În Bucureştiul anilor 1930-1940 au început să se construiască cu repeziciune primele blocuri cu 8-10 etaje, adevăraţi zgârie-nori pentru acea

vreme. Începând cu centrul oraşului, pe marile artere apăreau "peste noapte" clădiri impozante în stil franţuzesc. Vechile case cu parter, cu alei la intrare, străjuite cu lei de piatră şi lampioane din fier forjat şi împrejmuite de curţi imense se răreau ducând cu ele vestigiile unei vieţi patriarhale. Amestecul de vechi şi nou, cu un anume stil occidental, îi conferise Bucurestiului denumirea de Micul Paris. Erau anii când s-au construit blocurile din Piaţa Rosetti, Palatul regal din Calea Victoriei şi blocul ce adăpostea cinematograful Carlton de pe bulevardul Bălcescu colţ cu actuala stradă Ion Câmpineanu. Firmele de construcţii înregistrau o perioadă de avânt, pe de o parte datorită cererilor venite din partea beneficiarilor dornici să investească în cea mai sigură sursă de venit, iar, pe de altă parte, datorită progresului tehnicii construcţiilor prin inventarea betonului armat. Acest nou mod de construcţie permitea realizarea de construcţii de mari dimensiuni, care nu se puteau imagina până atunci şi în acelaşi timp beneficia de o tehnologie perfecţionată datorită mecanizării în cea mai mare parte a operaţiunilor. Betoniere acţionate mecanic şi elevatoare înlocuiau munca unui personal numeros, uşurând munca dar mai ales conferindu-i un grad de rapiditate sporit. Cererea foarte mare a unui volum de construcţii avea să-şi arate în curând şi latura negativă! Construcţiile, ca orice profesie inginerească, impuneau un anume grad de profesionalism şi mai ales de cinste, în ceea ce priveşte calitatea lucrărilor efectuate. Respectarea proporţiilor elementelor componente-fier beton, ciment, var şi nisip în anumite proporţii în funcţie de destinaţia urmărită era o condiţie esenţială. De cele mai multe ori nepriceperea, mâna de lucru necalificată sau nerespectarea reţetelor pentru a reduce costurile, aveau ca rezultat realizarea unor construcţii de mântuială ce se deteriorau în scurt timp. Într-un cuvânt, goana după profit avea să-şi pună amprenta în acest domeniu, consecinţele ameninţând să devină chiar tragice, după cum ceea ce s-a întâmplat a dovedit-o cu prisosinţă.

care avea să iasă la iveală. Faţă de celelalte cinematografe din Bucureşti. Firma era specializată în construirea şi comercializarea de clădiri-bloc cu multe apartamente. Întreaga clădire era o capodoperă arhitectonică străjuită de un turn grandios ce sfida cerul la intersecţia celor 2 străzi: Bălcescu şi actuala stradă Ion Câmpineanu. la numai 4 ani de la finalizarea lucrărilor. despica pe neaşteptate noaptea în unghi fantastic abrupt.. această clădire luxoasă şi monumentală avea un păcat mortal. una fiind orientată spre sud. gigantă. situat pe una din principalele artere ale Capitalei. aflat la apogeul carierei sale literare. în chip tragic şi brutal. Întreaga clădire era ceva nou în peisajul arhitectonic bucureştean. lipsă de aerisire şi decoruri uzate-atrăgeau un anume segment de spectatori. noua sală era în mod incontestabil cea mai spaţioasă. conducând la o existenţă mult prea scurtă a celui mai luxos imobil al vremii. Imobilul care adăpostea această nouă sală de cinema se numea tot Carlton. dacă ţinem seama de faptul că în perioada 1932-1940 . bucureştenii au avut plăcuta surpriză să ia act de inaugurarea cinematografului Carlton. ci a atras atenţia şi unui cunoscut şi prolific scriitor ce îşi împărţea timpul între Bucureşti şi Valea Prahovei: Cezar Petrescu." Construcţia blocului Carlton a fost realizată de firma fraţilor Carol şi Leopard Schindl. Luminile şi umbrele imobilului se regăseau zugrăvite cu măiestrie în paginile romanului: "Zidirea se înalţă albă. din noapte. verticală. a scris. un adevărat best-seller al anului. iar celălalt arhitect. întrecându-le pe toate prin eleganţă şi confort. în 1944. Imobilul nu i-a impresionat numai pe bucureşteni. iar cealaltă către nord. Dacă micile săli de cinema cu dotarea lor modestă-spaţiu restrâns. făceau un unghi drept cu corpul central. care. distinctivă. mai joase cu câteva etaje. noua sală a blocului Carlton făcea o notă discordantă fiind destinată unui public select. Din ceaţă. bun gust şi echilibru în raport cu clădirile cu care se învecina. ce câştigase încrederea investitorilor bucureşteni..Spre sfârşitul toamnei anului 1936. Din păcate. Aripile laterale. romanul cu acelaşi titlu ca numele impozantei clădiri. Era o firmă prosperă. prin preţul coborât al unui bilet şi mai ales al filmului ce rula. cu repeziciunea caracteristică şi inegalabilă. ascuns. remarcându-se prin fantezia arhitectului ce-i dăduse viaţă de pe planşetă. făcând o notă aparte. primul fiind inginer constructor.

El reprezenta cam 20% din capitalul societăţii. această întreagă sumă. Întâmplarea a făcut ca întrunirea tuturor condiţiilor să fie găsită: marele fabricant de bere D. Preţurile solicitate de proprietarii terenurilor respective erau exorbitante. Chiar dacă s-ar fi dat. S-a propus soluţia comasării a 2 proprietăţi vecine. a fost achiziţionarea unui loc central. ca antrepriza să-i ofere la cheie o sală modernă de . situat pe actuala stradă Câmpineanu. şi care nu prea avea ce face cu el. Terenurile. Prima problemă de care s-au izbit investitorii. firma fraţilor Schindl. Bragadiru a acceptat să cedeze terenul în schimbul obligaţiei. Nici un proprietar de terenuri în zona centrală nu oferea o suprafaţă care să sastisfacă dimensiunile impuse de proiect. cererea mare de pe piaţă în raport cu oferta şi mai ales preţurile care la toate bunurile cunoşteau o creştere rapidă. dar lucrurile au întâmpinat un prim impediment. deşi dădeau cu faţadele în străzi diferite. S-au căutat tot felul de soluţii. Dar găsirea a 2 vânzători alăturaţi dispuşi să vândă terenurile nu constituia o problemă uşor de rezolvat. blocul Carlton ocupa locul 8. învecinându-se. mai ales că se punea o condiţie obligatorie: situarea în zona centrală. căsătorită Şuţu. prin absurd. întărite notarial. ce însuma în principal valoarea utilajelor. aveau câte una dintre laturi comune. ea nu acoperea valoarea celor 2 terenuri dorite de fraţii Schindl. În acest lung şir. Capitalul lichid al firmei fraţilor Schindl la ora respectivă se cifra la modesta sumă de 375. schelelor şi mijloacelor de transport ale firmei.425 de lei şi era destinat în cea mai mare parte achiziţionării de materiale şi pentru plata mâinii de lucru. D. 11. aparent dificil de surmontat.construise în Capitală 22 de imobile impunătoare prin aspect şi dimensiunea lucrărilor. Alături era un teren ce aparţinea prinţesei Roxana Calimachi. Bragadiru era dispus să renunţe la terenul ce-l poseda în plin centrul Capitalei din bdul Brătianu nr. lucru explicabil dacă se ţinea seama de poziţie. Apoi s-a trecut la discutarea cumpărării propriu-zise.

încât turnarea fundaţiei a început în luna noiembrie 1935. a încheiat contracte cu toţi clienţii solvabili conform înţelegerii.633 lei. Angajat de fraţii Schindl. Pentru a atrage pe eventualii cumpărători. Lucrările de execuţie au fost întârziate din cauza lipsei banilor. Au fost şi clienţi care. din motive estetice şi mai ales capricioase ale unora dintre beneficiari. Scheletul de beton armat prezenta în faza de execuţie numeroase puncte slabe ce se traduceau printr-o slăbire peste limitele admise a structurii de rezistenţă a edificiului. Afacerea fiind stabilită în principiu. firma a încasat 70. Constructorul şi de acum şi proprietarul condiţionat al terenului. firma celor 2 întreprinzători s-a angajat.444 lei încasat de arhitectul Gheorghe Cantacuzino. . Dorinţa imperativă de a obţine un preţ cât mai competitiv l-a determinat pe constructor să fie de acord cu foarte multe concesii. au obiectat împotriva unor stâlpi ce deformau suprafeţele pereţilor interiori. însă. Antrepriza fraţilor Schindl a solicitat Primăriei sectorului 1 al Municipiului Bucureşti eliberarea autorizaţiei de construcţie. astfel încât terenurile vecine achiziţionate au fost achitate complet. cum ar fi renunţarea la unele grinzi din beton armat prea aparente ce ar strica aspectul interioarelor. foarte apreciat în epocă. mai mult chiar s-a realizat şi un beneficiu brut de 10. Aici a intervenit. s-a trecut la realizarea ei practică. Organizarea lucrărilor fiind făcută în spirit german (după naţionalitatea şefului de şantier şi a celui ce se ocupa cu aprovizionarea cu materiale).088. el a terminat planurile arhitecturale în vara anului 1935. să achite datoria din plata avansurilor pe care firma urma să le încaseze de la cumpărătorii de apartamente şi magazine. cu alte cuvinte încălcări flagrante ale calculului de rezistenţă a întregii lucrări. Aceasta a fost eliberată la 11 iulie 1935. din motive asemănătoare. Profitul depăşea de peste 10 ori capitalul iniţial al firmei. cu forme legale. În cheltuielile efectuate era cuprins şi onorariul de 928. Cât despre Roxana Şuţu. s-a arătat tolerant şi concesiv. o greşeală capitală a constructorului. acesta se remarcase ca un rafinat om de artă. Din vinderea viitoarelor apartamente şi magazine de la parter. Franz Schussler. Calculele structurii de beton armat ce conferea rezistenţa clădirii au fost efectuate de ing. Profesor la Facultatea de Arhitectură din Bucureşti.168 lei.cinematograf. care s-au tradus în final prin modificări majore ale proiectului.824.

Târziu. la Bucureşti este resimţit un cutremur care a avut 4 grade pe scara Mercalli. la vremea respectivă. cu mici . În dimineaţa zilei de 22 octombrie 1940. magazine şi o sală modernă de cinematograf a fost terminat în luna octombrie 1936. în seara zilei de 21 octombrie au fost semnalate o serie de înregistrări seismice minore. Geologii localizaseră epicentrul din VRANCEA undeva în Munţii Vrancei. dar nimeni. care au debutat la orele 22 şi 3 minute printr-o mişcare cu intensitatea de 3 grade pe scara Mercalli în Bucureşti (4 grade în judeţul Vrancea). au fost menţionate dimensiunile exacte ale construcţiei. dar fără să aibă nici un fel de urmare. la Curbura Carpaţilor Orientali. având epicentrul tot în VRANCEA. atingând 5 grade pe scara Mercalli.turnul din colţul clădirii era constituit din parter. timp de circa 3 decenii. Noi cutremure. iar aripa dinspre strada Regală se compunea din parter plus 6 etaje. În vara anului 1940 un cutremur minor este resimţit timp de aproape 10 secunde în Bucureşti. Centrul de Seismologie de lângă Parcul Carol a intrat în alertă! Au fost înregistrate şi resimţite puternic mişcări seismice prelungite începând cu ora 8 şi 37 de minute. durând. sunt înregistrate la miezul nopţii de 21 spre 22 octombrie 1940. După o perioadă de linişte relativă.activitatea constructorilor a fost susţinută. din ce în ce mai numeroase. focarul a prins din nou să se anime. nu le-a acordat importanţa cuvenită. nemaivăzută până atunci în Bucureşti.acest cutremur a trecut aproape neobservat de către locuitorii Capitalei. a fost gata în mai puţin de 1 an ! Cu prilejul recepţiei. că o lucrare de mari dimensiuni. blocul imens alcătuit din 96 de apartamente... Înregistrarea de către acele seismografelor a fost foarte lungă. În plină toamnă. În aceste condiţii. 12 etaje şi pod ! Primele semne ale cutremurului devastator din noaptea de 9/10 noiembrie 1940 au apărut cu mai mult timp înainte. cu o durată a înregistrării pe seismografe de 10 minute şi de gradul 2-3 pe scara Mercalli. nefiind tulburată nici de zilele geroase in iarna 1935-1936. Iată deci. la începutul lui octombrie. care difereau puţin de planul iniţial: faţada dinspre bulevardul Brătianu însuma parterul plus 9 etaje.

Faptul că nu-au produs stricăciuni mari i-a făcut pe locuitorii Bucureştiului şi ai câtorva oraşe mari din Muntenia şi Moldova să se calmeze. La ora 3. nu au mai văzut pereţii în faţa ochilor şi. Cutremurul a produs panică considerabilă în rândul populaţiei atât din Capitală. populaţia a resimţit puternic însă doar o mişcare cu durata de 1 minut. Mai mulţi supravieţuitori au declarat că i-a trezit brusc din somn o scuturătură verticală care le arunca în sus obiectele din interiorul locuinţelor. Totul se transformase într-un haos de nedescris. din ce în ce mai amplă. disperaţi. Mulţi au căutat să calmeze spiritele emiţând ipoteza că nu era vorba decât de o replică târzie. în secuze repetate. a fost suficient de intens pentru a deregla întreaga aparatură a Institutului Astronomic (care îngloba. nu mai puţin de o oră şi un sfert. căci în ziua de 8 noiembrie. local.oficial. şi serviciile de meteorologie şi seismologie). Chiar dacă seismul nu a fost extraordinar de puternic. mai violentă. după toate aparenţele. rămânând doar cu amintirea unei spaime ce mai persista doar în spiritele mai sensibile. care au avut. 145-150 km) un nou cutremur care la Bucureşti a fost resimţit cu intensitatea de 5 grade pe scara Mercalli. la acea vreme. Muntenia şi chiar şi în centrul Depresiunii Transilvane. pământul începe din nou să se zguduie. A venit şi noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1940.intermitenţe. cât şi din întreaga Moldovă. deodată însă se simte o nouă mişcare. încercau în zadar să deschidă uşile care rămăseseră înţepenite între pereţii strâmbaţi. conform acestora. s-a anunţat o intensitate de gradul 7-8 pe scara Mercalli. Focarul seismic din VRANCEA. şi se părea că totul revine la normal. la adâncimea calculată iniţial de 160 km (ulterior. 39 de minute şi 36 de secunde. părea că intrase din nou în letargie. În după-amiaza zilei de 9 noiembrie. Dar a fost numai o aparenţă înşelătoare. în sudul Moldovei au fost resimţite mai multe cutremure de mică intensitate la Panciu şi Focşani. 3 grade pe scara Mercalli. această scuturătură a avut o tendinţă iniţială de calmare. orizontală de balansare. . la ora 14 şi 1 minut s-a înregistrat tot în zona VRANCEA.

un plânset. Spre seara zilei de duminică. resimţindu-se foarte intens în Moldova şi la Bucureşti. gigante. Toate sub lumina crudă a proiectoarelor de la automobilele pompierilor şi automobilele militare. au început să se audă vaetele celor prinşi dedesubt. a zguduit din temelii toată ţara. cu intensitatea de 9 grade pe scara Mercalli. Au fost concentrate mijloace tehnice adecvate pentru îndepărtarea dărâmăturilor. de sârme răsucite. Faţă de numărul probabil al celor prinşi sub dărâmături. La spitalul Colţea din apropiere au fost aduse şi internate peste 20 de persoane rănite în stare gravă. Numeroase clădiri s-au prăbuşit provocând multe victime. Blocul se turtise ca o armonică. Pe măsură ce dărâmăturile erau înlăturate. verticale. acesta era o cifră mult prea mică. O ploaie rece şi măruntă începuse a se cerne. Numai o movilă de moloz. Un alt martor ocular ce se afla pe bulevardul Bălcescu colţ cu strada Batiştei spune cum a văzut blocul Carlton balansându-se ameninţător în toate sensurile. Cauza probabilă: un scurtcircuit care a declanşat aprinderea păcurii ce servea la încălzirea instalaţiei de calorifer. etajele tasându-se unele în altele. Un gol absurd. de ţevi. Camioane militare mari le transportau pe terenul viran de lângă arena sportivă Venus. În fiecare secundă oscilaţiile dezordonate se amplificau într-un mod alarmant. Toţi tăceau. prăvălinduse cu zgomot infernal pe caldarâm. un strigăt. Când înclinarea laterală s-a accentuat peste măsură. de pietre. Mulţimea tăcea. de ciment. Cezar Petrescu.Un cutremur foarte violent. S-a dispus săparea unor tunele în masa de dărâmături. mai mult decât de înfricoşarea spectacolului". Nici un vaer. care s-a inspirat din tragica distrugere a blocului. Păcura provenind din 2 . Toţi tăceau înlemniţi de stupoare. un gol. partea superioară a turnului s-a desprins din structură. sosite la locul catastrofei. la subsolul aripii stângi a clădirii a izbucnit un puternic incendiu. 10 noiembrie. Eforturile pompierilor nu au avut succesul scontat. descrie în romanul său cele petrecute:"În locul clădirii albe. S-a început ridicarea rapidă cu macaralele a blocurilor masive de beton şi zidărie care blocau bulevardul.

Tunelurile săpate dinspre bulevardul Bălcescu au condus la găsirea de cadavre neidentificabile aflate într-o stare avansată de descompunere. În noaptea de vineri spre sâmbătă s-a ajuns şi la planşeul de beton ce acoperea cele 2 subsoluri. Primul obiectiv vizat a fost pilonul principal al turnului de pe colţ. din parchetul de stejar al pardoselilor. S- . Ritmul a fost susţinut. Echipele care lucrau la îndepărtarea resturilor de beton. Din liftul principal nu mai rămăsese decât o bucată de cablu răsucită şi contorsionată. Săpăturile au fost efectuate până la baza acestuia. formând un strat gros de aproximativ 60 cm. cărămizi şi moloz au constatat cu surprindere că nu mai rămăsese nimic din mobilierul ce se afla în apartamente şi birouri. S-a putut stabili aceasta după resturile de covor scump ce acoperea pardoseala birourilor societăţii de transporturi aeriene Lares. În ziua de vineri. 15 noiembrie. pe la 8 şi 34 de minute a fost simţit un cutremur care la Bucureşti a atins gradul 5 pe scara Mercalli. lemnăria uşilor. ţevi şi caloriferele de fontă. lucrările de îndepărtare a resturilor clădirii ajunseseră până la etajul al treilea. S-a putut stabili totodată că etajele I. O serie de lucrări au fost orientate pentru a se stabili modul de construcţie al clădirii. deşi în acele zile noi cutremure de mai mică intensitate erau simţite în Capitală. La subsol se mai aflau şi alte 2 rezervoare mai mici tot de păcură. La tot acest combustibil aflat în cantitate enormă s-au adăugat şi cele 2 vagoane de lemne ale bodegii ce funcţiona la parter. II şi III erau presate unul în altul. în dimineaţa zilei de luni 11 noiembrie. sporind panica populaţie. care a fost examinat la nivelul parterului şi la cele 2 subsoluri. grinzilor şi parchetului.mari rezervoare ce totalizau o capacitate de circa 60 de tone a alimentat focul ce a ars mocnit toată noaptea de duminică 10 noiembrie spre 11 noiembrie. de exemplu. În tot acest timp s-au continuat fără oprire lucrările de îndepărtare a ruinelor şi a imensei cantităţi de moloz rezultate. ca să nu mai punem la socoteală mobilierul. destinate sistemului de încălzire autonom al cinematografului. ferestrelor. din instalaţiile sanitare.

inclusiv a arhitectului Gheorghe N. în intervalul de la 10 noiembrie până la 23 decembrie 1940. Singura în măsură să stabilească adevărul era justiţia. în care lăcomia de câştig făcuse atâtea victime. 11 noiembrie. Încă din dimineaţa zilei de luni. pe timp de o lună. S-a dispus arestarea lor imediată şi instituirea sechestrului penal asupra bunurilor ce le aparţineau. Autorităţile nu s-au lăsat aşteptate şi au dispus anchetarea şi arestarea constructorilor. iar apelurile arestaţilor făcute la camera de punere sub acuzare au fost respinse. provocând dezechilibrarea şi prăbuşirea întregii clădiri în cele din urmă. Pe data de 14 decembrie 1940.a constatat că acest stâlp. Timp de peste o lună. luarea unei probe din betonul armat spre a fi analizat în laborator pentru a i se stabili compoziţia. Tribunalul îşi însuşise punctul de vedere că răspunzători de prăbuşirea blocului se făceau proprietarii antreprizei şi ca atare arhitectul Cantacuzino şi inginerul Achim. . Prăbuşirea blocului Carlton. Apelul formulat de Parchetul de Ilfov a fost respins în data de 23 decembrie 1940 de Camera de punere sub acuzare. au fost puşi. Cantacuzino a fost închis la Văcăreşti. care în mod normal ar fi trebuit să confere rezistenţa turnului. a provocat după primele clipe de stupoare. de către Tribunalul Ilfov la 14 noiembrie 1940. construit în urmă cu doar 4 ani şi de la care oamenii se aşteptau să posede o rezistenţă capabilă să facă faţă chia runui seism de talia celui din noaptea de 9 spre 10 noiembrie. când a fost fixat termenul pentru reconfirmarea mandatelor de arestare. se frânsese într-un proces de forfecare datorită cutremurului. La Palatul de Justiţie. Gh. magistraţii au dispus aducerea inginerilor şi arhitectului începându-se totodată şi anchetarea lor. ci rezultatul analizelor tehnice avea să aducă lumină în această afacere. care dirijase lucrările. Mandatele de arestare preventivă au fost confirmate. în libertate. 2 judecători de instrucţie împreună cu 2 procurori din Parchetul Tribunalului Ilfov au venit la locul unde s-a prăbuşit blocul Carlton pentru a ridica şi conserva probele necesare efectuării expertizelor. Se urmărea să se vadă dacă se respectase sau nu necesarul minim de cantităţi prescrise de componenţi. Se impunea. într-o primă fază. în mod expres. Nu numărul victimelor. o indignare generală îndreptată împotriva constructorilor. Cantacuzino.

supraveghetor al lucrărilor. toţi cei acuzaţi au fost menţinuţi în stare de arest preventiv. şi care solicitaseră toate despăgubiri care însumate se ridicau la o valoare importantă. în tot acest timp. Cele constatate au făcut obiectul ordonanţei definitive nr. a dispus repartizarea procesului spre judecare secţiei a V-a civilo-corecţională. La toate acestea se adaugă cererea apărării.Judecătorul de instrucţie Vintilă Ionescu. 1 din 9 ianuarie 1941 prin care se dispuneau punerea sub inculpare "pentru faptul de omor multiplu şi rănire prin imprudenţă-potrivit prevederilor prevăzute în articolele 467 şi 468 din Codul Penal-a numiţilor Carol şi Leopold Schindl. patronii antreprizei de construcţii. . Cu excepţia ing. inginerul specialist în dimensionarea betonului armat. ing. Cantacuzino arhitect. Tribunalul însărcinat cu judecarea cazului Carlton nu începuse dezbaterea pe fond a procesului. 25/1941 alcătuit din zeci de volume. Erau probe care pledau pentru vinovăţia inginerilor constructori. în virtutea puterilor acordate. Termene după termene. administrator şi Gheorghe N. Otto Schattenberg. fapt care a necesitat un volum mare de timp. axânduse în mod special pe audieri de martori şi expertize tehnice. în vreme ce altele îl acuzau pe arhitectul Cantacuzino. Opinia publică imputa această tărăgănare inexplicabilă magistraţilor. Oskar Schneider. diriginte de şantier. care dăduse dovadă de uşurinţă în proiectarea stâlpilor de susţinere a blocului. Realitatea era cu totul alta:era foarte greu de îndeplinit citarea a zeci de părţi civile. a continuat cercetările. Apelul inculpaţilor adresat imediat la Camera de punere sub acuzare împotriva ordonanţei definitive a fost respins la 17 ianuarie 1941. Probele iniţiale de la Cabinetul de instrucţie au fost completate cu suplimente de expertiză. Th. Primul-preşedinte al Tribunalului. Achim. Dar şi mai grav era faptul că rapoartele întocmite nu elucidau câtuşi de puţin cauzele dezastrului. lucrările şi actele privitoare la cauză formând dosarul nr. Franz Schussler. Teodor Achim. ce se constituiseră din partea victimelor pierite în sinistru. fapt care îi diminuase enorm rezistenţa. vreme de 3 ani de la data investirii.

Colectivul de specialişti numiţi de Tribunal au respins categoric toate criticile acuzaţiilor. o supra-comisie alcătuită din inginerii constructori cei mai cunoscuţi ai timpului. unde. în vederea evitării unor posibile divergenţe în cadrul colectivului. Colectivul de ingineri inculpaţi. să alcătuiască un complet de 3 judecători. ing. calculele de rezistenţă şi oricare alt element care ar fi putut aduce lumină în rezolvarea cazului. secţia a V-a a hotărât din oficiu. considerate ca minore. Ca urmare. Membrii comisiei au cerut un nou răgaz pentru a repeta experienţele şi calculele şi a redacta un nou memoriu. iar pe de alta la arhitect. într-o zi de sâmbătă. inclusiv arhitectul Cantacuzino. anunţându-i că hotărâse. dr. preşedintele Tribunalului. Lucrările se ţineau în sala propriu-zisă de la Secţia a V-a. în cea mai mare parte profesori de la Facultatea de Construcţii din Bucureşti. la ingineri. au încercat să demonstreze netemeinicia acuzaţiilor care îi incriminau deopotrivă. se ţineau acţiunile de divorţ.Controversa ce părea imposibil de surmontat privind opiniile specialiştilor se referea. cum o cereau uzanţele magistraturii. în toamna anului 1943. Sala s-a dovedit neîncăpătoare. prof. dr. Davidescu şi ing. ea a fost prezentată ambelor părţi implicate în proces. Ca al doilea asesor a fost numit Nicolae Baciu. Ei aveau ca misiune să analizeze probe din blocurile d ebeton provenind de la imobilul dărâmat. Contrazicerile dintre cele 2 categorii de acuzaţii îl derutau pe orice analist obiectiv al dosarelor. ing. La dosarele existente s-au adăugat altele noi. care nu cumulase încă 4 ani de activitate. Mircea Tretinescu. Preşedintele completului era flancat . noul titular al Cabinetului V de instrucţie. Dezbaterile de fond au debutat în ziua de 18 februarie 1944. Mihail Hanganu. I. ing. cât şi planurile de rezistenţă. a convocat o serie de magistraţi în cabinetul său. pe de o parte. Fiind terminată expertiza tehnică. dr. la orele 10 dimineaţa. ziariştii fiind prezenţi în număr mare. la sfârşit de săptămână. Aurel Ioanovici. Ca atare. Printre membrii care făceau parte din echipă se numărau prof. Tribunalul a considerat că este momentul să se treacă la dezbaterea pe fond a procesului. Tretinescu îşi asumă conducerea procedurii în marele proces şi-l desemnează ca membru în completul de judecată pe Radu Opran. Aurel Beleş. prof.

presupunându-se că amânările repetate îi descurajaseră în speranţa unei victorii. ce urma să se dărâme chiar fără intervenţia unui factor din afară. Avocatul apărării reprezentat de Alexandrini nu a întârziat să dea o replică formulată printr-o întrebare retorică:era. Părţi civile care cereau daune au fost şi reprezentanţii locatarilor din fostul bloc. Între reprezentanţii părţii civile şi apărare s-au manifestat atacuri tensionate dar care nu au depăşit limitele decenţei profesionale. Spirit deosebit de combativ şi bun orator. grupului de ingineri ce au lucrat la proiect în cadrul acesteia. Cantacuzino. Durata neobişnuită a dezbaterilor procesului-peste 3 ani de zile-a făcut ca participarea reprezentanţilor victimelor să fie foarte slabă. oare. a solicitat 5 milioane lei despăgubiri sau "să ne construiţi un alt apartament în locul celui distrus"!!! . fiind un colos compromis. În ceea ce priveşte despăgubirile. O altă scenă incisivă a avut loc în momentul când avocatul Liviu Mirescu reprezentând Asociaţia Medicilor. Manolescu. venind din partea răniţilor scăpaţi sau a moştenitorilor celor decedaţi. iar fotoliul ministerului public i-a fost rezervat procurorului N.de ceilalţi 2 membri. suma cea mai mare. O acuzaţie gravă a fost adusă antreprizei Schindl. a venit din partea lui D. acesta a afirmat că blocul Carlton nu avea egal în tot Bucureştiul. inclusiv arhitectului Gh. numărul de cereri trecea de 300. Preşedintele Tretinescu a condus în fiecare sâmbătă dimineaţa şedinţele de judecată. după cum era şi normal. Acuzarea a fost susţinută de avocatul Priboianu. care reprezenta costul reconstrucţiei cinematografului Carlton. cu 4 secole în urmă. bazilica Sfântul Petru din Roma şi nimeni dintre contemporanii lui Michelangelo n-a insinuat că ar fi fost o construcţie hazardată. Practic. inclusiv Asociaţia Medicilor care pierduse un apartament luxos. turnul de la Carlton hazardat din punct de vedere al concepţiei? Exact aceeaşi înălţime a atins-o. depăşind orice altă clădire existentă prin înălţime şi subrezenie! Încă din momentul construcţiei sale prezenta deficienţe grave. care prin reprezentantul său a solicitat suma de 50 milioane lei. Bragadiru.

Dezbaterile au continuat. Pentru a-şi demonstra şi susţine teza. s-a remarcat prin existenţa manifestată a un ei marcate disensiuni interne. nu avuseseră de suferit avarii grave în urma cutremurului din 9 spre 10 noiembrie 1940. În comparaţie cu construcţiile firmei Schindl. Seismul din noiembrie 1940 reprezenta un caz clasic de forţă majoră. ceea ce ar fi infirmat alegaţiile mult prea simpliste ale părţii adverse. era în mod vizibil într-un pronunţat dezavantaj datorită faptului că nu alcătuise un front comun în faţa procurorului şi a părţilor civile. avocatul Ionescu întocmise o listă detaliată cu imobilele distruse cu acel prilej. dar se ghicea destul de uşor că toţi se străduiau să ascundă ceva. Acesta susţinea că întreg procesul Carlton avea la bază o gravă şi evidentă eroare juridică. într-un cuvânt. Pauza a durat până în luna noiembrie. reprezentată de avocatul Alexandru Ionescu-Tramvai. dar cu un alt procuror. Tribunalul audiase doar pledoariile părţilor civile şi rechizitoriul Ministerului Public. Apărarea era. Urma cuvântul apărării. care ridicase circa o duzină de mari clădiri. Dar firul a fost rupt datorită evenimentelor ce s-au succedat cu repeziciune. reprezentant al altor păgubiţi. Fără să se poată spună ce. având acelaşi complet de judecată. Diferenţa a fost subliniată de cuvântul luat de procurorul Petre Grigorescu. Din cauza bombardamentelor anglo-americane procesul a fost întrerupt. de această dată. firma inginerului Prager. Petre Grigorescu. intrând în cele mai mici detalii tehnice. printr-o adversitate între grupul de ingineri şi arhitectul Cantacuzino. dupăamiezile. Apărarea. Argumentele prezentate erau deseori contradictorii. cu morţii şi răniţii respectivi. imobilele construite de antrepriza concurentă. Avocatul Ionescu-Tramvai a încercat să demonstreze cu lux de amănunte. în ansamblul ei."-Aveţi oare curajul să mai locuiţi într-o clădire înălţată de firma Schindl?" i s-a adresat avocatul Elefterescu. Apărarea. zilnic. . care excludea din însăşi originea sa orice răspundere penală. după aceea. faptul că în cazul blocului Carlton existau deosebiri esenţiale de structură a terenului şi de orientare spaţială faţă de direcţia de propagare a cutremurului.

la propunerea acestuia. interpretate pe baza unor citate din manualele clasice în materie de baton armat. şi-a exprimat părerea că expertiza se caracteriza prin aceea că nu delimita partea de vină a fiecăruia dintre constructori. Prin exemplele pe care le-a mai adus. Baciu. fără nici o excepţie. conştiinciozitate şi probitate ştiinţifică. Au fost admise de instanţă pentru apărare cu titlu preliminar probele ce reconstituiau perioada . Ceilalţi 2 membri au replicat că participarea constructorilor era diferită. Lucrarea întocmită de profesorii Hanganu şi Beleş se remarca prin seriozitate. Maestrul N. a hotărât.Completul de judecători. În final. în frunte cu Tretinescu. Învinovăţirea colectivă era un mod simplist de a rezolva problema. Nu existau elemente care să fundamenteze o astfel de împărţire a vinei fiecărui participant la proiectarea şi construcţia blocului. În final. Preşedintele Tretinescu era în favoarea aplicării unei pedepse exemplare. preşedintele Tretinescu a hotărât convocarea unei şedinţe în camera de chibzuinţă a comisiei de experţi în vederea obţinerii de lămuriri suplimentare. ca sentinţa pe care o vor pronunţa să se bazeze în principal pe rezultatul expertizelor efectuate. s-a optat pentru această soluţie. Aflată în acest impas. prin urmare şi răspunderea şi în final şi pedeapsa ce se cuvenea. prezent în comisia celor 3 magistraţi. discuţiile dintre cei 3 membri ai completului de judecată s-au purtat asupra condamnării. Profesorul Hanganu a explicat faptul că o serie de stâlpi de susţinere ai blocului prăbuşit fuseseră "plimbaţi din loc în loc" cu scopul de a prezerva estetica apartamentelor. Pe aceasta din urmă urma să se bazeze obligarea la plata despăgubirilor. Expertiza efectuată de acest colectiv de universitari consemna rezultatele cercetărilor de laborator. Mai rămânea de rezolvat o problemă: separarea răspunderilor care reveneau inginerilor constructori şi arhitectului. profesorul Hanganu a demonstrat că ştiinţa inginerească. atunci când este judicios aplicată. 1477 din 4 decembrie 1944. Procesul Carlton a fost pronunţat prin sentinţa penală nr. poate conduce la evitarea unor consecinţe dezastruoase.

Martorii au declarat că încă de la data cutremurului din 22 octombrie 1940 (care la Bucureşti a avut gradul 7 pe scara Mercalli) apăruseră mai multe fisuri grave. 2. Cazul nu a rămas fără urmări. Astfel. cu ipotecă de ragul întâi. mergând prin mezanin. parter şi subsol. nu periclitau rezistenţa construcţiei. Neprimind aprobarea solicitată. în special în . avocatul Mureşanu a insistat în cererea sa. Creditul Funciar Urban a respins în mod definitiv solicitarea de împrumut cu ipotecare a avocatului Mureşanu. 4 de la primul etaj. Dtorită faptului că acestea erau secţionate. trecând prin grinzile de beton armat. stâlpii lucrau independent la producerea oricărei trepidaţii. Administratorul girant al imobilului. nefiind legaţi între ei. Expertul nou numit a constatat existenţa fisurilor care se prelungeau. proprietar al apartamentului nr. cât şi în pereţii celor de dedesubt. nu se mai realiza legătura indeformabilă dintre stâlpi. solicitând un împrumut de la Creditul Funciar Urban din Bucureşti. de deteriorare evidentă. a introdus.anterioară marelui cutremur. Arhitecţii Ţigănişteanu şi Simionescu au constatat crăpături ce se continuau în partea de jos. Dată fiind situaţia existentă a construcţiei apartamentului. Tribunalul Ilfov a numit ca expert pentru a constata cele reclamate pe arhitectul D. mai ales că până atunci nici un bloc nou. Expertiza nu s-a efectuat până la data prăbuşirii imobilului. nu prezentase deficienţe de construcţie aşa de grave. după numai 3 ani d ela predarea sa în folosinţă. după opinia lor. I. Astfel. iar Creditul Funciar Urban l-a însărcinat pe arhitectul Constantin Pomponiu să facă o verificare a apartamentului care urma să fie ipotecat. la data de 12 iunie 1940. din cauza legăturii dintre zidărie şi scheletul debeton armat. o cerere de anchetă împotriva fraţilor Schindl privitor la existenţa unor degradări premature în structura construcţiei. Mihai Pandele. Atanasiu. instituţia bancară a dispus ca tehnicienii săi să-şi dea avizul mai înainte de a se aproba suma solicitată. au existat o serie de constatări defavorabile constructorilor care au fost descrise în dosar: 1. Avocatul Romeo Mureşanu. defecţiuni care însă. atât în pereţii de la apartamentele superioare. 3.

Planurile clădirii au arătat că atât turnul cât şi cele 2 corpuri laterale constituiau un flanc exterior sălii de spectacole. în deteriorări importante. când totuşi nici o altă clădire de tip constructiv asemănător cu blocul Carlton nu s-a prăbuşit. Prin urmare. şi nu proiectaţi în continuarea celor inferiori. consecinţele normale ale unui cutremur cu magnitudinea celui din 9/10 noiembrie 1940 asupra construcţiilor cu schelet de beton armat constau. unele grinzi care susţineau stâlpii au fost proptite pe piloni de secţiune mică. Dinu Xenofon. . rezultă clar că seismul nu a fost cauza iniţială a prăbuşirii blocului Carlton. cauza de forţă majoră invocată de avocaţii apărării inculpaţilor era total neconcludentă. a depus sub jurământ cele de mai sus. de regulă. precum şi seismologul A. adică un foarte mare spaţiu gol. în general. 4. care la rândul lor comportau rezemări elastice. care cunoştea direct această stare de fapt. La etajele de sus s-au găsit regiuni întregi de stâlpi fixaţi pe grinzi. Acesta dispunea de o rezistenţă sub medie. Ţinând seama de cele arătate mai sus. imputabilă deopotrivă inginerilor şi arhitectului. fiind vorba de mai mulţi stâlpi principali de susţinere care trebuiau să constituie asigurarea rezistenţei masivei construcţii. cu deosebire privind ruperea capetelor la stâlpii de susţinere. În loc să prezinte structura unor veritabile coloane vertebrale. Blocurile construite de inginerul Prager nu au înregistrat decât avarii minore de pe urma marelui cutremur. "Îndeosebi pilonii turnului de pe colţ nu îndeplineau condiţia elementară de a fi monolitici de la bază până la extremitatea superioară. S-a mai vehiculat teza cum că prăbuşirea ar fi fost cauzată de faptul că imobilul avea la parter imensa sală de cinematograf. Deasupra acesteia nu era construit nimic. aceste axe erau frânte şi răsfrânte de la un etaj la altul. Mergeau pe 5-6 caturi. Cele afirmate mai sus s-au verificat şi cu prilejul seismului în Bucureşti. au arătat că. Constructorul făcuse o serie de remedieri de mântuială. Portarul blocului. Siebert. Tratatele de specialitate. fiind aşezate apoi pe grinzi sau pe console. Cauza dezastrului era cu totul alta şi provenea dintr-o defecţiune de proiectare. În plus.tavanele unor apartamente.

Aceştia se prezentau ca un dreptunghi prea alungit. turnul de pe colţ era dezaxat faţă de baza construcţiei. din fundaţie până la vârf. în ansamblul blocului. Din cauza modificărilor arătate. fiind încastrate în stâlpii construcţiei.Segmentările repetate. faţă de ceea ce s-a avut în vedere când au fost calculaţi. care să contrabalanseze într eele piesele scheletului blocului şi care i-ar fi mărit rezistenţa la forţele orizontale cum sunt şi cele seismice. S-au găsit procente de armare insuficiente. s-a produs o dezaxare a sarcinilor ce veneau pe stâlpii inferiori şi. deci. în combinare cu rezemări de circumstanţă. Astfel. de largă întindere. În plus. . cerute probabil de consideraţii estetice. întreruperea din loc în loc a unor stâlpi de bază a răpit turnului central pivoţii de rezistenţă. urmaţi în continuare de alţii dreptunghiulari sau stâlpi circulari continuaţi de alţii în L. pe care le-au supus astfel la sarcini adiţionale excesive. a sălii de cinematograf nu aveau suporţi proprii. au existat unii în formă de L. În strada Regală s-a găsit o deplasare a stâlpilor de la primul subsol faţă de cel de la al doilea subsol. ături longitudinale formate din fiare prea subţiri. o solicitare dezavantajoasă a acestora. precum şi a celor de colţ nu s-au luat în considerare momentele dintre grinzi. în direcţia laturei înguste de 4 cm. 3 dintre stâlpii principali au avut şi forme nelogice. Asemenea forme predispun stâlpii la încărcări care nu acţionează centric. deşi tocmai la aceştia momentele au o influenţă mai pronunţată. au anihilat practic cerinţa fundamentală ca orice stâlp principal să constituie un ax compact. precum şi ar. aleatorii. făcându-l vulnerabil. Discontinuitatea. deplasare care a sporit tensiunea în betonul stâlpului inferior până la dublul rezistenţei calculate prin sarcina centrică. Un defect distinct l-a constituit schimbarea formei stâlpilor de la un etaj la altul. S-a omis să se introducă grinzi de rigidizare a construcţiei. cu toate că era necesar. Tribunalul a mai reţinut că la dimensionarea stâlpilor de rezistenţă extremi. S-a adăugat şi faptul că balcoanele suspendate. Pentru stâlpii marginali şi cei de colţ de la etajele superioare s-a ajuns la o dimensionare insuficientă.

au fost achitaţi. s-au înclinat în afară şi s-au prăbuşit în bulevardul Brătianu"! Aşa cum rezulta din raportul de expertiză (citat mai sus). . care demarcau reprizele turnării betonului. sub şocul impulsurilor orizontale extrem de intense.800 de lei. Aceste 2 cauze convergente. ca urmare a deficienţelor de proiectare şi construcţie ale blocului Carlton. instanţa a înţeles să le modereze înclinând către o pedeapsă cuprinsă între 3 luni şi 2 ani de închisoare. ca şi partea din etajele de sus ale blocului şi-au pierdut astfel echilibrul. insuficientă pentru a mai putea susţine partea superioară a clădirii. fundaţiile se găseau foarte aproape de nivelul apei subterane. concentrat şi trimis pe front. infracţiunile de multiplu omor şi rănire săvârşite prin imprudenţă. Au fost şi 2 excepţii: Otto Schattenberg. Sub un alt aspect. Rezistenţa imobilului a devenit astfel. Turnul. expertiza a semnalat şi multiple erori în executarea lucrărilor. potrivit opiniei experţilor. Tribunalul a reţinut în sarcina principalilor inculpaţi.În fine.300. însărcinat cu gestionarea şi aprovizionarea şantierului cu materiale şi personal. N. Scurgerea timpului şi evenimentele ce s-au succedat au dus la anularea lor. Câteva etaje au căzut pe verticală. înfundându-se în cele inferioare. Cumulul de defecte menţionate a produs. întrerupând continuitatea necesară. pe care l-au supus astfel la sarcini adiţionale excesive. Prăbuşirea blocului nu s-a putut face fără intervenţia fatidică a cutremurului din 9/10 noiembrie 1940. şi arhitectul G. mai întâi desprinderea capetelor de la stâlpii parterului. Cantacuzino. din cauza celor 2 subsoluri. Îndeosebi s-au constatat la unii stâlpi suprafeţe orizontale netede. Hotărârea Tribunalului din 4 decembrie 1944 a fost atacată cu apel de ambele părţi aflate în judecată. Cuantumul despăgubirilor ce s-au imputat constructorilor şi arhitectului au totalizat 83.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful