BAZELE CONTABILITĂŢII

CURS

CUPRINS
1. Obiectul, metoda si principiile contabilitatii ....................................................................... 5 1.1. Evidenta economica si formele ei ................................................................................ 5 1.2. Obiectul si functiile contabilitatii ................................................................................. 8 1.3. Metoda si procedeele contabilitatii .............................................................................. 9 1.4. Principiile contabilitatii ............................................................................................... 11 2. Elementele patrimoniale ale intreprinderii ......................................................................... 13 2.1. Activele intreprinderii ................................................................................................. 13 2.2. Datoriile intreprinderii................................................................................................. 18 2.3. Capitalurile proprii (capital si rezerve) ....................................................................... 19 3. Documentele folosite in activitatea economica .................................................................. 23 3.1. Rolul, importanta, continutul si intocmirea documentelor economice ........................ 23 3.2. Tipizarea si clasificarea documentelor economice....................................................... 24 3.3. Verificarea si circulatia documentelor economice ....................................................... 26 3.4. Clasarea si arhivarea documentelor economice ........................................................... 28 4. Evaluarea elementelor patrimoniale ................................................................................... 30 4.1. Necesitatea si continutul evaluarii................................................................................ 30 4.2. Principii si reguli de evaluare ....................................................................................... 31 4.3. Reevaluarea imobilizarilor corporale ........................................................................... 33 5. Situatiile financiare anuale ................................................................................................. 35 5.1. Bilantul contabil si modificarea acestuia determinata de miscarea si transformarea elementelor patrimoniale .............................................................................................. 36 5.2. Contul de profit si pierderi ........................................................................................... 42 5.3. Situatiile fluxurilor de trezorerie .................................................................................. 43 6. Contul si dubla inregistrare a operatiunilor economice ..................................................... 46 6.1. Notiunea si structura grafica a contului........................................................................ 46 6.2. Reguli de functionare a conturilor ................................................................................ 49 6.3. Clasificarea conturilor .................................................................................................. 52 6.4. Inchiderea si redeschiderea conturilor.......................................................................... 57 7. Inregistrarea in contabilitate ............................................................................................... 72 7.1. Inregistrarea in partida dubla a operatiunilor economice ............................................. 72 7.2. Analiza contabila si articolul contabil .......................................................................... 74 7.3. Forme de inregistrare in contabilitate........................................................................... 77 8. Contabilitatea operatiunilor de capital ........................................................................................... 81
8.1. Notiunea de capital, componente si caracteristici .................................................................. 81 8.2. Contabilitatea capitalului social ............................................................................................. 83 8.3. Aplicatie .............................................................................................................................. ...87 9. Contabilitatea imobilizarilor........................................................................................................... 89 9.1. Contabilitatea imoblizarilor corporale .................................................................................... 89 9.2. Contabilitatea imobilizarilor necorporale ............................................................................... 91 9.3. Aplicatii ............................................................................................................................... ...94

3

10. Contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executie ......................................................... 99 10.1. Contabilitatea stocurilor de materii prime, materiale si productie in curs de executie ....... 102 10.2. Contabilitatea produselor finite .......................................................................................... 107 10.3. Contabilitatea marfurilor ................................................................................................ ....110 10.4. Contabilitatea ajustarilor pentru deprecierea stcurilor si producriei in curs de executie ....113 11. Contabilitatea creantelor si datoriilor .......................................................................................... 116 11.1. Contabilitatea creantelor..................................................................................................... 116 11.2. Contabilitatea datoriilor ................................................................................................. ....119

11.3. Contabilitatea altor operatiuni privind tertii ........................................................ ...129
12. Contabilitatea trezoreriei ............................................................................................................. 131 12.1. Contabilitatea investitiilor pe termen scurt......................................................................... 132 12.2. Contabilitatea operatiunilor prin conturi la banci ............................................................... 133 12.3. Contabilitatea disponibilitatilor banesti aflate in casierie si alte valori .............................. 136 12.4. Contabilitatea acreditivelor si avansurilor de trezorerie ..................................................... 137 12.5. Contabilitatea ajustarilor pentru pierdere de valoare a conturilor de trezorerie ................. 140 13. Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor financiare ................................................ 141 13.1. Contabilitatea cheltuielilor ................................................................................................. 141 13.2. Contabilitatea veniturilor .................................................................................................... 145 13.3. Contabilitatea rezultatelor financiare .............................................................................. ...151 14. Lucrarile contabile de inchidere a exercitiului financiar ............................................................. 156 14.1. Balanta de verificare contabila .......................................................................................... 156 14.2. Organizarea si efectuarea inventarierii .............................................................................. 160 14.3. Regularizarea si inregistrarea diferentelor constatate la inventariere ................................ 162 14.4. Intocmirea bilantului contabil........................................................................................ ....164

4

b) sa dispuna de o metoda unitara de calcul si de reflectare a indicatorilor pentru a asigura posibilitatea centralizarii si comparabilitatii datelor la diferite nivele. Pentru a indeplini in bune conditiuni sarcinile multiple ce ii revin. Intreprinderea este organizatia care este infiintata si functioneaza tocmai in vedere cresterii patrimoniului initial de la infiintare. evidenta economica trebuie sa ofere datele necesare planificarii.1. Acest fapt impune. in cadrul intreprinderii au loc o serie de procese care determina modificari ale locului. Prin evidenta in general intelegem consemnarea. de la iesirea banilor pentru realizarea de cumparari (aprovizionari) si pana la reintoarecerea banilor in intreprindere in urma vanzarii si incasarii bunurilor si serviciilor. METODA SI PRINCIPIILE CONTABILITATII 1. a fenomenelor social-economice care se petrec intr-un anumit loc si timp. Evidenta economica si formele ei A. Aceasta inseamna ca evidenta trebuie sa urmareasca si sa oglindeasca cum anume sunt realizate obiectivele si indepliniti indicatorii din documentele de planificare . Evidenta economica este un sistem unitar de inregistrare. ca sa existe o evidenta a bunurilor din patrimoniu in fiecare faza a ciclului economic. 5 . inclusiv in cadrul economiei nationale. in scopul obtinerii informatiilor necesare conducerii activitatii curente. Pentru realizarea acestui deziderat. in indicatori cantitativi si calitativi. a fenomenelor economice ce au loc in cadrul intreprinderilor. asigurarea integritatii patrimoniale. controlului realizarii planurilor. din ratiuni de cunoastere. Notiunea si rolul evidentei economice Fiecare organizatie (colectivitate) umana are de regula un patrimoniu format din bunuri materiale sau drepturi si obligatii evaluabile in bani referitoare la bunuri materiale. intr-o anumita ordine si pe baza unor principii stabilite. pana la nivelul economiei nationale . a altor unitati organizatorice. Importanta evidentei economice decurge din sarcinile pe care trebuie sa le indeplineasca. preturilor si profitului. de integritate si de lare a unor decizii. evidenta economica trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : a) sa dispuna de un sistem de indicatori care sa fie in concordanta cu sistemul indicatorilor folositi in planificare.CAPITOLUL 1 OBIECTUL. fundamentarii luarii deciziilor operationale pentru realizarea obiectivelor. oferirea datelor privind stabilirea costurilor. Astfel. producand si vanzand bunuri si servicii aducatoare de profit. marimii valorii. formei bunurilor ce alcatuiesc patrimoniul. documentat si sistematic. urmarire si control. institutiilor bugetare.

isi are specificul sau. impozitele etc. in functie de care se face salarizarea in acord. exprimarea valorii patrimoniului si a elementelor componente (structurii). tinuta la zi. adica se foloseste exprimarea cantitativa a acestora. adica unitati de masura folosite pentru masurarea si exprimarea fenomenelor si proceselor economice. pentru urmarirea indeplinirii sarcinilor de productie pe sortimente. Fiecare din aceste trei forme ale evidentei economice isi are domeniul sau propriu. El serveste la stabilirea normelor de productie. serveste la determinarea productivitatii muncii etc. B. se delimiteaza intre ele. productia de tractoare poate fi exprimata in tractoare de 15 CP luate ca unitate de masura conventionala). Evidenta economica se foloseste de etalonul natural. din diverse sectoare in scopuri si destinatii diverse. de etalonul banesc sau valoric. rapida si reala. bunuri ori servicii (in ore-munca. documentata. Etalonul natural serveste pentru exprimarea si masurarea mijloacelor economice (bunurilor) in unitati de masura specifice proprietatilor fizice ale bunurilor respective. In functie de natura datelor culese. de etalonul munca si de etalonul conventionalnatural. Etalonul valoric sau banesc serveste pentru masurarea si exprimarea fenomenelor si proceselor economice pentru a asigura realizarea schimburilor. ea trebuie sa culeaga si sa prelucreze un volum foarte mare si variat de date. platilor si incasarilor. de faptul ca unele fenomene si procese economice nu pot fi exprimate si masurate decat prin intermediul banilor (salariile. pentru urmarirea respectarii normelor de consumuri specifice etc. contabila si statistica. Etalonul conventional-natural se foloseste pentru exprimarea mai multor feluri de produse asemanatoare printr-un anumit produs a carui unitate se ia drept unitate de masura conventionala (de exemplu. dar se completeaza reciproc si formeaza un tot unitar.c) sa fie clara. C. zile-munca).). Etaloanele de evidenta Evidenta economica se realizeaza pe baza unor etaloane de evidenta. Pentru a realize acest lucru. de procedeele folosite pentru prelucrarea si prezentarea acestora se disting trei forme ale evidentei economice : operativa. se foloseste de procedee proprii de lucru. simpla. El este impus si de neomogenitatea unor bunri si procese economice. precum si de necesitatea urmaririi realizarii rationalizarii si eficientei activitatii. Formele evidentei economice Evidenta economica are o sfera larga de cuprindere. sistematica. Etalonul munca serveste pentru exprimarea cantitatii de munca consumata pentru realizarea unor activitati. Aces etalon este indispensabil pentru realizarea sarcinilor ce revin evidentei economice. 6 . el servind pentru asigurarea integritatii patrimoniului. ea trebuind sa oglindeasca toate laturile activitatii economice. precisa.

.are sarcina de a furniza datele necesare pentru conducerea operative – zilnica a activitatii intreprinderii. sintetizarea acestor date pentru a obtine elemente noi. ci confrunta si compara aceste date cu ajutorul unor procedee proprii. Evidenta statistica nu se limiteaza insa numai la totalizarea si generalizarea datelor obtinute in celelalte doua forme de evidenta.consemneaza unele fenomene si procese economice in momentul si locul producerii lor fie in formulare tipizate. 1 Totalitatea formularelor in care se inregistreaza faptele individuale in timpul si la locul in care se produc. anchete statistice etc. Din definitia data. centralizarrea zilnica a vanzarilor dintr-un anumit produs). rezulta ca evidenta operativa are doua surse de date: a) din consemnarea unor fenomene si procese in momentul si locul producerii lor si care nu sunt cuprinse in celalte forme ale evidentei economice (de exemplu. Evidenta statistica se realizeaza pe doua cai principale: a) prin inregistrarea. altor organizatii si a economiei nationale.foloseste cu preferinta etalonul valoric. evidenta operative si evidenta contabila).Evidenta operativa reprezinta atat comensurarea si insumarea unor fenomene si procese care au loc ca urmare a activitatii intreprinderii. fie in anumite register.se foloseste in acele sectoare de activitate in care evidenta contabila cu procedeele sale de lucru nu poate patrunde. totalizarea si prelucrarea tuturor datelor referitoare la cazurile individuale care compun fenomenul social in cadrul unor cercetari speciale organizate in acest scop (recensaminte. b) prin insumarea unor date din documentatia primara1 in vederea obtinerii unor date de sinteze necesare desfasurarii activitatii curente (de exemplu. Caracteristicile evidentei operative sunt: . . . 7 .) si cu ajutorul unor procedee statistice specifice. Evidenta statistica reprezinta inregistrarea. modul lor de manifestare si tendintele lor de dezvoltare.inregistreaza fenomene si procese despre care sunt necesare informatii (date) intr-un termen cu mult mai scurt decat cele furnizate prin prelucrarea datelor de catre celelalte forme ale evidentei economice. interdependentea fenomenelor studiate. a faptelor si fenomenelor social-economice. . cu ajutorul procedeelor statistice. din care sa deduca concluzii privind legaturile. prezenta la lucru a salariatilor). prelucrarea acestor date pentru obtinerea unor indicatori generalizatori in vederea caracterizarii activitatii intreprinderilor. cat si insumarea unor date din documentatia primara in scopul obtinerii unor informatii necesare conducerii activitatii curente. b) prin totalizarea si prelucrarea cu procedee statistice a datelor inregistrate anterior in evidenta curenta (documentatia primara.

8 . publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara.1. impusa de catre autoritatea statului (Ministerul Finantelor). gestiunea si controlul activelor. precum si toate afacerile mari si marunte. este o activitate specializata in masurarea. fara a intra in detalierea informatiilor. atat pentru cerintele interne ale intreprinderii. dupa parerea negustorului ii apartine pe lume. Contabilitatea are doua sectiuni: contabilitatea gennerala si contabilitatea analitica a exploatarii (de gestiune). prelucrarea. institutiilor. Contabilitatea. b) este organizata in vedere prezentarii patrimoniului si catre terti. activitatea si structura lor. respectiv unificata. datoriilor si capitalurilor proprii. Contabilitatea de gestiune (analitica a exploatarii) nu este obligatorie pentru intreprinderi. . de regula. performanta financiara si fluxurile de trezorerie. privita ca activitate a intreprinderii. cunoasterea.2 In aceasta calitate. evaluarea. contabilitatea trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica. Contabilitatea generala. eleboreaza un sistem de principii si teze pentru urmarirea.82/1991. un ciclu (exercitiu) de un an.este condusa cu o periodicitate variabila. insa este utila deoarece este considerata de fapt contabilitatea activitatii de productie (exploatare). c) prezinta patrimoniul intr-o viziune globala.are ca obiect gestiunea interna a patrimoniului. adeseori legata de ciclul de exploatare. republicata. Caracteristicile ei sunt urmatoarele: . cat si in relatiile cu tertii. 2 Vezi Legea contabilitatii nr. din ratiuni juridice si fiscale. Obiectul si functiile contabilitatii Prima definitie a obiectului contabilitatii a fist data in 1494 de matematicianul Italian Luca Paciolo in sensul ca obiectul contabilitatii il constituie „tot ceea ce.este o contabilitate adaptabila la toate intreprinderile oricare ar fi marimea. altor organizatii si la nivelul economiei nationale.2. Contabilitatea poate fi privita ca stiinta si ca activitate realizata in cadrul intreprinderilor. . are ca obiect inregistrarea tuturor operatiilor care afecteaza patrimoniul intreprinderilor spre a determina rezultatele financiare ale acestora. in ordinea in care au avut loc”. Contabilitatea este considerata a fi stiinta. deoarece are metoda sa proprie de cercetare. precum si a rezultatelor obtinute de intreprindere. numita si contabilitate financiara. controlul si oglindirea laturii concrete in care se manifesta si se produc fenomenele si faptele economice. Ea prezinta urmatoarele caracteristici: a) se realizeaza dupa o schema normativa. d) rezultatele financiare au in vedere.

3 9 . culegerea. modul de a studia. mijloacelor private ca un ansamblu integrat prin care se asigura inregistrarea. . dominante care trebuiesc asezate la baza elaborarii politicilor economice ale intreprinderii. Aceste informatii sunt obtinute de contabilitate prin trei cai: . Metoda si procedeele contabilitatii Prin metoda in general intelegem modul de a privi realitatea. . iar prin principiu – element primordial ce trebuie avut in vedere intr-un anumit domeniu. 2) functia de informare in cadrul sistemului informational3 care este organizat atat la nivel de agent economic. Orice disciplina stiintifica.observarea periodica a faptelor. Prin procedeu se intelege modalitatea.evaluarea periodica a faptelor care nu se preteaza la observare directa si continua. prelucrarea si valorificarea informatiilor de orice natura din domeniul economic. 3) functia de previziune a contabilitatii consta in oferirea datelor informationale care sa permita prevederea actiunilor pentru perioada imediat urmatoare (pe termen scurt) si chiar pe perioade mai mari (pe termen lung). Sub acest aspect. Contabilitatea.. Conducerea activitatii economice din orice domeniu presupune un sir neintrerupt de decizii. incat acestea sa releve aspectele cele mai semnificative. ca cea mai importanta componenta a evidentei economice. corectarea si punerea lor la punct prin inventariere. transmiterea. Sistemul informational economic poate fi definit ca totalitatea metodelor. de a cerceta fenomenele naturii si societatii. specifica de lucru. care o deosebeste de alte discipline.observarea faptelor zi de zi si inregistrarea lor in registrele contabile. are si o metoda proprie. maniera de a actiona pentru realizarea unui obiectiv determinat. pe langa obiectul propriu de cercetare. control si reflectare a fenomenelor si proceselor economice cu ansamblul implicatiilor pe care acestea le produc. evaluarea. bilantul. rolul contabilitatii este de a urmari toti acei indicatori care sunt necesari sa fie cunoscuti in vederea orientarii actiunilor viitoare. procedeelor. inventarierea. circuitul. calculatia si documentele) pe care le foloseste contabilitatea in vederea reflectarii si controlul tuturor elementelor ce se includ in obiectul ei. indeplineste trei categorii de functii: 1) functia de urmarire. balanta de verificare. precum si de a filtra si combina in asa fel datele de care dispune.3. Metoda contabilitatii este definita ca fiind totalitatea procedeelor si principiilor si procedeelor (contul. cat pe nivelele superioare ale economiei nationale. iar aceste decizii nu pot fi luate decat pe baza unei fundamentari riguroase bazata pe informatii foarte precise sub forma datelor. 1.acopera insuficientele contabilitatii generale in materie de gestiune (administrare).

.inventarul etc. Printre aceste instrumente amintim: . Observatia consta in contemplarea.bilantul. contabilitatea (la fel ca si toate stiintele) se foloseste de unele procedeee comune tuturor stiintelor ca de pilda: observatia. obtinem o cunostinta noua.inregistrarea operatiunilor economice prin sistemul de conturi in partida simpla sau dubla. In vederea aplicarii procedeelor de care se foloseste. de la simplu la compus pentru a ajunge la generalizare. .generalizarea si sintetizarea datelor privind situatia ai activitatea economica prin situatiile financiare anuale (bilant.documentarea operatiunilor economice.evaluarea.calculatia pretului de cost. Dintre procedeele contabilitatii se pot enumera: . sinteza etc. politici contabile si note explicative). Ea este punctul de pornire a cercetarilor pe care le intreprinde orice stiinta in vedrea cunoasterii fenomenelor supuse studiului ei. contabilitatea a elaborat si instrumentele. notiuni si fenomene prin alatuarea lor. . . . Astfel.inventarierea. Verificarea consta in controlul exactitatii datelor. contul rezultatului ecercitiului.registrele contabile. cunoscand regulile generale de functionare ale conturilor. incat fiecare grupa sa ocupe un loc constant si precis fixat in raport cu celelalte grupe. . clasificarea. Analiza este un procedeu de cercetare a fenomenelor bazat pe descompunerea lor in partile componente in scopul unei examinari mai amanuntite. supravegherea metodica si intentionata a unui obiect sau a unui proces. comparatie. mijloacele corespunzatoare. rationamentul. . dedusa. Rationamentul este procesul de gandire cu ajutorul caruia dintr-o cunostinta initiala.In vedere realizarii sarcinilor ce decurg din obiectul ei. analiza. Contabilitatea foloseste pe scara larga acest procedeu. Sinteza este un procedeu de cercetare a fenomenelor bazat pe trecerea de la particular la general. verificarea.balanta de verificare. . Contabilitatea foloseste si acest procedeu in dese ocazii. Clasificarea inseamna ordonarea obiectelor sau fenomenelor on grupe omogene pe baza unor caracteristici comune in asa fel. Comparatia este procedeul sau operatiunea prin care se stabilesc asemanarile si deosebirile dintre obiecte.contul.documentele economice. . . prin rationament putem stabili felul in care urmeaza a se inregistra contabil operatiunile economice. 10 .

Principiul intangibilitatii spune ca bilantul de deschidere pentru fiecare exercitiu financiar trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiului financiar precedent.Aplicarea in practica a procedeelor prin instrumentele corespunzatoare in scopul realizarii sarcinilor ce revin contabilitatii se numeste tehnica contabila. 2. sa fie aplicate in mod consecvent de la un exercitiu financiar la altul. 7.trebuie sa se tina cont de toate deprecierile. fara a intra in stare de lichidare sau reducere semnificativa a activitatii.idem in cazul datoriilor previzibile. a intocmirii bilantului. 11 . 1. 3. in acest scop sunt avute in vedere si eventualele provizioane. . Principiul permanentei metodelor cere ca metodele de evaluare si politicile contabile. a efectuarii inventarierii etc. . 1.4. In acest sens vorbim de tehnica documentarii. . Principiul prudentei prevede ca la intocmirea situatiilor financiare anuale. chiar daca acestea devin evidente numai intre data bilantului si data intocmirii acestuia. 4. indiferent daca rezultatul exercitiului financiar este pierdere sau profit. Principiul independentei exercitiului prevede ca trebuie sa se tina cont de veniturile si cheltuielile aferente exercitiului financiar. in special: -in contul de profit si pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data bilantului. Principiile contabilitatii In scopul crearii unei imagini fidele a pozitiei financiare (patrimoniului). indiferent de data incasarii veniturilor sau data platii cheltuielilor. Principiile contabile generale sunt prezentate in cele ce urmeaza. Principiul necompensarii spune ca orice compensare intre elementele de active si datorii sau intre elementele de venituri si cheltuieli este interzisa. 6.trebuie sa se tina cont de toate datoriile aparute in cursul exercitiului financiar curent sau al unui exercitiu precedent. Principul evaluarii separate a elementelor de active si de datorii presupune ca componentele elementelor de active si de datorii sa fie evaluate separat. precum si datoriile rezultate din clauze contractuale. evaluarea trebuie facuta pe o baza prudenta si. a performantei financiare si a fluxurilor de trezorerie ale intreprinderii este necesar ca aceasta sa respecte in afara regulilor de evaluare a patrimoniului si principiile contabile generale4. 4 A se vedea Ordinul 3055/2009 al MFP pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene (Directiva a IV-a si a VII-a a Comunitatilor Economice Europene). a inregistrarii operatiunilor economice. in general. 5. Principiul continuitatii activitatii presupune ca entitatea isi continua in mod normal functionarea.

cu conditia ca elementele astfel combinate sa fie prezentate separat in notele explicative. 12 . precum si motivele care le-au determinat. Principiul prevalentei economicului asupra juridicului prevede ca prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilant si contul de profit si pierdere se face tinand seama de fondul economic al tranzactiei sau al operatiunii raportate. In cazuri exceptionale pot fi efectuate abateri de la principiile contabile generale de mai sus.o astfel de combinare ofera un nivel mai mare de claritate. impreuna cu o evaluare a efectului acestora asupra activelor.8. Orice astfel de abateri trebuie prezentate in notele explicative. si nu numai de forma juridica a acestora. Principiul pragului de semnificatie spune ca valoarea elementelor de bilant si de cont de profit si pierdere care sunt precedate de cifre arabe poate fi combinata daca: . pozitiei financiare si a profitului. 9. datoriilor.acestea reprezinta o suma nesemnificativa sau .

În acest scop. un activ reprezinta o resursa controlata de catre entitate ca rezultat al unor evenimente trecute. Un activ financiar este orice activ care reprezintă: a) numerar. de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru entitate. la fluxul de numerar sau echivalente de numerar catre entitate. O prima clasificare a activelor se refera la activele nefinanciare si activele financiare. anexa la Ordinul nr.2009 5 13 . Beneficiile economice reprezinta potentialul de a contribui. intreprinderile au nevoie de mijloace economice care sa fie folosite in scopul producerii de bunuri. Asadar. patrimoniul intreprinderii este format din totalitatea drepturilor si obligatiilor acesteia. Acestea se compun din active. sau . sau . Activele intreprinderii Potrivit reglementarilor contabile romanesti5.de a schimba active sau datorii financiare cu altă entitate în condiţii care sunt potenţial favorabile entităţii. servicii si realizarea diferitelor tranzactii. 3055 din 29 octombrie 2009 de aprobare acestor reglementari (MO 766 si 766 bis din 10. Ele sunt obtinute pe calea finantarii fie prin datorii.11.de a primi numerar sau un alt activ financiar de la o altă entitate.CAPITOLUL 2 ELEMENTELE PATRIMONIALE ALE INTREPRINDERII In vederea realizarii obiectului lor de activitate. Activele sunt drepturi fata de terti (creante) si bunuri detinute si folosite pentru desfasurarea activitatii intreprinderii. 2. b) un instrument de capitaluri proprii al unei alte entităţi. Datoriile si capitalurile proprii sunt obligatiile intreprinderii fata de creditori. c) un drept contractual: . instrumentele de Reglementari contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene.un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligată să primească un număr variabil al propriilor instrumente de capitaluri proprii. si a bunurilor la care se refera acestea.un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat în alt fel decât prin schimbul unei sume fixe de numerar sau alt activ financiar pentru un număr fix din instrumentele de capital ale entităţii. direct sau indirect. cttionari/asociati si investitori care asigura sursele de finantare a activelor. datorii si capitaluri proprii si formeaza patrimoniul intreprinderii. armonizate cu cele comunitare. fie prin capitaluri proprii. evaluabile in bani. sau d) un contract care va fi sau poate fi decontat în propriile instrumente de capitaluri proprii şi este: .1.

O intreprindere controleaza o imobilizare necorporala daca intreprinderea are capacitatea de a obtine beneficii economice viitoare de pe urma resursei si de a restrictiona accesul altora la acele beneficii. Prin beneficii economice viitoare se intelege potentialul de a contribui. . formule. . licentele. . b) imobilizari corporale. c) imobilizari financiare A. A. pe o perioada mai mare de un an.1.capital ale entităţii nu includ instrumente care sunt ele însele contracte pentru primirea sau livrarea propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entităţii. fara suport material si detinut pentru utilizare in procesul de productie sau furnizare de bunuri sau servicii. Activele imobilizate sunt formate din trei grupe: a) imobilizari necorporale. produse. sisteme sau servicii noi sau imbunatatite substantial. direct sau indirect.a. Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii economice viitoare si detinute pe o perioada mai mare de un an. cu exceptia celor create intern de intreprindere.cheltuielile de constituire – cheltuielile ocazionate de infiintarea sau dezvoltarea unei intreprinderi (taxe si alte cheltuieli de inscriere si inmatriculare. precum si retete..imobilizarile necorporale in curs de executie. la fluxul de numerar sau de echivalent de numerar catre intreprindere.avansurile acordate furnizorilor de imobilizari necorporale . economisirii de costuri sau alte beneficii rezultate din utilizarea imobilizarii de catre intreprindere. procese. inaintea de inceperii productiei sau utilizarii comerciale. drepturile si activele similare. . . Beneficiile economice viitoare care decurg dintr-o imobilizare necorporala pot include venitul din vanzarea produselor sau serviciilor. si . marcile comerciale.concesiunile. proiecte si prototipuri. in scopul desfasurarii activitatii intreprinderii. cheltuieli privind emisiunea si vanzarea de actiuni si obligatiuni s. 14 . modele. pentru a fi inchiriat tertilor sau pentru scopuri administrative. In cadrul imobilizarilor necorporale se includ: . O alta clasificare imparte activele unei intreprinderi in active imobilizate si active circulante. Imobilizarile necorporale O imobilizare necorporala este un activ identificabil. nemonetar. Activele imobilizate cuprind acele active destinate utilizarii pe o baza continua.alte imobilizari necorporale – programele informatice create de intreprindere sau achizitionate de la terti pentru necesitatile proprii de utilizare.fondul comercial. dispozitive. brevetele.cheltuielile de dezvoltare – sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetarii sau a altor cunostinte intr-un plan sau proiect ce vizeaza productia de materiale.

Din punct de vedere contabil.A. sunt destinate sa contribuie la activitatile intreprinderii. si b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.interesele de participare.imprumuturile acordate intreprinderilor afiliate. sau 15 . . consta in faptul ca ele se supun procesului de amortizare. Imobilizarile financiare Imobilizarile financiare cuprind: . ca si a celor necorporale.se asteapta a fi realizat in termen de 12 luni de la data bilantului. in principal.terenuri si constructii. specificitatea imoblizarilor corporale. in scopul tranzactionarii. . Detinerea unei parti din capitalul unei alte entitati se presupune ca reprezinta un interes de participare.este detinut. . . pana la recuperarea integrala a valorii lor de intrare.3. . Activele circulante Un activ este considerat activ circulant atunci cand: -se asteapta sa fie realizat sau este detinut cu intentia de a fi vandut sau consumat in cursul normal al ciclului de exploatare al intreprinderii.avansuri (acordate furnizorilor de imobilizari corporale) si imobilizari corporale in curs de executie. . adica de includere pe cheltuielile de exploatare a unor sume anuale determinate prin aplicarea unor cote de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizarilor. pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative. .instalatii tehnice si masini. Prin interese de participare se intelege drepturile in capitalul altor entitati. reprezentate sau nu prin titluri. atunci cand depaseste un procentaj de 20%.alte investitii detinute ca imobilizari. .actiunile detinute de intreprindere la entitatile afiliate.2. B.imprumuturile acordate intreprinderilor de care intreprinderea este legata in virtutea intereselor de participare. utilaje si mobilier. . prin crearea unei legaturi durabile cu aceste entitati. Imobilizarile corporale Imobilizarile corporale reprezinta active care indeplinesc urmatoarele doua conditii: a) sunt detinute de o intreprindere pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau prestarea de servicii. care.alte imprumuturi. Imobilizarile corporale cuprind: . A. .alte instalatii.

semifabricatele. seminte si materiale de plantat. si anume: .. combustibili. care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc în produsul finit integral sau partial. De asemenea.produsele.marfurile.este reprezentat de numarar sau echivalente de numerar a caror utilizare nu este restrictionata. . furaje si alte materiale consumabile). materiale si alte consumabile care urmeaza sa fie folosite in procesul de productie sau pentru prestari de servicii. fie transformata. materiale pentru ambalat. de regula. c) investitii pe termen scurt. care sunt usor convertibile in numerar si sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. d) casa si conturi la banci B. b) stocuri in curs de productie in vederea vanzarii in procesul desfasurarii normale a activitatii. Prin ciclul de exploatare al unei intreprinderi se intelege perioada de timp dintre achizitionarea activelor care sunt destinate procesarii si finalizarea acestora in numerar sau echivalente de numerar.materiile prime. . . Toate celelalte active reprezinta active imobilizate. extrem de lichide. b) creante. inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost intocmita factura. în produsul finit.1. In categoria stocurilor se cuprind si activele cu ciclu lung de fabricatie. atunci cand un teren este cumparat in scopul construirii pe acesta de constructii destinate vanzarii. acesta este inregistrat la stocuri. prin care se întelege produsele al caror proces tehnologic a fost terminat într-o sectie (faza de fabricatie) si care trec în 16 . si anume bunurile pe care intreprinderea le cumpara in vederea revanzarii sau produsele predate spre vanzare magazinelor proprii.materialele consumabile (materiale auxiliare. In categoria activelor circulante se cuprind: a) stocuri. destinate vanzarii. c) stocuri sub forma de materii prime. Echivalentele de numerar reprezinta investitiile financiare pe termen scurt. Dupa forma care o imbraca stocurile aflate in procesul de productie sau in cel de prestare de servicii se disting urmatoarele componente ale stocurilor: . dupa care se disting: a) stocuri detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii.materialele de natura obiectelor de inventar. care participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi. . fie în starea lor initiala. Stocurile O prima clasificare a stocurile este cea a destinatiei acestora. piese de schimb.

.obligatiunile emise si rascumparate. purcei. materialele recuperabile si deseurile. coloniile de albine. Creante comerciale (sume de incasat din livrari de marfuri si produse. Investitiile pe termen scurt In cadrul investitiilor pe termen scurt se includ: 1. de asemenea. Creantele Creantele reprezinta sumele care urmeaza sa fie incasate de catre intreprindere si se compun din: 1. 2. . . precum si alte operatiuni similare efectuate). dervicii prestate.rebuturile. care includ ambalajele refolosibile. precum si animalele pentru productie .2. . achizitionate sau fabricate.produsele finite. in care sunt cuprinse: . Alte investitii pe termen scurt.obligatiunile achizitionate. Capital subscris si nevarsat B. destinate produselor vândute si care în mod temporar pot fi pastrate de terti.lâna.alte valori mobiliare achizitionate in vederea realizarii unui profit intr-un termen scurt. precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate în întregime. animalele si pasarile la îngrasat pentru a fi valorificate. cu obligatia restituirii în conditiile prevazute în contracte. Sume de incasat de la entitatile afiliate 3. mânji si altele) crescute si folosite pentru reproductie. putând fi depozitate în vederea livrarii sau expediate direct clientilor. B. În cadrul productiei în curs de executie se cuprind.animalele si pasarile. prevazute în procesul tehnologic. reprezentând productia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare. Sume de incasat de la entitatile de care compania este legata in virtutea intereselor de participare 4. . miei. 17 . . Actiuni detinute de entitatile afliate 2.depozitele bancare pe termen scurt.continuare în procesul tehnologic al altei sectii (faze de fabricatie) sau se livreaza tertilor. adica produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare în cadrul intreprinderii. .productia în curs de executie. serviciile si studiile în curs de executie sau neterminate.ambalajele. lapte si blana. respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel (vitei.3. . Alte creante 5.

In cadrul unei intreprinderi pot exista datorii nefinanciare si datorii financiare. . adica a activelor imobilizate si a celor circulante. . transfera.de a schimba active sau datorii financiare cu altă entitate în condiţii care sunt potenţial nefavorabile pentru entitate. Datoriile. Datoriile intreprinderii Datoriile intreprinderii reprezinta obligatii contractuale fata de un tert de a restitui. O datorie financiară este orice datorie care reprezintă: a) o obligaţie contractuală: . reprezinta o sura temporara de finantare a activelor intreprinderii. o datorie reprezinta o obligatie actuala a entitatii ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice. beneficiarul (tertul) posedand in raport cu datornicul (intreprinderea) o creanta. O intreprindere poate avea fata de terti datorii pe termen scurt si/sau datorii pe termen lung. Casa si conturi la banci Conturile la banci cuprind: .un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat altfel decât prin schimbul unei sume fixe de numerar.2. În acest scop. propriile instrumente de capitaluri proprii ale entităţii nu includ instrumente care pot fi ele însele contracte pentru primirea sau livrarea viitoare a propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entităţii.un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligată să livreze un număr variabil din propriile sale instrumente de capitaluri proprii.de a ceda lichidităţi sau alt activ financiar unei alte entităţi.4. 2. constitui in folosul acestuia un drept real asupra unui bun sau de a indeplini anumite actiuni.B. . pana la achitarea lor. Potrivit reglementarile contabile aratate.valori de incasat (cecurile si efectele comerciale depuse la banci).cecurile intreprinderii. sau . sau b) un contract care va fi sau poate fi decontat în propriile instrumente de capitaluri proprii ale entităţii şi este: .dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor acordate de banci in conturile curente.creditele bancare pe termen scurt. 18 . sau .disponibilitatile in lei si in valuta. sau alt activ financiar în schimbul unui număr fix din propriile instrumente de capitaluri proprii ale entităţii. .

Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de participare 8. Alte datorii. 19 . denumita si datorie curenta. Avansuri incasate in contul comenzilor 4. Efecte de comert de platit 6. Datorii comerciale – furnizori 5. Sume datorate institutiilor de credit 3. Sume datorate institutiilor de credit 3. Avansuri incasate in contul comenzilor 4. Datorii comerciale – furnizori 5. Capitalurile proprii. vom defini acum instrumentul financiar. atunci cand: a) se asteapta sa fie decontata (platita) in cursul normal al ciclului de exploatare al intreprinderii. dupa deducerea tuturor datoriilor.O datorie se considera a fi datorie pe termen scurt. Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de participare 8. inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile sociale. inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile sociale. Alte datorii.. In cadrul datoriilor pe termen lung sunt incluse: 1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 2. Efecte de comert de platit 6. Intrucat am definit mai sus activul financiar si datoria financiara. reprezinta o sursa de finantare a activelor intreprinderii. Spre deosebire insa de datorii. care reprezinta orice contract ce genereaza simultan un activ financiar pentru o entitate si o datorie financiara sau un instrument de capitaluri proprii pentru o alta entitate. In cadrul datoriilor pe termen scurt sunt cuprinse: 1. 6 Adica poate fi ceruta plata de catre creditor a obligatiei/datoriei debitorului (intreprinderii). Sume datorate entitatilor afiliate 7. sau b) este exigibila6 in termen de 12 luni de la data bilantului. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 2. Datoriile pe termen lung sunt acele datorii care nu sunt clasificate ca datorii pe termen scurt. adica reprezinta sumele care trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an. 2. Sume datorate entitatilor afiliate 7.3. Capitalurile proprii (capital si rezerve) Capitalurile proprii (capitalul si rezervele) reprezinta dreptul actionarilor asupra activelor intreprinderii. ca si datoriile. capitalurile proprii sunt o sursa permanenta de finantare a activelor unei intreprinderi. care reprezinta o sursa temporara de finantare.

rezerve statutare sau contractuale – se constituie anual din profitul net al intreprinderii. Rezultatul (profit sau pierdere) exercitiului financiar se determina ca diferenta intre veniturile si cheltuielile exercitiului.rezerve legale – se constituie anual din profitul intreprinderii. conform prevederilor din actul constitutiv al acesteia. .Capitalurile proprii cuprind: 1. potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor. Rezervele se compun din rezerve din reevaluare si din alte rezerve. . Din cele expuse in legatura cu elementele patrimoniale ale unei intreprinderi.prmele de fuziune . . in cotele si limitele prevazute de lege. precum si rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile. atunci cand valoarea obligatiunilor depaseste valoarea actiunilor corespunzatoare. Pozitia alte rezerve se compune din: . daca este vorba de o regie. Rezultatul reportat 5. Rezultatul (profit sau pierdere) reportat reprezinta rezultatul din contul de profit si pierdere al exercitiului financiar precedent. si din alte surse prevazute de lege. Aporturile de capital (capitalul subscris) 2. Rezultatul exercitiului financiar Capitalul este reprezentat de capitalul social al intreprinderii sau de patrimoniul regiei.diferenta dintre valoarea aportului rezultat din fuziune si valoarea cu care a crescut capitalul social al societatii absorbante.si . Primele de capital cuprind: . Rezervele 4. Rezervele din reevaluare reprezinta plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizarilor corporale.diferenta dintre valoarea pretul de emisiune de noi actiuni sau parti sociale si valoarea nominala a acestora.primele de conversie – diferenta dintre valoarea nominala a obligatiunilor corespunzatoare imprumuturilor obligatare si valoarea actiunilor emise potrivit prevederilor contractuale. are menirea de a asigura conditii de egalitate la obtinerea viitoarelor dividende atat pentru actionarii noi cat si pentru cei vechi. .alte rezerve neprevazute de lege sau de statut si pot fi constituite facultativ pe seama profitului net pentru acoperirea pierderilor contabile sau in alte scopuri. rezulta ca ele pot fi sintetizate astfel: 20 .primele de aport – diferenta dintre valoarea bunurilor aportate (aduse ca si capital social) si valoarea nominala a capitalului social cu care au fost remunerate aceste aporturi. Primele de capital 3. cu respectarea prevederilor legale.primele de emisiune .

Imobilizari financiare C. Efecte de comert de platit 6. Materii prime si materiale consumabile 2. Datorii C. Sume datorate entitatilor de 1. Capitaluri proprii (capital si rezerve) D.3. Stocuri 1. Alte datorii. drepturi si active similare 4.2. Efecte de comert de platit 5. Fondul comercial 5. A. Imobilizari corporale 1. Datorii pe termen scurt 1. Capital subscris 1. Imprumuturi acordate entitatilor 2. Investitii detinute ca imobilizari 6. Imprumuturi din emisiunea de afiliate obligatiuni 2.ELEMENTELE PATRIMONIALE ALE INTREPRINDERII Active A. Avansuri pentru cumparari de stocuri B. Instalatii tehnice si masini intereselor de participare 3. inclusiv datoriile 4. Productia in curs de executie 3. Alte instalatii. Rezerve . Sume datorate entitatilor afiliate A.1.Capital subscris si varsat 2. Alte imprumuturi 7. utilaje si mobilier 8. Sume datorate institutiilor de afiliate credit 3.1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni 2. brevete. Avansuri incasate in contul 4.4. Sume datorate institutiilor de credit 3. Active circulante B. Datorii comerciale – furnizori 5. Imprumuturi acordate entitatilor comenzilor de care compania este legata in virtutea 4. Alte datorii. Avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie Datorii si capitaluri proprii (surse de finantare) C.1. Datorii comerciale – furnizori intereselor de participare 5. Sume datorate entitatilor afiliate 6. Concesiuni. Rezerve din reevaluare D. Cheltuieli de constituire 2. marci comerciale.1. Avansuri incasate in contul comenzilor 4. Produse finite si marfuri 4. Actiuni detinute la entitatile 1. Terenuri si constructii care compania este legata in virtutea 2. Active imobilizate A.2. Cheltuieli de dezvoltare 3. Imoblizari corporale 7. Creante 21 D. Interese de participare 3.2.2. B. Prime de capital D. Datorii pe termen lung 1. licente.Capital subscris si nevarsat D. Avansuri si imobilizari corporale fiscale si datoriile privind asigurarile in curs de executie sociale. Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea intereselor de participare 8. inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile sociale.3.

Alte creante 5.3. Alte investitii pe termen scurt B. Capital subscris si nevarsat D. Sume de incasat de la entitatile 2.6. Actiuni detinute la entitatile afiliate 2. Casa si conturi la banci 22 . Alte rezerve de care compania este legata in virtutea intereselor de participare D.5. Profitul sau pierderea raportat(a) 4. Rezerve statutare sau afiliate contractuale 3. Creante comerciale 1. Profitul sau pierderea exercitiului financiar B. Investitii pe termen scurt 1. Rezerve legale 2.1. Sume de incasat de la entitatile 3.4.

vizat si aprobat. a persoanelor vinovate . Prin documentarea operatiunilor economice se intelege consemnarea acestora in momentul si locul in care acestea se desfasoara. dupa caz. trebuie sa fie cunoscute. Potrivit legii contabilitatii. contraventionale sau penale. orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document care sta la baza intregistrarilor in contabilitate. continutul si intocmirea documentelor economice Datele care caracterizeaza fenomenele si procesele economice. precum si a celor care le-au inregistrat in contabilitate. Importanta documentelor consta in urmatoarele: a) prin datele pe care le contin. ceea ce constituie principiul documentarii inregistratrilor contabile. asadar. intrucat fac dovada imprejurarilor si a modului de efectuare a actelor de natura economica. statistice si contabile. Consemnarea in astfel de documente se face letric si/sau cifric in etalon natural si/sau valoric. constituind in acelasi timp sursa pentru obtinerea informatiilor operative.CAPITOLUL 3 DOCUMENTELE FOLOSITE IN ACTIVITATEA ECONOMICA 3. Aceasta cunoastere poate avea loc numai pe calea observarii si urmaririi fenomenelor si proceselor urmand apoi relatarea scrisa a celor observate si urmarite. suportul tuturor datelor informationale cu privire la activitatea economica a intreprinderilor. dobandind astfel calitatea de document justificativ si care angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit.1. ceea ce se infaptuieste prin documentarea operatiunilor economice. b) stau la baza efectuarii controlului economic si financiar. Rolul. dupa caz. Documentarea operatiunilor economice constituie unul din procedeele contabile. importanta. Inregistrarile contabile in mod necesar trebuie sa se intemeieze pe documente. deoarece ea reprezinta modalitatea indispensabila pentru urmarirea si prezentarea fenomenelor si proceselor economice. Respectarea intocmai a acestui principiu permite verificarea in orice moment a realitatii inregistrarilor contabile. c) au caracter probatoriu in justitie in caz de litigii. de unde si denumirea de documentare a operatiunilor. documentele fac dovada operatiunilor realizate/produse. fiind un mijloc de constatare a operatiunilor nelegale. a lipsurilor in gestiune si de stabilire a raspunderilor patrimoniale (materiale). Actele rezultate din consemnarea operatiunilor economice se numesc documente economice sau documente de evidenta. 23 . Documentele de evidenta sunt acte scrise (inscrisuri) in care se consemneaza fenomenele si procesele economice in momentul si locul producerii lor. Ele reprezinta. inainte de a fi prelucrate.

2. adica textul sau suma gresita se bareaza cu o linie. in locul lor intocmindu-se un alt document corect. In cazul in care eroarea se descopera dupa ce operatiunea consemnata in document a fost inregistrata in registrele contabile. coloanele valorice vor fi totalizate sub mentiunea „De reportat”.denumirea si sediul intreprinderii care intocmeste documentul . In acest caz se intocmeste un proces verbal in care se arata eroarea si corectarea ei. precum si semnaturile persoanelor care raspund atat pentru legalitatea operatiei consemnate in document. . In acest scop.).indicarea partilor care participa la efectuarea operatiunii respective . Pe primul rand al paginii urmatoare se va inscrie suma reportata sub mentiunea „Report”.In privinta continutului. 3.continutul operatiunii economice si justificarea efectuarii ei (temeiul legal). . iar deasupra (sau alaturi) se completeaza corect textul sau suma sub semnatura celui care a efectuat corectura si cu indicarea datei efectuarii corecturii. Daca se greseste la intocmirea unui document.numarul de ordine si data intocmirii documentului . Nu sunt admise corecturi pe documente privind incasari si plati in numerar (chitante. de regula. foi de varsamant. astfel incat acestea sa fie lizibile.Tipizarea si clasificarea documentelor economice Pentru consemnarea operatiunilor economie in general se folosesc formulare (imprimate). astfel incat sa se poata citi ce a fost scris.numele si prenumele. . Inscrierea datelor in documentele justificative se poate face manual sau cu mijloace de prelucrare automata. . pe ultimul rand liber. razaturi.exprimarea cantitativa si valorica sau numai valorica a operatiunii effectuate. Acest proces verbal serveste ca baza si pentru efectuarea inregistrarilor contabile necesare. nefiind admise stersaturi. ele se anuleaza. .alte elemente menite sa asogure consemnarea completa a operatiilor efectuate. cat si pentru continutul real al acesteia . modificari sau alte asemenea procedee. se foloseste asa-zisul „sters contabil”. documentele trebuie sa contina descrierea clara si completa a operatiunilor pentru care sunt intocmite.). precum si lasarea de spatii libere intre operatiile inscrise in aceste documente. .denumirea documentului . . in cazul completarii gresite a unor astfel de documente. state de plata a salariilor etc. cecuri etc. Formularul este un imprimat cu text determinat si cu 24 . La terminarea unei pagini. pe document nu se mai admit niciun fel de corecturi. urmatoarele elemente : . precum si pe documentele bancare (ordine de plata. documentele justificative trebuie sa cuprinda.

documente cu caracter mixt.dupa functia care o indeplinesc.documente primare care consemneaza operatiunile economice in momentul si locul producerii lor: bon de consum. documentele se impart in: ..documente de dispozitie. documente cumulative etc. . stat de salarii etc.dupa continut. Documentele economice pot fi clasificate in functie de urmatoarele criterii: . dispozitie de plata/incasare catre casierie etc. . Tipizarea formularelor prezinta importanta prin aceea ca pe aceasta cale se asigura caracterul unitar al consemnarii operatiunilor de acelasi fel si prin aceasta posibilitatea centralizarii si prelucrarii lor la diferite niveluri organizatorice. care consemneaza efectuarea de operatiuni economice si care stau la baza inregistrarilor in evidenta contabila: chitanta fiscala. care contin informatii privitoare la relatiile intreprinderii cu acestea. iar dupa efectuarea operatiunii economice consemnate in ele stau la baza inregistrarilor in contabilitate: bon de consum.documente justificative sau de executie. Varietatea mare a operatiunilor economice si a modului lor de consemnare atrage dupa sine si o varietate corespunzatoare a documentelor. . d) Dupa regimul legal.documente contabile in care sunt consemnate operatiuni contabile.dupa locul de intocmire.documente externe sunt cele provenite de la alte persoane juridice sau fizice. . fisa de magazie. se disting: 25 . Prin tipizarea formularelor se intelege stabilirea de norme unitare privind forma si continutul imprimat al diferitelor categorii de formulare... respectiv cele intocmite in cadrul intreprinderii si care consemneaza operatiile economice desfasurate de aceasta. intocmite pentru a grupa si centraliza operatiile economice consemnate in documentele primare: jurnale.documente centralizatoare. a) Dupa functia pe care o indeplinesc. . factura etc.dupa natura operatiilor consemnate. .documente interne. . b) Dupa locul de intocmire si destinatie se disting: .. c) Dupa continutul lor. chitanta fiscala. borderouri.dupa regimul legal.dupa sfera de aplicare. factura. sunt initial documente de dispozitie.spatii in alb care se completeaza in vederea consemnarii unui act sau operatiune de natura economica. registre. prin care se transmite o dispozitie/ordin/comanda de a efectua o operatiune economica si care nu stau la baza inregistrarilor in contabilitate: comanda. . extrasul de cont. documentele se pot grupa in: . dispozitia de livrare etc. . .

completare. bon de consum. lista de inventariere etc. bon de consum. circulatie si arhivare si se refera. factura si factura fiscala etc. Din acest motiv. fisa de magazie.documente privind mijloacele banesti si decontari: chitanta. balanta de verificare etc. extras de cont. nota de contabilitate. utilizate in toate sectoarele de activitate: chitanta. ordin de deplasare. .verificarea de fond. Verificarea documentelor se face sub trei aspecte: .verificarea cifrica Verificarea formei se refera la controlul intocmirii corecte a documentului.. e) Dupa sfera de aplicare. proces verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe/de declasare a unor bunuri materiale.documente privind salarii si alte drepruri de personal: sat de salarii. foaia de varsamant etc. registrul de casa etc.documente cu regim special sunt cele pentru care dispozitiile legale prevad un regim deosebit de tiparire. chitanta fiscala.. . chitanta si chitanta fiscala. f) Dupa natura operatiunilor consemnate. 3. fapt pentru care se cere verificarea lor inainte de prelucrarea acestora. diferite jurnale.documente privind mijloacele fixe: registrul numerelor de inventar. in general. adica formulare tipizate comune) cuprind:nota receptie si constatarea de diferente. la documentele folosite in gestionarea valorilor materiale si banesti: aviz de insotire a marfii.. fisa mijlocului fix. calitatea datelor cuprinse in documente determina calitatea datelor contabile.3.documente privind contabilitatea generala: nota de contabilitate.. registrul privind evidenta mijloacelor fixe. bon de consum. . fisa de evidenta a salariilor.verificarea formei. bon de miscare a mijloacelor fixe. . tota de debitare/creditare.documente comune sau de uz general. . stat de salarii etc.. exista: .documente cu regim ordinar (fara regim special. Verificarea si circulatia documentelor economice A..documente specifice unor sectoare de activitate. registrul stocurilor. lista de inventar.documente de sinteza contabila: bilantul contabil la agenti economici si darea de seama contabila la institutii publice. documentele pot fi clasificate in: . In acest sens se verifica daca: 26 . Verificarea documentelor Documentele constituie baza inregistrarilor contabile. .documente privind evidenta activelor circulante materiale: nota de receptie si constatare de diferente. . . aviz de insotire a marfii. . decont de cheltuieli etc. prin faptul ca sunt purtatoare a acelor informatii care urmeaza sa fie prelucrate contabil.

. . Organizarea circuitului documentelor prezinta importanta deosebita pentru desfasurarea in bune conditii a lucrarilor contabile si ea trebuie sa ia in considerare urmatoarele: a) circulatia documentelor sa se faca pe caile cele mai scurte si printr-un numar cat mai redus de verigi.documentele trimise (iesirile de documente) altor entitati. . In vederea stabilirii raspunderii in ceea ce priveste verificarea documentelor. Verificarea legalitatii operatiei consta in a cerceta daca operatiunea economica a fost efectuata cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare. B. Circulatia documentelor Una din problemele centrale care conditioneaza organizarea evidentei si informarea operativa a tuturor compartimentelor intreprinderii este stabilirea unei circulatii rationale a documentelor. In circulatia documentelor se cuprind: . pe fiecare document trebuie sa existe in mod obligatoriu mentiunea de verificare si semnatura celui care a verificat. oportunitatii si legalitatii operatiunii consemnata in document. Aceasta inseamna ca documentele din momentul intrarii sau intocmirii lor sa treaca numai prin locurile de munca (structurile 27 . necesitatii. . . Verificarea de fond consta in verificarea realitatii.daca contine toate datele necesare pentru redarea integrala a operatiei.daca nu contine corecturi necertificate sau nedmise. care in principiu trebuie sa fie o alta persoana decat cea care a intocmit documentul. Prin verificarea oportunitatii operatiei se intelege stabilirea faptului daca momentul in care s-a efectuat operatiunea economica a fost bine ales. Verificarea realitatii consta in controlul faptului daca operatiunea a avut loc la data si in conditiile consemnate in document. . Necesitatea operatiei economice este indicata de masura in care ea este utila intreprinderii. Prin circulatia documentelor se intelege miscarea pe care o efectueaza acestea prin diferitele verigi ale intreprinderii din momentul intocmirii sau primirii si pana la predarea lor arhivei generale. Verificarea cifrica consta in controlul exactitatii calculelor cuprinse in documente.documentele din circuitul intern al intreprinderii.daca contine toate elementele necesare (obligatorii conform normelor legale in vigoare).documentele primite (intrarile de documente) de la alte entitati..pentru consemnarea operatiunii economice s-a folosit imprimatul corespunzator. daca necesitatea a fost reala in momentul in care s-a efectuat operatia.daca continutul documentului corespunde actelor justificative anexate (daca e cazul).

pastrarii si regasirii lor cu usurinta. 3. Expediere documentelor are loc dupa ce au fost inregistrate. . Ac.geografic. b) in circulatia documentelor prin diferite verigi sa existe cintinuitate. . Ab.alfa-numeric. continutul si numarul anexelor. Clasarea documentelor este indispensabila pentru desfasurarea in conditii bune a lucrarilor contabile. Ea prezinta o impoertanta deosebita in practica contabila prin faptul ca ordoneaza materialul foarte vast si variat al actelor de natura economica. La clasarea documentelor trebuie sa sa aiba in vedere urmatoarele: . . actele se aseaza in ordinea alfabetica (A. . . .4. . mentionanduse in registru: data.sa se aleaga varianta care sa permita folosirea optima a spatiului existent. Clasarea documentelor Clasarea documentelor consta in ordonarea acestora pe baza unor criterii stabilite in vederea manuirii. . iar in subdiviziune se respecta o succesiune „stransa” alfabetica (Aa.).a aiba la baza criterii de clasificare a documentelor.alfabetic.numeric. In cadrul acestei clasificari. pentru regasirea cu usurinta a informatiilor solicitate. 28 . . clasele sunt formate din documente a caror denumire incepe prin una sau mai multe litere comune. numarul de ordine. Clasarea si arhivarea documentelor economice A.sa se asigure maximum de vizibilitate respectiv posibilitatea de a regasi dintr-o privire documentul solicitat. C etc.sa se preteze cu usurinta la extinderile necesare ca urmare a majorarii numarului documentelor si al dosarelor. adresa destinatarului. circulatia actelor trebuie astfel organizata incat traseul pe care-l parcurg diferitele documente sa urmeze succesiunea lucrarilor si prelucrarilor pe care le reclama.dupa obiect. B. La clasarea alfabetica.cronologic.organizatorice) interesate nemijlocit in rezolvarea actului si prin maini cat mai putine. . Clasarea documentelor poate fi efectuata in functie de urmatoarele criterii de clasare: . etc).a permita asezarea si regasirea cu usurinta si rapida a actelor.sa existe stabilitatea locului de amplasare a diferitelor categorii de documente.

De exemplu: F = finante. . Clasarea geografica are in vedere ordonarea documentelor in functie de impartirea administrativa sau pe localitatile la care se refera (folosita mai ales cand intreprinderea are mai multe puncte de lucru. potrivt legislatiei in vigoare. cat si pentru controlul legalitatii operatiunilor economice efectuate si al exactitatii datelor evidentiate.sa necesite cheltuieli cat mai reduse. pe cand celelalte clasari se dezvolta in profunzime. D = diverse etc. se numeroteaza si se predau cu proces verbal arhivei generale a intreprinderii. Prin urmare este imposibil de a intercala documente noi intre cele deja clasate. Clasarea alfa-numerica are la baza ordonarea actrelor in ordinea alfabetica. Clasarea dupa obiect. Se disting doua tipuri de arhivare: arhivare curenta si arhivare definitiva. subunitati etc. Numarul documentelor intr-o diviziune a clasificarii este deci fixata odata pentru totdeauna. fara limita.).sa ocupe un spatiu cat mai redus. 29 .Clasarea numerica ordoneaza documentele in ordinea numerelor pe care le comporta sa li se atribuie. Exemplu: A/1. actele se indosariaza. Fiecare intreprindere are reglementat modul de arhivare a documentelor. prin care se realizeaza arhivarea definitiva. 1001 – 2000 etc. consta in ordonarea actelor in functie de continutul lor. Arhiva personala a fiecarui loc de munca trebuie organizata in modul cel mai rational. Aceasta este caracteristica distinctiva a clasarii numerice. ca ea se dezvolta liniar.sa permita gasirea cu multa usurinta a documentelor. numita si metodica sau analitica. Arhivarea documentelor Arhivarea documentelor consta in activitatea de pastrare a actelor. La sfarsitul anului. A/3 etc. Ea poate fi organizata prin diferite moduri de clasare si asezare a actelor. De exemplu: 1 – 1000. Organizarea arhivei prezinta o deosebita importanta atat pentru asigurarea informatiilor necesare mai mult timp. . A/2. B. iar in cadrul alfabetului in succesiunea numerelor de ordine. incar sa deserveasca operativ si cu minimum de efort si timp salariatul respectiv. La alegerea solutiei tehnice pentru organizarea arhivei generale. Clasarea cronologica reprezinta ordonarea documentelor in functie de data elaborarii sau primirii lor. ce trebuie facut la expirarea actei perioade etc. trebuie avute in vedere urmatoarele considerente: . in care se prevede si modul cum sunt scoase din arhiva generala documente. Arhivarea curenta are loc in cadrul serviciilor intreprinderii si cuprinde toate documentele care sunt legate de activitatea curenta. perioada de arhivare.

prezentarea unei imagini de ansamblu asupra patrimoniului unei intreprinderi sau a altei entitati si a rezultatelor financiare obtinute. miscarii si transformarii elementelor patrimoniale in scopul reflectarii acestora in contabilitate.CAPITOLUL 4 EVALUAREA ELEMENTELOR PATRIMONIALE 4. taxele notariale. E = Q x Eb E – evaluare/valoare Q – elementul cantitativ (metri. evaluarea reprezinta un procedeu care consta in cuantificarea. toate exprimate pe unitatea de masura. tarif si valoare. evaluarea presupune in final calcularea produsului dintre un element cantitativ si unul exprimat in etalon banesc.1. cheltuielile cu obtinerea de autorizatii si alte cheltuieli nerecuperabile. spus. Elementul banesc reprezinta un termen generalizator folosit in evaluare. El poate imbraca urmatoarele forme: cost. a) Costul de achizitie este utilizat pentru evidentierea in contabilitate a bunurilor achizitionate de la terti si este format din: . Necesitatea si continutul evaluarii Prin evaluare se intelege actiunea de determinare. Pentru contabilitate. de stabilire a valorii diferitelor elemente care compun bilantul sau patrimoniul unei intreprinderi.taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care intreprinderea le poate recupera de la autoritatile fiscale). ca si descrierea operatiunilor economice si a efectelor pe care acestea le produc.cheltuielile de transport. Ele pot fi defalcate la randul lor in costuri de achizitie si costuri de productie. ca forma a elementului banesc. Costurile. nu pot fi infatisate decat prin exprimarea lor valorica. care reprezinta unica modalitate de a aduce la un numitor comun diversele operatiuni si elemente patrimoniale. .) Eb – elementul banesc In mod general.comisioanele. Altefel. . sunt formate din totalitatea cheltuielilor efectuate in vederea intrarii in patrimoniu a unor bunuri. atribuite direct bunurilor respective. manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuite direct achizitiei bunurilor respective. masurarea in expresie baneasca a existentei. Contabilitatea nu poate proceda la consemnarea si inregistrarea fenomenelor si proceselor economice numai in masura in care acestea prin evaluare pot fi exprimate valoric. kilograme etc. 30 . . lucrari sau servicii. pret.pretul de cumparare.

Reducerile comerciale7 acordate de furnizor si inscrise pe factura de achizitie ajusteaza. In situatia in care nu exista date pe piata privind valoarea justa. In costul de productie poate fi inclusa o proportie rezonabila din cheltuielile care sunt indirect atribuite bunului. de exemplu: a) rabaturile – se primesc pentru defecte de calitate si se practica asupra pretului de vanzare . de catre profesionistii in evaluare. c) risturnele – sunt reduceri de prêt calculate asupra ansamblului tranzactiilor efectuate cu acelasi tert. Valoarea justa este suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunavoie intre parti aflate in cunostinta de cauza in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv. printr-o evaluare efectuata. 31 . Valoarea justa a activelor se determina. directe. La intrarea in intreprindere. precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata de fabricatia acestora). . Evaluarea elementelor prezentate in situatiile financiare anuale se face. energie consumata in scopuri tehnologice. de trei principii: principiul prudentei. 1. b) remizele – se primesc in cazul vanzarilor superioare volumului convenit sau daca cumparatorul are un statut preferential . pe baza principiului costului de achizitie sau al costului de productie. 4. de regula. . in sensul reducerii. Evaluarea la data intrarii in intreprindere. Evaluarea de catre intreprindere a elementelor patrimoniale are loc in urmatoarele situatii: . Principii si reguli de evaluare Evaluarea elementelor patrimoniale in contabilitate tine seama. care se stabileste astfel: 7 Reducerile comerciale pot fi.evaluarea la data iesirii din intreprindere. potrivit caruia la iesirea din patrimoniu bunurile urmeaza a fi evaluate la costul cu care au fost inregistrate la intrarea lor in patrimoniu. valoarea justa se poate determina prin alte metode utilizate. in principal.evaluarea la data intrarii in intreprindere.2. in decursul unei perioade determinate. costul de achizitie al bunurilor. dupa datele de evidenta de pe piata. in general. costul proiectarii produselor. manopera directa si alte cheltuieli directe de productie. principiul permanentei metodelor (deja prezentate) si principiul costului istoric. de regula. in masura in care acestea sunt legate de perioada de productie. din cauza naturii specializate a activelor si a frecventei reduse a tranzactiilor.evaluarea la inventar si prezentarea elementelor in bilant. bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare. de profesionisti calificati in evaluare. b) Costul de productie al unui bun cuprinde costul de achizitie a materiilor prime si materialelor consumabile si cheltuielile de productie direct atribuibile bunului (materiale. de regula.

se face la valoarea contabila8. potrivit caruia se va tine seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor de valoare. In cazul in care se constata o depreciere ireversibila se inregistreaza o amortizare suplimentara. in conturi de ajustari. pentru activele amortizabile. stabilita in functie de utilitatea bunului. d) la valoarea justa – pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere. La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se aplica principiul prudentei. mai putin ajustarile pentru depreciere constatate cu ocazia inventarierii. prin constituirea unei ajustari pentru depreciere. minus costurile estimate pentru finalizarea bunului. 8 Valoarea contabila a unui active este valoarea la care acesta este recunoscut dup ace se deduc amortizarea acumulata. 32 . iar in cazul in care se constata o depreciere reversibila se constituie sau se suplimenteaza ajustarile pentru depreciere. diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea contabila se evidentiaza distinct in contabilitate. valoarea stocurilor se diminueaza pana la valoarea realizabila neta9. si ajustarile acumulate din depreciere sau pierdere de valoare. Valoarea contabila a unui activ este valoarea la care acesta este recunoscut dupa ce se deduc amortizarea cumulata. Evaluarea imobilizarilor corporale si necorporale. 2. b) la cost de productie – pentru bunurile produse de intreprindere. pusa de acord cu rezultatele inventarierii. aceasta fiind valoarea justa la data reevaluarii. datoriilor si capitalurilor proprii se reflecta si se evalueaza la valoarea contabila. cu ocazia inventarierii. mai putin orice amortizare ulterioara cumulata si orice pierderi din depreciere ulterioare cumulate. mai putin amortizarea si ajustarile cumulate din depreciere. In situatiile financiare anuale elementele de natura activelor.a) la cost de achizitie – pentru bunurile procurate cu titlu oneros. si ajustarile acumulate din depreciere sau pierdere de valoare. c) la valoarea de aport. Pentru elementele de natura activelor inregistrate la cost. cu ocazia inventarierii. Corectarea valorii imoblizarilor necorporale si corporale si aducerea lor la nivelul valorii de inventar se efectueaza. In cazul in care valoarea contabila a stocurilor este mai mare decat valoarea de inventar. si costurile estimate necesare vanzarii. pentru activele amortizabile. 9 Prin valoare realizabila neta a stocurilor se intelege pretul de vanzare estimate care ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii. sau la valoarea reevaluata (daca a avut loc o reeevaluare). Evaluarea activelor de natura stocurilor. in functie de tipul de depreciere existenta. Evaluarea la inventar si prezentarea elementelor de bilant. evaluarea imobilizarilor corporale se efectueaza la cost. starea acestuia si pretul pietei. se face la valoarea de inventar. atunci cand este cazul (daca e vorba de stoc sub forma produselor finite). La data bilantului. aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. stabilita in urma evaluarii – pentru bunurile reprezentand aport la capitalul social.

Evaluarea la data iesirii din intreprindere La data iesirii din intreprindere sau la darea in consum. minus ajustarile cumulate de valoare. 3. Reevaluarile trebuie sa fie facute cu suficienta regularitate. Reevaluarea imobilizarilor corporale Reevaluarea imobilizarilor corporale este prevazuta ca o regula de evaluare alternativa de catre Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE. iar cele netranzactionate la costul istoric mai putin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare. in general. valoarea reeevaluata pentru imobilizarile corporale care au fost reevaluate sau valoarea justa pentru valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzactionare pe o piata reglementata). Elementele dintr-o grupa de imobilizari corporale trebuie sa fie reevaluate simultan pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea in situatiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate la date diferite. astfel incat acestea sa fie prezentate in contabilitate la valoarea justa. plecand de la valoarea lor de piata. de exemplu.Evaluarea la inventar a creantelor si a datoriilor se face la valoarea lor probabila de incasare sau de plata. din cauza ca nu exista o piata activa10 pentru acel activ. Intreprinderile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfarsitul exercitiului financiar. activul este prezentat in bilant la cost. Titlurile pe termen lung (actiuni si alte investitii financiare) se evalueaza la costul istoric mai putin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare. Daca un activ dintr-o grupa de active nu poate fi reevaluat.3. bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt inregistrate in contabilitate (de exemplu. 10 33 . de regula. Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea contabila a creantelor se inregistreaza in contabilitate pe seama ajustarilor pentru deprecierea creantelor. O piata este activa daca sunt indeplinite in mod cumulative conditiile: a) elementele comercializate sunt omogene. Titlurile pe termen scurt (actiuni si ale investitii financiare) admise la tranzactionare pe o piata reglementata se evalueaza la valoarea de cotatie din ultima zi de tranzactionare. Valoarea justa a imobilizarilor coroprale este determinata. b) pot fi gasiti in permanenta cumparatori si vanzatori interesati. astfel incat valoarea contabila sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa de la data bilantului. de profesionisti calificati in evaluare. 4. cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluari in situatiile financiare intocmite pentru acel exercitiu. Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilantului. aceasta determinandu-se pe baza unor evaluari efectuate. Capitalurile proprii raman evidentiate la valorile din contabilitate.

operatia de reevaluare a imobilizarilor corporale corecteaza bilantul dar nu si rezultatele financiare. 34 . c) preturile sunt cunoscute de cei interesati. De asemenea. Este necesar a fi subliniat ca imobilizarile necorporale nu pot fi reevaluate.Ajustarile de valoare se calculeaza in fiecare exercitiu financiar pe baza valorii atribuite imobilizarii la incheiere acelui exercitiu financiar.

sa confirme sau sa corecteze evaluarile anterioare.cont de profit si pierdere. relevanta.total active: 3.note explicative la situatiile financiare anuale simplificate. . credibilitatea si comparabilitatea. stabilite potrivit legii11. care trebuie sa ofere o imagine fidela a pozitiei financiare. furnizori si alti creditori.650. prezente si viitoare. situatiile financiare anuale trebuie insotite de o declaratie scrisa de asumare a raspunderii conducerii intreprinderii pentru intocmirea situatiilor financiare anuale potrivit Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene. Astfel. care sunt atribute care determina utilitatea informatiei oferite de acestea. Intreprinderile care la data bilantului nu depasesc limitele a doua dintre criteriile de marime aratate. 11 35 .situatia fluxurilor de numerar. . institutiile statului si alte autoritati si public).CAPITOLUL 5 SITUATIILE FINANCIARE ANUALE Documentele oficiale de prezentare a situatiei economico-financiare a intreprinderii sunt situatiile financiare anuale. Relevanta. In functie marimea afacerii intreprinderii.000 euro. anexa la Ordinul nr.000 euro. .numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar : 50. Optional. Inteligibilitatea se refera la aceea ca informatiile furnizate de situatiile financiare anuale trebuie sa fie usor intelese de utilizatori (investitori. intocmesc: .cifra de afaceri neta: 7. . situatiile financiare pot fi mai extinse sau mai restranse.bilant. Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene. . ajutandu-i pe acestia sa evalueze evenimente trecute.situatia modificarilor capitalului propriu.300. adica insusirea informatiilor de a influenta deciziile economice ale utilizatorilor.bilant. pot intocmi situatia modificarilor capitalului propriu si/sau situatia fluxurilor de numerar. creditori. .3055/2009 al MFP 12 . . . clenti. intreprinderile aflate in a doua situatie. Potrivit legii contabilitatii. Situatiile financiare anuale trebuie sa indeplineasca patru caracteristici calitative.notele explicative la situatiile financiare anuale. Ele sunt: inteligibilitatea. performantei financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata. cele care depasesc limitele a doua din cele trei criteii de mai jos12. intocmesc situatii financiare simplificate care cuprind: . angajati.cont de profit si pierdere.

bilantul reprezinta atat o sursa informationala multipla privind pozitia financiara si performanta financiara a intreprinderii. sa fie completa). in mod rezonabil. Un anumit element de activ sau de pasiv (datorii si capitaluri proprii) trecut in bilant cu denumirea si suma care arata marimea sa. In bilant elementele de activ si datorii sunt grupate dupa natura si lichiditate. adica profitul sau pierderea exercitiului financiar. Ca atare el raspunde nevoilor de informare si previziune. Comparabilitatea presupune existenta posibilitatii compararii situatiilor financiare ale intreprinderii in timp. care prezinta marimea si structura patrimoniului la un moment dat. datoriilor si capitalurilor proprii la un moment dat. precum si in celelalte situatii prevazute de lege. sa reprezinte. dat fiind faptul ca datele din bilant se refera la doua momente diferite de timp situate la interval de un an de zile (inceputul si sfarsitul exercitiului). Elementele de activ formeaza impreuna ceea ce se numeste activul bilantier. Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de activ. iar utilizatorii sa poata avea incredere ca reprezinta corect ceea ce si-a propus sa reprezinte sau ceea ce se asteapta. respectiv natura si exigibilitate. sa nu fie partinitoare (sa fie neutra. lipsita de inflente). Bilantul contabil si modificarea acestuia determinata de miscarea si transformarea elementelor patrimoniale In scopul prezentarii unei imagini fidele a pozitiei financiare orice intreprindere este obligata sa elaboreze bilant. datorii si capital propriu ale intreprinderii la sfarsitul exercitiului financiar. adica reprezinta situatia activelor. reflecta si rezultatele financiare obtinute pe o perioada data.1. a datoriilor si a capitalului obtinut ca aport de la actionari/asociati. Aceste rezultate se constituie in element al capitalurilor proprii si influenteaza marimea surselor de finantare a elementelor de activ din bilant. Bilantul este o situatie statica.Credibilitatea se refera la faptul ca informatia sa nu contina erori semnificative (sa reprezinte cu fidelitate tranzactiile si alte evenimente. Prezentam mai jos formatul si structura bilantului contabil simplificat: 36 . pe langa prezentarea elementelor de activ. iar sursele de finantare reflectate in bilant mai sunt cunoscute si ca pasiv bilantier. poarta denumirea de post (pozitie) de bilant. Elementele de activ reprezinta mijloacele economice pe care le are la dispozitie intreprinderea pentru realizarea obiectului sau de activitate. iar datoriile si capitalul propriu formeaza impreuna sursele de finantare (de acoperire cu fluxuri banesti) a activelor. cat si o baza pentru elaborarea previziunilor pentru perioada urmatoare. pentru a identifica tendintele in pozitia financiara si performantele sale 5. Bilantul. Cu toate acestea.

PRIME DE CAPITAL III. 05 la 08) C. Inceputul exercitiului financiar B 01 02 03 04 Sfarsitul exercitiului financiar 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 . IMOBILIZARI CORPORALE III. ACTIVE IMOBILIZATE I. ACTIVE CIRCULANTE I. 19 + 20). DATORII : SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA LA UN AN E. PROVIZIOANE I. STOCURI II. IMOBILIZARI FINANCIARE ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (rd. VENITURI IN AVANS (rd. din care : Sume de reluat intr-o perioada de pana la un an Sume de reluat intr-o perioada mai mare de un an J. 17 + 18). REZERVE Actiuni proprii 37 Nr. REZERVE DIN REEVALUARE IV. 4 +12) G. 01 la 03) B. CREANTE III.BILANT PRESCURTAT la data de … Denumirea elementului A A. CASA SI CONTURI LA BANCI ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd. CAPITAL (rd. din care: Subventii pentru investitii Venituri inregistrate in avans – total (rd. IMOBILIZARI NECORPORALE II. CAPITAL SI REZERVE I. Sold la : rd. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE (rd. DATORII : SUMELE CARE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN H. 09 +10-11-19) F. 22 la 24). din care : -capital subscris varsat -capital subscris nevarsat -patrimoniul regiei II. CHELTUIELI IN AVANS D. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. INVESTITII PE TERMEN SCURT IV.

000 15.creante .000 Active circulante .000 Potrivit modului de concepere.000 150. acest fapt determina in mod automat o modificare a elementelor din pasivul bilantului (fie datorii.datorii curente .000 600.000 10. 38 . vom prezenta in continuare bilantul schematic sub forma unui tabel cu doua parti: partea stanga in care apar elementele de activ si partea dreapta unde apar elementele de pasiv. denumirea de bilant vine din latina si inseamna balanta.stocuri .capital social .000 75.prime de capital . fie capitaluri proprii).000 300. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT (A) VI. in vederea usurarii orientarii si a desprinderii legaturilor de corelatie dintre elementele de activ si pasiv si pentru a usura analiza situatiei si a activitatii pe baza bilantului.000 Elemente de pasiv Datorii . cantar cu doua talere.investitii pe termen scurt . PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCITIULUI FINANCIAR REPARTIZAREA PROFITULUI CAPITALURI PROPRII – TOTAL (rd.000 300. BILANT (prescurtat) -in mii leiElemente de activ Active imobilizate Sold 200.000 150. De altfel.casa si conturi la banci Total activ 400. bilantul trebuie sa respecte egalitatea bilantiera: Active = Datorii + Capital propriu Avand in vedere ca elementele de activ ce compun structura patrimoniala a unei intreprinderi se afla intr-o continua miscare si transformare.Castiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii Pierderi legate de instrumente de capitaluri proprii V. Orice modificare a unui a unui post de bilant determina in mod obligatoriu si automat modificarea si a altui post.datorii pe o perioada mai mare de un an Capitaluri proprii .profit Total pasiv Sold 450.000 600.rezerve . 21 + 25 + 26 + 27 – 28 + 29 -30 + 31 – 32 + 33 – 34 – 35) Patrimoniul public CAPITALURI – TOTAL (rd. 36 + 37) 29 30 35 36 37 38 In scop didactic.

000 Elemente de pasiv Datorii . 39 . In categoria acestui tip de modificari se includ: aprovizionarile de bunuri de la furnizori.Modificarile pe care miscarea/transformarea elementelor patrimoniale le produc asupra posturilor din bilant se pot imparti in doua grupe: (1) modificari de volum si (2) modificari de structura. va creste in activ elementul stocuri cu 50.000 150.creante 13 450. majorarile de capital social. daca intreprinderea cumpara de la furnizori materie prima de 50.000 350.000 mii lei.datorii curente . inregistrarea pe cheltuieli a salariilor etc. Modificarile de volum se concretizeaza fie in majorarea cu o suma a unui post din activului bilantului si concomitent cu aceeasi suma a unui post din pasivul bilantului.rezerve Sold 500. Ca urmare.sunt de doua feluri: modificari care duc la cresterea si modificari care duc la diminuarea bilantului (patrimoniului) a) Modificarile care duc la cresterea bilantului. fie in micsorarea cu o suma a unui post din activul bilantului si in acelasi timp micsorarea cu aceeasi suma a unui post din pasivul bilantului.000 75.000 Active circulante . De exemplu. mentinandu-se egalitatea bilantiera: Total Activ = Total Pasiv Modificarile de volum in bilant. P este Pasivul bilantului si x este suma cu care creste atat activul. vor creste si obligatiile/datoriile curente (sub un an) cu suma de 50. cat si pasivul.000 mii lei.000 30. 1. iar in pasiv cel al datoriilor curente cu aceeasi suma. vom intocmi un nou bilant de fiecare data cand vom analiza un nou tip de modificare ce poate surveni intr-un bilant contabil ca urmare a producerii unor operatiuni economice in cadrul intreprinderii. asa cum s-a vazut.stocuri .000 150. Bilantul contabil se intocmeste doar anual si in cazurile speciale prevazute de lege.datorii pe o perioada mai mare de un an Capitaluri proprii . se majoreaza sau se micsoreaza concomitent si cu aceasi suma atat activul cat si pasivul bilantului.000 Din ratiuni pur didactice. In urma acestei operatiuni. bilantul13 se prezinta in felul urmator: BILANT (prescurtat) -in mii leiElemente de activ Active imobilizate Sold 200.000 120. adica si a activului si pasivului cu aceeasi suma se pot prezenta prin formula: A+x=P+x in care: A este activul bilantului.capital social . In urma acestui tip de modificare.000 350.000 mii lei.

000 150. adica micsorarea cu aceeasi suma atat a activului cat si a pasivului se pot prezenta prin formula: A–x=P–x In cadrul acestui tip de modificari se regasesc: achitarea datoriilor catre furnizori personal. De exemplu. In urma acestei operatiuni.stocuri .000 645. adica activul si pasivul vor avea aceeasi marime si dupa modificari.000 Active circulante . Modificarile in structura bilantului se pot produce fie in partea de activ.casa si conturi la banci Total activ 445. bilantul va arata astfel: BILANT (prescurtat) -in mii leiElemente de activ Active imobilizate Sold 200.000 2. scoaterea din functiune a imobilizarilor necorporale si corporale amortizate integral etc. daca intreprinderea achita unui creditor suma de 5.000 30. fie in cea de pasiv (surse).rezerve Sold 495. A+x–x=P 40 . bugetul statului si alte bugete. Si in cadrul acestei grupe de modificari bilantiere se intalnesc doua posibilitati: modificari structurale in activul bilantului si modificari structurale in pasivul bilantului.datorii curente .000 650.casa si conturi la banci Total activ 10.000 350.000 75. vor scadea datoriile curente cu suma de mai sus si cu aceeasi suma va scadea si elementul „casa si conturi la banci”. rambursarea creditelor bancare.capital social .000 10..000 10.datorii pe o perioada mai mare de un an Capitaluri proprii .000 345.000 Elemente de pasiv Datorii .investitii pe termen scurt . bilantul ramanand neschimbat in urma modificarilor. retragerea aportului asociatilor la capitalul social.000 15.000 mii lei din disponibilul sau din contul de la banca.000 Total pasiv 645.000 120.investitii pe termen scurt .000 150.000 b) Modificari care duc la scaderea bilantului. a) Modificarile structurale in activul bilantului constau in cresterea cu o anumita suma (valoare) a unui element (unor elemente) din activ concomitent cu scadera cu aceeasi suma (valoare) a unui alt elemente (alte elemente) tot din activ.000 Total pasiv 650.creante .

iar elementul „creante” se micsoreaza cu aceeasi suma.000 350.000 lei de la un debitor.000 Total pasiv 645.000 lei.stocuri .000 -in mii leiElemente de pasiv Datorii . intreprinderea obtine aprobarea actionarilor sai sa incorporeze in capitalul social rezerve statutare in suma de 10.000 mii lei.000 Elemente de pasiv Datorii .000 150.995 10. In urma acestei operatiuni. bilantul nou intocmit se va prezenta in felul urmator: BILANT (prescurtat) Elemente de activ Active imobilizate Sold 200.datorii pe o perioada mai mare de un an Capitaluri proprii .datorii curente . totalul bilantului (pasivului si activului) ramanand nemodificat. In acest caz se mareste suma numerarului aflat la dispozitia intreprinderii cu 5.creante .000 345. elementul de pasiv „Capital social” creste cu 10. intreprinderea incaseaza in numerar 5.000 120. De exemplu. eliberari in consum de materii prime si materiale consumbabile etc.000 74.Acest tip de modificari se intalnesc in urma unor operatiuni de genul: incasarea unor sume de la clienti.rezerve Sold 495.005 645.000 30.000 mii lei (adica de la la). contributiei pentru pensia suplimentarea si a fondului de somaj.000 Active circulante .investitii pe termen scurt . Astfel de modificari pot avea loc datorita unor operatiuni ca: incorporarea rezervelor in capitalul social. De exemplu. Bilantul se va prezenta astfel: BILANT (prescurtat) -in mii leiElemente de activ Active imobilizate Sold 200.000 lei si scade cu aceeasi suma creantele fata de debitori. retinerea din salariile personalului a imozitului pe salarii. In urma acestei operatiuni. anularea de provizioane devenite fara obiect etc.capital social .casa si conturi la banci Total activ 445. In urma efectuarii acestei operatiuni.000 345.000 10. ridicari sau depuneri de numerar de la/la banca.000 150. modificari se produc numai in activ si anume elementul „casa si conturi in banci” se majoreaza cu suma de 5.datorii curente 41 Sold 495. iar elementul de pasiv „Rezerve” scade cu aceeasi suma.000 .000 b) Modificarile structurale in pasivul bilantului presupun cresterea cu o anumita suma a unui element (unor elemente) din pasiv insotita concomitent de scaderea cu aceeasi suma a altui element (altor elemente) tot din pasiv.

VI. Cheltuielile financiare.005 645. apoi.000 20. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinara (VIII-IX). XII. in final. IX. IV. Profitul sau pierderea din exploatare (I-II).stocuri . Veniturile din exploatare.000 130. Cheltuielile de exploatare.datorii pe o perioada mai 150. Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar (XIII. Profitul sau pierderea curenta (III-VI).creante . Veniturile financiare. XIII. Veniturile extraordinare. Dar. ele pot fi descompuse in operatii simple care. XI.. Cheltuielile totale (II + V + IX).000 Capitaluri proprii . oricat de complexe ar fi aceste operatiuni. Structura simplificata a contului de profit si pierderi este urmatoarea: I. Contul de profit si pierdere este un document-situatie de sinteza prin care se prezinta veniturile obtinute.capital social . Profitul sau pierderea financiara (IV – V).XIV). Veniturile totale (I + IV + VIII). X.investitii pe termen scurt .000 mare de un an Active circulante .000 10.990 10.2. pot fi incadrate in unul din cele patru tipuri de modificari pe care le suporta bilantul ca efect al operatiunilor economice care au loc in cadrul intreprinderilor. Prin venituri se intelege cresteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile. V. Cheltuielile extraordinare. Contul de profit si pierdere Performana financiara a intreprinderii este stabilita cu ajutorul documentului „Cont de profit si pierdere”. III.000 Operatiunile prezentate ca exemplu de modificari structurale in bilant sunt considerate operatii simple. sunt frecvente cazurile in care operatiunile economice produc modificarea concomitenta a mai multor elemente (posturi) din bilant. deoarece dau nastere la modificari doar la doua elemente din bilant. cheltuielile ocazionate si. Profitul sau pierdere bruta (XI – XII). XV.casa si conturi la banci Total activ 445. II. Impozitul pe profit. profitul sau pierderea net(a) al(a) exercitiului financiar.000 350.000 Total pasiv 645.rezerve 150.000 74. sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori 42 . VIII. VII. XIV. 5. Totusi.

reduceri ale datoriilor. in timp ce echivalentele de numerar sunt investitiile financiare pe termen scurt. nu se aşteptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat. Fluxurile de numerar sunt intrarile si iesirile de numerar si echivalente de numaerar. Ea cuprinde sumele rezultate din vanzarea de produse si furnizarea de servicii care se inscriu in activitatea curenta a intreprinderii. Activitatile de investitie constau in achizitionarea si cedarea de active imobilizate si de alte investitii care nu sunt incluse in echivalente de numerar. precum si a altor taxe legate direct de cifra de afaceri. Situatia fluxurilor de numerar prezinta fluxurile de numerar ale entitatii din cursul perioadei. Ea este prezentata pentru fiecare perioada pentru care sunt prezentate situatiile financiare anuale. clasificate pe activitati de exploatare. precum si alte activitati care nu sunt activitati de investitie sau financiare. incidente acestora sau care rezultă din acestea. deoarece aceste componente fac 43 .3. Activitatile de exploatare sunt principalele activitati generatoare de venituri ale intreprinderii. care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii. extrem de lichide. altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor. Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzacţii ce sunt clar diferite de activităţile curente ale entităţii şi care. 5. precum şi activităţile conexe în care aceasta se angajează şi care sunt o continuare a primelor activităţi menţionate. dupa deducerea reducerilor comerciale si a taxei pe valoarea adaugata. Situatia fluxurilor de trezorerie (numerar) Situatia fluxurilor de numerar prezinta modul in care o entitate genereaza si utilizeaza numerarul si echivalentele de numerar. Elementul principal al veniturilor din exploatare il constituie cifra de afaceri neta. de investitie si de finantare. altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari. prin urmare. Prin cheltuielile se intelege diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor. Activităţile curente reprezintă orice activităţi desfăşurate de o entitate. Numerarul cuprinde disponibilitatile banesti si depozitele la vedere. care sunt usor convertibile in sume cunoscute de numerar si care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. Activitatile de finantare sunt activitati care au drept rezultat modificari ale valorii si structurii capitalurilor proprii si imprumuturilor intreprinderii. ca parte integrantă a afacerilor sale. care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii. In cadrul fluxurilor de numerar nu intra miscarile intre elemente care constituie numerar sau echivalente de numerar.

parte din gestiunea numerarului unei intreprinderi. situatia fluxurilor de numerar are urmatoarea forma : Profi brut Ajustari pentru : Cheltuieli cu amortizarea 44 . Gestiunea numerarului presupune plasarea excedentului de numerar in echivalente de numerar. investitie si finantare. si nu din activitatile de exploatare. Structura exemplificativa a situatiei fluxurilor de numerar. este urmatoarea : SITUATIA FLUXURILOR DE NUMERAR la date de … Exercitiul financiar Precedent Curent 1 2 Denumirea elementului A Fluxuri de numerar din activitati de exploatare : Incasari de la clienti Plati catre furnizori si angajati Dobanzi platite Impozit pe profit platit Incasari din asigurarea impotriva cutremurelor Numerar net din activitati de exploatare Fluxuri de numerar din activitati de investitie : Plati pentru achizitionarea de actiuni Plati pentru achizitionarea de imobilizari corporale Incasari din vanzarea de imobilizari corporale Dobanzi incasate Dividende incasate Numerar net din activitati de investitie Fluxuri de numerar din activitati de finantare : Incasari din emisiunea de actiuni Incasari din imprumuturi pe termen lung Plata datoriilor aferente leasing-ului financiar Dividende platite Numerar net din activitati de finantare Cresterea neta a numerarului si echivalentelor de numerar Numerar si echivalente de numerar la inceputul exercitiului financiar Numerar si echivalente de numerar la sfarsitul exercitiului financiar In cazul in care fluxurile de numerar sunt prezentate conform metodei indirecte. intocmita atunci cand fluxurile de numerar din activitatea de exploatare sunt prezentate pe baza metodei directe (adica sunt evidentiate clasele principale de incasari si plati).

Cheltuieli cu provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare Venituri din reluari de provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare Cheltuieli financiare Venituri financiare Cheltuieli privind activele cedate Venituri din vanzarea activelor Variatia soldurilor conturilor de creante comerciale si alte creante din exploatare Variatia soldurilor conturilor de datoriii comerciale si alte datorii din exploatare Variatia soldurilor conturilor de stocuri Numerar generat de exploatare Dobanzi platite Impozit pe profit platit 45 .

Prezentarea in forma sintetica a activelor. Notiunea si structura grafica a contului Dupa cum s-a vazut. micsorarii). iar pe de alta parte a tuturor modificarilor care survin in cadrul acestora. De asemenea. numit cont. la formarea si utilizarea capitlului propriu si a datoriilor. contabilitatea a elaborat un instrument propriu de lucru. in bilant elementele patrimoniale sunt prezentate sintetic. determinate de procesele economice ce au loc in cadrul intreprinderii. dupa sursa. In acest sens. fie in cel al scaderii (reducerii. Totalitatea conturilor utilizate de contabilitate in vederea reflectarii efectelor operatiunilor economice asupra patrimoniului intreprinderii formeaza sistemul conturilor. Rezulta ca intreprinderea va deschide atatea conturi cate elemente de activ si de pasiv detine ea. Bilantul este insa o situatie statica care nu oglindeste procesele economice care s-au efectuat si nici modificarile si schimbarile pe care le-au suferit activele si pasivele intreprinderii ca urmare a realizarii acestor procese. Astfel. iar in cealalta parte a operatiunilor privind micsorarea aceluiasi element. dupa componenta.1. trebuie avut in vedere ca in legatura cu toate elementele de activ si de pasiv intervin modificari in doua sensuri contrarii. si pasivelor (datoriilor si capitalului propriu). precum si la obtinerea rezultatelor din asctivitatea intreprinderii. Aceste modificari se produc fie in sensul cresterii (maririi). miscarii si transformarii fiecarui element patrimonial din activul si pasivul intreprinderii. Datorita acestui fapt contul este conceput astfel incat sa permita inregistrarea intr-o parte ceea ce exista si operatiunile privind cresterea elementului respectiv. contabilitatea are sarcina de a oglindi toate operatiunile economice care dau nastere la miscarea si transformarea activelor unei intreprinderi. ori desfasurarea activitatii zilnice a intreprinderii presupune o serie de operatiuni economice care dau nastere la miscari si transformari ale elementelor patrimoniale ce trebuie inregistrate pentru a putea apoi sa fie sintetizate sub forma bilantului. pe de o parte a existentei elementelor patrimoniale. pentru reflectarea existentei. 46 . aceasta deschide cate un cont. Contul este astfel conceput incat sa permita urmarirea distincta pe elemente. Din aceasta cauza.CAPITOLUL 6 CONTUL SI DUBLA INREGISTRARE A OPERATIUNILOR ECONOMICE 6. se realizeaza cu ajutorul bilantului. Contul este un instrument al contabilitatii cu ajutorul caruia se inregistraza in mod operativ operatiunile economice care dau nastere la miscari si transformari legate de activele si pasivele intreprinderii.

pe de o parte. „Credite bancare pe termen lung”. daca este vorba de un cont care reflecta un element de activ patrimonial (cont de activ). Cont de Debit pasiv Micşorări Cont de Debit activ Existent iniţial Creşteri Credit Credit Micşorări Existent iniţial Creşteri Contul are urmatoarele elemente care formeaza structura contului : a) titlul sau denumirea si simbolul contului. in functie de continutul economic al elementului patrimonial evidentiat (activ sau pasiv). iar partea dreapta de credit („cineva ne imprumuta”). fiind interzisa utilizarea de conturi cu alte simboluri si denumiri. „Materii prime” etc. 47 .existentul initial si cresterile. Fiecare cont are si un simbol format din trei sau patru cifre. Simbolurile conturilor din tara noastra sunt stabilite de catre Ministerul Finantelor prin „Planul de conturi general”. iar in partea opusa operatiunile care produc scaderi ale elementului a carei existenta se tine cu ajutorul contului respectiv. Trebuie mentionat ca existentele initiale si cresterile. In debitul contului se inregistreaza: . De pilda : conturile „Capital”. d) explicatia operatiunii inregistrata in cont. e) soldul contului a) Titlul (denumirea) si simbolul contului exprima continutul economic al contului.In vederea oglindirii distincte a cresterii de cea a scaderii unui element patrimonial (de bilant). ocupa partea din stanga sau din drepata contului in mod diferit. si scaderile. b) Cele doua parti ale contului permit inregistrarea separata a operatiunilor care produc modificari de un anumit sens in cele de celalalt sens. intr-o parte se trec toate operatiunile care produc cresteri. In felul acesta. b) cele doua parti opuse ale contului (debitul si creditul). „Constructii”. Simbolurile pentru conturile date ca exemplu mai sus sunt: 101 „Capital”. 162 „Credite bancare pe termen lung”. adica indica elemental de active sau de pasiv a carui evidenta o tine. In mod conventional s-a admis ca partea stanga a contului sa poarte denumirea de debit („titularul de cont – datoreaza”). c) miscarile intervenite in cont (rulajul contului). 212 „Constructii” si 301 „Materii prime”. forma grafica a contului a fost conceputa sub forma literei T sau a unei balante. pe de alta parte.

soldul unui cont poate fi sold initial sau sold final. In functie de momentul la care se refera. fie creditor. Structura grafica a contului se poate referi fie la (a) conturi bilaterale (cele care au coloane separate pentru data. fie debitor. Data Explicatia Suma Data Explicatia Suma Data Explicatii 48 Sume debitoare Sume creditoare . Soldul final debitor: soldul initial debitor + rulaj debitor > rulaj creditor Soldul final creditor: soldul initial creditor + rulaj creditor > rulaj debitor La un moment dat. cand totalul sumelor debitoare este mai mare decat totalul sumelor creditoare si soldului creditor. el reprezentand valoarea elementului patrimonial la un moment dat. daca este vorba de un cont care reflecta un element de pasiv patrimonial (cont de pasiv) In creditul contului se inregistreaza: . daca este vorba de un cont de pasiv. un cont nu poate avea decat un singur sold. iar a credita un cont inseamna inregistrarea unei sume in creditul acestuia. La randul lor.. iar rulajul creditor reprezinta totalitatea operatiunilor inscrise in creditul contului. d) Explicatia operatiunii inregistrate consta in descrierea operatiunii inscrise in cont. Asadar.descresterile. cand totalul sumelor creditoare este mai mare decat totalul sumelor debitoare. explicatii si suma de ambele parti ale conului). rulajul contului cuprinde numai operatiunile inregistrate ulterior datei la care se refera soldurile initiale. daca este vorba de un cont de activ. fie (b) conturi unilaterale (cele in care data si explicatiile se scriu in stanga. care poate fi explicatie descriptiva (descrierea sumara a operatiunii care se inregistraza in debitul sau creditul contului) si explicatie contabila (indicarea contului corespondent ca urmare a principiului dublei inregistrari). .descresterile.existentul initial si cresterile. iar sumele debitoare si creditoare figureaza alaturate la dreapta). Sumele inscrise in debitul contului se numesc sume debitoare. A debita un cont inseamna a inscrie o suma in debitul acestuia. e) Soldul contului reprezinta diferenta dintre totalul sumelor debitoare si totalul celor creditoare. c) Miscarile intervenite in cont (rulajul contului) reprezinta totalitatea sumelor inregistrate in cont ca urmare a operatiunilor economice care s-au infaptuit intr-o perioada data. spre deosebire de sumele debitoare sau creditoare care cuprind si existentele sau soldurile initiale. cele doua tipuri de sold pot imbraca forma soldului debitor. in timp ce cele inscrise in creditul contului se numesc sume creditoare. Rezulta ca rulajul contului nu cuprinde si sumele existente la inceputul perioadei sau soldurile initiale. Rulajul debitor reprezinta totalitatea operatiunilor inregistrate in debitul contului.

. 6. iar operatiunile sunt inregistrate dupa caracterul lor (cresteri sau scaderi.o categorie de elemente de active. contabilitatea a elaborat norme dupa care diversele categorii de conturi sunt debitate si creditate si care sunt denumite reguli de functionare a conturilor. intrari sau iesiti – care intervin in legatura cu elementul sau procesul ce trebuie evidentiat in contabilitate. imprumut bancar pe termen lung etc. indeplinirii unor indicatori economico-financiari etc. procesul de obtinere a veniturilor etc. . cum ar fi vanzarea produselor finite. prin faptul ca tine evidenta activelor si surselor lor de finantare. 14 49 . prin faptul ca datele pe care le contin servesc la informarea decidentilor. prin constructia sa. . b) funcia de documentare. e) functia de grupare si sistematizare prin faptul ca in conturi evidenta se tine pe grupe de elemente omogene. Reguli de functionare a contului Contul. Problema care se ridica este aceea de a cunoaste cum anume trebuie sa fie inregistrate diversele modoficari in diferitele categorii de conturi.2.Fiecare cont are un continut economic determinat de elementul sau procesul14 a carui evidenta o oglindeste si poate fi: .. materii prime etc. precum si a proceselor economice. De exemplu : procesul de amortizare. c) functia de calcul prin faptul ca unele conturi prin datele inregistrate in ele servesc la determinarea unor indicatori economici. In cadrul sistemului unitar de conturi. f) functia contabila este legata de aplicarea regulilor de functionare elaborate de contabilitate pentru diferitele categorii de conturi si care permit operationalizarea celolalte functii enumerate. de exemplu: capital social. ele permit controlul integritatii patrimoniului. procesul de realizare a cheltuielilor.o categorie de proces economic. ca de exemplu cifra de afaceri si profitul.o categorie de elemente de pasiv (susa). permite inregistrarea distincta a modificarilor de orice natura – cresteri sau scaderi. conturile indeplinesc urmatoarele functii: a) functia economica. majorari sau micsorari. intrari sau iesiri). de exemplu: constructii.. procesul de fabricatie etc. d) functia de control prin faptul ca prin datele pe care le oglindesc. In acest scop.

000 -in mii leiElemente de pasiv Sold Datorii 495.produse finite .datele din bilant sunt culese din conturi.000 130. Pentru a usura intelegerea regulilor de functionare a conturilor. 100.005 645. Furnizori C S.000 .rezerve 150. Materii prime C D.000 10. Facem aceasta si pentru ca intre bilant si conturi exista o stransa legatura. in sensul ca: .Deci.creante .000 100.I.000 345. pentru a oglindi activul dupa componenta. pentru oglindirea surselor de finantare a elementelor de activ.000 74.000 20.oglindirea modificarile pe care operatiunile economice le provoaca in cadrul elementelor din bilant se realizeaza cu ajutorul conturilor. .000 250. Conturile care se deschid pentru elemente de activ.995 10.existentele de fiecare inceput de exercitiu financiar reapar in conturi din bilant. D.capital social .investitii pe termen scurt .000 S.000 Active circulante .datorii pe o perioada mai mare de un an Capitaluri proprii .000 . vom porni de la un exemplu de bilant si vom prelua in conturi datele continute de el. se numesc conturi de pasiv.datorii curente 150.000 Pe baza acestui bilant se deschid cate un cont pentru fiecare element de activ si de pasiv. .materii prime .000 Total pasiv 645.I. iar conturile care se deschid pentru elementele de pasiv. pentru exemplificare si intelegere. Presupunem ca la inceputul anului bilantul unei intreprinderi se prezinta in felul urmator: BILANT (prescurtat) Elemente de activ Active imobilizate Sold 200. Noi vom deschide doar un cont de activ si un cont de pasiv. prin reguli de functionare a conturilor se intelege acele norme dupa care diferite categorii de conturi se debiteaza si crediteaza.000 50 . se numesc conturi de activ. 50.casa si conturi la banci Total activ 445.

5. contul 117 „Rezultatul reportat”. micsorarile. acestea au fost trecute (preluate) in partea dreapta a contului dat ca exemplu. pot avea numai sold creditor. adica ale datoriilor si capitalului propriu. majorarile si se crediteaza cu iesirile. de exemplu. Aceste conturi se spune ca au caracter de conturi monofunctionale. Conturile de activ incep sa functioneze prin debitare si se debiteaza cu existentul (soldul) initial al activelor patrimoniale preluat din bilant. In concluzie putem spune urmatoarele: Conturile de activ incep sa functioneze prin a se debita. Conturile de activ pot avea numai solduri debitoare. adica in activul acestuia. adica in pasivul acestuia. adica in creditul acestuia. scaderile. Conturile de pasiv se debiteaza cu toate scaderile. dar pot prezenta.Dat fiind faptul ca in bilant existentele de elemente de activ figureaza in partea stanga. 7. Contabilitatea se foloseste insa si de o serie de conturi bifunctionale. acestea au fost trecute tot in partea stanga a contului dat ca exemplu. dupa caz. sold debitor sau sold creditor. 6. Celor doua reguli li se mai adauga inca sase reguli. pot avea numai solduri debitoare. dupa cum urmeaza: 3. care reprezinta existentul de active la un moment dat. 51 . Din cele de mai sus se desprind primele doua reguli de functionare a conturilor: 1. dar pot prezenta. b) incep sa functioneze prin creditare. care se caracterizeaza prin: a) incep sa functioneze prin a se debita. reducerile elementelor de pasiv. Conturile de pasiv pot avea numai solduri creditoare. de exemplu. dupa caz. La fel. cresterile. 8. conturile au o singura functe contabila. se debiteaza cu existentele. 4. cresterile. contul 456 „Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul. se crediteaza cu existentele. reducerile de surse de finantare ale activelor. Conturile de pasiv se crediteaza cu toate cresterile elementelor de pasiv. si anume aceea de conturi de activ sau aceea de conturi de pasiv. adica datoriilor si capitalului propriu. cresterile de elemente de activ. datorita ca in bilant sumele reprezentand existentele elementelor de surse de finantare figureaza in partea dreapta. scaderile de elemente de activ. intrarile. In general. Conturile de activ se debiteaza cu toate intrarile. Conturile de pasiv incep sa functioneze prin creditare si se crediteaza cu existentul (soldul) initial de pasive patrimoniale (surse de finantare) preluat din bilant. 2. majorarile. micsorarile. majorarile si se debiteaza cu toate scaderile. Conturile de activ se crediteaza cu toate iesirile. sold debitor sau sold creditor. adica in debitul acestuia. Conturile de pasiv incep sa functioneze prin a se credita. micsorarile de elemente de activ. care reprezinta existentul de surse de finantare compuse din datorii si capital propriu. micsorarile.

nu este obligatorie utilizarea conturilor din clasa 9. pentru ca pe baza lor se determina rezultatul financiar (profit sau pierdere) al intreprinderii.dupa functia contabila a conturilor. 6. Pentru organizarea contabilitatii de gestiune. dar alte ori prin creditare. dupa caz.dupa continutul economico-financiar al conturilor.3. deoarece soldul final al acestora se regaseste in bilant.reflecta elementele de pasiv ce au ca sursa de provenienta fie proprietarii intreprinderii. Din punct de vedre al continutului economico-financiar. fie activitatea de exploatare a intreprinderii pentru cazul rezultatului financiar. Clasificarea conturilor Totalitatea conturilor care se folosesc in contabilitate alcatuiesc sistemul de conturi. Conturile care-l compun pe acesta se pot clasifica dupa trei critetii: . si pot prezenta sold debitor sau sold creditor. conturile sunt structurate in contabilite pe urmatoarele clase: Clasa 1 – Conturi de capitaluri Clasa 2 – Conturi de imobilizari Clasa 3 – Conturi de stocuri si productie in curs de executie Clasa 4 – Conturi de terti Clasa 5 – Conturi de trezorerie Clasa 6 – Conturi de cheltuieli Clasa 7 – Conturi de venituri Clasa 8 – Conturi speciale Clasa 9 – Conturi de gestiune Conturile din clasele 1-5 sunt considerate conturi de bilant. Cu ajutorul lor se inregistreaza operatii care nu modifica structura patrimoniului intreprinderii.dupa sfera de cuprindere a conturilor. lucrarilor si serviciilor intreprindeii si nu au legatura cu bilantul. fie creditori ai acesteia. Conturile din clasa 8 (conturi speciale) reflecta elementele patrimoniale care nu se afla in proprietatea intreprinderii si nu sunt reflectate in bilantul acesteia. 1. . 52 . continutul economico-financiar al uni cont poate fi: un element de activ. In afara celor 8 clase de conturi incluse in planul de conturi general mai exista conturile de gestiune care se folosesc la calculul costului productiei. . Clasa 1 – Conturile de capitaluri . Conturile din clasele 6 si 7 sint conturi de rezultate.c) pot incepe uneori sa functioneze prin debitare. un proces economic. Astfel. de datorie sau de capital. Continutul economico-financiar al unui cont are in vedere batura elementelor patrimoniale sau proceselor economice pe care le reflecta. un venit sau o cheltuiala.

. Din aceasta clasa fac parte 7 grupe de conturi: . .ajustari pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizarilor (29).imobilizari corporale (21).imobilizari corporale in curs de aprovizionare (22). . cu exceptia celor din grupa „Amortizari privind imobilizarile” (simbol 28) si din grupa „Ajustari privind deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizarilor” (29) care sunt conturi de pasiv.stocuri in curs de aprovizionare (32).rezultatul exercitiului financiar (12).conturile de rezultate si cele privind rezervele de conversie. cel in care se reflecta pierdereri legate de emiterea. . . .conturile privind actiunile proprii detinute (simbol 109).imoblizari necorporale (20). 15 53 . vanzarea. .amortizari privind imobilizarile (28). In general.animale (36). .rezultatul reportat (11). rascumpararea.stocuri aflate la terti (35) . Din aceasta clasa fac parte urmatoarele 6 grupe de conturi: . conturile de capital sunt conturi de pasiv.produse (34) . . cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii (149) si cel referitor la prime privind rambursarea obligatiunilor (169). . .materii prime (30). Iata explicatia exceptiilor aratate.reflecta elemente de activ (bunuri sau valori) detinute pe o perioada mai mare de un an in scopul desfasurarii activitatii intreprinderii. In general.provizioane (15).castiguri sau pierderi legate de emiterea.Proprietatea asupra elementelor reflectate in conturile de capitaluri apartine actionarilor/asociatilor si creditorilor. rasumpararea. conturile din aceasta clasa sunt conturi de activ.productie in curs de executie (33). . Clasa 2 – Conturile de imobilizari .imobilizari in curs si avansuri pentru imobilizari (23).capital si rezerve (simbol0). cifra terminala 9 semnifica operatiuni de sens contrar celor acoperite in mod normal de conturile de nivel superior din grupa din care fac parte.imprumuturi si datorii asimilate (16). In conturile cu trei cifre. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii (14). . . Din aceasta clasa fac parte urmatoarele 9 grupe de conturi: . care sunt bifunctionale.imobilizari financiare (26). exceptiile fiind formate din: . care sunt conturi de activ15. . dupa caz. cel privind repartizarea profitului (129). . vanzarea. Clasa 3 – Conturi de stocuri si productie in curs de executie – reflecta elementele de activ sub forma stocurilor detinute de intreprindere.

ajustari pentru deprecierea creantelor (49). in actiuni.casa (53). bugetul statului. servicii executate de terti etc. debitorii si creditorii diversi. 54 .furnizori si conturi asimilate (40). . altor investitii pe termen scurt. Clasa 6 – Conturi de cheltuieli – asigura evidenta cheltuielilor (valorilor platite pentru consumuri de stocuri.clienti si conturi asimilate (41) . Dupe functia lor contabila. . conturile din aceasta clasa sunt fie de activ (daca se refera la valori detinute in casa sau la banci.debitori si creditori diversi (46). asigurarile sociale.personal si conturi asimilate (42). . creditelor bancare pe termen scurt si altor valori de trezorerie.investitii pe termen scurt (50). .viramente interne (58). conturile din aceasta clasa sunt fie de activ (daca se refera la creante). Din aceasta clasa fac parte urmatoarele 6 grupe de conturi: . dobanzi de platit si ajustari pentru pierederea de valoare a conturilor de trezorerie). ..ajustari pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie (59). de munca vie – salarii si asimilate -. . . entitatile afiliate si cele legate prin interese de participare.grup si actionari/asociati (45).asigurari sociale. personalul. . . Clasa 4 – Conturi de terti – reflecta datoriile si creantele intreprinderii in relatiile acesteia cu furnizorii. clentii. fonduri speciale si conturi asimilate (44). disponibilitatilor in conturi la banci/casierie.conturi la banci (51). . Din aceasta clasa fac parte urmatoarele 10 grupe de conturi: . conturile din aceasta clasa sunt conturi de activ. . Dupa functia lor contabila. fie bifunctionale (contul 581 „Viramente interne”). In general. .ambalaje (38). fie de pasiv (daca se refera la credite angajate.decontari in cadrul unitatii (48). protectie sociala si conturi asimilate (43). asociatii/actionarii. .bugetul statului.) intreprinderii pe feluri de cheltuieli.marfuri (37). cu exceptia celor din grupa 39 care sunt de pasiv si a conturilor de diferente de pret (la marfuri si ambalaje) care sunt bifunctionale.ajustari pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie (39). Clasa 5 – Conturi de trezorerie – reflecta evidenta existentei si miscarii actiunilor detinute la entitatile afiliate.conturi de subventii. . . obligatiuni si alte plasamente pe termen scurt si alte valori detinute). regularizare si asimilate (47).acreditive (54). fie de pasiv (daca se refera la datorii).

Clasa 7 – Conturi de venituri – asigura evidenta veniturilor intreprinderii constand din sumele sau valorile incasate sau de incasat in nume propriu din activitati curente16 (vanzari.venituri extraordinare (77). . . La finele lunii. . indiferent daca plata s-a facut sau nu. Clasa 8 – Conturi speciale – se refera la doua grupe de conturi: .Conturile de cheltuieli functioneaza dupa regula conturilor de activ in sensul ca se debiteaza pe parcursul lunii cu cheltuielile realizate dupa natura lor (de exploatare. .cifra de afaceri (70). In clasa 7 sunt incluse urmatoarele 8 grupe de conturi: . dobanzi. . comisioane.cheltuieli cu alte impozite.cheltuieli cu alte servicii executate de terti (62). totalul sumelor inregistrate in conturi de cheltuieli se deconteaza asupra rezultatului prin intermediul contului 121 „Profit si pierdere”. La finele lunii.conturi in afara bilantului. astfel incat la finele lunii conturile de cheltuieli nu prezinta sold. . provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare (68). prestari de servicii.cheltuieli cu serviciile executate de terti (61). .venituri din subventii de exploatare (74). Din aceasta clasa fac parte 10 clase de conuri. taxe si varsaminte asimilate (63). La finele lunii conturile de venituri nu prezinta sold. in sensul ca in decursul lunii in creditul lor se inregistreaza veniturile incasate sau de incasat.cheltuieli privind stocurile (60).venituri din productia de imobilizari (72). prin intermediul contului 121 „Profit si pierderi. . ca parte integranta a obiectului sau de activitate.venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare (78). . potrivit naturii lor (de exploatare.venituri aferente costului productiei in curs de executie (71).alte cheltuieli de exploatare (65). financiare si extraordinare). . dividende) si castigurile din orice alte surse. Conturile de venituri functioneaza dupa regula conturilor de pasiv. . subventii.cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite (69). . . redevente.cheltuieli extraordinare (67). totalul sumelor creditoare ale conturilor de venituri se incorporeaza in rezultate.cheltuieli cu personalul (64).alte venituri din exploare (75). precum si activitatile conexe acestora.bilant (89) Activitatile curente sunt orice activitati desfasurate de intreprindere. . pentru a acoperi cheltuielile ocazionate de realizarea veniturilor. chirii. . . dupa cum urmeaza: . exceptionale).venituri financiare (76). financiare. 16 55 .cheltuieli cu amortizarile.cheltuieli financiare (66). .

De exemplu: 56 . se desfasoara pe urmatoarele doua conturi sintetice de gradul II: . Conturile analitice pot folosi alaturi de etalonul valoric si etalonul natural sau cantitativ. exista trei tipuri de conturi: a) conturi de activ. functie de numarul locurilor de depozitare ale acestora in intreprindere. Dupa functia contabila avuta. in contul sintetic „Materii prime” sunt reflectate valoric toate materiile prime. Din aceasta cauza a fost adoptata o structura grafica corespunzatoare pentru contul analitic.conturi sintetice.conturi sintetice de gradul II. fie pe baza optiunilor intreprinderii. care au un continut economic general.conturi sintetice de gradul I. La randul lor. datorie si proces economic. conturi se clasifica in: . fara a se tine seama de compozitia acestora (sortimente) sau de locurile de depozitare. in expresie valorica si cantitativa. Datorita faptului ca conturile analitice nu reprezinta altceva decat dezmembrarea pe componente a contului sintetic. care permit oglindirea in mai buna masura elementul patrimonial pe care-l evidentiaza. b) conturi de pasiv. c) conturi bifunctionale (de activ-pasiv). cu ajutorul conturilor analitice se detaliaza continutul economic al conturilor sintetice. precum si procese economice.2. contul sintetic de gradul I „Materii prime” poate fi desfasurat (dezvoltat) pe mai multe conturi analitice. .conturi analitice. . 531 „Casa”. . existenta si modificarile fiecarui element de activ. Spre exemplificare a celor de mai sus. reflectand diverse elemente specifice ce compun elementul patrimonial generalizator reflectat de un cont sintetic. Spre exemplu. datorii si capitaluri. ele urmeaza regulile de functionare a contului sintetic. cu simbolul format din trei cifre. Conturile sintetice au simbolul format din doa cifre si se pot desfasura pe doua categorii: . dupa caz. Spre exemplu. Asadar. Dezvoltarea in analitic a unui cont sintetic se poate face fie in virtutea unei prevederi legale. Conturile sintetice sunt conturi in care se oglindesc in expresie valorica existenta si modificarile privind grupurile de elemente omogene de active.5314 „Casa in valuta”. conturile analitice deschise po locuri de depozitare vor fi detaliate in conturi analitice de grad inferior pe sortimente de materii prime. cu simbolul format din patru cifre. Dupa sfera de cuprindere. Conturile analitice sunt conturi cu ajutorul carora se oglindesc distinct. contul sintetic de gradul I. 3.5311 „Casa in lei”. asa dupa cum am vazut deja.

sortiment B Total Debit 300. In cursul exercitiului financiar curent.Titlul contului Debit Data Explicatia Credit Data Explicatia Cantitatea Cantitatea Suma Suma Intre evidenta sintetica. La inceputul exercitiului financiar se procedeaza la redeschiderea conturilor. in partea contrara.sortiment A . ca la sfarsitul exercitiului financiar sa se faca inchiderea lor. la anumite intervale de timp. b) totalul sumelor debitoare ale conturilor analitice trebuie sa fie egal cu totalul sumei debitoare a contului sintetic. conturile care au avut sold debitor se redeschid prin inscrierea soldului in debit. conturile care au sold debitor se inchid prin trecerea acestui sold la credit. Aceasta are loc prin scrierea din nou a soldurilor in partea e unde au provenit.000 70. Soldul creditor al conturilor se trece in debitul conturilor respective.000 90. Balanta de verificare analitica a contului „Materii prime” Conturile Materii prime . conturile se deschid pe baza bilantului exercitiului financiar precedent. prin intocmirea unor situatii numita balanta de verificare analitica. si evidenta analitica. Inchiderea si redeschiderea conturilor La inceputul fiecarui exercitiu financiar. pe de o parte. pentru egalare.000 170. c) totalul sumelor creditoare ale conturilor analitice trebuie sa fie egal cu totalul sumei creditoare a contului sintetic. pe de alta parte.000 Debit 150. In vederea inchiderii se stabileste soldul contului si acesta se trece.000 Credit 6. Astfel. trebuie verificata.000 60. in conturi se inregistreaza toate operatiunile care au avut loc. Aceasta concordanta. verificarea constand in confruntarea datelor conturilor analitice cu datele contului sintetic pe care-l dezvolta. 57 . Conturile care au avut sold creditor se redeschid prin inscrierea acestui sold la creditul contului respectiv.4.000 150. trebuie sa existe o concordanta deplina.000 130.000 300.000 Credit 150.000 80. d) soldul contului sintetic trebuie sa fie egal cu totalul soldurilor conturilor analitice. Concordanta urmarita se refera la: a) soldul initial al contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma soldurilor initiale ale conturilor sale analitice. Astfel.000 150.

20.De exemplu.000 C 100.000 C D.000 Sold 100.000 100. Materii prime 50. Materii prime C D.000 30.000 In vedera inchiderii conturilor.000 .000 Furnizori 50. Furnizori C Sold 50. Materii prime 50. 20.000 50. in cazul exemplului luat situatia se va prezenta astfel: D. El se bazeaza pe clasificarea zecimala a conturilor. 58 . se stabileste soldul lor si se trece in partea contrara de unde au provenit.000 50.000 C D.000 Furnizori 50.00 In continuare vom prezenta planul de conturi general utilizabil in intreprinderi.Sold 50. sa presupunem ca la sfarsitul exercitiului financiar situatia din urmatoarele conturi se prezinta in felul urmator: D.000 Pentru redeschidere.000 Sold 30. In exemplul luat se procedeaza astfel: D. soldurile conturilor vor fi inscrise in partea de unde au provenit. Simblolul contului alaturi de titlul contului serveste la identificarea operatiilor ce se inregistreaza in contabilitate.000 C 100.

Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt (A) 1092. Rezerve 1061. Capital subscris nevărsat (P) 1012. Prime de capital 1041. Rezerve legale (P) 1063. Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene (A/P) 12.rezultatul exerciţiului financiar (A/P) 1082. Patrimoniul public (P) 104.CONTURI DE CAPITALURI 10. Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS. Alte rezerve (P) 107. VÂNZAREA. Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită (A/P) 1172. Rezerve din reevaluare (P) 106. REZULTATUL REPORTAT 117. Capital subscris vărsat (P) 1015. CAPITAL ŞI REZERVE 101. Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni (P) 105. Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii (P) 59 . RĂSCUMPĂRAREA. Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare (P) 1067. Prime de aport (P) 1044. REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR 121. CÂŞTIGURI SAU PIERDERI LEGATE DE EMITEREA. Interese care nu controlează 1081. Patrimoniul regiei (P) 1016. Rezerve de valoare justă (P) 1065. Rezerve din diferenţe de curs valutar în relaţie cu investiţia netă într-o entitate străină (A/P) 1068. Interese care nu controlează . Rezultatul reportat 1171. Acţiuni proprii deţinute pe termen lung (A) 11. Acţiuni proprii 1091. Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile (A/P) 1176. CEDAREA CU TITLU GRATUIT SAU ANULAREA INSTRUMENTELOR DE CAPITALURI PROPRII 141. Repartizarea profitului (A) 14. Interese care nu controlează . Capital 1011.alte capitaluri proprii (A/P) 109. Profit sau pierdere (A/P) 129. Rezerve statutare sau contractuale (P) 1064. mai puţin IAS 299 (A/P) 1174. Prime de emisiune (P) 1042.PLANUL DE CONTURI GENERAL CLASA 1 . Rezerve din conversie (A/P) 108. Prime de fuziune/divizare (P) 1043.

Alte provizioane (P) 16. Provizioane pentru impozite (P) 1518. Prime privind rambursarea obligaţiunilor (A) CLASA 2 . Credite bancare externe garantate de stat (P) 1625. Datorii faţă de entităţile afiliate (P) 1663. Credite de la trezoreria statului (P) 1627. Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate 1681. Datorii faţă de entităţile de care compania este legată prin interese de participare (P) 167. Pierderi legate de emiterea. Datorii care privesc imobilizările financiare 1661. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung (P) 1685. Provizioane pentru litigii (P) 1512. Cheltuieli de dezvoltare (A) 205. Împrumuturi interne din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat (P) 1618. Credite bancare pe termen lung (P) 1622. Credite externe guvernamentale (P) 1624. Fond comercial pozitiv (A) 2075. Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile de care compania este legată prin interese de participare (P) 1687. Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor (P) 1513. ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE 161. drepturi şi active similare (A) 207. Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare (P) 1516. Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate (P) 169. brevete. Credite bancare pe termen lung 1621. Cheltuieli de constituire (A) 203. Fond comercial negativ (P) 208. mărci comerciale.CONTURI DE IMOBILIZĂRI 20. PROVIZIOANE 151. Provizioane pentru restructurare (P) 1515. Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea (P) 1514. Fond comercial 2071. Alte imobilizări necorporale (A) 60 . Alte împrumuturi şi datorii asimilate (P) 168. Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni (P) 1682. răscumpărarea. Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de bănci (P) 1617. Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile afiliate (P) 1686. Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă (P) 1623. Concesiuni. Credite bancare externe garantate de bănci (P) 1626. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 1614. vânzarea.149. Credite bancare interne garantate de stat (P) 166. Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat (P) 1615. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 201. licenţe. Provizioane 1511. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii (A) 15. Alte împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni (P) 162.

Instalaţii tehnice. AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE 280. control şi reglare (A) 2133. Titluri puse în echivalenţă (A) 265. IMOBILIZĂRI CORPORALE ÎN CURS DE APROVIZIONARE 223. aparatură birotică. Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare 2691. Aparate şi instalaţii de măsurare. Creanţe imobilizate 2671. Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale (A) 26. Echipamente tehnologice (maşini. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale (A) 22. IMOBILIZĂRI ÎN CURS ŞI AVANSURI PENTRU IMOBILIZĂRI 231. Vărsăminte de efectuat privind acţiunile deţinute la entităţile afiliate (P) 2692. aparatură birotică. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 261. Alte titluri imobilizate (A) 267. Imobilizări necorporale în curs de execuţie (A) 234. Instalaţii tehnice. Mijloace de transport (A) 2134. Terenuri 2112. Amortizări privind imobilizările necorporale 2801. Avansuri acordate pentru imobilizări corporale (A) 233. Sume datorate de entităţile afiliate (A) 2672. drepturilor şi activelor similare (P) 61 . Imobilizări corporale în curs de execuţie (A) 232. Interese de participare (A) 264. IMOBILIZĂRI CORPORALE 211. animale şi plantaţii în curs de aprovizionare (A) 224. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare (P) 2805. animale şi plantaţii 2131. Creanţe legate de interesele de participare (A) 2674. Amenajări de terenuri 212. licenţelor. Terenuri şi amenajări de terenuri (A) 2111. Construcţii (A) 213. Vărsăminte de efectuat privind interesele de participare (P) 2693. mijloace de transport. brevetelor. Amortizarea concesiunilor.21. Mobilier. Amortizarea cheltuielilor de constituire (P) 2803. utilaje şi instalaţii de lucru) (A) 2132. Mobilier. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate (A) 263. echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale în curs de aprovizionare (A) 23. Vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizări financiare (P) 28. mijloace de transport. Alte creanţe imobilizate (A) 2679. Împrumuturi acordate pe termen lung (A) 2676. Dobânda aferentă creanţelor legate de interesele de participare (A) 2675. Animale şi plantaţii (A) 214. Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung (A) 2678. Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate (A) 269. mărcilor comerciale. Dobânda aferentă sumelor datorate de entităţile afiliate (A) 2673.

2807. Amortizarea fondului comercial (P) 2808. Amortizarea altor imobilizări necorporale (P) 281. Amortizări privind imobilizările corporale 2811. Amortizarea amenajărilor de terenuri (P) 2812. Amortizarea construcţiilor (P) 2813. Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor (P) 2814. Amortizarea altor imobilizări corporale (P) 29. AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE A IMOBILIZĂRILOR 290. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale 2903. Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare (P) 2905. Ajustări pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale, drepturilor şi activelor similare (P) 2907. Ajustări pentru deprecierea fondului comercial (P) 2908. Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale (P) 291. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale 2911. Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri (P) 2912. Ajustări pentru deprecierea construcţiilor (P) 2913. Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor (P) 2914. Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări corporale (P) 293. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuţie 2931. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs de execuţie (P) 2933. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale în curs de execuţie (P) 296. Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare 2961. Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate (P) 2962. Ajustări pentru pierderea de valoare a intereselor de participare (P) 2963. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate (P) 2964. Ajustări pentru pierderea de valoare a sumelor datorate de entităţile afiliate (P) 2965. Ajustări pentru pierderea de valoare a creanţelor legate de interesele de participare (P) 2966. Ajustări pentru pierderea de valoare a împrumuturilor acordate pe termen lung (P) 2968. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor creanţe imobilizate (P) CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE 30. STOCURI DE MATERII PRIME ŞI MATERIALE 301. Materii prime (A) 302. Materiale consumabile 3021. Materiale auxiliare (A) 3022. Combustibili (A) 3023. Materiale pentru ambalat (A) 3024. Piese de schimb (A) 3025. Seminţe şi materiale de plantat (A) 3026. Furaje (A) 3028. Alte materiale consumabile (A) 303. Materiale de natura obiectelor de inventar (A) 308. Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale (A/P) 32. STOCURI ÎN CURS DE APROVIZIONARE 62

321. Materii prime în curs de aprovizionare (A) 322. Materiale consumabile în curs de aprovizionare (A) 323. Materiale de natura obiectelor de inventar în curs de aprovizionare (A) 326. Animale în curs de aprovizionare (A) 327. Mărfuri în curs de aprovizionare (A) 328. Ambalaje în curs de aprovizionare (A) 33. PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE 331. Produse în curs de execuţie (A) 332. Servicii în curs de execuţie (A) 34. PRODUSE 341. Semifabricate (A) 345. Produse finite (A) 346. Produse reziduale (A) 348. Diferenţe de preţ la produse (A/P) 35. STOCURI AFLATE LA TERŢI 351. Materii şi materiale aflate la terţi (A) 354. Produse aflate la terţi (A) 356. Animale aflate la terţi (A) 357. Mărfuri aflate la terţi (A) 358. Ambalaje aflate la terţi (A) 36. ANIMALE 361. Animale şi păsări (A) 368. Diferenţe de preţ la animale şi păsări (A/P) 37. MĂRFURI 371. Mărfuri (A) 378. Diferenţe de preţ la mărfuri (A/P) 38. AMBALAJE 381. Ambalaje (A) 388. Diferenţe de preţ la ambalaje (A/P) 39. AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ŞI PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE 391. Ajustări pentru deprecierea materiilor prime (P) 392. Ajustări pentru deprecierea materialelor 3921. Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile (P) 3922. Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar (P) 393. Ajustări pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie (P) 394. Ajustări pentru deprecierea produselor 3941. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor (P) 3945. Ajustări pentru deprecierea produselor finite (P) 3946. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale (P) 395. Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi 3951. Ajustări pentru deprecierea materiilor şi materialelor aflate la terţi (P) 3952. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terţi (P) 3953. Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terţi (P) 63

3954. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terţi (P) 3956. Ajustări pentru deprecierea animalelor aflate la terţi (P) 3957. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terţi (P) 3958. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la terţi (P) 396. Ajustări pentru deprecierea animalelor (P) 397. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor (P) 398. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor (P) CLASA 4 - CONTURI DE TERŢI 40. FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE 401. Furnizori (P) 403. Efecte de plătit (P) 404. Furnizori de imobilizări (P) 405. Efecte de plătit pentru imobilizări (P) 408. Furnizori - facturi nesosite (P) 409. Furnizori - debitori 4091. Furnizori - debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor (A) 4092. Furnizori - debitori pentru prestări de servicii (A) 41. CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE 411. Clienţi 4111. Clienţi (A) 4118. Clienţi incerţi sau în litigiu (A) 413. Efecte de primit de la clienţi (A) 418. Clienţi - facturi de întocmit (A) 419. Clienţi - creditori (P) 42. PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE 421. Personal - salarii datorate (P) 423. Personal - ajutoare materiale datorate (P) 424. Prime reprezentând participarea personalului la profit15 (P) 425. Avansuri acordate personalului (A) 426. Drepturi de personal neridicate (P) 427. Reţineri din salarii datorate terţilor (P) 428. Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul 4281. Alte datorii în legătură cu personalul (P) 4282. Alte creanţe în legătură cu personalul (A) 43. ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE 431. Asigurări sociale 4311. Contribuţia unităţii la asigurările sociale (P) 4312. Contribuţia personalului la asigurările sociale (P) 4313. Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate (P) 4314. Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate (P) 437. Ajutor de şomaj 4371. Contribuţia unităţii la fondul de şomaj (P) 4372. Contribuţia personalului la fondul de şomaj (P) 438. Alte datorii şi creanţe sociale 4381. Alte datorii sociale (P) 4382. Alte creanţe sociale (A) 64

Impozitul pe venituri de natura salariilor (P) 445. Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul (A/P) 457. Impozitul pe profit (P) 4418. Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii (P) 4753. Decontări din operaţii în participaţie 4581. Creditori diverşi (P) 47. Decontări între entităţile afiliate 4511. Decontări privind interesele de participare (A/P) 4538.taxe şi vărsăminte asimilate (P) 448. Decontări între entităţile afiliate (A/P) 4518. TVA de plată (P) 4424. Fonduri speciale . Decontări din operaţii în participaţie . Dividende de plată (P) 458. Dobânzi aferente decontărilor între entităţile afiliate (A/P) 453. Alte sume primite cu caracter de subvenţii (A) 446. Subventii pentru investitii 4751. Acţionari/asociaţi .44.pasiv (P) 4582. Plusuri de inventar de natura imobilizărilor (P) 65 . Cheltuieli înregistrate în avans (A) 472. TVA de recuperat (A) 4426. Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare (A/P) 455. FONDURI SPECIALE ŞI CONTURI ASIMILATE 441. DEBITORI ŞI CREDITORI DIVERŞI 461. Alte datorii faţă de bugetul statului (P) 4482. GRUP ŞI ACŢIONARI/ASOCIAŢI 451. TVA neexigibilă (A/P) 444. TVA colectată (P) 4428. Alte creanţe privind bugetul statului (A) 45. Acţionari/asociaţi . Subvenţii guvernamentale pentru investiţii (P) 4752. Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii (A) 4458. CONTURI DE SUBVENŢII. Impozitul pe venit (P) 442. Donaţii pentru investiţii (P) 4754. Decontări din operaţii în curs de clarificare (A/P) 475. Debitori diverşi (A) 462. Alte impozite. REGULARIZARE ŞI ASIMILATE 471. Decontări din operaţii în participaţie .conturi curente (P) 4558.activ (A) 46. Impozitul pe profit/venit 4411. Venituri înregistrate în avans (P) 473. Taxa pe valoarea adăugată 4423. Subvenţii guvernamentale (A) 4452. Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului 4481. Subvenţii 4451. TVA deductibilă (A) 4427. Sume datorate acţionarilor/asociaţilor 4551. taxe şi vărsăminte asimilate (P) 447.dobânzi la conturi curente (P) 456. BUGETUL STATULUI. Decontări privind interesele de participare 4531.

decontări în cadrul grupului şi cu acţionarii/asociaţii (P) 496. Dobânzi 5186. Vărsăminte de efectuat pentru alte investiţii pe termen scurt (P) 51. Alte sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii (P) 48. Credite externe garantate de stat (P) 5195. Valori de încasat 5112. Efecte remise spre scontare (A) 512. Obligaţiuni (A) 508. Credite bancare pe termen scurt 5191. Credite interne garantate de stat (P) 5198.CONTURI DE TREZORERIE 50. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate (A) 505. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT 501. Casa în lei (A) 5314. Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt 5091. Credite bancare pe termen scurt (P) 5192. Obligaţiuni emise şi răscumpărate (A) 506. Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament (A) 509. Casa în valută (A) 66 . Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenţă (P) 5193. Ajustări pentru deprecierea creanţelor . Conturi curente la bănci 5121. Ajustări pentru deprecierea creanţelor . CASA 531. Cecuri de încasat (A) 5113.4758. Conturi la bănci în valută (A) 5125. Decontări între unitate şi subunităţi (A/P) 482.debitori diverşi (P) CLASA 5 . Credite externe garantate de bănci (P) 5196. DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂŢII 481. Alte titluri de plasament (A) 5088.clienţi (P) 495. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt (P) 53. Casa 5311. Credite externe guvernamentale (P) 5194. Ajustări pentru deprecierea creanţelor . Vărsăminte de efectuat pentru acţiunile deţinute la entităţile afiliate (P) 5092. AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR 491. Efecte de încasat (A) 5114. Sume în curs de decontare (A) 518. Dobânzi de plătit (P) 5187. Conturi la bănci în lei (A) 5124. Decontări între subunităţi (A/P) 49. Credite de la trezoreria statului (P) 5197. CONTURI LA BĂNCI 511. Alte investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate 5081. Dobânzi de încasat (A) 519.

Acreditive 5411. locaţiile de gestiune şi chiriile 613. CHELTUIELI CU SERVICIILE EXECUTATE DE TERŢI 611. Cheltuieli privind furajele 6028. Cheltuieli cu materialele auxiliare 6022. Timbre fiscale şi poştale (A) 5322. Cheltuieli privind energia şi apa 606. Viramente interne (A/P) 59. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 604. AJUSTĂRI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A CONTURILOR DE TREZORERIE 591. CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE 601. Cheltuieli cu primele de asigurare 614. Alte valori 5321.CONTURI DE CHELTUIELI 60. Acreditive în valută (A) 542. Cheltuieli cu materialele consumabile 6021. Cheltuieli privind animalele şi păsările 607. Alte valori (A) 54. VIRAMENTE INTERNE 581. Reduceri comerciale primite 61. Cheltuieli privind piesele de schimb 6025. Bilete de tratament şi odihnă (A) 5323. Cheltuieli privind mărfurile 608. Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile 67 . Cheltuieli cu redevenţele. Cheltuieli privind ambalajele 609. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERŢI 621. Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor (P) 598. Cheltuieli privind materialele nestocate 605. Cheltuieli privind combustibilii 6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat 6024. Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat 6026. Avansuri de trezorerie(A) 58. ACREDITIVE 541. Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate (P) 595.532. Cheltuieli privind alte materiale consumabile 603. Tichete şi bilete de călătorie (A) 5328. Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 612. Cheltuieli cu studiile şi cercetările 62. Acreditive în lei (A) 5412. Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate (P) 596. Cheltuieli cu materiile prime 602. Cheltuieli cu colaboratorii 622. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate (P) CLASA 6 .

Alte cheltuieli de exploatare 66. Contribuţia unităţii la schemele de pensii facultative 6457. CHELTUIELI EXTRAORDINARE 671. Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii 645. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi 63. Cheltuieli cu alte impozite. Cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător 654. Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj 6453. Pierderi din creanţe legate de participaţii 664. Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare 68. Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială 65. taxe şi vărsăminte asimilate 64. provizioanele şi ajustările pentru depreciere 6811. Contribuţia unităţii la primele de asigurare voluntară de sănătate 6458. amenzi şi penalităţi 6582. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE. Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor 643. Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal 625.623. Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 666. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE 652. Cheltuieli cu salariile personalului 642. Cheltuieli privind sconturile acordate 668. Pierderi din investiţiile pe termen scurt cedate 665. Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii 627. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 6812. Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit 644. Alte cheltuieli financiare 67. Cheltuieli de exploatare privind amortizările. detaşări şi transferări 626. Cheltuieli privind dobânzile 667. Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital 6588. CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE. reclamă şi publicitate 624. TAXE ŞI VĂRSĂMINTE ASIMILATE 635. Alte cheltuieli de exploatare 6581. Despăgubiri. Cheltuieli de protocol. Contribuţia unităţii la asigurările sociale 6452. Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate 628. CHELTUIELI CU PERSONALUL 641. Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate 6642. Pierderi din creanţe şi debitori diverşi 658. Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate 6456. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele 68 . Donaţii acordate 6583. CHELTUIELI FINANCIARE 663. Cheltuieli cu deplasări. Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate 6641. Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială 6451. PROVIZIOANELE ŞI AJUSTĂRILE PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE 681.

Reduceri comerciale acordate 71. Venituri din vânzarea produselor finite 702. Venituri din vânzarea semifabricatelor 703. Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri 7418. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante 686. Cheltuieli cu impozitul pe venit şi cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus CLASA 7 . Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 7412. Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi 758. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor 69. Venituri din servicii prestate 705. Cheltuieli cu impozitul pe profit 698. Venituri din producţia de imobilizări corporale 74. Venituri din vânzarea produselor reziduale 704. Venituri din despăgubiri. Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 712.6813. VENITURI AFERENTE COSTULUI PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE 711. Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime şi materiale consumabile 7413. locaţii de gestiune şi chirii 707. Venituri din activităţi diverse 709. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare 6864. Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată 75.CONTURI DE VENITURI 70. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE IMPOZITE 691. Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli externe 7414. Venituri din redevenţe. Alte venituri din exploatare 7581. Venituri din subvenţii de exploatare pentru asigurări şi protecţie socială 7416. Venituri din studii şi cercetări 706. Cheltuieli financiare privind amortizările şi ajustările pentru pierdere de valoare 6863. Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie 72. Venituri din vânzarea mărfurilor 708. Venituri din producţia de imobilizări necorporale 722. Venituri din donaţii primite 69 . ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE 754. amenzi şi penalităţi 7582. VENITURI DIN SUBVENŢII DE EXPLOATARE 741. VENITURI DIN PRODUCŢIA DE IMOBILIZĂRI 721. Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului 7415. CIFRA DE AFACERI NETĂ 701. Venituri din subvenţii de exploatare 7411. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor 6814. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante 6868. Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare 7417.

Venituri din creanţe imobilizate 764. Venituri din imobilizări financiare cedate 7642. Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare 7812. Redevenţe. Alte venituri din exploatare 76. Venituri din interese de participare 762. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare 8033. Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare 78. Venituri din fondul comercial negativ 786. Venituri din subvenţii pentru investiţii 7588. Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare 7864. Giruri şi garanţii primite 8028.7583. locaţii de gestiune. Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 7815. Efecte scontate neajunse la scadenţă 8038. VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE 781. VENITURI FINANCIARE 761. concesiune şi cu chirie 70 . Venituri din investiţii financiare pe termen scurt 763. Alte angajamente acordate 802. Stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosinţă 8036. Venituri din acţiuni deţinute la entităţile afiliate 7613. Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 7814. Venituri din diferenţe de curs valutar 766. Câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate 765. Venituri din provizioane 7813. Venituri din sconturi obţinute 768. Debitori scoţi din activ. Venituri din dobânzi 767. Alte conturi în afara bilanţului 8031. Angajamente acordate 8011. Valori materiale primite în păstrare sau custodie 8034. Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare 7863. urmăriţi în continuare 8035. Bunuri publice primite în administrare. Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 7584. Venituri din investiţii financiare cedate 7641. VENITURI EXTRAORDINARE 771. Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante CLASA 8 . Venituri din imobilizări financiare 7611. Imobilizări corporale luate cu chirie 8032. Giruri şi garanţii acordate 8018. Angajamente primite 8021.CONTURI SPECIALE 80. Alte angajamente primite 803. chirii şi alte datorii asimilate 8037. CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI 801. Alte venituri financiare 77.

Bilanţ de deschidere 892. Cheltuielile activităţii de bază 922. Decontări interne privind producţia obţinută 903. Costul producţiei obţinute 933. Dobânzi aferente contractelor de leasing şi altor contracte asimilate. BILANŢ 891. DECONTĂRI INTERNE 901. COSTUL PRODUCŢIEI 92. Decontări interne privind cheltuielile 902. Cheltuieli generale de administraţie 925. Alte valori în afara bilanţului 804. Cheltuieli indirecte de producţie 931.CONTURI DE GESTIUNE 90. CONTURI DE CALCULAŢIE 921. Cheltuieli de desfacere 93. Amortizarea aferentă gradului de neutilizare a mijloacelor fixe 8045. Bilanţ de închidere CLASA 9 . Certificate de emisii de gaze cu efect de seră 807. Decontări interne privind diferenţele de preţ 924. Cheltuielile activităţilor auxiliare 923. neajunse la scadenţă 8051. Datorii contingente 89. Dobânzi de încasat 806. Dobânzi de plătit 8052.8039. Active contingente 808. Amortizarea aferentă gradului de neutilizare a mijloacelor fixe 805. Costul producţiei în curs de execuţie 71 .

deoarece inregistrarea in partida dubla presupune analizarea proceselor ce urmeaza a fi inregistrate si de asemenea permite cercetarea si analizarea corelatiei dintre diferitele elemente patrimoniale. fie intr-un element de activ si unul de pasiv. d) este un mijloc important in directia dezvoltarii gandirii economice si contabile.CAPITOLUL 7 INREGISTRAREA IN CONTABILITATE 7. pot exista urmatoarele categorii de legaturi de corespondenta: 1) Corespondenta intre doua conturi de activ. directii. Inregistrarea concomitenta si cu aceeasi suma a unei operatiuni economice in doua conturi distincte si in parti opuse ale acestora (in debitul unui cont si in creditul celuilalt cont) se numeste dubla inregistrare sau inregistrare in partida dubla. iar conturile intre care se stabileste o astfel de legatura se numesc conturi corespondente. Inregistrarea in partida dubla a operatiunilor economice Fiecare operatiune economica provoaca efecte bilaterale. dintre care amintim: a) face posibila reflectarea in conturi a tuturor laturilor modificarilor produse de operatiunile economice inregistrate. asa cum s-a vazut cand am cercetat modificarile pe care le produc operatiunile economice in cadrul elementelor de activ si a celor de pasiv ale unui bilant. In functie de continutul economic al operatiei econimice ce se inregistreaza.1. se vand ca atare materii prime din depozitele intreprinderii int-o anumita suma. b) face posibila verificarea exactitatii inregistrarilor in conturi prin compararea modificarii reflectate intr-un cont cu cea corespunzatoare din celalalt cont (corespondent). Contul „Materii prime” fiind un cont de activ si avand loc o 72 . In acest caz se vor folosi conturile 301 „Materii prime” si 371 „Marfuri”. Aceasta legatura care se stabileste intre doua conturi in vederea inregistrarii unei operatiuni economice se numeste legatura de corespondenta. Dat fiind ca fiecare operatiune economica provoaca efecte duble. intre conturile folosite pentru inregistrarea operatiunilor economice. De exemplu. adica in doua sensuri. Folosirea procedeului inregistrarii in partida dubla creaza o legatura determinata. rezulta ca pentru oglindirea acetora trebuie sa folosim intotdeauna doua conturi. de un anumit fel. fie in cadrul a doua elemente de activ. fie a doua elemente de pasiv. c) permite sesizarea unor fenomene care pot fi urmarite numai pe baza inregistrarilor in partida dubla (in special deprecierile sau pierderile de valoare). Procedeul inregistrarii in partida dubla prezinta mai multe avantaje.

legatura de corespondenta ce s-a stabilit este: Debit: 371 „Marfuri” 301 „Materii prime” Credit Se poate spune ca. Contul 531 „Casa”. se crediteaza. deoarece are loc o diminuare/scadere a obligatiilor catre colaboratori/furnizori. sau un singur cont creditat va avea in corespondenta mai multe conturi debitoare. deoarece a avut loc o crestere a capitalului social (sursa). intreprinderea achita din casierie o suma unui colaborator (furnizor). contul „Furnizori” are corespondent contul „Casa” si invers. In cazul luat. se va debita cu aceeasi suma. se va credita cu suma respectiva. in exemplul de mai sus. deoarece a avut loc o intrare in categoria marfurilor a materiilor prime vandute. In aceste cazuri un singur cont debitat va avea in corespondenta mai multe conturi creditoare. legatura de corespondenta se s-a stabilit este: Debit: 104 „Prime de capital” 101 „Capital social” Credit Se poate afirma ca. contul „Marfuri” are corespondent contul „materii prime” si invers. contul 401 „Furnizori”. Operatiunile luate ca exemple pentru ilustrarea diferitelor tipuri de corespondenta dintre conturi au fost alese in asa fel incat sa necesite numai doua conturi intre care se stabilesc legaturi de corespondenta. Pentru aceasta operatiune se vor folosi conturile 531 „Casa” si 401 „Furnizori”. contul 101 „Capital social”. in acelasi timp. 73 . pentru exemplul luat. fiind un cont de pasiv si avand loc o iesire/scadere de prime de capital. 3) Corespondenta intre un cont de activ si un cont de pasiv. De exemplu. contul „Prime de capital” are corespondent contul „Capital social” si invers.iesire de materii prime. fiind un cont de activ si avand loc o iesire de bani/o scadere a soldului casa. fiind tot un cont de pasiv. in acest caz. se va debita. In aceasta situatie se vor folosi conturile 104 „Prime de capital” si 101 „Capital social”. De exemplu. fiind tot un cont de activ. contul 371 „Marfuri”. in acelasi timp. totodata. Contul 104 „Prime de capital”. fiind un cont de pasiv. se va credita cu aceeasi suma. se debiteaza. Corespondenta dintre cele doua conturi este: Debit: 401 „Furnizori” 531 „Casa” Credit Se poate spune ca. intreprinderea incorporeaza primele de capital in capitalul social al aceteia. 2) Corespondenta intre doua conturi de pasiv. In acest caz. Trebuie insa sa subliniem ca sunt numeroase operatiuni pentru a caror inregistrare se folosesc mai mult de doua conturi.

pentru ca respectand regulile de functionare ale acestora sa poata reda real si corect fiecare operatiune economica in parte.7. iar in cazul de fata. 3. determinarea conturilor corespondente de care trebuie sa ne folosim pentru inregistrarea operatiunilor economice. intreprinderea cumpara pe baza de factura materii prime in valoare de 125. si anume: 1.conturile care se folosesc: contul 301 „Materii prime” si contul 401 „Furnizori”. folosind procedee proprii. parcurgerea a patru momente sau etape succesive de gandire.000 sau: Materii prime = Furnizori 150. Efectuarea analizei contabile presupune. Problema care se pune este aceea de a determina modul corect in care urmeaza a se inregistra operatiunile economice.000 Materii prime = Furnizori 150. Corespondenta stabilita se prezinta astfel: 150. Analiza contabila si articolul contabil Operatiunile economice care urmeaza sa fie inregistrate in contabilitate sunt consemnate in diverse categorii de documente economice. se crediteaza.efectele economice pe care le produce: intrarea de materii prime si cresterea datoriei/obligatiei fata de furnizor. 2. . avand loc o crestere a obligatiei. 4. determinarea naturii operatiunii economice ce urmeaza a fi inregistrata. avand loc o intrare de materii prime.000 lei. vom stabili: . Pe baza acestor documente poate contabilitatea.2.aplicarea regulilor de functionare a conturilor: a) contul 301 „Materii prime” este un cont de activ. .natura operatiunii: cumparare de materii prime. in cazul de fata. b) contul 401 „Furnizori” este un cont de pasiv si. adica de a determina care anume conturi trebuie folosite si in ce corespondenta. De exemplu. sa treaca la inregistrarea lor. Analiza contabila consta in cercetarea pe baza de documente a fiecarei operatiuni economice in parte in vederea determinarii conturilor si a partilor acestora in care urmeaza a se inregistra in baza principiului inregistrarii in partida dubla operatiunile respective. Procedand la analiza contabila a operatiunii consemnate in factura (documentul economic). se debiteaza.000 74 . aplicarea regulilor de functiomare a conturilor. Raspunsul la aceasta problema este dat de operatiunea prealabila de analiza contabila a operatiunilor economice ce urmeaza a fi inregistrate. . determinarea efectelor economice si a schimbarilor pe care le produce operatiunea respectiva in cadrul elementelor de activ si de pasiv. in general.

contul (conturile) care este (sunt) trecut(e) in partea stanga a semnului egal urmeaza sa fie debitat(e) cu suma operatiei economice. d) inregistrarea operatiunilor in conturile sintetice.suma creditoare. Avand in vedere ca operatiunile economice se consemneaza in documente care stau la baza inregistrarii in contabilitate.suma debitoare. 75 .O astfel de formula stabilita sub forma de egalitate intre doua sau mai multe conturi corespondente in vederea inregistrarii contabile a unei operatiuni economice se numeste articol contabil. articolul contabil poate fi: .indicarea documentului care condtituie temeiul inregistrarii. In functie de numarul de conturi folosite. . In cazul folosirii notei contabile sau a contarii. articolul contabil poate fi conceput: 1. . Se poate observa ca intre conturile corespondente s-a pus semnul egalitatii. Articolul contabil se compune din urmatoarele elemente: . . succesiunea lucrarilor contabile este urmatoarea: a) consemnarea operatiunilor economice in document. in articolul contabil denumirea conturilor este inlocuita cu simbolul lor cifric din planul de conturi. iar contul (conturile) trecut(e) in partea dreapta a semnului egal urmeaza sa fie creditat(e) cu suma respectiva. b) stabilirea pe baza documentului a articolului contabil. aceasta prezentand o dubla semnificatie. c) inregistrarea operatiunilor pe baza articolului contabil in conturile sintetice. numit nota contabila (in cazul folosirii sistemului de contabilitate Maestru-sah). in vederea simplificarii lucrarilor. .contul creditat. In functie de sistemul de contabilitate aplicat. exprima egalitatea ce trebuie sa existe in virtutea principiului dublei inregistrari intre suma cu care se debiteaza unul din cinturi si suma cu care se crediteaza celalalt cont.contul debitat. 2. Pe de o parte. pe de alta parte simbolizeaza delimitarea contului care se debiteaza de contul care se crediteaza.data inregistrarii. sub forma de formula inscrisa cu toate elementele componente intr-un formular tipizat. sub forma de formula inscrisa pe documentul care consemneaza operatiunea economica de inregistrat (in cazul folosirii sistemului de contabilitate pe jurnale) si modalitatea de inscriere a articolului contabil se numeste contare. 3.articol contabil simplu. In felul acesta. sub forma de formula inscrisa cu toate elementele componente in ordine cronologica intr-un registru legat (registrul jurnal). atunci cand un singur cont este debitat in corespondenta cu un singur cont creditat. .

000 Materii prime = Furnizori 150. unde semnul „%” inseamna urmatoarele: Contul A = % Contul B Contul C Corectarea erorilor de inregistrare in contabilitate se pate face in doua feluri: prin inversarea articolului contabil gresit intocmit (stornarea in negru) sau prin corectarea cu semnul minus a operatiunii initiale (stornare/anulare in rosu). a) prin inversarea articolului contabil gresit intocmit Presupunem ca.in urma acestei inregistrari in conturi. interpretari si analize reale. din greseala articolul contabil a fost intocmit astfel: 1) 150.articol contabil compus.se scrie articolul contabil corect: Materii prime = Furnizori 150. deoarece numai astfel de date ofera posibilitatea efectuarii unor aprecieri.000 Materii prime = Furnizori 150. trebuie sa reflecte miscarile/modificarile efective care au avut loc. Or.pentru anularea inregistrarii gresite se inverseaza articolul gresit: 2) 150..000 .000 . in functie de politica contabila si programele informatice utilizate. atunci cand un singur cont este debitat in corespondenta cu mai multe conturi creditate sau invers. Luand exemplul precedent. dupa care se trece la intocmirea articolului contabil corect: 3) 150. rulajul contului.000 . conform modalitatii stornarii in rosu se procedeaza in felul urmator: .000 76 . Un exemplu de articol contabil compus este ce de mai jos. prin inscrierea semnului minus in fata sumei sau inscriind suma in chenar: Furnizori = Materii prime -150.000 Prin aceasta metoda are loc denaturarea rulajului conturilor.se repeta articolul contabil gresit intocmit. a fost anulata inregistrarea gresita. b) stornarea in rosu este modalitatea care inlatura lacuna de mai sus. pe o perioada data.000 Furnizori = Materii prime 150. respectiv se indica miscari (intrari si iesiri) care efectiv nu au loc.

3. Registrul – jurnal Nr. Totalul lunar al jurnalului trebuie sa fie egal cu totalul rulajului din balanta de verificare a conturilor sintetice. Ca urmare. 1. snuruit. Se intocmeste zilnic intr-un singur exemplar. starea si miscarea elementelor patrimoniale. iar formularele de evidenta formeaza instrumentele de lucru ale acesteia. dupa anumite reguli. prin forma de inregistrare in contabilitate se mai intelege si sistemul de formulare/registre. certificat si parafat. corelate intre ele. Registrul-jurnal este un document obligatoriu de inregistrare cronologica si sistematica a miscarii elementelor patrimoniale ale intreprinderii. care servesc la inregistrarea. forma de contabilitate „pe jurnale”. forma „jurnal-cartea mare” si forma de contabilitate bazata pe tehnica electronica de calcul. Formele de inregistrare in contabilitate cele mai cunoscute sunt: forma sau metoda „maestru-sah”. inventarul si bilantul.7. Pentru operatiile interne care nu au la baza documente specifice se intocmeste un document comun . intr-un exemplar. Registrul-jurnal. balantele de verificare. fisele de conturi. data) 2 3 Explicatii Simbol conturi Sume 4 Report: Debitoa Creditoare Debitoare Creditoare re 5 6 7 8 x x De reportat: Fisele de cont formeaza Cartea mare (sah). crt 1 Data Documentul inreg. Documentele justificative sunt actele scrise care fac dovada realizarii operatiunilor economice si sunt intocmite pe feluri de operatii si au denumiri specifice.nota de contabilitate. deoarece se prezinta pe principiul sahului). nr. Forma de contabilitate „maestru-sah” se bazeaza pe urmatoarele principale instrumente de lucru: documentele. a operatiunilor economice ce au loc in decurul unui exercitiu financiar in cadrul intreprinderii. dupa ce a fost numerotat. in expresie valorica.. Modul de prelucrare a datelor in cadrul ciclului contabil formeaza continutul formei de contabilitate. Forme de inregistrare in contabilitate Forma de inregistrare contabila se refera la modul de organizare a ciclului contabil si de prelucrare a datelor in scopul obtinerii informatiilor care sa caracterizeze. separat pentru debitul 77 . (felul. Se intocmeste lunar.

. pasive sau procese.. Ordinea de efctuare a lucrarilor in cadrul acestei forme de contabilitate este urmatoarea: . dupa care sumele se inregistreaza in fisele de conturi sintetice si analitice. utilizata pentru majoritatea conturilor.. Nr.... Fisele complexe au liniaturi diverse si sunt utilizate in contabilitatea de gestiune adaptate nevoilor de calculatie a costurilor.. iar diferentele de inventar constatate. Fisa pentru valori materiale foloseste la evidenta atat in etalon valoric..si separat pentru creditul fiecarui cont sintetic.. rulajele sunt desfasurate pe conturi corespondente.din Data Suma registrul oper. .. se trece la intocmirea bilantului. Registrul inventar serveste ca document obligatoriu de inregistrare anuala si de grupare a rezultatelor inventarierii patrimoniului. CARTEA MARE (SAH) Denumirea contului ...daca se verifica (daca exista) corelatiile intre analitice si sinteticile lor si a corelatiei rulajelor din balanta sintetica si jurnal... jurnal Simbol cont Debit Credit Conturi corespondente Pagina Fisele de conturi analitice formeaza Cartea mare analitica si sunt utilizate pentru reflectarea grupelor de active. Se intocmeste anual pe baza listelor de inventariere si a proceselor verbale de inventariere. Balanta de verificare se intocmeste lunar pe baza datelor din conturile sintetice si analitice si servesc in special pentru verificarea exactitatii inregistrarilor si pentru intocmirea bilantului.. Fisa pentru operatii diverse este o fisa simpla cu evidenta valorica..documentele justificative contate si notele contabile se inscriu in ordine cronologica in Registrul-jurnal.. aducand-o la valoarea actuala. Diferentele constatate corecteaza valoarea elementelor patrimoniale.... cat si natural. .. Acestea au forme si functii diferite..la sfarsitul lunii se intocmesc balantele de verificare analitice si balanta sintetica.la sfarsitul anului se intocmeste Registrul-inventar.... 78 ... In ambele fise. pentru a fi inregistrate..... reintra in fluxul de prelucrare a datelor prezentat. cu exceptia conturilor de active cu continut material. .

cat si organele de control. 79 .2. iar diferentele de inventar constatate.pe baza balantei de verificare se trece la intocmirea bilantului. Situatiile sunt documente care servesc pentru controlul exactitatii datelor sau pentru contabilitatea analitica. Inregistrarea sumelor in jurnale. Cartea-mare serveste la stabilirea rulajelor lunare si a soldurilor pe conturi sintetice. . . Forma de contabilitate „pe jurnale” foloseste ca principale instrumente de lucru: jurnalele. registrul-inventar si bilantul.datele din jurnale.toate operatiunile economice din documente se inregistreaza in registrul „Jurnal”. intezicand-se inserari. se trec in registrul „Cartea mare”. . Pentru creditul unui cont sau pentru mai multe conturi care au legatura intre ele se deschide lunar cate un jurnal in care se inregistreaza toate operatiile referitoare la contul respectiv. care sunt de mai multe tipuri.la sfarsitul anului se intocmeste Registrul-inventar. inercalari. reintra in fluxul de prelucrare a datelor prezentat. Fiecare data inregistrata in contabilitate trebuie sa aiba la baza continutul unui document scris. . Ordinea efectuarii lucrarilor in cadrul acestei forme de contabilitate este urmatoarea: . dupa ce sunt verificate cu ajutorul situatiilor. cartea-mare. situatiile. la verificarea inregistrarilor contabile si la intocmirea balantei de verificare.totalul sumelor inregistrate in forma sistematica in „Cartea mare” se verifica sa corespunda cu totalul sumelor din jurnale pe baza balantei de verificare. pe baza documentelor primare si centralizatoare. Forma de contabilitate bazata pe tehnica electronica de calcul utilizeaza instrumentele de lucru specifice contabilitatii. precum si listele inregistrarilor efectuate in evienta contabila pe baza de documente justificative care sa fie numerotate in ordine cronologica. pentru a fi inregistrate. Jurnalele servesc pentru inregistrarea cronologica si sistematica a operatiunilor economice. se face sub forma de schema sah in creditul contului pentru care s-a deschis jurnalul in corespondenta cu conturile debitoare. 3. precum si orice eliminari sau adaugiri ulterioare. dar si instrumente tehnice de lucru specifice sistemelor de prelucrare autoamata. Sistemele de prelucrare automata a datelor trebuie sa precizeze tipul de suport pentru pastrarea datelor de intrare (hartie sau alt suport care sa asigure conservarea in siguranta a acestora). Celelate instrumente mentionate se intocmesc asemanator celor aratate la forma de contabilitate „maestru-sah”. la care sa poata avea acces atat beneficiarii. balanta de verificare.

a unui sold anterior al acelui cont. Fiecare inregistrare trebuie sa aiba la baza elemente de identificare a datelor supuse prelucrarii. 80 . dupa caz. in orice moment. reconstituirea elementelor si continutului conturilor.Sistemele de prelucrare automata a datelor trebuie sa permita. a listelor si informatiilor supuse verificarii. Toate soldurile conturilor trebuie sa fie rezultatul unei liste de inregistrari si.

si reprezinta dreptul actionarilor asupra activelor. potrivit legii. Prima de conversie a obligatiunilor in actiuni se calculeaza ca diferenta intre valoarea nominala a obligatiunilor corespunzatoare imprumuturilor obligatare si valoarea actiunilor emise potrivit prevederilor contractuale. componente si caracteristici Din punct de vedere contabil. Notiunea de capital. Rezervele din reevaluare sunt formate din plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizarilor corporale.majorarea capitalului prin subscrierea si emisiunea de noi actiuni. aport si de conversie. capitalul unei intreprinderi este reprezentat de capitalul social al acesteia. rezervele. fuziune. Dimnuarea rezervelor din reevaluare poate 81 . este format din: . primele de capital. incorporarea rezervelor si alte operatiuni.micsorarea capitalui prin reducerea numarului de actiuni sau parti sociale sau diminuarea valorii nominale a acestora ca urmare a retragerii unor actionari sau asociati. . conceptul de capital este sinonim cu activele nete sau cu capitalurile proprii ale intreprinderii. atunci cand valoarea obligatiunilor depaseste valoarea actiunilor corespunzatoare. Capitalul social al intreprinderii. Din punct de vedere financiar. Capitalul si rezervele formeaza capitalurile proprii. reprezentand produsul dintre numarul de actiuni/parti sociale si valoarea nominala a unei actiuni/parti sociale. Prima de aport se calculeaza ca diferenta intre valoarea bunurilor aportate si valoarea nominala a capitalului social cu care au fost remunerate aceste aporturi. Prima de fuziune se determina ca diferenta intre valoarea aportului rezultat din fuziune si valoarea cu care a crescut capitalul social al societatii absorbante. . potrivit legii.CAPITOLUL 8 CONTABILITATEA OPERATIUNILOR DE CAPITAL 8. rezultatul reportat si rezultatul exercitiului financiar. Primele legate de capital cuprind primele de emisiune. Rezervele sunt formate din rezervele din reevaluare si alte rezerve. Prima de emisiune se determina ca diferenta intre pretul de emisiune de noi actiuni sau parti sociale si valoarea nominala a acestora.capitalul subscris si varsat la constituirea intreprinderii. Capitalurile proprii cuprind: aporturile de capital. dupa deducerea tuturor datoriilor. acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti sau alte operatiuni. la un moment dat.1. rascumpararea actiunilor.

. Functionarea principalelor conturi din grupa 10 „Capital si rezerve” va fi prezentata in continuare. . Din cadrul acestei clase fac parte urmatoarele grupe de conturi. . .106 „Rezerve”. urmand ca despre conturile din grupa 11 „Rezultatul reportat” sa revenim si in capitolul 13. Contabilitatea capitalului si rezervelor se tine cu ajutorul clasei 1 „Conturi de capitaluri”. potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor. Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din profitul net al intreprinderii.grupa 10 „Capital si rezerve”. Rezultatul (profit sau pierdere) reportat reprezinta rezultatul din contul de profit si pierdere al exercitiului financiar precedent. . în principal. Principalele operaţiuni care se înregistrează în contabilitate cu privire la majorarea capitalului sunt: subscrierea şi emisiunea de noi acţiuni. veniturilor si rezultatului exercitiului financiar.grupa 14 „Castiguri sau pierderei legate de emiterea. cu respectarea prevederilor legale. aferent imoblizarilor respective. încorporarea rezervelor şi alte operaţiuni. . . .grupa 11 „Rezultatul reportat”. rezerve statuare sau contractuale si alte rezerve neprevazute de lege sau statutul intreprinderii. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”.grupa 16 „Imprumuturi si datorii asimilate” Din grupa 10 „Capital si rezerve” fac parte conturile: . in acest capitol.108 „Interese care nu controleaza”.105 „Rezerve din reevaluare”. . potrivit legii. rascumpararea. .grupa 12 „Rezultatul exercitiului financiar”. Acest tip de rezerve au ub caracter nedistribuibil.109 „Actiuni proprii”. conform prevederilor din actul constitutiv al acesteia.grupa 15 „Provizioane”.fi efectuata numai in limita soldului creditor existent.107 „Rezerve din conversie”. .101 „Capital”. vanzarea.104 „Prime de capital”. Alte rezerve neprevazute de lege sau de statut pot fi constituite facultativ pe seama profitului net pentru acoperirea pierderilor contabile sau in alte scopuri. Alte rezerve ce pot fi constituite de intreprindere se refera la: rezerve legale. . precum si rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile. in cadrul prezentarii contabilitatii cheltuielilor. următoarele: reducerea numărului de acţiuni sau 82 . Operaţiunile care se înregistrează în contabilitate cu privire la micşorarea capitalului sunt. Rezervele legale pot fi constituite numai in conditiile prevazute de lege. Rezultatul (profit sau pierdere) exercitiului financiar se determina ca diferenta intre veniturile si cheltuielile exercitiului.

profitul contabil realizat in exercitiile financiare precedente. astfel: 83 . in debit cu alte conturi.2. potrivit legii. in corespondenta in activ cu contul 456 „Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul”. de catre actionarii/asociatii intreprinderii. cuprinzând numărul şi valoarea nominală a acţiunilor sau a părţilor sociale subscrise şi vărsate. 8. Constituirea si majorarea capitalului social se reflecta in creditul contului 101 „Capital”.capitalul subscris de actionari/asociati si majorarea acestuia. in corespondenta. in natura si/sau in numerar. cu alte conturi. in corespondenta in debit cu contul 117 „Rezultatul reportat” 117 „Rezultatul reportat” = 101 „Capital” . potrivit legii. astfel: . Contabilitatea capitalului social si a altor elemente asimilate Evidenta capitalului subscris. in credit. in corespondenta in debit cu contul 104 „Prime de capital” 104 „Prime de capital” = 101 „Capital” Reducerea capitalului social se reflecta in debitul contului 101 „Capital”. in corespondenta. utilizat ca sursa de majorare a capitalului social. in corespondenta cu in debit cu contul 106 „Rezerve” 106 „Rezerve” = 101 „Capital” . precum si a majorarii sau reducerii capitalului se tine cu ajutorul contului 101 „Capital”. in functie de modalitatea de constituire si majorare a capitalului social. in functie de modalitatea prin care se realizeaza reducerea. răscumpărarea acţiunilor.părţi sociale sau diminuarea valorii nominale a acestora ca urmare a retragerii unor acţionari sau asociaţi. 456 „Decontari cu actionarii/asociatii = 101 „Capital” privind capitalul” . care este un cont de pasiv.primele de capital incorporate in capitalul social.rezervele destinate majorarii capitalului social. Contabilitatea analitică a capitalului social se ţine pe acţionari sau asociaţi. varsat si nevarsat. acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi sau alte operaţiuni.

vanzarea.reducerea capitalului social cu valoarea actiunilor proprii rascumparate si anulate. conform hotararii adunarii generale a actionarilor/asociatilor. in corespondenta cu creditul contului 141 „Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” 101 „Capitaluri” = 141 „Castiguri legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” Soldul contului varsat/nevarsat. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”. in creditul sau inregistrandu-se: . potrivit legii. in corespondenta in credit cu contul 456 „Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul” 101 „Capital” = 456 „Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul” .diferenta dintre valoarea nominala a instrumentelor de capitaluri proprii anulate si valoarea lor de rascumparare. Contul 141 „Castiguri legate de de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” este un cont de pasiv. in corespondenta cu creditul contului 109 „Actiuni proprii” 101 „Capital” = 109 „Actiuni proprii” . 101 „Capital” reprezinta capitalul subscris. Din care fac parte urmatoarele doua conturi: 141 „Castiguri legate de de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” si 149 „Pierderi legate de emiterea.capitalul retras de actionari/asociati. in corespondenta cu debitul conturilor 461 „Debitori diversi” si 512 „Conturi curente la banci”.diferenta intre pretul de vanzare al instrumentelor de capitaluri proprii si valoarea lor de rascumparare. rascumpararea. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”.. in corespondenta in credit cu contul 117 „Rezultatul reportat” 101 „Capital” = 117 „Rezultat reportat” . vanzarea. rascumpararea.acoperirea pierderilor contabile realizate in exercitiile financiare precedente. 84 . Contabilitatea castigurilor sau pierderilor legate de instrumentele de capitaluri proprii se tine prin intermediul conturilor din grupa 14 „Castiguri sau pierderei legate de emiterea. care reduc capitalul social.

vanzarea. in principal: . rascumpararea. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” este un cont de activ.diferenta intre valoarea de rascumparare a instrumentelor de capitaluri proprii anulate si valoarea nominala. In debitul sau se inregistreaza: . pentru restructurare.valoarea provizioanelor constituite pe seama cheltuielilor. Soldul contului reprezinta castigurile legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii. rascumpararea. In debitul contului se inregistreaza castigurile legate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii. sau este cert ca vor exista. . 17 85 . Contul 149 „Pierderi legate de emiterea. garantii acordate clientilor. vanzarea. in corespondenta cu debitul contului 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarile.diferenta intre valoarea de rascumparare a instrumentelor de capitaluri proprii anulate si pretul de vanzare. acoperite din rezerve. . in corespondenta cu creditul contului 109 „Actiuni proprii”.diferenta intre valoarea nominala a instrumentelor de capitaluri proprii anulate si valoarea lor de rascumpare. dar care sunt incerte in ceea ce priveste valoarea sau data la care vor aparea. In creditul contului se inregistreaza pierderile legate de emiterea. in debitul sau inregistrandu-se. Provizioanele sunt rezerve constituite pe seama cheltuielilor pentru a fi utilizate pentru acoperirea unor eventuale pierderi din activiatea viitoare. provizioanele si ajustarile pentru depreciere”. in corespondenta cu creditul contului 109 „Actiuni proprii”. pensii si obligatii similare.sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor. in corespondenta cu creditul contului 109 „Actiuni proprii”. in corespondenta cu cu creditul contului 781 „Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare”. in corespondenta cu debitul contului 101 „Capial”.valoarea instrumentelor de capitaluri proprii cedate cu titlu gratuit. cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii.. in principal: . in creditul sau inregistrandu-se. in corespondenta cu debitul contului 106 „Rezerve”. Provizioanele17 pentru litigii. Contul 151 „Provizioane” este un cont de pasiv. pentru dezafectarea imobilizarilor corporale si alte actiuni similare legate de acestea se evidentiaza in contabilitate prin contul 151 „Provizioane”. singurul cont al grupei 15 „Provizioane. Ele sunt destinate sa acopere datoriile a caror natura este clar definita si care la data bilantului este probabil sa existe.

in debit. formate din: imprumuturile din emisiuni de obligatiuni. in corespondenta. precum si alte imprumuturi si datorii asimilate.3. intreprinderea poate folosi si imprumuturi si datorii asimilate.8. Incasarea sumelor din credite bancare pe termen lung se inregistreaza in creditul contului 162 „Credite bancare pe termen lung”. capitalurile proprii impreuna cu imprumuturile si datoriile asimilate formeaza ceea ce este cunoscut sub denumirea de capital permanent. cu contul 512 „Conturi curente la banci”. care este un cont de pasiv. cu contul 461 „Debitori diversi”. Contabilitatea acestor surse de finantare se tine cu conturi ce fac parte din clasa 1 – Conturi de capitaluri. cont de activ. in debit. care este un cont de pasiv. Din punct de vedre financiar. Contabilitatea imprumuturilor si datoriiilor asimilate Alaturi de capitaluri proprii. pentru finantarea pe termen mai indelungat a activelor. Acesta este folosit la finantarea activelor care au un caracter de imoblizare pe o perioada mai mare in cadrul intreprinderii. prin urmatorul articol contabil: 461 „Debitori diversi” = 161 „Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni” Incasarea efectiva a sumei care face obiectul imprumutului obligatar de la investitori se inregistreaza prin creditarea contului 461 „Debitori diversi” (ceea ce semnifica achitarea datoriei de catre investitori catre intreprindere) si debitarea contului 512 „Conturi curente la banci”. prin articolul contabil: 512 „Conturi curente la banci” = 461 „Debitori diversi” Rambursarea imprumutului obligatar se inregistreaza prin debitarea contului 161 „Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni” si creditarea contului 512 „Conturi curente la banci”: 161 „Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni” = 512 „Conturi curente la banci” Evidenta creditelor bancare pe termen lung se tine cu ajutorul contului 162 „Credite bancare pe termen lung”. Evidenta imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni se tine cu ajutorul contului 161 „Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni”. cont de activ. in corespondenta. Suma imprumutului obligatar ce urmeaza a fi primita de intreprindere se inregistreaza in creditul contului 161 „Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni”. creditele bancare pe termen lung. prin articolul contabil: 512 „Conturi curente la banci” = 162 „Credite bancare pe termen lung” 86 .

000 87 .000 lei. constand in reducerea dreptului de creanta al intreprinderii fata de asociati si cresterea numerarului din casierie cu suma de 50. cont bifunctional si in urma operatiei se va credita.000 lei. Varsarea unei jumatati din suma subscrisa a) operatia economica consta in varsarea in numerar de capital social de catre asociati in suma de 50. d) articolul contabil pentru operatiunea de varsare partiala a capitalului social subscris este: 5311 „Casa in lei” = 456 „Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul” 50. c) conturile corespondente sunt: 456 „Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul” si 1011 „Capital subscris nevarsat” d) articolul contabil pentru operatiunea de subscriere este: 456 „Decontari cu actionarii/asociatii = 1011 „Capital subscris nevarsat” 50. Aplicatie Asociatii unei intreprinderi hotarasc sa majoreze capitalul social cu suma de 100. si contul 5311 „Casa in lei”. c) conturile care intra in corespondenta sunt: 456 „Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul”. din care se varsa odata cu subscrierea jumatate din suma. b) are loc o modificare doar in activul bilantului. b) in bilant operatia genereaza o modificare de volum: in activ (creste dreptul de creanta al intreprinderii) si in pasiv (are loc majorarea capitalului social subscris).000 lei. 1. adica prin articolul contabil: 162 „Credite bancare pe termen lung” = 512 „Conturi curente la banci” 8. cont de activ.000 privind capitalul” 2.Rambursarea unui imprumut bancar pe termen lung se face prin inversarea articolului contabil precedent.000 lei.4. cealalta jumatate urmand a se varsa ulterior prin aducerea ca aport in natura a unui mijloc de transport in valoare de 50. Subscrierea a) operatiunea economica consta in subscrierea de capital social in suma de 100.000 lei. care in urma operatiunii prezentate se va credita.

000 lei. 1011 „Capital subscris nevarsat” = 1012 „Capital subscris varsat” 50. Conturile corespondente sunt: 1011 „Capital subscris nevarsat.Concomitent se va inregistra in contabilitate trecerea capitalului social subscris nevarsat la capitalul social subscris varsat in suma de 50. operatiune ce produce modificari doar in structura pasivului. mijloace de transport. care in urma operatiei de mai sus se va debita si 1012 „Capital subscris varsat”. deoarece are loc cresterea valorii capitalului social varsat. constand in reducerea dreptului de creanta al intreprinderii fata de asociati si cresterea activului intreprinderii cu suma de 50. care in urma operatiunii se va debita.000 mijloace de transport. si 213 „Instalatii tehnice. Varsarea si celeilalte jumatati din capitalul social subscris sub forma aportului in natura a) operatiunea consta in aport de capital social de catre asociati sub forma unui mihloc de transport. cont de pasiv. capitalul” 50. iar in urma operatiei se va credita. b) are loc o modificare doar in activul bilantului. in sensul diminuarii si cresterii acestuia cu aceeasi suma.000 3. in sensul cresterii acestuia cu aceeasi suma cu care se reduce.000 88 . cont de activ.000 lei. 1011 „Capital subscris nevarsat” = 1012 „Capital subscris varsat” 50. d) articolul contabil este: 213 „Instalatii tehnice. c) conturile care intra in corespondenta sunt: 456 „Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul”. care se va credita.000 lei. animale si plantatii”. Aceasta operatie produce o modificare doar in structura pasivul bilantului. animale si plantatii” = 456 „Decontari cu actionarii/asociatii privind Concomitent se va inregistra in contabilitate trecerea capitalului social subscris nevatsat la capital social subscris varsat in suma de 50. cont bifunctional. cont de pasiv.

9. Imoblizarile corporale referindu-se la cele trei tipuri de astfel de imobilizari: necorporale. marcile comerciale. Scoaterea din evidenta a imobilizarilor necorporale se face la cedare sau atunci cand nu se mai asteapta niciun beneficiu economic viitor din utilizarea sau cedarea lor. conturile din clasa 2 sunt aproape toate conturi de activ. fondul comercial. cheltuielile reprezentand valoarea neamortizata a imobilizarile necorporale si alte cheltuieli legate de cedarea acestora. Din punct de vedere al continutului economic. La scoaterea lor din evidenta. drepturile si activele similare. exceptie facand conturile care se refera la amortizarea si respectiv ajustarea pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizarilor. iar dupa functia contabila sunt conturi de activ. Aceste cheltuieli vor majora costul imobilizarilor necorporale atunci cand este probabil ca aceste cheltuieli vor permite activului sa genereze beneficii economice viitoare peste performanta prevazuta initial si pot fi evaluate credibil. dupa caz. concesiunile. corporale si financiare. Contabilitatea imobilizarilor necorporale Asa cum am vazut in capitolul 2. Imobilizarile necorporale se reflecta in contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa 20 „Imobilizari necorporale”. La data bilantului imobilizarile necorporale sunt prezentate in bilant la valoarea de intrare. Imobilizarile fiind formate din diferite elemente de active bilantiere. avansurile acordate furnizorilor de imobilizari necorporale si imobilizari necorporale in curs de executie. in cadrul imobilizarilor necorporale se cuprind: cheltuielile de constituire. cheltuielile de dezvoltare. sunt evidentiate distinct veniturile din vanzare. mai putin ajustarile cumulate de valoare. brevetele. Cheltuielile ulterioare efectuate cu o imobilizare necorporala dupa cumparare sau finalizarea acesteia se inregistreaza in conturile de cheltuieli atunci cand sunt efectuate.1. alte imobilizari necorporale. vom trata separat contabilitatea privind fiecare tip de imobilizare. acestea sunt conturi de active imobilizate. Aceasta inseamna ca se debiteaza cu intrarile de imobilizari necorporale si se crediteaza cu imobilizarile necorporale iesite din patrimoniul intreprinderii (fie ca urmare a 89 . licentele. Imobilizarile necorporale se inregistreaza initial in contabilitate la costul de achizitie sau de productie. cu exceptia celor create intern de intreprindere.CAPITOLUL 9 CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR Contabilitatea imobilizarilor se tine cu ajutorul conturilor din clasa 2 – Conturi de imoblizari.

sau b) numarul unitatilor produse sau al unor unitati similare ce se estimeaza ca vor fi obtinute de intreprindere prin folosirea activului respectiv. fie pentru a realiza o noua investitie. fie pe durata contractului sau pe durata de utilizare. intreprinderile pot sa amortizeze fondul commercial in mod systematic intr-o perioada de peste cinci ani. Imobilizarile necorporale sunt supuse procesului de amortizare a valorii lor. provizioanele si ajustarile pentru depreciere”.amortizarii integrale. Din punct de vedere economic este vorba de a include in cheltuielile fiecarui exercitiu suma totala a deprecierilor suferite de imobilizari. aceasta reprezentand: a) perioada in care un activ este prevazut a fi disponibil pentru utilizare de catre intreprindere. Prin durata de utilizare economica se intelege durata de viata utila. 18 90 . Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economica reprezinta alocarea sistematica a valorii amortizabile a unui activ pe intreaga durata de utilizare economica. marcile comerciale. donatie etc. fondul comercial18 si alte imobilizari necorporale). exprimata in luni: Al = Va Du Amortizarea imobilizarilor necorporale astfel calculata se inregistreaza in contabilitate lunar in debitul unui cont de cheltuieli. Suma amortizararii lunare (Al) se calculeaza ca raport intre valoarea amortizabila (Va) si durata de utilizare economica (Du). in corespondenta cu creditul contului 280 „Amortizari privind imobilizarile necorporale”. cu conditia ca aceasta perioada san u depaseasca durata de utilizare economica a activului sis a fie prezentata si justificata in notele explicative. alte imobilizari necorporale). Amortizarea imobilizarilor necorporale (ca si a celor corporale) se inregistreaza in contabilitate lunar. drepturile si alte active similare. Totusi. Valoarea amortizabila este reprezentata de cost sau alta valoare care substituie costul (de exemplu. Din punct de vedere financiar este vorba de a constitui fonduri/surse din sumele incluse pe cheltuiel sub forma amortizarii fie pentru a inlocui imobilizarilecand ele sunt scoase din uz. dupa caz (activele de natura cheltuielilor de dezvoltare). Amortizarea presupune doua aspecte:economic si financiar. valoarea reevaluata). intitulat 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarile.). Soldul conturilor din aceasta grupa indica valoarea imobilizarilor necorporale aflate in patrimoniu. licentele. brevetele. fie ca urmare a iesirii din alte motive – vanzare. Imobilizarile necorporale se amortizeaza fie in cadrul unei perioade de maximum cinci ani (activele de natura cheltuielilor de constituire. fie pe durata prevazuta pentru utilizarea lor de catre intreprinderea care le detine (concesiunile.

Se debiteaza cu valoarea amortizarii aferenta imobilizarilor necorporale scoase din evidenta. cu aceeasi titulatura. O imobilizare corporala. cu aceeasi titulatura. evidenta lor tinandu-se cu ajutorul contului 211. inregistrata pe cheltuielile de exploatare ale intreprinderii. evidenta carora se tine cu ajutorul contului 213. la intrarea in intreprindere se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la costul sau determinat potrivit regulilor de evaluare stabilite de MF. provizioanele si ajustarile pentru depreciere”. 208).terenuri si amenajari de terenuri. sunt conturi de activ. 9. iar dupa functia lor contabila. Conturile din grupele de conturi mentionate.mobilier.instalatii tehnice. pentru care s-au transferat riscurile si benefuiciile aferente.constructii. este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a activelor reflectate cu ajutorul conturilor din grupa 20. . evidenta lor tinandu-se cu ajutorul contului 214. sunt conturi de active imobilizate. Contabilitatea imobilizarilor corporale Contabilitatea imobilizarilor corporale se tine cu ajutorul conturilor din grupele 21 „Imobilizari corporale”. dar care sunt in curs de aprovizionare (grupa 22 „Imobilizari corporale in curs de aprovizionare). Imobilizarile corporale refera la: . cu aceeasi titulatura. cu aceeasi titulatura. la un moment dat. din punct de vedere al continutului economic. Soldul contului este creditor si indica amortizarea imobilizarilor necorporale . . 22 „Imobilizari corporale in curs de aprovizionare” si 23 „Imobilizari in curs si avansuri pentru imoblizari”. in functie de modalitatea de intrare in intreprindere. mijloace de transport. 205. Rezulta ca in cadrul imobilizarilor corporale sunt evidentiate in mod distinct imobilizarile corporale in curs de executie (grupa 23 „Imobilizari in curs si avansuri pentru imobilizari”). iar dupa functia contabila este un cont de pasiv. 91 . precum si acele imobilizari corporale cumparate. 207. 203. contul 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarile. evidenta carora se tine cu ajutorul contului 212.2. Aceasta inseamna ca se debiteaza cu valoarea de inregistrare a imobilizarilor corporale si se crediteaza cu valoarea de inregistrare a imobilizarilor corporale iesite din patrimoniul intreprinderii. echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale. . aparatura birotica. in corespondenta cu creditul contului care indica imobilizarea necorporala scoasa din evidenta (201. Soldurile acestor conturi sunt debitoare si reflecta valoarea de inregistrare a imobilizarilor corporale aflate la un moment dat in patrimoniul intreprinderii.Contul 280 „Amortizari privind imobilizarile necorporale”. Se crediteaza cu amortizarea lunara inclusa in cheltuielile de exploatare prin debitarea contului de cheltuieli corespunzator. animale si plantatii. din punct de vedere al continutului economic.

De exemplu. suplimentare fata de cele estimate initial. transferul poate reprezenta o vanzare de active sau o alta modalitate de cedare. Acestea se evalueaza la costul de productie sau costul de achizitie. g) costurile de testare a funcţionării corecte a activului. b) cheltuieli materiale. Investitiile ulterioare efectuate la imobilizarile corporale sub forma cheltuielile ulterioare sunt recunoscute ca o componenta a activului sub conditia ca acestea sa aiba ca efect imbunatatirea parametrilor tehnici initiali ai acestora si sa conduca la obtinerea de beneficii economice viitoare (cresterea veniturilor sau scaderea cheltuielilor de intretinere si functionare). dupa caz. cu exceptia terenurilor. In functie de clauzele cuprinse in contractul de inchiriere. mai putin ajustarile cumulate de valoare. valoarea investitiilor efectuate si a amortizarii corespunzatoare se cedeaza proprietarului imobilizarii. Amortizarea imobilizarilor corporale concesionate. La data bilantului. d) costurile iniţiale de livrare şi manipulare. f) cheltuieli de proiectare şi pentru obţinerea autorizaţiilor. La expirarea contractului de inchiriere. Imobilizarile corporale. Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza incepand cu luna urmatoare punerii in functiune si pana la recuperarea intergrala a valorii de intrare. după deducerea încasărilor nete provenite din vânzarea elementelor produse în timpul aducerii activului la amplasamentul şi condiţia de funcţionare (cum ar fi eşantioanele produse la testarea echipamentului). inchiriate sau in locatie de gestiune se calculeaza si se inregistreaza in contabilitate de catre intreprinderea care le are in proprietate. Imobilizarile corporale in curs de executie reprezinta investitiile neterminate efectuate in regie proprie sau in antrepriza. Intreprinderile amortizează imobilizările corporale utilizând unul din următoarele regimuri de amortizare: 92 . sunt supuse procesului de amortizare. h) onorariile profesionale plătite avocaţilor şi experţilor etc. imobilizarile corporale sunt evaluate la valoarea de intrare. e) costurile de instalare şi asamblare. contribuţiile legale şi alte cheltuieli legate de acestea. amortizarea stabilindu-se prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizarilor. care rezultă direct din construcţia imobilizării corporale. in legatura cu constructia unei imobilizari corporale pot fi ocazionate si sunt recunoscute drept cost al imobilizarii corporale respective urmatoarele tipuri de costuri: a) costurile reprezentând salariile angajaţilor. c) costurile de amenajare a amplasamentului. La stabilirea amortizarii imobilizarilor corporale sunt avute in vedere duratele de utilizare economica si conditiile de utilizare a acestora.

667 In cazul in care se utilizeaza metoda degresiva sumele care reprezinta amortizarea anuala descresc in fiecare an. care constă în includerea. 2 daca durata de utilizare economica este de 5-6 ani. întrucât în cazuri rare o imobilizare corporală se consumă în primul an în procent de până la 50%. Fiecare suma se obtine prin aplicarea unei cote procentuale la valoarea contabila neta a imobilizarii la inceputul exercitiului.000 Valoarea contabila neta 65. Deoarece amortizarea calculată trebuie să fie corelată cu modul de utilizare a activului şi. In vederea intelegerii mai bune a tipurilor de amortizare vom considera ca o instalatie tehnica a fost achizitionata cu suma de 80. Cotele procentuale de amortizare degresiva se obtin multiplicanduse cotele procentuale liniare corespunzatoare cu un coeficient care variaza in functie de durata de utilizare economica. în cheltuielile de exploatare a unei amortizări de până la 50% din valoarea de intrare a imobilizării.02 a anului si are o durata de utilizare economica de 5 ani.333 33. El va fi amortizat.000 16.333 Amortisment cumulat 14. in cazul folosirii metodei liniare.000 80.a) amortizarea liniară realizată prin includerea uniformă în cheltuielile de exploatare a unor sume fixe.000 16.000 80. caz în care poate fi avută în vedere legislaţia în vigoare.000 lei si a fost pusa in functiune la 1. stabilite proporţional cu numărul de ani ai duratei de utilizare economică a acestora.667 80. dupa urmatorul tabel: Anul 1 2 3 4 5 6 Valoarea de amortizat 80.667 30. prin raportare la numărul de ani de utilizare rămaşi.000 x 20% x 11/12 = 14. b) amortizarea degresivă.000 16.333 - Pentru a afla amortizarea calculata si inclusa pe cheltuielile de exploatare in primul an (11 luni) se unmulteste costul de achizitie cu rata anuala procentuala (in cazul luat 20%) si cu peroada de functionare din an (11/12). Amortizările anuale pentru exerciţiile financiare următoare sunt calculate la valoarea rămasă de amortizat.000 1.667 46. rezultă că metoda de amortizare accelerată este mai puţin utilizată în scopuri contabile. după regimul liniar. c) amortizarea accelerată. atunci când natura imobilizării justifică utilizarea unei asemenea metode de amortizare. 2.000 80. Daca consideram ca acesti coeficienti sunt: 1. în primul an de funcţionare.000 Amortisment 14. 80.667 78.667 62.333 1.333 49.000 80. care constă în multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu un anumit coeficient.5 daca durata de utilizare economica este de peste 6 ani 93 . d) amortizare calculată pe unitate de produs sau serviciu.5 daca durata de utilizare economica este de 3-4 ani.000 80.333 17.667 16.

159 7.000 80.566 - Amortizarea aferenta imobilizarilor corporale se inregistreaza in contabilitate ca o cheltuiala.761 69.434 80. provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare”.000 Valoarea contabila neta 50.000 80. in corespondenta cu debitul contului 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarile.000 80. din care 400 lei prin cont bancar si 560 lei prin plata in numerar.398 18. Din punct de vedere al continutului economic. veniturile din vanzare. Exemple privind imobilizarilor necorporale: modul inregistrare in contabilitate a Exemplul 1. Contul contabil in care se evidentiaza amortizarea imobilizarilor corporale este 281 „Amortizari privind imobilizarile corporale”.239 10. atunci cand nu mai este asteptat niciun beneficiu economivc viitor din utilizarea lor ulterioara. a) Operatiunea economica consta in efectuarea de cheltuieli ocazionate de infiintarea sa in suma de 1.296 4.377 6.000 80. Contul 281 „Amortizari privind imobilizarile corporale” se crediteaza cu amortizarea calculata si inclusa lunar pe cheltuielile de exploatare.943 6. Aplicatii A.000 80.000 lei. Cu ocazia scoaterii din evidenta.269 12. Imobilizarile coprorale trebuie scoase din evidenta la cedare sau casare.057 73.333 20. cheltuielile reprezentand valoarea neamortizata si alte cheltuieli legate de cedarea imobilizarilor corporale sunt evidentiate distinct.667 30. iar dupa functia contabila este un cont de pasiv. 94 . Soldul contului reprezinta amortizarea imobilizarilor corporale existente la un moment dat in patrimoniul intreprinderii. este un cont rectificativ al valorii de intrare a imobilizarilor corporale. Presupunem ca intreprinderea a efectuat cheltuieli ocazionate de infiintarea sa in suma totala 960 lei. 9.3.000 Amortisment 29. Anul 1 2 3 4 5 6 Valoarea de amortizat 80.602 61.Pentru exemplul luat rezulta ca se va multiplica cota de 20% cu 2 si va fi de 40%.333 49. Contul 281 „Amortizari privind imobilizari corporale” se debiteaza cu valoarea amortizarii imobilizarilor corporale scoase din evidenta.566 Amortisment cumulat 29.

pana la amortizarea integrala a cheltuielilor de constituire ocazionate de infiintarea intreprinderii. Intreprinderea a hotarat sa amortizeze valoarea cheltuielilor de constituire intr-o perioada de 12 luni. cont de activ. cat si in pasivul acestuia. astfel: 201 „Cheltuieli de constituire” = % 5311”Casa in lei” 5121 „Conturi la banci in lei” 960 560 400 Exemplul 2. . care prin majorarea sumei cheltuielilor se va debita. = 280 „Amortizari privind 80 provizioanele si ajustarile pentru depreciere” imobilizarile necorporale” Nota : Inregistrarea pe cheltuielile de exploatare a amortizarii cheltuielilor de constituire se va repeta in fiecare luna. care in urma operatiunii prezentate se va credita (a avut loc o scadere) cu suma de 560 lei.5121 „Conturi la banci in lei”. In acel moment. cont bifunctional (care in situatia de fata functioneaza ca un cont de activ). In aceasta situatie. c) Conturile care intra in corespondenta sunt: . care se va credita cu suma de 400 lei.201 „Cheltuieli de constituire”. care contine un cont care se debiteaza si doua conturi care se crediteaza. c) Conturile care intra in corespondenta sunt: . a) Operatiunea consta in includerea pe cheltuielile de exploatare a amortizarii lunare a cheltuielilor de constituire. ca trebuie folosit un articol contabil compus. b) Modificarea ce se produce in structura bilantului se localizeaza atat in activul. in exemplul luat timp de 12 luni.b) Modificarea ce se produce in structura bilantului se localizeaza doar in activul acestuia prin cresterea cu 960 lei a cheltuielilor de constituire si scaderea cu aceeasi suma a disponibilitatilor banesti aflate in casa si in conturi la banci. care conform regulilor de functionare a conturilor se va debita (a avut loc o crestere) cu suma de 960 lei. cont de activ. amortizarea lunara inclusa pe cheltuielile de exploatare va fi de 80 lei (960: 12 luni = 80 lei). reflectata in debitul contului 201 „Cheltuieli de constituire”. provizioanele si ajustarile pentru depreciere”.5311 „Casa in lei”. respectiv se majoreaza activul prin cresterea cheltuielilor cu amortizarea si se majoreaza de asemenea cu aceeasi suma pasivul prin cresterea amortizarii necorporale. . . In momentul in care se ajunge la amortizarea 95 .681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarile. pe baza celor aratate. in creditul contului 280 „Amortizari privind imobilizarile necorporale” va fi evidentiata o suma egala cu valoarea de inregistrare a cheltuielilor de constituire. cont de activ. d) Se constata.280 „Amortizari privind imobilizarile necorporale” d) Articolul contabil este: 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarile.

mijloace de transport.201 „Cheltuieli de constituire”. b) Modificarea produsa de acesta operatie in bilant este una de volum (A + x = P + x). respectiv postul de activ „Cheltuieli de constituire” se diminueaza cu suma de 960 lei si concomitent se diminueaza cu aceeasi suma postul din pasiv „Amortizari privind imobilizarile necorporale”. in sensul cresterii activului cu valoarea instalatiei tehnice.213 „Instalatii tehnice. cont de activ. deoare are loc o iesire de active. c) Conturile corespondente ce intervin urmare acestei operatiuni economice sunt: . animale si plantatii”. cont de pasiv. care se crediteaza. a) Operatia consta in achizitia cu plata ulterioara a unei instalatii tehnice de la un furnizor. Exemple de inregistrare in contabilitate a imobilizarilor corporale Exemplul 1. pentru ca are loc o diminuare a valorii amortizarii incluse in acest cont. a) Operatiunea economica consta in scoaterea din evidenta contabila a intreprinderii a imobilizarilor necorporale formate din cheltuielile de constituire. O intreprindere achizitioneaza o instalatie tehnica (utilaj) in valoare de 60. cont de activ. d) Articolul contabil este: 213 „Instalatii tehnice. care se crediteaza. Intreprinderea procedeaza la scaderea din evidenta a cheltuielilor de constituire in suma de 960 lei. . dat fiind faptul ca va indica o crestere a valorii evidentiate de acesta. concomitent cu cresterea cu aceeasi suma a pasivului prin cresterea datoriei/obligatiei de plata catre furnizorul de imobilizari.completa a cheltuielilor de constituire se procedeaza la scaderea din evidenta a acestora. amortizate complet. caruia ii va plati factura peste 60 zile (beneficiaza deci de un credit comercial).000 96 . se debiteaza.280 „Amortizari privind imobilizarile necorporale”.404 „Furnizori de imobilizari”. cont de pasiv. b) Modificarea produsa in bilant are loc atat in activ cat si in pasiv. Exemplul 3. amortizate integral. c) Conturile corespondente sunt: . d) Articolul contabil este: 280 „Amortizari privind = 201 „Cheltuieli de constituire” 960 imobilizarile necorporale” B. care. care in exemplul luat indica o crestere a obligatiei de plata fata de furnizorii de imobilizari si din aceasta cauza se va credita. mijloace = 404 „Furnozori de imobilizari” 60. .000 lei de la un furnizor.

. care. b) Modificare produsa in bilant de operatiunea de mai sus este una de volum. Presupunem ca durata de utilizare economica este de 5 ani (60 de luni). care. cat si a pasivului cu aceeasi suma (A + x = P + x). cont de activ. .404 „Furnizori de imobilizari”. Amortizarea lunara ce trebuie inclusa pe cheltuielile de exploatare ale intreprinderii este de 1. provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare”.681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarile. care.000 imobilizarile corporale” 97 . cont de pasiv. in urma scaderii obligatiei de plata. Concret. cont de pasiv. intreprinderea achita funizorului suma datorata din contul sau bancar. are loc cresterea cheltuielilor de exploatare ale intreprinderii si totodata creste si valoarea amortizarii imobilizarilor corporale.5121 „Conturi la banci in lei”. in urma scaderii disponibilitatilor banesti.000: 60). animale si plantatii” Exemplul 2. care fiindca reflecta a majorare de amortizare. se va credita. in sensul scaderii atat a activului cat si a pasivului cu aceeasi suma (A – x = P – x). in sensul cresterii atat a activului . cont de activ. c) Conturile corespondente folosite pentru reflectarea incontabilitate a acestei operatii sunt: . c) Conturile corespondente folosite sunt: . La scadenta de 60 de zile de la achizitie.De transport. se va credita. Se calculeaza si se inregistreaza pe cheltuieli de exploatare amortizarea lunara a instalatiei tehnice. provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare” = 281 „Amortizari privind 1. deoarece ca reflecta o majorare de cheltuiala. d) Articolul contabil folosit este: 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarile. a) Operatia consta in achitarea datoriei de plata catre furnizor. se va debita. se va debita. d) Articolul contabil este urmatorul: 404 „Furnizori de imobilizari = 5121 „Conturi la banci in lei” 60. a) Operatia consta in inregistrarea in evidenta contabila a amortizarii lunare a instalatiei tehnice. b) Modificarea produsa in bilant de o astfel de operatiune este una de volum.000 lei (60.000 Exemplul 3.281 „Amortizari privind imobilizarile corporale”. iar pasivul se reduce prin diminuarea datoriilor catre furnizorii de imobilizari. Activul se reduce prin reducerea disponibilitatilor din contul de la banca.

. este necesar sa fie subliniate urmatoarele aspecte: . La expirarea duratei de utilizare economica. se va credita.281 „Amortizari privind imobilizarile corporale”. din cauza ca reflecta o iesire din activul intreprinderii a unui element de activ. iar pasivul se reduce cu amortizarea aferenta instalatiei tehnice. activul se reduce cu valoarea de intrare a instalatiei tehnice. b) Modificarea ce are loc in bilant este de volum.000 imobilizarile corporale” de transport. care. .Exemplul 4. mijloace de 60. care. animale si plantatii” Avand in vedere ca o intreprindere utilizeaza un ansamblu de imobilizari necorporale si corporale. mijloace de transport. acestea raman reflectate in debitul conturilor de imobilizari la valoarea lor de intrare. pentru ca va reflecta o diminuare a amortizarii (sursa de finantare.amortizarea imobilizarilor se reflecta. cont de pasiv. d) Articolul contabil folosit este: 281 „Amortizari privind = 213 „Instalatii tehnice.in debitul conturilor de imobilizari necorporale si corporale se inregistreaza valoarea de intrare in patrimoniul intreprinderii a acestora. . animale si plantatii”.213 „Instalatii tehnice.scoaterea din evidenta a imobilizarilor amortizate integral se face prin creditarea conturilor corespunzatoare de amortizari. luna de luna. . c) Conturile corespondente ce intervin pentru reflectarea in contabilitate a acestei operatiei sunt: . si debitarea conturilor corespunzatoare de imobilizari. in creditul conturilor 280 „Amortizari privind imobilizarile necorporale” si respectiv 281 „Amortizari privind imobilizarile corporale”. a) Operatia consta in scaterea din evidenta contabila a instalatiei tehnice amortizata integral. in sensul scaderii si activului si pasivului cu aceeasi suma (A – x = P – x).pe toata durata economica de utilizare a imobilizarilor necorporale si corporale. 98 . se va debita. deci element de pasiv). intreprinderea decide scoaterea din evidenta contabila a instalatiei tehnice amortizata integral. cont de activ. mentionate mai sus.

Ele. de asemenea. metoda costului standard. cumulat de la începutul exerciţiului financiar până la finele perioadei de referinţă Coeficient de2 repartizare Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la prêt de inregistrare. astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor la costul de achizitie sau costul de productie. Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii. Costul stocurilor care in mod obisnuit nu sunt fungibile19 si al acelor bunuri sau servicii produse si destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificare specifica a costurilor individuale. fiind recunoscute in costul activului. eficientei si capacitatii de productie.CAPITOLUL 10 CONTABILITATEA STOCURILOR SI A PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE Stocurile reprezinta unul din cele mai importante componente ale activelor circulante. ca si celelalte componente ale activelor circulante. la prêt de inregistrare. precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc. Costul standard ia in considerare nivelurile normale ale materialelor si consumabilelor. iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite. soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor de stocuri. Diferentele de pret fata de costul de achizitie sau de productie se evidentiaza distinct in contabilitate. Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel: Soldul iniţial al Diferenţe de preţ aferente diferenţelor de preţ + intrărilor în cursul perioadei. 99 . dupa caz. in comertul cu amanuntul. sunt evaluate la costul de achizitie sau costul de productie. manoperei. in activitatea de productie sau metoda pretului cu amanuntul. La sfarsitul perioadei. 19 Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge in mod substantial unele de altele. Pentru determinarea costului pot fi folosite. dupa caz. cumulat de la începutul exerciţiului financiar până la finele perioadei de referinţă = ─────────────────────────────────────────────────── x 100 Soldul iniţial al Valoarea intrărilor în stocurilor la preţ + cursul perioadei la preţ de înregistrare de înregistrare.

Diferenţele de preţ se înregistrează proporţional atât asupra valorii bunurilor ieşite, cât şi asupra bunurilor rămase în stoc. În comerţul cu amănuntul poate fi utilizată metoda preţului cu amănuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase şi cu mişcare rapidă, care au marje similare şi pentru care nu este practic să se folosească altă metodă. În această situaţie, costul bunurilor vândute se calculează prin deducerea valorii marjei brute din preţul de vânzare al stocurilor. Orice modificare a preţului de vânzare presupune recalcularea marjei brute. La ieşirea din gestiune a stocurilor şi altor active fungibile, acestea se evaluează şi înregistrează în contabilitate prin aplicarea uneia din următoarele metode: a) metoda primul intrat - primul ieşit - FIFO; b) metoda costului mediu ponderat - CMP; c) metoda ultimul intrat - primul ieşit - LIFO. Potrivit metodei „primul intrat - primul ieşit” (FIFO), bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al primei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al lotului următor, în ordine cronologică. Metoda „costului mediu ponderat” (CMP) presupune calcularea costului fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Media poate fi calculată periodic sau după fiecare recepţie. Perioada de calcul nu trebuie să depăşească durata medie de stocare. Potrivit metodei „ultimul intrat - primul ieşit” (LIFO), bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al ultimei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al lotului anterior, în ordine cronologică. În cazul în care aplicarea metodei LIFO conduce la solduri creditoare în conturile de stocuri, această diferenţă se reia pe seama altor venituri din exploatare. Valoarea produselor şi serviciilor în curs de execuţie se determină prin inventarierea producţiei neterminate la sfârşitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operaţiilor tehnologice şi evaluarea acesteia la costurile de producţie. Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent. Exemplificari ale metodelor de evaluare a stocurilor la iesirea lor din gestiune. Se presupune urmatoare fisa de stoc pentru un anumit bun:

100

Data 1.01

Explicatii Cant.

Intrari P.U. 10 10,2 10,5 -

Val. 6.000 2.040 3.150 -

Cant. 400 500

Iesiri P.U. 10,05 10,24

Val. 4020 5120

Cant. 600 800 400 700 500

Stoc P.U. 10 10,05 10,05 10,24 10.24

Val. 6.000 8.040 4.020 7.170 5.120

Stoc initial 7.01 Intrare 13.01 Iesire 17.01 Intrare 20.01 Iesire

600 200 300 -

Daca se utilizeaza metoda FIFO fisa de stoc va arata astfel: Data 1.01 7.01 Explicatii Cant. Stoc initial Intrare 600 200 300 Intrari P.U. 10 10,2 10,5 Iesiri P.U. 10 Stoc P.U. 10 10,2 10 10,2 10 10,2 10,5 10,5

Val. 6.000 2.040 3.150

Cant. 400 -

Val. 4.000 -

Cant. 600 200 200 200 200 200 300 200

Val. 6.000 2.040 2.000 2.040 2.000 2.040 3.150 2.100

13.01 Iesire 17.01 Intrare

20.01 Iesire

-

-

-

Total

1.100 10,17 11.190

200 200 100 900

10 10,2 10,5 10,1

2.000 2.040 1.050 9.090

200

10,5

2.100

Daca se foloseste metoda LIFO fisa de stoc va arata astfel: Data 1.01 Explicatii Cant. Stoc initial 7.01 Intrare 13.01 Iesire 17.01 Intrare 20.01 Iesire Total 600 200 300 Intrari P.U. 10 10,2 10,5 Iesiri P.U. 10,2 10 10,5 10 10,2 Stoc P.U. 10 10,05 10 10 10,5 10 10

Val. 6.000 2.040 3.150 -

Cant. 200 200 300 200 900

Val. 2.040 2.000 3.150 2.000 9.190

Cant. 600 800 400 400 300 200 200

Val. 6.000 8.040 4.000 4.000 3.150 2.000 2.000

1.100 10,17 11.190

În condiţiile folosirii inventarului permanent, în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ, cât şi valoric. Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. Metoda inventarului intermitent constă în faptul că intrările de stocuri nu se înregistrează prin conturile de stocuri, ci prin conturile de cheltuieli.
101

Stabilirea ieşirilor de stocuri în cursul perioadei are la bază inventarierea faptică a stocurilor la sfârşitul perioadei. Ieşirile de stocuri se determină ca diferenţă între valoarea stocurilor iniţiale, la care se adaugă valoarea intrărilor, şi valoarea stocurilor la sfârşitul perioadei stabilite pe baza inventarului. Inventarul intermitent nu se utilizează în comerţul cu amănuntul în situaţia în care se aplică metoda global-valorică. In bilant, stocurile nu trebuie reflectate la o valoare mai mare decat valoarea care se poate obtine prin utilizarea sau vanzarea lor. In acest scop, valoarea stocurilor se diminueaza pana la valoarea realizabila neta, prin reflectarea unei ajustari pentru depreciere. 10.1. Contabilitatea stocurilor de materii prime, materiale si productie in curs de excutie Pentru evidenta contabila a stocurilor de materii prime si materiale se folosesc urmatoarele conturi din grupa 30 „Stocuri de materii prime si materiale”: - 301 „Materii prime”; - 302 „Materiale consumabile”; - 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”20; - 308 „Diferente de pret la materii prime si materiale”. Dupa continutul lor economic, conturile de mai sus sunt conturi in care se evidentiaza elementele de active circulante de natura materiala, iar dupa functia contabila sunt conturi de activ, cu exceptia contului 308 „Diferente de pret la materii prime si materiale” care este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar. In debitul conturilor 301 „Materii prime”, 302 „Materiale consumabile” si contul 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” se inregistreaza, in principal: - valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile si a materialelor de natura obiectelor de inventar achizitionate de la terti, in corespondenta in credit cu unul din conturile cu urmatoarele simboluri: 401, 408, 446, 321, 542); - valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile si a materialelor de natura obiectelor de inventar reprezentand aport in natura al actionarilor/asociatilor, in corespondenta cu creditul contului 456 :Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul”; - valoarea materiilor prime, materialelor consumabile si a materialelor de natura obiectelor de inventar constatate plus de inventar, a celor primite cu titlu
Prin obiecte de inventar se inteleg bunuri cu o valoare mai mica decat limita prevazuta de lege pentru a fi considerate active corporale, indiferent de durata lor de serviciu, sau cu o durata mai mica de un an, indiferent de valoarea lor, precum si bunurile asimilate acestora (echipamentul de protectie, echipamentul de lucru, imbracamintea speciala, mecanismele, dispozitivele, verificatoarele, SDV-urile, aparatele de masura si control, matritele folosite la executarea anumitor produse si alte obiecte similare).
20

102

in corespondenta cu creditul conturilor 601 „Cheltuieli cu materii prime”. 603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar” si respectiv 758 „Alte venituri din exploatare” (pentru bunurile primite gratuit). . In creditul celor trei conturi (301.diferentele de pret in minus sau favorabile atrente materiilor prime.valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime iesite prin donatie sau distruse prin calamitati.gratuit si a celor rezultate din dezmembrarii. materialelor consumabile si a materialelor de natura obiectelor de inventar intrate in gestiune.valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime.diferentele de pret in plus sau nefavorabile (costul de achititie este mai mare decat costul standard) aferente materiilor prime.valoarea la pret de inregistrare a acestor bunuri vandute ca atare. in corespondenta cu creditul conturilor corespunzatoare de cheltuieli: 601. Soldul conturilor 301. . contul 308 este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a materiilor prime. si 542 „Avansuri de trezorerie”. in corespondenta cu creditul conturilor 401 „Furnizori”. in corespondenta cu debitul conturilor 658 „Alte cheltuieli de exploatare” si respectiv 671 „Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare”. Dupa continutul economic. Contul 308 „Diferente de pret la materii prime si materiale” este utilizat in situatia in care la evaluarea stocurilor se utilizeaza costul standard sau prestabilit. aferente materiilor prime. daca plata are loc ulterior. Contul 308 se crediteaza cu: 103 . precum si a celor constatate lipsa la inventar sau distruse. materialelor consumabile si a materialelor de natura obiectelor de inventar. 603. in corespondenta cu creditul contului 308 „Diferente de pret la materii prime si materiale”. 602.diferentele de pret in minus sau favorabile. Contul 308 „Diferente de pret la materii prime si materiale” se debiteaza cu: . 302 si 303 este debitor si reprezinta valoarea bunurilor respective existente in stoc. materialelor consumabile si a materialelor de natura obiectelor de inventar achizitionate. 302 si 303) se inregistreaza: . . in scopul de a evidentia diferentele in plus sau nefavorabile respectiv in minus sau favorabile intre costul de inregistrare standard si costul de achizitie aferent materiilor prime. 602 „Cheltuieli cu materiale consumabile”. . in corespondenta cu debitul contului 601. materialelor consumabile si a materialelor de natura obiectelor de inventar iesite din gestiune. pentru aprovizionarile achitate in numerar. materialelor consumabile si a materialelor de natura obiectelor de inventar incluse pe cheltuieli. materialelor consumabile si a materialelor de natura obiectelor de inventar. in corespondenta cu debitul contului 371 „Marfuri”.

000 3. 1.05 Cota parte din diferentelor de pret aferente iesirilor se obtine aplicand coeficientul calculat la valoarea materiilor prime date in consum: 200. 602. pentru a inregistra diferenta dintre pretul de cumparare (costul de acizitie) si pretul sau costul standard.000 10. O noua cumpararea de materii prime la costul de achizitie de 580.05 = 10.diferentele de pret in minus sau favorabile aferente materiilor prime.. Soldul contului reprezinta diferentele de pret aferente materiilor prime.000 .000/300. 302 sau 303) si 542.000 2.000 300. . Concomitent se repartizeaza si cota-parte din diferentele de pret aferenta: K = debit cont 308/debit cont 301 K = 15.000 lei). pretul standard fiind de 300. Exemplu de inregistrare in contabilitate in cazul aplicarii inventarului permanent.diferentele de pret in plus sau nefavorabile aferente materiilor prime. in corespondenta cu conturile de cheltuieli corespunzatoare: 601. materialelor consumabile si a materialelor de natura obiectelor de inventar existente in stoc. materialelor consumabile si a materialelor de natura obiectelor de inventar iesite din gestiune. pretul standard fiind de 600. 301 „Materii prime” = % 104 600.000 = 0. 603. % = 401 „Furnizori” 301 „Materii prime” 308 „Diferente de pret la materii prime si materiale” 315.000 lei 601 „Cheltuieli cu materiile prime” = % 301 „Materii prime” 308 „Diferente de pret la materii prime si materiale” 210. in corespondenta cu debitul conturile corespunzatoare bunurilor (301.000 lei. materialelor consumabile si a materialelor de natura obiectelor de inventar achizitionate.000 lei x 0.000 lei (deci cu o diferenta in minus sau favorabila de 20.000 200. asa cum am vazut se va folosi contul 308 „Diferente de pret la materii prime si materiale”.000 lei.000 lei (deci cu o diferenta in plus sau nefavorabila de 15. cu evaluarea stocurilor la pret standard: In acest caz. Cumpararea de materii prime la costul de achizitie de 315.000 lei. Darea in consum a unor materii prime la pretul standard de 200.000 lei).000 15.

in creditul contului 308 „Diferente de pret la materii prime si materiale” apar inregistrate sumele de 10. materialelor consumabile si a materialelor de natura obiectelor de inventar.000 + 20. iar la inceputul perioadei imediat urmatoare.0167 300. Soldul creditor al contului in suma de 805 lei reprezinta diferentele de pret favorabile (negative) aferente materiilor prime existente in stoc in valoare de 50. iar in debit sumele de 15.195 prime si materiale” Potrivit inregistrarilor facute.0167 = 14. 603.000 lei. Diferentele de pret ce se repartizeaza asupra iesirii (darii in consum) de materii prime de la inceputul anului (200.401 „Furnizori” 308 Diferente de pret la materii prime si materiale” 580.195 lei. 602.000 ) − 15. precum si intrarile in cursul perioadei de materii prime.000 + 580.195 lei Inregistrarile contabile vor fi: 601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii prime” 650.000) lei se determina astfel: 850. se reiau pe cheltuieli la aceeasi valoare.000 x 0. in sold existand la inceputul exercitiului financiar materii prime in valoare de 100. pe baza coeficientului de repartizare al carui mod de calcul a fost prezentat deja: K= 0 + (15. Exemplu de inregistrare in contabilitate in cazul aplicarii inventarului permanent: 1.000 lei + 650.000 Valoarea negativa a coeficientului arata ca in contul 308 s-au acumulat diferente favorabile (negative) in creditul contului mai mari decat diferentele evidentiate in debitul acestuia. pentru repectarea permanentei metodelor.000 308 „Diferente de pret la materii = 601 „Cheltuieli cu materii prime” 14.000 lei.000 − 10. prin creditul conturilor 601. 602.000 − 20.conturile 301. 302 si 303 se debiteaza numai la sfarsitul perioadei cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime.000 lei (pretul standard).000 lei: 105 .000 4.Cumpararea de materii prime in valoare de 200. 603. materialelor consumabile si a materialelor de natura obiectelor de inventar se inregistreaza direct in debitul conturilor corespunzatoare de cheltuieli: 601. Concomitent se repartizeaza si cota-parte din diferentele de pret aferent.stocurile existente la inceputul exercitiului financiar.000 lei. In situatia aplicarii inventarului intermitent se procedeaza astfel: .000 lei si 20.000 lei si 14. .000 = = −0.000 20.000 900. Se dau in consum materiale in valoare de 650.

In timpul perioadei nu se fac inregistrari privind iesirile de materii prime din gestiune. Din grupa 33 „Productie in curs de executie” fac parte urmatoarele doua conturi cu functie de activ: .000 2. La inceputul perioadei imediat urmatoare se reiau pe cheltuieli la aceeasi valoare stocurile de materii gasite la inventariere: 601 „Cheltuiel cu materii prime” = 401 „Furnizori” 80.601 „Cheltuieli cu materii prime” = 401 „Furnizori” 300. de asemenea. 3.000 4. prevazute in procesul tehnologic. iar in creditul sau se inregistreaza scaderea din gestiune a valorii produselor in curs de executie la inceputul perioade urmatoare (prin debitarea contului 711).331 „Produse in curs de executie” – in debitul caruia se inregistreaza valoarea la pret de cost de productie a stocului de produse in curs de executie la sfarsitul perioadei. presupunem ca aceasta valoare este de 80.000 lei: 301 „Materii prime” = 601 „Cheltuieli cu materii prime” 80. Soldurile celor doua conturi indica valoarea la cost de productie a produselor aflate in curs de executie. serviciile si studiile in curs de executie sau neterminate. Exemplu: O intreprindere are in exercitiul financiar in curs urmatoarea situarie a stocurilor: 106 . In cadru productiei in curs de executie se cuprind. valoarea materiilor prime existente in stoc. prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operatiunilor tehnologice si evaluarea acesteia la costurile de productie. . la pret de inregistrare. stabilita pe baza de inventar (prin creditarea contului 711 „Venituri aferente costurilor de produse”). respectiv a serviciilor in curs de executie. precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime. Valoarea produselor si serviciilor in curs de executie se determina prin inventarierea productiei neterminate la sfarsitul perioadei.332 „Lucrari si servicii in curs de executie” – functioneaza in mod identic cu contul 331 „Produse in curs de executie”. Productia in curs de executie este productia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare.000 Contabilitatea produciei in curs de executie se realizeaza prin intermediul grupei 33 „Productie in curs de excutie”. stabilita pe baza inventarului. La sfarsitul perioadei imediat urmatoare se inregistreaza. atata doar ca in loc de „produse” apar „lucrari si servicii”. la sfarsitul perioadei.

000. Produsele finite sunt produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul intreprinderii.029.000. Produsele reziduale sunt produse care rezulta din acelasi proces de fabricatie. Se foloseste metoda inventarului permanent. catre clienti.000 800.749.000 2. Inregistrarea stocului final de produse in curs de executie: 331 „Produse in curs = 711 Venituri aferente costurilor de produse” de executie” 10.720.000 lei la care se adauga TVA de 18%.200.000 5. dar sunt fie necorespunzatoare calitativ. fie o rezultanta inerenta a procesului de fabricatie si 107 50. la produse finite si la produse reziduale. Contabilitatea produselor Contabilitatea produselor se refera la semifabricate. 1.000 .720. putand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor.000.000 50. Scaderea din gestiune a stocului initial de produse in curs de executie: 711 „Venituri aferente costurilor = 331 „Produse in curs de executie” 200.600 4.2. urmand a parcurge restul fazeloe pentru a deveni produse finite.200.000 50. Iesirea produselor din gestiune: 711 „Venituri aferente costurilor = 345 „Produse finite” de produse” 5.000 800.000 1. Semifabricatele sunt acele produse care nu au parcurs toate fazele procesului tehnologic din intreprindere. Intrarea de produse la pret de inregistrare: 345 „Produse finite” = 711 „Venituri aferente costurilor de produse” 5.000 6. sau pot fi vandute in aceasta stare.000 Produse finite 1.Explicatii Stocuri initiale Intrari Iesiri Stocuri finale Stocuri la inventar Produse in curs de executie 200. Vanzarea de produse finite 411 „Clienti” = % 701 „Venituri din vanzarea produselor finite” 4427 „TVA colectata” 3.600 5.000 Valoarea la pret de vanzare a produselor finite iesite a fost de 5.000 5.000 de produse” 5.

in scopul de a evidentia diferentele in plus sau nefavorabile respectiv in minus sau favorabile aferente produselor intrate sau iesite din gestiune. 346 „Produse reziduale” si contul 348 „Diferente de pret la produse”. In debitul contului 348 se inregistreaza: . in corespondenta cu debitul cont 301 sau 302. in principal: -valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor. 345 „Produse finite”. produselor finite si a produselor reziduale vandute si lipsurile constate la inventariere. in principal: .valoarea la pret de inregistrare a produselor finite si produselor reziduale. . Dupa continutul lor economic. iar dupa functia contabila sunt conturi de activ.diferentele de pret in minus sau favorabile (costul de productie este mai mic decat pretul standard). in corespondenta cu creditul contului 711 „Venituri aferente costului productiei in curs de executie”. dupa caz. Evidenta contabila a produselor se tine cu ajutorul conturilor din grupa 34 „Produse” care include urmatoarele conturi. materiale recuperabile sau deseuri. In debitul conturilor 341. cu exceptia contului 348 „Diferente de pret la produse” care este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a produselor. respectiv valoarea la pret de inregistrare sau pret de productie in cazul semifabricatelor. 345 si 346 se inregistreaza. prin creditarea contului 711. 345 si 346 se inregistreaza. .valoarea la pret de inregistrare a produselor finite transferate in magazinele de vanzare proprii. Contul 348 „Diferente de pret la produse” este utilizat pentru situatia in care la costul de productie difera de pretul standard sau prestabilit. ele sunt compuse din rebuturi. In creditul conturilor 341.valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor consumate in aceeasi unitate. in corespondenta cu debitul contului 371 „Marfuri”. in corespondenta cu debitul contului 711 „Venituri aferente costului productiei in curs de executie” 108 . aferente produselor intrate in gestiune din productie proprie.care vor primi o alta intrebuintare. El este deci un cont rectificativ al valorii de inregistrare a produselor finite si semifabricatelor. Cu ajutorul contului 348 „Diferente de pret la produse” se tine evidenta diferentelor intre pretul standard (prestabilit) si costul de productie al produselor finite si semifabricatelor.diferentele de pret in plus sau nefavorabile (costul de productie este mai mare decat pretul standard). in corespondenta cu creditul contului 711 „Venituri aferente costului productiei in curs de executie”.diferentele de pret in minus sau favorabile repartizate asupra produselor iesite din gestiune. potrivit tipului de produs la care se refera: 341 „Semifabricate”. In creditul contului 348 se inregistreaza: . conturile de mai sus sunt conturi in care se evidentiaza elementele de active circulante de natura materiala. aferente produselor intrate in gestiune din productie proprie. . prin debitul contului 711 „Venituri aferente costului productiei in curs de executie”.

- diferentele de pret in plus sau nefavorabile repartizate asupra produselor iesite din gestiune, prin debitarea contului 711. Exemplu: O intreprindere are la inceputul exercitiului financiar urmatoarele stocuri: - produse finite 1.000 buc x 1.000 lei/buc (pretul standard) = 1.000.000 lei; - diferente de pret favorabile la produse 10.000 lei; - produse in curs de executie in valoare de 50.000 lei. In cursul exercitiului financiar au avut loc urmatoarele operatii economice: - s-au obtinut produse finite: 4.000 bucati; - s-au vandut produse finite: 3.800 bucati la pretul de 950 lei/buc. Inregistrarile contabile sunt: 1. Obtinerea produselor finite: 4.000 buc. x 1.000 lei/buc. = 4.000.000 lei 345 „Produse finite” = 711 „Venituri aferente costului productiei in curs de executie” 4.000.000

2. Iesirea produselor finite din stoc, la pret standard, prin vanzare: 3.800 buc. x 1.000 lei/buc. = 3.8000.000 lei 711 „Venituri aferente costului = 345 „Produse finite” productiei in curs de executie” 3.800.000

3. Inregistrarea diferentelor de pret la finele perioadei afrente produselor intrate in gestiune din productie proprie: 4.000 buc. x (1.000 – 950) = 200.000 lei (favorabila) 711 „Venituri aferente costului = 348 „Diferente de pret productiei in curs de executie” la produse” 200.000

4. Calculul si inregistrarea diferentelor de pret aferente produselor finite vandute: K = soldul contului 348/soldul debitor al contului 345 K = 210.000 lei/5.000.000 lei = 0,042 Cota parte a diferentelor de pret aferenta produselor finite iesite din gestiune (vandute) este: 3.800.000 x 0,042 = 159.600 lei Pentru inregistrarea cotei-parti a diferentelor de pret la produsele finite iesite din gestiune se articolul contabil este:
348 „Diferente de pret la produse” = 711 „Venituri aferente costului 159.600 productiei in curs de executie” 109

In mod asemanator functioneaza si celelalte conturile din grupa 34. 10.3. Contabilitatea marfurilor Marfurile sunt bunurile pe care intreprinderea le cumpara in vederea revanzarii si produsele finite transferate magazinelor proprii. Contabilitatea marfurilor se tine cu ajutorul conturilor din grupa 37 „Marfuri”, si anume: - 371 „Marfuri”; - 378 „Diferente de pret la marfuri” Contul 371 „Marfuri” asigura evidenta existentei si miscarii stocurilor de marfuri. Din punct de vedere al continutului economic este un cont de active circulante materiale, iar dupa functia coontabila este un cont de activ. In debitul contului 371 „Marfuri” se inregistreaza, in principal: - valoarea de inregistrare a marfurilor achizitionate, in corespondenta cu creditul conturilor 401, 408, 446, 327, 542, dupa caz; - valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventrar, animalelor, pasarilor si ambalajelor, vandute ca atare, in corespondenta cu creditul conturilor respective de stocuri: 301, 302, 303, 361, 381; - valoarea la pret de inregistrare a produselor finite transferate magazinelor proprii, in corespondenta cu creditul contului 345 „Produse finite”; - valoarea la pret de inregistrare a marfurilor constatate plus de inventar sau primite cu titlu gratuit, in corespondenta cu creditul contului 607 si respectiv 758; - valoarea adaosului comercial si taxa pe valoarea adaugata neexigibila, in situatia in care evidenta marfurilor se tine la pret cu amanuntul, in corespondenta cu creditul conturilor 378 „Diferente de pret la marfuri” si 4428 „TVA neexigibila”. In creditul contului 371 „Marfuri” se inregistreaza, in special: - valoarea la pret de inregistrare a marfurilor iesite din gestiune prin vanzare si lipsurile in gestiune, in corespondenta cu debitul contului 607 „Cheltuieli privind marfurile”; - valoarea adaosului comercial si a taxei pe valoarea adaugata neexigibila aferenta marfurilor iesite din gestiune, in corespondenta cu debitul conturilor 378 si 4428. Soldul contului 371 „Marfuri” reprezinta valoarea la pret de inregistrare a marfurilor existente in stoc la sfarsitul perioadei. Cu ajutorul contului 378 „Diferente de pret la marfuri” se tine evidenta adaosului comercial (marja comerciantului) aferent marfurilor din unitatile comerciale. El este un cont rectificativ al valoarii de inregistrare a marfurilor. In creditul contului se inregistreaza:
110

- valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate in gestiune, in corespondenta cu creditul contului 371 „Marfuri”; In debitul contului se inregistreaza: - valoarea adaosului comercial aferent marfurilor iesite din gestiune, in corespondenta cu debitul contului 371 „Marfuri”. Exemplu de inregistrare in contabilitate a marfurilor pe baza pretului cu amanuntul. Diferentele de pret inregistrate in creditul acestui cont cu ocazia cumpararii marfurilor se repartizeaza cu ocazia vanzarii. In acest scop se deremina coeficientul de repartizare al diferentelor de pret prin raportarea datelor din creditul contului de diferente de pret la datele din debitul contului de marfuri, astfel: K = credit cont 378/debit cont 371 Diferentele de pret de repartizat se detremina inmultind rulajul creditor al contului de marfuri cu coeficientul calculat. Pentru a usura intelegerea operatiunilor ce vor fi prezentate, subliniem mai intai urmatoarele: Pretul de vanzare cu amanuntul se compune din costul bunurilor vandute (pretul cu care au fost achizitionate de catre comerciant) si marja bruta (marja comerciantului). Deci costul de achizitie se obtine din pretul de vanzare cu amanuntul prin scaderea marjei brute. Daca se lucreaza cu marja exprimata procentual, atunci exista urmatoarele relatii: - daca pretul (costul) de achizitie se inmulteste cu (1 + % marja bruta) se obtine pretul de vanzare cu amanuntul; - invers, daca pretul de vanzare cu amanuntul se imparte la (1 + %marja bruta) se obtine costul de achitizie; - daca se scade din pretul de vanzare cu amanuntul costul de achizitie se obtine marja bruta in suma absoluta; - daca se conoaste pretul de vanzare cu amanuntul si procentul marjei brute reduse se poate obtine costul de achititie; - marja bruta redusa (mbr) se obtine cu formula sutei majorate: mbr =
100 x%marjeibrute 100 + %marjabruta

- costul de achiztie se poate obtine din pretul cu amanuntul (Pa) pe baza formulei de mai jos, cunoscuta ca formula sutei micsorate: Costul de achizitie =
Pa 100 − mbr

111

Se cumpara marfuri in valoare de 500.000 378 „Diferente de pret la marfuri” 125.000 4.000 3. Marja bruta procentuala este de 25%. Se inregistreaza vanzarea marfurilor: 411 „Clienti” = 707 „Venituri din vanzarea marfurilor” 500.000 lei.000 .000 lei.Presupunem ca in soldul magazinului se afla marfuri in valoare de 375. carora la o marja bruta redusa de 20% le corespunde un cost de achizitie de 360.000 400.000 160. iar pretul cu amanuntul este de 625. Se vand marfuri in valoare de 450.000 lei.000 lei. a.000 lei. Nota: inregistrarea TVA va face obiectul altui capitol. in suma absoluta insemnand 125. Se vand din gestiune marfuri in valoare de 500.000 lei. deci costul marfurilor este de 300. rezulta ca pretul de achizitie este de 400. Marja bruta redusa fiind de 20%. Se inregistreaza iesirea din gestiune a marfurilor vandute: % = 607 „Cheltuieli privind marfurile” 378 „Diferente de pret la marfuri” 371 „Marfuri” 500.000 90.000 lei. la pretul cu amanuntul. Se inregistreaza vanzarea marfurilor: 411 „Clienti” = 707 „Venituri din vanzarea marfurilor” 112 450.000 640. Se cumpara din nou marfuri la pretul cu amanuntul de 800.000 450.000 2. 371 „Marfuri” = % 401 „Furnizori” 378 „Diferente de pret la marfuri” 800. 1.000 b. marja bruta (adaosul comercial) fiind de 160.000 lei.000 401 „Furnizori” 500.000 lei.000 lei. ceea ce inseamna ca pretul de achizitie este de 640. Se inregistreaza iesirea marfurilor din gestiune: % = 371 „Marfuri” 607 „Cheltuieli privind marfurile” 378 „Diferente de pret la marfuri” b. iar marja bruta redusa este de 20%. Articolul contabil este: 371 „Marfuri” = % 625.000 360.000 lei (marja bruta redusa de 20%).000 lei.000 100. a.

4. . . Contabilitatea ajustarilor pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie” Avand in vedere ca activitatea intreprinderii se desfasoara in conditii de risc.daca ajustarile necesare sunt mai mari decat cele constituite. cont 681.000 lei. Pentru stabilirea sumelor pentru ajustari se procedeaza astfel: .constituirea ajustarilor pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie se face prin includerea unei cote-parti in cheltuielile cu amortizarile. . .393 „Ajustari pentru deprecierea productiei in curs de executie” .000 lei. intreprinderea trebuie sa-si creeze anumite „provizii” pe care sa le foloseasca ulterior pentru acoperirea eventualelor pierderi prin depreciere. 113 .soldul contului 378 este de 95.392 „Ajustari pentru deprecierea materialelor”. Reflectarea in contabilitate a ajustarilor pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie se realizeaza prin intermediul conturilor din grupa 39 „Ajustari pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie”: . provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare.000 lei . urmand a fi utilizate in anul urmator la acoperirea deprecierii constatate. Se inchide contul de venituri: 707 „Venituri din = vanzarea marfurilor” 121 „Profit sau pierdere” 950. . inclusiv gestionarea stocurilor presupunand anumite riscuri de pierdere. de regula.5.000 Daca se recapituleaza inregistrarile in conturi si se fac soldurile acestora. se va inregistra o suplimentare de ajustari. la sfarsitul fiecarui exercitiu financiar. in mod preventiv.391 „Ajustari pentru deprecierea materiilor prime”. Aceste provizii numite ajustari se constituie.soldul contului 371 este de 475.costul de achizitie al marfurilor din stoc este de 380. iar daca ajusustarile necesare sunt mai mici decat cele constituite se va inregistra o reducere de ajustari. 10.394 „Ajustari pentru deprecierea produselor”.395 „Ajustari pentru deprecierea stocurilor aflate la terti”. .se compara soldul conturilor de ajustari constituite anterior cu ajustarile necesare stabilite la sfarsitul anului curent.000 6. vor rezulta urmatoarele: . dupa operatiunile prezentate. Se inchide contul de cheltuieli: 121 „Profit sau pierdere” = 607 „Cheltuieli privind marfurile” 760.

= provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierderi de valoare” % 391 „Ajustari pentru deprecierea materiilor prime” 392 „Ajustari pentru deprecierea materialelor” 394 „Ajustari pentru deprecierea produselor” 114 85.. in corespondenta cu creditul contului 781 „Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea de exploatare”. la sfarsitul exercitiului financiar. Cu ajutorul conturilor din aceasta grupa se tine evidenta constituirii. Conturile din aceasta grupa sunt conturi de pasiv. precum si a suplimentarii. a ajustarilor pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie. de regula.000 605. diminuarii sau anularii acestora.000 180.000 580. In creditul lor se inregistreaza: .000 30. pe feluri de ajustari. constituite sau suplimentate. Suplimentarea ajustarilor la elementele la care se impune acest lucru: 681 „Cheltuieli cu amortizarile.000 20.000 250.000 20.000 85.sumele reprezentand diminuarea sau anularea ajustarilor pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs. provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierderi de valoare”.000 Inregistrarile sunt: 1.000 100.000 230. potrivit politicilor adoptate de intreprindere.000 20.000 Materii prime Materiale Productie in curs de executie Produse Ambalaje Total 50.000 60.000 210. .valoarea ajustarilor pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs.000 60. In debitul acestor conturi se inregistreaza: . in corespondenta cu debitul contului 681 „Cheltuieli cu amortizarile. Exemplu: Situatia ajustarilorlor aferente stocurilor si productiei in curs de executie pentru o anumita intreprindere se prezinta astfel: Elementul de stoc Ajustarile existente Ajustarile necesare Suplimentarea Diminuarea ajustarilor sau anularea ajustarilor 35.000 40. .398 „Ajustari pentru deprecierea ambalajelor”.000 20.000 .396 „Ajustari pentru deprecierea animalelor”.397 „Ajustari pentru deprecierea marfurilor”.000 30.000 35.000 85.

000 393 „Ajustari pentru deprecierea productiei in curs” 398 „Ajustari pentru deprecierea ambalajelor” 115 .2. Diminuarea si anularea ajustarilor la elementele de stoc la care se impune acet lucru: % = 781 „Venituri din provizioane 60.000 si ajustari pentru depreciere privind activitatea de exploatare” 40.000 20.

Creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate (in contul 4118 „Clienti incerti sau in litigiu” sau in conturi analitice ale conturilor de creante. a celorlalte datorii si creante se tine pe categorii.1. sa le recompenseze pentru anumite fapte realizate in virtutea unor prevederi contractuale sau legale: munca prestata. semifabricate. Contabilitatea furnizorilor si clientilor. lucrare sau serviciu livrat. In debitul contului 411 se inregistreaza in principal: 116 . Contul 411 „Clienti” este folosit pentru tinerea evidentei creantelor si decontarilor in relatiile cu clientii interni si externi pentru produse. contul 46 „Debitori diversi” din cadrul grupei 46 „Debitori si creditori diversi”. rau-platnici. 11. dubiosi sau aflati in litigiu. denumite creditori. 4424 „Taxa pe valoarea adaugata de recuperat” si cele de decontari din grupa 45 „Grup si actionari/asociati”). de a pretinde de la alte persoane. entitatile afiliate su cele legate prin interese de participare. marfuri etc. iar in cadrul acetora pe termene de plata. in contabilitate se inregistreaza ajustari pentru depreciere la nivelul sumei care nu se mai poate recupera. In acest sens. Atunci cand se estimeaza ca o creanta nu se va incasa integral. precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica. inclusiv a clientilor incerti. Contabilitatea creantelor Creantele reprezinta. debitorii si creditorii diversi. intreprinderea trebuie sa evidentieze in contabilitate toate veniturile si cheltuielile. clientii. vandute. servicii prestate pe baza de facturi. materiale. drepturi ale unor persoane. imprumut sau suma de bani acordat(a) etc. pentru alte creante decat clientii). respectiv creantele si datoriile rezultate ca urmare a unor prevederi legale sau contractuale. Creantele intreprinderii se contabilizeaza prin intermediul conturilor din grupa 41 „Clienti si conturi asimilate”. creantele se evalueaza la valoarea probabila de incasat. Dupa continutul economic este un cont de active circulante in decontare. precum si alte conturi dispersate in alte grupe ale clasei de conturi 4 (425 „Avansuri acordate personalului”. in general. bun. iar dupa functia contabila este un cont de activ.CAPITOLUL 11 CONTABILITATEA TERTILOR (CONTABILITATEA CREANTELOR SI DATORIILOR) Contabilitatea tertilor asigura evidenta datoriilor si creantelor intreprinderii in relatiile acesteia cu furnizorii. in contabilitatea analitica furnizorii si clientii se grupeaza astfel: interni si externi. asigurarile sociale. asociatii/actionarii. In scopul prezentarii in situatiile financiare anuale. bugetul statului. denumite debitori. In baza contabilitatii de angajamente. obligatie stabilita prin lege. personalul. respectiv de incasare.

in corespondenta cu debitul contului 709 „Reduceri comerciale acordate”. in principal: .diferentele favorabile de curs valutar21.valoarea cecurilor si efectelor comerciale acceptate. aferente creantelor in valuta.) care atesta existenta unei creante de o valoare determinate.valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturari. prin creditarea contului 658 „Alte cheltuieli de exploatare” Soldul contului 411 reprezinta sumele datorate de clienti. in luna in care apar. prin creditul contului 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”. 22 Efectele comerciale (sau de comert) reprezinta denumirea generica atribuita titlurilor de credit transferabile (cambia.sumele datorate de clienti reprezentand valoarea efectelor comerciale acceptate. ca venituri (daca sunt favorabile) sau cheltuieli (da sunt nefavorabile) din diferente de curs valutar. livrate si serviciilor prestate. prin creditarea contului 765 „Venituri din diferente de curs valutar”. precum si TVA aferenta.diferentele favorabile de curs valutar aferente efectelor comerciale de incasat.sumele trecute pe pierderi cu prilejul scaderii din evidenta a clientilor incerti sau in litigiu. Ele sunt emise de cumparator si acceptate de vanzator. iar dupa functia contabila este un cont de activ. in corespondenta cu creditul contului 758 „Alte venituri din exploatare”. in corespondenta cu creditul contului 754 „Venituri din creante reactivitate si debitori diversi”. in corespondenta cu conturile 512 sau 531. 117 . platibila imediat sau la un termen scurt. In creditul contului 411 se inregistreaza. Prin aceste tipuri de inscrisuri (titluri) de valoare emise se stinge dreptul de creanta al vanzatorului (furnizorului) fata de cumparator. inregistrate la finele lunii. pe baza de efecte comerciale22. . . respectiv la inchiderea exercitiului financiar. . prin creditarea contului 411 „Clienti”. Diferentele de curs valutar care apar cu ocazia decontarii creantelor si datoriilor in valuta la cursuri diferite fata de cele la care au fost inregistrate initial pe parcursul lunii sau fata de cele la care sunt inregistrate in contabilitate trebuie recunoscute. cecuri etc. respectiv la inchiderea exercitiului financiar. . contul 413 este un cont de active circulante in decontare. in corespondenta cu debitul conturilor 511 „Valori de incasat” si 413 „Efecte de primit de la clienti”. 21 Cursul valutar este raportul de schimb dintre doua monede.valoarea la pret de vanzare a marfurilor. cont 4427. . inregistrate la finele lunii. Diferenta de curs valutar este diferenta ce rezulta din conversia unui anumit numar de unitati ale unei monede intr-o alta moneda la cursuri de schimb diferite. . .valoarea despagubirilor.sumele incasate de la clienti. prin creditarea contului 768 „Alte venituri financiare”. prin creditarea conturilor de vebnituri de la 701 la 708 si a celui privind TVA colectata. Dupa continutul economic. a caror decontare se face in functie de cursul unei valute. furnizorul incaseaza in mod neconditionat suma inscrisa in acesta. Contul 413 „Efecte de primit de la clienti” se foloseste pentru evidenta creantelor de incasat.. deoarece prin depunerea la banca a unui asemenea instrumen de credit. bilete la ordin. inregistrate la finele lunii. respectiv la inchiderea exercitiului financiar. . amenzilor si penalitatilor datorate de terti.diferentele favorabile aferente creantelor exprimate in lei. produselor etc. In debitul contului 413 „Efecte de primit de la clienti” se inregistreaza: .valoarea sconturilor acordate clientilor.valoarea creantelor reactivate. .

in corespondenta cu debitul contului 658 „Alte cheltuieli de exploatare”. . in corespondenta cu debitul contului 512 „Conturi curente la banci”.valoarea despagubirilor si a penalitatilor datorate de terti. . in corespondenta cu creditul conturilor 758 „Alte venituri din exploatare” si 4427 „TVA colectata”. in corespondenta cu creditul contului 754 „Venituri din creante reactivate”. in principal: . altele decat entitatile afiliate si entitatile legate prin interese de participare. Soldul contului 413 reprezinta valoarea efectelor comerciale de primit. respectiv la inchidetrea exercitiului financiar.sumele trecute pe pierderi cu prilejul scaderii din evidenta a debitorilor. In creditul contului 413 „Efecte de primit de la clienti”se inregistreaza: .efectele comerciale primite de la clenti. in corespondenta cu creditul contului 758. iar dupa functia contabila este un cont de activ. in corespondenta cu creditul contului 167 „Alte imprumuturi si datorii asimilate”. in corespondenta cu debitul contului 665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar”.sumele incasate de la clienti prin conturile curente. .valoarea sconturilor acordate debitorilor. Soldul contului 461 reprezinta sumele datorate intreprinderii de catre debitori. scutite sau anulate.valoarea debitelor reactivate.valoarea bunurilor constatate lipsa sau deteriorate. in corespondenta cu debitul conturilor 512 sau 531. .in corespondenta cu creditul contului 765 „Venituri din diferente decurs valutar”. . in corespondenta cu debitul contului 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”. 118 . .valoarea debitelor incasate. potrivit legii. .diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor datorate de clientii externi. dupa caz. Contul 461 „Debitori diversi” serveste la tinerea evidentei debitorilor proveniti din pagube materiale create de terti. in corespondenta cu creditul contului 161 „Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni”.creantele prescrise. In creditul contului 461 se inregistreaza. imputate tertilor. inregistrate la primirea efectelor comerciale sau cu ocazia evaluarii creantelor la finele lunii. . concomitent cu debitarea contului 511 „Valori de incasat”. in corespondenta cu debitul creditului 654 „Pierderi din creante si debitori diversi”. Dupa continutul economic. . contul 461 este un cont de active circulante in decontare. a caror decontare se face pe baza de efecte comerciale. alte creante provenind din existenta unor titluri executorii si a altor creante.suma imprumuturilor obtinute prin obligatiunile emise.sumele de incasat reprezentand alte imprumuturi si datorii asimilate. El se debiteaza in principal cu: .

Contabilitatea datoriilor fata de furnizori Reflectarea in contabilitate a operatiunilor economice privind obligatiile intreprinderii fata de furnizori se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 40 „Furnizori si conturi asimilate”.platile efectuate catre furnizori. iar dupa fuctia contabila sunt conturi de pasiv. Contabilitatea datoriilor Datoriile sau obligatiile intreprinderii fata de terti (persoane fizice si juridice) se grupeaza astfel: .datorii privind contributiile pentru asigurarile sociale si protectia sociala. 403 „Efecte de platit”. 404 „Furnizori de imobilizari”. in corespondenta cu debitul contului 658 „alte cheltuieli de exploatare”. . in principal: . .2. in corespondenta. 531. in principal: . in corespondenta cu creditul conturilor 512. potrivit legii. cu exceptia contului 409. 119 . Toate conturile acestei grupe. scutite sau anulate. care cuprinde urmatoarele conturi sintetice de gradul I: 401 „Furnizori”. in corespondenta cu creditul contului 403. dupa functia economica. sunt conturi de datorii (surse atrase).valoarea despagubirilor. 628 si 471 „Cheltuieli inregistrate in avans”. A. contul 409 fiind de activ. 405 „Efecte de platit pentru imobilizari”. amenzilor si penalitatilor datorate tertilor. .datorii fata de personalul angajat privind drepturile cuvenite acetuia pentru munca prestata.datorii fata de bugetul statului. . taxelor si altor varsaminte.valoarea la pret de cumpara sau standard (prestabilit) al aprovizionarilor de stocuri cu titlu oneros de la terti pe baza de facturi. dupa caz.datorii fata de furnizori pentru aprovizionarile de bunuri si servicii prestate.datorii fata de alte persoane juridice si fizice. .datorii prescrise. cu debitul conturilor de cheltuieli de la 611 la 626. 408 „Furnizori – facturi nesosite” si 409 „Furnizori – debitori”. dupa caz. in corespondenta cu creditul contului 758. .valoarea serviciilor prestate de teri. .valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit. Contul 401 „Furnizori” asigura evidenta datoriilor si decontarilor in relatiile cu furnizorii pentru aprovizionarile de bunuri sau serviciile prestate. . 541. 542. fondurile speciale privind plata impozitelor. In creditul acestui cont se inregistreaza. In debitul contului 401 se inregistreaza.11. in corespondenta cu debitul conturilor respective de stocuri.

Soldul contului 401 reprezinta sumele datorate furnizorilor. Contul 403 „Efecte de plata” este utilizat pentru evidentierea obligatiilor de platit catre furnizori pe baza de efecte comerciale (bilet la ordin.alte retineri (chirii. Salariul net se obtine din scaderea din salariul brut (imozabil) a tuturor retinerilor constand din impozite. contributii si alte retineri. cu deosebirea. contributia pentru asigurarile sociale de sanatate si contributia pentru sonstituirea fondului de somaj). dar pentru care nu au sosit facturile. In creditul acestui cont se evidentiaza in principal valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit (in corespondenta cu debitul contului 401). . iar in credit valoarea avansurilor acordate furnizorilor. Soldul contului reprezinta valoarea efectelor comerciale de platit. B. Toate elementele care se refera la salariul brut. iar in debit platile efectuate la scadenta pe baza de efecte comerciale (in corespondenta cu creditul contului 512).). cambie etc. Fiind un cont de activ. precum si expresia valorica a acelei parti din venitul national care este destinata consumului individual stabilit de fiecare salariat in parte. Salariul brut este format din salariul de baza pentru timpul efectiv lucrat (negociat sau stabilit prin lege.retineri sociale (contributia pentru pensia suplimentara. popriri. ca se utilizeaza cu ocazia achizitionarii de imobilizari. in debitul contului se inregistreaza valoarea avansurilor facturate (prin creditarea contului 401). Salariul are doua componente esentiale: salariul brut si salariul net. retineri si salariul net se regasesc in statul de salarii ce se intocmeste la finele fiecarei luni de catre 120 . dupa caz) la care adauga alte drepturi de personal. Contul 409 „Furnizori – debitori” este utilizat pentru evidenta avansurilor acordate furnizorilor pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor sau pentru prestari de servicii. Contul 404 „Furnizori de imobilizari” functioneaza asemanator contului 401 „Furnizori”. nedecontate. de continut. si . Retinerile din salariile personalului pot fi grupate in trei categorii: . si se debiteaza cu valoarea facturilor sosite (creditandu-se in acelasi timp contul 401). in corespondenta cu creditul contului 767 „Alte venituri financiare”. si nu pentru active circulante. cum ar fi premiile si orice alte stimulente. garantii etc).valoarea sconturilor obtinute de la furnizori. Soldul contului reprezinta avansuri acordate furnizorilor.retineri fiscale (impozitul pe salarii). cu ocazia regularizarii platilor cu acestia (prin debitarea contului 401). Contabilitatea datoriilor fata de salariati Salariile reprezinta pretul fortei de munca.. Contul 405 „Efecte de platit pentru imobilizari” functioneaza asemanator contului 403 „Efecte de platit” Contul 408 „Furnizori – facturi nesosite” se crediteaza cu valoarea bunurilor si serviciilor primite.

431. Contul 421 „Personal – salarii datorate” asigura evidenta decontarilor cu personalul pentru drepturile salariale cuvenite acestuia in bani sau in natura. se inregistreaza operatiile privind salariile brute si retinerile din salarii.drepturi de personal neridicate. premiilor etc. o obligatie de plata catre angajati.423 „Personal – ajutoare materiale datorate”. 425 „Avansuri acordate = 512 „Conturi curente la banci” La sfarsitul lunii mai a. .fiecare angajator. dupa caz). in corespondenta cu creditul conturilor: 425.salariile nete achitate personalului. dupa caz. referitor la salariul net. Inregistrarea retinerilor din salarii: 421 „Personal – salarii datorate” = % 444 „Impozitul pe venituri de 121 . 437. cu creditarea conturilor 512 sau 531. 1. cu exceptia contului 425 (de activ) si 428 (bifunctional). Pentru intreprindere elementele componente ale salariului brut (salariu net plus retineri) reprezinta o cheltuiala de exploatare si. 427. Contabilitatea datoriilor fata de salariati se realizeaza prin intermediul conturilor din grupa 42 „Personal si conturi asimilate”. . dupa continutul economic sunt conturi de datorii (surse atrase sau pasive stabile). Exemplu: Conform centralizatorului listelor de avans chenzinal pe luna mai a. . 444. . referitor la retineri. din care fac parte: . inclusiv a sporurilor. 428.425 „Avansuri acordate personalului”.428 „Alte datorii si creante in legatura cu personalul. iar in debit se inregistreaza: . adaosurilor. in acelasi timp. .c. Conturile din aceasta grupa. in corespondenta cu creditul contului 426.421 „Personal – salarii datorate”. Inregistrarea salariilor brute: 641 „Cheltuieli cu salariile = 421 „Personal – salarii datorate” 2.c. . . . si catre terti. In creditul lui se inregistreaza salariile si alte drepturi cuvenite personalului (cu debitarea contului 641 „Cheltuieli cu salariile personalului”).427 „Retineri din salarii datorate tertilor”. conform statului de salarii.426 „Drepturi de personal neridicate”.retinerile din salarii. iar dupa functia contabila sunt conturi de pasiv.424 „Prime reprezentand participarea personalului la profit”. se inregistreaza acordarea avansurilor cuvenite personalului.

functie de specificul intreprinderii.contributia angajatorului la asigurarile sociale.contributia pentru asigurarile sociale de sanatate. . Inregistrarea salariilor neplatite: 421 „Personal – salarii datorate” = 426 „Drepturi de personal neridicate” C. In creditul sau se inregistreaza: . . Plata salariilor nete: 421 „Personal – salarii datorate” = 512 „Conturi curente la banci” 4. . pentru asigurarile sociale de sanatate si alte drepturi de asigurari sociale se tine cu ajutorul contului 431 „Asigurari sociale”. Acest cont este un cont de pasiv. Contabilitatea decontarilor privind contributia intreprinderilor si a personalului pentru asigurarile sociale. Contabilitatea datriilor fata de asigurarile sociale si protectia sociala Reglementarile din domeniul asigurarilor sociale si al protectiei sociale prevad obligativitatea intreprinderilor care angajeaza salariati sa suporte pe cheltuielile de exploatare si sa achite organismelor de protectie sociala urmatoarele contributii: .contributia la asigurarile sociale de stat. .contributia personalului la asigurari sociale si pentru asigurari sociale de sanatate. 122 . asigurarile sociale de sanatate si alte drepturi de asigurari sociale. in corespondenta cu debitul contului 645 „Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala”.contributia la fondul de risc si accident. in corespondenta cu cu creditul contului 512.natura salariilor” 431 „Asigurari sociale” 437 „Ajutor de somaj” 427 „Retineri din salarii datorate tertilor” 428 „Alte datorii si creante in legatura cu personalul” 425 „Avansuri acordate personalului” 3. In debitul contului 431 „Asigurari sociale” se inregistreaza: .sumele virate asigurarilor sociale si asigurarilor sociale de sanatate.contributia la fondul de somaj. dupa caz.alte contributii. . in corespondenta cu debitul conturilor 421 si 423.

taxe si varsaminte asimilate”. Cu ajutorul contului 441 „Impozitul pe profit/venit” se tine evidenta decontarilor cu bugetul statului/bugetelor locale privind impozitul pe profit/venit. . .444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”. In creditul sau se inregistreaza: .sumele datorate de angajator pentru constituirea fondului de somaj. Acesta este un cont de pasiv. in corespondenta cu debitul contului 512. In creditul sau se inregistreaza sumele datorate de intreprindere catre bugetul statului/bugetelor locale. Contabilitatea obligatiilor fata de stat se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 44 „Bugetul statului. datorat de angajator.447 „Fonduri asimilate – taxe si varsaminte asimilate”. In debitul contului se inregistreaza sumele virate bugetului de stat/bugetelor locale reprezentand impozitul pe profit/venit. din care fac parte conturile: . varsamintelor catre fondurile speciale si alte datorii catre bugetul statului.446 „Alte impozite. Soldul contului reprezinta ajutorul de somaj datorat.442 „Taxa pe valoarea adaugata”. taxei pe valoarea adaugata. in corespondenta cu debitul conturilor 421 si 423.sumele virate reprezentand contributia intreprinderii si a personalului pentru constituirea fondului de somaj. ..448 „Alte datorii si creante cu bugetul statului”. Contabilitatea decontarilor privind ajutorul de somaj. Contabilitatea privind obligatiile fata de stat Obligatiile intreprinderii fata de bugetul de stat constau in urmatoarele: calcularea si virarea impozitului pe profit. in corespondenta cu creditul contului 512. dupa caz 698 „Cheltuieli cu impozitul pe venit si cu alte impozite care nu apar in elementele de mai sus” (venitul microintreprinderilor). . precum si de personal se tine cu ajutorul contului 437 „Ajutor de somaj”.sumele datorate personalului. impozitului pe salarii. in corespondenta cu debitul contului 645. ce se suporta din asigurarile sociale. in corespondenta cu cu creditul contului 423 „Personal – ajutoare materiale datorate”. D1. 123 . .sumele datorate de personal pentru constituirea fondului de somaj. in corespondenta cu debitul conturilor 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” sau. fonduri speciale si conturi asimilate”.441 „Impozitul pe profit/venit”. In debitul contului 437 „Ajutor de somaj” se inregistreaza: . reprezentand impozitul pe profit/venit.445 „Subventii”. dupa caz. . Acest cont este un cont de pasiv. . Soldul contului reprezinta sumele datorate asigurarilor sociale. D.

. dupa caz cu creditul conturilor: 401. 124 .4427 „TVA colectata” .diferentele rezultate la sfarsitul perioadei intre TVA deductibila mai mare (4426) si TVA colectata (4427). La sfarsitul perioadei. In debitul contului 4426 se inregistreaza. In debitul contului 4423 se inregistreaza: .diferentele rezultate la sfarsitul perioadei intre TVA deductibila mai mare si TVA colectata. in corespondenta cu debitul contului 4427. 404. Pentru evidentierea distincta a taxei pe valoarea adaugata se utilizeaza urmatoarele conturi sintetice de gradul II: . In debitul contului 4424 se inregistreaza: .TVA incasata de la bugetul statului.sumele compensate la sfarsitul perioadei din TVA colectata. 512 sau 4427 in cazul in care se aplica taxare inversa). contul 4426 nu prezinta sold. in principal: . 453.platile efectuate catre bugetul statului reprezentand TVA. potrivit legii.D2.4428 „TVA neexigibila”. Evidenta decontarilor cu bugetul statului privind taxa pe valoarea adaugata se tine cu ajutorul contului 442 „Taxa pe valoarea adaugata”. in corespondenta cu creditul contului 4424. . in corespondenta cu debitul contului 512. care este un cont bifunctional.diferentele rezultate la finele perioadei intre TVA colectata mai mare (4427) si TVA deductibila (4426). Contul 4423 „TVA de plata” este un cont de pasiv si cu ajutorul lui se tine evidenta TVA de platit la bugetul statului.4426 „TVA deductibila” .4423 „TVA de plata” . 451. in corespondenta. Soldul contului reprezinta TVA de recuperat de la bugetul statului. In creditul contului 4424 se inregistreaza: .4424 „TVA de recuperat” .sumele compensate cu TVA de recuperat (negativa) din perioada precedenta. Contul 4426 „TVA deductibila” este un cont de activ si cu ajutorul lui se tine evidenta TVA deductibila. in corespondenta cu creditul contului 512. Contul 4424 „TVA de recuperat” este un cont de activ si cu ajutorul lui se tine evidenta TVA de recuperat de la bugetul statului. potrivit legii. In creditul contului 4426 se inregistreaza. in special. in corespondenta cu creditul contului 4424. sumele reprezentand TVA deductibila potrivit legii. .TVA de recuperat compensata in perioada urmatoare cu TVA de plata (4423) sau cu alte taxe si impozite. Soldul contului reprezinta TVA de plata. In creditul contului 4423 se inregistreaza: .

avansurile pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii raxabile. la care se adauga TVA de 18%.000 lei. contul 4427 nu prezinta sold. Regularizarea TVA la sfarsitul lunii a) Se inchide contul 4426 „TVA deductibila”: 4427 „TVA colectata” = 4426 „TVA deductibila” 36.TVA colectata aferenta livrarilor de bunuri si prestari de servicii taxabile. compensata la sfarsitul perioadei.000 54. 451. stabilita potrivi legii. Contul 4428 „TVA neexigibila” este un cont bifunctional cu ajutorul caruia se evidentiaza.000 36.000 2. 461. Soldul contului reprezinta TVA neexigibila. dupa caz. precum si taxa aferenta operatiunilor pentru care se aplica taxare inversa. 453. 428. 411 „Clienti” = % 701 „Venituri din vanzarea produselor finite” 4427 „TVA colectata” 354. Se inregistreaza factura furnizorului privind aprovizionarea cu materii prime in valare de 200. in corespondenta cu debitul conturilor: 428.000 . . in corespondenta cu deitul contului 4428.000 3.TVA de plata.000 300. in corespondenta cu debitul conturilor: 411. in corespondenta cu debitul contului 4426.000 lei. In creditul contului 4427 se inregistreaza: . .000 200.TVA deductibila. Se inregistreaza vanzarea de produse finite in valoare de 300. potrivit legii. potrivit legii.TVA aferenta operatiunilor care sunt asimilate livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii.TVA nexigibila devenita exigibila. in corespondenta cu creditul contului 4426. datorata bugetului statului. Exemple: 1.000 b) Se inchide contul 4427 „TVA colectata”: 4427 „TVA colectata” = 4423 „TVA de plata” 125 18. taxabile potrivit legii. . 461. in corespondenta cu creditul contului 4423. TVA neexigibila.Contul 4427 „TVA colectata” este un cont de pasiv si cu ajutorul lui se tine evidenta TVA colectata. potrivi legii. dupa caz. % 301 „Materii prime” 4426 „TVA deductibila” = 401 „Furnizori” 236. potrivit legii. La sfarsitul perioadei. 531. 635. la care se adauga TVA de 18%. In debitul contului 4427 se inregistreaza: .

000 Daca se presupune ca vanzarea de produse finite este doar de 100. in creditul sau inregistrandu-se: . cum sunt: accizele. in corespondenta cu debitul conturilor 421.c) Se plateste TVA catre stat: 4423 „TVA de plata” = 512 „Conturi curente la banci” 18.000 b) Se inchide contul 4426 „TVA deductibila”: 4424 „TVA de recuperat” = 4426 „TVA deductibila” 18. regularizarea TVA la sfarsitul lunii va arata astfel: a) Se inchide contul 4427 „TVA colectata”: 4427 „TVA colectata” = 4426 „TVA deductibila” 18. D4. in corespondenta cu debitul contului 401. alte impozite si taxe. potrivit legii. Acest con este un cont de pasiv. dupa caz. Pentru reflectarea in contabilitate a operatiunilor privind decontarile cu bugetul statului sau cu bugetele locale privind taxele si varsamintele asimilate. 423.000 lei de la bugetul statului: 512 „Conturi curente la banci = 4426 „TVA de recuperat” 18. In debitul contului 444 se inregistreaza sumele virate la bugetul statului reprezentand impozitul pe veniturile de natura salariilor si a altor drepturi similare. in corespondenta cu debitul contului 635 „Cheltuieli cu alte impozite. intreprinderea utilizeaza contul 446 „Alte impozite. in creditul sau inregistrandu-se: .000 lei.valoarea altor impozite. taxe si varsaminte asimilate”. impozitul pe cladiri si impozitul pe terenuri. Pentru reflectarea in contabilitate a operatiunilor privind impozitele pe veniturile de natura salariilor si a altor drepturi similare se utilizeaza contul 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”. impozitul pe dividende.000 D3. . taxe si varsaminte asimilate”. Acest cont este un cont de pasiv. 424. taxe si varsaminte asimilate datorate bugetului statului sau bugetelor locale. Soldul contului reprezinta sumele datorate bugetului statului.impozitul pe dividende datorat.sumele reprezentand impozitul datorat de catre colaboratorii intreprinderii pentru platile efectuate catre acestia. in corespondenta cu debitul contului 457 „Dividende de plata”. in corespondenta cu creditul contului 512.sumele reprezentand impozitul pe venituri de natura salariilor. . retinut din drepturile banesti cuvenite personalului. celelalte conditii ramanand neschimbate. 126 .000 c) Se incaseaza suma de 18.

371. Soldul contului reprezinta sumele datorate.sumele restituite de la buget. 214. in corespondenta cu creditul contului 512. Reflectarea in contabilitate a datoriilor si a varsamintelor efectuate catre alte organisme publice. amenzilor. D5. care incepe prin a se credita cu: . fiind cont bifunctional. D6.sumele cuvenite intreprinderii. . Reflectarea in contabilitate ale altor datorii si creante cu bugetul statului se face cu ajutorul contului 448 „Alte datorii si creante cu bugetul statului”. se face cu ajutorul contului 447 „Fonduri speciale – taxe si varsaminte asimilate”. penalitatilor datorate bugetului statului. taxe si alte creante. . in corespondenta cu debitul contului 512.. 301. . potrivit legii. 302. taxe si varsaminte asimilate.valoarea taxelor vamale aferente aprovizionarilor din import. Acesta este un cont de pasiv. reprezentand varsaminte efectuate in plus din impozite. in corespondenta cu creditul contului 758 „Alte venituri din exploatare”. E. 127 . Acesta este un cont bifunctional. conform prevederilor legale. 381. datorate de bugetul de stat. altele decat impozite si taxe.valoarea despagubirilor.sumele virate la bugetul statului reprezentand alte datorii cu bugetul statului. Soldul contului reprezinta sumele datorate bugetului statului sau bugetelor locale. in creditul sau inregistrandu-se datoriile si varsamintele de efectuat. in corespondenta cu debitul contului 658 „Alte cheltuieli de exploatare”. Contabilitatea actionarii/asociatii opertiilor in cadrul grupului si cu Contabilitatea opertiilor in cadrul grupului si cu actionarii/asociatii se tine cu ajutorul conturilor din grupa 45 „Grup si actionari/asociati” din care fac parte conturile: . In debitul contului 448 se inregistreaza: .453 „Decontari privind interesele de participare” – cu ajutorul caruia se tine evidenta decontarilor privind interesele de participare. catre alte organisme publice (in corespondenta cu debitul contului 635). dupa caz. 303. In debitul contului 446 se inregistreaza platile efectuate la bugetul statului sau bugetele locale privind alte impozite. iar in debit se inregistreaza platile efectuate catre organismele publice (in corespondenta cu debitul contului 512). fiind cont bifunctional. in corespondenta cu debitul contului 512. in corespondenta cu debitul conturilor: 213.451 „Decontari intre entitatile afiliate” – cu ajutorul caruia se tine evidenta operatiilor intre entitatile afiliate.

in corespondenta cu creditul contului 455. Contabilitata creditorilor si debitorilor diversi Contabilitata creditorilor si debitorilor diversi se tine cu ajutorul a doua conturi reunite in grupa 46 „Debitori si creditori diversi”.sumele lasate temporar la dispozitia intreprinderii. fiind un cont bifunctional. In creditul contului 457 se inregistreaza dividendele datorate actionarilor/asociatilor din profitul realizat in exercitiile precedente (in corespondenta cu debitul contului 117 „Rezultatul reportat”).cheltuielile ocazionate de infiintarea sau dezvoltarea intreprinderii. reprezentand dividende datorate acestora.impozitul pe dividende. prin prisma raspandirii folosirii lui. reprezentand dividende. in corespondenta cu creditul contului 446.cu ajutorul caruia se tine evidenta decontarilor din operatii in participatie. 128 . . . Interes mai mare prezinta contul 457 „Dividende de plata”.cu ajutorul caruia se tine evidenta dividendelor datorate actionarilor/asociatilor corespunzator aportului la capitalul social.457 „Dividende de plata” . pe baza de titluri executorii sau a unor obligatii ale intreprinderii fata de terti provenind din alte operatii. . iar in debit se inregistreaza: . Cu ajutorul contului 461 „Debitori diversi” se tine evidenta debitorilor proveniti din pagube materiale create de terti. in corespondenta cu debitul contului 512 sau 531. . . . respectiv a decontarii cheltuielilor si veniturilor realizate din operatii in participatie. fiind cont de pasiv.sumele achitate actionarilor/asociatilor. in principal: . . precum si a sumelor virate intre coparticipanti. in corespondenta cu debitul contului 201. dupa caz. fiind un cont de pasiv. in creditul sau inregistrandu-se.sumele incasate si necuvenite.456 „Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul” . in corespondenta cu debitul contului 658. in corespondenta cu creditul conturilor 512 sau 531. Contul 462 „Creditori diversi” este un cont de pasiv. fiind un cont bifunctional. Acest cont a fost prezentat cand s-a analizat contabilitatea creantelor.sumele datorate tertilor reprezentand despagubiri si penalitati.cu ajutorul caruia se tine evidenta decontarilor cu actionarii/asociatii privind capitalul.. Cu ajutorul contului 462 „Creditori diversi” se tine evidenta sumelor datorate tertilor. alte creante provenind din existenta unor titluri executorii si a altor creante. F.455 „Sume datorate actionarilor/asociatilor” – cu ajutorul caruia se tine evidenta sumelor lasate temporar la dispozitia intreprinderii de catre actionari/asociati.458 Decontari din operatii in participatie” . Soldul contului reprezinta dividende datorate actionarilor/asociatilor. dupa caz.

Din grupa 49 „Ajustari pentru deprecierea creantelor” fac parte: .cu ajutorul caruia se tine evidenta subventiilor guvernamentale pentru investitii. .contul 475 „Subventii pentru investitii” .In debitul contului se inregistreaza. asigurari etc. fiind un cont de pasiv. fiind necesare cercetari si lamuriri suplimentare (plati. in perioadele/exercitiile financiare viitoare. .contul 473 „Decontari din operatii in curs de clarificare” . Din grupa 48 „„Decontari in cadrul unitatii” fac parte: .3. donatiilor pentru investitii. care conduc contabilitate proprie. 11. .cu ajutorul caruia se tine evidenta decontarilor (valoari materiale si banesti transferate/primite) intre subunitatile fara personalitate juridica din cadrul aceleiasi unitati. sume restituite necuvenite unitatii). in principal: . Din grupa 47„Conturi de regularizare si asimilate” fac parte conturile: . abonamente. dupa caz.contul 482 „Decontari intre subunitati” . sau in alte conturi in mod direct.contul 471 Cheltuieli inregistrate in avans” – cu ajutorul caruia se tine evidenta cheltuielior efectuate in avans care urmeaza a se suporta esalonat pe cheltuieli.sumele achitate creditorilor. grupa 48 „Decontari in cadrul unitatii” si grupa 49 „Ajustari pentru deprecierea creantelor”. Soldul contului reprezinta sumele datorate creditorilor diversi. contul fiind de pasiv. ce nu pot fi inregistrate pe cheltuieli/venituri. fiind un cont de activ.cu ajutorul caruia se tine evidenta sumelor in curs de clarificare.contul 472 „Venituri inregistrate in avans” . contul fiind bifunctional.cu ajutorul caruia se tine evidenta veniturilor inregistrate in avans (din chirii.sconturile obinute de la creditori. . contul fiind bifunctional.contul 481 „Decontari intre unitate si subunitati” – cu ajutorul caruia se tine evidenta decontarilor (valoari materiale si banesti transferate/primite) intre unitate si subunitatile sale fara personalitate juridica. . imprumuturile nerambursabile cu caracter de subventii pentru investitii. Contabilitatea altor operatiuni privind tertii Din cadrul contabilitatii privind tertii fac parte si operatiile care sunt oglindite de ultimile trei grupe de conturi de aceasta natura: grupa 47 „Conturi de regularizare si asimilate”.).cu ajutorul caruia se tine evidenta ajustarilor constituite pentru deprecierea creantelor din 129 . in corespondenta cu debitul contului 767. plusurilor de inventar de natura imobilizarilor si a altor sume primite cu caracter de subventii pentru investitii. contul fiind bifunctional. care conduc contabilitate proprie. in corespondenta cu debitul contului 512 sau 531. pe baza unui scadentar.contul 491 „Ajustari pentru deprecierea creantelor – clienti” .

.contul 496 „Ajustari pentru deprecierea creantelor – debitori diversi” .. rau-platnici sau aflati in litigiu). dubiosi. . fiind un cont de pasiv.cu ajutorul caruia se tine evidenta ajustarilor constituite pentru deprecierea creantelor – debitori diversi. 130 .conturile de clienti (clienti incerti.cu ajutorul caruia se tine evidenta ajustarilor constituite pentru deprecierea (de natura financiara) creantelor evidentiate in conturile de decontari in cadrul grupului si cu actionarii/asociatii. fiind un cont de pasiv. contul fiind de pasiv.contul 495 „Ajustari pentru deprecierea creantelor – decontari in cadrul grupului si cu actionarii/asociatii” .

extrem de lichide. Tinand seama de importanta fondurilor banesti. . disponibilitatilor in conturi la banci/casierie. 58 „Viramente interne” si 59 „Ajustari pentru pierederi de valoare a conturilor de trezorerie”.metoda ultimul intrat-primul iestit – LIFO. financiare sau alte activitati. 23 131 .metoda primul intrat-primul iesit – FIFO. inclusiv depozitele bancare pe termen scurt) se evalueaza la costul de achizitie. de investitii. fondurile banesti se pot prezenta ca numerar sau echivalente de numerar23. 53 „Casa”. Echivalentele de numerar reprezinta investitiile financiare pe termen scurt. obligatiunile emise si rascumparate. La intrarea in intreprindere.metoda cosului mediu ponderat – CPM. care sunt usor convertibile in numerar si sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. investitiile pe termen scurt (actiunile detinute la entitatile afiliate. Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei ai miscarii actiunilor detinute la entitatile afiliate. . In vedere usurari intelegerii contabilitatii trezoreriei. La sfarsitul exercitiului financiar.CAPITOLUL 12 CONTABILITATEA TREZORERIEI In general. fondurile banesti se pot referi la activitati de exploatare. 54 „Acreditive”. sau la valoarea stabilita potrivit contractelor. se evalueaza si inregistreaza in contabilitate prin aplicarea uneia din urmatoarele metode: . creditelor bancare pe termen scurt si a altor valori de trezorerie. prin care se intelege pretul de cumparare. obligatiunile achizitionate si alte valori mobiliare achizitionate in vederea realizarii unui profit intr-un termen scurt. Astfel. altor investitii pe termen scurt. Contabilitatea trezoreriei este asigurata de grupele de conturi din clasa 5 „Conturi de trezorerie”. In functie de modul de prezentare. inregistrate pe seama cheltuielilor. In functie de destinatia lor. cu exceptia depozitelor bancare pe termen scurt. astfel: 50 „Investitii pe termen scurt”. La iesirea din gestiune a investitiilor pe termen scurt. 51 „Conturi la banci”. in functie de locul in care se afla. pentru deprecierea investitiilor detinute ca active circulante. prin trezorerie se intelege ansamblul operatiunilor banesti si financiare prin care o intreprindere isi constituie si utilezaza fondurile banesti in vederea asigurarii desfasurarii activitatii in conditii de continuitate si urmarind eficienta. fondurile banesti pot fi: in casierie sau in conturi la banci. organizarea corespunzatoare a evidentei si utilizarii lor constituie obiective primordiale pentru o intreprindere. este utila cunoasterea structurii fondurilor banesti in functie de unele criterii. se reflecta ajustari pentru pierdere de valoare.

O intreprindere cumpara 100. obligatiuni cumparate (506). in corespondenta cu creditul contului 509 „Varsaminte de efectuat pentru investitii pe termen scurt”. 1. cu exceptia contului 509 care este un cont de pasiv. Se achita valoarea actiunilor cumparate: 509 „Varsaminte de efectuat pentru = 512 „Conturi curente la banci” investitiile pe termen scurt” 100. Functiunea generala a acestor conturi (cu exceptia contului 509) este relativ asemanatoare. Exemple: A.000 132 .1. La finele exercitiului financiar actiunile detinute sunt evaluate la bursa la 1.000 actiuni la o entitate afiliata la un cost de achizitie de 1leu/actiune in vederea obtinerii de venituri financiare intr-un termen scurt.contul 509 „Varsaminte de efectuat pentru investitiile pe termen scurt”. Pentru aceasta se utilizeaza urmatoarele conturi din grupa 50 „Investitii pe termen scurt”: . depozite bancare pe termen scurt si alte investitii pe termen scurt si creante asimilate). Se inregistreaza cumpararea actiunilor: 501 „Actiuni detinute la entitatile afiliate” = 509 „Varsaminte de efectuat pentru 100.contul 508 „Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate” . obligatiuni. depozite bancare pe termen scurt si a altor investitii pe termen scurt si creante asimilate.12.08 lei/actiune.contul 506 „Obligatiuni” .000 investitiile pe termen scurt” 2. Soldul conturilor este debitor si reprezinta valoarea investitiei pe termen scurt in activul la care se refera. Aceste conturi de activ au rolul de a tine evidenta investitiilor pe termen scurt ale intreprinderii in: actiuni la entitatile afiliate in vederea obtinerii de venituri financiare intr-un termen scurt (501).contul 501 „Actiuni detinute la entitatile afiliate” . 512 „Conturi curente la banci” si 531 „Casa”.contul 505 „Obligatiuni emise si rascumparate” . cumparate (508). in sensul ca se debiteaza cu valoarea investitiilor pe termen scurt realizate (in actiuni la entitatile afiliate. Toate conturile din grupa 50 sunt conturi de activ. obligatiuni emise si rascumparate (505). Contabilitatea investitiilor pe termen scurt Contabilitatea investitiilor pe termen scurt asigura evidenta existentei si miscarii actiunilor detinute la entitatile afiliate si a altor investitii pe termen scurt ale intreprinderii.

Se inregistreaza cumpararea obligatiunilor: 506 „Obligatiuni” = 509 „Varsaminte de efectuat pentru investitiile pe termen scurt” 120. Se achita obligatiunile cumparate: 509 „Varsaminte de efectuat pentru = 512 „Conturi curente la banci” investitiile pe termen scurt” 3. Se inregistreaza pierderea reprezentand diferenta dintre valoarea contabila a investitiei pe termen scurt in obligatiuni si pretul lor de cesiune: 664 „Cheltuieli privind investitiile financiare cedate” = = 506 „Obligatiuni” 2. Se incaseaza pretul obligatiunilor vandute: 512 „Conturi curente la banci” = „Debitori diversi” 118. pe care le vinde dupa 45 de zile cu pretul de 118 lei/0bligatiune.000 12.000 120. Se vand obligatiunile: 461 „Debitori diversi” = 506 „Obligatiuni” 118. Contabilitatea operatiunilor prin conturi la banci se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 51 „Conturi la banci”.000 4. „Cambia”.000 2. Contabilitatea operatiunilor prin conturi la banci In vederea inregistrarii operatiunilor de incasari si plati prin conturile deschise la banci. Se inregistreaza diferentele favorabile din evaluarea la incheierea exercitiului financiar a actiunilor: 501 „Actiuni detinute la entitatile afiliate” = 768 „Alte venituri financiare” 8.000 5. 1.000 B.2. cum sunt: „Cecul” . cum sunt cecurile si efectele comerciale primite de la clienti. compusa din: -contul 511 „Valori de incasat” -contul 512 „Conturi curente la banci” -contul 518 „Dobanzi” -contul 519 „Credite bancare pe termen scurt” Contul 511 „Valori de incasat” este utilizat pentru evidenta valorilor de incasat. „Foaia de varsamant – chitanta” – pentru depunerile de numerar din casierie.pentru ridicarea de numerar. intreprinderile folosesc mai multe documente. „Ordinul de plata”. O intreprindere cumpara de pe bursa 10.3. „Biletul la ordin” etc. „Dispozitia de plata” (sau de incasare) – pentru viramente prin banca.000 obligatiuni la costul de achizitie de 120 lei/obligatiune. Este un 133 .

Dupa continutul economic. precum si a miscarii acestora.611 389 Contul 512 „Conturi curente la banci” este utilizat pentru a se tine evidenta disponibilitatilor in lei si in valuta aflate in conturi la banci. in debit inregistrandu-se valoarea cecurilor si efectelor comerciale primite de la clienti (in corespondenta cu creditul conturilor 411 si 413.cont cu functie contabila de activ. Primirea efectului comercial: 511 „Valori de incasat” = 413 „Efecte de primit de la clienti” 140. iar in credit valoarea cecurilor si a efectelor comerciale incasate (in corespondenta cu debitul contului 512) si cu valoarea sconturilor acordate (in corespondenta cu debitul contului 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”). banca percepand o dobanda de 10% pe an pentru creditul acordat pe 10 zile (intreprinderea incaseaza cu 10 zile mai devreme de scadenta banii de la banca. iar institutia de credit are drept de recurs asupra benefiarului fondurilor. in schimbul unui efect de comert (cambia. 24 134 .000 2.000 lei. 1. el este un cont de active circulante banesti. urmand ca aceasta la scadenta sa se indrepte pentru incasare la emitentul cambiei). In debitul acestui cont se reflecta sumele depuse sau virate in cont si sumele incasate din diverse operatiuni (din vanzari. iar dupa functia contabila este cont bifunctional.10 = 389 360 Suma cuvenita intreprinderii dupa achitarea scontului catre banca 139. In creditul contului se reflecta ridicarile de numerar din cont Scontul comercial – reprezinta operatiunea prin care. cu termen de plata 30 noiembrie 20xx. Scontarea efectului comercial: Scontul = 140.000 x10 x0. Exemplu: O intreprindere accepta o cambie de la un client caruia i-a facturat bunuri in valoare de 140.611 lei % 512 „Conturi curente la banci” 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate” = 511 „Venituri de incasat” 140. mai putin agio (taxa de scont si comisioanele aferente).000 139. Acceptarea efectului comercial 413 „Efecte de primit de la clienti” = 411 „Clienti” 140. din credite bancare si fin activitati diverse). Soldul contului reprezinta valoarea cecurilor si a efectelor comerciale neincasate. bilet la ordin). institutia de credit pune la dispozitia posesorului creantei valoarea efectului.000 3. La data de 20 noiembrie intreprinderea sconteaza24 cambia. a sumelor in curs de decontare. dupa caz). fara a astepta scadenta efectului respectiv.

acordate de banca pentru nevoi temporare. 1. banca a calculat dobanzi in suma de 85.900 lei. rambursari de credite si plata dobanzilor aferente. Ca si contul 512 „Conturi curente la banci”. aferente creditelor acordate de banci in conturile curente. Dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt. in corespondenta cu debitul contului 666 „Cheltuieli privind dobanzile”. precum si alte iesiri de bani din cont pentru divese operatiuni ale intreprinderii). in corespondenta cu debitul contului 512. Debitul acetui cont reflecta: .500 lei. aferente creditelor acordate de banci in conturile curente. Creditul contului 518 „Dobanzi” reflecta: . Exemple: A. dupa continutul sau economic. iar soldul creditor. inclusiv dobanzile platite (in corespondenta cu creditul contului 512).dobanzile datorate. platile efectuate (catre furnizori.500 . prin conturi bancare distincte. banca a calculat dobanzi in suma de 267.900 B.900 85.sau virate in alt cont de trezorerie. iar dupa functia contabila este cont bifunctional. in corespondenta cu creditul contului 766 „Venituri din dobanzi”.dobanzile de incasat aferente disponibilitatilor aflate in conturile curente. precum si a dobanzilor de incasat. Pentru soldul debitor la contului 512 „Conturi curente la banci”. Contul 518 „Dobanzi” se utilizeaza pentru evidenta dobanzilor datorate. inclusiv dobanzile aferente (in corespondenta cu debitul conturilor 512 si 666). Se incaseaza dobanzile cuvenite intreprinderii: 512 „Conturi curente la banci” = 518 „Dobanzi” 85. Soldul contului reprezinta creditele bancare pe termen scurt nerestituite. . contul 518 :Dobanzi” este un cont de active circulante banesti. La sfarsitul trimestrul II al anului. 1. la finele tremestrului I al anului. In debitul contului se inregistreaza creditele pe termen scurt restituite. Soldul debitor reprezinta disponibilitatile in lei si in valuta. 518 „Dobanzi” = 766 „Venituri din dobanzi” 2.dobanzile incasate aferente disponibilitatilor aflate in conturile curente. In creditul contului se inregistreaza creditele bancare pe termen scurt. respectiv disponibilitatile aflate in conturile curente. aferente imprumuturilor primite.dobanzile platite. Contul 519 „Credite bancare pe termen scurt” este folosit pentru evidenta creditelor pe termen scurt acordate de banci intreprinderii. catre buget si diverse autoritati publice. iar dupa functia contabila este un cont de pasiv. in corespondenta cu creditul contului 512. 666 „Cheltuieli privind dobanzile” = 135 518 „Dobanzi” 267. . creditele primite. pentru soldul creditor al contului 512 „Conturi curente la banci”.

136 . Angajarea creditului in suma de 600.500 C. 519 „credite bancare pe termen scurt” = 512 „Conturi curente la banci” 200. Intreprinderea ramburseaza prima rata din imprumut in suma de 200.000 lei.000 lei. Facand calculele obtinem valoarea dobanzi in suma de 5.000 lei) si intreprindrea ramburseaza cate 200. 1.000 = 518 „Dobanzi” 5. Rambursarea se face lunar la finele fiecarei luni in rate egale de cate 200.000 lei. 512 „Conturi curente la banci” = 519 „Credite bancare pe termen scurt” 600. 666 „Cheltuieli privind dobanzile” 3.000 lei. r este rata dobanzii (exprimata sub forma de coeficient).2. Achitarea dobanzii: 518 „Dobanzi” = 512 „Conturi curente la banci” 5.000 2. respectiv 200.000 lei pentru 90 de zile cu o dobanda de 10% pe an. Calcularea de catre banca a dobanzii aferenta creditului utilizat in primele 30 de zile: Se foloseste formula dobanzii simple: D= Cxrxt 360 in care: C este suma creditului angajat. Operatiunile 2-4 se repeta de fiecare data la finele urmatoarelor doua luni. iar t este perioada pentru care se calculeaza dobanda.000 4. Se platesc dobanzile datorate: 518 „Dobanzi” = 512 „Conturi curente la banci” 267.000 lei. La 1 iulie intreprinderea contracteaza si angajeaza un imprumut bancar pentru nevoi temporare de 600.000 Nota: La finele urmatoarelor doua luni se calculeaza de catre banca dobanzile la soldul ramas angajat (400.000 lei din credit.

timbrelor fiscale si postale. 531. timbrelor fiscale si postale. biletelor de tratamen si odihna. Soldul contului reprezinta numerarul existent in casierie. precum si a miscarii acestuia. tichetelor si biletelor de calatorie. din ordinul cumparatorului. a altor valori. Contabilitatea acreditivelor si avansurilor de trezorerie Acreditivul este o modalitate de decontare prin care o banca isi asuma angajamentul de a plati. o anumita suma. biletelor de tratamen si odihna. 625. In creditul contului 531 „Alte valori” se inregistreaza valoarea bonurilor valorice. din ordinul cumparatorului. cumparatorul deschide la banca un cont special de acreditive din care banca urmeaza sa faca plati. iar dupa functia contabila este un cont de activ. 428. Se debiteaza cu sumele ridicate de la banci si cu sumele incasate din operatiuni diverse si se crediteaza cu depunerile de numerar la banci si cu platile efectuate pentru diverse operatiuni. In debitul sau se inregistreaza valoarea bonurilor valorice. 12. dupa caz. Dupa continutul sau economic. tichetelor de masa. Contul 532 „Alte valori” se utilizeaza pentru evidenta bonurilor valorice. in cadrul perioadei de timp prestabilite. tichetelor si biletelor de calatorie. 542. tichetelor de masa. 624. tichetelor de masa. cu conditia ca vanzatorul sa prezinte documentele prevazute. contul 531 „Casa” este un cont de active circulante banesti. a altor valori. timbrelor fiscale si postale. Soldul contului este debitor si reprezinta alte valori existente (achizitionate si neconsumate). in favoarea vanzatorului de marfuri sau servicii. care atesta livrarea marfurilor sau prestarea serviciilor. in corespondenta cu creditul conturilor 401. Concret. catre vanzator.contul 531 „Casa” . in conditiile respectarii conditiilor prevazute la deschiderea acreditivului. precum si a miscarii acestora. in corespondenta cu debitul conturilor 302. dupa caz.contul 532 „Alte valori” Contul 531 „Casa” este utilizat pentru evidenta numerarului aflat in casieria intreprinderii. iar dupa functia contabila este un cont de activ.12. 137 . tichetelor si biletelor de calatorie. a altor valori. biletelor de tratamen si odihna.4. Dupa continutul sa economic.3. achizitionate. contul 532 „Alte valori” este un cont de active circulante banesti. 626. Contabilitatea disponibilitatilor banesti aflate in casierie si a altor valori Contabilitatea disponibilitatilor banesti aflate in casierie si a altor valori se realizeaza cu ajutorul a doua conturi din grupa 53 „Casa”: . ca urmare a incasarilor si platilor efectuate. consumate.

respectiv la inchiderea exercitiului financiar. 605. alte servicii executate de terti.sumele platite tertilor sau virate in conturile de disponibilitati ca urmare a incetarii valabilitatii acreditivului. Dupa continutul sau economic. respectiv inchiderea exercitiului financiar. intretinere si reparatii. inregistrate la finele lunii. In debitul sau se inregistreaza avansurile de trezorerie acordate si diferentele favorabile de curs valutar aferente avansurilor de trezorerie in valuta. Dupa continutul sau economic. in corespondenta cu debitul contului 665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar”. In debitul contului se inregistreaza: . in debitul sau 138 . . Pentru evidentierea viramentelor de disponibilitati intre conturile de trezorerie se utilizeaza contul 581 „Viramente interne” (singurul cont existent in grupa 58 „Viramente interne”). in corespondenta ci debitul conturilor 401. . inregistrate la finele lunii.cheltuielile reprezentand valoarea materialelor nestocate. deplasari. reclama si publicitate. 404. comisioane si onorarii. sau la lichidarea acestora. . inclusiv diferentele de pret nefavorabile aferente. iar dupa functia contabila este un cont de activ. In creditul contului 541 „Acreditive” se inregistreaza: . 622 la 626.diferentele nefavorabile de curs valutar. in corespondenta cu debitul conturilor de stocuri si respectiv 401. aferente soldului privind acreditivele deschise in valuta. protocol. in corespondenta cu debitul contului 428.Contul 541 „Acreditive” se utilizeaza pentru evidenta acreditivelor deschise in banci pentru efectuarea de plati in favoarea tertilor. contul 541 „Acreditive” este un cont de active circulante banesti. postale si telecomunicatii.sumele reprezentand avansuri nejustificate. in corespondenta cu debitul conturilor 602. 611 la 614. la finele perioadei. apa.valoarea acreditivelor deschise la dispozitia tertilor. studii si cercetare executate de terti. in corespondenta cu debitul contului 531.sumele restituite in numerar reprezentand avansuri de trezorerie neutilizate. iar dupa functia contabila este un cont de activ.avansurile de trezorerie justificate prin achizitia de stocuri. contul 542 „Avansuri de trezorerie” este un cont de active circulante banesti.diferentele favorabile de curs valutar. 604. aferente operatiunilor efectuate in valuta in cursul perioadei sau soldului privind acreditivele deschise in valuta. in corespondenta cu creditul contului 765 „Venituri din diferente de curs valutar”. consumurilor de energie. Este un cont de activ. dupa caz. in corespondenta cu creditul conturilor 531 si respectiv 765. . respectiv exercitiului financiar. in principal: . 581. 628. In credit se inregistreaza. transport de bunuri. Contul 542 „Avansuri de trezorerie” se utilizeaza pentru evidenta avansurilor de trezorerie. . in corespondenta cu creditul contului 581 „Viramente interne”. primele de asigurare.

Se plateste furnizorul din acreditiv: 401 „Furnizori” = 541 „Acreditive” 400. Dupa cumpare justifica avansul primit: -materiale cumparate 38.000 lei. Acordarea avansului din casierie: 542 „Avansuri de trezorerie” 2. Justificarea avansului primit: % 302 „Materiale consumabile” 625 „Cheltuieli de depasari. iar in credit sumele intrate dintr-un cont de trezorerie in alt cont de trezorerie (in corespondenta cu debitul conturilor 512. 531.000 3.sume nefolosite 11.700 = 531 „Casa” 50.000 B.000 lei 302 „Materiale consumabile” = 401 „Furnizori” 400.000 38. detasari si transferuri” 531 „Casa” = 542 „Avansuri de trezorerie” 50.cheltuieli de depasare 300 lei .000 lei 541 „Acreditive” = 512 „Conturi curente la banci” 425.000 lei . Se primeste factura furnizorului in valoare de 400.000 4. Exemple: A.700 lei 1.000 300 11. In vederea aprovizionarii unui anumit material. 531.inregistrandu-se sumele virate dintr-un cont de trezorerie in alt cont de trezorerie (in corespondenta cu creditul conturilor 512. intreprinderea deschide un acreditiv pe numele furnizorului in suma de 425. Se inchide acreditul pentru suma neutilizata: 512 „Conturi curente la banci” = 541 „Acreditive” 25. Un salariat primeste un avans de trezorerie pentru cumpararea unor materiale consumabile in suma de 50. 541). 541).000 139 .000 2.1.

598 „Ajustari pentru pierdere de valoare a altor investitii pe termen scurt si creante asimilate” Cu ajutorul conturilor din aceasta grupa se tine evidenta constituirii ajustarilor pentru pierderea de valoare a investitiilor financiare la entitati afiliate. . inchiderea exercitiului financiar).12. 140 .sumele reprezentand diminuarea sau anularea ajustarilor pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie. Soldul conturilor reprezinta valoarea ajustarilor constituite pentru pierderile de valoare. Conturile din aceasta grupa sunt conturi de pasiv. din care fac parte conturile: . dupa caz. dupa caz. Contabilitatea ajustarilor pentru pierdere de valoare a conturilor de trezorerie se realizeaza cu ajutorul grupei 59 „Ajustari pentru pierdere de valoare a conturilor de trezorerie”. diminurarii sau anularii acestora.5. In debitul conturilor din grupa 59 „Ajustari pentru pierdere de valoare a conturilor de trezorerie” se inregistreaza: . momentul realizarii tranzactiei. activele de trezorerie sufera si ele modificari de valoare ce trebuie reflectate in contabilitate pentru exprimarea corecta si exacta a patrimoniului de la un moment dat (finele lunii. Contabilitatea ajustarilor pentru pierdere de valoare a conturilor de trezorerie Datorita faptului ca de la o perioada la alta conditiile pietei se schimba. .valoarea ajustarilor pentru pierdere de valoare a conturilor de trezorerie. a obligatiunilor emise si rascumparate. in corespondenta cu debitul contului 686 „Cheltuieli financiare privind amortizarile si ajustarile pentru pierdere de valoare”.596 „Ajustari pentru pierdere de valoare a obligatiunilor”. .595 „Ajustari pentru pierdere de valoare a obligatiunilor emise si rascumparate”. existente la sfarsitul perioadei. in corespondenta cu creditul contului 786 „Venituri financiare din ajustari pentru pierdere de valoare”. precum si a suplimentarii. In creditul conturilor din grupa 59 „Ajustari pentru pierdere de valoare a conturilor de trezorerie” se inregistreaza: . obligatiunilor si a altor investitii financiare si creante asimilate.591 „Ajustari pentru pierdere de valoare a actiunilor detinute la entitatile afiliate”. constituite sau suplimentate.

care cuprind: . redevenţe. cheltuieli cu alte servicii executate de terţi (colaboratori). amenzi şi penalităţi. . Ele constituie diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale activelor ori cresteri ale datoriilor. diferenţele 141 .consumuri de stocuri su servicii prestate. VENITURILOR SI REZULTATELOR FINANCIARE 13. adaosuri. costul de achiziţie al obiectelor de inventar consumate. . Cheltuielile unei intreprinderi reprezinta valorile platite sau de platit pentru: .). studii şi cercetări. după natura lor. despăgubiri. b) cheltuieli financiare.cheltuieli cu serviciile executate de terţi.cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile. costul de achiziţie al materialelor nestocate.CAPITOLUL 13 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR. servicii bancare şi altele. de care benefiziaza intreprinderea. reclamă şi publicitate.cheltuieli cu personalul (salariile. valoarea animalelor şi păsărilor. transportul de bunuri şi personal. deplasări. care se concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii. detaşări şi transferări. locaţii de gestiune şi chirii. asigurările şi protecţia socială şi alte cheltuieli cu personalul. suportate de entitate).onorarea unor obligatii legale sau contactuale etc.). cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital. . cheltuieli de protocol. care cuprind: pierderi din creanţe legate de participaţii. pierderi din creanţe şi debitori diverşi. cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii. . certificatele de emisii de gaze cu efect de seră achiziţionate potrivit legislaţiei în vigoare şi ale căror costuri pot fi determinate. donaţii. sponsorizări şi alte cheltuieli similare. cheltuieli privind investiţiile financiare cedate. astfel: a) cheltuieli de exploatare. trecute direct asupra cheltuielilor. aferente perioadei.salariile personalului si celelalte elemente ce se pot adauga acestora (sporuri.alte cheltuieli de exploatare (cheltuielile legate de protejarea mediului înconjurător. aferente perioadei curente etc. comisioane şi onorarii. creanţe prescrise potrivit legii. contravaloarea energiei şi apei consumate. premii etc. . altele decat cele rezultate din distribuirea acestora catre actionari. costul mărfurilor vândute şi al ambalajelor.1. Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli. Contabilitatea cheltuielilor Cheltuielile sunt reprezentate de totalitatea operatiilor economice care afecteaza patrimoniul intreprinderii prin diminuarea activului sau prin marirea pasivului. prime de asigurare.

606 „Cheltuieli privind animalele si pasarile”. se evidenţiază distinct. Conturile sintetice de venituri şi de cheltuieli se pot dezvolta pe conturi analitice. . de activ. . Cheltuielile cu provizioanele.601 „Cheltuieli cu materii prime”. sconturile acordate clienţilor. Conturile din clasa 6 „Conturi de cheltuieli” sunt conturi cu functie de activ. dobânzile privind exerciţiul financiar în curs.609 „Reduceri comerciale primite”. Primele 6 grupe de conturi de cheltuieli privesc cheltuielile de exploatare. în funcţie de necesităţile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităţilor proprii ale intreprinderii.607 „Cheltuielile privind marfurile”.602 „Cheltuieli cu materiale consumabile”. .68 „Cheltuieli cu amortizarile.605 „Cheltuieli privind energia si apa”’ .604 „Cheltuieli privind materialele nestocate” . . fiecare grupa avand mai multe conturi. . . precum şi cheltuielile cu impozitul pe profit şi alte impozite. .64 „Cheltuieli cu personalul”. au loc inregistrari numai in debitul acestora. . . care are functie de pasiv. . Inregistrarile din debitul conturilor din grupa 60 „Cheltuieli privind stocurile” privesc in deosebi valoarea consumurilor de 142 . calculate potrivit legii. în funcţie de natura lor.66 „Cheltuieli financiare”. .nefavorabile de curs valutar. Pentru reflectarea in contabilitate a cheltuielilor se folosesc conturile din clasa 6 „Conturi de cheltuieli” din care fac parte urmatoarele 10 grupe de conturi: . cu exceptia contului 609 „Reduceri comerciale primite”. amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare. Grupa 60 „Cheltuieli privind stocurile” cuprinde urmatoarele conturi: .63 „Cheltuieli cu alte impozite.69 „Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite”.603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar”. . soldul acestor conturi se transfera asupra contului de profit si pierdere (121).608 „Cheltuieli privind ambalajele”. . La sfarsitul perioadei. provizioanele si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare” . c) cheltuieli extraordinare (calamităţi şi alte evenimente extraordinare).60 „Cheltuieli privind stocurile”.67 „Cheltuieli extraordinare”. .62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terti”.65 „Alte cheltuieli de exploatare”. pierderi din creanţe de natură financiară şi altele. taxe si varsaminte asimilate”. In cursul perioadei in conturile de cheltuieli.61 „Cheltuieli cu serviciile executate de terti”.

taxe si varsaminte asimilate”. precum si alte impozite si taxe. taxe si varsaminte asimilate datorate bugetului statului sau altor organisme publice: .622 „Cheltuieli privind comisioanele si onorariile”.612 „Cheltuieli cu redeventele. lipsuri la inventariere. . . . .624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri de personal”. se fac inregistrari numai in debitul acestor conturi referitoare la plati efectuate catre terti pentru respectivele lucrari si servicii prestate. Din grupa 63 „Cheltuieli cu alte impozite. . Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta.stocuri. . valoarea marfurilor vandute si sume in curs de clarificare. . se fac inregistrari numai in debitul acestor conturi referitoare la plati efectuate catre terti pentru respectivele lucrari si servicii prestate.623 „Cheltuieli de protocol.614 „Cheltuieli cu studiile si cercetarile”. predate cu titlu gratuit care depasesc limitele prevazute delege. Din grupa 62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terti” fac parte conturile: . . . cea aferenta lipsurilor peste normele legale.626 „Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii”. locatiile de gestiune si chiriile”.621 „Cheltuieli cu colaboratorii. precum si sumele in curs de clarificare.641 „Cheltuieli cu salariile personalului”. . precum si sumele in curs de clarificare. taxe si varsaminte asimilate” face parte doar contul 635 „Cheltuieli cu alte impozite. .sume in curs de clarificare. . prin inregistrari in cursul perioadei in debitul sau) a cheltuielilor cu alte impozite.impozitul pe cladiri si impozitul pe terenuri.645 „Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala”.643 „Cheltuieli cu primele reprezentand participarea personalului la profit”.taxa pe valoarea adaugata pentru bunurile si serviciile folosite in scop personal. reclama si publicitate”. precum si cea aferenta bunurilor si serviciilor acordate salariatilor sub forma avantajelor in natura. . . Din grupa 61 „Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti” fac parte conturile: . . 143 . Din grupa 64 „Cheltuieli cu personalul” fac parte conturile: .642 „Cheltuieli cu tichetele de masa acordate salariatilor”. In cursul perioadei. .628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti”.644 „Cheltuieli cu remunerarea in instrumente de capitaluri proprii”. detasari si transferuri”.613 „Cheltuieli cu primele de asigurare”.611 „Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile”.625 „Cheltuieli cu deplasari.627 „Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate”. In cursul perioadei.

213. . potrivit legii. 263.. prin ccreditul conturilor: 411. In debitul contului 652 „Cheltuieli cu protectia mediului inconjurator” se inregistreaza platile obligatorii catre autoritatile de mediu (taxe de mediu.. 208. . instrumente de capitaluri proprii (actiuni) acordate angajatilor si sumele platite drept contributii ale intreprinderii la asigurarile sociale si de sanatate. 512. 462. 461 si alte conturi in care urmeaza sa se ecidentieze sumele prescrise sau anulate. 448. 211. . dupa caz. in corespondenta cu creditul conturilor: 301-303. .652 „Cheltuieli cu protectia mediului inconjurator”. dupa caz. datorate sau platite tertilor si bugetului. 408.667 „Cheltuieli privind sconturile acordate” 144 . .658 „Alte cheltuieli de exploatare”. 214. 512.valoarea despagubirilor. 508). 205. 506. 371.663 „Pierderi din creante legate de participatii” – in debitul caruia se inregistreaza valoarea pierderilor din creante imobilizate 9in credit 267).valoarea neamortizata a imobilizarilor necorporale sau corporale scoase din activ. se fac inregistrari numai in debitul acestor conturi referitoare la plati de salarii si a altor drepturi efectuate catre salariati. . la constituirea fondului de somaj etc.664 „Cheltuieli privind investitiile financiare cedate” – in debitul caruia se inregistreaza imobilizarile financiare scoase din activ (in credit 261. prin creditul contului 473. 404. .665 „Cheltuieli din diferente de pret” – in debitul caruia se inregistreaza diferentele nefavorabile de curs valutar din diverse operatii). debitori diversi etc. scutite sau anulate. 212. in corespondenta cu creditul conturilor 231.666 „Cheltuieli privind dobanzile”. iar in debitul contului 654 „Pierderi din creante si debitori diversi” se inregistreaza sumele trecute pe cheltuieli cu ocazia scoaterii din evidenta a clientilor incerti sau a debitorilor. . in corespondenta cu creditul conturilor: 401. precum si sumele acordate personalului. In debitul contului 658 „Alte cheltuieli de exploatare” se inregistreaza: . 345.valoarea donatiilor acordate. .valoarea imobilizarilor in curs scoase din evidenta. 531. 233. 265) si pierderea reprezentand diferenta dintre valoarea contabila a investitiilor financiare pe termen scurt si pretul lor de cesiune (in credit 501. prin crditul conturilor: 203.sume prescrise. pentru protectie sociala. potrivit prevederilor legale. 2071. prime reprezentand participarea personalului la profit. Din grupa 65 „Alte cheltuieli de exploatare” fac parte conturile: . reprezentand creante fata de clienti. amenzilor si penalitatilor.sume in curs de clarificare. certificate de emisii de gaze cu efect de sera achizitionate). 381.In cursul perioadei. . dupa caz. Cheltuielile financiare sunt evidentiate cu conturile din grupa 66 „Cheltuieli financiare”.654 „Pierderi din creante si debitori diversi”. . din care fac parte conturile: .

singurul cont al grupei 67 „Cheltuieli extraordinare” In debitul contului 671 „Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare” se inregistreaza valoarea pierderilor din calamitati.686 „Cheltuieli financiare privind amortizarile si ajustarile pentru pierdere de valoare” – in debitul caruia se inregistreaza: valoarea primelor de rambursare a obligatiunilor amortizate (in credit 169). din care fac parte urmatoarele doua conturi: .668 „Alte cheltuieli financiare” – in debitul caruia se inregistreaza diferentele nefavorabile aferente unor operatiuni a caror decontare se face in functie de cursul unei valute) . precum si valoarea ajustarilor pentru deprecierea creantelor din decontari din cadrul grupului si cu actionarii/asociatii (in credit 495). provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare” cuprinde urmatoarele doua conturi: . . exproprieri de active. provizioanele si ajustari pentru depreciere” . 301-303. din plasarea unei sume de bani etc. care se 145 .in debitul caruia se inregistreaza: valoarea provizioanelor (in corespondenta cu creditul contului 151). 231. 381. 371.691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” – in debitul caruia se inregistreaza valoarea impozitului pe profit (in credit 441). 293). 598). stocurilor si productiei in curs de executie (in credit 391 la 398). Cheltuielile extraordinare sunt evidentiate cu ajutorul contului 671 „Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare”.. 291. 13. 345. 341. Ultima grupa de conturi de cheltuieli este grupa 69 „Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite”. valoarea ajustarilor pentru pierdere de valoare a imobilizarilor financiare (in credit 296) si a investitiilor pe termen scurt (in credit 591. 595. sub forma de intrari sau cresteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor. veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice pe parcursul perioadei contabile. Contabilitatea veniturilor In general. 596. 351. In sens contabil. prin venit se intelege ceea ce se obtine din desfasurarea unei activitati. amorizarea aferenta imobilizarilor necorporale si corporale (in credit 280 si 281).698 „Cheltuieli cu impozitul pe venit si cu alte impozite care nu apar in elementele de mai sus” – in debitul caruia se inregistreaza valoarea impozitului pe venitul microintreprinderilor (in credit 444). in corespondenta cu creditul conturilor 211-214. 361. dupa caz. precum si a creantelor neincasabile si a clientilor dubiosi constituite sau majorate ( in credit 491.681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarile. Grupa 68 „Cheltuieli cu amortizarile. valoarea ajustarilor pentru deprecierea (constituita sau majiorata): imobilizarilor corporale si necorporale (in credit 290. 496) .2.

prestari de servicii. b) venituri din investiţii pe termen scurt. precum si activitatile conexe acestora. b) venituri financiare. c) venituri din producţia de imobilizări. reprezentând subvenţiile pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi pentru acoperirea pierderilor. neluând în calcul ajustările pentru depreciere reflectate.concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii. redevente. ca parte integranta a obiectului sau de activitate. cuprinzând veniturile din creanţe recuperate. precum şi prestări de servicii. altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor. Castigurile reprezinta cresteri ale beneficiilor economice care pot aparea sau nu ca rezultat din activitatea curenta. Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri. Prin insumarea veniturilor rezultate din livrari de bunuri si prestari de servicii si alte venituri din exploatare. Veniturile din activitati curente se pot regasi sub diferite denumiri. după natura lor. datorii prescrise. e) alte venituri din exploatarea curentă. 25 146 . Veniturile din exploatare cuprind: a) venituri din vânzarea de produse şi mărfuri. care se înregistrează ca imobilizări corporale şi necorporale. cum ar fi: vanzari. penalităţi contractuale. precum şi alte venituri din exploatare. Activitatile curente sunt orice activitati desfasurate de o entitate. dividende. d) venituri din subvenţii de exploatare. În această categorie se includ şi veniturile realizate din vânzarea de locuinţe de către entităţile ce au ca activitate principală obţinerea şi vânzarea de locuinţe. comisioane. reprezentând variaţia în plus (creştere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie de la sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi serviciilor în curs de execuţie. Veniturile financiare cuprind: a) venituri din imobilizări financiare. dobanzi. scutite sau anulate potrivit legii. c) venituri din creanţe imobilizate. reprezentând costul lucrărilor efectuate de entitate pentru ea însăşi. dar nu difera ca natura de veniturile din aceasta activitate. mai putin reducerile comerciale acordate clientilor. astfel: a) venituri din exploatare. cat si castigurile din orice surse. precum şi alte subvenţii de care beneficiază intreprinderea. in categoria veniturilor se includ atat sumele sau valorile incasate sau de incasat in nume propriu din activitati curente25. b) venituri aferente costului producţiei. se obtine cifra de afaceri neta. In cazul intreprinderilor. c) venituri extraordinare. chrii. subventii.

veniturile din vânzări de bunuri se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători. f) venituri din dobânzi. b) entitatea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcuto. al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract.78 „Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare”.76 „Venituri financiare”. care are functie de activ. g) venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare. În contabilitate. Contabilitatea veniturilor care formeaza cifra de afaceri neta se realizeaza prin intermediul conturilor din grupa 70 „Cifra de afaceri neta”. d) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacţiei să fie generate către entitate.75 „Alte venituri din exploatare”. e) venituri din diferenţe de curs valutar.72 „Venituri din productia de imobilizari”.77 „Venituri extraordinare”.d) venituri din investiţii financiare cedate. . c) mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil. . către clienţi. care atestă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective. în cazul deţinerii în proprietate a acestora şi nici nu mai deţine controlul efectiv asupra lor. si cele din grupa 71 „Venituri aferente costului productiei in curs de executie”. . . Veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc în momentul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii: a) entitatea a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative care decurg din proprietatea asupra bunurilor. Contabilitatea veniturilor din exploatare se tine cu ajutorul conturilor din primele 6 grupe. .71 „Venituri aferente costului productiei in curs de executie”.74 „Venituri din subventii de exploatare”. . . şi 147 .70 „Cifra de afaceri neta”. La sfarsitul perioadei. cu exceptia contului 709 „Reduceri comerciale acordate”. soldul conturilor din clasa 7 „Conturi de venituri” se transfera asupra contului de profit si pierderi (121). h) alte venituri financiare. în mod normal. Veniturile extraordinare sunt acele venituri (sume primite sau de primit drept compensatie pentru pierderi) pe care intreprinderea le realizeaza in imprejurari exceptionale. ca urmare a efectuarii unor cheltuieli generate de evenimente extraordinare Contabilitatea veniturilor se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 7 „Conturi de venituri” din care fac parte urmatoarele grupe: . Conturile din clasa 7 „Conturi de venituri” sunt conturi de pasiv. care sunt bifunctionale. respectiv grupele 70 la 75.

703 „Venituri din vanzarea de produse reziduale”. dobânzi şi dividende se recunosc astfel: a) dobânzile se recunosc periodic. prin debitarea conturilor 411. . Inregistrari in cu cursul perioadei in aceste conturi (cu exceptia contului 709) se fac numai in creditul lor. fie 418.701 „Venituri din vanzarea produselor finite”. dupa caz. prin debitarea fie a contului 411. dupa caz. Stadiul de execuţie al lucrării se determină pe bază de situaţii de lucrări care însoţesc facturile. sume facturate sau datorate de clienti din activitati diverse etc. locatii de gestiune si chirii”. a chriilor. . în mod proporţional.707 „Venituri din vanzarea de marfuri”.. . semifabricatelor. prin debitarea conturilor 411 sau 418. conform contractului.e) costurile tranzacţiei pot fi evaluate în mod credibil.708 „Venituri din activitati diverse”.702 „Venituri din vanzarea semifabricatelor”. dupa caz. Prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrări şi orice alte operaţiuni care nu pot fi considerate livrări de bunuri. marfurilor. dupa caz. a redeventelor.705 „Venituri sin studii si cercetari”. inregistrandu-se: . Din grupa 70 „Cifra de afaceri neta” fac parte urmatoarele conturi: .706 „Venituri din redevente.pretul de vanzare al produselor finite. daca nu s-au intocmit facturi. . Veniturile din prestări de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsura efectuării acestora. . .709 „Reduceri comerciale acordate”.tarifele serviciilor prestate. . Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite. procese-verbale de recepţie sau alte documente care atestă stadiul realizării şi recepţia serviciilor prestate.704 „Venituri din lucrari executate si servicii prestate”. 418. pe măsura generării venitului respectiv. are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibilă. respectiv a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se evidenţiază distinct.valoarea studiilor si a contractelor de cercetare. produselor reziduale. locatiilor de gastiune. Veniturile din reluarea provizioanelor. b) redevenţele şi chiriile se recunosc pe baza contabilităţii de angajamente. în funcţie de natura acestora. Veniturile din redevenţe. . . 148 . chirii. pe baza contabilităţii de angajamente. c) dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acţionarului de a le încasa. respectiv a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate se efectuează prin înregistrarea la venituri în cazul în care nu se mai justifică menţinerea acestora. . O promisiune de vânzare nu generează contabilizarea de venituri.

precum si diferentele de pret intre pretul prestabilit si costul de productie aferent – prin debitarea conturilor 341. dupa caz. din care fac parte doua conturi: . 361. produselor reziduale. In debitul contului 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” se inregistreaza: . . precum si diferentele de pret aferente – prin creditarea conturilor 341.712 „Venituri aferente costurilor serviciilor in curs de executie”. diferentele de pret aferente. la sfarsitul perioadei. 345. In creditul contului 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” se inregistreaza: . 368. produselor finite. realizate pe cont propriu. . costul produselor in curs de executie. la finele perioadei. in corespondenta cu creditul contului 411 „Clienti”. prin debitarea contului331. produse reziduale) obtinute.721 „Venituri din productia de imobilizari necorporale” – in creditului caruia se inregistreaza valoarea imobilizarilor necorporale realizate pe cont propriu (prin debitarea conturilor 203. la inceputul perioadei – prin creditarea contului 331. produse finite. Veniturile obtinute de intreprindere din productia de imobilizari se contabilizeaza prin urmatoarele doua conturi din grupa 72 „Venituri din productia de imobilizari”: . 345.la sfarsitul perioadei.71 „Venituri aferente costului productiei in curs de executie”.costul de productie la pret de inregistrare a stocurilor de produse (semifabricate. 208. 233). 348.Contul 709 „reduceri comerciale acordate” are functie de activ.reluarea produselor in curs de executie. .costul de productie sau pretul de inregistrare al semifabricatelor. . la inceputul perioadei (prin creditarea contului 332). constate lipsa la inventariere. dupa caz). precum si al investitiilor efectuate la cele existente (prin debitarea contului 211. iar in debitul sau reluarea serviciilor in curs de executie. 346. 149 . 231. constate in plus la inventar. 368.costul de productie la pret de inregistrare al animalelor si pasarilor obtinute din productie proprie. 348. precum si sporurile in greutate si plusurile de inventar – prin debitarea conturilor 361.711 „Venituri aferente costului stocurilor de produse”. In creditul contului 712 „Venituri aferente costurilor serviciilor in curs de executie” se inregistreaza. in debitul sau inregistrandu-se valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturarii. .722 „Venituri din productia de imobilizari corporale” – in creditul caruia se inregistreaza costul de productie al diferitelor imobilizari corporale. animalelor si pasarilor vandute. costul serviciilor in curs de executie (prin debitarea contului 332). 346. Veniturile aferente costului productiei in curs de executie se tine cu ajutorul conturilor din grupa .

. 150 . . 461. prin debitarea contului 472.754 „Venituri din creante reactivate si debitori diversi” – in creditul caruia se inregistreaza veniturile din creantele reactivate (prin debitarea conturilor 411. ultima grupa de conturi de venituri este grupa 78 „Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea de exploatare”.767 „Venituri din sconturile obtinute”. dupa caz).763 „Venituri din creante imobilizate: . singurul din grupa 77 „Venituri extraordinare”. singurul din grupa 74 „Venituri din subventii de exploare”. dupa caz. a activelor circulante. 445. . Din aceasta grupa fac parte conturile: 781 „Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea de exploatare” si 786 „Venituri financiare din ajustari pentru pierdere de valoare”.sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor.Intreprinderile care primesc subventii tin evidenta acestora cu ajutorul contului 741 „Venituri din subventii de exploatare”. . prin debitarea contului 151. In fine.subventiile de exploatare primite sau care urmeaza a fi primite. Cu ajutorul contului 781 „Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea de exploatare” se tine evidenta veniturilor obtinute din diminuarea sau anularea provizioanelor.761 „Venituri din imobilizari financiare”. In creditul contului se inregistreaza: . 451. .766 „Venituri din dobanzi”. Veniturile extraordinare (sumele primite sau de primit drept compensatie pentru pierderi inregistrate ca urmare a efectuarii unor cheltuieli generate de evenimente extraordinare) sunt evidentiate de intreprinderi in creditul contului 771 „Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare”.764 „Venituri din investitii financiare cedate”. Grupa 75 „Alte venituri din exploatare” are in componenta doua conturi: .subventii pentru venituri.762 „Venituri din investitii financiare pe termen scurt”. In creditul contului se inregistreaza: . recunoscute anterior ca venituri amanate. .768 „Alte venituri financiare”. a ajustarilor pentru deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale. 453. .758 „Alte venituri de exploatare” – in creditul caruia se inregistreaza veniturile realizate din alte surse decat cele nominalizate in conturile distincte de venituri ale activitatii de exploatare. . Veniturile financiare realizate de intreprindere din diferite surse se evidentiaza prin intermediul conturilor din grupa 76 „Venituri financiare” in care se includ conturile: . prin debitarea conturilor 512.765 „Venituri din diferente de curs valutar”.

prin debitarea conturilor 491.(5) profitul sau pierderea brut(a) = (3) + (4) . prin debitarea conturilor 391 la 398. din activitatea financiara si din activitatea extraordinara. 291. 496. dupa caz.(3) profitul sau piererea curent(a) = (1) + (2) .sumele reprezentand diminuarea sau anularea ajustarilor pentru deprecierea creantelor-clienti. cat si profitul sau pierderea din fiecare din cele trei activitati importante ale intrerinderii: din activitatea de exploatare.sumele reprezentand diminuarea sau anularea ajustarilor pentru deprecierea imobilizarilor.. Cu ajutorul contului 786 „Venituri financiare din ajustari pentru pierdere de valoare” se tine evidenta veniturilor financiare din ajustari pentru pierdere de valoare. prin debitarea conturilor 491. .(6) profitul sau pierderea net(a) = (5) – impozitul pe profit si alte impozite ce nu se regasesc in alta parte ca si cheltuieli. .(2) profitul sau pierdere financiar(a). Structura profitului sau pierderii intreprinderii. prin debitarea contului 495. .sumele reprezentand dimunuarea sau anularea ajustarilor pentru pierdere deprecierea creantelor-clienti. asa cum apare ea in „Contul de profit si pierdere” este urmatoarea: .sumele reprezentand diminuarea sau anularea ajustarilor pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie.(1) profitul sau pierdere din exploatare. Contabilitatea rezultatelor financiare Performana financiara a intreprinderii este stabilita cu ajutorul documentului „Cont de profit si pierdere” in care apare atat profitul sau pierderea brut (a) si net(a) a exercitiului financiar. 13. prin debitarea contului 296. Contabilitatea rezultatului exercitiului financiar de conduce cu ajutorul conturilor din grupa 12 „Rezultatul exercitiului financiar” din care fac parte conturile: 121 „Profit sau pierdere” si 129 „Repartizarea profitului”. .sumele reprezentand dimunuarea sau anularea ajustarilor pentru pierdere deprecierea creantelor – decontari in cadrul grupului si cu actionarii/asociatii. 496. In contabilitate. Rezultatul exercitiului se determina ca diferenta intre veniturile si cheltuielile exercitiului. . . 293. profitul sau pierderea se stabileste cumulat de la inceputul exercitiului finananciar.(4) profitul sau pierderea din activitatea extraordinara. Profitul sau pierderea cu care se incheie exercitiul financiar al intreprinderii se mai numeste si rezultatul financiar. 151 .3. . prin debitarea conturilor 280. Rezultatul definitiv al exercitiului financiar se stabileste la inchiderea acestuia si reprezinta soldul final al contului de profit sau pierdere.sumele reprezentand dimunuarea sau anularea ajustarilor pentru pierdere de valoare a imobilizarilor financiare. In creditul contului se inregistreaza: .

prin creditarea contului 117. soldul creditor al conturilor din clasa 7 )701 la 786). a rezultatului din contul de profit şi pierdere al exerciţiului financiar precedent. Închiderea conturilor 121 „Profit sau pierdere” şi 129 „Repartizarea profitului” se efectuează la începutul exerciţiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale. prin debitarea contului 117 „Rezultatul reportat”. precum şi rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile. transferate la inceputul exercitiului financiar urmator asupra rezultatului reportat. 152 . Evidenţierea în contabilitate a destinaţiilor profitului contabil se efectuează după adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor care a aprobat repartizarea profitului. Prima repartizare este cea a pentru constituirea unor rezerve legale din profitul exercitiului financiar curent. In creditul contului se inregistreaza: .la sfarsitul perioadei. prin înregistrarea sumelor reprezentând dividende cuvenite acţionarilor sau asociaţilor. cu respectarea prevederilor legale. se inregistreaza in contabilitate pe destinatii. facuta in conformitate cu prevederile legale in vigoare. evidentiat la inceputul exercitiului financiar urmator in rezultatul reportat. În contul 117 „Rezultatul reportat” se evidenţiază distinct rezultatul reportat provenit din preluarea la începutul exerciţiului financiar curent. rezerve şi alte destinaţii. . cele două conturi apar cu soldurile corespunzătoare. . Repartizarea profitului. de unde urmează a fi repartizat pe celelalte destinaţii hotărâte de adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor. Ca urmare.Contul 121 „Profit sau pierdere” este un cont bifunctional.la sfarsitul perioadei.pierderile contabile realizate in exercitiul financiar incheiat. Profitul contabil rămas după această repartizare se preia la începutul exerciţiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale în contul 117 "Rezultatul reportat". care a fost repartizat la rezerve. prin articolul contabil 129 „Repartizarea profitului” = 106 „Rezerve”. în bilanţul întocmit pentru exerciţiul financiar la care se referă situaţiile financiare anuale. conform prevederilor legale. soldul debitor al conturilor de cheltuieli (601 la 698).profitul net realizat in exercitiul financiar incheiat. prin creditarea contului 129. potrivit legii. iar soldul debitor pierderea realizata.profitul net realizat in exercitiul financiar incheiat.. cu ajutorul lui tinandu-se evidenta profitului sau pierderii realizat(e) in exercitiul financiar curent. In debitul contului se inregistreaza: . Soldul creditor al contului reprezinta profitul realizat. . in baza unor prevederi legale. dupa aprobarea situatiilor financiare anuale.

In creditul contului se inregistreaza. in special: . . profitul net sau pierderea realizat(a) in exercitiului financiar incheiat apare la inceputul anului urmator in conturile 106 „Rezerve” si 117 „Rezultatul reportat”. Soldul contului reprezinta profitul repartizat.primele de capital transferate la rezerve. aferent exercitiului financiar incheiat. În lipsa unor prevederi legale exprese. prime de capital şi capital social. prin de bitarea contului 129. 153 .rezervele utilizate pentru acoperirea pierderilor contabile inregistrate in exercitiile precedente.profitul net realizat in exercitiile anterioare.rezervele destinate majorarii capitalului. prin debitarea contului 104 „Prime de capital”. prin creditarea contului 117. cu respectarea prevederilor legale. cu ajutorul lui tinandu-se evidenta repartizarii profitului realizat in exercitiul curent si repartizat. respectiv a pierderii neacoperite si a rezultatului provenit din corectarea erorilor contabile. care a fost repartizat la rezerve conform prevederilor legale (prin debitarea contului 121).profitul net contabil realizat la inchiderea exercitiului curen repartizata la rezerve in baza unor prevederi legale. conform adunarii generale a actionarilor/asociatilor. conform hotararii adunarii generale a actionarilor/asociatilor. potrivit legii. In debitul contului se inregistreaza rezervele constituite. Contul 129 „Repartizarea profitului” este un cont de activ. Soldul contului 106 „Rezerve” reprezinta rezervele existente si neutilizate. Contul 117 „Rezultatul reportat” este utilizat pentru evidentierea rezultatului sau partii din rezultatul exercitiului precedent nerepartizat de catre adubarea generala a actionarilor/asociatilor. aceasta trebuie acoperită înainte de efectuarea oricărei repartizări de profit. in special: . cu ajutorul caruia se tine evidenta rezervelor constituite. Practic. repartizat la rezerve. respectiv a consiliului de administraţie. In debitul contului se inregistreaza. Contul 106 „Rezerve” este un cont de pasiv. Contul 117 „Rezultatul reportat” este un cont bifunctional. . ordinea surselor din care se acoperă pierderea contabilă este la latitudinea adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor.Pierderea contabilă reportată se acoperă din profitul exerciţiului financiar şi cel reportat. În cazul corectării de erori care generează pierdere contabilă reportată. . potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor. prin debitarea contului 117. potrivit legii. din rezerve. iar in creditul lui profitul net realizat in exercitiul financiar incheiat. din profitul realizat in exercitiul financiar curent (prin creditarea contului 106 „Rezerve”). potrivit legii. prin creditarea vontului 101 „capital”.

pierderile contabile realizate in exercitiul financiar incheiat. . acoperite prin reducerea capitalului social. precum si a tuturor conturilor de venituri. . evidentiat la inceputul exercitiului financiar urmator in rezultatul reportat. potrivit legii. utilizat ca sursa de majorare a capitalului social. profitul nerepartizat. . taxe si barsaminte asimilate” si 456 „Dividende de plata”. soldul acestui cont este creditor cu suma de 330. In debitul contului se inregistreaza. prin creditarea lor si debitarea contului 121 „Profit sau pierdere”. potrivit legii.800 . Se calculeaza si se inregistreaza impozitul pe profit: Daca se ia in considerare o rata a impozitului pe profit de 16%. . 446 „Alte impozite. . acoperite din rezultatul reportat reprezentand profit.000 lei x 16% = 52. impozitul pe profit va fi: 330. . prin creditarea contului 101. potrivit legii. acoperite din prime de capital.pierderile contabile ale exercitiilor financiare precedente.Contul incepe prin a se credita. 1. prin debitarea contului 121 „profit sau pierdere”. iar soldul creditor.800 lei 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 „Impozitul pe profit” 154 52. prin debitarea lor si creditarea contului 121 „Profit sau pierdere”. conform hotararii adunarii generale a actionarilor/asociatilor. in principal: .000 lei. prin debitarea contului 101. Soldul debitor al contului reprezinta pierderea neacoperita.profitul net realizat in exercitiile financiare precedente. prin debitarea contului 106.profitul net realizat in exercitiul financiar incheiat. 117 „Rezultatul reportat”. transferate la inceputul exercitiului financiar urmator asupra rezultatului reportat. Exemplu: Se presupune ca dupa inchiderea tuturor conturilor de cheltuieli. in princupal: .profitul contabil realizat in exercitiile financiare precedente. conform hotararii adunarii generale a actionarilor/asociatilor. acoperite din rezerve.pierderile contabile ale exercitiilor financiare precedente. si care se repartizeaza in exercitiile financiare urmatoare pe destinatiile aprobate de adunarea generala a actionarilor/asociatilor.pierderile contabile ale exercitiilor financiare precedente. prin debitarea contului 117. conform hotararii adunarii generale a actionarilor/asociatilor.pierderile contabile ale exercitiilor financiare precedente. prin creditarea conturilor: 1068 „Alte rezerve”. prin creditarea contului 121. prin debitarea contului 104. adica s-a obtinut profit care va trebui impozitat si apoi repartizat pe destinatii. in creditul sau inregistranduse.

000 lei: 117 „Rezultatul reportat” = 457 „Dividende de plata” 200. Se vireaza la bugetul statului impozitul pe dividende: 446 „Alte impozite.000 8.400 lei – 16. taxe si varsaminte asimilate” = 512 „Conturi curente la banci” 32. Se calculeaza si se inregistreaza rezerva legala de 5% din profitl brut: 330.800 Dupa aceasta operatiune.000 6. si care este de 324.500 16. La inceputul exercitiului financiar urmator se evidentiaza in rezultatul reportat profitul net realizat in exercitiul financiar incheiat in suma de 307.000 155 .900 5. Se inchide contul 691 „Cheltuieli privind impozitul pe profit”: 121 „Profit sau pierdere” = 691 „Cheltuieli privind impozitul pe profit” 52. taxe si varsaminte asimilate” 200.000 lei x 5% = 16.500 lei): 121 „Profit sau pierdere” = 117 „Rezultatul reportat” 307.000 32.800 7. impozitul retinut fiind de 16%: 457 „Dividende de plata” = % 512 „Conturi curente la banci” 446 „Alte impozite.500 lei 121 „Profit sau pierdere” = 129 „Repartizarea profitului” 129 „Repartizarea profitului” = 106 „Rezerve” 16.500 4.800 lei: 441 „Impozitul pe profit” = 512 „Conturi curente la banci” 52. soldul contului 121 „Profit sau pierdere” reflecta profitul net. 3.000 168. Se vireaza la bugetul statului impozitul pe profit in suma de 52. Se aproba plata dividendelor catre actionari/asociati in suma de 200.400 lei. supus repartizarii. Se inregistreaza dividendele de plata hotarate de adunarea generala in suma de 200.000 lei.2.900 lei (324.

Intocmirea primei balante de verificare (a rulajelor si a soldurilor). 6. exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie a fiecarui an. prin intocmirea contului de profit sau pierdere. Verificarea concordantei dintre datele inregistrate in conturi si realitatea constatata la inventariere si stabilirea diferentelor de inventar.CAPITOLUL 14 LUCRARI CONTABILE DE INCHIDERE A EXERCITIULUI FINANCIAR In tara noastra. amortizarilor si deprecierilor. Balanta de verificare este un document contabil care serveste pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor efectuate in 156 . intocmirea balantei de verificare dupa inventarierea patrimoniului si efectuarea regularizarilor. Procesul de inregistrarii in contabilitate a operatiunilor economice in vederea reflectarii prin bilant si contul de profit sau pierdere a pozitiei financiare si respectiv a performantei financiare obtinute in cursul exercitiului financiar. 2. Inregistrarea in conturi a diferentelor constatate si efectuarea tuturor regularizarilor: stabilirea provizioanelor. Inventarierea generala a patrimoniului. a bilantului si a situatiilor financiare. 14. 5. se trece la intocmirea primei balante de verificare. la intreprinderile nou infiintate. Balanta de verificare contabila Dupa ce s-au efectuat verificarile privind inregistrarile din conturi din timpul anului pentrua depista eventuale eori sau omisiuni de inregistrare a unor operatiuni economice. 3. Stabilirea rezultatelor financiare finale ale exercitiului si intocmirea contului de profit sau pierdere. inaintea inventarieii patrimoniului. delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor. Verificarea inregistrarilor din conturi privitoare la toate operatiunile economice si financiare efectuate in timpul anului sau in perioada pentru care se intocmeste bilantul. Intocmirea bilantului si a situatiilor (modificarii capitalului propriu. Prin exceptie.1. implica o serie de lucrari premergatoare specifice. primul exercitiu financiar se intinde intre data infiintarii (inregistrarii la Oficiul Registrului Comertului) si data de 31 decembrie a anului respectiv. 7. cum sunt: 1. fluxurilor de numerar) si a notelor explicative la situatiile financiare anuale. din punct de vedere contabil. Incheierea exercitiului financiar se finalizeaza. 4. inaintea inventarierii.

. 157 . de regula. la incheierea exercitiului financiar sau la termenele de intocmire a raportarilor contabile stabilite de lege si cuprinde. respectiv concordanta dintre totalul inregistrarilor in registruljurnal si totalul rulajelor debitoare si totalul rulajelor creditoare din balanta.. in ordinea din planul de conturi. cat si pentru cele analitice. cu specificare ca pentru conturile analitice se poate intocmi numai situatia soldurilor.. a) Balanta de verificare cu o serie de egalitati este mai rar utilizata in practica contabila si se prezinta sub doua variante: a1) Balanta de verificare a sumelor cuprinde doua coloane de sume (debitoare si creditoare). Balanta de verificare se intocmeste atat pentru conturile sintetice. 26 Poarta denumirea de „balanta” deoarece. Prin intermediul balantei de verificare analitice se verifica concordanta dintre conturile sintetice si conturile lor analitice. intocmirea ei. Totalul soldurilor finale debitoare trebuie sa fie egal cu totalul soldurilor creditoare.soldurile initiale debitoare si creditoare. d) balante de verificare cu patru serii de egalitati. balantele de verificare pot fi: a) balante de verificare cu o serie de egalitati.. c) balante de verificare cu trei serii de egalitati.totalul sumelor debitoare si creditoare . BALANTA DE VERIFICARE A SUMELOR Simbolul conturilor Denumirea conturilor Total sume Debitoare Creditoare 101 . .simbolul si denumirea conturilor. precum si concordanta dintre totalul soldurilor finale debitoare si creditoare din cartea mare si totalul soldurilor finale debitoare si creditoare din balanta. Dupa numarul de egalitati.conturi pe baza principiului inregistrarii in partida dubla26. numai ca in loc de total sume apare soldurile finale (debitoare si creditoare). Total x a2) Balanta de verificare a soldurilor este asemanatoare balantei de verificare a sumelor.rulajele debitoare si creditoare. urmatoarele elemente: . sprijinandu-se pe principiul dublei inregistrari. b) balante de verificare cu doua serii de egalitati.soldurile finale debitoare si creditoare. al caror total trebuie sa fie egal. Ea se intocmeste cel putin anual. Cu ajutorul balantei de verificare se verifica corelatiile dintre egalitatile generate de dubla inregistrare a operatiunilor economice patrimoniale in contabilitate. duce la obtinerea unor egalitati intre datele inregistrate in conturi. .

oglindeste cumulat soldurile initiale precum si rulajul pana la data intocmirii. iar a doua la solduri finale..solduri initiale debitoare si creditoare. .. In acest fel este suficienta verificarea egalitatilor aratate. intre care trebuie sa existe egalitate.. exista: .rulaje cumulate debitoare si creditoare. . 1. . Printre 158 . Prima serie se refera la sume totale. c) Balanta de verificare cu trei serii de egalitati cuprinde urmatoarele coloane: .total sume debitoare si creditoare. BALANTA DE VERIFICARE CU PATRU SERII DE EGALITATI Simbolul Denumirea Solduri Rulaje Total sume Solduri conturilor conturilor initiale cumulate finale D C D C D C D C 101 . In cazul acestei balante se verifica egalitatea intre totalul sumelor debitoare cu totalul sumelor creditoare si intre totalul soldurilor debitoare cu totalul soldurilor creditoare.rulaje cumulate debitoare si creditoare. Total x Aceasta balanta. . Total x In functie de tipul conturilor pentru care se intocmesc. intre care trebuie sa existe egalitate. d) Balanta de verificare cu patru serii de egalitati este ceruta a fi intocmita de reglementarile contabile romanesti si cuprinde patru serii de egalitati: .total sume debitoare si creditoare. intre care trebuie sa existe egalitate. numarul lor fiind egal cu numarul de conturi sintetice care necesita dezvoltare in analitice. prin faptul ca in coloanele de suma preia totalul debitului si creditului contului. Structura grafica a acestei balante este urmatoarea: BALANTA DE VERIFICARE CU DOUA SERII DE EGALITATI Simbolul Denumirea Sume totale Solduri finale conturilor conturilor Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare 101 .solduri finale debitoare si creditoare. Balantele de verificare analitice se intocmesc lunar.solduri finale debitoare si creditoare.balante de verificare generale.balnte de verificare analitice. .b) Balanta de verificare cu doua serii de egalitati este o agregare/combinatie a balantei de sume cu cea de solduri.. . fara sa apara datele cu privire la rulajele conturilor in perioada la care se refera.

omisiunea inregistrarii unei sume. 462 „Creditori diversi”etc. iar daca este necesar chiar cu datele documentelor care au stat la baza inregistrarilor respective. cele analitice nu se bazeaza pe serii de egalitati..conturile care se dezvolta obligatoriu in conturi analitice sunt: 301 „Materii prime”. .01 . In practica. Balanta de verificare este un instrument indispensabil in activitatea contabila. 401 „Furnizori”. Intreprinderile au obligatia sa intocmeasca lunar o singura balanta de verificare generala (sintetica). Balantele de verificare generale cuprind toate conturile sintetice si contin 1-4 serii de egalitati valorice. Toate erorile de mai sus sunt descoperite in urma faptului ca nu se obtin egalitatile intre seriile balantei de verificare. ele urmarind doar corelatii intre contul sintetic si conturile analitice componente. cum ar fi: . Identificarea erorilor poate acea loc prin mai multe procedee.inregistrarea gresita a unei sume in unul din conturi.omisiunea inregistrarii unei operatiuni. dupa caz) trebuie sa fie egal cu soldul final debitor sau creditor al contului sintetic. dintre care cel mai utilizat este prin punctare. la unul din conturi. BALANTA DE VERIFICARE A CONTULUI „CLIENTI” Conturi analitice Denumirea TOTAL SUME conturilor analitice Debitoare Creditoare 411. 159 . Procedeul punctarii consta in verificarea prin confruntare a datelor integistrarilor cronologice efectuate in perioada dintre doua balante de verificare cu datele inregistrarilor sistematice. cel mai des intalnit tip il reprezinta balantele analitice de solduri cu un singur etalon de evidenta (valoric) sau cu doua etaloane de evidenta (cantitativ si valoric). 411 „Clienti”. In afara erorilor enumerate si care pot fi sesizate cu ajutorul balantei de verificare.. Spre deosebire de balantele de verifcare sintetice. sunt multiple erori ce nu pot fi depistate nici cu ajutorul acesteia. astfel: . 461 „Debitori diversi”. . deoarece cu ajutorul sau se pot depista multe din eventualele erori care s-au comis la inregistrarea operatiunilor economice in conturi.inregistrarea repetata a unei operatiuni. care contine toate conturile sintetice..stabilirea gresita a soldului unui cont. Slodul final (debitor sau creditor. . Balantele de verificare analitice asigura legatura dintre contul sintetic respectiv si conturile analitice in care acesta se dezvolta. .adunarea fresita a sumelor in cadrul articolelor contabile compuse. Total x Contul sintetic x Clienti Sold 2.

existente in patrimoniul intreprinderii la data la care aceasta se efectueaza. pot apare neconcordante intre datele contabile si realitatea faptica. cat si in creditul unor conturi..in cazul fuziunii sau incetarii activitatii.in alte situatii prevazute de lege. . b) inventariere partiala – cand numai anumite categorii de active si/sau pasive sunt supuse inventarierii Intreprinderile au obligatia sa efectueze inventarierea generala a elementelor de activ si de pasiv in urmatoarele situatii: .sustragerea.erorile de compensare. precum si bunurile cu orice titlu apatinand altor persoane juridice sau fizice. . masurare a diferitelor elemente de activ. 160 . de regula cu ocazia incheiereii exercitiului financiar.erorile de imputare. cantarire. pe parcursul functionarii lor. .la inceputul activitatii (avand ca obiect principal stabilirea si evaluarea elementelor patrimoniale ce constituie aportul in natura). 14. dupa sfera de cuprindere. inventarierea poate fi a) inventariere generala – cand toate activele si pasivele intreprinderii sunt supuse inventarierii. furtul sau distrugerea unor bunuri. Organizarea si efecturarea inventarierii Una din conditiile fundamentale cerute evidentei contabile este aceea de a reflecta prin datele sale realitatea. . contabilitatea se serveste de procedeul inventarierii. pe cale naturala a unor bunuri.greseli de inregistrare etc.cel putin o data pe an. Inventarierea are ca scop principal stabilirea situatiei reale a patrimoniului intreprinderii si cuprinde toate elementele patrimoniale.greseli in numarare. adica acele erori care constau in inregistrarea in plus sau in minus a unei sume in debitul unui cont cu repetarea aceleiasi erori in creditul altui cont. care constau in inregistrarea unor sume corecte atat in debitul. .2.modificari de volum. . Cauzele generatoare de diferente intre datele contabile si realitatea faptica (din teren) pot fi: . dupa caz. Chiar si in cazul respectarii principiului documentarii inregistrarilor contabile. In general. In scopul verificarii concordantei datelor contabile cu situatia reala si a desoperirii tuturor abaterilor/neconcordantelor dintre acestea. . Inventarierea reprezinta ansamblul operatiilor prin care se constata existenta tuturor elementelor de activ si de pasiv. greutate etc. care insa nu corespund continutului economic al operatiunii. cantitativ si valoric sau numai valoric.

d) inregistrarea in contabilitate a tuturor operatiilor aferente exrcitiului. dupa caz. comers in curs abandonate sau sistate. se inscriu in liste de inventariere. precum si pentru creantele si obligatiile incerte sau in litigiu se intocmesc. descrierea si evaluarea elementelor inventariate reprezinta inventarierea propriu-zisa. cu ocazia inventarierii se verifica realitatea soldurilor conturilor respective. 4. verificarii si confirmarii pe baza extraselor de cont sau punctajelor reciproce in functie de necesitati. Stabilirea diferentelor dintre datele inventarierii si cele ale evidentei contabile. Regularizarea plusurilor si minusurilor de inventar. cantarire. Pentru bunurile depreciate. prin numarare. e) efectuarea faptica a inventarierii. inutilizabile sau detetriorate. intocmirea planului de desfasurare a inventarierii. grupate pe gestiuni si categorii de bunuri. masurare sau prin alte mijloace de determinare a existentei faptice a acestora. f) determinarea rezultatelor inventarierii. Toate bunurile inventariate. c) pregatirea conditiilor necesare efectuarii inventarierii. Pentru toate celelalte elemente patrimoniale. Pregatirea inventarierii presupun executarea a doua categorii de lucrari: . b) organizarea si numirea persoanelor imputernicite sa efectueze inventarierea. Constatarea.. de regula.Constatarea. 161 . intreprinderile au urmatoarele obligatii principale: a) stabilirea perioadelor in care se realizeaza inventarierea.lucrari de natura organizatorica (numirea si pregatirea comisiei de inventariere. disponibilitatile aflate in conturile de la banci. care se semneaza de persoanele imputernicite sa efectueaza inventarierea. 2. g) valorificarea rezultatelor inventarierii.lucrari contabile (inregistrarea la zi a tuturor documentelor si verificarea exactitatii inregistrarilor in conturi cu ajutorul balantei de verificare). de depozitare sau pastrare a bunurilor. de regula. Cu ocazia inventarierii. Inventarierea in general este o lucrare de amploare care presupune parcurgerea succesiva a mai multor faze. fara desfacere sau greu vandabile. Fazele inventarierii in ordinea succesiunii lor sunt: 1. de activ si pasiv. Inventarierea se efectueaza la locurile de existenta. Pregatirea inventarierii.In legatura cu efectuarea in bune conditii a operatiunii de inventariere a patrimoniului.). pregatirea gestiunilor si a elementelor patrimoniale in vederea defasurarii in conditii cat mai bune a inventarierii etc. liste de inventariere separate. 3. . descrierea si evaluarea elementelor patrimoniale. precum si creantele si obligatiile fata de terti sunt supuse.

Evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face asa cum s-a prezentat in capitolul 4. Rezultatele inventarierii elementelor de activ si de pasiv, grupate dupa natura lor, se inscriu in registrul-inventar, care este un document contabil obligatoriu. Elementele de activ si de pasiv inscrise in registrul-inventar au la baza listele de inventariere, procesele-verbale de inventariere si situatiile analitice, dupa caz, care justifica continutul fiecarui post din bilant.
Registrul-inventar la data de 31 decembrie...
Nr. crt. Recapitulatia elementelor inventariate Valoarea contabila Valoarea de inventar Diferente din evaluare (de inregistrat) valoare Cauzel e dif. 5 6

1

2

3

4

Intocmit, Verificat,

Stabilirea plusurilor si minusurilor de inventar are loc prin compararea datelor inventarierii cu soldurile corespunzatoare ale conturilor sintetice si analitice. Comisia de inventariere verifica exactitatea lucrarilor de inventariere si consemneaza intr-un proces-verbal concluziile si propunerile facute in urma analizarii cauzelor diferentelor constatate. Procesul verbal al comisiei de inventariere se aproba de conducatorul intreprinderii pentr a se trece la ultima faza a inventarierii. 14.3. Regularizarea si inregistrarea diferentelor constatate la inventariere Intreprinderea are obligatia inregistrarii in contabilitate atat a plusurilor, cat si a minusurilor constate cu ocazia inventarierii. A. Inregistrarea plusurilor de inventar: a) inregistrarea plusurilor de inventar la imobilizarile necorporale: - imoblizarile necorporale de natura cheltuielilor de dezvoltate:
203 „Cheltuieli de dezvoltare” = 4754 „Plusuri de inventar de natura imobilizarilor”
162

- imobilizarilor necorporale constand in programe informatice si alte imobilizari necorporale: 208 „Alte imobilizari necorporale”= 4754 „Plusuri de inventar de natura imobilizarilor” b) inregistrarea plusurilor de inventar la imoblizarile coroprale: - plusurile de inventar constatate la instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii: 213 „Instalatii tehnice, mijloace = 4754 „Plusuri de inventar de natura imobilizarilor” de transport, animale si plantatii” - plusurile de inventar constatate la mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale: 214 „Mobilier, aparatura birotica = 4754 „Plusuri de inventar de natura imobilizarilor” echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si a altor active coroprale” c) inregistrarea plusurilor de inventar la stocuri: - la materii prime: 301 „Materii prime” = 601 „Cheltuieli cu materiile prime” - in mod identic se procedeaza cu plusurile celorlalte tipuri de stocuri de materiale, numai ca in debit vor apare conturile respective de stocuri (302, 303), iar in credit cele de cheltuieli aferente stocurilor in cauza (602, 603). - la produse finite: 345 „Produse finite” = 711 „Venituri aferente costurilor de produse” - la semifabricate si produse reziduale, in debit apare contul 341 „Semifabricate” si respectiv contul 346 „Produse reziduale”, iar in credit la ambele articole contabile apare contul 711 „Venituri aferente costurilor de produse”. - la marfuri: 371 „Marfuri” = 607 „Cheltuieli privind marfurile” - la ambalaje: 381 „Ambalaje” = 608 „Cheltuieli privind ambalajele”

163

B. Inregistrarea minusurilor de inventar Activele constate minus in gestiune se scot din evidenta la data constatarii lipsei acestora.
a) la imobilizarile corporale scoase din evidenta: - la constructii: % 658 Alte cheltuieli de exploatare” 281 „Amortizari privind imobilizarile necorporale” = 212 „Constructii”

In contul 658 „Alte cheltuieli de exploatare” se inregistreaza valoarea neamortizata a constructiilor scoase din evidenta, iar in contul 281 „Amortizari privind imobilizarile necorporale” se inregistreaza amortizarea constructiilor scoase din evidenta. - la celelalte imobilizari corporale articolul contabil are in debit aceleasi conturi ca mai sus, iar in credit apare contul de imobilizari corporale la care se refera scoaterea din evidenta. b) la stocuri se face prin folosirea articolelor contabile inverse celor aratate pentru plusurile de inventar. In cazul in care se impune imputarea unor bunuri constatate lipsa la inventariere (sau cu alta ocazie) se face si inregistrarea urmatoare:
461 „Debitori diversi” = % 758 „Alte venituri din exploatare” 4427 „TVA colectata”

In creditul contului 758 „Alte venituri din exploatare” se inregistreaza costul de achizitie al bunului respectiv la data constatarii pagubei, iar in creditul contului 4427 „TVA colectata” se inregistreaza suma rezultata din aplicarea cotei legale de TVA asupra costului de achizitie al bunului respectiv, valabila la data constatarii pagubei. Daca debitorul este un angajat al intreprinderii, atunci in locul contului 461 „Debitori diversi” se va folosi contul 428 „Alte datorii si creante in legatura cu personalul”. 14.4. Intocmirea bilantului contabil Pe baza registrului-inventar si a balantei de verificare intocmite la 31 decembrie se intocmeste bilantul care face parte din situatiile financiare anuale, ale carui posturi trebuie sa corespunda cu datele inregistrate in contabilitate, puse de acord cu situatia reala a elementelor de activ si de pasiv stabilita pe baza inventarului.
164

activele imobilizate. . . insa informatiile sale sunt limitate tocmai de caracterul lor sintetic si generalizator. . . Reamintim ca pentru intreprinderile cu un patrimoniu mai consistent (active totale de peste 3. Bilantul prezinta intr-o forma sintetica si generalizata pozitia financiara a intreprinderii.informatii privind salariatii si membrii organelor de administrare. se intocmesc situatii financiare anuale simplificate care cuprind: . conducere si de supraveghere. cifra de afaceri neta de peste 7.notele explicative la situatiile financiare anuale. In cazul celorlalte intreprinderi decat cele la care s-a facut referire mai sus.000 euro. . Pentru a se prezenta si alte aspecte ale activitatii desfasurate de intreprindere. .alte informatii.650.situatia fluxurilor de numerar.situatia creantelor si datoriilor. Prezentam in continuare modelul pentru trei din aceste note care au legatura directa cu bilantul.participatii si surse de finantare.analiza rezultatului din exploatare.Intocmirea propriu-zisa a bilantului presupune centralizarea soldurilor conturilor de la 31 decembrie prin insumare algebrica pe fiecare pozitie de bilant in ordinea indicata de formularul emis de Ministerul Finantelor. .contul de profit sau pierdere. Pentru fiecare element de bilant trebuie prezentata si valoarea aferenta elementului corespondent pentru exercitiul financiar precedent. . . .000 euro – adica dublul activelor – si peste 50 de salariati) situatiile financiare anuale cuprind: .bilant prescurtat.300. Notele explicative la situatiile financiare anuale trebuie sa acopere informatii referitoare cel putin la: . . .exemple de calcul si analiza a principalilor indicatori economicofinanciari.provizioane. . . politici si metode contabile.principii.situatia modificarilor capitalului propriu.repartizarea profitului.cont de profit sau pierdere. aceasta are obligatia intocmirii si a unor note explicative la situatiile financiare anuale.note explicative la situatiile financiare anuale simplificate.bilantul. 165 . .

Nota 1 Active imobilizate Denumirea elementulu i de imobilizar e Valoarea bruta Ajustari de valoare (amortizari si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare) Sold la Ajustari Reducer Sold la inceputul inregistrat i sau sfarsitul exercitiulu e in cursul reluari exercitiulu i financiar exercitiulu i financiar i financiar 5 6 7 8=5+6-7 Soldul la inceputul exercitiulu i financiar 1 Crester i Cedari. transferur i si alte reduceri 3 Sold la sfarsitul exercitiulu i financiar 4=1+2-3 0 2 Nota 2 Provizioane Denumirea provizionului Soldul la inceputul exercitiului financiar 1 Transferuri in cont 2 din cont 3 Sold la sfarsitul exercitiului financiar 4 = 1+2-3 0 Nota 5 Situatia creantelor si datoriilor Soldul la sfarsitul exercitiului financiar 1=2+3 Termen de lichiditate Sub 1 an Peste 1 an 2 3 Creante 0 Creante 0 Soldul la sfarsitul exercitiului financiar 1=2+3+4 Termen de exigibilitate Sub 1 an 1-5 ani Peste 5 ani 2 3 4 166 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful