JACQUES SALOME

1 Curajul de a fi tu însuti Arta de a comunica conştient

JACQUES SALOME este psihosociolog formator scriitor şi poet! "i#a o$%inut licen%a în psihiatrie social& la Ecole prati'ue des (autes Etudes en Sciences Sociales )*aris+! Este fondatorul Centrului de formare în rela%ii mterumane ,Le -egard fertile. de la -oussillon#en#*ro/ence unde pred& $un& parte dintre cursurile de formare! A predat timp de 01 ani la Uni/ersite de Lille 222! Jac'ues Salome doreşte s& transforme comunicarea într#o materie de sine st&t&toare ce se pred& în şcoli şi crede în respon#sa$ili3area indi/idului în /ederea cre&rii unor rela%ii s&n&toase printr#o comunicare acti/&! "i#a început cariera în domeniul rela%iilor interumane pornind de la cercet&rile şi lucr&rile ce apar%in curentului psihologic umanist repre3entat de Cari -ogers! La începuturile carierei sale s#a folosit de psihanali3& mergînd pe direc%ia propus& de Milton Enc4son pentru care inconştientul este un re3er/or de resurse şi nu o component& întunecat& a psihicului în primele sale cursuri de formare Jac'ues Salome a folosit tehnici corporale cum ar fi Rebirth, $ioenergia sau mijloacele de e5presie scenic& precum psihodrama! 6up& aceste numeroase e5perien%e ajunge la o metod& personal&! El creea3& un sistem teoretico#practic de3/oltînd concepte şi instrumente proprii! Astfel ia naştere metoda ES*E-E )Energie Specific& *entru o Ecologie -ela%ional& Esen%ial&+! Scopul demersurilor sale pedagogice şi educati/e nu este acela de a da sfaturi ci de a stimula reflec%ia personal& şi maturi3area de a declanşa tre3irea conştiin%ei şi luarea de po3i%ie fa%& de sine şi fa%& de ceilal%i! *unctul de plecare este e5primarea personal&! A format pîn& în pre3ent peste 78888 de asisten%i sociali medici psihologi şi consultan%i! A %inut conferin%e şi cursuri de formare şi are discipoli )moderatori în metoda ES*E-E şi formatori de moderatori+ în 9ran%a :elgia Que$ec El/e%ia 2nsulele -eunion! Este autor a peste ;8 de c&r%i coautor al unor lucr&ri de referin%& despre comunicare şi cuplu teoretician în cadrul Asocia%iei pentru Comunicare -ela%ional& prin Ascultare Acti/&! C&r%ile sale au fost traduse în <= de lim$i inclusi/ în lim$a rom>n& (Vorbeşte-mi, am atîtea să-ţi spun, Dacă m-as asculta, mas înţelege, ap&rute la editura Curtea ?eche+!

*refa%& 6ac& omul este o trestie gînditoare conform dictonului consacrat omenirea este pe cale s& de/in& o re%ea gînditoare iar acest proces ne o$lig& mai mult ca niciodat& s& reflect&m la $una func%ionare a sistemului pe care se $a3ea3&@ comunicarea! La fel cum e5ist& sisteme precum cel circulator respirator sau ner/os care asigur& $una func%ionare a /ie%ii interne a organismului uman tot astfel ne putem imagina e5isten%a unui sistem îns&&rcinat cu $una func%ionare a acestui corp colecti/ care este într#o oarecare m&sur& organismul e5terior al omului integrat în societate A un sistem constituit din legi care în m&sura în care sînt cunoscute şi aplicate asigur& echili$rul grupului si prin e5tensie al speciei sau dimpotri/& îl desta$ili3ea3&! Acest sistem este comunicarea!

2 Societatea este constituit& din leg&turi de schim$ şi din ritualurile care le gu/ernea3&! Cunoaşterea acestora face o$iectul de studiu al psihosociologiei şi tocmai de aceea Jac'ues Salome care şi#a cîştigat o $ine meritat& reputa%ie în acest domeniu ne poate ajuta s&#0 în%elegem oferindu#ne pre%ioasa sa contri$u%ie! 6ar orice form& de cunoaştere a omului este si un permanent omagiu adus frumuse%ii iar Jac'ues Salome are darul de a se l&sa cuprins de aceast& ,stare poetic&. care face din opera sa crea%ia unui artist /i3ionar! 9ormator în rela%iile interumane el este pentru epoca noastr& un ,profet social. ale c&rui scrieri inspirate încearc& s& ne de3/&luie mecanismele /ie%ii omului pentru care comunicarea este o necesitate! 6e la un asemenea ini%iator în uni/ersul rela%ional aştept&m s& ela$ore3e o teorie şi o metodologie asupra comunic&rii conştiente la care ar tre$ui s& recurgem pentru a preg&ti s& tr&im mai $ine întru încununarea re%elei gînditoare! *roiect comun întregii specii re%ea %esut& din informa%ii din fiin%e umane care sta$ilesc leg&turi între ele este de o importan%& primordial& s& punem şi s& consolid&m $a3ele acestei ştiin%e a se citi ale acestei arte care este comunicarea la în-demîna tuturor, pe scurt s& enun%&m un ansam$lu de reguli menite s& ,trase3e autostr&3ile drepte ale informa%iei.!!! Cum omul prin natura sa nu este menit singur&t&%ii ci /ie%ii în grup el s#a confruntat înc& de la început cu necesitatea de a crea în acest /îrtej al diferen%elor structuri si reguli care s& respecte drepturile fiec&ruia! Jac'ues Salome ne ini%ia3& în descoperirea acestor reguli si legi f&cîndu#ne martorii propriei sale de3/olt&ri si confiden%ii e5perien%elor sale! 6incolo de aceasta a/em în fa%& mai mult decît o teorie o metodologie practic& o disciplin& a transform&rii care pentru a comunica în mod conştient pare s& cear& tuturor /igilen%& şi hot&rîre! :uddhismul ne#a în/&%at prin practica ?ipassana de e5emplu cum s& e/olu&m transformînd respira%ia într#un act conştientB Jac'ues Salome ne propune o disciplin& oarecum identic& transformînd sistemul de comunicare de la ni/elul angrenajului social într#un demers conştient! 9&r& îndoial& c& a/em de#a face cu o întîlnire pe prim rang pe care la începutul celui de#al treilea mileniu ar fi $ine s& nu o rat&m si pe care editura -elie a/ea datoria de a o e5pune! Ce alt am$asador mai $un ar fi putut g&si pentru deschiderea acestei noi colec%ii menite s& difu3e3e /alorile conştiin%ei în toate domeniile de acti/itate şi de reflec%ie a omului social decît cel care şi#a consacrat /ia%a r&spîndirii acestor /alori şi care a ştiut s& emo%ione3e atî%ia si atî%ia oameni afla%i în c&ut&ri! Cn aceast& er& de tran3i%ie tre$uie s& în%elegem sau s& re#în%elegem ,apelul lansat prin mii de santinele.B aici este cel al unui ,înso%itor al marilor treceri. şi dac& este /or$a despre curajul de a fi tu însu%i este /or$a şi despre demnitatea mai su$til transmis& de a fi cel&lalt din sine! *entru cei care uneori caut& prea departe drumul spre caritate aceast& in/ita%ie la comunicarea conştient& poate foarte $ine s& deschid& drumul ,noilor comunicatori.! D?AE AMA-

3 Pentru fiecare dintre noi, Fiecare cale de căutare personală Dispune de un loc în spaţiul-timp din ni!ers" Fiecare e#istenţă are de $ucat un rol %n marca coregrafie cosmică a istoriei omenirii" Fiecare drum al !ieţii, întins între cer şi părnînt, &rasea'ă !olute şi arabescuri, &ornade sau circum!oluţiuni mişcătoare, (upus fiind aspiraţiilor contradictorii între ancorare sau înrădăcinare, elan sau 'bor" Rătăcirile noastre oscilea'ă între înaintare către ceilalţi, )i retragere, întoarcere sau concentrare asupra sinelui" *e căutăm prin salturi succesi!e, &rei paşi înainte şi uneori doi înapoi +tunci cînd nu trebuie să facem un salt lateral" ,ăutarea nesfîrsită a ce e mai bun în sine se în!îrte în encla!a libertăţii oferite fiecăruia între datorie şi credit, uşurare si autonomie, -a limita dintre definit si nedefinit, Dintre trecut si !iitor, între răsăritul şi apusul fiecărei f iinţe" 2ntroducere Orice demers spiritual ne îndeamn& mai întîi la purificare şi la de3/&luire ne in/it& s& postim cu inima şi s& ajun&m cu sufletul! Chiar dac& impune renun%area la ilu3ii el nu ne scuteşte de o munc& de arheologie personal& adic& de o medita%ie asupra trecutului nostru asupra fidelit&%ilor repeti%iilor şi moştenirilor noastre! "i nu ne fereşte de o clarificare a con/ingerilor noastre de o e5plorare a capcanelor şi neîn%elegerilor care ne leag& de mîini şi de picioare sau ne pun $e%e în roate în rela%iile cu cel&lalt sau cu noi înşine! Are la $a3& o perioad& de ucenicie pentru a ne da repere solide şi puncte de ancorare ferme pentru a ne ajuta s& ne situ&m în la$irintul numeroaselor solicit&ri ale /ie%ii contemporane! S& ne d&m seama de posi$ilitatea unei comunic&ri rela%ionale sau s& comunic&m conştient@ în aceast& carte este /or$a tocmai despre asumarea responsa$ilit&%ii pentru a conştienti3a şi a ne angaja în rela%ii mai deschise! Mi#am dorit s& ofer cîte/a $orne pornind de la parcursul meu si de la cel al fiin%elor care mi#au marcat /ia%a! *entru c& setea de semnifica%ie care ne st&pîneşte în anumite momente ale /ie%ii se înşal& adesea si poate fie s& se as#tîmpere cu $&uturi gustoase si mieroase dar îm$&t&toare şi to5ice fie s& se sting& în r&spunsuri e5cesi/e! 6ac& prosperitatea se atinge printr#o împlinire interioar& atunci aceast& împlinire tre$uie totuşi s& se poat& transpune într#o e5perien%& a cotidianului %esut& şi amalgamat& dintr#o re%ea de rela%ii acti/e şi creatoare cu sine şi cu ceilal%i! 2n acelaşi timp orice demers spiritual fondat deopotri/& pe aspira%ia la transcenden%& si pe ne/oia de aprofundare ne conduce c&tre de3golire! Ee paşte riscul unui şoc şi al unei în#tîlniri dureroase şi $ul/ersante cu propria nuditate psihic&! Aceast& a/entur& ne confrunt& cu lipsurile noastre afecti/e cu e5cesele noastre cu /idul de identitate cu ap&sarea certitudinilor cu dorin%ele si lacunele noastre cu insignifian%a /a# lorilor noastre cu golurile si caren%ele noastre dar în acelaşi timp cu h&ul din noi şi monştrii noştri interiori pentru a ne putea deschide A aceasta este speran%a care m& anim& A c&tre o întîlnire cu aceast& parte de di/initate care îşi cere dreptul la integrare în totalitate! 2n aceste momente de insta$ilitate de durat& sau tran3itorie care caracteri3ea3& orice schim$are este de dorit şi chiar necesar s& c&ut&m repere /alide şi /erificate pentru a ne men%ine la suprafa%& ancora%i pe linia noastr&! -epere demne de acest nume

)c&utarea unui itinerar+care tine de la c&utarea ade/&rului cu riscul unei adapt&ri pîn& la necesitatea unei de3goliri! Fre$uie s& cre&m un spa%iu larg în noi înşine pentru a ne naşte întru acceptare! Chiar dac& practica este pre3ent& în e5isten%a mea nu despre ea /reau s& /or$esc ci /reau s& e5pun o germinare@ a mea din cei G8 de ani de /ia%&! %n străfundurile materiei.c&utarea.1. adică de sensul pe care i-l atribuim. în străfundurile informaţiei oare !om mai şti să !edem conştiinţa.4 care f&r& s& ne dicte3e pasul urm&tor s& ne fie $orne pentru necesit&%ile drumului lumini care s& ne ajute s& p&str&m drumul $un f&r& a ne stînjeni totuşi . .itinerare.6ac& nu ai $&trîni tre$uie s& %i#i cumperiI. în străfundurile energiei. Vom şti să !edem că informaţia însăşi depinde de conştienti'area ei. am ştiut să !edem energie. HA?2E.EMMAEUELL2 Cap. şi elanul între$&rilor! Cu atît mai mult cu cît în jurul aspira%iei la în&l%are spiritual& mişun& amenin%&rile@ $oala idealismului decolarea nu întotdeauna controlat& c&tre st&ri de conştiin%& diferite sau ateri3&rile for%ate pe nisipurile mişc&toare ale cotidianului sec! în acest sfîrşit de secol mondiali3area galopant& şi e5pansiunea /ertiginoas& a re%elelor de comunica%ii în toat& lumea ne împing A si pe copii si nepo%ii noştri înc& şi mai mult A spre a ne l&sa prad& atotputerniciei infantile cînd aceasta ne face s& confund&m s&r$&torirea cu consu#matorismul şi ne determin& sa flirt&m periculos cu propriile noastre frontiere interioare! Ce lung si pres&rat cu capcane este drumul c&tre g&sirea unui sens pentru manifest&rile $anale si impre/i3i$ile ale /ie%ii pentru a dep&şi aparen%ele pentru a ajunge la un acord înainte de a de/eni noi înşine i3/oare /a tre$ui s& na/igam pe $îj$îite sau s& fim îndruma%i pentru a ne g&si calea! Calea se pre3int& cînd ca un spa%iu imens între credin%e si certitudini cînd ca un drum îngust pe care se confrunt& intui%ii o$ser/a%ii si e5perien%e înainte de a ne tre3i a/em de parcurs o întreag& . Naşterile din viaţa mea 6ac& m& gîndesc la tot ce ştiu despre mine de cînd îmi aduc aminte am sentimentul c& /ia%a mea nu a fost decît o succesiune de naşteri o suit& de etape marcate fiecare cu o nou& $orn& al$& a unei importante tre3iri de conştiin%& fun# damental& pentru de3/oltarea mea! Astfel /ia%a mea pare un parcurs str&$&tut de naşteri apari%ii şi /eniri pe lume care au contri$uut la facerea omului care am de/enit ast&3i! 6espre cîte/a dintre aceste naşteri /& /oi /or$i acum pentru c& fiecare dintre ele este în acelaşi timp pilon de sus%inere impuls şi chemare c&tre o /ia%& mai plin&! Copilul care am fost omul care am de/enit şi cel care de/in schim$îndu#m& în fiecare 3i cîte pu%in toate sînt re3ultatul acestor naşteri! Si dac& ast&3i sînt atît de pasionat de rela%iile interumane dac& /i3iunea mea asupra comunic&rii deşi pu%in utopic& este mereu de actualitate intact& şi la fel de necesar& dac& sînt atît de hot&rît s& induc fiec&ruia dorin%a de a în/&%a comunicarea în rela%iile interpersonale A de e5emplu s& de/in& un o$iect de studiu în şcoli la fel ca matematica istoria geografia sau france3a A tot acest entu3iasm pro/ine din înt>lnirile uimirile si descoperirile care s#au i/it pe parcursul /ie%ii mele la orice /îrst&! "i simt c& pot s& m& mai nasc de multe ori de aici înainte pentru alte e5perien%e de /ia%&! Foate aceste naşteri se /or sprijini pe cîte/a $orne repere ferme pe care mi le# am format întorcîndu#m& mereu la în%elepciunea legendar& a $unicii mele şi injonc%iunea aserti/&@ . am ştiut să !edem informaţia.

aud şi acum cu/intele pe care le rosteau deasupra capului meu! în cealalt& apare un copil cu capul ras cu aerul unui ocnaş sau al unui cerşetor g&tit cu un palton /echi cu pumnii strînşi în $u3unare cu pri/irea dur& şi 3îm$ind for%at! 2ntre aceste dou& momente!!! se n&scuse fratele meu! Naşterea întru prietenie *e la şapte ani a/eam un /ecin Marcel care a de/enit prietenul meu .de /iat& si de moarte.S&#0 m&nînci nu alta de scump ce e.5 Simt c& în mine sînt înscrise profund cîte/a reguli de /ia%& c&rora m& str&duiesc s& le fiu fidel şi pe care m& angaje3 s& le respect cu prioritate oricare ar fi urgen%ele sau constrînge#rile care apas& asupra mea! *rintre acestea se num&r&@ J admira%ia si uimirea f&r& limite în fa%a copiilor şi a eforturilor lor de a de/eni fiin%e autonome adulte creatoareB J respectul profund pentru femei pentru misterul şi genero3itatea lorB J preocuparea permanent& de a#mi asuma responsa$ilitatea pentru ce mi se întîmpl&B J con/ingerea de/enit& de nestr&mutat c& asemeni oric&rei fiin%e umane sînt purt&torul unui dar fa$ulos cel al /ie%ii care mi#a fost l&sat& în grij& înc& de la conceperea mea! 6ar imaterial dar foarte real şi tangi$il alc&tuit dintr#o sum& dintr#o mas& de energie şi de iu$ire uni/ersal& care mi#a fost încredin%at& si fa%& de care am datoria asemeni oric&rui alt $&r$at sau femeie s& o de3/olt într#o form& unic& cu toat& li$ertatea posi$il&! Cntr#ade/&r %ine de responsa$ilitatea mea@ J fie s& consum pur şi simplu s& risipesc aceast& iu$ire şi aceast& energieB J fie s& le amplific si s& le de3/olt! Urrnînd una dintre aceste dou& c&i pentru care /oi fi optat în func%ie de orientarea pe care am dat#o principalelor preocup&ri din /ia%a mea în momentul marii treceri c&tre ce# l&lalt t&rîm sau c&tre o alt& stare altfel spus la sfîrşitul ciclului meu de /ia%& /oi reda materiei uni/ersale 3estrei comune diminuat& sau îm$og&%it& aceast& re3er/& de energie şi iu$ire care mi#a fost ini%ial l&sat& în grij&! Asumarea responsa$ilit&%ii de a m& implica şi de a ac%iona a fost consecin%a faptului c& am de/enit conştient c& /ia%a mea a fost o succesiune de naşteri! "i acestea au fost atît de numeroase surprin3&toare impre/i3i$ile si /ariate încît de fiecare dat& mi#au stîrnit uimirea şi entu3iasmul dincolo de disperarea de3echili$rul şi îndoiala pe care mi le#au pro/ocat! Naşterea întru gelozie Una dintre primele naşteri din /ia%a mea de care îmi amintesc a fost cea întru confu3ie gelo3ie si haos în momentul /enirii pe lume a fratelui meu! A/eam patru ani şi deodat& reperele mele o$işnuite s#au spul$erat! *re3en%a mamei nu mai era aceeaşi mirosurile 3gomotele şi ritmul casei se schim$aser&! :rusc am c&p&tat sentimentul c& nu mai a/eam nici o importan%& c& nimeni nu m& putea iu$i cu atît mai pu%in mama mea pentru c& ea nu mai a/ea ochi decît pentru el acest intrus care tocmai îmi in/adase uni/ersul! Ast&3i ştiu A nu doar la ni/el ra%ional ci la ni/elul emo%ional de acum A ca eram iu$it c& mi se acorda toat& aten%ia necesar&B dar pentru sensi$ilitatea mea de copil de patru sau cinci ani aceast& e5perien%& a fost teri$il& şi terifiant& o ade/&rat& re/olu%ie! 6ou& fotografii p&strate cu sfin%enie în al$umul de familie stau m&rturie pentru aceast& perioad& într#una dintre ele apare un $&ie%el $lond 3îm$itor adora$il îm$r&cat în costum de marinar! . cum ne declar&m la acea /îrst&! Al&turi de el am descoperit ce înseamn& s& ai încredere s& î%i respec%i cu/întul dat s& fii solidar într#o prietenie s& sim%i siguran%a pe .

+ şi un cer imens atît de luminos încît î%i lua ochii! Acolo am descoperit lectura! *&rin%ii mei a/eau o condi%ie e5trem de modest& nici unul dintre ei nu a/ea studiiB doar cî#te/a cunoştin%e elementare de ortografie aritmetic& şi foarte mult $un sim% cam asta era 3estrea lor! Fotuşi în mod bi'ar.6ac& este scris înseamn& c& este ade/&rat. era conclu3ia respectuoas& a mamei printr#o formulare în care considera%iile morale şi ci/ice amprente ale sentimentului datoriei şi supunerii %ineau loc de organi3are metodic& a cau3elor şi efectelor şi trecea înaintea gîndirii logice sufo#CCnd orice urm& de spirit critic! La sanatoriu unde nu m& deplasam decît pe un pat rulant am descoperit li$ertatea fa$uloas& pe care %i#o ofer& lectura despre c&l&torii imaginare posi$ilitatea de a te identifica cu eroii de a crea lumi de a imagina situa%ii pîn& la cele mai mici detalii sau de a f&uri destine! Ce perioad& minunat&I Cei din jurul meu sînt adesea uimi%i cînd .fundul de m&gar. tn ei s&l&şluia sentimentul de pioşenie şi ade/&r a$solut în fa%a cu/întului scris! .6 care %i#o d& acceptarea necondi%ionat&! Eram iu$it şi acceptat aşa cum eram si nu aşa cum /oiau al%ii s& fiu! Eram nedesp&r%i%i ceea ce înseamn& c& respiram aceleaşi emo%ii si ne minunam de aceleaşi descoperiri! Eu sau el era totuna înfruntam /ia%a in/inci$ili indestructi$ili si încre3&tori! Locuiam într#un cartier muncitoresc unde i3$ucneau adesea certuri între copii@ ri/alit&%i pentru teritorii pentru suprema%ie pentru modele! Lupta se d&dea mai mult în imagina%ia noastr& decît în realitate dar uneori se l&sa cu /iolen%&! Mi#am pierdut un dinte în timpul unei astfel de înc&ier&ri cu praştia!!! iar corpul meu poart& numerose urme ale cicatri#celor din acea perioad&! 6ar a/eam certitudinea a$solut& c& orice s#ar întîmpla puteam conta pe Marcel m& puteam $a3a pe el pentru a înfrunta orice peripe%ie din /ia%a mea de copil! Naşterea întru îndrăgostire A/eam tot şapte ani! *e ea o chema Michele şi locuia foarte aproape de noi! 6iminea%a cînd o /edeam tra/ersînd strada pentru a merge la scoal& o urm&ream şi apoi f&ceam un ocol destul de mare pentru a nu fi ne/oit s& trec prin fa%a şcolii de fete! 6in pudoare jen& sau un sentiment prea acut al diferen%ei! Cîte emo%ii şi cît& tul$urare cînd drumurile noastre se intersectauI 6intr#o dat& timpul se dilata aerul de/enea mai /iu mai pur parc& toate for%ele naturii se tre3eau ca pentru a face s& e5plode3e corpul meu de/enit $rusc prea strimt! Uni/ersul cele$ra tr&irile si ilu3iile mele! Sa/oarea clipei /i$ra%iile ine5prima$ilului paleta de culori a fiec&rui moment!!! toate se împleteau pentru a însufle%i iu$irea care se n&ştea în mine! La $iserica la care mergeam amîndoi momentul cel mai special era aşe3area la masa de comuniune! Era înaintea introducerii în/&%&mîntului mi5t pe /remea cînd atît şcoala cît şi $iserica erau intens preocupate s& nu pertur$e $unele mora/uri drept care pentru a nu l&sa copiii prad& ispitei a/eau grij& s& separe fetele de $&ie%i! Cînd eşti crescut într#un astfel de mediu re/eriile si întîlnirile cu se5ul opus cap&t& atrac%ia fructului oprit întotdeauna f&ceam în aşa fel încît s& m& aşe3 e5act pe locul simetric cu al ei şi /ai de mitocanul care ar fi ridicat preten%ii sau care ar fi îndr&3nit s& mi#0 ocupe@ eram gata s& fac un scandal monstruos! 6e atunci nu am mai reg&sit niciodat& acea for%& acea intensitate a sentimentelor a emo%iilor care m#au încercat în acea perioad&! E5traordinarul acestei tr&iri /a fi mereu înscris în corpul meu! 6in ea s#au hr&nit multe dintre emo%iile mele de mai tîr3iu! Naşterea întru lectură şi relaţionare La nou& ani m#am îm$oln&/it de tu$erculo3& osoas& şi am plecat la un sanatoriu în *irinei la 0K88 de metri altitudine! Am stat %intuit la pat /reme de patru ani în gips de la picioare pîn& la piept iar singura mea pri/elişte era un munte imo$il numit Cam$re dLA3e ).

8 de ani si f&r& de care suferisem atîta! Naşterea întru iu!ire şi se"ualitate S& sim%i c& iu$eşti c& eşti îndr&gostit înfl&c&rat şi iu$it s& tr&ieşti dorindu#%i şi primind pre3en%a celuilaltMceleilalte ce re/olu%ie fermec&toare în /ia%a unei fiin%e! Cînd eşti îndr&gostit intri într#o stare special& care î%i d& o /italitate o energie şi o creati/itate aparte!Cînd eşti îndr&gostit descoperi poten%ialuri nee5plorate înc& şi într#un fel te laşi prins si purtat c&tre ce e mai $un din tine în întîlnirea cu minunea si impre/i3i$ilul din cel&lalt! Naşterea întru creaţie La << de ani mi#am încheiat acti/itatea de conta$il prima mea alegere de carier&! Am de/enit olar apoi sculptor în lemn şi metal! ?reme de doi ani am tr&it într#un loc magic un spa%iu în afara timpului într#un castel de la sfîrşitul secolului al H2H#lea care fusese oferit drept cadou de desp&r%ire amantei sale o prin%es& rusoaic& de c&tre cel care a/ea s& de/in& EdNard ?22! 6e jur împrejur .88 de hectare de p&dure şi mai ales de t&cere deasupra un cer care se schim$a la fiecare clip& agitat de marile /înturi din /est! Cn timpul acestor doi ani am tr&it în mirosul de lemn şi de metal într#o stare de efer/escen%& incredi$il&! M& tre3eam în fiecare diminea%& plin de o mul%ime de idei şi de numeroase proiecte pe care le /oiam reali3ate imediat! Eram a$sor$it şi .m& aud in/ocînd fericirea acestei p&r%i din /ia%a mea în care deşi imo$ili3at m& $ucuram totuşi de o li$ertate fantastic& cea de a /isa! Naşterea întru comunicarea relaţională Cn planul comunic&rii rela%ionale am fost mult& /reme un s&l$atic! Cînd îmi rememore3 adolescen%a tot ce p&stre3 este o lung& serie de umilin%e nedrept&%i neaccept&ri o succesiune de neîn%elegeri şi de manifest&ri negati/e! Eram un ade/&# rat infirm în a rela%iona un handicapat al cu/intelor o /ictim& a neîmp&rt&şirii! Am descoperit mai tîr3iu în /ia%a de adult puterea cu/intelor si a ideilor $og&%ia schim$ului de idei prin discu%ii intermina$ile despre iu$ire moarte /ia%& femeie c&l&torii! ?ia%a mi s#a deschis! Fotul putea fi supus confrunt&rii putea fi pus su$ semnul între$&rii şi îmi deschidea noi drumuri spre un plus de coeren%& de3/oltîndu#mi în acelaşi timp capacitatea de a m& implica şi de a#mi do$îndi o autonomie real&! Foate aceste procese se materiali3au printr#o ancorare mai profund& printr#o personalitate mai ferm&! Naşterea întru ştiinţă M& refer la naşterea întru ştiin%a de a tr&i la un ni/el mai $ine conturat! Aceast& naştere a /enit o dat& cu începerea unei terapii analitice! *în& atunci ştiam di/erse lucruri ştiam s& fac di/erse lucruri! O$%inusem cîte/a diplome si credeam ca tîn&r adult c& aceast& 3estre îmi era suficient& pentru a porni în /ia%& si a reuşiI Ca un -astignac al timpurilor moderne îmi închipuiam cucerirea lumii ca fiind o chestiune de putere influen%& şi mai ales recunoaştere! Aceast& ne/oie de a fi recunoscut /alori3at confirmat mi#a structurat o parte a e5isten%ei! 6ar de#a lungul terapiei am descoperit o alt& form& de a tr&i mai creati/& mai dinamic& mai pu%in reac%ional& maiL pu%in /iolent& fa%& de mine însumi! Astfel mi# am început destul de tîr3iu o educa%ie de conştienti3are care îmi lipsise pîn& la .

de ani! 6ar tat& am de/enit mult mai tîr3iu! Acest copil m#a f&cut s& de/in p&rinte si t&tic! A/ea şase luni şi pentru a o duce la d&dac& tre$uia s& parcurg în fiecare diminea%& şi sear& cîte trei 4ilometri pe jos prin p&dure! O %ineam la piept într#un fel de rucsac pe care#0 concepuser& pentru ea! Cît %inea drumul ea gîngurea tot timpul îmi /or$ea mai ales cu ochii cu e5presii de o mare intensitate emo%ional& prin noi gesturi in/entate cu fiecare 3i! Ea m#a în/&%at s& ascult s& d&ruiesc s& primesc şi de asemenea s& spun nu! Cu ea am în/&%at s& descop&r a$ecedarul comunic&rii şi s&#0 folosesc înainte de a continua s&#0 aprofunde3 cu ceilal%i copii ai mei! Naşterea întru e"primarea personală Cu to%ii am fost deposeda%i de dreptul la e5primarea personal& tocmai de c&tre cei care se presupunea c& tre$uie s& ni#0 dea@ p&rin%ii noştri! ?or$ind în locul nostru dictîndu# ne cel mai adesea ne/oile sentimentele comportamentele ne#au r&pit posi$ilitatea de a recunoaşte şi de a e5prima o tr&ire personal&! Cei mai mul%i dintre noi ne form&m pornind de la aceast& neîn%elegere! 6e#a$ia c&tre .< de ani mi#am descoperit o e5primare proprie al c&rei ecou îl puteam au3i pentru prima dat& în mintea mea cu/inte care nu mai erau împrumutate de la al%ii! A fost o descoperire neo$işnuit& a unora dintre ori3onturile mele de posi$ilit&%i concomitent cu o erup%ie de dorin%e atît de noi încît m#au aruncat într#un amalgam de contradic%ii de conflicte de fidelitate care mi#au marcat dureros aceast& perioad& din /ia%&! Cn aceast& perioad& între .# animat de ne/oia de a înfrunta materia de a m& l&sa dominat de ea la început şi mai apoi de a o supune! 6in aceast& perioad& p&stre3 un re3er/or de energie un poten%ial neştir$it de a înfrunta impre/i3i$ilul! Cum pro/in dintr#un mediu modest în care nimic nu mi#a fost /reodat& d&ruit şi unde totul tre$uia cucerit mi se pare c& mereu m#am definit a/înd ca reper greut&%ile! 9iecare încercare fiecare constrîngere sau limit& de/enea un stimulent sau îmi deschidea calea spre o nou& re3er/& de entu3iasm şi de elan! 6ac& în general m& simt descump&nit la început de un refu3 de o respingere de o punere la îndoial& dup& aceea înfrunt situa%ia si m& lupt! "i nu atît pentru a cîştiga cît pentru a#mi recîştiga respectul fa%& de mine însumi! Naşterea întru paternitate Mi#am conceput primul copil o fiic& la <.1 de ani dup& o rela%ie amoroas& în care ne#am contopit prea mult am sim%it ne/oia imperioas& de a m& e5prima si de a fi în%eles adic& recunoscut! Era ca o foame /orace şi insa%ia$il& care înc& nu pare s& se fi potolit! -e3ultatul a fost o carte su$ form& de roman /u mă numesc tu.7 .8 şi 78 de ani m#am ridicat în#tr#o oarecare m&sur& c&tre omul care eram cu ade/&rat!!! re#nun%înd la rolurile care#mi fuseser& atri$uite la modelele predefinite sau presta$ilite ieşind de su$ impactul injoc%iuni#lor renun%înd la apro$area celorlal%i acceptînd s& fiu uneori singur si neîn%eles parte ine/ita$il& a oric&rei încerc&ri de schim$are! 6a la aproape 78 de ani am descoperit c& tr&iam în $un& m&sur& în non#afirmare de sine c& fusesem în mare parte un copil conformist ascult&tor copleşit de fidelit&%i si de misiuni compensatoriiI Naşterea întru scriitură Cn jurul /îrstei de . care mi#a adus o coresponden%& considera$il&! Sute de femei si $&r$a%i dar mai ales femei s#au recunoscut în a/entura de iu$ire pe care am descris#o! .

doar o femeie putea descrie atît de real rela%ia de iu$ire a femeii.I M& n&şteam astfel întru aceast& latur& feminin& care de atunci nu a încetat s& se de3/olte şi s& m& complete3e! 6up& ce am scris acest roman într#un efort de eli$erare dejconştienti3are atît de important nu am mai renun%at la scris mai ales în ceea ce pri/eşte profesia mea de formator în rela%ii interumane din ne/oia de rigoare de coeren%& şi pentru a discerne mai $ine firul conductor al acti/it&%ii mele! 6e aceea am scris mult despre cele cinci mari rela%ii care organi3ea3& /ia%a oric&rei fiin%e umane@ J -ela%ia cu sine însuşi sau cum s& fii un $un to/ar&ş pentru sine s& în/e%i s& te respec%i s& te /alori3e3i pe scurt s& te iu$eşti J -ela%ia de iu$ire sau de cuplu cînd întîlnirea se înscrie într#un proiect de /ia%& în comun! J -ela%ia cu copiii cînd îi a/em cînd tre$uie s& le fim al&turi c&ci sînt cei care duc mai departe /ia%a noastr&B ei sînt /iitorul omenirii! -ela%ia cu ei este esen%ial& pentru c& ne face s& re/enim mereu la copilul care e5ist& înc& în noi! Este tipic pentru un copil s& ai$& puterea de a tre3i cu o tenacitate incredi$il& cu un curaj uimitor r&nile ascunse nespuse din trecutul nostru! • -ela%ia cu proprii noştri p&rin%i prin prisma noastr& a foştilor copii! -ela%ie mereu plin& de dificult&%i de contradic%ii între sentimentele şi raporturile de control sau de dependen%& pe care ni le propun adesea indiferent de /îr#st&! Aceste rela%ii prea adesea ne consum& energia şi tre$uie permanent redefinite reclarificate reafirmate în noi limite! • -ela%ia cu di/inul altfel spus cu acea parte care r&mîne neatins& în noi şi ne uneşte cu infinitul! Naşterea întru luciditate Ce/a mai tîr3iu o alt& naştere a ap&rut în /ia%a mea cea care mi#a permis s& renun% la po/eştile şi la fante3iile cu care m& hr&neam purtînd doliul dup& ilu3iile mele un demers uneori chiar mai dureros decît doliul dup& cine/a drag! M#am n&scut îrîtru luciditate prin prisma a dou& mari descoperiri@ J Am acceptat c& sînt responsa$il de propria mea /ia%& în sensul c& sînt parte integrant& din tot ce mi se întîmpl&! J Am de/enit conştient de impactul culturii mesianice în care am fost crescutB mi#am dat seama de for%a şi de puterea condi%ion&rilor i3/orîte din aceast& cultur& care ne împinge înc& de foarte de/reme s& aştept&m ca cerul un sal/ator un e/eniment sau un seam&n de#al nostru s& ac%ione3e în locul nostru s& ne calme3e suferin%a s& r&spund& aştept&rilor noastre! Naşterea întru împăcarea şi uni%icarea cu sine *&str&m în noi urmele a numeroase situa%ii neîncheiate! 6e#a lungul /ie%ii am adunat în noi r&nile cau3ate de /iolen%ele umilin%ele decep%iile şi frustr&rile pe care le#am suferit! .$ Unele au fost chiar /iolente reproşîndu#mi c& m& ascund su$ un nume de $&r$at pentru c& pretindeau ele .

înseamnă că !a re!eni cu ce!a încă mai sublim" Dacă doarme. înseamnă că !isea'ă la o deşteptare mai bună.324R+* Cap . căci fiecare renaştere este încă mai măreaţă" 01+-2. 'one de um!ră sau zone de con%uzie din personalitatea noastră 9iecare dintre noi este posesorul unui poten%ial psihologic şi rela%ional care se structurea3& în jurul a dou& tipuri de componente@ J Componentele po3iti/e care /or ac%iona ca nişte ade/&rate motoare sau ca stimulente care ar putea contri$ui la iluminarea /ie%ii noastre! J Componentele negati/e sau marginale care dimpotri/& ar putea constitui tot atîtea frîne limit&ri sau constrîngeri capa$ile s& ne îngreune3e sau s& ne întunece e5isten%a cu 3one de um$r& şi de dificult&%i! Ansam$lul componentelor po3iti/e şi negati/e particip& în mod acti/ la structurarea pesonalit&%ii noastre profunde şi a rela%iilor cu lumea şi cu ceilal%i! S& ne imagin&m c& acele componente negati/e care alimentea3& într#o oarecare m&sur& 3ona de um$r& şi dimensiunea conflictual& a poten%ialului nostru rela%ional se /or organi3a în fiecare dintre noi în jurul unei constela%ii de caracteristici sau tr&s&turi dominante! Ele func%ionea3& la ma5im cînd sînt între%inute solicitate reacti/ate stimulate sau e5acer$ate de atitudinea sau componenta dominant& a celuilalt! "i func%ionea3& la minim cînd sînt diminuate atenuate sau men%inute în surdin& prin complementaritatea dominantei celuilalt! .1& "i tocmai aceste /iolen%e interne între%in men%in deschise r&nile acumulate pe parcurs şi sînt cau3a suferin%elor pre3ente suferin%e care uneori re/in atît de $rusc şi atît de /iolent încît ne surprind! Naşterea întru sim!olizare Sim$oli3area este una dintre c&ile posi$ile de a accede la di/initatea care e5ist& în noi! Unii consider& c& di/initatea este mai presus de ei în cer sau în cosmos îi dau un nume îi consacr& ritualuri o in/oc& sau o îm$unea3& prin rug&ciuni! 2n ce m& pri/eşte eu cred c& di/initatea s&l&şluieşte în fiecare dintre noi! Ea este acest nucleu aceast& particul& indestructi$il& care leag& fiecare fiin%& de uni/ers şi îi confirm& c& are un loc al ei în marele întreg în pre3ent mul%i dintre noi sînt infirmi de di/initate si r&mîn nişte handicapa%i de sacru! Frecînd în re/ist& cîte/a dintre naşterile care au trasat parcursul /ie%ii mele am punctat ceea ce mi se pare a fi firul roşu al unei e5isten%e umane@ s& descoperim ce este mai /aloros din uni/ersul nostru de posi$ilit&%i s& a/em curajul de a de/eni noi înşine! Dacă eterna e#istenţă se transformă. înseamnă că !a fi şi mai frumoasă" Dacă dispare.2.

Eu tre$uia.11 2at& deci c& tre$uie s& acord&m importan%& şi s& fim aten%i la ceea ce cel&lalt stimulea3& sau inhi$& în noi pe parcursul numeroaselor întîlniri sau rela%ii semnificati/e din /ia%a noastr&! Cînd o dominant& este accentuat& e5agerat ea se poate transforma în comportamente limit& adic& patologice care risc& s& se permanenti3e3e su$ forma unor tendin%e cronice sau a unor tr&s&turi de caracter! Este de datoria fiec&ruia s&#şi de3/olte o anumit& responsa$ilitate de a#şi conştienti3a componenta dominant&!!! electi/& sau preferat& şi dincolo de aceast& luciditate fa%& de sine s& r&mîn& în egal& m&sur& /igilent si atent pentru a nu se l&sa antrenat de reac%iile interlocutorului cu care are de#a face cînd ini%ia3& sau ne angajea3& într#o rela%ie cu acesta! (rezentarea succintă a principalelor componente negative ale personalităţii noastre Lista componentelor pre3entate aici nu este e5hausti/& şi împrumut& o parte din termeni categoriilor deja e5istente în acest domeniu distingem dou& mari tipuri de clasific&ri! Unele sînt mai ales descripti/e organi3ate pornind de la un in/entar al constela%iei de caracteristici de lung& durat& şi a celor mai e/idente tr&s&turi de personalitate la o persoan& dat&! Celelalte clasific&ri sînt numite structurale şi pornesc de la anali3a dinamic& a structurii profunde a personalit&%ii! Ele se $a3ea3& mai ales pe luarea în considerare a trei criterii principale si anume@ natura angoaselor şi temerilor o$işnuite ale persoanei respecti/e mijloacele sau mecanismele pe care aceasta le foloseşte cel mai adesea pentru a se ap&ra sau a se proteja )natura /arietatea malea$ilitatea sau rigiditatea lor+ si în sfîrsit felul în care rela%ionea3& cu ceilal%i şi cu mediul înconjur&tor! Aici /om re%ine si /om e/iden%ia cu prec&dere modalit&%ile de rela%ionare! Componenta sadică sau masoc)istă Mo$ilul principal al acestei componente se naşte din c&utarea pl&cerii prin a induce sau a#si induce sieşi suferin%& din c&utarea satisfac%iei resim%ite în a se descalifica a se nega sau a sa$ota posi$ilele reuşite! Suferin%a este uneori considerat& o surs& de pl&cere într#o ultim& încercare disperat& de a p&stra controlul sau de a domina într#o situa%ie în care raporturile de for%e nu ne sînt fa/ora$ile! Masochistul se men%ine în limitele unor comportamente ale eşecului! Se plînge c& nu are parte decît de nefericiri şi în acelaşi timp g&seşte permanent scu3e şi moti/e serioase pentru a si le justifica! Eu ştie a$solut deloc s& profite de momentele de pl&cere sau de reuşite! Accept& s& fac& pentru ceilal%i lucruri care cer un sacrificiu de sine e5agerat! -efu3& ofertele de ajutor sau sfaturile! 6escalificîndu#se el îl descalific& im# plicit si pe cel care ar /rea s&#0 ajute ar&tîndu#i cît de pu%in /alorea3& dac& se arat& disponi$il sau interesat de unul care merit& atît de pu%in osteneala! Eu ştie s& primeasc& un cadou sau un compliment! Acest comportament este frec/ent si în alte componente dar acest tip cînd spune@ . chiar asta gîndeşte f&r& fals& modestie se simte /e5at si sufer&! 6rept do/ad&@ dac& îi oferi%i un cadou cu ade/&rat frumos şi scump /e%i /edea mai tîr#3iu cum din întîmplare acesta îl /a r&t&ci sau îl /a sparge )A se /edea Al$erto Eiguer *etit Fr&ite des per/ersions mornles )Mic tratat de per/ersiuni morale+ :aOard editions 0PP=!+! 6ominanta se /a forma în jurul unei structuri sado#maso#chiste fie cu o eroti3are a suferin%ei primite fie cu pl&cerea resim%it& prin cau3area suferin%ei! .

12 E/olu%ia patologic& a acestei dominante /a conduce c&tre per/ersiuni cu umiliri tendin%e de a îngr&di autonomia celor apropia%i comportamente distructi/e şi autodistructi/e! Componenta isteroidă :a3a /a fi constituit& din în/estirea major& a corpului cu func%ia de repre3entare prin gesturi şi e5presii corporale e5cesi/e e5agerate dramati3ate teatrale necoordonate sau dispropor%ionate în raport cu elementul declanşator sau cu situa%ia tr&it&B prin maniera general& de a se comporta în func%ie de o e5cita$ilitate de o reacti/itate emo%ional& în mare parte fals& si declanşat& de cereri sau stimuli chiar minori! Foleran%a la frustr&ri si la mul%umiri întîr3iate este sc&3ut&! 6ominanta /a fi o ancorare în rela%ia de tip isteric! Urmarea patologic& o /or constitui cri3ele de isterie e5cesi/e necontrolate! Componenta paranoidă sau paranoică Are la $a3& o stare recurent& de neîncredere un sentiment de persecu%ie de respingere de e5cludere de lips& de iu$ire sau de negare totul pe fondul unei lupte profunde şi constante împotri/a oric&rei forme de dependen%& rela%ional&! Aceste tr&iri se transform& în po3i%ii marcate de e5acer$area sentimentului de amenin%are! 9orma paranoid& este caracteri3at& de lipsa de încredere cu atitudini de persecu%ie fa%& de cel&lalt acu3a%ii îndoieli comportamente a/oc&%eşti o atitudine de permanent& îndoial& fa%& de restul lumii! *e latura paranoic& domin& lupta cu riscul unui atac sau al unei intru3iuni pro/enind din e5terior cu o atitudine marcat& de o mare pruden%& cu tendin%a de a atri$ui celuilalt inten%ii r&u/oitoare sau /iclene un ton doct si ne/oia de do/e3i clare sau certitudini! Eeîncrederea este legat& mai degra$& de persoane decît de situa%ii! 6ominanta paranoid& se de3/olt& su$ forme /ariate de la control la persecu%ie şi amenin%are şi chiar pîn& la puneri în fapt! Anumite forme de gelo3ie acut& şi de posesi/itate pot alterna cu fa3e de retragere în defensi/& agresi/& fa%& de sine însuşi! 9orma patologic& a acestui comportament este paranoia care îi d& celui $olna/ sau atins de ea sentimentul acut copleşitor şi permanent c& cel&lalt este un poten%ial duşman o fiin%& periculoas& si noci/& o amenin%are! Aceasta se poate transforma în halucina%ii si puneri în fapt care s& /i3e3e eliminarea şi distrugerea celuilalt! Componenta %o!ică Aceasta este caracteri3at& în principal prin frica persistent& fa%& de o anumit& situa%ie sau de un anumit o$iect prin c&utarea reconfort&rii prin încercarea de e/i are a situa%iilor sau o$iectelor care declanşea3& angoasa sau care tre3esc sentimentul de nesiguran%&! 6incolo de aceste situa%ii sau o$iecte $ine delimitate persoana nu pare angoasat& şi îşi impune S& nu fie! 6ar apare riscul generali3&rii situa%iilor an5iogene! Componenta fo$ic& poate cau3a o reducere considera$il& şi de lung& durat& a capacit&%ii de a ac%iona şi poate e/olua în fo$ie social& în forma sa dominant& poate declanşa inhi$i%ii $locaje rela%ionale şi di/erse forme de parali3ii care atrag dup& ele limit&ri majore si d&un&toare în /ia%a cotidian& )de e5emplu dificultatea de a se deplasa neînso%itM& incapacitatea de a merge la cump&r&turi în anumite locuri precum marile comple5e sau dimpotri/& micile maga3ine teama de a nu fi cuprins de panic& la coafor teama de a nu tremura ridic>nd paharul sau ceaşca de cafea!!!+! .

nelinişte care nu#i permite s& se $ucure de pre3ent şi s& se a$andone3e frumuse%ii momentului prin mecanisme de ap&rare $a3ate pe apelul la ra%iune şi la intelect! 6ominanta o$sesi/& se materiali3ea3& prin încercarea de 5 clasa de a alinia de a controla de a rituali3a totul pîn& la e5trem pentru a e5clude sentimentele pentru a anticipa /iitorul uitînd s& tr&iasc& pre3entul do/edind re%ineri majore dificult&%i în a oferi şi a primi! 9orma patologic& a acestei componente apare atunci cînd spiritul este in/adat de îndoieli de constrîngeri de temeri ira%ionale care duc la i3olare retragere în sine şi pro/oac& uneori angoase parali3ante! Cea mai mare parte a energiei este acti/at& sau canali3at& pentru a împiedica declanşarea angoaselor sau a conflictelor interne! Componenta de insta!ilitate a dispoziţiilor sau comportamentelor Se recunoaşte prin /aria$ilitatea ciclic& a emo%iilor şi sentimentelor pu%ind duce la apari%ia unor comportamente ira%ionale sau impre/i3i$ile dispropor%ionate fa%& de situa%iile tr&ite! Ceea ce caracteri3ea3& aceast& component& este alternan%a fa3elor de e5cita$ilitate )fals& $ucurie sau /eselie e5cesi/& agita%ie logoree+ cu fa3ele de descurajare mîhnire depresie lips& de încredere în sine sau de îndoial& şi confu3ie! 6ominanta $a3at& pe o alternan%& a fa3elor de e5u$eran%& şi de depresie adesea pare aproape independent& de sti#mulii e5teriori! 9orma patologic& a acestei componente este starea mania#co#depresi/& care poate merge pîn& la delir dînd naştere unor acte şi comportamente inadaptate care îi neliniştesc şi îi culpa$ili3ea3& pe cei din jur! în final poate duce la sinucidere sau la depresii gra/e! Componenta narcisică Eul in/adea3& întregul spa%iu social marcat de o incapacitate de a ieşi din sine şi de a %ine cont de cel&lalt şi de un anumit fel de a se defini $a3at pe un sim% e5agerat al importan%ei propriei persoane pe o supraestimare a reali3&rilor sau posi$ilit&%ilor proprii cu preten%ia de a fi recunoscut ca e5cep%ional care alternea3& cu fa3e de descurajare cau3ate de sentimentul lipsei de /aloare! "i aceasta pentru c& felul o$işnuit de a fi este dirijat în principal de un ideal de sine prea înalt care nu admite greşeli sau taton&ri! "i sentimentul care decurge este mai mult de ruşine decît de /ino/&%ie iar reac%iile sînt mai mult de furie împotri/a propriei persoane decît de mînie împotri/a celorlal%i! Cel&lalt este folosit pe post de m&sur& a propriei /alori sau pentru atingerea scopurilor este tratat ca o fiin%& a c&rei func%ie este în principal cea de a#i înt&ri fa%& de sine însuşi respectul de sine! 6ac& în forma sa normal& accepta$il& şi chiar de3ira$il& componenta narcisic& corespunde unui fel de iu$ire de sine deschis& si $ine/oitoare manifestarea accentuat& şi patologic& este acea parte a iu$irii de sine în care su$iectul de iu$eşte ca o$iect si mai presus de oricine altcine/a! Se de3/olt& pornind de la fante3ia indi/idului de a fi centrul uni/ersului şi st&pînul lumii şi atunci cînd se desf&şoar& în toat& grandoarea sa se $a3ea3& de fapt pe o .întîmplare.13 Componenta o!sesivă Este format& din atitudini de control de meticulo3itate cu tendin%a maniac& de a aranja de a /erifica de a organi3a $irocratic sau meticulos /ia%a f&r& pic de fante3ie! 6& naştere unor comportamente rigide repetiti/e care consum& mult& energie )de e5emplu pierderi de timp considera$ile+! Cel mai adesea este înso%it& de o nelinişte latent& fa%& de impre/i3i$il şi fa%& de orice form& de .

!)6up& defini%ia pe care o dau -e3naldo *errone şi Martine Eannini în ?iolence et A$us se5uels dans la familie line approche sOstemi'ue ct cominunica#tionnelle )?iolen%& şi a$u3 se5ual în familie O tratare sistematic& si comunicati/a+ Ed! E!S!9! 0PP1+Aceasta difer& de controlul o$sesi/ care are la $a3& o diferen%iere net& între sine şi ceilal%i! -ela%ia de dominare per/ers& atrage partenerul sau interlocutorul prin atitudini seduc&toare foarte a$ile care îi confer& acestuia din urm& un rol de du$lur& sau de oglind&! 6e e5emplu folosirea unui . .noi. care îl include pe cel&lalt f&r& a i se cere p&rerea ca si cum e de la sine în%eles c& e complice şi c& nu poate tr&i sim%i percepe sau gîndi nimic diferit de cel care /or$eşte! Mijloacele rela%ionale ale unui asemenea tip nu par s& difere prea mult de cele folosite de organi3a%iile de psihopa%i care recurg la acte 3gomotoase! Au la $a3& un du$lu joc rela%ional care începe cu o aparent& supunere şi cooperare chiar dac& în realitate aceasta nu este autentic& înso%it& de o permanent& transgresare su$ o form& sau alta a regulilor sau legilor! Aceste caracteristici sînt cu atît mai periculoase şi am$igue cu cît sînt disimulate cu îndemînare! *rintre atitudinile rela%ionale per/erse se num&r& şi toate formele de a încerca s& spui o minciun& pentru a afla ade/&rul de a da drept real ce/a fals toate acele jocuri de#a uite#0Mnu e manipularea secretului cu scopul de a capta aten%ia celuilalt de a#i o$%ine consim%&mîntul de a#0 fascina şi de a#i a%îta curio3itatea! 6e e5emplu toate formele de intru3iune sau înc&lcare a intimit&%ii celuilalt fac parte din acest registru! Componenta per/ers& recurge adesea la mesajele non#/er$ale)A se o$ser/a importan%a deose$it& a pri/irii p&trun3&toare numit& tocmai de aceea şi .se.noi.Fe#ai gîndit la mine tre$uia s&#mi aduci!!!.!+ Componenta perversă Aceast& component& este greu de definit în cîte/a cu/inte pentru c& termenul este prea des folosit la întîmplare si cu sensuri restricti/e! Este cu atît mai important s& spunem cîte/a cu/inte despre aceast& component& cu cît ea se afl& poate printre cele in/ocate cel mai des în aceast& carte si totodat& este cel mai greu de admis în ceea ce ne pri/eşte şi de identificat la ceilal%i! Componenta per/ers& se alimentea3& în formele ei cel mai $ine conturate din pl&cerea de a face r&u si de a produce suferin%&! 6ar caracteristica ei principal& este modul deose$it de a intra în rela%ie cu cel&lalt reducîndu#0 la statutul de o$iect! -ela%ia per/ers& se defineşte ca fiind o form& de rela%ie a$u3i/& de dominare care este forma e5trem& a unei rela%ii de inegalitate! Ea se recunoaşte în .noi. şi a atingerilor am$igue cu semnifica%ie nesigur&!+cu numeroase contradic%ii între ce se spune şi ce se trans# j mite în realitate sau ce se e5prim& prin lim$aje alternati/e! Componenta parazitară Se e5prim& prin ne/oia de a depinde de cine/a si de a cere mereu mai mult de la acesta! *ara3itul se ataşea3& de cine/a care i se pare suficient de generos şi solid pentru a r&spunde ne/oilor proprii! Cu gura deschis& şi mîinile întinse primele cu/inte pe care le pronun%& în momentul unei întîlniri e5prim& o cerere@ . de contopire! Este un . în acest ca3 nu are aceeaşi /aloare cu un .Eu#i aşa c& nu ai uitat s&#mi aduci ce mi#ai promisQ. .hipnotic&. sau .14 contradic%ie! Orice tendin%& narcisic& e5acer$at& se consider& şi se proclam& suficient& sieşi cînd de fapt are ne/oie de pre3en%a unei alte fiin%e care s& o recunoasc& şi s& o apro$e! Earcisicul poate de3l&n%ui un ade/&rat terorism rela%ional pentru c& reduce totul la el însuşi! Se comport& ca si cum lumea întreag& ar tre$ui s&#0 recunoasc& în mod ine/ita$il /om întîlni în func%ii înalte persoane cu aceast& tr&s&tur& pentru c& $ineîn# %eles acestea îi atrag!)A se /edea pe aceast& tem& La 9olie cachee des homines de pou/oir )Ee$unia ascuns& a oamenilor de la putere+ Maurice :erger Ed! Al$in Michel 0PP.influen%a pe care unul dintre parteneri o e5ercit& asupra celuilalt în detrimentul celui din urm&.

a!em ne!oie de puţină umbră. şi nu s-a făcut încă noapte""" )i numai în acel moment putem începe să contemplăm lucrurile sau !iaţa6 pentru a !edea mai bine. pentru că sîntem noi înşine un amestec de lumină si umbră" .1R2(&2+* 4742* .15 Modalit&%ile de manipulare sînt /ariate şi de o ingenio3itate adesea remarca$il& şi inepui3a$il& în cea mai mare parte a ca3urilor para3itul face în aşa fel încît cel&lalt s& cread& c&!!! el este cel care are ne/oie de cel&lalt! Cn forma sa e5trem& para3itul se lipeşte la propriu de un alter ego pe care#0 de/orea3& mai repede sau mai încet! *nga+ament si evoluţie 6in perspecti/a unui angajament într#o rela%ie de lung& du#frat& este $ine s& fim aten%i la efectele de amplificare şi de desta$ili3are ale întîlnirii sau ale confrunt&rii cu una sau alta dintre aceste dominante! ?om o$ser/a c& anumite dominante ale unei persoane au efecte de inhi$are asupra celuilalt sau in/ers pentru c& anumite dominante pot a/ea efecte de amplificare Sau de stimulare care se /or do/edi la fel de d&un&toare! 6e e5emplu o dominant& paranoid& în com$ina%ie cu o dominant& sado# masochist& poate da naştere unei rela%ii e5trem de dureroase pentru am$ii parteneri o rela%ie care de/ine rapid infernal& sau imposi$il&! O dominant& isteroid& în com$ina%ie cu o dominant& o$sesi/& poate da naştere unei pasiuni ne$une şi imposi$ile!!! care durea3& totuşi mult spre nefericirea fiec&ruia dintre parteneri! Este de datoria fiec&ruia dintre noi s& fie nu doar cît mai conştient posi$il de propriile componente şi mai ales de dominanta principal& ci s& fie şi /igilent atent la componentele şi la dominanta rela%ional& a celuilalt mai ales cînd a/em de gînd s& construim o rela%ie de lung& durat& afecti/& sau de cola$orare!!! Aspectele pe care le#am descris sînt de ordin structural! Ele constituie o parte din armatura sau osatura personalit&%ii prin opo3i%ie cu simptomele pentru care formele cele mai /i3i$ile sînt manifest&rile curente! Ar fi inutil si ilu3oriu s& credem c& le putem face s& dispar&! Cel mult putem s& le facem s& func%ione3e la minim sau s& le îm$lîn3im în cadrul unui tratament terapeutic aprofundat care ne#ar permite s& ac%ion&m asupra principalelor mecanisme de ap&rare! Li$ertatea de a tr&i în cotidian depinde de posi$ilitatea de a fi mai conştien%i şi mai /igilen%i în leg&tur& cu ceea ce acti/ea3& aceste componente şi este determinat& de respectul pe care ni#0 acord&m nou& înşine pentru a nu da naştere sau a nu ne implica în situa%ii rela%ionale care se /or do/edi catastrofale pentru noi! Aceste cîte/a reflec%ii ne pot face s& în%elegem mai $ine c& anumite rela%ii sînt sortite eşecului din start! -iscurile pe care le pre3int& dorin%a de a face s& coa$ite3e personalit&%i ireconcilia$ile ale c&ror dominante se /or reacti/a negati/ într#o m&sur& prea mare sau prea e5plo3i/& sînt considera$ile! 6ificultatea /ine din faptul c& în anumite rela%ii sîntem în cea mai mare parte a timpului or$i imo$ili3a%i sau aneste3ia%i de mi3ele afecti/e emo%ionale sau func%ionale care par prioritare ceea ce nu ne mai permite s& adopt&m o po3i%ie clar& si lucid&!!! pre/enti/& si sal/atoare! Vine un timp cînd nu mai este 'i.

suferin%&.nu am f&cut ce tre$uia pentru aceast& entitate.Eu îi /oi ierta niciodat& pe p&rin%ii mei pentru suferin%a pe care mi#au pro/ocat#o di/or%înd!. .16 Cap.iolenţe.! Astfel risc&m s& facem cu noi înşine cea mai rea dintre escrocherii@ aceea de a nu în%elege c& sîntem parte acti/& din tot ceea ce ni se întîmpl& c& sîntem în acelaşi timp ini%iatorii şi produc&torii propriei noastre suferin%e! La drept /or$ind suferin%a este generat& de crearea implantarea sau r&scolirea unei r&ni originare primare înscris& în noi în func%ie de r&spunsurile sau non# r&spunsurile importante primite de la cei apropia%i sau de la mediul din imediata pro5imitate de#a lungul întregii /ie%i! Cînd r&spunsurile primite de la cei din jur la cererile şi aştept&rile noastre esen%iale si /itale nu sînt cele potri/ite aceasta se /a transforma în /iolen%& şi /a produce în noi r&ni uneori foarte profunde! .?a tre$ui s&#i înapoie3 mamei suferin%a pe care am tr&it#o din cau3a eiI. c& .răni si su%erinţe Cn decursul numeroaselor seminarii de formare în rela%ii interumane pe care le#am %inut am au3it de foarte multe ori astfel de hot&rîri@ . o suferin%& pentru c& numai noi sîntem în m&sur& s& producem si s& între%inem în noi suferin%a adic& ceea ce sim%im! 6a cel care sufer& este cel care îşi produce suferin%a în interiorul s&u chiar dac& ea este pro/ocat& de o /iolen%& /enit& din e5terior o /iolen%& care 0#a r&nit! 9aptul c& cine/a spune sau face ce/a care ne r&neşte nu înseamn& c& el de/ine automat cau3a r&nii noastre! Succesiunea temporal& a faptelor nu determin& ipso facto o rela%ie direct& de cau3& şi efect! *entru c& la drept /or$ind nu ceea ce spune sau face cel&lalt ne r&neşte sau ne de3echili$rea3& ci faptul c& atinge un punct sensi$il deja r&nit din noi c& r&scoleşte sau reacti/ea3& o ran& mai /eche deja e5istent& de mai mult timp şi care de/ine insuporta$il& în acel moment! Unul dintre miturile cel mai $ine înr&d&cinate în societatea noastr& este credin%a c& e/enimentele ne /in din e5teriorul nostru c& au o cau3& dincolo de noi uneori mai presus de noi o cau3& independent& de /rerea şi /oin%a noastr&! "i mai este şi ideea c& dincolo de noi e5ist& un responsa$il pentru nefericirea noastr& pentru greut&%ile şi disperarea noastr&! Cultura noastr& de tip fundamental mesianic ne las& s& credem )iar noi sîntem dornici s& ne compl&cem în aceast& mitologie+ şi c& cine/a )pentru unii 6umne3eu+ ce/a )ha3ardul pentru al%ii+ o înl&n%uire indestructi$il& )destinul fatalitatea sau soarta pentru al%ii+ /eghea3& sau apas& asupra noastr& sau alteori c& are inten%ii $une în ce ne pri/eşte! Atunci se presupune c& aceast& alteritate f&r& form& tre$uie s& ai$& grij& de noi s& ne ofere solu%ii pentru nefericirile sau decep%iile noastre! "i dac& nu ne d& acest sprijin dac& nu ne re3ol/& pro$lemele consecin%a este c& a/em sentimentul sau con/ingerea c& .nu a/em noroc.înapoia. . Sau afirma%ii precum@ .! Acesta este enun%at de cel care se e5prim& ca o acu# 3a%ie la adresa persoanei denun%ate drept autor al /iolentei c&ci rana resim%it& produs& sau r&scolit& în cel sau cea care o e/oc& se confund& cu comportamentul /iolent cu /or$ele ofensatoare nedrepte sau nepotri/ite care /in de la cel&lalt! A/em sen3a%ia poate la început confu3& c& persoanele care /or$esc astfel şi care se confrunt& cu e5perien%a /iolen%ei au tendin%a recurgînd la o scurt&tur& s& confunde /iolen%a şi suferin%a altfel spus cau3a si efectul originea şi urmarea iau s& confunde ce se petrece la cele dou& e5tremit&%i ale unei rela%ii! "i într#ade/&r nu putem . 6ac& /om asculta cu mai mult& aten%ie fiecare fra3& în parte /om o$ser/a c& toate au ca punct comun cu/întul . c& .are ce/a cu noi. sau c& .3.?a tre$ui s&#mi fac curaj s&#i spun tat&lui meu cît& suferin%& mi#a pro/ocat mie alcoolismul lui!.e împotri/a noastr&.

p&strea3&.! 6ar în acest ca3 /ictima uit& c& ea este cea care .Eu am sim%it acest gest acest cu/înt acest comportament ca fiind de/alori3ator sau descalificator!. 6e altfel acest proces pare s& alc&tuiasc& o mi3& cu o infinitate de /aria%iuni în rela%iile apropiate! E ca şi cum acest .pentru r&ul f&cut. ?ictima de/enit& acu3ator m&rinimos îşi atri$uie m&re%ul rol de a acorda eli$erarea de datorie c&l&ului sau acu3atului!!! . ne#ar autori3a plenar şi plenipoten%iar s& nu facem nimic la cap&tul nostru de rela%ie şi s& credem c& cel&lalt tre$uie s& schim$e ce/a la cap&tul lui de rela%ie sau la ni/elul lui şi asta $ineîn%eles în direc%ia intereselor noastre! *l&cerea acu3a%iei sau a reproşului precum şi faptul c& po3ea3& în /ictim& A care uneori ofer& celui care adopt& aceast& po3i%ie sau se complace în ea sentimentul c& e5ist& sau c& are un anumit merit A nu fa/ori3ea3& totuşi nici res#pon3a$ili3area nici luciditatea care i#ar permite respecti/ului s& scape mai repede de po/ara suferin%elor s& uite de resentimente de mîhniri sau de ranchiune şi în aceeaşi m&sur& s& nu mai între%in& auto/iolen%a i3/orît& din rumeg&ri şi reproşuri nesfîrşite la adresa unora sau a altora! 6in nefericire acest sistem de dependen%& implicit& are r&d&cini adinei în cultura noastr& între%inut fiind de anumite principii educati/e! 6ac& cel&lalt ne iu$eşte dac& ne /rea $inele dac& pretinde c& ne este prieten atunci tre$uie s& r&s# pund& aştept&rilor noastre ne/oilor noastre tre$uie s& ne satisfac& cererile! 6ac& nu r&spunde la toate acestea pretindem c& sîntem o /ictim& nefericit& neîn%eleas& r&nit&@ îl transform&m în persecutor în personajul r&u! "i astfel putem s& ne între%inem la infinit resentimentele acu3a%iile reproşurile şi respingerile fa%& de cel&lalt! Acest sistem $a3at pe heteroacu3a%ii reciproce pe aruncarea responsa$ilit&%ii pe umerii celuilalt este mult prea adesea între%inut& de aproape to%i protagoniştii unei rela%ii! Acest sistem este e5tins printr#o întreag& mitologie a iert&rii! .o$icei rela%ional.1 Altfel spus schema@ /iolen%e suferite AR r&ni pro/ocate sau redeschise ##S suferin%& produs& face parte din ciclul de /ia%& al fiec&ruia dintre noi! 2mpactul unui gest al unui act al unui cu/înt primit într#un moment de /ulnera$ilitate de predispo3i%ie spre a fi marca%i de/ine o form& de /iolen%& şi deschide calea c&tre o ran& care durea3& mult mai mult decît e/enimentul care o declanşea3&! Cel mai adesea /iolen%a nu este declanşat& de ceea ce face cel&lalt ci de felul în care primim noi ceea ce /ine de la el! "i într#ade/&r numeroase r&ni originare f&cute la începutul /ie%ii unui copil au adesea drept cau3& acte care nu se doreau a fi /iolente şi care au trecut chiar neo$ser/ate de cel care le#a comis! *&rin%i sînt uimi%i adesea chiar şoca%i şi sînt lua%i prin surprindere cînd descoper& mult mai tîr3iu cît de puternic a fost pentru copilul lor ecoul unui cu/înt sau al unui gest c&ruia ei nu i#au dat nici o importan%&! O $un& parte din copil&rie se /a desf&şura în rela%ie direct& cu acte deci3ii sau comportamente care se /or imprima ca frustr&ri constrîngeri sau chiar ca amenin%&ri şi agresiuni sau dimpotri/& /or fi primite ca recunoaşteri şi $inefaceri şi ne /or înt&ri $ucuria de a tr&i permi%îndu#ne s& accedem la un plus de autonomie de li$ertate de înflorire de iu$ire! *utem astfel în%elege mai $ine a$ilitatea şi in/enti/itatea cu care unii dintre noi ne /om gr&$i s&#0 acu3&m s&#0 aducem la $ar& s&#0 culpa$ili3&m pe cel&lalt pe scurt s&# 0 facem responsa$il de suferin%a noastr& f&r& a ne da osteneala s& de/enim noi înşine responsa$ili pornind de la propria tr&ire@ .Fe iert pentru r&ul pe care mi 0#ai f&cut!. în ea /iolen%a primit& c& psihicul şi corpul s&u p&strea3& urmele şi sechelele /iolen%ei! 2ertarea prin efectele sale imediate se aseam&n& cu o compres& cu $alsam calmant aplicat& pe irita%ia sau inflama%ia unei r&ni! 6up& ce am iertat ne încearc& un sentiment de $ine de uşurare! *arc& nu mai a/em at>tea resentimente o$ser/&m un efect de alinare de calmare a fr&m>nt&rilor! -ela%ia cu cel care ne#a r&nit pare mai pu%in tensionat& mai deschis& dar /iolen%a primit& .

1# este totuşi acolo! *oate p&rea c& /iolen%a a disp&rut prin iertare c& rana a fost acoperit& dar ea r&mîne intact& totuşi ascuns& în str&fundurile fiin%ei noastre si nu se cicatri3ea3&! 6e altfel ea se /a reacti/a la cel mai mic incident! 6e fapt ar tre$ui s& în/&%&m s& ne iert&m pe noi înşine pentru orice auto/iolen%a pe care o între%inem prin comportamentele noastre uneori timp de 3eci de ani! Ar fi posi$il s& /& au3i%i spunînd lucruri precum@ %l iert pe băieţelul care eram pentru că a alimentat şi a întreţinut !reme de 89 de ani ura pe care o simţea împotri!a tatălui care bea" :ă iert pentru că mi-am în!eninat atîtea si atîtea 'ile şi nopţi tot retrăind umilinţa de a fi fost agresată la .< ani""" S& ne oprim pu%in asupra dinamicii specifice fiec&ruia dintre aceşti termeni@ ./iolen%a primit&. pentru c& adesea aceştia se confund& si sînt amesteca%i ceea ce face ca dep&şirea lor s& fie şi mai grea! .ran& f&cut& sau redeschis&. .iolenţe primite ?iolen%ele primite se pot situa în patru planuri@ fi3ic /er$al non#/er$al si moral! Tama este larg& si /ariat&! Spectrul lor se desf&şoar& de la impresia dureroas& c& nu am fost în%eleşi recunoscu%i la sentimentul c& am fost nedrept&%i%i umili%i c& sîntem inutili trecînd prin durerea fi3ic& amplificat& de îndoial& neputin%& şi teama de a nu fi iar agresa%i! 6ac& o /iolen%& ne atinge foarte de/reme sau într#un moment de /ulnera$ilitate dac& /ine din partea unei persoane importante pentru noi atunci ea se /a înscrie în 3onele cele mai profunde şi /a fi dintre cele mai dura$ile! Ea /a afecta o întreag& 3on& a rela%iei noastre cu restul lumii şi poate da naştere unui întreg sistem regresi/ sau agresi/ împotri/a sinelui sau a celorlal%i! Multe dintre /iolen%ele primite astfel îşi creea3& ramifica%ii di/erse şi dura$ile mai ales su$ forma auto#/iolen%elor! Cînd /iolen%a nu este desc&rcat& înapoiat& ea se /a întoarce împotri/a noastr&! Mecanismul este pe cît de simplu pe atît de e/ident! . .ănile ?iolen%a oca3ional& sau recurent& fie c& este fi3ic& /er$al& sau moral& /a crea sau /a reacti/a r&ni mai /echi 3one de /ulnera$ilitate! -&nile originare cele care îşi las& amprenta foarte de/reme în /ia%a unui copil pot desta$ili3a profund o fiin%& si o pot face /ulnera$il& periclitîndu#i /iitorul rela%iilor cu ceilal%i! Mai tîr3iu orice manifestare din e5terior /a fi descifrat& de corpul si de spiritul nostru în func%ie de impactul si de ecoul s&u în 3onele r&nite din trecutul nostru! Astfel un e/eniment o$işnuit un cu/înt $anal un gest neimportant care în alte circumstan%e ar trece neo$ser/at /a putea de3/eli scormoni r&nile /echi pro/ocînd cataclisme interne profunde! ?om resim%i suferin%a care decurge din acestea total dispropor%ionat fa%& de elementul declanşator!)6e altfel acesta este un element important pe care ar tre$ui s&#0 reper&m! 6ac& un element inofensi/ o situa%ie $anal& delansea3& o reacfie neaşteptat& înseamn& c& aceast& situa%ie redeschide o ran& din trecut! Eu ser/eşte la nimic s& ne concentr&m asupra pre3entului ar tre$ui mai degra$& s& re/enim asupra trecutului nostru+!*rima noastr& grij& preocuparea imediat& si urgent& /a fi s& încerc&m s& micşor&m s& elimin&m aceast& suferin%& uitînd c& ea este un lim$ajI Ee pui t&m ca si cum suferin%a )durerile simptomele somati3&rile+ care este lim$ajul pri/ilegiat al r&nilor ar tre$ui redus& la t&cere!!! pentru a nu mai au3i ranaI 6in cau3a acestui proces ast&3i ne confrunt&m cu un ade/&rat parado5 în domeniul s&n&t&%ii! Ceea ce este posi$il din punct de /edere ştiin%ific si cerut cu insisten%& cum ar fi un tratament eficient si rapid nu este întotdeauna $enefic pentru $olna/ dac& lu&m în calcul echili$rul s&u general! Eficacitatea anumitor medicamente sau a anumitor inter/en%ii .suferin%& produs&.

1$ chirurgicale care reduc suferin%a şi fac s& dispar& prea repede simptomele nu face decît s& reduc& la t&cere rana s& o cen3ure3e într#o anumit& m&sur& înainte ca noi s& putem în%elege ce ne striga ce ne in/ita s& în%elegem! Atunci rana se poate redeschide reacti/a pro/ocînd noi suferin%e de multe ori la un ni/el mai profund decît la prima deschidere! /u%erinţa produsă 6up& cum tocmai am /&3ut suferin%a este adesea e5presia unei r&ni! Se poate e5prima printr#o durere moral& psihologic& sau fi3ic&! Simptomele recurente )trecerea la somati3&ri+ sînt unul dintre lim$ajele fa/orite ale unor r&ni /echi care îşi g&sesc astfel e5primarea încearc& s& ne atrag& aten%ia asupra ne/oii de a încheia o situa%ie r&mas& nedecis&! :olile pot fi în%elese ca un semnal ca o in/ita%ie de a .conductelor rela%ionale.înapoia.conductelor rela%ionale. Aceste suferin%e se pot traduce prin somati3&ri prin comportamente inadec/ate pot fi în%elese şi ca cereri sau in/ita%ii la o repo3i%ionare fa%& de o persoan& care ne#a r&nit sau la o re/i3uire a perspecti/ei fa%& de un e/eniment despre care consider&m c& ne de3echili$rea3& sau ne mutilea3&! Astfel orice suferin%& )o redeschidere a unei r&ni+ poate fi în%eleas& ca un semnal o in/ita%ie de a schim$a ce/a în /ia%a noastr&! Somati3&rile sînt adesea nişte alia%i nerecunoscu%i pe care nu îi ascult&m şi nu îi în%elegem suficient dar care totuşi ne conduc c&tre o stare mai $un& printr#o poisi$il& limpe3ire a unui trecut prea înc&rcat! Orice proces de schim$are implic& o$ligati/itatea de a ne purifica de /iolen%& de /iolen%ele primite în cursul di/erselor e5perien%e de /ia%& pentru a ne eli$era energiile şi în acelaşi timp pentru a redo$îndi puterea de a ne influen%a propria /ia%&! Cînd încerc&m s& îngrijim r&nile deschise din noi se declanşea3& un proces de reconciliere de reintegrare profund&!6rumul c&tre o stare mai $un& men%inerea s&n&t&%ii pe termen lung trece prin renun%area la resentimente prin purificarea de sentimentele negati/e care ne domin& prin cur&%area . intime este unul dintre demersurile cele mai incitante din /ia%&! 6ar nu este posi$il decît dac& ieşim din complicitatea indus& de condi%ionarea noastr& cultural& între /iolen%ele primite )pe care este de datoria noastr& s& le înapoiem cînd ne#au fost impuse sau s& le lu&m înapoi cînd ne d&m seama c& le#am impus altora+ si autosuferin%a produs& prin fr&mînt&ri sau prin între%inerea reproşurilor a acu3a%iilor si a judec&%ilor recurente la adresa celuilalt! Una dintre cele mai frec/ente si mai dura$ile escrocherii intime împotri/a noastr& înşine este cea de a între%ine resentimentele ranchiunele acu3a%iile si reproşurile la adresa celorlal%i cre3înd c& ei sînt responsa$ili de suferin%a noastr&! 9oarte adesea ne imagin&m c& tre$uie s&#i culpa$ili3&m amintindu#le mereu c& ei sînt la originea suferin%ei noastre! Culpa$ili3area latent& care otr&/eşte numeroase rela%ii fa/ori3ea3& de3/oltarea la nesfîrşit a /iolen%ei împotri/a sinelui! Clasificînd aceşti trei termeni@ /iolen%e r&ni şi suferin%e /& propun s& cur&%&m r&nile s& le /indec&m s& le calm&m restituind printr#o ac%iune sim$olic& concret& /iolen%ele primite sau luînd înapoi tot printr#un demers sim$olic /iolen%ele f&cute altora! + se !edea Un chemin de /ie@ la prati'ue des arts sOm$oli'ues )O cale de a tr&i@ practica actelor sim$olice+ (onothe=ue media. .>>>"? Am putut constata c& dup& un asemenea e5erci%iu de sim$oli3are o parte dintre simptome dispar somati3&rile se retrag! Frecerile la acte somatice repetiti/e îşi întrerup ciclul cînd auto/iolenfa nu mai este alimentat& sau între%inut&!!! de noi înşineI *în& acum am primit suficient de multe m&rturii care atest& îm$un&t&%irea dispo3i%iei a for%ei de a tr&i . care sînt prea adesea înfundate cu situa%ii neîncheiate şi cu urmele /iolen%elor primite în trecut! Aceast& cur&%are a . o /iolen%& primit& care stochea3& sau consum& energii care astfel nu mai sînt disponi$ile pentru între%inerea /ie%ii rela%ionale personale şi pentru creati/itate dat fiind c& sînt re%inute în $un& parte pentru a ne ap&ra de o e/entual& i3$ucnire sau re/enire a insuporta$ilului sau a inaccepta$ilului! .

2& creşterea autonomiei rela%ionale si afecti/e dup& astfel de demersuri pentru a îndr&3ni s& /& in/it&m pe fiecare s& introduce%i în /iata /oastr& acte sim$olice! La fel ca în multe alte domenii conştienti3area nu este suficient&B ea tre$uie înt&rit& prin ac%iune tre$uie sus%inut& în timp printr#un angajament care s& se $a3e3e pe acte sim$olice si pe ne/oia de a pune în cu/inte pentru a da un sens acestei prelu&ri a controlului chiar de c&tre cel interesat ceea ce îi /a permite s& se respecte în mod acti/ si adec/at în raport cu e/enimentele#cheie din e5isten%a sa! Cncetînd s& mai confund&m /iolen%a primit& cu suferin%a produs& putem da naştere unui demers de satisfacere si eli$erare energetic&! %ncepeţi prin a nu !ă urî pe !oi înşi!ă@ 37&&17-D /P1R+%: -/((2*3 Cap 4.misiuni reparatorii1n+oncţiuni -epeti%ia comportamentelor a atitudinilor atipice sau jenante a simptomelor a se citi a somati3&rilor este unul dintre lim$ajele prin care se e5prim& şi fidelit&%ile misiunile reparatorii sau supunerea fa%& de injonc%iuni impuse de c&tre persoanele importante din /ia%a noastr& asupra copiilor care am fost şi e5#copiilor care sîntem mereu! 2im!a+ele recurenţei 6e e5emplu într#un grup de persoane înrudite între ele anumi%i copii sînt echipa%i cu ade/&rate .epetiţiile din viata noastră0%idelităţi.radare. care captea3& lucrurile nespuse r&nile ascunse ale celor apropia%i! Ei /or de/eni semnali3atorii reparatorii direct conecta%i afla%i într#o rela%ie inconştient& cu r&nile ascunse ale figurilor importante e se în/îrt în anturajul lor@ mama tata rudele apropiate! Fotul se întîmpl& de parc& ei ar /rea s& atrag& aten%ia asupra unei situa%ii neîncheiate asupra unei r&ni necicatri3ate asupra unei perioade dificile din /ia%a înaintaşilor dînd ei înşişi naştere unui simptom sau unei treceri la un act de somati3are! 6e aceea anumite lucruri din /ia%& A cum sînt datele ani/ersare care sînt un fel de amintire a apartenen%ei întoarcerea la locurile copil&riei A sînt ade/&rate $ali3e care reperea3& reapari%ia lucrurilor nespuse ecourile t&cerii sau strig&tele mute ale reful&rilor care sînt pre3ente în fiecare! Aceste loialit&%i in/i3i$ile dar tenace aceste fidelit&%i incredi$ile în a ar&ta ceea ce ce se ascunde acest curaj nemaipomenit de a spune ceea ce nu poate fi spus toate aceste competen%e se /or e5prima prin manifest&ri ale suferin%ei )maladii sau $olile t&cerii# în original Ujoc de cu/inte intraducti$il maladie#$oal& sau mal#a#dit#greu de spus + trecerea la acte somatice )accidente si /iolen%e e5terioare+ sau în apari%ia unor simptome sup&r&toare /i3i$ile recurente sau chiar înd&r&tnice )astm $oli de piele conjuncti/it& otit&!!!+! 6e fapt aceast& transpunere în acte somatice afectea3& tot ceea ce %ine de cele cinci sim%uri! Ca si cum prin le3area unui sim% ar e5prima în acelaşi timp o între$are referitoare la leg&tura pe care acesta o sta$ileşte! *rin aceast& polari3are a unui sim% şi ceea ce este pus în joc prin intermediul lui în leg&tura noastr& cu lumea e5terioar& corpul nostru încearc& s& atrag& aten%ia asupra ceea ce a fost r&nit sau a mers r&u cu mama sau tat&l nostru la aceeaşi /îrst&! . .

Oare tata este ade/&ratul meu tat&Q.! O fetit& în /îrst& de K ani a f&cut dintotdeauna pipi în pat! Ea nu a ajuns înc& la stadiul de cur&%enie adic& nu a în/&%at se controle3e nu a în/&%at s& se a$%in& nu are puterea s& amîne pl&cerea unei eli$er&ri! Ea a în%eles din po/estirile de familie c& şi tat&l ei fusese enuretic pîn& la 0< ani! 9idelitatea acestei feti%e se poate lega de mai multe pro$leme! 6ac& la un moment dat s#a îndoit de originile ei şi a c&utat o confirmare a între$&rii ei@ . 6ar fidelitatea acestei feti%e ar putea fi descifrat& la un cu totul alt ni/el@ ea ar putea de e5emplu s& ser/easc& la a#i aminti tat&lui ei c& tre$uie s& men%in& un comportament riguros coerent clar! 6ac& de e5emplu pe /remea cînd se afla la rîndul lui la pension el a tre$uit s& se ascund& s& mint& s& men%in& aparen%ele unui copil curat în ochii colegilor s&i fiica sa prin acest urinat în pat i#ar putea aminti în mod deschis ceea ce el a ascuns atî%ia ani! E ca si cum ea i#ar spune@ . cu tat&l ei e5#enuretic! 9&cînd pipi în fiecare noapte e ca şi cum ea i#ar oferi o do/ad& de iu$ire şi o confirmare în felul ei@ . c& tat&l s&u a fost umilit la aceeaşi /îrst& de e5emplu în plan se5ual de un adult sau de cine/a mai mare! Este ca şi cum ar încerca astfel într#o manier& demn& de mil& s& . 6eci sensul unei fidelit&%i al unei repeti%ii nu tre$uie c&utat doar în manifestare ci în tr&irea legat& de acea manifestare! Este ne/oie de o munc& de arheologie familial& de o re# descoperire a leg&turilor pentru a g&si urma impactului unui e/eniment sau a unui traumatism asupra imaginarului asupra tr&irii din momentul respecti/! Copiii fideli sînt de un curaj de o creati/itate si de o tenacitate incredi$ile! Sînt capa$ili s& se lase marca%i de pertur$a%ii profunde de deregl&ri fi3iologice de disfunc%ii parali3ante adic& maladii gra/e sînt capa$ili s& insiste şi s&#si reitere3e mesajul indirect timp de ani şi ani ca şi cum ar in/ita astfel la o transpunere în cu/inte a ce/a ce nu a fost niciodat& spus la o /îrst& similar& de c&tre unul sau cel&lalt dintre p&rin%i! *rin îm$oln&/iri copii încearc& s& scoat& nerostitul din ca/oul s&u de mister s& de3/&luie t&cerea prea ap&s&toare a cu/intelor inter3ise! O alt& feti%& sufer& de infec%ii /aginale irita%ii sau sînger&ri ca pentru a#i aminti mamei sale de a$u3urile se5uale pe care le#a îndurat în t&cere ani şi ani pîn& la aceeaşi /îrst& sau de la aceeaşi /îrst& dac& a$u3urile au continuat! Cn%elegerea copiilor nu depinde de cunoştin%ele sau de ştiin%a la care au a/ut sau nu acces în mod direct ci de o co#naştere profund& care se transmite prin canale rela%ionale su$tile şi infinite! Comunicarea infra/er$al& care circul& între un copil şi p&rin%ii s&i se e5prim& se . şi se transmite de la conştient la inconştient trece prin sensi$ilit&%i înc& deschise c&tre lo$ul drept a creierului! Aceast& acuitate a percep%iei fa%& de lim$ajele infra/er$ale care e5ist& la copii este pe cît de uimitoare pe atît de derutant& şi chiar sup&r&toare uneoriB ea este impre/i3i$il& incoerent& în aparen%& şi totuşi atît de ade/&rat& de corect& şi pertinent& cînd ajungem s& descifr&m sensul pe care ni#0 de3/&luie! Este regreta$il c& nu s#au f&cut studii aprofundate sau cercet&ri care s& se $a3e3e pe o o$ser/a%ie diacronic& şi pe o ascultare a acestui tip de precunoaştere a unor copii capa$ili s& anticipe3e e/enimente şi s& do/edeasc& aceste cunoştin%e sau ştiin%e foarte speciale! Studii care s& /erifice mai apoi .?reau s& am o rela%ie deschis& cu tineI.pansat. atunci prin enure3ia ei ea încearc& s&#şi ofere un r&spuns do/edind c& se recunoaşte ca fiind .spune.arate.asemenea.Chiar simt c& sînt fiica ta!.de unde/a.21 Copii %ideli *entru a fi mai la o$iect s& lu&m e5emplul urm&tor! Un $&ie%el de 08 ani ar putea produce o somati3are care s&#0 fac& s&#i fie ruşine sau jen& )hemoroi3i negi sau pete+ f&r& a şti în mod conştient ci numai au3ind . ce/a ascuns sau negat de propriul s&u tat&! 9idelitatea nu se manifest& întotdeauna prin recuren%e de natur& identic& sau asem&n&toare simptom contra simptom somati3are contra somati3are ci mai degra$& în func%ie de un sens special legat de tr&ire la /îrst& la care situa%ia s#a grefat ca o /iolen%& sau ca un traumatism în cel care continu& s& o poarte f&r& a o f i .

imagini frumoase de sine pentru sine.dac& ele nu ar fi f&cut sau dimpotri/& dac& ar fi f&cut!!L copiii lor nu ar fi produs în corpul lor acea $oal& sau acel simptom! "i procedînd astfel ele îşi asum& o responsa$ilitate care nu le apar%ine care nu le re/ine c&ci fiecare este responsa$il de misiunile pe care le ia asupra sa fiecare oricît de tîn&r ar fi este singurul responsa$il de loialit&%ile si de fidelit&%ile pe care le manifest&! Marie a fost o ele/& str&lucit&! "i#a dat $acalaureatul la 01 ani a urmat clasele preg&titoare la cîte/a şcoli mari dar a oprit totul la 0= ani pentru a nu#şi dep&şi mama care s#a c&s&torit foarte de/reme şi şi#a întrerupt studiile la aceeaşi /îrst&! Marie s#a pre3entat la numeroase concursuri doar pentru a#şi do/edi c& este capa$il&@ .mereu tre$uie s& faci ce/a. Un alt $&r$at care eşuea3& în toate încerc&rile sale de afirmare social& sau profesional& /a în%elege mult mai tîr3iu în ce m&sur& şi#a ascultat tat&l o persoan& important& şi totodat& primarul oraşului care cînd el era mic îi repeta f&r& încetare@ . precum şi de a sc&pa de sentimentul c& . presupune o munc& îndelungat& nu doar de conştienti3are ci şi de detaşare şi renun%are! Ar însemna s& începem s& construim renun%înd s& mai între%inem .e /ina lor dac&!!!.?erificam dac& sînt în stare nu d&deam curs carierei care mi se oferea în urma concursului! Am r&mas în/&%&toare toat& /ia%a!. şi mult& /reme am cre3ut#o! M& supuneam acestor injonc%iuni pentru c& eram con/ins& c& o dat& cu trecerea timpului m& /a iu$i mai multI. Misiunile reparatorii ale unor copii se pot desf&şura în domenii cît se poate de di/erse@ în /ia%a afecti/& sau social& prin $oal& sau reuşit& prin eşecuri sau decep%ii profesionale! . c& . (entru a scăpa de constrîngerea %idelităţilor Orice demers de a renun%a la fidelit&%i de a nu mai între%ine misiuni sau mandate imposi$ile acceptate pentru a compensa sau pentru a pl&ti datorii .Eu /oi a/ea copii pîn& ce nu#mi /oi sus%ine te3a de doctorat!. asumîndu#ne riscul de a ne afirma pentru a sc&pa de ne/oia de apro$are prea distrug&toare sau prea constrîng&toare! Ar mai însemna s& ne asum&m riscul de a de3am&gi prin nesupunere fa%& de injonc%iunile şi misiunile care ne#au fost impuse! . Unele fidelit&%i conduc la o$liga%ii şi compensa%ii permanente! .9idelitatea mea era de a fugi de to%i $&r$a%ii care pretindeau c& m& iu$esc! Mama m& pre/enise@ .S& nu ai încredere în $&r$a%i ei nu se gîndesc decît la un singur lucruI.ira%ionale. :&r$atul cu care s#a c&s&torit era student la medicin&! La încheierea studiilor a afirmat@ .9ratele meu preluase întreprinderea tat&lui meu sl&$it de $oal&! 6up& ce el a murit într#un accident la munte am demisionat din func%ia mea de profesor şi i#am luat locul! Aceast& munc& m& ener/ea3& dar nu îndr&3nesc s&#mi de3am&gesc familia!!!. Aceast& aşteptare a durat opt ani în timpul c&rora@ .9&cea tot felul de schim$&ri dar nu a scris nici un rînd nici nu a început /reo cercetare într#o 3i m#am hot&rît s&#i scriu te3a! "i#a o$%inut doctoratul în şase luni a refu3at mult timp s& ai$& copii şi nu m#a iertat niciodat& pentru c& i#am scris lucrarea în locul luiI.22 /eridicitatea si acurate%ea anticip&rilor copilului şi s& /ad& ce form& au luat acestea în reali# tate dac& s#au confirmat sau nu! E/ocarea fidelit&%ilor şi a loialit&%ilor pe care şi le impun anumi%i copii este resim%it& uneori acut de p&rin%i mai ales de c&tre mame care se erijea3& în mod greşit în responsa$ile de aceste fidelit&%i ca o culpa$ili3are! Mamele îşi imaginea3& c& .în orice ca3 nu o s& faci nimic f&r& mineI.

eu ţi-o înapoie'" Din moti!e care sînt doar ale tale. trebuie să în!ăţaţi să !ă cunoaşteţi" S-2 EASA-TA6AFFA MA(A-AJ Cap. să gîndesc că toţi bărbaţii sînt nişte nemernici.Mama mea şi#a dorit şi s#a aşteptat s& fiu $&iat! Urma s& port numele unei foste iu$iri nefericite! Un $&r$at pe care îl întîlnise înainte s& se c&s&toreasc& cu so%ul ei şi tat&l meu şi care se numea *hilippe! 6up& Vnegocieri aprigeR )e e5presia ei+ între ea şi tata s#a ajuns la Marie#*hilippe pentru ca în final s& se ajung& chiar în momentul declar&rii la registrul de stare ci/il& la V6omini'ueRI Sigur mama mi#a /or$it de dou&#trei ori despre aceast& iu$ire nefericit& dar întotdeauna cu fra3e lapidare îm$r&cate în nostalgie! La 0K ani în timpul unei certe cu tata acesta mi#a aruncat în fa%&@ VOricum poate c& nici m&car nu eşti fiica meaIR "i ani de 3ile am ascuns aceste amintiri am fost un mic sold&%el curajos mereu în prima linie în#cercînd s& repar o du$l& suferin%& cea a îndoielilor tat&lui meu şi cea a regretelor mamei mele!!! Mi#am luat în spate )de aici şi herniile mele de discI+ sarcini imposi$ile!!!. dar este numai părerea ta despre bărbaţi" /u am acceptat pînă acum să fiu purtătoarea acestei credinţe şi mă simt responsabilă în ceea ce mă pri!eşte la această alegere" +stă'i îmi dau seama în ce măsură această fra'ă mă stîn$eneşte în !iaţa mea de femeie. pentru că simt că el nu este bun pentru mine" *u !reau să transmit şi eu fiicei mele această opinie despre bărbaţi. oricare le-ar fi originea.23 . îmi dau seama în ce măsură !i'iunea mea asupra relaţiilor de iubire a fost influenţată de afirmaţiile tale" *u mămai recunosc în deci'ia de a fi aliatul tău secret. pe post de releu care transmite această con!ingere" *u mai doresc să păstre' acest mesa$ în mine.5 3e la %idelitatea %ată de celălalt la %idelitatea %ată de sine Cn rela%iile intime se creea3& adesea o confu3ie între registrul sentimentelor şi cel al rela%iei! *entru a ieşi din aceast& încurc&tur& şi ca s& încerc&m s& definim mai clar lucrurile /om începe prin a c&dea de acord că specificul unei entit&%i /ii este s& e/olue3e şi c& sentimentele apar%in acestui ordin al entit&%ilor /ii! *entru c& un sentiment este ce/a /iu indiferent de intensitatea şi for%a sa la început el /a e/olua se /a modifica /a fi în%eles diferit de cel care îl poart& si de cel care îl primeşte! . ci o moştenire mai optimistă. tu ai ales sau acceptat să faci din aceasta de!i'a ta. care să-i tre'ească dorinţa de !iaţă" +ceasta este numai părerea ta despre bărbaţi. nu o consider ca fiind şi a mea şi de aceea ţi-o înapoie'" *entru a descoperi o identitate proprie eli$erat& de mesaje alienante de con/ingeri stînjenitoare tre$uie s& rupem leg&turile su$tile dar puternice care împiedic& diferen%ierea şi nu permit accesul la personalitatea unic& a fiec&ruia! *utem astfel s& renaştem întru /ia%& oprind repeti%iile şi fidelit&%ile împo/&r&toare chiar dac& ele corespund unei misiuni alese la un moment dat! *utem consolida pre3entul detaşîndu#0 de ancor&rile în trecut şi putem deschide calea c&tre /iitor dac& nu#0 mai îndep&rt&m prin dependen%ele şi fidelit&%ile fa%& de misiunile reparatorii impuse sau asumate! Efortul de a se crea şi a se construi în calitate de fiin%& independent& cu respect de sine pentru unii se poate do/edi una dintre cele mai mari pro/oc&ri din /ia%a lor! *u puteţi transcende ceea ce nu cunoaşteţi" Pentru a trece dincolo de !oi înşi!ă. *utem printr#un demers sim$olic s& înapoiem injonc%iunile impuse şi s& o$%inem astfel mai mult& independen%& si coeren%& de sine! +ceastă fra'ă care îmi dicta foarte de!reme. înainte ca eu să-mi pot face o idee proprie.

24 2ar pentru c& o rela%ie este /ie si ea /a e/olua! Mai mult cum o rela%ie implic& dou& persoane ea /a e/olua în mod diferit pentru cei doi parteneri nu /a a/ea în mod o$ligatoriu acelaşi ritm pentru fiecare dintre ei! Orice discu%ie pe tema fidelit&%ii adic& pe tema men%inerii unui angajament pornind de la $ilan%ul unei schim$&ri în sine la un moment dat al e5isten%ei /a tre$ui s& %in& seama de parado5ul urm&tor@ /u mă implic astă'i. faţă de ceea ce ştiu despre tine. care aparţine 'onelor mele de umbră" )i în acest spaţiu e#istă o parte din mine care se poate schimba în direcţii sau moduri pe care eu însumi nu le cunosc" în acest anga$ament. fată de ceea ce !reau să !ăd din tine" Dar mă anga$e' şi faţă de această parte de mister din tine. acelea pe care eu le arăt si acelea pe care tu !rei să le !e'i""" Dar implic si o parte din mine pe care nu o cunosc la fel de bine. parte necunoscută ţie. ceea ce înseamnă că nu cunosc încă bărbatul sau femeia care !oi de!eni. nici eu nu-l putem ignora. eu mă implic faţă de ceea ce cunosc din tine. nici ascunde prea multă !reme" Adesea ca m&sur& de precau%ie încerc&m s& ne asigur&m împotri/a riscurilor pe care le implic& orice rela%ie! 2n loc s& implic&m aceast& parte de mister prefer&m s& aducem certitudini teroriste credin%e idealiste sau o încredere oar$&! 4idelitatea 9idelitatea fa%& de mine însumi repre3int& acest liman aceast& insul& a comorilor un refugiu punct de ancorare în jurul c&ruia se arim& ne/oia mea de coeren%& intern& cînd distan%a dintre respectul fa%& de angajamentul meu respectul pentru tine si respectul de sine este prea mare si naşte în mine conflicte aprinse de loialitate! Eu tre$uie s& uit&m c& eu m& angaje3 fa%& de tine dar şi fa%& de rela%ia pe care urmea3& s& o construim si despre care nu pot şti dinainte cum /a e/olua cum se /a de3/olta sau cum /a lînce3i! 6ar mai ştim şi c&@ J Eu orice e5primare de/ine comunicare! J Eu orice rela%ie e/oluea3& în ataşament! J Eu orice schim$ se transform& într#un angajament! "i totuşi toate aceste posi$ilit&%i circul& su$ form& de poten%ial în orice întîlnire dintre oameni! Medita%ia pe care o propun aici încearc& s& fi5e3e cîte/a indicatoare în raport cu urm&toarele dou& între$&ri@ J Cum îmi pot men%ine claritatea şi coeren%a în angajamentele pe care mi le iau în alegerile de /ia%& pe care le fac sau în întîlnirile mele în respectul fa%& de mine însumi şi fa%& de cel&laltQ . eu implic o parte din mine pe care o cunosc bine. nici pe cel sau pe cea care !ei de!eni tu" Un angajament lucid si sincer presupune acceptarea faptului c& orice implicare este o implicare a trei componente@ eu tu si o parte de necunoscut si de mister legat& de e/olu%ia posi$il& a fiec&ruia! în acest anga$ament nu pornim singuri. ci împreună cu această parte de impre!i'ibil incontrolabil care ne poate uni mai mult sau care ne poate îndepărta si despărţi. cu ceea ce eşti" )i implic în această a!entură relaţională o parte din mine aflată în e!oluţie si pe care încă nu o cunosc. în anga$amentul meu faţă de tine. dar care este formată din imagini. faţă de o parte din tine aflată în e!oluţie şi pe care nici tu nu o cunoşti încă" :ă implic pe termen lung cu o parte din mine pe care nu o cunosc şi cu o parte din tine pe care nu o cunosc.faţă de tine. parte necunoscută mie. cu ceea ce sînt. un potenţial pentru schimbare pe care nici tu.

de a amplifica şi de a dinami'a eforturile mele" 6ar înseamn& şi s& inclu3i o /aria$il&@ &rebuie să iei în calcul şi potenţialul meu e!oluti!" /u mă anga$e' cu ceea ce sînt astă'i. pentru a-l păstra !iu în actualitatea unei relaţii sau a unei acţiuni" 6ac& e5ist& un decalaj prea mare între constrîngerile care iau naştere ca urmare a angajamentelor mele şi sistemul meu de /alori îmi /oi asuma riscul de a m& de3ice de aceste angajamente pentru a r&mîne unitar pentru a fi constant fidel fa%& de mine însumi îmi /oi asuma chiar şi riscul de a m& diferen%ia de a m& îndep&rta pentru a#mi proteja /alorile sau con/ingerile din respect pentru cel care /oi fi de/enit îmi /oi asuma riscul i3$ucnirii unui conflict pentru a#mi men%ine integritatea! 6ac& /a fi ne/oie /oi accepta .1 de ani am descoperit ceea ce eu numesc fidelitatea fa%& de mine însumi! La aceast& fidelitate am ajuns printr#o mai $un& cunoaştere a propriei persoane prin clarificarea imaginilor mele prin limpe3irea temerilor prin recuperarea unei e5prim&ri proprii şi mai ales prin adoptarea unei po3i%ii ferme în întîlnirea cu cel&lalt po3i%ie caracteri3at& mai ales de refu3ul de a m& mai l&sa definit de cel&lalt! Aceste dou& concepte de fidelitate fa%& de mine însumi si fa%& de cel&lalt mi#au permis s& în%eleg mai $ine si s& diferen#%ie3 no%iunile de angajament responsa$ilitate si m&rturie! *nga+ament A te angaja înseamn& s& te proiecte3i în /iitor într#o rela%ie de durat& înseamn& s& încadre3i în timp o constant& care s#ar putea re3uma în aceşti termeni@ :ă anga$e' să-mi pun resursele. pentru cel care !oi fi mîine" Dar eu simt ne!oia să rămîn fidel faţă de mine însumi pentru a menţine acest anga$ament. disponibilitatea şi creati!itatea în ser!iciul relaţiei pe care o întreţin cu tine" Poţi conta pe resursele.25 J Cum pot armoni3a ne/oia de calitate durat& şi rigoare a angajamentelor luate cu schim$area e/olu%ia şi transformarea necesareQ *&rerea mea ar fi c& fidelitatea fa%& de cel&lalt este direct propor%ional& cu fidelitatea pe care o pot a/ea fa%& de mine însumi! 6ac& accept&m c& una dintre premisele esen%iale ale li$ert&%ii umane este de a de3/olta în fiecare capacitatea de a face alegeri descoperim totodat& c& a face o alegere înseamn& a renun%a! Foat& /ia%a mea a fost marcat& de aceste renun%&ri adic& aceste alegeri! 6ac& m& gîndesc la angajamentele mele constat c& firul roşu al c&ut&rilor mele precum şi al întîlnirilor mele importante este fidelitatea! Oricît de surprin3&tor ar putea p&rea eu cred c& fidelitatea este una dintre /alorile fundamentale ale /ie%ii mele! Cn anii mei de tinere%e şi de adolescen%& prelungit& nu am putut fi cu totul fidel fa%& de mine însumi din cau3a datoriilor şi dependen%elor impuse de familie şcoal& sau societate! 6atorii uneori su$tile alteori mai directe $rutale cu mesaje injonc%iuni şi misiuni impuse şi acceptate! 6ependen%& datorit& $locajelor n&scute mai ales din teama mea de a nu fi respins sau de a nu#l pierde pe cel&lalt de care a/eam ne/oie de care /oiam s& fiu iu$it! Apoi am trecut la fidelitatea adult& care înseamn& în acelaşi timp posi$ilitatea de a se implica A dincolo de autonomia afecti/& material& rela%ional& pe care aceast& implicare o presupune A si posi$ilitatea de a se delimita de injonc%iunile de loialit&%ile in/i3i$ile care alc&tuiesc leg&turile noastre primordiale legate de uni/ersul familial! Mult mai tîr3iu pe la jum&tatea /ie%ii mele c&tre /îrsta de . disponibilitatea si creati!itatea mea" Dar forţa anga$amentului meu depinde de capacitatea ta de a primi.

26 înfrunta tea adic& disputa pentru a m& putea respecta! ?oi renun%a la rela%ie dac& simt c& m& împinge c&tre tr&darea con/ingerilor mele! Cntr#ade/&r eu /&d o strîns& interdependen%& între respectul fa%& de mine însumi şi ne/oia mea de a#l putea respecta pe cel&lalt mai ales dac& acesta este important pentru mine! . . Cînd o responsa$ilitate nu este asumat& spontan atunci risc& s& fie denumit& amintit& sau impus&! Atunci a/em de#a face cu un proces de responsa$ili3are care se întemeia3& pe dorin%a sau ne/oia cui/a de a#l face pe cel&lalt s& conştienti3e3e@ . .La /îrsta ta nu#%i mai asumi riscul de a#%i schim$a c!inr ra f&r& s& te gîndesti $ine înainte!.Fu eşti responsa$il de suferin%a mea de ceea ce mi se în#tîmpl&! 6ac& tu nu ai fi plecat nu as fi ajuns aiciI. 2es din sfera responsa$ili3&rii si deci din acu3are pentru a intra în sfera responsa$ilit&%ii cînd m& declar parte acti/& a ceea ce mi se întîmpl& a ceea ce tr&iesc cînd iau po3i%ie fa%& de actele mele şi de consecin%ele lor! A de/eni responsa$il înseamn& a#%i da seama singur în leg&tur& direct& cu un sistem de /alori de impactul unui act al unui cu/înt al unui comportament! Ast&3i nu m& simt responsa$il pentru conceperea mea care %ine de jocul dorin%elor p&rin%ilor mei dar m& simt co#responsa$il pentru perioada de sarcin& şi pentru naşterea mea! Si de asemenea m& simt responsa$il de moartea care /a /eni în sensul c& sînt parte acti/& în drumul /ie%ii mele! Sînt parte acti/& a tot ceea ce mi se întîmpl& între naşterea şi moartea mea şi e/it s& acu3 pe oricine altcine/a de ceea ce se petrece în /ia%a mea ştiind c& am posi$ilitatea s& descop&r sensul tuturor acestor întîmpl&ri mi3ele şi posi$ilele mesaje! 5ărturia A te defini într#o rela%ie dat& în raport cu un e/eniment dat înseamn& s& te situe3i s& spui unde te afli s& e5primi ce sim%i s&#%i po%i afirma punctul de /edere ceea ce nu înseamn& s&#0 impui! *entru a putea sta m&rturie pentru tine însu%i tre$uie s& clarifici lucrurile fa%& de tine si aceasta este pro$a$il partea cel mai greu de gestionat! 9iecare dintre noi este alc&tuit din 3one de lumin& şi 3one de um$r& fiecare este sfîşiat de multiple contradic%ii aduse de curentele /iolente şi haotice ale dorin%elor şi temerilor noastre! Ei se întîmpl& adesea s& ne supunem sau s& ne re/olt&m fa%& de modelele culturale fa%& de presiunile sociale care la rîndul lor sînt tri$utare c&ilor la$irintice ale inconştientului nostru! 9iecare dintre noi este purt&torul unor conflicte ale c&ror tul$ur&ri reacti/ea3& sau amenin%& loialit&%i si fidelit&%i foarte adînci! Orice nou& fidelitate se construieşte pornind de la sau în detrimentul fidelit&tilor mai /echi! E ca şi cum fiecare nou& fidelitate tre$uie .O mam& tre$uie s& fie responsa$il& pîn& la cap&t de educa%ia copiilor ei!.esponsa!ilitatea Eu fac diferen%a între responsa$ilitate si responsa$ili3are! Cmi asum responsa$ilitatea unei situa%ii a unui e/eniment cînd m& erije3 în garant al reuşitei sale si cînd iau asupra mea asumarea actelor legate de mijloacele şi consecin%ele care decurg din acestea! Uneori responsa$ilitatea care este un act de recunoaştere a impactului sau influen%ei care se e5ercit& într#o situa%ie dat& este asociat& şi confundat& de cei din jur cu tentati/a sau tenta%ia de a culpa$ili3a! îns& în ca3ul culpa$ili3&rii important& este no%iunea de greşeal& care ia un aspect acu3ator@ .Fu eşti responsa$il de ceea ce simt eu de ceea ce tr&iesc! *rin urmare dac& din cau3a ta fac un lucru sau altul!!! /a fi numai /ina ta!.

Eu te mai iu$esc. atunci cînd sentimentul de iu$ire nu mai e5ist&! "i totuşi oricît de parado5al& poate p&rea aceast& afirma%ie îi facem un cadou frumos celuilalt atunci cînd reuşim s& ne dep&şim teama de a nu#0 r&ni si#i m&rturisim sentimentele noastre reale! O astfel de declara%ie elimin& neîn%elegerile falsele aparen%e şi rela%iile ficti/e! Sentimentul de iu$ire nu este atins o dat& pentru totdeauna! El este parte a unuia dintre misterele /ie%ii pe care nu#0 putem controla indiferent de cît& putere sau /oin%& dispunem orice inten%ii am a/ea! Ee de3/&luim ar&tîndu#ne /ulnera$ilitatea cu riscul de a nu fi în%eleşi şi recunoscu%i în fidelit&%ile noastre profunde! 6e multe ori pe parcursul /ie%ii mele a tre$uit s&#mi m&rturisesc sentimentele si s& adopt o po3i%ie ferm& s& dejoc sau S& denun% încurc&tura în care cel&lalt încerca s& m& împing&! *u mă simt obligat să te iubesc ca răspuns la iubirea pe care mi-o porţi" :ă simt mişcat şi emoţionat de sentimentele tale. dar eu nu simt la fel" *u pot începe sau continua o relaţie în acest plan" &răiesc un sentiment po'iti!.2 s&#şi g&seasc& un loc al s&u şi dimensiunile sale pentru a se putea prop&şi f&r& ascun3işuri sau tr&dare fa%& de alte fidelit&%i mai /echi sau concurente! 2nconştientul nostru nu ne este duşman ci are o capacitate e5traordinar& de a ne ar&ta conflictele si tensiunile de a ne aduce în fa%& reful&rile şi lucrurile nespuse de a ne atrage aten%ia asupra incoeren%elor noastre! Anumite conflicte de fidelitate se /or e5prima uneori prin dureri cînd nu se /or pu#f tea e5prima prin cu/inte! Una dintre cele mai mari pro$leme ale noastre este dificultatea de a asculta ceea ce se petrece în noi şi de a ne recunoaşte sentimentele reale cînd acestea e/oluea3& sau se schim$& de a în%elege de e5emplu c& în mine sentimentul de iu$ire s#a schim$at c& iu$irea mea a de/enit o prietenie amoroas& o cald& afec%iune c& acum ofer tandre%e şi nu pasiune! 6ificultatea const& în a accepta e/olu%ia schim$area sentimentelor uneori chiar dispari%ia lor! Cînd sentimentele se schim$& la unul dintre parteneri aceast& schim$are pare inaccepta$il& pentru cel&lalt într#o prim& fa3&! 6in cau3a fricii sale de a$andon în e/entualitatea unei desp&r%iri acesta se simte atît de amenin%at încît nu /ede alt& solu%ie decît s& îi aminteasc& celuilalt angajamentul f&cut apoi fidelitatea în încercarea de a nega ceea ce nu în%elege c&utînd s& e/ite insuporta$ilul! Cn orice e5perien%& amoroas& unul dintre doliile cel mai greu de suportat este acceptarea faptului c& fidelitatea fa%& de sine trece înaintea fidelit&%ii fa%& de cel&lalt! Ei se pare mult prea greu s& îndr&3nim s&#i spunem cui/a@ . dar nu simt că te iubesc" M#am confruntat nu o dat& cu aceast& dificultate de a e5ista diferit de cel&lalt fie c& a fost în direc%ia rela%iilor de iu$ire de familie sau în cele sociale sau profesionale! 6e fiecare dat& descop&r cît de greu este s& fii si s& r&mîi un tot în fa%a celuilalt s&#%i men%ii o op%iune o po3i%ie clar&! "i asta în fa%a dorin%elor si temerilor celuilalt în fa%a aştept&rilor sale care uneori par atît de importante pentru el încît am /rea s& le r&spundem în locul luiI Cn amurgul /ie%ii mele de pîn& acum şi la r&s&ritul /ie%ii mele care /a /eni simt din ce în ce mai mult ne/oia de a m& e5prima în unicitatea mea ca şi în uni/ersalitatea mea şi de a le m&rturisi nu doar prin conferin%ele mele prin lucr&rile mele sau prin sesiunile de formare pe care le medie3 ci şi sau mai ales prin actele mele prin fiecare comportament sau cu/înt prin fiecare pri/ire! "i mai descop&r în toamna /ie%ii mele c& una dintre ne/oile mele fundamentale nu este ne/oia de iu$ire ci ne/oia de respect de ascultare de toleran%& fa%& de ceea ce sînt! . ceea ce înseamnă că sînt alături de tine.

în re!eria împărtăşită şi amplificată" :ă implic cu diferenţele noastre pentru un !iitor în doi pentru a înălţa împreună un colţ de eternitate mai luminos" :ă implic pentru a crea dimineţi îndră'neţe de$a surî'înd către 'ilele ce !or !eni pentru a mă încumeta către înserări strălucitoare" :ă implic astă'i pentru ceea ce sînt faţă de ceea ce eşti tu pentru a clădi în pre'ent plăsmuirea unui !iitor" *u mă implic pentru un eu ce !a fi şi pe care nu-l ştiu faţă de cea care !ei de!eni şi pe care încă n-o ştiu" :ă implic nu la bine si la rău sau în incertitudinea oarbă ci pentru impre!i'ibilul şi încîntarea de a fi" :ă implic fireşte cu superlati!ul e#tatic din mine faţă de superlati!ul uimit din tine" :ă implic pentru re!elaţii sidefii pentru dăruire. plăcere oferită şi primită" :ă implic pentru susţinere si spri$in pentru entu'iasmul de a fi în doi în căutarea unui !iitor" . mă implic în continuitate. încredere.2# Cnc& mi se mai întîmpl& s& pl&tesc un pre% mare pentru aceasta prin neîn%elegeri negare acu3a%ii reproşuri şi uneori respingere atunci cînd nu fac efortul de a m& po3i%iona de a m& e5prima cu suficient& claritate sau con/ingere! *oate c& acesta este p&strînd propor%iile fa%& de celelalte mi3e ale /ie%ii pre%ul li$ert&%ii de a fiQ 7 re!oluţie în felul nostru de a fi nu poate începe decît în interiorul nostru" SFAELED CA?ELL Dincolo de întîlnire.

2$ Cap.6 3oliile succesive din viata noastră 6oliile succesi/e din /ia%a noastr& pot fi în acelaşi timp germenii de3/olt&rii noastre!!! Oare de cîte dolii tre$uie s& ne impregn&m corpul pentru a accepta s& ne în&l%&mQ Oare cîte respingeri şi refu3uri tre$uie s& ştergem pentru a îndr&3ni s& ne diferen%iemQ *rin cîte desp&r%iri pierderi sau a$andonuri tre$uie s& trecem pentru a întîlni în sfîrsit ce e mai $un în noiQ Oare cîte singur&t&%i chinuri sau disper&ri tre$uie s& înfrunt&m pentru a tr&i ca un întreg în pre3ent într#o întîlnire direct& şi creatoare cu cel&laltQ 6e cîte ori tre$uie s& renun%&m de cîte ori tre$uie s& ced&m pentru a cîstiga mai mult& autonomie mai mult& li$ertateQ 6a /ia%a nu este decît o succesiune de naşteri! *entru a a/ea acces la întregul nostru uni/ers de posi$ilit&%i /a tre$ui uneori s& ne asum&m riscul de a ne desp&r%i de a ne diferen%ia de fiin%e apropiate dragi nou&! Uneori /a tre$ui s& renun%&m la situa%ii sta$ile la con/ingeri sau la certitudini! Este de datoria noastr& s& sta$ilim distan%a corect& între noi şi cel&lalt între dorin%ele diferite care ne încearc&! (rimele răni şi primele su%erinţe acumulate E5perien%a a$andonului începe în 3orii oric&rei e5isten%e umane uneori pornind de la mici schim$&ri de ritm ap&rute în parcursul regulat şi liniştit al /ie%ii unui $e$eluş datorit& unor a$sen%e scurte uşoare întîr3ieri planificate sau inopi#nante pre/i3i$ile sau neaşteptate prelungite sau momentane produse de ha3ardul sau adapt&rile indispensa$ile care înso%esc cotidianul /ie%ii de familie! Adul%ii din jurul unui copil sînt implica%i în rela%ii multiple şi disponi$ilitatea lor împ&rt&şit& sau nu este uneori conflictual& sau am$i/alen%&! Eu întotdeauna ştim s& e5prim&m în cu/inte lipsa disponi$ilit&%ii a$sen%ele sau alte angajamente! O lu&m pe ocolite ne ascundem e/it&m în loc s& ne afirm&m şi s& ne po3i%ion&m! "i toate aceste adapt&ri necesare indispensa$ile supra/ie%uirii pot însemna pentru anumi%i $e$eluşi dar nu pentru to%i la fel ci în func%ie de sensi$ilitatea sau /ulnera$ilitatea fiec&ruia o a$sen%& /ital& care le de3/&luie golul din camer& sau din cas&! Si acest gol /a c&p&ta deodat& un caracter derutant teri$il insuporta$il ca o form& de distrugere sau de pr&$uşire! O lips& care /a introduce pe neaşteptate o not& discordant& de ciud&%enie îngrijor&toare în succesiunea pîn& atunci netul$urat& a lucrurilor si reperelor o$işnuite din /ia%a sa! O a$sen%& care /a produce o ruptur& în continuitatea sentimentului e5isten%ei de pîn& atunci care /a deschide o lacun& în încrederea $e$eluşului în mediul pe care pîn& atunci 0#a perceput ca fiind sigur! Aceste st&ri de nelinişte de tensiune de stres!!! a se citi de panic& se pot naşte aşadar din cau3a momentelor de a$sen%& ine/ita$il& a mamei a celui sau a celei care se afl& cel mai aproape de noi la începutul /ie%ii noastre de copil sau de $e$eluş şi care dispare su$it f&r& a/ertismentI *rimele r&ni profunde arhaice sau anarhice se produc în noi cînd persoana cea mai important& din jurul nostru se îndep&rtea3& în#deletnicindu#se cu tot felul de lucruri din care noi ne sim%im e5cluşi! .

încearc& s& dormi nu are rost s& te nelinişteşti tata e plecat într#o c&l&torie foarte lung&!!!. sau@ .3& 9ie c& aceste a$sen%e sînt reale sau nu ele sînt uneori interiori3ate ca lipsuri A de e5emplu cînd mama este pre3ent& fi3ic dar este a$sent& psihic pentru c& este îngrijorat& trist& a$sor$it& de un doliu!!! 9ie c& aceste a$sen%e sînt imaginare in/entate interpretate pornind de la indicii minore de la gesturi a$ia schi%ate de la 3gomote impercepti$ile de la mişc&ri fugare su$tile sau disimulate ele îşi las& o amprent& dureroas& în acea 3on& de fragilitate care se ascunde în $e$eluş în acea etap& a /ie%iiI -esim%irea lipsei asociat& cu aceste a$sen%e /a fi întip&rit& iremedia$il şi cu acurate%e în e5traordinara memorie a trupului! Aceasta este originea unei multitudini de r&ni primiti/e $ar$are incontrola$ile şi uneori . cînd acesta tocmai a murit într#un accident de autoturismI Cndoiala neîncrederea nesiguran%a sentimentul de respingere sau impresia c& nu sîntem demni de interes astfel de otr&/uri ne macin& certitudinile ne poluea3& elanurile .Eu plînge dragule mama /ine imediat!!!. Tol#a$sen%& t&cere /iolent& şi singur&tate#haos îşi /or l&sa amprenta de neşters în adîncul trupului#cu/înt! Uneori se /or sedimenta su$ form& de angoase temeri furii sau confu3ii t&cute! "i toate acestea atît de adînc încît /or r&mîne as# cunse mult& /reme în fiecare dintre noi înainte de a se reacti/a mult mai tîr3iu într#un moment neaşteptat datorit& unui e/eniment $anal pueril nesemnificati/ care /a /eni s& 3gînd&reasc& s& redeştepte aceast& ran& primordial& legat& de un a$andon tr&it sau închipuit! Eu tre$uie s& uit&m c& indiferent de caracterul real sau imaginar al acestui a$andon for%a cu care el se imprim& este aceeaşi! "i mai tîr3iu se /a tre3i se /a reacti/a prin redeschiderea unei r&ni pîn& atunci t&cute pornind de la un e/eniment inofensi/ si aparent $anal! "i uneori aceasta se /a petrece atît de neaşteptat si de /iolent încît îi /a surprinde pe cei din jurul nostru si pe noi înşine! A/entura continu& de#a lungul micii copil&rii prin prisma /ie%ii de familie profesionale si sociale a p&rin%ilor! O dat& cu îndep&rtarea îm$oln&/irea dispari%ia sau pierderea fiin%elor apropiate si mai ales unice se /or restimula aceste r&ni as# cunse şi in/i3i$ile care e5ist& în fiecare dintre noi! 6ispari%ia unui $unic moartea unei $unici un chip cunoscut care nu mai apare! Un 3îm$et o /oce ritmul unui pas sau /i$ra%iile unui corp care nu mai este în preajm& care nu mai umple peisajul 3ilnic care nu mai luminea3& pre3entul şi gata îndoiala uimirea si $ul/ersarea se instalea3& pres&#rînd peste aştept&rile imaginarului germenii disper&rii miasma suferin%ei /îltorile frustr&rii şi refu3ului curen%ii /iolen%i ai acu3a%iilor neclare împotri/a unei fiin%e iu$ite si indispensa$ile si cel mai adesea împotri/a sinelui! Schim$area şcolii înmormîntarea unui p&rinte mutarea unui /ecin pierderea unui animal sau îm$&trînirea lui mai rapid& decît a noastr&!!! şi otra/a fricii celei mai tenace A frica de a$andon A se instalea3& sfidînd toate încerc&rile de liniştire sau de reconfortare! *ierderea unui ursule% de plus iu$it sau r&t&cirea unei juc&rii sînt tot atîtea a$sen%e care se înscriu în ine5prima$il! La fel o minciun& spus& ca m&sur& de precau%ie din teama adul%ilor de a nu r&ni de a nu produce suferin%& prin fra3e precum@ . care se /or grefa în noi din primele etape ale /ie%ii indiferent de calitatea îngrijirilor a pre3en%ei şi a iu$irii oferite! Un moment în care ne %inem respira%ia o pri/ire r&t&cit& c&utarea unui chip sau a unui surîs familiar un spate încordat în aşteptare un stomac crispat o strîngere de inim& sînt tot atîtea semnale infime care formea3& o simfonie patetic& si strig& în felul lor cu mult înainte s& o fi f&cut Jac'ues :rel@ .Eu m& p&r&si nu m& p&r&siI.nepansa$ile.

sentimentul de iu$ire fundamental în care dimensiunea se5ual& inter/ine sau se manifest& 2a minimum şi care m& leag& de o fiin%& important& si uneori /ital& pentru e5isten%a mea!+ se consum& se deteriorea3&! 6in a$sen%a pri/irilor din cau3a t&cerilor prelungite din neîn%elegerile 3ilnice care nu sînt discutate clarificate şi şterse printr#o e5primare clar& iu$irea maltratat& este r&nit&! O iu$ire poate sl&$i si poate fi distrus& dac& nu ştie s& se hr&neasc& dintr#o rela%ie /ie! Mai e5ist& şi de3îndr&gostirea cu straniul sentiment c& flac&ra pasiunii se stinge c& scade c&ldura iu$irii si mai apoi c& din ea nu mai 3&reşti decît cenuşa! 6e3îndr&gostirea care se strecoar& între dou& fiin%e care se instalea3& pentru totdeauna care de3echili$rea3& şi 3dro$eşte inima! .Aceast& rela%ie atît de important& pentru mine /ital& care se transform& sau care dispare mai repede decît dorin%a mea de a o p&stra în pre3ent!!!. . . să mă rătăcească în pădure ca pe &om Degeţel.A /enit pe lume şi 0#am pierdut înainte de a#0 fi întîlnit.Credeam c&#0 /oi iu$i pentru totdeauna si iat& c& tocmai sentimentele mele m& tr&dea3& c& nu mai simt acea pasiune acea dorin%& care m& cuprindea m& înconjura din toate p&r%ile cu numai atît de pu%in timp în urm&I.afec%iune. chiar şi ei pot foarte bine să se îndepărte'e. . să dispară fără a mai da !reun semn de !iaţă sau de iubire si chiar să se piardă pentru totdeauna.31 ne înjosesc iu$irile şi ne corup aştept&rile! 2maginarul o ia ra3na construieşte o pseudorealitate alimentat& cu fante3ii menite s& dea un sens lucrurilor nel&murite! . Uneori sentimentele îşi pierd din intensitate treptat pe nesim%ite l&sînd un gust de am&r&ciune şi disperare dup& de3ilu3ii şi decep%ii@ . Orice rela%ie intim& important& este h&r%uit& de l&comia implaca$il& a rutinei corodat& de u3ura cotidianului tot timpul f&r& a i se acorda r&ga3ul s& se refac&! Cu sen3a%ii contradictorii care apar în diferite momente ale /ie%ii şi care sînt mai presus de /oin%a sau de în%elegerea noastr&! Cu sentimente atît de comple5e atît de neclare încît ne încurc& şi ne sfîsie atunci cînd fiin%a temporal& care sîntem se intersectea3& cu fiin%a atemporal& si etern& care coe5ist& în noi! Aşadar dincolo de transform&rile pe care le implic& e/olu%ia oric&rei rela%ii dincolo de agita%iile unei schim$&ri personale inerente oric&rei creşteri dar care amenin%& echili$rele deja atinse 3guduie credin%ele şi repune în discu%ie angajamentele luate orice /ia%& rela%ional& este supus& impre/i3i$ilului! Orice e5isten%& este capa$il& s& ne surprind& în punctele /ulnera$ile în fidelit&%ile dar la fel de $ine în pri/in%a po# si$ilit&%ilor noastre! 6e asemenea poate ap&rea la orice /îrst& f&r& a/ertisment socul mor%ii su$ite sau neaşteptate /iolente sau liniştite cel mai adesea nedrepte şi crude a unei fiin%e din carnea si sîngele nostru! Cea a unui copil purtat în pîntece atîtea luni îngrijit hr&nit si preg&tit cu însufle%ire pentru /ia%& si care dispare trece de partea cealalt& dup& numai cîte/a luni 3ile sau s&pt&mîni de stat împreun&! Fe5tul de mai jos /a ar&ta care este p&rerea mea despre aceast& pro$lem&@ .Ast&3i e atît de diferit de tot ceea ce îmi închipuiam în perioada primelor întîlniriI.Eu mai e aceeaşi nu îmi dau seama ce a putut s& se în#tîmple!!!.el care este lingă mine şi mă iubeşte sau cel care îmi este aproape şi pe care îl iubesc. în noaptea uitărilor mele@ A creşte înseamn& a în/&%a s& te despar%i r&mînînd un tot! Cnc& şi mai tîr3iu crescînd /ine descoperirea c& sentimentele se schim$& se transform& se /olatili3ea3& uneori! Fotodat& descoperirea c& si sentimentele de iu$ire pe care nu tre$uie s& le confund&m cu afec%iunea)Eu numesc .

îndr&3neşte s&#%i tr&ieşti propria /ia%&.iau li$ertatea.! *utem asculta si în%elege mesajul secret pe care#0 trimit aceşti copii a c&ror pre3en%& deşi scurt& ne marchea3& pentru totdeauna dac& ignor&m mesajul lor de speran%&! 6a pentru c& /ia%a este pres&rat& numai cu astfel de întîlniri si desp&r%iri depinde de felul în care îmi /oi însuşi urmele trasate în mine de fiecare dintre aceste întîlniri dac& /oi tr&i aceste separ&ri ca pe nişte pierderi sau ca pe nişte semne /ii ale dep&şirii de sine si ale naşterilor! Semne care m& /or îndrepta c&tre mai mult& independen%& şi creati/itate care /or contri$ui la e/olu%ia mea si îmi /or aduce confirmarea c& ceea ce este mai $un din mine e5ist& în mine! /ă învăţăm să trăim despărţirile şi rupturile O parte din educa%ia necesar& pentru /ia%& const& în a în/&%a s& tr&im desp&r%irile în /astele registre în care se înscriu în comple5itatea şi pluralitatea semnifica%iilor pe care le do$îndesc! *entru c& /ia%a oric&rei fiin%e este %esut& din întîlniri si desp&r%iri din implicare si detaşare din alian%e şi ruperi de alian%e din pierderi şi a$andonuri care sînt tot atîtea surse de suferin%&! 2ndiferent dac& separarea se produce ca urmare a unei deci3ii dorin%e /oin%e acti/e sau pasi/e este e5primat& clar printr#o ruptur& îndep&rtare sau separare sau ne este impus& )a$andon pierdere doliu!!!+ modalit&%ile sînt numeroase şi fiecare are caracteristici proprii si ascunde un sens! .32 se jeluia o femeie! "i nu am ştiut s&#i spun atunci ce am descoperit mai tîr3iu si ce ştiu ast&3i c& unii $e$eluşi unii copii îşi . de a ap&rea doar de a ap&rea în aceast& /ia%& pentru a da un im$old unuia dintre p&rin%i s& se nasc& odat& sau s& tr&iasc& mai din plin /ia%a pe care o au! Unii copii sînt doar în trecere pentru a le ar&ta p&rin%ilor calea pentru a le ar&ta c& tre$uie s& fac& o alegere! Unii copii prin moartea lor su$it& in/it&!!! p&rin%ii s& îndr&3neasc& s& se schim$e aşa cum nu cre3user& pîn& atunci! Anumi%i copii au puterea de a e5prima prin pre3en%a lor discret& şi efemer& şi prin dispari%ia lor $rutal&@ .uptura -uptura re3ult& din imposi$ilitatea pro$at& în timp de a pune cap&t unei rela%ii greu de sus%inut imposi$ile inaccepta$ile distructi/e sau energofage@ .

6e /reme ce nu m& mai /rei o s& te fac s& pl&teşti!.îndep&rtat. Oricare ar fi strategia folosit& întotdeauna ea /a fi dureroas&! 9ie c& este /or$a de o /iolen%& deschis& plin& de agresi/itate îndreptat& c&tre sine sau c&tre cel&lalt sau despre o /iolen%& latent& direct& sau indirect& în orice ca3 ea este resim%it& ca autodistructi/&! *entru a e/ita sfîşierile datorate rupturilor pentru a diminua sentimentul respingerii r&nile sau /iolen%ele de autopedepsire asociate a$andonului este de datoria celui sau celei care se hot&r&şte s& rup& rela%ia sau s&#i pun& cap&t s& în/e%e s&# şi e5prime e/olu%ia propriilor sentimente s&#si clarifice po3i%ia si s& se implice personal fa%& de cel&lalt! Mi3a cea mai e/ident& /a consta într#o confruntare mai deschis& a angajamentelor luate pentru a descoperi c& fidelitatea fa%& de cel&lalt nu mai are /aloare c& nu mai este decît un reper ficti/ pentru c& nu mai corespunde într#un anumit moment fidelit&%ii fa%& de sine! . Cînd unul dintre protagoniştii unei rela%ii importante nu reuşeşte s& se separe s&# 0 p&r&seasc& pe cel&lalt atunci si unul si cel&lalt /or ataca rela%ia pentru a o destr&ma pentru a o rupe! Eu /or e3ita s& o maltrate3e s& o descalifice s& o deteriore3e si chiar s& încerce s& o ucid& negîndu#i importan%a! Atunci asist&m la comportamente de $rutali3are nemaipomenite su$tile sau /iolente pe m&sura disper&rii fiec&ruia! Aceast& metod& este întotdeauna distrug&toare pentru c& epui3ea3& şi îi aduce la disperare atît pe cel care se încrînce#nea3& s& rup& rela%ia cît si pe cel care se opune unei posi$ile îndep&rt&ri percepute ca fiind periculoas&! Cînd rela%ia o$osit& consumat& lo/it& sau r&nit& cedea3& în final unul dintre cei doi!!! cade de sus si se lo/eşte r&u foarte r&u! *!andonul sau %uga *rin aceast& modalitate unul dintre cei doi parteneri cel care nu s#a implicat cu ade/&rat în rela%ie sau care nu mai particip& la rela%ie poate uneori încerca s& se separe s& se îndep&rte3e sau s& se diferen%ie3e mai mult plecînd f&r& e5plica%ii f&r& a putea s&# si asume e5plicit responsa$ilitatea po3i%iei adoptate! Atunci pot ap&rea mai multe situa%ii! *!andonul activ! *entru a lupta împotri/a propriei în/ino/&%iri pentru a încerca s& atenue3e jena sau pentru a e/ita s& se confrunte cu o imagine negati/& de sine cel care se decide s& pun& cap&t rela%iei sau s& se retrag& dintr#un contract o /a face respingîndu#0 pe cel&lalt sau transformîndu#0 în personaj negati/! Fot cel&lalt de/enit nesatisf&c&tor /a fi /&3ut ca fiind r&u! Acesta din urm& confruntat cu aceast& percep%ie negati/& despre sine atins în punctul central al /ulnera$ilit&%ii sale pentru c& el este cel care resimte acest a$andon /a suferi o ran& narcisic& cu atît mai profund& cu cît cel mai adesea înc& mai are sentimente puternice si /ii pentru cel care#0 a$andonea3&! Aceast& form& de a$andon de respingere deschide o ran& echi/alent& uneori cu o lo/itur& mortal&! *!andonul pasiv Cîn acest ca3 cel care este a$andonat nu suport& neputin%a în care se afl& nu accept& s& fie .6e /reme ce nu mai sînt demn de tine înseamn& c& am meritat#o aşa c& tre$uie s& m& pedepsesc în continuare!!!.l&sat. sau .! 6escoperind c& sentimentele sale nu mai au putere asupra sentimentelor celuilalt îşi /ede amenin%ate con/ingerile sale intime legate de mitologia iu$irii eterne sau utopia iu$irii atotputernice! 6up& ce s# a 3$&tut dup& ce a oferit şi mai multe do/e3i de iu$ire dup& ce si#a e5primat ataşamentul şi a su$liniat sacrificiul de sine acesta poate încerca s& întoarc& situa%ia prin parado5ul urm&tor@ .33 . .6e /reme ce nu m& mai iu$eşti nici eu!!!. .Fr&iesc cu el o rela%ie imposi$il& dar nici eu nici el nu ne asum&m riscul de a ne desp&r%i! Aştept&m un cutremur care s& ne spul$ere temerile!.

care la un moment dat a fost importantă. dar îţi pot împărtăşi trăirile mele" *us în cu/inte ar fi@ .Eu mai reuşesc s&#mi s&rut so%ia simplul fapt c& m& atinge sau c& se apropie de mine m& face s& /reau s&#mi întorc pri/irea dar nu reuşesc s&#i spun ce simt cu ade/&rat! 6e fiecare dat& îi pro/oc durere! *oate c& aceste sen3a%ii sînt trec&toare poate c& asemeni multor $&r$a%i de /îrs%a mea trec prin cri3a /îrstei mijlocii si tre$uie s& mai aşteptQ. nu mai este" *u mai răspunde aşteptărilor mele profunde. nu mai corespunde omului sau femeii care am de!enit.34 . chiar bună pentru mine.Ar fi de ajuns s& o doresc din nou pentru ca totul s& reînceap&I. m&rturiseşte el! *ri/irea i se luminea3& se îndreapt& si#si duce mîna în dreptul inimii! S#a torturat încercînd s& în&$uşe aceast& dorin%& în timp ce pentru femeia fa%& de care şi#a luat angajamente nu mai simte decît un fel de ataşament care seam&n& mai mult cu o rela%ie dintre frate si sor& decît cu o rela%ie de cuplu! El /rea s& cread& c& dorin%a fa%& de so%ia sa se poate reaprinde@ .Cînd m#am aflat singur în pre3en%a ei nu ştiu ce m#a apucat i#am cuprins talia cu $ra%ele apoi am fugit f&r& s& scot un cu/înt! A doua 3i am sunat#o s&#i e5plic!!! Aceast& femeie pe care nu am mai /&3ut#o dup& aceea dar pe care o port aici!!!.enunţarea E5ist& posi$ilitatea de a renun%a la o rela%ie indiferent cît de important& este sau a putut fi cînd aceasta nu mai este $un& pentru noiB cînd sim%im c& ea aduce cu sine /iolen%e directe sau indirecte /i3i$ile sau disimulateB cînd atinge acele 3one de r&t&cire în care ac%ionea3& intoleran%a sau /ulnera$ilitatea este e5citat& la ma5imB cînd sim%im c& ne este imposi$il s& ne mai respect&m! Atunci e mai $ine s& ne retragem si S& renun%&m la rela%ie oricît de important& ar fi eaI -enun%area la o rela%ie imposi$il& de/enit& nesatisf&c&toare este un demers acti/ po3iti/ de afirmare si de recîstigare a propriei integrit&%i! Eu este /or$a de respingerea de descalificarea sau de judecarea celuilalt ca fiind r&u ci de a#i transmite@ +ceastă relaţie. Omul care /or$eşte astfel nu mai resimte dorin%& de mult în aceast& rela%ie! A reîntîlnit în urm& cu cîte/a luni o prieten& de demult pentru care a sim%it o atrac%ie o dorin%& pe care totuşi nu o poate admite si care 0#a copleşit@ . şi de aceea prefer să renunţ" -enun%înd la o rela%ie pe care o percep ca fiind negati/& în/&% s& m& respect pe mine iar corpul meu îmi /a fi recunosc&tor! Cîte somati3&ri infec%ii şi mai ales accidente nu sînt legate de conflicte intrapersonale care nu pot fi re3ol/ate printr#o alegere sau o deci3ie deli$erat& atunci cînd sînt prinse în su$straturi prea contradictoriiQ Conflicte în interiorul unei fiin%e care e5prim& dificultatea acesteia de a se diferen%ia de a se desp&r%i de cine/a care îi propune sau îi impune o rela%ie nesa%isf&c&toare amenin%&toare sau de/alori3ant&! Conflict între acea parte a fiin%ei ale c&rei dorin%e e/oluea3& în alte direc%ii decî% rela%ia principal& si conştiin%a ei care nu poate accepta aceast& e/olu%ie a dorin%elor! . /eparările Se întîmpl& ca sentimentele s& se schim$e ca e/olu%ia unuia dintre parteneri s& atrag& re/i3uirea angajamentelor repo3i%ionarea fa%& de o fidelitate trecut& sau inutil&! 6ar /a fi necesar& o e5primare prin cu/inte pornind de la propria lui tr&ire!!! *u pot fi parte a unui proiect comun.

. .Cmi p&r&sesc so%ul!. Cînd pierderea este resim%it& ca un a$andon sau ca o tr&dare ea se /a transpune în corpul celui care r&mîne su$ forma unui doliu rece sau greu de suportat sau su$ form& de resentimente /iolen%e ascunse sau agresi/itate negat&! Cî%i copii la începutul /ie%ii dup& ce si#au pierdut o rud& apropiat& nu si#au e5primat /iolen%a incredi$il& care îi st&pî#nea îi in/ada amestecat& cu alte sentimente mai neclare cum ar fi triste%ea regretele amarnice neputin%a de a în%elege re/olta furia sau resentimenteleQ .Mi#am pierdut so%ulMso%iaMcopilulMmama!!!.6e ce euQ 6e ce mi s#a întîmplat mie acumQ. -ela%ia parental& tre$uie s& continue cu orice pre% pentru c& nu de/enim şi fost tat& sau fost& mam&! Fre$uie s& putem do/edi men%inerea acestei leg&turi@ .Cmi p&r&sesc so%ia!.ontinuu să-l consider pe acest bărbat tatăl !ostru" 7 !oi considera întotdeauna pe această femeie mama !oastră" 6in nefericire în fa3a de reac%ie a unei separ&ri se întîm#pl& uneori ca am$ele rela%ii A rela%ia de cuplu si rela%ia parental& A s& fie respinse c&ci se confund& prea mult în /îr#tejul resentimentelor si al acu3a%iilor reciproceI (ierderile *ierderile unei fiin%e dragi repre3int& una dintre constantele oric&rei e5isten%e umane! A tr&i înseamn& a a/ea o /ia%& iar aceast& /ia%& are o durat& limitat& chiar dac& ne putem între%ine ilu3ia c& asemenea nefericiri nu ni se întîmpl& nou& chiar dac& putem spera c& /om fi cru%a%i si c& /om sc&pa de apari%ia ine/ita$il& a mor%ii! Orice organism /iu este prin defini%ie nu doar /ulnera$il ci mai ales efemer! Moartea este procesul final de e/olu%ie a /ie%ii dar ea nu se transpune în /ia%& doar în termeni de finalitate ci %ine si de impre/i3i$il! Ea poate ap&rea nedreapt& nemiloas& $rusc& si $rutal& sau lent& si ine5ora$il& în e5isten%a fiec&ruia! Moartea este primit& nu doar ca o pierdere ci uneori si ca un a$andon sau ca o tr&dare! Eu rareori spunem@ . . .A plecat prea de/reme m#a l&sat!!!.35 J pentru cel care pleac& s& îndr&3neasc& s& e5prime dincolo de deci3ia sa care este natura sentimentelor sale a e5perien%ei tr&ite! Cînd putem ar&ta ce a fost $un într#o rela%ie pe cale s& se destrame f&r& s& o asociem cu greut&%ile cu di/ergen%ele cu ciocnirile sau conflictele pre3entului aceste schim$uri clarificatoare pot ajuta la luarea deci3iei de separare! J pentru cel care r&mîne s& spun& ce este tul$urat în el ce este atins s& descopere la ce ran& mai /eche îl trimite aceast& separare! 6ac& se poate sim%i în%eles si confirmat e foarte posi$il ca tul$ur&rile datorate pierderii s& se linişteasc& mai repede! Cînd un cuplu se separ& este important ca cei doi s& poat& diferen%ia ni/elul rela%iei de cuplu de cel al rela%iei parentale şi s& poat& preci3a în special în fa%a copiilor la ce ni/el se produce separarea! Cn perspecti/a unui di/or% este e/ident c& rela%ia de cuplu este cea care se destram&! Fre$uie s& ne putem limita la e5prim&ri precum@ .Mi#a f&cut el una ca asta s& moar& înaintea mea nu a/ea nici un dreptI.

36 Cînd un copil îşi aude mama spunîndu#i unei /ecine@ . Eu este întotdeauna uşor s& recunoaştem dragostea pe care am sim%it#o pe care am ascuns#o în noi pentru un tat& pentru o mam& sau pentru o fiin%& drag& mai ales dac& aceasta nu ştia s& o primeasc& sau dac& noi am fost specialişti în autosa$otare! Cî%i dintre noi nu prefer&m s& ne neg&m sentimentele în loc s& le recunoaştem sau p&str&m t&cerea şi refu3&m s& le numim s& le m&rturisim sau s& le e5prim&m fa%& de persoana în cau3&Q Cî%i nu#şi refu3& s& le ofere ca replic& ca pedeaps& din r&3$unare sau din resentimentQ Ca si cum aceste sentimente ascunse respinse ar urma s& se descompun& în ei o dat& cu dispari%ia o$iectului iu$irii! .Cn timpul adolescen%ei şi la începutul /ie%ii mele de adult mi#am respins tat&l credeam chiar c&#0 ur&sc într#atît sim%eam c& m#a de3am&git! 6up& moartea lui am descoperit toat& dragostea pe care nu i#am putut#o oferi niciodat&! M& sim%eam r&u m& sim%eam otr&/it! M& gîndeam f&r& încetare la el şi la tot ce mi#ar fi pl&cut s&#i spun!!!.pierdut.tat&l lui s#a pierdut ca Fom 6ege%el prin p&dure!!! din cau3a unei mame care prefera ser/iciul.6e cînd 0#am pierdut pe taic&#s&u m#am întors la ser/iciu!!!.Q îşi /a imagina în decursul orelor 3ilelor lunilor urm&toare c& . Opinia mea în acest domeniu este c& multe ca3uri de cancer se datorea3& la origine tocmai faptului c& a fost sufocat negat sau $rutali3at în sine un sentiment de iu$ire esen%ial si /ital fa%& de o fiin%& important&! Cea mai mare parte a foştilor copii care se plîng şi îşi acu3& unul sau altul dintre p&rin%i c& nu i#a iu$it!!! au aplicat o form& de a$%inere de la iu$ire! Eu au putut s&#i ofere persoanei iu$ite#urîte sentimentele lor in# tense puternice nu au putut s&#şi dea frîu li$er sentimentelor care mai tîr3iu i#au sufocat i#au sfîşiat din interior! *rin asasinarea sentimentelor prea /ii din noi ne mutil&m corpul în mod iremedia$il începerea unui demers de împ&care cu noi înşine implic& s& ne repre3ent&m sentimentele recunoscute acum printr#un o$iect sim$olic şi s& depunem de e5emplu acest o$iect pe mormîntul p&rintelui disp&rut! Este un act de iu$ire necondi%ionat& c&ci acest gest /a fi f&cut f&r& speran%a unui r&spuns sau a confirm&rii sentimentelor din partea celuilalt! . ce în%elege el de fapt prin cu/întul .Q Se /a certa mai apoi cu mama sa ori de cîte ori aceasta /a pleca la ser/iciuQ Cî%i foşti copii /or c&uta timp îndelungat f&r& răga'. acest tat& pierdut în meandrele unui schim$ am$iguuQ *entru ca aceste pierderi înso%ite de sentimente refulate s& nu se traduc& în somati3&ri )chisturi cancere ulcere parali3ii de tot felul!!!+ cel sau cea care supra/ie%uieşte tre$uie s& în/e%e s& poarte doliul! Fre$uie s& în/e%e s&#si ofere mijloacele de a asimila a$sen%a nu ca pe o deposedare sau ca pe o pri/are ci ca pe o schim$are de situa%ie renun%înd la sentimentele negati/e de multe ori sus%inute cu grij& si purtate îndelung în suflet pîn& la manifestarea lor în momentul dispari%iei unei persoane apropiate poate prea apropiate! 3oliul A %ine doliu înseamn& a ne oferi mijloacele de a întreprinde trei demersuri principale@ J S& ne recunoaştem şi s& ne e5prim&m sentimentele po3iti/e sau de iu$ire pe care le a/em pentru persoana disp&rut&! J S& ne recunoaştem şi s& ne e5prim&m sentimentele negati/e pe care i le purt&m aceleiaşi persoane! J S& recunoaştem şi s& e5prim&m prin ce anume aceast& rela%ie a fost important& dificil& şi incitant& d&un&toare sau creati/& pentru noi în diferite etape ale /ie%ii noastre! S& relu&m pe rînd în detaliu aceste puncte@ /ă ne recunoaştem si să ne e"primăm sentimentele pozitive sau de iu!ire pe care le avem pentru persoana dispărută.

3 /ă ne recunoaştem si să ne e"primăm sentimentele negative pe care i le purtăm aceleiaşi persoane. Sîntem f&cu%i din lumin& şi um$re din poli negati/i şi poli po3iti/i care organi3ea3& într#un anumit fel unitatea şi echili$rul nostru interior! Este la fel de important s& recunoaştem şi natura însemn&tatea for%a si intensitatea sentimentelor negati/e care ne încearc& la întîlnirea cu cine/a apropiat important sau esen%ial mai ales cînd acea persoan& ne p&r&seşte sau moare pentru a nu le p&stra în noi ca un strat purulent şi nes&n&tos! Aceste sentimente sînt uneori refulate deturnate sau deplasate pe po3i%ii de fals& în%elegere@ ,Eu e /ina lui şi el a suferit cînd era tîn&r!!!. sau de justificare@ ,E normal s& fie aşa! Ea la /îrsta ei nu putea în%elege!!!. -ecunoaşterea si în%elegerea acestor sentimente negati/e /iolente din noi de care uneori ne ruşin&m care ni se par nepotri/ite sau prea terori3ante îndr&3neala de a le pronun%a de a le e5pune în fa%a persoanei respecti/e chiar şi dup& moartea acesteia ajut& în asumarea doliului! Acest lucru este posi$il mai ales printr#o sim$oli3are )6emersurile sim$olice sînt ade/&rate lim$aje prin care ne putem adresa inconştientului! A se citi pe aceast& tem& ,ontcs A guerir, contes h grandir, unde sînt ilustrate şi de3/oltate aceste te3e!+care cel mai adesea permite un proces de adaptare şi de reconciliere cu sine şi cu ce e mai $un în sine! ,Cn 3iua în care am pus pe mormîntul tat&lui meu toat& ura mea împotri/a alcoolismului lui îngropînd o sticl& de /in pe care am scris@ Valcool de tat&R m#am sim%it ca şi cum aş fi sc&pat de dou& tone de refu3uri şi constrîngeri! *entru mine a început atunci o ade/&rat& eli$erare!!!. ,Cînd am reuşit s& adun într#un s&cule% scrise pe $uc&%ele de hîrtie toate descalific&rile toate de/alori3&rile şi umilin%ele pe care mama le aruncase asupra mea /reme de ;1 de ani şi m#am dus s& le ard pe mormîntul ei toate resentimentele mele toate acu3a%iile împotri/a ei au disp&rut dintr#o dat&!. /ă recunoaştem şi să e"primăm prin ce anume această relaţie a %ost importantă- di%icilă si incitantă- dăunătoare sau creativă pentru noi- în di%erite etape ale vieţii noastre. 2dentificarea definirea şi e5primarea a ceea ce a fost /ital to# nic stimulator dureros infantili3ant sau o surs& de creati/itate în rela%ia care s#a încheiat prin dispari%ia celuilalt este un act de recunoaştere! "i aici m& gîndesc din nou la rela%ia foşti copii#p&rin%i! 6up& cum la începutul /ie%ii noastre p&rin%ii ne recunosc printr#un act legali3at la prim&rie drept ,fiul sau fiica lui!!! şi alMa!!! care 0#au recunoscut. în acelaşi fel este de datoria fiec&rui fost copil de/enit adult s&#şi recunoasc& fiecare dintre p&rin%i drept ceea ce a fost! ,6a acest $&r$at a fost tat&l meu chiar dac& nu a putut fi p&rintele sau t&ticul pe care mi 0#am dorit eu s& fie sau pe care as fi /rut s&#0 amI. ,Aceast& femeie a fost mama mea chiar dac& a fost mai degra$& o cloşc& care m#a hr&nit permanent m#a îndopat cu angoasele sau cu defectele ei!!!. Acest act de recunoaştere a p&rin%ilor noştri de c&tre noi înşine ne /a reconcilia cu genera%iile care au tr&it înaintea noastr& şi ne /a duce c&tre un /iitor al omenirii mai pu%in /iolent! *entru a se de3/olta a se maturi3a a creşte şi a se împlini fiecare dintre noi tre$uie s& accepte apari%ia unei schim$&ri în rela%iile noastre apropiate si posi$ilitatea unei pierderi în rela%iile /itale! Cea a unei fiin%e apropiate care ne este drag& cea a unei fiin%e apropiate care nu ne mai este drag& pentru c& noi ne#am schim$at sau pentru c& ea a e/oluat si a urmat o cale diferit& de a noastr&! De-a lungul !ieţii, părăsim si sîntem părăsiţi" &rebuie să renunţăm la o bună parte din ce iubim"

3# Pierderea pare a fi preţul pentru a creste în !iaţă" (i totodată este sursă pentru cele mai multe dintre progresele noastre" Cap. /entimente şi trăiri Confund&m adesea tr&irile imediate cu sentimentele mai profunde care %in de un proces mai comple5! 6ac& primele corespund unei e5perien%e su$ite şi superficiale de tre3ire a capacit&%ilor sen3oriale celelalte se caracteri3ea3& prin implicarea ascuns& a unui proces continuu şi constant a c&rui marc& se întip&reşte în inima ade/&rului nostru interior! Altfel spus tr&irea $rut& se /a e5prima su$ forme precum@ ,auI pişc& m& doareI!!! MmmI Ce $un e!!!. în /reme ce o emo%ie transformat& în sentiment se /a enun%a în termeni de@ ,Fe ur&sc!!! Fe iu$esc!!!. si /a a/ea ramifica%ii mai profunde mai dura$ile! *entru a în%elege mai $ine c& a/em de#a face cu dou& genuri diferite de realit&%i! "i totuşi de cîte ori nu ne l&s&m p&c&li%i în /arietatea situa%iilor în multitudinea de e/enimente şi stimuli cu care ne confrunt&m 3ilnic numind sentiment ceea ce %ine de tr&ire şi in/ersI 6e cîte ori nu ne înşel&m asupra acestor dou& ni/eluri fie considerînd a fi un sentiment ceea ce nu este decît o tr&ire fie reducînd la o simpl& tr&ire ceea ce începe deja s& de/in& un sentimentQ "i atunci cum s& ne descurc&m în imperiul lui ,a sim%i. şi ,a tr&i. acolo unde domneşte su$iecti/itatea afecti/& adic& sediul prin e5celen%& al logicii ira%ionale şi inconştienteQ .egistrul sentimentelor Sentimentele se nasc şi înfloresc în lim$ajul inimilor %in de ceea ce unii numesc întîlnire a sufletelor! Se consum& în timp si prelungesc tr&irea pe care uneori o transform&! Ele constituie ur3eala %esutului conjuncti/ din care este format& leg&tura dintre doi oameni contri$uie la alimentarea la consolidarea si la men%inerea coeren%ei acestei leg&turi indiferent de natura lor! *entru c& sentimentele au mai multe aspecteB fundal al /ie%ii noastre afecti/e ele cuprind o palet& larg& ale c&rei culori de $a3& se desf&şoar& de la culorile luminoase cu refle5e ale iu$irii la degradeurile închise adum# $rite de spectrul întunecat al urii sau al am$i/alen%ei trecînd prin culorile calde pastelate ale tandre%ii sau tonalit&%ile neutre ale indiferen%ei! Sentimentele produc o energie proprie fie creatoare fie distrug&toare! Ele /or fi uneori manifestarea triumfal& a elanului /ital alteori e5presia malefic& a instinctului mor%ii! *ot mo$ili3a for%e ne$&nuite centrifuge sau centripete ale c&ror efecte se /or r&sfrînge în mod po3iti/ sau negati/ stimulator sau inhi$itor şi /or genera o mişcare puternic& de deschidere sau de închidere de r&spîndire sau de fu3iune de diferen%iere sau de al&turare si /or fa/ori3a astfel atrac%ia si tenta%ia sau respingerea şi repulsia! 2ar calitatea unui sentiment $og&%ia si nuan%ele lui /or fi determinate tocmai de amprenta si semnul specific l&sate de miile de com$ina%ii posi$ile ale acestor efecte distincte şi ale mişc&rilor lor de intensitatea si de ritmul lor! în special sentimentul de iu$ire se afl& la $a3a unei mişc&ri parado5ale care în acelaşi timp transform& si integrea3& fiin%a în raport cu ea îns&şi cu cel&lalt şi cu lumea pe cele dou& coordonate principale@ spa%iul şi timpul în calitate de creator al unor schim$&ri tumultuoase si încînt&toare în ordinea uni/ersului interior el îm$rac& reperele care determin& raporturile noastre 3ilnice în e5traordinar le imprim& alte forme mai malea$ile mai suple mai elastice!

3$ ,Cn perioada cînd am fost îndr&gostit de ea înfruntam pro$lemele de la ser/iciu cu o energie în3ecit&!. ,Eu care pîn& atunci nu f&ceam decît s& lucre3 ocupîndu#m& de sarcini care nu îmi fuseser& neap&rat încredin%ate mie eu care eram mereu li$er f&r& s& pun pre% pe timpul meu iat& c& acum nu m& gîndesc decît la un lucru@ cum s& scap mai repede ca s& m& întîlnesc cu iu$ita mea! Munca nu mai este decît un mijloc de a cîstiga ce/a $ani pentru a ne pl&ti facturile telefonice )ne sun&m în fiecare 3i chiar de mai multe ori pe 3i+ c&l&toriile şi escapadele amoroase din Ne#e4#end! 6irectorul de la $anca la care lucre3 m& sun& tot timpul dar mie pu%in îmi pas& toate aceste preocup&ri îmi intr& pe o ureche şi ies pe cealalt& eu nu am decît un gînd@ ea@B Sentimentul de dragoste reface geografia spa%iului remo#delea3& %inutul nostru interior! *oate fi resim%it ca o ade/&rat& prelungire a sinelui c&tre cel&lalt sau ca o apropiere a celuilalt c&tre sine! *recum un pod sau o pasarel& ne ajut& s& str&$atem distan%ele s& unim dou& /ie%i dou& e5perien%e care uneori la început se afl& la poli opuşi! La fel ca un magnet care aduce totul lîng& el! Ce contea3& atunci desp&r%irile diferen%ele sau chiar antagonismeleI Sentimentul iu$irii redefineşte informa%iile ceasului adaptînd ideea de timp şi perioad&! Cine nu ştie ce înseamn& orele intermina$ile de aşteptare fe$ril& sau cît de repede trec minutele cînd /ine ceasul desp&r%iriiQ 6e asemenea pro/oac& un /ast proces de amplificare de retrospec%ie şi de anticipare care re/olu%ionea3& pre3entul reanali3ea3& datele din trecut şi instaurea3& o nou& realitate în e5isten%a fiec&ruia conform unui nou plan de unificare! 2ntroduce în finitudinea 3ilei ,momente de eternitate. re/i3uieşte e5perien%ele din trecut pentru a le reaşe3a într#o nou& po/este scris& dup& alte repere şi deschide perspecti/e c&tre un alt /iitor! Aşadar iu$irea este matricea emo%ional& a unei noi entit&%i colecti/e şi solidare în doi e5primat& su$ forma unui ,noi. em$rionar arhetip al unui cuplu care se /a prelungi sau nu su$ forma in#stitu%ionali3at& a c&s&toriei sau chiar a li$erei con/ie%uiri! 6răirea Fr&irea este primul indiciu pe care#0 a/em despre impactul unei interac%iuni de la cea mai o$işnuit& pîn& la cea mai intim&! Este suportul sau mijlocul de e5primare a ansam$lului fenomenelor empatice fundamentale care inter/in în crearea oric&rui început de leg&tur&! Ea se naşte din acea impresie primar& intuiti/& şi aproape sen3ual& c& cel&lalt este f&cut din acelaşi ,aluat. ca şi noi si din ne/oia unei comunic&ri interpsihice! Fr&irea este mai mult legat& de carnal de leg&tura ,de la corp la corp.! Se înscrie în momentan cu puncte de suspensie în conte5tualitatea une întîlniri si în discontinuitatea efemerului! Acti/at& din e5terior ea îşi prelungeşte r&d&cinile în tr&irea corporal& şi însumea3& repre3ent&rile mentale imprimate de la începuturile rela%iilor! Se manifest& printr# o stare de $ine sau de r&u $a3at& pe principul pl&cere#durere integrare#efrac%ie! Fr&irile de pl&cere şi de $ucurie /or fi asimilate ca e5perien%e de $a3& si /or constitui $a3a sentimentului de siguran%& şi de încredere în sine în /reme ce tr&irile de nepl&cere şi de durere /or s&pa ade/&rate gropi psihice a c&ror amintire /a fi p&strat& integral de corpul emo%ional traumati3at! Oare o tr&ire de moment este resuscitarea unei tr&iri originareQ Oare ce prelungiri anun%& si deschide eaQ Eimeni nu ştie cu ade/&rat! E5ist& mereu posi$ilitatea ca e/antaiul sen3a%iei si a reac%iei s& fie foarte larg foarte puternic atît de intens şi de /iu încît uneori suscit& o ade/&rat& $e%ie! "i atunci tr&irea este confundat& cu un sentiment! *entru c& prin natura şi su$stan%a lor dup& cum arat& şi originea lor etimologic& tr&irile se formea3& în jurul unui nucleu de e5perien%& comun cel al unei sim%iri în rela%ie cu cel&lalt cel pu%in la început!

6egea$a am sentimente foarte puternice pentru cine/a apropiat degea$a îl iu$esc pentru c& asta nu m& împiedic& s& simt în anumite momente o tr&ire negati/& nepl&cut& disonant& ap&s&toare sau deconcertant& care m& de3echili$rea3&! Se poate s& .M& sim%eam $ine plin de încredere deschis îmi doream ca ea s& m& asculte s& fie cu mine! Ea a cre3ut c& o iu$eam cînd eu doar m& sim%eam $ine cu ea!. dar nu îmi !oi asuma ceea ce simt că este ne!oia ta de liniştire" Unii se aprind ca un foc de paie în timp ce al%ii îşi p&strea3& capul pe umeri! Ei /or fi mai circumspec%i mai pruden%i mai re3er/a%i sau mai /igilen%i fie din e5perien%& sau ca urmare a unor decep%ii în func%ie de aştept&rile lor de e5igen%eleW sau de luciditatea lor în materie de rela%ii! în aceast& pri/in%& este de datoria noastr& s& în/&%&m s& punem în practic& principiile de $a3& ale unei comunic&ri acti/e aşa cum sînt ele pre3entate şi ilustrate în metoda ES*E-E . dar nu cu orice preţ" +precie' gri$a şi atitudinea ta pre!enitoare.Energie specific& pentru o ecologie rela%ional& esen%ial&. cu sen3a%iile şi emo%iile sentimentele şi tr&irile le induc multora ideea unui complot înşel&tor gata s& între%in& ilu3ia simplist& pe care din economie psihic& sîntem gata s& o credem! 6e aici se naşte si se de3/olt& o confu3ie frec/ent& si tenace greu de demistifi#cat! Mul%i dintre noi numim sentiment ceea ce nu este decît o tr&ire po3iti/& care apare într#o sec/en%& aparte si strict conturat& dintr#o rela%ie! Spontaneitatea epidermic& a unei tr&iri intense şi importante pentru noi ne face uneori s& credem c& este /or$a de un sentiment care la rîndul lui este înscris mai dura$il în fiecare fi$r& a noastr& şi a c&rui se/& ne str&$ate corpul în întregime! 6impotri/& nu întotdeauna este uşor s& ne d&m seama cînd este /or$a de un sentiment care trece drept manifestarea unui entu3iasm de moment! Alteori deci a/em tendin%a s& reducem la o simpl& tr&ire un sentiment pe cale de a se naşte care su$ aceast& form& ni se pare mai accepta$il mai pu%in periculos şi care astfel îşi croieşte o prim& trecere înainte de a#şi g&si locul în noi şi de a se e5tinde pîn& la a ne copleşi! O alt& piedic& surs& a neîn%elegerilor %ine tot de diferen%ele indi/iduale şi de pragul de toleran%& al fiec&ruia dintre noi! 9iecare are uni/ersul s&u propriu de mituri şi credin%e ani# mat de o multitudine de mesaje idei repre3ent&ri sau injonc%iuni care contri$uie la definirea aptitudinilor sale a gustului pentru pl&cere pentru $un&stare pentru tandre%e sau fericire! "i care delimitea3& deci regiunea sa de sensi$ilitate personal& cu 3one e5treme de reac%ie adic& acele puncte de plecare si f&r& de întoarcere de la care şi dincolo de care nu se mai poate accepta nici o negociere acele puncte pe care este atît de important s& le preci3&m si s& i le pre3ent&m celuilalt@ %mi place să petrecem acest timp împreună si să facem aceste lucruri împreună" :i-aş dori ca aşa ce!a să se repete.4& .Cndat& ce m& aflam în pre3en%a lui era ca si cum pro$lemele mele disp&reau tensiunile se di3ol/au m& cuprindea o stare de gra%ie de încredere îi c&utam pre3en%a apropierea dar nu mai mult m& l&sam purtat& de tr&ire! El mi#a 3is c& m& iu$eşte! Apoi m#a considerat o cochet& cînd i#am spus c& eu nu am sentimente pentru el! M#am sim%it pu%in încol%it& în acea perioad& nu ştiam s& fac diferen%a dintre sentimente şi rela%ii!. .sim%irea.! A se /edea si Potir ne plus !i!re sur 2a planete &ain (Pentru n nu mai f n! pe planeta &ficere? şi ne Vie A se dire (7 Viaţă pentru a spune "i tot de datoria noastr& este s& ştim s& recunoaştem şi s& ascult&m în noi gama de tr&iri cu formele lor multiple s& începem s& le diferen%iem de sentimente pentru a putea s& le în%elegem mai $ine parado5urile şi comple5it&%ile din /ia%a de 3i cu 3i! "i mai ales tre$uie s& în%elegem mai $ine urm&toarea constatare tr&it& de nenum&rate ori de unul sau cel&lalt dintre partenerii unei rela%ii de iu$ire! . /ă învăţăm sa distingem între sentimente si trăiri Fot flirtînd cu sim%urile şi .

. trebuie să poţi demonstra un simţ al impro!i'aţiei care să le de'!olte si să le dea un farmec inefabil. Aceste cîte/a gînduri oferite cu titlul de repere nu fac decît s& confirme c& nu e5ist& nici o regul& nici o re%et& în materie de tr&iri si sentimente! Aceste preci3&ri nu sînt îns& suficiente pentru a scruta partea de mister ine/ita$il specific oric&rui fenomen afecti/ si rela%ional precum şi artei de a iu$i! Orice sentiment r&mîne prin natura sa în registrul creati/it&%ii şi este în esen%& unic şi irepeta$il! Atunci cum s& deose$im cu ade/&rat un sentiment de o tr&ire dac& nu prin de/enirea lor ulterioar&Q "i cum s& pre3icem soarta fiec&ruia dac& nu prin a ne mul%umi s& constat&m ce a de/enit dup& aceeaQ . . întinderea.e am surprins în această pri!ire. care să-ţi dea cura$ul să continui""" . +ceastă trăire.e am simţit în tine. în această mişcare suspendată pentru o clipa.e s-a întîmplat cu tine. abia mult mai tîr'iu i-am înţeles calitatea. în mine. 6impotri/& mi se întîmpl& uneori s& încerc un sentiment superficial de afec%iune de prietenie fri/ol& /esel& si glumea%& pentru altcine/a! Se poate chiar s& m& simt dintr#o dat& în largul meu cu unMo necunoscutM& care mi se pare $rusc simpaticM& şi atunci am o dispo3i%ie sufleteasc& po3iti/& m& simt cuprins de st&ri de a$andon seren de complicitate de /eselie!!! f&rL& s& m& simt totuşi legat prin sentimente de iu$ire!. )tii. mi'ele şi posibilităţile" Oare rela%ia de iu$ire nu este tocmai acest /iitor posi$il nesigur care se între/ede uneori în anumite tr&iri promi%&toare şi e5cep%ionale a c&ror transformare în sentiment r&mîne totuşi su$ forma unui poten%ial impre/i3i$il la întret&ierea a dou& traiectorii de /ia%& în schim$areQ La intersec%ia a dou& elanuri p&timaşe sau în atrac%ia a dou& mişc&ri aflate una în c&utarea celeilalte si care se recunosc în nem&rginirea unui parcurs de /ia%&Q Ce curios este destinul unei întîlniri magice dintre dou& fiin%eI Ce miraculoas& este alchimia afinit&%ilor electi/e si intuiti/e a tr&irilor şi a sentimentelor oferite şi primiteI 6incolo de ine5prima$il de emo%ie de tul$urare de îndoial& de c&utare rela%ia de iu$ire e5ist& atunci cînd@ J Schim$ul se înfirip& în jurul în%elegerii se $a3ea3& pe coa$itarea armonioas& a sentimentelor si tr&irilor autentice si po3iti/e care /i$rea3& la unison! J Aceast& coa$itare se face simultan şi armonios într#o sta$ilitate şi o constan%& relati/& garan%ie a unei oarecare durate întemeiat& din acel moment nu pe /oin%& sau con#strîngere ci pe o necesitate intern& n&scut& din dorin%&! J Ea poate fi tr&it& şi de o parte şi de cealalt& într#o oarecare simetrie afecti/& şi pe $a3a interac%iunilor pe care fiecare dintre parteneri le ini%ia3& sau le primeşte pe rînd! J Ea se manifest& în cîmpul )cîntul+ împ&rt&şirii al reciprocit&%ii $a3ate pe încredere şi stimulare şi deci pe o mutua#litate fecund& şi creatoare care astfel din întîlnire în încîn#tare din descoperire în co#naştere se poate înt&ri f&r& a se epui3a sau a se sl&$i! • (ine rimea3& cu tine şi fiecare se simte mai frumos mai deschis şi mai complet pentru c& este un receptacul al sentimentelor celuilalt cuprins de o tr&ire care îl ia si îl poart& c&tre ce e mai $un din sine! Pentru a te implica în relaţii interumane acti!e. . îţi aminteşti. sensul e#act.41 fiu preocupat s& m& simt frustrat tensionat indispus neliniştit sau angoasat cu cine/a pe care#0 iu$esc sau care m& iu$eşte!.e s-a întîmplat cu ade!ărat în 'iua aceea. în acest gest ambiguu. forma.

# 7%emerul emoţiilor 6in efemerul unei emo%ii se nasc ade/&ruri esen%iale clipe de /ia%& str&lucitoare precum diamantele! Cred c& specificitatea emo%iilor const& tocmai în fragilitatea lorI Ele pot ap&rea pe neaşteptate printr#un tertip al rela%iei sau în prelungirea unei întîlniri la chemarea unor semnale impercepti$ile tre3ite de mişc&ri a$ia sim%ite ale inimii! 7moţii intense din viaţa mea ?ia%a mea este uneori pres&rat& de emo%ii sclipitoare precum oglinda unui lac de munte! Alteori este înc&rcat& um$rit& de emo%ii multiple precum calea lactee pe un cer de /ar& în acelaşi timp luminoas& si opac&! Am sim%it o emo%ie de o intensitate incredi$il& într#o prim&/ar& la Amsterdam cînd . ca o cheie care ne deschide drumul c&tre ascun3işurile sensi$ilit&%ii noastre c&tre $og&%ia unei ascult&ri ne$&nuite! Emo%ia ne face s& descoperim ceea ce nici noi nu ştiam c& ştim ne face s& p&trundem în inimagina$il! 2ntr#o 3i i#am dat întîlnire 2u$irii mele într#o cafenea! Am ajuns mai de/reme şi am /&3ut intrînd o femeie şi un $&r$at ce/a mai în /îrst& decît mine! S#au aşe3at la o mas& al&turat& în fa%a mea f&r& s& m& /ad& fiecare pierdut în pri/irea celuilalt! La un moment dat femeia a f&cut un gest neo$işnuit neaşteptat într#un elan de tandre%e o . floarea soarelui a lui ?an Togh! Am /&3ut mii de reproduceri ale acestui ta$lou pe c&r%i poştale dar de data aceea florile mi s#au p&rut luminoase /ii! Mi# au intrat în suflet! Un fel de /i$ra%ie puternic& mi#a str&$&tut tot corpul! :rusc am de/enit mai real mai deschis! Am în%eles c& lumina putea /i$ra respira palpita în inima unei pîn3e ca un i3/or nesecat! Eu am uitat niciodat& aceast& emo%ie aceast& mişcare neaşteptat& n&scut& din str&fundurile fiin%ei mele în e5plo3ia unei descoperiri! Cînd am /&3ut acest ?an Togh în Amsterdam ochii mi s#au deschis pentru a /edea surîsul si /eselia frumuse%ii! *în& atunci credeam în gra/itatea esteticului în solemnitatea frumuse%ii în grandoarea re%inut& a sim%urilor în acel moment le#am descoperit şi fante3iile elanurile şi pl&cerile! O emo%ie nu durea3& dar ea se imprim& în noi ca un germene! Las& urme ascunse chiar dac& noi credem uneori c& am pierdut#o r&mîne ca un mic soare interior care ne poate lumina cenuşiul greut&%ilor cotidiene! Ea de/ine un rîu su$teran care alimentea3& f&r& ştirea noastr& ce e mai $un în noi! Specificul emo%iei este de a i3$ucni în cele mai impre/i3i$ile momente ale e5isten%ei@ ne îm$r&%işea3& ne sare de gît ne captea3& pri/irea g&seşte energii ascunse care e5plodea3& deodat& la suprafa%& prelungindu#ne sim%urile pu%in c&tre a$solut! Cînd ne întîlnim cu emoţia Eu /om întîlni emo%ia dac& pornim în c&utarea eiB ne g&seşte ea pe noi ne surprinde ni se al&tur& si ne tre3eşte! Emo%ia atinge o fi$r& a c&rei tre3ire /a scoate la lumin& sentimente adormite sen3a%ii uitate percep%ii neaşteptate si le /a însufle%i cu fream&tul ei!!! Eu este uşor s& descrii sau s& e5primi o emo%ie în lim$ajul cu/intelor! O e5prim&m prin $ucurie triste%e uneori nostalgie în str&fundurile fiin%ei noastre sîntem conştien%i de fragilitatea unei emo%ii de goliciunea de /remelnicia ei si în acelaşi timp de agresi/itatea ei cînd ne inund&! 6e aceea tre$uie s& accept&m s& ne l&s&m înso%i%i de ea cît mai departe cît mai profund s& ne l&s&m duşi de hula ei s& ne l&s&m în&l%a%i şi amplifica%i de c&ldura ei /r&ji%i de pre3en%a ei! Emo%ia este un fir aurit care ne leag& de sensul ascuns al fiin%ei şi e5isten%ei noastre! Emo%ia a ca .42 Cap.sesam.am dat peste.

minunat.mai mul%i *icasso. :ai trebuie să transformăm 'orile într-o nouă 'i" . dar de fapt ar tre$ui s& spunem .un *icasso. care traduce faptul c& m& simt mai mult eu însumi@ aceasta este calitatea unei emo%ii! Ee face s& p&trundem mai adînc în acea parte de mister care înso%eşte orice /ia%&! Emo%ia oricît de efemer& ar fi ne permite s& ne apropiem de di/in de 3eul sau de 3eii care e5ist& în noi ne protejea3& sau ne tr&dea3& uneori! -olul emo%iilor este s& ne aduc& pu%in mai aproape foarte aproape de descoperirea iu$irii uni/ersale! *u e suficient ca soarele să se înalţe.43 do/ad& de iu$ire@ a atins o$ra3ul $&r$atului cu un gest uşor atît de delicat 0#a pri/it atît de intens c& $u3a lui a început s& tremure uşor! Am fost uimit s& /&d acea femeie oferind un gest atît de intens $&r$atului iu$it! Mi#a /enit s& plîng şi am hohotit pe t&cute dintr#un prea plin de fericire! Seara mea a fost complet transformat&! Am primit şi eu acest gest $inecu/întat ca pe un dar o ofrand& neaşteptat&! Cea pe care o aşteptam m#a g&sit /esel $un . )dup& spusele ei+ mul%umit& acestui gest adresat de o necunoscut& iu$itului ei! Eu i#am re/&3ut niciodat& dar am r&mas în lumina str&lucitoare a acestei tre3iri timp de mai multe 3ile gra%ie for%ei pre3en%ei calit&%ii si str&lucirii iu$irii pe care am sur# prins#o în acel gest simplu şi în felul în care a fost primit! Am a/ut impresia c& am de/enit eu însumi mai sensi$il mai inteligent parc& str&$&tut de ra3a acelui gest de iu$ire! Emo%ia este efemer& şi ira%ional&! 2ra%ional& în sensul c& transcende total o$iceiurile noastre şi ne în/&luie! Cînd sîntem deschişi primim cu naturale%e o emo%ie şi îi acord&m locul cu/enit! Emo%ia este un miracol care p&trunde în cotidian! Este minunea ce se naşte dintr#o dat& pentru a ne purta c&tre crearea şi reîmprosp&tarea neaşteptat& a pre3entului! Emo%iile din copil&rie au o for%& atît de aparte sînt atît de puternice încît seam&n& cu /alurile din adîncuri care ne ridic& ne poart& ne copleşesc de tr&iri înainte de a ne l&sa pe malurile cotidianului neschim$at! *&stre3 nostalgia emo%iilor din copil&rie cu sentimentul c& nu le /oi mai întîlni niciodat&! Specificul emo%iei unice este s& lase o urm& s& depun& în noi un sediment un ferment care /a putea renaşte şi reap&rea la un moment dat în cu totul alte circumstan%e! Emo%ia cea mai intens& din ultimii ani am tr&it#o la *aris în mu3eul *icasso! Frecînd din sal& în sal& am conştienti3at incredi$ila creati/itate a acestui om înnoirile lui permanente! 6e fiecare dat& cînd iu$ea o femeie îşi putea schim$a total maniera de a picta! Spunem .! 6a acest om care a pictat /reme de peste K8 de ani a r&mas de o in/enti/itate aproape neo$osit&! 2n/enti/itate şi creati/itate mereu stimulate de femeile pe care le#a întîlnit! Aceast& /i3it& din sal& în sal& este întotdeauna ca un pelerinaj amoros pentru mine! 6e fiecare dat& îmi pro/oac& o emo%ie format& din acceptare $ucurie pl&cere! Un sentiment de mul%umire care îmi reaminteşte de fiecare dintre iu$irile mele de unicitatea fiec&reia în timpul acestor /i3ite am impresia c& m& apropii de omul *icasso! Eu ne#am întîlnit niciodat& ne desparte un întreg uni/ers şi totuşi am impresia c& sîntem apropia%i c& sînt mai pre3ent prin el! -e/in asupra cu/întului pre'ent.

ne aminteşte cu mult& juste%e Christiane Singer! )2n 6u $on usage des crises )U3ajul cri3elor+ ed! Al$in Michel colec%ia . 0PP=!+Doussef Chaine ne ofer& de asemenea o $un& ilustrare a acestui fenomen în filmul 6estinul)Ap&rut în .$ /im!olicul0 de la ruptură la rea!ilitare Cn toate etapele istoriei umanit&%ii oamenii au sim%it ne/oia de a se c&uta prin sim$oluri în încercarea de a în%elege originea lumii si de a îm$lîn3i for%ele nem&rginitului şi ale incontrola$ilului! 3espre originile rupturii cu sim!olicul Confruntat cu enigma crea%iei şi cu misterul /ie%ii omul a creat mai întîi imagini cu rolul de pun%i de pasaje de trecere mijloace de leg&tur& sau curcu$ee de repre3ent&ri lansate c&tre realitate pentru a colora uni/esul cu semnifica%ii fie ele şi imaginare! 9&r& de ele spa%iul dintre interior şi e5terior ar fi fost prea lipsit de sens prea plin de spaime! *entru a nu se afla singur în fa%a neantului şi a angoasei omul a împîn3it spa%iul cu încerc&ri de e5plicare ca r&spuns la între$&rile e5isten%iale ontologice pe care şi le punea! *resim%ind pr&pastia dintre realitate )aflat& mereu în e5terior+ şi real )aflat mereu în interior+ omul a urmat în decursul istoriei sale dou& direc%ii importante al c&ror parcurs a fost trasat pornind de la op%iuni si alegeri fundamental diferite înc& de la început! *rima este cea care a dominat în lumea occidental& şi şi#a pus amprenta asupra modelelor noastre de gîndire pîn& în pre3ent! :a3îndu#se pe cuceriri pe apropriere pe încercarea de a controla de a acapara realitatea aceast& direc%ie a fost plin& de /iolen%e întrerupt& de r&t&ciri si pres&rat& cu distrugeri chiar dac& a condus la reuşite considera$ile precum controlul asupra formelor de energie cucerirea spa%iului re/olu%ionarea geneticii transformarea materiei sau îm$un&t&%irea st&rii de s&n&tate! Cea de#a doua direc%ie a5at& mai mult pe cercetarea realului decît a realit&%ii se $a3ea3& pe recunoaşterea acestui real pe în%elegerea şi într#o oarecare m&sur& pe st&pînirea lui! Aceast& a$ordare a luat uneori în considerare si imaginarul care încerca s& uneasc& cele dou& drumuri! Aceasta a fost func%ia principal& a miturilor a artei si a sim$olurilor! 6etaşarea de sim$oluri s#a f&cut treptat înainte de a se definiti/a prin desim$oli3area o$iectelor pe care o constat&m în 3ilele noastre! Acest parcurs e/ocat foarte schematic prefigurea3& dou& mari linii de ruptur& în istoria omenirii! Cntr#o prim& fa3& la aceast& ruptur& a contri$uit apari%ia filo3ofiei care pretindea c& e5plic& lumea descalificînd miturile transmise pîn& atunci pe cale oral& prin di/erse religii care încercau s& e5plice fenomenele naturale şi umane! Eaşterea filo3ofiei a contri$uit la instaurarea unui mod de gîndire a5at pe trimiterea permanent& la e5perien%& si ra%iune la polul opus gîndirii mitice şi practicilor religioase care e5primau capacitatea omului din acele /remuri de a se responsa#$ili3a în raport cu soarta sa! Cntre cele dou& tipuri de gîndire s#a produs o ruptur& una fiind considerat& mai e/oluat& decît cealalt& numit& cu dispre% în 3ilele noastre .44 Cap.gîndire primiti/&.9etite :i$liothe'ue.Es#paces Li$res.tehnician si alchimist istoric si mitologist om de ştiin%& si mistic. a Cahiers du cinema 0PP=!+ care pre3int& /ia%a lui A/erroes acest filo3of care era în acelaşi timp şi judec&tor şi medic şi ale c&rui scrieri /or$esc deopotri/& despre teologie despre naturalism şi despre re%ete culinare! .! Sim$olicul a de/enit apanajul marilor religii care şi#au apropriat instrumentele si practicile sale pe care le#au sec&tuit transformîndu#le în nişte fosile! A doua linie de ruptur& cu sim$olicul a ap&rut la sfîrsitul e/ului mediu! *în& atunci sim$olicul a/ea locul s&u în /ia%a cotidian&! Omul putea fi în acelaşi timp .

9ecioarei M&ria un pelerinaj pe care 0#a f&cut doi ani mai tîr3iu.Simptomul apare acolo unde lipseşte sim$olul. ed! Trasset reed! 0PP7!+ s& conchid& la finalul unui studiu am&nun%it@ .un semn care permite o recunoaştere. prin păduri de simboluri . Jean Che/alier şi Alain Theer$rant Editura Aramis :ucureşti 0PP7!+ 2sidor din Se/illa )c! 1=8#G. prin r&d&cina sCn )împreun&+ ceea ce îi permite M&riei :almarO)în -D1omine nu# statues6 Freud ou lafaute cachec du pere (7mul cu statui6 Freud sau greşeala ascunsa a tatălui?.! 4uncţia si sensul general al sim!olicului La început func%ia sim$olurilor era de a ascunde ade/&rurile sacre de ochii profanilor l&sînd în acelaşi timp s& se /ad& semne codate un fel de chei pentru cei care ştiau s& le citeasc&! Astfel cei care îşi d&deau osteneala puteau accede la o cunoaştere esen%ial&! Cunoaşterea sensi$il& su$til& /oalat& face apel la medita%ia asupra sim$olicului pe de#o parte în rela%ia dintre om şi natur& pe de alt& parte pentru a încerca s& repre3inte impalpa$ilul inaccesi$ilul! Charles :audelaire a sim%it foarte $ine acest acord intim pe care 0#a transpus în poe3ie@ *atura e un templu în care coloanele !ii -asă uneori să le scape cu!inte confu'e" 7mul trece printre ele.simptom.G+ îl defineşte ca fiind .! 6in punct de /edere etimologic sim$olicul care e5prim& ac%iunea de reunire se opune dia$olicului care se concentrea3& asupra celei de separare! Sim$olicul este de asemenea legat de cu/întul .! Spre deose$ire de alte o$iecte care au /aloare de semn sim$olul este un semnificant iar sensul sau /aloarea sim$olic& atri$uit& unui o$iect sau altuia %ine de cel care îl confer& sau îl primeşte! Astfel numeroase semne pot c&p&ta un sens aparte şi unic în istoria unei persoane şi în rela%ia sa cu lumea! 6e anumite sim$oluri uni/ersale sîntem lega%i la un ni/el profund sau arhetipal dar fiecare îl /a în%elege mai mult sau mai pu%in superficial în func%ie de propria luminare sau or$ire îi /a g&si sau îi /a acorda un sens personal prin prisma propriilor /alori şi credin%e! Sim$olul /a fi deci pornind de la un o$iect un semn care se /a încadra într#un ansam$lu pentru a#i da unitate şi for%& sprijinindu#se pe o func%ie de $a3& cea de unificare interioar& şi centrali3are a energiilor în îns&şi esen%a sa demersul de sim$oli3are care const& în folosirea sim$olurilor ne permite s& intr&m în leg&tur& cu sacrul si deci cu di/inul care e5ist& în acelaşi timp în fiecare dintre noi şi în jurul tuturor! . ca si cum .45 Tînditori precum 6escartes sau Montaigne au contri$uit la accentuarea diferen%ei dintre spirit şi corp si deci la de3/oltarea gîndirii logice ra%ionale care a dus la imperialismul ştiin%ific şi tehnologic de ast&3i! 6ar nu tre$uie s& uit&m ne mai spune Christiane Singer c& 6escartes purta înc& amprenta acestor dou& lumi si c& în noaptea ilumin&rii sale i#a promis .simptomul ar fi un su$#sim$ol o re/enire prin intermediul ha3ardului a ceea ce nu a putut fi sim$oli3at.are îl obser!ă cu pri!iri familiare" Cn accep%iunea sa practic& sOm$olon era un semn de recunoaştere pentru persoane care fuseser& apropiate în momentul întîlnirii sau al rela%iei lor! Cînd dou& persoane se întîlneau A doi musafiri dou& persoane pe cale s& se despart& pentru mult timp de e5emplu sau un creditor şi un de$itorA alegeau un o$iect anume de ceramic& de lemn sau de metal pe care îl rupeau în dou& $uc&%i! 9iecare p&stra cîte o $ucat& pentru ca mai tîr3iu unindu#le şi reconstituind o$iectul ini%ial s& poat& astfel do/edi o rela%ie o apartenen%& o leg&tur& de ospitalitate sau de prietenie sau chiar un angajament asumat! Sim$olul desparte şi reuneşte!) în Dicţionar de simboluri.

).46 (entru o rea!ilitare a sim!olicului Cn ceea ce m& pri/eşte eu m& /oi mul%umi s& denun% ruptura cu sim$olicul care e5ist& în pre3ent fie c& este /or$a de rela%iile sociale sau de educa%ie în cursul de3/olt&rii omului înc& de cînd este copil pre3en%a sim$olicului mi se pare /ital& şi esen%ial& pentru c& repre3int& $a3a rela%iei copilului cu lumea! 9&r& ajutorul sim$olurilor şi al sim$oli3&rii acumularea de cunoştin%e şi capacitatea de sociali3are se reduc la manipul&ri sen3oriale motrice şi concrete care nu dep&şesc datele imediate şi percepti$ile de timp spa%iu şi cau3alitate! 9&r& sim$olic gîndirea nu se poate detaşa de realitatea de care este legat& nu îşi atinge func%ia de repre3entare adic& de ./or$i.nou& pre3entare.+ în &ern du .Y propos des sOm$olisations.iel. nr! .8 iunie#iulie 0PP1!Adic& posi$ilitatea de a recurge la acte sim$olice indi/iduale deli$erate şi /oluntare si nu doar aleatorii sau impre/i3i$ile! Aceast& descoperire care porneşte de la ce/a ce ar putea p&rea e/ident a repre3entat o ade/&rat& re/olu%ie rela%ional& în /ia%a mea! Ea s#a do/edit a fi de o fecunditate uimitoare în rela%ia cu trecutul cu pre3entul şi cu /iitorul meu! *osi$ilitatea de a con/ersa astfel cu inconştientul meu m#a eli$erat de multe îndoieli incertitudini şi se pare de capcane în care uneori m& compl&ceam! .inconştientul îmi joac& feste. mi se putea adresa prin cele trei lim$aje principale ale sale la fel de $ine puteam şi eu s&# i /or$esc! S&#i trimit mesaje prin cele trei lim$aje fa/orite ale mele şi care sînt la dispo3i%ia oric&rei fiin%e umane@ lim$ajul poetic po/eştile şi crea%ia artistic& în care eu situe3 sim$oli3area A în sensul de demers sim$olic acti/ pe care 0#am dat acestui concept!X A se /edea .6espre sim$oli3are. îmi spuneam eu pentru a m& linişti A şi de re3er/or de resurse inepui3a$ile care îmi alimentau fante3ia şi umorul )care dup& cum ştie toat& lumea este cea mai politicoas& form& a disper&rii+! Aceast& e/olu%ie a rela%iei mele cu inconştientul a trecut prin mai multe etapeB în final am în%eles c& era mai $ine s& închei un pact cu el! *rin urmare am trecut în primul rînd de la repre3entarea inconştientului ca un tiran periculos si amenin%&tor ca un duşman în care nu a/eam încredere la cea a unui inconştient perceput ca $ine/oitor apropiat ca un fel de aliat de ghid de prieten chiar de consilier gra%ie lecturilor mele din C! T! Jung si al%ii! Apoi la aproape 18 de ani am ajuns s& descop&r c& dac& între%ineam o rela%ie cu mine însumi între%ineam automat şi o rela%ie cu inconştientul meu! 6in acest fapt am dedus c& dac& o rela%ie are dou& e5tremit&%i si dac& inconştientul meu îmi putea . care descrie accesul la /ia%a interioar& şi la scena imaginarului! 2ar comportamentele nu /or fi decît o succesiune de manifest&ri necoordonate şi necoordona$ile! ?& chem pe fiecare dintre /oi la o reconciliere cu sim$olicul mai cu seam& su$ aspectul leg&turii pe care acesta o între%ine cu lim$ajul şi comunicarea! ?& propun s&#0 reintroduce%i în /ia%a de 3i cu 3i conferind din nou un sens ritualurilor sau rein/entînd acele practici sim$olice unice care deschid un spa%iu mai larg mai profund pentru rela%iile fiec&ruia cu ceilal%i si cu sine! 3rumul meu Cntr#un fel eu sînt un copil al psihanali3ei! 6eşteptat de contri$u%iile ei ref&cut în urma unui tratament si a altor demersuri asem&n&toare alimentat cu conceptele ei am descoperit ca oricare alt muritor cu uimire suferin%& şi uneori nelinişte importan%a /ie%ii inconştiente şi deci pre3en%a acti/& în mine a acestei instan%e a personalit&%ii mele! Am în/&%at si am re%inut timp de mai mul%i ani c& inconştientul îmi /or$ea prin trei lim$aje principale@ /isele actele ratate şi lapsus#uri#le! "i astfel am acceptat s& le ascult s& sta$ilesc pun%i de leg&tur& între /ia%a mea conştient& A cu logica şi aranjamentele sale A si hara$a$ura furtunile şi n&3dr&/&niile ar tre$ui s& adaug din inconştientul meu! Mi#a tre$uit mult timp s& în%eleg c& în acest fel m& men%ineam într#un fel de dependen%& a se citi supunere fa%& de inconştientul a c&rui atotputernicie fantasmatic& îmi ser/ea în acelaşi timp de ali$i A .

energogen.c&ut&tori. A adic& într#o oarecare m&sur& nu numai consumator dar şi creator şi distri$uitor de energie! 8 identi%icare accesi!ilă tuturor Orice efort personal $a3at între altele pe recurgerea la sim$oluri care ne permite s& accedem la o cunoaştere mai intim& a sinelui orice form& de naştere pe care tre$uie s& o retr&im la diferite ni/eluri ale e5isten%ei noastre se reali3ea3& su$ forma unui proces pe care# 0 putem descrie ca pe o spiral& ascendent& descendent& şi centripet&! Aceast& e/olu%ieMin/olu%ie declanşea3& temeri angoase si deci nesiguran%&! Cu cît urc&m mai sus pe aceast& spiral& cu atît ne îndep&rt&m de a5a ei şi cu atît mai mult creşte riscul de a ne r&t&ci şi de a ne de3echili$ra! 6ac& în materie de spiritualitate e5ist& destui maeştri în%elep%i ghi3i sau instructori )eu prefer acest termen+ se pare c& astfel de maeştri în%elep%i ghi3i sau instructori în rela%ii interumane sînt foarte rari! E5ist& numeroşi cercet&tori .4 Aceast& descoperire care porneşte de la ce/a ce ar putea p&rea e/ident a repre3entat o ade/&rat& re/olu%ie rela%ional& în /ia%a mea! Ea s#a do/edit a fi de o fecunditate uimitoare în rela%ia cu trecutul cu pre3entul şi cu /iitorul meu! *osi$ilitatea de a con/ersa astfel cu inconştientul meu m#a eli$erat de multe îndoieli incertitudini şi se pare de capcane în care uneori m& compl&ceam! Mai tîr3iu am descoperit c& unele aplica%ii ale sim$olicului integrate în domeniul /ie%ii rela%ionale şi al comunic&rii cotidiene deschideau un cîmp larg de posi$ilit&%i! "i pe $un& dreptate un sim$ol poate fi un focali3ator de energie formida$il! Ee poate permite s& folosim din nou energii $locate închistate în diferite straturi ale trecutului nostru sau imo$ili3ate în jurul unor situa%ii neîncheiate sau al unor r&ni foarte /echi sau de/iate pe lîng& ilu3ii sau credin%e energofage! Atunci am a/ut sentimentul c& am de/enit eu însumi în tot ce repre3int& persoana mea mai . sau pelerini pleca%i la drum care din nefericire pentru unii cînd au descoperit o cale un ade/&r sau un ansam$lu de leg&turi au f&cut greşeala de a le lua drept ade/&ruri de necontestat definiti/e şi de a se transforma în profe%i în aOatolahi ai comunic&rii! Sl&$iciunea si /ulnera$ilitatea precum si $og&%ia şi capacitatea de stimulare a cercet&rii în domeniul rela%iilor interumane /in din aceea c& ea este eminamente pragmatic&! Ea se poate imediat integra A şi tocmai acesta este o$iecti/ul s&u principal /oca%ia sa major& A într#o aplicare în cotidianul e5isten%ei! Eficien%a sau aplica$ilitatea ei sînt imediat supuse pro$ei realit&%ii în acest sens acesta este un test de $a3& pentru anumite metode ale c&ror fundamente sau e5plica%ii teoretice ne fascinea3& ai c&ror propo/&duitori o$%in un marc succes datorit& puterii lor de con/ingere dar care fie fac o$iectul unor aplica%ii pe un teren e5trem de restrîns fie contri$uie prin modul în care sînt retransmise sau prin ramifica%iile lor la perpetuarea unui sistem de schim$uri care se do/edesc din ce în ce mai antirela%ionale! Cn preocuparea de a#şi asigura perpetuarea orice demers de formare în rela%iile interumane se orientea3& c&tre dou& direc%ii posi$ile@ pe de o parte se poate reduce la simpla enun%are a unor constat&ri con/ingeri şi credin%e pe $a3& de m&rturiiB pe de alt& parte se poate transforma într#o metodologie cînd e5perien%ele cu care se confrunt& pot fi împ&rt&şite A nu doar la ni/el de cunoştin%e si de aplicare ci la ni/elul e5isten%ei al crea%iei si al de/enirii A cînd ea se e5tinde su$ formn unor propuneri cînd se sprijin& pe o practic& perfecti$il& capa$il& s& se integre3e într#o cercetare teoretic& si o gîndire cri# tic& care s&#i teste3e instrumentele conceptele de $a3& si principiile fundamentale! *entru mine punctul de referin%& r&mîne integrarea simultan& a unei practici a unei etici şi a unei implic&ri în /ia%a 3ilnic& de familie de cuplu în în/&%&mînt şi în lumea profesional&! 9iecare dintre noi /a tre$ui s& se confrunte cu propriile descoperiri şi cu ecourile sau re3isten%ele pe care ni le rele/& aplicarea în cotidian a unei alte modalit&%i de a comunica! .

4# (ufletele noastre seamănă cu locuri de pelerina$6 deşi sîntem în pericolul de a fi distruşi.u toate simţurile tre'e. ha'ardul are pretenţiile lui" +re ne!oie de temenele.nici un moti/. nu !rem totuşi să ne e#ilăm@ ASS2A 6JE:A- Cap 1&. în permanenţă" .a orice di!initate. cele cinci cunoscute şi cele necunoscute de lumea noastră imperfectă" Pentru a nu-l rata dacă bine!oieşte să treacă pe lîngă noi" C(-2SF2AEE -OC(E9O-F 9iecare dintre noi a r&mas într#o 3i sau alta uimit sau perple5 a fost mişcat sau tre3it a%î%at sau chiar nedumerit de for%a unei coinciden%e de înt>lnirea surprin3&toare şi neaşteptat& uneori chiar e5plo3i/& a dou& e/enimente a dou& fenomene sau a dou& cu/inte care nu ar fi tre$uit s& se afle acolo împreun& reunite în nepre/&3utul realului! Cari Tusta/ Jung a reflectat îndelung asupra fenomenului coinciden%elor care se manifest& prin apari%ia impre/i3i$il& sau inopinat& a unor gînduri acte fapte sau e/enimente sau prin repeti%ia unor situa%ii care situîndu#se în planuri diferite ale realit&%ii nu ar a/ea . s& se întîlneasc& şi nici nu e5ist& /reo pro$a$ilitate statistic& s& apar& în acel moment şi în acel loc! Caracteristica unei coinciden%e este s& produc& un sens sau o energie nou& care /a permite o schim$are de perspecti/& /a aduce o ascultare diferit& /a orienta o între$are o reflec%ie sau o c&utare într#o direc%ie nou& şi /a ar&ta dincolo de aparente de posi$ilit&%i şi de pre/i3iuni aspecte ne$&nuite ale e5istentei! MarOse Legrand) *siholog clinician coautoare al&turi de Jac'ues Salome a acestor cuget&ri despre sincronicit&%i!+ a in/entat un termen pe care eu îl consider foarte frumos pentru a desemna acest fenomen numit în mod normal sincronicitate@ ECL2*SEE! Ce este o ECLIPSEE? E un fel de fenomen astrologie la ni/elul spiritului uman care apare uneori în uni/ersul imediat si tangi$il al /ie%ii noastre! Este un fenomen $anal în sensul de o$işnuit curent! Altfel spus un fenomen comun şi dup& toate aparentele mai frec/ent mai pre3ent şi poate chiar mai acti/ în /ia%a de 3i cu 3i decît putem sau /rem noi s& /edem! .Era aproape de prîn3 preg&team masa cînd mi#am amintit deodat& c& diminea%& c&tre ora opt au3isem cîinele l&trînd de mai multe ori f&r& ca eu s& reac%ione3 în /reun fel! 6e cîte/a 3ile aşteptam un pachet important care urma s&#mi fie trimis prin curier special şi toat& diminea%a $om$&nisem împotri/a acestei întîr3ieri! 6eodat& au3ind din nou cîinele l&trînd am f&cut o asociere cu l&tratul de diminea%&! Atunci am ieşit în gra$& şi 0#am /&3ut pe mesagerul care tre$uia s&#mi aduc& pachetul urcînd în maşin&! Eu îl au3isem cînd sunase! Am alergat iar cînd 0#am ajuns din urm& acesta mi#a spus c& /enise si diminea%& dar pentru c& nu îi r&spunsese nimeni cînd sunase plecase! 6ac& nu aş fi fost atent şi nu aş fi f&cut leg&tura între cele dou& l&traturi as fi aşteptat înc& o 3i pentru pachetZ . închinarea la ha'ard înseamnă să-i stai la dispo'iţie. 3espre sincronicitate sau cînd )azardul nu se poate re%ugia în )azardul )azardurilor .

Eu o mai /&3usem pe (elene o prieten& foarte drag& de <8 de ani adic& de la data termin&rii scolii într#o 3i cînd m#am dus s&#mi cump&r un ruj am au3it#o pe clienta din fa%a mea cerînd V-ouge :aiserR )S&rut -oşu+B imediat imaginea (elenei mi#a ap&rut în adolescen%& tr&sesem la sor%i care s&#i cear& /în3&toarei acest faimos V-ouge :aiserR atît eram de timide! A doua 3i dup& acest episod am primit o scrisoare de la (elene în care m& anun%a c& se întorcea din str&in&tate şi c& trecea prin regiunea mea! *arc& f&cîndu#mi din ochi complice m#a între$at dac& mai foloseam V-ouge :aiserR men%ionînd c& ea folosea acum VOr#cui/reR de la H adic& e5act nuan%a pe care o alesesem eu si pe care o foloseam de cîte/a 3ileI.! E ca si cum manifestarea unei ECL2*SEE ar decurge într#o oarecare m&sur& din acti/itatea unei antene din lo$ul drept lansat& în direc%ia uni/ersului apropiat sau îndep&rtat precum un radar rela%ional /igilent permanent la pînd& gata s& capte3e mişcarea infim& a /i$ra%iei care urc& din inima /ie%ii c&tre inefa$ilul multiplelor sale lim$aje! "i aceasta pentru a ne permite s& r&spundem chem&rii interioare de transformare c&tre ce e mai $un din noi înşine s& adun&m cele mai edificatoare informa%ii necesare creşterii noastre si împlinirii destinului nostru personal introducîndu#ne su$til în compli# tudinea di/init&%ii din care sîntem pe de#a întregul!!! parte component&! (entru a %i receptivi la sincronicităţi -îndurile care urmea3& se refer& la condi%iile în care pot sur/eni uneori în e5isten%a noastr& aceste întîmpl&ri m&re%e generoase sau nefericite la natura acestor conjuncturi impre/i3i$ile care ne surprind cînd se manifest&! Este o in/ita%ie la a în%elege mai $ine sensul dinamica şi dedesu$turile acestor analogii miraculoase ale acestor încarn&ri ale impro$a$ilului în /ia%a de 3i cu 3i su$ forma unui acord a unei $un&/oin%e a unei genero3it&%i a unei $inecu/înt&ri sau a unui a/ertisment care se i/esc uneori pro/iden%ial între o aşteptare şi un r&spuns al /ie%ii între o dorin%& şi un dar al e5isten%ei!!! cu condi%ia s& fim suficient de deschişi de li$eri de disponi$ili si preg&ti%i s& le percepem undele şi indiciileB cu condi%ia s& ştim s& le capt&m s& le primim şi s& le integr&m în /ia%a noastr& s& le includem în $agajul nostru de e5perien%e! O femeie po/esteşte@ . Aceast& suit& de coinciden%e poate p&rea $anal& chiar deri3orie poate tre3i un interes anecdotic de moment sau poate duce la ra%ionali3&ri sau digresiuni care s&#i arate inutilitatea! 6ar la fel de $ine putem considera c& sincronicit&%ile e/iden%iate de acest e5emplu arat& care este for%a unei energii atunci cînd ea este legat& de un gînd care c&l&toreşte în spa%iu şi timp cu destul& putere pentru a#şi l&sa amprenta asupra a doi indi/i3i desp&r%i%i de foarte mult timp! .Coresponden%a 2mpre/i3i$il& dintre -ealitate şi 2ntui%ia noastr& *rofund&.uimitoare coresponden%& luminoas& dintre intui%ia noastr& profund& şi sistemul energetic care ne înconjoar&.4$ *rin acest e5emplu /edem c& re/enirea amintirii de diminea%& îi ascute sim%urile pentru o ascultare diferit& care îi permite s& asocie3e l&traturile cu sosirea pachetului aşteptat şi cu necesitatea de a#0 primi! Acest gen de fenomene se pare ne pri/esc pe fiecare dintre noi si nu doar o elit& de ini%ia%i! E posi$il ca unii dintre noi care nu constituie totuşi o e5cep%ie aleşii pri/ilegia%ii sau norocoşii s& fie mai conştien%i sau mai deschişi în a le sim%i a le repera şi a le primi! Se spune despre ei c& au intui%ie! Eu cred c& aceştia sînt de fapt mai sensi$ili la ascultarea acestor mesaje infra/er$ale care circul& prin lume pentru c& îşi p&strea3& antenele întinseI O ECL2*SEE ar fi deci o . 0PP7B -a -e(on de !ie de la prophetie des +ndes (-ecţia de !iaţă a profeţiei din +n'i?. 0PPP ed! -o$ert Laffont!+ defineşte mai recent ca fiind coinciden%e semnificati/e misterioase neaşteptate sau nesperate! Eoi propunem de asemenea sigla C2-2* pentru a denumi .! Ea se înrudeşte cu ceea ce Jung a descris su$ numele de sincronicitate sau cu ceea ce James -edfield) -a Prophetie des +ndes (Profeţia din +n'i?. 0PP1B -a Di#ieme Prophetie de la prophetie des +ndes (+ 'ecea profeţie a profeţiei din +n'i?.

Eu întotdeauna a/em acces la impulsul ini%ial la mini#elementul declanşator care adesea ser/eşte de detonator sau de sesam miraculos si deschide calea unei succesiuni de e/enimente care la rîndul lor asemeni pieselor amestecate dintr#un pu33le se /or aduna într#un tot unitar si /or c&p&ta sens! Apari%ia unei sincronicit&%i a unei ECL2*SEE %ine f&r& îndoial& de o întîlnire fericit& la întret&ierea cîmpurilor de for%e fa/ora$ile dintre sistemul înconjur&tor si propria noastr& disponi$ilitate! La un moment dat cînd sîntem înc&rca%i cu energie acti/& putem repre3enta un punct de atrac%ie pri/ilegiat pentru flu5ul uni/ersal şi cosmic al energiilor aflate în mişcare! Calitatea pre3en%ei noastre în lume în fiin%e şi în lucruri contea3& A tre$uie s& credem acest lucru A la fel cum contea3& şi su$stan%a din care este cl&dit& inten%ia noastr& principal&! 6ac& inten%ia noastr& a reuşit s& se eli$ere3e de judec&%i ra%ionaliste de /eleit&%i /oluntariste dac& ea este cu ade/&rat profund& cu alte cu/inte gra/& intens& autentic& atunci cu siguran%& /a atinge straturi în care lucrurile sînt mai concentrate şi unde ele /or primi acest plus de acurate%e şi de preci3ie care le direc%ionea3& în mod firesc c&tre esen%ial! "i atunci inten%ia noastr& profund& este p&truns& de o luciditate şi de o preci3ie ascu%ite capa$ile s& primeasc& şi f&r& îndoial& s& trimit& în spa%iu semnale /ariate impulsuri multiple si puternice prin densitatea sau prin for%a de deşteptare! .5& *ersoana care a po/estit aceast& întîmplare a/ea s& ne spun& mai apoi cu emo%ie cît de important& pentru /ia%a ei fusese întîlnirea cu prietena din liceu@ . -ecepti/itatea noastr& la semnale infra/er$ale sau la mesaje metamorfice )a se /edea lucr&rile lui -upert Sheldra4e!+ are cu siguran%& un rost! Cînd ajungem la o oarecare maturitate receptorii noştri su$tili se echipea3& cu o aten%ie şi o clar/i3iune care ne in/it& s& recunoaştem s& identific&m s& deose$im si s& prindem din 3$or din multitudinea de solicit&ri menite s& ne distrag& aten%ia de la c&utarea noastr& gîndul potri/it imaginea semnificati/& cu/întul adec/at parfumul stimulant sau clipirea care aduce cu sine coresponden%a! 9iecare dintre aceste semne se ofer& ca un ele# ment#releu ca un /ector al acestei concordante fortuite si misterioase care chiar dac& modific& uneori direc%ia trasat& a /ie%ii noastre particip& la unificarea fiin%ei noastre! 2/irea nesperat& a nepre/&3utului de3nod&mîntul dorit al unei situa%ii încurcate ne determin& s& facem anumite gesturi si s& fa/ori3&m inconştient întîlnirea sincroni3at& cu imposi$ilul! .datorit& ei am dat de urma unui $&r$at din trecutul meu şi astfel am pus cap&t unei situa%ii neîncheiate din /ia%a mea care pîn& atunci îmi pro/ocase mult& suferin%&!. ca so%ul meu s& afle de rela%ia mea paralel&! Ceea ce se întîmplase si interpretarea pe care am dat#o mesajului mi#au dat curajul s& pun cap&t acestei situa%ii! .Eram c&s&torit& a/eam un amant si tre$uia s& dau do/ad& de o creati/itate incredi$il& de o energie şi de o perse/eren%& neo$osit& pentru a in/enta ali$iuri prete5te pentru a lipsi de acas& pentru a putea s&#0 întîlnesc! în lips& de idei si la cap&tul resurselor într#o 3i am pretins c& o prieten& din copil&rie 6anielle care nu mai d&duse nici un semn de /ia%& de 0K ani m& sunase si#mi spusese c& /oia s& /or$easc& cu mine despre pro$lemele ei personale înainte de a pleca în str&in&tate! Astfel credeam eu a/eam un argument de fier pentru a petrece cu amantul cel pu%in dou& ore! La întoarcere so%ul meu m#a primit foarte rece@ în a$sen%a mea faimoasa 6anielle m& sunase spunînd c& /rea s& m& /ad& de urgen%&! Se face c& pe amantul meu îl cheam& 6aniel iar pe so%ul 6aniellei îl cheam& la fel ca pe so%ul meu! în acea 3i am în%eles c& fusese .*e /remea cînd îmi c&utam o locuin%& am /i3itat mai multe apartamente! Am g&sit unul în care m#am sim%it neo$işnuit de $ine! L#am ales imediat! "ase luni mai tîr3iu am descoperit c& $unica mea locuise chiar în acel apartament pe /remea cînd era copil dup& ce am g&sit într#un dulap numele ei gra/at pe lemnul unui canat!.aranjat.

*lec în /înt şi pro$a$il în neant! 6ar dac& acest neant s#ar do/edi a f i o comoar& m#aş lupta cu for%ele tene$relor pentru a face s& se aud& o /oce îm$og&%it& de aceast& e5perien%& nou& pentru a /& transmite promisiunea pe care /oi fi smuls#o t&cerii!!! Ca s& şti%i c& dincolo e ce/a altce/a!. Si a continuat afirmînd cu t&rie@ .51 Adesea prin intermediul unei atitudini de rela5are de /id în aşteptare sau de înc&rcare cu energie orientat& spre sine primim intercept&m sau capt&m mesajul care ne /a da sentimentul unei coresponden%e cu dorin%e gînduri si aspira%ii secrete şi t&cuteB şi atunci se întîmpl& ceea ce ar putea fi aşa cum ar putea fi în $&r$atul sau femeia care sîntem! Colette ?ictor so%ia faimosului e5plorator *aul#Emile ?ictor po/esteşte în cartea sa )Colette ?ictor -e . Se pare c& a/em re3er/e de amintiri de imagini de sen3a%ii adunate într#o $i$liotec& imens& şi fiecare carte din aceast& $i$liotec& este un capitol din e5isten%a noastr&! Uneori deschidem una si descoperim în ea ce/a mai mult sens pentru /ia%a noastr& r&spunsuri la c&ut&rile noastre! Sincronicit&%ile ne ini%ia3& într#o ordine deose$it& a realului! Se pare c& o în/&%are clasic& a sociali3&rii şi a comunic&rii nu ne poate familiari3a cu aceast& ordine a realit&%ii care nu se las& st&pînit& ci doar îm$lîn3it&! Eu e5ist& momente prielnice sau locuri ideale pentru a se preda cursuri de formare în acest cîmp de forte care ne proiectea3& în ira%ional! Fotuşi orice ne poate ser/i drept prete5t oca3ie sau oportunitate! Aceast& ini%iere %ine mai mult de e5perien%a de /ia%& de starea de spirit decît de registrul /oin%ei sau al ac%iunii! Ascultarea interioar& /igilen%a conştienti3&rile sînt cîte/a dintre etapele acestei comuniuni! Este de datoria noastr& s& e5ers&m o$ser/area acestor cone5iuni care uneori sugerea3& A în ciuda ne/oii noastre de ra%ionali3are A c& dou& e/enimente pot fi legate . ed! -o$ert Laffont 0PPK+ c& so%ul ei materialist si ateu a anun#%at#o cu ce/a timp înaintea mor%ii@ . Marina na%ional& i#a dat onorul în momentul în care corpul lui a fost aruncat în mare dup& dorin%a lui pe al$astrul imens al cerului f&r& nici o pat& a ap&rut un nor gol de forma unei inimi perfecte! Chiar si dup& atî%ia ani Colette ?ictor p&strea3& neatins& emo%ia tre3it& în ea de aceast& /i3iune pe care ea a perceput#o ca fiind semnul promis de so%ul ei! Cînd jocul posi$ilit&%ilor nu este pîng&rit de /reo contaminare sau para3itare cînd rela5area nu este nici o pierdere a limitelor nici o pr&$uşire a reperelor cînd starea de gol nu este un /id sco$it de lipsuri si cînd deschiderea c&tre cel&lalt este sincer de3interesat& atunci putem gusta aceste sen3a%ii uimitoare şi luminoase de a ne sim%i reuni%i copleşi%i si întregi%i prin aceste coresponden%e miraculoase! Sînt sigur c& e5ist& o leg&tur& strîns& între sincronicit&%i şi fidelit&%ile parentale ca şi cum am a/ea în noi o memorie mai /eche mai profund& decît amintirile noastre omeneşti! .ceur du couple (2nima cuplului?.6ac& e5ist& ce/a am s& g&sesc un mijloc de a /& spuneI.6up& ce mi#am dat $acalaureatul am fost asistent& social& timp de <8 de ani deşi îmi doream s& de/in profesoar& în 0PPG am o$%inut un post de profesor de geriatrie! Mai tîr#3iu la doi dup& ce am aflat de e5isten%a tat&lui meu $iologic )care nu era cel pe care îl credeam tat&l meu+ şi apoi de moartea lui am descoperit c& era profesor de gerontologie! Ceea ce mi se pare incredi$il este s& constat ast&3i cît de multe semne au fost pres&rate de#a lungul drumului meu pe care nu am /rut sau nu am putut s& le în%eleg pîn& atunci! 6e e5emplu de fiecare dat& cînd remarcam un lucru $un despre tat&l meu deci despre so%ul ei mama m& între$a@ VCe te face s& cre3i c& este tat&l t&uQR Eu credeam c& este geloas& şi c& nu /rea decît s& m& nec&jeasc& aşa c& de fiecare dat& îi r&spundeam@ VSînt sigur& sînt fiica lui preferat&!!!R îl protejam si m& protejam si pe mine prin aceast& afirma%ie! 6e atunci am desluşit mai $ine maniera haotic& în care mi#am condus /ia%a! Am încercat totodat& s& fiu recunosc&toare si fidel& celui care fusese un tat& $un pentru mine şi în acelaşi timp s& m& leg de p&rintele meu necunoscut pe care 0#am reg&sit şi 0#am întîlnit dup& ce am împlinit 7K de ani prin intermediul unui angajament profesional!.

atingîndu-se unele de altele.52 conform unui principiu de cau3alitate comple5& care %ine de for%e sau de energii superioare celor pe care le poate imagina logica noastr& formal& şi ale c&ror origini şi consecin%e ne scap& la o prim& /edere! Este de datoria noastr& s& ne punem între$&ri despre sensul e/enimentelor din /ia%a noastr& s& cercet&m urm&rile şi s& în%elegem coresponden%ele care poate au fost în trecutul nostru şi care ne dirijea3& cursul /ie%ii! . cu toate e!enimentele uni!ersului. f ară ordine precisă. suprem pentru cei care ştiu s& în/e%e s& r&mîn& constan%i si deschişi ancora%i şi malea$ili aten%i si disponi$ili pentru ceea ce este uimitor neaşteptat nesperat pentru descoperirile încînt&rile şi surpri3ele la care ne in/it& a/entura /ie%ii! O ECL2*SEE a ap&rut pe neaşteptate!!! Pentru că lucrurile care trebuie să se întîmple în lume sînt amestecate. E/enimentele si peripe%iile din istoria /ie%ii noastre repre3int& un cîmp larg de e5plorare si de e5perimentare a acestui tip de fenomene@ ca şi cum pre3entul ar pune la dispo3i%ia noastr& şi ar aduna într#un loc accesi$il principalele informa%ii utile pentru maturi3area noastr&B ca şi cum am fi chema%i s& ne ocup&m în sfîrşit şi la momentul potri/it de tot ce a r&mas în um$r& nespus ascuns îndr&3nind s& facem efortul de reunire( Eumesc reunire capacitatea de a apropia de a lega între ele dou& registre diferite de fapte sau e/enimente care astfel cap&t& sens!+ 9&r& a ceda tenta%iei unui fatalism umil sau unei atitudini pasi/e în fa%a destinului presta$ilit /ia%a de 3i cu 3i poate fi un maestru formida$il pentru cei care ştiu s& accepte s& se lase conduşi de mesajele de semnele şi de re/ela%iile sale! *re3entul limpe3it de trecut poate de/eni .:unica mea din partea mamei a aflat la 0K ani c& so%ul mamei ei cel care îi fusese pre3entat drept tat& nu era tat&l ei $iologic! Mama mea s#a n&scut în afara c&s&toriei şi a aflat acest lucru la 0K ani cerînd certificatul de naştere! Eu îns&mi m#am n&scut la sase luni dup& ce tat&l meu s#a întors din capti/itate în Termania! ?arianta oficial& a fost c& m#am n&scut prematur! La 0K ani mi#am g&sit tat&l $iologic şi m#am împ&cat cu trecutul meu! "i fiica mea a fost conceput& în afara c&s&toriei şi nu şi#a /&3ut niciodat& tat&l pîn& la 0K ani cînd şi#a început studiile de arhitectur& si a descoperit c& el a/ea aceeaşi meserieI.11 Cuvînt si e"primare Cntr#o lung& perioad& a /ie%ii mele nu a/eam cu/inte ca s& m& e5prim! Eu ştiam c& ele e5ist& c& sînt pe unde/a disponi$ile la îndemîna mea! 2gnoram complet posi$ilitatea de a le folosi şi eu! Cu/intele ca atîtea alte lucruri din lume care m& înconjurau apar%ineau a priori celorlal%i le erau într#un fel re3er/ate! Era ca şi cum eu nu a/eam acces la ele nu a/eam dreptul s& m& apropii! . în care pot în sfîrşit să se împlinească" M[-2A FE-ESA 62 LASC2A Cap. pînă cînd a$ung în prea$ma unui punct de atracţie.dasc&lul.

Mam& iat#o pe mama!!!. dar tonul tr&da ner&$darea marcat& şi de o fra3& care nu f&cea decît s& o confirme@ .Eu /rei s& /or$eşti foarte $ine atunci taciI.. Eu am g&#sit# o niciodat& pe aceast& femeie dar o dat& cu trecerea anilor mi#am in/entat o $unic& mitic& un i3/or nesecat de metafore şi /or$e de duh pe care le presar&m prin c&r%ile .Fu eşti ceea ce /or$eştiI..la cuvîntul !îl!îit Si aşa am început s& /or$esc despre mine în t&cere de/enind po/estitor apoi cititor! *ierdut într#o carte nu m& mai s&turam de remarci de replici sau de digresiuni împrumu#tînd f&r& pic de jen& e5presiile mai multor protagonişti! 6e/enind cel&lalt! Mi#am petrecut adolescen%a plutind pe fra3e magice in/entate de al%ii nu de mine! Cn rela%iile de iu$ire a fost cumplitI ...53 3e la cuvintele celorlalţi. Cîte drumuri nu am parcurs de atunci încoaceI Cîte suferin%e eli$erate cîte t&ceri sparte nu a tre$uit s& înfrunt pentru a trece de la .Asta nu e un r&spunsI.?or$este#mi 3i#mi ce/aI. Cu/inte a/eam destule dar ele nu îmi apar%ineau ci doar îm$r&cau po/eştile pe care le spuneam! La şcoal& în pau3e eram inepui3a$il in/entam foiletoane despre Ca/alerul Al$ un coN$oO in/inci$il îm$r&cat în al$ pe un cal al$! Un -o$in al p&durilor americane generos cu cei s&raci drept cu cei oropsi%i de/otat n&p&stui%ilor /ie%ii Mi#am petrecut copil&ria si am trecut de şcoala primar& cea mai grea spunînd po/esti la um$ra platanului secular din curtea şcolii Lespinasse din cartierul Saint#COprien cartierul s&racilor un ghetou /eşnic inundat de apele ieşite din matc& ale flu/iului Taronne pe atunci murdar maiestuos şi nemilos care se desp&r%ea în mii de rîule%e înainte de a ajun# ge la Foulouse! Eram un copil antisocial pentru c& orice încercare de comunicare şfîrşea $rusc! Le r&spundeam adul%ilor $ra/înd cu o pri/ire indignat& şi insolent& care t&ia în carne /ie@ . înainte de a#mi da seama dar aceast& descoperire a /enit mult mai tîr#3iu c& nu era /or$a doar despre a t&cea sau a /or$i c& doar a /or$i nu era suficient@ tre$uia şi s& fiu în%elesI S& fii în%eles amplificat şi asimilat pentru a putea în sfîrşit s& în%eleg pentru mine ce /oiam s& spun! C&ci partea important& nu este s& spui s& e5primi s& arunci în afara ta ci s& te po%i în%elege în haosul în la$irintul de discursuri interioare în meandrele unei afirm&ri dificile com$inat& în ca3ul meu cu ne/oia de recunoaştere de identificare! . -idicam capul şi numai aceast& mişcare şi acest aplom$ li se p&rea de o insolent& si de o îndr&3neal& inaccepta$ile! Eu a/eau decît o grij&@ s& reduc& la t&cere cît mai repede aceast& trufie! "i astfel primeam mesaje contradictorii! 2ntroducerea se dorea a fi promi%&toare@ . îmi cerea ea si aceast& in/ita%ie simpl& m& lua pe nepreg&tite sporea golul din mine! Chiar şi cel mai neînsemnat cu#/in%el îmi sc&pa m& l&sa pierdut stînjenit într#o t&cere tumultuoas&! M& sim%eam agresat pentru c& eram atît de de3armat! La maturitate cînd t&cerea a de/enit mai adînc& mai sfî#sietoare am început s& scriu! Am scris în primul rînd pentru mama mea care nu ştia s& scrie prea $ine şi care a descoperit lectura în cea de#a doua parte a /ie%ii ei la pensie! Cn familia mea s#a n&scut o legend&! Mama mea nu#şi cunoscuse mama si de cînd eram mic am /isat c& într#o $un& 3i o /oi cunoaşte pe aceast& femeie care nu putea fi decît o prin%es& care a uitat de copilul ei! îmi imaginam c& a/eam s&#i aduc mamei în dar o mam&! M& /edeam întorcîndu#m& într#o sear& acas& %inînd de mîn& o femeie uimit& şi timid& pe care i#o pre3entam mamei@ . la .?or$eşte hai /or$eşteI Spune ce ai de spusI.FaciI.

este momentul marilor discursuri" :+R. "i astfel am dat /ia%& unei p&r%i care lipsea din genealogia mea organi3înd si înt&rind $a3ele identit&%ii mele confirmîn#du#mi în acelaşi timp o descoperire care s#a do/edit a fi /aloroas&@ cînd o situa%ie este $locat& sau închistat& la ni/elul realit&%ii putem întotdeauna s& o de$loc&m printr#un demers sim$olic! M#am hr&nit mult timp cu cu/inte@ prin intermediul lor am crescut am iu$it şi am de/enit mai complet mai solid mai însufle%it si legat în sfîrşit de o comunitate uman& care m& accepta! Ast&3i dincolo de cu/inte şi de e5prim&ri încerc s& în%eleg semnele s& prelungesc a/entura e5isten%ei mele pîn& la grani%ele /ie%ii în c&utarea sensului ori3ontul se d& înapoi cerul se înal%& pentru a face loc posi$ilit&%ilor întîlnirii! (i calea e atît de lungă între cunoscutul de la care am plecat către necunoscutul la care !rem să a$ungem" (i totuşi.Cum 3icea $unica partea rea în c&utarea ade/&rului este c& uneori îl g&simI./.54 mele şi pe care le citam la conferin%e în stagiile pe care le %ineam@ .7roismul în cotidian Eroismul în cotidian se manifest& dup& cum arat& şi e5presia 3i de 3i! Eu se desf&şoar& su$ forma unor fapte eroice e5puse în pu$lic ci mult mai pro3aic în tot felul de situa%ii şi mai ales f&r& s& ias& în e/iden%& în mici nimicuri în jurul unor fapte uneori neînsemnate! Se tr&ieşte în anonimitate atît în /ia%a de familie intim& cît si în /ia%a profesional& şi social&! 3i%erite %orme de eroism în cotidian Eroismul în cotidian corespunde unui anumit mod de a tr&i în /ia%a de 3i cu 3i! Este o form& de opo3i%ie fat& de for%ele constrîng&toare si rareori preci3ate sau denun%ate ale terorismului rela%ional care $întuie se impune si îşi las& amprenta su$ forme /ariate şi su$tile sau i3$ucneşte în /ariantele sale /iolente atît în rela%iile apropiate intime conjugale sau parentale cît şi în conte5te mai largi în rela%iile profesionale sau sociale! Ferorismul rela%ional i3/or&şte din /iolen%a dorin%ei celuilalt asupra noastr& precum si din /iolen%a temerilor sale!!! pe care /a încerca s& ni le transmit& s& ni le impun& l&sîndu#ne s& credem c& face ceea ce face pentru noi cînd în realitate nu#şi /ede decît propriul interes! Ferorismul este între%inut de /iolen%a dorin%ei ca cel&lalt s&#si doreasc& pe care noi o l&s&m s& se de3/olte în noi! Mi se întîmpl& adesea s& sus%in c& de fapt copiilor nu le este fric& de maşini sau de str&ini r&u/oitori ci de teama tat&lui sau a mamei proiectat& asupra maşinilor sau asupra str&inilor r&u/oitori! S& nu fiu în%eles greşit@ nu spun c& nu e5ist& un pericol real dac& aceştia tra/ersea3& strada prin locurile nemarcate sau se confrunt& cu /iolen%a dorin%ei anumitor domni pentru copii îns& propunerea mea este s& se /or$easc& pur şi simplu despre posi$ilitatea de a întîlni astfel de pro$leme! Ferorismul îşi arat& col%ii cînd cine/a /rea s& ne impun& punctul s&u de /edere modul s&u de a /edea lucrurile felul s&u de a fi! Cînd cine/a încearc& s& ne atrag& într#o ac%iune în care noi nu ne recunoaştem! Ferorismul rela%ional se alimentea3& din toate resursele afecti/it&%ii A şi sînt inepui3a$ile A din ne/oia noastr& puternic& de a men%ine raporturile de for%e în a/antajul .:7R/+ Cap 12.

minciuni sincere.nu credeam cu ade/&rat ce spuneam.red căţi-am spus asta. cred că am adoptat această po'iţie" .Eu am spus c&!!!.minciuna sincer&.E. iar noi sim%im c& acesta nu a îndr&3nit s# o fac&! într#o atare situa%ie profesorul ar tre$ui s&#şi poat& afirma p&rerea s& spun& ce simte sau cum /ede situa%ia ceea ce nu face în scenariul filmului l&sîndu#0 astfel pe adolescent s& se confrunte cu inconfortul si singur&tatea minciunii sale! Cine/a se /a scu3a în felul urm&tor@ .a /or$it cu tat&l s&u. şi nu la . sau@ .F@ Eroismul în cotidian înseamn& s& fiu capa$il s& m& redefi#nesc s&#mi reafirm po3i%ia s&#mi sus%in punctul de /edere f&r& a m& l&sa purtat de defini%ia pe care mi#o d& cel&lalt! Alteori se poate s& m& las furat cu $un& ştiin%& de propriile mele capcane de propriile .! Anumite persoane pot fi de rea#credin%& cu o sinceritate uimitoare )şi uneori acea persoan& pot fi chiar euI+! Unul dintre semnalele care ne pot alerta este tonul /ocii! Cine/a /& /or$eşte iar /oi sim%i%i c& e5ist& un decalaj între ce spune şi ce arat& c& simte sau gîndeşte persoana respecti/&! Aşa se întîmpl& de e5emplu în filmul Cercul poe%ilor disp&ru%i în scena în care tîn&rul student sus%ine c& . Atunci /& da%i seama c& nu are nici un rost s&#i argumenta%i sau s& încerca%i s&#i demonstra%i c& a%i /or$it clar cu el! în ceea ce#0 pri/eşte el crede sincer în minciuna lui care de altfel pentru el nu este o minciun&! Afirma%ia lui nu este o do/ad& de rea#/oin%& decît pentru mine pornind de la ceea ce simt eu! "i a admite nu înseamn& nici a#0 acu3a pe cel&lalt nici a m& acu3a pe mine! Eu îl pot trimite la reaua lui credin%& pentru c& el este pe deplin con/ins de minciuna lui! 9ireşte fiecare dintre noi tre$uie s& ne îndoim uneori de propriile certitudini! Fre$uie s& l&s&m cale li$er& unei posi$ile confrunt&ri! Fre$uie s& ne asum&m riscul unui schim$ care s& con%in& în stare latent& o posi$il& re/i3uire sau reajustare a po3i%iilor noastre! Eu înseamn& îns& c& tre$uie s& încuraj&m o form& de neîncredere meschin& care se transform& adesea în comportamente de persecu%ie! Cel mai potri/it ar fi s& adopt&m o atitudine de toleran%& lucid& /igilent& fa%& de oscila%iile de /alori fa%& de capcanele angajamentelor luate fa%& de tr&d&rile scopurilor şi mijloacelor folosite sau fa%& de confu3ia dintre dorin%& şi proiect! Ferorismul rela%ional practicat într#un mediu dat are o mare putere de a ne de3echili$ra de a ne face s& şo/&im de a tre3i în noi dintr#o mişcare îndoieli asupra propriilor noastre comportamente cu/inte sau angajamente! Eroismul în cotidian înseamn& nu o atitudine defensi/& sau de respingere ci dimpotri/& un comportament de afirmare de adoptare senin& a unei po3i%ii! El se /a $a3a pe capacitatea de afirmare pornind de la e5perien%a personal& si se /a manifesta prin posi$ilitatea de a a/ea încredere în propria tr&ire! .Eu am putut /eni la petrecerea ta am fost con/ins c& era mar%i seara!.Chiar am spus eu astaQ.55 nostru f&cînd apel la culpa$ili3area de/alori3area sau descalificarea punctului de /edere al celuilalt! Acest terorism este sprijinit de îndoiala si neîncrederea care se declanşea3& în noi în momentul în care el este folosit împotri/a noastr& sau în direc%ia noastr&! Ee determin& s& e3it&m în pri/in%a /alorilor certitudinilor şi chiar a con/ingerilor noastre sau pur şi simplu s& punem su$ semnul îndoielii termenii angajamentului luat! . ?om ajunge s& ne între$&m dac& am emis cu ade/&rat o p&rere sau alta sau dac& am afirmat@ .6ar î%i promit c&!!!. îi confirma%i c& i#a%i trimis in/ita%ia pentru luni iar el insist&@ .I Cn /ia%a de 3i cu 3i e greu s& lucr&m s& tr&im sau pur şi simplu s& intr&m în rela%ie cu persoane care practic& ceea ce eu numesc .red că am promis la ora . într#atît cel&lalt /a fi capa$il s& ne con/ing& de contrariul a ceea ce am spus sau credem c& am spus sau am f&cut într#atît /a încerca s& ne demonstre3e si s& ne con/ing& c& .Ah serios chiar am cre3ut c& e mar%iI. în asemenea condi%ii eroismul în cotidian ar consta în a o$ser/a .

nu este tocmai ceea ce am !rut să spun" .56 conflictul interior în a lua cunoştin%& de noul raport de for%e n&scut din percep%iile mele contradictorii în a#mi recunoaşte pro$lema şi a accepta c& m& pot înşela! Ar însemna s&#mi dau seama c& am e/aluat greşit consecin%ele deci3iei mele c& mi#am asumat mai mult decît pot face c& mi#am dep&şit resursele sau mijloacele reale! E important s& recunoaştem si s& accept&m c& uneori ne l&s&m fura%i de propriul entu3iasm de a/întul sau de dorin%ele proprii c& risc&m s& ne l&s&m antrena%i dincolo de limitele sau de posi$ilit&%ile noastre reale! S& recunoaştem astfel simplu si modest nu ca o fug& de responsa$ilitate c& ne# am supraestimat resursele c& /or$ele au dep&şit gîndul si s& îndr&3nim s& spunem@ / ade!ărat.red că m-a luat gura pe dinainte si am spus mai mult decît intenţionam" Anglo#sa5onii sînt adesea capa$ili s& se întoarc& asupra lor înşile s& accepte s&#şi schim$e afirma%iile cînd descoper& c& acestea nu sînt fondate! Ei sînt mult mai dispuşi s& îşi re#defineasc& po3i%ia s& adopte o alt& atitudine! O astfel de atitudine este mai greu de conceput în 9ran%a unde raporturile de for%e sînt accentuate de o agresi/itate latent& care încearc& s& se e5prime nu în fa%a celuilalt ci contra celuilalt! 6e asemenea este dificil& si pentru anumite personalit&%i care se aga%& de po3i%iile şi certitudinile lor c&rora li se pare aproape imposi$il s& admit& c& poate s#au înşelat care simt ne/oia s& arunce responsa$ilitatea asupra celorlal%i pentru a p&stra un minim de coeren%& fie şi numai de fa%ad&! Eroismul în cotidian se manifest& prin dou& po3i%ii rela%ionale e5trem de simple şi totuşi adesea dificil de men%inut! *rima presupune riscul de a spune da" A doua pe cel de a îndr&3ni uneori s& spunem nu" Orice rela%ie /ia$il& se /a organi3a în jurul acestor dou& po3i%ii rela%ionale@ J asumarea riscului de a spune da de a se angaja adic& de a merge mai departeB J asumarea riscului de a refu3a nu prin opo3i%ie cu cel&lalt ci printr#o po3i%ie de afirmare! 2ntr#o comunicare acti/& /or e5ista numeroase situa%ii în care /a intra în ac%iune eroismul din cotidian! Aceste ac%iuni si po3i%ion&ri necesit& mult& energie dar respectul de sine si respectul pentru cel&lalt ne /or ajuta s& mergem mai departe! Eroismul în cotidian nu const& în a se indigna sau a#0 denun%a pe cel&lalt ci în a e5prima insuporta$ilul inaccepta$ilul în a renun%a la micile laşit&%i c&tre care sîntem foarte adesea antrena%i în ciuda /oin%ei noastre din comoditate sau din pasi/itate! A nu spune nimic a nu face nimic echi/alea3& uneori cu a fi che3aş prostiei r&ut&%ii sau /iolen%ei! A t&cea înseamn& a l&sa mai mult spa%iu chiar dac& nu sîntem de acord în mod e5pres uşurin%ei şi mediocrit&%ii care triumf& adesea! Eroismul în cotidian înseamn& s& ne reconfirm&m respectul de sine înseamn& s& ne reg&sim la ni/elul fidelit&%ilor noastre profunde pentru a ne lua angajamentele esen%iale! Eroismul în cotidian nu implic& întotdeauna curaj dar cere /igilen%& luciditate si mai ales coeren%&! Mul%i dintre noi nu mai a/em la dispo3i%ie decît for%a sau sl&$iciunea cu/întu#lui nostru garan%ia pri/irii noastre str&lucirea unei certitudini sau pur şi simplu /erticalitatea unei po3i%ion&ri clare şi corecte pentru a ne e5prima! Fr&im într#o lume în care certitudinile ne scap& în care ade/&rurile se contra3ic se anulea3& sau se risipesc mai repede decît capacitatea noastr& de a le chestiona de a le integra de a le de3/olta sau prelungi! Eroismul în cotidian ne cere o ascultare li$er&! El de/ine imaginea pe care o oferim! Se manifest& printr#un cu/înt care îndr&3neşte s& se e5prime chiar si atunci cînd deranjea3& cînd pare deplasat fa%& de o$iceiurile înr&d&cinate fa%& de cîrd&şia ipocrit& a circumstan%elor! Eroismul în cotidian declanşea3& /iolen%e împotri/a celui care#0 practic&! Eroul anonim cel mai comun îşi asum& riscul de a fi considerat original atipic anormal sau .

?om mai /edea!!!.5 chiar ne$un! ?a naşte proteste /a fi judecat respins /a fi un ade/&rat ecran pentru proiec%iile negati/e! Eroismul în cotidian nu const& în negarea de sine în sacrificiul de sine si nici m&car în adaptarea prin compromisuri pentru c& mult prea adesea compromisul e la un pas de compromitere în domeniul angajamentelor /itale sau al între$&rilor fundamentale! 6impotri/& eroismul în cotidian const& în a se defini a#si conferi o identitate prin diferen%iere în unicitate prin a da seam& de sine! Cînd eram copil adesea /isam cu ochii deschişi un /is care mai apoi s#a repetat de sute de ori! în acest /is eu eram un erou anonim care nu e3ita în plin& iarn& s& sar& într#un rîu înghe%at pentru a sal/a o femeie împreun& cu copilul ei care erau pe punctul de a se îneca într#o alt& /ariant& a acestui /is eu sfidam fl&c&rile unui incendiu enorm pentru a sal/a doi trei uneori patru copii care ar fi murit dac& nu ap&ream eu în mod miraculos dac& nu ar fi fost curajul meu e5traordinar! Si astfel toat& tinere%ea mea am tr&it a/enturile unui erou nerecunoscut intransigen%a nea$&tut& a unui ca/aler cu inima curat& pierdut într#o epoc& a /iolen%ei a minciunii si a haosului! Cred c& şi dup& ce am crescut am p&strat cîte/a sechele ale acestor aspira%ii c&tre eroism! Se pare c& ele s#au orientat c&tre /ia%a mea profesional& în angajamentele mele sociale în militantismul pentru o lume mai dreapt& mai uman& în participarea la acti/it&%i de ajutorare sau de sus%inere a celor mai n&p&stui%i! Uneori ele s#au do/edit a fi în contradic%ie flagrant& cu propriile mele ne/oi cu aspira%iile mele profunde! 6e unde a fost ne/oie în toamna /ie%ii mele de cîte/a reajust&ri dureroase! Mult mai tîr3iu am în%eles cu ade/&rat în ce m&sur& /ia%a de 3i cu 3i implic& eroism curaj şi riscuri pentru a r&mîne fidel mie însumi angajamentelor luate sau pur şi simplu pentru a încerca s& fiu constant adic& s& men%in un acord între ceea ce simt si ceea ce tr&iesc între ceea ce spun si ceea ce fac! La fel ca mul%i al%i eroi nedescoperiti fiecare dintre noi se poate confrunta cu alegeri dificile în situa%iile cele mai $anale cele mai deri3orii sau cele mai dramatice ale /ie%ii sale! 7şecurile si poziţionările eroului din cotidian Mi s#a întîmplat uneori s& m& îndoiesc de normalitatea mea s& cred c& eram prea e5igent prea dificil în rela%iile mele apropiate c& ar fi tre$uit s& dau do/ad& de mai mult& r&$dare de mai mult& $un&/oin%& sau în%elegere fa%& de ceea ce mi se p&rea inaccepta$il si în acelaşi timp eram terori3at la gîn#dul c& era atît de simplu s& las totul s& curg& s& renun%! E ade/&rat c& cele mai mari dificult&%i apar în /ia%a de 3i cu 3i în nenum&ratele acte care tre$uie preci3ate de fiecare dat& care tre$uie marcate pentru a e/ita rutina comodit&%ii a acelui@ . a lui .Asta eI. Eu nimic nu e5ist& pur si simplu nimic nu /ine de la sine! Este de datoria noastr& s& ne opunem greut&%ii e/iden%ei s& re3ist&m legilor uni/ersale ale gra/ita%iei care ne împing spre comoditatea efortului minim! Cel mai greu este s& nu te laşi antrenat de presiunea celor apropia%i care apro$& las& s& treac& confirm& dominantele sistemului rela%ional la care s#a ajuns! Eu conta%i niciodat& pe în%elegerea celuilalt în pri/in%a schim$&rii@ .Oricum nu se poate schim$a nimic ei sînt aşa dintotdeauna!.Cn mod normal eu sînt pl&tit cu 11 de franci pe or&! ?& pl&tesc diferen%a pîn& la K1 de franci cît repre3int& onorariul dumnea/oastr& şi cei 11 de franci pe care i#am pierdut aşteptîndu#/& pentru c& a/eam o programare fi5at& ceea ce înseamn& din punctul meu de /edere c& dumnea/oastr& /#a%i angajat s& m& primi%i iar eu s& fiu li$er la acea or&! în%eleg c& nu pute%i fi pre3ent la fi5 dar o or& si trei sferturi mi se pare e5cesi/ dac& nu chiar a$u3i/ în orice ca3 aceast& amînare dep&şeşte ceea ce eu pot . Un medic mi#a fi5at o consulta%ie la ora 0K dar m#a primit şi consultat la ora 0P!71! Atunci la momentul pl&%ii am îndr&3nit s&#i spun@ .

.! A e5ista în plan rela%ional înseamn& a ieşi din definirea sinelui pe care cel&lalt încearc& s& ne#o impun& cu diploma%ie şi uneori cu mult&!!! dragoste sau interes! . . înseamn& .G 1 (&7* . .Oare sînt inconştient cînd g&sesc într#un supermar4et din oraşul meu iaurturi e5pirate de 3ece 3ile si le scot din raion pentru ca al%ii s& nu se p&c&leasc& în /reme ce şeful de raion inter/ine $rusc şi îmi spune cu o /oce din ce în ce mai /iolent&@ VL&sa%i#le acolo pune%i#le la locRQ Eu luam iaurturile pe care el se gr&$ea s& le pun& la loc! M#a sal/at inter/en%ia responsa$ilului care a pronun%at cu/intele magice@ VEu face%i scandal lua%i iaurturile din rafturiIR. Cît& energie tre$uie s& mo$ili3&m cît& for%& şi constan%& pentru a men%ine respectul fa%& de noi înşine pentru a nu ne mai l&sa defini%i de ceilal%i pentru a ne afirma ca unici pentru a ne p&stra integritateaI Futuror eroilor nerecunoscu%i din /ia%a de 3i cu 3i /& dedic acest capitol nu ca pe o medalie postum& ci ca pe schi%a unei carte de /ia%&! +tîtea mici !ictorii împotri!a ignoranţei. .a ieşi din. .5# considera o întîr3iere accepta$il&! 6ac& accept principiul c& dumnea/oastr& /& cîştiga%i pîinea din suferin%a mea nu înseamn& c& accept s& /#o cîştiga%i cu timpul /ie%ii mele!.Oare sînt o mam& denaturat& dac& nu impun aceast& recunoaştereQ.Oare sînt anormal pentru c& m#am hot&rît s& organi3e3 concursul Vcel mai nefericit client *eugeotR cu un premiu de 08 888 de franci dat fiind c& nu reuşeam s& îmi sus%in în fa%a repre3entantului local dreptul!!! de a a/ea o maşin& care s& mearg& în a şasea lun& de garan%ie şi nu o a/alanş& de repara%ii care aproape îmi du$lau costul maşiniiQ. a cetii.Oare sînt nai/ infantil sau inconştient cînd îmi asum riscul unui proces cu un organi3ator de conferin%e pentru c& am denun%at nerespectarea unui angajament prin creşterea cu 01 franci a pre%ului ma5im pe care con/enisem s&#0 cerem pu$liculuiQ.Ar tre$ui s& /& gîndi%i la copii şi s& /& lua%i m&suri de siguran%&! Ar tre$ui s&#i cere%i partenerului s&#i recunoasc&I.Am dreptul s& spun astaQ Oare nu cum/a are dreptateQ. a tăcerii ostile a lumii" *+*. .a e5ista."tii $ine c& din cau3a s&n&t&%ii tale ar fi mai $ine s& practici o meserie calm& şi sta$il&! Ar tre$ui s& faci nişte cursuri de administra%ie aşa m&car ai a/ea dreptul la o pensie asigurat&!!!. Acest gen de între$&ri este ipocrit şi periculos pentru c& deplasea3& mi3a pe un teren periferic care nu are nimic de#a face cu pro$lema central& legat& de afirmarea de sine! *rin defini%ie poten%ialul de afirmare se afl& în fiecare dintre noi si fiecare este propriul judec&tor în aceast& pri/in%& fiecare este singurul care poate decide! în nici un ca3 nu este /or$a despre drepturi! Sau dac& ne imagin&m o declara%ie a drepturilor şi o$liga%iilor omului rela%ional în cel mai $un ca3 am putea considera aceasta ca pe o datorie în sensul unei ne/oi /itale de a ajunge la e5isten%&! 6ati#mi /oie s& /& reamintesc c& . Eram foarte pali3i şi unul si cel&lalt eu poate mai stînjenit de aceast& nou& afirmare a mea! 6ar pentru mine era important s& ar&t c& timpul meu tre$uie respectat c& are /aloare c& este recunoscut! Era de datoria mea s&#0 fac respectat şi s& nu permit nim&nui s& dispun& de el pentru c& îmi re/ine sarcina de a g&si mijloacele prin care s& fac s& fie respectat ceea ce consider eu important dac& este ca3ul! Afirmarea A adic& autodefinirea adoptarea unei po3i%ii clarificarea locului de%inut a rolului a mijloacelor a posi$ilit&%ilor sau a limitelor într#o situa%ie de interac%iune cu altcine/a A mi s#a p&rut unul dintre actele cele mai necesare mai salutare si mai esen%iale dar si unul dintre cele mai dificile mai angoasante pentru ca apar numeroase între$&ri periculoase printre care cea mai des întîlnit& este@ ."tiu c& pot conta pe tine cît /oi fi plecat& sper s& nu m& de3am&geşti!!!.

iscurile şi o!stacolele în calea sc)im!ării Orice încercare de schim$are personal& comport& riscuri mai ales riscul de a desta$ili3a po3i%ii de echili$ru sau de homeosta3&)în fi3iologie homeosta3a desemnea3& sta$ili3area la ni/elul organismelor /ii a unor constante de $a3&! Fermenul a trecut în /oca$ularul teoriei sistemelor!+ atinse în aria rela%iilor apropiate A conjugale familiale sau profesionale! Eesiguran%a declanşat& de o perspecti/& nou& comportamente neo$işnuite un alt mod de a tr&i /or tre3i dincolo de primele uimiri uneori n&ucitoare nelinişte neîncredere si confu3ie! Cu reac%ii care se pot do/edi e5cesi/e care pot r&ni de tipul@ .1 de ani de c&snicie dac& nu as fi f&cut eforturiQ Mereu am cre3ut c& eşti egoist& dar nici chiar în asemenea m&sur&I M& de3am&geşti profundI.Ai înne$unit!!! Fe#ai l&sat îm$ro$odit&!!! Cred c& ai intrat în /reo sect&!!! Eu ştii ce spui!!!. poate spune un tat& c&ruia copilul s&u de/enit adult îi transmite@ %n această cutiuţă îţi înapoie' (demers de simboli'are? toate !iolenţele pe care le-am primit de la tine and eram mică@ Sau@ .Ar tre$ui s& te gîndeşti mai mult la mine decît la tine!. 13 .Ar tre$ui s& cau%i ajutor $iata mea feti%&I.5$ Cap.6e cînd ai început aceast& formare nu .CumQ Fe hot&r&şti deodat& s& te respec%i dup& 01 ani de c&s&torie si /rei s& di/or%e3iI Asta#i culmeaI Eu mai di/or%e3i cînd ai copii! 9aci concesii compromisuri! Eu te mul%umeşti s&#%i satisfaci micile tale pl&ceri intime! Uit&#te la mine si la tat&l t&uI Cre3i c& as mai fi cu el dup& .Eşti chiar un egoist n#ai nici un pic de conştiin%& moral&!!!. . Cu desf&şurarea în mediul familial a unui arsenal de atitudini alu3ii amenin%&ri reproşuri sau presiuni care /or s&#0 fac& s& se r&3gîndeasc& pe cel care se hot&r&şte s& se schim$e! "i toate aceste for%e şi eforturi /or fi mo$ili3ate de cei din jur pentru a încerca s& reg&seasc& cu orice pre% echili$rul atins înainte de cri3a declanşat& de aceste încerc&ri de schim$are un echili$ru perceput pîn& atunci ca satisf&c&tor sau cel pu%in sigur! Astfel orice demers de schim$are în domeniul rela%ii# lor interumane /a reacti/a o recrudescen%& a comportamentelor şi atitudinilor antirela%ionale la cei care pretind c& ne iu$esc sau ne /or $inele! Comportamente antirelaţionale Eumesc conduit& antirela%ional& de $a3& suita de comportamente prin care încerc&m s&#0 definim pe cel&lalt în speran%a c& el /a corespunde cu ceea ce am /rea noi s& fie! 2at& cîte/a dintre acestea care au un re3ultat garantat în încercarea de a#0 influen%a pe cel&lalt sau de a#0 atrage în dorin%a noastr&! (racticarea relatiei9cla"on Const& în a /or$i despre cel&lalt si nu cu cel&lalt@ . Culpa!ilizarea Este tot o conduit& antirela%ional& ca si cea care încearc& s& declanşe3e şi s& între%in& în cel&lalt culpa$ili3area mustr&rile de conştiin%&@ . 7miterea de +udecăţi de valoare la adresa celuilalt Aceast& atitudine îi permite celui care /or$eşte s& %in& la distan%& repercusiunile si implicarea direct&@ .

. de dorinţa sau de noile atitudini ale partenerului meu faţă de mine. *e lîng& aceasta este /or$a si despre toate readapt&rile toate rearanj&rile cerute de noutate de nepre/&3ut@ . .eroul negati/.iscul de marginalizare si de respingere Aceast& reac%ie se întîlneşte adesea la cine/a apropiat sau într#un grup ai c&rui mem$ri nu /or s& reflecte3e asupra lor însile nu /or s& se între$e ce anume din ei îi face s& încerce s&#0 identifice pe cel&lalt cu .Cînd am îndr&3nit s&#mi e5prim entu3iasmul fa%& de filmul Podurile din :adison .ountC de Clint EastNood partenerul meu a %ipat@ V6a /rei s& /e3i un film care face apologia adulterului şi care pre3int& o femeie de 18 de ani îndr&gostit& de un $&r$at de /îrsta eiI î%i place chestia asta şi /rei s& m& faci s& cred c& e un model de /ia%& conjugal& pentru c& în final r&mîne cu so%ul eiIR Am încercat s&#i e5plic cît de mult m#a emo%ionat aceast& iu$ire reflectat& cu atîta talent de MerOl Streep într#un film atît de aproape de oameni! "i în ce m&sur& aceast& pasiune fusese un catali3ator si o re/ela%ie care dup& <8 de ani a putut s& $ul/erse3e si s& transforme concep%ia de /ia%& a celor doi copii ai eroinei de/eni%i adul%i!!! E#a mers nimic! M& sim%eam aproape /ino/at& pentru c& îmi pl&cea un film atît de minunat m& sim%ea o femeie de nimic pentru c& îmi doream s&#0 re/&d cu elI. ce este răsturnat de punctul de !edere.Cînd so%ul meu s#a întors de la un seminar despre rela%iile p&rinte#copil nu 0#am mai recunoscut îmi ar&ta atîtea gesturi de tandre%e o aten%ie atît de neo$işnuit& o disponi$ilitate atît de neaşteptat& încît m#am îngrijorat credeam c& s#a îndr&gostit de moderatoare! ?or$ea cu atîta ardoare despre ea încît am r&mas $locat&! Seara i#am aruncat plin& de r&utate@ VE#ai decît s& te întorci la ea dac& tot e în stare s& în%eleag& atît de $ine nişte copii care nu sînt ai eiIR.!!! Este ade/&rat c& e foarte greu s& te între$i de fa%& cu cel&lalt ce nu#%i con/ine la schim$area acestuia@ 7are ce este atins în mine.iscurile violenţei psi)ice Uneori aria de reacti/itate care este le3at& în persoana de al&turi sau într#o fiin%& apropiat& prin schim$area sau deşteptarea celui care început o terapie sau o formare în rela%ii inter#umane este atît de sensi$il& sau /ulnera$il& atît de tul$urat& sau cuprins& de re3onan%e arhaice încît pragul de toleran%& /a e5ploda declanşînd anumite treceri la fapte precum@ /iolen%e /er$ale şi fi3ice restric%ii de autonomie constrîngeri represi/e în pri/in%a $anilor a li$ert&%ii de mişcare controlul o$sesi/ al actelor o$işnuite al faptelor neutre al cu/intelor r&st&lm&cite al coresponden%ei sau telefoanelor! Ast&3i mai ales femeile se schim$& îndr&3nesc s&#şi e5plore3e A cu re3er/e dar şi cu /italitate luciditate li$ertate entu3iasm şi /eselie A uni/ersul lor de posi$ilit&%i! Ele încearc& s& ias& dintr#un sistem rela%ional periculos şi per/ers $a3at pe control si men%inerea în dependen%& între%inut de secole de toate marile structuri sociale si culturale! .6& mai eşti acelaşiI Mama ta este neliniştit& nu mai doarme noaptea i#a re/enit starea de hipertensiune şi medicul a insistat şi ne#a reamintit c& tre$uie s& e/it&m orice şoc emo%ional s& nu o contra3icem! Cred c& ai putea totuşi s& faci un mic efort s& /ii s& ne /e3i mai des decît s&#%i umpli Nee4#end#urile cu aceste stagii chipurile pentru a#%i îm$un&t&%i rela%iile interumaneI Cînd /edem ce ai de/enit ne între$&m oare ce te face s&#%i pier3i $anii si timpul în felul acestaI. *meninţări şi presiuni 2nclud aici toate acele comportamente antirelationale care con%in amenin%&ri respingeri presiuni di/erse folosite pentru a o$%ine o marginali3are sau o i3olare@ .

Mi#aş dori s& î%i plac& s& cîn%i la pianI.?reau s& încete3i s& o mai /e3i pe fata asta care nu este de condi%ia noastr&! Ai face mai $ine s& ieşi mai des cu Ma#rie#Fherese care cel pu%in a primit o $un& educa%ieI. . şi mai ales . -epresiunea imaginar& poate fi cumplit&! Se /a re/&rsa su$til& sau /iolent& asupra celui care are o alt& /i3iune de /iitor care se arat& preg&tit pentru a renun%a la un drum prea $&t&torit pentru a se angaja în necunoscutul unei schim$&ri! E ca şi cum spectrul inaccepta$ilului ar amenin%a la simplul gînd sau la perspecti/a c& cel&lalt ar putea de/eni mai înfloritor mai /iu mai fericitI :ineîn%eles e5ist& întotdeauna teama sincer& uneori justificat& si legitim& a celor din jur c&rora le este fric& de sp&larea creierului de acapararea de c&tre o sect& de influen%a unui guru asupra unui prieten asupra propriului copil sau asupra partenerului iu$it! ?igilen%a celor din jur dac& tre$uie s& r&mîn& ferm& concret& si acti/& tre$uie s& fie de asemenea deschis& c&tre confruntare schim$ sau împ&rt&şire! 6ar uneori este o misiune dificil& si delicat& s& foloseşti aceast& /igilen%& a familiei sau a anturajului plin& de iu$ire si de $une inten%ii în spiritul respectului pentru cel sau cea pe care pretinde c& o protejea3&! Cînd aceast& /igilen%& ia forma interferen%ei sau a /iol&rii intimit&%ii ea risc& de multe ori s& deteriore3e rela%iile! *entru c& orice schim$are în rela%iile interumane nu se $a3ea3& numai pe o nou& ştiin%& sau pe o nou& ştiin%& de a face ci trece prin e5perien%a intim& a unei ştiin%e de a fi si de a de/eni! Este o e5perien%& dificil& şi un drum dureros haotic pres&rat cu îndoieli şi entu3iasm pentru a ajunge la o nou& naştere! . *ersoanele apropiate sînt gata s& apese cu toat& greutatea afec%iunii a iu$irii sau a $un&/oin%ei lor pentru a împiedica fiin%a iu$it& s& se r&t&ceasc& pe o cale care chiar dac& li se pare în acord cu ceea ce a de/enit aceasta sau cu ce simt în ea se do/edeşte a fi inaccepta$il& pentru cei care pretind .Am chef s& merg la cinema şi /reau ca tu s& m& înso%eştiI 6e altfel au trecut 01 3ile de cînd nu am mai ieşitI."tiu c& greşeşti renun%înd la în/&%&mînt o s& regre%i într#o $un& 3i! Eu se poate s& renun%i chiar aşa la cariera ta ca s& te dedici medita%iei si OogaI.Eu numai c& te doresc dar îmi doresc şi ca tu s& m& doreşti )în mod spontan+I.Mi#aş dori cu ade/&rat s& urme3i cursuri de pian!!!. . . . Certitudinea e/ident& alimentat& de sinceritatea noastr& mai presus de orice c& ştim mai $ine decît cel&lalt ce e mai $un pentru el ne face s& gîndim în locul lui si s& decidem de $un& credin%&!!! în locul luiI Aceste con/ingeri %in loc de ali$i pentru numeroase justific&ri potri/it c&rora dac& iu$im pe cine/a aceasta ne d& dreptul şi chiar ne o$lig& s& îl împiedic&m s& se r&t&ceasc& s&#şi fac& r&u implicîndu#se în ce/a despre care noi credem c& este r&u sau nefast pentru elI .Mi#ar pl&cea ca o dat& pentru totdeauna s& o iu$eşti pe sora ta mai mic& şi s&#%i plac& supa de morco/i!. .+B ei între%in în deplin& legalitate una dintre dorin%ele cele mai teroriste şi mai /iolente ca impact A dorin%a ca cel&lalt s&#şi doreasc&@ .c& nu se las& p&c&li%iI.Fo%i aceşti $ani pierdu%i risipi%i care nu fac decît s&#0 îm$og&%easc& pe psihanalistul t&u! Cred c& se distrea3& pe cinste /&3înd c& te duci de trei ori pe s&pt&mîn& ca s&#i /or$eşti cîte/a minute!!! Sînt sigur c& nici m&car nu te ascult&I.61 Un sistem în care unul A mai ales dac& se afl& în posesia unei puteri a unei for%e sau a unui mijloc de presiune A încearc& s&#0 defineasc& pe cel&lalt! 2n domeniul rela%iilor interumane adul%ii nu se mul%umesc s& ai$& dorin%e în pri/in%a copiilor lor ).c& nu au ne/oie de aşa ce/aI. Aceast& dorin%& mult prea adesea autoritar& asupra celuilalt se reg&seşte încet&%enit& în numeroase rela%ii de cuplu@ .c& ştiu toate astea de mult.

.Credeam c& so%ul meu era atît de nefericit dac& nu m& mulam dup& dorin%ele lui încît renun%am la ale mele pentru a#i diminua suferin%a!. fa%& de schim$are fa%& de descoperirile care#i uimesc este prost primit& greu tolerat& de cei apropia%i care nu /&d în aceasta decît un foc de paie şi o încercare pu%in prea aprins& de a face un pro3elitism care nu pic& foarte $ine! Feama de schim$are e5ist& în fiecare dintre noi! E5ist& atît în cel care se schim$& cît şi în cel care se simte amenin%at de schim$are! Cn cel care se schim$& ne/oia de a fi apro$at confirmat este mereu în aşteptare! Feama de a fi respins sau de a nu fi iu$it este mereu /ie şi pre3ent& dar dorin%a de a#0 con/inge de /aliditatea demersului s&u este cel mai adesea un o$stacol serios în calea împ&rt&şirii şi ascult&rii celuilalt! 8!stacolele în calea sc)im!ării Cn cel care se aga%& de con/ingerile sale de /echile o$iceiuri teama cea mai tenace şi mai profund& este c& risc& astfel s& descopere goliciunea deşert&ciunea sau incoeren%ele propriei e5isten%e! S& ne d&m seama c& am trecut pe lîng& esen%ial pe lîng& e5traordinar pe lîng& cîte/a momente de fericire de#a lungul unei /ie%i întregi de de/otament de munc& de sacrificii sau suferin%& este un risc insuporta$il pe care pu%ini dintre noi sîntem gata s& ni#0 imagin&m şi s&#0 tr&im! Schim$area celuilalt cînd îmi arat& propria lips& de schim$are mi se pare inaccepta$il&! Astfel se poate e5plica escaladarea $rutal& a unor /iolen%e /er$ale şi chiar fi3ice@ .Cînd mama mi#a m&rturisit panica so%iei mele care i se confesase cu indignare@ VSper c& nu are totuşi de gînd s& lipseasc& un Nee4#end pe lun& pentru aceast& formare în sofro#logieIR mi#am anulat înscrierea! 6in cau3a reac%iei am renun%at la ceea ce credeam eu c& îi pro/oac& durere! Mi#au tre$uit apoi doi ani pentru a#mi reg&si for%a şi curajul de a perse/era în acest proiect care era totuşi important pentru mine!.ini%ia%i.62 Cnc>ntarea e5agerat& a unor . 6rans%erul sentimentelor Un alt comportament antirela%ional mai su$til const& în faptul c& cel&lalt încearc& s& transfere asupra lui sentimentele noastre sau in/ers noi încerc&m s& transfer&m asupra noastr& sentimentele celuilalt@ .So%ul meu nu mai suporta studiile mele şi dincolo de acestea întîlnirile şi rela%iile în care m& implicam cu entu3iasm în diminea%a unui e5amen important mi#a luat actele cheile de la maşin& închipuindu#şi cred c& astfel nu m& /oi mai putea deplasa! Eram n&ucit& complet stupefiat& de impertinen%a gestului s&u /&3îndu#0 demn serios teri$il de sincer şi au3indu#0 înşirînd cu/inte dintr#o alt& epoc& din alte /remuri în timp ce $loca uşa@ Vî%i inter3ic s& ieşi! S#a terminat cu studiile taleIR M#am închis în camera mea apoi m#am ho#t&rît s& ies totuşi! S&rind pe geam mi#am rupt rochia! Am plîns tot drumul în ta5i pîn& la facultate!!! Ce/a de demult se rupea în mine si în acelaşi timp o for%& nou& îşi f&cea loc! -ela%ia mea cu el se rupea în sfîrşit f&r& speran%&I A fost o cri3& cumplit& care amenin%a s& ne despart& definiti/! Cî%i/a ani mai tîr3iu a reuşit s&# mi m&rturiseasc& ce mult s#a urît pentru c& f&cuse acel gest! -ecunoştea totuşi c& nu reuşise s& se a$%in& si c& m#ar fi lo/it dac& aş fi încercat s& trec de uşa pe care o $ara cu corpul lui!!!. Fransferînd asupra noastr& suferin%a manifestat& de cel&lalt luînd asupra noastr& temerile durerea sau confu3ia acestuia l&s&m resursele noastre s& se risipeasc& într#o hemoragie $a mai mult permitem ca energiile noastre s& se consume! Cn primele etape ale demersului îndr&3neala de a se defini de a se afirma de a se respecta nu este lipsit& de riscuri şi conflicte! .

70 cadru de re%erinţă pentru o posi!ilă sc)im!are concretă Cînd ajungem s& conştienti3&m c& tr&im într#un sistem rela%ional care în cea mai mare parte a timpului pune accent pe registrul func%ional si utilitar al schim$urilor si prosl&/eşte dimensiunea ideologic& ascuns& a rela%iilor)pe $a3a credin%elor şi mitologiilor care puse în practic& se do/edesc a fi constr>ng&toare şi prea pu%in /ia$ile+ în detrimentul dimensiunilor interpersonale şi intrapersonale ne d&m seama c& tr&im în esen%& în re%ele în care domin& comunicarea de consum $a3at& pe circula%ia informa%iei în detrimentul re# gistrelor A mai pu%in e/idente şi totuşi mai importante A care prefigurea3& aria comunic&rii rela%ionale! Eumesc comunicare rela%ional& acea comunicare ce se alimentea3& din capacitatea real& de a pune în comun diferen%e şi complementarit&%i care se $a3ea3& pe posi$ilitatea deli$erat& de a a/ea curajul s& ne confrunt&m în mod lucid prin adoptarea unor po3i%ii clare în /ederea unei de3/olt&ri mai $une a fiec&rui participant la un schim$! /istemul /*((7 Sistemul SA**E) S de la sourd \surd] A de la a!eugle \or$] * de la per!ers \per/ers] * de la pernideu# \periculos] E de la mergetiiDore \consumator de energie]!+se distinge prin cinci practici dominante din comunicarea noastr& de 3i cu 3i@ J injonc%iunea J de/alori3area sau descalificarea J amenin%area sau şantajul J culpa$ili3area sau refu3ul de asumare a responsa$ilit&%ii J între%inerea unor raporturi de for%& de tipul domina#tor#dominat! Acceptînd s& nu mai particip&m la sistemul SA**E ne re/ine sarcina de a de3/olta mai multe tipuri de responsa$ilit&%i@ J -esponsa$ilitatea de conştiin%& care const& în a detecta cum m& comport eu cînd sînt confruntat cu sistemul SA**E al celor din jur şi /a fi urmat& de responsa$ilitatea de implicare! J -esponsa$ilitatea de implicare care const& în a nu perpetua acest sistem prin felul meu de a tr&i şi de a comunica cu cei din jur! J -esponsa$ilitatea de ac%iune care se /a organi3a în jurul capacit&%ii mele de a pune în practic& şi a transmite un alt mod de comunicare care s& porneasc& de la metoda ES*E-E)!.Energie Specific& *entru o Ecologie -ela%ional& Esen%ial&!. (EE-2 :AUC(AU Cap.+ Frecerea de la un sistem rela%ional care ne#a condus ani de#a rîndul care s#a impregnat în toate schim$urile si care st& la $a3a marilor re%ele din sfera educa%iei si a socialului în sens mai larg )s&n&tate justi%ie economie+ pare si chiar se do/edeşte a fi la început o misiune ne$uneasc& şi titanic&! *entru c& punerea în practic& a noilor referin%e rela%ionale /a declanşa numaidecît tul$urarea anturajului imediat! O form& de intoleran%& care risc& s& se manifeste prin respingeri agresiuni atitudini de denigrare sau pur si .63 Curajul de a adopta o po3i%ie în concordan%& direct& şi în acord cu o tr&ire profund& presupune c& accept&m riscul de a ne diferen%ia de a ieşi din sim$io3& de a intra într#un conflict dac& acesta se do/edeşte a fi necesar! -iscurile majore ale oric&rei încerc&ri de schim$are se do/edesc a fi lipsa apro$&rii a sus%inerii şi dimpotri/& descalificarea si respingereaB dar dincolo de aceste întîmpl&ri nepre# /&3ute într#o a doua fa3& ne aşteapt& speran%a de a ajunge la o stare de mai $ine alimentat& si stimulat& de rela%ii mai însufle%ite şi mai creatoare cu cei apropia%i! 7are nu trebuie să fim mai întîi respinşi pentru a de!eni noi înşine. 14 5etoda 7/(7.

64 simplu prin marginali3are şi reintegrare care $anali3ea3& specificitatea metodei ES*E-E sufocînd posi$ilitatea unui schim$ şi asimilînd#o unor practici sau referin%e deja cunoscute! La început parc& sînt întrunite toate condi%iile pentru ca o schim$are indi/idual& s& r&mîn& strict delimitat& şi i3olat& ca s& nu poat& influen%a structurile deja e5istente! Schim$area personal& r&spunde unei aspira%ii care ne împinge dincolo de noi de modelele noastre o$işnuite! Schim$area la ni/el institu%ional este re3ultatul unei presiuni sau al unei schim$&ri în raporturile de for%& sta$ilite! Ceea ce ne împinge c&tre o schim$are personal& este în primul rînd suferin%a disconfortul insatisfac%ia fa%& de noi înşine! 6emersurile încep dup& o cri3& personal& conjugal& sau familial& dup& o ruptur& dup& o pierdere sau o separare! Energiile $locate pîn& atunci se eli$erea3& şi de/in mai recepti/e fa%& de o /ia%& mai $un&! Schim$area institu%ional& pare s& %in& de alte mi3e si de alte dinamici! *oate fi declanşat& de o deplasare sau modificare a dinamicii raporturilor de for%e chiar în interiorul func%iilor sau posturilor#cheie ale institu%iei de o schim$are ideologic& un scandal care s& scoat& în e/iden%& discrepan%a prea mare dintre scopurile propuse şi metodele folosite sau .decalajul dintre /irtu%ile predicate şi practicile reale.) *ierre :ourdieu Contre#feu5 )-eplici+ colec%ia .0PPK+ Schim$area institu%ional& se naşte rareori din dorin%a de a c&uta o cale mai $un& pentru a echili$ra resursele institu%iei şi pe cele ale angaja%ilor! 2nstitu%iile secret& patologii care risipesc resursele determin& incoeren%e între mijloacele folosite şi scopurile urm&rite sau anun%ate şi contri$uie la împietrirea structurii în ansam$lu! 2ntroducerea unei noi a$ord&ri precum metoda ES*E-E /a întîmpina re3isten%& şi /a fi respins& categoric la ni/el institu%ional chiar dac& indi/i3ii ar putea adera la ea în particular! Fa$elul şi te5tul care urmea3& ne permit s& sta$ilim cîte/a repere pentru a ar&ta trecerea de la sistemul SA**E la metoda ES*E-E si propun o manier& de a /edea spirala schim$&rii personale! /pirala sc)im!ării 2maginea unei spirale este în mod o$işnuit folosit& pentru a ar&ta traiectoria schim$&rii care ar fi re3ultatul deplas&rilor şi oscila%iilor pe dou& direc%ii ori3ontal& si /ertical& cu formarea între ele a unei mişc&ri de $ucl& în termeni de progres sau alteori de regres în uni/ersul schim$&rii personale derularea acestei e/olu%ii pe plan ori3ontal se trasea3& pornind de la paşii pe care îi facem în lateral sau într#o parte a realit&%iiB este ceea ce numim de o$icei a da înapoi sau a lua distan%&! în cadrul metodei ES*E-E aceşti paşi în lateral sînt înlesni%i de toate referin%ele si propunerile care ajut& în efortul de diferen%iere )de e5emplu a nu se confunda su$iectul cu o$iectul persoana care /or$eşte cu ac%iunile sau cu/intele sale+ de orice referin%& care permite trecerea de la reac%ie la rela%ie! -&sucirea spiralei se face su$ impulsul tre3irilor de conştiin%& al declicurilor al tuturor informa%iilor care ne transform& operînd o diferen%& important& în maniera noastr& de a /edea şi de a gîndiB prin solu%iile pe care le g&sim pentru tensiunile presiunile contradic%iile pe care am ajuns s& le tr&im în cursul /ie%ii şi pe care le /om re3ol/a su$ forma unor alegeri adoptînd anumite po3i%ii sau luîndu#ne anumite angajamente prin întors&turile /irajele sau $ifurca%iile prin care trecem uneori! Foate reperele propuse de metoda ES*E-E şi schemati3ate în ta$elul de mai sus toate mijloacele care contri$uie la îm$un&t&%irea rela%iei şi a comunic&rii cu sine /or a/ea aici rolul de a fluidi3a de a face mai supl& si de a însufle%i cur$a $uclei! 0.P .

eu.65 Metoda ES*E-E 37 2* /1/675:2 /*((7 2* 57683* ESPERE: C. şi la ni/el de generalit&%i! A se l&sa definit! A personali3a schim$ul Ase po3i%iona! A se afirma! îndr&3nesc s& m& diferen%ie3 s& fiu ceea ce sînt! îmi e5prim tr&irea şi cererile! A anticipa şi a gîndi în locul celuilalt! A /rea s& treci la fapte pentru cel&lalt sau în locul lui pentru $inele lui! A reac%iona prin opo3i%ie sau prin supunere! A recurge la sentimente ca argumente de sal/are! A#l in/ita pe cel&lalt s& se e5prime! A accepta s& treci la fapte 6escop&r c& orice rela%ie are împreună cu cel&lalt sau chiar dou& capete! Eu sînt responsa$il a#0 l&sa pe cel&lalt s& de cap&tul meu! ac%ione3e! A /alori3a apo3i%ia! -efu3 polemica! -enun% la a fi apro$at! îndrept schim$ul spre mi3ele rela%iei! A face diferen%a între sentimente si rela%ii! A r&mîne concentrat pe temeri şi a A recunoaşte dorin%a care se îmi asum riscul de a#mi asculta le între%ine! ascunde în spatele oric&rei dorin%ele )ceea ce nu înseamn& temeri! neap&rat s& le satisfac+! A culti/a /ictimi3area şi ajutorulMasisten%a sau acu3a%ia! A confunda persoana cu comportamentul s&u! A c&uta s& suprimi simptomele şi comportamentele atipice! A#şi asuma responsa$ilitatea Conştienti3e3 c& sînt coautor al propriilor acte şi tuturor rela%iilor mele! angajamente! A face diferen%a dintre o persoan& şi actele sale! Caut sensul comportamentelor mele! 6incolo de cau3e a în%elege Ascult m& concentre3 asupra simptomele ca lim$aje în celuilalt pentru a#i permite s& sine! în%eleag& ce spune! Mişcarea descendent& a spiralei se /a forma din cau3a paşilor înapoi pe care îi /om face a re3istentelor de care ne /om lo/i a încerc&rilor la care /om fi supuşi precum si a efortu# lui de aprofundare pe care îl /om face! 2n sfîrşit spirala /a lua o turnur& ascendent& propulsat& de diferite salturi de conştiin%& pe care tre$uie s& le facem în registrele multiple ale realului! .7(7.67.* .noi.! Eu m&rturisesc! M& implic! A r&mîne la .7 4:N3*57N6*27 *-ACF2C2 CU-EEFE ALE S2SFEMULU2 (+PP/ ALF[ CALE 6E A 92 M2JOALCE 6E 9OLOS2F A /or$i despre cel&lalt în locul lui! A /or$i cu cel&lalt! Eu /or$esc despre mine! 9olosesc .

" *ot descoperi la orice /îrst& c& sînt parte acti/& din tot ce mi se întîmpl&! <! *ot în/&%a s& nu m& complac în acu3a%ii la adresa celuilalt sau în autoacu3a%ii pentru tot ce mi se întîmpl& în /ia%&! .6up& cum arat& si ta$elul de mai sus pentru a nu mai men%ine sistemul SA**E tre$uie s& ne oferim mijloacele practice şi concrete transpuse în acte alegeri şi angajamente din /ia%a rela%ional& 3ilnic& pentru a face unul dintre aceste salturi care ne /or permite s& trecem peste modul de reac%ie pe $a3& de cantitate la un fel de a fi $a3at pe calitate! 66 S2SFEMUL (+PP/ Comunicare de consum $a3at& pe multiplicarea re%elelor de comunica%ie şi pe creşterea densit&%ii informa%iei! MEFO6A /(P/R/ Comunicare rela%ional& care pune pe primul plan împ&rt&şirea punerea în comun si e5primarea! Atitudini reacti/e şi infantili3ante de tipul Atitudini care fa/ori3ea3& maturi3area pornind de la afirma%ii clare care cerin%elor@ A Fotul sau nimic! A *e principiul . cît mai mult timp sau pentru totdeauna" CLA-2SSA *2E^OLA ESFES Cap 01!Carta unei $une coe5istente cu sine sau cum s& fii un mai $un partener pentru tine însu%i . si totuşi !om re!eni mereu la acelaşi lucru6 practica" întoarcerea acasă si aplicarea pas cu pas a ceea ce ştim. între tensiune şi e5citareMdesc&rcare Fendin%& de a pune mai mult pre% pe ac%iune şi înclina%ie spre posesi/itate şi satisfac%ia de a a/ea! Acumulare de cunoştin%e şi de e5perien%&! Accederea la e5isten%a ade/&rat& şi la posi$ilitatea de a propune o pre# 3en%& şi o ascultare de calitate! 6e3/oltarea artei de a fi a artei de a crea şi a artei de a de/eni! Putem deţine cunoaşterea uni!ersală. atît cît este necesar.sau se $a3ea3& pe po3i%ii /ariate şi nuan%ate! sau.

! 6ac& de la cel&lalt de la ceilal%i sau din mediul înconjur&tor îmi par/ine un e/eniment un cu/înt sau un act care repre3int& o /iolen%& pentru mine îmi pot identifica tr&irea si o pot înapoia celui care mi#a trimis#o atunci cînd ceea ce mi#a trimis el nu îmi face $ine 7! 6ac& de la cel&lalt de la ceilal%i sau din mediul înconjur&tor îmi par/ine un e/eniment un cu/înt sau un act pe care le pot primi ca pe nişte cadouri sau ca pe o mul%umire îmi re/ine misiunea de a le accepta şi de a le da curs în interior! Li$ertatea mea interioar& /a fi cu atît mai mare iar aceasta îmi /a confirma resursele îmi /a împrosp&ta şi# mi /a amplifica energiile! Este responsa$ilitatea mea s& le fac s& str&luceasc& si s& contri$ui astfel la alimentarea spa%iului /ie%ii mele cu mai mult& iu$ire! 1! 6e fiecare dat& cînd îmi asum riscul de a adopta o po3i%ie de a m& afirma respectîndu#m& îmi asum riscul de a fi diferit! "i prin aceasta pot atinge anumite sensi$ilit&%i pot contra3ice anumite con/ingeri pot pierde apro$area sau girul celor din jur! *ot în/&%a s& m& împac cu singur&tatea mea! G! îndr&3nind s& adrese3 cereri directe si deschise accept în acelaşi timp s& nu controle3 r&spunsul celuilalt îmi asum deci riscul si li$ertatea de a primi acest r&spuns fie el po3iti/ sau negati/! =! Frecînd de la reac%ie la rela%ie îmi cresc posi$ilit&%ile de schim$! K! Sprijinindu#m& pe cîte/a instrumente capa$ile s& fa/ori3e3e comunicarea )eşarfa /i3uali3area sim$oli3area+ şi aplicînd cîte/a reguli de igien& rela%ional& de/in mai coerent şi mai constant pentru a de3/olta rela%ii creati/e îmi alimente3 astfel dorin%a de /ia%& din mine! ?e3i pagina 07=! P! îmi de3/olt si#mi m&resc autonomia şi li$ertatea de fiecare dat& cînd în/&% s& am grij& de propriile mele dorin%e sau sentimente f&r& a i le impune celuilalt! 08! 6ac& nu mai confund /ino/&%ia culpa$ili3area )care /ine de la cel&lalt+ şi autoculpa$ili3area m& ancore3 mai $ine în realitate şi de asemenea propun o leg&tur& mai pu%in para3itar& mai pu%in ap&s&toare şi mai pu%in proiecti/& asupra celuilalt! 00! Capacitatea de a#mi men%ine orientarea /a depinde de rigoarea mea în a nu m& l&sa poluat de rela%ii energofage )consumatoare de energie+! 6ar /a depinde si de deschiderea mea c&tre a primi rela%iile energogene )creatoare de energie+! 0<! 6ac& accept s& descop&r c& orice schim$are personal& are un pre% pe care tre$uie s&#0 pl&tim su$ aspectul e5igen%elor al rigorii al renun%&rilor al separ&rii al rupturii m& /oi apropia mai profund de di/inul care e5ist& în mine şi /oi confirma dimensiunea spiritual& cu care coe5ist! .16. 3arurile vieţii ?iolen%ele situa%iile negati/e dificult&%ile întîlnite pe drumurile /ie%ii noastre par s& lase în spiritul nostru în memoria în corpul nostru sau în trecutul nostru mai multe urme decît e/enimentele fericite pe care le#am tr&it! Ele se depun în goluri ca nişte falii deschid insuficien%e sau dau la i/eal& lipsuri! Se înscriu ca r&ni ca pagini şifonate sau rupte din po/estea /ie%ii noastre pe care ne gr&$im s& le întoarcem s& le punem deoparte s& le uit&m! E ca şi cum planul nostru de conştiin%& ar fi înfundat în#tr#o percep%ie rupt& şi fundamental dualist& a realit&%ii@ pe de o parte tot ce este $un tot ce %ine de registrul pl&cerii al mul%umirii al liniştii )toate mesajele de aceast& natur& sînt culti/ate p&strate c&utate sau chiar sanctificate într#o ideologie po3iti/ist&+ şi de cealalt& parte tot ceea .ea mai rea singurătate nu este cînd eşti singur.6 . ci cînd eşti un prost to!arăş""" pentru tine însuţi Cap.

-ealul. de/ine astfel transformarea proprie şi personal& pentru fiecare dintre noi a unei p&r%i a realit&%ii! O tîn&r& cîştigase dou& locuri gratuite la un concert de ja33 oferite de un mare cotidian el/e%ian! 9usese primit& în salonul /edetelor i se oferiser& mai multe cadouri@ o geant& un disc un stilou!!! în pau3& cînd s#a dus s&#şi ia o r&coritoare şi#a l&sat portmoneul la piciorul scaunului al&turi de paharul gol pentru a mînca un $aton de ciocolat& iar apoi în gra$a momentului si#a uitat portmoneul şi geanta! Cînd a ajuns acas& a descoperit m&rimea pierderii@ $ani acte c&r%i de credit! S#a agitat şi#a imaginat ce era mai r&u şi a început s& se chinuie cu reproşuri! Apoi s#a gîndit mai $ine şi#a ascultat tr&irea şi a în%eles c& poate cine/a a g&sit portmoneul ei şi mai ales actele şi si#a petrecut restul dimine%ii într# o stare po3iti/&! Mai tîr3iu a declarat@ .eu care tocmai pierdusem ce/a m& sim%eam în dispo3i%ia de a dărui"B Spre prîn3 a sunat telefonul şi cine/a a anun%at#o c& totul a fost g&sit intact@ portmoneul actele c&r%ile de credit şi $anii lichi3i! Era /or$a despre un cuplu tîn&r care fusese la acelaşi concert şi care /&3use portmoneul si geanta uitate su$ scaun! A mai ad&ugat@ . cu condi%ia s& accept&m s&#0 descoperim ca atare! O asemenea disponi$ilitate de a primi o asemenea dispo3i%ie presupune c& putem intra într#o form& de în%elegere special& într#o armonie în sensul /i$rator al termenului între ceea ce ni se întîmpl& în /ia%& si felul în care /om percepe /om primi /om integra şi /om asimila aceste e/enimente! 6e fapt totul se petrece la ni/elul unei alchimii misterioase şi su$tile în care interiorul si e5teriorul realitatea si realul se /or amesteca şi /or l&sa sensul profund al unui act sau al unei situa%ii singulare s& ias& la suprafa%&! . Cînd ne confrunt&m cu neca3uri tracas&ri sau o$stacole cînd ni se întîmpl& un accident cînd ne îm$oln&/im cînd o fiin%& iu$it& ne p&r&seşte la început ne este greu s& în%elegem în ce const& partea po3iti/& a acestor e/enimente şi cum ne pot ele aduce un dar! 9aptele în sine /iolen%a pe care ne#o aduc ne re/olt& ne înşal& sau ne de3echili$rea3&! Ee pro/oac& atitudini reacti/e sau defensi/e! Uneori chiar ne r&nesc ne mîhnesc ne pot atinge în 3onele sensi$ile pot distruge o parte esen%ial& din noi înşine! ?a fi ne/oie de o re/enire de un efort de interiori3are şi de conştienti3are pentru a descoperi scînteia de /ia%& care arde posi$ilitatea unei deschideri şi a unei schim$&ri dup& perioada de de3echili$ru pe care o tra/ers&m înainte de a descoperi partea de miracol pe care o con%inea ceea ce se oferise numai pri/irii noastre minunea de dincolo de aparen%ele de /iolen%& de haos de nedreptate sau de confu3ie inaccepta$ile! .6# ce produce nepl&cere ne confrunt& cu inaccepta$ilul cu incertitudinea şi care /a fi negat alungat eliminat dar /a r&mîne totuşi atît de pre3ent prin urmele profunde pe care le las& în noi! E ca şi cum nu am fi în/&%at s& decod&m mesajele de /ia%& con%inute în fiecare e/eniment dincolo de conota%iile lui imediate de suferin%& o$stacol sau dificultateB ca şi cum nu am şti s& percepem şi cu atît mai pu%in s& primim cum tre$uie do/e3ile de recunoştin%& faptele po3iti/e cadourile /ie%ii ascunse dar pre3ente!!! în tot ce ni se întîmpl&! 2ndienii din ?estul Canadei pretind c& .6up& aceea am de/enit prieteni am sim%it un /al de afinit&%i fa%& de $&r$atul si femeia din acel cuplu şi astfel în /ia%a mea au intrat noi prieteni!. .Cînd m#a p&r&sit prietenul meu am cre3ut c& /ia%a mea s#a terminat! M#am perceput ca şi cum nu mai a/eam nici o /aloare nici un rost pe lume nu mai /edeam nici un moti/ ca s& tr&iesc! "i cînd o prieten& mi#a propus s& o /i3ite3 în str&in&tate am f&cut# o pentru ea sau cel pu%in aşa credeam! "ase luni mai tîr3iu o f&ceam pentru mine începînd o formare! Sînt con/ins& c& nu aş fi femeia care sînt a3i dac& nu as fi au3it semnalele care m& chemau dincolo de mine!!! dincolo de grani%ele %&rii mele!.orice e/eniment orice întîlnire ascunde un cadou.

! *rimim daruri de la /ia%& dac& ştim s& le accept&m dar putem s& le si oferim s& le r&spîndim s& le cre&m! 9iecare dintre noi ar putea s& se între$e seara înainte de culcare@ . Cine poate oferi în fiecare 3i celui pe care#0 întîlneşte sentimentul c&#şi sporeşte /ia%a c&#şi înseninea3& pri/irea c& reuşeşte s& se e5prime c& se simte mai ama$il mai /iuQ Cine îşi poate propune s& accepte mai $ine s& îndr&3neasc& s& se iu$easc& şi s& iu$easc& pe de#a întregulQ "i s& de/in& astfel un sem&n&tor de ?ia%&! Viaţa este un fel de dar pe care îl deţinem pentru un scurt moment""" numai" (E-:J8-T _ASSMO Cap. ce surîs. 1 /cînteia de divinitate care se ascunde în %iecare dintre noi Mesajul celor mai mul%i dintre în%elep%i si mai ales al lui :uddha aşa cum ne#a par/enit el con%ine o in/ita%ie adresat& fiec&ruia dintre noi@ aceea de a trece dincolo de lumea aparen%elor pentru a descoperi sensul profund al oric&rei e5isten%e anume respectul pentru /ia%& su$ toate formele ei! Mi se pare util s& su$linie3 cît de actual şi urgent este acest mesaj acum în 3orii celui de#al treilea mileniu! . ce acceptare. ce pri!ire.ecologiei rela%ionale. ce gest. ce confirmare am oferit. Un e/eniment traumati3ant poate fi declanşatorul unor re/ela%ii despre posi$ilit&%i nee5plorate despre aspecte necunoscute din noi înşine! O cri3& un conflict acut pot fi un catali3ator care s& reuneasc& energii risipite pentru a mo$ili3a $og&%ii necunoscute pentru a deştepta poten%ialuri neaşteptate! ?ia%a are multe daruri! Se pare c& mecanismul func%ionea3& dup& cum urmea3&! Semnalele po3iti/e cînd sînt recunoscute ca atare şi sînt culti/ate ne dau energie iar aceast& energie se transform& oarecum într#o str&lucire de $un&stare în iu$ire în sens in/ers semnalele negati/e pot fi percepute ca /iolen%e care redeschid r&ni care secret& la rîndul lor suferin%&! Suferin%a resetimentul de/itali3ea3& consum& energia! Astfel ne putem imagina o ucenicie în rela%iile interuma#ne care s& ne permit& s& primim cu recunoştin%& /ia%a care e5ist& în orice e/eniment în orice întîlnire în orice schim$! *entru c& tocmai despre aceasta este /or$a! Eu primim /ia%& doar în momentul conceperii noastre sau al naşterii ca un capital definiti/ pe care /a tre$ui s&#0 gestion&m de#a lungul întregii e5isten%e terestre! Cred c& putem primi si dinami3a /ia%a care /ine în întîmpinarea noastr& su$ toate formele aşa cum ni se pre3int& ea în /ia%a de 3i cu 3i! 2n orice întîlnire prin stimulii care ne /in în acelaşi timp de la natur& de la fiin%e de la e/enimente şi de la situa%ii care interac%ionea3& cu noi /ia%a este pre3ent& peste tot! Sîntem într#o oarecare m&sur& relee transportori de /ia%&! Sensul trecerii noastre pe *&mînt poate fi tocmai acela de a primi /ia%a de a#i da /aloare de a o amplifica şi de a o transmite mai departe la rîndul nostru! Astfel putem renun%a la multe ilu3ii la multe mitologii despre iu$ire în/&%înd s& ne iu$im ne putem e5tinde rela%iile în sensul .e dar de !iaţă am oferit astă'i.6$ . am primit sau am de'!ăluit. .Aceast& $oal& a fost o ade/&rat& re/ela%ie! Mi#am schim$at modul de /ia%& modul de a m& îm$r&ca distrac%iile au de/enit ade/&rate s&r$&tori! :ineîn%eles am pierdut o parte dintre prieteni dar am întîlnit al%ii noi!.e cu!înt.

pag! P1!+ 2ntr#o prim& fa3& recuperat de marile religii acesta este ast&3i golit de toat& se/a sa creatoare de c&tre companiile multina%ionale f&r& scrupule care ni#0 propun )ni#0 impun ar tre$ui s& spun+ su$ forma unor surogate insipide! Cei care au /&3ut )apte ani în &ibet )9ilm ap&rut în 0PP=!+.Sim$olicul@ de la ruptur& la rea$ilitare. filmul lui Jean#Jac'ues Annaud au remarcat f&r& îndoial& ca şi mine aceast& scen&@ c&lug&rii au preg&tit o mandala cu oca3ia sosirii misiunii chine3e care a/ea s& fie primit& de tîn&rul 6alai#Lama! Ei asist& la distrugerea acestei crea%ii pe care o /&d c&lcat& în picioare sf&rîmat& aruncat& cu dispre% ca un o$iect inutil şi lipsit de /aloare de c&tre generalul îns&rcinat cu misiunea! îmi imagine3 c& fiecare spectator s#a sim%it atins r&nit poate chiar murd&rit de acest gest f&r& a şti prea $ine ce era r&nit sau murd&rit în el! Lumea modern& este plin& de fetişuri de fleacuri şi $agatele de o$iecte rituali3ate care ne sînt pre3entate ca purt&toare de puteri sau de mesaje la adresa di/init&%ii de care sînt legate! Aceste o$iecte legate de cultura de apropriere şi recuperare care a de/enit cultura noastr& %in mai mult de registrul lui a face decît de cel al lui a fi! 9unc%ia sim$olic& /ital& pentru aspira%ia noastr& la o rela%ie cu di/initatea mi se pare din ce în ce mai a$sent& din /ia%a noastr&! Ea este o$iectul unei gra/e omisiuni si a unei ne# cunoaşteri regreta$ile din educa%ia actual&! 6ac& iau ca e5emplu ritualurile de trecere si de ini%iere care e5ist& în toate culturile de la începuturile umanit&%ii o$ser/ c& ele nu mai sînt practicate sau cînd este ca3ul sînt deturnate de la semnifica%ia lor ini%ial&! 6ispari%ia lor /a deschide calea unor somati3&ri si unor cri3e gra/e sînt sigur de acest lucru! Cîte $oli nu sînt echi/alentul metaforic al a$sen%ei sim$olicului din /ia%a unui copil mai ales din /ia%a unui adolescent sau adult în rela%ia r&nit& pe care o are cu uni/ersulI *rin prisma acestor fenomene unii dintre noi /or sim%i mai mult sau mai pu%in clar c& trăirea /ie%ii se deteriorea3& pe 3i ce trece mai mult c& sîntem pe cale s& ne pierdem /italitatea! ?oi spune acum ce/a ce poate p&rea un parado5@ mi se pare c& e5ist& şi palpit& mai pu%in& /ia%& ade/&rat& în cele cinci miliarde opt sute de milioane de fiin%e umane care po# pulea3& ast&3i planeta decît în cei un miliard şi jum&tate de $&r$a%i si femei care locuiau aici acum numai <88 de ani! ?ia%a era cu siguran%& mai concentrat& mai intens& chiar dac& condi%iile de /ia%& erau mult mai dificile chiar dac& durata de /ia%& era de trei ori mai scurt&! .& *entru c& eu cred c& partea cea mai maltratat& şi deci cea mai amenin%at& din fiecare fiin%& /ie de pe aceast& planet& nu este atît sensul cît mai ales trăirea) în orig! !i!annce. cu/înt format din necesit&%i conte5tuale )E! trad"?"/ie%ii Eumesc trăire a /ie%ii aceast& calitate de a /i$ra în ju$ilare aceast& a$unden%& /ital& şi frem&t&toare aceast& profun3ime gra/& acest dinamism plin de for%& şi de putere care se afl& în fiecare în momentul conceperii sale şi pe care este de datoria noastr& s&#0 între%inem şi s&#0 amplific&m în ciclul unei e5isten%e! Aceast& energie ale c&rei particule eterne sîn#tem ne leag& înaintea noastr& de str&moşi mai îndep&rta%i sau mai apropia%i şi dup& noi de moştenitorii c&rora le#o transmitem! Ea circul& şi se propag& în şi prin /ia%a de pe planeta *&mînt sau se cristali3ea3& se coagulea3& cînd ritmul /ie%ii este încetinit $locat închistat înfundat atrofiat sau ste# rili3at dup& cum mi se pare c& este ca3ul din ce în ce mai des în felul nostru de a tr&i în practicile noastre de pr&d&tori în goana din ce în ce mai nest&pînit& spre func%ional şi /irtual! A/em numeroase semne care ar tre$ui s& ne alerte3e în pri/in%a acestor ra/agii! ?ia%a este r&nit& agresat& de /iolen%ele împotri/a naturii de felul în care ne hr&nim şi locuim! *rin consumatorismul e5agerat legat de di/ertismente prin deşertificarea rela%ional& şi prin non#con/ie%uirea din marile metropoleB prin s&r&cia şi s&r&cirea emo%ional& şi afecti/& a unui num&r din ce în ce mai mare de $&r$a%i femei şi copii prin /iolen%ele fi3ice materiale şi morale care apas& asupra a peste K8` din oameni în sfîrşit printr#un fenomen mai pu%in /i3i$il şi totodat& mai su$til@ ruptura noastr& cu sim$olicul!)A se /edea .

e drum să străbatem pentru a înţelege sensul suferinţei. Al$in Michel 0PP.!+ am încercat s& ar&t ce mi s#a p&rut nemaipomenit de prolific în acest copil@ capacitatea sa de a se responsa$ili3a în fa%a e/enimentelor şi a program&rii /ie%ii sale definit& şi trasat& de p&rin%ii s&i de mediul în care tr&ia şi de originile saleB de asemenea capacitatea lui de a demistifica aparen%ele si modelele care i#au fost pre3entate ca fiind realul! :uddha si aceasta mi se pare de asemenea o atitudine e5emplar& în întreaga lui /ia%& nu a /or$it decît despre sine despre c&ut&rile sale despre e5perien%a şi despre practica sa! "i chiar dac& $uddhismul pare s& a/anse3e ideea c& nu e5ist& li$er aLr$itru si c& fiecare este oarecum supus determinismului 4armei sale eu simt dimpotri/& c& in/ita%ia care ne este adresat& prin copil&ria acestui om /ine s& reconsidere orice e5isten%& ca un demers eli$erator! :uddha ne în/a%& c& li$ertatea nu ne este dat& ci este o cucerire o construc%ie permanent& în acel aici şi acum al ciclului nostru de /ia%& şi c& ea nu se atinge şi nu se cucereşte decît prin responsa$ili3are! Mi s#a p&rut important s& discut despre aceast& responsa$ili3are posi$il& pentru fiecare dintre noi su$ diferitele ei aspecte şi s& o introduc în /ie%ile noastre! Ee re/in în mod o$ligatoriu patru responsa$ili3&ri fundamentale cred eu dac& accept&m s& le în%elegem! . pe sensibilitatea faţă de efemeritatea oricărui lucru. :oala si suferin%a e5ist& cu siguran%& fiecare fiin%& le poate întîlni la diferite ni/eluri şi su$ diferite forme specifice fiec&reia! 6ar a/em posi$ilitatea s& nu le culti/&m şi mai ales s& nu le între%inem în noiI .esponsa!ilizarea conştiinţei . Aici c&ile si drumurile sînt numeroase! aine de fiecare s& le urme3e pe cele care îl /or duce cel mai aproape de propriul s&u ade/&r! Cnainte de a fi un om poate nu e inutil s& amintim c& :uddha a fost copil într#o carte foarte pu%in /oluminoas&) -D/nţant 4ouddha (4uddha copil?. *entru c& suferin%a se poate sfîrşi dac& accept&m s& ne asum&m r&spunderea cu pri/ire la primele dou& enun%uri! Pe ce drumuri să ne adîncim pentru a găsi căile de acces către înţelegerea unei !ieţi a#ate pe ascultarea interdependenţei şi a compasiunii.cele patru ade/&ruri. cred c& prin ele propunea o ade/&rat& etic& de /ia%& la care fiecare fiin%& uman& de a3i se poate raporta! *entru c& aceste principii fondatoare ale $uddhismului se $a3ea3& dup& p&rerea mea pe un cu/înt#cheie@ responsa$ilitate! ?oi reaminti aici con%inutul lor@ .1 6a /ia%a se epui3ea3& si se sterili3ea3& cînd r&d&cinile şi fundamentele ei esen%iale sînt prea tare maltratate şi r&nite cînd nu mai sînt hr&nite şi udate! Cînd S>4Oamuni de/enit :uddha imediat dup& re/ela%ie a anun%at ceea ce în $uddhism a ajuns s& se numeasc& .e cale trebuie să urmăm pentru a descoperi realitatea unei boli sau a unei stări proaste.e cale să tra!ersăm pentru a accepta să ne !indecăm şi să renunţăm la suferinţă. Suferin%a are întotdeauna o cau3& o origine legat& de actele de gîmltirile noastre de modul nostru de /ia%& şi mai ales de conflictele mustre interne! .

esponsa!ilizarea %aţă de calitatea relaţiilor cu celălalt *rin natura noastr& sîntem fiin%e rela%ionale implicate sau angajate în rela%ii multiple a c&ror dispunere /a %ese re%eaua în%elegerii sau neîn%elegerii noastre cu lumea! Aceste rela%ii ne /or hr&ni sau ne /or înstr&ina! 2n mod normal primim dou& tipuri principale de mesaje din partea celuilalt si este de datoria noastr& s& în/&%&m s& le identific&m@ J Mesaje po3iti/e de recunoaştere de $un&/oin%& sau mesaje daruri care /or fi hr&nitoare şi stimulatoare pentru de3/oltarea şi creşterea noastr&! Aceste mesaje ne confirm& ne /alori3ea3& si ne e5tind cu toate posi$ilit&%ile noastre pîn& la ceea ce e mai $un în noi şi în cel&lalt! .2 Este echi/alentul unei asce3e personale riguroase şi dura$ile! 6incolo de toate condi%ion&rile noastre de cultura sau de credin%ele noastre acceptînd în acelaşi timp partea de efort in/i3i$il a inconştientului nostru este de datoria noastr& s& culti/&m luciditatea si /igilen%a care s& /eghe3e asupra calit&%ii percep%iilor şi semnalelor pe care le trimitem si le primim din e5terior! 6ar şi asupra direc%iei pe care o conferim rela%iei noastre cu noi înşine în raporturile cu lumea pentru a descoperi c& persoana cu care ne petrecem cea mai impresionant& parte a /ie%ii sîntem noi înşine! Cn ce m& pri/eşte am conştienti3at foarte tîr3iu c& nu am fost un $un partener pentru mine însumi şi c& era de datoria mea s& repar aceast& greşeal& conştienti3înd în primul rînd aceast& neglijen%& fa%& de mine însumi! Ceea ce consider&m de o$icei c& este o stare $un& sau chiar fericit& nu este de cele mai multe ori decît forma atenuat& sau adormit& a unei suferin%e sau a unei letargii! Ee credem linişti%i calmi cînd de fapt consum&m mult& energie pentru a ne reduce suferin%ele la t&cereB sau pur şi simplu suferin%ele si r&nile noastre sînt calmate si %inute în linişte prin# tr#un mod de /ia%& sau prin rela%ii care nu le reacti/ea3& decît foarte pu%in! Eu este nici de dorit nici s&n&tos s& reducem starea de $ine sau chiar fericirea la aceast& unic& dimensiune a pielii t&$&cite! 6impotri/& mi se pare important s& reamintesc c& %ine de responsa$ilitatea fiec&ruia s& /ad& si s& în%eleag& c& originea acestor suferin%e este în el însuşi în stratul înc& pre3ent al r&nilor sale primiti/e A sau /echi cum îmi place s& le numescA al r&nilor /echi care se redeschid şi se reacti/ea3& uneori /iolent cînd ne confrunt&m cu decep%ii frustr&ri prin i3$ucnirea unor conflicte sau a unor /iolen%e în /ia%a din pre3ent! Ele pot fi în%elese pe trei ni/eluri@ • Un ni/el arhaic sau prenatal care se situea3& în timpul sarcinii! -&nile legate de aceast& perioad& se articulea3& în jurul rupturii al pierderii al dorin%ei de sim$io3& sau de fu3iune cu cel&lalt cu angoase legate de teama de a$andon! J Un ni/el primiti/! Aceste r&ni apar în primele luni de /ia%& e5trauterin& cau3ate de lips& sau de pri/a%iune în leg&tur& direct& cu nesatisfacerea ne/oilor fundamentale )foame sete c&ldur& siguran%& recunoaşterea identit&%ii şi sta$ilitatea mediului înconjur&tor+! J Un ni/el primar! Aceste r&ni se formea3& în timpul primei copil&rii prin e5perien%a confrunt&rii sau a întîlnirii cu trei tipuri de fenomene@ nedreptatea umilirea sau neputin%a! Aşadar este de datoria fiec&ruia s& nu se mai chinuie si s& încete3e s&#0 acu3e pe cel&lalt c& ar fi responsa$il de suferin%a sau de lipsurile sale! Frecerea de la /ictimi3are la afirmarea de sine şi deci la responsa$ili3are înseamn& s& accept&m s& nu ne mai compl&cem în dependen%& sau în neputin%&! Accederea la recunoaşterea r&nilor si ne/oilor proprii în/&%area metodelor de de3/oltare a capacit&%ilor de autonomie si de control asupra propriei persoane g&sirea unor mijloace de satisfacere a ne/oilor personale acestea sînt fundamentele unei li$ert&%i de a fi mai $ine direc%ionale si în acelaşi timp mai deschise! Aceast& responsa$ilitate a conştiin%ei este un pas esen%ial c&tre respectul de sine! .

esponsa!ilizarea asumării anga+amentelor .3 J Mesaje negati/e descalificatoare sau poluante care /or fi ade/&rate otr&/uri pentru e5isten%a noastr&! Aceste mesaje inhi$& mutilea3& si r&nesc poten%ialul şi resursele noastre! Ee împing c&tre po3i%ii de fug& de agresi/itate sau de /iolen%& îndreptat& cînd spre sine cînd spre cel&lalt! Aceste mesaje se diferen%ia3& prin natura lor po3iti/& sau negati/& care /a depinde par%ial de cel care le emite! S& preci3&m totuşi c& sensul conferit în momentul emiterii dup& inten%iile emi%&torului nu /a fi întotdeauna perceput ca atare! *entru c& receptorul mesajului este cel care îi d& un sens! Altfel spus un mesaj care a fost emis cu o inten%ie po3iti/& poate s& produc& un impact negati/I "i nu este suficient nici ca cel&lalt s&#mi trimit& un mesaj po3iti/ pentru ca eu s&#0 percep ca atareI Fre$uie şi s& ştiu s&#0 primesc s&#0 îm$r&%işe3! "i poate chiar s&#0 amplific la rîndul meuI Ei se ofer& astfel fiec&ruia dintre noi trei alternati/e rela%ionale şi tot atîtea alegeri de care sîntem în întregime responsa$ili@ J 6ac& ştiu s& primesc un mesaj po3iti/ înal% şi m&resc /italitatea /ie%ii mele îmi stimule3 si îmi reînnoiesc energiile de/in energogen de3/olt o iu$ire de calitate fa%& de mine însumi adic& acea parte a iu$irii de sine cl&dit& pe încredere stim& si c&ldur& $ine/oitoare! 6ac& îmi alimente3 astfel /italitatea sînt responsa$il de calitatea /ie%ii a s&n&t&%ii şi a creati/it&%ii pe care mi le ofer şi totodat& le propun celor din jur printr#o pre3en%& de calitate prin str&lucirea pe care o radie3 direct sau indirect! J 6ac& permit prea adesea mesajelor negati/e s& /in& spre mine îmi pierd /italitatea! Energiile mele sînt re%inute pentru aceast& lupt& interioar& imunitatea mea sl&$eşte de/in energofag! 2u$irea de sine scade si uneori se sterili3ea3&! Consecin%a e c& m& aflu în stare de supra/ie%uire! Atunci de/in tot mai /ulnera$il la agresiuni la $oli m& pot comporta chiar ca un partener lamenta$il sau terorist pentru mine însumi! Maltratînd prin pasi/itate sau prin ceea ce eu numesc fals& toleran%& resursele mele fundamentale distrug trăirea din /ia%a mea şi#mi denature3 poten%ialul de /ia%&! J 6ac& dimpotri/& am în/&%at si mi#am însuşit ideea c& îi pot înapoia celuilalt orice mesaj care îmi aduce o /iolen%& îmi men%in şi#mi între%in coeren%a! 6ac& dau înapoi celuilalt orice atitudine orice gest sau comportament pe care îl percep ca pe o /iolare moral& /er$al& sau fi3ic& a integrit&%ii mele personale sau pur şi simplu dac& îi redau celui# lalt tot ce nu îmi face $ine m&car permit resurselor mele s& r&mîn& intacte şi neştir$ite! Eu am mai mult& energie dar cel pu%in nu pierd din eaI Eu simt mai mult& iu$ire pentru mine dar cel pu%in m& respectI Eu am denaturat trăirea din mine! "tiind c& nu am nici un mijloc direct prin care s& controle3 tot ce îmi par/ine de la cel&lalt sau din e5terior eu m& $a3e3 pe prima si pe a treia dintre aceste po3i%ii rela%ionale pentru a crea $a3a responsa$ili3&rii fa%& de orice rela%ie cu cel&lalt şi pentru a între%ine sau a însufle%i trăirea din /ia%a mea! "i nu las în seama nim&nui altcui/a grija de a ac%iona pentru $inele meuI îmi asum responsa$ilitatea pentru satisfacerea ne/oilor mele şi astfel pot ajunge la mai mult& autonomie rela%ional& şi la o /aloare mult mai pre%ioas&@ li$ertatea de a fi! Admi%înd c& li$ertatea înseamn& s& alegi şi c& a alege înseamn& s& renun%i pot astfel e/ita capcanele de tipul totul sau nimic şi deci preten%iile teroriste asupra celuilalt! "i astfel pot ieşi din autopri/a%iunea reacti/& şi culpa$ili3ant& pe care mi#o impun uneori! A alege mai înseamn& şi s& men%inem la cote minime ilu3ia atotputerniciei infantile care ne st&pîneşte înc& din primii ani de /ia%&! Aici recunoaştem premisele necesare oric&rei încerc&ri de maturi3are pentru a tr&i /ia%a din plin! .

4 Ea corespunde dep&şirii anumitor credin%e care ne otr&/esc si care implic& accesul la relati/itate! 6ac& nu mai confund sentimentele cu rela%iile îmi dau seama c& pot a/ea sentimente intense şi pasionale pentru cine/a si totuşi s&#i propun sau s& accept din partea lui o rela%ie imposi$il&! Eu tre$uie s& m& ascund în spatele atotputerniciei sentimentelor mele pentru a încerca s&#mi re3ol/ dificult&%ile rela%ionale ci /a tre$ui s& aplic cîte/a reguli de igien& rela%ional& pentru a construi rela%ii $a3ate pe împ&rt&şire rela%ii creati/e si reciproce! Astfel pot descoperi c& este de datoria mea s& în/&% s& iu$esc pentru a fi iu$it ca s& nu r&mîn cu ne/oia imperioas& sau cu preten%ia de a fi iu$itB acceptînd de e5emplu ideea c& în spatele oric&rei temeri se ascunde o dorin%& acceptînd c& polul opus al unei temeri este o dorin%& încetînd s& m& mai las h&r%uit de angoas& si limitat de inhi$i%ie introduc în /ia%a mea mişcare si fante3ie! *ot astfel în%elege c& la polul opus al refu3ului al /iolen%ei sau al pri/a%iunii domneşte iu$irea! Cînd iu$im depunem armele ridic&m $arierele şi l&s&m s& p&trund& în inima a tot ce este mai /ulnera$il în noi impre/i3i$ilul din cel&lalt! *entru c& mult prea adesea în iu$ire care %ine în esen%& în acelaşi timp de registrul re/ela%iei şi al crea%iei frontiera dintre ceea ce sînt şi ceea ce nu sînt eu risc& s& dispar&! Cntre aceast& parte din mine care simte ceea ce este dincolo de mine ca diferen%& ca alteritate şi ceea ce eşti tu sau cel&lalt se reg&seşte tot spa%iul unei rela%ii adic& o posi$il& confruntare reglat& sau regla$il& prin toleran%&! Cum cel&lalt este tot ce nu sînt eu riscul sau capcana este ca în numele iu$irii s& c&ut&m s& între%inem confu3ia într#un noi care mult prea adesea se do/edeşte a fi înşel&tor! Fot aşa încercarea de reconciliere c&tre un tot care este specific darului iu$irii primite şi amplificate nu înseamn& fu3iune confundare sau înstr&inare şi pierdere de sine în acest tot! -esponsa$ilitatea implic&rii se refer& la aceast& descoperire fundamental&@ s& po%i iu$i f&r& s& te r&t&ceşti în cel&lalt s& te po%i integra într#un tot şi totuşi s& nu te pier3i sau s& te afun3i în acest tot pîn& la a nu mai a/ea o identitate proprie! *entru a sim%i c& fac parte dintr#un întreg f&r& a fi eu totalitatea c& apar%in unui tot mai amplu decît reunirea tuturor p&r%ilor sale c& di/inul e5ist& în mine f&r& ca eu s& fiu întregul di/in! Eu numesc di/in punctul de concentrare în care se unific& orice lucru! Este în acelaşi timp o for%& o leg&tur& atemporal& fragil& si totuşi incredi$il de re3istent& care m& leag& pentru totdeauna de un întreg respectîndu#mi unicitatea! .esponsa!ilizarea în a acţiona Cn confruntarea cu /ia%a şi cu impre/i3i$ilul ei conştienti3area nu este niciodat& suficient&! Ea se cere prelungit& prin capacitatea de a transpune propriile deci3ii sau angajamente su$ forma unui control direct şi concret al realit&%ii! :uddhismul care pare s& se fi întemeiat pe o ştiin%& o practic& şi o în%elepciune mai /echi A pe care le#am putea numi primordiale A ne#a adus de asemenea un instrument fantastic@ %inuta şi medita%ia! 6incolo de corpul nostru po3i%ia de medita%ie antrenea3& toate sim%urile si facult&%ile noastre@ ansam$lul fiin%ei profunde se mo$ili3ea3& în jurul intensit&%ii t&cerii si ascult&rii! Medita%ia este o practic& a li$ert&%ii care nu implic& nici o dependen%& în acest sens este modern& pentru c& nu ne face s& depindem de nimeni decît de propria riguro3itate personal& în a o aplica! A sta într#o anumit& po3i%ie si a medita nu %ine de /reo constrîngere e5terioar& decît în m&sura în care presupune g&sirea unui spa%iu intim liniştit şi i3olat ce/a ce ast&3i pare din ce în ce mai greu de g&sit $a chiar un lu5I Medita%ia este pentru mine o cale de a ac%iona si de a#mi reg&si energiile pentru a m& repo3i%iona pentru a r&mîne în a5a propriei mele e5isten%e pentru a alimenta şi a respecta aceast& leg&tur& cu di/inul! .

00! Cu/înt şi e5primare !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 00.! -iscurile si o$stacolele în calea schim$&rii !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 0<= 07! Metoda ES*E-E@ cadru de referin%& pentru o posi$il& schim$are concret& !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 0.5 *ornind de la po3i%iile pe care eu le enun% poate prea scurt si concis e5ist& fireşte numeroase nuan%e şi c&i posi$ile! Cel care porneşte la drum se angajea3& fa%& de nişte mi3e care la început i#au p&rut clare sau chiar necesareB dar ceea ce /a descoperi şi /a întîlni pe parcurs îl pri/eşte numai pe el! Las c&utarea unei st&ri de gra%ie sau de infinitudine cu alte cu/inte de iluminare în seama celor care îşi /or g&si mijloacele necesare! în ce m& pri/eşte m& percep foarte uman plin de între$&ri pe drumul c&tre ce e mai $un în mine dornic s& întîl#nesc dac& se poate si ce e mai $un în cel&lalt! M& /&d asemenea unui podar al /ie%ii îns&rcinat s& apere şi s& transmit& aceast& f&rîm& de /ia%& pre%ioas& care mi#a fost încredin%at&! M& recunosc ca un ap&r&tor înfocat al acestui dram de iu$ire şi al acestui poten%ial de energie pe care le#am primit la conceperea mea pe care le# am chinuit o $un& parte a e5isten%ei mele şi pe care ast&3i încerc s& le respect si s& le de3/olt pe cît se poate pentru a transmite pu%in mai mult& tr&ire! Si cred c& fiecare dintre noi este un poten%ial tre3itor de conştiin%e şi un purt&tor de /ia%& în ascultarea acestei p&r%i de di/in care este în el şi pe care o poate amplifica şi transmite la rîndul s&u! Dacă a primi este în centru. a da este sus.! ?iolen%e r&ni şi suferin%e !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! . a refu'a este $os" :ai rămîn de o parte si de cealaltă renunţarea care înalţă. 0<! Eroismul în cotidian !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 00= 0.1 01! Carta unei $une coe5isten%e cu sine sau cum s& fii . toleranţa care îmbogăţeşte" Conclu3ii *entru omul care sînt nu cred c& e5ist& un stadiu de conştienti3are final! Ceea ce contea3& cel mai mult nu este re3ultatul! Cele mai importante sînt descoperirile de#a lungul drumului de c&ut&ri! C&utarea şi efortul de conştien%iMare nu repre3int& niciodat& un scop prin ele însele ci doar un drum care se deschide f&r& încetare c&tre noi între$&ri c&tre noi îndoieli! "i tocmai prin înl&n%uirea lor neo$osit& se deap&n& po/estea curajoas& a unei transform&ri cea pe care noi o împlinim 3ilnic nu pentru a supra/ie%ui ci pentru a tr&i /ia%a la cea mai mare intensitate! Cuprins Prefaţă de D/an Amar !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 1 0! Eaşterile din /ia%a mea !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! !!!!!!!! 0= <! bone de um$r& sau 3one de confu3ie din personalitatea noastr&!!!!!!! !!!!!!!<P .P 7! -epeti%iile din /ia%a noastr&@ fidelit&%i misiuni reparatorii injonc%iuni !!! 7P 1! 6e la fidelitatea fa%& de cel&lalt la fidelitatea fa%& de sine !!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 1= G! 6oliile succesi/e din /ia%a noastr& !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! G= =! Sentimente şi tr&iri !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! K. K! Efemerul emo%iilor !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! P0 P! Sim$olicul@ de la ruptur& la rea$ilitare !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! P1 08! 6espre sincronicitate sau cînd ha3ardul nu se poate refugia în ha3ardul ha3ardurilor !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 08.

6 un mai $un partener pentru tine însu%i !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 070 0G! 6arurile /ie%ii !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 07. 0=! Scînteia de di/initate care se ascunde în fiecare dintre noi !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 07= .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful