You are on page 1of 5

GAVANESCU CATALIN

Complementul este partea secundară de propoziţie care determină un verb, un
adjectiv, un adverb sau o interjecţie. Complementele se clasifică în :
complemente necircumstanţiale directe şi indirecte şi complemente
circumstanţiale de loc, de timp, de mod, de scop, de cauză, consecutiv,
condiţional, instrumental.

I) Complementul direct - arată obiectul asupra căruia se exercită direct acţiunea
exprimată de verb.
Întrebări : pe cine?,ce?, ultima dintre ele întâlnindu-se şi în cazul subiectului.
Diferenţa se face astfel: dacă propoziţia are un subiect exprimat sau
neexprimat, atunci partea de vorbire care răspunde la întrebarea “ce ?” este
complement direct.
Complementul direct se exprimă prin:
a) substantive, pronume sau numerale în cazul acuzativ precedate sau
nu de prepoziţia pe.
CD CD
ex.: Am văzut-o pe eleva mea în parc.
vb. pr. prep.+subst.Ac

CD CD pe cine?
Pe cei doi îi cunosc bine.
prep. nr.card. pr. vb.

b) verb la modurile infinitiv,supin sau gerunziu.

PV ce? CD
ex.: Aud cântând.
vb. vb. gerunziu
Obs.: dacă un verb acceptă CD atunci el este un verb tranzitiv.
II) Complementul indirect - arată obiectul asupra căruia se răsfrânge indirect
acţiunea exprimată de verb. Se clasifică în :
- complement indirect în dativ;
- complement indirect cu prepoziţie.
Complementul indirect în dativ (cui?) se exprimă prin substantive, pronume sau
numerale în cazul dativ.

ex. : Dau copiilor câte o bomboană.
vb. subst.
CI
Acestuia i s-a făcut foame.
pr. dem.D vb.

Complementul indirect cu prepoziţie (pe ce?, cu cine ?, cu ce ?, de cine ?, de
ce ?, pentru cine ?, pentru ce ?, despre cine ?, despre ce ?) se exprimă prin :
- substantive, pronume sau numerale în cazul acuzativ cu prepoziţie ;
ex. : Vorbeşte despre tine frumos.
vb. prep.+pr.pers.Ac.

- verb la un mod nepersonal ;
ex. : S-a plictisit de aşteptat.
vb. vb.la supin

- adjectiv precedat de prepozitie ;
ex. : Din gri s-a făcut alb.
adj.Ac.

Există un tip special de complement indirect în genitiv exprimat prin
substantive, pronume sau numerale precedate de prepoziţii.
ex.: Au complotat contra acestuia.
vb. pron. dem.G.

III) Complementele circumstanţiale – arată o circumstanţă (împrejurare) în care
se petrece acţiunea. Pot fi:
a). complement circumstanţial de loc; întrebări: unde?, de unde ?, până unde ?.
Se exprimă prin:
1) substantive, pronume sau numerale în cazul acuzativ precedate de
prepoziţie; ex.: Mergem la şcoală. prep.+subst.Ac CCL
2) substantive, pronume sau numerale în cazul genitiv precedate de
prepoziţiile: deasupra, de-a lungul, dedesubtul, de jur împrejurul, în
stânga ; CCL
ex.: Deasupra acestuia locuiesc eu.
prep.+pr.dem.G.

3) substantive in cazul dativ (D locativ);
CCL
ex.: Stai locului!
4) pronume personal sau reflexiv în cazul dativ (posesiv);
CCL
ex.: Înaitea-mi se întindea o pădure.
prep.+pr.D.posesiv
5) adverbe si locuţiuni adverbiale de loc;
CCL
ex.: Aici nu mai avem ce face.
adv.de loc

b). complement circumstanţial de timp; întrebări : când?, de când ?, până
când ?, de cât timp ?. Se exprimă prin :
1) substantive, pronume sau numerale în cazul acuzativ cu sau fără
prepoziţie;
CCT
ex.: Două zile a lipsit.
subst.Ac.
CCT
După el a venit şi mama.
prep.+pron.Ac.
2) substantive, pronume sau numerale în cazul genitiv precedate de
prepoziţie; CCT
ex.: Nu mai bea apa înaintea mesei.
prep.+subst.G.
3) adjective cu prepoziţie;
CCT
ex.: De mic era neastâmpărat.
adj.Ac.
4) adverbe şi locuţiuni adverbiale de timp;
CCT
ex.: Ieri a început să plouă.
adv.de timp
5) verbe la un mod nepersonal;
CCT
ex.: Înainte de a scrie învaţă !
prep.+vb.la infinitiv
c). complement circumstanţial de mod; întrebări: cum ?, în ce mod ?. Se
exprimă prin :
1) substantive pronume sau numerale în cazul acuzativ precedate de
prepoziţie; CCM
ex.: Lucrează cu grijă.
prep.+subst.Ac.
2) substantive pronume sau numerale în cazul dativ precedate de prepoziţie;
CCM
ex.: Se poartă asemenea celor doi.
prep.+nr.D.
3) adverbe şi locuţiuni adverbiale de mod;
CCM
ex.: A învăţat bine astăzi.
adv.de mod
4) interjecţie;
CCM
ex.: Merge lipa-lipa.
interj.
5) verb la un mod nepersonal;
CCM
ex.: Vine alergând.
vb.G.
d). complement circumstantial de cauza;întrebări:din ce cauză?, din ce pricină?.
Se exprimă prin:
1) substantive, pronume sau numerale în cazul acuzativ precedate de pre-
poziţie CCC
ex.: A luat-o la goană de frică.
prep.+subst.Ac.
2) substantive, pronume sau numeral în cazul genitiv precedate de locu-
ţiunile prepoziţionale “din cauza” sau “din pricina”.
ccc
ex.: Din cauza alor săi a întârziat la şcoală.
loc.prep.+pron.pos. G
3) adjectiv în cazul acuzativ
CCC
ex.: De leneşă ce este nici nu-şi spală vasele.
adj. Ac.
4) verb la un mod nepersonal
CCC
ex.: Alergând după tramvai a căzut.
vb. ger.
5) locuţiunile adverbiale de cauză: “pentru aceasta”, “de aceea”, “de-aia”.
CCC
ex.: De aceea a lipsit de la şcoală pentru că este bolnav.
loc. adv.

e). complement circumstanţial de scop;întrebări:cu ce scop?.Se exprimă prin:
1) substantive, pronume sau numerale în cazul acuzativ precedate de
prepoziţie. CCS
ex.: A cules flori toată ziua pentru cei doi.
prep.+nr.Ac
2) substantive, pronume sau numerale în cazul genitiv precedate de locu-
ţiunile prepoziţionale “cu scopul”, “în scopul”.
CCS
ex.: În scopul obţinerii unor rezultate foarte bune munceşte din greu.
loc.prep.+subst.G
3) verb la un mod nepersonal.
CCS
ex.: A plecat la piaţă pentru a-şi cumpăra fructe.
vb.inf.
4) locuţiunile adverbale de scop:”de aceea”, “pentru aceea”, “de-asta”,
“de-aia”.
CCS
ex.: De-aia nu a venit la mine, ca să nu ne certăm.
loc.adv.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate