CAPITOLUL IV TRATATUL – IZVOR PRINCIPAL DE DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC În doctrina juridică apar definiţii variate ale tratatului de drept

internaţional public, definiţii care au ca dominantă însuşirea de a concretiza un acord de voinţă al statelor participante la raport. Prin aceste tratate se produc efecte juridice participanţilor la tratat în relaţiile reciproce. Din analiza definiţiei se pot desprinde cel puţin două sensuri ale noţiunii de tratat  în sens larg, prin tratat se înţelege orice acord de voinţă realizat între membrii comunităţii internaţionale!  în sens restrâns, tratatul se defineşte prin procedura folosită pentru înc"eierea lui ignorând conţinutul acestuia. # definiţie legală a tratatului o găsim în $onvenţia privind dreptul tratatului înc"eiată între state, semnată la %iena în &'('. Însă, această definiţie este restrânsă ca sferă de aplicare. Potrivit $onvenţiei, tratatul este un acord internaţional înc"eiat între state în formă scrisă, guvernat de dreptul internaţional şi este consemnat într)un singur sau mai multe instrumente cone*e. IV.1. Trăsăturile tratatului:  tratatele se înc"eie în formă scrisă, deşi în practica vieţii internaţionale sunt şi tratate înc"eiate în formă orală, însă mai rar.  tratatele se înc"eie numai între state, deşi în practică e*istă tratate înc"eiate şi cu alte subiecte de drept internaţional!  tratatul este guvernat numai de normele dreptului internaţional în ceea ce priveşte înc"eierea lui, efectele lui, încetarea valabilităţii sale sau interpretarea tratatului!  tratatul poate să apară sub forma unui singur instrument juridic sau să fie constituit din instrumente multiple, cone*e tratatului propriu)zis!  tratatul poartă denumiri variate tratat, convenţie, pact, statut, cartă, +modus vivendi,, dar indiferent de denumire aceste acte internaţionale sunt obligatorii având aceeaşi valoare juridică. De aceea, încălcarea sau violarea dispoziţiilor angajează răspunderea celui vinovat!  tratatul prezintă anumite particularităţi faţă de alte acte internaţionale!
1

şi în primul rând drepturi şi obligaţii

Ele$e%tele tratatului i%ter%a&i"%al: 2 .2. după calitatea părţilor participante 2 ) tratate înc"eiate numai între state! ) tratate înc"eiate între state şi organizaţii internaţionale! ) tratate înc"eiate numai între organizaţii. după forma de prezentare tratate clasice supuse ratificării! tratate înc"eiate în formă simplificată ce nu sunt supuse ratificării.. care permit aderarea! ) tratate înc"ise.. &. mişcări de eliberare. după numărul părţilor participante 0 ) tratate bilaterale! ) tratate multilaterale. care nu permit aderarea. organizaţii internaţionale. este considerat tratat numai acel acord realizat între subiectele dreptului internaţional public -state. IV. Clasi i!area tratatel"r: & &. 5ratatele simplificate se înc"eie între miniştri sau agenţi diplomatici. 1. /n astfel de act se realizează ca un document de drept internaţional privat!  un tratat cade sub incidenţa normelor de drept internaţional public scrise şi nu sub incidenţa dreptului intern!  orice tratat produce efecte numai între părţile contractante -inter partes. 3. după obiectul lor 3 ) tratate politice! ) tratate economice! ( ) tratate ştiinţifice! 4 ) tratate militare. /n act înc"eiat între un stat şi o persoană juridică nu poate avea valoarea unui tratat. 2. după durata valabilităţii ) tratate cu termen! ) tratate fără termen.#. IV. după posibilităţile de aderare 1 ) tratate desc"ise. (.

5ratatul fiind ilicit. În acest caz. tratatul înc"eiat este nul. Dolul sau coruperea pot fi invocate pentru a se pune capăt valabilităţii în întregime. statul al cărui reprezentant a fost corupt poate invoca acest viciu pentru a fi dezlegat de înc"eierea tratatului.. 8ctele de violenţă pot fi atentat la persoana fizică sau calomnie. 7unt lovite de nulitate tratatele internaţionale care sunt contrare normelor imperative e*istente în momentul înc"eierii lor sau cele care au apărut după acest moment. 7e mai adaugă la aceste vicii constrângerea e*ercitată asupra reprezentantului unui stat prin acte sau ameninţări îndreptate împotriva lui. $alităţile consimţământului sunt să fie liber e*primat şi să fie neviciat. 6roarea este reprezentarea greşită asupra conte*tului în care se înc"eie tratatele. acestea fiind capacitatea. 3 . $onsimţământul -voinţa juridică. dolul. În funcţie de gradul de afectare a tratatului victima dolului poate cere nulitatea totală sau poate menţine parţial tratatul.Pentru valabilitate se cer întrunite anumite condiţii de fond şi de formă. %alabilitatea contractului atârnă de întrunirea unor elemente principale şi accesorii. 6lementele esenţiale sunt părţile contractante. constrângerea. obiectul. 6roarea poate fi invocată dacă e determinantă pentru înc"eierea tratatului şi trebuie să fie esenţială pentru consimţământul părţilor. consimţământul. obiectul. $onvenţia privind dreptul tratatelor înc"eiate între state mai prevede faptul că consimţământul unui stat a fost e*primat cu violarea unei dispoziţii a dreptului intern şi nu poate fi invocat pentru invalidarea tratatului. Dolul reprezintă conduita frauduloasă prin care se urmăreşte determinarea altei părţi să)şi dea consimţământul pentru înc"eierea tratatului. cauza. $onstrângerea e*ercitată asupra unui stat prin ameninţare cu forţa este alt viciu şi tratatul este nul dacă se înc"eie. coruperea reprezentantului unui stat şi sunt prevăzute de $onvenţia de la %iena din &'('. este esenţa tratatului internaţional şi e*primă acordul de voinţă al statelor asupra reglementărilor tratate. $oruperea reprezintă coruperea unui stat pentru a accepta înc"eierea tratatului în anumite condiţii. consimţământul lor. # eroare de formă nu afectează înc"eierea tratatului sau valabilitatea lui. %iciile de consimţământ sunt eroarea. $ondiţiile de fond sunt cele valabile pentru actele juridice în general. cauza -licită şi morală.

nu devin ilicite. numai în situaţii e*cepţionale când tratatul prevede să fie îndeplinite anumite condiţii de formă. IV. 6lementele accesorii sunt cele care fără a avea caractere esenţiale sunt prezente pentru că legea le impune sau pentru că părţile au convenit asupra lor.$ât priveşte actele îndeplinite pe baza unui tratat lovit de nulitate. obiectul tratatului trebuie să fie licit şi realizabil material şi juridic. prin înc"eierea tratatului înţelegem un ansamblu de proceduri prin care se elaborează şi apare tratatul. ale agenţilor statelor. ("'alită&i: 5ermenul este un eveniment viitor şi sigur de care trebuie legată realizarea în fapt a tratatului. $ondiţia este un eveniment viitor şi nesigur de care legea leagă anumite efecte juridice. *%!+eierea tratatului i%ter%a&i"%al În sens larg.). reprezintă actul unilateral prin care un stat desemnează persoana împuternicită să negocieze şi să înc"eie un tratat. $onvenţia de la %iena stabileşte. C"%'i&ii 'e "r$ă: 9orma ca şi în dreptul intern este lăsată la latitudinea părţilor. oricare parte poate cere celeilalte să stabilească. 8u capacitatea de a înc"eia astfel de tratate numai subiectele dreptului internaţional public. Poate să apară numai dacă statele participante cad de acord asupra acestei modalităţi. 7unt scutiţi de +depline puteri."rarea te-tului tratatului se realizează în cadrul negocierilor care se poartă între reprezentanţii statelor ce înc"eie acel tratat. în relaţiile lor reciproce. ) în caz de anulare a tratatului. situaţia care ar fi e*istat. Procedura de elaborare şi înc"eiere constă în elaborarea te*tului! autentificarea te*tului! e*primarea conţinutului şi consimţământului părţilor contractante. Ela. dacă actele nu ar fi fost încălcate! ) actele îndeplinite cu bună credinţă înainte de invocarea nulităţii. Începerea negocierilor este marcată de obicei prin verificarea +deplinelor puteri. $auza trebuie să fie justificată de realităţile unui domeniu şi trebuie să fie licită şi morală. şefii statelor! 4 . :oţiunea de +depline puteri.

$a structură tratatul este un document comple* şi cuprinde trei părţi o parte introductivă -preambulul. aderarea la tratatul internaţional după înc"eierea tratatului sau intrarea sa în vigoare! 3. Pentru 5 .! dispozitivul -corpul propriu)zis. IV. caz în care consimţământul se e*primă imediat fără a se recurge la alte proceduri! 0. $onvenţia de la %iena din &'(' precizează că +un tratat intră în vigoare la data şi după modalităţile stabilite în tratat prin acordul părţilor. motivele.ri$area !"%si$&ă$/%tului unui stat de a fi legat de un tratat poate fi realizat pe mai multe căi &. privită ca un act intern al statului respectiv. prin semnarea lui definitivă. Aute%ti i!area te-tului se face prin semnarea provizorie sau definitivă de către agenţii care l)au negociat. acestea fiind proceduri ec"ivalente ratificării. în care sunt cuprinse articolele. prin ratificarea tratatului internaţional. semnăturile. în care apar părţile. dar care au o metodologie mult mai simplificată! 2.- şefii guvernelor! miniştrii de e*terne! şefii misiunilor diplomatice! şeful delegaţiei care participă la o conferinţă internaţională pentru negocierea unui tratat. anumite ane*e. %aloarea semnăturilor depinde de mandatul primit de agenţi. Dacă au semnat numai provizoriu. ce presupune semnarea definitivă în prealabil! 1. părţile îşi rezervă posibilitatea de a revedea te*tul . sau prin parafarea tratatelor. 7emnătura provizorie se face numai prin procedura +ad referendum.! clauzele finale . scopul tratatului.. acesta va intra în vigoare atunci când va fi e*primat consimţământul pentru poate părţile contractante. prin aprobarea sau acceptarea tratatului.. E-.de regulă sunt arătate modalităţile de intrare în vigoare. Dacă un tratat nu cuprinde precizări cu privire la data intrării în vigoare. intrarea în vigoare când tratatul îşi produce efectele. obiectul.. I%trarea 1% 2i3"are I%trarea 1% 2i3"are a tratatului este foarte importantă pentru că marc"ează momentul din care tratatul îşi produce efectele.0.

stabilirea acestui moment este necesară cercetarea împrejurărilor în care a fost înc"eiat tratatul sau trebuie verificate +deplinele puteri. deşi 6 . ale agenţilor care l)au negociat. În concluzie.atificarea este un act de suveranitate a statului. deci numai a unui anumit titlu sau anumite capitole. de aceea multe tratate. 8ceastă modalitate este condiţionată însă de admiterea ei de către acel tratat sau de admiterea ei de către părţi printr)un alt mod. reprezintă intrarea sa în vigoare dacă aşa prevede tratatul! ) sc"imbul sau depunerea instrumentelor de ratificare este modul de intrare în vigoare cel mai frecvent întâlnit! calea aprobării sau acceptării! aderarea la tratat. . =a baza sa stau câteva reguli ) sunt supuse ratificării tratatele care au importanţă sporită. Practica internaţională nu cunoaşte un termen până la care părţile contractante trebuie să ratifice un tratat. înainte de intrarea în vigoare. De e*emplu $onvenţia cu privire la ratificarea rapidă a unui accident nuclear conţine o parte în care se prevede că un stat care participă la această $onvenţie poate să declare că va aplica un titlu provizoriu c"iar până la intrarea în vigoare a acestuia.atificarea sau aderarea parţială este posibilă însă numai dacă e acceptată de celelalte părţi contractante sau dacă e prevăzută de tratat în mod clar! ) admite şi aplicarea provizorie a unui tratat internaţional sau a unei părţi din tratat.! ) sc"imbul instrumentelor care constituie tratatul internaţional. în mod definitiv şi deplin tratatul internaţional intră în vigoare prin ) semnarea definitivă a tratatului < este momentul de intrare în vigoare dacă aşa prevede te*tul sau dacă a fost prevăzută pe altă cale indicată în +deplinele puteri. Rati i!area este o instituţie de drept intern al statelor care presupune aprobarea dată unui tratat de către organele interne competente pentru angajarea internaţională a statelor. $onvenţia de la %iena din &'(' include unele precizări în plus privind intrarea în vigoare a tratatului ) admite ratificarea sau aderarea parţială a unui stat la un tratat. datorită obiectului şi scopului lor! ) dorinţa statelor contractante de a evita controversele privind agenţii care au negociat şi semnat tratatul! ) ratificarea unui tratat de către un stat dă forţă juridică tratatului respectiv pentru organele sale. .

după cum tratatele pot fi bilaterale sau. de regulă. cele mai multe. în clauzele lor finale. 7 .:. iar cele multilaterale intră în vigoare din momentul când este depus un anumit număr de instrumente de ratificare la depozitarul lor. A!!e. statul care l)a rectificat are uza de aceste posibilităţi pe calea rezervei. $ât priveşte aderarea sau accesiunea acestea trebuie privite ca un act unilateral al unui stat prin care el îşi e*primă dorinţa şi consimţământul de a deveni parte la tratatul pe care nu l)a semnat.?. care. 6*istă tratate care condiţionează intrarea în vigoare de depunerea a două sau mai multe instrumente de ratificare. sau #.area sunt proceduri simplificate de ratificare pentru că între ratificare şi acceptare deosebirile nu sunt de fond. câte instrumente trebuie depuse pentru ca tratatul să intre în vigoare. De la regula după care ratificarea nu e condiţionată în timp fac e*cepţie acordurile sau convenţiile înc"eiate în cadrul unor organizaţii ca #. 8lte tratate multilaterale condiţionează intrarea în vigoare de scurgerea unui anumit termen de la depunerea unui anumit număr de instrumente de ratificare. ci numai de formă.! 5ratatele multilaterale prevăd.tarea sau a. el poate în perioada dintre momentul ratificării şi intrarea în vigoare.>.au fost înc"eiate şi autentificate. -#rganizaţia internaţională a muncii. nu au intrat în vigoare pentru că n)au fost ratificate de părţile contractante. În general. impun ratificarea într)un anumit termen.r". Depozitarul poate fi  statul pe teritoriul căruia a fost semnat tratatul!  un grup de state!  secretariatul sau secretarul general al #. . -#rganizaţia mondială a sănătăţii./. printre altele. acceptarea se face de către @uvernul statelor părţi la tratat. multilaterale. 5ratatele bilaterale intră în vigoare din momentul sc"imbului instrumentelor celor două părţi. dacă nu se prevede că se pot ratifica şi fragmente! ) ) ratificarea să se facă fără condiţii -dacă statul care ratifică are unele obiecţii.7.! două obligaţii să nu retragă ratificarea şi să nu săvârşească acte contrare obiectivului şi scopului tratatului ratificat! ) momentul intrării în vigoare este diferit.>. iar alte tratate prevăd că intră în vigoare numai după ce s)au depus toate instrumentele de ratificare.atificarea trebuie să respecte anumite reguli ce vizează conţinutul tratatului ratificat şi care sunt conturate în documentele internaţionale ) ratificarea să vizeze întreg tratatul.

asigurând respectarea principiului forţei obligatorii a acestora! interpretarea se realizează de organele competente! scopul şi stabilirea neclarităţilor şi a conţinutului acelor dispoziţii imprecise. ?nterpretarea se impune din motive clare asigurarea aplicării corecte a tratatului.4. 8ctele de aderare pot îmbrăca forme variate instrument de aderare. ?ndiferent de forma pe care o îmbracă actul de aderare.. În practica vieţii internaţionale s)a apreciat că într)o asemenea situaţie aderarea e permisă. I%ter. care în articolul &A0 prevede că +statele membre #. dar nici nu interzic aderarea. pentru înregistrarea şi clasarea lor sau pentru înscrierea lor.:.:. tratatele sunt trimise secretariatului #. este consacrată de $onvenţia de la %iena din &'(' şi precizează că orice tratat internaţional trebuie interpretat cu bună credinţă vis)B)vis de conte*tul de împrejurări în care s)a înc"eiat. dar anumite tratate permit aderarea unui număr limitat şi precizat de state sau pot permite aderarea statelor dintr)o anumită categorie. 7unt şi tratate care nu prevăd e*pres nici posibilitatea aderării."%a i'es. $ele mai multe tratate permit aderarea tuturor statelor în mod nedeterminat./.A'erarea odată acceptată produce aceleaşi efecte juridice ca şi ratificarea. $onvenţia de la %iena din &'(' prevede că un stat poate adera la un tratat internaţional dacă tratatul admite acest lucru şi conţine clauza de aderare sau dacă părţile au convenit asupra posibilităţii de aderare sub o altă formă. ca o cerinţă de valabilitate a acestuia./. 8 .egula înregistrării tratatelor a apărut pentru prima dată în 7tatutul 7ocietăţilor :aţiunilor /nite.:. IV. 8plicarea interpretării a dus la conturarea mai multor reguli generale 1. separat de intrarea în vigoare a tratatului s)a pus şi problema înregistrării tratatelor. interpretarea precizând conţinutul clauzelor. în vederea publicării lor. $omunicarea se face de către primul ministru al statului care aderă sau c"iar de către şeful misiunii diplomatice din statul depozitar. . declaraţie de aderare. În secolul nostru.retarea tratatului i%ter%a&i"%al: ?nterpretarea este o operaţiune logico < juridică de descifrare a conţinutului tratatului internaţional într)un mod corect şi complet. Re3ula 5. $onvenţia privind dreptul tratatelor prevede că după intrarea în vigoare. note de aderare./. acesta trebuie comunicat depozitarului tratatului. în caz contrar tratatele nu vor putea fi invocate în faţa organelor #rganizaţiei.:./. fiind reafirmată în $"arta #. au obligaţia de a înregistra tratatele înc"eiate de ele la secretariatul #.

iar clauzele componente ale întregului..8ceastă regulă impune cercetarea e*actă a te*tului tratatului internaţional şi analiza condiţiilor de elaborare şi înc"eiere a tratatului. nu prin prisma realităţilor e*istente în momentul rezolvării unui conflict. capătă semnificaţii.sur' %era&i"%al presupune acordarea unor sensuri ce intră în contradicţie cu te*tul. părţile au vizat sensul specific pentru acel termen. ). +. 2. #biectul tratatului îl reprezintă conduita părţilor şi relaţiile dintre ele. Re3ula se%sului ". $onvenţia de la %iena din &'(' stipulează că. dacă o parte pretinde că un termen nu are sensul obişnuit. în timpul negocierii. 7copul tratatului este motivaţia ce determină înc"eierea tratatului. 6*istă o premisă potrivit căreia nu se admite interpretarea clauzelor ce nu au nevoie de interpretare. articolele şi preambulul. #. 4. mai ales a $urţii ?nternaţionale de Custiţie. atunci această parte trebuie să dovedească că. Re3ula i%ter. $onvenţia de la %iena din &'(' precizează clauza după care interpretarea termenilor trebuie făcută efectiv întregului tratat.retării !""r'"%ate a !lau8el"r tratatului $lauzele oricărui tratat se interpretează unele prin altele. +$onte*t al tratatului.i6%uit 7u8ual9 al ter$e%il"r impune ca interpretarea clauzelor tratatului internaţional să se facă în termeni uzuali.ie!tului 6i s!". ?nterpretarea trebuie să respecte sensul vizat de părţi la data înc"eierii tratatului. scopul şi obiectul tratatului. trebuie să fie atribuită fiecărui cuvânt al tratatului. regula presupune aprecierea profundă a termenilor tratatului. În unele decizii. tratatul fiind un întreg. astfel încât c"iar şi o +tăcere.aţiunea de a fi. Re3ula i%ter.ului . ane*ele . Re3ula se%sului !lar stabileşte că trebuie interpretate doar clauzele ce suferă din punct de vedere al clarităţii. # clauză trebuie interpretată în corelaţie cu celelalte clauze. Re3ula e e!tului util al tratatului presupune ca interpretarea să se facă astfel încât să producă un efect util pentru aplicarea tratatului. organele de arbitraj internaţional menţionează e*pres că orice act juridic trebuie apreciat în lumina dreptului epocii. -omisiune.retării !lau8el"r 1% lu$i%a ". 8ceastă regulă vizează elemente de structură intrinseci ale tratatului internaţional.orice acord care a intervenit între părţi la negocierea şi finalizarea tratatului. dar e*istă şi elemente e*trinseci care vizează orice 9 . fiecare clauză având sensul ce rezultă din întreg tratatul. 8ceastă regulă este des invocată în practica dreptului internaţional public. Re3ula i%ter.us presupune că nu se admite interpretarea tratatului într)un sens care să contrazică obiectul şi scopul tratatului respectiv. 9ace e*cepţie situaţia în care e*istă şi un sens special al unui termen. reprezintă corpul de norme juridice. 0. 7copul interpretării este clarificarea neclarităţilor. . Dea asemenea.retării ter$e%il"r 1%tr:u% se%s a.r".

$ele 4 reguli cunosc o sistematizare având o denumire specifică şi anume reguli codificate. competenţa unui for internaţional. Căi 'e i%ter. >ijloacele complementare sunt lucrări pregătitoare pentru elaborarea tratatului. $onvenţia privind dreptul tratatelor înc"eiate între state şi organizaţii internaţionale guvernamentale înc"eiată la %iena în &'D( contribuie la dezvoltarea dreptului internaţional. $onvenţia de la %iena din &'D( se sprijină pe principiul paralelismului! a preluat mai toate principiile $onvenţiei din &'('! 10 . $alea internă este realizată de organele internaţionale ale statelor părţi şi nu este opozabilă celorlalte părţi la tratat. interpretarea nu ajunge la un rezultat limpede. confirmând caracterul unitar al acestuia. organele juridice ce aplică tratatul pot invoca anumite reguli de drept internaţional public. În practica dreptului internaţional e*istă şi anumite mijloace complementare. convenţii ulterioare intervenite între părţi vizând interpretarea tratatului internaţional. interpretarea tacită rezultă din e*ecutarea concordantă a tratatului de către părţi. =a aceste mijloace se poate recurge pentru confirmarea sensului ce a rezultat din aplicarea regulilor de interpretare şi din clarificarea sensului când. reglementări e*cepţionale. acorduri. $alea internaţională are o forţă deosebită şi presupune că interpretarea este realizată de părţile tratatului. în ciuda efortului depus.documente. 0. $alea internaţională se mai numeşte calea interpretării autentice. 8ceastă cale are două forme a. ?nterpretarea autentică nu se supune contestaţiilor sau revizuirilor. interpretarea e*presă este realizată de către părţi la înc"eierea tratatului pentru evitarea aplicării diferite a tratatului de către părţi! b.retare ?nterpretarea normelor juridice internaţionale se realizează pe mai multe căi &. Dacă cele 4 reguli sunt insuficiente. ea obligând doar statul ce realizează interpretarea. consacrate de practica judiciară interpretarea cea mai puţin anevoioasă este cea care se face mereu în favoarea debitorului! o clauză neclară trebuie interpretată împotriva părţii ce a impus)o! interpretarea intrinsecă a acelor cauze ce vizează limitarea suveranităţii statului. care se pot aplica relaţiilor dintre părţi. 8cestora li se adaugă reguli necodificate.

:orma cutumiară presupune participarea largă şi reprezentativă a statelor la formarea normei cutumiare. 1D. #poziţia e*presă a unui stat în cursul creării unei norme cutumiare o face inaplicabilă faţă de acel stat. 8utorii de specialitate cred că pentru crearea unei norme cutumiare este necesară participarea unui număr mare de state. ci îl confirmă printr)un act propriu de confirmare -confirmarea formală a tratatului. de a participa la ele prin aderare! dacă e*istă anumite reguli speciale ce vizează acest tip de tratat internaţional. $utuma presupune unele premise să e*iste o practică generală! caracterul repetat al acestei practici! forţa juridică. 11 . ele sunt cuprinse c"iar în statutul organizaţiilor respective! o regulă specială este delegaţii unei organizaţii internaţionale nu trebuie să prezinte depline puteri! o organizaţie nu ratifică tratatul. considerată a fi o regulă de conduită obligatorie. - - - - - - $utuma < izvor de drept internaţional public $utuma este o practică generală îndelungată şi repetată a statelor. dar e*istă şi în practica judiciară. @eneralitatea cutumei este consacrată e*pres de $urtea ?nternaţională de Custiţie. 2 consacră principiul neretroactivităţii tratatului internaţional! evidenţiază capacitatea unei organizaţii de a înc"eia tratate internaţionale. & se aplică numai tratatelor scrise! art. prin art.! organizaţiile au dreptul de a face rezerve la tratatul la care participă! o organizaţie nu poate invoca regulile sale din statut pentru justificarea neîndeplinirii clauzelor din tratat. # normă cutumiară se formează şi)şi produce efectele pentru statele care o acceptă ca atare.- marc"ează e*tinderea dreptului tratatelor şi asupra organizaţiilor internaţionale cu caracter guvernamental! evidenţiază deosebirile dintre state şi organizaţii în privinţa personalităţii lor juridice internaţionale! art.

6numeraţi trăsăturile tratatului. 1.Într)o speţă dintre 8nglia şi :orvegia. În ce constă procedura de elaborare şi înc"eiere a tratatuluiF (. $are sunt elementele esenţiale ale tratatuluiF 3. Definiţi tratul din prisma $onvenţiei de la %iena din &'('. $urtea ?nternaţională de Custiţie specifică conflictul pescarilor norvegieni < regula celor &A mile -&. După natura obiectului cum pot fi clasificate tratateleF 2. $e este ratificareaF 12 .4 Em. nu se aplică :orvegiei pentru că s)a opus constant orice încercare de a se impune această normă cutumiară pe coasta norvegiană. 0. Teste 'e aut"e2aluare: &.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful