Teoria personalităţii la Abraham Maslow

A. Maslow este tot un reprezentant al psihologiei umaniste. A criticat atât behaviorismul, cât şi psihanaliza, mai ales concepţia lui Freud. Studiind numai ceea ce era mai rău n om !nevrozele şi psihozele" psihologia aparţinând acestor şcoli a ignorat toate stările a#ective bene#ice cum ar #i$ #ericirea, mulţumirea, satis#acţia sau pacea spiritului. Maslow spunea$ %studiul unor specimene handicapate, imature, bolnave poate conduce doar la o psihologie handicapată&. 'a arată că psihologii au subestimat natura umană neluând n considerare e(emplarele cele mai creative, mai mature şi mai sănătoase. Studiul celor mai reprezentative personalităţi ale speciei umane reprezintă trăsătura distinctivă cea mai pregnantă a teoriei personalităţii la Maslow. )acă vrei să studiezi cât de repede aleargă un om trebuie să*i studiezi pe cei mai buni alergători, nu pe cei mediocri, pentru a determina nivelul cel mai nalt al potenţialului uman. +eoria personalităţii la Maslow este de #apt o teorie a motivaţiei. 'l a studiat biogra#iile unor personalităţi marcante şi a a,uns la concluzia că oamenii posedă n interiorul lor nişte tendinţe
i n s t i n c t i v e spre creştere, dezvoltare şi autoactualizare, mai precis spre valori#icarea propriilor di sponi bilită ţi.

Motivaţie şi personalitate: Ierarhia trebuinţelor
Maslow a#irmă că omul poseda un număr de t r e b u i n ţ e nnăscute care activează şi direcţionează comportamentul subiectului. +rebuinţele au un caracter instinctiv. -omportamentele puse n a c ţ i u n e pentru a satis#ace respectivele trebuinţe au un caracter dobândit şi variază de la un i n d i v i d la altul. Aceste trebuinţe universale sunt organizate ierarhic. . trebuinţă de nivel superior nu este activată pană cănd nu sunt satis#ăcute trebuinţele de nivel in#erior !să #ie satis#ăcute măcar parţial". Ast#el, de pildă, o persoană #lămândă sau ameninţată nu va simţi nevoia de apartenenţă sau de dragoste. -ând nevoia de apartenenţă sau cea de dragoste sunt satis#ăcute, omul poate simţi nevoia de stimă şi respect, iar dacă şi acestea sunt satis#ăcute, va #ii pusă n #uncţiune nevoia de atitoactualizare. +rebuinţă de actualizare +rebuinţă de stimă$ de la sine nsuşi şi de la alţii +rebuinţe de apartenenţă şi dragoste +rebuinţe de securitate siguranţă, ordine, stabilitate. +rebuinţe #iziologice$ hrană, apă, se(. .amenii nu sunt motivaţi de toate aceste trebuinţe n acelaşi timp, doar o singură trebuinţă #iind dominantă. )e pildă, o #emeie de a#aceri nu va mai #i dominată de trebuinţe #iziologice, ci va căuta stima şi auto* actualizarea. -u toate acestea ierarhia trebuinţelor poate #i răsturnată$ ast#el, dacă se produce o recesiune economică şi persoana şi pierde serviciul şi si cheltuieşte economiile, trebuinţele #iziologice revin pe primul loc. +rebuinţele cu poziţie in#erioară n ierarhie sunt mai puternice.

Caracteristicile trebuinţelor:
/+rebuinţele superioare apar mai târziu n cursul evoluţiei speciei0 toate #iinţele vii au nevoie de hrană şi apă, dar, numai omul are nevoie de autoactualizare, de a şti, de a nţelege. -u cât o trebuinţă este mai nalta, cu atât ea este mai umană. /+rebuinţele superioare apar mai târziu n evoluţia individului$ trebuinţele biologice apar n copilărie, cele de apartenenţă şi stimă, n adolescenţă, iar cele de autoactualizare, la mi,locul v i e ţ i i . /-u cât trebuinţele sunt mai sus n ierarhie, cu atât mai puţin importante sunt pentru supravieţuire, satis#acerea lor putând să #ie amânată. 1esatis#acerea unor trebuinţe superioare nu produce o criză atât de

de pildă. II Trebuinţele de securitate Maslow este de părere că trebuinţele de securitate au o importanţă deosebită pentru copii şi pentru adulţii nevrotici. Ast#el. 'le implică$ nevoia de siguranţă. şi implică ni şte comportamente mai so#isticate decăt cele orientate n di r e cţ i a I. /Satis#acerea trebuinţelor superioare implică. / )eşi sunt mai puţin necesare pentru supravieţuire. un loc de muncă sigur unuia care presupune aventura. Maslow subliniază că deşi oamenii normali şi*au satis#ăcut aceste trebuinţe. dar numai n limitele unor situaţii cărora acesta le poate #ace #aţă.puternică aşa cum se ntâmplă n cazul nesatis#acerii trebuinţelor in#erioare. Ma. )in acest motiv trebuinţele in#erioare sunt numite de Maslow „trebuinţe de deficit". Sunt cele mai puternice trebuinţe şi sunt capabile să blocheze total mani#estarea celorlalte trebuinţe. /Satis#acerea trebuinţelor superioare are nevoie de ndeplinirea mai multor precondiţii comple(e. Subiecţii normali si*au satis#ăcut bine aceste trebuinţe.9. pentru trebuinţa de autoactualizare este necesară o mai mare libertate de e(presie. ordinea haosului. nainte ca o altă trebuinţă din ierarhie să*şi #acă simţită prezenţă. n general la creşterea e # i c i e n ţ e i biologice a persoanei. la normali. n proporţie de 564. nevoia de securitate nu are un caracter compulsiv.: . structurare. Ast#el. t r e b u i n ţ e l e superioare c o n t r i b u i e la rândul lor la supravieţuire şi dezvoltare. Maslow vorbeşte despre aşa*numita satis#acere parţială. stabilitate. ei mai au totuşi nevoie de un anumit grad de s e cu ri ta te . . cele de securitate.a #el.oritatea oamenilor pre#eră prediciibilul necunoscutului. protecţie. politice. )ar. Ast#el. apă. ci şi psihologic. de asemenea. cele de dragoste şi apartenenţă 364. somn şi se(. . 1evroticul are tendinţa compulsivă de a evita noul şi şi organizează e(istenţa ast#el ncăt ea să #ie cât mai predictibilă !se conduce după rutine rigide". Trebuinţe de apartenenţ şi dragoste Acestea pot #i satis#ăcute n mai multe moduri$ prin relaţii a#ectuoase cu alţi oameni n . cele de stimă 764 şi cele de autoactualizare n proporţie de 864. de pildă. -opilului trebuie să i se & acorde libertate. trebuinţa de autoactualizare pune condiţia ca toate celelalte trebuinţe să #ie satis#ăcute procurării hranei. ordine şi absenţa #ricii şi an(ietăţii. spre deosebire de nevrotici. Trebuinţele fiziologice Sunt trebuinţele de hrană. Maslow subliniază că lipsa structurării mediului ncon. trebuinţă nu trebuie sa #ie total şi pe deplin satis#ăcută.oacă un rol minimal n viaţa omului. Ast#el. /Satis#acerea trebuinţelor superioare este bene#ică nu numai sub aspect biologic.urător produce an(ietate la copii. economice. un adult nevrotic are o mare nevoie de structură şi ordine n mediu pentru că la el nevoia de securitate este ncă dominantă. el dă e(emplul ipotetic al unui individ care şi*a satis#ăcut nevoile #iziologice n proporţie de 234. satis#acerea unor trebuinţe de nivel superior conduce la o viaţă mai lungă. III. trebuinţă care este satis#ăcută nu mai reprezintă o trebuinţă şi . pentru că produce o pace mai pro#undă şi dă un sentiment de mplinire a vieţii. la o mai bună stare de sănătate şi. condiţii e(terne mai bune$ sociale. de pildă. )in acest motiv trebuinţele superioare sunt denumite „trebuinţe de creştere" sau „trebuinţe ale eu- lui". 1. comparativ cu trebuinţele in#erioare.

la rândul lor un caracter nnăscut. Aceştia s*au simţit mult mai bine când au #ost implicaţi n activităţi intelectuale cu caracter provocaţiv. ştiinţi#ică sau politică.mul trebuie sa devină ceea ce poate deveni n plan potenţial. Satis#acerea trebuinţei de autostimă l #ace pe individ să se simtă puternic. . a aptitudinilor şi abilităţilor sale. să aibă o apreciere realistă a puterilor şi slăbiciunilor sale.general. recunoaştere. a arătat că u n i i oameni şi*au riscat viaţa n interesul cunoaşterii0 A" Studiile au arătat că mulţi adulţi sănătoşi şi maturi sunt puternic atraşi de nou şi necunoscut0 7" Maslow a ntâlnit n practica sa clini că mulţi adulţi sănătoşi care su#ereau de p l i c t i s e a l ă datorită e(istenţei lor monotone. după Maslow una din cauzele #undamentale ale dezadaptării n societatea occidentală. Atunci când autostimă lipseşte.at. Argumente n #avoarea e(istenţei acestor trebuinţe$ 8" S t u d i i l e de laborator au arătat că animalele şi e(plorează mediul #ără alt motiv decât curiozitatea0 @" <storia.utorat şi descura. o #emeie care şi c r e ş t e bine c o p i i i şi este m u l ţ u m i t ă de acest lucru este autoactualizată. persoana care nu este autoactualizată va #i neli niştit ă şi nemulţumită. subiectul se simte in#erior. Autoactualizarea poate mbrăca multiple #orme. prieten" sau prin ocuparea unei anumite poziţii ntr*un gnip sau n societate. -hiar dacă celelalte trebuinţe sunt satis#ăcute. prestigiul. dar recunoaşte #aptul că a c t i v i t a t e a se(uală poate #i un mod de e(primarea nevoii de dragoste. I!. )rept rezultat el devine mai competent şi?mai productiv n toate domeniile e(istenţei. Trebuinţele de cunoaştere şi #nţelegere: $ ierarhie secundar Maslow se re#eră şi la un alt set de trebuinţe umane *trebuinţele de cunoaştere şi nţelegere. cat şi din partea celorlalţi. pe care nu le plasează n cadrul piramidei sale. !. statutul şi buna reputaţie trebuie să #ie acordate pe merit. Trebuinţa de autoactualizare Se re#eră la realizarea deplină a tuturor posibilităţilor şi d i s p o n i b i l i t ă ţ i l o r #iinţei umane. <n acelaşi timp. Trebuinţele de sti" <mplica nevoia de respect d i n partea propriei persoane !sentimente de valoare personală". Autoactualizarea presupune ndeplinirea mai multor c on di ţ i i $ libertatea #aţă de restricţiile impuse de cultură sau de sine n s u ş i . Maslow s u bl i ni a #aptul că interesele de cunoaştere ncep să se mani#este spre s#ârşitul vârstei sugarului şi la nceputul copilăriei timpurii. #aptul ca persoana să nu #ie distrasă de satis#acerea trebuinţelor de nivel in#erior. Maslow este de părere că aceste trebuinţe #ormează o ierarhie separată$ nevoia de cunoaştere . 'şecul satis#acerii trebuinţei de dragoste reprezintă. => 1evoia de * autostimă0 * stimă şi respect din partea celorlalţi. prin intermediul relaţiei cu o anumită persoană !iubit. persoana trebuie să se autocimoască bine. sub #orma trebuinţei de statut. #aima etc. Ast#el. trebuie să se bazeze pe aprecierea realistă a propriilor posibilităţi. Maslow nu con#unda iubirea cu se(ul. succes social. valoros şi adecvat. nea. 'l consideră că nevoia de nţelegere şi curiozitatea au. Maslow subliniază că autostimă pentru a #i e#icientă. nu doar realizarea artistică.

Ast#el. n ast#el de cazuri sursa mbolnăvirii psihice este mai puţin e(plicită pentru individ.unge la concluzia că acestea sunt conduse de ceea ce el numea metamotivaţii. Maslow arată că e(istă şi e(cepţii de la ierarhia trebuinţelor$ ast#el. oamenii care s*au dedicat unei cauze cu preţul vieţii şi*au negat trebuinţele #iziologice sau pe cele de securitate. Bersoanele la care #uncţionează metamotivaţii le nu luptă pentru reducerea unor de#icienţe şi nu caută să reducă nişte tensiuni. decât căutarea şi atingerea unor obiective. Frustrarea atingerii metamotivaţii lor produce. !Maslow. scopul lor #iind să*şi mbogăţească e(istenţa. 'l a#irma că persoana autoactualizată nu se străduieşte să obţină ceva ci evoluează. Maslow arată că persoana autoactualizată nu este motivată n sens obişnuit !să reducă o tensiune" ci n direcţia ma(imizării propriului potenţial. . Meta"otivaţiile: <n urma studiului asupra persoanei autoactualizate. Metamotivaţiile reprezintă mai curând moduri de a #i. să crească tensiunea psihică căutând noul şi e(perienţele cu caracter provocativ. este imposibil ca un subiect să devină autoactualizat dacă trebuinţele sale de cunoaştere sau nţelegere nu sunt satis#ăcute. <ntre cele două ierarhii de trebuinţe e(istă o interacţiune reciprocă. ceea ce Maslow numea metapatologia. 8CD5".este mai puternică decât nevoia de a nţelege. Maslow a.

)epresie. viziune simplistă asupra vieţii. atitudine ne#irească. stân. 8 Bierderea orientării.eneală. lipsa de bucurie n viaţă. lipsă de gust. disperare. lipsii de entuziasm. -on#uzie. $ percepere eficient asupra realit ţii. repulsie. . Bersonalitatea autoaclualizata este capabilă să perceapă lumea. egoism <nsecuritate. totalitate. . nevoia de a #i n gardă. A pune responsabilitatea pe seama altora. )epresie. lipsă de predictibilitate. pierderea interesului pentru lume. integritate )ihotomie * +ranscendenţă Fivacitate Enicitate Ber#ecţiune 1ecesitate -ompletitudine*#inalitate Iustiţie . . Bierderea sentimentului individualităţii0 pierderea sentimentului eului propriu.ipsă de speranţă. )ezintegrare +endinţa de a găndi n e(treme !alb*negru". pierderea siguranţei şi predictibilităţii. -omple(itate inutilă. tendinţa de a se baza doar pe sine nsuşi. Sentimentul de determinare totală0 lipsa emoţiilor şi entuziasmului0 senzaţia de gol interior. ne ncredere. Supărare. Metapatologie umane. cinism scepticism Eră. Gobotizare.boseală. nelinişte. Haos.Metapatologia reprezintă diminuarea dezvoltării plenare a potenţialităţilor #iinţei 1evoia de adevăr 9unătate Metamotivaţii Frumuseţe Enitate. Caracteristicile persoanei autoactualizate: Maslow este de părere că p e r s ona l i t ă ţ i l e autoactualizate nu reprezintă mai mult de 84 din populaţie. Bercepţiile lor nu suni d i s t o r s i o n a t e de teamă sau de a n u m i t e nevoi . -aracteristicile acestora sunt$ 8.ipsa de sens. lipsă de umor. <ncompletitudine. ncetarea demersului de orientare spre scop0 lipsă de speranţa. cinism. absenţa legii.rdine Simplitate 9ogăţie interioară. i ncl us i v pe c e il a lţ i oameni n mod clar şi obiectiv. . Fulgaritate. rigiditate. dezgust. comprehensivitate Eşurinţă !lipsă de e#ort" +endinţă ludică Auto*su#icienţă Semni#icaţia 1e ncredere. ncordare.

natural şi nu este bazat pe . Concentrare pe proble"e "ai cur+nd dec+t pe propria persoan . )ersonalitatea autoactualizat se caracterizeaz prin spontaneitate' si"plitate şi naturaleţe. Bersonalităţile autoactualizate consideră că au un sens n vi a ţ ă . Tr irea unor e0perienţe de v+rf !%peaJ e(periences&". Bersonalităţile autoactualizate şi admit punctele tari şi s l ă bi c i uni l e #ără a avea tendinţa de a distorsiona imaginea de sine şi iară tendinţa de a simţi o ruşine şi o culpabilitate e(cesive re#eritoare la eşe curil e şi imper#ecţiunile sale.nesatis#acute.. hotărâtă. Bersonalităţi autoactualizate au momente de e(taz intens. de #ericire. *. d i r e c t . B e r s on a l i t ă ţ i l e autoactualizate nu numai că sunt sănătoase psihic şi pot suporta izolarea de ceilalţi. &e accept pe sine' pe ceilalţi şi natura #n general. pentru actualizarea disponibilităţilor eului.udecăţi şi idei preconcepute. -evoia de inti"itate şi independenţ . 'i sunt pur şi simplu mai autonomi decât ceilalţi oameni şi nu caută cu orice preţ să o b ţ i n ă căldură şi susţinere de la ceilalţi. p r i e t e ni i l e lor sunt mult mai intense şi mai pro#unde decât ale c e l o r l a l ţ i oameni. Maslovv consideră că oamenii iiitoactualizaţi. <n cadrul unor ast#el de e(perienţe ego*ul este depăşit n cadrul unei trăiri de tip transcendent. aceste persoane pot părea la prima vedere mai reci si mai neprietenoase deşi nu aceasta este intenţia lor. . mirare şi entuziasm. sănătoşi psihic sunt capabili să trăiască sentimente de simpatie şi empatie pentru omenire n general. <n timpul e(perienţelor de vâr#. ci chiar mai mult. . )atorită independenţei. 'le vor ii capabile să se entuziasmeze de un răsărit de soare. 'i au atitudinea #ratelui mai mare #aţă de ceilalţi oameni !continuă să*i simpatizeze c hi a r dacă aceştia i dezamăgesc". 1u au pre. %. #ără a #i agresive sau rebele. Bersonalităţile autoactualizate nu se anga. . 'i se bazează mai mult pe ei nş i ş i n satis#acerea trebuinţelor şi nu au o dependenţă e(cesivă #aţade ceilalţi. persoana se consideră puternică. 1. de bucurie e(tremă * e(perienţe asemănătoare cu cele religioase. )rospeţi"ea per"anent a evalu rilor Bersonalităţi autoactualizate au capacitatea de a percepe lumea ncon.ocul de rol social. (. g l o r i e sau putere.ează n activitate p e n t r u bani.urătoare cu prospeţime. 3elaţii interpersonale "ai intense. Bersonalitatea actualizată nu are nevoie să*si ascundă sentimentele şi să pretindă că este altceva decât este. Ast#el de persoane sunt ele nsele. ncrezătoare. pentru dezvoltarea propriilor posibilităţi. de o #loare sau de o sim#onie. 2. o anumită datorie de ndeplinit. ci pentru satis#acerea metatrebuinţelor. ele au o anumită nevoie de izolare şi solitudine decât alţi oameni.a #el ca şi Adler. 'le se dedică unui scop. Frecvent ei au discipoli şi admiratori.. #ără e#ecte psihopatologice. /. Interese sociale . )eşi cercul de prieteni ai oamenilor autoactualizaţi nu este prea larg. -omportamentul personalităţii autoactualizate este d e s c h i s .

cu atăt ea este mai puţin puternică. ceea ce va #râna dezvoltarea viitoare. Sunt spontani.86. de pildă.6. )in acest motiv pare mai comod să ne menţinem acolo unde ne a#lăm. +rebuinţa de autoactualizare ne#iind puternică este uşor inhibată de condiţiile ostile de mediu. <n acelaşi timp el subliniază rolul dragostei acordate copilului cât şi satis#acerii nevoilor de bază n primii doi ani de viaţă pentru a asigura premisele tendinţei spre autoactualizare. cu cât o trebuinţă se situează mai sus n ierarhia trebuinţelor.at. decât să căutăm mereu noi situaţii cu caracter provocaţi v. Subiecţii autoactualizaţi sunt "ai creativi dec+t restul populaţiei' deşi ei nu sunt totdeauna producători de opere artistice sau ştiinţi#ice. En alt motiv pentru care autoactualizarea poate #i blocată este ceea ce numeşte Maslow %comple(ul lui <ona&. )acă trebuinţa de autoactualizarc este nnăscută.7 B e r s o n a l i t ă ţ i l e a u t o a c t u a l i z a t e au şi ele imper#ecţiunile lor. dar n acelaşi timp ne simţim provocaţi de propriile noastre capacităţi. Ast#el. . 5%. 88. i n i a corectă constă. ascunşi. n a acorda copilului libertate n anumite limite. ruşine sau c ul pa bi li t at e . Kn cazul n care copilul este hiperprote. En motiv ar #i că. deschişi şi nu se tem de #aptul că ar putea #ace greşeli sau că ar putea #ace un lucru stupid. pot avea momente de ndoială sau teamă. #le(ibili. ceea ce l va mpiedica să*şi dezvolte noi deprinderi şi abilităţi. 'i sunt dispuşi să asculte şi să nveţe de la oricine şi nu se poartă cu superioritate #aţă de persoanele cu o educaţie mai puţin elevată. după Maslow. Se pare că e(perienţele copilăriei sunt cruciale n inhibarea sau stimularea trebuinţei de autoactualizare. Al treilea motiv pentru care sunt atât de puţine persoane autoactualizate constă n #aptul că. disciplină. se pune problema de ce nu devin toţi oamenii autoactualizaţi. 'i pun n evidenţă inventivitatea şi originalitatea n toate aspectele vieţii lor. autocontrol şi muncă intensă. Maslow dă e(emplul modului n care s e ( * r o l u r i l e din c u l t u r a o c c i d e n t a l ă i n h i b ă tandreţea şi sentimentalismul la băieţi. 3ezistenţa la enculturaţie Bersonalităţi #oarte sănătoase sub aspect psihic. dar şi permisivitatea e(cesivă pot reprezenta #actori nocivi. sunt autonome.. el nu va putea pune n acţiune noi tipuri de comportament. su#iciente lor nsele şi independente. Maslow atrage atenţia că o libertate e(cesivă poate conduce la an(ietate şi insecuritate la copil. 1e temem. )rept rezultat ele pot rezista presiunilor culturale şi sociale care le impun anumite linii de gândire şi comportament. autoactualizarea presupune e#ort.. con#licte sau ncordări. drumul spre autoactualizare presupune mult cura. A renunţa la rutini. Aceasta nseamnă că noi ne temem şi ne ndoim de propriile posibilităţi şi capacităţi.&tructura de caracter de tip de"ocratic' #i accept pe ceilalţi şi nu dau dovada de pre4udec ţi rasiale' religioase sau sociale. ast#el de t r ă i r i . duri. r e p r e z i n t ă e ( c e p ţ i i de la comportamentul lor #iresc !sunt mai puţin #recvente şi au durată mai scurtă decât la personalităţile obişnuite". . -hiar atunci când trebuinţele in#erioare au #ost satis#ăcute. -. 'le nu se răzvrătesc n mod deschis mpotriva ordinii sociale şi normelor culturale. )ar. dar se conduc după regulile lor interioare. Subiecţii pot #i adesea reci. la siguranţă şi la %căile bătătorite 7? presupune un mare act de cura. -ontrolul e(cesiv şi rutina impuse c o p i l u l u i .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful