Poezia 'Aci sosi pe vremuri' de Ion Pillat este o poezie de factura traditionalista, inclusa in volumul 'Pe Arges in sus', aparut

in 1923. Traditionalismul este o miscare literara care pune accentul pe valorile nationale, pe trecut, pe mitologia autohtona, avand in centru lumea rurala si chipul taranului. onceptul de traditionalism include mai multe miscari literare aparute de!a lungul timpului. Prima miscare literara traditionalista s!a format in "urul revistei #emanatorul, propunandu!si sa infatiseze spatiul rural drept unul privilegiat, opunandu!l lumii decadente a orasului. #criitorii care au facut parte din aceasta miscare si!au propus sa prote"eze traditia rurala, specificul national. e!a de!a doua miscare traditionalista s!a format in "urul revistei $iata romanesca, intitulandu!se poporanism. In aceiasi maniera ca si semanatoristii, poporanistii pun accent pe cultivarea traditiei, fara insa a se focaliza pe o singura categorie sociala! cea a taranimii. %e asemenea poporanistii au meritul de a raspandi cultura in randul poporului. e!a de!a treia grupare traditionalista a aparut in "urul revistei &andirea '1921! 19((), intitulandu!se gandirism, o perioada infloritoare in care mem*rii acestei miscari literare si!au propus sa evidentieze inscrierile lor, miturile autohntone, valorile stravechi. %intre cola*oratorii acestei perioade ar putea fi amintiti+ ,ucian -laga, Ion Pillat, $. $oiculescu. Poezia 'Aci sosi pe vremuri' de Ion Pillat apartine directiei traditionaliste prin tema, prin modul de constructie a te.tului, dar si prin registrul stilistic utilizat. Tematica rurala, preferata de traditonalisti, isi su*sumeaza in poezia lui Pillat doua teme de circulatie universala+ iu*irea si timpul. /niversul rural este ales ca topos al concretizarii iu*irii, care se manifesta pe doua planuri temporale+ primul, recuperat prin amintire, apartine trecutului, iar cel de!al doilea, al trairii prezente, repeta e.perienta celui dintai. /niversul rural este particularizat prin utilizarea unor motive specifice. Acestea contureaza imaginea unui spatiu arhaic, ramas parca in impietrire. 0lementul central al acestui topos este 'casa cu pridvor', a carei poarta este prinsa cu zavor, iar hornul a incetat demult sa mai fumege. Panza de paian"en ilustreaza motivul trecerii timpului si al uitarii. asa este plasata in centrul unui univers din care fac parte codrul, lanurile de secara, campia. #atul e situat parca in afara acestui cadru, in departare, singurul element pe care!l desemneaza 'auditiv) fiind clopotul din turnul vechi. Povestea de dragoste se desfasoara su* semnul ocrotitor al noptii si al lunii, motiv romantic revalorizat in cheie traditionalista. Plopii care stra"uiesc drumul reprezinta tot un motiv romantic asociat temei timpului, cu semnificatii care vizeaza melancolia, asteptarea. Poezia lui Ion Pillat pastreaza structura clasica. ompozitional, poezia este alcatuita din distuhuri si un vers final, li*er, avand rol de laitmotiv al poeziei, care sugereaza si indepartarea de modelul clasic. Te.tul are trei parti organizate simetric. Prima parte configureaza imaginea iu*irii de odinioara, fiind alcatuita din doua secvente. ea dintai secventa, corespunzatoare primelor trei distihuri, contureaza in imagini

zeita poeziei epice in mitologia greaca. %etaliile descrierii fi. *unica e *atrana. epitetul avand valoare anticipativa.. are rolul de a schim*a registrul si de a introduce tema timpului ca o*iect al meditatiei lirice. 2alliope. viata universala inainteaza netul*urata.'). din care co*oara o tanara im*racata dupa moda timpului. dar mai ales pe . dar si un spatiu privilegiat in care se poate savarsi misterul nuntii.perienta trecutului. amintirea va reactualiza e. A doua parte a poeziei reitereaza simetric e. #cenariul povestii de iu*ire este construit in maniera romantica+ perechea de indragostiti se afla intr!un decor nocturn. dar tu nu!l poti uita' sunt singurele semne ale unei realitati. si vi acuma tu. hiar daca isi imagineaza ca prin iu*ire vor primi dreptul la nemurire ''%ar ei in clipa asta simteau ca!o sa ramana.' Accentul cade nu atat pe descrierea scenariului de iu*ire. care e o imagine a realitatii din trecut. 5egretul si amintirea! 'caci trupul tau te uita. cuprinde scenariul istoriei de iu*ire a *unicilor. alcatuita din sapte distihuri..presii si emotii livresti.perienta trecutului. poarta cu zavor.. iar elementele ei sunt marcate de im*atranire. de mult apuse. ce poarta un nume mitologic. chiar si distanta temporala se relativizeaza.. Intalnirea tinerilor indragostiti de alta data respecta un ceremonial+ '*univul asteapta sosirea *erlinei'. #e creeaza imprezia ca natura este solidara cu omul. luminat de luna si isi traieste momentul de e. %iferentele sunt doar de nuanta. sugerand ca. peste timp.. indragostitii devin si ei victime ale trecerii timpului+ '%emult e mort *unicul. 1editatia se realizeaza prin imagini puse in paralel+ intre portet. Alcatuita din doua distihuri. 3inalul secventei se centreaza pe imaginea auditiva a *atailor clopotului. aceasta parte mediana surprinde in paralel imaginea perisa*ilitatii trupului. pridvor. idee sustinuta de paralelismul din versul 'ca ieri sosi *unica. 1otivul central il constituie casa amintirii. ' e straniu lucru+vremea4'.eaza imaginea unei case traditionale+ cu o*loane.'.taz prin impartasirea de e. Poarta la care 'paian"eni za*relira.. care anunta in fapt trecerea implaca*ila a timpului+ prin moarte sau prin iu*ire. si 'fata ta' fin prezent se aseaza *ariera timpului. In aceasta parte este dezvoltata tema timpului trecator. poezia devine mi"loc de cunoastere si de recunoastere a propriilor trairi interioare. care are rolul de a face legatura dintre trecut si prezent. pe cea a perenitatii amintirii. Partea a doua. 0.clamatia initiala. Trairea si manifestarea ei sunt rafinate astfel cultural. si respectiv. este o meditatie pe tema trecerii timpului si a uniformizarii destinelor umane. cu panza lor fina si hornul nefolosit 'sunt repere ce sim*olizeaza curgerea timpului.descriptive decorul povestii de dragoste. intocmai ca si fiinta trecatoare+ 'in drumul lor spre zare im*atranira plopii' A doua secventa a primei parti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful