UNIVERSITATEA

BABEŞ-BOLYAI

Facultatea de Biologie şi Geologie
Departamentul de Geologie
Str. M. Kogălniceanu nr. 1
400084 Cluj-Napoca
Tel: 0264 405300, int. 5217
Fax: 0264 591906
E-mail: nicolae.har@bioge.ubbcluj.ro

Buletin de analiză petrografică nr. 3/2013
Anul…2013….luna…02…..ziua…07……
Comanda nr...……..Instituţia (Unitetea) S.C AIDICO CERCETARE SI DEZVOLTARE srl Nr.
eşantioane…1…Loc de recoltare……Beiuş, jud. Bihor Lucrarea…………..
Proba analizată reprezintă agregat natural de râu spălat, pus la dispoziţie de către beneficiar.
I.

METODE DE STUDIU

În vederea caracterizării mineralogice şi petrografice a probei de agregat natural de râu s-au
utilizat următoarele metode de studiu, în conformitate cu SR 662:2002 şi SR EN 932-3:1998:
- observaţii macroscopice în vederea determinării formei granulelor, starea suprafetei, rotunjimea
granulelor şi a tipurilor petrografice prezente în probă. Granulele mai mici de 4 mm (nisip) au fost
examinate cu ochiul liber şi cu lupa binocular. Granulele cu dimensiuni mai mari de 4 mm au fost
examinate cu ochiul liber şi lupa binocular iar din tipurile petrografice prezente au fost aleşi galeţi,
în aşa fel încât să fie reprezentativi pentru probele analizate, şi au fost realizate secţiuni subţiri.
- microscopie optică în lumină polarizată, pe sectiuni subţiri realizate pe principalele tipuri de roci
prezente în cele patru probe. In vederea realizării studiilor microscopice s-a utilizat un microscop
polarizant Nikon Eklipse 2000.
II.

DESCRIEREA PROBEI. CARACTERISTICI MINERALOGICE ŞI PETROGRAFICE.

II.1.

DESCRIERE MACROSCOPICĂ

1. Natura rocii: proba analizată reprezintă rocă sedimentară cuaternară/actuală de tip agregat
natural de râu, spălat. In ansamblu, dimensiunea granulelor se incadrează în intervalul 0-63
mm corespunzător unui balast dar exista şi fragmente mai mari de 63 mm, corespunzatoare
bolovanilor (conform SR 662 – 2002)
2. Agregatul de rău nu conţine fragmente de roci moi.
3. Culoarea: este rezultatul culorii fragmentelor de rocă prezente în agregat : de la alb şi cenuşiu
deschis cu nuante uşor brunii-ruginii determinate de perzenţa hidroxizilor de fier, până la gri
inchis sau negru.
4. Morfologia suprafeţei: suprafata granulelor este in general netedă. Forma granulelor : granulele
componente sunt predominant rotunjite, foarte rar granulele fiind aplatizate (in cazul rocilor cu
textură şistoasă).
5. Textura: roca detritică, neconsolidată, rezultată prin dezagregarea unor roci pre –existente.
Pe baza observaţiilor macroscopice, completate de cele de natură microscopică, s-a determinat
următoarea participare a tipurilor petrografice in proba analizată:

1. colorate in brun. 4. cu extinţie ondulatorie Cistale maclate polisintetic Cristale lamelare cu birefringenţa ridicată Cristale lamelare. Fragmente de roci Fragmente minerale Elemente constitutive Micaşist Cuarţit Riolit Anedzite Dacit Gresii cuarţoase Cuarţ. feldspati plagioclazi. crt. cu pleocroism Depuneri peliculare. 3. 45 x)) 2 .2. Roca este detritică.31 DESCRIERE MICROSCOPICĂ Probele analizate provin dintr-un agregat de râu (balast). 2. neconsolidată şi este rezultatul dezagregării unor roci pre-existente de natură sedimentară. 5. Participarea componenţilor petrografici în proba analizată Nr crt.83 6.89 37. biotit şi minerale opace etc. mice (muscovit). 5. Tabel 2 Nr. Micaşist cu structură grano-lepidoblastică şi textură şistoasă (N+. In constituţia petrografică a probelor analizate intra urmatoarele tipuri petrografice : II. In compoziţia mineralogică sunt prezente urmatoarele minerale (Fig. Micaşist. muscovit. epidot etc Participare (%) 5. 1 şi 2): cuarţ. II. de culoare brun . cu aspect rubanat. Roca are structură grano-lepidoblastică şi textură şistoasă. Aspect textural rubanat.1. 2. magmatică şi metamorfică. 2 3. 7. 4.38 7. 1. clorite. 45 x)) Fig.ruginie Fig.90 9.13 28. Minerale Cuarţ Feldspat plagioclaz Muscovit Biotit Oxi-Hidroxizi de fier Aspecte microscopice % 75 7 15 2 1 Granule xenomorfe. dat de alternanţa păturilor de mice cu cele de cuarţ (N. 1.55 4.Tabel 1. 6. Participarea mineralelor in rocă şi principalele carcteristici ale acestora sunt prezentate in tabelul 2.

Structura: Porfirică cu masă fundamentală vitroasă-microcristalină (Fig. clorite. sticlă vulcanica afectată de cristalizare. 2.3. Prezintă structură granoblastică . Tabel 3 Nr. 4. Fig. MINERALE crt.2. minerale opace etc. afectate de opacitizare 3 8 50 Microlite maclate polisintetic Aspect uşor anizotrop dat de procesul de cristalizare al sticlei vulcanice Fragmente de micasisturi Cristale izolate sau agregate pe minerale mafice 2 5 3 . 3. Biotit Masa fundamentală (65 %) 3.II. COMPONENTE Fenocristale (35 %) 1.zimţată. 5 şi 6). 3 şi 4) şi este constituit aproape exclusiv din cuarţ (99 %). textura masivă (Fig. Roca conţine xenolite de micaşisturi (Fig. Compoziţia mineralogică (Tabel 3): Roca este constituită din cuarţ hexagonal. 55 X) Fig. Textura: orientată. Cuarţit cu structură granoblastică zimţată şi textura masiva (N+. 7). (Fig. corodat magmatic. Cuarţit. Cuarţit cu structură granoblastică zimţată şi textură masivă (N+. Cuarţ 4. Pe fisurile rocii sunt depuse pelicule de hidroxizi de fier (1%). Feldspaţi plagioclazi 3. 3. feldspaţi plagioclazi şi sanidină (Fig. Riolit 1. 8). Fragmente litice Minerale opace Compoziţia cantitativă în % Observaţii 17 15 Varietatea hexagonală. cu aspecte fluidale. Sticla afectată parţial de procese de cristalizare 5. 55 X) II. 7). Cuarţ 2. corodat magmatic Fenocristale maclate polisintetic şi cu structuri zonare Cristale izolate.

Compoziţia mineralogică (Tabel 4): Roca este constituită din feldspaţi plagioclazi. 12). Hornblendă 3. 5. 10). (Fig. 45X) II. 2. hornblendă. 11). Cuarţ Pseudomorfoze după piroxeni Compoziţia cantitativă în % 20 10 Fenocristale maclate polisintetic Cristale afectate parţial de procese cloritizare si de opacitizare Cuarţ hexagonal corodat magmatic Cristale lamelare de clorit asociate cu minerale opace si epidot in conturul cristalelor primare de piroxeni 2 8 Masa fundamentală (60 %) 5.microscistalină si textură orientată (N+. 8. Textura: orientată (Fig. 45X) Fig. ortoclaz. cuarţ corodat magmatic (Fig. 45X) Fig.microscistalină si textură orientată (1N. sanidină si cuarţ corodat magmatic în riolit (N+. Ortoclaz 7. 6 Aspect structural porfiric cu masă fundamentală vitroasă . COMPONENTE Fenocristale (40 %) 1. Epidot 30 20 2 8. 3. 8 Minerale opace Observaţii Microlite maclate polisintetic Granule afectate de procese de argilizare Lamele verzi sau granule. 7.Fig. Tabel 4 Nr. Feldspaţi plagioclazi 2. Fenocristale de feldspat plagioclaz. Aspect structural porfiric cu masă fundamentală vitroasă . 4. pseudomorfoze de minerale secundare după piroxeni (Fig. 8). minerale opace (Fig. MINERALE crt. diseminate in masa fundamentală Cristale izolate sau agregate pe minerale mafice 4 .Structura: Porfirică cu masă fundamentală microgranulară – pilotaxitică (Fig. 9 şi 10). Andezit cu hornblendă 1. 45X) Fig. Clorite. ortoclaz. epidot. Feldspaţi plagioclazi 6. clorite. 7). Xenolit de micaşist in riolit (N+.4.

11 – 14). Aspect structural porfiric cu fenocristale de feldspaţi plagiocalzi şi hornblendă în andezit (N+. Compoziţia mineralogică (Tabel 5): Roca este constituită din feldspaţi plagioclazi (Fig. minerale opace.Structura: Porfirică cu masă fundamentală vitroasă – microgranulară (Fig. 45X) Fig.Fig.14). 3. 10. Dacit In proba de agregat natural de râu au fost identificate două tipuri de dacite porfirice: unul cu masă fundamentală vitroasă-microcristalină (A) şi unul cu masă fundamentală microgranulară (B) A) Dacit 1. 45X) II. 5 . 13). 60X) Fig. 11. clorite. 45X) Fig. Roca conţine fragmente litice sub formă de xenolite (Fig. 2. epidot. Fenocristal de cuarţ corodat magmatic (N+. 9. Microlite de feldspat plagioclaz cu orientare comună în masa fundamentală (N+.5. sericit. Masa fundamntală a rocii este formată din sticlă vulcanică afectată de procese de cristalizare (Fig. 10. 11 şi 12). Textura: orientată. cuarţ. Pseudomorfoză de clorite şi minerale opace dipă piroxen (N+.

6. Fenocristal de feldspat plafioclaz maclat polisintetic (N+. unele ccorodate magmatic Sunt reprezentate prin sisturi sericitice 50 Aspect general izotrop dar cu fenomene de cristalizare Cristale izolate in masa vitroasa Microlite maclate polisintetic Lamele verzi sau granule. biotit pseudomorfozat de minerale secundare (Fig. Aspect structural porfiric cu fenocristale de cuarţ şi feldspaţi plagiocalzi (N+. cuarţ (Fig. 45X) Fig. 18). 13. Cuarţ 3. 3.Structura: Porfirică cu masă fundamentală microgranulară (Fig. Aspect structural porfiric cu fenocristale de cuarţ şi feldspaţi plagiocalzi (1N. 15 şi 16).Tabel 5 Nr. Xenolit de şist sericitic in dacit (N+. Sericit 5 5 2 7. 45X) Fig. 7. 45X) Fig. 2. Compoziţia mineralogică (Tabel 5): Roca este constituită din feldspaţi plagioclazi. Feldspaţi plagioclazi 2. clorite. 11. 45X) B) Dacit 1. diseminate in masa fundamentală Cristale izolate sau agregate pe minerale mafice (probabil de biotit) 5. Minerale opace 3 Fig. epidot. Sticla vulcanică Compoziţia cantitativă în % Observaţii 15 10 10 Fenocristale maclate polisintetic Cristale bipiramidate. ortoclaz. Textura: masivă. COMPONENTE Fenocristale (35%) 1. neorientată. 12. 14. Cuart Feldspaţi plagioclazi Clorite. MINERALE crt. 17). 6 . sericit. minerale opace. Fragmente litice Masa fundamentală (65 %) 4.

afectate de procesul de argilizare Cristale bipiramidate Microlite maclate polisintetic Lamele verzi sau granule. 45X) Fig. Ortoclaz 26 5. Aspect structural porfiric cu fenocristale de feldspat plagioclaz şi biotit alterat (N+. 7. Cuart Feldspaţi plagioclazi Clorite.50 X) 7 . Aspect structural porfiric cu fenocristale de feldspat plagioclaz şi biotit alterat (1N. MINERALE crt. 18. Detaliu in masa fundamentală cu cristale de cuarţ bipiramidat şi ortoclaz (N+. COMPONENTE Fenocristale (40%) 1. 17. 3. epidot 24 2 3 7. Feldspaţi plagioclazi 2. Cristale de biotit cloritizat (N+.Tabel 5 Nr. 6. 50X) Fig. Cuarţ Biotit alterat Compoziţia cantitativă în % Observaţii 25 Fenocristale maclate polisintetic argilizate si sericitizate Cristale bipiramidate.45X) Fig. 16. diseminate in masa fundamentală Cristale izolate sau agregate pe minerale mafice Fig. 15. Minerale opace 5 Granule relativ izometrice. unele ccorodate magmatic Cristalele de biotit sunt pseudomorfozate de clorite şi epidot 5 10 Masa fundamentală (60 %) 4.

clorite şi minerale opace etc. crt. Gresie cuarţoasă cu ciement filosilicatic (N+. 22. 7. 19 şi 22): cuarţ. 2 3. uneori cu structură sub formă de grătar Cristale lamelare. microclin. 20. 21. Tabel 6 Nr. 60 x) 8 . muscovit. 1. Minerale Aspecte microscopice Cuarţ Feldspat plagioclaz Microclin Muscovit-sericit % 78 2 5 10 5. Epidot in gersie cuarţoasă (N+. cu extinţie ondulatorie Cistale maclate polisintetic Cristale maclate. 55 x) Fig. In compoziţia mineralogică sunt prezente urmatoarele minerale (Fig. 35 x) Fig.ruginie Fig. 6. in cuiburi care formează cimentul de atiingere al gresiei Granule izolate cu birefringentă ridicată Crislae lamelate in comentul filosilicatic alături d esericit Depunei peliculare. Microclin in gersie cuarţoasă (N+.II. Detaliu in cimentul filosilicatic (sericit) al gresiei cuarţoase (N+. Participarea mineralelor in rocă şi principalele carcteristici ale acestora sunt prezentate in tabelul 6. 4. feldspaţi plagioclazi.0625 – 2. de culoare brun .6. Gresie cuarţoasă cu ciment filosilicatic Roca are structură mecanică şi de precipitaţie chimică şi textură psamitică (cu granulaţia clastelor cuprinsă între 0. Epidot Clorite Oxi-Hidroxizi de fier 1 2 2 Granule xenomorfe. 19. 60 x) Fig.0 mm).sericit.

Concluzii : Proba analizată reprezintă un agregat natural de râu de natură aluvionară care. Analiză executată de : Conf. Minerale prezente sub formă de granule dezagregate sunt: cuarţ. Nicolae Har 9 . Agregatul analizat nu conţine fragmente moi. forma galeţilor este rotunjită (sferică. dr. eliptică) şi mai rar aplatizata – discoidală (roci metamorfice de tipul şisturilor). In constituţia agregatului sunt prezente fragmente de roci de origine metamorfică (micaşist şi cuarţit). acoperă intervalul 0 – 80 mm şi corespunde unui balast cu bolovani (SR 662: 2002). după marimea granulelor componente. magmatică (dacite. Suprafaţa galeţilor este in general netedă. clorite. andezite şi riolite) şi sedimentară (gresii cuarţoase cu ciemnt filosilicatic) precum şi granule/fragmente minerale care provin din rocile supuse dezagregării (prezente şi ele în proba analizată). epidot etc Caracteristicile mineralogice şi petrografice sunt caracteristice unui agregat natural de râu de natură aluvionară. mice (muscovit).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful