--=-::r-,..F

rperi oare : l)nleze,

rr

i$cri

ri

rrvol rrrrl n re).

plici in
rticLr lati
i

reeducarea netrronrotoifi perrtnr lecu;rerarea ;rroprietdliloL rnugchilor gi .+ lor.

llaslorrttl nrtrplilic:i trtigcrtirilc pt'itt lcrrsiurri llnale, r'etllirrt! rrrobilitalea lrolrrralir

'

"ExerciliilefizitdLxectrtatedirrpozilii
4".

3. Lucrul nrus-c!llnr irr nlrrrn scgntcnluluj dc contraclie incarernr.rgclrii sturtpugi irrsitualiaclea

irr rrri;ciirilc

cttreclive

apar,al. cle

petrttu tlevialiilor colonrrei vertellrnle '.g

$i

<

spriiilr

cleflorrnn(iile

lrurrchitrlrri( cilirze, scolioze, irrliurtliiElld-lf,itrretrii nle torncclrri).(lig. 9);

lcra in allra segtrtetttrrlui lor tle cotrttaclie (aclicd alurrgi{i dirr alara distarr[ei dintte r---------> unctele lor de inserlie) strrtt l'oade gle,lq deoarece segnrentele se indephrtazi cle _*__*" tu az.a de sriiin $i:oliciii lbarte nrult lorla qi rezisierla rnuqchilor aslfel intingi.
ry-"":-{ ' !

l\4rlcirrcile sc lirlosesc irr special perrlltr rrrcrrrbrele sr,1;rpr:i.oare. llle srrnl rle
%

<li.lbritc lipttrl, rhrprl rrriititrrt:, ltttrgitne gi greulirte; (lernrrr, rrrelrrl)-irr. lirlrrra rrrrei hrrltlii

gi se a;rtrcd cle cnpittrl cel nrai strblire snu din dleptul gllului. l3xerciliilc ctr rrricirrci
cortdtatr

ilai

satt Itttlattrn rlrirrgii, exercilii strtr foltrri de ioc etc. Aceste exercilii r)tcsul)un calitati

ales clin balirrrsfir'i $i circuriicluclii (tralarisiLii*'ou

in, .linairiffipoi

'l

sau

lizice cn: tcz-istcrrlii, nbilitnlc, coruclorrarc. I\4irrgile sunt c()llleclionate


rrrnplute lie.ctr iar'trh

<lirr

picle liirrtl

,'r.o.rl.lIljlj:jjgJgglule

(greurare cle 300g *5009, fcrlosire de

copii pflni lu 7 arri; 1,5-2kgadolescenli, tineli, [ernei; 2-3kg aclulfi neantrenafi,45kg acltrlli arrtrenali $isplltive). lixerciliile se pot elbctua. de un silgur executarrt, irr

gltrpttri trrici. Exerciliile constau in arurrcdri $i princleri depalle, din lali,-lateral sau peste ctrp, cle pe locg![ners.
sa.tr

peteclti

cle anfgape gi de

Pentrtr copii se recontandi nrai nrul(e rostogoliri,-ale rningii.cu rlAinile, cu picionrele qi chiT ctr captrl (din tf,rf,re), exercilii de echilibru (purtincl rningea irr
brafe, pe unreli sau caF),.iocuri $i irrtreceLi vesele.(lrg. l 2).

8.

lixcrcilii
c,tr

cu .nDiu'nlc tlg ll'rrcliuuc

Ele se exectrtfi indeoselri

rnetlttrlelc supc-r'ioare,

tltl

uplnlrtclc lirlr,]sitc pol li

a<laptate pentrtt exet'cilii ce se adl'e.seazi I,ittrltri, llrrnclrirrltri Si rrrcnrlrlclor: inlt'r it,rur.

Aparatele pot

fi

fixe-

li

pollatiyl!:xterrsoare cu arc qi benzi sarr rrrtxrri

rlc

cauciuc).(fig. l3- 14) Fig.9 Prin traclitrne se soligiti in getrelal rrrrr$r-'hii cxterrsoglllllggdllc.lol supcrioarc ai e-6tuluiC!:rrg!:ri gi nrernbrelor irrlelioat'e. Plin schinrbarea_poziliilor'putern lcrlosi aceleagi aparate pg!!trl, nrugchii llexori, abductori
+-5_t

Acesteexerci1iipotfifolositeincadrrrlgjt1Wtiilo'
pi

in

tratamentul tulburerilor de coordonat'e a migcdrilor nrenrbrelor superioare. .-*


6.

qi

nclductori,

lnai nles

ai

lig.l0).

[4ercilii cu lraltere

9, Bxercitii cu apnrnte tle presiune

exercilii se

1d1e1eazd

tn.rttkgAggure
!-..!.F

qi cerliurii scapulare.

lcestea sttnt construite pe plincipitrl dinarnontetrlor cu arc sau cu


etgornetrelor; ele soliciti in special rnr"rgclrii flexoli ai dispozitive sirnple pot fi lolosite qi ;rerrtltr--alte glupe

rrrercur. 9i al

'lalterele grele clezvoltd itt ntare rn{surd gi lrtusculatru'a trtrnchiultri a lnernbrelor. Ei

nliinii, dar cu a.irrtolul


(fig. l5)

rrnor

ttfclioare.

in

----tr'--;clc rrriilocii. Ilullelcle rnici au un tn6ner de grosirne potrivitl peutru a fi apucate iu ''-.4 #
rrflrrt, inr grerrlntea

gitntrastica nrerlicali se irrtrebuinleazd lralterele u$oare $i r- nunrai '-.---.-

rar'

cle rrrugclri.

propriurilig1la4itfu1ill

capetele rndner-ului; nrf,nerul este cle

tO,

nxulcitii c,ricrcuri. cq.ifrd,r tle friinehi".

nt:lnlllrrrrrlt',ltntn.(lig.

ll)

Celcurile sunt lolosite

pgrl,,d3:uoll,rt.
#

irii

9i suplefiicgElLri. Iile
*q

M
Ar;cst olrict:t rrrrrl este nrtnlit nringe grea sau plirrh aducffrrd in giutrrastici un
+4-#%*

sunt agreate;rentru cd dau exerciliilor fie pentlu abilitate sau coordonare un cal'acter
de jocCoarda este

lolositi petttlu exetcilii indir,icluale (siritLri) gi pentnr exelci;ii


lr

rrrrnlir irrrlror(lrr[ <lc r:lerrrentt: rroi;

exgcilii

<le

anrncale $i de plitrclere, r'ostogolirea

colective (tr acli Luri la

iirrglrir:).

( ti6,,. I

i;"

i)
n

I
Aparatele

l.llxercilii

ln nparnte lixe tlc silrrnastlci


t'ixh

'nari ifig. l9), fr6nghiile sunt

de

ginrr4r!#iry

(lig.l8), bf,r'nele, nararerere,

inelere

1:uf

irr folirsite irr girnnastica nredicali.


gi

Migclfuilc rrirrlnle c<trrtribtric ln recul)clnrea r,llllj:lir a rrrotrilitilii ar.ticulare qi la sc:ln lntien tirrrprrlui rle reerlircare lirncliorroli.

Exerciliile de cd[ilare tor'Lsu:!.t,.lure prezintd un nlflte gt'ad de dificultate

'ut se rebomancli clecit la acei trolrtavi care"au.f'ost recullerali plin alte rniiloace total

in ollo;retlic ai irr cliirttrgia'nparatrrltri locorrrotor


. F.'Fr
begtrte

{rl)nr cazuri

liccvelte i1 clrc
r.ocuperirre

;i pot '

exelcilii nrai dillcile. Aceste exelcilii se adleseazb nrai ltult nernt:rrelor strperioare, centurii scapulare qi mai puIin celor.lalte segnretrte ale
el'ecttra

lleccsillltcn " tlrrlbilizilr'ii

nlelor, irr icop ternpeulic $itu cle


f+

firrrcliotrnlfi,- tlctcrrttirrd folosirca unol nl)alnte collsaclolc sntr irrrpltlviznlc, cule lhc t"ts*\._-'<

:orprrlui.

posibilfi ttrigcalerl pasiv6.sntt nctiVd, cu rnirrirrrurr rle eftrlt (lirl-Iarr-ea celor oper.lli

V1.2. Ilxcrcilii,

;r,rocedce gi nretotte [olosi(e peulru sc:irtcren

,lcestei'fi-nr*iio=;*,,, irr prirrci;riu, rlintr'-urr cath.q tlcrlgrrtabil sarr r^t - lrrll surr chirr[qi. crrre suspcrrrlll ntt, conslt ttil dirl rtretnl, ttgol', tlin cdtevn supol
saLr irrrobiliz-rr1i.

afr

cforlrrlui fizic

segtttetrlelc satr nllicrrlaliilb per,ttrtr n lc;rtttre in

itr t'nzttl nplicirii ttttui ttalattrettt ttrtol bolrravi, corrvalescerrIi sarr deficienli ilrsili de ctrctgie qi 'lirfi posi.bilitlli nolrrrulc"tlc rrri$cale, tretruie sii [olosinr exer:ci1ii,.
rrocedee

llozilii lirvornlrilc

rrrlSr:rIrii gi rllrrtr-rrrr .<#

nunrir

cle

scripeli gi slbli cinre prrn irr rrrigcare segnlerl*lilrspenrlrrtc, (lig. 2{))

gi ntetocle cle girnnasticir nreclicali - care cer un eflbrt nrirrinral sau nul.
aF<

\ces( tratnntent ttebuie si stinruleze lorlele corpului lbrd nici o chelluiald

cle

enelgie

i fird oboseali.

l. Grnvilnlin fnctor dc,usul'U'o n uriscrlrilor Forfa Bravita$[u poate fi folositd nunrai in sensul ingrerrierii exerciliilor, L$a cnm nrn vdzut Inai sus, ci gi pentru u$urarefi lor, Rtunci cf,nd nrigcarea se h-"V lesligoari in serrsul for'lei de atracIie n pdnrhrrtului. tixgglljJg de perrclulnle n
nenrbrelor, nrigclriletle sw irrjos sau in plan iriclirrat, in

nrifci*!.circurnducfie
Fig.20
4. (lon
l rr!_cl

i in

tonte situnfiile irJ cgJre corpul sau segnrerttele sale coboarh d6rect sau oblic in

os. Aceste exercilii sunt cleosebit cle util-e, lttrnci cffnd rrrugclrii sunt lipsiti

deJorfi

9i

ll si.r:cll

x'il

l'l

yolrr

n l it

rc n lc

lrr rr$cir

ilo!',

li

r'fi

rrcnprl[!]j;,[g!gg segnrentele respective (in qazul seclrelelol de poliornielitf,)

rlenlnsnrcii spnrenlclnr nrlicrrlrrra-' lirrln si elnsticitalea rrrrr;clrilor rle la Necesitntcn clc u pfislrn sau rel'ace tolrtrsul,'rjs
cle

tliriiurct nrisclirilor Slabc si ltecoolttottntc. in tlutnrrrurlul' urrrir parglg-lglU-ibritracitiri rirtisc!!gg. al tulburirilor

!.jigtornrca

si

nivelrrl segrrrerrtcljrr gnu regirrnilol irnobilizatc irr aparirle lixatonle, grijn

<lc n

prevcrri

oorrkrnurc gi nl nltor-srr1rl prilirlogice in care ntiEclirile active se executi greu, lEri

l-='

olonin gi nrrolj:L!]lLl.Wljlor sarr alle tulbrrrfui lizjopntit:e tlclenrrirrate rlc irrrotriliznle,


precurn gi rkrr irrlrljlgg&rfibi rrirrtlef3r'eaclinici 9i

irrllll l(ri1 :rr:rrs;i

t:rr

oirrrrplittrtlirre scizuli, l<irte{utetapeutul corrtlibuie la electttarea

lirrffialn

arr lavolizar

il".t",,t

rl
i

r:ot<'r:lil prirr irrrlrtrlsut'i trgoare, prirr cliri-iarea lerrrri a segt segnrentelor

in

serrsul clorit

gonlrncliilor;l rclnxilLii vo[rnrlnl'e,nle rrrrrgchilor


pllrlllor irrrolrilizrrlc njllrprrlrri.

{?ir:i tleplnsanen segrncntelor snu il

pr

itr crlrrt:rrr crr lor' lriitrit la c:apfit.


.F*---n--+4

n ccsie contrnclii qi

lelaxili pelrrrit

rrrr.inc nrnplrr nl

1l

tensiunilor d-in tnrrgchi gi ;esuttrri, cate activeazd circulafia locali a sringelrri 9i a t -I+-...:#*;*=" schinrburilor nutritive, rngnlihf,nd , fnr,m4, gi voltrmul rrrugqhilor. incordfirile
]

fl"

neuromusculare voiuntare rrrfiresc tdnusu,l igi obosenlll, dacI sunt urrtrate de relaxf,ri
upor in

a fibrelor fhrfi

sE pr.oduc6

. Aceste exercilii se invaffi lbarte

cjg1rrhtgC{ltlgr

preoperatori i.

ry

Acest gen cle exerci;ii


concentreaze

atentilg r

tL llcaracter
r control

educaliv, pentru ch rgttgilg voinln,

trierrn.arrent

al firncliilor

TrptgaLe, Ele se

recornanijd in cazul inrobilizdrilor chirurgicale,

te, dupd accidente salr intervenfii

Executarea migciriloL sub apfi sunt nrai ugoare ir1;4ig1gtea principiului,

.*

cunoscut din anticlitate, dupi care un corp care se scufunjf, pierde din greutatea tsl ptef noa iti
sa, egald
-

cu volurnul de.apd

dislocuit_--sca<le

c6ldu.a este nkloilen Facror care favorizeazh rnigsllg.L_ugljr.u cd


-<

clrrrerile gi reelrrce coltlrncltttn ttttrscrrlalX, lbcf,nd sd dispall doui catrze net.vo4se cat.e

ir

inr;riedicfi nrigcalea nclivd. Miqcnren este gi .rnai rnult ugrrratd dac6 <lizolvnte silruri rrrlneralc cnre ii cr.esc densitatba.

in

apE sunt

irr nPll sc

pcrgle.:fnlg-reeclucarea neur[gglgtie, corectalen,gfitudiniror sau


\+4

pozlliilor tlelbcturtse gi rrrobiliealqa nrticulardl rnetoclicfi petrtt'u sr:ilz.rrlr:snrrirrl6rireqjlticr"r,!aliilorslabe.


Se -;orrtrnct
u

cre$le1ea nrobilitelii
j-.-

nplicll ilt lrnlattterttttl sechelelor de p{ralizie flasch sau spastici. (in st6ri de
16 rrruscu la rd

si in lU I hurdilllcoor.ft ona

re;.

:+--'

Migc6rlle

p{!i1a3u reprezinti ne'trtl:mciert un


ii
de-

lrrcru

:lreltuial6d""Wlrrigcirii'Executar.eaarrrPl59icutensiuni
ygriaf 'inale produce ' t-.{---i-\r-

Slar.

sau o

presiqle in fesuturi, <jare favorizeazE circulalia interstiliali ---------<-'-r'ri sclrimburile nutritive, solicitS elasticiLatea lequtulilor gi previne stazele, redorile gi

ttrofiile.

ir.Ou,.

subliniat in inclteiere
.

"n

,rfi,i?te
i

nretoclele de
C!"-r

scedHa efloltului
I

f;ig. l0

n miqcare nu vor

prt.:,ulo.r",' u',,$Erile activd libere

sau cele cu ingreuiere.

Lr*::m::ruxK:{l
*#itr_.-7(
): ( \
l;ig. l(r

frrt J/ \L

W
Fig. l8

ltig.l<)

82

8.1

I)c{ourto(io Jiticd se caracterizeazi atdt prin nrodiliciri lirnclionale


CA P I I'O

cft ;i

LUL I/ I I I. G I III NAST'I CA CO R ECTI Vi


CORPULUI

strttt--trtrnle ale segnrentelor-, fn;rt care lhce irnposibilft corectarea lor in lotalitate. C-'auzele aparifiei

AT'ITUDINEA SAU POSTURA CORECTi A


cle aer

nrodificdlilor de atitudine sau postuli, pot

li

gr.trpate in:

carrze pledispozante (ereditatea), cauze lavolizante (alirnerrtalie, inrbr'Scinrinte, lipsa

gi ltrnritrti, regiurul de vinlri nelaliorral), cnuzc dclclrnirrarrle (oase, nlticultrgii,

Atituclinea sau postura reprezinti funclia corpului ornenesc, bazatd pe


Iiutrea sinergicd gi cooldottati a elenretrtelor alraratului loconrotor. qi a sistenrului

rrtttgclri, sistern nelvos).

Deficierrfele de posturfi pot ittteresa corpul in itrtreginre, nurrrirrdu-se atitudini del'iciente globale sau se pot adresa unui segruent sau unei t'egiuni, ntrnrindu-se in
acest caz deficienfe parfiale sau segrnentare.

lvos cerrtrnl gi periferic, cu njtrtorul ciirora se nrenf.in stabilitatea corpului, hilibrrrl qi raporlurile cottslntrte intle segrnentele corpului, intle corl gi prediul
.:rlnirrrrltor'. Atiltrdinen nornralil

a corpulrri este o noliune cu nrultiple vnlenfe

DeJicien(e

le creslere

Si

rlezroltore ule orgutrisrtrrtlti

rcliotrnlc, lotalitnlen lirncliilor slntice Ei dirrarnice ale aparatului loconrotor., aflate


b tleportlerrla sistetnullri nervos central gi inlluen[ate de particularitdlile fiizice ale

irr lLrnclie de localiznrca gi nspcctcle dil'clcrrIiutc l)c c{rrc uc:cstc <lclicicrrlc tlc
creqtere qi clezvoltare le pot prezentn, au fest desclise ntrateli prin irrstrficierrlf,, exc:t:s,

liviclultri. ltolul activ ilr tletetttrinarea atituclirrii corpului se atlibuie reflexelor. nerale

asirnetrie qi disproporIie.

de citre
in

exteroccptori, arrteroceptori, proprioceptori.

Din

acliunea

Altalerile prin insulicienli se catactclizeazir prirrtr-o clcglelc qi

rlez"voltarc

trjttgatd a.acestora rezulti atitu(linea corlruh"ri, cnre poate rrnale, sau


afiara

fi

situatfr

ilr

lirtrite

fizici

srrb lirnitele paratrretrilor consiclelaf i nttt'mali, intf,lrtirrd hiposotnio Si nattistnttl,

lor. Se apreciazi

ci

atitudilrea corpului este nor.nrali, in


segmentele
caclrurl unor

Hiposttrttin

se caracterizeaz{

printr-un uqor delicit slatuto-pr:nclerul, intelectrtl

ritele a ceea ce este consideLat corect gi afrtronios, atunci cfind


puliii ie fiAsesi in t:aporturi sirtretlice gi irr situalii in care se inscrie in
oLi nredii de dezvoltare fizicd.
A ti I ri din
e

este nonnal, iar lorla este pr:opor{ionald cu gabaritul liz-ic.

Nottisrttul este remarcat prirr talie exagerat de redusi (sub 150 cnr) 9i este de
naturh endoctinS, cunosc6nclu-se dotri tiprrri: hipofizar Si tiroidian.

v i c i o ns

ir, d eli c i e n ( n ./i z i c d S i d efo

rn

u (i

fi

r.

ic

it
de

Nouisutul hiptrtiztrr se recunoa$te ca avf,nd o talie lbarte ledus6 (120 cnr)


proporfia segnrentelor este perfect nonlral6, iar itrtelectul deasettrenea.

Acegti trei ternrenl sunt fi'ecvent intilnili, qi reprezinti cliferitele staclii


.vilate ale nbaterilor de la atittrdinea nornrald a cor'1rului.
.

Nortisrnul liroir[inn are tendilr[e de obezitate, talin in jurul


intelectul este profund alterat (cretirrisrnul sau idiolenia tiroicliand).

130 cm, iar

Atituilineo vicionsrt este o abatere de la nornral a urreia sau rnai nlultor

;mbnte ale corpului, care tru are suport rrrorfblogic, Aceasta se poate corecta sau

Abulerile

ie

creslere

;i

dezt,ollnre

prin

e.rces. C'reqterea qi clezvoltarea apare

at ltipet'corectn daloriti faptului ctr ttrt rrle la bnzf, ruodiliciri de structuld


cliljciri funcfiotrale. in corectare nu lidici problerne
deosebite,

peste lirnitele staluro-ponderale considerale nonrrale.

gi

$i aici

se deosebesc tlotri

lipuri:
a abatelilor de

h ip

ersonlin gi gi garfti

sm

ul,

Delicien(ofizicd teprezirrti utr stadiu trtai avansat de evolLrfie

fn hipersontie, talia
propor'lionn litate.

se opregte in

jurul a 2 rn. fiind irr concordanld ctr indicii


capacitatea

rtituclinea notmalfi a corpului.se poate corecta clar nu hipercorecta. Se situeazi la itn diirtre funcliorral qi rnorlblogic, corcctflrea lor llind urni greu cle ob{inut.

poncierali. Raportul dirrtre for{E

qi

de efort este in

directii

Gigotrtistttul este caracterizat plin vnlori ce deplgesc 2nr. pentru talie (p6ni

la

ctrtttlttcc

lit tleficierr[e lizice rtu cu calactcr z-', /

plirrrar',

ci

sccrrrrtlnr.(exclrplu:

n). Natura acesttri cleficit este glandulari (hiperlirrrcfia hornronului sonlatotrop ipofizei anterioare). llxtremitalile osoase, rn6rra, laba piciorultri, rnanclibula,
cele zigonratice sunt exagerat clezvoltate, lenolnerr rrurrrit acrorrregalie.

lrrotlilicr'iIile sPatcltri qi nl lrtrnchiulili irr gencral, ce se ilrtiilrresc irrlr.11

'llczilnle).

cregtelite

qi

dezvoltnrea excesivh, poare

ri

alenlratH

prin exerci;ii

crr

:uiere care aclionind asupra cartilngiilor de cre$ter-e, le poate recluce activitatea.

ficienta creltere se poate stiruula prin exercilii cle extensie a trunclriului,


vertebralfi pot acluce plusuri npreciabile. I.l<tJidenlalc fizice segnentnre Si glohnlc nlc oporntrtlrti Iocontotor

cle

'((f
'[
,l

h\ l.l'/
)J
\\

l"\'l/

dere (stretclring), care acfionf,rrcl asupra cartilagiiloL cle cl'egtere qi dezvollare

Accsle tlelicienle ;rot li cotrge nitnle sarr <lobflrrclite, precunr

gi

liitl.2l.
snLr

lirnclionnle

lr'lccatrisnttrl irrstnliilii irr nrorl crlrrperrsirtor, (lc cchililrrarc, lr rrlci

ogicc. l)clicierrlele corrgenilale sunt glave gi lezolvarea lor fiine de donreniul rrgical, inl aplicnliile colective ale kinetoter.apiei rru sunt decdt mijloace
:rrale, in conrpletnrea lt'atarrrerrtului gerreral, corrrplex, CSt priveqte cleficien[ele

tlelicierrle tle colonrril vcr(clrrnlli irr!r'-o obczitatc

l)e rnisur'ir cc tlelicienla prirnar.ir se

alerrue4z.h sau dispnre qi cea secunclurtr

tttttlenzii nceinqi evoltrlie, ea llirrcl irr inttegirne contliliorrati tlc cxistelln celcilultc.

Mloltlo,l)atorlll

ttdite, acestea pot

ti dilbrerrliate dupi rratura lor

l'npttrltri cll nriopul nu verle [lirre clec6t rlirr npropicre, lectur4,


cle a

osteoliganrental'd, ruuscula16,

sc|isrrl duc ln i^curba.ea spatelui, cu scollul

rici sau neuropsihic6,


anentizare

veden birre.

cleci ilr ftrrrc;ie <le etiologia p cale o prezintd.

Dcficien(ele funclionole ale aparatului loconrotor iqi au originea fie intr-o

I)e.ficienlele lttlologice nle nporolrtltti locorttotor. Catrza ncestgr cleficierr[e


esle <lclel'ttritttll de tttt ltroces tttorbicl, cnre tletel'nrind rrro<lificiri (lc slrgcllr.f, qi lorrrrii

a unei atitLrdini vicioase, fie intr-un decalaj clintle dezvoltarea

-tului osos gi cel nruscrrlo-lignrnental tle suslirrere. Printre cauze ar putea fi


rer-ate

ale segttretttelor olganisrtttrltri. Cnractelislic aceslor' <lelicienle este instalar.ea t'a;lidi, Preculll qi grnvitalen lor trrni rnnte. Aceasln v0 anlrenfl tlLrpI gi
sirre

l1..,r

ttrrnitoarele: ohiSnuirtlo, oclirtitutcn pro.fesionnld, inu(icien(t nrusculoSi de echilibru o corpului ottrenesct nilopin.

reeerve in

posibililiilile rle rectilrerare

nle acestor cleficienle fizice.

tednrrt,funclin contpensolorie

DcJic.ienlele scgn,a,,lo,,e nle opunttrtltti lotettrotor

ObiSnuin@ sou trflluro hohilrtulfi, se


ase 9i se intdlnegte, de

leleri la ;:elntanerrtizarea atituclinilor

itl scolr tlitlnctic, ciit qi Praclic, nccslc tlcficierrlc au {bsl irrrprl.litrirr opt grsllc,
lirrrcfie cle;rrirrci;lalele segruente ole orgnrrisnr'ului: cop gi giit; ttttteri; rrtrace; nhtlorrteil; spnre si otttolrlu(i; hrz.itt; rtrcttthre stqteriortrel ntetrthre

obicei, in rf,ndul copiilor. Activitoteo profesionalrt, ptin

in

ia pe care

o irrtptute tehrrologia locului

de nrurrc[ tirvorizeazd

irrstalar'ea

irtferioore,

ienfelor fizice (exenrple; toracele irrfunclat al ciznrarului 9i spatele curb al ului sau al ceasolnicarului). ftr.rry'icienln mttsculo-ligantenlor.ri, este specifich

:i de creqtere gi se nrarrifestd prin


acitatea

cleficierr{e

in

itrclirririle laterule sau irrairrle srrnt cleslul tle liecvettle 5i le irrliilrtirrr, rlc regrrlii, iirt prirrrclc llot li ns<lciater ctr ciitler.el trrrrijr.ultri rlc
c'tr1t

I)c./icicttlcle

lc

,r/ glt

care cauz.a constd in

de nrenflnere de cEtre nrusculaturd a diverselor segnrente ale risnrulni. Iirtucliu c(r,ttJre,,snlot'ie le echitihrrt, a corltr-rlui onrenesc poate

Ircc(rnli Ptrrle. Aln{rrri <lc li;tsn rlc cottlrol nsrrpra irtittrrlirrii cn;trrlrri qi glilului, nrrri

1r1l

li. irr<;r'irrtitrntc .$i hiPrllorrirr ttttrscrrlrrr'fi, rlebilitnlen fizici, nriollin, pre(;p1r


slHri Psilrict: ;ltllit:ttlttttl. lixcrtiliilt: <:olt:clivc perrllu inclirriilile lritrrlul
|)l

;i

rrrrt:le

lrrll

lirlrtc

rple gi au drept scop altrngirea grupelor tnusculare rle paltea itrclitririi gi scurtarea
c,r

Dclicienlele ahilontanului. irt aceasth cnlegoiie se irrcltrcle distensia peretelui ubtlotttirral, cattzalS fie cle hipototrie rrrusculard specificfi seclerrtlrilor

antagoniste cle partea opusi,

fie rle

Deficienlele de trmeri, int6htite destul

cle li'cvent, ele se

datoreazi, in general,
la

creEtere

a volutnului cavit6lii abclonrinale,

;:lr-in exces alirnentar', aclipozitate sau

icitirilor inegnle la care sunt supugi in vialn cotidiand, ftrpt care conduce
:rci;iild fizice, care se recomandi ;rentru corectnlea urnerilor
rqi irr
cdzuf i,

balonare. Cortsecinlele presei atrclornirrale insuficiente, pe care dislensia peretelui abdonrinal o antretreazd dupd sine, se vor repercuta nefavorabil nrr nutnai aslpra

turbarea echilibrului aparntului musculo-ligarnentar a centurii scapulo-hunlerale.


ar.r

drept scop

furrcliei de cligestie

gi

rrutrilie, clar

gi nsupla stilii

gerrelale de sdndtate

iflcarea nrusculaturii lalet'ale a gdtului de paltea irr care urubrul este cizut, Lhnerii

organisrnului. Sl6bilea centurii fiziologice


rrefavorabile

abdonrenului av6nd consecirr{e


cavitalea

fafi leprezinti o consecittld n incurhhr'ii spatelui pi se asociazi destul de :vent gi cu o infundal'e a torncelui, lllecrrnt gi cu desprinderea omoplalilor'. :rciliile lizice ce se
reconran(l6, vizeaz-ir, cle

pi astrpra arhitectonicii diverselor orgnne qi viscere din

abclominalS, vor rezulta, destul de frecvent, ptoze viscerale, I(inetoterapin nu tlebuie

lhpt, redresarea spatelui, adicd

sE trtntrreasch nutttai tonil'ierea dleplilot'abdorninali, tt'attsversul, care aproape toldeaurra

ilicirlen llrusculatulii clirr plauul posterior al spatelui gi unrerilor'.

ci gi otrlicii qi irr este neglijat. l{olul de veritabilX

deosebi

ccnturi

I)tllclenlele lorncelttl, srrnt de rrntuli congenitald, rahitici fi traumaticS, iar rra strb cale se prezintX aceste deficienle sttnt destul cle variate culn ar fi: lttgttsl,
l, glohulos, ln cnrenfi, cu

fiziologici

a peretelui atrdominal revine, pr:nctic, nrrrgchiului tronsvels. neavfiud rrici

inserfie pe repere osoase, solicitarea sa plin exercilii lizice este apronl)c

lnlindorc stcntnld, slrangulnl lo ltozd gi itt.flc.rie,

inrposibild. Antrenarea acestui rnugchi itr contraclie se pc,ate realiza volrrn(irr"prirr


aga zisa tniqcare cle "sugere a

Torocela lngrtsl se aprecinzd irr plarr lnteral qi este, aploape totdealrna, de urd congenitald. Torncele

bur'lii". Deficienlele spalclui

plot se caracteLizeazi irrtr'-o reducere apreciabili

rnetrului antero-;:ostet'ior al toraceiui, I'apt cate atttreneazd dupi sine, ca 9i in ul..{oraeeltri ingust,

Anolizo curhurilor in

plnt

sogital.

in

acest

plan sunt alrreciate ca

o dirninuare a capacit[1ii vitale. Tolacele in caren[ are

fiz.iologice rtrnrltoarele curburi nlltero-posterioare: cervicold,

cv

corrvexilntea
ctr

nh deosebitfr a stenlului situdndu-se nlult insintea coastelor, ca o carenh de navI,

orientati irtainte, avind nraxinttnr de curburi la nivelul veltebrei C6; lor.sali,


D7; Ionrhord, cu convexitatea orientafd inainte girnaxirrrunr

coastele,

la r'6ndul lor,

situ6ndtt-se intt'-o dispnzilie oblicd. Cauza acestei

convexitalea orientatd posterior, nrarcdnd lnaxinrurn de culbur'5 la nivelul vertebrei


cle

icienfe este cleobicei rahitici, inr kinetoternpia este pu[in eficientd, Torncele cu 't,,dore sternild, te

curburd cdtre L4-5;

cit

gi cel gtrangulat ln bnzi, alituri de etiologia rahitici mai


poate obline in aceste cazuri raleoli

sflcro-cocclglnrtri, convex[ posterior. Oricc exngetrre n unei curhuri liz.iologicc


dr-rce

fi gi de naturi traurnaticl. Kinetoterapia

la atitudini cleficiente iar tenclin[a cle echilibr]nre a coloanei, \,a nntlena (lupi

rliordri. T'orncele in fle-rie este nsociat lotdeattna trntri spate ctrrb, intrtrc6t
elltuarea cur"burii dorsale nccentueazi gi cotrvergen[a irr plan nnteriol a arcutilor

sine instalalea urrei culburi cornpensatolii de pnllea opusfi. in dirranrica instaldrii


cleficienlelol fizice existl curburi "prirnare" qi curburi "securr(l0re",

lnle. Ilxerciliilc rle corestare a trtrrrchiului prirr olizontalitatea costald pe cale


lizenz.ft, urllregle,
rlll
.

o
sa

ht plon .fronlol irr nrod norrrral coloana trebuie si fie dleapth dar

dactr

odnli clianretrttl atttero-posteriol al toracelrti, qi capacitatea

clin nnunrile cirrrzc rnrrgchii care suslitt coloana sttfern nrlunrite rnoclificdri de tonus

sau clnsticitntc irrtiilrrirl inclirrdrile laterale ale coloanei care poartd rrurnele
scoliozzl.

cle

Delicienfele fizice cale se pot irrtilrri in plarr sagital surrt unndtoarele:

;1

l'oziliile

lttndatnetrlale cal'e

se

recornarrdh

cu

pr.ec6clere ss6t

!fiitr t:bqlu!,r, t,,$zn .tLp.fu,lwdaz*-.'

tulrrrf,tonrele: sl6ncl, Eezdrrcl pe genurrchi, decubit ventr.al gi atiir-rrat.

lerior.

'Wtte
ln

exagerare

a unei cttrbtrri ctt convexitatea

orientati

,\porcle rorunil. Aceastd cleficierrlE de coloarri prez.intd in plus, h1e de rl arcuirea coloanei

hrnclie de cauza care le-a generfit cihzele se impar.t in dou6 nrari

in plan

sagiral,

o arcuire 9i irr _plan lrryLl

re: fittrcfionale gi patologice.

ntlatontice ale spnteltti. Spalele npare rotuniit in toate clinnretrele sale, inr reliefgl

j.l:f1::::g tli

Wm@sunt
icotrtrol, fie ca o corrsecinfE gorie
a

atittrclini vicioase ale corpului fie prin lipsa

nlaxinrd curlrurd se siitreazd in zotta ornopla[ilot, ial ei surrl. rrrai npropiali de cutiu

Bctivitilii prolesionale sau

cle irrstr'r"rire.

in acensti

tolacici
'

qi nu des;rringi ca la cillzfi.

habituald, cifoza de cregtere, ciloza lrr.ofesional[, cifoza rperrsatorie, cifoza nriclpilor. Printr-un progratn de exercilii bine alese car.e s6
trrcnsc{, lonificnrea nrtrsculaturii spatelui qi irrtindere a nrusculaturii antelioarc
rtrclrirrlrri, vn <luce la corectarea acestor atituclirri daci se depisteazi dirr tinrp.

intri cifoza

l.orrlozu esle o exagetnrc a unci curburi orierrlatir l...'".-.,.',+


<le

cr.r convexitatcir

attterio[ fie instalarea unei asettrenea curburi pe un segtnent cauzelor care pot conduce

coloan6 ce aparlinea

ttnei cttrburi orientatfi, in condilii ttornrale, in serrs invers. Dirr pLrrrctul cle verlere nl

la

irrstalarea lor'<lozelor, se cleosebcsc <lorrir grupc

Oilincla

ltotty.!12gig.e_.strnt

cleficien{e glave qi au o evolufie nrai rapidi,

clistirrcte; [r-rnc[ionale pi patologice.

ruodiflcdrile cle structurE ver-tebrali, lace <le nrulte ori ireductibile curburile. Aici

-^-,F

Lordozcle rttnclionole sunt tletcttttitrate clc lipsa tle t)rcoclrt)urc t)c1l1r (@-!'-*-_-'__-*lda
rror.nrali a corpului, cfit qi prirr per.rnar$luiiiLlrcjl*_.*
se se

io
I

serie cle ci['oz,e grflve cunl nr fi: cifoza corrgenitali, cifbza tlaunratich, cifcrza

inrprinrarea"glllli._I9lg5^"dg"nliludine
"*.-..-*.*',.",.,d

rculoasd, cifbzele

plin distrofie osoasi, cifoza senilS, cifoza reunraticS, cifoza

iticd, cifoza psihotici. Depistarea cilozei, de altfel ca gi

unei atittrclini vicioase, inrpuse de chtre activitatea prolesiorrali. Aceslea instaletrzd treplat qi tlepistate la titrrFse-e+rlecteazl rrgor'. irr aceasti categor.ie

a tuturol'delicienlelor fizice

ale

anei, se realizeazd prirt exanrett sorrratoscopic qi sornatonreilic. 'Il'ntanrentul


zei nu poate

descriu utnritoarele fornre: l,ordoza hatrituald sau de obiprruinfi; profesionalfr (zidarii tencuitori, balerinele); lor.d.ozelg cp.rll2ensator ji:

lorcloza

fi conceput ignorAnd cauza care a genelat-o. astlbl, cilbza rahiticd

Lordoq,cle palologice se i$staleazi rapitl, sunt grave, col.ectarea lor este

i conrpletatd cri tratarnent rnedicanrentos (calcirr qi vitanrina D2 ) gi cur5 lreliorrh.

incerti.

in

aceasti categorie sunt

cuprins

e: lonloze[e

coryg21l!g$!, Iordozele

pnrg,!!{ia,p'!a11ylozo

prin l-ylsntie-a3Jeg!J!!!9.*

goht, to,y!,gz!,_y,!!jtico;

'l'ratanretrlul cilbzei foloseqte cn rni.iloc de lrazir exerciliul llzic corectiv


turnrilregte: tonificarea in condilii de sctrltare a grupelor rnusculare diu regiunea

Semnul Iui Schober. Este folosit pentru a deterrnirra existenfa lordozei.


sLrbiectr-rl este

irr pozifie de stdnd, iar pe spatele lui la nivelul apofizei L5

se

spunzitoare convexitilii curbulii; tonificarea in condifii cle alurrgile a grupelor

rttarcheazd o linie olizorrtal6. O a cloua linie, paralelS cu prirna, se marcheazd crr l0

:ulare clin regiurrea anterioari a torncelui; corectalea everrtrralelol cleficien[e inte ale trnlerilor, onrtrplalilor gi toracclui; lrleverrirea instalhrii trnei curburi

ctn nrai strs. Strtliectttl exnrnitrat eleclueazli o llcxic nlnxinlii rlc lnrnclri gi in ncestc

corrdilii sc tnIsoal'fi distnnln tlirrtre cele cloui linii.

Se considert] ca valoare norrrrnlli tr

:tice cu caracter secutrdar, cllnrpensator; irnprirnarea unui rellex


ctd a corpului in condilii statice gi dirtatnice.

cle atituclirre

alungile in.irrr cle -5 cnr. Sub lirnita de 4,5 crrr., se apteciazh ch este vorbn rltl o
redttccte u lrrohilitillii lrornrale n rahlsttlui lorntrar, adici de o lorrlozfi r;c rr <lt:pilliit
slaclirrl lirnr:liorrirl, rlc
rrl

ilrrrlirrc.

'lratatnenttrl lot'dozei, lblosintl rniiloacele kinetoterapiei vs urnrdril

*1,-u:snclilii
concti;ii
a;r*-;*r*rd{ a i un g-ir

de scurtare a grupelor rrrr-rscurare are nbdomedurui; tonifrcarea

"S", ctr Jrt'ecizaren clreapti sau stAngd n corrvexildlii curbulilor tle la nivelul s{u drFsal gi lolnltar'. lichilibrul coloanei in plan fi'ontnl trebuie si se inscr.ie pe verticala
ce pleacfi tle la vet'tex, tt'ece prin pliul interlesier qi se ternrini irrtre cElcfiie. Aceasti

<te

scurtarc
rn

en

uscu I nturi

" .^:.@E.6\c@*@ ';r;;;fiil"f.;l-,1

$t

t;;
---*i

i lnteiii- iiric'iin lc,l

. -T.ffi#e

@ffie;Ii-

rr

tletertnitrare se lace cu ajutolul flnrlLri cu 1:lurrrb. irr sirualiir in cale


r.-l*'4'4@s,#.vrq-.*.@,w "*@am!a,#

lilul cu;:lurub

lvenirea instnlf,til urrei curburi cilbtice


prirnarea unui leflex de
--l.4-

cu

cade itr dreapta stili"'iir st6nga pliuhri interlbsiel se considerd cd avem de a lirce cu o

aritudine.o'.;?d;;;i;iitiri in conailii sratice si .li;;; cuit'loriloto, Aceast[ crericienIi re;rrezirrtr nsocieren ceror qroud

coloan{ neechilibrati. Scoliozele neechilibiate"ttEsffen75'iffiilii;i-iriinct porenlialul

lor evolutiv gi c6, clin aceastd cauz6, recuperarea lol este irrrposibild, atfrt tirnp c6t
dezechiIiblul persist6.

ficienle cale atl fost pr}-entate separat ?n capitolele anterioal.e.'l.atarnentul cil.odozei este rnai clitlcil deoarece exerciliile care sunt indicale pentru o cleficienfb
It cortttttitrclicrtc penlnr cealal(i. itr trntnntcnl se blochenzri rrna clintre deficienle qi
rrr:r'caz-[ perrtru cealalld.

Try.i,":':t.$5"ste

un aIt IrrglgLl1ngilg1! care rr.cbuie

Itrat itt seanri, fiind al dnilea indicator al stacliului de evolulie al scoliozei, Practica a

dentonstrat

cI

incrrrb6rile laterale nle coloanei vertebtale <lereglenzf, irtrplicit

ryi

biotnecnrrlca vertebralfi.'lnrslunea ver-teblnld nre


Mecatrisrnul torsitrnii verteblale

spilcle plun se caracterizeaz.i, cel rnni lr^ecvent, prin aterruarea saq rlicierrtir tlczvoltare*a' curturilor c_qlpo-rtei"- ver.lebrale ,lin pi*ffi;l; "..a'
_%eFrr${4

loc rlc paltea corrvcxitilgii, se explicfi pli;r aceen ci, irr corrtli{iilc incrubr'irli
<le pnrlen corrvcxri
tr

coloattei, atittrri cle tnusculatuta pat'avertehlali gi nrusculatuln car.c rrsigrrlii rrilci\r ile

':"'l'*.'"''"1

tarc{, in prirutrl rfirrcl, o rigiclitate clestul cle rnarcati a trurrclriLrlui.iriiffiiii:rul .le alnre, deqi posibil la orice vdtst{, este propriu nrai rnult vfrstelgr copildriei, ip

ei de r6sucire iqi perturtri raportutile de sinretrie, irr sensul cfi

coloanei se va inregistra o alutrgite, iar"de cea courcavh o scurlflle. Mrrgclriul lnnlc oblic ce se afld in concavitatea curbulii, tranpeazd in lavoarea sa lRpollul de frrr'le;re care-l are cu rnarele oblic aflat de paltea oprrsl, adicE iu zona convexitdliicultrurii.
Pentt'u n purre in eviclen[E torsiunea, subiectul este exanrirrat cu trr.rnchiul

istlul cauzal al acestei deficierrle se inscr.ie natula congenitali, originea


rntaticl sau patologici, precurtr gi cea IbncIionali.

ll
i

Inversiurtile de curburi. Mecanisrrur tie irrstalar.e al acestora poate fi, ca la loate deficierrfele tle coloani de nltfel, luncIional sau patologic. irr cazrrl
gezf,rrd. lJxerciliile cfll'e se recornancl6 sunt aceleaqi ca

in flexie,
gi

pozi{ie care ex.agereazd torsitrnea pi va perrrrite cu nrai rrrulti ugulinli evidenlierea chiar rnisurarea sa.(fig. 22).

lrsiuni din punctul cle vedere lirnclional, practic, este vor.ba cle perrlanentizarea

pozilii vicitiase in pozilia

Nivelul de inculbare al coloarrei, se poate nrdsura in unghirui


.*-."*---..*....%2.!-

rukg*
a

r cazul spateltti plart, ctt obset'valia

ci

oblitrercn

colcctilii irrvelsiunii

este ltrult

radiologici. l)r'actic, se iau ca repele verlebrelcr dc'la celc. dotrir c,rtrenritrili alc

dificilf, 9i nrai indelungatd.


,scoliozo. orice cleviafie irr plarr fi'ontal rru poare fi corrsider.at{ dec6t ca

ildffiiliiiifTrcurbat gi se traseazd

cloutr

linii

parnlele ta supmfafa articulard

aceslora, nrdsurinclu-se apoi in grade unghiul ce se lortneazi in plelungirea acestor

:ficien{tr qi tratalh cn atare. Ca dglirrili,e,-:!9gII}&B.Slrq.._"_,j::}l!i:..1.:3$11,.i

linii (Fig, 23 ). Mlsural'ea acestor rrnghirrli radiologice este utili nu nunrai irr
tliagrrostic ci gi pentru a Lrrnrit'i dinarrrica, in tinrp, a recuperdrii scoliozei.

scolr

:9-::l:il il:1..|'-:llnt *t'a n'l f ' :l.lll3 :":1*1:1*:-:]Isl-Lrsrrr.ulre*eruhu ri. ioza cu o singuri curburi este denurrritu n" !gjl,!g oau in."c'1..(dreapti sau
gtr). l'ernrenul de re[crin{tr clreupli sau slfirr96 grlecizeazd de care Jrar.le este ,cxilalen curlltrrii. Scoliozele cu tlll.ui crrlbLrri po,ar.ti tlenuruirea de sc.-eliaz'l i!r
'!.
I

!:$!aglp psle conduc la instalaren scoliozelol se pot inrpir'{i in


('nls s(: inslrrlt:nzil rnni lerrt irrcltrrl lorrrrele habitual[^nrolesionali si static6.
tt'4J41

cloun
9i

cntegolii:./i'rrrclle!_!1!93!17-;!ilngg ,9colioze.le.futtc(ionole, nrai trEor de corectnt,


_

t1

U-1.!U_lrglitUlSg,

ntuttbrelor nsrtDrn rUllylAJryag_t1gllIgor.cil (u !!.r(tttilla !!

gp!!!,JJgLJg_nivclul loxloz,ei

rohisulyi; efectul
rnhi.sulri.

tiplggJll_V nrolic celq .mui atttplc nri,rcfiri ule coreclor ol Urisciiri.lor ponlc li locsliz,nl lo utt utrttrrtil uival ul
nretodB peunite

irr acest scop

5 pozilii inilinle: unn orirunlold; ll<tttit lc


ei, aplecnt si foarte nplecat.

+
lii1r. 22.' Aspcct tlc

rqirdsmre-densurtro o.cesleia: dot-tft

|eilestfiltil

sl)llc n(rulnl qi scoliotic l;ig. 21,- lt.{iisulnlea unglritrrilor rldiologicc

cxntrritrll irr gxrzilic <lc llcsie a

lrurrchiultri

alc colonrrci vcllclrralc

Stttliot,clc ltulttlogic,t:, instalale ltlusc, gretr de h.atat, cuptin(l lrlitoatele lirllttc: cottgoritllzi, ralriticri, escrrlink'i (cauze nectrrroscute), pat'.rliticfi,
unrilticii qi ttrbcrlcrrloasii,
irr catlrtrl et'oltrliei stoliozclot, sPte tlcoscbire rlc cclclirllc tlcticienlc
cle

Cele dontr sirb orizontald

daLr

posibilitatea (reclresirii), nrobilizfrrii segnrcntulrri


lrr

lornbar, celelalte doutr cleasupra orizotalei, olerl posibilitatea locnlizhrii uriqchrii

nivelul coloanei vertebrale dorsale. S-au preconizat doutr feluri cle nrers

ou

repercusiuni asupra pozi;iilor curburilor scapularf, gi pelvirri, precurn gi asrrpra curburilor coloanei gi anume, mersul "incrucigat" gi nrersul "braf picior opus"sau
braf gi picior clin aceeagi parle. Pritnul tip de rnels se aplich in scolioza totald "C" cu
accent pe partea convexil6lii. Cel cle al rloilea mers se folosegte perrtru scolioza in

oillli-l, se itttptltre ttll tlsl)ect ctl totul clcosebit gi anrrrne occla al corrrplicnliilor', pe
e le poate geneta: r'esgrilatorii, cnrdio-cilculatorii qi nervoase.

irr lirrii tllnri , recttpcrnren (lclicicrrlclor llternle nlc coloarrei vertcbrnle

rrtic sfi vizeze ttrlttiltonrele ltei rnari rlireclii: aclivitalcn luluror {i.rncliilor rurrisrrrrrlui; c<lreclnrea <lcficienlei coloanei; restabilirea annopiei lizice.
'rr:iliilt'- lizir:e pcntrtt coteclflrea scoliozei trebtrie sii ut'nri-ltensci; lorrifiet'ea in

"S". Din pozilia patrupedi derivi o nrultitucline de exercilii corective 9i pozilii


corective. Cifo-scoliozn, ca deficierrli nrixli ( ea nu respectn planurile cle releLinlir ate corpului ornenesc: sagital, frontal gi transversal), se remarcd printr-o serie
cle

rlilii tlc st:tttlttrc n ntttscrtlnlttrii latero-ver'tctrrale tlin l)ilrtea convexiillii cLrr{lurii; lir'tr:rt itt r:rtrrr.lilii rlc rrltrrrgirc u rrruscrrliltulii latero-r,crlebtnle tle l)e pattea

trrvitfllil t:rrtlrtrrii; rlclotsiotrirreir coloirrrci vt:rtclrlnle ltrirr c,relcigii


rl r',rlr. r'irzttl

aclivc;

particularitifi, care fac s6 nu fie o sirnpl[ cornbirralie dintre douh deficienfe


aparfindnd unor planuri clereferirrfd dil'erite. Cifoza este asirnetr:ici gi se situeazfi de
partea convexitifii curburii, lufincl un nspect rle gibozitate. J'rntarnentul prin exeLcilii

'r'lrrtr:rr ;rozilici ttlrrcr ikrt gi orrro;rlalilor; r'crftesarcra bnscrrllrii lntcrale a bazilulLri

).

'

nlrloln l(lupp. A

lir:rt lrrt:zerrtutrl de dr'. l(lnpp (1905) la c-ongresul gerrrrarr


n1rn11l-.j11. '-

cle

fizice trebuie sh urrndrenscfi, in progratuul inilial, in pritnul rAud corectareacurburii

lrrrlir', At:r:r;ltt t:otrsitl<:tti pozilin Patl'ttpetli cen trrni


irrzt'lrrr. lir., lrirzt:rrzii pt::

pentru coreclarea

cifbtice qi

in nl doilen rfind coreclarcR curbrrlii

unice sau duble

scoliozei,

r11o!y!!!fu!gg!!ilr'L!t!!l4t!!!JjAJSryJg!!Jtl7J rLKU!-

on:li(L'rilnrl

,rfrrilni
I I

I.)c/itianlcle tttctrrhrclttr irt.l'erioura, l)elicior{clc lizicc alc rrtcntlrt'clot'


nsl

lcl prernizele Lrrrei rettgite terapeutice se pot consirlela

ca

rrrrllztrlr'
ru,rirrrltr

irrli:rioirrc scr irn;ralt

in douir rrrnli grrt;'rc, carc litr de locrrlizar'ctr ltrt lit

triverltrl

gcrrrrrrclriului snu rcspecliv a labei piciortrlui.

i),,1ci,,,t1,:la orrtoltlolilor. A9e9t!a s9 ;rot prezenta fie clesprinli fie 'rrr:t lrrrcrr otrroplalilol tlesprirrqi are dle;ll obiecliv plirrcipal iorrifierea it il (
I

De.lidanlclc
ri

titicc ulc genttrtcltiulttl*

tirr errrrrlilii tlc scrrrtruc


(:llz, vr!

nrtrscttlatttlii spateltri qi

in

special

ronrboizilor

gi

Irripcz.rrlul. Lr .'uzul orrroplalilol nsirnctlici, girnnasica prin exercilii asitrretlice in


rut:t:ril

I
I l
I

II

girrrbn lc poate nvea lalzl rle conpsd. "r,lftrrrr", ntlicrl irr "Y" surr irr "X". (ilntlr.rl tle tlcviaIie sc ltlals()ttlfi <ltlpfr tlistunlrt
<lintre rrraleole"le iqrterne, l)enlru gerlunchii itt

lcli'rir la tlevialiile l)e cate Se tlcsct'itt, ostlL'1, getttrrrclrii "in villgtttll" Si


se

rlruilri sil slrbilenscil sitrrctrin slalicir qi ltrrrclionnli a otuttlilnlilol aflali I)tt/iritrrlt:lc hoz.ittttltti.
na!1g1.)ste irnPortatrt, pe de o parte, prin

ii

"Y" gi tlirttre gerrtrrrchi, perrttu cei irr ,,X".'ll.ebuie relirrut hjrttrl, ci liecverrln gcrrtrttclltilrtr itl "\"'cslc tiltlll trtai tltnre ln
l'ete, cglrparrrtiv ctr

irr rrtpot tttt i ttltitttt:tt it:c.

ii
rl

biieIii,

<leoar

ece f'etele itr petioatla <lc crcStere trerlliciazii tle tttt

lcgirr tle

rrriqcnre rrttrlt trrrri lctltts <lcc:6t nl lltiielilor'.

lrrolcr:lin l)c (:nro o nsigulii urror orgnrie qi viscere, inr, pe tle flltI parte, prirr irrlluenIa rrqni,ilocitr\ l)e cflto () nrc asttl)ro lloziliei
gre

vertictrlii

coloattei vertcbt'nle.

elerlen\r'

.., \

Asirrrctr in blz.irrului cste nrai rar claloratd unor arrortralii in dezvoltarea

sulc osoirse" C'el ruai fi'ecvent se rlatot'eqte inegnlitirlii pilortilor shi de

suslilrele, o.ii.6 o tnetubrelor irrlblioare, dintre cale Ptttetn

atrritrti,!l:li1lT:i:il*,
n gcuttttcltilrtt' l,ig. 24 - Aspcclul "irr valgurrr" (A) 5i "in vartrru" , , Alfittrri rle <levinliile in "Y" sau "X", irr plrrrt llorrtal se tlescrie, rttai lar irrs6, .gcrrrrrrchirrl irr "l(". l:isle vrrllta de o asirneltie ir gctrtrrrcltilot', ilt cittc ttttttl cstc ill "1'",

luxafia congenital6 rle qold ttni satt bilaterali, coxa vara gi coxa valga, paralizia
rnugchilor suslinitori ai bazirrului, etc. Exceptfind luxaliile congenitale de gold care

(ll)

se rezolv6 chirurgical, restul itregalitdlilor pot beneficia de corectat'e [olosind taloletut calcarrean. Sigur
cE

inegalitilile nrali ce

cle;rhgesc

5 cm este pleferabil

si

fie rezolvate chirurgical qi ntr ortopedic.


DelicienTele trremltrului strperior. llxarnerrul lurrcfional al tnettrbrelor' ssperioare clelimiteazi mobilitatea ncestora irt axele gi plnntrrile lor.fiziologice de

ior cclirlnlt lonlml, rliintl ns;lectrrl getrerul, nl rrrcrrrlrrclor ittlt'r'ioirte, lirrnrn litcl'cri K.

[)rrcli perrlrrt rlevinliile in '(\'r' qi "X1'cnttza es{e, nprocl'}e totrlcnttlra, lirncIiorrali, lrerrtlrr <levialia

irr "l(" lrntura tlu lrcnle ll clcclit pnlologicil.

nl'eclitrtten sntt

rligcore, notirrdu-se atet situaliile de rnobilitate exagerati, cf,t nrai ales cele

cle

trnrrrrrltisrrrtrl nl'cc:liirrrl rrrrnrai unul rlitt gettttttclri, ccliilnlt rirtrriitri'irrtl ttorttlfll. irr plan

linritare a rnigcirilor, adici ankilozele Ei senriankilozele. o irrrportanfi nra.iorfl se va acor.cld'testilii rrrigcirilol tle plelrensiurre ale nrdinii cnle se inregistleazir cu multi nrirnrlioz.itate. Ca cl-eficienle [izice ale trternblelot'sr-tperioale,

sagitnl se intfllrresc, tlcstul rle l-r'ecvenl, gcntrnchii leculbali sntr itr lriperextensie.
(ictrtrrrclrii irr llexic.stttrl tttai

rlr irrtiilrrili.

itr ttrod ctllent, se

lixcrciliilc

llz.ice cc se reconrirrrtlir,'pclllnl cotcc:lirtcit rlclicictrlclol liz.icc

int6llesc coatele valgi gi teculbate, cele itt "r,artts" liitrcl extrent

cle t'are ca irlciclenfh.

ale gerrrrrrctritrlui, este ciil se lrl,r,te rle sirnpli gi nccesibilir, avf,lrtl ca Lttric scttlr
tnotrilizarea nctivd, ctr gi
f'iitr1 r'cz.islerrlti, a

l)ractic, pentlu corectarea coatelol valgi sunt inclicate toate exercifiile active cu

nccslci nrlicrrhlii.

rezistenl[, electunte

in

irtteliorul segurentultri de cotrllaclie gi care solicitI

Da,litictrTclc lnhti ltit'iorttlli_sc rlcllgcrrzii cit itttporlrrttlir ;tlitr ttccea cli

rrrrtscrtlatuta nrttcrioatir a bLa{clor qi anlelrlnlcltlt.

l)c {lcest segilent al olgotri:;rrrrrlrri sr: ":;pli.f irrir" locotttoliit. l)rlvirrliilc rlc In acerst trivcl fllr?

'llrl'olrivll, irrlilrrlirliilt: tilrio-tnlsiarri Ei ale bollii plantare. Dirrtre r'llr irttlr"lr li;il'r'r, rio lrol lor:rtllzn lu nccst rtivel, tnai inrportante sutlt uilnetoarele:
rt, r,'rr,lr.,il, lr lnrrrl "irr

@o^

vrull",,'.
Itlt lot ttl

vlrr, vur ccvirr, "itr valtr1rrs", scobit qi plat.

@' \H

ltlul

l.rrlru pit:iolultti, cit eletncrtrt activ rle suslinere, se aplich la

w
bollii pltrrtlnrc.
a1

;rl

1rt:

ltci

l)un(

lo (l(: sl)riiirr:

urrtcro

intenl pe extletnitatea distald a primultri


lrig 25 I'rczerrtirrca sclrcnrrrticil a rlclicicrrltrlot

rrlrrlrrrrrlrlr, lrnlt.lr) ('xl('ln lrc cxllr:rrri{alr:l rlislali a cclrri rle al cirrcilea txetatal'siall $i

ltollil ttottttitlir; b,c) picior

rr;rrrlr:;rc lrrlrcrorillililc;rrrslr:r'iorrrr: alr: colclneulrri. Dat liind cfi boltn plantali

se

scobit; rl.e.l) picior plttl

)nrl)ur(', lrr r rlrrrlrrl

ci,

<lirrlr'.

o lrollir arrlclo-poslelioarfi Si una transvelsalh,

t'rlrrrlrrrrcir ct:lrililrrrrlrri :;iirr rrrrtscrtlo ligattrctttar cle susIinere, va conduce, logic, nu

Gravilatea Pribugirii bollii ;llnntare se aprccinzi tlesltrl tle sintlrlrr, pe baza rurrrptgrtei plltrtnre n su$ecttrlui cle exntttinal. llt'aclic, se irng tlorril lirrii tarrgerrlinlc

rrurir, r:i lrr <lotrr\ cirlcl4orii rlc rrlrlltizhri. Aplatizarea bollii in sens lorlgitudinal va
L.rrcrn

lriciorrrl ;rl:rt, irr linrlr cc lplalizalen bollii tlarrsvelsalc pe cel plnt-tlarrsi,ers ru lrnlrsvcr's()-1llurr. Asocierea ncestot <lorr:i {brrrte rle piciol plat, degi rari, este

la rrrnlgirrile eXtcrtle nle attrprettlei platrlat'e, tltrpi cnrc sc ltagc o a tlcia lirrie Ir.arrsvelsnlri, ln rrivelrrl l<lcului rle rrraxitttii sctrbite a bollii Plrrrtlarc.(lig.26) 'l'ratnrrrentyl nctiv, lrlin rnilcale, ilre drcprt sool) ;rlirrt:ipnl lorlillt:tcn
rrrusctrlattrrii llexoare a plnrrtei qi anreliot"atea cottsectttivi a tn;tot.ltrltri tlcr stlslitt<:tc:t

osibili.

intre cauzele care genereazd piciolul plat sunt citate: originea congenitalA,
rhitismul, parnliziile rnusculare, accidentelc traunratice qi naturn lirrrcliorral6, prin lprasolicitare adicularS. AbateLile cle la nrhitectura ttonrrald, pe ciu'e bolta;rlarttar'h poate prezenta,

'l bollii iptrc sislelrrrl ligarrrerrlar arrtelior qi ccl postcriot'al lrrbci piciolrrlrri r:t:brtit: rtrcltliorrnl, irrsir, ci lezLtltnte btrne se pot rrblirre ttttttrai itr pctioa<llt tlc cteSlelc a or.galislrulrri, rleonrece citle r,6rsta arh.rltl qansele cle coteclale se retlttc itr ttrocl corrsirlelnbil, clntoritir corrsolitl6l ii ostco-ligalrterrtarc n bolIii plnrrlale.

llu

sr.nrt

obligatorii trutniti itr delicit, adici prin aplatizal'e.

Se

rscriu frecverrt cazuri gi de exagerare a acesteia, de{icienfd


snunrilea cle picior scobit.

lizici ce poartd

(fig. i6 ) Piciorirl plat, tlatorith lepelctrsiuttilor, de loc

lgliiabile, asuprn tuersului qi alergirii, uneori chiar' gi asupra ol'tostatisnrLrlui


'elungit, se itlpune dirr ce in ce nrfli nrtrlt atetrliei kinetotelapeulilor', ctr atAt nlai

ult cu c6t instalarea sa, in flfnra cnzttrilor patologice, este desttrl de tintpurie,
tzurile de vAlstd pregcolari nefiirrd considerate raritAli. Piciorul se consideri
rrrnal, atunci cdnd scobitura bollii plantare ntt depdgegte sple interiot'juntitatea

stanfei liniei transversale, ce urreEte cele doui itrinri dirr distan{i gr.

linii

tnngetrIiale tnargitrale.

epdgirea rnoderatd a jrrnrdti{ii distanlei tradttce piciortrl plat de gracltrl

ll, iar atingerea lirriei

tnngenliale interne

I, a tlei pe cel de gracltrl lll.

l:ig.26 - AItccicrca gtn<lrrlrri:rlc DiciorIltt: a) trorttlrl:lr) plal gr.l: c) plll gr.ll; tl; plnt gr lll.

[]greclrrrc6 cvolrtlici corcctltrii picioltrltri


pllttrlollt rrtrrt,l()t, cc s(: tcconull(lii rt

plnt se

t'enlizeazt'i

pe

lraza

orectarea picionrltti plat se poate renliza prirr rni-lloace active gi pasive.

li

clL'clurrlc pcliotlic,

lit irrtr:r'vitlc tlc cin'rr.J-'l

rri l',llttt lrtrrr'r,'rt olrictlivit u t:volrrlitli sc lirlrrsegte trtt intlice tuatetlarlic (lc 't'rtlr,rrr' rr rrIlrrli.,{ltii l,ullii lrlnrrlrrrrr il uccst :icolr, l)c grlirtrtogt.arni'i sc lrnseaz.i o litrie
,,ttliilttrlitrrrlrl, r'rttt'trrttr ltr'ttzii rtxrtl ltrlrci 1ri,.:iolului (n ) $i o a tlouu cnte nrarclrenzir, rttrll,'trlirrl, lirtil.:1,.'itrl,'ttr,'rrlr.: lrollii lrluntur.c itl). f.n rriveltrl rlc rlnxirrrii curburd n

cAt,t't'oLtjl, tx. tixtiRctJ'il $t Mn't'ot)n t)R (;tMNAS"nCA t\,t lit)lcA[.A cttupA't'D I'tl
ApAtrA't'D, sts'ntME $t truNCTil ORGANtCE.
lnfluenla exerciliilor lizice asupro nral'ilor Bpatate, sistetne gi frrnclii ale olgatrisnrului constituic unul (lin criteriile oblectivc pc clrc nc putenl spri.iirri irr
slstetnatizarea
nredicalf,,

rlllli
rrirr

plrttrlrtt'r'sr: ltrtltc rrlrui o litric orizonlrtlrl ((.1), cnlc v{r evi(lctiliil, irr rnllort cu nxul
lrr tlntgitrca

lrrllt't (A), tllsltttrlrt irr trtililrrctri tlc

cxlenri a luhei piciorului piini


qi <listernln

ln

l'lrrr:;t'rrzrl lirrrilrr lrollli plnrrlnre (n). pucr:trrn

(b) rritrrnsir tle ln nccastij

rrrilrl yi 1'/lnri lrr lirrirr trrrrgt:rrlirrlfi irrlcnui.

(l'ig.27)

gi

gruparen ux.r"i1illor, procedeelor

qi ntetodelor cle girrrnasticd

A. Ilxcrcilii tle ginrnastlcfi petrlrrr npilt'fllul l'r'sltirulor.


Metoda de ginrnastici respiratorie este Ioarte veche; cn liirrd crrrrost:rrtir rlc chinezi cu al)ronpe 1000 rle lrri irrainten erci rroastlc.

Veclrii irrdieni practicau exerciliile de respiralie irr caclrLrl "l lata Yo14rr".
Gitrrnastica respiratorie constfi din coordonarea qi arnplilicalca c:rr voirrlii
rr

rniqcirilor libere de respiraIie, precum pi clin slinrtrlalea gi fllrtLenurea lirrrcliei

ra,j{.,a3o ra 'jt,aso

respiratorii prirr rnigciri pasive, active $i cu rezistenlS. I-a acestea se a(laugi exercifii
,e

,l{,2te

executate

cu ajuto[ul unol apalate sl]ecinle sau prin alte pr'oceclee ca:

apneea

Itig, 27 - Iluslralea rrro<lulrri rlc calcul al irrtlicclrri plarrtar..

voluntari, spirornetria, aparatele nruzicale de suflat, ciinlecele qi cleclarna[iile. tsxerciliile rle respiralie, degi anrple

(lalctrltrl irrdiceltri plarrlar se lenlizenzl liciirrtl r.lpoltul dilrtre distanla cle contnct sohrl n plnrrtei (n) 9i cen rrinrastr pdrrE la linia tangenlinli irrter,rri (b), Ilolta
rrrlrrti'i

li

u$or de execrrtat, surrt pulin lolosite irr

practici, r'olul lor nu este intottleautra colecl irr!eles gi apreciat, iat urreori clriar
conlestat, Scopul exerciliilor de respirafie qste cle a unrple nrai nlult gi rn4i bine pl6nrarrii

sc cotrsitlctir trottttrtli attrnci cf,rrrl valolilc a qi h surrt s.ensibil egale,

rrizrltrtl itr cottsccitrltl

trt itrtlice

nprrrpint cill'ci

l. ('rilrrl r'npor lrrl virhrric lirrtle spre


atesl.6

Ioti :itrlrtrtriltttt:,;ticiotttl se nptcr:iazh scotrit, irr lirnp ce valolile srrplautrilare


ior r tl

cu aer, de a antrerra ttrugchii respit'ntori, de a arnplifica miqc6r"ile toracelui gi ale


diafragnrrrlui, de a exercila gi nrerrlirre elnsticitatea plirrrdrrilor, tle a rnflri ventilalia
pulrnonar'6 gi cle n activn schirnburile gazonse irr
(respi ralia tisula rii).

Il:tl

;llinrirri (herrratoza)

Ei

in lesuturi
gi

Iixcrci;iile rle lcspirnlie stinruleazi rnarea qi nrica circulalie' a sirrgelui

'irrflucrrlurzli lirvorubil lrrrrcliilc <ltgattclot tlin torace gi abclonten.

I tt

ill r n1l I rttr' ltttl

lt'i

$edinlcle

cle

girrrnaslicir tespilatorie sutrt la irrccput sculle, dc 5..(r rrrirrrrtc,;i sc

l'1r,1r ilirrl (L. tr|rl,itrrli'r

lrrlrttiil flil :;(: (txc(:ttle itrttltcleautta

l)e nas; nceasta este o

rrrli gr,rrt,rulfl irr p.lrrrrrrlrlilrt tc:t;tlt'ttlotit:. llccffrtcl plirt ciile nnzale, in les;:irafie, ptl 'rr llur',.r'.jlr', lr inr fil,rr'lll i;i st: lillrclrzir tlc ;lt'al'qi cle alte inrptrritifi. Aerul
<lin ttnti(litateil;i caltltrra pierdtlte pentrtt ltltill lx'nltii t('(ltl nntt urt:,t'i nr/irl('(' ptrrtr: lr'/rl"r 'li ttt, Rl.'il'rt llri lrr Iirrrprrl irr:rpillrlici.

o tlald pe zi. l)ttpi cAteva zile" clacd lottrl rlecurge rrolrral i;edirrlcle se pot prelturgi progresiv pini la l0-20 nrinule gi se p<lt executa cle doui, trei or.i pe zi.
ftrc
$eclinlele nrai liecvente sutrt de prelerat gedinfelol prea lurrgi, ele irrtrelin o venl.ilafie pulnronarfi rnai buni 6i fornrenzf, reflexe les;:irntorii nrui stnbile.

Exerciliile de respiralie sunt Jit?/c snu cr.lrtlrleve, u;oare


tun

sau

grele,

p6stl'eaz-a

l{r.rrlrirrrlirr rrrrzrrlrl pi1:rtrcrrzii 5i irrtirrc;tc rclnIiile lirnclionale dintre organisn

Ei

ritrn nornlal sau accelerat, clupi rrerroiei ele tlebuie astfel execrrtale ?ncf,t sil
Perrtru cei slabi rnigcirile tle respiralie tretruic nrlaptate qi dozate cu pru(lcn{i

.rli1l r.rlr.rirrr. llr"r r.;rlorii rrrrrr:o:rst:i ttrtzltlc inlormeaz-d centl'ii nervoli despfe rrrpgzilirr tlrrrlrt'1rlnrrr, rrrrrirlilrrlt'rr;ii pt csittttea atnrosl'et'ich, rnigcirile gi alte
olrriclhli lizit t' qi t,ltitrtitr: rrlt' lrt'tttlrri

satis[ac5 toate cer irr[ele onnlellilor shnltoqi, ltolrravi sau convnlesccnli.

dupl nevoile gi hrrlele irrdiviclLrale. llstc lecornarrthl r:n ci si irrccapir


tniEciri active
Ei cu rezistenld, sinrple siru coruplcxc.

(r'irlirrrrcrrtrrl rlt:

l,rirr rnilol:;rnrl sirrrlilr; srrlrslnrrlclc clrinrice tlilr aet', cele iritallte l)rovoacl 11g16 <lc irprlrrut,, 1rr irr <:urc sc irrrpric<lici1 l)zilrutr(lcrea iletttltli viciat in pl6nrfrni sau
lircr: cl ittt itttrt cn irrrprrr.itll1 i lot piiit ttttsc.

prin nrigcdli pasive, si treach incet la respiralia liberi qi a;xri la lcspilrrlii irr:;olilc

Aceste exercilii trebuie str stiurulez.e lespilirIiir lirrh

olro:;i sirrr rr

rtiirr jr'rri
r ir

irr titrrprrl respiralici cil

g,urn irrc:lrisi, virltrl palatirr se

aplici pe [rnza lirllbii,

circulafia. E[olturile inlense sau nrai ales cele sttlice, llt:brric r:vilirlr:, pt'llrrr
blocheaz6 toracele gi abdometrul, st6nierrirtcl atit respiroIia

iglota se ridicl gi flerul gise$tc o cale tlilecti qi contirrtri de pltftrndere spre 6rnirri. Orice obstacol pe cirile naz-ale reduce respirafia gi detelrnini lblosilerl
ilor btrcale.
Respira{ia bucalh ltrovoacl trLurleloase inrbolrrlvit'i ale

cit qi r:ilr:trlrrliir

srirrgclrri.
rr

Gimnastica respiratolie tlebuie sd cluch la irrsu6ilen rrrrci atilutlirri colcclt:

corpului, favorabile pentru lespiraliile arnlrle qi errergice. Atittrclirrilc dcl'cctuase. pc

ciilor respiratolii

qi ale

care le constatinr atdt de des in lucru gi irr repaos, ctr capul plecat itrainte, rrnrerii cdzuIi, spatele cilotic ai tolacele infirnclat rru pennit o respiralie rrorruali gi trebuie
coreclate, chiar in cadrttl gitrrnastcii respirntorii.

'l'rebuie sri cittrtritlt drnfinilor. Aceasth resllilalie tlebuie opritir, rreliirrd liziologicil. respiripl intot{eaurra ner cul'at, potrivit din ptrrrcttrl <le vedel'e al tenrperaturii 9i nezelii lipsit de irnptrritili.

Prin girnnasticfi respiratorie trebuie sd tlezvoltirn in egalS nrisut'i atAt rrrugchii


l'ece

Daci respirafia este strict nazall, iar cirile resgriratorii sttnt llornlille, ael'tll
I este insalubrtt petrtrtl ot'ganistttr

toracici cdt gi dialiagrnul, inlpreuni cu nruEchii atrdornirrali. Asigtrrarea colclaliei juste intre activitatea mugchilor toracici, pe de o lrarte qi a cliali'agnrului lucriirtd irnpreuni cu lnugchii abdorninali, pe de alti partd, este un fhctor' l'oarte inrpoltant in educarea respiraliei, Atrtrerrfind

ci rnai sinittls decet cel plea

cal(1, petltIU cd este

tringent petttru trtttcoasa nazall Ei conline lrrai ptr{ine bacterii. Nu tLebtrie insi )1zat de aerul rece, pentru cA se poale a.iunge la ricir'ea coll)trltli 9i ln irntrolrritire.
f,ntul n1 este favorabil respitaliei penhu cii con(ine nlni illlo(deatlrta plal'qi rf,ce$te
ai repede corptll.

irr ntotl jtrdicitts

antbele glttpe cle

nrtrqclti,

antagonigti, se irnbLrtrhtilegte gi respirafia toracicl gi cea dinfi'agnratich.

in ginrnastica
9i

respilalorie ttebuie sd a.itrngetu ln

o perlecti

coordonare

Exerciliile cle respiralie ttebuie alese crr gliiii qi exccttlatc crr rtrctotli

rrrigclrllor, irrvdlAncl sfi incluclenr qi s[ exclurlern din exercilii urrul sau nlttrl tlirr
<liversele grulte cle rntrqclri. Astl'el renlizirn o respiralie ctt atlevhtat etlttcitlit ccr o

)'vi'gele, Iegttl[tt gi llcrscvcrcttt, piirri ct: dcvitt

rrtt olricci tlrt{tttltl,l)('llllrlll('lrl'

voinfi, spre clezvoltalea rnorlologici normald a toracelui gi abclornenulr.ri, spre rnirirea arnplitudirrii qi elasticitilii, sple creiterea capacitSlii
puterrr dirija du;rd

'ozilia Sezdtrl este lhvonrtrili resqliraliei tlaci sc suslitte trunclriul tlrept, r:apttl
ln

ridical Ei picrlrttrl liber. lrunchiul inclirrat sau indoit iuainle starrienegte respiralia;

respilatolii sau spre scopurile proli lactice ot'i culative ale tlatanrentuh.ri.
I)entrtt a ajunge la aceasti perl'ecth slipinile a respirafiei, este nevoie de
urr
a

fel poziIia

gez.fincl

cu Irrelrrbrele irrlbrioare ilrtirrse (din cauza scur(drii rnugclrilor


Eezfin<l rezenrat pelnrite

abclorrrinali gi

a cilbzdrii spatelui). Pozilia

respilaIie

nrrmfir nrare qi variat de exercifii, precunr Eitle o pmctici susfinut6 piindelungath


I

liniqtitd telaxntoare cu prelungirea pauzei respiratolii.

or.

Pozilia culcat esle favorabili perrtru inspiralie, ;lentru cfi nruqchii corpului

IX.I. Inrportnnl:r poziliilor corpultti in ginrnaslicn


respi rn torie.

sunt retaxali.'['otugi extensia coloanei verteblale qi cotrtactul toracelui cu planttl


posterior de spLijin, reduc rni$cnlea coastelor'. Pozilia este butti pentnr respirntifl de
repaos, dal nu este potLivitd pentru respira(ia intensi.

Itcspirnlia este un act inclispensabil vielii pi tleaceea ea se lace cotrtinuu, in olicr: pozilie s-ar nlla corpul. Se gtie insi

ci

ttu toate poziliile

sr"rtrt

deopotrivi

cle

Pozilia culcat pe partea anterioarfi a corpului stfirr.ieneqtc respiralia ttu pettuite o


respiralie nnrpld. Daci capul 9i pieptrrl srrnt tidicale, s;ratele olcuit gi cu spli"iin
e,xpirafia cu revenire ln pozifia inilialS constituie un bun exerciliu rle lespilolic. Poz-i1in
1re

firvolnlrilc perrlrrr nclrrl lespilntor'; r'espirrlin este libcrl itt uttele pozi{ii, uSoari
stlLticrritil irr rrltcle.

satt

coale sau pe pnlnre, respiralia se face rnni bine. lrrslliralin llcr.rt{ o tlirth ctt cxlerrsin qi
se

l'ozilin,r/rirrrl esto o pozilie petttt'tt respitalie, claci este corecti, intrtrcdt


nrenlirre

lirh

incorclare

gi perrnite

contlaclia

qi

lelaxarea

liberi a

nrtrqchilor'

culcat pe

laturE este lavoratril respilaliei

rle pat'tea ltcttritotlccltti


diallngruul tle
pitrtea

tixerciliile cle respiralie se pot sisletttatiza in dilblite modttri, ca de exernplu: exercilii cu;rletlontitrarrla ilrspilaliei, a expilaliei satr a paltzelor
r.espirator:i,

nesprijirrit, coatele liiud,

in palte

irrrobilizate;

in schirrrb

spriiinr"rlui este inrpirrs rnai rnult spre torace tle cdtre viscerele nbclotrtiltale.

respiratorii; exelcilii cle respirnfie liber[ sarr irrsolite de rnigciri pasive, nctive 5i cu

Pozilia pe getnmchi oferd accleagi conrlilii pentt u lespilalie ca qi pozilia stirrtl, dar pozilia pe genrmchi cu spri.iin pe palnre se doveclegte n

rezisterrld; exercilii sirnlrle sau cottrlrlexe, sitttettice sntt asitnetrice, exelcilii


executale din clil'erite pozi;ii iniliale, cle pe loc sau clin trtels, in inspira[iile anrple 9i

li n pozilie

tbvorabili
a

respiraliei arnple, pentlu c[ sprijinul pe paltne inlesttegte contraclia rltai puternicd


nrupchilor centurii scapulare, care a.itrti respiraIia.

profunde se contracti rnr"rgchii extensori

ai spatelui 9i cefei
ltrr

corectdncl pozilia

coloanei vertebrale; se apropie 6i se fixeazi onropla{ii; captrl se ledreseazd; nruqcltii abclorrrinali participd static

Pozilia dldrnat cu corpul suspendat

in

brale, este cutloscuti ca

o pozilie
ntt

la nrigcare. irr expirnliile

fate, coloatla vet'tetrrali

intproprie exerciliilor cle lespilalie, Itespiralia deviue tnai grea, inclcosebi pentt'u cei ce nu au destuli florli in [rra1e, iar' ;:entrr.t cei cat'e au constituie o plotrlernh.

Lirndne la pozilia ini1ialfi, trunchiul se irrdoaie u$or, capul gi tolacelc coboard ptrlin,

lbr{i irr bra[e la incepttt

omoplaIii se deptrrteazd gi rntrqchii tespilatoli se tclitxeaz.i.

Itespirafia este favorizati dac6 nri|irrr baza de sllrilin pfin

depSr'ta|ea

1X.2. ll'xercllii lihere tle res;rirnlie

picioarelor; cu trunchiul u$ot' extins clegte inspit'afia; cu tlunchiul rl$or flexat


inspir"alia este stinjerrith, dar expiltrlia este uqulath; ctr trLtnchitrl ilrdoit sau rdsrtcit

Exerclliile libere de lespilafie sunt rnigcilile sitrrple, fiziologice ale tornceltti,


corrtrolate qi intensificate de voin{h. Respiraliile voite cottsti(ttie procecletrl de bazi al ginrnasticii respilntorii. Aceste exerciliirre invalfi sd sthp6nirrr, si cotttltrcern qi cprrlroltrur firnclin respiratorit:, sil rrriirirrr cfit tnai tntllt cilvitaten lolacicd 9i
sd

intr-o parte, respiralia este nsirrrelric:tr; ctt iruncltir"tl trqor inclirtat qi cu palttrele
sprij i nite itrai ttte, r'espi rnl i a cste ltrnx iltrit.

si

lacenr

ti

circule cdt lrai rlrrlt aer plirr plinrdrri. Aceste ttrigcili nu stlnt itrsofite sau ajutate
nti$care a

lrrspiraliilc qi expiraliilesrrnt irrcepttte

cle par;iettt qi contitrtrate

plin nrigciri

pasive.

{-l

(lclc nrai tipice exelci[ii pnsive cle rcspirulie nle toracelui srrrrl
torircelui 9i presir.rrri pe tolitce irr expilnlie.

riclicnlea

ie o nlth

corptlltli gi de nici un alt pt'oceclcu respitntor'

Fazele res;rir.afiei
phstrdncli.se

- stlllt anrlllificate trnilorrn, iltte ele raportut,ile uolnrale. Aceste rapottttri pot li sclritrttrale cu
expiralit:

* ittqtirolie si

Pcntru riclicnren pasivir n lotacclui pocientul cste cttlcal pc sl.tilto sntt cttlcnt
Lezernal pe pnt,

voinlf; se pqflte prelungi itrspiralia, expilalia sau pauzele dtrpi inspiralie satr dttph
expirafie.

oli

pe o bancheti cle giurtrnstich, ctt cotpttl relaxat 9i respiralia


prinde

linigtitl. Cel ce executl miqcarea slri irr parlen theaptii a pacientttltri gi


cu vAlfurile spre coloatra verteblali.

tlxerciliile libere

cle respira[ie

pot

li

execulate clin olice pozilie a corllttltri.

toracele cle o parte gi de alta, cu palnrele intirrse qi crr clegetele dephrtate, irrdreptate

l)urnla inspir.aliei este sculth perrtlu


ptrlnrottnLe gi tot ncice.

ci

este. ttrai activti. Dtrrata expiraliei este cle

r.egrrlir rle <louI ori tttni tltnre, petrtrtt cir sc l'rrce nliti ttrtrlt pasiv, pc baza elasticit5lii

in tinrp ce pacientul irrspir[ adinc, c6t poate,


este arcuit

tcrracele este ritlicat iltaittte sau

irr su5, pdnh ce tlLrnchiul se rles;rlinrle cle pe g;larrtrl clc spri.iin; la sltlrqitul irrspilaliei

I(itnrrrl

resgrir-ator

pgate

li

t'eglat volurrtar', iu cloi sfltl trei tirnpi. lixerciliile irr

mai departe cu presiuni

ugoare, executate clitralloi itraittte, pertlltr a lrrdti cttte

tloi tirnpi c()lstnrr tlirr itrspila{ii gi expilalii egale. li.xerciliile in trei tirnpi constau
Ltrlndtoare este <lintr-o inspiralie proltrncl6, ttt'ttrati de o expiralie trortnalh; ilrspiralia

gi rnai lrult cavilatea toracici. l,a slhrEitul expitnliei qi irr lirrrprrl pttttzei
cle

trrfneazi, se executi, labaza toracelui plesiuni [lfoflre, egnle tlal ittslstt:rttt:, irrsolilc

vibrafii, trepiclalii sau scutuldri care

corrrpletenz-ir

exlliltrlin. Milclrl ilc ltrrsivc

<lt:

norrnal[, dar expiraIin este ftrrlati. [)r,rpa sco1t, exerciliile litrere

de

Lespit'a1ie

ttrtlritesc: lir|girea capacit6lii

toracice

in intlegul ei sau

ltrr'gifea dianretrelo[ itntet'o-l)c]sterior, tratrsvet'snl satl

respirafie cu l)articipat'ea truuplriului sc exectrtl itt settsttl cxtcttsici 9i llcxic:i, indoirilor Ei rdsLrcirilor laterale gi a clucerii trtrnclritrltri in cet'c (circrlrn<lrrclii). Extepsia gi flexia pasivi a tlurrclriului se cxecttli clirr

rrl

jrrnrtrtIli, clezvoltarea bazelor verlical, clezvoltarea sin-retlici a totacelui satt a ttnei


sar-r

llozilil

pcziirltl pc

rtrt

scaun cq trulchiul gi nrernbLele relnxote. Cel ce cott<lttce tttigcnt'ea stir irt spatele pacientului qi

a vdrftrrllor tolaceltri.

Exerciliile libere

se execute lent, contirruu,

liniEtit qi ritrrric, lhr6 alte incorddli.

il

sprijinb cu tlrf,irtile lletrcttte pe sttb nxilc ai cu pallllele 9i clcgeU:lc


R

pasive, active Dup[ ce au fost invilate ;rot fi insolite de alte lniqcdr'i cle ginrnastic6,
gi cu rezisten16.

aplicate in faf6, cle o parte Ei cle nlta

sternultti. irr tirnp ce inspir'fi 9i nrai ales sPle

sl?rgitul irrspirafiei, trunchiul pacientului este tidicat 9i tras ittapoi, p6ni ce vine sd se spri.iine pe pieptul celui ee condtlce lni$calea. irt tinrprtl expiraliei Ei

in

patrzn ce
ctr

1X.3.

Ilxercilii de respirntic insotite tlt' rniqciri pasive'

rutrneazfi, trttnclritll pacientului este lflsat

si

se flectez.e u$or' fiirrd susfinut

Migcitrile pasive de r.espiralie sutlt necesare perttrtl tt'atanlentul tlnor bolnavi


sete cle aer' slilbili, cetrc nU l)ot executa nriqcfiri active arltPle 5i sirnt o atlevirati miiri verrtila[ia pttlniotratS' Sc6lrrrl lor t:ste dc n nrnplilicn ruigcfitile toraceltri 9i cle a

rn6inile, cat"e rdntRl a;rlicate pe piept. Migcarea se execrttil tlinnilrte inapoi 5i ittvets.

incloirile laternle pnsive se executd tot dirr pozilia $eznnd, dnr pot li executate 9i dirr poziIia sldrrcl cu picioarele cleplrtate. Cel 0e colldrlce tuiqcat'ea std in spate, cu
palrnele alrlicate pe pXr'lile laterale ale toracelui, sub axile. inclirrarea sau indoirea
qi sple slffr'Eilttl inspila{iei, t'ea<lttcerea

lilt'il tt t;ctc rrtr cliltt tlitt partea bolrrnvilor'

l)0ziliile alese trebuie sfi

fie

t'elaxatoare

qi ctl 0 mare bazi cle

spri.iin;

trulclriu6i sc lace in tirlpul

lui la verticali

se
<lc

t:xr:rr:iliilc sir llc cxectttate ctr blflrtdele 9i irrclr:tniinare'

lhcc irr tirrrprrl cxpilllit:i. Mi;calen l)oflte

ll

rrrrilatelalh, [avor'izf,nd irrspiralia

rteo collvexEi sau bilater'trl, t'erlizf,trrl o nrnplil'icar'e nlter.rrativi a inspir.nliei irr cele

inlerioare se lirce nptrcind ganrtrele de gf,trrl piciorului (lreirnea distalS) se riclicE


garrrtrcle o dald crr inrloirea genunchilor 9i qoldurilor, in tirnpul irrspiraliei qi se nduc la pozi[ia

,ud.iunrdtdfi a toracelui. indoilea se lace gralie lorfei gravitaliei, iar.tr.unchiul rbuie sprijinit. Readucera trunchiulLri ra verticali se flace pasiv.

cu o

uqnari

inilialI in tirnpul expirafiei,

nttibu{ie a pacientLrlui rniqcirile pot fi executate activo-pasiv. I(dsucirile pasive ale tlunchiului se executd rlirr aceleaqi pozilii cn qi inclgirile

Migcdrile merntrrelot inlerioale au o irrlluien[i puternici asupra abdornenului

qi prin intermediul acestuia, asupra dinlragntrlui. Acesle nriqchri se I'ac trni gi


bilateral, ctt nunteroase variante.

elale' Cel ce cottdttce tnigcarea aplicd asinretlic pe tolacele pacieptului o

nr6nd

tlecutd pe sutr axili, pe lorace, din fa{6. din partea spre care se va face nriEcarea, cenlilltri rndrri se slrr i.iirri l)e spate, de 1;ar.tea opusir, la nivelul qnrolrlatului. Miua r lirlrI
trn13c, rrt{lrrn <litt

Migcdrile de llexie n ntellblelol inl'erioare se lnc de pref'erinfi intloinrl


coapsele din qold gi garrrbele din genunchi, in tirnpul irrspira{iei, reaclttcelea lor la

slrntc altasi, r'caliz-Zirrrl o rrri;care tlc liisucire a tl.unchiului in

pozifia inilialn lEcflndu-se in expira[ie. Miqcdrile cle abduc[ie-adduclie, r'o(a[ie


circunrclucfie cel o atenti coordonare cu respirafia'

qi

trl rrxtrltti vt:ttictrl. lrrspiralin cotesprrnclc nrigc:rilii rle r'6sucile, expir.agia coreslrupde
,r:rrir

ii

hr

pozilit irrilinlll. MigcArile pot li

execrrtnte activo-pasiv.

(iir<:trrrrtltrclin pasivtr a trttrrchiului se fhce clin pozilia gezdncl pe urr scaun

lir.i

1X.4. Ilxercilii tle respirntie irrsotilc rlc ttrlStiirrl rrcllvrr

:tcazfi.

(lel ce cotttltrce lltigcarea lixeazi I'elrrrtrunclriul

pacientr-rlui cu

uriilile

Miqcirile active care irrsolesc lalelc respilaliei anrplilicir nriti trrrrll rrtolrilitlrlcir
toracicE, angreneaze tnai activ rnuqchii respiratori qi cooltlr.rltenzir tntti bitlc rlctttl
respir"iltor.

icate strb axilfi. Acestn irrspili in lhza rle exterrsie a llrrnclriultri cu rrriinile aplicate
r

axiltr. Acesta.inspird in laza cle extettsic a trunchiului gi expiri in restul nrigcdrii

eosebi in flexie. Migcal'ea se execttti alterrta(iv in arnbele selsuri.l)entl.u r.l$rrrarea

Exerciliile de respilalie pot


superioare, ale trunchiului

fi

irrsoIite de nriqcf

sitnple trle tnelttbtelot'

culiei se executi asul)ra tlunchiului tlacliLrrri rrgoare irr sens vertical.


licarea pasivd a trnrerilor in cliverse 1'lanuri se executd din aceleagi pozifii iniIiale.
rrd

gi ale

rnenrbt'elor inferioare prectttu

gi cle

rrligcdri

corrrplexe; acestea pot l'avoriza inspirnlia, expiralia sntt anrbele faz.e ale respirafiei.

in spatele pacienttrlui cel ce conduce nrigcalea il pl'irrde de nrdini, de antebra{e

Exercifiile

cle

respiralie insolite cle rniqclri active ale tnenltlrelor sttpel'ioflre sttnt cele

cle gdtul rrrAinii (treirrren clistali) qi

ii

ridicd rrrcrublele superioare lareral

sau
sE

rrrai tles folosite

in practici.

nte pdni la orizontali sau pfirri la verricali irr tinrpul inspiraliei, ldsdn<lu-le

Merrfinerea poziliilor gi execulnrea ncestor nrigciri necesiti contrac[ia statici


Ei

in pozilia ini;ialn in tintpul expilatiei (sus inspiralie, jos expilalie),


Menrbt'ele sltperioat"e intinse inairtle pot fi cluse lateral sau in sus, ir.r inslrirapie

dinarlicd a rnugchilor'din regiunea unlerilor, ornoplatrrltri, piepttrltri 9i spatelui. irl

tirnpul executfirii acestor exercilii se executi asttpra toraceltri presitrrri qi tracliuni, de


corrtracfie gi relaxare, care pot fiavoriz.a sau stinjeni I'trnclia respilatorie. Dacd, spre

raduse la pozilia irrilinlh, in expiralie.

La sfir'gitul nrigcilii de irrtinclere pasivh a rnenrbrelor supelioare, se executi o

exerlplri, fixarea nrdirrilor pe golcl, la utrrdt', la ceali,;:e creglettrl captrltli sntl pe tln
spri.iirr

uh tracliune in stts a lor qi o ttgoatl extetrsie a tlunchiului, corespunzild


ldri aurple a irrspira[iei tor.acice.

unei

in lala pie;rtului, urrelii qi orrroplalii

r;unt bitte fixa1i, inr nrtrqchii respil'fltori,

in special cei ilspilatori, se contracti rrrai ptrtet'nic, lirgesc tnai lntrlt cu$ca tor0cicd
se

Migcdrile pasive ale tnetttbrelor irrlbrioale irrsolincl rrrigcirile tle respiraf ie,

;trti

cr,rlcrtt

pe spate sittt cttlcat rezcnrilt. irrtloirca gi

irrtirrtler.cra rrrerrrblclor.

gi mdresc verrtilnlia pliinriirriior. l.n r'6rrclul lot nrigcilile trtetntrrelor sttperiont'c priresc diauretr.rrl tgrucclrri gi rrriplilutlirrea ntiqcitilot'respilatorii. Ivligctrrilc <lc

l)dr(are n nrerul)relor superio.ire de corl) ;;i tle ridic.are u

lor in sus lhvorizeazd


Se

gez6rr<l

cu nrffinile pe golcluli, tlucerea coatelor irraltoi ctr irrspirn[ie

lpirnfla, cohordrea, apropierea gi incruciqarea lot'iu


rornanclf, rrriqcirile cu

fir1h,

lhvol'izeazi expiLalia.

leaducerea lor la pozilia iniIialfi cu expiralie.

forli

reclrrsi qi tnedie, intlucdt cele grele cltrc la blocalea qi

stdrrjeniren hrncliei les;riratorii.

fixerciliile de respirafie inso(ite de rniEcdri libere ale trtrnchitllui att o ttlai tttnt'e elrcacitateclecf,t cele inso{ite rie nrigcdlile trteurbrelotr sttpet ioare. Miqcilrile tle
trrrnclri se irrrpart, clupi axele cle rniqcare,

in flexii gi extertsii, intloili


i

latetale

qi

1X.5. l'oziliile gi migcirile libe rc de trrelrtbre stt;rerioare ctt

rdsuciri, ln care adduginr

circttnrdttclia.

respirrrIic
Se exectrld sirnetric sau asirnetric, clin pozilia stAtrd, lezAncl pe gentrnchi sau
lcnI.

Extensin sarr arcuilea trunclriului, executoti c:tt nrlltlittrtlirre tctlttsh, intlreaptd

qi intilcle coloana vellebrfllI, l6rgeqte totncele gi lavorizeazi irrspilaIia; llcxia


tfrrnihitrh"ri cu inclinar:e, aplecare sau indoire lavorizeazd expirafia.

lirenrl tle:

irrcloirile laterale favorize,azd inspiLalia tle pat'ten collvexn 9i expila{ia


qi

cle

tltrcelen rrrfiirtil<ll pe golcl, la trrrtir, la cea{h, pe cregtet, cu irrspirafie

parte0 concavd; acestea se [olosesc in special in tratatttentltl scoliozelor.

verrire i1 pozi;ia

irriliali, cu expiralie; nrigciirile strnt insolite

de o trqoari retlresare

incloirile gi rdsucirile pot 1l lblosite ca exercilii asirnetrice, trrrilaterale,


respira{ie gi ca exercilii corective.

de

rurrclritrlLri in inspirnlie gi cle'rclnxalea ltri irr expilllie.

- riisucirea nreur[rlelor superioare cu pltltttele in afhri ctr ins;lira1ie, levenirea


pozigie irri{in16 cu expiraIie. Aceastd nriqcare sirnplir este fbarte Lrtild, petrtru cd rge ulrerii inapoi, aproprie onroplalii, ilrckeapti coloatra veltebrald qi pertnite o

Dilcerea trunchiului in cerc se illsole$te in exlertsie, de irrs;liralie Ei irl llexic,


de expirafie,

Exer,ci[ii cle respir.afie insolite de nriqclri libele ale ntetttbtelor itrf'er.ioale, sttttt

lrd contrac[ie a tnuqclrilol cel'ei qi ai spateltri, toracele este pt'oiectat inainte arnelrul sdu antero-;rostericlr este ntdrit; trrrghitrl coslal inf'erior estc llrgit
,ntraclia
d

9i 9i

folosite frecverrt

in

girlrrastica medical6. Migc[rile ttrettrbrelor inlelioa|e qi in

special nlersul qi alergarea strtrt exercilii ajtrtitoare perrtrtr t'espiralie'

ialiagLnulLr

i lavorizati'

persoanele care tnerg nrult sau aleargi in ljecare zi atr o bttttd dezvoltare
toracelui 9i ftrncfiei respiratorii.

4ucerea rlerrrblelor superioare irrtinse irraitrle p6rri la olizontal[ 9i apoi

leral cg risucirea palrnelor in sus, irr irrspiralie; apoi cotr<lril'ea lor clirect irlios satr

in irrainte iu jos, cu expira{ie. I-a duceren bt'alelor lateral, se execttti tensitrtri upra pdrfilor.arrterioate ale toracelr"ti, accentttf,ttdtt-se cotltt'acIil 9i scrrltaleer
tugchilor fixatori ai urnetilor gi onroplalilor.

ca Existh insi qi alte migcdri ale mernbrelor inferioare cale pot fi utiliz"ate satt exer.cilii ajutitoare pentru tespiralie. Aceste excrcilii se pot exec'uta sintttltatt

alternativ, clin pozilia stffncl, culcat satt atartratl ele ntr pot avea o acfitrne directa pr:in asUpra toracelui, dar influenftl lol'se iace simlitd astlpl'a dial'ragnrLrlui
intetrnerlitrI trrtrqclri Ior
atrclonr irra

ainte

clucerea irr cerc nrare (circurnduclia) a ltrettrbrelor sttpet'ioate irrtilrse, plirr

Ii.

in

sus ctl inspirafie, lateral ilr jos cLr expirtrfie; este tln bun exelcilitt rle

'

Cele nttti cttttoscttle exercilii tlinlrozilia s/rirrrl sttnt;

otrilizare

artictrlafiilor tttnerilor qi onroplalilor, cle iltindere Ei telnxarc

tr

ruscrrlaturii di1jLrlul centurii scapulale qi de mhrire n suple{ei nrigcrililor toract:ltti. - ridicarea sirnplI a umelilol in sus, cu inspiraIie, qi cobor'6rea lor crr exPilrrIic.

l{itlictrrc pc vfirlirli, ctr inspilalie, tevettire ctt expilalie; l)rrr;t:rcfl rrrrrri pit:io| irrairrte (ohlic inainte, late|al satr ilra;roi) cu inspilalie,

r.vt,rrit.' t rr cxlrir ttlit';

rl

rir

lrntrdnrc iuairrte (oblic irrainte, lateral sau itrapoi) cu inspila{ie, revenile cu

- Sliin<l crr picioarele aplolriale: t'idicarea pe vflrlirri cu rlucerea blalelol inairrte

irIic;

gi irr sus (in cerc) inspirffrrd; coborfirea bralclor gi


expiroIie.

itrtirrclerea gerruncliilol cu

inrloileu utrrii genunchi la piellt crr irrspira{ie, r'evenire irr pozilia iniliali cu

riraf ie;

cttlttl
;
cr-r

Slfirrd cu l)icionrele clepdrtnte gi ctt bralelc irr strs; l'i<licnreu pe vfir'luri cu

I)irt ltor.ilitt

inspirnfie, itrcloirea ttutrchiultti irr diverse;:lanuli (irtairrtc, olllic inainte) 6i cofirx'fir'eu expiralie.
pe cilcAie, crr expitaIie.

rir

incloilea getrLrnclrilol la piept, cu inspiraf ie; intirrtlelea lor

- Ridicarea nrenlblelor inl'erioare intirrse in sus cu inspiralie, coburlilea lol cu


alie.

- Stflrrdl ridicare pe vf,r'lirri cu ducerea rnhinik:r pe gold, sutr axile, ln unrir, la


ceafH, pe cregtet, sau cu clucerea. brafelor inainte (latelal, oblic sau inspiralie; irrrloilea genunchilor (irr glrerrruit) cu prirr<lelea gatnbelor,
Ei

in

sus)

gi

- Depirtarea rnerrrhrelor infbrioare ?rrtinse irr lateral cu inspiralie, revelrire cu


riraf ie.

expilalie.

Din pozilia

Sezcind nurnhrurl

exerciliilor tle lcspiralie irrsolitc rle nrigcirri active

Exercilii de respiralie irrsolite rle miScdt'i cotnltle.re sunt nrai glele.din cauza

conrplexe este nrai redus; in plirnul rArrd perttt'Lt cA se rtricgot'eaz-i rrtttrlit'trl rtrigr;irlilot cu rnenrblele inferioale gi in al doilea rhrrcl, perrlnr r:i ellcacilatea lol cslcr rrrli rrrit:il.

icultifilor de coordonale a lor cu rilrnul respilator., Aceste e;<elci;ii pot l'i enratizate dup[ cunt firvorizeazi irrspirnlia, expiralia ori atrrbele faze nle
piraliei snu dupd curlr accelereazi, irtce(inesc sau;riistreazi nonnal ritrllul
pi

I,ozilia.gezdnd este totugi irrdicati irr girrrrrastica rrreclicnlil nplicrrli


cortvalescerrli.

ll

lrolrtirvi

:;i

rator.

- $ezincl (pe rrn scatrn) cu rrriinile ln utnirr', la ccal?i suu llc crclil(:l;ti<lictrtt:rt irr
pi

Cel rrai conlun criterirr tle grrrpnre a lor tirnf,trc'pozilin tlirt cnt'e se exectiti
,rrrerrtele la

picioare, cu intin<lelca braIelorirraitrte, lntelal, oblic irr sus snu vcrticll, crr irrs;rirrrlit:;
reverrirea in pozilin inilialn ctr expiraIie.

niveltrl cnre preclortrirri efbltrrl lizic.

tlxerci[iile cu npnrnle porlative lirrnreazh o gtttlri sepalatS.

- $ez6ncl cu trunchiul uqor irrclinat irrapoi Ei cu sprilin

pre

paltne, cu ttrenrbrele

l)in lrozilin sliintl pot ll executate cele


or izcrrzit

rrrai nunletoase exelci;ii conrplexe care

irrferioare intinse gi depirtate irrtre ele, <lucerea [l'alelor inainte cu itrtinderea trunchiului gi apropierea picioarelor, ctr inspirafie, levettit'e in pr:zifia iniliali cu
expirafie gi r0laxare. Dirr pozilin pe gerurrrclri excrciliilc dc tcspirllic irrso[itc tlc ttri;cIri conll)10x0
repetd in

lt:slrirrtlirr, cu itt c:clc ciilcvn exetttple cat'e trrtneazi.


tr

Sl{irrrl r:u

rrrrt:lrirrl rrqor irrclirrat, cu picirxrrele tlel'raltate gi, cu tttenrbrele

rrr iorutl irrt:rnt:i;;irlc

irr lirlll; dut:crc,tt bralelol' lateral (cliagotral, itt stts), ctt ridicarea

vllr

lirrilc pit:ioirrclol crr cxtcltsia ugoald a trtrtcltiulLti, cu iuspirafie ptoftrrrdd; in;roziIil irriIinld, ctt cxpira(ie
ltrr(atd. lr4i;r:rrrcrr sc cxcctttii tlc ciiteva ori in ritrtr letrt.

buni palte exelciliile ditr stind

gi 5ez-dnd.

,rlrirc

Pe genunchi pe cilcf,ie gezf,nd, ctr tndinile pe qoltl, la cea{h, pe creStet gi cu

trlrrrchiul rrgor irrclirrat inainle; r'iclicnle pe lrerrtttrtlti cu tlttcerea hralelor inairr{e


inspira{ie; revetrire irr poziiin inilialir, ctr expiralie qi relaxare.

5i

Stiirrrl crr rrriiinilc la picpt; ;ras ilrninle gi clucelea blaIelor la[eral qi ilrapoi, cu

,nlr: lt:nsirrni lirrrrle

gi inspiralie;

apr.opierea lticioarelor inainte satr innpoi cu


.

- Din aceeagi pozilie; riclicare

pe gerrunchi cu blalele inainte

rEnrf,ttelea

:clen trrfiilrikrr la piept gi expiralie.

tlr-rnchiului itrlr'-o parte, cu inspiralie; revenit'e in.poz-i1ie ini(iali, ctr expiraIie.

il6

Pe un geuurrciri, crt

cel6lalt picior iudoit in lalf,, spr'rjittit pe talph, cu ntflitrile

- Stf,ncl cu picioarele

apropiate, cu bastouul Iinut cle capete irr lafa Jrieptultri

pozilia cea nrai potrivitd, irrclitralea cor'lrultri iriapoi ctt atcuite gi intiucletea
rlelor

lisrrcirea trurrchiului cu clucerefl bastorrultti itr senstrl t'iistrcilii gi inspirnlic; tcvettire


cu expirnlie. Miqcarea se poate face intr-un singur sens allernativ
.sntt

in

sus, cu ins;rilnlie; revenire ctt intirrclerea bralelor itraitrte gi str6ngerea

dunll'-o pnrte

rrrrrchilot' cu exgrilnlie.

in nlta.
$ezfind, cu sptiiin ;:e graltne; rirlicatea tt'urrchiului de

- Ite gerrunchi pe c[lcdie


cdlcAie Ei ducelen bla{elol

Stdnd ctr picioarele depirtate,

ctt [rastottttl cleasupt'a capului;

ilrdoirea

in

strs, ctr irrspiraIie; tevetrire irr poeilia inilial6 cu

tLrrnchiulili lateral, ctr inspiralie; Ieveltire la pnzilia iniliald cu expilalie.


Pe genunclri pe cllcf,ie qezfind , cu trunchittl ttEor inclinat gi cu bastoltttl

liralie gi relaxat'e. Din pozi{ia culcat exerci{iile de respila{ie inso{ite de nrigciri aclive cotnltlexe
rt gi rnai ;rulirre, 1:entt'tr

peste onroplali; riclicaren (runchiului in pozilia pa geutrtrchi, cu clttceLea l:astonultri deasupla cnlrului gi inspira{ie; revenire la pozilia inilinlX, ctr expira{ie.

ci tttrtrrirttl lnigcililor
1re

cor'ptrltri scacle l'oalte

lltttlt. '

- Llulcat pe spate, ctr rniinile la cealI,

qold, la uttrir, crr picioarele f-ixate;

icarel tlrrnclrirrlrri in pozilia gezf,lrcl cu <ltlcetea lrraIelol'latelal, irraitrle, irr sus qi


piralie; reverrire irr pozilia iniliall crr expiralic 9i relaxare.

IX.7' Exercif ii de respinrlie crr rezistcnlri


[)errtrtr a intdri gi nrai nrrrlt capacitntea lutrclionalh a altarattrltri respilrttor sc

- Culcat pe llartea anterioari a corptrlui, cu bra[ele irrtinse pe lf,ngd coll) sarl sprijin pe palrne, iu l'ald; riclicarea capului in strs Ei at'cttirea trttncltitrltri, ctt
piralie; revenire in pozilia ini{ialn cu exlrilalie.
Migcarea poate fi ingreuiati prirr duceren bralelor inainte, lateral, la ceali etc.;
acest caz este nevoie

.recorlancli executal'ea utror procedce cle girtrnasticii ctr rczistcnlir. Nattlln itccstci

rezislelle este dilerit6: se folosesc fie plcsitrni pe piept, Pe sl)flle gi alttlorrrcn, lic
nrigchri ctr rezistetrld ale rrrern[rlelol supelionte qi ale trtrrrclrir,rltti. l)t'esittrtile llot li
manuale sau cu obiecte potlivite pelltltl acesl scop: sictrlel cu eficace este plesitlnea ctr nrAinile proprii.

nisill,cirli' Cea

rilai

si

se l'ixez.e trtetlrtrt'ele irrl"erioare la niveltrl ganrbelor'

Pacientul igi aplicn palmele gi degetcle irrtinse pe pbrlile atrtero- laterale 9i 1X,6, llxerclfii'de respirn{ie insolilc tlc nriqcriri ctt nltnrnle inferioare ale pieptului

gi executi o apdsale nrai tnate in tirrptrl expilaIiei,

Aceasltr

Poll:rl ivc Sunt loalte utile atunci cf,rrd trcbtrie sir asigttlittr o nlai bttni sitttctric
ose$te bastotrul) sau
(se

conrprirrrare a trazelor servelte la intIr irea tnttscltlatrrt'ii t'eslriratorii qi la l6rgirea

phrtii superioare a toracelui. Se gtie ci regiunea sttbclaviotrlarI qi a vfirftrrilor plinrinilor


este instrllcient dez-vollatd la trrrii copii qi tincri.

o ingreuiel'e a llriEc?irilor (lblosinr lraltere, mhcitlci, mirrgi

:clicinale). Aceste exercilii sunt indicate nrai ales

in tt'atantetltuI

corectiv

al

Ca exercilii ugoare gi cu caractel de.ioc penttu copii tecoltranclitl proceclee

ficienfilor fizici. - Stand cu picioarele dellflrlate, cu un baston lintrt tle cal)ete; r'iclicarea lrla{elor sLts, cp tensiune finaln gi inspiralie; r'evetrire irr poziliir inilialir ctr'expilalie.
igcarea se poate arrrplifica prin ducer.ea bastotrulrri l)eslc cal) ln tlttvrrltrl tttttetilor, reclreshrea trunchiultri

sirtrple de rez.istenld perilerici olttrsir ex;riraIiei, ca: srrllarea pritttr-ttrt ttrlr tle cattcitic

al cirui capfit liber este scrrlunclat in np6;'ttnrplerea ctl aer a tlnor calnere cle cattcittc pentrg rrringi, urnplcr'ea cu tel' h bnlontrclot', stirrgcrca lrrttt$nlrilot' pttser ln oillecflrc distan{i, impldgtieren ftllgilor etc.

qi inspiralie urrnat?i rlc itriloircrr ltrrrrt:lrirrlrri ittirittltl,

t;tt

cerea bastollrrltri irr jos cu expiralie.

llxerciliile cu rezistenli surrt contrfl inclicale bolnavilor ldiaci deconrpensat[.

<le

plimdni in statlitrl

ut qi predispugi la henrolrtizii, bolrravilot l'etrrili, debilitali sau ou insuficien[i

capacitfilii snle hrncfiorrale, exercilii cle lespilalie pregititoare petrtrtr protrele de cl'or.t lrrtens (exerciIii cle incilzire) gi cxcrcilii cle t'espilalie cotrtlrettsat<tat'e qi
Iirriqtitoare dtrpi ttllrrirrarea protrelor.
pr.irrra g1tpfi sunt cuprinse toate exerci[iile cle clezvoltnre generali qi de

irr
fizice cnre favot'izcazi

1X.8.

Ixercilii

t'espinrlil,

altrenat.e a apar.ntului respirator; aceste exelcilii se relbrfi indeosebi la ntuqcltii care


se

irnpotriva ginrnasticii respiratorii proptirt-z-ise s-au riclicat gi contintri sh

rhmfrrr inactivi

in

respiraliile curente 9i antrnte rnttEclrii auxiliari

ai

inspiraliei

lice urrele obieclii. Se ndtrrite in general cb exerciliile de res;rira{ie prin antrenarea


Lrqclrilor respilatoli, pot anrplilica

prolirnile pi ai expiraIiei forfate. Aceste exercilii atl cil scop si perleclioneze lirncIia

tnigclrile tomcelui gi ale plirndrtilor, pot mlt'i

lxrcilnter vitfllh $i rleci verrtilalia pulnronard. Nu se acltnite


ngc gi sclrirnbrrrile tlc gnze tle ln rriveltrl lcstrttrlilor'
Se nrai nrlnrrgf, corrstatarea

insi

l'apttrl,

ci

: '

respiratorie gi sit cottttlorreze respiralia crr elbrttrl'

aceste
qi

crcilii tr uctiva irrtr'-o prea nlare rnisuri schirnburile de gaze intre aertrl alveolat

i,r grt,pa a clotra sult cuprinse exerciliile carc arnlllilici rnigchrile torncelrri 9i ale tlialragnrului, rnir.esc ventilalia pulrrrotrari gi activenzi sclrirrrtrtrlilc lesPifntolii, plegitilcl aparatul rreslrirntor:perrtru elilrttrl irtreus crtle ttrtttcnz.ii. Accstc exctcilii srrrll
tun rniiloc'de a4aptore

ecutate

lhri

cI, uneoli, rrriqcirile prea nttrple gi ;:rea pttterttice, n corespttttde ttnor trevoi liziologice, produc la trnele persoalle

a r:espilalici qi circrrlulici
exer

ll

cl'irr'( 5i ritr pttrr:ti.:ii

irrrc<lirr{

inaintea unei probe fizice grele.

nntrennte nuteleli ql

stiri de ldtr.

irr grt,pa a treia sunt crrprirrse

ciliilc tlc tcspilnlic cc sc lhc tlttPll

loirlt:

impntiiva acestor otrieclii, pl'opunenl un cflt rrrai tnat'e trutrrhr de exercilii, care favolizeze respirafia prilr clealea nevoii de a respira.'llebtrie sfi strbrtt'dotrinl
ercigiile de respira{ie, in prinrul ldnd, scoprrlui tle a asigura itr organisnt.schimbtrli
znase active gi necesare gi nurrrai iu al doilea r6nd, scoprrltti de a dezvolta totacele,
Lrqclrii gi

qi tr efbrturile fizice intense, pentt'tt n linigti Ei regl:r respit'n{ia qi cilt:rrlrrIiir siirrgclrri gribi reverrit"ea la echilibr.ul lunclional dillairrte tle ef bl't. Acesle cxcrcilii trtettlitr

,t

i5i pliteqte ritrnul qi anrploarea respiraliilor la trn rrivel Iidicat, lriitlfi ce orgartistrltrl revin la de oxigen contractati irr tirnpul efolttrlrri Ei pini ce ltrncliile rrrari
clatoria
starea tle rel)aos.

ai'tictrlaliile ltri.

Recomanddnr, plin urrrrare, axelcilii cnle sh purrd in ltrct'u irrterts tnasele trtari

din tixerciliile fizice care provoacd trecesitatea lespilaliei pot li intp|trrrrutate gitnnastic6, jocuri 9i sPorttrri'

ai corpultri, care si co!lsl.lllle in contraclie cantitili apreciabile <le bstanfe energetice gi si detelnrirre acurrrularen in sf,trge 9i lestrtr"rri a tlllol'
mugchi

Dirr girnnnstica cle bazii qi cen igienicir pot

li

lolosite toale exerciliile carc

,unclente rezicluri chirrrice qi a urrui exces cle bioxid de carbon.

irt

aceste situalii,

l'trai nrare de trrtrgclrii, in stinruleazd funclia fespiratorie prin antlenalea ttntti tttttnir

garrisnrtrl lnanifesti o adevdlati sete de aer, cnt'e tltr poate fi satis{dcuti dec6t prirr

elorturi de vitezd, lor]6 9i rezisterr[d'

spiralii arrrple gi fiecvente. Ilfoltul fizic itrtetts este posibil ntrntai


:

clach se bil7-cozil

Joculile dirrnntice qi s;rrlrtive necesitii


cunoscute petrttu valoarea lor t'espiratorie'

tlll lllflre tlcbit

rcs;rifator" l)ilttre

o lunclie res;:iratorie trunS; de aici Lezulti rtevoia


aceeagi nrlsut'i ctl apatattll locontotor.

cle a

dezvolta a;rarattrl res;lirator

sclrirrl qi palinn.itrl strrrl sportufi, atletisnrul qi incleosetri alergalrile, ilrtlttrl 5i carrotaiul,

ip raltort cu clesligularea efiortultri fizic irr gettet'al, exelciliile

<le

respilalie sc

rparr irr trei grupc: exerciliilc de antrerranrettt a npat'atttlui respit'ator lletttttt tttiiritr:lt

pitoregti, este

exctrrsiile irr loctr[i Mersul pe.ios, sub forina plirnt.i6r'ilor in iter cttrat satr ori ce vnlstil' corrsitlerat ca cel ntai btrrl exerciliu de [espiraIic pcntrtt

1X.9. li,xerci{ii tle rcspirnlie insolite rle nrnrrifestriri lirnelice


gi rnuzicnle

copii putfinrl li irrvirfa[i .si cinte de irrdatd ce au inv{lat sfi vorbcasc[. lrr allrti

rle

vuloaren lrri edr.rcntivi, esteticd gi de diveltistttenl, ciitrlecul estc socotit ulr excrcilitt rlc respilnlie nlni bun clecflt alelgaren; el dezvolli tor'acele. trrirrc;tc tlcrlritul lcspiltlor' qi per l"eclioneazi puterea cle atttocclttirol.

lixerciliile cle respilalie insnlite tle sutrete, trunlcre, ctrvinte sau ;rrnpozilii Itrngi sau repetate, de cititul cu voce tare gi de cleclunalii c()nstitirie ginrrrastica rlo
Iespilalie lbrreticfi; exerciliilc de respirnlic irrsolite tle lorruli nlr.rzic{tle, de reli'crrc
cfintece sau exerciliile
Ai

Cffntdrelii au o respiralie rrtni burrl e(lucati clriar decdt sportivii: ci igi educd plirr cdntec irrtregul nrecanistn fiziologic
Ai

la

itrstlunrente rnuzjcale <le sullat constituie girrrtrastica

.psihonr<ltor al res;rira[iei.

lespiraiorie lrrtrzicalii. itt acesle ttretorle se iucirclreazi itrvir[area vorbilii gi cfirrtectrlLri


de cdtle copiii rnici.

Cffntecul arnplificd gi intireEte rnai nrrrll expira'1ia, inspiralia urnrdnd-o itt

rlezvollarc
quier'6rr<l pulcrtric

." ,,,,

l- nu,rrcn secuntlnr,

dc

rrcccsitate. lix;lir'ulia cstc pulclnicit,

Copiii rtrici srrrrt ptrqi sir cxpitc

pi plelurrg. legirrrl lrlin

prelungitd gi bine clezvoltatl. Inspiralia estc lrutelrrici, rlal scurti gi tliscreti. ['t'iti
educalie $i anllenantent, cf,rrtirelii a.iurrg

ruriliciul bucal str'firulat, aerul plocluce un zgonrot asetnltritor cu llttielatul sau cu al


<;onsolrrci S ori l;, plclurrgitii. Aceleagi exercilii se irtcearcl, clal cu rnai puIin succes,

si linh aertrl inspirat

sub nrare presitrlre gi

sd-l rlea dlurnul incet qi cu nrhsrrri, rlupii trevoia <le u sconte sunctc l)trtcrltice satt
slabe, lulrgi sau scurte, irralte sau joase. Ca uretotll cle etlucnIie a lespirnlici, citrlcctrl

irr irrspirnlie; aerulaspilat pe guli protluce utl


or

z-gonrot de "sugerg a

aelultli", claci

iliciul bttcal

este rnic$orat.
este

este rnai plircut

qi nlai atrngdtor, l)entlu ci protluce ntl)ler()ilse eli:ctc'psilricr:

Iixerciliile pot fi cornbirrate: in irrspiraiic aclul estc strpt, irr cxpiralic


$uierat.

pozitive, ca de exerrrplLr plicerea estetici. hrrtta dis;rozilie, calrrrrrl gi tclaxtrletr


psihici. Muzicanlii qi elevii care exerseaz-li la inslrunrente
cle

Un alt procetleu corrstd din enrilerea, in tirnpul expira[iei a unor vocale deschise: a,i,o sau u, pronulllate ctt sottoritate, plelurrgit gi sacadnt, satt q tttlol
consoane: n,nl,r,v,z, care procluc un lbl de lllttrttlttr saLt ztttltzet.

strllat iEi tlezvoltii lbalte


la

tnult toracele qi ventilalia pulrnonnrn dnr llrirr exflgclalri qi excese se l)oirlc a.itrngc
tu

lburiri

lt rncf iotra

e, ctl caracter profesi ona l.

De la exerciliile cu vocale gi corrsoatre se poate trece la pl'onunlarea in tinrpul

expirnliei sau spre sfirgitul ei n unol c(tvinte scurte, nrouosilabice repetate

sau

polisilatrice. Strnt crrvintele bogate in vocale care se pot plelttngi, ca cle exetrtplu: ctt-

in corrtrast cu cei ce voltrcsc qi cfinth, sulclo-rrrulii atr o rcsl.rirnlic dcficicrrtir atfit cantitativ6, cit 9i calitativd. Ei Rtt torace ingtlst, atrofic 5i nedezvoltat; clile res;rilatorii au pernreabilitate redusi, respirafia se lirce tttai nrult pe gurl; nliEciLile
toracelui nu o arnplitudirre sub rrradie, ial culracitatea respirntorie este instrticierlti.

cu-li-gu-rt. l)ctrttu n se l)r'cltrrgi irrspirtrlil srirr cxpilrrlirt qi trttcot'i tlttll)clc lhz.c ale rcspirnliei se spun goptit satt cu voce tat'e, girtrri cle numele de
<lt:pnrrc.

la

10-20 gi mai

Ventilafia pulruonartr, lrernatoza gi sclrinrlrtrrile gRzoase dirr lestrturi se lac la ei in

irr loc de nurnere se pot spune propozilii cu ut't colrlitttrt sirnbolic sau rrrrrorislic. (bpiii surrt ptr6i sd pronunie acesle sunete qi cuvinte cot'ect gi clar, t{upd
rr:6irrlilc lilrrclice. Acesic exercilii pot [i repetqrfe itt ttrers, irr dans, in tinrptrl slrittrrii

condilii subnorrtrale, funcliile rnari fiziologice gi chiar cele psilrice strttt irrcetirtite, iltArziate, lirlitate. irraiute de a-i inviln sd vorheasc:i, eclttc:atotii pl'iceptlli ii invali
pe suldo-trruli

si respire rnai bine gi ntni plolirncl.


r;i

"'.'.'"';]:T'::ffi:'.i",.ir-,,.

Vorba qi cirrtecul asociale cu rnigcatea sunt tirctori cle erlrrcaIic fiz-ic.1

ftrnerici r)'ren1 trece .$o,. ra exerci[iire

rle

psilricll tle rnnre valonre. Sirnultarreilntea ditrtre activitaten [orrelicd gi nrtrzico[?l

9i

rt'-r;llirirIie rrrtrz.icalii. Ilrlrrcalia cu rrruzicl a rcspitnliei poate irtcepe Ioatte tlevtetltc,

l?2

I .t.1

tivitatea fizic6 dezvolti nu nurnai altnralttl les;riralor.


rsonalitate a colri lului.

;i

loconrotor, ci qi intteaga

I)rrpfr plirnele expelieu[e durata apneei creqte apreciabil; acest rezLrltaI

se

rlatoleqte eclrrchrii hrncliei respiratorii qi voirrlei de a rezista. lixelciliile se lhc de

Acenstd nreloclh at'e totttli uttele deznvanta.je. Migcirlen cu cfirrtec dezvolti rnai

preli:rinlh in repaos, irr pozilia culcat re2etnat satr qezf,rrd rezerllat. l)aci in pclioaclir
cle apnee, se executd nlu
I

rlt

l'aza de expiralie bucalir in rluLrntr celei rruzulc qi stricfr r'itmLrl

nolual qi tegulrt

nriqciri sau se ldspurrclc la altc solicitdri, dr.rlata ci se scultetrzd

t'espirnliei prin sttnete inegale, nrni lungi sau mai scurte decdt fazele Legulate ale ;pirafiei, in executarea lor nesr.rprave- gheath se procluce o tenclinl6 cle glhbile
a

t, inr necesitaten respi rali ei rler,i ne inrperioasi.


Probedeul apneei volulrtnlc constituie o prollri rle aulocorrtlul asupla lirrrclici

rnuhri respilator Ei cle superficialitnte


t:t:rrlc sttb cortltolttl atcnt al etlttcaturultti.

irr rrriEcirile resltilatorii, care

clLrc la

respiratolii gi urr exerciliu de respiralie cure nu cere un elort lizic prr:a ruare,
necesiti o nlare irrcordare a vointei.

clar

oscalir. l)c nceea, perllnr a avea elbctele clolite, exelciIiile cu cfirrteo trebuie

si

se

Apneea voluntari dezvoltd lezisterrln ccrrllilol respir-utoli

ln

sciiclctea

oxigenului qi la creqtelea bioxidului de carbon irt s6nge; clurala npneci re;:rezirtti lX.l(1. Aprrct,u volurrlirrri

cl cxerciliu tlc respirnfie

putet'ea 9i tezistenla aparatului respirator gi n sisternulrri rret'vos la ncr:asltr probrl.

Aprrt:cn volrrrrllr{i, r'eIirrelea sntr suslrenclalea reslrilaliei irr limitele rezisten{ei lnrrisrrrrtlrri qi n lrrrtelii dc voirrlii, poate fi consideratS, dacd se repeti nretoclic, ca
[rurr exerciliu de respiralie. Acest exercilirr irrlluierrIeazi mai ales cerrtrii nelvogi

Procedeul al)neei voluntare este desttrl tle greu tle irrvillut gi <lc cxt,:c:ttlu(

corect; protra pro;lriu-zistr pnale detelrrrina


neplicute, ca cialrozaren le1ei, senz.tlitt
<le

trrltruldr

sutricctivc:

gi

rrlrit:r:lirrc

estt[lare, dc nslixic 5i lilrotirrric.

piratori, c{r'otu le ntitt'egte rezislenln lala de conlinuttrl scrieut de oxigerr gi


:gtelea bioxidrrlui de carbort in sdnge.

cle

Aplreea volrrrrtalir este corrtraitrtlicntl irr cazulilc de ttrlbttrirli tcspintlolii


grave, rlar rrrai ales in tulburfiri cnrtliovascttlare qi ttervoase.

Pro[ra aprreei voluntare, aclici cletentritratea tirrrpului cdt poate dula re$inerea

itd a res;rira{iei qi rezistenlei ln

net,ttii,t irnperioasl cle

a res;rira, a

fost

.,-- ll.

tlxercilii tlc ginl nnslici

petrl rrt

lpnrnttrl carttio-vascttlr r

)erimentath pentlu prima clat[ la scnlhnth'i qi irr nvialie perrtrr-r seleclia piloIilor.

Pentru antrenarea elerrrentelor aparnltrlui ctt'tliovascttlar Irtr existi tttetocle


o

inregistrffnd grafic tnigcirile respiratot"ii cltrpd proba apneei, se constati

specifice, insi prin structura qi funcliile sale, acest apat'at este lbalte sensibil la orice

re amplificare a rniqclrilor toracelui gi o lripet'ventilalie sectrndari cornpensatolie.

fel de exerciliu fizic. in cazul c6ncl rrrugclrii cotrsutrrh in contlacliea lor o


mocl leflex si-gi irrterrsifice act,ivitatea gi
se

ntare

rinte de revelrirea conrpleti la rtortrrnl, respilalia tt'ece uneot'i pritrtr-o l'azii scurti

canlitate de oxigen Ei de substanle energctice, apltalul circttlntor csle solicritnt in

rdrire a ritnrtrlui.

si cluci rrraterialele energetice la loctrl

trnde

Faptul stabilit expelirrental ch tlulirta aprreei voluntare se trrdleqte plirt


retratnent suslillut gi rnetoclic, liclirrcl-o

ploduce efortul fizic. Moclificarea clelritLtlui sanguin gerreral gi locnl se protlttce l]tittlt'-tttr ntecattistn

si

creasch deseori

ln trtai rnult

decdt
a

blu, a delcrniinat folosirea acestei ;:rotre ca exercilitr cle dezvoltat'e gi edtrcare

c1rlr1rlex cle aclaptale, care se pell'ecfioneaz[

plin exelciliu. Llxerciliul lizic lrrlional

rcliei respirntorii. Astlbl, se l'ac exercilii rle intlerrrpere volurrtari a respirafiei lie pil lirzn itrspilrttotic, lie clLrpi expiralie. Dtrpi irrspiraliilc arnllle, cind in;rlinrdn
slil o cnrrlilirlr:) nlrre (lc ttet, tlttt.atn itptteci pttalc sli cteascit.

aptrerreazi aparatul carcliovascrrlar'5i in special rttitrcat'tlttl, pregitindtr-l llettlrtt a lace


ln1fi rrecesitA1Ilol clescttte, cletbintinate de

efoittrI lizic,

lr,l

l]5

'Iulburirile gi bolile scad loalte nrrtlt cnllacilatea cle adnlltare la elirrt


aral

lX. 12. Con(l'nclii Ei rclnxfiri lrlllsclllnre locnle


a

aLatului cardiovascular. Pentnr recuperarea qi t'eedtrcarea funcfionald a iicestui

in

stare de deficieuli, giurnustica ntcrtlicall

it lirst tlcseori
Pt

solicilatd

sb clcs

ntribuie cu exerciliile snu plocedcele <le car,-' rlispttne.


grnentelor, rnigcirile nctive arralitice
sculsu'5". l,n acestea ptrterrr ntlitrgn

ittlre t:cle nrai

cle nrrrgclri ai trtrnclritrltri 9i Corrtr.ucliile nrusc(llare ieotuetrice ale ltn<lr gt'trpe vase, avfitrcl astrpra lor o ruerr5r"el.r., .l.r'ate 4e relaxiri, presenza pe lesrrtrrli Ei schinrbare strcccsiv6 a rrrecauic6 de golile Ei trrlrplere alterlrativ6. Aceast6

ncIiurre

Jicate suttt: rnigcirile pasive, contlacliile siltr Ielflx[l'ile locale lhrd deplasarea

9i

atrtrttrite pLoceclee

de

"girnnastich

lhrd a ingleuia nttrtlca aparatultti terrsiurrii lavorizeazil circulalia locali a s6rrgelui, este tlovedit prin creqterea irr car.cliovascular. lrl'ectul tLollc al acestor contt'acfii

1.rt'ocetleele <le rtrasn.i ctr

aclitlrre circtrlntotie

volurll a rrruqchilorl astfel exersnli. Aceste exercilii

sr'rnt indicate

in cazurile

cfirrd

lX.l l. N'liqciri ;ltsive .tl'*tl" circrrlntorii "u Mi;1ilrik: lrnsive ntt lilst nrrnlizate itt acest ctlrs, iar inlluiertln lor

'

telltllol'aI inrpositrile' ditr catrza rnigcirrile active ctt tleplasarea segtrtettlelol Stlllt ttn in aparatele ot'topeclice sau a tlnor procese patologice care'trecesiti

inrobilizlrii

asupra

repatrs local absoltlt.

rcullliei s{ilrgcltri este ctllr()sctrrir. IVlobilizaren ctr a.itttot'ttl ttnei lbrfe dinalard, llnrtlll snlt tttccttttictl, scgtltetltcle corlltrltri irttincl qi golesc vasele in nliqcilile
la pozilia iniliala rrltle, le sr:rutcnzir i;i lc tilllpltr tlitt ttott ctt siittge irr tirnp ce t'evin sfingele eSte tr tt.ec la o lriqcare itt Serts tl1:rttS. l)ritt acest tttecnttistl tle potnpat'e,

lX'13'Migcnri' aclive nnnliticc este cttltt)sctrtd rlirr Aclirrnea uriqcirilor active asttpra circtrlalici sfirtgeltri irl rrrrrqchii ctlrc $o MiqcSLile active stinruleaz,S circtrlalia Irtt trtttnai

fiziologie,

contracti, ci gi in restlll olganiSllltllui; contrac[ii nlai intense,

ill

acelaqi firtrp colcltll eslc solicitut ctt' lt|'itr

rpins nrai cu lrtttete qi rrrni repetle

ill

vase, t.ll-ecttrl
<lc

.tle stintnlare urecanici

si faci

eslc falS acestei circtrlalii ctesctlte' I)ach ot'grrttistttttl

rculaliei se tesilnle tnai tnttlt ilr circrrlillia

ittttrnlccte tlitl vetre 1i cnpilare'

sellitos, tniocardul poate


executate lnetodic,

fi

lizice antretrat, ca oricare alt nruSclri, plirr exercilii

scol]' Diptre nriqcirile pasive, circrrnrcltrcliile stttrt celc rrrai indicate in Acest

nlai ales la tttetltbt'c' le,intincl qi sctttteazi pe riirtcl Iestrftrrile qi verrelc llet'iat'ticulare,

elortul fiz'ic m6rit' pentl'u irr cazul unof tutburit'i sau boli cale colltrailrctica

of astfel, circurncluclia pasivI a tltlrlclritrltri aIe o rculaliei globale n cot'ptrltri, plin tlislocal.en ullei nrali cnrrtitili
.ganele abdotninale. Stinrttlarea mecanici

ptlterltici acliune asrlpla


cle sdnge<{itr

lltl

este singttrul tnecanisnt de activAre a

nligcirrile sinrple 9i rrqoate' analitice crula allaratul cardiovnscttlar se practich ntttrtai sau nredii dirr punctul cle vedere al for'fei' sau localizate, executflte irr lirnite subrrreclii "fr'ebuie sd evithttt irt acest caz nrigcarile pfea arnple $i vitezei gi arnplituclinii.

i'gelLri in seg'rerrtele cor'1trrl'i s''ttse nrigcirrilrlr


.ocltrc qi

in

accste Scct.0te

se

exerciliile tle
rezisterrla sa.

ltlrla forli gi vitezl, csle sllptln trtiocarcltrl la eltrt'turi ce clepigesc

qi

o serie

'asive. ce se cle aclirrni vasoluoloarer cale exPlicir el'ectele ltilret'ertrice,


cle ttn trrtttrijr trare de

ittcetat' rerr{in inch tnttltd vretne dtrpi ce rrriqchrile pasive att

rfincl cele rnai inrportatrte alticula[ii Prin exercilii analitice pot fi prelttcratc pe qi glrrpe cle tntrEchi.

Migcirile pasive, exectltate ctr [rliirlde{e

ori' corrtrihrrie

pelivasctrlare' Aceste exercilii r pflstrarea elasticitnlii vnselor 9i a lestrttnilol. llloi localir sau uneori rnigcdti perrrrise in caztrrilc tle irrsullcienld circulatorip
inrple surrt ctt trthstlri 9i pfecaufie' eneral6, clnr gi in aceste cnzuli ele vttt' li cxectrtate

bnzh rrrare de sp|iiin, pentttt Aceste exerci[ii se execut6 dirr poziliile cu o clrclttriali de energie $i cnl'e nu ingtettiazd nrerrIinerea cirora nrr este necesari nici
strrrt poziliile cttlcat' rez'ellrat circUlalia sflngehri itr t:<ltP, Clcle rnni irrtlicate
Ei'qez-f,rrcl'

Localizarea qi gladarea efortului se va ftrce {inf,ncl searna tle necesitili, Pentru

qi r.czolvfi ploblerrrn slnzclor plirr acliurrcit lor tlc stitttulatort'e asttpra


c

apat'atttlui

ivarea circula{iei peril-erice sunt irtclicate irtcleosebi nrigc6rile de nrenrbre, iar rtru activarea circulafiei plofirnde nrigcdr-ile de tlrrnchi.

ircrt lator.

l{espirnliile ntrrple qi litrlice nu inlluiertIi

a$Lrpra nliocat'dtrltti,

gi lrrai ales

in caz-urile speciale lblosirn tniqchrile active cu elect circulator inclirect sau 'ivnt. Dacf,, spt'e exenrplu, nrigcarile lru surll penlise intr-un segnlelrt bolnav,
enr activn circulalia la ncest nivel exectttf,trrl o serie rle rrrigciri interrse sau arrrllle

nssl)pl vuselor rrrari, prresirrni qi relnxfrri altelnntivc, cnre lhvorizeazi scttrgerea lnai activa a sdngelrri.

Se poate antinti clespre

ginrnasticir

a aoltei Ei at'tereklr ca tezultat

al
cle

segnrentrrl sirnetlic sdrrhtos. Ilencfia vasculati cle activare se produce in sectorul


rrnv, ln prrlin tirnp rlupi irrcepetea nrigchr

exerciqiilor.de respiralie. (lele urai burre el'ecte cilctrlalorii se oblin ;rrin exercilii

iltrl in

segrrrenl-ul pereche.

lil'cctclc dclivntive se oblirr nu trurrrai in segrtrerttele sinretrice, ci gi in regiuni 'irrc. rrstl'cl rrriqcilrile rrrcrrrtrlclol irrl'elioarc sutrl clerivolive peu(r'u circulalin in krrrror,

respiraIie care anrplilicir nriEcirile diallagrrrtrltri qi nle bazelor' (olacelui. Aceste exercilii pot fi executate prin rtrigcirri libere ale tolaceltri satt pt'in respilalii insolite
cle nriEcdri cle trnnclri irr diverse planuri.

Migclrile tle abtlorrrert

car',: irrlltrierrleazi
9i

ilr

rrri;r:ihile rrrerntrt'elol stt;retionle pettttu cit'cttlaIia in torace. Electe

firnclia clialiagurului sunf la fel de ulile, tlal trebtrie sfi lic cxcctr(alc ctr trtirsrrlil
prevedere, pentru

r!,eslive lrrrtcrn oblintr prirr nriqcdli de citcutttrlttclie gi incloili tnenlinute; efbcte


:orrgestive olllirrenr ;lrin nriqcdri de pen<lttlnre qi lralaus, inclin6ri fi incloiri latetale.

a nu nl6ri brttsc salcirtile nriocnrtltrltri. irr

c,azrrl lrrllrtllirtilor'

car'diovascttldl"e ntai accenttlate stlllI lblosite rniqcirile pasivc tlc reslrilrlIie'

qcdlile arrnlitice gi locnlizate sunt lirlosite la inceprrt cu prudenfi pi rndsuli; ele

fi

crescute glnclat

in intensitate gi arnplitrrcline, pini ce oblineru


i card iovascttlar.

t'eeclttcat'ea

Ei

lX' I 5. Itrocerlcc tle gilrrnrrslici

vrtsctt ltt

rii
qi

ntrel'rat'ea aparrtttlu

l)e
gi

loarte rlultd vlerne, irr terapia vasculnti cnrtrq>lexd arr ltlst lbltlsite

inr-un stacliu mai avansat de teantrenat'e putenr folosi miEcdli nrai cotnplexe,
caracter aplicativ, ca nrersttl pe jos irr t'itrtr de plirtrbate pe distanle sculte

transnrise prin

tra{ilii

c6(eva proceclee sirnple cle stintttlale a cilculaliei Pel'i[eticc'

Acesle proceclee au ajuns cu tinrpul pletenlionsl de "ginrnastici vnsctrlurfr".

si

capete valoarea qi detrtrnrirea clestul

cle

erse activitdli rnanuale ugoare $i antrenantei l)errllu trecerea la viala norntali


orrranddtn exercilii cle girntrasticd igienicii, <le ln ntersttl itr tet'en valiat pfind la

prin aceastd girlnas(ic6 vasculard nrr se urnrtrteEte ntttrrai

el'eclLrl nrecatric al

atul gi cobor'flttrl schrilor.

stinrulirii pasive s0u aclive n cilctrlaliei perilbrice, cfft tuai rtlcs o leaclie de r'alttrd

lX. 14. Exercilii de respirnfie crr cl'ect circrrlllor

in tulburirile gi bolile aparatr.rlui calrliovascular se procluc conconritent gi :le dificultili in FrrncIia laspirntorie. l-irritarea respiraliei cliafi'agnratice, care
tre (,dati cu irrsuficierrla circulalbrie, lavolizeazir staz-cle in circrrla[ia nrate nt6t la

lnlornli gi tiervoasi curroscuii sub nurnelc de lripcrerrtiel hipcrerrrit sc llroclttce ca elect al tttrui reflex vasolllotol'. Strb acf itrnea Procedeelor vascltlare, arterele acestol' ternrinale qi capilare se dilatir qi rirnan incir nrtrlt titrrp <ltrpd ce aclitrnea
plocedee a incctat.

iflerie (cianozd gi eclerne nle extlernit(ilor), cAt gi la nivelul organelor (licat, inh, rinichi): dup[ acestea apal slazclc irr tttica cilc:ulalie ci localizale rnai ales la
:a plfinr6rrilor'. exerr:iliilt: rrrclo<lit:t: ilc
tr11;;1i1n11.'

Cel rlai [ru1 mijloc perriru stirnulalca circtrlaliei vasculare clirr nrernb[ele in felioare este lrrocetletr I schilnbriri i pozi i i lor'
1

tcatttletteazh lirrrcIia tespiral.olie

iu tirrrpul intii lracictttrrl este ctrlcat pe spate pe tlll pat, callapea sau ballchcte irrclinat srrtr rlc gilrrlrasliczi; cl iqi rirlit:r1 tttetttbrele irrli'tioilr'e qi le spri.iirri lte tttr platt

trrrghi de 30-45 de gla<le, tnenlitrdrr<lu-le astlirl 0tlit

cit

este necesiit'pentt'tl ca o

paltca {ist1l6

rrrcrrrblulrri o slare de lripelerrrie itttensi Ei de ltrrrgi thrratd, care s-ill'

lre cantitate de sdnge si se sculgi rlin ntenrlrrele rirlicate, spre pht.file declive

tlll6r'n rlrr)r ltorrnorri vasoclilatatoti. pr-otltrqi chiar la ttil'elttl pereteltri vascttlar'


l.egiltu1a se aplic,ir tle 2-3

in nr,rcl txrrnrnl, rnenrbrele surrt nrenfinute ensti pozi;ie cf,teva rrinute, timp irr cnre extremit6tile nrenrbrelor
rase), grafie acliurrii gravitaliei. ngestioneazi.

oli la riitrd, ln nive lttri vnriate, gi dtrreaz-d 4-8 rrrintrte

in
se

de l'iecare dati; exerciliul se rePetd cle cAteva ori pe z.i snLr la 2-3 zile

in

variarrtn il d()ua, lnga elnsticd, $ullcient de lungi gi de latir, se inli$oarl

iu tirnptrl nl cloilea, pacienttrl

se

t'iclici irr pozilie Eeziirrcl cu gaitrbele atffrnate la

striirrs cle ln extremitale spre

ridicinn nrembrultri gi se nrerrfine astfel citeva nriltttte,

uginea Jrntrrltri. Aceastfr noui pozilie se nrenfine rrenriqcnti sau agitfiucl degetelc,
rionrele snu ganrbcle pf,tri ce singele se arlurrii rlirr uou la extrernitdli.

dupi care se clesligoald itt setts invers. Cele cloui ploceclee cle ginrnasticI vascttlari, prin riclicalea lnelllbrelor
iplerioare urrnnti {e coborf,rea gi prin coruprittrat'e ttttrrnth
cle deconrpfin1are, se pot

Iixerciliile

sc pot re;lela de cf,lcva ori lrr rfirrcl. nreurbrelc

irr lirnprrl nl llcilea, pnciortul se culcii dirr nou pe spntc, cu


ilirrrrlt: irrlirrse pc plirrrtrl
or.i

asocia pentrlr a rnfit'i efectul vnsolnotcrr.

zohtal, r'elaxate. Corltrrl irrtreg esle acopelit cu o

Irrlil c:lilrlrrnrnsi, itrl extlenritilile rnernl.uelor itrcilzite. Aceast6 pozilie poate fi


:rrIirrtrtii 5-10 nritrtrte. l::xcrr:ilitrl se poate repeta de 5-6 oli tle llecale dati gi de 3-4
pe zi. I lipelenria oblirrutd ;rrirr acest ploccdeu poate clula chteva ole clupi liecare

Dtrpi urr trntallent strlicierrt de lurrg se cottstttltl cir cilcrrlnliu srltrgt:ltri s-u inrbundt6[it in nrertrtrrele irrler:ioar:e Ei prin cotnplitttat'e tttttraii de tlccotnplirlllrl'c, sc
pot nsocia penttu a rrthri e fecttrl vasotrrotor.

linln.
Pentru a in{Iuien{a pi nrai rnult perelii rrrrrsculo-clastici ai vaselor, exerciliul de
ri sus se rrroclificd

Dupd u1 tr.atarirent sulicierrt de lutrg se cottstath cd circtrlnlin sfittgcltri s'tr irnbsrritifit ip nrenrbrele inlerioare gi se nrenIirre activi oarecare tillrp, clrilrr'tsi tlrrlllt irtlerttperea trntanretttttltti.

itt sensul

ci

se supt'inti tinrpul al tleilea, iat nurninrl cle r'iclicdli

Baia caldd alternild cu baia rece cor.rstitttie rttr ;rt'oceclett loarte activ
vasodilatalie

tle

:oborf,ri ale rrreurbrelor itrlerioare creqle progresiv

$i vasoconslriclie perilelicd, lblositrcl

;retttrtt reetltrcalea ltrncliei

in locul ridicirii qi cobolilii

active rr trrenrblclor inl"erioare pot

li

lblosite

circtrlatorii.

pozitive speciale cle basculare, care leduc c'lbrlul activ al boluavilor glavi. Aceste

Aplicaliile caltle gi reci


se asociazh cu tnasajul.

se lac sub fonna de dttgtrri genernle satt

bii parliale 9i

qciri procluc altelnativ presiuni gi tlacliLrni, scurtiri gi intirrderi ale fiblelor'


rsculare gi elastice din perelii vaselor.

tJn alt nrijloc de stiuurlare a vaselol este cornprillralea qi clecornpri- marea


ernativf, a fesutulilor nroi ale nrenrblclor', prirr lcgrituri elastice cit'culare strf,trse la

IX.l6. Mnsrrjttl

crr el'ecte

cirtrrlltolii
irl tttod mecflnic $i plin

cle nrtrlth vrenle. l-r.fectele circulatorii ale nrasa.iului sunt cunoscttte qi I'olosite Procecleele principale de rnasa.i activeazi circtrla{ia sf,ngelui

singur nivel (CarLot) sau


nrtrlului
i

al ullei lege

elirstice, aplicate pe

roati

lungitnea

n l'eri

or (llantla lu i lisrrrnrch).

acfiune reflexi.

Declesubtul legtrttrrii cilculare nlrlicate pe garube sau pe coapse se proclttce o


rir'e a circulaliei cle irrtoalcere a sirrgelui, iar rlupii clesl?rcet'en legfiturii t'ftnine in

rnocl inecanic 'esle slinrtrlnlir irrcleosebi circtrlnlia perife|ici' inrping Aluirecdrile u$oare qi ritrilice, indreptate itr setrstrl citctrlaliei tle itrtoatcere, spre din ca;rilare gi dirr vene, prectrrn gi lichitlele interstilinle dc la perifer"ie

in

sangele cord.

Fricliunile qi frilrrdntatttl att o acliuttc tle sloarcere a lesuturilol moi qi rrai ; a nrugchilor gi tle golire a lol rle sfrrrge gi lirrrlh.
Electele lrtasajului asnl]ra citctrlaliei siingelui sunt explicate rnai ales ;rrin iunen sn rellexfi, lrorttr,rrrnlS gi nelvoasft, Ilipelerrrin cale rrlrneazi dup{ un nrasrj
e executat s-ar datora acfiunii vasodilatatoare a utrui hornron histarnirric, proclus

itr ctnpa n clotta; ln rrriEchlile l)asive se adaugh plesir-lrri sarr tensiuni linale, tlulrd cnre se exectttf, nrigciri active analitice gi exercllii cle respiln[ie insolite de
nrigcllri active.

irt a trein, dncli rnigcfrt'ile active nttolitice surrt lrine tolerata, se executi nrigcfiri
cornprlexe de trunchi gi de ruenrbre, de pe loc qi din nrer's,

Sunt pret'elnte;letrduliiile nterttbrelol gi nriqcirrile rls trurrchi cflre nu necesiti

;estttttri sutr acliunen procedeelor tilatrunle de nrasai. Mnnevrele relnxntoare ca rurrtiul, tttnttevt'elc vii nle trpottrtrerrtului ;lt'tltluc o irrcllz.ire gi irrlogire inrediatri
a

ntari incordbri statice. Pacienfii tlebuie si ajungi la o oarecare stare de antrenalnent,


cale sd le pelnritd rrrersul in tererr variat gi

lltc de;llirrtlcri

rrrotrice rrz.ualc.

iurrilor

pt elttcrt nle.

Dozarea efortultri in tratanreirtul bolrravilor cardiovasc[rlari tletruie s[ se lhcd

Musrritrl l)oote nvca el'ccte vascldilalatoare clclivative qi la clistanli pe aceleaqi

cu o deosebitd grijn. Efortul nu este pelrnis at6ta vlerrre cf,t coldul este iritabil
circula{ia s6ngelui insu ficientd.

rcllcxc. Astl"el, l)cntlu a irrlluienla circulalia

$i

cle la

extlerniti{i

se executtr un nrasa.j

tttos ul nrrrqt:lrilul volutttirtogi rle la ldckicina rnerrrblelor'gi clin regiurrile vecine.

.
in

lrrr rrrernlrlclc srtperioale se reconrancla nrasa.iul cel'ei, al unrerilor qi spatetui;


tr.u rnerrrbrele irrl-erioare se

Reeclucarea gi recupelarea lirncliorrnlir a cortlului Ei vnselol srrrI rccorrrurr<lutc


Ei errtlclcardului crr

in sechele clupd boli ale nriocardului

lczirrrri vulvultrrc virrrlct;uln,

aplicfi nrasajul pe golduli qi pe regiuriea lombarh.


9i

tulburhrile sau

ill

nevroze,

irr

cor'<lul gras

gi otorr. Accus(fi
1le

rrrclurhi cslc

Penlru olganele clirr cavilatea tolacicd se a;rlici urr n'rasaj al pieptului

inclispettsabild clupi irrterverrfiile chirurgicnle nplicatc

cortl.

lelui; pentru ot'gntrele din abdonrerr se rrraseazi peretele abdominal. C6nd masajul
rl este contrainclicat, putenr aplica deasupra sectolului lrolnav o selie cle rnanevLe

Dintre bolile vascLtlare, hipeltonia all.eliali se trateaztr irr statliile ini;iale cu


oalecare succes;

la [el unele altelite oblilerante, variccle irrcipicrrtc, scclrclc

tlc

vative san descongestiorrante.


Efectele reflexe la clistanli se ;rot obfine, de asernenea, prin rrrasatul regiunilot' etrice ale trunchiului sau prill masajul segnrentelor de rnernbre peleche.

flebite, edernele etc. Acest tlatarnent este contraindicat in stadiile acute 6i nlai ales in stacliile de
decompensare ale insuficienlei calcliace qi in cornplicaliile bolilor cardiovasculare.
acLrth

Masajul este contlairrdicat in cazurile cle clurere, irrf"larna[ie sau leziune


sLrlrrri

lor gi orgarrelor.

C. llxe rcilii tle girrtnaslicii pcrttrtt sliruttltrt'n liutclion:rlti

npnrnlului tligestiv.
lX. l7. lntlica{ii 9i contrnirrdicnlii.
'fratanrerrtul prin ginrnastici tnedicali Ei rnasaj al urror tulburhri gi boli ale 'atului carcliovascular se executd de reguki in trei etape succesive. Aparatrrl digestiv poate

li

conlparat cu ulr tub lung ce stribate colpul de la


cleosetrite irtlle ele,

orificiul bucnl pAni ln sfincterul annl, llind inrpiir{it in segtitenle

care sunt, de fnpt, ot'ganele sale; gttra qi lnlingele, esolagtll, stornacttl, dttoclenul,

irr plirrra etapi se aplicd, la inceputttl qetlinfei,

trrasa.ittl peli

lctic cu elbcle

intestinul sublile gi intestinul gros; la acesle orgflne lrebuie sI adittgltn glandele

ulalorii, alloi urigcdlile pasive ale segnrentelor tle tttentbre; exelciliilc pasivc tlc
rita{ie corrrpletenzh tralatnentul,

anexe,

rll

Perrtru a ilr[elege nrni birre inlluienla exerciliilor. lizice asupra aparatuh-ri

lolorttra vartcbt'alir tlisptrnc

la

r'f,rrrlrrl

ei , de urr irrtleg sistenr de

rrrrrEc:lri care

lestiv, trebuie sh linern searnil de prilrcipnlele


rc{ionale.

cottstiluie nrnsir cxlcnsolilor'sacrolbrtbali, precuru :;i rrruqchii pirtlali lorrrbali. inspre


.

sale calactere anatonrice pi

cnvitntea nbdornirralrl, coloiltra veltebrnli este intirrittr prirr rnrrqclriul iliopsoas,

cele nrai nrali pi nrai irn;lor{nr't1s orgarre digestive se gisesc irr cnvitatea Iorninali, fiind strffns legate dirr punctul rJe vedere static qi dirrnnric de cadrul

lixercifiile

cle atrclonren.se

inrpart, tltrpi segrtrentele gi glupele tle rnuqclriicale


qi

participd la urigcale, in rloui grupe; exercilii rle trrrrrclri sau abdonrerr prollriu-zise

)si bazinul,

cnastele

qi

colclarra vertebrali, l)r.ecun1

qi cle

exercifii de nrernbre in[er"ioale, la care ruuqclrii abclorrrirrali c,clntritruie prirr contraclii


statice; de,llxnre a bazirrului,

;rer.etele

scttlonpottevt'otic al acestci

cavitili; centurn abclolninali, tliafi.agrnul gi periueul. srrbsnrrlclc nllrrrerrtale phsrlrrrrrl prin guri, se diger.d qi se alrsorb in organele

Aceste exelculii pot fi executale pasiv, activ gi cu rezisten[5, dirr pozilia stfirrcl,

Ittlttitrttlc irrl rt:z"itlrrrilc: sc elirrtirri plin arrus. pe accst parcur.s ele srrnt inrpinse pt.in

pe genunchi, qez6ncl,,culcat gi atAinat.

rcilri pr'olrlii nle uccst<lr'orgrlr.rc, ln


l,

cllc corrtritlrier qi rnigcarea

cavitiilii

lX. l8. Dxercliile ;lnsive tlc nb<klrrcn

'tttitr:tlt:,

irrttc ,lirncliilc statice

qi

tlirrautice ale perefilor abdonrinali-qi fulcIiile

in aceasti grupd

de exercilii cuprindenr irr prirnrrl

rirrtl rrrigcirrile tlc llrrrrclri

lir

irrrclol tligcstivc cxisti tt sittetgie lirncliorralir irupoltarrtrl, ce se lx)ate intir.i prip


.txtstica rrrc<licnli.

care participi rnugchii abclominali, Ei anuttre; flexia gi exlcnsia, irr,loirilcr lrrtt:r'irlc,

risucirile gi cilcutnclucIia; in al cloilea tin<l cuprilrrlcrn rrriqcr\r'ilc


coapselor.

nrcrrrlrrclol

Aceasta fiind, situalia, in[elegenr rle


onrinale gi

ce

recurgenr

la exercifii

inferioare; incloirea gi intinderea, depirtarea Ei allropielen, precunr gi cilcrrrrrrhrlirr


l]entl.r.l

;cttlatttra abdomirralh atttnci cf,rtd vrenr s6 irrl)tlienlirn lirncliile orgalelqr.

si tlatirn trrlbuI.tirile

Migcdrile pasive cle trrrnchi se executl de preftr'inli dirr pozilia

lor'.

Eez6rrcl-

Vorbincl desple girnnastica abtlonritrald trebuie

si

infelegern irr prirnul rin6

Flexia gi extensia pasivi a tlunclriului se executi din pozi{ia gezdnd sau cdlare

"snrea rnugchilor care constil.uie centula abclornirrald (despr.e clialiagnr 1e-arn pat la aparntul respirator).

gezilncl pe un scaurr sau pe bancheti de ginrrrastici.

Pacienttrl std cu llunchiul tlrept, cu rniirrile pe Eold (la unrir, la cealh); cel ce

Centttra abdonrirral6 unegte gi cottsolicl6az.i static Ai tlirrarnic cele trei blocuri:

.conduce nri$carea std inapoia pncientului gi nplici palmele, dupi nevoie, pe toracele
sau pe spatele ;racientului.

,azinului, al colonnei lornbare gi al coastelor.

lin

urenIirre

la locul ei

rnasa

erali gi la nivelul nornral presiunea intraabdonrinali, ajut6 respiratia qi funcliile


stive, in specinl pe cele cinetice. Centura abclonrinali este alcituitd din patru perechi cle mr-rgclri la{i drepfi turirrali, nrarii oblici, nricii oblici gi tlarrsvergi, care asiguri conterr{ia
Ei

Flexia consti din aplecarea sau indoirea tnrncltiului itrairrte qi se execut6 tnai nrrrlt prin cdclere, ?rr virtutea for;ei gravitaliei. cel ce concluce nriEcarea susline la rrevoie tt'urrchiul in cddere, ctt rnf,inile trecute pe sttb axile gi a;rlicate pe pieptul
pacierrtrtltri. rrriScnlea se repet[ tle cffleva ori la rf,irtl, in ritrn lent.

rnipcdrile

rtrii nbdorninale.
I\4igcilr'ile <le ab<lotrtett se asociazh cu rnipcrilile tlurrclriului, executate la acesl

Flxtcnsin tltrrrchiulr.ri snu ciderea pasivd inapoi se face tle asemeltea sttb
nr:llrrnea grovitaliei.

in tirn;tul

acestei rniqciri, trurrclriul este sits[itrut ctr palntele

I itr scrts;trl irxelor gi lllnrttrrilor

de

rniqciir

ale coloarrei verlelirale lorrr[ar.e.

illllicnlo srrlr ortroplali.

Reverrirea in pozilin gezf,ntl se lhce lot pasiv.

Clircurrtth-rclia coapselot'se poate executfl cru gerrtrrrchii intirr6i snrr irrcloi;i; irr

Migcarea dintr-o parte


rurbare a

in alta

(cle llexie-exterrsie) necesiti

pronrpth

prittrttl caz rnAinile apuci gnnrbele de deasupr"a glezuelor qi duc tnenrbrele inlerioate

nrdinilor de sprijin,

in cerc, iniurrtnrl sau inalard; irr al cloilea caz,;;ralrnele se aplicd pe genunclri


.exectttd tnigcarea in acelasi lbl. Cilcurttducfia se poate lhce sirrretric snu nltcrlrral-iv.

gi

Migcarea de incloire inainte a trurrchiului se poare lace qi plin pozilia cu[":at pc


:e; se

a;luci pacientul

cle deastrl r'n

punurilor gi se trage trr.rnchiul inainte pfini ln

lixerciliile pnsive de

ntrclonteu qi irr special

indoilile qi intinderile,;rrecr"rrrr

Ei

icali;

r,eveniren la pozilia inilialn se [ace pl'in ciclere inapoi.


cr.r spri.iirrr.rl

circtrrtrclttcfia, produc ;rtesiulri gi intirrcleri rrsupra olganelol intlaabclorniuale, plin


crlre se stitrtttleazi rrriqcirile petistaltice ale trrbului cligestiv qi se octiveazi cilculalia
l)t

incloirile laterale pasive de tltrnchi se executd

palnrelol irr axile.


ce

lilea lntctakl sc firce tttai tuult pr.irt cidcre, irr rrirtutea acliurrii gravitaliei. Cel
tlrtce trtigcarea lrcbtrie sd sttslirri tlurrchiul irr tirnprrl

olttttde, lX. 19, lixerci{iile active rle abtlonrcu

indoirii

gi

si-l ridice apoi in

ilitr inilinL-r.

llxerciliile active de obdornen se glu;teazE, cn $i cele pasive, in rrriqcfiri


pailicipatea lruuc.lriului qi urigciri cu particil)areir rrrerntrrekrl inl'eriotle. Dtrp5 axele
cle

cu

irrtloirile lalerale rlintr-o pnrte irrtr-alta se fhc schirntrf,nd sprijinul in


rrutiv-

nro<[

.nriqcare,

atit rniqcdrile de

tr'urrclri cf,t gi ccle nlcr rrrerrrlrlekrl

lldstrcirile pasive de tturtclti se exqpull cu spliiiuul nriiirrilor', una trecutE

inferioarc'se impart
pe
se

in flexii,

exlensii, irrdoiri laternle stu nbrlrrcIii gi urklrrr:lii,

axild gi aplicatd pe piept, cealaltl aplica{i dilect pe orrroplat; nrigcarea


rind ctt ttqoale presiuni filrale.

rdsuciri gi circtrrnduclii; aceste ruiqciri pol. li exccrrlnlc sirrrcllit; strr irsirrrclrir:, pot li siurple, conrplexe Ei cottrbinate fie intle ele, fie ctr nriEciililc rrrcnrlrlclol srrpt:r'irrurt:;

Circurnducfia trunchitrh"ri se executh cu spri.iin


execute pl'esiuni irr tirnpul flexiei gi

in axile; uneori

este nevoie

pot

fi

executate din pozilii fundarnetrtale stffrrtl, qez.fitxl, culcnt ;;i allir.rrrrl, srrrr

<lilr

si

se sprijirre spatele

in extensie.
.

variarrtele lor.

Migcirile pasive

ale coapselor se execrrti de pre[erinli clin pozif ia culcat.

Migcirile active cle trlrnchi


culcrat; rudinile pot

se executii

in special dirr poziliile; stiind, qezfind

gi

indoirea gi intinderea coapselor se executi cu genunclrii incloili perrtnr a li mai

fi

lixate pe Eold, la urnhr'. ln ceali $au l)e crell.t, ori inainte,

li; se ftrce de o sitrguri pade,


rsele

(le arnbele piirli sau alternativ.

lateral sau
.st6rrcl pot

in sus; lnelnbrele irrl'erioare pot li npropiate sau clepfit'tate. Dirr pozilia


executate flexii gi exlensii, irrdoiri latelnle, rhsuciri gi cit'cunrduclii, cu
de

Cel ce executd nriqcarea aplicfi palrlele sub genunchii pacientului $i duce

fi

in sus

Ei spre atrdonrert, terininfltrd nriEcarca cu ufoflre prcsitrni. Coapsele

sau fXrd par'ticiparea rnern[rlelor supelioare. Drinr nrai .jos cf,teva exenrple
exerc

readuse la pozilia rnclri.

iniliali tnai urult

pt'itr clclele, liirrcl susfiuute cu pahuele

sr"rb

ilii:

.-

stfincl cu ;licioalcle rlepirtate; aplecalefl qi iudoirea trunclritrlui inainte, cu

Deplrtarea Ei apropierea conpselot se poate executa cu genurrchii intirrgi sau


i1i, de o sirrgurd parte sau bilatelal. Cirrcl clepiltirn nrenrbrele irrfet'ioare irrtirrse,

irtrloirea bra[elor

in'ios, irr tlivelse

sensuri, cu tensiuni lirrale. Depi rrrtrgcliii

abtlontunirli (clrepli gi oblici) rru conttibuie la exccutarca acestei nriqcflri,

ei

srtnt

rile apuci sinletric garnbele de deasupra gleznelor; cf,rrcl se executii cu genunchii

solicitnli irr uclitrrlea s(atiorl tlc rrrcrrIirrcre a viscerelor qi a plesiuni irrtraahclonrirtale.


gi nlungesc ,Mai activi srrrrt tlcillrpt nlrr;':hii lrrrrgi ai spatclui rrugchii lbsieri, cnre se

ili, ntdirrile

se

a;rlici

pe genunchi, depXrtnrea se tertnini cu u$oal'e presiuni.

6i sc oprrn nclirrrrii'lirrrvi(rtlit:i, tol t:i lcarlrrc llutrchiul la poz-i{ia ini1ial5.

Colorrrra

vertebrali se llecteaze, fbt'rnf,ncl ttir arc cu cavitatea antelioari, caie lace sir dis;:ard cttrbttra lor<lolici lotlrbnti gi cervicali. Nliqcnlea sc poate execsla cri ar.ctriri tle llunchi irrnpoi gi lerrsiurri
arrler.ioar.e.

Pritr tlttcetett crnPttlrri, ttrtterilor gi braleloL irrairrte qi la inccllrrtrrl nccstcia;

plintrun ugornvflrrt dut nriqcirii


cle

- cttlcnt pe s;rale, cu trttnchiul in trlhln plarrului

spr.ijin, cu rrrAinile la gol6

dreapta

stf,nd cu picioarele depirtate: irrdoiren trurrchiului spre stinga sas spre

(la trrrrhr, la ceali, cu brafele irrtirrse), nrernbrele inl.erioare llincl fixate prin sp'iiin
vitr crt nitttorttl ttttor chlrrgi lcgllc Pesle ganrtre gi collpse; ar.cuir.ea rlrrrchiului (plin cddere), urrrrati de ridicar.ea aptivd la orizontali pi arpoi la verticali; acesta
este un

gi tevenire; indoirea trunchiului dirrtr-o parte inlpalta, cu

al,unecar.ea

Paltrlelor Fe coapse, ctt tetrsittni lirrale; aceeoqi cu sclrirrrbalea palrnelor pe qoltl, sutr

axile, la tltrtfir pe cte$tet satr cu brafele intinse oblic irr.jos, intinse later.al, oblic in sus strtt verlicnl. l,R execrtlarea nrigchlilor porticipd intr-o oarecare nrdsurd mugchii oblici
irrlr:r.rri qi

exercilitr foarte gretr Ei loaile rar lblosit

?n

ginrnasticn rneclicnli, muqchii nbclonrip.li

qi flexori ai coapselor fiind solicitali la

nraxinrunr.

in

rnigcalea su5 orizontali,

cxtclrri rri lrbdornentrhri gi pitratul lolnhnr.

Sczfirrtl t:tt tttt

piciot'oblic irrainte (snrr llrndat);r'IsLrcirea Lr.urrchiului spre


acceaqi rniEcare in paltea opusi, dr-rcirrcl

nrtrgcltii abdorlrinali strnt intingi 5i lucreazi in al'ara segnrerrlrrltri lor tle csntr.ac(ie. Ir4igcIrile nlernbrelor ittferioare ctt ac(itrrrea ab<lorrrenulrri se prorluc rlni lles articulafia sqldului; ele se executi cle prerbrirrlir dirr poeilia r:rrlcnt pc slrirrt:; - ctrlcat ctr trlnfele ittlinse pe liirrgh corl) snu ctr palnrt:lr: in.ios rrlrlir.rrlrr

irr

ltttltct ltit:iottrltri tlrts ittairrle;

celilalt picior.

irrrtitrlc; rrrfiirrilc:ic spli.iirr?1;re qold snu sunt irrtirrse

in

l'afd, untrIrincl urigcarea

trtrltclrittltri crr lcttsitttti Iirrnlc ("cositul"). l,a executal'ea nrigcdrii contribuie nrugchiul

oblic rrrare tle aceeagi parte cu nriqcarea qi otrlicul rnic de paltea opusl;
- stiilrd ctr picioarele clcpirtnte, dttceren trurrchiului Ei nrernlrrelor superioar-e in cerc mare sarr in opt, alternaliv. Migcarea se execute lent, in ritnr respirator;
cr.rlcnt ;re spaie, cu brnfele inlirrse pe

planul de.sprijin; r'iclipnlea nretntrrelor inlblionrc irr strs, crr gcrrrrrrt:lrii irr<1ri1i 'r, srrrr intingi (rltqcat'ea se execttll sinrtrltan sau nltelrrntiv); r'irlicalcrr co:rpsclor.crr
11r'rrrrrrt:lrii

?ncloili este nrai ugor de execlttat, irrtlucfft pelrrrile o nriqcare rniri arrrpltr 5i prcsirrrri finale pe abclonren. I{itlicarea tnetnblelor inl'elionlc intirrse estc rnni rlilicilfi, i1r

lingi colp (sau cu rniinile

amplituglirrea

pe 6olcl, la unrir, lp
qez6ncl (eventual

gi depirrde cle tnohilitatea alticulari a goldur.ilor gi <lc clasticiratca in tinrpul rirlicar.ii sau cgbor6rii

ceaffi,

oli cu brafele intinse in sus): riclicarea tlunchiului in pozilia

,fesutLrrilor din regitrnea postelioar:6 a coa;rsilor'.

accetrtttdnd incloilea trtrrrchiului qi duclincl nrult trrafele inainte). Migcalea este ip

ttretnbrelor inlerioare itrtinse, se lrol executn u$oare nriqciri de lbrli:care irr plan

aparenfi sintltld, clar;rentru efectuat'ea ei prinrele inrpulsuri sunt date peste cnp, care

se riclici de pe planul de spriiin, urrntt cle unreri gi brafe, car-e se duc inainte.
Ridicarea trtrtrchiului cle pe plarrrrl tle sprijin qi llexin lui sc lhc cu njutolul activ nl mtrgchilordrepIi gi oblici abdonrirtali, prc'currr qi al iliopsoasului. l-a incepLrt, lrazirrul
este fixat de cdtre rnuqclrii coapsei, apoi participrl pi el la llexie, fiincl tlas in.jos
cle

vertical sau orizontal. Aceste rnigcdli sunr deosebit cle grele dach se executd cu trlernbrele inlelioare irrtitrse sub 45n din cauza elilrrului static intens.pecare trebuie
sd-l <lepuni ruuschii abdontinali pentru a fixa bazinul;

crrlcat 1:e spale: <lepdrtnrea qi Rpropierea trrernblelor ilfer.ioare, clupl


apropierea tnetltbrelor, acestea se pot trece urrul peste celdlalt, contirrrrintlu-se astlbl addtrclia coapselorl aceastd lrrigcnre se poate execula cu rrrenrblele irrli:riourc rirlir:nle de pe plarrtrl oriz.onlal, la urrghirrr.i variirrd pflrrir la ()0 tle grntlc;

ctrtte tnugchiul cvadriceps lernurnl (irrcleosebi cle citre nruqchiul lemulal).


gretrtatea nrelttbt'elor inlerioale

Cdncl

nu l)oale

contratralarrsa greutatea capului

qi

lrtrtrclrittlui, rrrni ales clacd ridicnrea se lace din pozilia culcat cu bralele intinse
rleasttPrtr c,nPttltti, lr,ebuie sh

din

aceastd poziIie: cil'ctrrtrtluclin rrrenrblelor irrlbrioarc irrlirrric sill

flxinr picioalelc; ganrbele sau coapsele plin spri.iin viu

"bicicleta", dttcerea ntetttbrelol irrlbrioare lres(e verticalh, crr rirliclr.tra buzirrrrlrri r:lc.

sltr

l;pr i.iirrirr<l

picirlrrlclc sub tur aparal (scatii lixii). Aceastii rlilicullate estc invirrsi

lcat lateral: r'icalea piciorultri Ei rerrenils, <ltrcerea lui irrainte gi irrapoi iar apoi irr
rc;

lirnlr cc pacientul rez-isti nrotlelal; nrigcalea dezvoltd rezistenIa qi elasticitatea


r

ntrgclr i lor.

at6lnat (la'scnra lixd), irrcloilen qi intirrdcr.ca getrunchilol simrrlrarr

L,xercifiile pot
iii

fi

irrgreuiate clup6 rrecesit5li,; numirul repetdrilor clepinde cle

enrativ - "bicicleta";

fbr(n 9i rczistenla pacientului.

Miqciirile nctive de abclotnen au cn scol) torri[ierea nrugchilor centurii


dotnittale, intdrirea legiltrrii ditrtte totace gi bazin, rlenIirrerea locului sag rlasei

indoilile leterale de

trr.rnchi cu rezisterrld se exeouti ca Ei


:r

indoilite pasive,

cu

spr,ijirrLrlirnlnrelorpcaxile.

qnrtelor atr<lolnitrale, irntrtrnitalilea luncliilol abclotninale

qi

circulator.ii,,

Pacientul irrdonie trtrrrchiul latelal,

ial

pr'ol'esolul optttre lezisterrli, apoi

rnrrlarcn frrncliikrr'digestive, pf,stlarea poz-i;ici c-olecte a coloanei veltebrale gi a


zi rrrrlrr

tlunclriul este ri<licat cle

citle

piofesor, irr tinrp ce pacientul rez-istd trtoderat.

i.

Migcarea se ponte lace cle liecale lrarle satt tlitrtr-o parte dezvoltd mugchii laterali ai tltrncltiultri gi ab<lonrentrlrri.
116sucirile de trunclri rrrigcarea pdsivi, una

itr altn.Aceste

ruiEcdli

llrrclt: cxcttcilii de abclornen, ttrai ales cele executate ctr ajutorrrl rnenrbrelor

i:r'iourc irrlirrse, [lloclrcozir roracelc

ai

stiirr.icncsc respir-irlia

pi

circulalil

cu rez.istenfh se execuli ctt palttrele tplicate, ca 5i

rnirtrrlonlirralfi glrirr colrtrnc(iile statice prea putelnit:e, de aceea, sb reconraldh ca


:stc rrrigcilri sfi lie rrlrn;rte rlc exercilii cle lclaxale pi cle respilalie arnple.

in fafd pe piept gi ceolnlti irr spntc pe onroplnt, l)ncietrtrtl scr

risucegte de partea opusi palnrei aplicate pe piept, ittcercAnd sfi irrvirrlll tezislctrll profesorulrri cle gimnastici; apoi pro[esot'ul llnge trrrrtflrirrl

itt pozilitr

rtr.rt

trrrrlll gi

lX. 20. tixercif ii

<lc

nbtlonrcn crr rczistelrlri

c1lntinui nti$carea irrsple spate p6nd la nraxitrrtttrt.; ntigcarea se l)oitte


sirrgurh parte satt clitrtr-o pofle itr alta. Circurnducf

excrctttzt itttr-<r

Majoritatea exerciliilor active gi pasive de trurrchi gi de nrernbre inferi<lar.e,

e exerciti muscttlatttra abclontittali, ;lot li executate cu rezisterr[i nranual6. ;cilile cu le2isten[d ale trunchiului .se executh de prelerirrld din pozifia gez6ncl, iar
nrembrelor inferioare din pozilia culcat rezernat,

in

trunclriului

cu

lezisterr16

se execttti crr spri.iirr irl

axile.

Profesorul tlebuie str conduch nriqcalea crl toatd aten[in, intrrrcf,t este llecesard o
coorrlrrirare deoselli t6.

Flexia lLtrnchitrlui cu rezistenfh consti in aplecarea clirr golduri slu in(loit.ea


oanei verteblale inainte.

ipdoirea ambelor coapse cu rezisten[i se executi din pozilia crtlcat rezetnat.


Pacielttul indoaie genurrchii la piept in tirrtp ce pt'ofesorttl rezisti ctl tttdsttrh, avfittd

Pacientul gade pe ull scaulr sau pe o bancheti, cu rnAinile pe Eokl (la um6r, la

paltnele aplicate deasupra gerrtrtrclrilor satt apttcf,ttd cle tleasupra glez,nelor'; la

lE, pe clegtet) gi cu picioarele nplicate pe sol, cu ajutolul cdrora cauti si


solideze pozilia bnzinului.

sf6rqitul rnigcirii cle intloire se va exel'cita


abilornen.Urtneazi tracIittnea

o trBoard plesittne finnld inspre


de
pro[esor:,

tle

genunclri satt glezne executatA

Cel ce opttno rezislenld st5 irt s;ratele lui cti rrriiirrile tlccule pe sub axile

gi

ci
]

pahnele cle

o parte gi de alta a torncelui. l)acierrltrl irrclini sau indoaie.

pacientul opunSncl rezistenld; la sfirgiti-rl nriqc:itii ,se va face scutut'area ltlenrbrelor infbrionre intirrse perrtlu relaxare. nriqcarea se poate execu(tt deoclal6 ctt atttbele
rrrenrbrc in[erioat'e satt cLt fiecare ilr parte.

rcltiul inainte, cdr.rtf,ncl sd irrving[ rezisletrIa plolesolLrlrri de ginrrrasticE nredicali,

se opune rniScdrii cetliincl cotltinulr; rrceaslri rnigcare scur-teazI gi tonifici

l)cpfir t1r.ea

qi aplopierea coapselor (rrbtluclia qi addtrclin) ctr lez-isterrld

se

;clrii al:donrirrali. l)trpli rttt ttt<ttttcnt rle pirrtzir, prol'esonrl llagle trtrrrchiLrl ina;loi in

execulA ctt getrtrrtchii irrtittqi satt indoili.

Circtrnrdr-rcfia coalrselor cu rezistenll se poate lhce ca gi nrigcarea de

rlai

I)irr c:auzn confotrnnliei sale specitrle, abclonrertttl ferneii este ruai slab decAt al
sus,

fie ctr tttembrele inlerionre irrtitrse, fie cu gerruuchii irrcloili, ins6 se executi rlai gr.eu,

biiltratului, inr <lin cauza atorriei gi atloliei rrrusculure, pet'soalrele in vdlstd prezintl
rlestul de li ecverrl puncle nbtkrrrritrnle slrrbe.

intrucfit necesitd o pelrnanenti coordonate.

Scopul prirrci;rn.l

al gimnnsl.icii abdrrnrinnle este dici ilrtfirirea nrugchilor

lX. 21. lixercif ii penlnl ntufchiul rlirrfrngnr


Exerciliile pentlu cliali'agln sunt in esenli nriEciri tle respirnfie, dar nu trebuie
ignotat rolttl ncestor nriqcfiri in stltrrulnren ltrrrcliorrnli n olgnrrclol tlirr nbclotnen, nrai

abdorrrinali, pentru a le pernrite si-gi indeplineasci lttncfia lor normali, 9i prevenirea


sRu tratnrea

unor deficienle ale pereteltti abdonrinal qi nle organelor itttraabclotnittale,

nlai ales ale a;raratului digestiv. Aplicdnr ginrnastica abclorninnli preventiv qi ctrrntiv

nlcs llcattrl qi slorrractrl cu cate diafi'ngrnul vinc in contacl dir.ecl. Migcirrile rlitlingllrrlui n"iutd circulalia sf,ngeltri in aceste orgalle pi irr irrtreaga cavitate
rrlr<lorrrirrrrlii,

irr cazurile cle: insuficienl6 rnusculali, dilntarea Ei delornrafiile abdonrenului,


ciclerea (ptoza) olganelor abdonrirrale,
abclornen

in

tlntanrcntul obezitirlii. loctrliz,ate

pe

gi bazirr, in trataruerrtul constipaliei, incleosetri al celei atotte, penU'tl


culbulilol loldotice gi stinlularea circtrlaliei abtlottrirrale irr<:ctirtilc, itt

irrtrc <linfiagrn gi peretele abtlotrrinal existi

legdturi func[ionalS lbarte

corectar-ea

strflrrsil, cflre sc obselvd irr specinl la copii qi la adullii cu respila{ie abdonrinal6.

tratarnentul tulburirilor respiratorii cle origirre cliliagnrnticil,

itt ltttlntr\cttlttl

tlttot'

Migcdrilc tlirt abclotnert, care <luc ln tnicgorarea si la nrililea alternativd, irr

alecliuni ginecologicecrorrice gi al cleplasdlii patologicc n orgttttclttt' rcslrlt'livt:.

ritnr respirator a cnvitdlii abdonrinale, stinruleazd qi intiresc mLrgchiul

diafi.agtrr. o

Dintre conttainnclicaliile cele nrai inrporlattte alc girtttrasticrii cithm: irr{lalnaliile

ulr<lortrirrrrk:,

contracliile nrugchilor transvergi gi oblici au pentl'u clezvoltarea clial'ragmului cele active., libere sau cu rezistenli,

ocLrte ale organelol abtlotrtiltalc, g.rstrile, ttlcctt:, ctttc:trrt:olilc,

deosebitd intportanf6. Sereconrancii ca rniqcftile de abclonren, atht cele pasive cdt gi

apendicite, hepatite gi colecistite, perilonite, bolile ncute nle trtet'ulrti qi nrrcxelttr (hernoragiile, tuniorile), sarcina

si

se facii irr r-itrn lespirator. Migcirile


in special duptr cele

in ultinra

lrrn5, tulbtrr'5r'ile carcliace gi vasculat'e,

dialragnrului se pot ?ngreuia pritttt-o rezistenli opusfi celor douh laze ale respilafiei.
DLrph rnigcbrile ctr rezistenli care blocheazd toracele, qi

asistoliile; lripertensiuuea arterial{ in stadii avansate, tulburirrile acttte ale a;lalatului


respi

ralor.

executate cu me'nbrele infelioat'e intinse, tre['urie


de respirafie proftrnd[, cornpensatoare.

ii

urlneze o pelioadri de relaxare gi

Gimlastica abclonrinali se lrraclici

ilt

coclrtrl trttol

lecIii spccialc siltl

sc

intercaleazd in lecIii de girtrnastici tnedicalS, igienicd satr tle bazi.

Miqcl,ile rlc abclorrren sunl in gcnerfll excLcilii gt'ele pcnlnt ci cel'ull clorl
lX. 22. Intlicalii gi contrnintlicn fii
AbdonrenLrl corrstitr.rie

fizic cleosebit

cle intens; ele se executi clin poz.ifii cu o bazh ntare de spriiin, irri'itm
gi

regiune a trurrchiului caractelizatH prirrtr'-o rrrici

lent 9i ctr respectal'ed respirafiei, Se va evita obosealn local[ foade dtrleroash


dilalar-ea prin efibrt a'putictelol slabe lterniare.

rezistenfi mecanicS, tnai ales la nivelul centurii abdonrinale, care acoperi spafiul gol
al aga- ntrrrr itei "nrari l-elestle. abdorrr ina le".

I). Iixercilii tle giirrnnslicri pentrtr slilriuldren frrnbliei rle

Exceptflrrd sportivii, ptrlini oarrerri glispun cle

o buni

centr-rlh abdonrinali.

nu

lri{ie.

Copiii au, rnai irrtotrleaunn, un pelete atltlorrrinal insulicierrt.

'l-<lale exerci;iile de girnnnstici, irrtlileletrt de cnractertrl lor tehnic 9i tltetoclic,

nclivcnzii iplr-6 rrrfrsurri rrrai rlich sirtt nrni ntnre cilcr.rlnlin siirrgelrii

ill

t'ascr, tlttiresc

cantitfltea schinrbtrrilor de substanle enelgctice clirr lesuturi qi stirnuleazi lirncIiile trofice conclrrse de sisternul nervos. Creqterea poftei

irr plirrra lrclioatlir,

<le topire

a grisilnii, srrnt practicRle intr-ttrr itru viu


cles, pl'in cflre tlr

exercilii lizice foirlte intettse, de drrlntir sctrrti qi repelale


scdclern rnpicl greulnten cot'ptrltri.
Ei

ririrn

sd

de ntdltcare, burta firrrcIionnre n apalatului cligestiv

absolbfia nortttali a strbstan[elor cligerate asigurE baza trnei asirlilalii active; efrrrtul

in perioa<la urtttdtonre,

cle tlez.r'ollare

a ttrttst:ttlatttrii, sr"rrtt pt'rtc(icate

xelcilii

ntuscular intens qi tle dtrratd se lhce pe baze dezasinrilaliei qi a unui collsum


corespunz5tor de substanle din rezervele organisnrului.

din ce in ce nlai grele gi de clurati nrtri lrrngir pelllt'u a hipertrol'in la ntaxi


nutsculard a corlrtrltti. l'e aceasti cale, tre asigtr16rtl tln llrare constllll
grdsoase qi o cleznsirnilalie activl.

il

lilasa

lez-et've

in practich se pune cleseori protrlenta selecliei 5i dozdrii uuor exelci[ii fizice care s[ stinruleze asirnilalia liti sh necesite un consunr l)rea rnare de energie, Astfel
tlc exercilii sunt necesate irr tratanrerrtul debilitefii, al anerniei, al distrofiilor gi al

in ultirna perioadii, dupd ce grisinrea cot'ptrltti

a sciztrt sinrlitor gi girrr


rrtrr

tu

lnlura
de
$r

s-a hipertlofiat intr-o tnisrtri apreciabili, esle recontalldatI


valiale, cu aiutorul cflr'ora nterrfinern lezrtltatele oblirrtrte gi
pre

ica
onsc

nllor ttrl[:rrlllri tle nutlilie prirr exces tle dezasinrulafie, precullt qi in reginul r:onvalesccrrlilot tlrrpd boli grnvc qi de lungri clulattr. Sc lilloscsc irr nccst sctrlr
rrriqcilrile pnsive, nriqCfirile nctive analitice, miqcrilile arnple'ca pendularea,
circurncltrcIia rrrerrrtrrelor, lnersul itr aer curat in litrrr de plmbare, exerciliile libere de

irrtreIitrere, constRlt(l clirr practicnt'ea pel'sevclelltii a tttttlt'exercilii

venirr tecitli

irr prinra pelioadi surrt indicnte exer ciliile de girnrrnsticlr exec:tt(nltr irt alergririle scut'te de vitezi,silittrrile la conrtlir
Ei

exclciliilc nclivc tlc lcspilal


t:trirrlt:

r r

respiralie. llirreinleles

ci

acesle exercilii l.izice vol ilvea un efect rnai bun dacd se vor'
qi sd

in

perioacln n dotrn se prflctici exe'ci;ii cotlt'lexe rle girrrrtaslicil, it

*.., asocia

cu urr regitn alilnerrtar coresPutrzitor Ei cu toate celelalte mi.iloace fizice

prin lraltele, rnficitrci, exlensoflre pi oltc aparrrte llottnlive, nlcrgir ile tlc <lttlnl rncrlic,

chinrice de stirnulare a asinrilaliei. Dezvoltind rnusculatLrra, gimnastica lace

exerciliile pe aparate fixe etc.

E- creasca masa de proteine a corpului, Problerna stinrulEtii dezasinrila;iei cu ajutorul exerciliilor fizice se pune qi nrai

in
patina.iul.

perioada

a treia exerciliile caplti tltr

catac(et aplicativ;

se

ncl

icI
5i

ginrnastica cle bazh, exelciliile atletice, iltotttl, cattola.itrl, ciclisrlrtrl, Aceasti scherrrn poate fi lunti clrept nroclel, dar treblrie nrodil'icath
dr-rpi necesitdf ile inclivi<lrrale.

riul
6i

insislent

in cazul

tratanrentului unor lornle de obczitate sau al unor tulbuliri dc


cle

nutrifie prin exces

asirnilalie satt scidere a plocesului

cle

clezasimilalie.

ptatli

Substanfele asimilate in exces gi depuse irr olganism sLrb lbrrni de lezerv[ pot

fi

consumate prin placticalea irrdelungath a urror exercilii de

forfi qi rezisterrlS

gi

l.ipsn unor. exercilii gi proceclce telrrrice specilice rrtr irlrpietlici


rurror

<le

talea

printtun reginr al inrentar restrictiv.


f)ezvoltarea qi inttelitrerea plin antrenanrent fizic a unol'ruali ntase de nrugchi

rlelocle cle tratatnettt qi perltltr alte ttrlbtrrhri ltrnc{ionale

<le

rttrtrilie.

necesitl, intr-aclev6r, un corlsurn intens de substanle de rezet"vd clin or"ganisnr. itr


tratarrrentul obezitA;ii s-a dezvoltat o rnetocli cle,ginrnasticd medicali, care se aplicir

lt,.

lixercilii tle gintnlsticri pentt'rt stintttlnren frrncliei tle


elitttinnre.

in trei perioa<le.

()r"ganuisrrrul rlegniri prin expiralie clioxi<hrl <le catbotr, vapoli de a;rI 9i o serie

rle srrIslarr{e clrirnice volalile, descarcl pe chile digestive lesturile alitneutare,

ercitnre nu exclude de la efectele utile nle exerciliilor fizlce nlci celelnlte elerunte

ttoln itl grntle lirnitelb ntittse in rrrigcare. Dupi ce rniqcnlea a tbst execltatd activ
cfitrt: pncierri, nrerlicrrl snrr plolbsurrrl repetir migcarea, in urocl pnsiv.

cle

colpr,tlui, Exercitnrea funcllilor nt'ticular'e lru irrseanrrr5

lintilare stlic16

rnponenlelor proprii ale nltictrlaliilot,

ci

leplezirrl6, irr acelagi tinrp, stirrrulalea

l'ozi;iil in care se agazi segnrelrtele articulrre gi a1:rucarea sau pr.in<ie1ea lor


("pl'iza") atl o tllare irnportanftr petttrtt precizia rezultatelor, i1 geleral, se apucd sau se Printl ctl ttlina acele segnrenle care lhc parte din articLrlaliile res;rective se eviti
aprlcal'ea tlnol' segtnente tle;rdrtate de articulalie, nriqcdri cat

ncliilor tntlscttlat'e gi ttervoase, prelucraren lestiturilol periarticulare, activarea


'culafiei pi schinrbuLilor nutl'iiive loaale, Meloda de lucru folositd in giirnaslica articulalh necesitE ulrrritoalele elape:
noa$terea <lalelor arlatonlice gi lirncliorrale ale

ii ar falsilica datele

privitoare la nrobililatea articulaliei cercetate. Miqcdrile pasive se executd lent, fHrtr brusclrele, tlar l-errn gi de rtai rrrulte ori
n

alticulaliilor

lixeculnlea colecld a giturrnslicii arliculale rrecesitE o leveclere tenreiuici

in

acelaqi sens. Trebtrie sd rre convirrgenr

rroElirtlclor lcoreticc tlespr'e Strttcturit qi lurrcliile articula{iilor, despre rnigchrile

in prenlabil ci pacientul are mugchii

telaxafi gi

ci

nLt

olttrne nici o rezisten{I activi satr lellexft Migcarea se terr1i66 cu

rlrlii, crr nnrplltu<liiten qi lirrritele liziologice. O butri cunoa$tere a structurilor gi


rlr.liilol nlliculnre va perrnlti o colectd executare tehnicS qi o ul'rndrire pr;ecisi
lurllrrle lor'.
a

presiuni satr tensittni lente, dar insistente, inrprirnate segnrentelor perrtlu a a.jrrnge ln

linritele reale ale rnotrilitilii, I\4iEcirile pasive cu terrsirrrri lirrrrle ntirrg rlc obicei
alrplitucline ceva nrai rnare clec6t cea a migcirilor active.

Cercetalea rrrobilltfrlii articulale trebuie

si

se lhi6 prirl pt'oce(lee sirnple, care

poatfi fi folosite in orice corrtlllii, Prin acesle proceclee a.iutrgenr si ne <lirn sealla u;qr;infd de tulbuia'ile prin insuficienlS sau exces
cle

Anrplitudunea nripcililor se noteazi irr gr'arle polrrirtd rlc ln ;rozilit irrililllt,


care tt'ebuie sir fie c6t ltrai a;rroape de pozilia norrnald 9i pe care o rrrlliirrr cu z(:t() glacle; se apreciazi lot in grade tleplasarea segrrrerrtclor gi se cornpar'[ crr nrolrili(nlcn norrnaltr.

nrobilitate, plin a$itnetlii sau


sau

$c6tit slloilnale, precurn gi cle everrtuale catize cai'e Jtinietresc, lirrriteaz6

lgereazi miqcarea.

,, ,'Este necesar ca xamenul luricfional al articulafiilor sh fie fdcut dupi


todd unici gi obiectivd, care

Migcirile pasive, active gi active cu rezistenll ale llecirei articulnfii


o

se

executd analitic pe grupe de rtrigciri,

si

se execute la l'el pentlu

tofi pacierrlii,

sau perttt'tr

Migcirile pasive se executd in general


cercetarea ntobi litd{ii articulare,

cluph procedee tehnice folosite perrtru

:lagl pncient ilr decursrrl unui trnlatrreut lurrg.

Examehrrl static plecerle pe cel dirtatrric; du;:i ce se observi.qi se noteazi rectul rrror:fologlo al alticrrlnliel, defbrrnaliile, inflarrraIiile snu alte ntoclificlit'i,
se

Migchrile active libere se fac in acelagi sens, dupi axele gi planurile norrrrale
cle rrrigcale.

cq la exnrrrelrrrl dirrnrnic. Cca nrai brrtrd trretodi de analizi a rrrigcadlilor este aceea

a l)une

1re

pnciont se exeoute el insrrgi nrigcdllle, respectSrrcl axele g[ plarrurile

MigcErile cu rezistenfi necesitd o annlizi trrai in arninunt, pentru

ci

sunt nrai

rrr,ipnle tle rniEcnre irrtlicate de c6tre lnedic sau de citre profesol'r-ll cle girrrnastic5

ptrlilr cunoscute din punctul de veclere tehrric qi nduc in girrrnasticn rneditalh


eletneute noi de exercitare gi anttrne: serrsul colrcentric sau excentlic al contracfiei

rticrrlil. l)ncletrtrrl (rebrrie sir se str'Sduiascd

sE

execttle nrigcdlile corect gi in linrita

rrornrulf, lbkrsincl nrrrgchii activi ai articulaliei respeciive gl nu alte artlficii.


ii('rned Be v6 execlrta lent,

lnusculare, colrtraclia mugchilor iltauntrrr sau in alara segrrrentelor de contrac{ie qi

lfiri

a foLla gl se va iepeta de cfiteva ori;'la sfdl'git se vor

modillcdrile fbrfei sau ale rezisten{ei, dupi rnrorrentele urecanice favoratrle


rrclavor alril<r tlin <lcculsrrl rrrigchr ilor.

gi

l4 ti

Mttgchiul lttcreazd concenlric qi rrriScaren se executi


Gisinclu-se

in

sens cohceltric.

Pozilici lor llrilitrlc qi se a;rropie rrrrul rle altul, ca cle exernplu in nrigcarea 4e llexie

t'
a

in pozilie tle relaxare gi in condilii fiziologice

norrrrale, muqchiul se

<:olttltri gi gerttrrtchirrltri. Miqcdrile executate inaunlrul segnrentului cle conirac{ie pot

contractd volutrtar gi se scurteazf,, aplopiinclu-qi capetele unul cle cel6lalt gi punclale

li

ntlit concerrtlice, c0l gi excentrice; ele dezvolti lor(a rrrugchiulrri gi

sporesc

de inserlie cle centrttl distarrfei cale le sepflri, iar segrnentele nrticulale deplasfindu-

stabilitatea articulalici.

se, descriu un unghi dirr ce irr ce mai nric; scurtarea nlugchiuhri

qi

Migcalea se exectttd itr afnra segtnentrrlui de contrnc[ie. Dacd inainte cle a putrctele lui cle inserfie vor obiEnuit de scurtare,

se

nrigcarea

concentrici se pot realiza daci acest tnugchi tlispune tlc o lbLli capabili sd deplaseze
segnrentele articulare gi

cQltlrncta, nrtrgchir-tl este nrai irrtdi intins rnai lnult decdt lungimea lui in repaos, iar

si irrvingd rezistenfa opusi lniqcilii.

fi

clepirtate intre ele gi duse in afara segmentului lor


scur.ta, la incepst

Mtrgclriul lucteazd excentric Ai rrtiqcalea este executale in sens excentric. irrtr'-

in contraclie, acet rnuqclri se va gi


<le

in

afara

rtritpr:ale

ctr tezislcnlit apale situnlin cind, cu toate cd nrugchiul se contracti activ


se scurtnze, tretrtrie

segrnerrttrlui cle corrtrnclie. Contlaclia rnugchiului

cleplasarea seglrentului de

volrrrlur qi tirrtle sit

si

contraclie poate

cedeze r-rnei forle exterue, care clepirteazi

li

voith sau cletelnrinatd

o lirrli

puterrricd dinalartr, poate lr


crr

cnpt:lclc ltrtrgcltltrlrti cle cetttt'trl lui, ittt scguterrtele nlticulalc se tlelrlnse:rzi tlescriirrtl
trrr rrrrglri

excentrici qi concetttt'ici. Astfbl de contraclii qi nrigcili se prodrrc in artir:rrlaliile


gi a goldului.

tlin ce itr ce tnai tt'rare. liorla nrugclriului clevine in acest caz lezistentd

pi

rnigc6r'i anrplp de ltetrdulare, dintr-o palte in alta, cn, <le pildf, irr alllcrrlnliu rrrrrllrrrIri

cerleaz-li
in fl

voil (curr este irrdicat in

ginrrrastica nreclicali),

fie

lnecanic (sub

uenlafirrlei externe),

Migcilile exectttate in nfnrn segrnetrttrlui

de corrllnclie i,rlrrrrgcsc rrrrrgr:lrirrl gi ii

ContrncIiile nlttscttlare concentrice, exc(]ulate nretorlic, cluc


rnugchiului gi la nrdlirea volutnului

la

scurtnl'ea

dezvoltE elnsticitatea, anrplifichnd in ncelaf i tirnp rnobilitaren nllicrrlnr.fi.

siu,

dezvolth tbrla qi

ii

nriresc tonusul;

Montetrte ntgcattice favorabile sau rrelhvolnbile rrri;c11rii. Miqcilrile


concentrice favorizeaz[, dtrpd curn arrr rnni aritat, dezvoltalea lbr{ei; ruigcalile
excentrice favorizeazi rezisterr a gi el astici tatea nrupch i lor'.
f

contrncfiile excentrice alungesc nruqclriul gi

ii

clezvoltE elasticilatea qi rezistenfa.


for'1a de

Lucrul mecanic este rrrai nrare cdnd se executE excentric, deoareie, la


contracfie se adaugi gi rez.istengn elasticitftlii sale.

inauntr,ul segmentului cle corrtraclie nrigcrlile se executi nrai ugor


pi

gi

Contracliile excentrice Ei concerrtrice ale rnugchilor qi rniqciLile concentrice

favorizeazd scurtat'ea nrugclrilor, migc6rile executate

in alhrn segrnentului cle


Ei
rezistenlei

excentrice ale segurentelor articulare se pot obtine in orice articulafie, cu ajutorul


turrei firlrfe sau redstenle externe. Aceastl for{6 sau rezistenld ;roal.e

cotrtracfie se execut6 nrai greu gi favorizeazi alungirea acestora.

fi

ruanualh snu

Monlentele. cele nrai favorabile pentru exercitarea fcrrlei

nrecanici, poate fi realizatd de tniitra prof'esonrlui de girnnastici nreclical6 sau a altei


persoane, or cle un aparat de nrecanoterapie,

mugchiului sttnt cele itr care forla de contrac[ie se aplicd pelpendicular pe articular, ca irr tnotneniLrl cdrrcl anteblaful in llexie a.iunge la
r-rn

segtrentul

unglri de 90 de glacle

Migcarea este executatd irrauntlul segnrerltuhri cle contrac[ie. Cf,nd mugchiul


irr contracfie ipi apropie capeteJe cle celrtt'u sau se scur'teazd gi cleplaseazi segtnentele

fald rle braf; toate celelalte nlomente, in care urrghiul segrrreutelor cregte sau scacle falft de ungltiul tlt'ept, clevin cu atfit mai pulin favorabile cu cdt acest unglri cregte
nrai rnrrll.

articulare sub un unghi din ce in ce nlai


irraurrttul segrnerrtului de contraclie
rcaliz,eaz6, intotrlearrna

lric,

cotrLraclia

gi nrilcalea se

petrec

dl rnuqchiului respectiv. Aceasli rnigcare sc


le articulare l)onlesc dintt-utt puncl cxll'crrtt

irr ginrnastica aiticulari pozilia pncientului gi a profesorului de girnnastictr

au

cirrd

segrne nte

ll

o nlare itnpor"tanlI tlirr purtct de veclere tehrric. Pacientul va fblosi 'poziliile

carc

lirvorizeaz,fi localizarea tni;cfiriloi'gi cleslhq$rnren nestingheritfi a efbrtulrri {izic. Cele

mai favorabile pozifii surrt: culcat pe spafe (cu capul ptrfin

ridicat gi sprijinit),

crtlcat rezelnat (pe trn plan postelior otrlic), culcat pe partea arrter.ioar.i a trunchiului
gezfind gi sezf,nd rezettlat; toate celelalte pozilii furrdarrrentale gi clerivatele lor sunt

mai ptrfin favorabile.

Profesorul de ginrnasticfi medicali rvA lucra clin pozilia stAnd sau

gezArrd

inapoi, in lafa satr itt partea lateralE a pacientului, lespeclAncl prirrcipiul eficacitdlii,
rlnr gi al ecorrorniei de energie.

Se prelucreazil analitic una snu nra,i nrulle articulaIii, iar la nevoie toate
nr

ticrrlnliile colpulrri.
irt
<,rrrh'ttl

rrrobilitdlii nrctorlice a tirluror articrrlaliilor corpului

se executd:

rniyr:fir'i nle rrrenrlrtelor strpelioale; rrrigcfiri ale rnerrrbrelor irr[elioare; rnigciri ale

Fig.28

capului gi gfltrrltri; rtrigciri ale trunchiulLri; (Kn

J.^:

X. I . lVletodicn nrobi lizn

ririi

:ri'ticuln re n ntelr brelor

stt;rerioR re.

Se executd girnnastica articulari a' nrenrbrelor superioale, incepirrd

cu

degetele, continudrrd cu purnnul, fln(elu'nlul $i cotul $i incheincl cu unrirul. Se aplici,

l;ig.

2t).

dupd necesittrli, fie toate cele trei lolnre clc exercilii pasive, active gi active cu
rezistenle, lie nurnai utra dintre ele.

Degetele vor

fi

nrobilizate inrllreund sau pe rdnd; ultiurele patru degete

se

nriqcd grupate, irisd degetul nrare rdrn6ne silrgur. Se executi flexia gi extensia cu

fiecare articulafie

in

parte; depirtare, apropierea

qi

circunrduclia se fac din

articulalia tnetacarpo-l-alatrgiartd; la degetul nlare se executi


opozilie (fig. 28).

ilr plus

rnigcal'ea de

Articulafia pumnului permite nrigcaria de flexie


cubitald gi radial[ gi de

extensie, de inclinare Fig. 30, tJl

circunrducfie.'
,

Antebraful este cltts irt protralie gi supirrnlie (fig. 29),

Coltrl pcrrrrite ruigcalcl de lilcxic qi extcnsic (lig. Jt)).

tttttirttlrti Pct'trrile cel rrrai rrrnre nunriir rlc rrripciri: flexia pi exlcrtsia, nhtltrclia gi arldtrclia, rolalia interrrri gi exterrrf,, circrrrnduclia. Acestc trriScrlr'i pol li execur:rte sub linia rrrrrer.iro. siru crenstrl)r.. ci (rig..1 l).

At ticrtrlillia

lltrtrrlia lrtrrlelor ittatrttlrtt sntt itt itlhlir sc excctrtir cle prcli'rinla tlin poz-i1in cu lrl ttlt:lc tlc;'rt1rlrrlc tlc cotlt lriirrir lrr olizorrlnlii 5i coirlclc irrckrilcr irr rrrrglri rIc1rr. irr lxrzilirr ilrilinki;laciettttrl arc lrrnlclc irrtirrse latelll 5i rliiirrilc rlrrsc irrnirrlc. in rotalin
itrlclttri, nrrtcblaltrl coboutr'i, inr to(ulin extelrri'i urci grf,rri

lt

plnrrrrl

lipltal.

('itcttrrrrlrrclin.se exccttlfi tot clin poz-i1in ctr blnIelc. lir oriz.oltnli, cu coatelc

itrtloilc satt ittlirrse. l)in lxlzilia cu llraIclc irrtirrsc lutelnl sc l)onle excclto tlLrccrcir br'nlclolinairrte gi irtnlxri irr plnrr orizorttal. l)in pozilil cu rrriiirrile ritlicrrlc la cenlir se
ptt( <ltrcc t:oatcle irrairrle 5i inapoi. Dirr pozilia cu nrcnrhlele srrpeirioale irrlirrse irr srrs
se pot execuln indoiri qi irrtirrdeli, precunr qi cilctrrrrrlrrclii(lig.

j2).

l;ig. J I
strs

*;roalejrlcepc <litt 1loziliu tle t'ePaos, cu [rr'qelc irrlinsc pe l0rrgii cor',


pf,rri la verticali.

l;le'ria -'P[rieclin ttlllctiontil sntt clttcclea rrrr'rrblului su;rer.ior.;rlirr ipailte

i'

snu clu;rh

ce tttetttbtttl sttPetiot n lost Jrtts itt exlerrsie: rnlScnleir sc porlc


satr contirrrratri

opli l1 lilia oriz<lrrlali

llxterrsia

-;rroicclin l)osletonlii

snrr <lucerea rnerrrblului su;rer.ior.irra;loi

lrtrtttcqle tle ln pozilin trolttrali, cu bralul lipit cle corl),.sau rltrl ri ce ace.sta a lbst p.s irr llcxie. Acesre rrriEcii'i ir<lt ri exccrrr.lc ctr corrrr irrtirrs sirrr irrtr.ir.

'rrlt

Abtltrclin sfltl (lel)illarea nretrrtrlelor'.supelioare se lhce ugor


ot

7t

la linia

ctttttitttta Plini la verticirlii. rniirrile se r.iisrrcesc crr pirlrrrele '6nei irr sus. Atl<ltrclia satt n;rt'oPierea tttenrbtelol srrl:eriolle estc, rlc lirlrt. revenirea rlilt rrbtltrclie; Migcarea poate li corrlirruntii gi tlirrcolg <Jc vertic*lir,
B

izottlalii; l)eltll'(l

rlacij lrulrchiul

se

irrclilri

satt se aPleacri irrairtte lirrcluciqalea lrralelor in la1fi), snu rlaci'i rnelrbrele su,I

tlislruse 1ruIhr irruilrtc.

l;ig. 32.

t15

'l'ttate nccstc rrriEcr'itiPot

li

cxcrcrttutc conccrrtric qi exccrr(r.ic, iar tlrele tlirtre


1le

(icrrtrrrclriul, ca gi cotul,;rclrrritc o trti;iclle rlc llexic 5i tlc cxtensie. irr cnz.rtri ;ralologicc: sc corrslltr'i

clc irrnrrrrlirr qi irr nlirrn scgrngrrulrri

c'rrrr,aclie n rrruqclrilor l.cslrcctivi.


se

irt aceasli alticulllic ai o

sct

ie <le ruii;ciiri arorrttale; de

Se lttctenzli nrrnlitic ctt liccare altictrlllie irr pnrte, tlar rrrni lles ln unrcr.i

lirlcrirlitate nrrlclo-lrrrstelioari ("de serliilaq") sntr exageliili ale rrrigciirilor de rotnlie

;roalc lttctn hilaleral, l'ie cle crilte tttt sirrgur'prolesor tle girrrrrnslictt rrretlicall, fie tle ctllle rloi specinligti.

irrlcrni gi cxlcltri (llg. 34-15).

Ir'lilchrile pasive 1i cele cu rezi,sterrlri se incheie, rle r.cgrrki, cu presiuli


tctrsirttti fittnle. l)cn(ttt cn ttterrrlrrele supelioale sli lle lrobiliza(e, pncierrtul
clc

snrr

se nlti,

prelbrirrlri, irr ;rozilia qezfirrrl gi prol'csor,ul irr pozilia st6nd.

X. 2. A{clorllcn lrrobilizir.ii nr.licrrlnre n lrrerulrr.clrrr


irr

li.rlol

r.t:

l.il tlrcllrbtclc irrli:t ioat'c ttrotriliz-nlae


t.rrlirrurl crr lllczrrrr 5i l)cgctclc Picioatelol

trre

(o<licir ince;re crr rlcgctelc picioar.elor.,

crr gcrrrrrrchirrl 6i se terrrrirrii crt qoltlul. se lrtobilizeaz.ii irrrpreurrq

sau;rc lilrrrl; sc cxectrlii Ilexia

gi

t]

ext,rsin; llecir'e;t..te li i'lirrs

gi irrrloit;:asir,gi cu lerrsirrne.

Arlicrrlalia glezrrei per.rrrite ntigcarea rle {lexie qi ex(ensic. tlc lnler.alilatc Ai cit'ctrtrttltrclie (l'ig. -"ll). l;lexin piciorului garrrbi se lerluce ca alrpliltr<lirre ;re irr r.aport

Itr(-!_

ctl v/itstn; extettsia;liciorrrltri


loialie n lnbei piciolului.

Pe

garrll{ cstc in.solitii qi rle o rrrici flexie

plarrtarir.
gi

Mi.scirile cle laleralill(c stttlt conllruse rlin abrlucIie;i arlduc;ie, pr.onalie, supirrafie (lilcurrr<lucfiu se vn lhce cu presiurri irr scns rrorsnr (rjg. 31).

l.'--'-on00-...-

l;i11. 3.1

l?ig.34

I 1(i

157

I'n

,\{i\

\$"
-

r=.!/ttf
\ \ .\.. l'1):,1 -=tll-,-'.
,rff

[/)(i\7 ,: 'i-\))

"'/---.l_f

f_

^,)-;---p'--_t-- -l*

Mt..1( /)r=
t58

,Y,/'

'Fii.-

-Fig. 36

Allit:rrla{ia qoltltrltri petrttitc utr ntrrrriir rr{rrc tlc rrriEciiri: tlc llcxic gi ex(crrsic,
tlt: ulrthtt:lic gi arltltrclic, rlc rot;rlie itrletnij gi extcrrri. rle circrrnrrltrclic (lig. 36-3S).

t()

*\>_ _

\\ /

l?lexia sar.t pr"oiecIia inainte

rnetttt"rt"ttlui

itrlerinr se poate executa cu

genunchiul irttins, c?nd este linlitati, sau cu genunclriul indoit, cdrrcl este ntai sinrplir. Extensia satr prr"oiec{ia inapoi este nttrlt tttai r.eclusi. Atf,t flexia cdt gi extensia

pot fi exectrtate dintr-o parte in alta. Abcluclia sau clepiltarea rrrernbrelor irrl'eliurle
se

poate face cu tnembrele itrlbrioare irrtinse snu cu gentnchii ?ndoili;abdrrc[ia este


sau

nai nnrpll clacd se executi cu articulaliile coxol'eururale irr llexie, Adcluclia


,rpropierea tnetrbrelor inlerioare este

o revenire

<lin abcltrclie; rniqcarea poate li

:orrlinualI clincolo de lirria ntedianfi prin inct'ucigarea nrenrbrelor.

llotnlia interni 9i extertri a qolclulikrr se executi rrrai bine cu articulaliile


yoklrrrilor qi genurrclrilor la rrnghi clrept;
otrrlirr cxlctrril se clucc irraurrtrtr.
?n

rotalie inter'rri piciolr-rl se duce inal?r16, in

l
l;ig.
3r)

(lircrrrrrrluc(ia se executi cu genirrclrii intirrgi sau cu ei itrcloili.

l)irr llozilin culcnt pe partea arrterioari

colpului se poate executa exterrsia cu

genturchii intirrEi sau irrdoili. Din aceeagi pozilie, cu genunclrii indoifi (ganrbele

relticale) se executi <lelrdrtarea qi apropierea picioarelor, care este, cle fapt, o rotafie
nternd gi extenld a goldulilor.
Ca qi la nrenrbrele superioare, toate nrigcdrile nrernbrelol inlbrioare se executd

:oncentric ai, daci este cazul, inautrtlu gi


nugch

in alala segnrentului de contracfie


1:arte sau se lucreazd

al

ilor.

Se prelucreazi liecare articula{ie


lereclre.

in

cu alticr,rlafiile

Xl. 3. Mobilizat'cn nreto(licti u cnpttlrti gi giilnltri


Articulafia dintre cap qi g6t gi articulafiile dintre verteblele coloanei cervicale
relrrrit rnigciri surnative cle flexie gi extensie, irrdoiri laterale, r'isucili gi circunrcluc{ii

fig 39), Flexia este lirnitati uneori de contacttrl blrbiei cu piepttrl; esle o ntilcare l;ig. 40.

ipsit[ de forl6. Extensia este.executnli


rrrrllle. Clilcurrrtlur:lia se ljlce llnsiv qi

cle

nruqchii mai puternici ai cefei. indoirile

nterale ale gfftulrri srrrrt rleslul tle lirnitate, dal

lisucilile capului qi gAtului sullt


(fig.40).

rnai

rt'tiv,

<lar tttt ctt rezistetrlir

Migcdrile captrltti Ei gfltrrltri pot li indreptnte irrtr-urr sirrgrrl serrs, dintr-o parte
in alta; ele pclt fi exectttate concetrtric sau excentric, inauntrtr gi in alara segnrerrtului
de

participc cgpgtient ln llatarrrerrt; lhrir itrtelestrl


bttttc.

;i voinla ltti

tltr se potoblirre Ieztrltate

contraclie. Miqcdrile de flexie qi extensie, ca tri irrdoirile laterale, pot

Exercigiile tle ginrnnsticd articulard sttnt ntai eficiente dac6 se executh dupd o

fi

executate gi cu

ge<linlfi cle nrasaj

gi de aplicalii

fizioterapice (terrnotempie, electroterapie),


se poate aplica atht irl

lezistenfa mdinilor proprii. I'ozifia


lrol"esoruhri de ginrnastich medical6

tle lucnr pentru pacient


st6nd.

este 'gezdnd,

iar

balneoterapie satl alte tlalalrlente nleclicale.

in caclrul culturii fizice nredicale, girnnastica at'tictllal'e

scop lgienic cf,t gi terapeutic. Ca aplicafie igienicd ginrnnstica articularfi tlrlnirefte

ill

Xl. 4. Mobitiznrea nretorlicri :r trunchiulul


('olouttu verlebtrtltr dolsnli, dar rtrai nles cea lorrrbarh, la core se aclaugd in
tttttntitc rrrigt:tIli qi corrtribulia nrticulaliilor coxo[crtrulale pelrnit o selie de nriqcdli
rtrrrrulivc tlc llcxic ai exlerrsic, irrcl<liri laterale qi circurnduclii.

primul

rAncl

o dezvoltarg nonnald a funcliilor artictrlare, o nrobilitate anrpld 9i fermi


bur16

stabilitate. in acelagi timp,exercitarea metedic6 a articulafiilor oferi cea nrai

posibilitate de nnlrenare sistematici n nruqchilor ngoniqti gi sinergici srtr antagonigti, irr [clnxnre pe car.e ii pune pe rfincl: in tucru slatic qi clinnnric, in cotrtlnclie <lozalh 1i c.rnpletd,
ir.r

l;lt:xiilc strnt lie irrclirrdri executate din articulaliile golclurilor qi aplechri in


)rttc, l)c l{ltrgil rnigcntea (lin golclttri, se ndaugi gi

qi scurtarea qi intinclerea in efort rnininral sntt cltinr ntrl (nriqctrre pHsivil)

o ugoari retlresare a coloanei

instarede el.ortcrescffndpfinllauraxirlruln; inconllac[iecotlccrtlticilgi cxcctlttit:li,


inauntrul qi in afara segnranttrlui de contraclie'

onrbnre,

fie indoiri nlc intregii

c()lorule, ntlirugate

la flexia

nLticulnliilor

:oxol'enrulale,

Ci.rnastica aiticulard este o nretodi de activnre analiticli n lirrrcliilor'Ptittlttrc


lnni btttrll de ntiqcare; ea selvelte ln exercitarea elernenlat'h o llct'vilot', la coot<lottat'ea
cle sitrrple, pe atAt de a nriqcdrilor gi la crearea unor rellexe statice 9i dinalnice pe cht

Extensiile surrt u$oare inclirrdri irrapoi <litr qolcluli qi leclles6ri ale coloanei
,erteblale sau arcuiri ale irrtregii coloane, dar rtrai ales ale coloanei lonrbare.

indoirile laterale, risucirile gi cit'curnducliile se executA lnai

nrr.rlt la nivelul

:oloanei lombare gi dorsale inl'erioare. Migcirile de trurrchi se execnth de cdtre


racient clin pozilia gez6nd, plofesor"ul de girnnastic{ nreclicali pdslr6nd pozilia st6ncl.

poate li tle lolos corecte. Aceasti ntetodi de mobilizare artictllal'i gi trrttsctllalh alltlennlllettt ltlcal ttrtnror oantenilol'shrritoqi 9i chiar spol"tivilor, cirora le asigtrrd un sislematic, interrs gi progresiv al ftrncliilor articulnre

;i

neut'omttscttlare'

\ceste nrigciri pot fi executate dintr-o parte in alta sau inh.un singur sens.

qi
Xl. 5. tntlicnlii gi contrniudicn(ii
Pentru executar-ea

Aplicatiile terapeutice ale gimnasticii nrticulale privesc indeosetri trrlburirile bolile articulaliilor, apoi nle ltrttEcltilor', ncrvilol'9i nle celorlalle lesutuli

periarticul are

in

bune conclilii tehnice

gitnnasticii articulare

se

econtandl sf, se loloseasci banchetele speciale inalte. Aceste banchete prezinti


rvarrtajul cd pernrit ateznrea pacientului ocalizatfi gi corecti a nriqclrilor. (Jlrrrnasticn articulard este o nreto(li sirnplh, care se ilrval6 qi se aplich

la norrrral in lnclicaliite cru.ative cele nlai frecvente se t'eleti la abaterile de sau exces, forrna qi funcfiile articulafe, la tulburdrile de mobilitate prin insuficientl

in poz[1ii potrivite, precurn gi executalea

la tulburdrile cletertninate de tratrtnatisrnele al'ticttlarO 9i la alte irntroln6viri


articulnfiilor, lnai nles cele cronice, retrrnatice' paralitice etc' Girflnnstica articfrlari este o metode de teedttcal'e nettrotlotoafe

ale

llri
sh

9i

cle

lilicrritale; irrsrrlir:ierr(ele ei sunt rrgol tle

ur'trtirt

it

Ei rlc

corrtlolat. Pacicuttrl trebttie

r.cecluCare

l'uncliotrali, rrtiliz.atfi ctl stlcces itt ortopedie, chittrfgie qi tratttrtatologie'

t6.t

nde este folositd pentrtl tratarea sechelelor post-trautnatice gi post-operatorii, sau


Lrpd

nrrnlitic, clrlr rrelrulflrrtl antrena fiecnle tnugchi

irr ;rarle, vonr

I'crlosi gimnnslicn

inrobilizirile prelungite prilejtrire de fi'acturi, luxa[ii, pldgi articulare etc. Exercifiile analitice ale ginrrrasticii articulare sunt indicate

gritpelor gl n lrtrrlrrrilor de rtruqchl.

in

tratarnentul
ale

irt

aceastfi rnelocl6, caracterele' exelcilittlui

fizic srrnt cleterrninnte de


cle nrugchi,

:oniilor gi atrofiilor nlr.rsculare gi pentru t'el'acelea propriethfilor' fiziologice

nriqcnrea leollzntfi prirt contrnclia uneia sau a nrai nlrtltor grupe de rrru$chi, solidale

rulchilor bolnavi,

in

neurologie, gitnntstica articulari poate

li

indicati in

din punct de vedere func{iorral. in girnnastica grupelor gi a lan;urilor

atanrentrrl tulburdrilor trofice Ei mai ales al tulburirilor'de coorclonare a rniqc6rilor. xercitarea


ar

preocuparea principald este aceeea de a dezvolta gi perfecfiona funcliile rlrotoare norrnale, rle a rednce qi recupela firncliile sldbite sau tulburate din diverse cauze gi
de a contribui la echilibrarea f uncf ionalh a intregrrltti organistn.

ticulafiilor gi a gruputilor rle nrugchi care le notrilizeazi are o acfiune

rdirectI asupra circulaIiei gi sclrirnburilor uutritive locale, irrlluen[drrd [esuturile

rli tplopiate snu rnai rlepirtate, dupl


,r;rI irrlerrsitalut gi rlttrnlt clrlrtrrltti.
( rrp?l
3

lortna gi ntitrinreei rnugcltilot puqi in lucru,

Ca gi in girrrnastica alticular6, in girrrnastica grupelor Ei a larrturilor


,rl,,UJ,r,, este nevoie cle o nretocli cle luct'u care inrplictr

de

in plinrrtl rf,trd

crrttoagreren

iilrlrrnslic:rr nrticulnlri este contrairrdicath

in al'ecliLurile inllatuatorii acute

gi

terneinici a structulii furrclionale a nrrrgchilor, a glosirnii gi lrrrrgirtrii lor, a ilrscr'fiilor


pe segrrrentele osoase, n sensului gi lirr:1ei rrrigc6lii pe care o reulizettz-fi.

llurrrrrn(isrrrele glnve alc onselor Ei articulaliilor, ale tur-rgchilor gi tendoanelor;

asenrenea, cstc corrtrain<licatl qi in afecfiurrile altor [esutut'i nroi clin vecindtate ca

Exarnenul nror[ologic Ai furrclional al acestor

tr1rrr1>e

r.lc

tntti;clri trcbrrie sfi

iteitele gi peliostitele, artritele 9i perartritele, nriozitele gi tenesinovitele, la fr'acturi

se bazeze pe cercetare gi aprecierea obiectivh a ruorhrlogiei inrrgr:lrilot lrolrlrrrli gi sil

luxafil, in cazul ru;rtulilor cle nruqchi gi

tertcloatre etc. Dr.rrerile qi contractulile


qi

se fach prin probe sirrrple gi la indernf,nn ttrturot'. in cnzuri palologicc, clc rrrotlilicitri

Iqsculat'e reflexe inrpieclici lrrotrilizarea articrrlald. Anclrilozele osoase


;eudartrozele nu se trateazi prin tnobilizalea articularfi.

rrrorfologice 6i lLrnclionale, [olosinr exarnenul clinic ai o serie de 1tr<ltrc lirrrcliorrtrlc (clinamonretrie, exalnetrul electlic etc.)

in

acest din untrfr caz, este nevoie cle

<t

metodh urrici de exatnen, care sE poatd fi aplicati cu ttqurinld de tofi cercetdtorii.

'

ll. Exercifii

tle ginrnnsticri ;rc grrrpc dc trrugclti

Exerciliile pe grupe de rrruqchi vor

li

excoutate clupir lrecesittili; tlacii este

Orice activitflte cu caracter' fizic coustituie urr exelciliu pgtrtru nrugchi,

nevoie cle cregterea volrrrnr-rlui gi lorlei nruEchilol'vom folosi nriiloacele cele trrai

riar claci efiortul este static sau rnigcarea este executath pasiv..irr exerciliile, :ocedeele gi rrtetodele de gimna:lich nredicald, analizate phnd acttnt, nu a lipsit
iciodatd participarea intr-o nrisuri rnai rnic[ sau nrai nlale a nruqchilor, dar acfiunea
rr

potrivite

cle

ingreuiere; claci dorim si scrrltirrr sau si aluttginr fibrele tnusculare, votrt


s'att

lblosi cotrtracfiile concentlice

cxcettlrice.

Rezistenla mr-rgchilor se dezvoltE printr-un nunrdr tnate de repethri ale

a fost variatd gi subordonatd unor scoprtri loarte diferite.

contrac{iilor statice sau izonretrice, prin autorezisten[i gi reziterrlir ntanttalS

satt

ilr

caclrurl

unei sistelrratizlri a exerciliilol l'izice in raport cr: necesithlile tle

rnecalicS. Illasticitatea tnttqclrilor Se pistreaz6, se dezvolti satr se lecapltd;,rrin


rnigcdri arrrple gi intincleri ale mugchilor', executate excentric ai in aflara segrneutultri de contracf ie. Vitez.a miqcir"ilor se dezvolti prin tnigcdri executate ritrnic.

azvoltare a volutnului gi func;iilor rrtusculate, tr:ebtrie sf, lblosirn clin ttou criteriile

c grupare a acestor exercilii, lie dLrpn proprietilile fiziologice ale mr"rgchilor, fie
upd calittrlile pe care dorinr

vii $i scurte, repetate

des qi

s[

]e

aibi rnigchrile executate cu ajutortrl lor. I-ucrffncl

Proprietdlile fiziologice ale mugchllor nu pot

fi

antrenate sepafat una de

rellexe gi expresive gi nrai ales cele de cre$lele sau irupulsive. Acestea din urnri, cn
cal'e se nogte copilul, irrcep

ealalti qi rrici fEri a fine seanra de contribufia lanlului nervos senzltivornotor sau tle entrii newogi coorclonatori; exerciliile pentru mugchi sunt irr acelagi tinrp
gi cele ftrai

si fie sirnlite

cle rnnlnd

inci din lurra a IV-a sau a V-a de


gi

sarcind; dupd naqtere ele se desfEgoari nrai litrer; cu rnai nrultrl intensitate

une exercilii pentru nervii nrotori lespectivi. Prin repetarea inclelungatfi,'funcfiile

ntnploare, Cdt tinrp este lreaz, copilul iqi nrigch nproape corrtinuu ochii gi callul, rn6inile gi picioarele. Aceste nrigcf,ri surrt conrplet necoolclonate; ele servesc numai
ln dezvoltalea pi cregterea elernentelor aparattrlui locorr'rotor'. Pe ntdsurft ce se dezvoltl olgnnele de siruf, sub irrlluenla instinctelor', se lbrrneazh reflexe condilionale de orientare a nrigcdrilor. Copilul intoaLce plivirea gi

rufchilol gi nle nervilor se irnbunitilesc progresiy, iar nrigcfrile se executi mai


conomic pi nrai coorclonat. Oclai5 cu fbt'tillcarea tnuqchilor se irrtiresc pi tendoanele
i celelnlte forrnnlii aponevrotice. Exerciliile trrusculare produc efecte secunclare cat'e

l rtrsli"rlrg

nsupra funcliilor circulatorii gi trofice, locale qi generale ale corpului.

(lirnnnstica nrralitictr a nruSclrilol este intlicatl

in

scop igierric, pentl'u

capul 9i, rnai tdrziu, lgi

or'ier,rteazd uriEcdrile

sple pnrtea de uncle vine lunrina,

irrrrrlolor lirrrcliorrnlfi n ullor grlrl.)e de rnrrqchi insuficierrt clezvoltali. Aceasth rnetodi

zgonrotul, mama gi hrana, Migcirile cu o anunrittr orientare srrnt plinrcle rez.trllnte ale educafiei neuromotoare. Migcdrile interrlionate apar ca serrrrr nl tlczvoltlrii ccnllilor'
nervoqi de coor'clonare a rrrigchrilor'. Ele se clezvolti prin perlbclionnrca nligcillilor clc

,: rr:t:orrrurrrlI pcrsourrclot'slntre satr boltrave care nu pot executa dee0t efortuli


rctrliz-utc; rrrni ;rontc

li

lirlosith rrrrcoli irr scol) eslctic, pr'<lfesiorral sau sporliv, pentru

lirvor'iz-a cre$lcrer volunrtrlrri, rerlucetea

gtosinrii sau lurrginrii migchilor'gi

orientare gi plintr-o serie de reflexe ntai corrplexe: c<lpiltrl itrloatcc cllrtrl qi irtlirrtkr

ropLietdlilor liziologice ale acestora.

rnf,inile dupd obiectele viu colorate, care lucesc sau enril suncte plilt:trlc $irr sl)tc
persoarrele curloscute care

Indicafiile terapeutice nle ginrrrasticii ruusculare sunt dictate cle necesil.atea


rgentd de a lel'ace voluinul gi lbrfa nrugchilor atroliali din cauza unor leziuni sau rlburdri ale nruqchilor gi nervilor tnotori.

ii vorbesc.
in pozilia
Eezfftrd, a se liirf,, iar rnai tdrziu lrentru
cle

Migcf,rile inten[ionate sunt destul tle irnpell'ecte la inceput. l)ctrllu a apucit


sau pritrde cu rn6inile, a se ridica
a

"
clatd

Exel'sarea arralitich a grupelor de tnuqchi se a;:lic[

in pareze qi paralizii,

se ridica

in picioale qi a rnerge, copilul repetd de sute qi nrii

ori aceleagi rniqchri.

rntracturi qi tulburdri de coor:clonare a rnigcililor, localizate mai ales la rnenrbre.

Aceste prime rnigciri intenlionate pEstreaz6 caracterul intpulsiv, sunt insofite de o

cu funcliile neurolnotoare sunt stinrirlate gi luncfiile vasculare gi trofice,

agitalie rnotricl globali, sunt nedil'erenfiate qi lipsite de plecizie. Din ele se vor
dezvolta insd nrigcIrile dileren{late qi voluntnte. Cfincl von veclea la copil rnnnifestriri

'everrindu-se astfel tLrlburirile fiziopatice. (iirnnastica analitici a tnugchilor este

rntraindicati

in

afec[iunile inflauratorii locale ale rnuqchilor, articula;iilor

qi

noi gi cornplexe, ca alegerea obiectelor pret'erate gi tnai ales rnarrifesthri negative, de

rselor, in tlautnatistnele grave qi duph intervetrliile clrirurgicale recente.

reluz al unof obiecte sau persoane strdirre, vonr putea volbi de inceptrtul miqchrilor
volrrrrl are.

C. Itl

rr

cn

ren gl

ree<l ucn

rerr nettronr ttscu lir ri

Abia cdtre v6rsta.de 5 ani, cAncl se contpletCazfi ntielinizarea fibrelor


nervoase gi se ternrinE dezvoltartea cetrtrilor nervoqi coorrlotratoti, copii retrqesc sd coorcloneze nrigcdrile volurrthre; Rculn se poate vorbi de o atitudine cni'actet'isticd
a

Pentrtr a putea vorbi de o reeducare nettronrotoale, tt'etruie sh avetn tnai

tei bine rlefiniti

holiunda de'eclucafie ,,neut'olnotoare. Bazele dezvoltirii


lol rrranilectirti nroloare * Irriqcdrile organice qi irtstirrctive,

:urornotoare se pun in prinrele luni cltrpi na$telea copilului, iar procesul educativ
cepe ;rlin cliri.iarea grrirne

corprrltti gi de gesturi satt nriqclri prin'care se <tiler'enliaz6de al[i copii.

Dnr nici la aceastd vdrstd, nici ntai tflrziu nu se ternrind definitiv educa;ia reurotnotoare,

nrigcfirile ce nu se trrai pot executa, se cotecteaz.fi cele care se executi defectuos, corrtrolenifr gi se st&pfltresc nrigcdrile,ntlorril0le, se suplinesc migcirile cRre lipsesc, instituie o disciplind qi o coorclonare psihonrotoare rrou?l 6i norrnal6.

se se

in

decursul intregii sale

vief

i,

onrul invafi migcdri noi pi


sau

le

rerFecfiorreazd pe cele irrv{late. Fie cd iEi inrbundtilepte deprirrderile moh.ice de

:azi, c[ invafi si scrie,

sd cfirrte ls vioarh, s5

lhci girnnastici

si irroate, fie cfi igi


educafia
sa

Mecnrrismele reedtrcdrii netrrontotolii sutrt conrplexe. lile interesenzi pe de

ace pregfitirea tehnicd profesionald, el continuh


leurornotoare

si igi conrpleteze

o partc clerncnlele nparntului locorrrotor gi ale nelvilnr rnr:tori lespectivi,ial pe cle

altd parte factorii psihici care participS la restatrililea sau recupel'area I'uncliei
rnotoare.

Fcltrcnrea rnigcrlrii satt etlucaren lreul'onrotoRre inseanrni perl'ecIionarea rrecsrrisrnelor tlirrunrice, cregtelea capacithlii de adalrtare a olganibnrului la salcini rui, rrrui grelc qi rnai cornplexe, (lffrrcl acliunilc necesnre irrdeplirrilii unor acte motorii elernentare, cum ar

Ileeclucalea

qi recuperalea neuro qi psilrorrrotoale surrt posibile

gLafie

faptului

cfr nrigcalea lestaureazd atAt anatonric cdt

qi"funclional elenrentele aparatului

loconrotor'. (Nu tlebuie sh uitinr electele nrorl'ogenetice pi fiz.iologice ale exelciliilor

i rrrigcfir'ilc rrzuille, tlcllrinrlelile


:iil lrrni sirrrpltt, tlur
rrreri

ntott'ice de bazi sRu executarea unui exercifiu fizic

fizice.)
Sisternul nervos dste educabil ntni ales irr sectot ul rteulornotor.
N4igcarea repetat6 se perlbc{ioneazfr gi se autorrratiz-eazf, plirr urecnnisrrre le

oles cAnd tnanoperele sau procecleele telurice prolbsiorrale nu

e rnai pot exculn sau se executi clel-ectuos, sunt lirrritate din punctul de vedele al

brlei, al arrrplitutlinii pi coor'dorririi, al preciziei 9i nbilitiilii, trebuie s[ ne gindinr la


estabilirea [uncliilor'gi capacitdlilor dinanrice prin reeclucarea neuronlotoare.

de adaptare Ei prirr plasticitatea furrcfiorralii specificd sisternului rrervos. Sislorrrrl

nervos exercitd

o acliune de t'eglare a lirncliilor rrroloare gi de lespiralie tr


voinli conttibuie foarte nrult

lleeducarea este necesarh uneoli

dupi inrbolndviri qi

acciclente care

elementelor anatonrice alterale. Stinrularea silnultani a factorilor nrorali gi de

rltereazd structura elenrentelor anatornice $i tulbure furrclitrnile fiziologice, nu nurnai

,le aparatului locomotor,

ci gi ale celorlalte olgane pi l'urrcIii, nrai ales circulatorii,

la realiznteo tratanrentului, la

rrolnralizarea nrigcirilor', corectarea ntitudinilor

fi

rofice, de sensibilitate, secretorii eic,

perfecliorralea utrot' noi ntecnnisttre netttotnotoate gi psilrottrokrale.

Aceste tulburdri conrplexe curloscute sub ntrtnele comurl de

tulburiri
deficienle

Organisntele tinere dispLrn

de o

energie

nativ[

inepLrizabilS, iar

iziopntice, continudnd sd se lrranil'esle

gi sd ploduch suferinle gi

orgarrisnrele adulte pistreazzi suficiente rezerve de eltergie, care s6, ne pennitfi

si

[rncfionale lnultd vrenre, clriar dupi ce leziunilc sau irrrtrolnhvirile care le-nu produs

instituirn, clriar gi la aceasth vftrsti, un regim cle recducale neuro gi ;rsihontotoare.


Acest reginr trebuie sd clureze pAnd la recuperarea conrpleti a func;iei sldbite sau

-au vinclecat. Ele se datoteazd, ?n general, unot'tulbur6t'i ale sistenrului net'vos 'egetativ

gi se trateazi pLiu recducarea funclionali, care consti dirr ntigciri


Atunci cffntl gi cotrtpotrentele psihice ale nriqcirii: voin{a,
cttt'a.iul,

pierdute. l'ratanterrtul intens

gi

sttslinut face pe bolnav sd-gi piardd

teanra,

nctodice, tnnsaj qi fizioterapie.

nesiguranla gi alte corrrplcxe psihice rregntive qi si.gi lec6qtige credinfa in vindecare


snrt alneliorar"e,

sll-;i nlurrge'rlirr nrirrte preocupfir'ile egocetrtrice

create de boali gi sE-

rcrsevcrcnln gi altele srrnt alterate, este necesarA pi reetltrcnren psihontotoare,

qi dezvolte itrtcrcsul pi lrutere a tlc nclitrrre.

Ileetlucnlea nerrronroioare gi psilrorrrotoare se realizeazi ;rrin exectrtarea rrror excrr:ilii pasive, aclive gi active ctt rezistenlh, pritt care se itrvnfl clin notr

Melodn cle lrrr:r'rt ln teerlttcnren neuro qi psilrorncitoare constd, in prirntrl

r'flrrtl, irr clltofl$tcrcn cxnt:lrI i;i iri rrrrrirrrrrtrl n rra{ut'ii, irrtirrclelii gi gravit6lii lezitrrrilor 5i

trrigcfir'ilor. Accste eletrrente au


rlbtrrdrilor: ce ttrnteazi a fi trntate. Se stabileqte un tal)lou exact al nrugclrilor.atingi qi

irr;:ortarr(6 variabilS,

in laport cu l"roziliile qi
sb

I stSrii lol de atrofie, contracturh, trrarezi ori paralizie, l-a acest tablou se adaugi ialea articulaliilor qi del'ectele lor'lrrin exces de mobilitate,;:rin reduceren
tobilitdfii sau prin rnigedri anornrale, precurn gi stnrea oaselor gi mai ales a nervilor eriferici sau a centrilor nervo$i lezali.
Cunoagteren tulttt'or leziunilol Ei trrlbulirilor', a simlttonrelor'gi evoluliei lor'
e

rrrigcirlile corpului sau cu fnctorii patologici care lind sd scadd stabilitatea gi

ploclucfi o serie, cle sitnptorne subiective gi obiective de dezechilibru. C)rlanisrnul lace fald solicitirilor speciale ale exercifiilor de gimnastici, ce necesitl o nrare
de eclrilibru, prirrtr-o activitate reflexE neurornusculflld lbalte prontpti qi fbarle
doz.tr

fini,

ce se nranilestd prirr corectalea continu[ a poziliei cor'pului, prirrtr-o precisi orientare

pet'mite

si alegern gi si preg{tinr nrijloacele tle llatatnent qi metoclele

in spnliu gi o perlecti coordonare a nrigcirilor.

cle

aplicate

:estoLa. Trnlnnrentul poate

fi

local, regionll sau general gi consti in exercilii

Exerciliile clin pozilia culcat cotrstau in riclicarea calrului gi trLrnchiului in


pozilie culcat rezenrat, culcat pe o laturh sau pe partea antelioarh a corpului,

de

:eclucare gi t'ecr.tperare neur"o gi psihottrotoare. Aceste exercilii se asociazd de

reguli

rrri"iloace terapeutice a.iutitoare, oltoperlice saLr clrirLugicale, meclicale sau

Exerciliite din pozilia gezfincl incep clin pozilia rezenlat, clupd care se tlece
la derivatele ei; qezf,nd inclinat, aplecat gi cu trunchirrl incloit irrairrte snu lateral Ei cu

:ulologice. Activitatea tle r-eeclucare lirnclionali este clonrirrath de trei probleme rnari: - reeth rcat'ea
ec,

trurchiul l:Asucit.intr-o parte sau alta. Aceste exercilii surrt ingrerrinte prin rlilbrito
migcdri sinretrice sau asimetrice ale ntenlbrelor sttpetioate.

lt i I i bnil

ti

cor'1tt tl

ti

anuale

reeducarea miScdt'ilot' ntembt'el()r superioare Si in spec:ial a crbilitdlii

Pozilia pe genunchi este lblositri ln incc;lut sub lirrrrrn cclor trr:ti stthilc
variante: pe genunchi pe cf,lcfiie gezdncl qi pe gerrurrclrii tlephltali, l)entru a tt'ecc ln

ersului;

reeducarea miscdrilor nrentbrelor in/brioat'e Si mai ales reeducarea

cele rnai pulin stabile: stind pe un genunclri, cu cekjlnlt irrdoit

in falfi

sarr intirrs

inapoi. Aceste pozilii sturt ingreuiate prin schitubalea poziliei capultri gi tnrnchiului
sau

X.16. Ileeducarea funclici de echilibrrr n corpului

prin pozilii qi.rnigcdri asinretrice ale nrenrbt'elclr superioat'e.


Cele nrai inrportante exercilii de eclriliblu se executd tlin pozilia stdnd qi

'l'ulbuldrile

cle

echilibru se procluc din cauze foarte valiatb care s-ar putea

'upa sclrenratic, dupi gravitatea lor, itr trei categorii. C-ele nrai ugoare tulbuthri tle

dirt nrers pe o llf,rn5. Tlecerea la pozilia st6rrd se face pt'ogresiv, pt'in pozi;ia st6.nd rezemnt (cu spatele proprii).

:lrilibrtr apar prin pierclelea obiqnuinlei de a sta in;ricioare sau cu capul riclicat, in
'rnrr unei lurrgi perioade de irnobilizare

in pozilia culcat, la cat'e

se aclaugfl deseoli

lipit de perete sau scarh fixd) sau sprijinit (sprijirr viu, spriiirr cu
Arrintirn
c6teva exercilii de echilibrrr clin pozilia stdnd.

rrrf,inile

area cle sldbicirtne gi anentie provocatd de boald.

I ulburtrrile de echiliblu, de itrtensitate nredie, sunt cele de

naltrr:5
a

topedicfi, delerrnirrnte irr special de asirnetria in lungiuren gi in puterea cle spriiin

a) Exercilii de echilibrtr cu redttcet'ea strpla[e{ei de spri.iirr:

crrrl'relor irrl'erioare. Clele rnai grave qi nrai liecvente tulbur6ri de echilibru strnt
str

- sllirrd crt picioalele aprolriate; - stffncl cu trn picior inainte, irr pt:eltttrgirea celuilalt; - stAnd pe vf,rlul untri singttr picior; " lners l)e o linie sinuoasd;

rle rrnlttrfi rrettrogett6.

in orice pozilie gi irr orice nriqcare a corpului exist6 elernente

cle

echiliblu

rre nsigLrri stabiliiatea, olierrlnlea pc cttordottatele spa!ialc qi

coortlttttat'ea

- nrers ascendent, descendent; trecend lreste rtrici otrstacole; - mers pe banca ingusli, pe o b6rnd elc.

- tllers cu tt'ecetea peste obstacole cliverse; - nlers cu o greulate pe cnp, pe spate snu ln bt.ale.
.

[r) l3xerciliile de echilitrrrr cu depiirlarefl ccrrlrultri de greutnte nl corpului


snu seglrlentelor sale cle baz-a cle suslinere:

S) l:ixercilii de echilibru cu sciderea conh.olului fiziologic;


- rrrorIinerea echilibrului in stAncl (pe sol, la indllinre) cu ochii inchiqi; - urersul la indllinre cu distlagerea atenliei;

- sthnd pe vfirfuri, cu brnlele intinse in sus; - nrers pe virfuri cu bralele in dilerite pozilii,

lrrstabilitatea a;ramtului
nrer.s,

de spLijin scrcle sigurnnla irr exer.ciliile

de

se ltie cd indl[inrea nivelului cle spriiin in pozilii gi in

i1

rapor.t cu

eclrilibtu,, iar schimbarea condiliilor cle h.rclu le ingleuiazi. Exerci[iile de echilibru se


sistetnatizeazii drrpd poziliile de bazl gi tlLrpf, tc.hnicn lblosittl, Sc pot executa rrrigcIr i

oltrl, cleterntirri la rna"ioritatea oanretrilor o serie de tultrutiri de ecfiili!r'u, rnai sles rrbicctive (tearna, rdul de indlIirne), care inlluenleazi negativ asupra stabilitigii
rrrlrrrlui 9i nstrprn preciziei gi sigrrrarrlei rnigcirilor.

individuale Ei migciri in doi, trei sau tnai nrulli palterreri; exerciliile pot fi executate

;e sol satt pe apat'ate: ele pnt


pr-ogr.esiv;

consta in exelci[ii sirrrple (rnersul) snu cornplcxe (cu

irr ginurastic5, inillirnea spliiinului poare cregte

la aceasta se

nrersul cu cliverse rnigcdri de blafe, de cap gi trrurclti).

oate addtrga ingtrstarea spri.iinului, lunginrea distnnlei de parciirs, irrcli6area pantei

Existd

set'ie de exelcilii speciale de echilibru cflre sc ilrr;utlrcnzil irr

ginrnastica artisticf,, sportivd sau acrobatici.

c) llxerciliile - stff.cl

de echilibru cu dispunerea centrului de greutate al corpului

Poz.iliile gi migcirile de echilibru corrstituie

rnetorhl <le
<lar

giltrrrrrstit:11

sau nl segrnerrtelor sale in alhra supralblei <le spliiirr;

folositi perrtru dezvoltalea acestei furrcIii, necesarfi la toate vffrslele,


copiii urici gi la ;lersoanele in vfirst5.

rrlti lrlcs

ln

pe vdrfuri pe o bf,rni: ducerea unui braf

in sus Ei a celuilalt

teral. MAna dusi lateral poate susline urr obiect (greutate, rndciucE, baston)

Aceste exerci[ii sunt incadt'ate in gimnastica de colectare a cleficienfelor fizice, cu scoprrl cle a rnenfine atitudinea corecti a corpului gi de a indrepta deviafiile capului qi gdtului, ale coloarrei vertebrale gi ale rnernbrelor.

cl) Exerciliile de echilibru cu pozilii rreobiqnuite ale corpului;

- lllers pe b6rni cu capul inclinat


teral satr rfisucit;

inainte, cu capul pe spate, inclinat

Exerciliile de echilibru au devenit rrrijloace specifice de

reeducare

- nrers cu tlunclriul rhsucit sau incloit;

funcfionala in asimetriile funclionale prin inegalitatea nrerrrblelor inferioare, ;rrirr

c) lixercilli tle eclrilibrtr prirr schirnbarea pro.edeului obignuit cre


tlclrlrr:iax::
rrrr:r'r;

paralizii flRsce sau spastice, prin rrriqcili necoordonfltc qi prirr alte tulburhri
func{ionale; ortopedice pi neurologice.

lalcrol; rrrcrs irrnpoi;


glrcrrrrrit; rrrcrs pe Jrntru labe

Bolrravii cu tulburdri ale aparatului vestibular, ale cer:ebelului sau ale altot'
cerrtri rnedrrlnri gi cerebrali execull cu rnale rlificultate chiar gi cele tnai ugoat'e;rtobe

rrrr:r's

l) lixcrcilii tlc cchilibrrr crr rnodificar.ea vilezei gi a r.itntului; - llcrs lcrrt; rrrel's crr echilibrul paqilor'(nrersul repede este lavor.abil
rrrctrlirru ii cchilitrr rrlLri).
lVlcrs irr eclrililrrrr crr trecerea;tcrste obstacolc saLr cu llarrslior.t <lc gr.errtlIi:

de echilibru. lleeducarea lor trelruie sX se lncd nretodic, sfi se inceaptr cu nrultl prudenfi, lolosind sprijinrrl' rrrecanic
Ai

diverqi stirrrulerrli psilrici, perrtru a irrtlepilrla

teama gi nesigrtran[a, srrpraAncordarea gi oboseala.

X I 7, lleerl

ucn

ren rrtigcri

rilor

lttenrll l'clor su ;ret'iorr re


gi gi

rrri;cirrilc nctive cu tcz,istetrli ale liecirrri tlcgct; perrtlu exercilarea tlt'gclrrlli lttrlte se pr.irrrl celtrlnlte l)atlu tlcgelc pe o bnz-ij llrrrrsvosnli'i, astlbl ilrcfit
lrolir:elc sri lrirufirrii liber spre,a execulfl cu el torrte rrriqcfir.ile. - se exccttlii sinllttl lrip:'iittrlui ghicin<l ctr
nrrir irrrcrr qi rrnlrrrn rrrtor.
<'rc,hii

{'

qi rrrai ales a miinilor in vialn tivitatea ornului este incotrtestabili. inlre urigcdrile tnqnrblelor superionre
Inlportnn[a nrenrbrelor superioare ;itLrri de naturfi l'unclionald,

irrchiqi lirrrrrn gi gt.eutaleil,

tivithlile de instruire qi eclucnre, tle nrurrci qi procluclie existd cele lnoi strf,nse l)eficienfele rrrclrfologice gi lirncliorrale ale nrenibrelor
nclire gi rnigcale, inrpic'clicI Iblosirea rn6irrilol
rrrlrri.

ttlliecle vnr.intc.

se cxccttlii sirlrltrl de ot'icttlarc 5i ;rrcciz.ie punf,rrtl ln lr:cul lor, cu ocltii stt1:elioare,

irrclriqi nntrnrile obiccte.

buririle de coordorrare gi rnai ales lipsa trrrei legittrri I'urrclionale perl'ecte intre

- sc

loloscsc tlil'critc j',rtcc,l"e rlc cxcrsirrc nlotollc

n dcgetelor

gi

itr toate ncIirnrile practice ale

rrrliirrilor'; ntitnlen unor pulrcle, ulntiilirea rrrror

lipii,

{rl)ucnren tlilbr.itelor obiecte

rtrici, rnifloc:ii gi trrnli, tr$onre snu grele, cn: llile, ntirrgi, obiectc gcorlclrice dilbritc,

Annlizale schernnlic, chrlli criteriile telrrrice qi arratonro-fiziologice, rt:1iilc rnotrxrrc ale tnenrbtelor strperioat.e sttnt destttl de sitnple, dar din
rrrbirralca Ei courtlonalea lor-s-a putttt a.ir-rrrge la utr trraxitnunr de perfeclionare, la
ce se cunoa.tle sub ttunrele cle abilitate satt tttiiestrie nranual6.

tttbtrli cle clivclse tniirirrri gi glculSli; slr'f,rrgerea, li"irrrriintar'ea urrei rnase lroi
clastic'e.

qi

ccle tttrti htrtre exelcilii rle abilitatc nrnnuirlir surrt cxclciliilr: alrlit:rtivc

crt catactel clc tttttttci; ttttrltlnlea gi tlelrrorrlarea ullot ;liese, rrrorlclirjul, lrtltlnltrl,
sclisrrl gi tlcserrntul, exerciliile la pian.

l,lxistArrd nunreroase posibilit[1i tle alterale rnollblogici qi de lrrlburiri

rcfionale ale nrenrbrelor superioale, s-au putut dezvolta tot atfit de nunreroase
:cedee de reeducare gi Iecttpelare ltrrrcfionalfi a lor. Procedeele cle spucal'e cu
irra gi cu degetele sunt floal'te variate (fig.

al).

{.ir \-'4:-:=:\\

/:>'

'- .-]L*J.4.--'<t-*.1._-t-

-{@'---

l3xerciliile pentru reeducarea lirnc{iorralh a rnerubrelor supetioat'e pot fi


lpate in sirnple sau contplexe, sittretrice sau asinretrice; ele pot

si dezvolte forla

l rezistenfa,

viteza sau coorclottaren tnipcirt ilor'.

I)dnt rrrai jos cf,teva exetttple:

- gcz6utl cu plrlnrcle alllicntc pc o trritsi't: sc lidicir gi sc sprijirrri la loc,


ri inlffi palrrrelc si apoi degetele (sau invers), sitttttltatl sau alterllativ, cu 9i lEld
rrlrolrrl vetlelii; Orr palruele aplicate pe trrasE, se riclicd in extensie fiecare deget, c6t

tr'-\ -.y\
!-

ri srrs posibil; dirt pozilia ctr paltnele irr stts, se flexeazd fiecare deget hr parte;
1;r:lrrl rrrirlc sc

ol)tlnc lieciirrrin rlilrtr.e celelalte patltl tlegete, cu o ttgoar[ presiune.

llcxin gi cxterrsia sinrultarri snu altelnativh a degetelor itr ptttnn;


rlcgelelor;

pilr Irrrt:rr qi u;rtolricten

liig.

@;4I
.

It

Exerciliile ;rentrtt atttebt'ale, coate gi urrreri au fost analizate mai inainte.

grrrbil; irrvnIil lrtrrcinic tttet'sul inainte, a;roi lnlelal gi inapoi, itrcearcl ntersul spLijinit

f'

in

unele cazuri, urigcdrile anornrale, nestdpf,nite, necoollonate,

ca

tlar ltrrll colttlolrrl vo<lerii, rrrelge spriiinindu-se cu o lrrArri rle o singulri

ba16,

icrrrile, tlenrtrr6turile, spasntele, nriqcirile arrornrale (choreice gi atetozice) trebuie ie rnai inthi st5pdnite gi apoi orientate in sensul rronnal,

si

lixerci;iile tle ntet's cu cAriele gi cu cloui bastoane lepetf, exerciliile


irrlre barele parnlele, cu cleoselrirea

lEcute
a

ci

pacientul trebuie

si

inve{e nrutarea irrainte

cflrjclor snu bnstoane,lor ln fiecare X.8. lleeclucaren rnigcririlor nrenrbrelor inferioare gi in


specinl a nrcr'srrlui
Ileeclttcarea ftrncIional6 a ntetubrelor irrferioare se incepe, in cazurile glave

pas. ntAna
cLr

hxercifii rlc nrcrs cu un singur baston ({inut, de preferinli in


<lreapt6): rrrersul

in polt'tt /lrrpi cons(i itr dncerea bastonului inairrte, pdqirea in duceren bastontrlui itrainte, deplasarea piciotului st6ng

piciorul stAtrg, ducerea din nou a bastonului inainte, pigilea cu piciorul dlept; rrrersul

lc picr<lele snrt sciitlele nccctrluatE a furrcliilor neurornotont'e, clirr pozilia culcal


oziirrd, corrlirrLrfirrrlu-se irr

gi

in lrei /irrpi

constd

la

poziliile;te

genurrc'lri $i

starrcl. - .::

nivelul bastonului, clucerea piciorului drept inainte; rrrelsLrl in doi timpi se face prin
,

l)irr pozi[in

cLrlcat pe spnte se irrcepe cu exelciliile sinrltle cle llexie qi

ducelea bastonului inainte, odati cu ducereh piciorrrlrri stiilrg, clrrpir care

urrrreuz-tr

xtettsie n lrir:ioarel<lr Ei circrrtuduc(ie a gleznelor, cu llexia gi extensia genunchilor,

ducerea piciorului drept inainte, printre cei cloi stfllpi fcrlrrrali din bnstonul lirrrrt irr dreapta qi piciorul sl6ng.

btluclin gi arkluclin, rotnlia qi circtrttrduc{in din qolcl, Pentlu exersarea sensibilitSlii

inetice se apasi

ctt tdlpile pe un lrlan verlical, nrorltat in patul

pacientulr.ri,

llxcrcilli tlc nrers frirrl sprijin: prirr cxcrcilii prcgiitilorrlt:

sc conlrolcrrzrl

4ontentele urttt5tonte cele nrai irupot'tnnte sttnt ridicalea in gezut, st6nd pe genunclri,
And

echilibrul corpului in pozilia stflnd; se piEegle inairrre cu.un picior', se lrece greulnlen
asupra h"ri; se plqegte apoi cu piciotul urttrIlor'. irr ntersul pe tererr plan se aplicd pe

pacienfii au cleseoli nevoie de s;rr'tjin tnecarric sau de sprijin viu.

Din pozilia

stdrrcl,

cu spliiin se irrvali tlecerea greutifii corpului pe

urr

sol, nrai intdi cilcffiul gi apoi vf,r'l-ul picionrlui. irr urcu$ se ;xrrre
nrersul lateral 9i in urcatul scdrilor se aplich rnai inthi

iirtii vArlul qi apoi

icior sau pe altul, legdnar-ea corpului gi tliferite nriqcili ale rrenrblelor strperioare.

cdlc6iul, irr coborfile se rnerge ca pe ges, aplichnd rrai iritdi cilcfiir.rl qi apoi r,6r'ful. in

Exercifiile dc tttcrs sunt cele tttai inrpot'tarrte tnigcdri de leeducare


eulonlotoare. Mersul nu poate

virful piciorului.
a.ir"rng sd

li invifat

sau recdlr6tat, lhrd

si fi

a.iuns,

prin exercilii

Bolnavii ?nleleg destul tle gteu aceste nriqcilri descornpirse gi nu

realabile, la luarea gi urenfinerea, fhri sprijirr, a poziliei stdnd irr stale.de echilibru gi
r nriqcarea

meargd'coordonat gi echiliblnt, cu ritm gi cu suplele irr rrrigchri, decdt dupi exercilii indelungate gi repetiri nurneloase,

alternntivi a picionrelor. Prirrrele exercilii

cle rrrers se

invali cu sglri.iin

iu, intre paralelele cu cArje gi bastoane, cu a.iutorul unor cdrucioare sau al unor
ispoz-itive mecanice.

Exerci!ii de rrrers pe plnnuri inclinnle: dupi ce a invfifat birre nterstrl


terelr plarr, pacientul incepe trrersul pe planuli inclinale. Pe un spaliu larg qi

pe

l'oartte

llxerciliile rle rners irrtre bnrc pnrnlelc, ru cirje qi bnstoane: Pacientul


: sprijind cu fernritate cu anrbele rnAirri gi cauti si-gi

pulin inclinat, prevdzut,


pagi pe care lrebuie

cle

reguli, ctr

clotrd bare de spl'ijin, strttt desenate ul'nte cle

[ini capul in pozifia corect6; el rval6 mai intffi sh-qi ridice alterrrntiv piciorrrele ln diferite inillinri gi si-qi irrdoaie
enunchii pentru urcatul pe lreple; vn lace pnqi egali; se va migca ritmic Ai

si cnlce fhcierrtul in nreis.

Pentru rneisul in urcug, trurrcltittl se

inclinh ugor inainte, iar genunchiirl auterior se irtdoaie mai rnult qi se aplici pe sol rnai irrtf,i vArhrl, apoi cilcfliul piciorLrlui. in cotrorAt'e, genurichiul posterior are o flexie ruai nrnre, irL piciorul iuttctior se aplicl pe sol nlai inthi ctr c"ilc6iul gi apoi
cr.r

liri

lrlirl; trurrchiul

ge nretrlirre

trgot'inclirrat innpoi. lixerciliile de urcqt gi de cobor$t

se

co|esl)r.'.rziitoilr'e. Mersul se l)oille reedrrca


girrrrrasich rrrc<lical6.

in

caDrera pncierrlulili sflrr i'1 sgla {6

:t

lhce cu sau

ftri

spriiin intre [rnle,

cdr,je saLr lrnstonnel irr acelngi f-el se invald

'catul gi coboritul schrilor.

Exercilii tliverse (le rrrers:

I'acienfii cu tulburE'i de coordora'e invalr si nreargd pe o porfi'ne rungi tlc 8-l0ltl, lt'asnti pe;rocleaua slilii cle ginrnasticd qi irnpirlith in spnfii rle rrir.inrea
pnqilor, inattnltttl cirora strnt obligali sh calce, in lurrgul traseului surrt rnontate
<le bar.e

0c0lirea snt treceren peste obstacole se lhce nrai intf,i analilic $i cu

rrijin, apoi rrortrtal gi

liri sprijin.

spliiin,

* nlers cu opriri gi porniri lrruqte, clupi un arrttrlit nunrdr cle paqi clinainte
r(at;

irl sdlile speciale de

ree<lttcsre a nrersulrri se construiesc planur.i iuclirrate

- rrrers irr cerc, irr zig-zag, pe o litrie sirruoasi, r1lers cu sclrirlbarea direcliei rloirrceri din rners), nlers cu picioarele cleplltate, nrers
crs lateral gi irrnpoi;
ct-r

ascenclenle qi descendente qi treptc perrtr.u urca( gi c.bor6t rnfirginite de bale de splij i rr derrrorrtabi lc.

ilrcruciqarea picioarelor,

Itt aceste sili srrnt fixate;re pereli, la inillime;rolr.ivitir oglinzi r1n1i ;tr:rtllrr atttocotrtrolttl rrligchlii; in clulapuli sau in lal'lrrri vorrr gfisi rlil'eritc lilrrri tlc
bastoane qi aparate petltrtt reeducarea lilnclinrralfi n rlersultri, n nriiirrilgl.gi rlcgglt:l'r..

cllr.ic,

nlels cu lrunchiul inclirrai irrairrte, rners cu genunchii inctoili, ulel'$


rner.s cu pagi

pe

illirl 1:icioalelor,
:re are

lilalte tnici Ei liralte rrari, rners prirr ialbi sau nisip;


DLrpd deplinclerea pelfectd a

'I'oate aceste exercilii se lhc de reguli sub corrtrolul vederii pacientulrri

tot tirnpul privirea alirrtiti s;rre picioare.

ersului (dupd ce s-au lbrrrrat lellexele), se I'ac exercilii de rners cu privirea


dreptatd inainte spre un puuct

fix; luind nrlsuri tle asigurare se pol execttta qi

:ercifii de tners cu ochii inclrigi. Exerciliile de rrrels pot fi combinate cu miqchrile


errrblel or sul)eIioilre.

Ileeducarea nrersului este inclicatd in tulbtrrhlile cle.rners ;rrin leziuni ale


,selor gi articulaliilor, ale nrugchilol sart nervilol petilelici satt centrali (parezele gi

raliziile flagte qi spastice ale nrugchilor, tulburiilile de ecltilibru qi coolclotrare).


rntrainclicaliile sunt dictate cle slilritea excesivi
Lrsculare intense,

pacierr[ilot', de atlofiile
gi

artropatiile 9i irrsuficierrfele ar-ticulare grave, tul[rur{r'ile psihice

,lile ncrtte lel;r ile etc. l(eeducalea neurorrtotoare se poatc incepe de la patrrl bolnavului, prirr

igciiri arralitice, executale dirr pozi{ia culcat gi gezfincl. CAnd bolnavul pirdsegte

lrrl, excrciliile rle rlrcrs se execuli pe scaune sau harrclrete rle tttirirne

Xl.l.
CAPIT'OLUL XI, EXEIICIT'II FIZICE CU
CARACTEN API.IC,4TII/
lleedttcnrea trettr'orrotolre trelltrie sri tirrdir irrtotrlenulrn sllle t'ecupet'nl.efl tegrald o migcfrrilor lrolrnflle ale corprrlui snrr,

I\{trt'sulql nlcrgnlcn. Curn rlc lercn,

lVlcrsul esle exerci[iul cel tnai util pi rrrai sitrplu dirrtre toate exerci;iile
nplicative; el ponte varia irttle plirrrtralen scurti, tle citeva rninute pe zi. qi nrersul pe

jos, pe distan(e lutrgi care poate sii cluicze orc intlegi. Mersul constituie un stirnulent nroclerat al marilor funcfii organice gi un
procedeu cle liniEtire a sistenrului rlervos. Pliurllalea

in aer liber gi exerciliile

in

in cazurile grave, la

r.eci;ritarea

rurijlocul naturii surrt reconlandate, pentru el-ectele lor lirriqtitonre qi clelivative, rnai
ales onnreniklr olrosi{i de ruunca iutelectuali satr tle alte activit6li seclentare.

prirrcletilol tttottice inclislrursnbilc vieIii. l]olrrnvii qi convnlcsceplii cftror.a

li

se

:otttntttld tttt tratatrtent rle reeclLtcare lirnclionali qi strrrt clolnici cle vindecar.e,
et:rttil ln ittccpttI docili qi siirguinciogi exerciliile analitice ale ginurasticii nreclicale,
r', tlttlril cfllcvn
rrt11e s?l

Alergirilc

surtt exercilii aplicative nriri conrplexe qi nrai r'lltositoare. cat'e

stirrruleazd tnni intens nrarile lurrcliuni qi ctlrrsutnti o rrtnre ctrr(itate tle erretgit:. irt

leclii, irrtreabd cu o oalecale irrrloinli clacd;rlilr

aceste lrretode vor

ginrnastica nreclicalE se folosesc alergiri liralte scutte ("tle irrc:irlzile"), irr pnltur

l)tefllgi pe;ticioarele lor.'llebrrie si le lirspurrrlern ci exercilii[e sintple,

introductivi a uno[ leclii irr c0re esle rrevoic rlccare se urnrrileqte stinrulnrea intetrsi a clczasiruilirlici,

o pcrioitrllt rlc ittlrrplntr: it


11

gi pe gru;re de rrrrrqchi, l)e segnlerrte qi axele atotttice ale rtrigcirilor, au rolul cle recorrstituire a nrotlicitigii nornrale gi de
rjculale nrrnlitic pc articulnfii

orgarrisnrului la clorl pi nlergdri srrslirrute, in pat'tcn litttrlrrtrrctttrrlri

lt:1:liilor', ptitt

:gitire pentrtt exectttarca ulterioari corecli a ulror nrigciri rrrni conrplexe qi nrai r-cile,

Crrrn de tercn este urr procecleu curativo-prolilnctic, lirlrtsit irr sln(irrrrilt:

in

ginrtrastica tueclicali exerciliile {izice analitice sunt conrpletate

otcleauna cu exelci;ii sintelice ctt carncter':rplicntiv. irr nplic,alea lor se lrrocecleazd

in sanntoliile urrde se poate practica ttrersttl pe.ios irt lctt:tt variat. Acest procecleu cousti din rners irrcet qi lirrigtit, r'itrrric qi uuilirrlr, pc ltotcci
balrreo-clirrraterice Ei
sau clrurnrtri bine intrelirtute,

rtodic porrrirrcl de
prinderilot notrice

ln exerciliile

sinrple pentlrr rel'acerea sau inrhurrfitifirea

in sens ascenrlent, in platou satt itr tttet's clescenclent.

cle

bazi, gi a.jtrng6nd la rnetode conrplexe cu caracter trtilitar.

Lunginrea distarrlelor, bine nr6suratd qi ntarcati cu stdlpi, variazi de la cffteva sute de

Prin natura gi nroclul lor cle exectrtare, aceste exercilii se apropie foarte
rlt de migcirile naturale pe care bolnavul sau convalescentul le recnpiti clach qi-a

rnetri la cf,1iva kilornetri. irrclinaren l)clltelor tr.ebuie


cle gracle.

si

l'ie foalte ttrici, irrtre 5 gi 20

Din

l<lc

in loc, pe patcurs, sunt levizrtte pollasttri ctr bhnci.perrtru oclihtri,


a

;trat integritatea morlblogici qi lurrclionali snu le sulllirreqte plirr nrecanisnre


npensatoaie.

iar intre traseele principrlc, se l'ac rirurrruri de legitttrri perllru a sctrl'la satt lttrrgi,

u$ura sau irrgreuia, a valia gi gracla lnersul,'l'ererrtrl cle cttrii trebuie sh irrdeplineascd

Exercifiile nplicative sitrrple lelhc Ei clezvoll.6 prirrcipnlele depr.incleri ,trice de baz6: nrersul gi alergarea, tirilea, r'idicalea qi lransportul de glerrtili,
rncirile qi prinderile, chldrlrlile etc. Exelciliile aplicative corn;rlexe sun( cuplinse
rnetoclele cle terapie ocupalionalii gi oclihrrh activ6.

anunrite corrclilii gi

si fie anrenajar clupi

un plarr [rine intocnrit. I)r'trtrrtn'ile 9i potecile

se amenajeaza, de preferitrti, intr-un tleal irn;ridulit satt plantat special. llste de


pre[er.at urr nrccliu rratuial, agleatril gi pulirr fiecvetttat, irr nftrra orfl$elot: satl qi

ill parcul'i

grldini tnni tnari,


ig snrr <:Ilrlrrr

ttn<le aerttl este trrai ctrrat gi zgonlotr-rl

lrlai redus.

Crrrn sc l)oate lirce in tonte arrotiurprrrile, pe tirtrp fi'tttnos,


fi
rI

lbri vAnt, ploaie

cxccsivit.

Xl. 2. l,lxercilii tlc tiirirc.


I'lirnbdrile se lhc o (lati sau
<le

tlotrl oli lle zi, cu o orI innintca rleselor'


Ei

lixerci{iile

cle tfir'6re constau clin

delllasdri ale corpului executate in pozilii


bnz6.

'inci;rale sau la 3-4 ote rlttpd rttash. Llneori curfl se recorrrarrdd dis-de-diminea[6

cu hazei de susIirrere qi cu centrul de glettlate lbalte apropiat de aceasti


Itoziliile qezind gi culcnt. Aceste pozilii ol'erh corpului

rial seara irrainte de culcare.

lurrclanrentale ditt care se executi tiir'f,rea suttt in tttttuhr de trei: pe genunclti,

llloltul depinde

cle distarrla ;ralculsh, tle

inclinalea lrantei, de ritmul paEilor

o lllare stabilitate, in

schinrb,

de viteza mersului, de vnrintiile de lners in urcup, irr platou sau irr cobor.Aq 9i, i. hrgit cle durnta opririlor', irt tinr;rtrl ntet'sttlui gi la ptlpasuli se vor executrt exercilii
: respirnlie gi lelaxare. I\4eclicii satr ajutoalele lol vol sulaveglrea cura, vor contlola

deplasilile se lac cu un elort irrtens. 'l'firdrea propriu-zish rezult6 din nriEcdrile de tnrnchi, la care contribuie rneurl:rele supetioale qi cele inferioare. Exerciliile
t6r'ire sunt foarte obositoare, dar allelrrirrd rrriqcalea corl)ttlui cu cea a rrrernbrelor
de
qi

rcierrlii gi vol doza elortrrl.

l.llcugul irrgreuiazi respilalia


:

qi

elbrtul cu pauz-ele, pot deverri exelcilii

cle cluratd. Delrlasarea se poate face

lucrincl

nrunca irriurii clin cauza

lLrptei

sirnetric sau asinretric: prin rniqcirile sinretrice se ohlirre tfirfiren irtairrle gi irrnpoi, prin rnigciri asintett'ice
se oblirre tdr$t'ea

grurisrrrrrlni crr gravitalia, lirrln rrervizuti, rlar sinrlitf, la fiecare pas in urcuq. N4elsul

oblic6, ilt cet'c sntr itt zig-etrg.

plllott eslc litrigtilor' ;i aiuti la restabililea ritrrrrrlui lespilatclr

Ei a pLrlsului rrourral;

r:rsrrl tlcsccndent. rrptrleazi lirrrcfiile nrari qi le oclilrrregte.

(lura tle telerr este trrr exerciliu cle clulal.6,;rerrtru cd firrrcliile rrrali
rlrerreaz{ sau se recupeleazd loarte incet, iar elbrtul tletruie

Xl.2.l, Exerqilil
se

de

liirffrc tlirr

prtz.itt-!-ttC g.gltllltt'.lti

Itozilia pe genunchi

este foilrte irrcotrroclil, clc ircccu cxcrr:iliilrr rlitt rtt:t'ttrtltl


vut

si lie liine dozat

pentru

pozilie sunt destul de rar'in<licate. Sc ftrluscsc rnai llcs

iitnlclc: pt: Atrnttrrr:lti,

lrt:

ru pLocluce obosealtr sau palpitalii.

Aerul curat qi ft'urnuselea natulii influerrleazi favorabil stalea generalS a


lor cal'e fac cu regularlitate cura de teren.

cdlcdie fezand pi rnai ales, pe genunclri cu spr i.iin pe pnlrtte ("pe plllrt lirbtr"), r:trrt: constitLtie pozilia cle bazd n utrorexerciIii itnportante de tf,riile rlin tuclotllr I(lapgr.

Miqclrile cle pe loc suut pregdti(oare l')crltnr lilireo;rroplitr-zisd gi


cle

se

Exerciliul elte irrdicat bolnavilol cronici sau convalescerrfilor dr-rpi boli

executi prin nrodificaren poziliei trunchiului gi a tnernbl'elor: itrclitrat'en trtrrrchitrltri inainte, aplecarea spre orizorrtald, asigur'6rrd spri.iinLrl gantbelor irtapoi; incloiri
r6suciri cle trurrchi, in timpul cirora se exectrtl nriqciri nle ntetnbtelor strperioale
9i 9i

drndni gi bonavilor cu afecfiuni cotrrpensale rle cord $i vase; este reconranclal in


rurnite

boli de nutrifie gi de nervi (nevroze) qi in urrele lbrrne de reurnatisur crorric.


Cura de tererr este interzish in lazele acute Ei febrile ale bolilor aparatului

ryliator, in
rertensiune.

stiLile cle irrsulicien[I accenlucll a cor'<lultri sarr irr clizele

inl'erioale,'l'flrf,r'ea pe gerrurrclri sc lhce iuairrte, lulcral, itt cct'c clc., ctl llrrrtclritrl
vertical, ilclinat sau aplecat, cu rrriirrile pe Eolcl, la utttit', la ceali sirtt itttinse in strs,
irrairrte, laleral.

cle

iir cazurile in cale o asllcl de pinrtrale dcter.nrirti rnoclificrlri

exagelate gi

Pozilia pe gerrunclri cu spri.iirr ;re palnre putte tt'ttncltitrl pe ltlan oriz.ontal.Greutatea capului, a centurii scapulare qi a menrbrelor stlpet'ioare, a toraceltri 9i
a

elungite ale sldrii generale a bolnavilor'- agitalie psilricd, r'idicalea tenrperaturii gi

e reacfii care trideaze dificLrltdfi de adaptare - cura se intlelupe gi nu poate fi


ruati clecit
rrrrzrsl

abclotlerrtrlui, cnle irr pozilia vcrticoli se spli.iind pe coloRtta verteblali, scntle ltrarte

dupi o irrgri.iitf, pregitile prcalabili, prin exercitii de nrers in sala de

ic5.

lnglt, 1$1rend sarcinile mecanice alc coloanci vertebrale; greutatea acestor pir[i nle corprrltri se spri.iirri acurl pe nrenrbrele supetioat'e Ei pe r--ele irrlerioare. (irafie aceslui

t, rnobilitaten coloarrei vertebrale creqte, iat nrigcrilile


asti pozllie stttrt trtttlt trtai attrple in toate settsttt'ile.

<le trrtrlchi exectttnle ditt


lirrrr lc,

Migcirlile

cle bla{e qi

picioale se executi alternativ 6i, la nev<lie, cu extensii

pozilia orizontald u trtrnchiului l'avorieezi circttlaIia sAttgelui, iar coldtrl


<le

'l'ardrea se poate flace, de asenlelrea; orizontnli


sarr peste

cu tlunchiul la orizontali,

sutr

luptat nrai pu{itt inrpotriva gravitrrliei tlecht irr pozilin stflncl,


irr prima;:ozi1ie, cu trunchiul deasupla orizotrfalei, captll este pulin ridicat,

orizorrlali (l'ig, 46).

pe getttrtrchi, ctr spriiirr 1re pahne (cu trunchiul olizontnl); tdrilea inainte

rc6iul oblic 4e sus in jos gi clirrainte itrapoi. ttrettttrrele stlpet'ioare itltittse,


ntele aplicate in lirla getrutrClrilot', coapsele trgol irrclirrate tlirrirrte

ctt

pornincl c(r rndna dreapth gi piciorul sting; la prinrul pas, coloana ver.tebr.ald face o

irrapoi'

cttrbtu'l accenttrati, totnl6, ctt concavitatea spre stfinga. l,a pasul urnrltor, coloatrei se inverseazS. Migcarea nrotriliz-eazi coloalra velleblalii
inferioare (8-10 D). Daci se irlailrteaz-e rrurnai cu rnirra rlreapti
se lrrerge

cgrbLlr"a

irr llozi1i1 a clgua, cu trunchitll oriz.ollttrl, captrl se nlen{itre ugor riclicat,


rrrblclc sttpet'ionre 9i coapsele stltrt verticnle'

in plarr li'ontal:

nraxitnttm cle rnobilitate se otrservti la nivelrrl articulaliilol irrtclveltcblale dorsale


rsi

irr poz.ilitr n lrein, callul qi trunchiul coboari


rt,ri9n1r: srtttl itrtlpite,

sLrb

linia ot'izotttald, nremtrrele

cu piciorul stfirrg,
stiirrg?1.

ctl coatele irr latelal,

satr iltt:ittse latertal; Cgloana veltebral6

in cerc spre stdrrga gi se corecteazi o cr.tlbLrlir scolioticir tolnlfi

rlc
ir

sil;i
lit.

pe cea irrvcr.sczc crrlbu|ile, cilirz-irrtl regilttrea lorntrari Ei lortloz-ffrrd


pe gcnurrchi irr 1:att'rt labe se pot execLtta nrigcirri tle pe loc ctl
i

clin aceeagi poz-i1ie: ttteis ctt rttenrbrele cle acecagi

pru t<:, rrrcrrrlrrrlr:

cir

l)in lrozilia

o datii coloarra ver(eblirlii lircc o crrrlrrrrii rlrrlrlr-r "irr S", crr convexitatea Iornbali de patlefl optrsi gerrrrrrclrirrlrri c?u'c irrrrirrlt.irzil qii t:rr
nriSc6rtdtr-se toate

nclr iu l, tnetntrt'e I e sttpet'ioare qi

lerioare'

cotrvexitatea <lorsali de aceeagi piute

fl unrirlului calc sc rrrigcrl. Astl'el, rllcir

sc

cu Ire genrrtrclri cu spri.iirr pe paltne: trecerell trtrrrclritllui printle bra[e, al rniqci|ii bazinul este clozarea coloanei vertebrale ("valul"). in plirnul lllolllent sub orizotrtalh, pins inapoi gi, prin incloirea coatelot', calrtrl 9i trttchitrl coboara lrrtllt 'se de sol. in rnotnentttl ttrttrilt<lr, t',rrnclriul trece printre blafe

inainteazi nunrai cu nrernbrele din dreapta se cot'ecteaz.i


convexitatea dorsald st6ngd gi lonrbalh dreapt5.

curburfi

"itr S"

cu

1le

genttrrchi

cLr

sprijin

1re

palme (cu coatele nrai urull inairrte) sau pe arrtebrafe

piepttrl

aproltie

tners alternntir,: capul qi trunchiul coboal'il sr"rb planul orizontal, coloarra veltebrali iqi

suple{ea coloanei rirrte gi irr sus, prilltr-o lni$ca;e onclttlatolie. Migcarea l1161e$te rteblale qi reduce cifloza toracald;
spatplLri, aceeaqi pozilie: incloirea trtrnchittltri irtainte prin riclicarea

iudreallth curbura clorsali nreclie (5-7D), coa;lsele se nlelllin velticale.

pe genunchi, ctr spriiin pe palnre, crr lrralele irrtirrse inainte (oblic inairrte sau

- tlirr

lateral): mers inainte cu paltnele alunecf,rrcl pe potlea sau ridicate alterrrntiv.'l'irilea


se lace cLr pagi rrrici, tlunchiul se nrcuieEle in legiunea dolsal5 supelioarii

otizotrt"alei, cifozarea coloanei vertebtale; in titlrp ce spatele se riclicd deasttl:t'a lurele se apropie de gentrttchi;

(l-4D).
gi

cLt tlrtcct'en Palrnclot'itr

pe genunclri cu sprijirr pe pnlnre, cu rrrf,inile lbarte apropiate de genurrchi

- clin aceea;i poz-ilie: intloirea lntcrnlir a trurrchitrltri


lal eral;

coapsele oblice inapoi: capul este clus innirrte gi in.jos, trunchiul se

lidici

<leasupra

itt stts, oblic in sus snrl acelaqi serrs; lhsncirea truncfiitrltti ctr lidicarea u6tli trral

orizontalei gi spatele se cilozeazd; exerciliul este hun penlru corectarea spal.elui plan
sau lorclotic.

clirr aceeaqi poz-ilie

: clrrcet ea trrrtri

picior itrapoi ctt sp|iiin pe vit itl


srts.

sntt

r.irlicarea ltri irr srrs; ducer.ea utrui Pic:io| la{ctal satt

- rlirr pozilin pc gctrulrclri ctr splilirr pe pnlrne sc nrai pot execula o serie de alte cxclcilii rle lilrflrc: itt ccrc rrtic, rrri.ilociu $itu rirnre, crr irrtirrrlcrea altr,:trrntivd irr sus a
rnerrrlrlelor srrperioale gi inlblioare, nrers lateral qi inapoi.

Clirrd se ltrcretzii cu tttai urulte pelsoane, flcestea vor li aqezate in qir, una

thrpi alta, Ei prrs'e sd execttte rrriqcriri iclerrtice gi in acelagi ritrn, sau vor fi plasate in
litrie, orgarrizfittcltr-se itrtreceri in ceea ce pliveqte vileza sau corectituclinea c1 car se
execuld exelciliile. X11.2.2.

llxcrciliilc tlg

tirirc

tliu lrozilia seziintl

Exercifii le

cle

tirire din pozilia

gczdnd au lbsl irrtlocluse de noi in rnetocla

de tdrire pentrtt a o corttplela cu o serie tlc cxercitrii ulilc Ai penllrr a-i nrlilLrga rroi rnijloace de corectate a utlor delicienfe fizice. I'ozilia gczirrrl csle lixnloirre pcrrtrrr

cilirzurrlii |rcrrllrr irrlrr.rgrrl sDrrlc. 'lliril.r:rr tlirr pozilia qezdnd antt'erleaze rrrtrqchii din.iurtrl [razirtului, rrrrrqr:lrii rrrt:rrrlrlclor irrlt'r'irrnr't:
bozin qi colattn verlcbrnlfi lotnlxrrii,
<lrrr

1i ai spatelrri, rnai llrrlin ai rnetnbrelot'supet'iont'c ai ai plrtrrrrlui arrlt:r'iol irl lrrrnclrirrlrri.

Miqctrrile se execuli din pozilia gez.firrtl crr picioalcle inlirrso (pc sol) srrrrt:rr
gerttrnchii indoi;i qi crr picioarele.spri.iirrite pe tirlpi; se nrni pot exccutn crr lricioirrclt:

ridicate de pe sol Ei cu genurrclrii "in echer", sau cu ei irrrl<li1i gi inrbriiligali. Petttrtt corectnrea devialiilor scoliolice lorubare se l'olosesc exercilii din

pozifia gezdnd asirrretric pe unul clin qolclLrri qi pe o coapsl, pe genunclrii indoifi

gi

\r-

garnbele apropiate, cu

u11

gerlulrchi irrdoit qi cu celdlnlt intins (inainte, oblic

sar-r

\-\

lateral), cu un genunclri indoit gi cu celilnlt intins irrapoi. Itrinrelc exercilii sc [nc'pe loc gi conslau irrrleosebi in treccleii cle la pozilia firndanrerrtald

la poziliile tlerivate. 'l'flrfiren

;:rr:opriu-zisii se lhce

plin

schinrbarea

greutdlii cld pe urr gol<l pe altul gi irnpirrgerea irrairite a urerrrblelol inferioale.


Deplasarea se ntai poate fhce: irr sens laternl, plitrtr.n ugonrir legirrare a trtrpulrri irrtro lrat'te sau alta, inapoi in cerc, cu sau

lili

a.iutortrl rniinilclr.
$ezarrrl sunt

llxerciliile de tf,rf,r'e dirr pozilia


J4$.,,0

ulilizale pentru torrilicarea


a

nrugchilor bazirrului gi nrerrrbrelol irrfelioare, perrtnr corectarea atitudinii loldotice

spatelui Ei a coloanei vertetrlale sau a sc()liozelor lornbnre; cle sunt clcose[rit

<le

icace i1 tratarnentrrl
'a;rselot'.

obezitilii localizatc irr regitrnea ah<lt'rtnirrali, a hazirrtrltli 5i a

rujtrtprul pir:irrulgl11r ("rrrers sitrtrtltart satt ttltct ttirliv;

ririt")

sau cu altttotttl ntiinilor Ei picioarelor', ltrcr6ncl

fixercilii de tir:iirc din Bozitia culcat lrozilia culcat (pe spate) cu clerivatele ei principale * culcat pe partea
X1.2,3. rlerioarh a corpului pi culcnt pe o
:

aceeagi pozilie: lararen

in

cerc spre clreapln sau spre stdnga, ctt

rneru6rele superioare irrtinse inainte. <lblic irrninte sau lateral.

in prirnul r'6ncl se dtrc

latuti

pelnrit execttlal'ea adeviratelot'exercilii

lilire.
l)e schiurtrarea poziliilor tlirr crrlcat
se leagf, nli.,sc:rren tle rostogolire prin

tnellblele superioare, unul cate unul sau deodath itr setrs latelal, ctt itrdoirea lateraltr a trunchiului; i1 tiurpul urllfttor se (luc nretttbt'cle inlbrioare in serrs opus 9i sc
reclreseazd

trulclriul; nli$carea se poate exectrta qi pLin cleplasat'ea silntrltattI

sucilen corl)ului intt'-o parte satt alla, llortritlcl ile ln pozi{ia ctllcat pe spate satl cu intinse deasttpra capultri. ln i1 .it1s gi linAncl rnernblele superioare pe ldrrgd colp sau

bralelor gi picioalelor;

l,ozifia culcat pe o lnluri pernrite o tf,rire greoaie, asillretricS, irr <lilecIia


capului sau a picioarelor. Se executi prinlr'-o trqoari leg[rrat'e itraittte
acliunea de tt'aget'e ctr ttrf,irrile sntr de inrpingere ctr picioarele'
Ei

iriirel pro;rriu-zisil. se lirce prirr aluttecatea cotptrltri pe sol, ctl sarl


crrrlrtclut srtpct irrlttc sirtt ittlc'rionte

liri

a.itrtortrl

inapoi 5i P|in

llozilln crrlcnt pe spftte esle destul cle inrpt'op[ie nrigcirii de tdrfire, dar rte tlult uqrtratd prin irnpingerea cu tilpile picioar-elor irr cazttl tdrdrii irr direcfia
rpului gi prin tragelea cu palmelein cazul tdrfirii in direcfia piciqarelor; delrlasat'ea
r

Exerciliile de tir.6re corrstituie o urelocli

cle

ginrrtasticd nrcclicrrlir (lirrtrc cclc

ltt t:ttttttlttrltt nrai npreciate; ele se execyti l'ie irrdivitlual, lie in glrrpe tnici 9i onrogttttc, <lrrpir sau <.ltrpd exenrpltrl qi litrnul plirrrtrltri executtrllti prtt li cxcetttrttt:

prol'esorultti,

poate flace lateral sau irr cerc. Migcarea ale avarrlnitrl

ci

spatele ritrtiirre aplicol pe

sunetltl de totrd, lttett'olloltl satr cltrpir tiltlz'ich'

anul cle sllri.iirr, asigtrrintl coloatrci veltebrtile o pozilie corectfi

TArf,rile sgpt exel'citii glele cle [or'lii, rezislen[6


avantqioasd

1i

coot'tlottitl'c. Sttttt

lrozilia culcnl 1tc pnt'lea nnlcrionri n corprrlrri este rnai


'egititoare:

,ntru exefciliile cle tArAre. Din pozi{ia irriliald se executd rrrai int6i cdteva exelcilii

rrecesittl contr{rcfie ntonotone gi clesttrl de obositoale, lnai ales pentrtt colrii' I)eoarece pi trloclreazh uneoli static6 pi clirrartrici a untri rnare nurnir cle nrt.rgchi ai trLrnchitrlui

- ridicarea capului

Ei extensia

gitului cu tensiurle: crr capltl liclicat,

incloit'ea
spt'e

vor fi inttertlpte lnigcirile toracelui, exerciliile de l616re se vt'rr execttta in ritlll lelrt 9i pozilia corecte' de parrze clese, pentiu respirnfie qi relaxare; odihna se va fnce in
crrlcat pe spate.

itului in sels later.al, rdspcirea dintr'-o pnt'te in altn, tlttcet'ea callultli in cerc
0nga gi drenpta;

Exerci;iile sau pot

cle

tirffre pot fi exectrltrte irr leclii speciale (girnnastica de tf,rf,re) partea ltlnclarnerrialh

riclicarea capului gi pSrtii toracice a trqnclriului cu spriiirr pe palnrh, ctr riinile la u1rir., la cealE, pe creltet, ctr bra!elc irrtirtse inairrle, latelal, cu ttl6itrile

fi

itrtrotluse

in

a lecliilol

obiEnLrite

de ginrnastici
aceste lectii,

exercilii corective, gi se irreaicala; se incepe cu exercilii cle nrobilitnte, se continui cu inclreie cu exerci{ii cle

rcleqtale la spate; tArirea propriLr-zisi se poate lace inainte rapoi (in direcfia picioarelor), latelal qi in cerc.

(in direclia

capLrltri),

forl{ sau cle rezistert{i; petltrtt a irrviora


9i

cxeLciliile se cornpleteaz6, ctr intreceri

jocuri'
corectat'ea deficienlelor

culcat pe partea anterioald a lrunclrir.rlui: tdrdLe irtaittte


q1r

liri

niLrtortrl

ltxerciliile

cle tffr'are se

aplici itt gintnastica pentl'u

tembfelol'("tfirdrea qarlreltri"); tfir'6re

a.iutot'trl tltf,inilor'("tArArea trasfi"), lfirfiLe crr

ttror|irlo&icegi,firncIlonale,for.tificareatntrscttlatttriilidinrintlatearezervel<lr
gt

colnnei vettebrale 9i ilsonsc. Accslc exercilii contribttie la corer;tarea ntilrrtlinilor

tltrtttttttslrtttll, <lnt pe cnre, llirrcl rnni rar lolosite ilr cultura

elbnraIiilor toracelul gl bazinului, inldresc iuugchil trunchiului gi pe cel

llzici nreclicall, consicler6nr terli


clcgsebitir

nl

rrccegal' <lrrnl

sil le etrtrnldrn.
;re sub obstncolc se poale executn ca exerciliu cu

tetnbrelor; elbrtul intens gi nratile tnnse de rrruEchi puse in acliune consurnfi o burrh arte clitr rezervele cle gr'fisinre ale cor'ptrlui. de trceea surrt inclicote in tratarnenttrl lrezitnlii.

'l't'ccerlt

in ca<llul exorcigiilor de tfirire.

Srlriturile sunt exerci;ii fizice nrai grele, cale necesiti o truni lixerciliile de tirhte sttut conlrainclicate in caztrrile de clebilitnte pi slibire
s6riturile cle pe loc qi chiar sir,iturile la coardi.

coorclonare a

rrrigctrr'ilor gi o oarecare pt'egdlire tehrric6. irr ginrnasticn nredicalii, pot

a [orfelor-pacienttrltri, in tulburirile Ei bolile aparattrlui respirator"qi rt'diovnscttlar, in ttrttel'cttloza verlcbrirll ("rnorbul lui l)olt") gi in alte al'ecliuni
:centr"rald

fi

practicate

Ititlicnren gi transportttl tle greutili sunt exelcilii cu caracter r-rtiliral


.se

ce de

roltttiVe ale elenretrtelol alraratrrlui locorrrolor. [)e aserneuea, rru supt recorrralclate
rlsonnelor <le
vff

pot inrploviza cu nrultd uqurirr[i, ca exercilii cu ingreuiere, corective qi


nisip cle rnirinre gi greutate valiate.

r'sti irraintati.

echilibltr. in ginttrastica merlicali lblositn haltele gi rningi lrrcclicinalc nric:i, rrrijlocii,


saci
cr.r

Pentrtt a Plactica corect exerciliile tlc tirdre avenr rrevoie cle o sald speciald

girrrrrastich nreclicali, p6trati sau dreptunghiularh, spafioasi, lurrrinoasi, birre

|isit{ 9i, rnai ales, floalte curat6. Mirinrea snlii

Aruncirr:ile gi plintlerilc sunt exerci;ii

cle coorrlorrnle qi

llrilitirtc rrrlrrrrllil.

conclilioneazi rruruirul
cle

rticiparrfilor la leclii; o sali rniilocie ale tlirnetrsiunile tle 8-l(r rn; pocleaua sfilii,

in sdli gi irr ner libel se ittvali arurrchrile gi princlerile cu rrrirrgi rrqonlc rlc rlili:r'irc
nrdrittri sau, cr.t tningi nredicinale de dilerite gleutili, cor.esprrnz-Jitoare lirr'lci
antrerranretrtului
fi

gi

dndtrri satr ;rat'chet, tretrlrie sd fie acopeliti irr intreginre cu un covor cle linoleurrr, re perrrrite o bund alurrecare. Uneori, in loc de linoleunr, se intirrde pe poclea up

ecinria. peste oll,'-lucole sunl rrriqcirli cornplcxe rurttrrnlc clezvoltd, pe llingil lirrla
qi

C[flir:irilc gi lreccrile
care tind sd tlispard clirr viala

vor de pdsld, dar acesta este nrai pu[in indicat, intrucit nu este alunecos gi

se

rifi

ollului civiliz.al. lile

foarte gletr. Pe citnettt sau trrozaic exerciliile nu l)ot ll execulate {ec6t irr sturne groase, cu aphritoare cle pfislfi pentnr palnre, antebrafe gi coate, gentrnchi gi
:ioare.

abilitatea necesare pentru executnrea probelor, qi calitdgile psilrice cle conceutr.nre stdpffnire de sine, cur:ajul $i pel'severerrln. 'l'rebuie
ca[ere pe

qi se

si

irrctrrnidnt copiii rrrici sir

scirile fixe, pe bffrne, caclru gi li-dnghii, supraveghinclu-i qi a.iutAndLr-i


Dxerciliile aplicntive ocupit un loc trrirrol irr nrctotln cle

la

liclriparrrentul pentru lrraclicarea exetciliilor de t6r6re este, de prelbril[d,


slrrnr rlc bnie perrllu lbte Ei fernei,;rantaloni scurli (cu btrstul gol), pentru brrli.

nevoie, spre a-i feri de accidente.


reecluc,arc $i

biiefi

gi

l'ecupptare func;ionali. Ele au totugi valoarea unei tlepte superioale de exersare a

M6strlile cele rnni exigente cle igiend individuald Ei cle curilenie a s6lii, :cttttt qi srrlrravegherea rnedicali surrl cotrdilii irrclispensabile pentru practicar.ea
'cr;1ft

corpului, itr trecelea lui cle la exerciliile analitice alegirnrrasticii rrredicale la acIiunile
conrlrlexe cu caracter tle rrurrcfi.

uccslci lnetotle.

X1.3. Alle cxe rcilii uplicn{ive


I)etrtru clezvoltarea ttttttt'or rleplinderilol rlotrice cle bnz6 ale corprrlui, sc

clic,{

r.rrr

trrare rrrrrlril'rle

exelcilii nltlicalii

r:, cale ilu o

rrtilitate pr.actic,l

XI.4. Activitii{i nrotricc cu cal'ncter rle trrrrrrci, ter.apin


ocu pn

se irtvald sntt so pt'actici cu ugurittli gi


nrtrncile. cle finerle, ;leciz-ie qi

in bune conclilii

cle igierrfi. Surrt prefeltte

alti,

intrucAt au un cat'ncter individual gi pr.etirrd'o

lionnlri

'l'ratarnentul prin nrurrch sau ergoterapia, tel'apia ocupalionald gi toate

concetrtrare n atenfiei, pentru ca llluncn sd se facir in cotrrlilii telrrrice btrrre. Dupd locul ttnde se pot electua, aceste nrunci sunt: pentru bolnavii care nu

livitbfile crt carflcter de tnunch surrI elerrrente ale leeducErii qi recuperdrii


rcfionale'lolosite cu scopul de a contribui la vinclecarea clinici a bolnavilor
$i

pot pdr'6si patul, pentru bolnavii care rdrniirr in salon, perrtru cei ce pot lucra itr
incdperi speciale, in ateliele gi laboratoare gi, in s16rqit, pentru cei ce pot rnunci a[ari,
irr aer liber.

nvalescenfilor, de a le recla capacitalea cle tnunci Ei de a le inlesrri reincaclrarea cdt


ri reperle in nctivitate. Murrca este un proces lurrclanrental al vielii.

Atit

Pncienlii care nu pot lucra a[ar5;rot executa urnrdtoalele activitdli:


nrunca intelectuali c6t gi

l llz.lclt contribuie
lrici rrolrnali

finisarea unor piese n.retalice, bobina.iul, (6rnplf,ria

la pf,strnlen

sin6lilii

gi n unei sttlri de corrlirrufi burrE tlispozilie. <le nrurrcl scacle,

;i

stlurrgdria fin5, ceasolrriciria

gi qi

l)rirr sulbrirrlir gi iuactivitate cnpncitaten

giuvaergerin, tr:alora.ittl, sculptuta, pictura, clesenul, rnuzica, leg?ltoria tle clt"li


altele.

iar dispozilia

este inlocLritir printr-o stare cle rlepresiune calacteristici inde<lsetri


gi

lrruvilol cionici. Aceasti stare poate fi ra<licnl schirrrbati plirr interrsul, voinla lrturile pacientulr"ri incnclrat irr tratattretrtuI prirr nrurrca.

Cei ce pot lucra irr aer liber,


nuttleroasd,

cleslhqurtirrcl

nctivitlili r:n: glil<lirrrlriltrl,

pornicultura, cre$tere.1 unor aninrale tnici cle laboralor, cotrstitrric o grrrgril rrrrri lrttlitr

'fet'apia plin uruncd are ca scol) si ttorrnrrlizeze lirncIiile ttrlbulate de boald,

ridice nivelul de sinitate

fizici gi psihici Ei si

pregdteascd pe bolrrav sau pe

'l'erapia octrpn{iona16 esle inclicati bolnavilor, nccirlcrr(nlilol iii rrrni convalescenIilor, itrlir,nrilol sau deficienlilor

rrlt:s

nvalescent penlrtr plol'esiurrea arrlelioarS, sau pentnr


rflesiune. Aceasti terapie are salcina sd torrillce qi

a se orienta sple o alt[


si

tlupi boli clonice sirrr intt:r'vcrrlii

si

pregdteasci rrtugchii pentru

clrirurgicale precunr qi celor acciclentafi la locul de rnunci.


Aceste irrdicalii pot

rrt, sd reFabd rnobilitatea articulaliilor, sir restabileascd cooldonarea rniEcirilor,

li sistentatiznte

gi clupi rantr.rt'ile clinice.

iveze respilafia, circulalin siirrgelui qi sclrirrrburilor tnctabolicc, sii stinlulczc


riesele de vindecare nror'l'ologicir qi l'unclionali. Activitaten cu caracter
<le

in ortopeclie gi clrirurgie, terapia ocu;raliorralir este indicatir duph al'ecliurri


qi accidente, cu pseudoartroze, anchiloze, arrrputalii de rueulbre, l'etraciii cicntliciale,

nrunci cli senzalia errergiei care

t'etraqte qi

ridicl

nralforrna{ii gi defor.rrrafii accetrtuate etc,

rrrrlrrl bolnavilor', sclrirnbArrdu-le girtrl preocupdrilor legate cle icleea cle boald.

in rleclicirra irrtelrri acest tra{anlcnt


leurnatistnnle

este

util itt cazut'ile

cle irrtbolrrlviri
gi

'lelapia r:cupalionall

tecld bolrrsvil<x obignuirrla cu nlLrrca, pernri16nclu-le

cronice qi corrvalescerrfe dup6 bolile respiratorii gi celecardiovascular"e, de ttutrilie

inlrclinfi gi si relaci legitula cu activitatea clin viaIa nor-nrali gi nneori sd contintte


)pclnrea cu ea; esle irrdicati qi se plactici itr sanatoriile petrtru bolnavii clonici
cle

rcrculozfi pulrnorrar'{ sau extral)ulrnonarii, calcliovasctrlat'i, ;rentru neuropsihici, rtrici sau reurnatici. Perr(ru

irr neulologie gi rnai lles in netrrochinrrg,ic sc rccornatrtll itr paleze ;i paralizii llaqte sau spastice (in ataxii, dischinezii gi ttrlburili {liz.iopatice), dupi
leziuni accidentale sau interventii cirLrrgicalc.

a corespurr<le necesitililor qi

scopulLri Ierapeutic surrt alese

gi

in eazul cleficienfelor urror olgane de sinr[ qi irr special Ia orbi gi strrdoIrrrrIi rnurrca este o rrecesitalc fiz-iologici qi socialir.'l'ratarrettlrtl prin ntttnci llebttie

,orlratrrlate acele

activitifi care rru pretirrtl rru efirlt fizic satt rnitrtal plen nliu.e, ciltc

5. llitnrul ruigcirLilor executate in cacllul oclilrnei active tletruie sA lie reglat

i'
I

f'ie suptrs legilor terapettticc; accst tultiuncrr( sc asociaz.ir cu alte rrri.ilglce;;i

clrrllrl tipul cle activita(e nervoasd superioard nl liecfir:ui inclivid: un ritnr rapid snu prea

retode cle teetlucat'e ltrncfionald gi in special cu exelcri[iile lizice, nrasa-iul, chlirea,

letrt poate

si tulbule procesul

cle

refacere al celulei nelvoase.

-l'ot

clupd acelrst{ regulI

genlii fiz.ioterapici qi balneoclirrratelici.

trebuie condus6 allernarea judicionsi


unrreazi ttebuie

a elot'trrrilol

tel)etate. Fiecare efolt care


,.,,,ri \

Pe lAngd efectele fiziologice gi psihice pe care le procluce, terapia cupalionale capdti o importanli deosebitl ca nri.iloc de olientare Ei reor.ienrar.e
rofesionali.

si

incenpi

in

rtrortterttul liziologic cel nrai potrirrit. 1i rrrr

clevrcrne sau nrai tdrziu.

6. Odilrna depinde irr rnale rnisurh

<le

corrdiliile nrateriale gi orgarriz.atorice

Diverse activitif

i cu caracter <le nrunc6 pun irr evidenff,

atitudinea

ale activit5lii: cu cdt acestea surrt rnai burre, cu atfft oclihrra este nrai ellcace.

'olesitlnalfr gi cnpacitotea de invhfare, preculn gi randarnentr-rl intr -o anurnit6


t'tlclie, tleucoperi gretrtifile de ada;rtale gi nepotrivirile cu activitatea profesiolali casli llfuI <liscerrrirnf,nt, irrrlreptiind pe cei irrteresafi Pe o cale noui, nrai buni.

7. Refacerea calitililor fiziologice ale rrrugchilol ohosili se plocluce nu nurrrai in urnra ruigcdrior ci clriar' gi sub irrflucnta lc'prezerrlirrii uccstol trrigcl'rr i.
Irnagirrflnclu-gi $i

tfiind

interrs o acliurre care ar'putea fi executatfl cu rnugchii rilnagi


sc

inactivi, orrrtll obosil poate lesirrrli in parte cl'eclele o<lilrrrei active, Aceste el'ecte
X1.5. Orlihn:r activri

observi la cei care asisli, in pauzele

cle nruncd, la

irrtleceri sportivc pnsi<lnarrtc.

l.M. Setnetrov a lost plitrtul clitttre nralii liziologi care a studiat condiliile
urrcii gi ale oclilrrrei gi a stabilit itt trocl expcrirnentirl
r

8. Cele rnai bune exercilii pentlu lenlizarea odiltnei active sunt exerciliile
conrplexe, irr cnre se inrbind qi se echilibleazi elirt'tLrl stntic cu cel tliflarnic. l)c liirrgri

ci odilrrra aclivir

estc un rrriiloc

relacere rapicli a lbrlelor unui <lrgarrisrn otrosit.

exerciliile active a lbst

propLrs ca

rniiloc de odihnd activi nrasajul gi a,tttonrasajul.


ca

Cercetlrile rtrai noi atr stabilit urtrrltonrele legi care conclili oneazd oclihna
tivS:

9. Perrtru oarnerrii obosili clin cauza elorLurilor intelectunle se propun,

l.

nri.iloc de oclilrni activE, activitilile diverse cu cnr'flcter rnotor, ca nlunca in ael liber

Odihna activd este eficace daci se aplicd clupd un efot-t iutens sau de
cle intensitate trrcclie sau rnicir, oclihrra activd are elbcte

gi alte ocupa{ii care inrbinl utilul cu pllcutrrl qi exciti acele secloale ale sistenrului
rler'\/os cale nu participh la tttttttca ollositoale.

ngi durati; dupl o nrttnci


,ale cu odihrta

pasivi.
caLe

10. Oclihna activd clepirrcle de stale'a cle sdnitate qi de dispozilia psilricfi

2. Odilrna activd este nrai ellcace ln persoanele arrtlerrate, dec6t la cele

l'iecinria,

Pr^ncticf,rrcl oclilrna

nctivi chrpii prirrcipiile cxpuse trtai sus 5i asociirrd

la

I pentru prirna clati un efort intens sau susfinut. 3. Refacelea capacitifii cle nrunci este condiliunatS, in anurrrite lirrrite,
lensitatea activitdlii tle;luse irr pauze;
:f,rzie plocesul cle refacere.
de

exercilii cele rrrai burre condilii extenre, relncerea organisnlului <lttpd oboseali se va
face intr-adevir nrai rapid gi rnai corrrplet iar capacitaten de rnunci va cre$te. Starea
sii

elollul plea slab sau preil irrtetrs poalc

psihici n celor ce se odihrresc activ este nrai lavorubill penlrtt contitttrarea nltrncii,
slrrrptornele obiective gi rnni ales cele subiective ale oboselii tlispnr nrai t'epe<le, iar

4. E,fectele odihrrei active sutrt

cr.r a16t

urai irnlrortarrte crr ciil sunl altttenflte

acliune grtrpe lnai rnari qi nrai rnulte cle ntuEclri tlirrl.re cele cur(: nrr nrr purlir;ipnt ln
ttrcd. Ctt cdt va

rnn(lnrnentul va cre$te

nlit din ptrncttrl

de vetlere calitntiv cdt gi calrtitativ.

ll ntai ptrterttic inrpulstrl al'erent gi irrhillilin t:crrllilol olrosili


rin

crr

ttlil

Ittirttl prr:priocelrtot'ilol stinrLrlali irt lirrrptrl otlilrrrci vl lrt'lrrri

li,'

rrriri nr;rrr'

I'rirr cfftevn rrrotlificilri simple de pozilie a scli;relilor s-au creaI posibilitrlli

CAPIT'OLIIL XIL IITETODI! DIVEITSE AI.E

de excrsrtre 9i pentru rneurbrele infbrioar'e.'

I(INETOTENAPIEI
Aceste rrretocle rru au fost cu;rrirrse in grrrpele anterioare deoalece nu
putut fi clasificate dupi criteriile lblosite
trrfirrd

Apalatele ttrecattice nu perntit executareil unui exelciliu gregit, irrtlrrcirt


serrsrrl rrriqchrii
au

gi

rezistenlei nrigcirii trebuie

sI lie

reglate dupi necesitilile

irrtlivitlului. l-a inceput att lost cunoscrtte foartc rnulte nl)arate, aproaps cf,te un n;tnral
perrtltr flecarc rniqcare, clar, perl'eclionf,ndtt-se, acestea su llutut
ele, aga

aici, av6ttd un caracterdeosebit.

Mecnnoternpla gi ginrnnstlcn eleclrici surtt ccle nlai inrportntrte dintre


metodele diverse astrpta ciirora vottt ittsistn itr colttinttate,

tl cornbinate intre

ci nunrfirul lor a scizut.


Medicul suedez Gustav Zander (1838-1920) a o'eat cel nrai cornplex qi nrai

Xl l. l.l\{

ccn

nolcrapin

llUgllgllIlpg
csrnlllel;i

este urr urijloc specific al kirrez.iologiei constituit dirrtr-rtn atrsatrtblu

ingetrios sisterrr cle aparate mecnnice de gimnastici Ei tnasa.i. Plirnele apnrate


corrstruire cle Zander pentru lni$ciu'ile active qi cu irrgreuiere

lu lost irupirrlitc

irr rlci

trrrnorrios cle exercilii de ginrtrastici rrredicali, bazate pe lblosilea ttnor

selii; seria A ..-pcrrtlu rnernbrele supelionrc, ll".pcutrr-r urcrlblclc inlL'r'ionlc;i ('


pentru trunchi.

1l)i1.ftle irrgcnios corrstluilc, care pernril. cxcrsat'e.l atrnliticit n trrilcririlot'pasive, aclive

qi cu rezisterr{f, ale corPtrlui.

Zander a constluit gi citeva aparate pentru nl6suraren cot'pului gi irrsclicrcn gralicd a deviafiilor coloanei vertebrale.
Apnt'atele tle nrecanoterapie prezintri ?n cultr,n'a fizicir nreclicali un nrrnrir de

Gimnastica rnecanici are o origine <lestul de veche, Medicii greci gi rotnani,


gi incleosebi Celsius, au inraginat gi corrstruit divet^se itparate rtrdintentare cle exersare

a menlbrelor. Meclicii din evul rrreclitt, nlai ales ortopecligti, aLr flolosit - pe lSngi prrotezele tnecanice - qi aparate de gintnastici bazate irr special pe principiul
scripelilor. "scripeloterallia" se nrenlirte gi azi in unele clinici clc orkrpeclie 9i in
trrrele sdli nrai veclri de gimnastich ntedicald.

avantaje. Forla, rezistenla gi arnplitudirrea nrigcit'ii pot


drrpd nevoie, pentnr ca orice bolrrnv
rrrr

li

clozate mirrr,rlios pi gradate

s[ le pontd folosi. Fiecale aparat poate li socotit


ponte rnisura forla diverselol grul)e tnusculnlc
gi

adevirat <lilrarrronrehtr perrtrrr

ci

Mecanoterapia plopriu-zisi saLr girnnaslica nredicotrtecattici a apit'ttt sPre

sliirqitul secolului trecut, srrb irrrptrlstrl incepttttttilttr tle ttrecatiizate <lilr irrtlustt'ie
tlin rlorinln tle a irtloctti cllel'gia ttrlratti ctl llln$illa.

alati progresele realizate irrin tratament. O dati lrus lapunct, aparatul nu-Ei pierde niciodatd nr[sura, lucreazd contiiruu $i egal, cotrstatrt qi lhri rrrodificdrj.
MecanoterR;:ia a lbst criticati destul de sever, iar ctiticile surrt, ilr lrarte, juste.

9i

S-au

urrlirit

nlecalrizarea urror trriqcit'i grele cu lezisterrld 9i inlocuirea


For[6 rrrecarrici

Cu aparatele de nrecanotelapie nu se pot obline decdt nripcirile steleotipe pentrtr

lirrlei orrrrrlui pr.intr-o

extelni, care si poatd li tniritd sau trricEorati

cale a fost constnrit fieiare apar'at. Acesta nu lloate sirn(i lorla satr rezistenla pncierrtului gi rru se poate adapta la schirnbitile ce se pol produce in titrtprrl
tratnnrerrtului; I)ezavanla.jul acestui rrri.iloc

tlrrpil voie gi care sI lltl oboseascl rriciotla(ii.


lrr-irnele nparille de rrrecarroter-apie au lost corrslrtrite tlilr sclipeli 9i lif,nglrii

tlt

lralaruent consti irr lnpttrl

ci

nurcgirlul

ln gr;llltrrl c?lrorn se alf,rrrau gleutili de tlilerili ttrhrirni; ele att fost destinate
trxetciliilol clt ilrgteuiele nrai alcs pentnt tttettlbLele sttperioate.

t)recanic nu poflte sesiza inegali(dlile de ftrifh care sulvin pe segnrentul dc con(rnc[ie gi oprrrre o lezistcn{I constnntfi. t)in acest punct de ve(lere rniqcarea care inlfirnpitti

rezislt:rrlir rrrrui lrirrtcrrcr cste tle prel'erat, ea ar,6nd posibilitatea

s[

se adapteze irt

frrncfie de for'la pe'care

o are ltncienttrl. Mi;car'ea ptrsivi,

t'ealizatd

itt

aceleagi

conclilii plecanice, prezin{5 <lezovnntajul ctr nu poate aprecia limitele nrobilitflii


articulare, fapt de rnare irrprlrtattfir irr rectrper:trea settrirtrchiloeelor'

c,,ll,lT'ot.ul, xl I I. ExE IICIT'l ILti ITIZICE


,

;i

artchilozclot

IilJLOlCE,i$o'uiE:n'" :I;'

C,,l

Forfarea

in

aceste cazuri poate cluce la nccidetrte, leziuni ligarnentare satt cltial'

l{cgirnul de clirlt lizic, prescris holnavilor qi corrvalesccrr(ilor', se leslrcclti


ntt rrrrnrai irr perioarla (le tratflnrerlt snu (le lecuperale lirlctillilla, ci sc prclurrgegle;i
irr per iouda rrnriitoare de sechele satr <lc[icienle nrorlologice ori lirncliorrnlc.

osoase. Dirr nrsennlul rrrecarroteragrici clasice se ntni piistteazi

ttlt ttttltrhr rtric cle

irrsfalalii gi dispozitive nrecnrrice. l)intte aceslea sclipetele estecel ntai destrtilizat irr

serviciile cle recupelare, el pernrilfirrd o divcrsilicat'e nlflre a ltlatrtrrilor qi axelnl de

'l'recerea de ln exerciliile sinrple qi uqoare ale girnnasticii nretlicale la

rliqcnre.

Apalatele de rrrecanotelapie sunt incti lblosite

in

ortopeclie; pelttr.u

exerciliile corrrplexe gi greu


trebuie

<le executat

lle

gitttttitsticii,.iocrrlilot qi s;rorttrrilor

corectarcn <lelornroliilor,

in

chirurgiae

qi

tlatrrnatologie, petttLtt lnobilizarea

si

se faci treptat. Se vor selecfiona ctr gri.ji exelciliile cele urai potrivito ctr

rullit:rrllr.li rrrctotlicii, irr nerrrologie, l)elltrtt lnttnttrettIttl

trrlbulirilol

tle coottlotrare, in

necesitrilile qi pnrlicularitrililc irr<livirlrrale 5i sc vor grarla corccl irr ceca c(. pliveElc interrsitaten

rrrcrlicirrrr irrlcrlii perrtrtr nrrtrenarca lirtrcliilol respiratotii, cartliovascttlare 9i trolice; t:lc lrui pet li folositc in leurnatologie, in bolile llrolbsiorrale gi in convalescenle

gi

chtr.nta, penlru

a evita

oboseala,

inritrtililen stirrii getretlle

satt

tlu;lh clilblile boli satr accitlettte.

recitli vclc. 'l rebuie

sir lirrern seanrn gi clc lirptrrl cit nraloritn[crr dclicicrrlilor lizir'i,


t1u

Mecnnolelapia r'6nrine o ntetdcld de lrrcrr,t ctt tlrale valoare prflcticd, in malile

orgatrici sau psihici

sunt printili irr colcc(ivelc sportive;i cir rrrt tttltttni ltttlntttcttltrl


<ltrglr'r

institulii de ctrlturi fizici tneclicali, protnovincl rnigcalea alfituri de nlasfl.i Si


gimnastica tnetlical[.
X I 1.2. G'inr

specific ci gi antrerratnenttrl lor fizic ttebttie cotttltrsc


nredicale.

prirrcipiilc crtllrrrii llz,ict;

rrnslicl electrici

Coptracliile trrttscttlare plovocate

plin

excitalea nervilor nrotori

qi a

Meclicul, prol'esolul, instluctorul 1i <lelicierrtul instrgi gisesc


olgarrizate ale crrltrrrii l'izice, exercilii a.itrtitoare cle educativi.

irt

l-oltnclc
qi

muqclritor striafi (sclreletici) ctr ajrrtortrl tlnot' ctrrettf i electl'ici de o anunrilS iptensitate gi tensittne. au stlger0t tntlltor nredici specialigti in neurologie 9i
electrologie folosirea acestor excitanli pentltt realizatea tttrei nretode,de "gitttuastici eleotricd". itr acest scop au lost corrst|uitc

ntare vnloare igicnici

Girrrrrasticn,.iocurile. sllortrrrilc
exet'snre

qi

trrrisrntrl ?rtttttrllesc llosibilitirlile

de

a organisrnului prin exercilii frzice nrai vatiittc qi rruri

ntttt'eltattte, trtai

nrtr.elalea srror g1lpe cle nrugchi,

llclltrll exersarcil siltl ullor segttretrte ale rnenrbt'elor qi clriar a


apar-ilte gi clispozitiVe

stinrulnloale qi rnai apropialc <lc trcvoilc tlc rttiqcatc irlc t:or'pttltti. Iilc scot pc l]olllil\r

i'tregului corp. Aceasti nretocli cle ginrrrastici

l'ost folosita

itt

tratattrentttl

sau corrvalescent tlin cornPlexul Psilric sgrccific

stilii tle b<lali, ii

ledeqteap(i

par'liz-iilor localizate rrrai ales la rrrernbre gi clriar itr tratantetrtttl tttrot'ttrlbtrtirri


corP la rurot.are nle organelot interrre; s-a illcercat exersarea mu$chilol irrtregului deSile sarr care tru se puteau dcplasa. Aceasth tttetotlA pt'itl cotectat'ea

rellexele rrorrrrale gi ii rrrobilizenzai erlclgir, prcgiititrtltr-l l)L-tttl'tl llltlllci-i;;i villlr.


Aceste exuc:i1ii surrt tle tnare tirlos irrtlqoscbi irr slalitrrrilc lrnltteoclitttrtclice

gi irr casele clc odihrri, irr prcvenlolii pi irr suratoliilc irr cnle iqi tlcsitvf,t'$esc sau ili
petr.crc cprlu,alcrscenln,

'ers'a.ele proprietdlilor.nrugchilor.Ei nervilor nrotori crt ajutortrl cttrenlilor electrici


lirloasc prrrclice.

aclttce tttat'i

igi lhi concc'clirrl siru r in la odihrrri tllt tllare ntttttit'

clc ootnctri;
c,l'el"i

uccqlia ntt rrevoie rle legirrr tlc rriqcnlc ntai activ qi rnai corrrplcx (lecit le poate
lr,itnttirsl it:a lttctl it,lt lli.