HUMANITAS

Jurnal
1935-1944
Text îngrijit de GABRIELA OMĂT Prefaţă şi note de LEON VOLOVICI

Dedicăm această ediţie lui Harry Frofll, fără de care Jumalulnu arji pllfllf să apară.
EDITORII

Prefată ,

Nu e deloc sigur că Mihail Sebastian şi-ar fi publicat jurnalul, netransfigurat literar, cum apare astăzi, la peste cincizeci de ani de la moartea scriitorului. Aşa cum mai făcuse la începutul carierei literare, e de presupus că l-ar fi folosit pentru un nou roman de tip confesiv sau, mai curînd, pentru un proiectat eseu-mărturie, menţionat într-o însemnare. E încă un motiv, pentru cel (sau cei) care-I editează postum, să nu depăşească rolul unui regizor tehnic la un spectacol de teatru, adică acela de a face toate pregătirile pentru ca "spectacolul" să ajungă la public, întreg, nealterat, cît mai aproape de spiritul şi intenţiile celui care l-a creat. La nici 28 de ani, cînd începe acest jurnal (februarie 1935), Sebastian se află într-un "ceas greu". Criza fusese declanşată cu un an în urmă de scandalul în jurul romanului De două mii de ani şi al şocantei prefeţe a lui Nae Ionescu, care justifica teologic antisemitismul. Atacurilor de toate nuanţele şi din toate direcţiile, vizînd romanul şi acceptarea prefeţei, Sebastian le-a răspuns într-un eseu magistral, Cum am devenit huligan, încheiat în decembrie 1934. Aici va face, cu obişnuita lui luciditate, şi bilanţul de după catastrofă:
De două mii de ani a fost un act riscat de sinceritate. Pe U1llia lui, rămîne o casă pierdută, un simbol căzut, o mare prietenie săgetată. Puţin scrum, atîta tot. (...) E o numărătoare tristă: nu mai este una deprimantă. Îmi spun fără să bravez pe nimeni şi, mai ales, fără să mă bravez pe mine Însumi, că nu vom plăti vreodată destul de scump dreptul de a fi singuri, fără jumătăţi de amintiri, fără jumătăţi de afecţiuni, fără jumătăţi de adevăruri.

Ziarul Cuvântul ("casa pierdută"), în redacţia căruia lucrase din 1928, fusese suspendat mai înainte, în ianuarie 1934, după asasinarea lui l.G. Duca. Oricum, ţinînd seama de noua orientare politică, progardistă, a directorului (Nae Ionescu), prezenţa sa în redacţie nu ar mai fi fost posibilă. Scriitorul se simte însingurat, cu 5

sentimentul, care se accentuează în anii imediat următori, că acel climat intelectual în care se formase, la Cuvântul şi în gruparea "Criterion", ambele dominate de personalitatea lui Nae Ionescu, începe să se destran1e, erodat de politizarea excesivă şi radicală a mentorului şi, sub influenţa lui covîrşitoare, a cîtorva buni şi străluciţi prieteni. Sebastian fusese, pînă atunci, o prezenţă distinctă şi apreciată în publicistica şi viaţa literară, activ în polemici şi dezbateri de idei, în spaţiul culturii, ca şi în cel politic, mînuind floreta argumentului cu o siguranţă a convingerilor şi gustului sporită de sentimentul că aparţine unui grup solidar de intelectuali şi scriitori care îşi propun să aducă lm suflu nou în viaţa literară românească şi în mişcarea ideilor. Incidentul "prefeţei", cu toate consecinţele sale, a fost numai un prim cutremur şi Sebastian va mai continua în următorii patru-cinci ani să se implice în viaţa literară "ca şi cum nimic nu s-a întîmplat". EI menţine în acelaşi ritm activitatea publicistică la Revista FU/ldaţiilor Regale (unde a fost şi redactor, din 1936 pînă în 1940), la Rampa, Viaja Româ/lească, l'1/1depe/ldallce Roumaine şi altele. In spiritul şi moda vremii, nu puţini scriitori din generaţia lui Sebastian ţin jurnale, cu mai multă sau mai puţină consecvenţă şi convingere. Nici Sebastian nu făcuse pînă atunci excepţie, cochetînd cu jumalul de tip gidian. Acum însă - scriitorul o simte aproape de la început - e vorba de altceva; e mai curînd sentimentul că viaţa lui, traiectoria lui intelectuală au ajuns la un punct critic. Marea în care navighează e plină de stînci primejdioase; un "jurnal de bord" îl poate ajuta să evite naufragiul, iar dacă nu - poate rămîne, pentru cei ce vor veni, mărturia unui eşec care semnifică mult mai mult decît o Înfrîngere individuală. De aici, dorinţa vădită de a nota tot, în ciuda momentelor, nu puţine. de oboseală şi descurajare. Dacă se poate vorbi de un model literar în acest ultim jurnal. el poate fi găsit mai curînd În jurnalul de introspeCţie de tipul celui ţinut de Jules Renard, pe care Sebastian îl comentează entuziasmat în 1936:
Jules Renard este sinceritatea însăşi. lurnalullui consemnează, fără ipocIizie, tot ceea ce o conştiinţă de om poate cunoaşte de-a lungul unei vieţi care nu e totdeauna făcută din eroisme. El ne dezannează prin curajul confesiunii. Puţini oameni au luat vreodată condeiul în mînă pentru a fi atît de necruţători cu ei înşişi. (...) Examenul său intim este fără menajamente. El are curajul vanităţilor lui, curajul invidiilor lui, curajul laşităţilor lui. Le mărtlU1seşte direct, fără a se scuza, cu un fel de cruzime ironică, pe care lllU11aicopiii o au.

Există cîteva niveluri ale jurnalului lui Sebastian, deseori atît de distincte încît însemnările lui ar putea fi împărţite în cîteva "jurnale". E mai întîi un jurnal intim, al stărilor interioare, al expe-

rienţelor sentimentale, al relaţiilor de familie - cu mama şi cei doi fraţi ai lui -, transcrierea unor vise, cîteodată de o transparenţă stupefiantă, numeroase impresii de lectură, multă muzică clasică ascultată cu frenezie la radio sau în sala Ateneului. Este apoi un jurnal de creaţie. Sebastian mai ţinuse şi publicase (în 1929, în Cu\'âll1ul, din nou în 1932, în revista Azi) asemenea notaţii de laborator scriitoricesc, devenite, în literatura dintre cele două războaie, mai cu seamă în Franţa, o adevărată specie literară. Perioada cuprinsă acum în jurnal, de criză şi izolare, este, constatăm, fertilă literar. Sebastian scrie eseul despre corespondenţa lui Proust (ap[lfut în 1939), reface şi publică romanul Accidentul (1940). După succesul piesei Jocul de-a vacanţa (montată în 1938), compune în anii războiului alte două piese de teatllJ care l-au consacrat ca dramaturg (Steaua fără nume şi Ultima oră), traduce şi prelucrează mai multe piese pentru a se putea întreţine. Toate aceste scrieri, ca şi proiectele rămase nefinalizate, capătă în jurnal, în contrapunct, un comentariu paralel, într-o măsură autonom, alcătuit din subtile notaţii privind treptata elaborare a textului literar, mărturii despre pătrunderea unor întîmplări şi situaţii reale, ca şi a unor fiinţe reale, în ţesătura ficţiunii, ilustrări ale modului în care fornla finală a textului e influenţată de datele exterioare sau de părerile prietenilor, exprimate pe parcurs, în repetate lecturi în grup. În zona jurnalului intim se află, la început, şi cel "evreiesc", evoluînd însă, datorită schimbării statutului evreilor, spre o mărturie nu numai a propriilor trăiri şi dileme, ci şi a dranlei evreieşti care se desfăşoară în aceşti ani. După scandalul romanului, Sebastian era, şi în mediile intelectuale evreieşti, "răţuşca cea urîtă", atacat violent pentru apartenenţa sa la grupul de la Cuvântul, aflat din 1933 în derivă politică extremistă. De prin 1937, jurnalul înregistrează efectele discriminării şi marginalizării evreilor. Aceste pasaje devin parcă o continuare firească, mult mai dramatică însă, a frămîntări lor eroului din De două mii de ani. După ce trăise, aproape un deceniu, euforia acceptării şi consacrării în mediul literar românesc, Sebastian a cunoscut apoi şi dureroasa experienţă a respingerii legiferate şi a treptatei ostracizări. EI e cu deosebire sensibil la formele tot mai groteşti de persecuţie, notate cu stăpînită resemnare şi ironie. Cu toate diferenţele, uneori radicale, pe terenul ideilor, Sebastian menţine relaţii amicale cu nu puţini intelectuali evrei, fie că e vorba de liderul şi ideologul sionist A. L. Zissu, fie de comunistul Belu Zilber, fie de scriitorii Felix Aderca sau Cam il Baltazar, readuşi cu toţii, prin forţa noii legislaţii, la situaţia umilitoare pentru ei de a se limita la un spaţiu cultural exclusiv evreiesc, creat în jurul instituţiilor comunitare (Teatrul "Baraşeum", liceul şi colegiul evreiesc etc.).

Jilmalili intelectual şi politic ocupă cel mai mare spaţiu. incluzînd aici ~i notaţiile privitoare la mediile literare şi intelectuale frecventate de Sebastian. în special ,.foaia de temperatură" a relaţiilor cu prieteni apropiaţi: Mircea Eliade, Camil Petrescu, Al. Rosetti, Petru Comamescu. Eugen Ionescu, Antoine Bibescu, Radu Cioculescu. C. Vişoianu, Teodorescu-Branişte - şi a celor din lumea teatrală bucureşteană - regizori. cronicari teatrali, actori ~i tumultuoase actriţe. Relaţii complexe şi sinuoase, marcate nu o dată de tensiuni. decepţii. alteori de expresii tulburătoare de solidaritate fratemă. Publicarea numai a unor fragmente din aceste însemnări poate deveni (cum s-a şi întîmplat uneori) o sursă de deform[tri sau intenţionate mistificări. Ca în cazul multor autori de jurnale de scriitor. şi la Sebastian o apreciere dură despre un prieten apropiat este adesea expresia unei umori de moment, a unei mînii sau frustrări trecătoare. Cît de uşor ne putem înşela (sau, mai grav, putem înşela pe alţii) alegînd, de pildă, CÎteva însemnări depreciative sau zetlemitoare despre Carnii Petrescu. Numai totalitatea referirilor, inclusiv corespondenţa şi numero,L<;elepagini pe care le-a publicat Sebastian despre activitatea literară şi publicistică a lui Camil Petrescu, dă adevărata imagine a unei prietenii de o rară forţă şi longevitate în capricioasa lume literară. Jurnalul mai aduce o mărturie, ~oate surprinzătoare: nici criza teribilă provocată de prefaţa lui Nae Ionescu şi nici chi,tr ,.convertirea gardistă" a lui nu duc la ruperea relaţiilor dintre ei. Are loc, vedem din jurnal. nun1ai o inevitabilă şi netă despărţire pe terenul ideilor politice. Mîhnirea discipolului decepţionat de cel care i-a fost. şi lui. ,.director de conştiinţă" alternează cu irepresibila distanţare ironică, generatoare de situaţii şi replici caragialiene. Poate că neverosimila persistenţă a contactelor cu el şi ceilalţi prieteni ,.convertiţi" (Mircea Eliade. în primul rînd) are o explicaţie afectivă. dar poate e mai curînd vorba de o încăpăţînată convingere că, în ciuda abisului apărut între ei, va mai fi posibilă cîndva refacerea excepţionalei ambianţe intelectuale pluraliste creată de aceiaşi prieteni. în etapa "Criterion". Evoluţia de după război a unora dintre prietenii lui Sebastian (Eliade, Noica, Cioran), felul cum s-au referit ei, peste ani, la relaţia lor cu Sebastian ne îndreptăţesc, cred, să presupunem că, în împrejurări nOlmale. legătura dintre ei s-ar fi restabilit, nu înainte însă ca Sebastian, aşa cum promitea, să facă, elin perspectiva sa, analiza catastrofalei crize politice prin care acei prieteni au trecut. În faţa procesului ele racli 'tllizar politică a prietenilor săi şi a generaţiei sale, "măcinată d(' i<l'olOI'ii" ('unI n t'ază Petru Comarnescu), Sebastian se pOmeJlI' ti' <Il <lOlii ori huncl i 'apal-: ca evreu,

contestat de o ideologie care vede în evreu principalul duşman, şi ca intelectual, rămas, precum Beranger, eroul piesei lui Eugen Ionescu, singur În faţa unor opţiuni totalitare şi colectiviste care Îi contestă dreptul de a exista ca individ. Încă În 1934, la începutul acestui proces, Sebastian scria: "Nu e pentru prima oară cînd mă aflu la mijloc. între mitralierele ideologice ale extremei drepte şi ale extremei stîngi." Refuzul extremelor revine şi În jurnal: "Dar eu? Eu care nu cred nici Într-unii, nici Într-alţii?" Dintre prietenii apropiaţi, Eugen Ionescu a fost, descoperim şi în acest jurnal. mereu alături de Sebastian, amîndoi decişi, fiecare în felul lui. să facă faţă ,.rinocerizării". Despre relaţia lor În aceşti ~U1i,Eugen Ionescu va scrie În 1946: .,Î1 iubemn aşa de mult... Mihail Sebastian Îşi păstrase o minte lucidă şi o omenie autentică ... Era acum un prieten, un frate ... Se maturizase. Devenise grav, profund." Maturizarea era şi un efect al sentimentului tot mai apăsător de izolare şi naufragiu. Jurnalul înregistrează cu precizie acest dureros traseu interior ce poate fi perceput, uneori, de cei foarte apropiaţi: senzaţia că toţi cei din jurul lui s-au înscris pe o altă orbită, Iăsîndu-1 tot mai singur. dar simulÎnd cu toţii nomlalitatea de dinainte. Prietenii obişnuiţi Cll stilul săli epistolar, confesiv dar discret, de o delicată şi sceptică ironie, sînt şocaţi, În răstimpuri, de patetismul unor mesaje. Îi poţi ghici vulnerabilitatea şi sentimentul de paria şi în aceste rînduri scrise dintr-o concentrare militară prietenului CarniI Petrescu:
Vremea trece încet şi viaţa pe care o duc cere nervi mai tari decît ai mei. Am clipe de exasperare, cînd aş vre.a să urlu. ÎntJ'-un fel mă sperie lipsa mea de rezistenţă nervoasă. Ştiu eu ce Îmi rezervă viaţa de aici încolo? (... ) Schimbăi'ile de la Fundaţie mă neliniştesc. Noul secretar literar a fost instalat? Nu-mi fac iluzii asupra şanselor mele acolo, dar, dacă sunt dat afară, aş dori ca cel puţin lucrul să nu se publice în zim'e şi să nu se dea la radio. Mi-m' face rău aici, unde şi aşa, din acest pWlct de vedere, situaţia mea este foarte grea. (Scrisori către CaII/ii Petrescu, II, ed. Florica Ichim Bucureşti, Minerva, 1981.)

Înştiinţarea de concediere, scrisă cu inimitabila politeţe birocratică, nu a întîrziat să vină. O reproduc din substanţiala monografie a Dorinei Grăsoiu (Mihail Sebastian sau ironia ui/ui destin): "Avem onom-ea a vă Încunoştiinţa că, În baza Decretului Lege din 9 august 1940, sunteţi licenţiat din serviciu pe ziua de 7 septembrie a.c., fiind evreu." În anii războiului, În postura inedită de profesor de literatură, ţinea să arate elevilor săi acelaşi chip senin şi discret, atent să-şi

ascundă destrămarea interioară. Iată-1 reflectat în privirea acută a unui elev de 18 ani - viitorul istoric literar Paul Cornea - aşa cum apare într-o sugestivă evocare:
L-am întîmpinat pe Sebastian cu o imensă curiozitate şi speranţă: voiam să ştim, eram flămînzi de adevăr şi nu găseam pe nimeni în jw- să ne arate, cu deget de lLunină, încotro trebuie s-o apucăm. Noul nostru profesor nu apaI1inea oamenilor care te cîştigă de la primul contact. Era de statură potrivită, mai degrabă mărunt după etalonul maIlechinelor de azi. Fizionomia sa gînditoare, cu ochi adînci şi buze senzuale, avea Wl aer copilăresc, reprimat paI'că de o încruntare nefirească: se temea să-~i dezvăluie lumea lăuntrică? Voia să-şi cenzureze printr-o severitate impusă spontaneităţi pe care şi le socotea vulnerabile? Părea lm .. puer senex", un tînăr îmbătrînit precoce, zidit nu atît din elanuri, cît din eşecwi, alcătuit dintr-un aliaj strimiu de prospeţime şi oboseală, de sensibilitate hăituită dar ţinută în f!Îu. N-avea nimic dintr-un învingător, căci îi lipsea aroganţa şi siguranţa de sine, dar nici nu semăna a învins: dincolo de anxietatea privirii frapa în chipul lui o tresărire încremenită de orgoliu, mîndIia încăpăţînată a unui neaIn bătlin. Aşeza între el şi ceilalţi o distaIlţă politicoasă, daI' fenn păzită, încît mi-au trebuit IWli de zile de asediu şi cîteva vizite în casa pe care o locuia în strada Antim, spre a spaI'ge gheaţa. (Arc, 1995.)

Cu deosebire după invadarea Poloniei de către armatele gern1ane şi sovietice, apoi căderea Parisului. jurnalul politic e predominant, . şi la înălţimea gravităţii perioadei. În afara înregistrării evenimentelor, el devine o meditaţie asupra aceloraşi teme care străbat eseul Cllm am deFenit huligan: intelectualii şi politica. tentaţia totalitaristă. condiţia evreului şi dilemele intelectualului evreu. În anii războiului. cînd un deznodămînt tragic era o posibilitate de fiecare zi (primejdia dep0l1ării, a unui pogrom de proporţii), jLUnalul, scris de un om .,care merge, zi de zi, ceas de ceas, cu gîndul morţii lîngă el, în el", capătă o finalitate mai limpede: să adune elementele unei noi cărţi. o esenţială mărturie despre experienţa ultimilor ani, experienţa sa şi a generaţiei lui, a evreilor romfU1i.a societăţii româneşti. Jumalullui Sebastian e în bună măsură un jwnal de scriitor, dar nu şi unul "literar", din categoria celor scrise cu gîndul la viitorii cititori şi calculînd, în consecinţă, efectele. Dimpotrivă, autenticitatea şi sinceritatea gîndului exprimat au mereu prioritate. De aici, însă, şi neîncrederea în jumal, în posibilitatea de a capta semnificaţii şi stări esenţiale nun1ai din consemnarea clipei. În realitate, acuitatea observaţiei zilnice, coerenţa şi adîncimea imrospecţiei au ca rezultat alcătuirea lentă a unei opere în care constructorul se zideşte pe sine, folosind propria viaţă ca unic material de construcţie. Moartea atît 10

de neaşteptau'i şi absurdă - într-un accident, în 29 mai 1945 - a dat acestei ultime creaţii aura unui mesaj din pragul morţii. Jurnalul se încheie la sfîrşitul anului 1944 şi mai înregistrează cîteva luni de la răsturnarea totală a regimului din România, inclusiv prezenţa trupelor sovietice în Bucureşti. Dincolo de satisfacţia încheierii războiului şi gîndul supravieţuirii, Sebastian intuieşte, neliniştit, semnele instalării unor noi forme de represiune, care îl privesc şi pe el direct, dar nu ca evreu de data asta, ci ca individ sub un regim care, de pe acum, începe să-şi creeze instrumentele de exercitare exclusivă a puterii. O dată cu primele senme de m,mipuIare şi m.istificare politică. Sebastian percepe de pe acum începutul noii rinocerizări, de sens opus. prosovietic, care va afecta nu puţini intelectuali, romîni sau evrei. Scurta experienţă în redacţia Româlliei libere ("terorizat[t de conform.ism") este edificatoare: "Imbecilitatea îndoctrinată e mai greu de suportat decît imbecilitatea pură şi simplă." Absurditatea sfîrşitului prematur nu e comparabilă decît cu teribila iron.ie a epilogului "romanului" politic în care Sebastian a fost implicat, post-mortem, ca "personaj". Ultimele pagini ale jurnalului, luminate intermitent de speranţele de după ieşirea din război şi eliberarea de spectrul morţii, înregistrează, în decembrie 1944, şi bucuria reîntîlnirii cu muntele, într-o proiectată excursie la Diham. împreună cu cîţiva prieteni (printre ei, Lucreţiu Pătrăşcanu, Belu Zilber, Lena Constante, Harry Brauner), ajunşi acum protagonişti ai dran1aticelor răsturnări politice din vara acelui an. Peste numai cîţiva ani, prietenii lui se aflau pe b,mca acuzaţilor, în faţa unor anchetatori şi judecători eminamente .,de tip nou". Printre multele ..crime" mărturisite e menţionată şi acea euforică excursie la Diham, devenită acum un element într-un scenariu al "devierilor" şi .,comploturiJor" împotriva noului regim. La numai cîţiva ani de la naufragiul şi al acestui "nou regim". instalat cu forţa după război în România, ultimul mesaj al lui Sebastian iese la lum.ină întocmai cum l-a lăsat scriitorul, integral ::;inedefom1at. Dacă el va găsi acum cititorul receptiv, ar însemna că Mihail Sebastian a intrat, măcar postum, într-o zodie mai norocoasă. justificînd, poate, abia acum optimismul "ultimului cuvînt" al eseului din 1934:
Încredinţez aceste foi unui om tînăr, care le va primi cu bună-credinţă şi le va citi aşa cum ar sta de vorbă cu el însuşi. Nu-I cunosc pe acest tînăr şi nu ştiu unde este. Dar sunt convins că este.

Lucrezi asupra unui manuscris şi CÎnd manuscrisul devine caile îţi dai seama că la apariţia ei au contribuit şi alţi i. uneori în mai mare măsură deCÎt tine. Pe cei care au făcut posibil ca jurnalul lui Mihail Sebastian să devină, cum spune poetul, "carte frumoasă" Îi însemnăm aici, asigurîndu-i de recunoştinţa noastră: - regizorul de film Harry From, iniţiatorul Fundaţiei .,Mihail Sebasti<Ul", cu regretul că neverosimila lui mocu·te l-a Împiedicat să-şi vadă împlinit visul: editarea integrală a .lumalului; cineasta Nitza From, soţia lui. care a preluat cu o putere admirabilă ştafeta Fundaţiei: - familiile celor doi fraţi ai scriitorului. regretaţii Andre Beno Sebastian şi Pierre Hechter. în posesia cărora se află caietele originale ale .lumall/lui: Beatrice ~i Mickaela Sebastian. Dominique ~i Michele Hechter: - intelectualii care au răspuns de îndată Ia iniţiativa creării Fundaţiei şi au acceptat să fie suporterii ei activi: Radu Beligan. Paul Cornea, B. Elvin, Norman Manea ~i Alexandru Mirodan: - avocatul şi editorul locUlCOJ11şa.fost coleg de birou şi prieten cu Sebastian, pentru preţioasele informaţii privind mediul bucureştean al scriitorului; - Anca Teodorescu, care a descifrat şi transcris manuscrisul cu pricepere inegalabilă. şi minunata echipă a Editurii Humanitas, pentru impecabi lui profesionalism şi spiritul de echipă cu care ne-au ajutat să dep{lşim dificultăţile. nu puţine. ivite În pregătirea editiei. În sfîrşit, un cuvînt de sinceră preţuire celor care s-au dedicat ani de zile studierii şi editării operei lui Sebastian: Comelia Ştefănescu. Vicu Mîndra, Dorina Grăsoiu. Anatol Ghermanschi.
GARRIELA
Oi'vlAT

LE01\: VOLOVICI

Menţiuni asupra ediţiei

Prima editare integrală a celor nouă caiete de Juma! păstrate de la Mihail Sebastian. din intervalul 12 februarie 1935-31 decembrie 1944. devine În stÎr~it realitate. Grupul de intelectuali care au constituit Fundatia .. Mihail Sebastian" a reusit În cele din urmă să Învingă retice;ltele familiei de a da manuscrisul publicitătii. În vara lui 1995 Leon Volovici. unul dintre membrii Fundaţiei, aducea În tară şi Încredinţa Editurii Humanitas copia ,.xerox" a celor nouă caiete. atlate. din 1961. În Franţa, În proprietatea fratelui mai mic al autorului, Andrei Benu Sebastian. Proiectul optimist de a se finaliza În circa şase luni transformarea acestui material preţios şi destul de abundent În volum tipărit s-a văzut Întîrziat de cantitatea de muncă pe care a cerut-o descifrarea şi transcrierea textului. apoi stabilirea şi adnotarea lui. Perfect lizibil În regim nomlal, scrisul lui Sebastian devine. În anumite perioade, sub efectul emotiilor, deprimării. anxiet~ltii. răvăşit. greu de Înţeles. cînd nu şi neinteligibil. În aceste conditii, de~i cu răspunderi Împărţite. realizarea ediţiei a solicitat spirit de echipă. cooperare şi asistentă reciprocă susţinute. Întrucît tfiUlscrierea textului s-a făcut, prin forţa Împrejurflfilor. după copia amintită, nu se poate cu totul exclude cîte o lecţiune alterată prin felurite accidente de copiere (comprimarea În rac('()urci a literelor de la cotorul caietului. contrastul slab. neimprimarea chiar, sau ieşirea din cadru a unui cuvînt etc.). E adevărat că s-a depus pînă În ultimul moment efortul ca filele problematice să fie recopiate, aşa Încît. după repetate reprize de .,decriptare", sperăm ca editorul care, mai norocos. se va bucura cîndva de acces nemijlocit la caietele autografe să aibă de operat retuş uri minime. Am consultat cu folos pentru definitivarea prezentei versiuni fragmentele publicate anterior În ţară, după cum urmează: Jur/la! de schi (9 ian. 1937-3 ian. 1938), în Lumea românească, an. U, m. 566,25 dec. 1938. E, după cîte ştim, singurul extras din m,UlU-

înclin a situa aici lacuna. Of. după tonalitatea de notaţie În curs. an XXII. an. Opere alese. românii sub Dej . XII.). Toate aceste demersuri curajoase. 1976 (23). Benu Sebastian folosise. 2. uşor de înţeles interesul extrem cu care lectura textului întreg este aşteptată. nu totdeauna senmalate conform uzanţelor. Este. spre a le expedia în siguranţă peste graniţă.. credea Benu Sebastian. 3-4..alte fragmente.Ceauşescu neştiind ce conţine. Rosetti). Bucureşti.. 1945 (editor probabil AI. Of.Jurnal" .L. filiera diplomatică.. primite la vremea respectivă cu mare interes. de altfel.scrisul editat aici. E. 0 familie care are gustul lamentaţiei. an. Benu Sebastian nu dă nici un indiciu asupra locului afectat de pierderea acelor . în Mihail Sebastian. Din prima tinereţe Sebastian a scris jurnal aproape . 1986 (editor Cornel ia Ştefănescu). 1986 şi . potrivit informaţiilor dintr-un document recent: scrisoarea lui Benu Sebastian. în Caiete critice... intercalat între anii 1937 şi 1938. publicat antum. 25 iunie 1991". şi Of.. în timpul "deturului necesar în Israel".Jurnal". mai rafinată. "Y". mai brutală. I sept. Pagini de jurnal. care practica selecţii atent tematizate. Pagini de jurnal. la serviciile Legaţiei israeliene din Bucureşti". Jurnal de creaţie la "Jocul de-a "acanla" (20 martie 1936-16 octombrie 1936) şi Pagini de jurnal /935 -/937. duminică 1 iunie 1947 (editor V. 24. [aceasta] a permis miracolul să nu-mi fie cerut pînă la plecarea în 1961 şi să-I salvez făcînd apel. către Ioan Comşa. pentru a evita zonele tabu. deci lipsa de "incipit" a filei din 12 februarie 1935. VII (editor Dumitru D. în Rerista literarâ. respectiv II (editor V. prieten comun al fraţilor Sebastian şi.pagini. cu modificări semnificative ale autorului. au fost însă desfigurate de cenzură: aceea. prezenţă frecventă în fi lele jurnalului. de genul "X". cu felurite intervenţii eufemizante în text. de pînă la jumătatea anilor '70. Mîndra). în Rerista de istorie şi teorie literară. din ale căror însenmări e alcătuit colajuJ. 2. Dacă Securitatea nu-i confiscase pînă atunci Jumalul. prin urmare. (Alte fragmente de jurnal publicate antum în CurCÎntul şi ki erau respectiv din 1929 şi 1933. 16. . De aceea am şi considerat interesant să-I reproducem..cîte? . datată "Paris. nr. Sînt acum de făcut cîteva menţiuni şi în legătură cu destinul Jurnalului după moartea lui Mihail Sebastian. în ManuscriptulJ7 nr. li. 1. a anilor '80. ca şi alţii în situaţii similare. secretului bine păstrat asupra informaţiilor de ordin istoric şi politic pe care le cuprinde: .P. 1. Pagini din . voI.. prin persoană interpusă. Panaitescu). asta se datora. La plecarea din ţară. (Personal. sau aceea. Mîndra). 1962.•. oct. Of. în Rnista Fundaţiilor Regale. Documentul semnalează "pierderea a cîtorva pagini" din caiete. an. serie nouă. şi desigur cu ascunderea numelor proprii sub iniţiale nedecodabile.

Gellgis Khan. Sebastian a făcut însemnări.a. Am intenţionat o versiune cu minimă prelucrare (şi alterare) tehnici stă a autenticităţii unei scrieri cu specific prin excelenţă nedefinitivat.nu diminuează prezentei ediţii caracterul de primă versiune integrală a Jurnalului. atent la protocolul textului. în măsura reperării sursei). Leysill.Ortografia numelor proprii respectă desigur reglementările actuale. Kalalsch. Nu ştim dacă în 1934. cum ar fi redarea în cursive a expresiilor în limbi străine. de umezeală. Tobrouk. nesupus artificiului. informînd despre un anumit stadiu al limbii. şi a redactării "dosarului" documentar Cum am derenil huligan. va fi simţit ne~oia să inaugureze un caiet de jurnal. am menţinut şi pentru onomastică altern<U1ţeleortografice Cll relevanţă fonetică. pierderea. Cînd ortografia manieristă a unor nunle proprii nu reprezintă o formă de "semnătură" consacrată . ca un exerciţiu de detaşare. Dar au fost păstrate variante sau alternări ca: Mezeal (pentru Meziad). în nota de la 30 aprilie 1938. sau AlcibiadeslAlcibiadelAlkibiade. semnalată de Sebastian însuşi. În sfîrşit. Ceaikorski. căruia-i punctează întreruperile mai lungi şi reluările. din fericire. pe durata scandalului pe care l-a declanşat romanul De două mii de ani. SvelcO\'ich. aşa cum se prezintă el la ora actuală. dar se poate imagina că. la Paris. accidentul revelat de scrisoarea lui Benu Sebastian . corectarea neabătută a titlurilor şi nunlelor proprii. Kiell'. . Kier. textul a două file total distruse mai tîrziu. Astfel. după consumarea episodului. a caietului cu însemnările din aprilie-octombrie acelaşi an (o dată cu prima versiune a romanului Accidelllul) . întregirea automată a tuturor prescurtări lor (operată în situaţii strict necesare înţelesului).sau. Cincar Markorii!. modelele cultura le. TcheaikOlvsky. Lesen.) In orice caz.\'. în nUU1uscrisul autograf. grafii de tipul Charko. Prin urmare. Ca şi în cazullexicului comun. referitor la modalitatea restituirii filologice a textului sînt de spus. Leon Volovici a procurat acest microfilm care a conservat. traducerea citatelor (care au fost însă controlate şi corectate. dar destul de extinsă a celor nouă caiete a fost făcută cu prilejul aceluiaşi tranzit israelian. în vara lui 1937. SillgaporelSingaporiSingapur.continuu. despre formaţia. am renunţat la unele procedee lIzitate în practica editării. cîteva lucruri. ŢiI/ţal' Marcovici au devenit Ifarkov. . Încă o menţiune despre sursele coroborate pentru definitivarea acestei ediţii. fOaJle pe scurt. Kalaci. Mi se pare plauzibilă începerea notelor din acest caiet cel puţin în ial/uarie 1935. O copie microfilmată. Thailand. Tucididel Tllkididel Tukidides ş. Seraslopol/Sebastopol. Tobruk. limbile şi literaturile frecventate de cel care scrie. S\'elco\'ie.gen Ciulley. nu integrală.

congediat. uneori segmente şi mai scurte. .a. adincaori/adineauri. decembrie variind. Ca intervenţii de editor În forma primară a textului le-am considerat strict necesare pe următoarele: . streinătate/striiinâtate. au fost şi ele păstrate. . . . cinspre::ece. trimis/trimete. mitraillate. localuri publice. ridicol/ridicul. la nevoie. trimitc. octOl1l1'rie ş. cu formele septe/11\Tie. nu Lenn}' sau Len)' -. deci::il'. l'/Ih·oi. . nu fenn)' -. ccnuşe/cenllşă. Toate datele au fost verificate şi. cu specificarea fOimei corecte În subsol). George Mărut::ă . . la un spirit atît de obsedat de evadare. abea/abia. cO/llrarul. cu fiecare propoziţie. de regulă prin adăugarea anului. IOIlChă.d. numele lunilor septembrie.Am păstrat şi variaţia de ortografie re a unor denumiri de opere muzicale În situaţii ca: A treia simfonie / A ]·a simfonie / A lf l·a sim· fonie. . o alternanţă ca Negu::::i/Negwzi/Negu{i a fost unificată Neguri: am renunţat şi la dublarea unor consoane şi la decorativul . rcclUlOscibil.Acolo unde notele au fost scrise dispersat. trinquall ş.m. păstrînd senmul citării în cazul relat[lfilor mediate (. Lill}' a fost Însă tratat ca nume englezesc şi ortografiat În consecinţă.Tan/::i Cocea. (Sernn de ancorare acută în cotidian. al actriţei). cl/. mai f<lfa zilei şi a lunii. titluri muzicale sau literare incomplete ori reproduse din memorie (Ia rigoare. petec. Am renunţat la linioarele care precedau (inconsecvent) notatiile. Sînt respectate şi alternanţele genitivelor feminine În ei/ii. feni CrtI{eSCll. pcr::istă. am structurat paragrafe sau am spaţiat frazele potrivit coerenţei subiectelor. .m.Demarcarea pe ani a materiei. rare. corectate.Dintre alternanţele morfologice mai frecvente pe care nu le-am uniformizat sînt de semnalat: aibă/aibe.) .d. .A Ite forme lexicale specia le. şcoli ş. a lui afi.am renunţat la ea: bunăoară. complect/complet. cîteodată la interval de zile. prol'occ'itoarc. pe rînd nou.A fost respectată ortografierea slllll la pers.În redarea schimbului de replici sau a spuselor altor persoane am înlocuit ghilimelele prin linie de dialog. u/timile.-se. cu trecerea în subsol a fomlei înlocui te. păstrate ca atare: apropiu.Pentru a evita confuzii între denun1iri de instituţii şi persoane reale.a.Întregirea dat[lfilor eliptice (care fac disconfortul şi generează atîtea confuzi i la lectura jurnalelor). orariu. congcdiu. crepiteri. noiembrie. la Sebastian. loje. ra!iendl/. cetitor/cititor. anl introdus În ghilimele numele de săli de spectacol şi expoziţie.. datele greşite sînt. a III-a pl.a. angoissă.. octombrie. terificat.vorbire indirect-liberă").Forme ortografice hibride (bilingv) cum sînt: aisansă. (a) re::ol\'i.fililerarii.ragios.y" final deci: Leni Caler (numele consacrat. trimes. Seina. de altfel.

a fost utilizată. 12 febmarie 1935 . s-a făcut în josul paginii. cu intervalele de timp pe care le cuprind: l.24 iunie 1941 . virgula.24 aprilie 1940 III. 22 decembrie 1941 . aparţinînd lui Leon Volovici.29 decembrie 1942 VIII. trlră de care o scriere memorialistică şi. 1 ianuarie 1943 . 8 aprilie 1944 .4 aprilie 1937 Il. spre limpezirea înţelesului sau pentru conformare la nOffi1ele actuale. în general.31 decembrie 1943 IX. în schimb. 1 mai 1942 . . începînd de la 1.16 aprilie 1942 VII.17 iunie 1940 IV. mai ales concluzive. am găsit interesant de consemnat acele cuvinte sau expresii anulate de autor. în cadrul fiecărui an. . iar pauza a rămas în situaţii cînd are o sensibilă valoare expresivă sau cînd ţine locul unor conjuncţii. 3 mai 1940 . care se pot descifra sub haşură şi denotă lUlllmite procese lăuntrice revelatoare. documentară e anevoie sau imposibil de consultat. ex istă şi o serie de note marcate cu asterisc şi conţinînd specificări de editor. Pentru o privire de ansamblu socot utilă lista caietelor lumallllui.Punctuaţia a fost debarasată de abundenţa pauzelor (caracteristică anilor interbelici).31 decembrie 1944 . între acestea. 18 octombrie 1937 . alte intervenţii în punctuaţie s-au practicat rar. nUl11erotată cu cifre arabe.21 decembrie 1941 Vl.Adnotarea lumalului. 1 ianuarie 1941 .-.A fost alcătuit un indice de nume proprii.22 iunie 1941 V.

. Am ascultat un concert în G-dur de 1. Librarul care vindea biletele pentru conferinţă i-a oferit un bilet unui profesor de la şcoala normală: "Sebastian? Aha! Jidanul ăla care s-a botezat. stabilit în Franţa. fusese suspendat. G. A fost an1uzant cînd i-aI11spus numele. Poldy (PielTe) Hechter.al patrulea concert brandenburghez. 3 După asasinarea lui 1.1935 [Marţi]. Mi-a recomandat ochelari şi i-aI11 şi pus. Mă schimbă destul şi mă fac urît. pe care el personal nu l-a cetit. fratele mai mare al lui Sebastian. un concert în sol minor pentru pian şi orchestră de acelaşi. Sunt în plin Bach. unde an1 fost pentru o conferinţă. I * Anulat: ~ ~ . Pe urmă III concert pentru pian şi orchestră de Mozart. . după pauză. de orientare pro1egionară). Aseară.cazul" în conştiinţa publică mi-a povestit-o San1Y Herşcovici. duminică. 12 februarie'" 1935 10 seara Radioul e deschis la Praga. Urmează. ascultan1 de la Lyon . S. despre "Solidaritatea naţională". CUIIl am deFenir huligan nu ajunge în cercurile în care sunt înjurat şi încă "după ureche". Bach." Aseară trebuia să vorbească Nae2 la Fundaţie. oboi. Am fost la doctor pentru ochi. O vorbă care indică ce forme ia . 2 Nae Ionescu. activitatea publică a lui Nae Ionescu era supra vegheată de autorităţi. la Ilfgovişte. pentm trompetă. Mi-a spus că în fan1ilia lui s-a discutat mult despre De două mii de ani. iar ziarul său. Duca de către legionari. Conferinţa i-a fost interzisă de guvern3. medic. cembal şi orchestră. Îmi dau seama că procesul meu e cu adevărat pierdut.pentru prima oară prins extrem de clar . Cuvântul (la acea dată. la 30 decembrie 1933. în timp ce îi scrian1 o lungă scrisoare lui Poldyl. Studenţii au "decembrie". A auzit multă lume înjurîndu-mă.

inclusiv Nae . despre stupiditatea ideii de .. Aş putea deosebi pe unul de ceilalţi doi? De o săptfllllînă. din iaurt.:. orientaţi politic spre extrema dreaptă. Şi astăzi. De mult n-am simţit aşa de viu dorul de a fi fericit. mă simţeam tînăr. raliendu-se cu totul mişd'lrii . exploatată de dictatură. cu capul gol şi în paltonul lui cu blană de lup. rcdactOiii ziarului Credinţa . Au fost bătfu.cu deosebire Sandu Tudor. era soare..Dacă vrei să ştii care e maesţ.Era frumos Nae. ce cumplită. două concerte de Hăndel în B-dur şi G-moll pentru orgă şi orchestră. În ziarele de azi. 18 februarie [1935] Aseară.. jurist şi om politic. petarde. Alaltăieri. Petru Manoliu. incepuseră campania pentru eliminarea avocaţilor evrei.. uite-l . Cu un an in urmă. din apă . Imi vorbea despre libertate. Dezgustător numflrul pe care l-a închinat eredill!a lui Nae. . 4 5 . care l-a îndemnat să ia conducerea chestiei în barou.. Iată cum va face profesorul o nouă Românie.purtaseră o campanie violcntă impotriva lui Nae Ionescu şi a asociaţiei "Criterion". Am fost ieri cu Benu9 la Băneasa. . Exact o săptămînă după apariţia interview-ului meu cu el. unde Nae.mtisemit. despre Nae Ionescu!5 O trăii şi pe asta! [Luni]. directorul revistei Rampa. unde au huiduit. Sandu Tudor şi Zaharia Stancu.revoluţiei naţionale". Bătea un vînt de mcutie. Zaharia Stancll şi Petru Manoliu . lovituri. E şi aici mîna lui Nae. Nina Mareş. au CÎntat.fost masaţi pe trotuarul dinspre palat. de la Stuttgart. povestea Nina-!. din care făcuse parte şi Sebastian. Ce oameni! Din caş. nici un cuvînt. a vorbit şi Istrate Micescu7. despre rezistenţa individului în faţa statului. Hotărît lucru am mînă proastă..Dar a venit primăvara. fratele mai mic al scriitorulu~ stabilit ultcrior la Paris.rul meu în politică. ridicat pe umerii lor. început de revoluţie în barou. le-a vorbit. Ce rizibilă. sîmbătă.. Micescu i-a mărturisit lui Froda8 că a primit în prealabil vizita lui Nae. raliat . ce groaznică afacere.. 8 Scarlat Froda. Foarte Mozart-Haydn. uite-l: Alain. în care toată lumea pontează. Pe urmă au fost împinşi mai departe pînă în piaţa Ateneului. 9 Andrei Beno (Benu) Sebastian. Se povestea că s-ar fi tras şi salve în aer. 7 Istrate Micescu. au zbierat. publicist şi cronicar dramatic. Cîteva întruniri pentru "numerus c1ausus"6. M[icescu] spunea zilele trecute: . prima soţic a lui Mircea Eliade. 6 Membrii din Baroul capitalei.colectiv".

să zicem . "teribil". evident. obosit (azi-dimineaţă la 6 m-am sculat ca să plec la Brăila. de istorie. A intrat în vorbă cu ei şi le-a tras o şuetă "de i-a tîmpit". Nu ştiu cîte şanse sunt în planul ăsta. şeful argetoianiştilor brăileni. Hotărît.. într-o schimbare generală de cadru. în nici un caz un program. Se ducea să ţie o conferinţă la ~ Galaţi (despre .. Am călătorit cu Nae Ionescu. Nae a dat o şuetă politică teribilă.. Încă . cum l-a tras pe sfoară George Brătianu. . succesiunea va reveni gardiştilor.în sW')Jriza speriată a ascultătorului . Într-adevflL ne-am găsit seara în acelaşi compartiment. Se vorbea despre eventualitatea unui război franco-gelman.. Cît poate fi de cabotin omul ăsta! Erau în compartiment doi colonei. Am mîncat toţi trei în vagonul-restaurant. 12110aptea 17 martie [1935] Vin de la gară. Unele lucruri uluitoare.. Îi vedeam biruinţa pe buze. cum s-a răfuit la Braşov cu Vaida . Combinard. Ce i-a spus el lui Averescu. . (Acum zece zile mă asigura de exact contrarul. Recunoaşte că. Menţinerea deocamdată a lui Tătărăscu la guvern. triumful că-i epatează.[Duminică]. Era cu noi şi profesorul Vechiu.trei luni. în fapt. şmecher.o discuţie de la o chestie locală la o problemă universală. ne-am amuzat cu o fetiţă care intrase în vorbă cu noi. aşa încît . Ia căderea acestui guvern Vaida. Recunoaşte că e inaplicabilă . EI a pornit mişcarea lui Vaida. În mod logic. Ce m-a deprimat puţin pentru Nae a fost tonul Cll care povestea totul. Atunci. un guvern Vaida.) EI şi Garda îl vor sprijini. am cetit gazete. Destul de logic. din acelea cu care ştie să deplaseze . Le cred reduse şi îl cred fantezist. care va trebui să dea 60 de deputaţi gardişti şi cîte 10-25 din celelalte partide. La Brăila eu am coborît şi ne-am înţeles că ne vom revedea seara în tren.Chestiile aste[a] n-ar putea veni decît cu titlul de consecinţe. Dar nu vreau să las pe miine însemnarea asta. îl prefer în sala de curs." Planul lui e foarte simplu. ~l .I-am pus cu curul pe gheaţă. fără să colaboreze. "numerus valahicus" e o platformă de agitaţie. pînă ce mişcarea lui Vaida va căpăta consistenţă şi cadre.Semne şi simboale"). s-a transformat la Întoarcerea în compartiment într-un sentiment penibil.opoziţia Majestăţii Sale să fie Garda". pe care din tren nlÎ-o făgăduiam să [o] scriu. Dimineaţa. la întoarcere. numai vag jenată. Impresia. am vorbit politică. nimic interesant. acum mă întorc).

Lui Karl Radek II i-a explicat că succesorul lui Stalin va fi Gengis Khan. Gardism de Fier pur şi simplu .) . Lucruri pe care. acum 15 ani. şi în vară. membru al Comitetului executiv al Komintemuilii (1920-1924). trecînd însă repede mai departe. Tot nodul e la Singapor. fără scuze. 30 martie 1935 Lecţia de ieri a lui Nae a fost sufocantă. Pe urmă a trecut la lucrurile recente. Tînăr e acest scump Nae Ionescu. minciună de simplă bravadă. * Lectiune incertă. etc. Vezi d-ta. Dar iată oricum . nu ştiu dacă din jenă sau din plictiseala de [a] nu trebui să imagineze prea mult în chestia asta.) Avea aerul pe care. Coloneii schimbau priviri de admiraţie. care e enorm de deştept. cum colonelul Epp a făcut şi a dres etc. de hîrtie si ele bere.. dînd şuete. trebuie că-I avea la "Capşa". cum le făcea discursurile miniştrilor revoluţionari. Vechiu îl întreabă şi el: .Dar pe Hitler îl cunoaşteţi personal? (Întrebarea unuia din colonei a căzut în focul peroraţiei.Prostii. pironit ele perete.. Poate s-o joace fără Germania. la Cuvântul. I-a arătat unui ministru .. le ascultasem. L-am văzuL Mare om politic. Un panid închide în chiar fiinţa sa obligaJ6zef Beck. priviri subit i1uminate de revelarea adevărului. Asta e! La Singapor? Poate.. Într-un ceas a povestit tot ce ştiam de la el: cum a trăit revoluţia ele la MUnchen. .. victimă a epurărilor staliniste din 1937.fără nuanţe. la Varşovia. Ne-a spus-o ritos şi anul trecut. i-a spus că apropierea de German ia e necesară. "Politică se . ele uluială.L-ai văzut pe Hitler? şi el răspunde încă o dată "da". colonel. domnule. pentru că nu se îndură să scadă ceva din gloria în care s-a angajat.. cum revoluţia a încetat o dată cu fabrica de bani* ele la Dachau. (În perioada Puciului din 1923 în orasul Dachau existau fabrici constructoare de maşini. Dar putea să rişte a-l dezamăgi pe colonelul atît de admirativ. probabil.un fulger definitiv în discuţie. Sîmbătă.. şi Stalin.) 10 II . fără complicaţii.. ministrul de Exteme al Poloniei. Ce copil e! (Cinci minute mai tîrziu. Nae simţea şi se complăcea în căldura asta. La Berlin i-a spus unui general.Da. Ştiam bine că nu-I văzuse niciodată pe Hitler. care e un prost. Karl Radek. cu ani în urmă.pînă să controlezi problema . în biroul lui.cheamă o stare de luptă. (Linie schimbată din prudenţă. Acolo îşi joacă Europa cartea. dar minciuna a rămas. Lui BecklO. Troţki.

şi pe urmă . Cred că iubesc mult muzica asta.. 3 şi încă unul în E-dur. dacă ieri a vorbit aşa . au conştiinţa existenţei lor individuale. un concert pentru două viori. Duminica trecută MatfhăllS Passion. Uită că oanlenii ăştia au pasiuni. Sonată de Hăndel. (In aceeaşi seru'ă. Aş fi vrut să-i spun ce monstruoase contrazic eri cu sine însuşi debitează. sonată de Philipp Emanuel Bach. cîteva piese de orgă . o delicioasă Kleille Nachtmusik de Mozart. De la Budapesta. pentru un pian şi orchestră. mai sumară. sfîşietor de calm şi grav. Concertul În re minor pell/rti trei piane şi un concert. multe lucruri pe care nu le mai ţin minte. de la diverse posturi. Concertul brandellburghez nI'. la Ateneu. de la Varşovia.marţi . dar era grăbit şi după curs a plecat numaidecît. 2. de la Viena. într-o seară. Bach. de la Vru'şovia. cu ploaie. cello şi harfă. " 23 ~ . Uită că vorbeşte despre oanleni. Nu poate exista decît o cucerire a puterii. tot În re minor. 5.) În continuare. de vreme ce orice posibilitate de reacţiune este anulată. În concluzie ultimă. după ora I noaptea. mai artificială decît abstracţia . Primăvară rece. în primul rînd. Toată erezia lui porneşte de la o abstracţie grozavă.. În orice caz.ţia de a le suprima pe toate celelalte.şi un concert pentru violoncel singur. dAouăcantate şi un trio pentru clavecin. Simţeam că vorbeşte pentru el. Şi pe urnlă. Sunt convins că. O naţiune se defineşte prin ecuaţia prieten-duşman. de la Bucureşti. cam de 2-3 ori pe săptămînă. De aici mai departe nu mai există decît gospodărie. orice ar spune. într-o seară. memorabil. Şi ce e mai deprimant e că toate teoriile astea pornesc de la un vulgar calcul politic. Am ascultat foarte mult Bach în ultimul timp. vioară şi viola da gamba." Şi aşa mai departe . COllcertul bralldenbllrghez nI'. De la Stuttgart. două preludii şi fugă p[entru] orgă.) În sfîrşit. «politică internă» e o absurditate. COllcertul ÎII re miilor pelllru două Fiori ~i orchestră... o arie şi o cantată..cu atîtea aluzii politice şi atît de penibil hitlerist -.nu mi le mai anlintesc . Magnifică. (De la Stuttgart. au. De la Berlin. Tot de acolo. Mai rece. Într-o seară. un instinct de libertate. multe. De trei săptămîni am prins nenumărate lucruri de el. lunea trecută. sălbatecă: "colectiv". a fost pentru că. nu vreau să spun tristă .individ". Concertul IJrandenburghez III'. în costum naţional.din nou de la Praga. o sonată de Debussy pentru flaut. mai demult. printre ascultători se afla un gardist de Fier. Variaţiuni pe o temă veche de Ysaye. Naţiune se cheamă un colectiv care închide în sine ideea de război. o confiscare a ei şi confundarea partidului cu toată colectivitatea. recunosc uşor acum o piesă de Bach de orice altceva.

ca în plin iunie. eu cred mai mult că e o justă cunoaştere a mea. În noua postură. care o face gravă.Prudentă. mai ales a evreilor. o midt panglică la gît şi borul păIăriei albastre. Dgrevă la Facultatea de Farmacie şi tulburări de stradă. Societatea Scriitorilor Români. care va să zică. Ziua era frumoasă.numerus valachicus"(pomenită şi de Nae Ionescu în discuţia consemnată de Sebastian la 17 martie 1935). Are cu mine nu ~tiu ce timiditate.. stai cuminte. Duminică. Mozartul mi s-a părut ca niciodată delicat şi melodios. un concert în G-dur pentru vioară şi orchestră de Mozart (cred că-1 ascult pentru prima oară) şi Simfol/ia IX-a de Beethoven. . N-am vrut să te inopoI1unez. Mi-a vorbit despre un amor pe ţare a fost informată că-l am de multă vreme la Brăila. totul e pierdut.Duminică. 7 aprilie [1935] Alegeri la S. -Atunci? . cu molestarea trecătOlilDr. astă-seară. Îi spun că nu e nimic adevărat. 14 aprilie [1935] Ieri pe la 1 a venit Lenil-l să mă ia de laredacţie. Atunci.. c. dacă vrei.Nu ştii dumneata ce meriţi şi ce nu.. T.12 Ce mizerie! Nu-mi iert că <Ull avut o clipă naivitate a de a crede că jocul ăsta e serios. . R. mai ales nu ştii ce poate gîndi altcineva despre dumneata. Un tailleur gris. Asta e rezerva mea. de la Praga. Vaida. S-au închis universităţile. Al. Un comunicat al Ministerului de Interne anunţa în acele zile închiderea Facultăţii de Medicină din Bucureşti. un concert Bruno Walter. .Prudentă. dec1anşindu-şi proptia "mişcare" penlJ'U. poşeta. Mîine nu mai am deci cursul lui Nae.. Am văzut lucruri atroce pe stradă. 1~ I} . superbă. pantofii. Ea. Joi. N.Voievod se despărţise recent de Iuliu Maniu şi de P. Eu protestez. l' Actriţa Leni Caler.Atunci . Din momentul în care renunţi să fii singur. În felul ăsta îmi explic toată rezerva dumitale.l efectuase un turneu de propagandă. S. Bestii 13. Ar fi să aştept prea mult: lucnlri pe care nu le merit. Uvertura la Ij/gel/ia În AI/lida de Gluck.De asta nici nu ţi-am mai telefonat. 11 aprilie [1935] Am ascultat. . Acţiunea contribuise la recrudescenţa mişcătilor studenţeşti antisemite. mi-am spus: băiatule.

Ar putea fi un amor. Nu-mi explic interesul ei pentru mine. Aveam o facilitate extremă. fără complicaţii.ceea ce IlU e bine deloc. după atîtea ploioase. 23 [aprilic 1935] Am întîlnit-o la un match de foot-ball (Venus-Juventus). ca să fiu fericit. Nenişor. Prima dimineaţă de primăvară. . E atît de frumoasă . amintit şi în romanul Accidentul. în drum spre casă. şi soţia sa. mult galben. mult verde. E înspăimîntătoare liniştea cu care accept gindul morţii. Local select din Bucureştiul interbelic. critic teatral. Şi toate astea rupte groaznic la 17 ani jumătate.Ai atîtea lucruri de copil în dumneata şi eşti totuşi aşa de obosit de viaţă. Maryse. Cîte lucruri mi-a stricat nenorocul meu! Aveam atîtea lucruri în mine. atît de stîngaci. Ia Şosea. Duminică. leni Cruţescu. are o simplicitate de vorbă admirabilă . Am luat vermuturi şi gustări la "Flora". ea mi-a spus: . la ei acasă şi pe urmă la "Zissu"16. (Am dansat. Leni. şi nu ştiu cum o să ies de aici. Dar după-masă simţeam o grozavă nevoie s-o văd iar . căci încep s-o iubesc serios şi cum o să ies de aici? Marţi. Seara. E frumoasă.) Pentru că. Vizită la Leni. cu sotii Nenişorl5. Ne iubim. . fiindcă avea repetiţie la teatru pentru viitoarea premieră. cît de odihnitor. 18 [aprilic 1935] 2 112 noaptea. De ce.şi mi se pare aşa de inexplicabil faptul că vine spre mine. unde ea a venit însă tîrziu. e tînără. Da. surprinzător de just. prieten cu Sebastian. Ne-am spus-o. mă amuzam să sun din claxon. Mi-e silă uneori. de ce! Aş vrea atît de mult să fiu fericit şi aş fi cerut atît de puţine lucruri pentru asta. 21 [aprilic 1935] Plimbare cu Leni )i amica ei. Pentru cineva care nu mă cunoaşte decît de 1O zile. delicios îmbrăcată. Aşa e. Dar prudent nu e. mi-e milă de cele mai multe ori. Zi plină de întîmplări. Lumea întorcea capul după noi şi eram încă o datii mîndru că mergeam lîngă ea. fără drame.Ne-am plimbat prin Cişmigiu şi eu eram mîndru de cît era ea de frumoasă.sunt atît de prost îmbrăcat eu. Era cald. Îmi dau seama cît de simplu lucru ar putea fi iubirea asta. Doanme. 15 16 Gh. Joi.

) Nu despre asta voiam însă să scriu aici. sincer modestă. unde avem de asemeni o mică reşedinţă. destule pentru a schiţa o siluetă de cinematograf. Dar desigur nu ea strică . care mi se părea la început exclus. pe Rin. Pe urmă poate în Africa de nord. Nu. Cafelele şi coniacul pe o terasă. Leni surprinzător de stingherită şi avînd totuşi gesturi de o simplicitate adorabilă. Unde locuiesc? Can1 peste tot. care deocamdată e în voiaj de afaceri în Africa. Blank cabotin. Avem acolo o vilă. brună şi urîţică. Aristide Blank. Nu-mi fac prea multe iluzii. mereu eu. alta sud-americană. Am să mă duc însă la vară. Să fiu cel puţin edificat. care a fost din prima clipă atît de simplă cu mine. ci despre blonda sud-an1ericană. 22" mai [1935] Masă la Aristide Blankl7. "melancolică". 10 iunie [1935] Va trebui să-I văd pe Poldy! Voiajul. la match-ul de foot-ball la O. Am schimbat cu ea cîteva cuvinte. bancher cu veleităţi literare şi de Mecena. Nu. d-ta locuieşti pe tot globul. Popa Tatu sau Radu-Vodă! [Luni].E. odihnitoare prin culori.?3". Şi noi care putem vegeta o viaţă întreagă pe Sfinţii Apostoli.Miercuri. expansivă şi aproape găLăgioasă cînd a venit în grupul nostru Ronea. dar a devenit brusc volubilă. a surîs ea. Uite. Ciudaţi oameni.ci eu. Pe urmă mă întorc la Viena. acum vin de la Viena şi voi rămîne aici vreo două săptămîni.N. prin vîntul care adia. un tip pe care nu-I cunosc şi două tinere femei .. prea complicat probabil şi în fond de neînţeles pentru ea. de la Teatrul "Regina Maria" . Froda. nu locuiesc în Germania.una vieneză. vorbind franţuzeşte cu un delicios accent anglo-saxon.F. Vreau însă să ştiu. trebuie să devină posibil. * În text: 17 .Sunt sud-americană.Nu.cu care desigur s-a culcat pe vremuri. Mi-a spus: . dar n-am mai fost acolo de trei ani. unde mă întîlnesc cu bărbatu-meu. E extrem de timidă. într-un fel de curte interioară. . tăcută. M-a înfuriat subita ei "mise a 1'aise". . i-an1 spus. pentru cîtva timp. Dar bine. cu Leni. d-na Blank. (Ieri. Ce comic ar fi să nu fie la mijloc decît o chestiune medicală! Dar nu. Pretinde că o intimidez eu. Lucrurile trebuie clarificate. Am o casă la Han1burg. a fost multă vreme încurcată. blondă. spre uluirea mea.

grele de melancolie. de atîtea fleacuri fără sens. e trivial faptul că azi i-am cumpărat lumalullui Barbellionl8. să furnăm o ţigare. CÎnd totul e simplu şi ne important. de prea marile mele complicaţii. pare obosită de ezitările mele. Duminică pleacă. Nu voi putea? încă o istorie ratată. cel mult an1Uzatpoveştile ei despre foşti amanţi din trecut? Dacă da. şi pace bună. E şi asta o fOfilă de fericire şi cu siguranţă aş fi fericit. Barbellion. cu două luni în urmă. lată-mă amorezat. În mica ei viaţă de plăceri. de pe vremea Jeniei. din parte-mi. preocupat la fiecare moment de ce face. Ea. care nu aştepta decît un bărbat în plus. să punem o placă de patefon şi s-o ascult cu indiferenţă. E infinit probabil că Între timp se culcă cu unul şi cu altul . dorinţă localizată fizic la inimă. Mă revoltă gîndul că Între timp ea face o seamă de fleacuri stupide. 11 iunie [1935] Trebuia să-mi telefoneze şi nu mi-a telefonat. Berariu îmi spunea: . ei. s-o fut.im eu am tÎmpenia de a-i vorbi cu gravitate şi cu o ridiculă neÎndemÎnare despre diverse "probleme" prea Încurcate. de dorinţa de a o vedea. N. Orice pas înainte. Totul se poate termina aici. sau de ce ar putea să facă. care o amuză şi o excită. să bem un pahar de vin. plimbări. fericit CÎnd surîde. gelos de toţi bărbaţii cu care s-a culcat. În momentele cele mai acute ale amorului meu: dimineţile. adolescent. Mîine mn s-o văd. pe care nu-I mai încercase[m] de mult. pseudonimul naturalistului şi publicistului englez Bruce Frederick Cummings. E o "fată bună". autorul unei cărţi în vogă în anii '30: The 10111'IW! of a Disappoimed Man. e mai mult deCÎt ridicul şi mai grav deCÎt imprudent. CÎnd a o vedea sau a nu o vedea mi se pare totuna: serile. Şi eu sufăr ca un copil. frivolităţi. E revoltător. Toate astea iau forme de un sentimentalism comic. Regăsesc acel flux şi reflux de sentimente. în modul cel mai simplu. va fi perfect. IMarţi].Dă-te la ea . despre care. P.mergi Ia sigur -. se regulează cu oricine. licean. tremurînd CÎnd Îi aud glasul la telefon. nenorocit CÎnd e prea veselă. aşa cum stau lucrurile stau foarte prost. Voi putea într-o zi s-o primesc într-o garsonieră a mea. În orice caz. Şi probabil avea dreptate. .M-am lăsat ca un dobitoc prins într-o poveste care ştiam de la Început că nu duce nicăieri. 18 W.

căci n-am scuza nici unuia. Mă Întreb bunăoară ce s-a întîmplat în ziua în care am fost la masă la Bl~mk.. O luase deoparte. O dată dormea. Ştiu bine că vor trece. Şi pe urmă M1 plecat. trecîndu-i mîna sub şold şi vorbise nu ştiu ce cu ea. ce-mi par acum enigmatice şi pe care aş vrea să le dezleg. ştiu bine că le voi uita. pentru o cursă). Luni. i-am telefonat. necesitatea absurdă de a o vedea. iar a doua oară ieşise.suferinţele" mele de M10r. atîta îmi vor fi de indiferente . plecînd de la . atunci CÎnd el o luase deoparte. după cum a cunoaşte exact fazele unei febre tifoide nu te dispensează de a le suferi.Picadilly". Ceva îmi spune că În dup{l-masa aceea s-a întîlnit cu ea şi că.şi totuşi a-mi spune aceste cuvinte cuminţi şi a-mi face aceste socoteli. 17 iunie [1935] Lectura Albertinei mi-a redat cu violenţă gustul de a mă întoarce spre Proust. Şi serile trecute -luni. Sunt atîtea lucruri care ar trebui să mă facă sceptic în ce priveşte . ştiu bine că toate astea sunt derizorii. nu-mi scade întru nimic depresiunea de azi. i-am spus . de a revedea anumite momente. Gata! Patru ore mai tÎrziu Stupid mai rău deCÎt orice amorezat.cui? Ce stupide preocupări. mi-a spus ea candidă. prea vechi. Sunt un măgar. cu gestul. 13 iunie [1935] Întîmplarea face să recitesc tocmai acum un volum din Proust al doilea din Albertille disparue. căci la 8 şi un sfert trebuia să vină cineva. Voi mai ce ti poate un volum din Le temps retroul·t. i-am spus că o iubesc. şi într-o zi nici ridicule nu-mi vor părea.Ar trebui să Înţeleg . mi se pare. pe care le ştiu obiectiv juste.. unde o întîlnisem întîmplător (ea era cu J[eni] C[ruţescu]). Uoi].şi înţeleg de altfel perfect . le-am dus pînă la telefon. prea cunoscut.că a scrie aici orice mică porcărie care mi se întîmplă în această" poveste de ~U11or" e disproporţionat. după-masă. Pe urmă. Dar a şti nu este un remediu. ea s-a oprit ca să dea un telefon . a doua dată ieşea În oraş. CÎt de copilăroase. Am fost totuşi la ea (după ce i-am telefonat de două ori .de altfel destul de bine. al . mai ales că ştiu tot ce e inutil în jocul ăsta. încruntarea şi vocea perfecte -. îşi fixaseră un rendez-vous.prima dată donnea. prea uniform. durerea fizică de a gîndi mereu la ea. .Am ÎncW"cat orele.

.qui oot apparu avec quelque desordre au long de sa conference. et avec des puissances dissemblables. mele.. En realite.. une logique superieure. de la care am lipsit şi care pare să fi fost extraordinară. magnifiquement l:lage jusqu'a cette apotheose finale. chandelle ou phare. ~i anume Des rrtisors des Rois.n'est-il pas plus simple d'attribuer a I'etude de la valeur aristocratie.. ."Cette fa~on de projeter la lumiere sur un fait divers. 12). en realite.. Un citat din prefala* lui Proust la Sesame etles Lys de Ruskin.. fait manceuvrer et resplendir ensemble toutes les principales idees .. plutat qu 'au snobisme le goGt qu 'il avait pour la societe des familles dont les racines plongent dans le pas se et que les annees ont amenees vivantesjusqu'a nous avec d'etranges modifications de leur contexture spirituelle" (86).. j 'ai CIU pouvoir noter jusqu'a sept themes dans la demiere phrase.. tradus de el. Ruskin y range rune a cote de I'autre. Ceva epocal. Îmi pare rău că nu pot păstra cartea . ci dintr-o lungă notă exegetică a lui Proust la prima dintre cele două conferinţe ale lui John Ruskin reunite În volumul citat. Mais. la fantaisie qui le mene suit ses affinites profondes qui lui imposent.este a lui Nenişor -. est caracteristique de la methode proustienne" (pag. des hauteurs dissemblables. dar avînd cîteva scrisori şi fotografii necunoscute. citat care îi defineşte perfect şi propria lui artă de a scrie: " .ou images . Si bien [qu'a la fin] il se trouve avoir oMi a une sorte de plan secret qui. C'est son procede.. dar relin aici unele lucruri: . fără prea mare interes. Mvoile a la fin. malgre lui. Mi-a vorbit despre ultima lui lecţie la facultate. "Cette poursuite du volume a travers la diversite des formes . ..doilea volum din Du câte de chez Swallil (mai ales UII amour de SlI'allll. o revizuire completă a disciplinei. Întrevedere cu totul nepolitică." L-am văzut vineri pe Nae. Logica colectivelor devine faţă de logica formală ceea ce fizica lui Einstein este faţă de Newton! Mi-a * ExtrasuI nu este din prefaţă.. Il passe d'une idee ~ll'autre sans aucun ordre apparent. " ( 13) . impose retrospectivement a " ensemble une sorte d' on1re et le fait apercevoir. O revoluţie în logică. de care propriile mele întîmplări m-au apropiat în ultimele trei săptămîni) şi În sfîrşit cîte ceva din li ['ombre des jeulles filles . jusqu'a ce qui apparaissent en profondeurs toutes les valeurs psychologiques qu 'il est susceptible de manifester. Deocamdată mi-a făcut plăcere să citesc un Marcel Proust de Robert de Billy.

mi-l repetasem de cîteva ori. pentru că. Leni a plecat azi-dimineaţă. Am făcut 41 de grade. dar nu şi să mă dezamăgească În ce priveşte calităţile lui de inteligenţă. destul de diverşi. Acum e 5 după-masă . cu o mulţime de gesturi mărunte. Un mic monstru drăguţ. Sunt de altfel lămurit asupra ei şi cred că nu mai am mare lucru de schimbat din imaginea ei blondă. dîndu-le în schimb un surîs tTlră dificultate. amuzat de amintirea ei. care ar fi putut fi recreatoare. febra mi-a scăzut brusc. Sunt din păcate total lecuit de doruri şi amoruri. Şi n-am nici un chef. Trei zile la Constanţa. Am văzut-o sîmbătă după-masă.nu mai reţin decît cîteva vagi resturi. strÎngeri de mînă. de asemeni. nu mai mult de trei sferturi de oră. 20 iulie [1935] Prea cald ca să scriu.un vis foarte complicat. întreţinîndu-şi cu bucurie egoismul ei personaL care se hrăneşte din adoraţia cîtorva oameni. Aş fi vrut în ultima vreme să notez aici. dar acumdupă ce au trecut cîteva zile . afectuoase. priviri atente. femei şi bărbaţi. mi-au fost nefaste. Este fără îndoială cel mai interesant şi mai complex om pe care l-am cunoscut. nu să o uit. dacă nu încă total. Nici azi nu sunt restabilit. cel puţin. fără nimic. Cenuşă şi clei . Sîm bă tă. M-an1 întors de acolo bolnav. căci vaporul pleca mi se pare la ora 2. care îi stă aşa de bine. o lungă convorbire cu Nae şi pe urmă . Mă tutuia demonso'ativ.asta e tot. faţă de care toate gîndurile mele de pînă acum au fost ridicul disproportionate. pe care sper că timpul o va scuti de puncte dureroase. .în stare să mă edifice asupra valorii lui morale. h'lfă nin1ic. trezindu-mă. a o vedea şi a-i vorbi era un lucru p][lcut. cărora ea le cere s-o placă fără patetism. Mă gîndesc cu plăcere la ea. după plecarea ei. fără complicaţii şi fără dificultăţi de a o uita.vorbit mai bine de un ceas.. mai mult curioasă decît senzuală. pe care în cursul nopţii îl ştiam foarte bine. simpatică.este în largul mării. dar să revin la liniştea mea dinainte. puţin frivolă. CÎnd a Încercat Însă şi a izbutit să răscumpere enervarea ultimelor zile. A fost o după-masă frumoasă şi în orice caz m-am bucurat că cel puţin în partea finală a părăsit politica şi gardismul de Fier. cu acel zîmbet amuzat şi de neglijenţă uşor simulată. cînd a o cunoaşte. Asta in ciuda tuturor celor ce s-au întîmplat şi se vor mai întîmpla . Acum. Sper să pot rezista cu destul calm aceste două luni de absenţă şi sper. O lună stearpă. refăcîndu-mi întreaga lecţie. o dată telefonul închis sau ziua-bună spusă. .în altă ordine . cu intenţia clară de a-mi spune că ~unorul nostru e un lucru cert.

dar plîngea cu foc rude depărtate.?rt asupra mişcărilor studenţeşti. Cred că au mai fost oarecari lucruri confuze la urmă. O urmează Nene AvnU11. Dinu Brătianu spune că s-a fotografiat azi. moarte acum zeci de ani. Eu fac semn că trebuie să ne ridicăm. Se miră: nu s-a fotografiat de ani de zile. spunîndu-i cine sunt. 31 '-- . Confuz. Pe copil îl vor numi după bătrîni.. de nu mai pot vorbi. mă cunoaşte şi e extrem de drăguţ . ci Liviu Rebreanu. Am pierdut însă o bună parte din vis. . ci botez. între timp.In aceeaşi zi se pare că au murit Baba şi Frida. Între timp.. este aproape totul. El se sărută cu Ionel Jianu şi pe urmă cu Paul Moscovici. Am în mîini un vas cu apă. îi spun că l-am văZut.spun eu . Încolo. de la început. Cam asta a fost. foarte elogios .linecu un copil mic în braţe şi trece alături. papillon-ul pe care îl port nu ştiu cum mi s-a suit pe bărbie şi acum pe gură. care nu recunoştea pe nin1eni. Îi spun că cunosc o bună fotografie a lui.Sunt într-o odaie alăturată. care a ieşit din vis. . găsesc tăcere. sau aşa ceva (nu cred că era vas cu apă).despre Dinu Brătianu. În acelaşi moment.este un fragment de actualitate. O actualitate de cîteva ceasuri sau mai puţin. îi cer scuze lui Dinu Brătianu şi ies pe o sală alăturată. Ton foarte antisemit. unde se află mai multă lume poate o consfătuire. Totuşi. dar parcă nu mai e nuntă. Mi-am scos între timp bomboanele din gură şi mă sărut şi eu cu cineva. vă răsare fotografia în vitrină. unde un prieten . Dar. îl pun pe masă. dar Rebreanu face senm să continue lectura. . cortegiul continuă. De cîte ori faceţi ceva răsunător. La cimitir s-au întîmplat o seamă de lucruri nostime cu o bătrînă din familie. El îmi dă mîna şi.. trezindu-mă din somn: . . Tătărăscu. La întoarcere. îmbrăcată în rochie de mireasă. Incurcat.Sunt la Dinu Brătianu acasă. căci toată lumea rîde şi eu însumi sunt mulţumit de efectele mele.. Eu am însă două bombmme mari în gură şi nu pot. 21 iulie [1935] Un vis pe care încerc să-I scriu chiar acum. dar vie. Se pare că ceea ce spun eu are multă vervă. Cred că Paul Moscovici.. pe scaunul lui Dinu Brătianu nu mai stă el. . un discurs sau o scrisoare către d. Puia Rebreanu. Au fost la cimitir cu copilul şi cu toţi nuntaşii.mi se pare în Porunca Vremii .Duminică. de lam~. din vitrină de la "Julieta".Vitrina aceea . sau an1ÎOdouă în acelaşi timp.îmi aranjează papillon-ul. Toată lumea ascultă lectura unui rap. In acest moment se întorc de la biserică nişte nuntaşi pe care se pare că i-am asteptat tot timpul. Însă năv~Uesc nuntaşii. Sunt jenat.un fel de şofeur sau secretar al meu . Citesc un articol al lui Crevedia . Intră. C<Ul1il Petrescu îmi dă mîna şi vrea să mă sărute. Intră Tantie Car(~.

facil. Dacă l-aş fi avut cu mine la Ghilcoş. Aş fi trecut probabil aici fazele dezintoxicării mele . în care seară cu seară încercam . MariettaZO şi HaigZ1• Foarte bucuros de revedere şi totul mi se părea în acord cu dispoziţiile mele optimiste. m-am culcat cu ea. dacă mai mult nu se va putea. şi resturile dureroase ale amorului cu Leni (pe care acum îl cred complet. Am observat o totală revenire la sănătate. cînd mă uit în oglindă. după plecarea lui. Mă întorc recreat. După-masă mă duc la fotograf. admirabilă casă! Sîmbătă. În schimb. oportun încheiat.să mă angrenez în somn. şi apatia mea. nu numai morală. lungă convorbire cu Mircea19. Să-mi rămînă cel puţin atîta. armonios. în um1a nefericitei luni iulie. 31 august [1935] Aseară. Într-adevăr. Hotărît.. Totul a fost aşa de frumos. vineri Numai o neglijentă în ultimul moment al plecării (vor fi deseară patru săptămîni de atunci) m-a făcut să uit acasă caietul ăsta. aşa de vizibil sănătos (poate prea vizibil). Dacă aveam caietul ăsta cu mine. de la intrarea ei în pensiune.. în tovărăşia provocătoare a acelui Hen Direktor Hellmann de la Oradea şi pînă în seara în care. dar şi fizică. om de te. încît mă simt obligat să-i răspund fetei la scrisoarea ei. în sensul strict al vorbei. plimbarea mea de azi-dimineaţă în oraş m-a necăjit. Totul mi se părea oportun.aşa de mult apropiată de atmosfera mea personală de-a lungul acestui binecuvîntat august.înainte de a pleca la Ghilcoş .căci dezintoxicare a fost. Oamenii sunt palizi de 19 20 li MÎ1-ceaEliade. Semnificativă uşurinţa mea actuală de a adoll11i fără a trebui să mai recurg la atîtea complicate construcţii mintale. aş fi avut atîtea lucruri de scris.evident povestea este terminată şi răsterminată. Sunt mîndru de mine. Păcat că n-am putut consenU1a etapele întîmplării. Să facem socotelile. . binevenit. vara nu s-a terminat. după primele zile de soare şi lene. Şi episodul Margot cît a fost de amuzant. cred că aş fi umplut pagini întregi despre asta. actriţă şi regizoare. estetician (soţul Mariettei Sadova). Le-am verificat la Ghilcoş unde.atru. deşi .30 august [1935]. E încă foarte cald. Ce lectură norocoasă Fontaine al lui Charles Morg~U1. am fost fericit. Ilaig i\ctcrian. încărcată de atîtea renunţ[lfi. definitiv şi fericit lichidat). lecuisem totul: şi starea mea confuză de boală. aşa de tînăr. Pensiunea Wagner. Nina. aptitudinile mele naturale de a fi fericit sunt mari. Marietta Sadova.

o femeie. astă-seară la redacţie. nu voi face niciodată carieră. dar e oricum puţin trist să fiu salariatul lui Soreanu! Încă o dată. cu resemnare şi fără necaz. săptămînal economic În limbile română şi franceză. Nae a rîs. indiferenţi. foarte sincer. la . Nu voi izbuti niciodată să trec dincolo de o mizerie mai mult sau mai puţin suportabilă. 26 Eree/sior. 7 septembrie [1935] Dejun la . nu voi avea niciodată b. fără chef de lucru. neutralitate. Comarnescu fusese principala ţintă a defă imăriloL 28 Titu Devechi. prieten apropiat al lui Sebastian. dacă aş fi pentru moment într-o dispoziţie mai puţin sceptică.căldură. la inaptitudinea mea în ordinea practică şi la fericita abilitate a celorlalţi. A făcut propuneri de împăcare Crcdin/ci ! 27 A dejunat cu Stancu! Aş spune că e incalificabil. fost redactor politic la Adel·ăru/.. Aş cere vieţii doar puţină linişte. Cu doi ani În urmă mă ruga pe mine să intervin pe lîngă Nae Ionescu să-I primească în redacţie.Capşa" cu Comarnescu24 şi Soreanu25. 2S Hemi Soreanu. Sîmbătă. 22 23 . la o masă.mi . Comarnescu mi-a comunicat un lucru care. drţi şi o casă curată. cred că banii îmi şi sunt indiferenţi. M-am certat cu cei de la Credin/a în chestia asta. căruia m-am dus să-i anunţ pe curînd predarea manuscrisului.. mi s-ar părea monstruos. 2. prilej să mă gîndesc. Şi. Am refuzat să-i mai dau mîna lui Sandu Tudor. Toate astea pentru ca acum să se ajungă la o astfel de capitulare. Directorul editurii Alcalay.Continental".. Mă mulţumesc doar să observ încă o dată cît sunt de naiv. Ocneanu23. galbene ale tuturor. matematician şi filozof. Cîtă vreme voi izbuti oare să-mi păstrez fOffila mea actuală de optimism. Cînd mă voi deprinde să fiu mai puţin entuziast în relaţiile mele cu oamenii? Indiferenţă.. refuz de a mă indigna sau de a aproba. Poate voi accepta. Petru Comamescu. Sandu Tudor cu Devechi28 şi Onicescu29. gazetar..rgil Montaureanu conducea editura "Cultura Poporului".Criterion". obosiţi. acriţi. estetician şi critic de artă. Am intrat la Montaureanu22 să-mi achit revistele şi m-au dezolat feţele lungi. între oan1enii ăştia plictisiţi. 29 Octav Onicescu. prieten cu Nae Ionescu. Sunt destul de bătrîn pentru ca măcar atîta lucru să fi învăţat. morţi de oboseală? Luni mă duc la birou. 27 În atacurile CredinTei împotriva grupului . iată care e cea mai bună dintre atitudini. fără nici un motiv de a mă păcăli pe mine însumi. Aseară. sincer vorbind. era complet degonflat. iar Devechi Vi. care îmi propun să fac pentru Excelsior26 un buletin francez săpt[tnlînal.

cu Solacolu30. Olga. . cu Froda.. eUllieşit cu ea la un cinematograf.Continental". nimic nu s-a schimbat. dar nu-era lene să scriu pentru fiecare o paginii de jurnal. pe umlă la Corso (unde toate privirile. pentru a o pregăti. de~i au mai rămas cîteva rădăcini. Atenţie. dacă am intrat aseară la . părea că şi ea se bucură .nu importă cum.dar ştiu bine că surîsul ei brusc luminat este un tic. unde nu aveam nici o treabă. Dar nu există imbecili şi deştepţi. [Miercuri]. aceleaşi griji de croitorese. şi că l-ar fi avut la fel de bun. Un redactor imbecil! asta ar fi fost pentru el S. prin bani. buni şi răi. Mi-a făcut plăcere s-o revăd şi mă gîndesc cu plăcere că într-o zi aş putea ajunge În acelaşi punct de simpatie neambalatii şi cal mă cu Leni. Iw"în wnor. Dar mi-am făcut o plăcere să mă apropiu de masa lor. absolut toate ne-au întîmpinat surprinse. fără să-I văd pe Sandu Tudor. nu o expresie. 18 septemb. E frumoasă. mi-a făcut plăcere s-o văd. ofensive). Nimic nu e schimbat. de care evident ceilalţi se sinchisesc puţin. dar care pe mine mă satisfac. Există doar putinţa de a fi tare . Încolo. aceeaşi indiferenţă. prin importantă. a fost numai în speranţa (poate nu deschis mărturisită) de a o întîlni pe Leni. acelaşi aer de frivolitate.·ie l1935] Am văzut o mulţime de oanleni săptămîna asta. din care am reuşit cred să suprim toate punctele dureroase.deşi ştiu că adevărata plăcere e să mă recitesc şi deci. Prea obositor. Nu scriu aici decît cînd Îmi face plăcere . Era acolo cu soră-sa. coiffeur. prin şantaj. oneşti şi escroci. dw" acum îmi va fi cu siguranţă mult mai uşor să lichidez amorul meu. scandalizate pmcă.cred că ar fi găsit abracadabrantă o asemenea afacere. Atunci orice alt criteriu Încetează. Şi ~U11 Întîlnit-o . aceeaşi grabă.. Să recunosc că. băiatule. Am şi eu micile mele răzbunări. la fel de învăluitor pentru oricine s-ar fi apropiat de masa lor. care cred însă că este mai puţin interesantă dincolo de ~U110r. Are aceleaşi curse de făcut ca şi În vară. fie la ea acolo. aceeaşi vizibilă lipsă de sensibilitate. T. să vorbesc cu Devechi şi Onicescu. tîrguieli. Am V[LZut-o pe Lilly Într-o seară. prin orice. ar trebui să fiu un mai harnic "jurnalist" ..

Am vorbit "politică". ceea ce e foarte limpede şi n-a încercat deloc să mascheze acest beguin incipient. despre studiile lui cu Andre Lhote. pictor şi scenograf. alte dlrti. şi. Nu ştiu dacă e un om excepţional. iar Siegfried s-a dovedit un convorbitor excelent. în ajunul plecării mele la Ghilcoş. Dorina. mai tîrziu. 1 s-a făcut de mine.0 seară cu doi pederaşti". ceea ce n-a fost chiar palpitant. dar nu se jena de nici una. O seară bună. desigur. Cît de grăbit judec. Lucrează decorurile pentru o piesă de Geraldy ce se repetă la "Bulandra" şi mi-a vorbit frumos despre proiectele lui. "Vai. Aseară am repetat experienţa cu un alt necunoscut. mi-a explicat tehnica acqua forte . era cunoscută.totul foarte modest şi simplu. şi sub un pretext atît de pueril (vrea să citesc un roman pe care ea nu l-a înţeles şi apoi să i-I explic). E un radical. Era de faţă Marietta Rareş. ceea ce e mai important decît orice. Siegfried. pe care îl fixasem prosteşte într-un moment de neglijenţă. voi observa diverse gesturi şi dichisuri. alte poveşti. un băiat inteligent.şi.. Era la început cu "lojo" Orleanu şi la început am încercat să-I opresc şi pe ăsta cu noi. O voi revedea. o faţă nouă. specie atît de rară printre români. cineva din afara cercului meu obişnuit. dar incontestabil deştept . cu o mulţime de observaţii juste. care m-a invitat elin senin. sensibil. 3~ . modest. încît se simţea limpede că vrea altceva. şi avea un fel de a povesti exact şi cu o seam[l de detalii care evocau oraşul mult mai bine decît obişnuitele exclamaţii nostalgice. . era aceea care astă-vară. ca actriţă. spunea puţin încurcată Marietta. (Un detaliu amuzant: ea. Mi-a vorbit despre Paris. e destul de durabil. voind să fiu amabil. Va fi amuzant. sub numele de Toţa Yann. Orleanu a plecat curînd. nu te înţeleg deloc". Soţia actorului Ion Iancovescu. clar. Întîi o 'vizită Dorinei Blank. Mircea Niculescu. azi o zi cu femei. îmi ziceam.Alaltăseară am avut mai mult decît o surpriză ieşind cu pictorul Siegfried31• Mă plictisea acest rendez-vous. W. Tot ce mi-a spus însă a fost plin ele gust şi măsură. altă lume deci. stăruitor. venită pe neaşteptate. Pentru un capriciu. 31 în sfirsit. dar neted. Doriml. Mai puţin interesant. Ţoţa Soiu32. dar mi-a spus lucruri utile şi îmbucurătoare despre şansele de disoluţie ale hitlerismului. elevul lui Nae. Mi-a vorbit despre pictura lui. m-a sîcîit interminabil la telefon. desigur. Era de-a dreptul instructiv.

pe ea. nici un cataclism. care se aude astă-seară cu o claritate perfectă. un simfonic de la MUnchen. A stat aproape 20 de minute de vorbă la telefon cu un tip care o căuta pe soră-sa. ar trebui poate să-mi fie puţin ruşine. nu am să-mi reproşez nici o gafă. fără durere. în care îi găsesc nesfîrşite scuze şi îmi fac nesfîrşite proiecte. Mai am clipe de melancolie stupidă. A încasat. Am ascultat un fragment din Ma mere I'Oye de Ravel şi MCllestrels de Debussy.Şi încă un detaliu.. Sîmbătă. vizită la Leni. Pentru moment lucrul nu mi se pare prea greu. desigur. Facultatea ei de a uita este forrnidabilă. Sunt mulţumit de mine. între ei. În afara cîtorva mici gesturi de enervare. deşi sîmbătă seam am fost împreună la premiera de la Naţional.10 seara -. dar să nu am naivitatea de a crede că a regretat ceva. pentru ea. E încă posibil să lichidez acest amor.. la fel de amuzant. Ea se plîngea că nu mă recunoaşte. . Termin ziua ascultînd. căci e atît de indiferentă în fond). Dacă aş încerca experienţa? Dar nu ştiu şi nu am curaj să fac astfel de legfuninte. Olga. Ceea ce este un epilog frumos la cîteva fleacuri de care. În fond. Acum sunt nişte romanţe. cu un străin nu ţi l-ai fi îngăduit.tachineze" .nu eu în special. 26 octombrie [1935] Radioul e deschis la Juan les Pins. O fantezie de Bach şi o simfonie de Schunlann. Dejunul a avut loc duminică. Trebuie desigur să mă dezvăţ. de altfel. iar eu protestam cu atîta bună-credinţă cît puteam simula. (fără să insiste. dar Carol nu m-a invitat. acum . Gelos?) În sfîrşit. I-cu' face plăcere s-o iubesc . Dorina a insistat pe lîngă Carol Grtinberg33 să mă invite împreună cu ea la un dejun. Destulă. Ar fi prudent ca să nu-i telefonez vreo două săptfunîni de aici încolo. Prima de la despărţirea noastră din iunie. Sunt fericit că m-ai socotit destul de bun prieten încît să faci un lucru pe care.Nu te scuza. Pe Uffilă şi-a cerut scuze.vorba Catindatului . şi eu. E neschimbată. etc. ci zece mii de bfu'baţi şi. că sunt rece etc. plecînd de la Dorina. pe care le-am făcut inutile cu o singură frază: . dacă aş fi serios. în orice caz. dar care se mulţumea între timp s-o . dragă Leni.

Rapsodia spaniolă de Ravel.rulent antisemit. Mi-a făcut o mare plăcere să-i vorbesc tot timpul la a doua persoană plural. La apariţia romanului De două mii de ani. sensibilă. Nenişor deţinea deja cronica literară şi teatrală a cotidianului de limbă franceză Cfndependal1ce ROltJllaine. }6 Gh. Ocne. whisky.ne-am dus la .. Am ascultat destule lucruri frumoase. eu în smoching. o suită pentru orchestră de coarde de Corelli-Pineli.Supărat? Am întins şi eu mîna. . Concertul pentru rioară si orcheslră de Ceaikovski. Am dansat mult.deschiderea stagiunii . Din Respighi.lI1u a făcut atunci prezentările: . cordial. şi mă bucură seara săptămînală de concert.Zissu".Eşti supărat pe mine? . dacă aş vrea să înscriu tot ce am ascultat în ultimul timp. a sărit un tip spre mine. Eu nu sunt ranchiunos". Dar astă-seară sunt mulţumit că am rămas acasă. cocktaiL ţigrlfi. Gheorghe36 în frac. Roşu publicase În revista Azi un comentariu vi.. mi-a spus de cîteva ori. " Romanul a apărut la editura Universală Alcalay (1935). }7 . Acum. Am acceptat pentru bani şi cu mari garanţii de anonimat. căci nu-I recunoşteam. surîzătoL volubil. >l Gh. după ce eun fost la Operă .Nu ştii cît te iubesc. Un admirabil concert de Prokofiev . FOlltalle şi Pilli di Roma.pentru pian şi orchestră. am cetit o carte (Esquisse d'ulllraile du romall. Nenişor. Maryse într-o delicioasă rochie aibă (cinematografic de frumoasă)." Şi am stupiditatea de a fi flatat de lucrul ăsta.D. voi face corecturile la Orasul cu salcîmi35• Am abuzat în ultima vreme de nopţi pierdute.. Silă de a mă opri cu atenţie asupra mea . m-am obişnuit. spunînd o seanlă de lucruri care mă dezarmează prin sinceritate şi lipsă de ezitări.. Ieri-dimineaţa. Maryse emoţionant de delicată. Marietta Sadova şi ea în rochie de seară. Escale de Jacques Ibert. după al treilea foileton. Astă-noapte. atmosferă excelentă. N.. La început mi s-a părut extravagantă propunerea lui Gheorg[h]e34 de a face cronică muzicală la !ndependance Rownaine. Simfonia a Ireia de Beethoven (condusă de Molinari). fără să ştiu cui.E un întreg repertoriu pe care aş avea să-I trec aici. Lume puţină. cu mîna întinsă. . Ia A\calay.al treilea . Niculae Roşu3? Eram înmrlfmurit de atîta inconştienţă . Leon Bopp). Nu ştiu de ce n-am mai scris de atîta vreme aici..

. Atîtea comraziceri. far la urmă. care sunt culţi. în iama trecută).Ullinte să fi cunoscut o mai mare abjecţie de cm·acter. de la Juan les Pins. Luni. Cultura mea. . atîtea gafe. Skriabin. Tipul a fost de o platitudine unică. EI mă citeşte pe mine. Concert Piatigorski. sonata Arpeggiolle. credinţă e monumentală. do major. s-a bîlbîit. atîtea proiecte călcate*. 31 octombrie [1935] ÎII Bach: Passacaglia ÎII do miilor. domnule. A pălit. . roceala. talentul meu etc . Serellada Espagllole. care sunt aşa. care sunt pe dincolo. ÎI Iăsam să vorbească şi simţeam o teribilă satisfacţie auzindu-I cum se îneacă în atîtea platitudini. Mozart: COllcertul pelltru piallo şi orcheslrii. fragmente din Ma mere I'Oye de Ravel. Boccherini. m-a asigurat la despărţire. care sunt inteligenţi. dar un lucru trebuie să vă spun: reaua dvs. SOllata A-dur.Vedeţi. Alaltăseară.. lung dejun la Institut Fran~ais. Weingartner. Dar să nu ne pierdem calmul! Văd că devin patetic. de la Viena. M-a cetit totdeauna. Wilhelm Kempff. Azi. şi finalul din Simfollia despărţirii de Haydn.O să-ţi trimet şi d-tale cartea.Ul1înţeles totul: bietul om scoate o carte şi -mi-a spus-o nU'ă ocol . EI mă sti mează pe mine. stilul meu. a fV -a şi a V -a simfonie de Beethoven. Îmi vorbea de evrei. va trece.şi . Weber-Piatigorski. . Suită C-dur (violoncel solo. De Falia. etc. Dar va trece. Joi. atîtea reveniri. retractflri şi amabilităţi. Cred că am mai auzit-o o dată de la Leipzig. Solist Aseară. Ocneanu îşi frîngea mîinile. Poeme. Am văzut-o ieri . SOllalilla ÎII la. Glazunov. Schubert.dar îmi păstram calmul şi continuam să vorbesc cu o politeţă exagerată. /Iaballera.n-ar vrea să aibe un foileton în genul Pandrea. încerca să facă pace . Bach. Ce om! Nu-mi aduc . Brahms: Simfollia /. 28 octombrie [19351 / 1I0aplea. DallslIl Teroarei. supflfat nu sunt. Rave\. Frescobaldi.U11 fost pur şi simplu fericit din cauza asta. Singurul fel în care îmi puteam ascunde repulsia. EI îi sti mează pe evrei. Am renunţat să mai urmăresc fazele amol1llui ('1) cu Leni.

pelltru ri%llcel şi orchestră. Simfollia clasică de Prokofiev. Nu-mi putea oricum spune că-i este greu să mă primească la ea. Jeni. Ceaikovski: Varia{illlii pe o temă rococo. o sonată pentru orchestră de Corelli. în timp ce eram acolo.admirator". 73). Scrisoare emoţionantă de la Şuluţiu38.4 [noiembt'ie 1935] Admirabilă seară de radio. cu oarecari elanuri şi mai ales fără nici un fel de ipocrizie... şi mai cum ?). (Şi nici nu mai era nevoie. Ia Filarmonică. Dar m-a lăsat să înţeleg destul de limpede. cu puţină cochetărie. Mi-a fost plăcut s-o am pe Lilly lîngă mine. mai tîrziu. Luni. dimineaţă. De la Ziirich un mic concert pentru violoncel şi clavecin. 58) şi mi bemol major (op. de Poulenc. Vizită amuzantă la Dorina Blank. în do minor (op. Cîteva momente de emoţie copleşitoare. COllcertul pClltl"{{ piall şi orchestră de Beethoven în do major (foarte mozartian . Şi nu ştiu ce tensiune nervoasă.un Adagio de Tartini. cum niciodată n-am avut în muzică.or (Cassado). 8 [noiembrie 19351 Aseară. fără nici un fel de falsă abilitate. un trio pentru oboi.trei concerte pentru pian şi orchestră. De la Varşovia. N-aş fi bănuit în el un atît de perseverent . nu ştiu ce vibraţie continuă. Seara. 37). Ce i-aş mai putea reproşa Leniei după convorbirea noastră de azi? A fost bună. Mai departe. S-o chem la mine şi va veni. Extraordimu' ca humor şi invenţie (presta. drăguţă. Pasărea defoc. la Ateneu . Mozart: Simfollia ÎII mi bcmol (oribil CÎntată). andallte. din cauza lui Froda. Stravinski. Beethoven. care se oferă fără nici un ocol. Vineri. O sonată de un clasic căruia nu i-<Ull reţinut bine numele (Andrea . într-o lojă. 3 noiembrie [1935] Kempff şi Filarmonica. care îmi străbate întreaga zi. Haydn: Conccrt pentru riolollcel şi orchestră ÎII re IIw. basson şi pian. căci. sol major (op. un ROlldo de Boccherini.în fine.îmi mai lipseşte deci unul pentru a le cunoaşte pe toate cinci) . .. Tot de la Varşovia. el a telefonat şi servitoarea . Varia{iulli de Hăndel-Goldschlager (numai pentru clavecin). rOlldo). afectuoasă.Duminică.

. Atunci era un moment spiritual . contact cu existenţa. "Ce gîndeşte tinerimea". adevăllJ1 e cu voi. introducerea a fost o mică profesiune de credinţă gardistă.Da... În care. 1935] Cîte lucruri ar fi fost de Însemnat! Dar mi se pare că niciodată n-am fost În aşa hal Înecat În treburi (pe care nici măcar nu le duc pînă 1. M-au ~U11uzat În decursul conferinţei o sumă de lucruri găsi te pe loc şi mă Iăsam cu plăcere dus de ritmul vorbirii. viaţă. Politica înseamnă acţiune. realitate. şi chiar mai multe. unde sunt valorile reprezentative.' capăt: mă agit. care. 27 [noiembrie. aşa era atunci. capricioasă. Deci bine faceţi ce faceţi. Ar trebui să spun un cuvînt. pe care încerc să mi-I amintesc: "Eu sunt.). ura.fericire". Ea găsise o expresie mult mai justă. dar îmi face plăcere să pot păstra timp de un ceas contactul cu o Întreagă sală de oameni . . aşadar. le Încurc. Ea. capriciu sau frivolitate. Şi-a măgulit studenţii cu o insistenţă electorală. de lecţia de deschidere a lui Nae. au un mare păcat: sunt cărturăreşti. Dar n-am făcut niciodată ceva numai din cochetărie. . discutînd cu Petrovici. ura I La stîrşit (erau de faţă Ghiţă39. o mulţime de prostii." Îmi pare rău că nu-mi pot aminti exact. Mircea. le amîn . eu.generaţiilor politice" şi le-a justificat faţ[l de "generaţiile cărturăreşti". Acum e cu totul altfel. Va face anul ăsta un curs de . unde sunt agitatorii şi spărgătorii de gemnuri.şi Încă vorbindu-le despre lucruri care le sunt străine şi indiferente. Cred că nu e nici un fel de cabotinaj. Ia un punct de . A făcut elogiul . ci În biblioteci. a avut un cuvînt admirabil.acum e unul politic. logică politică".s-a cam bîlbÎit la telefon să spună că "duduia citeşte" .minciună de care Leni a fost jenată. cochetă şi frivolă. Deocamdată. unde aseară am vorbit la cercul "Libertatea". Iată-mă. Cartea e abstractă. în schimb. a răspuns el imperturbabil.. zicea el. 15 [noiembrie 1935] Mă Întorc chiar acum de la Galaţi.. Miercuri. afirma că sensul generaţiei tinere nu trebuie căutat pe stradă. i-am amintit articolul lui din mai 1928. Vasile BănciIă).) Ne-am plimbat vreo jumătate oră pe stradă şi am vorbit. ce e dreptul. Eşti mulţumit? Vineri. ura. de un zdrobitor mutism.

Pur şi simplu. Încerc să transcri u exact: Proces de calomnie intentat de cîţiva membri ai fostei grupări "Criterion". Mă abrutizez pe fiecare zi şi mi se pare că nu mai aştept nici un fel de salvare. -10 41 . I-am spus Marysei. dar e destul de plauzibil. toţi apărătorii Credinţei au avut grijă să mă reclanle tribunalului că sunt jidan. ieşind de la teatru. în speţă. Am simţit-o nu numai după atenţia tribunalului. numai pe jumătate glumind. Filozoful Mircea Vulcănescu. În public însă. ne înţelegem încă destul de bine.Ca să rămîn în ordine politică. Stancu şi Medrea. Gabriel. 17 decembrie. marţi. nimic. Nu e prima. Dar nu voi lăsa ca asemenea disensiuni să umbrească nici măcar cu o impresie dragostea mea pentru el. Evident. că aştept ziua în care Vulcănescu. [1935] 2 1/2 noaptea Sunt frînt de oboseală. care am provocat zîzanie între fraţii creştini. pe care am avut-o cu Mircea. nu Să mai îilsemn procesul Credinţei. dar nu pot să nu însenm chiar acum uluitoarea confesiune pe care nu-a făcut-o Maryse. unde pledoaria mea a lovit bine40. Mi-a spus. eu. Cristian Tell fuseseră implicaţi în conflictul cu redactorii ziarului Credill{a. la "Continental". balerinul Gabriel Negri. poziţia lui de dreapta devine extremă şi categorică. Titei şi Tell41 vor face pace cu Sandu Tudor. Şi bag de seamă mereu mai marcate alunecări spre dreapta din partea lui. luni seara. Încolo. descoperind că singurii vinovaţi ai certei sunt jidanii şi. Medrea a promis că mă va bate. Petru (Titei) Comarnescu şi AI. ar trebui să mai însemn mica discuţie încordată. mîine dimineaţă trebuie să fiu cel mai tîrziu la ora 8 la masa de scris. Voi încerca pe viitor să evit "controverse politice" cu el. cu ştiu ce agresivitate directă. Cînd suntem în doi. după felicitările celor de pe banca mea şi după iritarea celor de pe banca adversă. Pare o glumă. Am simţit-o din tăcerea ce se făcuse şi după acel fluid nervos care ridicase brusc dezbaterile deasupra glumelor şi harţelor de pînă atunci. o pură enormitate: "toţi marii creatori sunt de dreapta".

.. să mă dezbrac. cind am prînzit Împreună. Dacă nu te-ar fi durut. N-am avut niciodată nici o rezervă. să te aduc acolo. Mi se pare Într-adevăr că e ceva ireal În această întoarcere care anulează cinci ani de viaţă. N-aş fi ezitat să-ţi vorbesc .l e1ată. Şi o singur. Dar Între timp mi-ai dat Femei şi am văzut că nici măcar aşa n-aş fi mcut decît să repet un episod din trecut. e1estul de rar.ţii minte.l ele Gheorghe.ce vrei să fac? Mi se pare că ar fi stupiel să-mi refuz asta.. Eu venisem să-ţi spun tot şi să-ţi cer tot. aş fi fost sigur a d-tale. Pe umlă. la Constanţa. e1arcÎnel Îmi place cineva . M-ai fi grtsit acolo şi n-ai fi avut Încotro. Am dorit-o prea mult pentru ca acuma să-mi mai facrt plăcere. Faţ. O săptămînă a fost un adevrtrat chin . ca şi cum nici n-ar fi existat. e1arcreel că nu are nimic ele-a face. cu altul. CÎnelam rămas trei zile singură cu un tip care Îmi făcea curte şi care ele altfel Îmi plăcea foarte mult. Îl Înşel. să pregrttesc.. Mă obsedai. cînd îl voi fi p{lfăsit. Mrt hotrtrÎsem să iau asupră-mi cele mai penibile detalii. Îţi spun că eram nebună.Nu ştii cît am suferit pentru d-ta. Ce am putut să sufrtrl . la "Corso". faţă ele mama lui Gheorghe nu vorbeam decît de d-ta. Ţii minte cînd am venit să te iau de la Rampa şi am plecat Împreună În maşinrt? În ziua aceea eram decisă să-ţi vorbesc deschis..dar ştii? chiar fizic. În sfîrşit. lucru ele care nici astăzi nu sunt consolatrt. Eu ÎI iubesc. Cum? crezi că nu I-aş fi Înşelat pe Gheorghe? Crezi că nu-l înşel? Ba ela. Mi s-a frtcut sil{l de mine şi am renunţat.nu ştiu de ce. elin ÎndlpăţÎnare ori prostie -. Voiam să mă culc neapărat cu d-ta.42 '" . totul. Nici un bărbat nu refuzrt.şi d-ta n-ai fi putut refuza. Îţi spun asta acum.. srt mă culc În pat şi să te aştept. Am găsit-o absolut neschimbatrt şi mi se părea pur şi simplu absurd gindul că sunt intre noi cinci ani care ne despart. 30 decembrie [1935] Sceau. măseaua. după prima seară cînd am fost la "Zissu" . [Luni]. Sîmbătă seara am dinat la Yerres la Fanny Bonnarel. dar n-ai vntt să pricepi.mrt hotărîsem srt vin Într-o zi la d-ta. Dar tocmai În ziua aceea te durea . cu unul. mai ales crt ai fi crezut crt o copiez pe eroina d-tale. sau refuzi să Înţelegi.. . am rezistat .r Sunt la Paris şi Încă nu realizez bine evenimentul. pentru că mi se pare că a trecut. În primele zile . Nu mai e actual. S{l găsesc odaia unde să ne Întîlnim.. Curioasă senzaţie de bătrîneţe. Cred că mă voi dezmetici abia peste zece zile. iar d-ta mi-ai cerut voie srt-ţi continui un articol. fiindcă vedeam că altfel nu Înţelegi.

pe cW'e zadarnic l-am luat cu mine. nu mai am chef să rezum aici ultimele faze ale amorului meu cu Leni. Am urcat pe Rue Soufflot. . Poate voi recapitula la Bucureşti. Mă Întreb ce voi deveni la Bucureşti. nimic . nu izbutesc să mă conving că a trecut vremea. Rue de la Clef. unde m-am oprit cîtva timp sub cedrul cel mare. fiindcă am neglijat s-o fac la timp.M-am plimbat Într-o dimineaţă prin cartierul Rue de la Clef. Nimic schimbat. Rue Mouffetard. Dar nu am de gînd să scriu în carnetul ăsta. Ne iubim ne-am spus-o şi ne-am despărţit În plină concordie. Am arta de a-mi complica la maxim viaţa asta nefericită. Şi acum.nici măcar eu care nu aduc cu mine din cei cinci ani de despărţire nimic mai mult deCÎt ştiuse şi trăise băiatul de 22-23 de ani din 1930. Rue Lacepiede şi am intrat În Jardin des Plantes. Rue Monge. Sincer vorbind. sărutÎndu-ne. am continuat pe Rue Clovis. am revăzut biblioteca Sainte Genevieve.

pentru prima oară m-a tulburat cîinele nostru. mă bucură atîta? S-ar putea nici să nu ştie cine i le-a trimis. ori de ce faptul de a-i fi trimis două crengi de liliac. aproape cu voie-bună.ea pentru mine. Maryse. Era ceva omenesc în săritura lui spre . cu stele. nu ştiu de ce. Dar nu era ca asta .oricine ar fi .. 20 februarie.1936 Bucureşti.foşnitor de multe".şi va fi cu atît mai bine. fără nici un cuvînt. 6 februarie 1936 _ A veam aseară. Un cer albastru. N-<Ul1 să-i pot explica niciodată cît de mult înSe. acum cînd singurullucru de care aş avea nevoie ar fi să iubesc o femeie . nici una din ele. . 1 martie.. lui Emil Guli<Ul. într-o noapte ca asta. Şi nici eu nu-mi dau seama dacă o iubesc cu un mare amor sau cu ultimele mele rezistenţe de viaţă. cineva în sfîrşit. joi [1936] De ce mă emoţionează gîndul că mîine pleacă din Bucureşti. indiferent cine. s-ar putea nici să nu se uite la ele . Şi trebuie să fac un articol pentru FIII/dariil. Am venit acasă singur şi. Doggy.Leni. dacă m-aş sinucide în chiar noaptea aceea. aş face-o împăcat. o fată streină.Ul1nă. Joi. Duminică [1936] Admirabilă zi şi copleşitor de frumoasă seară. Simt că a izbucnit primăvara. O simt după multe lucruri. Jeni.. plecînd de la Leni. sentimentu l că. cum îi spuneam astă-vară.. . dar mai ales o simt după urgenta mea nevoie de a fi fericit..sau putea să însemne .

despre care. aerul lui jenat. Dar dacă se poate şi asta!. simţeam că vrea să vorbească şi suferă că nu poate. pentru d-ta a te urca într-un autobuz e o experienţă de viaţă. în faţa lui Donescu". Ia plecare. care mă chemase să revedem Împreună Teze şi alllilce . 3 Camil Petrcscu..În definitiv. plină de melancolie.. Nu vreau să cred şi nu vreau să întreb.Corso"..5 [martie 1936J Am fost la Devechi. Luni. tIu'ă aluzii politice . Plîngea. directorul revistei Vremea. Sîmbătă. Fără literatură . articolul meu din Rampa. Sunt unele comice. Iubitoare. . 14 [martie 1936] Dejun la . Scumpă fată . Mi se spune că Mircea a fost "revoltat". la Nenişori. decide excluderea lui Sebastian dintre colaboratorii revistci. unde era prea multă lume. cu CamiP. sobră. cetind. scrisoare de la Leni. Primăvara asta. . Un Nae din timpuri bune. Lectie frumoasă.mine. .. în urma unui articol polemic publicat de Scbastian în Rampa împotriva lui Vasile Lovinescu.pentru că avea maşina la reparat -I-am convins să urcăm într-un autobuz 31.. care ne buimăceşte puţin pe toţi. Simţeam nevoia să-i cer scuze. printr-o declaraţie de admiraţie la adresa mea. fără complicaţii psihologice. înainte de a le publica.decît foarte vagi şi puţine. Voi pleca poate la Breaza pentru cîteva zile. Amuzantă intrare în materie. Nu-mi găsea nici o scuză şi îl aproba în totul pe . Ieri. stingherit. sunt altele constemante. plină de elan. rîdea şi.2 [martie 1936] Nu vreau să scriu nici un detaliu din cearta mea cu Vremea.nu-ar fi şi ruşine aici -. 2 Vladimir Donescu. Seara. Aerul lui dezolat În maşină. Marţi. Maryse Într-o scenă de isterie. mi-a interzis să-i spun bună seara. pe care nu-I mai văzusem dinaintea Crăciunului. Am ieşit împreună şi . conferinţa lui Nae despre Calvin. . fără cabotinaj..adversarul" meu. are o sumă de îndoieli şi ezitări. Joi. în explozia lui. bucuroasă. i-am spus. Ia Dalles.

la Nenişori. Cami\. e neîndoios că . Parulilti Procust şi Ultima noapte.. prin stil. Camil. drag{l. De două mii de ani. Dar pentru mine nu există decît un sfirşit. unde avea matineu. destul de enervante prin facilitatea lor politică. ÎI crede un reprezentant al lui Spengler şi al Încă vreo cîtorva nemţi actuali. care îl prind aşa de bine .nu-a spus. obligînd-o să cedeze În faţa evidenţei: . Şi e sigur că e un tip remarcabil. 19 [martie 1936) Aseară. nu există decît patru romancieri". cu una din acele mişcări de sinceritate curajoasă.În definitiv. Dar îi păstrez neclintită vechea mea afecţiune. Ultimele lectii au fost reeditări.În definitiv. unde luam masa cu întreg grupul nostru.M-am decis să nu mai fiu cochetă cu tine . Sunt uluitoare prin precizie. Duminica trecută. Camil vorbind cu Mircea şi cu mine . să lăsăm asta. Am recitit iij·ticole de-ale lui din 1922.cu cea mai bună dreptate aşteaptă ca acest prea lung joc să ia un sfirşit. şi mereu aceeaşi.ştiu eu? . M-am sustras cu hotărîre elogiului. să recunoaştem: nu exist{l decît trei romancieri: d-ta.spunea. Ieri n-am mai fost la cursul lui Nae.Sunt. Îi contestă orice originalitate. cu extremă violenţă (nu de vocabular). Se poate. nu mă indignează niciodată. Micile lui "chestii" mă amuză totdeauna. la Lilly·. dragă.parcă şi-(U' violenta modestia. Tudor Vianu mi-a făcut Într-un sfert de ceas procesul lui Nae. . A început s::imă plictisească.. Dacă ar mai fi fost de faţă . . Am văzut-o pe Leni la teatru. Dar e ceva demoniac în Nae . Obiectez. reeditări ale leqiilor de anul trecut. zicea. . Nu pot primi fără oarecare duioşie tactica atît de facil{l.Nu. Mircea şi eu. pe care i-a utilizat din timp. în literatura românească numai trei cflrţi profunde prin sentimentele lor conjugate. prin ton. a admiraţiei lui totdeauna oportună. fără să indice sursele. dar să trecem peste cărţile mele. unul singur. Nu ştiu.şi nu pot crede că omul ăsta poate fi anulat printr-o critică universitară. 1924. Inefabil. Joi. Nu pricepe nimic şi . Să vorbim despre Palllllui Procust.Sergiu Dan de exemplu.

Te citeam. Ea îmi justifică o bună tăcere de zece zile . Mi-am amintit că la şcoală i se zicea "fetiţa". Odctte6. fin în întreaga lui fiinţă. uite. palid. în ciuda înfăţişării mele care uneori mai este juvenilă.. . am rectificat eu. Voi încerca 5 6 Prima însemnare despre proiectul piesei Jocul de-a racal/(a. n-am schimbat nici trei cuvinte cu el. I-a dus sub roţile unui tren. mai ales în cursul superior. deşi. pentru jocul meu atît de confuz şi greu de descifrat. doamnă. N-am decît să-mi amintesc cît de lamentabil se comporta Lilly în situaţii echivalente. Din nefericire.şi e o perfectă treaptă spre rupturJ -. pe mine m-aI' fi iubit în felul ei.de cînd am aflat-o . astă-seară.sinuciderea lui Pascal Alexandru. Vineri. mă interesai. cum erau toţi. Era antisemit.mte despre menajul ei cu Froda. dar nu ştiam că ai 25 ani. Dar avean1 de atunci nu ştiu ce simpatie pentru delicateţa pe care i-o bănuiam şi pentru melancolia lui care. DaL nu încape nici o îndoială. sunt un dobitoc sinistru. Avea într-adevflf ceva femenin.26. după spectacol am ieşit în oraş şi.Mă urmăreşte . dacă o ajutam să mă iubească. unde Leni ne-a spus o sumfl de lucruri dezol. pentru că Leni. ne-am dus să mîncrm) la o bodegă. . Am impresia că ar accepta o evadare şi mă cutremur gîndindu-mă ce fericit m-aI' face un astfel de lucru. Dacă îmi închipui că nu are o mie de an1anţi. Nu trebuie Set fiu supărat pe seara de azi. Am văzut primul act uluitor de precis (pînă la replică de precis). cu Jenica Crutescu. Dar e inutil şi ar trebui să mă obişnuiesc a socoti definitiv încheiate socotelile vieţii mele. atintdinea ei a fost totdeauna de un tact şi de o siguranţă uluitoare.Regina Maria". 20 [martie 1936] Am fost la teatru. A venit cinci minute după ridicarea cortinei. care nu văzuse noul spectacol al trupei IOL mă chemase să-i ţin tovărăşie. Marthe. bătrîn. Primul capitol din volumul Femei. devin bătrîn. aş putea face un lucru gingaş. în timpul spectacolului de la . Cu amintirile mele din vila Wagner. Marioara Ventura. pe care am cunoscut-o săptămîna trecută la un dejun al Institutului Francez. cu oarecari teme reluate din RCllee. iar în ambele antracte a disprlrut să dea telefoane. Cred că în tot cursul liceului. Voi încerca Sflscriu piesa de teatru la care mă gîndesc de cîtăva vreme5. Trebuie să recunosc că. mi-a spus: .

Resturi din cursul anului trecut. Azi-dimineaţă m-am sculat mult mai rezonabil..) Dacă aş fi avut telefon. penibilă. ca să nu le uit. poate că aş fi chemat-o pe Leni imediat. acum le-am conturat pe toate trei. Cred că într-adevăr schema piesei e bună.ceea ce nu mi se intîmplă prea des. ce fel de bilete etc. Nu ştiu dacă nu este o aprindere de moment. spectacolul. sala. şi de unde acum jWllrltate ceas nu vedeam decît primul act. tot ce aşteptanl de la ea. Este in realitate Leni. 21 [martie 1936] Am adormit greu azi-noapte. În realitate. în primăvara 1934. Do. lui Nae o lojă. (Lui Roman9 o lojă. Doamne. Cum e posibil? Jumătate oră mai tîrziu Nu m-am culcat totuşi. Personaje din romanul De două mii de alli. cîteva lucruri pe care le gîndisem despre piesă. deocamdată. deşi era aproape de 3 noaptea. Pe urmă voi vedea. resturi de şuetă şi în plus cîteva grosohme glume. să-i povestesc şi să o consult. Am găsit azi o sumă de noi detalii pentru actul 2. în seara de la hotelul de pe Rue de Rennes. Sebastian lucra ca secretar în biroul de avocatură al lui Roman. Mi se pare o idee excelentă. avocat.şi. care încercau să provoace simpatiile unei săli mai mult distrată. dacă n-aş avea atîtea lucruri de făcut mîine. Sau poate la Brăila. Sunt pur şi simplu incîntat. În septembrie 1930. în dimineaţa de duminică în care . În momentul rlsta. Eram într-o excitaţie de spirit pe care de mult n-am mai avut-o. Sîmbătă. ca să-i spun. dar intr-adev[lr. resturi de articole. tot ce putea fi. Principalul. tot ce in anmne sens este. Pe femeie ar trebui s-o joace Leni. (Ştiu eu? Poate la Paris.. 7 8 .) Vedeam azi-noapte seara de premieră.U11 scris episodul Dronţu-Marjorie8. este să precizez cît mai de[ta)ilat scenariul. am impresia de a fi găsit un lucru excelent. mă ocupam cu distribuirea biletelor. Capilol din romanul Oraşul cu salCÎmi. Lecţia lui Nae de azi. Voiam să pun pe hîrtie. m-am trezit făcînd scenariul întregii piese. ÎI văd foarte bine pe Iancovescu in rolul bflrbatului. cînd scriam capitolul BlIţiP. cît pot fi de copil. Dar am încredere in mine . cred că aş începe chiar acmn. mă intrebam dacă trebuia să-i dau leniei bilete de premieră şi cum. etc.U1me ajută. deşi e trecut de 1 noaptea. 9 Saşa (Sac ha) Roman. primul act. dacă n-aş fi obosit.

Ieri eU11 schiţat decorul. care face poate pentru prima dată ca vorba . dar şi descopăr nenumărate lucruri noi. E o senzaţie de monumental. care nu s-ar preta la nimic altceva . un nliJion . Pasiunea lui Ioan. şi numai dacă ea ar refuza. impresia că e o treabă pe care aş putea-o termina în două săptămîni. Nu ştiam pînă acum ce însenmează a vedea scenic o poveste. care i-ar da mai puţină vivacitate.de care sunt mulţumit. singura căreia i-aş da rolul ar fi Marietta10. Îmi vor trebui poate cîteva luni. Aş fi fericit s-o am în septemvrie gata. emoţia de a scrie pentru Leni ! Gîndul că va trăi lucruri gîndite de mine. Şi mă ameţeşte tentaţia culiselor. dar poate mai multă poezie şi o dungă de melancolie. 23 [martie 1936] Nu sunt degonflat. Şi. în plus. Aveam sîmbătă. Îmi dau seama că am pus mîna pe un subiect de teatru. 'mai ales. care ascultase şi el amîndouă concertele (ce cap de leu gînditor avea în timpul audiţiei !). Şi cîte pagiJ1i suave. şi chiar ieri. azi am şi scris prima scenă . Am început să scriu.În caz extrem. 29 [martie 1936] Am ascultat vineri seara. în care regăsesc o sumă de lucruri păstrate în amintire de anul trecut. Doamne ajută. la Ateneu. poezie şi graţie. dar febra din primul moment nu-a trecut.Mercedes Benz. ca s-o pot prezenta teatrului atunci.ineaţă a lui Matei. Aveam într-adevăr senzaţia fizică de a mă afla sub o boltă de sunete.nici roman. ambianţa. Nae. Voi avea probabil dificultăţi de a grupa şi a face să se mişte deodată mai multe personaje în scenă. iar azi-din1. E cu totul alt proces de gestaţie decît pentru roman. nici nuvelă. încă o dată.şi m-a chemat la elia masă. a sălii de teatru. Nu stiu ce va iesi. Cred că m-am înşelat. E adevărat că e scurtă. m-a strigat din noua lui maşină .. La ieşire. va spune cuvinte scrise de mine! Cîte revanşe nu-mi voi lua asupra ei ! Duminică. Dar trebuie să fac experienta. Luni. cîte momente de graţie. Mă simţeam copleşit. a afişelor. mă interesează. . Ca tehnică literară. Aş fi fericit să scot din subiectul meu tot ce simt că ascunde ca rezerve de emoţie.arhitectură sonoră" să nu fie pentru mine o vorbă goală. E puţin cabotinaj în mine.

la 1. din cauza aparatului meu de radio care înnebuni se subit.' Nu am chef acum. [duminică]. În continuare. de unde am ascultat o uvertură de H~lndel (Ia 177eodora). ele verde. ci despre importanţa absolută a individului. o simfonie de Locatelli. .dar ascultată greu. la 9 fără un sfert. COllcer/ul dublu ÎII re miilor pentru două \'iolille. tot de la Stuttgart.cu speranţa ca la întoarcere să mă opresc la Breaza. aproape şase ore de muzică. o încercare tragică de a ieşi din însingurare.îmi spunea . Am continuat pe urmă. făcute să justifice valoarea metafizică a termenului de "Căpitan". mai nuanţate. care se rezolvă în diverse teorii.Am dejunat cu el si cu băiatul lui. CÎnd se strînge întrebarea şi îţi cere să spui da sau nu. 11 aprilie [1936] Aseară. pe care n-am dus-o pînă la capăt. dar ar trebui să însemn tot ce mi-a spus. Ba da. a fost frumos. Nu are Nae Ionescu humor? Cum poate lua în serios asemenea glumă? Sîmbătă. cu Pasiunea lui Ioan. tot de Bach. Şi pe urmă e prea comod să ridici din umeri. Pete de . Şi. ' _. un cîntec de Hebbel cu muzică de Schumann pentru cor şi orchestră (foarte frumos!) şi prima parte din Simfonia Ill-a de Schubert. Plec azi la Sinaia cu Caroll! şi C<m1il. Odihnitor. de gris. răspunzînd întrebărilor mele despre cursul lui. unde să rămîn pînă de Duminica Tomii. mă întreb dacă nu trebuie suspectat puţin acest tragism. 12 [aprilie 1936] Sunt de aseară aici. Drumul cu maşina mauve. superior termenului de "Duce" sau "FUhrer". căci am închis după "Barabas"! Mereu bucurii mai mari ascultînd-o. primul concert brandenburghez ele Bach. la II 1/2. Dar atunci să nu mai vorbească despre drepturile absolute ale colectivului. cu Stuttgartul. înţeieg.Nu înţelegi . Am început. Răzvan. Dacă cel puţin m-aş întoarce cu actul 1. şi pînă la 2 1/2 am ascultat Pasiullea lui Matei. Aş vrea să pot lucra. pe urmă. Vezi cît sunt de modest? Sinaia. Armura lui logică are o mie de fisuri. si am tot discutat vreo două ore.că teoria mea a colectivelor este o fugă de singurătate. transmisă de la Budapesta .

radical etc. 1. dacă nu s-ar fi terminat aşa de prost la cazino. adus nu ştiu de unde. ziarişti (Horia. fără cuvinte. jucători de club. La Bucureşti. Mă tem că am pierdut din nou contactul. fără gesturi. J. peşti (Polizu). de cum am intrat în cazi nou. puternică. Am pierdut aseară 200 de lei la ruletă. unde mă voi opri începînd de mîine-seara. unde a trebuit să stau pînă la 2 jumătate noaptea. copii. întîi imensa bucată de pămînt cu care fusese rupt copacul. Izbutisem să regăsesc viziunea (vreau să spun că o vedeam din nou) piesei şi să reintru în mişcarea ei. fiindcă niciodată nu mi I-aş fi putut imagina în toate dificultăţile lui complexe şi delicate. am văzut un lucru care m-a turburat. Marţi. dar din silă. unde plec la 1. nevastă. părinţi. un fel de glastră de . ieri. care e aproape somptuos. Am şi început să scriu ultima scenă din prinlul act. Ring). Mă oprisem cu Camil la Şosea. Dar ce m-a surp(Îns şi mai mult au fost oamenii care se sileau să ridice copacul. cer albastru translucid. 1. stele cu o sclipire tînără) am văzut destul de precis un studiu mai lung despre Jules Renard. încercuind-o cu butii. Altfel. Voi încerca să-I scriu la Breaza.seară admirabilă. Această glastră trebuia S[l intre într-o groapă dinainte săpată. R. care pierdea prea mult. Îmi promit să-I ocolesc. pe care ar fi să-I scriu după terminare". 14 aprilie [1936] Aş fi fost mulţumit de ziua mea de ieri. care părea uriaş între oamenii care se agitau în jurul lui. în familie. ca pe un butoi. Titluri de capitole: Jules Renard "anecdotier". fiindcă nu-I puteam lăsa singur pe Carol. R. R. unde se fac lucrările pentru Luna Bucureştilor. Dar o lume deprimantă. în copacul ăsta. franc. de o grandoare tăcută. Propriu-zis. Valeriu-Leni. Poate la Breaza. . Eugenia Zaharia). dor de confort şi puţin de poză. Ce voinţă de viaţă. o zi bună. babe' bătrîne.Tot ce e snob în mine. Se săpase în jurul lui un cilindru. I-am numărat: peste 50. Două lucruri m-au impresionat. curve (Lulu Nicolau. nu rupt. Nu din prudenţă.să zicem2 metri cubi. 51 ~ .ais-moyen. indiferentă. pe dimensiunile ei. Voi putea scrie? Nu ştiu. plimbîndu-mă prin parc .! lurnalului lui. e flatat de decorul hotelului. Se transplantează acolo cîţiva pomi şi tocmai în momentul acela se încerca să [se] planteze un pin. Pe urmă (pe la 8 seara.

cum este societatea romflOească. în parc. Nu încape îndoială că o voi scrie. cînd. Convorbire. M. Ştii! în şcoli nici nu se învaţă religia .şi cred că definitiv . am decis .-Bengescu. Vreau să scriu cartea la vară. : . O societate de poliţişti.Noi purt[tm.În altă ordine de idei. L-am auzit pe băiatul blond explicîndu-i militarului: .Nu ştiu ce e.ar fi fost un copil din Grădina Luxembourg. Altfel nici nu m-ar interesa s-o însemn aici. Ionel Teodoreanu. al doilea. Mai mult nu ştiu. în primele clase de liceu . nici nu poate crea altceva decît generaţii întregi de poliţişti. cînd nu se poate de-a dreptul prin meserie. Experienţa trebuie făcută. Condamnat pentru activitate comunistă c1andestină. Statul şi religia nu au nimic comun . nici ce soartă o să aibe.Semnul ăla. . ştii . Aş vrea să ştiu din ce fan1ilie iese băiatul blond. H. dar nu voi lua o decizie ultimă decît după ce-I voi reciti. care nu ştie ce este o svastică. prefaţă în care voi explica planul întregului ciclu şi voi justifica lipsa literaturii dinainte de război. între doi copii de 11-12 ani. azi-dimineaţă. pantaloni scurţi. 12 13 Proiectul studiului despre romanul românesc nu a fost finalizat. Am oarecari îndoieli despre Aderca.Voi purtaţi la şcoală svastică? Celălalt: . Convorbirea continua.. : . Se înţelege. Cred totuşi că va rămîne pentru volumul doi. de parcă . Vor fi şase capitole: Rebreanu.. CarniI. la ieşirea de la nu ştiu ce premieră. şosete.unul în costum de liceu militar.. : . Aş vrea să-I cunosc pe tatăl copilului ăstuia şi să-i strîng mîna. Militarul: .materialul primului volum din "Romanul românesc" 12. Vreau să apară pînă la Crăciun.Bine i-a făcut. Văd destul de bine prefaţa primului volum. Textual. P.de cîteva sute de ani. Pe urmă s-au depărtat de mine şi după cîteva minute s-au întors.Religia este despărţită de stat. acum vreo două săptftmîni. cu ediţia specială anunţînd condamnarea lui Constantinescu-Iaşi13• . haină şi cravată. Asta îmi aminteşte reflecţia lui Corneliu Moldovanu. ne aşteptau în stradă ţigănuşii. C. Sadoveanu.. Cezar Petrescu.blond cum era . Nici ce va ieşi. îmbrăcat franţuzeşte. Dar e prea puţin. Dar deocamdată tot piesa rămîne în actualitate. poliţişti prin spirit şi prin mentalitate.Ce e aia? M.

deşi au trecut de atlmci 24 de ani.. Numai Iancovescu l-ar putea juca. Radicalismul lui Renard are rădăcini ţ[lrăneşti. Pe măsură ce-l scriu. dar mă şi îngrijorează mai mult. Am continuat. Juma/II/lui Renard Îmi devine din ce În ce mai scump. În care să explic .Şi d-ta eşti un Ladima. îmi place mai mult. . Nu va pieri niciodată. mi-a spus CarniI alaltăieri. marea scenă Leni-Valeriu.. iar memoria ta să fie tot aşa de reală ca o prezenţă fizică. Uite. Joi. Începută la Sinaia. Citind azi nota de la 24 iulie 1903. Dar stiu eu? În· o. la "odaie".lfecare măsură. mi-am spus că ar trebui să scriu o carte despre Jules Renard. fără să-I facă "raisonneur"... să fii mai viu ca un om viu. Amuzantă totuşi prin vocabular. singurul fel de eternitate care contează după 24 de ani. de cînd sunt aici. Şi mă gîndesc că situaţia mea faţă de Leni poate să nu fie prea diferită. prin insensibilitatea totală cu care îşi face meseria.. mai ales în privinţa Eugeniei Zaharia. Şi Îmi spunea că Lucien Fabre a scris Bassesse de Venise mai mult ca să se răzbune pe ea. Cred că. Ce e mai ~mlllzant este că ar putea fi adev[lfat. fie că nu . pentru a-i indica linia generală a rolului..Şi ăsta e un scriitor! Multe lucruri de însemnat din hotel. Breaza Pe măsură ce-I citesc. Sunt la pagina a 12-a. Cred că rolul bărbatului va fi extrem de dificil. O fi ştiind el ceva . curvă de o vulgaritate fără nici un fel de rezervă. prin frumuseţea ei cam violentă şi de asemeni prin sinceritatea (nu! să nu stricăm un cuvînt frumos).. Într-o vreme În care .. Am impresia că merge. 16 [aprilie 1936]. ar fi În stare să se urce pe rînd. la masă. . pretenţios şi obositor. Carol a futut-o din prima seară.şi fie că o joc. dacă ar sta cinci bărbaţi cu ea în bar..prin el amorul meu pentru Fnmţa. Asta mă linişteşte asupra destinelor democraţiei franceze. După terminarea piesei . Cît îl iubesc pe omul ăsta şi ce absurdă mi se pare moartea lui . cu fiecare.fiind certaţi -ea se dusese singură la Veneţia. Aş vrea să nu plec din Breaza înainte de a fi terminat cel puţin această scenă. voi scrie pentru fiecare rol o recomandaţie dedicată interpretului. ce Îmi dă totuşi curaj să scriu teatru sunt notele lui Renard despre piesele lui.

E ameţitor. să privesc Prahova.) * Mi se părea sincer că e ireal şi. Şi să nu uit petele de mauve. Unii au ceva de carte poştală. pînă la verdele galben. umbrele gris. Fără a-mi flata lucrul. Cred că sunt meri.exact în mijloc.9 dimineaţa . Am numărat replicile (copilărie: dar tot aşa număram la prima carte tipărită rîndurile pe pagină). Şi pe umlă . Prahova e aproape secată. M-ar mira să o stric .de la verdele negru al unui pin stingher. 17 [aprilie 1936] Niciodată Breaza n-a fost aşa de frumoasă.nlişcarea generală a scenei . pe urmă o mie de nU<U1ţe de verde .o casă cu acoperişul negru. Sunt unele momente în scena asta care mi se par delicioase. ro-aş întoarce la Breaza şi cred că aş putea să-mi menţin excelenta dispoziţie de s::tptămîna asta. Bucureşti Am plecat fo<U'temulţumit de la Breaza. de parcă ar fi fost pusă acolo nu ştiu de ce legi ascunse de compoziţie . În mijlocul peisajului . sumbru. Îmi mai lipseau două pagini. (M-am întors după-masă. spre munţi. Recitesc însă acum tot ce am scris şi mi se pare frumos. Poate că am făcut bine că am început cu scena cea mare. în sus. al frunze lor tinere. după ce m-am depărtat vreo douăzeci de metri. lunlinînd prin contrast culorile vii din jur. Vineri am scris acolo 10 pagini . Nu sunt prea multe? Nu e prea lung? Am încredere în piesa mea.deşi mi-au mai r::unas atîtea lucruri de făcut.Vineri. ritmul ei sunt vii. N-am văzut În viaţa mea atîţia pomi înfloriţi. Sunt 149. fraged. ars. Aseară. Duminică. Îmi va fi mai uşor să scriu scenele preliminare. Ea fixează atmosfera piesei. pe urmă albul merilor în floare. n-a mai mers. aşa sunt de albi. umed.ceea ce pentru * În text adaosul e marcat nu prin paranteze. petele de albastru.cîteva minute la capătul aleii cu nuci. m-am întors ca să mă încredinţez că toate astea există într-adevăr şi că au rămas la locul lor.care e totuşi aşa de lungă -. scîntei le apei În soare. ci printr-o acoladă în dreptul căreia s-au scris mărunt cele două rînduri. Am stat adineaori .ceea ce e şi mai important . . sunt articulate. Albul zăpezii de pe Bucegi. deşi am încercat să scriu pînă după 12. Le-am scris astăzi. Dacă aş avea acum o întreagă lună liberă. Întocmai ceea ce visasem ca atmosferă. ca ton. Mă Înşelasem. nesigur. E o profuziune de culori. am impresia că am avut mînă bună. deşi nu temlinasem complet scena Leni. Nu era apă. 19 [aprilie 1936).Valeriu.

la Ateneu. O fată de Azi-dimineaţă.din silă . Am luat azi o decizie. dar admirabil. cu un amestec delicios de bravură şi timiditate. Vizita de aseară. sau un prieten. Dar nu e mai frumos decît versurile mele. Admirabil. în care aş limpezi capitolul Leni. O fată din Francis Jammes. Ce s-a întîmplat aseară la teatru (şi despre care .în timp ce piesa continuă să mă preocupe. În primele rînduri. Cum de le-am neglijat pînă acum? Camil . Cred că altcineva ar fi simulat măcar oarecare interes. e frumos. sîmbătă. .prefer să nu scriu nimic aici) mi-a redeşteptat nevoia de a-I scrie. de sinceră. mi-a spus. Emotionant de tînără. Marţi. Mult mai deprimantă decît vizita de luni. cu gesturi încă de copil.cugetan1.M-ai prins în flagrant delict de emoţie. Am citit Albllm des vers allciens. 200 de pagini . 26 [aprilie 1936] Terminat JllmalllLlui Renard. la examen.mi-a spus: . Mă felicit că i-am vorbit Mariettei. care pare o fată bătrînă. întocmai cum făceau la Brăila elevele lui MclleLambert.Dee. lIioLă de Lalo). Tot va fi fost bună la ceva această stupidă istorie.căruia în drum spre Sinaia îi arătam unele versuri din Valery . Anton Holban aplauda cu un fel de entuziasm lubric. în cabina ei la teatru m-a dezgustat. . de care sunt bucuros . pentru ca nici o întoarcere să nu fie posibilă. Indiferenţa ei este neglijentă. Dar deocamdată piesa primează! Duminică. Ea nu şi-a dat nici atîta oboseală. Voi încerca să capăt o săptămînă liberă la începutul lui mai. Cîntă admirabil. mă gîndesc la un scurt roman. concert Lola Bobescu (Simfonia spa15-16 ani. de fragedă.deşi în fundul sufletului îmi lasă poate putină părere de rău: îi dau rolul Mariettei.o rudă probabil. deşi n-am mai scris nimic la ea -. distrată. 21 [aprilie 1936] Mă gîndesc . Era necesar să despart piesa de Leni. Cu Leni nu se poate face nimic. Era necesar să mă angajez net cu Marietta. Foarte Mallarme pe alocuri. E delicios băiatul ăsta.scrisul meu încet şi greu este un randament excepţional. jignitoare pînă şi prin lipsă de politeţă sau de amiciţie. dar în timp ce cîntă surîde ici şi colo cuiva din sală .

Nu aş vrea să cadă brusc ritmul după actul doi. Şi ea vrea prea mult să cîştige bani. problema banilor pentru ea nu se pune (sau. se pune în rîndul al doilea). fiindcă e sărac. cu toate comploturile astea . practic vorbind. Ţine prea mult să ..Şi pe urmă. I-am citit azi tot ce am scris şi i-am explicat scenariulşi era emoţionată.şi îl face la "Alhambra".. simţeam că înţelege. Ce am eu comun cu toată povestea asta. cu Marietta şi Maximilian. 3 [mai 1936] Adunare generală la S.. Sinistru.S. pentru ca să rişte o experienţă cu o piesă originală şi. Şi căldura ei.. Suntem într-o groaznică mahala. pentru că ţine aşa de mult să joace.. pe stradă.). . cum pot crede măcar o secundă că într-adevăr În1i pasă dacă Kiriţescu e ales sau nu e ales. Am plecat încîntat de la ei. încă o dată sinistru. cu o piesă a mea. cît am stat acolo. Cum pot lua în serios asemenea ridicule comedii.. în orice caz. Plecînd. am văzut unele lucruri noi pentru actul al treilea (Bogoiu.şi nu este curios că le regăsesc tocmai în ziua în care decid să renunţ la Leni ? Duminică.cucerească" un mare succes de public. Dimpotrivă. şi generozitatea ei! în plus. Dacă într-adevăr Iancovescu trece (aşa cum se zvoneşte) la "Regina Maria" . Am regăsit noi raţiuni de a scrie . "te voi întîlni pe stradă" etc.. sinistru. cu atît mai puţin. Simţeam că fiecare replică . Leni face teatru cu Timică şi Ţăranu . Se desparte de Tessa şi redevine miss Viteza. cînd vrea) ca să se reprezinte. Marietta e fericită să joace un rol mare.şi abia cînd am ieşit în stradă mi-. dacă Toneghin14 e votat sau nu e? O oră. că vede. cravata.R. Lectura mi-a reîmprospătat tot ce scrisesem şi mi-a redeschis drumuri care nu mai dădeau nimic. care promite să se susţină aşa de bine. va face tot ce va putea (şi poate aşa de mult. şi entuziasmul ei.ml dat semna ce joc caraghios jucasem. Renunţă în fapt la teatru şi cedează definitiv operetei. acolo unde Haig va fi prea greoi.ce excelentă distribuţie voi avea cu el. am făcut grup. o mahala cu literaţi. Piesa mea şi mai ales rolul pe care ar fi trebuit să-I joace ea sunt la antipozi . cu toată politica asta. voi încerca să redau eu însumi vivacitatea textului. "mă compromiţi". că se identifică. am făcut propagandă . Cît despre regie.poartă". m-am agitat. Voi încerca să plec sîmbătă sau duminică. De altfel este singurul care mă îngrijorează. e soluţia cea mai bună.

Trec de altfel printr-o perioadă de intoxicare literară. Haig. fără complicaţii. N-aş fi crezut-o în stare de vulgaritatea asta. Din nefericire. că se văd.. Altă dată. 15 16 Student în medicină (cunoştinţă din Brăila)..mare surpriză! . Cînd mă gîndesc că joacă amîndouă în aceeaşi piesă. iubirea mea. birocrat -. un om de treabă şi de ce nu mi-a fost dat să am casa mea. n-a izbutit să mă remonteze complet. mă cutremw·. măcar pentru trei zile. Totuşi . Şi asta mă întoarce spre piesă. se pupă. fără regrete.un prins suficiente pasaje.artişti" la Lilly.ml chef de scris.Nu e nimic. Dar toată 'ziua îmi Iasă un gust de zădărnicie. Elvira Godeanu.Kleine Nachtmusik. publicist ieşean.avocat. Ar trebui neapărat să plec. Două lucruri deopotrivă de penibile: 1) Scrisoarea stupidă din "La zid" împotriva Norei Peyov a scris-o Lilly. Joi. de vreme ce e aşa de mult legată de piesa mea. de la Stultgart. că n-. fără nimic "interesant". Mi-a părut bine să o reascult. iar Marietta răspunde cu neglijenţă: . De ce n-am rămas un meseriaş oarecare . Nici măcar spectacolul vienezilor (Grosse Liebe de Molnar). ca să regăsesc filonul pentru moment întrerupI. cu destulă mîndrie şi conjurîndu-mă să nu spun nimănui. 2) Al doilea incident o priveşte pe Marietta. Să mai scriu cum am ajuns să-i citesc totuşi lui Leni piesa? Nu acum. pe buna mea Marietta Sadova . am avut trei ore de încîntare şi cîteva minute de emoţie. o simfonie concertantă de Mozart şi pe umlă . se vizitează şi totuşi Lilly e capabilă de un asemenea complot. Mi-a spus-o ea însăşi. fiindcă. Alfred Hefter. Eu. o mare actrită. Vineri. viaţa mea. pe care în ultimele zile am abandonat-o. "Kiki"IS şi un tip Brătăşanu din Ploieşti. desigur.. Îmi aduc iar aminte de toată viaţa mea pierdută. 14 [mai 1936] Azi-noapte. Cineva întreabă ce s-a întîmplat. Totuşi. Lilly Darvaş. văzut după-masă. Mi-e silă. 8 [mai 1936) Ieri dejun de . Se vorbea despre agresiunea împotriva lui Hefterl6. absolut nimeni nu ştie şi nu bănuieşte. Marietta. 5~ . O să-i treacă. aparatul meu de radio este prăpădit rău. care a fost zilele aste[a] bătut în plină stradă de un student.

la Braşov. De doi ani te uiţi la mine chiorîş. Nu trebuie să le las să se piardă. Dar n-am avut chef de nimic zilele din urmă..mi. Nae şi-a închis cursul vineri după-masă. Mi-anl consultat agenda .şi cred că. 26 (mai 1936] Mama a plecat vineri. Mama trebuie să plece.nu ştiu de ce cu atîta întîrziere... formule. Lecţie sobră (cu un singur moment de cabotinaj . Franţa care moare. strînsă. Marţi. Am fost. război. Poate că e o simplă prejudecată.Citesc . Dar. abilă. Tot cursul lui de anul trecut (politică internă şi externă. totul e în Spengler cu o înmărmuritoare asemănare de termeni. Duminică.oi regăsi vreodată ritmul fericit. pot pleca miercuri seara şi să rămîn pînă luni dimineaţa. 17 (mai 1~J61 Azi o lună plecam de la Breaza. totuşi . Cred că nu mă voi mai duce la cursul lui. pe care îl descoperisem în cele cinci zile de la Breaza? Trebuie să plec neapărat. Ia procesul studenţilor gardişti. căci o aveam de mult în bibliotecă . Totuşi.şi încă nu exagerat). Şi încă n-am terminat. Ghizela (căsătorită dr. De alaltăieri este la Paris. Surpriza de a găsi fraze întregi. poate că aş fi rezumat-o în întregime. lecţie foarte flUmoasă. Anglia în lichidare). Rusia putere asiatică. dar nu merge. Ce e mai stupid este că întreg actul I îmi este clar în minte. Nae a declarat (i-anl citit depoziţia În ziare) că nu orice asasinat e interzis de religie şi că deci în mod firesc studenţimea se solidarizează cu asasinii lui Duca. Am încercat şi astă-seară. frază cu frază. definiţia naţiunii). . acuma ce zici? 17 Mihail Sebastian a pledat în procesul de divorţ al sorei lui F. Totuşi nu merge. cu o sumă de fericite formule. Nu ca să dau "sancţiuni" împotriva lui. Ar fi pa tIU zile de lucIU. Dacă aş fi scris vineri aici despre ea. Şi de atunci piesa mea a rămas locului. paradoxe din cursul lui Nae. idei. pace.Annees decisives de Oswald Spengler. foarte sincer vorbind. Nae mi s-a adresat: . Nu e păcat să o las să se înnămolească? V.Pentru tine am făcut lecţia asta. dacă am puţină voinţă. dar acuma prea s-a înrădăcinat: nu pot să scriu aici. toate "Ioviturile" lui (Singapor. Aderca. Dar nu anl b. Leon). E prea simplă schema lui. Nae Ionescu începe să nu mai fie interesant. Ei. sîrnbătă am procesul sorei lui Adercal7.. Ieşind din sala de curs. Alaltăieri.

. uvertura Oberon de Weber. o simfonie În re de Haydn. Lecţia a fost Într-adevăr remarcabilă . cîte nu se pot face. Miercuri. Am mai scris din actul I vreo dod s«ftIe. Sunt unele lucruri pe care le uitasem complect. Soluţia a venit cu uşurinţă. In cinci zile complet libere. sincer şi fără calcule. Cu excepţia CÎtorva pasaje. Să bat în lemn şi să sper. Dar toate astea nu-l împiedică pe Nae să fie gardist de Fier.iar soluţia lui pentru problema individ-colectivitate este. Dimineaţa Recitesc Întîmplător CÎteva capitole din Două mii de ani (vechiul meu obicei de a scoate la Întîmplare o carte din dulap şi de a rămîne pe urmă un ceas ca s-o răsfoiesc). din ce în ce mai fără emoţie. .Nu zic deocamdată nim. Metoda cea mai sigura are tot auea de a lua loc cu hotărîre la masa de scris şi de a 3$tepta. Am avut o adevărată surpriză.ic. unde să rămîn pînă miercuri dimineaţa. la iunie. nici vorbă. Dar nu mi-e de scris acuma. a VII-a de Beethoven. fără să-I pot pentru moment preciza).euşi să termin actul Întîi . Erau aproape toate personaje~e în scm! . I-am răspuns prom.şi nu ştiam cum să-i scot pe ceilalţi afali. Toată povestea asta era din partea mea o stupidă copilărie. Aş mai fi vrut să scriu despre concertele Filarmonicii din Berlin. Acum mi-am simplificat o situaţie În care mă mcur'asem rău.la Breaza. (Al 3-lea concert brandenburghez de Bach.din ce în ce mai rar. restul mi se pare excepţional. Aş fi foarte bucuros să retipăresc într-o zi cartea asta. nu mă aşteptam. Mă cheamă să-I vizitez la Romanl8. Şi cel puţin dacă ar fi cu adevărat. pe neaşteptate. Ar fi cinci zile pline de lucru.iţÎndu-i. fără prefaţa lui Nae şi rară nici o explicaţie din partea mea. asta. 27 [mai 1936].furînd din cînd În cînd o seară sau o după-masă.trebuia doi la pe Lerti şi Bogoiu singuri .5 iunie . l-a de Brahms şi uvertura la Maeştrii cÎIIIăreţi.) o mai v[ld din cînd în cînd pe Leni . Scrisoare mişcătoare de la Blecher. şi o voi face. aş r. desigur. care au un prea accentuat aer de evreu.. Simfonia IV-a de Schumann.Breaza mi-ar rămîne pentru actul doi.. Nu ştiam. interesantă (deşi simt sofismul. Mă uit În agendă şi îmi spun eli ar fi posibil sâ plec totuşi joia viitoare . Iar dacă pînă atunci .

tot timpul a avut nenumărate gesturi mici de afecţiune. Umblu cu busola În buzunar şi caut nordul. Nu se poate. Sunt mai mult deşert decît trist . nici măcar cu asta.mai ales M"'" Bulandra . Nota lui de melancolie trebuie să răsară. mi se pare că e singurul lucru pe care l-am căutat cu adevărat în viaţă: nordul." O astfel de replică . Vineri. El e poate. puţin apăsat. pe care le-am Iflsat să cadă. Leni. 5 iunie [1936) Bogoiu an1eninţă să devină prea subtil. cînd şi cînd. mai tîrziu. din robusteţea şi simplicitatea lui. dacă aş fi sincer. Duminică. O voi suprima neapărat şi voi relua accentul de sănătate cam obtuză pe care Bogoiu trebuie să-I aibe.şi trăiesc pentru că an1 apucat să trăiesc. Ultimele trei zile mi-au fost otrăvite de o gravă încurcătură în birou [sic!]. ar trebui să renunţ complet la asta.deşi Îmi place prin ea însăşi . 31 [mai 1936] Ieri pe seară. Ar fi trebuit să o iau în braţe. de invitare. Pe urmă. Dar nu an1 curaj să rup cu nimic. mai puţin pentru piesă şi mai mult pentru mine. Voi putea pleca mîine? Nu ştiu. de la Roma. Şi nici măcar nu ştiu dacă voi putea pleca joi din Bucureşti. Dacă mă gîndesc bine. Ar fi primit fără ezitare. pentru vioară. Trebuie neapărat să-i păstrez un fond de optimism puţin jovial. dar fără să ştie. să o sărut şi să-i spun: Vino. . o delicioasă sonată de Mozart pentru pian. De altfel.şi. un poet. Marietta le-a spus Bulandrilor despre piesă şi se pare că amîndoi . . În anumită măsură.. Nu sunt făcut pentru a fi avocat .sunt ambalaţi de gîndul de a mă juca. Afacerea Pleniceanul9 mă încurcă grozav. sau pe care cu tot dinadinsul am refuzat să le înţeleg. n-am plecat. cam necioplită. o sonată de Hăndel în mi major.nu poate fi a lui Bogoiu. De mult n-am avut cu ea o convorbire aşa de calmă. După cum vezi. în do major. lungă vizită la Leni acasă. aşa de odihnitoare. de la Budapesta. inîine la mine. deşi aş avea atît de mare nevoie.Aseară.

Timică. în 50 de zile n-am reuşit să scriu decît 15 pagini. Şi mă mai întreb dacă prezenţa continuă a lui Leni în scenă nu e obositoare şi pentru ea ca şi pentru spectator. de atîta vreme scris[l.8 iunie [1936]. la Breaza. în aceeaşi situaţie. prea precizat În detalii . în timp ce-I voi scrie pe al doilea. . actulintÎi deopm"te. aveam trasat În minte totul: scenă cu scenă. dimineaţa. Ieri. aproape replică cu replică. la Bucureşti. cu Marietta. Dar nu vreau ca din exces de prudenţă să-mi denigrez munca. (Cred că e recordul meu literar.. Breaza se dovedeşte ca niciodată propice piesei mele de teatru. Interpretarea ideală e Iancovescu. Cred că am făcut o treabă bună şi că oarecari detalii . în sfîrşit. Am sosit la Breaza sîmbătă după-masă la 4. şi dacă. în acelaşi ritm. fuzionează cu partea întîia a actului.Dar nu voi accepta cu nici un preţ (chiar cu riscul de a nu fi deloc jucat) să-i dau rolul lui Toni. n-ar fi trebuit s-o scot în prealabil din scenă pentru cîteva minute. Dificultăţile serioase. dacă aş dispune de zece zile libere. la şi mai mare rigoare. făcînd astfel În sfîrşit legătura cu scena finală. ultimele trei pagini din scena cu mecanicianul. în timp ce aici. cu o satisfacţie de mlmcitor. rezistenţa vor reîncepe abia la actul al treilea .dacă va fi nevoie . Mai ales mă întreb dacă scena ultimă. Poate anumită lipsă de unitate în ton. 17 pagini.U11 scris 23. Simt că nu-am simplificat lucrul şi pun.cel mai neclar deocamdată. ÎI văd prea bine.să aducă acea putină surpriză* pe care o bănuiesc necesară unui dialog de teatru. Ar strica totul. Iancovescu ar putea fi inlocuit la rigoare cu Vraca. Breaza Am terminat actul întîi. Pină seara am scris trei pagini. Şi pe urmă nu ştiu dacă nu e prea lung. E adevărat că. Luni. la care ţin aşa de mult. pentru ca glasul ei . Orice altă distribuţie mă duce la completa ratare a experienţei mele de teatru.. sau mai bine zis. în mai puţin de două zile.) Acum. pentru a o pune în valoare în marea scenă cu Valeriu. Nu-mi dau încă seama de defectele lui. . Leni.vor fi reparabile. E adevărat îns[l că şi el s-ar putea lumina. iar Leni. Cred că actul II ar merge. singurul neclar.revenit . Dar e tot adevărat că. Nu-mi amintesc să fi scris vreodată aşa de mult într-o singură zi. Trebuie să fie cîteva. Hotărît. venind alaltăieri aici. Sunt mulţumit.

confruntaţi.mu. comentaţi. Lovinescu. scrise cu desăvîrşire din nou: 4) Diversele mele polemici. pînă acum. etc. Erau ele faţă. fără oboseală. CÎnd . Teodoreanu. 6) Diverse întîmplări şi anecdote literare. Cred că au ascultat cu plăcere. Stancu. . Sebastian comentase nefavorabil romanele lui Lovinescu.emeni. Rădulescu şi cîte or mai fi: 5) Criticii mei. trecerea mea pe la "Sburătorul". (Ce păcat că am rupt răspunsul pentru Lovinescu2o . Bucureşti. "duelul" cu generalul Văitoi. Dar 20 E. cu tehnica de lucru. am cetit actul întîi. dacă se poate .şi cu eventuale aelăogiri de după apariţia romanului: 2) Jurnalul piesei ele teatru: 3) Seria de articole publicate în Rampa sub titlul "Voluptatea de a fi scriitor" . pentru a reveni la această. Evident. cu viaţa de scriitor. Am băgat de seamă că face un adevfu'at "jurnal de şantier" nu lipsit de interes. O. văzute sau trăi te de mine. afară de Nina şi el. (Îmi dau seama că eroul meu îl enervează pe Mircea şi ştiu şi de ce..terminînd primul act al piesei . Se înşeală însă şi am să încerc să-i explic lui Mircea de ce. Ar fi intrat aşa de bine aici. Brează. din seara în care am început s-o scriu. Gîndul mi-a venit încă de la Breaza.) De m. la Mircea. 11 iunie [1936]. Să-I scriu din nou. cu experienţele publicării unei cărţi etc. mticolul cu Mircea Dem.Vremea. Îl crede suficient. Alaltăseară. Cu deosebire articolul lui Roşu. din caietul ăsta. Maryse şi Gheorghe. căruia i-aş adăuga. Cred că ar putea fi un dosar amUZ. Al. Volumul ar putea să cuprindă: 1) Jurnalul Oraşullli CII salCÎmi aşa cum a fost tipărit pe vremuri în A:i . nota de la 26 octombrie.m-am amuzat să recitesc din caietul ăsta tot ce e privitor la piesă. De exemplu.) Nu pot şti ce cred ei sincer despre act. mi-au spus că le place. Marietta şi Haig. joi Mă gîndesc la o carte pe care aş putea-o tipări peste un an-doi. ceea ce a provocat unele tensiuni şi incidente între cei doi scriitori. incidentul cu Lovinescu (smochingul). n-aş putea.aşa cum au fost scrise sau refăcute. Pandrea. Dacă afacerea Pleniceanu se aranjează la tribunal.iar titlul mi se pare fericit ales.ll1t. infatuat. cu Călinescu. binevoitoare cu mine. care s-ar numi "Culise" şi în care aş strînge toate lucrurile mele scrise în legătură cu creaţia literară. atunci reintru într-o bună perioadă literară şi voi evada cît de curînd de la birou.iar dacă nu.Mă întorc după-masă la Bucureşti.

ed. Scrisoare dezolată de la Poldy. Să nu fi observat nimeni asta pînă acun1? Să nu fi observat nici el? Am să-I întreb.şi procedeul are succes. Cît de grăbit o judecam! Şi cît de sumar era articolu122 meu din Cu\'ântul. şi aştept cu destulă lene să treacă zilele. Cît de stupid eram. Continui să-mi precizez actul al treilea. mai ales că la ieşire a trebuit să mă urc în maşina lui Dragoş. . mai multă hotărîre de a fi . puternica asemănare dintre Huliganii lui Mircea şi Les Faux-Mollllayeurs. N-am văzut-o pe Leni de vreo zece zile. Şi nu voi mai provoca un amor între el şi doamna Vintilă .. Totuşi. în faţă. E destu I de jenant. Voi încerca să mă precizez mai pe larg într-un m"tico! din ReriSIa FUlldaţiilor.2 E vorba de primul articol. et je me porte tres bien. 21 Hechter era numele de familie al scriitorului. pentru a-mi revizui întreaga judecată despre carte. Cornelia Ştefănescu. în tovărăşia lui Ca miI şi a lui . 1994).E. Luni. la două match-uri de foot-balI. pseudonimulliterar Mihail Sebastian devine şi numele său de stare civilă. Les Fmu-Monnayeurs.mulţumit. ba chiar să stau lîngă el. după aproape zece ani.o fan1ilie care are gustullamentaţiei. ar trebui să-mi impun mai multă stăpînire. Recitesc nota mea de anul trecut. Pentru moment. Il iunie 1935. Declinul genului din ciclul "Consideraţii asupra romanului modern" (reprodus în Opere. Cred că-1 voi utiliza aici. Bucureşti. pe Jef. De ce? de ce? Suntem . Într-o zi cu soare. cher Monsieur. Într-o zi o să-i telefonez. şi atîta cît se mai poate . Nici nu mă prea omor s-o văd. 15 iunie [1936] Am fost sîmbătă şi duminică la O. Vineri.în limitele care încă mai r{mlîn. 1. Din 1935. dar tot după ce voi termina lectura. la volan. 1927! Dar aştept să termin cartea. .ceea ce ar fi o prea mare facilitate. să observ însă un lucru uimitor: mm'ea. 12 iunie [1936] Recitesc. Dragoş Protopopescu. M-an1 decis să o consider plecată din oraş .. Minerva. cît de nenorocit eram. Sunt astăzi mai puţin nenorocit? Nu..din partea Hechterilor21 . Dar mai puţin stupid sunt.lectura mi-a ajutat mie: am văzut actul încheiat şi am avut într-adev{tr impresia că se susţine. E adevărat că într-asta viaţa mi-a dat un larg concurs.N. mai mult decît în primele mele intenţii.F.

" Ar trebui . Sfm-Giorgiu. uşor retorice. Ar trebui prevenit. am stat pînă la 5. Sunt prea "suplu" . Mă amuză bara.. la o vizittl !). . nemîncat. Sunt un vorbitor bun . 17 [iunie 1936] Două zile . Ascultam cu o ureche plictisită.ar trebui mai multă intransigenţă. la tribunal..ieri şi azi .) Dar şi el ar fi În drept să-mi răspundă: "Eşti evreu. la o reuniune mondenă. Ieri. Am pledat frumos . care mă crede Încă În intimitatea lui Nae. care deţine originalul scrisorii. Ion Sân-Giorgiu.Ba da. implacabilă. fii pe de-a-ntregul. În viaţa mea. sau nu eşti? Dacă eşti. nu-mi mai Întinde mîna şi nici nu mi-o primi cînd ţi-o Întind eu.şi nu e prima oară cînd mi-o spun . se pare că a fost Însărcinat de Rege să facă treaba asta. judecătorii. iar Regele. pe atît sunt de bun vorbitor.dar nu voi fi niciodată un avocat bun.Îmi place să mă ascult. Mai mult chiar. ameţit de foame..stupid pierdute. mai multă rigiditate chiar. atitudinea netă. dramalurg şi publicist în presa de extremă dreaptă. a unui Moţa23.şi spun acest cuvînt cu o nuanţă de dispreţ pentru tot ce este acomodant În mine. Dragoş P. . unul din liderii Gărzii de Fier.Nu ştiu . pentru a-l ar[lla nemţilor. mi-a spus un lucru amuzant (şi de altfel numai pentru a-l consemna scriu nota aceasta).Îmi vine să-I Întreb: "Eşti gardist de Fier. E o lucrătură la care a luat parte şi Şeicaru .care de asemeni deţine o copie fotografică a documentului. tocmai ca să nu-l fac pe Dragoş precaut. O duce greu. pentru că tocmai treceam cu maşina pe Şoseaua Jianu. adversarul. sau nu eşti? Dacă eşti. În dosul locuinţei profesorului). S-a cam ars la nemţi. te asigur. frazele suitoare. 23 14 Ion I. Am auzit dintr-o sursă foarte bună că SflJ1-Giorgiu2~ a dus la Berlin scrisoarea lui Nae către Blank. Miercuri. e fomte serios. Nu cred .. i l-a dat lui . şi că a arătat-o acolo la diverşi miniştri... pe care le găsesc şi ." (Prefer. .şi am pierdut. din cauza afacerii Plenice. de tensiune nervoasă. Pe cît sunt de prost causeur (lamentabila mea figură Într-o societate. L-au lucrat. de exemplu. Moţa. Vreau Însă să vorbesc lui Nae.' Eu ascultam toate acestea cu o curiozitate pe care Încercam s-o ascund cît mai bine.mu.oricît pare de stupid . .Ce e cu Nae? (m-a Întrebat el.. interpelative. fără nici o îndoială. de nerăbdare.

mobilă largă. la Snagov. privind dinspre altar spre ieşire. umbrelă de soare. Am fost cu barca la pescuit şi ne-am oprit un timp la Mi'măstirea Snagov. gest de o expresivitate laică încîntătoare. un bătrîn care-şi duce mîna la barbă. în partea dreaptă a tabloului: o linie de o graţie absolut surprinzătoare acolo. * 25 Maryse Nenişor era fiica politicianului liberal Dumitru luca. fotolii albastre. multe flori. linişte. la mama Marysei. Aş putea fi un conferenţiar.. Pe versoul peretelui. plictisit. în capitolul Val romanului Accidentul.Dar nu-mi serveşte la nimic. La intrarea în naos. E ca într-un vis. toată ziua pierdută la d-na Pleniceanu acasă. descuraja! de cînd mă ştiu. nu un Astăzi. instrumente de pescuit. Ieri. Sunt atît de leneş? Nu ştiu.e un rezumat perfect pentru idealul meu de fericir. drapată într-o lungă stofă. în biserică propriu-zis.25 Parcă e o mică jucărie triunghiulară. a coapsei. Şi între timp mă aşteaptă atîtea lucruri pe care le iubesc sau pe care le-aş putea iubi. scaune de pînză. cu uşoare modificări. cu tot ce a trebuit să rămînă în mine inutil. mişcare pe care n-aş fi crezut s-o găsesc pe un zid de mănăstire românească.. am văzut exactă imaginea unei astfel de vieţi. Voi încerca să plec vineri la Breaza.şi am visat că stăpînesc casa. * Acest paragraf a fost inclus. curioasă prin stîngăcia copilăroasă a greşelilor dt. acoperişul roşu. o frescă cu un grup de femei remarcabil.. Eram invitat la masă. avocat. frînt. că sunt instalat acolo şi că o am pe Leni cu mine într-o vacanţă care abia a început şi n-o să se mai termine. apă. în aşteptarea portărelului pentru executare.e. Două minute am intrat în dormitorul de sus . o sumă de mizerii în tribunal (mereu în legătură cu afacerea Pleniceanu). pădure . Prima femeie avea o mişcare voluptuoasă a piciorului. pereţii cafenii deschişi.. Îmi amintea un tablou de Zurbaran de la Luvru. Luni. Şi cel puţin dacă m-ar aştepta . nici un chef pentru nimic. o altă scenă (CoborÎrea de pe cruce?). Sunt mai ales obosit şi mi-e dor să fiu fericit. (Nu !l/l11ormÎl/tarea llti Sail/! BOllarel/tura?) Într-un grup. Odăi albe. decît poate pentru soare şi amOL "Soare şi amor" . cu ea şi cu Gheorghe. emoţionant de frumoasă. . Are o vilă magnifică. perspectivă. un mic debarcader propriu cu două bărci. ministru de Interne pînă în aprilie 1937. 22 [iunie 1936] Cald. simplă.. un chaise-longue. o peluză.

întorcîndu-se acasă. dar făcea un caz teribil de ea.şi mîna ei o strînge pe a mea Într-un nou pact de iubire. Ei şi? N-am plecat la Breaza şi cred că nici nu mai am CÎnd pleca. dacă adică nu a fost o simplă an1abilitate. o bună măsură strategic[l. Şi. Absenţa mea de două săpt[ul1Îni a fost. Şi. Mmiettei. neglijentă şi cochetă. Ne reluăm.la un program de cabaret pe care ni-l oferea gazda . şi jurnalul ăsta mi se peu-eÎncă o amăgire. Dar am revăzut-o a doua zi la ea (bună. iubitoare. Poate prima mea beţie veselă.pe la 2 noaptea . E singurul joc care-mi mai poate oferi succese K1 povestea asta. Nu-mi mai amintesc deCÎt de foarte puţine lucruri din viaţa mea anterioară. domnul meu. strategia tăcerii. atît cît mai pot spera. mă stimula. Cred dl n-ar vrea să mă piardă. dacă aş putea să vreau.dovadă că şi-a permis să devină din nou uitucă.) . ca augustul de la Ghilcoş. e Mă amuza. care nu numai că-mi vorbea extrem de elogios despre pledoaria mea de miercuri. ceea ce îi redă din nou siguf<mţa că "tare" .. la Blank. vorbindu-i lui Mircea. Dar voi fi liber să plec? Şi voi avea bani destui? Numai un timp de uitare. CÎnd pledezi. "consentantă" : . 24 [iunie 1936] Scandaluri şi bătăi antisemite În tribunal. Dar mereu silă de mine.De exemplu? Întreabă ea. totul eu-fi de o extremă simplicitate. Miercuri. mi-a prilejuit o noapte de beţie.De exemplu că te iubesc .Cîte lucruri de Însemnat săptămîna trecută. Într-o zi. m-ar putea acum reface. joi seara. Recepţia de la Blank. Observ cu durere că piesa r[1I11Îne pentru lunile de concediu. joi seara. (Şi cu două zile Înainte îmi spuneam că ar trebui să abandonez scrisul şi să mă fac exclusiv avocat. Ninei. dacă-1 pot crede. În chim' seara procesului.Sunt cu adevărat beat. Şi prezenţa Marysei. O să aştept şi să sper. În Camera de Consiliu. . În loc să mă descurajeze. Horia Bogdan. tutmor.) şi ieri la match. nimic mai mult. Încă o dată. oferindu-se cu destulă sinceritate . se pare că la tribunal s-a discutat. (Leni mi-a spus de cîteva ori: să m[l chemi şi pe mine la tribunal. . se vede. despre mine. dacă aş vrea.. afectuoasă. În timp ce asistam .) Şi mai amuzant este că Horia Bogdan îi povestise întreaga pledoarie nevesti-sii. care era lîngă mine.Îi spuneam Leniei.

Joi. Părea sincer preocupată de soarta mea şi . 25 [iunie 1936] Camil Petrescu. o prezenţă mai vegetaIă . de unde l-au "eliberat" peste vreo două ore. Negustorii ovrei lăsaseră în jos obloanele şi aşteptau pe agresori. Nu să le dea ocazia să facă propagandă comunistă la proces.mă dusesem pe la Carol GrUmberg -. Sicu Davidovici a fost aruncat pe scări.cu o femeie. dar e . Camil? . al antifascistilor. fără judecată.Pentru că sunt prea mulţi. cred că'a fost cel mai des bătut. era indignat pe mine fiindcă încercasem să spun că procesul de la Craiova.. f{lră zime.1ul'llal/l1 lui Stendhal şi aş vrea să fiu undeva departe. pe Strada Gabroveni .Ăştia nici n-ar tr~bui judecaţi.mai puţin rid icu!. Nu e mai puţin tragic. iar Leibovici Marcu a fost si el bătut. la tribunal. hainele rupte şi însîngerate. . Citesc . foarte departe. Cred că e singurul lucru de făcut. Marcel Abramovici (al Tantiei Rachel de la Bmşov) a fost doborît pe stradă de vreo douăzeci de studenţi care. 'Trimişi direct la închisoare. fără veşti. dragă. Ţineam de mult să notez aici . Alaltăseară. cu cîteva cărţi clasice şi . Aseară. se desfăsoar{1 în conditii sălbatice. atmosferă de luptă. douăzeci de ani. . cel puţin să o facem cu bîta în mînă. Ieri. . Sunt mai degrabă înclinat să-i presupun virtuoşi pe oamenii pe care îi cunosc.. Cineva mai puţin agitat. decişi să reziste. Uite unul care-si continu'ă destinul. Zece ani.E regretabil. l-au tîrît leşinat în pivniţa căminului lor. pe urmă.dar am tot uitat ~ un lucru aflat săptămîna trecută de la Marietta: se pare că Paul Zarifopol a murit în braţele unei femei şi că această femeie .Dar ungurii nu sunt şi mai mulţi? . . întîlnit azi-dimineaţă la "Capşa". Niciodată nu mi-aş fi imaginat o asemenea poveste. cu o rană profundă la cap.nu era alta decît Lisette Georgescu.Leni mă ruga să nu mă mai duc la tribunal şi mă asigura că toată ziua de ieri s-a gîndit cu grijă la mine. de la Comert 1. Azi-dimineaţă. prin martori şi prin avocaţi.De ce.stupoare! . Probabil din lipsa mea de experienţă personală. . În facultate.de ce să nu spun? mi-a făcut plăcere.oricum . Poate cu Leni. la telefon. Dacă e să crăpăm. am făcut cîţiva paşi pe stradă şi mi-a explicat din nou atitudinea lui faţă de ultimele bătăi antisemite. dm tot ovreii poartă răspunderea. Ieşind de la "Capşa".Mergem poate spre un pogrom organizat.

În aşteptarea lor am cetit la întîmplare vreo 20 de pagini din Le ciÎle des ClIermanles. ştii că-mi placi? Suntem între noi. La liceu am fost mai emoţionat decît m-aş fi aşteptat.quand du Seigneur".. Sunt prea naţionalişti.Ei.şi tot ce poate face este să mă deprime. M-am aşezat În bancă . Nesch. Ar merita ţranscris în întregime. Surprinzător seamănă Rachel cu Leni.imbată şi admirabilă prin t[lcere. dar n-am vrut să insist.U11ilPetrescu este una din cele mai delicate sensibilităţi din România. Aveam impresia că citesc povestea propriului meu amOL Miercuri. După 14 luni de absenţă. Senzaţia curioasă de a locui acolo la hotel. (N-am înţeles argumentul. locul lui Ficu gol. Din cînd în cînd se auzea un "absent" şi de cîteva ori "mort". Sunt patru morţi. 2(. Sunt edificat asupra lui . Incerc oricum să-I reconstitui. Cum ar putea România să trăiască vreodată o revoluţie? Am dejunat la Mircea..asaltat de amintiri. unde seria mea s[u'bătorea zece ani de la bacalaureat. . Biserica Sfintul Petru exact în faţa ferestrei mele. Vasile Goraş fusese directorul liceului din Brăila la care a învăţat şi Sebastian. . Au o atitudine echivocă. Cred că n-aş putea însă. Cami 1. Goraş26 a strigat catalogul şi noi răspundee1l11 pe rînd .Poate. am regăsit Brăila fără surpriză. Sunt naţionalişti sau sunt comunişti? . ovreii provoacă...prezent". La ce bun să reeditez lunga mea convorbire cu el.) În continuare mi-a spus: . în aceeaşi regiune. CarniI Petrescu este una din cele mai frumo. C. ComunislJlul ce alleera eslC decÎl imperialisl1IlIl erreilor? Spune asta Cam. în nici un caz să mă surprindă.Dragă.Hotel Francez" . Se anlestecă în lucruri care nu-i privesc. la capătul străzii.ultima bancă din clasa VIII-a .dădea spre Strada Polonă. Un episod pe care îl uitasem complet (de altfel. am impresia că am uitat totul): un dejun al lui Marcel cu Saint-Loup şi Rachel . şi mă mir că mai pui astfel de întreb[lfi. Camera mea. Pe urmă a umlat un lucru uluitor: discursul lui Goraş. prin simplicitate. şi pentru că nici el. 1 iulie [1936] Duminică şi luni am fost la Brăila..il Petrescu. din ianuarie 1934. dragă. dar cel puţin sunt masaţi la un loc.l5e inteligenţe din Romfmia. nici Nina nu veniseră încă din oraş. La dreapta mea.Ar trebui să te decizi. cuvînt cu cuvînt.

Am să-i trimit cărţile mele şi poate am să-i scriu. pe el am uitat să-I strig.extraordinar. Nu drumul strălucit pe care l-a făcut de atunci în viaţă." Eram copleşit. vă spun.am mîncat cu toţii la . în faţa dvs. Nu s-a putul. eu port de zece ani o amintire de care am suferit foarte mult şi de care sunt bucuros că mă pot elibera astăzi. Vreau să-i spun astăzi. şi atunci eu i-am replicat fo~u·teaspru..şi o astfel de greşeală era poate explicabilă.Nu cunosc. Îmi dăduseră lacrimi şi tremuram totul. între catedră şi clasă. EI mi-a spus un cuvînt care m-a enervat. n-am cunoscut pînă azi pe nimeni în stare să facă ce aţi făcut dvs. prost spuse: . Întoarcerea a fost magnifică. luni. Iată. Imensul ceaun în care fierbea ciorba de peşte. Într-adevăr. Ia . I-am răspuns cu glasul stins o sumă de lucruri.banchet" .. iar cînd am . Dacă se poate. am vîslit. Gestul mi se pare . am băut. Era însă prea tîrziu. Era cald. acum.. Am regretat pe loc. Ea prive~te pe unul din cei mai străluciţj din seria dvs."Domnilor. Mă gîndesc la Hechter.unele dintre ele foarte dureroase -. nu succesele lui atît de frumoase în literatură mă fac să-i vorbesc astfel. Mi-am dat pe loc seama că greşesc.. Luase un premiu la limba română. mai puţine regrete decît în sufletul profesorilor [sic!]. un canal dincolo de Reni. dar mi-am dat seama că e foarte greu.Monument" . aveam deschisă înainte toată Dunărea (o Dunăre mai largă decît la Brăila. Tot ce pot spune este că nu era intenţionată. eram obosit. O dată am încercat. ÎI asigur că n-am aşteptat să treacă atîţia ani pentru a-mi aduce aminte. a tuturor.. Aş fi vrut să-i cer mai din timp scuze. La serbarea de fine de an . Eram în plin soare la ora 6. aproape ca într-un parc bine îngrijit). cînd am plecat. Călm'e pe cabina şalupei. am mîncat en0ll11. lungă plimbare pe Dunăre. cît am suferit pentru nedreptatea ce i-am făcut-o atunci. d-Ie director. sunt fericit că o pot face în faţa colegilor sfii. cu o pădure de sălcii mai ordonată. pînă la Cropina. Eu din primul moment am fost îndurerat. dar aş vrea să credeţi că ele nu Iasă în sufletul profesorilor mai puţine urme. crapii aliniaţi la proţap în jurul jăratecului . După lăsarea cortinei mi-am adus aminte şi l-am căutat pe Hechter. cînd să împart premiile. Era în clasa VII-a. A doua zi.nici azi nu-mi pot da seama cum s-a întîmplat -. între profesori şi elevi există totdeauna neînţelegeri . mărturisind-o. Ne aştepta acolo un prînz pescăresc ca în poveşti.am stat tot timpul lîngă el şi ne-am întreţinut cu destulă aisansă. Seara.omeneşte vorbind . N-am putul. va ierta şi va înţelege.era o privelişte din Sadoveanu sau din Hogaş. Am umblat toată ziua goL m-am scăldat în Dunăre. eram prins de nenumărate griji . Goraş ri:'U11îne un tip mai complex chim' decît îl bănuiam. Astăzi o fac şi.

Nu a fost nimic fizic Între noi . În ultimul moment.şi de altfel nu ştiu dacă nu va fi Într-o zi. Dar de ce şi pînă cînd? Miercuri. Ia Brăila. ieşind de la Funda{ie şi trecînd pe Calea Victoriei. Mi se părea că totul se va strica din nou. ca să Întreb dacă nu-a venit cumva Kleine Nachll11/1sik. 22 iulie [1936J Numirea la Fllnda{ie27 a venit cînd nu o mai aşteptam.să sperăm . dacă ea se poartă cu mine ca un bărbat amorezat. foarte caldă. şi am călătorit .coborît la Reni. care m-a depărtat de Bucureşti. copii şi tineri amorezi !). . Cîteva zile nici nu mi-a venit să cred.şi cred că mai mult mrl amuza decît mă intriga. Ieri. Azi-dimineaţă. . vizită la Leni .foarte iubitoare. O ascultam liniştit pe Leni cum povesteşte . 5935). pe trecut. Suferă foarte mult din cauza mea şi recunosc că eu sunt de vină. nu am nici un fel de gelozie pentm lenica. E curios.in the moonlight" pînă la Galaţi. că totul se va termina cu o dramă . mi-am reluat locul pe acoperişul cabinei. mai mult somnoros.Voi putea lucra şi . mă agit şi conversez eu. plină de domnişoare. ba o dată am şi hotărît să ne despărţim. De aici. mai sigur. tTlră nici un fel de cochetărie.şi noi Înşine am stat de vorbă despre asta.~ 70 ::J . După o oră petrecută în orăşelul alarmat de invazia noastră (delicioasă grădina publică. Interesante lucrurile pe care mi le-a spus despre amorul lenichii Cmţescu. prindeam ultimele focuri ale apusului. Dar azi-dimineaţă am Încasat 39 SOO lei. dar nu s-a putut.. fiindcă. am avut buna inspiraţie să intru la . O zi excelentă.Mă iubeşte ca un bărbat. După o săptămînă s-a Întors nenorocită. Niciodată amorul meu n-a fost mai firesc. ţi-aş spune . m-a făcut să respir şi să aflu încă o dată că pămîntul e mai mare decît cei 3 kilometri patraţi jJe care trăiesc. Fabulos I Si voi avea de aici Încolo_ 6 000 de lei pe lună (exact.Columbia".dad ar fi fost.să-mi termin piesa. eu la rîndui meu m[i port cu ea ca o femeie cochetă. comandată încă din mai . Tată-mi vacanţa ~U'(mjată. Multă lume Îmi spune că am s-o nenorocesc.. unde am ajuns la I noaptea.

Vila Wagner regăsită. dacă nu cu elan. pe chaise-Iongue. Totuşi.. greoi. sunt fericit?" Ghilcoş. M{l urmăresc obiectiile lui Cami\. deci. Şi pe toată valea. nu aleg din toată ziua asta (în care totuşi am stat vreo 5 ore în faţa hîrtiei de scris) decît vreo patru pagini. n-am curiozitatea de a scrie. după-masă. dar al11scris. Despre rest. dar de o puritate perfectă. cînd i l-am citit. altă lume . şi mi s-a părut lung. Principalul era să încep în ziua fixată în .. într-un brad. Scena primă.Dar spune-mi la crepuscul. Am scris primele două scene ale actului doi. cu care sunt silit să stau de vorbă. Azi-noapte un vis lung. am terminat-o sacrificînd în întregime incidentul cu jurnalul găsit. drept în faţa baJconului meu. E adev{lrat. O las pe mîine-dimineaţă. încet. '\?l ." Luni. Luna. ascultat pe o căldură de ecuator. spre lacul sub lună plină. prin care trecea Leni de cîteva ori.c 'est de prendre la plume.cînd făceam scenariul (scenagiatura. aerul e salubru. M-am împiedicat însă la scena treia. Oarecari schimbări.spune Renard . Le-am plătit şi sunt fericit că prima cumpărătură a fost asta. corurile şi orchestra tulburi. Duminică. Dar acum am impresia că pe de o parte e facil ca efect. Vocile admirabil de dare. după primele pagini scrise. Ieri al11fost la cheile Bicazului. Va fi poate de bun augur. Şi discurile sunt magnifice . Îmi regăsesc cu uşurinţă calma mea fericire de anul trecut. actul întîi. Elanul va veni şi el.3 [august 19361 Am scris puţin. care. Leni-Bogoiu. Am recitit chiar acum. " . Bogoiu-Maioru\.Venise. iar pe de altă parte. Duminică Sunt aici de vineri dimineaţa.program". mai demult . zice Stendhal) -. "Le plus difficile . De mîine vreau să scriu. Pe mîine. Lohel/gril/ de la Bayreuth. brazii aproape. mi se părea deosebit de comic*. Ia soare. Dimineţile. mîine voi fi la datorie.ca totdeauna stingherit în u'e oculleni străini.2 august [1936]. de la tremper d~ms I'encre et de la tenir ferme au-dessus du papier. Dar nici mare entuziasm nu am. un albastru de piatră transparentă. Şi nici nu e mare lucru. foarte greu de scris.. Seară rece. Nu am nici o scuză de a nu o face. Cu resemnare şi supunere. confuz... Noaptea. şi mi se pare că nu trebuie să insist: n-am s-o urnesc din loc astă-seară. Dar peisajul e acelaşi.

Mă surprind cu nostalgii de oraş. Pe urmă o comentează. ca să urc pe Ghilcoş. un concert. 9 [august 1936) A patra zi de ploaie. dacă tinerii însurăţei. Nu voi şti niciodată cu cine a vorbit Leni şi ce a vorbit. Am impresia că merge. desigur fără să ştie. Vineri. Şi aşa sunt mulţumit de ea. Do. de prin 1925-1926. Genul cel mai detestabil de lună de miere: luna de miere intelectuală..Sovata În 3 august". Ieri. unde . intrarea celor doi străini În pensiune. din cauza plimbării pe Ghilcoş. Duminică. Dar priveliştea e miraculoasă. Ştefan. Să şi le păstreze. Scrisoare de la Jeni. în vocabularul. -Fără acest accident. dar şi zi de lucru. Seara Am terminat scena Leni-Bogoiu. În obiceiurile.. Temlinat scena Ştefan-Mmc Vintilă. vecinii mei de balcon. ziua asta ar fi fost spornică. Opt pagini scrise. zi de ploaie. o explică. Am abandonat-o .Marţi. Toată ziua de miercuri a fost sacrificată. Sunt în momentul ăsta (ora prînzului) la scena IX-a. Începe să fie exasperant. Un bărbat nu va şti niciodată ce sedinlente de . cum îmi făgăduisem. pagina 27. din zori pînă noaptea. Zi de ploaie. Dimineaţa de azi .MmcVintilă.şi am trecut la scena imediat următoare.. care e la Sovata. 7 [august 1936) Nu m-am .U110ruritrecute sunt În gesturile. Început scena Leni-Jef. 4 [august 1936) Misterul telefonului din actul I va rămîne nedezlegat. Citesc o carte fnU1ţuzească .ratrapat" miercuri după-masa.şi o citesc pe rînd: cînd ea. Şi totuşi. pasaj cu pasaj. Exasperant.am pierdut drumul şi am rătăcit aproape două ore.. Dar voi Încerca să mă ratrapez mîine după-masă.. o-ar fi avut fantezia să facă toată după-masa lectură cu glas tare. Pentru mîine-dimineaţă mi-am acordat un scurt concediu. care însă la un moment dat s-a oprit locului. în ticurile unei femei. 72 . Aş fi tenninat-o desigur. Şi multe lucruri clarificate.la Întoarcere .U1lOeajută. ce) mai bun lucru pe care îl aştept e tot soarele. Voi lucra însă după-masfl. Ea l-a păstrat. Acest "în" e un vechi tic al meu. Nu vreau să-i fOI1ez secretele. E şi asta o fomlă de fidelitate. Amuzant cum datează . Trebuie. Am Început şi am dus pînă la jumătate scena IV. cînd el.U11 pierdut-o toată ca să fac corespondenţă.. Imposibil să o duc pentru moment mai departe. Aş vrea un cinematograf. 10 pagini.

L-am poftit înăuntru şi am stat vreo două ore de vorbă. cu soţia lui. voiam să spun că scena asta. Să vedem ce va da ziua de azi. nici un semn de Îndreptare. Sinceră bucurie de a-I vedea. pe colo n-am exagerat. În noaptea cînd mi-am făcut pentru prima oară schema piesei . Sunt la scena finală . Şi nu mă îndur să trec. în rezun1at. Îmi las o zi liberă Înainte de a trece mai departe. scriam: "marea scenă. plimbÎndu-mă pe şosea. Voi Încerca să le revăd la sfîrşit. Nu vreau Însă să mă Împiedic de ele acum. Suntem În plin noiembrie. prima piedică serioasă. Mă gîndeam ieri. 10 [august 1936] A cincea zi de ploaie. Tranziţia e prea bruscă. Aş vrea să pot termina . Nu ştiu de ce. Am terminat aseară scenele cu cei doi străini. De cînd sunt la GhiIcoş. Am impresia că s-a terminat. Să fie oare posibil să mă Întorc la Bucureşti cu toată piesa scrisă? Paginile scrise ieri Îmi displac suficient. la Ionel Teodoreanu. Sper că nu ne vom incomoda unul pe altul. mă Îngrijorează. la actul al treilea. dacă n-am apăsat prea tare. n-am mai ştiut exact ce voiam să spun În fraza Începută . mi se pare. În caiet. De nicăieri. destul de bine.aceea despre care. pe cine găsesc În pensiune. tratînd cu Frăulein Wagner Închirierea unei camere? Tonel Teodoreanu. Sunt lucruri care mă amuză. Va locui În pensiune. Seara Aveam dreptate. Deocamdată mi se par exagerate. Începînd de mîine seară. Nu ştiu: voi vedea. dacă n-am recurs la prea facile efecte.Am lucrat. Ce o să dea? Dacă o tem1in azi sau mîine. Mă apropiu de ea cu teamă. la Ghilcoş. mai ales că trebuia să mergem la masă. peste ea. Azi-dimineaţă. 11 [august 1936] Începusem aseară să scriu cîteva rînduri aici. un cer senin.În martie -. Merge greu. cînd mi-a bătut în uşă Ionel Teodore~U1u. Cînd a plecat. Sunt la pagina 40. la care m-am oprit. Sunt la masa* Marţi. Luni. Scrie un roman. Mi-ar fi făcut plăcere să-I Întîlnesc.şi am abandonat-o aşa cum era. efectele prea intenţionate. greu de scris". la actul al treilea. că nu voi mai vedea aici. Mă Întreb Însă dacă pe ici.

Teodoreanu este acelasi convorbitor fascinant pe care l-am cunoscut la Galaţi.mirat: "Papa.mi-a spus azi la prînz ...actul II . Doamna Teodoreanu face o cafea neagră extraordinară. Pentru că venise vorba de Cezar Petrescu.Să ştii că si în ceea ce scriu eu acum este o pensiune. o piesă de teatru. Deschid: e ·Teodoreanu. dar acum înţeleg . ~4 . Am rîs amîndoi de coincidenţă .Cu atît mai diferite cu cît ceea ce scriu eu este . Voi încerca azi.şi mi-a explicat de ce: .de frică să nu ne angajăm într-o nouă conversaţie.Hans MUl1er şi Mircea Ştefănescu.Pensiunea Weber ..Băiatul meu cel mare . Mi-a cetit cîteva pasaje . dacă ar fi soare..care se mai cheamă şi tlota Blecher. despre literatură. E de altfel un camarad încîntător. mi-aş acorda cîteva ore libere. Băieţii lui. . într-o pensiune .dar nu e rău că am precizat. Continuu:) . au primit ordin să fie liniştiţi. aş urca pe Ghilcoş sau pe Ţohard . Se petrece la Borsec. care locuiesc la dreapta mea şi îmi sunt oarecum tovarăşi de balcon. . Îmi aduce cafeaua de dimineaţă.De altfel .. Mergem probabil pe drumuri diferite. mi-a spus... care utilizează aproape frlfă să-şi dea se~m1a . la un moment dat.condusă de Fraulein Weber. La drept vorbind... m-am grăbit să-i spun. pensiune pe care. ca pe o treabă stîrşită. .pensiunea lui Frau Blecher . Ieri am stat vreo 6 ore în faţa hîrtiei ..şi unele mi s-au părut excelente. Dar e mereu urît. într-o localitate de munte .şi să-I pun deoparte. care pot fi reţinute. (Bătaie în uşă. Ne vorbim doar din ochi . ca măsură de prudenţă: .mi-a spus el . un personaj o compară cu un vapor. nici măcar destul de tare ca să gonească norii. un vînt rece.şi nu m-am ales decît cu vreo două pagini (nici două pagini întregi).nu cred să ne întîlnim.în cărţile lui. Indeosebi un scurt episod cu doi eroi . ÎI ascuit cu cea mai vie plăcere . din care primesc şi eu o raţie de două ceşti pe zi.deşi nu-mi vorbeşte decît despre el. despre romanul pe care II scrie. sugestii din diverse convorbiri sau confesii literare. . acelaşi cer de noiembrie. " N-an1 crezut.. E un roman pe care îl scriu împotriva mea: cred că o să-ţi placă. Romanul lui se cheamă Arca lui Noe. Nu părea surprins .şi asta m-ar limpezi poate. să ştii că domnul Sebastian vorbeşte singur cînd scrie .Stefănucă .Sunt la o etapă antilirică.

Ieri nici n-am încercat să lucrez. nici o idee nouă. cînd am avut destul soare..asta face o diferenţă nu numai de 30 de pagini. dar oricum dis proporţia mi se pare prea mare. ieri . convingîndu-i să plece. forma mea de vacanţă. Vineri.şi fiecare ceas mi se pare o mustrm·e.la reprezentare . foarte frumoasă plimbare cu Teodoreanu spre Floarea Reginei. Sunt plin ele remuşcări . În schimb. Mi-e frică parcă să ridic cortina pentru actul al treilea. 20 [august 1936] Pare comic de scris. 79 de pagini întîiul şi numai 49 al doilea . Aseară. Sîmbătă.. Îmi trebuie neapărat o scenă Leni-Ştefan. Şi nici măcar nu am satisfacţia ele a fi leneş. Şi soarele nu mai vine. dar şi pentru dimensiunile lui. Sunt la un punct mort . aşa de bine gospodărită e viaţa pe care o ducem. Actul III. Joi. pentru a o pregăti. ele asemeni.. 14 [august 1936] Nici un progres. Ştiu aşa de puţine lucruri despre ce se va întîmpla . Eventual scena Leni-Jef poate rămîne aşa cum e. 15 [august 19361 Totuşi. sunt convins.Scena finală a actului II opune o rezistenţă stupidă. este cu totul infonl1. Soarele a revenit. Creel că va avea nevoie de serioase adăogiri. Îmi voi recîştiga. Se înţelege că el trebuie să fie mai mic decît acml prim. va trebui să adaug unele lucruri "e1iscursului" pe care Leni îl ţine celor eloi intruşi. Şi.aşa de monotonă. care totdeauna a fost excelentă. Azi-dimineaţă. de care am încercat să m[l apropiu.. Toate aceste adăogiri mi se par necesare nu numai pentru economia intimă a actului. dar cînd un lucru puţin mai neobişnuit ţi se întîmplă. Încep să creel că elin cauza lui îmi merge aşa ele prost.Îi explic că într-adevăr simt nevoia să spun fiecare replică înainte de a o scrie . gol. prealabilă scenei finale. două ore pe terasă. . ai totdeauna o impresie de ridicul şi de neverosimil . ar trebui să insist puţin asupra lui Mmc VintiIă*.de jumMate oră. dar . De atîtea zile.U11 temlinat actul Il. în chaise-longue.

mi se pare excepţional: de o lărgime. după două-trei secunde. . barbă mefistofel ică. . m-a întrebat de cîteva ori: .Ce te uiţi la mine? Ce te uiţi la mine? Şi pe urmă. Pe urmă l-am auzit ronţăind: mînca ciocolata şi pesmeţii pe care îi găsise într-o basma. accent unguresc. teribil: . Hortansa Gulian. Credeam că e vocea lui Emil sau gluma unui excursionist.în costumele de baie.să ia ce vrea şi să plece. pe care le aveam pe noi. I-am spus lui Emil: . din 1925. ne-am depărtat cîţiva metri. Am trăit această situaţie cinematografică de a fi timp de vreo cinci minute sub ameninţarea unei puşti. Am lăsat toate hainele grămadă acolo şi. care ştie cîteva boabe ungureşte. Un moment m-am întrebat dacă nu va lua pe vreunul din noi.În fond e o experienţă.evident fără să întmu'că capul şi fără sfi-I privească . cînd aud din faţă o voce care ţipă: -Staţi! Nu mi-am dat seama de ce se petrece. Nu aveam chef de discuţii. Nu era nevoie.Olgoş . desigur ca să ne impresioneze. -Staţi! Tipul face o manevră de încărcare. îndreptată spre mine: "Sus mîinile!" La drept vorbind.No! acuma veniţi să vă-mbrăcaţi. În faţa noastră. sus pe Ţohardul mare. unde ne-a poruncit să ne trîntim în iarbă. puşcă de vînătoare. "sus mîinile" n-a spus. am fost victima unui atac banditesc. haine de pădurar.Dezbrăcaţi-vă. . Eram totuşi destul de calm pentru o glwnă.Prin urmare. futu-vă mama voastră. mustăţi ţepoase (şi barba şi mustăţile desigur false. Mergeam agale. ÎI auzeam scotocind în buzunare . un tip înalt. .Nu întoarceţi capul.a fost răspunsul lui . dar suficient de bine lipite). îndreptată spre noi. Eram cu Gulian28 şi cu soţia lui. i-a spus .ceea ce ne interzisese . Pe urmă. m-am dezmeticit.un fel de "muc\es!" unguresc. Revedeam întîmplările cu Terente. ca să ceară pe umlă bani. Într-un sfîrşit l-an1 auzit: . urm[lriţi de ţeava lui.şi mă întrebam ce mi se mai poate întîmpla. Am rămas . Eram destul de impresionaţi. Avea o voce aspră. Ne-am dezbrăcat. Cum mă uitam fix la el. de o bogăţie de planuri rară). Ajunsesem în vîrf şi admiram peisajul (în treacăt fie zis.fericită prevedere . mi se pare cu două ţevi.

Acuma îl caută j~U1darmii prin împrejurimi. Poate o să scrie şi la jurnal.Cînd am întors capul. Mai mă întreb dacă arma lui era încărcată şi dacă. pantalonii. De neplătit intrarea noastră în Ghilcoş. ochelarii de soare. oamenii care vor detalii. Cred că. lungi dibuiri.. Nici acum nu sunt deplin clarificat. E curios că ne-a lăsat celelalte lucruri: basca. jumătate speriaţi. făcînd lumină pe distanţe scurte.hotăIÎt nu am noroc la ceasomice). dacă nu s-a apropiat nici un moment de noi. Le-am salvat. convorbirea cu jandarmii. merge foarte greu . Bilanţul: mie mi-a luat ceasul (de care îmi pare cu adevărat rău . Lui Emil. astăzi patru pagini jumătate) - . dis păruse. fără să ştiu încotro voi merge mai departe. mi se pm'e că banditul meu era un diletant. lumea care ne priveşte. puteam şi eu să-mi salvez ceasul în timp ce mi-am dezbrăcat pantalonii. Dar nu mai ~m1dezolanta impresie de acum cîteva zile. Hortansa avea cercei de cîteva zeci de mii de lei în urechi şi. Pe urmă ne-am întors. şi că.. o tabacheră de argint şi vreo cinci sute de lei. Ziua de ieri şi cea de azi . A fost greu pînă m-am clarificat .dar merge. Numai dacă s-ar fi apropiat de noi am fi răspuns probabil. e pentru că i-a fost frică.de! . Actul ITI l-am început după lungi. desigur . la jandarmi. Sîmhătă. cei care surîd cu un mic surîs de îndoială. cît aveam în buzunar. Sunt zile în care nu scriu nimic .22 [august 1936] Cred că s-a făcut lumină. pe care le parcurg. Cred că puţină dibăcie să fi avut.nu făcea să încercăm o experienţă glorioasă pentru puţinul pe care aveam în definitiv să-I pierdem. cei care încep să fie îngrijoraţi.victorie! .că nu voi mai putea scrie deloc şi că voi rămîne cu piesa veşnic neterminată. Suntem celebri . jumătate amuzaţi.dar acum mi se pare că sunt într-adevăr şi definitiv clarificat. bluza training-ului şi vreo 80 de lei.amîndoi veri ghete. Acuma.să-I ducem cu noi pînă jos. şi mai ales puţin sînge rece. dacă noi nu ne simţeam prea bine în comp~U1ialui şi el era niţel intimidat de operaţie. Merge greu. Numai că arma putea fi totuşi încărcată şi . impresie pe care am comunicat-o şi Mariettei şi lui Mircea . tăbărînd pe el cu basto~U1ele. cînd mă gîndesc bine. ori să-I prindem şi .nu prea productive ca număr de pagini (ieri o pagină şi jumătate.sunt altele din care nu mă aleg decît cu trei-patru replici scrise. Înaintez încet. n-am fi reuşit ori să-I punem pe fugă. M-ar amuza să pot sta de vorbă cu el.

actul să nu devină prea scurt. de-a lungul acestor luni ele cînd scriu piesa. Mă .Jocul de-a fericirea". Prin eliminarea Maiorului şi a lui MmcVintilă. de ieri-dimineaţă. scena de explicaţii Leni -Ştefan.şi. mai ales ţinînd seama ele lungimea actului prim. mă părăsise. Nu va fi un act comic. aş putea temlina totul într-o singură zi. de exemplu. . Renunţ.şi după I septembrie. . Cred că mi-am recîştigat bucuria de a scrie.. punctul de sus al actului. iar acum deveniţi piese principale ale întregului joc psihologic. Scemu'iul sumar al întregului act e făcut. voi face amplificările strict necesare .0 zi cu soare" . aproape în continuare.. Am scris pînă azi. dacă aş fi mai harnic şi dacă aş fi într-o mai atentă încordare. actele :2 şi 3 jucîndu-se cu o pauză doar de cinci minute. Sunt îns[l decis să nu ţin deocamdată seama de acest lucru.mi-au precizat linia actului trei.dacă e nevoie . Sunt surprins de sensurile sufleteşti pe care le-au căpătat.. De altfel. dau se"U11a că. Îmi lipseşte aşa de mult soarele . adică . lăsînd acuma (7 1/2 seara) neterminată scena Bogoiu-Leni. Ia reprezentaţie. Comedia se strînge între Leni. Toţi trei o iubesc ..fiecare în felul lui .scenă care mă "U11uza aşa de mult în primele mele proiecte. E posibilă o singură primejdie.Jocul de-a vacanţa".dacă într-adev[u' vor fi necesare. Ştefan.. Pe urmă. E o emoţie regăsită. Bogoiu şi Jef. Impresia mea însă este că. Maiorul şi d-na Vintilă nici nu mai apar în actul ăsta. dar sunt bucuros că regăsesc un ton grav. Un moment (moment care a durat vreo zece zile). Nu i-am dat eu afw·ă. De aici încolo restul e de o perfectă simplici tate. Regăsesc o foarte veche amintire dintr-un film pe care l-am văzut în copilărie şi care se chema: Cei trei sentimentali. Îmi. din actul rrr. Bogoiu şi Jef -la îlKeput figuri cu tontl episoelice în intenţia mea şi mai mult de utilitate comică. Leni îi va părăsi pe toţi trei. Eu scriu piesa aşa cum se impune ea. primele trei scene. atunci rămîn la GhiIcoş pînă termin. Dar pe de o parte ploaia a revenit şi suntem din nou în plin noiembrie. spectacolul ar putea fi împărţit în două. pe care scenele Bogoiu-Maioru îl îndepărtaseră cu prea multă brutalitate comică. plecînd. Dacă-mi menţin actuala dispoziţie de lucru. S-au eliminat singuri. cu o singură pauză după actul 1. prin jocul intim al lucrurilor. Mă gîndesc la felurite titluri ("Vacanţă" e prea şters). Marţi. la scena cu peştele prins de Maior . . 25 [august 1936] Sunt la jumătatea scenei a VIII-a. Tese cu totul altceva decît proiectasem.

Eu nu pot jura că e el. nici duminică. sunt fericit"? Dar am trecut oare examenul? ca în anul I: "Trecut examenul. Aş vrea însă să o termin aici şi S~I nu fiu silit a lăsa nici măcar un rînd pentru la Bucureşti. Evident. e terminată. Totuşi. s-au fixat asupra unui tip care prezintă. 29 august [1936]. Toată după-masa de ieri.Leni.lIhişnuisem să lucrez pe balcon . Finalul actului se desemnează admirabil.lfe le scriam cu teama de a nu nenoroci un nevinovat) mă irită. ca să zic aşa. trecea prin cele mai suave focuri ale apusului. nici mîine. În ce priveşte titlul. n-<un să termin nici azi. În sfîrşit. Bogoiu. care mi se p[lfea cea mai grea în actul ăsta. Ştefan. toată dimineaţa de azi m-am luptat cu ea. Dar voi putea să aduc la lumină toate aceste nuanţe? Dacă din scena pe nu ltimă . totuşi dificultăţile n-au trecut loate. Sîmbătă.mai ales între 5 şi 7 1/2 seara. Voi vedea mai tîrziu. sunt mereu tracasat de instrucţia afacerii de pe Tohard. IlUmă voi duce.lfe delicateţă şi de emoţie fOaIte fină. dar toate parlamentări le astea. şi el aplecat deasupra mesei de lucru. Jef . la judele de instrucţie. atunci nu r[1l11Îne deCÎt o singură explicaţie: că IlUam pic de talent. Acuma Ill-au chemat la Miercurea-Ciucului. fără să pot scoate mai mult de 5 -6 replici. Mai an1 două lile. drept în faţa mea. De exemplu scena imediat următoare. mă distrag. Cui să telegrafiez. Iar prezenţa lui Teodoreanu. era amicală. . Dar nu sunt supărat. Deşi scena a opta. mai ales acolo unde nu le aşteptam. pe balconul lui. Aştept. Nu ştiu cînd am să tem1in. cele mai mari garanţii de seriozitate. dar m[lfturisesc că privirea lui mă Înfioară. toate declaraţiile pe care a trebuit să le dau (şi pe C.dar o tem1in. Leni -Ştefan. cinci sau şapte . E curios cum se ivesc rezistenţe. CÎnd muntele Ghilcoş. ora 4 Am terminat. Ştefan-Jet rezistă. cînd Întreg actul trei mi se părea sterp. mă Împiedică să lucrez. Joi. cred că voi rămîne definitiv fixat la Joclll (/e-a vacanţa. confortabilă. îmi rup continuitatea. E o bogăţie de nU<U1ţe pe care nu o bănui. Îmi pot considera piesa virtual tem1inată.nu scot un moment de o m. De cîteva ori m-au chemat la postul de jandarmi să-mi arate diverşi bănuiţi. 27 [august 1936] Nu.U11acum zece zile. toate drumurile la jandarmerie. Pe de altă parte.

Ţoţa. Beethoven. O curte. N-aş vrea să reîncep calvarul telefoanelor. Vivaldi. Aş vrea cel puţin s-o joace cu lancovescu .mi-am revenit. MUtzner. sunt singur acasă. Foarte curat însă şi literalmente pe ţărm. Poate că nici scena Leni-Jef nu mai e nevoie să fie complectată. Pe mîine poate. întîmplător Pencii. Am renunţat să scriu aici ce s-a petrecut la Bucureşti. MW'ietta Rareş. incidentul ăsta îmi simplifică soluţia piesei. iar pe de altă parte e prea frumos afară. Am dormit un sonm adînc. cum n-<un avut nici unul la Ghi\coş. În schimb. Bach (al treilea brandenburghez). Va scoate din ea ce va putea. cu marea în faţă. . egal. de neglijenţă. Dar pe urn1{I. Sunt. Am dejunat cu toţii astăzi la judecătorul. Mă chemase miercuri la ea . .. Lucian Grigorescu. Casa mea (vila Paruşeff). în trecerea mea pe acolo. Miercuri seara am citit actele doi şi trei. Cu părere de rău.dar mă tem că nici asta nu va fi posibil şi că pînă la urmă va trebui să-I accept pe Toni. În anumit sens. al pîndeloL al presupuneri lor. (am uitat cum îi zice) şi am ascultat după-masă. o casă de bulgar sărac. lancovescu. de jemanfişism într-adevăr recreator. Un cerc de actori. 6 septembrie [1936] Sunt aici de ieri. lung. Zgomotul valurilor fără încetare. lungi conversaţii leneşe. În cazul ăsta merg la un dezastru sigur. dar fără ezitare. prima baie în mare.. Rezultat îndoielnic primă impresie mai mult deprimantă. 80 . în centrul golfului. Valurile se sparg la trei metri de mine. Pe Leni n-am văzut-o şi poate n-am s-o mai văd. o atmosferă de nepăsare. e aproape un bordei. al strategiilor. lîngă mine .Balcic. Nenişorii. Paul MinlCovici. Dar pe de o parte mi s-a terminat cerneala. şi valurile bat mereu aici. Patru zile destul de obositoare. Jocul e prea vechişi pe um1ă este şi fără sens. 7 [septembrie 1936] Actul II ar putea să meargă chiar în forma lui de acum. de o egalitate ritmică ce mă adoarme. Mozart (concert pentru vioar{l şi orchestră). Mi-e silă. chaise-Ionguri şi marea întreagă deschisă înainte. Duminică. 1-0 dau Mariettei.şi n-am găsit-o acasă. Şi înot aşa de prost. cred. Mircea şi Nina. Se înserează. Baraschi. Azi-dimineaţă. pictori. Sunt o sumă de obiecţii pe care vreau să le consenmez aici. pe!ltru Marietta. vacarmul valurilor e permanent iar fereastra mi-a fost larg deschisă toată noaptea. Reg{lSesc marea voluptate de a înota. Şi totuşi.. Haig. Luni.

întrebarea.ceea ce mi se Întîmplă pentru prima oară de cînd o iubesc. Vineri. Adevărul e că azi-dimineaţă eu eran1 stăpîn pe jocul meu şi ea nu . oglindă. Poate nu . că pentru ea o scriu şi pentru ea o păstrez. de cînd am scris-o. presupunerea că îi sunt indiferent. Ajunge puţină nelinişte. N-am scris nimic. Asta e logica stupidă a jocului nostru.emoţi~". Bucureşti.nici eu nu sunt altfel. e cu totul insuficientă scena imediat următoare plecării celor doi intruşi. nevoia de a izbucni În lacrimi. Nu mă interesa. Asta e tot ce găsesc deocamdată de spus despre actul II. Voluptatea mea supremă e lenea. Mi-am dat şi eu seama de acest lucru. gata să mă iubească. atunci dintr-o dată îmi recapăt distanţa şi încetez a o mai ioubi. A primit vestea cu destulă stăpînire. Marţi. Marea e cal mă. Acum. aş putea să-i pun din nou piesa la dispoziţie. Cîteva zile fericite... depane de tot. n-am citit nimic. Mult mai complicat e pentru al treilea.muflerie intermitente" de care vorbeşte Swann. S-a ascultat bine şi s-a rîs mult. dar cu o emoţie vizibilă. A fost de altfel sentimentul meu din primul moment. Ideea este excelentă (una din cele mai bune invenţii din Întreaga piesă) .ceea ce o obliga pe ea să mă iubească şi pe mine să . pentru ca să sufăr că n-o văd şi să mă gîndesc zi şi noapte la ea.şi asta a fosraproape tot. necaz. Regăsesc acea . Iar eu . De asemeni. regret . Atîta timp cît ştia că piesa îi aparţine. era neglijentă pînă la indiferenţă.scena finală trebuie neapărat remaniată.Am avut azi-dimineaţă impresia că e urîtă. De asta n-am notat nimic aici.chiar dacă ar fi . Merge foane bine la lectură Întreg episodul celor doi c1andestini. ajunge îndoiala. piesa Îi devine necesară şi suferă de a nu o mai avea. Surpriză. Dar cînd (cum s-a întîmplat azi-dimineaţă) o găsesc învinsă. Dar ştiu bine că nu-i adevărat şi că . Am stat În soare . Nu-mi plăcea pur şi simplu . dar mai ales cel care m-a făcut atent a fost Haig. cînd o pierde sau cînd e ameninţată s-o piardă.şi departe. fără rezistenţă. 11 [septembrie 1936] Plec după-masă.dar nu e pusă deloc În valoare. 15 [septembrie 1936] Am văzut-o pe Leni şi i-am comunicat decizia mea de a da piesa lui Iancovescu şi Mariettei. Numai În cazul În care această soluţie ar eşua.nu are imponanţă.

inocentă într-un sistem întreg de ·minciuni. înaltă. urlînd*. Recitirea recentă a lui Swann îmi arată încă o dată cît de mult seamănă comedia noastră cu toate comediile de amor. intră În cameră şi ne surprinde. 19 [septembrie 1936] Visuri lungi. Mecanism psihologic de o simplicitate copilăroasă şi care funcţionează mereu la fel. De altfel. cum sunt sc[u'ile în scenele fastuoase de revistă. pînă în 1939. . Dar o femeie intervine şi într-un lung monolog (care pare a fi ţinut la mormîntul celor doi sau. pe care o aduc în odaia mea. oricum. într-un loc care nu e. lucrurile se precizează: este aniversarea revistei NOfll'ClIes lilleraires. în faţa unui monument). mincinoasă. Mari pancarte şi inscripţii sunt purtate de-a lungul vastei săli. Sîmbătă. care se<Ullănă cu o mare sală de bal. cu o fată sau cu un băiat de lîngă mine ne strecurăm din mulţime şi ajungem repede acasă ~9 Iacob Niemirower. Cineva.n-o iubesc. din care citeşte o rugăciune românească. AI doilea vis e şi mai confuz. Puţin mai tîrziu. asta n-o împiedică să rămînă. Leni e şi ea o Odette oarecare. dar se văd cei doi care citesc de zor.o pensiune? . iar eu un şi mai oarecare Swann. Pe Uffi1ăscoate o carte şi începe să citească o rugăciune evreiască. după cum înţeleg.<L':)a încît eu sunt salvat. În realitate nu se aude nimic din cauza vacam1ului.undeva. desigur. cu barbă. cu imens de multă lume. Va trebui să fiu şi eu ucis sau să mă omor. astă-noapte. Mă mir că nu-l aduceţi şi pe Niemirower29• În momentul ăsta. asasinaţi sau sinucişi. Fac curte unei fete. Şi fata şi băiatul mor. O femeie ţine un discurs. Este. complicate. protestează. Se produce o mare încăierare.De-ajuns. Îmi făcea rău s-o ascult cum îmi explică incidentul de miercurea trecută. şi mă trezesc. Prea mult aţi vorbit despre ovrei.. ca si în trecut. Locuiesc parcă un fel de casă mare. din care nu-mi pot aminti mare lucru. povesteşte cum ea i-a ucis . Eu sunt responsabil. Urmează o dramă cam confuză. Domnul care a întrerupt scoate şi el o carte. cu mai multă lume . * Lecţiune incertă. pe o scară monumentală. Bucureştiul. cochetă. care p'U'e să fie fratele ei sau iubitul ei şi care ne pîndea din balcon. E Întreruptă de un bărbat care ţipă: . Sunt Într-o sală mare. în fundul sălii. o sărbătoare comemorativă. care poate să fie chiar Niemirower. şef-rabin al comunităţilor evreieşti din România. Eu. un ovrei bătrîn..

Iancovescu. Incontestabil. epocal. nu mă las înşelat de excesele lui de entuzia<. Prin um1are. de un entuziasm gălăgios: .m1a de ce ai făcut.îmi pare rău că n-am scris nimic la Balcic despre acea plimbare . ce dialog. Scena de explicaţii Leni-Ştefan este prea explicativă. dar mai mult nu-mi pot aminti. Lectură bună. fixat asupra lucrurilor care merg şi asupra celor care nu merg. duminică.. acasă la Maryse. Îmi cunosc piesa mai bine decît mi-o cunoaşte el. Mm'ietta şi Haig. Observaţiile lui despre actul al treilea sunt fomte juste. 22 [septembrie 1936] Alaltăseară. colaborator la Revista FUflda(iilor Regale şi Viara Românească.şi fac pe urmă legătura. Grosolan explicativă. Adevărul însă este că i-a plăcut destul şi că sub ploaia lui de excl.m.casa din primul vis.ca să nu mai socotesc lecturile anterioare ale actului prim) mi-au servit enorm. unic. Toate lecturile pe care le-am făcut pînă acum (cea de duminică a fost a treia . ce minune! . ahrră de Nenişori. căci mă trezesc. .. Evident. Sunt. urmărită cu destulă uşurinţă. în fine. Un moment mă întreb cu teamă dacă voi găsi uşa deschisă. Ce tehnică.E cel mai formidabil lucru pe care l-am cunoscut de 40 de ani încoace. Nu-ţi dai seama de drumurile pe care le deschizi. Îl ascultam amuzat şi cu destul calm. Soluţia pe care mi-o propune el este simplă: tai totul pînă la scena Jef-Ştefan (care i-a plăcut mult . eu nu văd chiar aşa de simplă chestiunea. Mi se pare că remanierea actului ultim trebuie să fie mai serioasă. amîndouă visele erau mult mai complicate. pe care l-am înfruntat pînă acum. E o onoare pentru mine să te joc. E o operaţie de cinci minute. apusul de soare de la Surtuchioi (care într-adevăr a fost miraculos . lectură pentru Iancovescu.. scriu proiectata scenă cu Bogoiu şi peştele Maiorului. E un moment în teatrul romfll1esc. dar nu am timp. Totul: via lui de la Balcic. E un punct cîştigat. Totuşi. Mai erau.. Nu-ţi dai se. Ştiu cu CÎt trebuie reduse superlativele lui Iancovescu.şi îmi pare bine). CÎinele lui. E deschisă. omul ăsta are ochiul sigur. Mi se pare că un public de 500 de oameni nu va reacţiona altfel decît publicul de 10 persoane.1l11aţiiadmirative se putea citi o adeziune sinceră. Totul e pentru el formidabil. Încep să-I cunosc. 3(> Economist şi politolog. las prima scenă Leni-Ştefan . pentru a căpăta ideea exactă pe care vor s-o exprime. Marţi. ). Toţa şi Ghiţă Ionescu3o. Mă pregătesc să fug în camera mea.

Voi modifica doar o replică a lui Bogoiu (cea cu poliţa .ceea ce e absolut inexact. care durează prea de mult. la Paris. . Iată trei raţiuni care m-ar Îndemna să mă grăbesc. în care aş pleca undeva să lucrez. Prefer să mai aştept un an. îl simt iramplasabil . Sibiu. fie şi la uh teatru particular. cînd în fiecare an 30 de oan1eni scriu.e timpul să redevin serios. Mi-e dor să fac altceva: să citesc. La drept vorbind. schimbarea e simplă şi uşoară.Din actul întîi voi modifica scena Bogoiu-Leni (în sensul în care şi Carnii şi Gulian mi l-au indicat printr-o tulburătoare identitate de observaţie).te pomeneşti . sau poate la Braşov. nu .care nu merge deloc). Oricîtă nevoie am de Iancovescu .pe care. Pentru moment. exceptînd ultimele patru scene. Voi vedea.căreia i-o preferă pe Ţoţa. căci pînă atunci s-ar putea să devină posibilă distribuţia mea ideală (Leni-IancovescuTimică). în definitiv. Iancovescu mi-a dat aici o sugestie simplă. dar excelentă. E mai mult o problemă de transcriere decît de transformare propriu-zisă. Actul al III-lea cred că-1 voi scrie din nou. 30 de comedii cel puţin la fel de agreabile? Nu. la Viena şi la Londra. Dovadă că schimbarea se impune este că după actul întîi Iancovescu îmi spunea că Bogoiu e un tip din fan1ilia Prostului lui Fulda . a aştepta încă un an ar fi soluţia care mi-ar conveni mai mult.nu pot s[l-I las să mă joace cu Ţoţa. Actul II rămîne aproape intact. cu Ţăranu în Bogoiu şi . Nu ştiu ce voi face.cu Mircea în Jef. iar pe de altă parte. acum sunt destul de plictisit de toată istoria asta. 2) nu ştiu dacă pînă la anul nu vom avea război sau revoluţie. Intrarea celor doi clandestini a fost încă o dată ascultată cu mare bucurie. Mi-ar trebui pentru asta trei-patru zile. S[lscriu un rOlmm. Vor fi însă mari dificultăţi. În acest caz nu-i dau piesa. să termin cu o glumă care bag de seamă că-mi cere mai mult timp decît merită.şi se oferea să semneze imediat un contract în sensul ăsta. mai ales acum. Mi-e silă văzînd că ia proporţii O întîmplare care. nu are dreptul să fie mai mult decît derizorie. la Sinaia de exemplu. Dar 1) nu am bani. Sunt aşa de neserios încît să-mi închipui că gluma asta În trei acte are dreptul să mă preocupe. Am impresia că nu o va accepta pe Marietta . De altfel. deşi I~mcovescu mă asigura că mă joacă înainte de Crăciun . 3) nu ştiu dacă la anul un autor evreu îşi va mai putea juca o piesă. Scena primă indică admirabil schimbarea de atmosferă. n-am nici o grabă.

. pînă la ultime consecinţe.Pentru că a trădat. cu acea teribilă violenţă cu care mă surprinde uneori: . e cu Franco. El.Mi-a spus generalul Condiescu. ridicînd deodată glasul. A încheiat cu ruşii un tratat secret. Ciuruit de gloanţe. 85 ' . Dar e posibil? Strada urcă pînă la noi vrînd-nevrînd.pentru a ascunde acest lucru. fără un zîmbet măcar. cu neîncredere. Scriindu-J. în redacţia CunÎ/lllIlui. şi atunci ţipă. . Dacă eu ridic din umeri.De ce.Şi e de-ajuns? Sursa nu ţi se pare pătimaşe? Informaţia nu ţi se pare fantezistă? M-a privit lung. Pus în faţa unui pluton de mitraliere.. Aş vrea să eliminăm din discuţia noastră orice aluzie politică. În Spanja.şi crede orbeşte în el. Veştile cele mai absurde. cel puţin faţă de mjne.e orbit".Titulescu? Ar trebui executat.el nu poate înţelege asta . . pentru a lansa. a fost cu Italia. chestiile abracadabrante pe care le află în oraş. el mă priveşte dezolat. Ar fi vrut să adauge: . 25 [septembrie 1936] Aseară Mircea a izbucnit deodată. . observ că nu regăsesc încordarea enervată de aseară. în redacţia \lrClI1ci. În Abisinia. şi în cea mai anodină reflecţie simt spărtura mereu mai mare dintre noi. înaltă trădare. cum a ţi pat aseară. Mircea Eliade. incapabil să priceapă că cineva se mai poate îndoi de un asemenea "adevăr". EI este un om de dreapta. pentru ca în caz de război să ocupe Bucovina şi Maramureşul.J .Vineri.De unde ştii? . cele mai trivial tendenţioase găsesc în el un ascultător credul. . ca în faţa unui om cu desăvîrşire pierdut pentru adevăr. cu stupoare. Mircea? îl întreb surprins.cît de penibile? .În1i pare rău că i-am spus. sentimentul de disensiune irpri1ediabilă pe care l-am încercat. în mijlocul unei conversaţii destul de potolite despre politica externă şi despre Titulescu. Şi are un fel naiv de a se exaspera. Infomlatorul lui e Stelian Popescu31 . crede orbeşte ce scrie UlIil·crSII!. Pe urmă l-am auzit spunîndu-i Ninei. în soaptă: . Titulescu a cedat comuniştilor spanioli . Dar se întîmplă să-I răzbeasd. Tot incidentul m-a deprimat. Titulescu ne-a vîndut ruşilor. dînd uşor din cap. Spînzurat de limbă. La noi.25 de avioane comandate în Franţa". Face numai eforturi . e cu Codreanu. de a ridica vocea.

puterea lui de viaţă. dragostea lui. Ideea de a juca piesa mi se părea trivială. mărturisesc că nu înţeleg. mă culc cu gîndul la ea.Îl voi pierde pe Mircea pentru atîta lucru? Pot uita tot ce este excepţional în el. Într-un fel. mă scol cu gîndul la ea.. Mă voi duce după-masă la tribunal. Am plecal de acolo copleşit. 7 octombrie [1936] Încep s[\ sufăr iar de lipsa Leniei.la Roman3". El trăieşte în intimitate cu moeu-tea. 30 [scptcmbrie 19361 Duminică şi IUlli. cum cedez nostalgiei de a o vedea. ţipînd . De CÎteva ori aş fi izbucnit În lacrimi privindu-1. indispoziţii. Dau tîrcoale telefonului. . Voi mai avea vreodată curajul să mă vait de ceva? Voi mai avea neruşinarea să am caprici i. tot ce e tînăr. Nu cu o moarte abstractă. lli11eţit. Aveam impresia că nu voi putea reintra În viaţă. Ce îi dă curaj să trăiască? Ce îl susţine? Nu e nici măcar disperat. nebuloasă. uzat. Două săptămîni am ţinut bine. Noaptea I-mn auzit gemînd din odaia lui. N-ar mai trebui să pot. eUl1 uitat. care ascund numai pe jumătate explicaţiile de care fugim. vreo consecinţă. absurd. Dar simt. pentru a vedea cît este de stupid. Dacă lucrurile ar avea vreo sancţiune. fiindcă le simţim probabil fiecare. E moartea lui. Nu înţeleg. Miercuri.. enervări? . o visez. Dar uit . Voi face tot ce e posibil ca să-I piistrez totuşi. omenia lui. eu n-ar mai trebui să-mi continui viaţa mea de pînă acum.n-am decît să recitesc jurnalul ăsta. generozitatea lui. Simplul gînd că un telefon de dat sau de primit din partea lui Leni poate fi pentru mine o problemă mă umilea. cunoscută in detalii.între care prezenţa lui la Vr('I1/('([ antisemită (comod. Totul mi se părea inutil. destinul . precisă. definită. mă voi duce diseară la teatru.nu ştiu cine. scriu acum aici în caietul ăsta . Am plecat de acolo răvăşit. ca un obiect. cu tem1en lung. Micrcuri.şi revin la existenţa asta inconştientă de om oarecum valid. Simt Între noi tăceri jenante. copilăros. ştiu că e stupid . Acum totul a trecut. sincer în el? Nu ştiu. şi acumulez mereu deziluzii .iar între timp viaţa lui Blecher continuă la Roman aşa cum am văzut-o. afară de noi.şi am simţit că mai e cineva în casă. zi de zi. cineva care era moartea. de parcă nimic nu s-ar fi întîmplat) nu e cea mai mică. E stupid.

Dar voi fi? Nu ştiu ce va da. Pe urmă. în faţa casei ei. S. Un moment m-am gîndit să demisionez din S. Aveam impresia că nici nu sunt emoţionat. ar trebui să fiu mulţumit că toată dreapta românească.credea că face astfel un gest de solidarizare cu Nae . Ar trebui să-I văd şi să-i spun: . Il octombrie [1936]. mi se pare suficient.. Poate că.cel puţin el . concert Milstein.naţionalismul" se grupează în jurul lui Stelian Popescu. pe motivul că nu pot lua parte la sărbătorirea unui ziar care-I insultă pe Arghezi. felicitîndu-I în numele lui şi al CUI·ân(ului. soluţia Iancovescu. dimpotrivă.consolator.privind foarte de sus lucrurile . R. Totuşi trebuie să fiu rezonabil şi ferm. Numai printr-o teribilă eroare puteţi fi aHituri de Stelian Popescu. luni noaptea. frivol. Şi adăuga: cea mai ruşinoasă zi din România de după război.naivul ..-ul a trimis şi el o adresă de adeziune.. Şi toată povestea asta m-a obosit. Voi ieşi poate de acolo mai limpezit.În anumit sens . nu mai e nici o îndoială că politica dvs. după ce ne-am despărţit. din laşitate. tot . toate aşteptările.nu se simte prost. simţeam deschise toate amintirile. în privinţa piesei. R. Vorbeam cu destulă indiferenţă. infamant şi .. Cînd mă gîndesc la el. N-a semnat-o Tudor Vianu şi nici Mircea. în care se îneacă tOţi. triste timpuri. pe la I 1/2. Trebuie să fiu deprimat? Mai degrabă nu. Nae Ionescu . S. Este definitoriu. Dar Mircea . Nae Ionescu i-a telegrafiat ieri. Triste. cînd a aflat. Duminică Sărbătorirea lui Stelian Popescu la Arenele Romane. Perpessicius îmi spunea aseară: . din int~~: ... Mi-e puţină silă de mamlsclisul meu. Poate că n-ar trebui să fiu trist.ceea ce i-a atras din partea lui serioase reprimande. Am recitit zilele trecute unele pagini din De două mii de ani. tocmai cînd cobora din maşină cu Froda. domnule profesor.Am întîlnit-o. S.Acuma. Ce val de trivialitate. este o eroare. în sinea lui.~ din ipocrizie.O zi de doliu. mai stăpîn pe mine. ieftin. Dar dacă Arghezi însuşi nu o face . Voi mai scrie vreodată un lucru egal de grav? Astă-seară. E cumplit de neserios. de o vervă enervantă. de o facilitate care compromite." Mă întreb dacă. Nici n-am văzut-o ca lumea.

pentru că nll putea accepta nici un contact cu o instituţie hitleristă. 14 [octombrie 1936] Aseară.o asociaţie a criticilor literari. acasă.profesoară de liceu .. Stimate domnule Davidescu. Radu Cioculescu. am căutat vreo două ore prin căI1ile mele. . reîntors acasă. Probabil. ca să mă conving dacă am întrebuinţat sau nu vreodată imaginea compromiţătoare (Je care cu atîta virulenţă critică ai reţinut-o. Cicerone comunicîl)dU-01i această mică poveste. nu-mj aduc . Aseară. Asta mi-a amintit că tot el.munte să-I fi scris.ai tîrziu de mine ca să-mi dea bună seara.Continental". Octav Şuluţiu. Din 1934 era secretar de redacţie la Revista FUI/darii/or Rega/e (frate cu Şerban Cioculescu). Radu Cioculescu)) îmi povestea aseară cum a rupt relaţiile cu o familie de prieteni. Pe urmă discuţia a continuat destul de amuzant. Uitătura lui e îngrijorătoare. sunt absolut convins. după ce m-am despărţit de d-ta. Am impresia că Davidescu face un Sifilis de manifestcu'e antisemită. Şerban Cioculescu. Vladimir Streinu. Nu ştiu în fond ce va ieşi.a semnat un manifest pentru UllirerSIIl. la Fundaţie. Miercuri. Davidescu34 îi explica lui Perpessicius şi lui Cicerone Theodorescll că evreii nu ştiu romfmeşte. aseară. chjar azi.gîscă îndopată".Va veni o zi în care se va putea vorbi deschis despre aceste negre zile? Sunt convins. traducă~or allui Proust. Poet şi publicist. astă-vară. wmătorul bilet: .l. Drept consecin!ă. Pentru că femeia . singurul român radical care există.. Sunt aşa de departe de toate astea.. Ne-am constituit într.cel puţin. iar Davidescu apropiindu-se puţin n.. pompiliu Constantinescu. 3) Critic literar. }4 Nicolae Davidescu.D-Ie Davidescu. gat de seamă că în ce pri veşte "gîsca". a refuzat să primească bilete şi să i<l parte la concertele orchestrei din Berlin. Vom scoate poate o revistă. am bi\. îi trimit lui Davidescu. Seara. Aş vrea să mai tiu atunci de faţă. imi pare rău. masă cu Perpessicius.. i-am spus: . la . Sunt pre<:l leneş ca s-o reproduc întreagă. timp de vreo jumătate oră. Curios om. Intre alte argumente. cita dintr-o C<U1:e a mea o comparaţie cu o . mă înşelasem. dar să ştii că eu n-am scris niciodată un astfel de lucll.

35 Codirector al cotidianului Universul şi director general al Asociaţiei Naţionale a Ziariştilor Români. îmi zicea: . Theodorescu37. comparaţia în chestiune se află într-o carte a mea. desfăşurarea lucrurilor. după ce am consimţit orbeşte toate modificările propuse . Dar atunci de ce ai semnat şi d-ta telegrama de felicitare? .dar aş lăsa intact scenariul. Sunt bucuros că-ţi pot face serviciul colegial de a-ţi comunica întocmai propoziţiunea. începe să-nli placă. O vei găsi cu uşurinţă în Femei. . cum fac gîştele îndopate. pentru a-I introduce pe Bogoiu şi a justifica lipsa Maiorului şi a lui Madam Vintilă. D-ta. gazetar la Porunca Vremii. » Înli mai pemlit să te informez că prin procedeul acesta se obţine un foie-gras excelent. Dem.Da.Ce să fac? Viaţa! Vineri. Iat-o: «Respira greu şi dădea uneori ochii peste cap. rîndul 17. într-adevăr. Altfel. duminică a fost cea mai nlÎzerabilă zi din politica României. după ce la lectură (o dată la Marietta acasă. tonul general al actului. ceea ce am ştiut din primul moment.acum . Ultima. întîlnit luni seara la Naţional. Aş simplifica unele scene. înclin să las actul al treilea aşa cum se găseşte . O uitasem.publicată între telegnuna lui Trandafirescu-Nămăeşti35 şi a lui Muche36. Prima. n Gazetar şi scriitor.. Sunt încîntat că pot reda astfel sistemului d-tale politic şi critic unul din argumentele lui fundamentale.." Telegrama lui Nae Ionescu a· apărut în Ullil'ersul .ba de Gulian.chiar dacă în asemenea condiţii Iancovescu ar refuza să mă mai joace. ba de Iancovescu . ba de Haig. Rămîn al d-tale vechi admirator. domnule Sebastian. pentru că e într-adevăr prea grăbită. }o Ion Muche. Nu e o simplă întîmplare. E o sancţiune. . Aş fi fost neconsolat dacă nu m-aş fi grăbit să rectific regretabila mea proastă memorie. pagina 27. Nu aş face decît modificări de detaliu. 16 [octombrie 1936] Sunt la un punct primejdios în ce priveşte piesa mea: începe să-mi placă actul trei. ediţia II-a. aş suprima unele replici . a doua oară la Maryse) am avut impresia că e un dezastru sigur. nu ştii însă ce profundă scîrbă mă cuprinde: pentru asta ar trebui să-I cWloşti mai bine pe Stelian Popescu. De revăzut mai serios nu sunt decît prima scenă şi ultima.Mă grăbesc să te infomlez că ai avut dreptate.Perfect. După ce mi-a displăcut violent o bucată de vreme.

În cabina ei de la teatru. Lectura m-a obosit. pentru care sunt obligat să trăiesc. Şi mai trebuie să adaug incapacitatea mea de a-mi reface manuscrisele.terminîndu-se cu o penibilă dispută politică cu Mircea.o zi miraculoasă. o simfonie în sol minor de Mozart şi Concertul peflt ru violillă şi orchestră de Beethoven. Dimineaţa a fost foarte frumoasă . Că atacul vine aşa de tîrziu. Dar am făcut serioase eforturi pentru a primi ziua asta cu oarecare solemnitate. Am dat şi asta tot pe seama aniversării mele.dar îmi este oare dat să mai încep cu adevărat ceva? Marţi. cred. 18 [octombrie t9J6) 29 de ani. E drept că nici nu sunt în cele mai bune condiţii de "umoare". 20 [octombrie 1936] Mi-au venit astă-seară primele două acte de la dactilografă. Concertul Enescu de la Ateneu . Mai tîrziu. Am băut şamp<U1iela Mircea. miilor pentru două Duminică. Nu mi s-a întîmplat aşa şi cu Oraşul CII salCÎmi? În Credinţa de azi Manoliu mă denunţă că sunt funcţionar la Fundaţie şi cere .apamtuI meu avea un sunet de o claritate şi de o căldură! Acum aştept de la Viena o sonată de Beethoven pentru violoncel şi pian.şi nu ei -.ca niciodatA . Pe urmă. La vioară. COllcertul În re violine de Bach. Încep un an nou de viaţă . Şi . De la Bucureşti. de octombrie glorios.mîine. Totul mi se pare lipsit de haz.darea mea afară. Pe urmă.cu conşti inţa că mai am unele lucruri de făcut. cinematograf şi masă În grup . Cum eu am scris . de la Varşovia. Îi primesc nici bucuros. Trebuie să înceapă îndată. Am atîta nevoie să-mi creez mici superstiţii prevestitoare de bine. vizită . Mi s-a părut extraordinar. Nu am decît o surpriză. J6zsef Szigeti.şi ea pe jumătate ratată -la Nae. nimic. ca pe o zi fastă.evident . Dar despre toate astea .Prefer să mă înşel eu decît să se înşele alţii. Seară de muzicli. vizită ratată la Leni. . Totul era destul de stîngaci. Am cea mai mare bunăvoinţă de a mă convinge că nu sunt total şi iremediabil pierdut. mai multe şanse de a vedea adevărul. Le-am citit ca să corectez greşelile de transcriere. am. mă cuIe. nici trist . Încolo. În sfîrşit.l-am primit şi pe el ca pe un semn bun. pe discuri. După-masă.

Cel mai frumos dar şi cel mai greu. . ratat. să fie într-un foarte bun ceas. Marietta Sadova venise cu cartea lui Codreanu şi i-a cerut un autograf. căruia toţi îi spuneau .Marietta Sadova . Era şi Zelea Codreanu de fată.. de la Polihroniade38. dar că e posibil să fii îndrăgostit de Leni. eu sunt un om terminat. În 1932 Haig era comunist.Căpitane". duminică: . o frază din discuţia cu Nae. E de altfel zîmbetul extatic cu care îl priveşte pe Aristide Blank.că o iubeşti pe Marietta. Pînă-n ziua aia eram un om tare. membru al asociaţiei "Criterion"..ceea ce totuşi n-a împiedicat-o (spune tot Mftea) sI·1 privească şi să-I asculte tot timpul pe "Căpitan" cu un zimbet e1t. Viata mea se frînge În două: pînă la 5 iulie 1933 şi de la 5 iulie 1933.de la Teatrul Naţional. la fel de mişcător şi de ridicul: Haig i-a dus "Căpitanului" întreaga lui operă (versuri.Mă. Pot spune că Marietta e ipocrită? Nu.cred că a fost termenul lor exact.. .. eseuri) şi i-a oferit-o cu dedicaţie.Joi. Sebastian îl cunoştea încă din Brăila. Ce s-a întînlplat la 5 iulie 1933? Cred că e ziua despărţirii lui de Maruca Cantacuzino. Numai pentru o femeie pe care o iubeşti foarte mult poţi să scrii un astfel de rol. Mircea mi-a dat astă-seară (am mîncat la el) detalii amuzante despre ceaiul de ieri. cînd i-am spus impresia mea că eşti amorezat de Marietta. Marietta şi Haig au declarat într-un glas că au trăit o zi formidabilă. De atunci nu mai sunt nimic. Nici Ventura nu l-ar putea juca. mi-a spus că nu crede.Cum e numele d-tale? a întrebat el. Cred că a fost o mică lovituri pentru biata Mariţica .tatic. căzut. Alt detaliu. publicist. Am luat în fine o casă. căruia i-am dus aseară primele două acte bătute la maşină.Doamnă sau domnişoară? a cerut el mai departe explicaţi i Întocmai cum facem noi la Ziua caztii. din anii de şcoală.Eu sunt convins . Dă. Doamne. -~ Mihai Polihroniade. 22 [octombrie 1936] Iancovescu. . După plecarea lui Codreanu. a adăugat: . . apoi afiliat Gărzii de Fier. }S . Şi pentru că el nu prlfea edificat. Ţota. "ColosaIă" . mi-a spus azi că l-a cetit pe primul.zicea . E cel mai frumos rol de femeie posibil. Dar e un curios dozaj de simţ practic acerb şi de sinceritate generoasă.a răspuns ea sigură.

şi totuşi am impresia că sunt copleşit 39 InginelUl Stavli Ghiolu a ocupat şi înalte funcţii ministeriale. la ora Il dimineaţa -. cîte subtile intenţii nu .sunt de descifrat în recepţia de astă-seară. savanta ei tactică socială. Încă un lucru "misterios" în această poveste. după ce cîntase Enescu concertul lui Brahms: . Aseară. Comerţului şi Minclor. Vom vedea. de parcă s-ar teme să n-o audă cineva din odaia alăturată. la Dalles. Acum doi ani. a stat lîngă mine. la apariţia celor Două mii de alli. 5 noiembrie [1936] De zece zile. literat. Mult Mozart . nu la altă 'oră. De exemplu. Nu mult si nu cu aceeasi violenţă comică . Nu am destulă răbdare să notez tot.soţia unui inginer39. I-am telefonat chiar acum.dar îmi recomanda o sumă de precauţii.dar este.între altele. remarcabil de bogaţi. aproape de leşin. O cheamă Maria Ghiolu . O voce firavă. Joi.mai inteligent decît Gide". Plec la l la Galaţi. ar fi vrut să-mi vorbească.. duc o viaţă dezorganizată .nu în altă zi -. Şi făcea un cap fericit. într-un personaj de roman. timidă. 25 [octombrie 1936] Este în Marietta ceva din MmeVerdurin. de la Blank. suferind în fericire. excelent concert de muzică de cameră. în hali la "Athenee Palace". Blecher mi-a trimis o scrisoare în care mă ruga să-i telefonez d-nei Ghiolu . Îmi spunea azi-dimin~aţă. la concert. şoptind mai mult decît vorbind. Se pare.. de cînd a început mutarea în noua locuinţă din Antim 45. dar n-a îndrăznit. 27 [octombrie 1936] Încă de la Roman.Duminică.Nu eşti puţin bolnav? Pe mine m-a îmbolnăvit. unde m-a obligat să citesc încă o dată piesa! Marţi.. Dar ce am găsit îndeosebi emoţiomU1t a fost o "concertantă" pentru vioar[l şi violă. Să-i telefonez marţi sau miercuri . prima şi ultima mişcare din Kleille Nachlm/lsik. la un concert. . de o melancolie mozartiană supremă. Dar capitolul muzical al ultimelor săptămîni a fost mult mai bogat.. Nu fac absolut nimic. dar aş vrea să pot realiza o dată. Anul trecut. Mi-a dat o întîlnire pentru joi la 6. i-a scris o scrisoare. unde voi vorbi despre Leon Blum. cu orchestra berlineză. comunicîndu-i că a descoperit un scriitor . Alaltăieri. În guvemul Ion Antonescu a fost subsecretar de stat la MinistelUllndustliei. Mi-e foarte dragă. Blecher îmi vorbise despre o femeie din Bucureşti care îmi cunoaşte cărţile şi le "admiră".mult mai dezorganizată decît înainte.

de a angaja muneni care. Iancovescu a anunţat în sTlfşit premiera. nu pentru că eu sunt un tip lichidat. 6 [noiembrie t 936] Ieri. care a pus suficientă inimă în acest . De exemplu. impresii şi atitudini.. ci pentru că . Tot ce mi se întîmplă trece undeva dincolo de mine. din laşitate. prăfuit de drum şi că aştept să ajung undeva. Nici un telefon. dar cu burghezia şi elita ei salvate..cea mai potolită cu putinţă.început de amor" . nu mă duc nicăieri. O discuţie ele politică externă . Vineri..Prefer o Românie mică. sunt extenuat . din prudenţă. "marşează" cu o bună-credinţă de care ar trebui să-mi fie ruşine. ca după lungi luni de efort. Aşadar soluţia Iancovescu-:-Marietta a căzut.. Mă uit atent la mine (adică prea atent nu mă uit eu. în fond. pe jumătate inconştientă. decît o Românie mare *proletară. e tot atît de adevărat că eu n-am sabotat-o 40 Scriitoarea CeHa Serghi purta la acea dată numele soţului său. Şi. nu mă aşteaptă nimic. aştept să mi se redea legătura telefonului.. de bărbăţie Încît am impresia că toate merg prost. Dacă e adevărat că era o soluţie care nu mi-a plăcut niciodată prea mult. nu de opinii. pentru ca să mă schimb. cît pare ele comic. fac prostia. Nu părea că-şi dă seama de imensitatea lucrului pe care-l spune. cu Maria Mohor şi pusă în scenă de Popa.ca şi cum nu m-ar privi. nici o explicaţie. E o piesă tradusă . Despre piesa mea.şi aştept nu ştiu ce binemeritată vacanţă. la ce am dus aşa de departe gluma cu CeHa Seni40? E o fată bună. Şi în această desfacere.. nu am pentru moment telefon.şi aCLUno las să cadă cu cea mai stupidă elintre indiferenţe. necunoscîndu-mă. . Încercam să vorbesc cu indiferenţă. din teama de a nu trebui să trag consecinţele . Şi a căzut fără concursul meu. Da.Nouă mii de nu ştiu ce . Am senzaţia că sunt şifonat.îţi jur că mi-e ruşine. prînzul Ia Mircea.ultimele consecinţe) şi-mi spun că sunt în plină descompunere. cu sentimentul că asta va aranja totul. Ce mă va scoate din această scufundare? Nu ştiu. Mai e ceva. ca şi cum ar fi fost vorba ele fapte exacte. să iau o baie. să mă perii. Şi sunt în aşa hal lipsit de energie.. să mă transform. Reţin o frază a lui Mircea şi o reproduc textual: . Alfio Seni. E posibil să fiu aşa de puţin responsabil în actele mele faţă ele oamenii ceilalţi? Mi-e ruşine . * Anulat: "sovietizată". Şi era calm. nici vorbă.de treburi. mi se mai poate întîmpla ceva care să mă scoată de aici? Nu ştiu. nu aştept nimic. cu provinciile pierdute. fără aderenţă . nici o scuză. de cuminţenie.

. De vreo trei săptămîni sunt În plin desfrîu muzical. MOllolOllii prorillcia/e (1946).del precum se ştie al celebrei sonat.dar pentru a fixa ziua lecturii u'ebuie să-mi dea ea Wltelefon.este aşa de gent . uvertura Corio/an.ru sonata de Cesar Franck în interpretarea lui Enescu . Marcel Proust şi-a mărt. cînd am ieşit cu ea şi cu Froda În oraş.urisit admiraţia pent. Am ascultat chiar acum (ora Il seara) a pau'a simfonie de Beethoven .chiar dacă piesa va fi jucată de Leni. cu excepţia cîtorva fraze din scher::o. ne-am Înţeles să-i citesc piesa . Cred că fost luni. după concertul MUnzer. ~4 .şi totuşi aşa de profLmd naiv. Adică aşa cum am cunoscut-o totdeauna. se culcă s'lu se va culca. am auzit de cîteva ori În viaţă Simfonia 4-a. MUnzer. Sper că Mm'ietta nu va avea nimic să-mi reproşeze acum . avocat care cocheta cu literatura. la bar. Să Încep deci iar o perioadă de tăcere de vreo 20 de zile.oine Bibescu. Ba la un anumit moment mă lăsasem cu totul antrenat şi am făcut tot ce s-a putut pentru a aranja lucrurile. deşi. o simfonie de Brahms (dar nu mai ţin minte a cîta).Dragă Sebastian. E aut. Simfollia treia de Beethoven. .anu. Hubermann. * În corespondenţa cu Ant. lait. a doua 41 Ionel Lazaronc.şi pe ul1nă am suferit ca un dobitoc. De astă-vară era a treia oară cînd o Întîlneam.aşa că lucrurile rămîn din nou Încurcate pentru nu ştiu cîtă vreme. E drăguţă şi odioasă. Concertele Enescu.orulunui volum de versuri umoristice.Gambrinus". cel de Bach. Într-o seară am fost cu Camil la . neîndoios. sonata de Franck ("surtout jouee par Enesco"*).. timp de 20 de zile. SOllata Kreu/::er. un singur scriitor este astăzi capabil un romml mare . Cîte lucruri auzite! Concertul pentru rioarâ şi orchcstrâ de Brahms. Mi-e imposibil să-mi explic candoarea lui . nu mi-am amintit de nimic. Vorbeam despre literatura nească.mo.şi.În principiu". am dansat cu ea . ceea ce desigur nu va hlce .deloc.motiv în romanul A la recherche dlllelllps perdll.e a lui Vinteuil. Am reţinut fără să zîmbesc declaraţia lui: . Nu e posibil să Încep iar astfel de torturi fără sens. 11 [noiembrie 1936] asta a româsă dea inteli- Proasta mea memorie muzicală este excepţională. Romallia În/a major de Beethoven. Noaptea. Miercuri.şi acela sunt tot eu. mi-a mers foarte bine. In definitiv. o sonată de Enescu. PoclJ1a de Chausson. cel de Beethoven. pentru că la masa noastră a venit Lazaroneanu41• cu care bănuiesc că s-a culcat. Dar va ti jucată? Pe Leni am văzut-o alaltăseară. simfonia Jupiter de Mozart. o sonată de Brahms (o dată cu Enescu. cît n-am văzut-o şi nici nu i-am telefonat.

tăcerea a vreo 20 de mii de oameni. la pian cu Mi. Şi eşti un om aşa de stăpînit! Vous etes probablement d 'une secheresse de creur . iarba verele încă. deşi sunt foarte obosit. o sonată ele Mozart. dar de o bogăţie de culori explozivă.. un băiat tînrlr. Cred că le impui o influenţă de [la] care nu se pot sustrage. M-am dus la O.R. Haydn (Sonata În si miilor pentru pian). poate. Mai bine de jumătate oră. din care oraşul se desprindea ireal. Şi cîte culori. tandră .în depărtare o ceaţă uşoară. .). puelrată. Mozart (Concert pentru două \'iori şi orchestră În do major op. care înu tăceau destulă plăcere. Peluzele roşii. cu o silită neglijenţă.. Nu ştiam că sunt atîtea case roşii în Bucureşti. foarte mult Chopin. Îmi spunea lucruri copilrlros admirative. nu pentru match. vioară. Mi se pare că trebuie să ai o forţă dominatoare faţă de ceilalţi oameni. mOlt de curînd. loaială. totul era an1eţitoL La începutul reprizei a doua.oară cu Hubermann).trebuie să înceapă peste cîteva minute.inzer.E. Se auzea doar din depărtare rumoarea oraşului. ca într-o pînză de pictură. Aş vrea aşa de mult să fiu prietena d-tale. satisfacţia. Schubert (Rondo ÎI/Ia major..E. argintie. Sonata primăverii. tricourile pestriţe. Nu m-am înşelat.F. un program teribil: Bach (Concert în la miilor pelltrtlj7aut. Aş vrea ca întîmplarea asta să mă ajute să uit totul definitiv. albastre. Crezi că e posibilă? M-am . ci pentru peisaj. Totdeauna am visat o prietenie cu un bărbat. Şi pomii desfrunziţi. 16 [noiembrie 1936] Azi-dinuneaţă. arbitrul a fluierat un mjnut de tăcere. ieşind din ceaţă ca dintr-un abur pe care l-ar fi făcut propria lor respiraţie. aburită. aştept de la Stuttgart . la un match de foot-ball (Venus .C. se vrld ca nişte construcţii ele Baukasten.N.Se culcă cu unul Berlescu. Acum. A cetit de curînd Cum am del'enit huligan şi e "cucerită" de lectură. De acolo. 14 [noiembrie 1936] A fost poate una din ultimele zile magnifice de toamnă. dar o prietenie pură. de la O. 15 variaţiuni de Beethoven pe motive elin Eroica şi mult. Totul era ele un e1esen foarte delicat. pe care îl brmuiam dinainte strălucit.F.Mă sperie puţin scrisul d-tale.{sic!] 190).F. negre. albe. Luni. de vreo douăzeci de ani . o lume imensă.lungă convorbire la telefon cu e10anma Ghiolu. . mi se pare pentlu un jucător străin.a spus azi Camil la masă. clavecin şi quartet de coarde). Sîmbătă. rioară şi quartet de coarde). O lumină obosită. care nu ascundea totuşi premeditarea şi. S-a făcut brusc o imensă tăcere . ca într-o fotografie reliefată. firmele de recIan1ă multicolore.. două de Scarlatti.N.

şi e de o veselie copilăroasă.. pierdute în Bucureştiul ăsta. E născută la 1911. am cetit un contract de angajament. I-eUllvăzut fotografia astă-seară cînd m-am urcat în cmnera ei. La fel (cu cîteva trepte mai jos). Gunard"scrie pe marginea fotografiei.artistici". În civil. for always. Consulatul britanic le-a trimis lui Roman .unde Comarnescu şi Sadoveanu42 mi-au dat o mînă de ajutor. o sonată în la minor de Bach . agenţi . codoşi.. dar o uitasem complet). o sonată de Mozart.gîndit mereu la d-ta şi am vorbit mereu despre asta cu bărbatul meu. Sunt obosit de atîta muzică. dar şi ea din ce în ce mai slab. are sînii cţi mai mici pe care i-am văzut vreodată. Hubermann a cîntat SOIl([(([ lui Franck. pînă la urmă. ÎI cheamă Gunard şi e politist.cu doi ani în umlă Leni. Singura care mai rezistă. Wendy e subţire. E destul de atrăgător. a urmat o dezamăgită indiferenţă. Am cunoscut . Sper. vreo 25 000 lei. n-anl rămas .şi am lăsat-o tristă..Wendy and July" sunt două tinere englezoaice care au dansat şi cîntat la "Maxim" pînă zilele trecute. Sîmbătă. care mă încîntă. Toată povestea a fost destul de amuzantă. Cu o seară înainte. cînd m-au cunoscut mai bine. economia lui internă. nasul de copil cîrn ... să obţin o despăgubire destul de importantă pentru ele. pare un sportiv celebru.. părul roşcat fără să fie văpsit.roind În jurul lui . mai ales cu lunga pipă pe care o ţine cu neglijenţă între dinţi. La fel îmi vorbea Maryse. ca un . unde nu cunosc pe nimeni. fără bani. .Roman mi le-a dat mie. Astă-seară îi promisesem să rămîn cu ea.For my de ar Wendy. cînd li s-a temlinat contractul şi proprietarul barului le-a lăsat. cu prietenele mele . mi s-a explicat cum funCţionează stabilimentul. e Mmyse. Are un logodnic la Copenhaga. Ai timp să fim prieteni? Vrei să fim prieteni? La fel îmj vorbea . eUllintrat În culisele barului. dar e încă singurul lucru consolator din ultimul timp. 21 [noiembrie 1936] . e şi mai impresionant. asta prin Direcţia Teatrelor . Dorina. Wendy se numeşte pe numele ei adevărat Flora Moss. Wendy and July" o serie întreagă de peşti. În uniformă de poliţist danez. Şi pentru toate. Sîmbătă seara Enescu a cîntat SOIl([(([ de Veracinj (încîntătoare: am ascultat-o anul trecut cu Thibaud.categoric formidabil cîntată -.sau aproape la fel . Evident.

Dar nu e impresionant că această femeie bogată. iar primul a cetit ă) şi între . că e făcută să fie gravă. Dar nu se poate . . Îmi pare rău că nu pot sta mai mult de vorbă cu ele. Nu pentru acelaşi motiv. atentă şi supusă. pentru ca întîmplarea să mi se fi părut extraordinară). A vec un ami on couche.. la bar) e mai urîţică. neliniştită a blondelor subţiri. cu un bărbat tînăr.. De îndată ce vor avea bani vor pleca la Sofia. În faţa mea. Logodnicul se cheamă Reginald. July (Wendy îi spune "Miss July" cînd vorbeşte despre ea. dar n-am privit-o cu prea mare atenţie. mă irită sprîncenele ei rase. . Cred că i-ar fi convenit mai multă odihnă în figura ei. potelee. Pare să fie ortografiat . unde le aşteaptă un contract. ceai. vocativ pe care l-a deprins. Mi-a explicat cu toată seriozitatea care e deosebirea între un "camarade" (accentul pe prima silabă. E o femeie din tipul . Casa mi s-a p[uut somptuoasă.pentru ca să nu sfîrşesc prin a te iubi. Amîndouă vorbesc franţuzeşte corect.Jeni"*.Jenny".Wendy mă iubeşte. e atît de "infectă". ceai la doamna Ghiolu.A vec un camarade on ne couche pas. guvernatorul Băncii Franţei. Brună.copil căruia i-ai promis să-I duci la cinematograf şi pe urmă îl trimiţi la culcare.. adică.ami". pentru că e fiica lui Labairye. mi s-a păr~t mai puţin interesantă decît în prima noastră întîlnire de la "Athenee Palace".) . poate face o pasiune pentru Blecher? Nu e mişcătoare." Ieri. dar cu un accent irezistibil. dar şi ea foarte englezoaică. (Există supoziţia că Sebastian ia drept prototip înfăţişarea lui Jeni Acterian. La plecare am atlat că e foarte de stînga. mi-a spus alaltăseară. La dreapta mea. prin lenea mea suverană. care spunea că mă cunoaşte de la "Criterion" şi i-a cerut d-nei Ghiolu să mă invite o dată numai cu ea. timida ei admiraţie pentru un tip ca mine? Lucrurile se vor aranja cu Cella Seni. frumos. Iată aproape o definiţie a amorului. o fiică a lui Stelian Popescu (d-na Popescu-Necşeşti). pentru că.Eşti prea infect . Lume amuzantă. Nu are acea tresărire agresivă. unde mă uluise oarecum (căci sunt destul de plebeu şi destul de naiv. atletic. locuieşte la Londra şi e vînzător într-o prăvălie cu vase de porţelan. o iubesc eu pe Leni şi o iubesc atît de incurabil? * Lecţiune probabilă. copilăroasfl. cred. intim. bogat. o tînără principesă Cantacuzino. cînd ne întorceam de la concertul FilarnlOnicii. mondenă. Cît despre d-na Ghiolu.

Ia botezul copilului Silviei. Zile întregi pierdute. Dar am atîtea proiecte vagi pentru Crăciun! Mă străbate din cînd în cînd o chemare.. aşteptînd să facă . n-a mai mers deloc. de la Stuttgart. 43 Alexandru Rosetti. provincială. era director ("secretar general") al Flll1da{iilor Regale. S. 23 [noiemhrie 1936) Aseară. prăvălii desarte. Tranwaiul s-a oprit aproape 15 minute la colţul Străzii Unirea. Aş vrea să scriu o carte şi poate că pentru asta ar trebui să plec de Crăciun undeva." Textual. lanţurile grele.cruce". pe Strada Galaţi. Frig de noiembrie. E un lucru pentru care mă rog cu ultimile mele resturi de spenU1ţă lui Dumnezeu. . Puţin mai depm"te. Am revăzut totuşi cu plăcere vapoarele. Pe urmă. şef al Curţii regale a Reginei Maria. Rosetti43 mi-a ar[ltat o scrisoare a generalului Zwiedenek44.. dintr-o viaţă anterioară.şi a trebuit să coborîm pentrutransbordare. Toate mi se păreau în oraşul ăsta desprinse de demult. Luni. N-am făcut nimic şi m-am lăsat dus de toate întîmplările care s-au nimerit să-mi iasă în cale. nici o clădire nouă. 26 [noiembrie 19361 Aseară. Brăila mi s-a părut ca niciodată tristă. case vechi . pe care încă nu vreau s-o accept.. ceasul era oprit la 5 fără 20. al doilea concert brandenburghez de Bach şi Concertul pel/lrtl pian Si orcheslră În re minor (D-moll de Mozart. cu Edwin Fischer). Joi. lume puţină. A vînd însă în vedere sentimentele naţionale nesigme româneşti ale acestei edituri. Lucrările de pînă acum ale Majestăţii Sale au fost tipărite de Editura Adevărul. În centru. fiindcă linia era în reparaţie . ~8 .Închei o săptămînă de care mi-e ruşine. scrisă în numele Reginei către Fundaţii.20. M. nopţi ameţite.. şi prin care se interesează în ce condiţii ar putea fi publicată traducerea unui roman al ei . încă nu . odgoanele.nici un om nou. 44 Generalul Eugen Zwiedenek. sălciile. Regina Maria mă însărcinează să mă adresez dvs. ceea ce m-a împiedicat să fiu emoţionat. Mîine plec la Brăila.. deşi era 10 1/2 dimineaţa. prieten apropiat al lui Sebastian. ceasul de la biserica grecească arăta 11. dar sunt decis ca la întoarcere să-mi impun o săptămînă serioasă de muncă. şi aş vrea aşa de mult să nu fiu niciodată silit s-o accept. În port am fost cu Petrică. uitată de Dumnezeu.. care a făcut ofertă şi pentru romanul de faţă.

n-am dus nici o politică literară. i-am fost prezentat Cellei Delavrancea. dar în anumită măsură şi în conştiinţa că destinul meu de scriitor . Şi ar fi trebuit să fii brun. Sunt într-o dispoziţie cenuşie. 1 decembrie [1936J.. De cîte ori mi s-au spus aceleaşi lucruri.wara Christilla de vreo trei zile.. Pur şi simplu. le-a spus: . ca să le certe pentru obstrucţia orală pe care o fac ele Tealrului Naţional. care altădată l11-arfi ÎnCÎntat. Imposibil să găsesc o explicaţie acestei subite ieşiri. lîngă care Întîmplător avean1 locul.. fără doruri. Poate că toate astea intră în vechea mea lene. Mi se pare mie. zilele trecute. n-am evitat adversităţi. că editorii îl lucrează.. Luni seara. făr~ideznădejdi.dacă cumva am vreunul . se vede.se decide dincolo. sau 'intr-adev{lf eu n-am avut niciodată asemenea preocupări? Nu mi-o spun cu mîndrie: dar n-am cerut niciodată nimănui nici un articol. să plec eu de aici? Să-mi dau demisia şi să fie numit ÎnlocuI meu. d-l Mihail Sebastian? Ei bine. că Ocneanu e ironic cu el. Ia recitalul Brailowsky. Nu se poate fiindcă dumnealui e ovrei. în cabinetul lui.Dacă nu scrii un studiu despre mine în Rc\'ista FUlldarii1or. gustul de citit şi de scris. Alcalay a pus-o. că Mişu de la Cartea Românească e perfid . ftu'ă aşteptări.Mi te Închipuiam altfel. Ciornei nu i-a pus cartea în vitrină. cînd Întîmplător îl întîlnisem la Alcalay: . 9J1 . Adineauri te priveam şi mi se pi:'u'eacă eşti un băiat de liceu. I se pare că librarii îl persecută. pînă în trei luni. iar întîmplarea asta. Am surîs cu oboseală. acum mă enervează. extracţie de măsea mă ţine în casă de ·aseară. Mai vital şi brun. director al Teatrului Naţional..Prodan45 le-a chemat pe Marietta şi Lilly. asta nu se poate. Am pierdut. de fenn . Între altele. mult dincolo de toate aceste mici "chestii" ... n-am cultivat simpatii. dar nici nu se vede. . Marţi o Camil Baltazar Îmi spunea sÎmbătă seara. Dar n-aş putea spune că nu mă amuză. Cartea Românească Îl sabotează .. Mircea e revoltat. Scrisul d-tale este aşa de stăpînit. A apărut DOll7l1i.Şi ce vreţi. nu mai vorbesc cu d-ta. fără amoruri.

Nu e mai puţin adevărat că de atunci mă gîndesc mereu la posibilitatea acestei cărţi. cu Arthur Rubinstein.În seara În care a furat un măr pe Strada Academiei (gest care m-a Întinerit prin reflex) mi-a redat În chiar momentul acela gustul de a scrie o scurtă poveste. din ziua de 18 octombrie . 11 decembrie [1936].i/e pe o tem([ de Hiil/de! de Beethoven. indiferenţa mea este aceeaşi. cel puţin În ordine literară. Oratoriul de Crăciul/ de Bach. o bună seară de muzică. coborînd de la Mircea să cumpăr cele două sticle de şampanie. Zilele trec . VariaţiulI. poate că voi găsi o bucurie Într-asta.dar nici un fapt. mereu Enescu: a treia sonată de Brahms.şi s[\ adere. Sunt cîteva mici fapte. Aseară. Casals. '\00 . am văzut deodată imaginea unui accident de stradă.dar n-a mers. Vineri Vin de la Filarmonică. plimbarea cu Cella Seni . De exemplu. În totul. o suită de Bach si trei corale.şi asta e totul. mulţime de incidente . Să numim asta inspiraţie. concertul de Boccherini. Am ascultat COl/certul ÎI/ sol major pel/tru pial/ şi orchestră şi Variaţiullile sil1lfol/ice de Franck. în care mi-<u' fi făcut plăcere să mă las antrenat.De la o vreme" .nu mai ţin minte dacă chiar În seara aceea sau cîteva seri mai tîrziu .-l6 Am văzut atunci un prim capitol. Simfollia IV de SChUmallli (. una de Mozart. 12 [decembrie 1936] Am să scriu oare cartea la care mă gîndesc de la o vreme.Din orgoliu sau din lene. Descurajat cum sunt. Nu sunt disperat: sunt amorţit şi încerc să fiu insensibil. Încît mi se p[u'ea că .ml ascultat-o astă-seară cu o plăcere pe care niciodată nu mi-a dat-o) şi Til! Eu/ellspiegel de Richard Strauss. la Ateneu..venit acasă .ziua mea! .. o sonată de Schumann. fără să ştiu bine ce ar putea da şi unde mă va putea duce? . În aflli'ă de asta. ca sub dictarea unei voci imperioase.. În mod exact.nu voi putea face altceva decît să scriu. cîteva mici sugestii. În afară de muzică nu mi se întîmplă nimic. cu o bogăţie de detalii minuţioase şi atît de presante. Luni seara. a Sîmbătă. una de Bach.cînd. Am Încercat Într-adevăr să scriu . care au Început să se strîngă În jurul primei imagini .

Este poate loc pentru o Leni Riefenstahl48 a statului zelea-codrenist. nu zece. a pălit.Înţelegînd . Literatură. unul ajunge . e~ti în cea mai îngrijorătoare fază de naţionalism.mai ales că e din Ultima noapte . Nu ştiu dacă a Înţeles şi nici nu ştiu dacă . dar două motouri. Regizoare germană de filme documentare dedica te apologiei lui Hitler şi a nazismului. cerea ea cu oarecare violenţă.Dragă Marietta..şi mă Întreb dacă voi găsi bani pentru plecarea asta. asurzit parcă de lacrimi ce vor izbucni dintr-un moment într-altul. Mi se p[lfea penibil să primesc o asemenea discuţie. altcuiva. cu o ironie pe C. manuscrisul ei cuprindea.. Delicios.. să se vorbească româneşte. . ei. ..Va fi un scurt roman sau o lungă nuvelă. Marietta reclama interzicerea prin lege a tuturor filmelor străine.. s-a sufocat şi cu glasul ei .adică precis. Miercuri.ar fi fost incomodată. Dar pentru asta ar trebui să plec din Bucureşti . 47 48 . Într-adevăr. 16 [decembrie 1936J Asear[l. Credeam că glumeşte. un "recit". Nu ~tiu dacă a înţeles că mă refeream la aventura ei de vinerea trecută. " În realitate. M-am mulţumit doar să-i spun. Poate voi Încerca În vacanţa Crăciunului s-o scriu. Constanlin Vişoianu. A trebuit însă să le suprime după cererea lui CarniI. Marietta candidează. CarniI. diplomat şi om politic.. cînd a recitat versuri la un festival gardist dat "sub patronajul spiritual al legionarilor luptători În Spania contra marxismului" şi În beneficiul Casei Verzi. Am observat cît de barbare sunt filmele sonorizate În altă limbă decît aceea În care au fost turnate. 52 de s[lptămîni . prieten al lui Sebastian.0 carte care ar fi trebuit să aibă cel puţin zece motouri din De două mii de ani. la Vişoieni47. Ani~oara Odeanu Îmi trimite romanul ei: .Dar să se termine o dată cu scandalul ăsta: suntem În România. Marietta a ridicat vocea. ţipa: . 19 [decembrie 1936J Dou[l crengi de liliac de la ... Biata fată.lfe de altfel n-a reţinut-o: . CeHa..din cap".Nu e bine să tie prea multe motouri" .de cînd trin"lit eu două crengi de liliac.zicea el. vorbind exact. simte că sub regimul ăsta nu mai are nimic de aşteptat.Să se vorbească româneşte. e drept. Sîmbătă. Mi se pare că e azi un an .

Bach. am început să scriu un roman. Dar nu ţin neapărat să-I tennin. de la 1911. cred că nici nu voi regreta că nu l-am temlinat.zicea . concertul de Brahms. 3) Să discut cu Ocne. Mi-a vorbit despre moartea lui. Cu vremea. Uite. 2) Să încep imediat lecturile necesare pentru întîiul volum din "Romanul românesc".u· veni imediat înăuntru şi o-aş mai putea face nimic. moartea devine aşa de indiferentă . ce bine o să m{l întind şi ce bine o să dorm. la Film·monică. Oh. Am oroare de sentimentalisme. 20 [decembrie 1936] Proiecte: 1) Să plec la Breaza pe la 2 ianuarie. Din depărtare. 30 [decembrie 1')36] M-am întors aseară de la Roman.Mă gîndesc . adică acceptarea.Te rog să mă ierţi. mi-a cerut scuze pentru această mărturisire: .mu tipărirea unui volum de cronici şi eseuri. Dar e greu. unde fusesem pentru a doua oar{l să-I văd pe Blecher. Cu cîtă bună-credinţă. Să mi se pară şi mie că . de umor. Dacă voi muri înainte. Nu am cu ce. O să mă odihnesc' o să dorm. pe care să încep a-I redacta în februarie-martie. Dincolo de 24 de ore .Ull murit de mult. adică ieri-dimineaţă. de exuberanţă. Nu mă sperii de moarte. O ştiu puţin şi din propria mea viaţă. Wilhelm Kempff: Mozart. de copilărie. sub un pretext oarecare . încă neatacate. Beethoven (Collcer/II! Îllllli /)el1lo!). Ce puţin lucru e pentru mine literatura şi cît de puţin timp îmi ocupă! M-am gîndit în ultima vreme să mă sinucid. Ce mă bucură şi mă emOţionează în el sunt resursele lui.. ca să apară de Ziua Cărţii.. Am cerut să-mi cumpere sodă caustică.. Ce stupid am fost că nu mi-mn cumpi'u'at un revolver pe vremea în care mai umblanl şi puteam să-I cumpăr. 102 . Nu ştiu ce anl avut. să rămîn acolo pînă pe la 20 şi să încep a scrie un roman.. .dar pentru asta ar trebui să bat un cui în perete. Joi seară. m-ar auzi Olimpia. Mie nu-mi place S{lmă vait. Nu există tragedii trăite zi la zi.Duminică. aş ajunge probabil să cred că tragedia lui e normală. pe care o crede apropiată. Cel mai simplu ar fi să mă spînzur . care să apară eventual în februarie sau de Paşti. În ce-I priveşte pe Blecher .începe obişnuinta.dar o-au lăsat-o părinţii mei..că Jules Renard a murit la 1911.. A doua zi. E poate obişnuinţa . Azi-dimineaţă. care să apară în martie-aprilie.dar mie mi s-a părut mai bine decît data trecută. Disew'ă la 9 voi încerca să prind de la Breslau Ora/orill! de Crăcillll. dacă aş trăi mereu lîngă el. . Miercuri.este mult mai descurajat.

să fac un gest de frate. ceva care să-i arate că nu e singur.cu cîtă silinţă îmi cînta din acordeon diverse tango uri şi foxtroturi. Soare şi Muşatescu l-au poreclit pe Sică: Alexandrescu-Farado. amuzante şi spontane mi-a spus despre Leni.. domnule Mihail Sebastian. Sică Alexandrescu. în fond iremediabil pierdută? Îmi povestea diverse jocuri de astă-vară. că nu este absolut şi făr[l salvare singur? Şi totuşi. Să fie căsnicia o boală mai gravă decît boala mea? Tot astăzi. Nu ştiu încă bine ce a fost între ei. M-am oprit să nu plîng privind o fotografie a lui de la 17 ani . Cred că ea este dominată de amintirea lui. E dement băiatul ăsta . . lui Ocneanu .sumă pentru care se culcă cu el. n-a putut veni o singură dată la Roman. N-am avut prezenţa de spirit de a închide. iar Blecher dădea semnalul de plecare. a iubit-o. "J'etais beau gosse. Azi-dimineaţă.Petru Manoliu. Cîte lucruri edificatoare. asta pentru că în fiecare zi îi aduce o floare cumpărată de la magazinul "Farado". Ia .dar de ce n-am avut curajul să-I îmbrăţişez. hein?" Am plecat pe la orele patru .. cînd era Geo Bogza la el. Are la Sică50 80 000 lei pe lună ..figură admirabilă de adolescent.U11 fugit într-o zi la Bucureşti. Ernest. la telefon.Cina".sau e pur şi simplu un caracter? Duminică seara am luat masa cu Soare Z. Mi-a arătat un album de fotografii (Solange.Eu .La mulţi ani. a luat pur şi simplu receptorul şi mi s-a adresat: . o iubeşte îndl şi suferă de absenţa ei . de altfel după sfatul şi cu complicitatea lui Froda. directorul teatrului "Comedia". Să fie într-asta un efort de bucurie.). infirm. Creaţa. Bogza îi remorca patul. Soare~9. 49 50 Regizor de teatru.dar e prea orgolios ca să o spună. o sperie şi în acel~i timp o consolează. în timp ce-i poveste<U11 despre Blecher. să-i spun mai multe. în doi ani. Şi ea. de la Tekirghiol. cu 40° temperatură şi recurgînd la o sumă de stratageme . care o hantează. scene de la Berk. Se jucau de-a vaporul. doanma Ghiolu a izbucnit în plîns. singur este.numai ca să o pot vedea. În perete bătuseră un aviz: "Este interzis a se sui pe catarg şi a scuipa de sus în camera maşinilor". regizor de teatru. Cred că sunt sincer afirmînd că mai mult mă amuzam decît mă întristam. Ascultam şi mă miram în taină de rezistenţa mea. de la Leysin. . în timp ce-i comunicam la telefon salutări din paItea lui Blecher. care se găsea acolo. Cît despre el.

Mîine sau altă dată .u· acum mi se pare că nu-mi merge prea prost . CeHa Serghi. În genere. Froda a primit cu docilitate toate poveştile ei de amor . la Viena. D. Pe Coco Dmlielescu . discret. incidente preţioase. Dar mi se pare că eu încetez de a mai semăna cu Swann.. A făcut pe vremuri partuze cu Froda şi Blank.iar pe cele rentabile le-a încurajat sau de-a dreptul le-a provocat. Urlmn eu pe atunci şi pentru mai puţin. A suportat mai greu capriciile fărJ bani. . Pe umlă cu Froda si Wieder. S-a culcat cu Elly Roman. pentru că de asemeni se culcase cu Leni.l-a dat afară de la teatru.S-a culcat cu unul Walter. de la Via*. .şi se culcă cu el de cîte ori Rampa are nevoie de reclame.mai ales că între timp pot interveni detalii noi. S-a culcat cu Izu Brănişteanu . Tot amîn să însemnez aici diversele lucruri întîmplate în ultima vreme între Cellasl şi Camil.·În iunie 1935 aş fi urlat de durere dacă cineva mi-ar fi povestit toate astea.. Mi se par senzaţionale pentru cunoaşterea lui. Dar cu cine nu s-a culcat dulcea fată? Niciodată nu mi-am dat seama ca acum cît de mult seamănă ea cu Odette si Rachel.cel puţin dinspre partea asta . * 51 Lecţiune incertă. se plimba în stradă.actorul sinucis acum un an . Nu le voi nota nici astă-seară. în faţa hotelului. în timp ce Froda.

Altfel vorbeam eu cu ei altădată şi altfel o să ne vorbească ei acum. fără deznădejde şi. .Franţa merge şi ea cu Gem1ania. N-a vrut să mă audă. nu-ii speranţe.şi ne-au lăsat În aer. Am trecut peste noaptea de ajun fără emoţie. fără entuziasm Însă. orgoliu exasperat de Înfrîngeri sau pur şi simplu o fază de miticism acut? Îl găseam altădată. Reveillon-ul de la Mircea a fost destul de cenusiu. dacă ar funcţiona un tribunal revoluţionar. I-am spus-o Regelui de atîtea ori: n-a vrut să mă Înţeleagă.2 ianuarie 1937 _ Scriu pentru prima oară cifra noului an: 1937. mi se pare. l-ar pune pur şi simplu la zid. O oră. Cîte ocazii pierdute! Acum un an nemţii Îmi făceau propuneri extraordinare ca să ne Înţelegem cu bulgarii. Şi atunci Schacht1 s-a dus la Paris. Uite. Am băut mult:.Dar Franţa? întreb eu. îţi place cum ne-au lucrat sîrbii? au fost primele lui cuvinte. Potriveală care n-a avut nimic simbolic. Şi uite că acum s-au Înţeles sîrbii cu ei .an1 să-ţi spun una care o să * Anulat: I "îngro'zitor". timid. Hjalmar Schacht. Altădată treceam cu mai multă solemnitate de la un an la altul. Mergeam la AdrianopoL făceam un imperiu.nimeni nu vrea să mă audă. cît am stat la el.1937 Sîmbătă. Acces de megalomanie.Ei. Acum doi ani i-am adus Regelui coroana Poloniei pe tavă. trebuie să faceţi pact cu francezii. nu mi-a vorbit decît de politică externă: . În asemenea ocazii. . pitoresc: Începe Însă să fie *Îngrijorător. ministrul german al Economiei. . Acuma. Acuma o să fim siliţi să ne dăm nemţilor pe nimic. Dacfl eu strig de trei ani că trebuie să facem înţelegerea directă cu bulgarii . Mă întreb dacă Nae nu-şi pierde complect controlul de sine. Altfel nu merge. Le cădem În mînă pe nimic.l-am vizitat pe Nae.În ultima zi a anului . 'Încă un senm de bătrîneţe? Joi seara . pe care nu-I mai văzusem de mult. Eu le-am spus nemţilor: mă băieţi.

Vineri. Ceea ce scriu eu este putin schematic. prin umlare. De asemeni. De atunci . Şi pe w'mă dist.nimic. foarte vagă privire de ansamblu şi un proiect precis de prim capitol. Cît priveşte cartea pe care am început s-o scriu. GU'e nu poate fi eU1ulată de nici o altă calitate. Alaltăieri. Condeiul meu e plin de obstacole. Şi încă cu Leon Blum merge mai greu . care la început mi s-a părut somptuoasă şi severă. Am venit cu gîndul să scriu. putin liniar. de solilocviu . n-o văd deocamdată bine. chim' cînd e străbătut de o undă de emoţie (căci sunt aşa de sentimental) . de reverie interiom'ă. . plin de ezitări. ieri. cu accent de jurnal intim dar un roman nu.. că cum o veni prim-ministru să plec la Paris. Mă dezolează dificultatea mea de a scrie. mi se pare că aş putea foarte bine scrie teatru..mtele sunt"mai sC1ll1eîn teatru . Dar bagă de seamă: nu trebuie să treacă nimic dincolo de aceşti patru pereţi. experienţa primei mele piese îmi ajunge..şi voi regăsi un Bucureşti În care sunt aşa de dezorientat. am aici scrisoare de la Daladier. Mai departe nu văd nimic şi nu ştiu nimic. abea am reuşit să scriu vreo trei pagini . în cursul unei plimbări pe munte. Voi pleca însă duminică . piesele mele ar fi putut fi reprezentate. De altfel trebuie să convin că nu sunt un romancier. Şi invidiez aşa de mult abundenţa lui Mircea. Nu aşa se scrie un ronUill. Nu am pentru început deCÎt o vagă. Mi se pare că aş putea trăi o viaţă întreagă aici. Pot.chestia e tranşată. Am avut mandat să tratez.r te uluiască. plin de scrupule.şi ele pline de ştersături. S~I fac mici povestiri de 200 de pagini. Eu am tratat pentru francezi cu Germania. casă admirabilă. e foarte probabil că aş fi devenit "autor dramatic" . E în mine o anumită lipsă de spontaneitate. Şi ştii de la cine am avut mandat? De la Leon Blum. Nu prea merge Însă. dacă. Pot scrie lucruri delicate de retlecţie.. Uite. 8 ianuarie [1937]. care mă ajută pe mine care sunt aşa de lipsit de imaginatie. M-am gîndit bine la asta. Contez ca lucrurile să se precizeze pe măsură ce voi scrie. chiar cînd e graţios.. Dar aşa.exclusiv autor dramatic..dar cînd s-o constitui guvernul Daladier .dar nu pot să mă avÎnt cu uşurinţă între mai multe personaje pe care să le las să trăiască. prin urmare. Sunt anumite tipare mecanice În teatru. puţin abstract. la vila Roman. Dacă nu aş fi evreu. Sinaia Sunt de luni seara aici. dar cu care încep să mă împrietenesc. Dar mă urnesc aşa de greu din loc! Şi mai am atîtea alte îndatoriri de lucru! Cine ştie cît mă va ţine şi tleacul ăsta de ~06 . în vreo patru ore de lucru încordat.

îmi place să spun vijelios) frumoasa pantă de la Stîna Regală . care îmi era profesoară.exploits"-uri cw-e mă uluiau. A veam un fel de vanitate copilăroasă de a mă simţi instalat pe schiuri . 15 [ianuarie 1937]. de cînd sunt înapoi la Bucureşti.e drept. ce e mai comic.şi cînd cineva m-a întrebat. fără să cad.în perfecta mea ţinută reglementară (pe care mi-am improvizat-o în ziua pled"u'ii de la Bucureşti). am făcut o sumă de alte . Ia urma urmelor.carte. Şi nu mi-a fost ruşine să primesc cu măgulire această notă bună. din cînd în cînd. Ia Predeal. iar pe de altă parte. Din primul moment şi dîndu-mi drumul oarecum la nimereală. Alaltăieri. mi-a spus: .Atunci n-ai să înveţi niciodată. Sîmbătă.dar. dar nu credeam că voi reuşi vreodată să fac vreo ispravă cu echipamentul meu. Vineri. N-am coborît la întoarcere o bună parte din drum pe schiuri . --- . 107 . voi încerca astă-seară să reiau lucrul. Bucureşti De duminică seara. Şi pe urmă.Bravo. pe care să le petrec la Breaza sau la Sinaia. unde ne oprisem cîteva minute la vila Manolovici.şi. căzînd destui de des . după catedră.am străbătut vijelios (da.. Totuşi voi încerca pe de o parte să lucrez la Bucureşti (ieşiri în oraş suprimate. convins c[I voi cădea după primii metri . seri cuminţi). puţin cinematografic. conferită cu obiectivitate.9 [ianuarie 1937] Prima mea zi de schi. pentru a şti dacă voi învăţa sau nu: . N-aş fi crezut că va merge aşa de uşor. cu destulă îndemînare pentru prima zi? Wendy. fiindcă erau atîţia schiori vechi acolo . să-mi iau scurte concedii de lucru. Cartea a rămas în loc. ceream detalii cu oarecare sfială. tranşînd discuţia. mi-a răspuns tipul. pe care eu îl vedeam apărînd în primăvară! Totdeauna ritmul meu lent de lucru mi-a dejucat cele mai cumpănite proiecte literare. după-amiezi harnice. nici o întîmplare personală. ai talent.Eşti fricos? . . Nu văd pe nimeni. nu mi se întîmplă nimic.am r~lspuns fără ocol şi cu mare sinceritate: -Da. Şi totuşi am să învăţ. Ce dimineaţă fericită! Viaţa mai are unele lucruri să-mi spună.

Ne iau pîinea de la gură.U11 să vă spun: că vă mulţumesc. 18 [ianuarie 1937] :1! Ieri. a închis. SÎmbătă noaptea. după ce va muri .. Imposibilitate de a realiza gîndul că Într-adevăr a murit. în Spania.şi nici nu mă prea grăbesc. Este În tabăra lor mai multă orbire deCÎt farsă şi poate mai multă bună-credinţă deCÎt impostură. nu a lor. incinerarea lui Holban3.suferinţele noastre trecute". că nu-I voi mai vedea În sălile de concert.. voi Încerca să-i explic Mariettei ele ce Între o femt.Domnule. cum se poate. că nu-I voi mai Întîlni pe stradă. ~08 . dar pe care Gheorghe mi l-a povestit cu detalii: "Jid. Ia telefon: . Dar atunci. Să plece de aici. Tot ieri. 30 [ianuarie 1937] Din nou la Sinaia. )-am răspuns Încurcat. În ce mă priveşte. Azi-dimineaţă. Si pe unn[l. vorbindu-ne amîndoi despre Lenj şi despre . Mă simt grăbit. Îmi dă diverse instrucţiuni pentru manuscrisele lui.mă aştepta Dinu Noica În gară. prin ce aberaţie. Moţa şi Vasile Marin. Am sosit azi-dinUneaţă . mă gîndesc cu tristeţe la întîmplarea asta. de partea falangiştilor. Luni. de sălbateca lor eroare? Pe Marietta n-am mai văzut-o de vreo două săptămîni . N-a vrut să-mi spună cine e .striga Marietta.ceea ce i se pare că trebuie să fie foarte apropiat.) ~ Ion I. Un fel de . o voce de femeie. B1echer. insensibil lîngă el. 4 Romanul lui M. scrisoare de la Blecher. \ Sinaia.. la care n-am fost de faţă. pînă la 2. . să nu-şi dea seama de oribila lor eroare. voluntari În războiul civil din Spania. Simt că el e în doliu. ne Înăbuşe.Atîta VOi. J Scriitorul Anton Holban. Mi-e greu să vorbesc cu Mircea despre asta. vreau să vă mulţumesc pentru Inimi cicalri::alc4• ccu·te pe care am citit-o după recomandarea dvs. Asta e ţara noastră.scrisoare-testament". definitivă. ne exploatează..ie care poate gîndi astfel şi rolul din piesa mea este o ~ncompatibilitate absolută.. Sîmbătă. (Extraordincu'a lui delicateţă. vorbind cu calm. Splen(!id-Parc".mii sunt de vină . lideri legionari. vorbirea lui măsurată: ce admirabil exemplar de om. A avut zilele trecute un acces de ~mtisemitism. am stat cu Camil la . gestul lui onctuos. . România românilor!" Într-o zi.1 ~~Jt toţa şi Vasile Marin2. vulgar.

Totuşi nu-mi voi acorda o dimineaţă de schi. îmi va trebui un an ca s[0 termin cartea.. şi astăzi.. Si nu trebuie să uit că aceste patru zile libere sunt cu totul excepţionale. spre ce am tIlCUt. . Dar să nu "ruspet{lm" prea mult. adică dacă voi fi lucrat suficient. Singurul program cuminte este acela de a lucra cu stăruinţă. Luni. Totul mi s-a părut mai puţin fantastic decît atunci. [1 februarie 1937] Nu ştiu dacă meritam aceast{l dimineaţă de schi. cînd voi trece în partea de ceaţă a rom. desigur. Trebuie să renunţ a-mi mai fixa termene şi a-mi impune programe prestabilite. Am fost la Opler: terenul e mult mai mic şi panta mai uşoară decît la stînă. dar curată şi agreabilă.ieri am scris mai bine de şase pagini. Voi scrie. vis-a-vis de parc. în detalii.şi mai ales vreau să scriu. începutul lui mai. liniştit. dar nu-mi vine a crede. E un timp ideal de schi. Aş vrea din toată inima să apar de Ziua Cărţii. Merge foarte încet.Locuiesc într-o cameră închiriată. Pentru asta am venit. Fiecare frază îmi ia un timp enO/m. Nu-mi dau seama dacă sunt prea leneş. sfîrşitul lui aprilie.mului? Nu ştiu. Aş vrea să o pot lua puţin razna. am scris şi azi-dimineaţă. N-am mai avut impresia ameţitoare a începutului. decît dacă o voi merita. Dar voi putea? Va merge? Duminică. Sunt mulţumit de această scurtă evaziune de la Bucureşti. Dar. 31 [ianuarie 1937] Ninge frumos. îmi dau seanla că sunt angajat într-o treabă de drum lung. Parcă mă văd la vară lucrînd tot la cartea asta . Nu e un record. Sunt singur . Fapt e că mi-am acordat-o. Modestă. să mă las antrenat de mersul lucrurilor. Nu trebuie să uit că mă aflu deocamdată pe teren cunoscut . să-mi dau drumul. pe măsură ce stau mai mult la masa de lucru.şi silit să-mi amîn încă o dată celelalte proiecte .adică la primul capitol. în exact 7 ore jumătate. la care m-am gîndit mult. În nici un caz nu cred că voi fi gata în primăvară.să nu măsor cu atîta atenţie fiecare pas înainte. şi acum nu simt nici un fel de remuşcare. toată după-masa. Cît priveşte lucrul . Vreau să rămîn pînă miercuri . Ce voi face mai tîrziu. sau prea scrupulos. Cu ritmul ăsta. fără a mă gîndi cînd am să termin. desigur: este un randament potolit şi normal. Dar sunt destul de copil pentru a fi fericit şi cu atît de puţin. să nu întorc mereu capul înapoi.şi fericit în măsura în care mai pot fi fericit. Am scris ieri toată după-masa.

Aseară. Curioase aptitudini în Kreutzberg. pe care nu le-am aşteptat. Şi .. Încep s-o văd mai limpede.Iibere". într-adevăr. cotidian bucureştean de limbă franceză în care Sebastian ţinea cronica muzicală (sub pseudonimul Flalilinius). Nu e prea sugestiv. ştie Dumnezeu cînd voi termina o carte de 200 de pagini. Theodorescu) şi articolul pentru Indcpcndenţa5• Dar toată după-masa am lucrat pînă la ora opt.. Bucureşti M-am Întors de la Sinaia miercuri pe seară. de care să nu mă jenez.şi vedeam în mişcarea lui Kreutzberg ceea ce aş fi vrut să realizez eu ca ritm şi ca stil. cînd un veritabil clovn. Au fost momente cînd mi-l amintea perfect pe Grock. Nici trei pagini. Mulţumit de cît am lucrat? Da. Dar tipul mi s-a părut extraordinar. Titlu posibil: AccidclIIlII. Poate pînă la urmă să iasă o carte mică.. talentul natural. Acuma ştiu că.lI1sat-o cu o graţie extremă. Vineri. 2 februarie [1937] Dimineaţa mi-am pierdut-o cu cronica pentru Reporter (mă tem că am fost prea sever cu Dem. Iar în TiU ElIlcnspicgel era o siluetă de Breugel. Am privit drept o bună Întîmplare personală faptul că în program figura /"Oman!a din K/einc Nachtlllllsik. crtci trebuie să existe o întreagă tehnică. iar pe urmă. din care nici 20 nu cred că am scris pînă azi. Cele 20 de pagini scrise pînă azi sunt desigur puţine . unele mici lucruri. Mă gîndeam la piesa mea . cum se zice la tribunal.dar ele ajung pentru a-mi da sentimentul că .Marţi. Totuşi. Oare nu voi căpăta niciodată mai multă uşurinţă. cînd un gimnast. de la 9 1/2 seara pînă acum. Nu e admisibil să stau ore Întregi pentru a indica un singur gest.se Întîmplă". cînd scriu aceste rînduri. voi putea temlina această mică povestire. . Nu-mi pot da seama exact de valoarea lucrului. Sunt sincer furios pe mine. mai multă cursivitate? Cu ritmul meu de acum. A d. bilan1U1zilei este ridicul: trei pagini. muncind. emoţia. lucrînd sistematic vreo 40 de zile (. Nu e admisibil să scriu atît de încet. c<U'ese ivesc singure din mersul liber al faptelor. Încep să mă interesez'de ce se întîmplă.5 [februarie 1937]. dar eu n-am avut niciodată darul titlurilor bune. festival de dans Kreutzberg. ce poate eventual va înlocui cu succes inspiraţia. Ia 12 noaptea. 'L"lndependance ROlUnaine. E cînd un mim. căci nu socotesc pauzele inevitabile). În anume sens.s-a rupt gheaţa".

vreau să fac puţin schi . unde a ţinut vreo două prelegeri pentru studenţi.Avocat. care s-a dus în Spania "nu ca să lupte. Nae n-a ţinut curs. fără să vrea . secretară la Biroul Roman. A fost săptămîna trecută la Varşovia şi Lemberg. modestă şi graţioasă.şi să mai uit de Bucureşti. Era în loja lui şi o jurnalistă pariziană . plecînd . Ştiu cîtă copi Iărie intră într-asta. Lui i se pare foarte posibil ca Garda. Am stat de vorbă cu el în antract.de la jertfa lui Ion Moţa. Vreau să terniin primul capitol. Încolo.. dar mi se pare că e şi puţină bădărănie. bine înarmată. Nae Ionescu. dar nu cred că voi sta mai tîrziu de m<u"ţi. . Dar o consenmez. Dimineaţa. Radu credea cu toată seriozitatea că o lovitură de stat gmdistă nu este exclusă zilele acestea. Roman şi d-ra Lereanu7. Am sosit azi-dimineaţă. 12 [fcbruaric 1937] Alaltăseară am ieşit în oraş. am ambiţii literare fomte modeste. desigur în senm de doliu. excitată de post. Ziua de ieri a fost o zi complectă de schi. să pună mîna pe putere.. cu Radu Olteanu6 şi cu Benu. Sinaia. Garnizoana Bucureşti .. 16 [fcbruaric 1937] M{lîntorc la Bucureşti chiar azi-dimineaţă. ci ca să moară". (. venită în România să hlcă o anchetă.Odette Arnaud -. Am luat un rendez-vous cu ea pentru mîine-dimineaţă. cu maşina lui Roman. Nae îi vorbea despre casa lui. care e "cea mai frumoasă din Bucureşti". ceva indiscret în această laudă. Ne-a vorbit despre mobile le florentine pe care le-a cumpărat. după-masă.legionmizată cel puţin prin ofiţerii tineri . fără să caute. O simţeam mai ales în tovărăşia acestei pariziene. mobilizată la Bucureşti cu ocazia înmornlînt~"'trii lui Moţa şi Marin. pe care nici pînă azi nu l-am temlinat. căci vrea un interview sau aşa ceva. 4 ore cu Thea.De altfel. Marţi. despre două fîntîni aduse nu ştiu de unde . 3 ore cu d. de fast şi de paradă. Nu iau prea în serios teama lui Radu. Duminică.Într-o loje. Avea ceva ostentativ. la o cafenea. 7 Angela Lereanu. căci de la ultimul meu sejour la Sinaia n-am mai scris nici un rînd. 14 [fcbruaric 1937] Iar la Sinaia. Este oricum un simptom.n-ar opune nici o rezistenţă. Mircea nici el nu va ţine mîine curs.zicea el .. Le-a vorbit despre România nouă. Vincri.

erau cîţiva metri de gheaţă . O întelegeam în schimb foarte bine pe Thea. toate preciziunile de detaliu pe care mărturisirea lui le-a avuL Nu voi ela deCÎt un rezumat grăbit. întocmai ca în primul capitol al romanului. eventual curtea (eventual o aventură) unui brubat pentru care. care se duce cu flirtul lui la cinematograf. Totul era neclar.. Am căzut de nenumărate ori. aveam aerul stupid al unui băiat de 18 ani. Dinu . Dinu şi Wendy erau gazdele noastre.louchă" cu sotia unui prieten al lor. nu o aşteptasem şi care nu mai avea scuza unei glume continuate. elin alte motive (literatură etc . la "Splendid Parc".. 22 [fcbruaric 1937) Plecasem de la Sinaia cu un sentiment de jenă fată de Dinu şi WendyR.(Despre Thea nu voi scrie nimic. Mă consieleram singur vinovat şi mi-era puţin ruşine ele mine.şi. dimineată la ora 8.se duce spre vila ei.şi nici nu le considenml destul de import~mte pentru a le consenma pe larg în jurnal .. ca s-o pipăie . certată cu un bărbat vulgm' şi ineliferent. Singură la Sinaia de patru săptihllîni.cînd a intervenit convorbirea cu Dinu de aseară.'irile. E amorul cel mai simplu venit. Prin urmare: Sîmbătă 13 februarie. Bucurcşti.care ele mai multă vreme îi făcea o curte discretă Theei . îmbrăţişînd-o. Pentru nişte oameni de 30 de ani . jumătate glumă. şi am ascultat o confesiune din multe puncte de vedere revelatoare. mi-e ruşine să scriu.că mi-am rupt pantalonul la genunchi . ele vreme ce eram singuri.. jumătate excitată plăcere.) Exerciţiile de schi de după-masă au fost aspre. Cît despre roman. La întoarcere am căzut aşa de rău . toate nuanţele. N-am făcut absolut nimic. N-anl să pot desigur transcrie aici toate ezit. pentru ca srl-mi spună bună dimineata . Mi se părea că seara de duminică . prea frivolă. Lucrurile credeam că se temlină astfel . Probabil trecerea mea prin Sinaia era pentru ea un început ele iubire episodică posibilă. cu o sărutare pe care nu o cerusem.. Întins pe divan cu Thea. Aşa se explică şi faptul că alaltăieri. iar eu îi puneam în situatia penibilă de a patrona oarecum o legătură atît de . în fata casei ei.putin înjositor.şi m-am ales cu o mică rană.). avea un început ele curiozitate? . Am mîncat OlU11ai cu el. m-a chemat la telefon de la Sinaia. şi mai rău. se ascunde cu ea într-o casă amică şi discretă . ele ce n-ar fi prinlit prietenia. Luni.. Dar eu am o manieră insuportabil gravă de a mă comporta cu femeile. Ne-am desprlfţit luni noaptea. dar pe drum se hotărăşte \t 12 . sărutînd-o.telefon care mi-a făcut atîta plăcere .şi apoi cea de luni a fost prea liceană.

fapt prea grav pentru ca el .iar eu nu prea înţeleg mare lucru. Wendy e la Predeal.Vezi. punctul de vedere expus în timpul lecţiei. Peste o ora. Nu o dată m-am comparat umilit cu el. Întrevede imediat soluţia dezbaterii lui morale. Duminică 14 februarie. Thea mă roagă să vă comunic că s-a întors la Bucureşti. va Încuraja în orice caz începutul de simpatie ce e posibil să existe Între Thea şi mine . uită de cele două impedimente morale şi încearcă să o sărute. A murit Bill Witzling. o voce de femeie.dar Nae s-a întors bucuros spre mine şi mi-a spus cam netam-nesam: . EI pleacă deprimat nu atît de refuz. Era frumos. Posescu îi comunica nu ştiu ce teorii recente care confirmă. care şi-a rupt de cîteva zile piciorul şi stă în ghips. Thea îl refuză. Ia OLfo1. convorbire antisemită cu Canlil.Dinu Noica . îl strigă . în cancelaria lui. cît de conştiinţa slăbiciunii lui intime: se simţea dezonorat că tocmai în ziua funerariilor (la care el mărturiseşte a participa cu emoţie) a Încercat o aventură aşa de uşuratecă. mai antisemit decît oricînd. .a nu intra totuşi. Marţi.şi astfel el va redeveni liber. înalt şi mi s-a p[Lfuttotdeauna voinic. interzicîndu-şi de fapt o aventură la care renunţă În chipul cel mai expres. Dinu e decis să se ducă după-masă la ea şi să încerce a relua (poate cu mai mult noroc) tentativa ieri neizbutită. se pare.deşi căsătoria lor este o căsătorie liberă. 2) faptul că În acea zi are loc la Bucureşti înmormîntarea lui Moţa şi Marin. Restul se cunoaşte . Vineri.. Ia ora 8. de asta are dreptate Hitler. bietul băiat. O dată intrat în casă.. Azi îl înnlomlîntează la Brăila. Un om care Îţi făcea plăcere că există.Sunt sora lui Thea. Thea. Dar Thea este la fereastra vilei. Două motive îl determină să nu continue demer~ surile amoroase Începute: 1) decizia de principiu de a nu o înşela pe Wendy . Nu eram prea atent la convorbire şi nu ştiu care era în mod exact chestiunea . după cursul lui Nae (lecţie recapitulativă despre spaţiu). . Ieri. Va face tot ce va fi posibil ca s-o arunce pe Thea În braţele mele. În timpul mesei îmi vorbeşte despre problemele morale pe care i le ridică menajullui cu Wendy . Thea e singură.şi el intră. Dar la ora 12 cineva bate În uşă şi Îşi face apariţia cu totul neaşteptat[l: eu! Sunt pentru el mai mult binevenit decît inoportun. Bietul. domnule Sebastian. intră în casă şi mă îmbrăţişează. la telefon. chemată de la restaurant. 23 [februarie 1937] Azi-dimineaţă. îl vede trecînd pe stradă.să-şi pemlită a fi în aceeaşi zi aşa de frivol.

Mihail Sebastian. În ultimul număr din Cuget clar. Mircea..deşi a apărut de vineri şi deşi toată lumea îmi vorbea despre el. care nici nu ştimn că există: Falltezia pelltrupiall. În acelaşi număr. Nina. Faptul de a fi plecat la Roman dovedeşte oricum mai puţină frivolitate decît bănuiam că are. de la Stuttgart. Totul e atroce . la Roman. Pe unele am evitat să le citesc. Nu ştiu cît va mai dura. Iorga traduce aprobator un mic articolaş al meu din Independenţa (cel cu Petre Bellu) . Gheorghe. Maryse. nu ştiu exact ce trebuie să gîndesc despre ea. mică recepţie la noi. Lilly. Destul de picantă situaţie. care poartă o permanentă grimasă de durere. pentru ca dintr-o dată să facă tăcere. care trebuie spart sau lăsat să spargă singur. cu timpul. Pe cel din umlă l-am cetit abia azi-dimineaţă . 25 [februarie 1937] Aseară. Va trebui Lsă recitesc d. Marietta. Cît despre d-na Ghiolu. Mă întreb dacă nu e ultima oară cînd îi mai chem. Suportabil pentru ceilalţi. un lucru de Beethoven. În prima parte semăna destul de bine cu unul din concertele pentru ~14 . a force d 'obeissance*. Ultimele articole din Vremea ale lui Mircea au fost din ce în ce mai "legionare". se înţelege . Nu mă simt în stare să suport jocul de duplicitate pe care amiciţia noastră îl impune de cînd cu convertirea lor gardistă. orcheslră şi coruri Cop. căci era semnat Flaminius. Iată-mă şi tradus de Niculae Iorga. Blecher mereu mai pe mom·te.in nou ultimul capitol din Cum alll dCI'enil huligan. ca şi data trecută. Dinu. de mai bine de o lună. 80). Vineri noaptea. ruşinaţi şi stingheriţi? Pe la Mircea n-am mai fost de vreo zece zile. un corespondent al revistei atacă pe Sergiu Dan. în nota imediat umlătoare. Pe la Marietta.nu pentru el. Poate că ne vom cruţa o despărţire violentă dar vom lăsa să se destrame singure lucrurile. Haig.aşa de străine încît ar fi suficient să intru eu pe uşă. "aceşti conrupători de suflete". constat că devine suportabil. cu doanma Ghiolu.dar. 1 martie [1937] Ieri şi alaltăieri. C<U11il Baltazar.IJoi. Luni. Suferă acum de un nou abces. E posibilă o prietenie cu nişte oameni care au în comun o întreagă serie de idei şi sentimente străine .desigur fără să ştie că a fost scris de mine. Situaţia devine mereu mai penibilă..

cum spune Mircea ironic). comwlişti. apostrofe . la el acasă.. foarte frumos. ori naţional-ţ{lrănişti. In totul. Eminescu. Imposibil de rezumat. Marţi. In ce-l priveşte pe Gogu RădulesculO (domnu Gogu. S-ar putea să recitesc cîndva aceste rînduri şi să nu-mi vină a crede că ele rezumă [cuvintele lui Mircea**]. Nu e nici farsor. sper~i în ea şi aşteaptă victoria ei. Şi poate că într-o zi lucrurile vor fi destul de liniştite . Altminteri n-aş putea spune că n-a fost amuzant. nu sunt gardişti. am găsit pe masă însemnare: . Din toate astea nu aleg decît declaraţia lui .foarte bine i s-a făcut... Ioan Vodă cel Cumplit. A fost liric.Mircea Eliade . explicaţia pentru care el aderă cu atîta inimă la Gard[l: .pian şi orch~stră..în sfîrşit leală . Traian Bratu. Aşa li se cuvine trădătorilor. După opinia lui. El . Reconstituirea e însă aproape certă. Mihai Viteazu. Dar joi seara am întîlnit-o la premiera de la "Regina Maria". ci i-ar fi scos şi ochii. Mircea îi cita de-a valma . Hajdeu . Să nu uit.nu s-ar fi mulţumit numai cu atîta.. Dar există naivităţi aşa de catastrofale! --l Mîine dimineaţă plec la Brăila. de asemeni. unde se pare că lucrurile sunt tragice cu Baba şi Tantie Caro line. ci ori ..că iubeşte Garda. studenţii c<U'el-au ciopîrţit cu cuţitele* pe Trai." Se înţelege. 2 [martie 1937] în partea finală era sur- Lungă discuţie politică cu Mircea. Duminică.cu toţii au fost la timpul lor gardişti. întorcîndu-mă de la Brăila. simpatizant comunist.Eu totdeauna am crezut în primatul spiritual.pentru ca să-i pot ceti această pagină lui Mircea şi să-I văd roşind de ruşine.m Bratu9. plin de exclamaţii. 9 o * Anulat: . Toţi cei care nu sunt gardişti. nebulos. Rectorul Universităţii din Iaşi. De aceea e bine să spun încă o dat[l că n-am făcut decît să redau întocmai vorbele lui. toţi cei care fac altă politică decît cea gardistă sunt trădători de neam şi merită aceeaşi soartă. 7 [martie 1937] Miercuri seara.A telefonat domnişoara Leni Caler şi roagă să o chemi la telefon imediat ce te înapoiezi la Bucureşti. ** Text deteriorat. Este numai naiv. interjecţii. Bălcescu. Asta. Intervenţia corurilor prinzătoare. aseară la Iaşi. Ştefan cel Mare. nu i-am telefonat.. Textual. "ciomegele". ca nu cumva să le uit. fusese atacat de un grup de studenţi legionari. la acea dată. nici dement. studentul liberal care a fost bătut cu frînghii ude la sediul gardist . 10 Gogu Rădulescu era.

30 000 lei . Pînă la ur~lă ne-am Înţeles asupra lui Vraca. Froda şi Sică Alexandrescu? Am primit cu două rezerve: l) discreţie absolută. Ne-am certat asupra interpretării. N-am privit-o. Aşadar.şi nici nu era greu . E. În aprilie. accept din toatfl inima. dar am fost foarte ocupat astăzi şi n-am avut nici un moment liber.În nici un caz Lungeanu. nu i-am zÎmbit cu subînţeles. Poate cu nici un fel de emoţie. cel mai prost. mi se pare că aş avea Într-adevăr o distribuţie excelentă: Leni. Lui Iancovescu actul II i se păruse cel mai bun. A Înţeles desigur .angajÎndu-mi-se piesa acum. domnule Sebastian. . Chiar dacă ar urma să nu joc piesa 99 de ani .si tot nu-i dau rolul. Am replicat textual: . Fiecare le vede Într-altfel. Lungemlu. nu se poate.. Vraca. Am cetit·piesa ca În faţa unui comitet de lectură. domnişoară Leni Caler. la sfîrşit de stagiune. Ei mi-l propuneau pe . În cazul În care nu voi fi liber.. Un mare succes. Eram bucuros că cel care pune condiţii sunt eu. N-mn subliniat nici una din replicile care aveau vreun sens ascuns pentru ea. 2) dreptul pentru mine de a contnmlanda Între timp lectura. n-am primit să fie nici un moment complice cu mine Într-o lectură care altfel cuprinde atîtea complicităţi sentimentale. In două cuvinte mi-a spus ce avea să-mi comunice: nu vreau să citesc piesa sÎmbătă seara.undea sub politeţea mea glumeaţă. preferabil să las piesa pentru la toamnă. cu un acont de. Pentru Jef. Timică. sunteţi un om politicos.se amÎnă premiera pentru noiembrie.Mircea Axente . M-a amuzat cum au reacţionat ei la lectură. pentru ea.!. li ~I~ . cu mai puţină emoţie decît aş fi făcut-o fu vară sau În to<unnă. să o joc În noiembrie. Cu fiecare nouă cetire descopăr cît e de greu să te edifici asupra greşelilor sau calităţilor tale.cîtă indiferenţă se asc.şi se pare că e perfect pentru rol. Nu Încape Îndoială că aceasta e soluţia cea mai bună şi dacă . care i se părea "falsă".i Iancovescu i se părea magnific lui Froda i se pare melodramatic. să spunem. să prind deci Crăciunul şi să am apoi timp şi de Wl turneu la sfîrşitul iernii viitoare. chiar În primăvara asta. n-am I{lsat-o să se Înduioşeze.Sunt.Eu credemn.. Iancovescu Îmi ceruse să suprim explicaţia Corina-Ştefan. În felul ăsta. există un tînăr recent descoperit . Din actul III. Ceea ce lt. dacă e posibil. În sfîrşit. Lor. aseară i-~mlcetit În sfîrşit piesa. Mi se pare. Ei vor s-o joace. că dvs. Nu ~tiu dacă e un aranjament acceptabil.. Cîte reprezentaţii serale Îmi pot fi astfel asigurate? Cel mult treizeci. Froda Îmi cere să suprim scena "visului".

tranşantă. Nu. De altfel nu mai iau prea în serios soarta piesei mele. nu mai risc nimic din punct de vedere . vineri după-masă.ill1e Bulandra. 2) să-mi asigur o vacanţă liniştită în timpul căreia să-mi termin romanul. II * Anulat: . Aş fi încîntat să scot o sumă destul de mare pentru ca 1) să plătesc pe creditorii Man1ei şi să lichidez în fine acest vechi coşmar. cu scopul încasării poliţelor de asigurare. iar azi la prînz îmi telefonează . 4) să-mi refac puţin garderoba. E vorba de procesul celor inculpaţi pentru incendierea (între 1930-1933) a depozitului firmei "Reprezentanţa Română". cu puţină ironie. un ecou p."de ordin artistic" nu am. Pe cine să ascult? Cred că pînă la urmă nu mă voi asculta decît pe mine.şi în orice caz delicios. M[t amuza să urmăresc înotul peştişorilor* prin apă . 3) să pl[ttesc la timp chiria. că sunt lămurit asupra ei. E o chestie prea veche ca să mă pasioneze. mi se pare că sunt vindecat de sentimentalisme. cu aceeaşi certitudine de specialişti . Văzînd-o între Froda şi Sică. Mad. Dar e un făcut cu piesa asta..u'şiv spune că acest acvariu este un cadou din pw·tea lui Sică.. De ieri a început procesul incendiatorilorl1• Iată-mă imobilizat pe două săptămîni la Curtea cu 1uri.şi nu mă puteam opri să gîndesc ce simbolică este prezenţa acestui acvariu în menajul Leni-Froda. Doamne! ce-o să mai ias[t şi de aicea! Revederea cu Leni a fost mai puţin primejdioasă decît îmi închipuiam uneori că va fi. Poate că sunt naiv aşteptînd atîtea lucruri. Poate mă voi Îmbarca în ea ca autor dramatic. Vorbesc şi unii şi alţii cu aceeaşi convingere. detaliul e plauzibil . am privit-o fără emoţie. dar nu ca particular înamorat.ascultam zîmbind. Aseară am fost la Leni şi am discutat aşa de amănunţit posibilitatea de a fi jucat la teatrul lor. Am fost silit să fixez şi pentru ea o lectură. Aş fi putut vreodată s-o iubesc pe Eugenia Zaharia? O singură schimbare în apartamentul lui Lehi.inimă" în această galeră teatrală. Chiar dacă nu e adevărat. Şi-a făcut apariţia pe o etajeră un acvarium. Acum. a magaziilor de mărfuri aparţinînd lui lose Beresteanu şi Societăţii "Cordiana". Sunt acolo într-o tensiune ner"mersul peştilor". 5) să-mi cumpăr mobilă. cu oarecare indiferenţă.numai că spun lucruri ce se bat cap în cap. Privesc lucrurile sub raportul banilor. le sais bien a quoi m 'en tenir. Mari diferenţe între ea şi Eugenia Zaharia nu sunt.. Cred însă că sunt sincer faţă de mine spunînd că alte ambiţii . Nici o situaţie simplă. În MemC/110 de azi.

în biroul directiei. în care ai impresia că eşti elegant . chiar. lin acvariu ca cel de la Leni. cu. Mă simţeam prost în paltonul meu prăpădit. Thea drăguţă. Nu sunt un dobitoc? Mă simt singur. Mă gîndesc la băieţii de 20 de ani care se duc astăzi cu '\18 . La treizeci de ani încă nu îndrăznesc să spun despre mine că sunt lm avocat. Marţi. unde procesul incendiatorilor continuă. Am început-o bine dimineaţa la concertul Cortot (Franck. rendez-vous cu Marie Ghiolu la un vernisaj de pictură la "Mozart".Comcedia". afectuoasă. Veneam de la concertullmre Ungar -unde auzisem un preludiu şi fugă de Bach. Luni. într-o casă somptuoasă în Parcul Filipescu. Toată după-masa la Curtea cu Juri. oamenii ăştia ţin la simbol. unde mă aştepta un dactilograf. Hotărît. jucînd toată ziua rummy la Carol. ca s1\-i dictez actul al treilea. Doamna Ghiolu era deosebit de frumoasă şi strălucitor de elegantă. vechi. bătrînesc.8 [martie 19371 Am fost azi-dimineaţă la Teatrul . Debussy. şi să ieşi cu un pardesiu gris. o anumită teintă* de indiscreţie. şi probabil singurul care are aşa de cumplit sentimentul că-şi pierde vremea. Duminică. fără a nu simţi nevoia să pun cuvîntul între ghilimele. Appassio/Iata de Beethoven. Este şi asta o bucurie. Ravel. insuportabil de frumoasă. Purta o pălărie şi un guler de hermină somptuoase. să părăseşti un palton greu.9 [martie 1937] Prima zi de plină primăvară. o scurtă vizită Theii.şi în care în orice caz te simţi cu atît tnai tînăr! Dimineaţa.dar am continuat-o stupid. o doamnă Nadler. Prima zi de pardesiu. De ce n-am izbutit în viaţă să fiu mai nesimţitor decît sunt? Azi-dimineaţă. în aşteptarea unor bucurii care nu vor veni niciodată. o sonată de Mozart. la sora ei.. Bach) . Ce caut eu acolo? Sunt singurul "avocat" de acolo care nu ia nici un ban. 14 [martie 1937J Duminică de primăvară.voasă pur şi simplu absurdă.

fugă de Franck. Niciodată mai mult ca într-o zi ca asta nu simt cît de inutilă a fost întreaga mea viaţă. de unde se vor întoarce obosiţi. SOllata În si miilor. Vremea e splendidă . trei valsuri. Dacă nu s-ar fi rătăcit . coral. Vinerea trecută.dar procesul incendiatorilor continuă. Am primit vestea fără emoţie şi de altfel tot fără emOţie am asistat la înmomlîntare. Avea 92 de ani.cred că mai putea trăi nenumăraţi ~mi. Acum mi se par prea vechi şi fără interes.amîndouă de Chopin.şi să ne iubim pe urmă fără prea multe expl icaţii. Vineri. şi o serioasă indiferenţă: este singura atitudine indicată. unde jandarm ii au găsit-o. plecat undeva afară din oraş .sunt obosit de chestiile astea care se repetă mereu. tot cu Cortot.şi e întreaga noastră copilărie care îşi pierde unul din eroii ei principali. Voi lăsa din nou chestiunea în uitare. căzută de oboseală pe linia ferată. . Săraca Baba . preludiu. o fantezie. dar pierd mereu cîte 3 -4 ore pe zi. Este totuşi o întreagă lume care se duce cu ea . Le-a plăcut.ce lungă viaţă: nu e de mirare că-şi pierd use memoria. toate într-un recital Chopin. Concertul În fa miilor cu Cortot şi pe urmă cel în mi minor cu Ignaz Friedmann . la înmormîntarea Babeil!. Nici un demers. după ce o zi întreagă rătăcise spre Baldovineşti. Era un singur lucru de făcut astăzi: să fiu cu Thea. cînd cu Froda. Şi mi-e prea multă silă de tot. Cînd s-o temlina. tînăr şi senzual. toate preludiile. care a murit luni. Children' s Corller de Debussy. o noctumă (nocturna "noastră". într-un Paris de primăvară. în mijlocul nopţii. au făcut unele rezerve . Foarte multă muzică în ultimul timp. Pe urmă. pentru ca să scriu aici o pagină de jurnal. am să fug la Breaza sau la Sinaia. la Brăila. Îmi pare rău că n-am notat pe loc impresiile. în mi bemol). o sonatină de Ravel. un scher:::o. lectură la Bulandrii. 19 [martie 1937] Marţi. Sunt mai puţin alarmat acum. nici o stiiruinţă. cînd cu Bulandra. cînd cu Iancovescu.iubitele lor la Robinson sau la Nogent sur Mame. de la Brăila.

poem a de Chausson. Suntem În plină disoluţie a prieteniei noastre. un concerta grosso de H~indel şi a şaptea simfonie de Beethoven. toate manuscrisele: 80 de pagini din noul roman Început. străzile pustii. . Nu ne vedem zile de-a rîndul . aşteptarea În biroul şefului de gară. care l-au revoltat . A devenit din nou " angajantă ". gm'diştii care priveau miraţi targa ce trecea. Dar voi rezista de astă dată ferm. Prînzul la Maryse . După asta. Dar Înainte de a fi drăguţă e d'U11ă. COl/certlll pel/tru . ca să nu mă ambalez. Totul devine absurd de inutil lîngă o atît de mare durere. prin fere'150'ă.internat la Saint-Vincent de Paul. 70 de pagini dintr-un jurnal. la Filarmonică.camera 15. sosirea dimineaţa În gara Bucureşti.cum Îi spunea lui Comarnescu . Mircea a fost miercuri seara la baIetele Jooss.A nu se uita. mi-e ruşine să vorbesc aici despre Leni.iar după aceea la Roreasca. Joi.Aseară. Ia curse de trap. Atroce suferinţi. A venit pentru abcesul care Încă nu s-a scurs. la Ateneu. cu toate că i s-au făcut la Roman două puncţii măcelăreşti. urcarea În vagon..pe care am neglijat să le notez. Duminică. E o damă drăguţă. Săptămînile trecute. 21 [martie 1937] Dimineaţa. Mi-era În fond suficient de totuna. nu mai avem ce să ne spunem. Destul de elegantă pentru ca să-mi fie plăcută . cînd ne vedem. concellul de Beethoven. concert Thibaud cu Filarmonica: COl/certul Îlz re major pel/trtt "ioară şi orehestră de Mozart (cu un adagio de o mehUlcolie plutitoare). A crezut că moare. Şi-a rupt toate hÎrtiile.'ioară şi orchestrâ de Brahms (cu care Încep să mă familiarizez) cîntat de Thibaud. Era la un moment dat decis să se sinucidă.şi m-am Înfiorat. Abea . hmnalii care refuzau să-I scoată pe fereastră . o sumă de alte lucruri . O luasem pe Leni cu mine. A găsit că spectacolul e semit.şi. 25 [martie 1937) Blecher este de ieri-dimineaţă În Bucureşti . În plină noapte.zi de lene. Mi-a povestit drumul cu trenul . luna pe cer..dar destul de uitată. Zi de primăvară . Este tot ce a găsit de spus.prin "spiritul lor iudaic". Plecarea de acasă.Ull avut curajul să-I dojenesc.

încercînd să justifice din punct de vedere educativ bătaia pe care . Ia Consiliul de Război.U11era de execuţie a sediului gardist. face o teorie a corpurilor constituite. îmi spunea azi-dimineaţă că nu l-a satisfăcut. 28 [martie 1937] Vineri seara.0. unde se judecă procesul gardiştilor care l-au sechestrat şi schingiuit pe studentul liberal Aurelian Rădulescu. Încă o dată. le prevăd. de ton . Nu e numai o mare bucurie muzicală: a devenit o superstiţie pe care o consider voitoare de bine. şi nu mai ascult cu timiditatea din trecut. Trebuia să acuz . Cred de altfel că nu mi-am pierdut niciodată capul de prea multă proprie admiraţie. Mi-a plăcut enorm. Probabil are dreptate.şi în acelaşi timp n-aş fi vrut să apăs prea mult. Nae Ionescu. care au sensibilitate proprie..... Îmi spunea că . Sunt pasagii pe care le aştept. " . Ia Curtea cu Juri. bătaia ca un corectiv e des aplicată în asociaţiile studenţeşti . Paul Moscovici. mai mozartian decît altădată. Ieri. îmi spunea că judecătorii n-au prea ascultat. şi mă opreşte să fiu prea satisfăcut de . Aş fi fost neconsolat. mai puţin sever.mm10rul răspunde arătînd că în centrele studenţeşti apusene. Asta mă face mai atent cu mine însumi. Şi atîtea alte lucruri .Ich will bei meinem Jesu wachen". am fost fericit regăsind aria tenorului din partea întîia . . e mai grav.dificultăţi de atitudine. Dar poate să mă înşel. TnU1scriu din ziar răspunsul lui: .. le umlăresc. Mai bine de o orăjumătate. Nu mă mai surprinde nimic... Cred că cel puţin în privinţa asta am reuşit. Ieri.. Martorul răspunde. la Oxford. avocat Vasiliu-Cluj.amenitate a ironică" a vorbirii mele nu este tonul just la Juri. mai puţin ceremonios.Duminică. care a ascultat o parte din pledoarie. Mă temeam că va trece primăvara fTtrăs-o ascult. în virtutea căreia ele au dreptul de a reacţiona împotriva unei acţiuni a cărei consecinţă apasă asupra acelui corp . Totul mi se pare mai intim. de la Leipzig. lungă pledoarie.. răspunzînd la întrebarea pusă de d.. Aveam o sumă de dificultăţi de rezolvat . dacă e adevărat.. Asta. .a primit-o deseori şi cu folos. Nae Ionescu a depus ca martor. Dar sunt bucuros că lui-a comunicat opinia lui. De asemeni.declară d-sa . Matthăus Passion. Aveam impresia că sunt umlărit de ascultători şi Într-o oră jumătate nici un moment nu mi s-a părut că le-am pierdut atenţia.. în C.talentele" mele. la Cambridge. prof. dar am ascultat-o cu un sentiment mai puţin grav. Încep să mă familiarizez cu ea.

Ce forţă din lume poate scutura conştiinţa atrofiată a unui judecător cu mentalitate de "Serenada". lichea. de stîlp de cafenea. Mi se părea un act de nebunie. 13 * În text: . la Filarmonică. de obişnuinţa lui. curse cu automobilul . neaşteptat de frumoasă . V. Serenata llOtt/. Îi vor da drumul. A doua zi.dar cu cît prefer Kleine Nachtm/. prost. simulînd revolta morală) m-a lăsat fără replică. după o noapte petrecută la poliţie. cît atitudinea judecătorilor. Dar voi putea vreodată să fac ceva . procesul pentru el este dinainte judecat. Cauza era În orice caz pierdută . îmi dau seama. cu prea vizibilă emoţie. orice am spune. confimlaTea mandatului. Gr. neatent. Am vorbit. rîdea. din servilism sau din simplă cruzime de imbecil. n-a putut fi decît din ordin. VII. 'Duminică. EI. Nu m-a indignat atît confirmarea mandatului. în orice caz. de insensibilitatea lui. Geo Bogza fusese acuzat de pornografie şi atentat la"bunele moravuri pentru volumul său Poemul invecti\'ă. care va trece la cea dintîi explicaţie. lncă o dată a trebuit să deplor temperamentul meu alarmist. Am Încercat să-i vorbesc. Convorbirea cu judecătorul de instrucţie (Cornel Stănescu. să-I îndupl~c. Stanciu şi mai ales I.dar totul era inutil. Judecat de scaunul lui.şi dacă mandatul a fost confirmat. Puiu Istrati avea tot timpul un surîs batjocoritor-sceptic. nu atît prin efort fizic.în ciuda temerii mele că trebuie să fie ceva pretenţios. admirabilă.fără pasiune? De altfel nu trebuie să-mi fac reproşuri. concert Hermann Scherchen: Simfonia 1 de Beethoven. de la cab. este strigătoare la cer) ajunge pentru a te dezgusta irevocabil de avocatură. V. Arestarea lui Bogzal3 m-a înmărmurit. Poate că vorbindu-i cu atîta căldură eram ridicul. Omul lucra din ordin. Simţeam că. Eram convins că. Alergături prin redacţii. telefoane. să-i citesc din poemele mai puţin scandaloase ale lui Bogza . pentru a nu mai vorbi de cealaltă. cît prin tensiune nervoasă. au fost mult mai detaşaţi în pledoariile lor.nu importă ce . 4 aprilie [1937] Zile extenuante în tribunal.totul mă deprima. Dar eu n-anl nevoie să mai fiu dezgustat. de indiferenţa lui.trlla* de Mozart (un lucru delicios .Joi seara.tsik !) şi a cincea simfonie de Mahler. Totuşi mn pierdut. Perieţeanu. Un avocat nu trebuie să pară aşa de mult angajat într-un proces. grandilocvent şi absurd. Un asemenea proces pierdut (proces în care dreptatea juridică. tip suficient. Căci ceilalţi avocaţi.

Da. .dar pentru că mă speria platitudinea de gîndire în care il vedeam sucombînd. care nu pricepe cu siguranţă nimic din tot ce se petrece. Sunt anumite lucruri pe care . Joi seara. Aseară. Nu te-am văzut de patru săptămîni. de la Lyon P. 16 ani. .. nu de partea lui Bogza! Întîi si întîi Bogza (spune Mircea) nu e scriitor. Dar e posibilă în astfel de condiţii o prietenie? ~ Azi-dimineaţă. Sual martirizati în p~Mii.Dragă Mircea. aşa de copil.Tinerii naţionalişti. la Ateneu.. sonată de Frescobaldi. puterile constituţionale. sonată Beethoven. aşa de aiurit! Mi-am închipuit că asupra acestor lucruri nu e posibil nici un dezacord cu oamenii de condiţia mea. pe urmă. Simfonia VII de Bruckner.. Nu e grav. el. Nu e nici membru la S·. concert Bustabo. . Grav este altceva: că tinerii ăştia sunt martirizati de 10 ani în puşcării . N-am mai putut suporta unnarea.le consider de la sine întelese.R. La Oxford şi la Cambridge studenţii.. gen Lola Bobescu: Concert În re minor de Tartini. versurile lui sunt pomografice şi patologice. E păcat.de la un anumit nivel de sensibilitate . Tango de Albeniz. dreptatea.şi. care au sensibilitallll proprie de corp constituit. .striga eL L-a arestat? Ei şi? O să stea o lună la puşcărie ~i gata. Apres un rere de Faun~. Vineri seara. Noct/ll'lla şi Tarantela de Szymanowski.TT.. L-am oprit. Totuşi.. Mircea? . Sonata [În] do minpr de Beethoven. Hai mai bine să vorbim de altele. .. adevăru 1. o tînără fată americană. morala.. fiindcă altfel simt că n-o să ducem pînă la unnă masa asta. Nlt numai fiindcă mi se părea stupid să-I aud repetînd vorbă cu vorbă cuvintele lui Nae .De ce să mă revolt eu de arestarea lui Bogza . aşa de naiv. un concert pentru basson şi orchestră de Mozart. recital Fenem1an: sonată Locatelli. sunt de părere să schimbăm vorba.Şi într-adevăr am schimbat vorba. rochie aIbă cu fundă mare. Pentru ce? Pentru că i-au dat 25 la cur tui(ioau ilIdWescu1 ••.funcţionar? În mina unor astfel de oameni stă libertatea lui Bogza! Ei formează statul. e mai mult ziarist decît scriitor. Bietul Bogza.S. În al doilea rînd.. cu ce stupoare a trebuit să constat azi la prînz că Mircea Eliade este de partea lui Puiu Istrati.Care tineri. E duminică. . dirijată de Perlea. Simfonia spaniolă de Lalo.

Voiajul ratat.. Am aşa de puţine raţiuni adînci de a 'U n a It caiet . În faţa unei ierni laborioase. ridicuI. care mai aveam aşa de puţin de pierdut. îmi bătea inima la gîndul . X * î ncepe aicI ' . Mi se pare absurd.N-am avut . între hîrtii pe masă . a I J urna / /1/ /II. 14 Cu o lună în urmă. luni 18 octombrie 1937" Şi astăzi. de a dormi.şi acum nu mai aştept nimic. încuiate la plecare. Sebastian pierduse valiza cu prima versiune a romanului Accidelltu/. peste caietul galben. ce convenţional. acelaşi refuz de-a Înţelege.~81 49ea 7. Bucureşti. aşa de prezent. Lectura unei piese de Denys Amiel (Ma liberte) şi diverse gînduri despre propria mea piesă m-au făcut să observ încă o dată ce sărac. am impresia că le am În odaie cu mine. articolele pentru II/dependenţa. romanul pierdut. ce facil şi ce mediocru este. cu manuscrisele pierdutel4. ..şi înţeleg fo<trte bine de ce În noaptea aceea am rîs În faţa dezastrului.absurd desigur. Mă aflam în'faţa unei toamne bogate. teatrul. ce schematic. Nu pot distruge în mine speranţa copilăroasă că visul ăsta urît se va sfîrşi. Totul e încă aşa de viu în mine. de a uita. Poate că n-aş fi fost surprins dacă Într-adev[tr le-aş fi găsit. Nimeni în lume nu poate face nimic pentru mine. pentru ca să le am iar În mîini. dar de care poate niciodată nu mă voi dezobişnui gîndul că s-ar putea să găsesc un pachet de la Paris. aşteptam cu curiozitate atîtea Întîmplări sigure . comic . sila de a fi treaz.se aflase printre manuscrisele pierdute în acea vară la Paris (cf. În momentul ăsta În care scriu.apn. Compar situaţia mea de astăzi cu cea de acum două luni . lie-octombrie . cu note .în ultima săptămînă nici un fel de preocupare literară. şi mi se părea că Într-unul din sertare voi da peste dosarul roşu. cu cele III pagini. în trei acte. mai departe.. ca gen. nu pot să cred. Mi se pare că sunt la limită.. Nu mă pot convinge că într-adevăr am pierdut pentru totdeauna dosarul roşu. un gust groaznic de a bea.şi trebui'e să deplor degringolada. Cel puţin teatrul de tip . Nu pot să renunţ. Aş rîde şi acum. întorcîndu-mă acasă.şi că ar fi de ajuns să le caut. nota din 30 aprilie 1938). undeva Între cărţi. la Paris. probabil definitiv.am aceea~i senzaţie de Întunecare. Ia momentul în care am observat lipsa valizelnr . Ieri mi-am redeschis sertarele. piesa scoasă din repetiţii. Imi rămîne biroul Roman. Am pierdut atîtea lucruri . Şi acum. În bibliotecă.eu. pe care poate să-I scriu mai tîrziu: "Despre mediocritatea teatrului".psihologic". Dar m-am gîndit la un mic eseu.se înţelege . De cîte ori mă gîndesc la ceasul ăla nefericit. 13 a dOl caIet ~124 .

Şi îl privea in ochi. pe urmă la . într-adins. de Franz Molnăr.Melody". Zaharia Stancu îmi oferă (prin Camil. în alte condiţii. pe sub masă o .Melody". Şi bărbatu-său era al{lturi. Duminică seara am fost la "Comredia". Ameninţarea lui Sân-Giorgiu nu cred să fie suficient{l. care nu numai "se laissait faire". dar pe care nu mă pot opri să le văd. Conabie n-ar fi aşa de familiar. . mult mai puţin ampresat ca astă-vară. mă întreba fals îngrijorat: . Era volubilă. Sân-Giorgiu i-a spus textual lui Camil: "Am la dispoziţia mea 5 000 de Iăncieri şi nu voi admite nici un moment ca piesa lui Sebastian să se reprezinte. nu se mai joacă. de Pius Fekete. Mici mizerii. Axente n-ar fi aşa de degajat..) La . să văd spectaGolul Caragiale.. dar nu un dezastru). Dacă s-ar juca. Le las să se întîmple cum o vrea Dumnezeu.dar 121' .. Toată noaptea am fost cu mîna între pulpele ei. afară de mine . îmi vorbea la persoana doua singular. pe care toată lumea o cunoştea. Nu e nimic: sunt destule piese de Fodor Uiszl6. (Aş bea mereu. Şi nici articolele lui Iorga.Carul cu bere".trăi. dar mă ajuta cu discreţie. Băusem mult. devine pentru mine un prilej de moarte. I-am comunicat lui Sică decizia mea. Cunosc în sfîrşit şi eu pe acea Leni "petite putain charmante". căci nu ne vorbim) un angajament la Lumea românească. încît o întîmplare ca asta (care pentru altcineva. surîzătoare. sigură de ea. Între timp o priveam: nimic nu o trăda.Dar piesa d-tale nu se mai joacă? Nu. Sunt presiuni antisemite.pipăiam" pe Leni. atentă. 20 [octombrie 1937] Sîmbătă noaptea. Conştiinţa naţional{l nu permite ca pe o scenă bucureşteană să se joace o piesă de Mihail Sebastian. ca să uit. Axente. cu Leni şi Froda. Şi împlinesc astăzi 30 de ani: Miercuri.. în timp ce discutam aprins toţi trei. Şi pe femeia asta an) iubit-o ca un CÎine doi ani.se înţelege. Trebuie să fie un întreg complex de lucrături. se înţelege . ar fi o durere. Am refuzat. intîi la . destulă tenaCitate pentru a clarifica lucrurile. Ia care teatrul nu are nici un motiv să reziste.. Dar nu am destulă răbdare. de care rîd. După toate probabilităţile. piesa nu mi se va mai juca. dactilograful. Abandonez. Conabie." Deocamdată nu-mi dau exact seama care sunt elementele care au dus la scoaterea mea din repertoriu.. drăguţă.

(Aseară. succesiunea incidenteloL Dificultatea Începe din momentul În care mă gîndesc la detalii: pe acestea nu le voi putea reconstitui niciodată. plauzibil.Camjl. cînd mă gîndesc În linii mari la el. E sigur că nu voi mai regăsi nimic .dacă voi Încerca să-mi amintesc frază cu frază. * Anulat: "amintirea".şi să vedem ce mai ne rămîne de făcut de aici încolo.ce are" . am zărit pe masa lui Cioculescu16 un pachet de cărţi: am avut o tres[u'ire absurdă . 23 [octombrie 1937] Şi totuşi nu voi putea rămîne mereu cu braţele Încrucişate. cărţile mele. În timp ce Camil dejunează Împreună cu el şi mă Întreabă pe mine Îngereşte . Nu o regret. ca să le mai şi încurajez cu Încă o ridicare din umeri. fărft să mă Întrebe. În groaznica lui polemică cu V. deplorÎnd ceea ce s-a Întîmplat şi lamentÎndu-mă.. 15 În realitate. . Toma VIădescu a rămas şi în anii următori un denigrator înverşunat al lui Camil Petrescu. '? 15 Cum mai am destulă copilărie ca să reţin asemenea nimicuri şi să le şi Însemn aici? Sîmbătă. el..dar trebuie să accept şi să merg mai departe... Am pierdut ceasuri Întregi pentru un cuvînt. ce are Toma VIădescu cu d-ta '? A trebuit să-i amintesc că. Ia Fundaţie. fftră să mă consulte. care face posibil. deschizînd uşa. mă Întreabă: . 16 Radu Cioculescu. cu ingenuitate. în primul rînd să ne convingem că manuscrisul este definitiv pierdut şi să nu-I mai aşteptăm. Am destul de netă În memorie desfăşurarea lucrurilor. voi scrie cu oarecare libertate . voi suferi mereu de gîndul* că rămîn mult sub ceea ce izbutisem prima oară şi nu voi mai putea izbuti acum.m-a introdus. În orice caz nu absurd. Sunt În mine destule dispoziţii pentru a nu face nimic. mi se pare că da. În 1931.Ia cuţite" sunt cu Toma VIădescu. E ceva stupid În toată această r[L<. un asemenea lucru: eu.dar nu e picant că astăzi eu tot . pentru o nuanţă. cînd eu eram În bune raporturi cu T. Iar dacă.Dar.cîtă tristeţe e în Întîmplarea asta. desigur .. În fond. angajatul lui Zaharia Stancu! Camil Îmi povesteşte o convorbire a lui cu Toma VIădescu .fără grija de a rămîne fidel primei versiuni -. dimpotrivă. V . pentru indicarea unui gest.turnare de lucruri .şi apoi. Să circumscriem dezastrul .eram convins că sunt hÎrtiile mele.) E posibil să refac manuscrisul? Uneori.

inexpresiv. dacă n-ar ti cei 3 000 de lei ai Independenţei.Şi pe urmă. simt tot ce sacrific. să nu-mi mai pierd nopţile.să mai scriu nefericita asta [de] carte. E o încercare. am respiraţia lor . Cum n-am lăsat deoparte nici un incident. pentru că fiecare moment nou fusese pentru mine însumi o surpriză.şi voi avea timp . totuşi voi încerca. dar nu şi o speranţă. mi se pare exclus. Ia mijloc . dacă într-o zi mă voi putea decide . aş renunţa şi la concerte. * Anulat: ** Anulat: "roman". Şi. jos. Are acum numai 24. am măsura lor. era pentru că le văzusem crescînd. întorcîndu-mă pe la I acasă. Aş vrea să fac o muncă puţin abrutizantă. Pe unnă. Luni. Cred că m-aş simţi bine la regiment. pe care nu le-am mai găsit. dacă eram aşa de mulţumit de *cele cinci capitole scrise. mecanică.şi totuşi. Mi se părea că cel puţin capitolul V îl voi putea reconstitui pe loc. Sunt spărturi care mă dezolează. 25 [octombrie 1937] Azi-noapte.şi păstrez parcă ritmul frazelor. Joi.sunt altele care au_dispărut cu totul. . totuşi. Sunt unele pasagii pe care le regăsesc cu destulă uşurinţă . grăbit.premierist". ştiu unde se plasa fiecare moment. "marchează lipsa a tot ce era mai".sus. Totul mi se pare sec. de la început pînă la sfîrşit. Pun deoparte aceste 24 de foi. nu le pot transcrie. M-am aşezat la masă şi am scris pînă la 3. Ce voi face? Să lucrez metodic. diferenţa de 8 pagini** nu se explică decît prin sacrificarea nuanţelor. cu fiecare frază pe care nu o regăsesc decît mutilată. fiecare frază în pagină . am simţit o nevoie irezistibilă să-mi reamintesc romanul. mi-e ruşine să recitesc. Anul ăsta nu voi mai fi un . Mi-e penibil. care nu au decît o valoare de ciornă. Nu-mi promit nimic. Îmi vor servi de ciornă. le aud. Nu e prea trist să scrii un lucru care nu mai are pentru tine însuţi nici un secret? Totuşi. Sunt decis să nu mai ies serile. încă nealterate. pe care nu le voi mai găsi. tot ce pierd. Am impresia că am scos dintr-un incendiu cîteva foi arse pe jumătate. Văd foarte bine paginile pierdute. Deocamdată voi încerca să salvez ce se mai poate salva: adică pasajele mai prezente în minte. cele pe care le pot regăsi Încă vii.. Avea 32 de pagini în versiunea pierdută. voi vedea dacă este ceva de făcut sau nu. 28 [octombrie 1937] Termin În momentul ăsta de transcris capitolul V. cu toate aceste hîrtii.

niciodată nu le voi mai putea retrăi cu emoţia.Ai fi în stare să repeţi un lucru în care ai pus prima oară tot sufletul? Eram gata să-i răspund categoric . întrebîndu-mă: . cu aceeaşi grabă.F. cîte avemTI de reconstituit (căci 25 formează fragmentul publicat în R. N-am mai regăsit nimic din ceea '" 128 . Şi din nou îmi vine să abandonez totuL să renunţ. Ia Ateneu. să uit. 31 [octombrie 1937] Aseară. ci conţinutul lor. Sunt unele pasaje pe care le regăsesc aproape intacte. pe care o cîntase admirabil şi pe care publicul i-o cerea din nou. decolorate. În genere.R. decorul. pierdere teribilă însă cînd nu mai consider numărul paginilor. reuşesc să retranscriu fără prea mari pierderi paginile neutre. cînd mi-am adus aminte că tocmai aşta încerc eu să fac de cîteva zile. Erau unele fraze care mi-au cerut ore întregi. să fac noi legăminte. în timp ce Enescu se pregătea să repete La F Olltaillc d'Aret/lsc. înainte de a fi dus la capăt această primă treab{l. capitolele celelalte . de mîine. fără accent. să reconstitui. cu melancolia cu care le-am trăit prima oară.nu!". Din 86 de pagini. Duminică. şi sunt prin urmare integral salvate).. şi îmi plăceau aşa de mult. cu aceeaşi lipsă de iluzii. am pierdut definitiv 28. (Vai! cum mă resemnez: încep să vorbesc de o veche* versiune !) Dar disperarea mea renaşte de cîte ori mă apropiu de unele din acele momente pe care le cuceri sem aşa de greu. Paginile reconstitui te sînt insipide. cu aceeaşi resemnare.în ordinea în c<U'es-o nimeri. sus. d-na Ciomac s-a înclinat spre mine.. cu aceeaşi indiferenţă.nu. că pînă la urmă cartea va fi salvată. Sunt altele pe care le scriu acum din nou. atmosfera barului. Le simt pierdute. cu surpriza. înecate.l noiembrie [1937] Uneori mi se pare că totuşi lucrul merge . momentele de aşteptare .vai! Luni. fără să reuşesc . Luni. Pierdere materială apreciabi Iă pentru un roman scurt.8 [noiembrie 1937] Am temlinat totul. poate nu mai rău decît prima dată. cele care nici în vechea versiune nu-mi plăceau.Voi încerca. pe Schuller.. cum urmează să fie cartea mea. Intrarea Annei în bar. Îmi interzic să fac planuri.

u'e cu adevărat Încredere În piesa mea. 11 [noiembrie 1937] Asemă.asta e cert. trebuie ca neap{lrat ceea ce 1I/1l1eazăsă fie foarte bun. pentru a face suportabile sau măcar scuzabile capitolele refăcute. o bună parte din Concer//ll pel/lrtl pian (mÎna slÎngâ) şi orchestră. ci a renunţa pur ~i simplu ~i pentru totdeauna. . şi vocea lui Crevedia? Joi.deşi viaţa mea nu mai are nimic de făcut cu nici o lecţie. imagini de detaliu. de la Geneva. expresii juste. ar fi fost nu să Încerc a relua lucrurile de Ia capăt. am pierdut tocmai ceea ce Îi făcea raţiunea lui de a fi: mărunte observaţii de psihologie. explicaţia . cu orchestra din Salzburg). arzător pe alocuri În manuscrisul pierdut. de nici un fel.. Oricum.presiunilor antisemite" asupra lui Sică nu e suficientă. nuanţe adecvate.interesantă". a~a de bun ÎnCÎt să compenseze ~i să domine partea primă. nici o aşteptare. tot pentru Întîia oară. nici o veste. Dar se poate? Dar voi putea? Nu. încît aveam sentimentul că orice şi oricum aş fi scris mai departe. Acum sunt indiferente. Acum. E greu. La atîtea motive. e inutil să Încerc a mă consola. ba e la urma urmelor mai bucuroasă să joace Absenţc nClllolimlc sau a~a ceva: 3) În sfîr~it. Erau pasaje care mă emoţionau copilăreşte ori de cîte ori le reciteam. Altfel. Je ne sais pas me defendre . mai era oare nevoie să se adauge ~i pumnul lui Sân-Giorgiu. nu. mai loaial.. Trebuie să adaog: 1) intervenţia foarte activfi a lui Froda. care li se pare . de RaveL pe cate de atîta vreme voiam să-I cunosc. Cum nu e un roman de situaţii. Vechea versiune mi se părea atît de bună. dar cel puţin să primesc Întîmplarea ca o lecţie de viaţă . Diseară voi asculta la Filarmonică Req/lielJlul. Destul de mult Mozru1 În ultima vreme (două conceJ1e exclusiv mozartiene. ~i nici nu-mi pretind să Încerc a o face. de la prima audiţie. cartea nu mai putea fi compromisă. pierderea asta e fără ÎntOaiTere . nimic.ce mi se părea intens. care e mai fricos deCÎt oricine În chestia asta: 2) faptul că Leni nu ţine În mod special să m{l joace.~i poate că mai bărbăteşte. Admirabil. e foarte greu să deslu~esc toate lucrăturile ~i combinaţiile din jurul piesei mele. faptul dl nimeni la teatru nu . dar nu susceptibilă de succes. reci.

Mariana şi Petru Viforeanu (fost membru al asoelaţiei "Criterion"). vorbea împleticit: .Coane Comarnescu. şi Într-adevăr am stîrşit prin a m[t Îmbăta groaznic. Miercuri seara i-am luat aproape cu de-a sila pe Leni şi pe Froda de la teatru. mai tîrziu. ca mine. Ia Viena) M-am dus singur la cinematograf şi pe urmă tot singur pe· străzi. Nu ştia cum să-mi mai ceară scuze . ca tine. Era beat. Thea n-au răspuns la telefon.. Bucureşti. Nae Ionescu şi Puiu Dumitrescu17 discutau despre criza de guvern. 21 Inoiembrie 1937J Duminică. I. E. 1956). pe la general. un fel de Emil Flămfmdu. Carol. mi-ai făcut serviciul ăla? Ştii. publicată în 1935.raIă.P. Duminică.dar la ce bun să reiau iar şi iar o poveste care nu duce nicăieri? (Camil . secretar al Regelui Carol al II-lea. CO.şi s-a dus. I-am explicat că mă confundfl.şi am atîtea ele uitat. una din cele mai teribile betii elin viaţa mea. . Singură Leni mi-a telefonat pe seară . ediţia Vicu Mînd. te-am rugat eu. E şi ăsta un semn.A. Soru (şi el un FIămându om'ecare) sunt eu. nu mă mai gîndeam la nimic. ai vreun răspuns ..Coane Comm·nescu. am rezistat mai puţin. Puiu Dumitrescu. 14 [noiembrie 1937] Azi-dimineaţă. Era un nenorocit vag ziarist. Viforenii). T. Pe cînd cu cinci ani în urnlă . că nu sunt Comarnescu. Ia o nuntă. eram fericit.. Aş fi vrut S[l pot petrece seara cu cineva . pe care l-am Întîlnit de cîteva ori făcînd anticameră pe la Fundatie. Şi totuşi voi întîrzia cît mai mult sfîrşitul. Emil FIămânelu. singur. Cînd am scris acum 3 ani Deschiderea s/agill/liiI9• am avut foarte exact sentimentul că acel T. Luni. ca el. Mircea. Eram abrutizat..Duminică.. ridicînd din umeri. m-a strigat cineva elin urm[t: . 17 IS . ca să bem.UleComarnescu. Maryse şi Gheorghe. ca să uit .indiferent cu cine. la gheneral. Cine vine? se întreba unul pe altul. I~ Schiţă din viaţa teat.L. Cella. în Rampa (reprodusă în Opere alese.. în faţa Ateneului (de unde ieşeam după concertul simfonic Enescu). Şi de atunci am cobOlît mai mult. pe lîngă Djaburov. că nu mi-a vorbit nimic despre nici un . Mă v{[d fom·te bine. 15 [noiembrie 1937] Mircea s-a Înscris în listele electorale. Pe Calea Victoriei.. Aş bea mereu. cîndva.. Ia Sinaia. că sunt Sebastian.ra.serviciu".S.. Marietta sunt l~lViforeni18 (Încă o relatie pierdută.ca să termin bilantul-.

e1arpăstram vagi speranţe. c·raîn relaţii amicale cu Scbastian. Dup[i-masă. -<l 13~ . e dezagreabiI. iar de la autori 20 000 . Pe de altă parte. E ca şi cum vremea ar fi stat pe loc. Ce bune mijloace de investigaţie are Marietla noastră şi cît de la timp ştie să le utilizeze!) Duminică.-J Aştept Crăciunul ca să plec undeva la munte. este într-adevăr evreică. Şi totuşi nu aveam nimic să le spun. dedicaţii. fără să-i dea Luciei Demetrius nimic. O ştiam foarte bine. impresia că fac ceva.ceea ce n-ar fi fost o soluţie radicală. c') Prinţul Antoine Bibescu (văr primar cu Martha Bibescu). că mi se întîmplă ceva. Piesa mi-ar ti putut aeluce 100 000 lei . Dar de asem'ă pînă azi-dimineaţă a fost e1estul timp ca să e1au întîmplării justele ei proporţii. să lucrez. . a trimis în Germania textul piesei lor. A încasat de la Teatrul Naţional 30 000. Nici pe unul.şi a reţinut toţi banii.. Mozart. ei nimic să-mi spună. sub pretextul că Lucia Demetrius este .~ bescu20. Aş vrea ca în ianuarie februarie sit fiu ocupat cu tipiiritul lui: corecturi. dar mi-ar fi dat cîteva luni de linişte. E de crezut? (Cu prilejul ăsta atlu că mama Luciei D. nici pe altul nu-i mai întîlnisem de ani de zile. Azi-dimineaţă. Ia concertul Enescu l-am văzut pe Antoine Bi. De la plecarea mea spre Geneva.1 mare) cu un sentiment ele eUllflfăciune. pe Titu Devechi. sunt în serie proast::l. Poate că în 20 de zile mi-aş putea scrie romanul. 3 decembrie [1937] I Ce mi-a povestit aseară Harry Brauner despre Marietta mi se pare că întrece tot ce ştiam despre ea. nu ştiu ele unde Srtgăsesc . Dumnezeu unul ştie că nu a stat deloc. Am primit vestea (care nu era o veste. Nu am.. Acum totul e stabilit. autor al CÎtorva piese de tcatru în limba franccză.Vineri. Sunt prea superstiţios ca să nu mă necăjească faptul că un lucru nu-mi reuşeşte: e ca şi cum nu mi-ar reuşi o pasienţ::l. ci o confir=--. Concertul foarte frumos: concertele de vioară Bach. semnînd numai cu numele ei. 5 [decembrie 1937] E definitiv e1ecis: JoclIl dc-a \'acal/fa nu se va mai juca.evreică" (!) şi că deci piesa n-ar putea fi admisă. Si totuşi. de la întoarcerea mea la Bucureşti . cu un cuvînt. Se joacă în locul piesei mele o piesă ele Muşatescu. Un singur moment de emoţie însă: ultimele fraze din al/dalllele concertului de Bach. Cînd se va termina? J Singurul lucru grav în această chestiune sunt banii. Evident. Brahms.şi încep să simt sfu'ăcia ca o umilinţă. cu care m·am plimbat la Şosea. bun de imprimat.

10 [decembrie 19371 \ L Aseară.iar domnul profesor mănîncă la părinţii d-Iui.·ialol/cel. Se pare că Haig vorbea cu gesturi mari.. j'ioarâ şi orchesrră de Bralulls. din sat în sat. cu Polihroniade. Au luat cuvîntul pe rînd. Fără îndoială. Mai făceau parte din echipă Haig Acterian şi Penciu.u'e h'Totesc.Marţi. Seara am fost la ei la masă şi am aflat că în realitate Mircea lipsise două zile din Bucureşti. Ia Londra. o vfld foaJ1e des pe Leni. ÎI ascult dezarmat. a fi fost jucat cu oarecare succes la Paris. nici Stanislavski. dar care nu protestează.mie electorală.şi n-am destulfl seriozitate ca să refuz.un surîs puţin mirat. A fi prinţ. concertul Casals-Enescu la Filarmonică. (Col/certul peJllru I"iolol/cel şi archesrră de Schumann. Marielta.Încă nu e de ajuns pentru a te lecui de mici vanităţi bucureştene: uite-l pe acest Antoine Bibescu arzînd de dorinţa de a-i ti reprezent~ltiI o piesă de către Sică Alex. Ia New York . în care nu s-au jenat s-a facă complice pe servitoare. Vineri.. . a servitoarei. foarte pură emoţie. pe Calea Victoriei: . şi abea aseară se întorsese acasă. a frecventa cele mai de seamă cercuri europene. în camp. în echipă de propagandă. Actorii ăştia sunt imbecili: nici nu pot măsura şansa lor imensfl de a lucra cu mine. 7XJI'3'1 Prînzul.Nici Reinhardt. nimeni.mi-a spus servitoarea . care a venit mai tîrziu. a intrat în casă cîntînd imnul gardist: Şlc/al/ Vodii. . Tot ce pot face e să surîd .grotesc.. Sunt ce I mai mare regizor.) Foarte sinceră. Minciuna de la prînz. puţin teatral. Nu înţeleg cum nu sunt sensibili la această teribilă comedie. nici un regizor n-a putut face descoperiri le mele în teatru. E într-un moment în care acordul nostru e posibil. COl/certul pentru . Mi s-a pfUl. a avea o mare avere. ziua Ninei. Totul mi se p. m-a îngrozit: minciună organizată. cum le-am mai plătit şi pe cele din trecut. pentru efi am pentru asta şi o profundfl cunoaştere a textului şi o ex. Încep nici să nu se mai jeneze de mine.traordinară cultură filozofi61 şi o sensibilitate nervoasă excepţională.Athenee Palace". minciunfl de familie. a fi intim cu toţi marii scriitori francezi.lfmai trist deCÎt însuşi faptul de a-l şti pe Mircea umblînd la ţară.Coniţa e la domnu general . cu Antoine Bibescu. Am telefonat dimineaţa ca s-o felicit. Camil îmi spunea azi-dimineaţă. Nu ştiu dacă şi Mircea a ţinut discursuri.mdrescu. voi plăti această Wiurinţă. la . 7 [decembrie 1937J Ieri (Sfintul Niculae).

Antoine Bibescu mă Întreba. dintre cele mai fTlfăde sens . no 244. emalitic... mă cert ca pe un elev neatent şi mă reÎntorc spre concert cu un fel de decizie de a fi silitor. pentru a intra Într-un domeniu pe care nu-I cuno~team . Încerc. În cabină. duminică dimineaţa. 17 decembrie (937): .şi. " Scara Mă uitam la ea.. şi intonaţiile ei ingenue. necomunicativ. nimic strălucit. grav.Poate neamul romfll1esc să-şi stÎrşeasc[l viaţa surpat de mizerie şi sifilis.. Încerc Silascult o bucată de muzică aşa cum citesc o carte.chichi'''. şi Îi priveam cu atenţie fiecare trăsătură. dintre cele mai stupide. nici nu ştiu dacă ceea ce numesc . Cunosc şi vorbirea ei repezită. prin efort. Totuşi pe femeia asta mică. adineauri.cred În libertate. tînăra mea clientă de la ..o iubesc.. Casals Îmi dă lacrimi. prin aplicaţie. De aceea cre~ În biruinţa mişcării legionare . e adevărat.cult frază cu frază. pe femeia asta cel mult "amuzantă".. dimpotrivă. cu data de vineri. revoluţia legionară are drept ţintă supremă: mîntuirea neamului . şi poate şi de viaţă! Nici un .. E urîtă.. ca dintr-o mare singurătate. Nu em1nici curajul să-I aplaud. Fruntea Îngustă. cotropit de evrei şi sfîrtecat de streini ? .Zig-Zag" (. puţin destrămată. sau în totul neglijabilă . De altfel. De ce cred În biruinţa mişcării legionm'e" de Mircea Eliade . dacă am Înclimlfe naturală pentru muzică. Mi-e ruşine s{l-I . Ce teribil~ lecţie de artă.aprob". I-am răspuns că nu: am venit spre muzică din curiozitate.. nu mai dezirabilă decît era anul trecut Wendy. şi rîsul ei brusc (care o luminează. În care mă las legănat În timpul unui concert.Mi-e În genere atît de greu să fiu cu totul prezent În timpul unui concert! Mă străbat o sumă de gînduri. Nu am Încredere În reveria confuzil. cînd mă surprind divagÎnd. deodată). cum a spus Căpitanul.. 17 [dcccl11bric 1937] În Blllla Vestire de ieri (. .. nimic cu vervă: totul simplu. o sumă de imagini. În timp ce vorbea. cunosc totul şi nu îmi place nimic. Vincri. gnunatical. Wendy and July"). fieccu'e gest. nu mai frumoasă. sÎnii sunt mici şi obosiţi. . Foarte rar am momente de abandon adevărat. buza inferioaril proeminentil. braţele îi sunt prea subţiri. gura mare.mul 1.şi cred că am Început s-o iubesc. de a Înţelege. .. de a asculta...abandon" este felul cel mai just de a asculta muzica. E slabă. pielea e fără strălucire. să eL<.. În personalitate şi În dragoste. nasul ovreiesc. pe buza inferioară un neg.

maşiniştii. Iancovescu. A pierde o situaţie . Grav. nu ştiu ce . bun. ca un Început de emoţie.." Să nu exagerăm.. .rea. 21 [dcccmbrie 1937] Uimitor rezultat al alegerilor de ieri pentru Cameră. ci o experienţ[t de maturitate.cu Blank.Ghiţ[l Racoveanu"'. Roman . spre altă iubire poate.. desigur. E momentul . Îmi dau seama că noi nu mai ~l L ~34 ~2 Gheorghe Racoveanu fusesc coleg de redacţie cu Sebastian la CIlI'ântlll. dimineaţa a fost plină de soare. d-na Theodorian"".Nae Ionescu: o serie de prieteni . căci poate În ziua aceasta destinul nostru e decis. Semn de inconştienţă poate. Ionel Ghel. fiica lui Catun Theodorian. cabiniera. judeţe întregi cucerite. erl-mi ia. Haig. dm' În nici un caz catastrofal. Marietta.a pierde totul. sute de mii de voturi. şi atunci nu am curajul să le refuz. dar Lnu cu inconştienţa de la 20 ele ani. nu zic îmbucur~ltor. În cabină... ce OI' fi gîndind despre nefericitul ăsta care vine la două seri. de lenea de a trăi. septembrie 1930" din Germania. ~i în aer. şi poate spre o nouă singurătate? Ba da. de spaima de a fi singur. La ea găsesc uneori un surîs. ci cu luciditatea de la 30'1 Nu m' trebui să Înţeleg că termin o etap[l (dar o termin total. Se vorbe~te de 30-35 deputaţi. Totuşi. În sfîr~it.0 iubesc. definitiv) şi Încep alta..... Bietele mele vizite la teatru. poate fi la 30 de ani nu un dezastru.Capşa" -lung. care întreabă . care mă duce spre alti oameni. şi mă pune elin nou În faţa Începutului. Alice Theodorian. pe străzi. Căci tot restul se poate reface. Portarul. \ Dejunul la . prietenă cu Aristide Blank. fără nici un rost. Marţi. Mare succes gardist de Fier. ca să fumeze o ţigară.. fără nici o treabă. Mircea .C/ll'âll//I/: un om faţă de care mă simţeam responsabil . absolut totul. 19ldecembri~ 1937J În condiţii nonmtle de viaţă. Lilly. spre alte afecţiuni. o privire care aşteaptă.. r Duminică.. prietenul cel dintîi ~i cel din urmă.dar pentru ca S[lfie astfel mai lipseşte ceva. ba da . singurul lucru Într-adevăr fflr[t scăpare În destinul meu. dar tocmai prin gravitate util. Nu ar trebui s[l-i fiu recunosc[ttor vietii c[l face gol În jurul meu. Îmi retrage toate obişnuinţele şi comodităţile pe care cu timpul le acumulasem. În orice caz. copios . ceea ce mi s-a Întîmplat mie în ultimii 3-4 ani ar trebui să fie..allegresse" de care mă Iăsam purtat cu nepăsare. Sunt şi eu un fel de epavă dusă de întîmplări. Nina şi..

duminică 2(. cu ce dureroasă plăcere aş scrie.puns. atîtea ocoluri stupide În veşnica mea poveste cu Leni ar găsi În cartea asta o răzbunare.prea mulţi pentru cît pot eu suporta. imposibil de uitat. cu atîta lume În jurul meu. La ora asta (10 seara). mizeria. Bra~ov. Totul e virtual pierdut. cu ce plăcere. un coral de Bach pentru orgă.Întru cît toate acestea pot schimba o literă mflcar. o virgulă măcar. [decembrie 1937] În stîrşit. dar din destinul nostru? Miercuri. nu zic din destinul meu. Dar Întru cît . nici de apărat. ca şi cum aş privi un match pasionant. Căci pasionant nici vorbă că este. ca o rană deschisă. Şi totuşi. 22 [decembrie 1937] Ziua agitată de ieri s-a tenninat cu un ceas de calm: singur acasă. poate fuga. mi-e imposibil să lucrez. Vor veni Închisorile. pe stradă. muzicfL De la Geneva. pînă mîine dimineaţă. simţeam Întreg romanul viu În mine. o soluţie.te Întreb . vom avea primul guvern român căzut În alegeri. nici de sperat. ascultînd. un răs. Nici nu Încerc. Şi Încă o dată capitolele pierdute Îmi revin în minte. . un ceas singur. dar n-am avut acest noroc sau n-am ştiut eu să caut. poate exilul. numai cu lampa de birou aprinsă. Totuşi sunt destul de neserios ca să privesc cu nu ştiu ce curiozitate amuzată evenimentele. o fugă şi o toccată tot de Bach pentru orchestră. * Lecţiunc incertă. Speram să pot găsi o cameră undeva la Poiana. imposibil de regăsit. lova"'. de la Breslau. publicist. poate şi mai rău. Şi asta e posibil. Grindea~J. pe care le-am ascultat prima oară săptămîna trecută la Filarmonică. Sunt aici de alaltăseară. Adineauri. şi mai ales liniştitor. Totul destul de frumos. Ia Timiş. '~Miron Grindea. Ludo). Dacă nici În noaptea asta nu se Întîmplă nici un miracol aritmetic. Aici. din 1938 va deveni editOlul revistei Adam (după retragerea lui I. Întreg regimul nu va fi la p[lmÎnt. plimbÎndu-mă de-a lungul bulevardului. În stîrşit Varia{illllile pe o temă de Mo::art de Max Reger. restul c<unerei în semiobscuritate.avem nimic nici de cîştigat. Atîtea lucruri cîte s-au Întîmplat În ultima vreme cu mine la Bucureşti. guvernul nu are pe hÎltie decît 37-38 la sută şi se pare că e imposibil să mai falsifice acum cifrele. Afară dacă. Într-o vilă cu Carol. soţii Blank .

şi. prezidenţia şi Război. pe . care comunica o listă de miniştri absurd~l: Goga.slalom" destul de corect.Singurele momente de destindere rămîn cele de schi. Tipic guvern de panică~) Ce se va Întîmpla.. şi . sau se constituie. atîta vreme cît am schiat am fost fericit. că literatura nu-mi va da niciodată o bucurie egală. chiar f{tră bastoane. cineva vorbea cu Miron Grindea.. triumful. cu un perfect viraj la stînga şi cu o oprire reglementară.. . Sufăr de la rînd la rînd. Sunt frînt de oboseal:l (nu e prea uşor să cobori trei sferturi de or~l.. În sfîrşit.dar la Poiana.U11 terminat toată cursa fără accident. Dar nici nu pot fi atît de ingrat Încît s~lmă dezic atît de repede de bucuriile schiului. Nu numai că am coborît de la Poiana pînă În Prund pe schiuri. Va trebui să scriu Încă o dată cu * În lext: . Am din ce În ce mai mult material pentru scenele de pe Schuller.cîmpul de exercitii" am reuşit tot felul de probleme care mă introduc În subtilităţile meseriei. nu ştiu. azi la Timiş. Nu pot fi atît de iresponsabil Încît să fac schi În timp ce se decide poate Întreaga noastră viaţă de aici încolo . diseară. " Schuller e·ste numele săsesc al Postăvarului.slalom". concisă. am căzut rău de tot pe şosea. care e desigur panta cea mai repede pe c'U'e am . Izbutesc un . de a izbuti la capătul cursei o oprire aproape corectă.29". un guvern Goga. dar sunt mîndru de mine.. În plus. 28* [decembrie 1937] Plec la Bucureşti. Totuşi . În schimb. Aştept{lm. lîngă Solomon. constatînd cît e de ciuruit bietul meu manuscris reconstituit . Ieri la Poiana. Gh. Si nu minţeam. generalul Antonescu nu ştiu unde. la Întoarcere .. Marţi.ca să fiu cu totul sincer . Munc~1. ce e mai comic. Ieri şi azi am făcut la Poiana adevărate vitejii. voluptatea de a zbura pe schiuri. Cuza. În orice caz fără să cad .toate aceste iniţieri În schi mă interesează şi din punctul de vedere al romanului. Spuneam azi. am luat O pantă de la baza Schullerului"~. Se pare că s-a constituit. aproape de sfîrşitul drumului. (De la Poiana. Dar parcă e mai serios să aştept de la Bucureşti. astăzi mai ales. decor sclipitor..dar În totul lectura nu mă descurajează.. peste trei ore.. Zăpadă mare. de a sări cu succes un accident de teren. după ce reuşisem primul exerciţiu de . nlră prea multe căzături . În frînă continuă). În orice caz acolo unele nu mai era nici o dificultate. Am recitit alaltăseară manuscrisul. . de la cabana lui Gunther.atacat-o" pÎn~1azi.

conelus de Hodo~. frică') Ziarele sunt cenuşii.a~a cum scriu ziarele ele azi . Aş vrea foarte mult să scriu cartea asta.şi nu e. am ascultat.atentie tot ce am refăcut pînă azi: dar. probabil. poimîine primele măsuri antisemite de stat: revizuirea cetăteniiloL probabil eliminarea din barouri. Voi pierde locul ele la Flllldar. Mult Mozart. chiar şi în halul deplorabil în care se găsesc azi. la care toţi miniştrii s-au referit azi în discursurile lor. dominaţia lui Iuda etc . . Azi. va realiza programul cuzist.fie el asa ele şters cît e al meu. jidănime.. 29 LJecemhrie 19371.Si. Mi se pare că abea ele aici încolo vom învăţa ceea ce se cheamă cenzură . va guverna. hotărît.('? Foarte posibil. Nu ~tiu care e atmosfera în ora~. E tot ce-mi mai Iipse~te .ţccent ele pcotestare.'r(~mi. de la Paris. A avut prea mult nenoroc. a scrie literatură nu devine o stupidă copilărie .. Se aşteaptă pentru mîine. Este probabil tandreţea ce se păstrează copiilor nefericiţi. Si. deşi desigur nu cu uşurinţă. Coapsa stîngă mi-e umflată şi vîn~ltă. Merg greu. ele la Stuttgart.o simfonie. tot de Mozart. Mai ales elacă . Un moment m-am temut S~I nu fie o fractură. scriind nota aceasta (II seara). Bucureşti Guvernul Goga s-a instalat .. Dar chiar ~i fără asta. în asemenea condiţii. nedumerire. Azi-noapte. sunt utilizabile. pe seară. ~i mă doctoricesc cu apă de pl umb.) Nu am ie~it încă în ora~.: jidan. inexpresive. ceva care pare să fie tot de Mozart . Miercuri. foarte mult Mozart. ---1 . tot de la un post francez. e poate singurul lucru c<u"e mă mai poate consola ele tot ce se întîmplă. buimăceală. etc. cum credeam pînă a fi sosit la Bucure~ti. Consternare. s~iraC<l de ea. Iar mai departe totul poate merge cu bine. lucrurile.. Pentru prima oară s-a putut înregistra într-un discurs oficial vocabularul POrtiI/cii \.Fundaţiile vor trece la Ministerul Propaganelei. venind de la Braşov. în orice caz eliminarea elin presă.. Va face noi alegeri. o sonată în si bemo!. ca să nu-mi fie dragă.pe care creel că nu l-am mai auzit nicioelată înainte. un concert pentru pian ~i orchestră de Mozart . şchiop~ltînel. e greu ele crezut dl într-un regim cuzist se va tolera un evreu într-un "post de cultur~i" . în sfîrşit. ci o formulă stabilă. Hiră nici un . o combinaţie provizorie. C~lzătura mea de ieri a fost mai gravă eleCÎt mi-am imaginat la început.

. L Toată ziua în casă. Se retrag permisele de tren ale ziariştilor. Îţi voi simplifica În felul ăsta situaţia. iată că. undeva în Moldova.spune Camil . cel puţin în privinţa asta. Petre Pandrea. Recunosc . dacă Într-adevăr ÎI numeşte la teatru. ci COl/certul ÎIl sol major pClltm flaut şi orchestră . Carte atît de depw·te de ceasul ăsta! La milioane de leghe parcă! .dar tot de Mozart. Victor Eftimiu demisionează de la ţărăni~ti ~i se înscrie la gogişti. ca să nu-ţi dau eu bună ziua. mă Înscriu a doua zi în Gardă şi nu-ţi mai dau bună ziua.La urma ull11elor . Adel'ărul şi Lupta suspendate.Am o singură rugăminte.recunoa~te şi d-ta că prea s-a abuzat. citind Spar/.:c de Charles Morgem. prefect de judeţ. Se pare că i se va da Direcţia Generală a Teatrelor. 30 [decembrie 19371 Dimil/ea(a. Să mă anunţi dinainte la telefon. nu m-am înşelat. .) (-joi.:cllhro/. Camil Petrescu mă cheamă la telefon şi comentează convenirea lui Eftimiu: . Se interzice evreilor profesiunea de ziarist.se poate să nu recunosc'? Recunosc orice. dragă Camil.(Nu era o simfonie.Să ştii că.

Sebastian asupra unei eventuale publicări a Jllmallllu.566.un cîteva minute la vila 1\1. * Însemnările puhlic<lte cu acest titlu sînt o selecţie. Ce dimineaţă fericită! Viata mai arc unele lucruri să-mi spună. pe schiuri . unde ne opriser. la Ullna unnelor. cît şi modul de a elabora al romancierului.închizînd discuţia. cu destul. ai lalent" .u'cere o bună parte din drum.. Este unicul fr<lgmenltipărit antum din intervalul 1935-1944 al caie. ce e mai comic. Lectura în paralel a formei prime şi a variantei date tiparului e un prilej de a sonda <ltîtviziunea lui M.ma mea zi de schi. 1938.si nu mi-a fost ruşine să primesc cu măgulire această notă bună. N-aş fi crezut că va merge aşa de uşor. Aveam un ld de vanitate copilăroasă de a mă simţi instalat pe schiuri. Pe ullnă am făcut o sumă de alte isprăvi care mă uluiau.e drept.u'.am răspuns fără ocol şi cu m. pc care mi-am improvizat-o în ziua plecării de la Bucureşti .u'e sinceritate: "Cred că da". puţin cinematografic. căci el va retopi aceste date în romanul Accidentlll. Alaltăieri. pentru a şti dacă voi învăţa sau nu: . an. 139/ . pe care tocmai îl scria. căzînd destul de des . după catedră. mi-a spus: "Bravo.dar nu credeam că voi reuşi vreodată să fac vreo ispravă cu echipamentul meu.Eşti fricos'?" . Ia Predeal. elin notele Jllmallllll. IT.. "Atunci n-ai să învqi niciodată" mi-a răspuns SCtu·t. fără să cad.nI'. am striihătut vijelios (da.i sfaturi cu oarecare sfială (erau atîţia schieuri vechi acolo ') şi cînd cineva m-a întrehat. îmi place să spun" vijelios") panta de la Stîna Regală şi.d.telor. său. Din primul moment şi dîndu-mi drumul oarecum la nimereală.. 9 ianuarie 1937 PI. (1937 şi 1938): <lapărut în LlUllea rOlllânească. 25 dec. în perfecta mea tinută reglementară.Sinaia. convins că voi cădea după primii metri. conferită cu obiectivitate.l îndemînare pentru prima zi? W" care îmi era profesoadl. Şi totuşi am să învăţ. prelucr<ltă de autor. N-am cohorît la Înto. ceream explicaţii .

16 februarie [1937J Mă întorc la Bucureşti. Tăceam amîndoi. de schiurile mele. În plină cursă. N. ca sub nişte glugi albe. Îmi place să fac pe schiuri cele mai simple curse . trase peste ochi. Terenul e mult mai mic şi panta mai uşoară dccÎt la Stînă. cu maşina d-Iui R. 1 fcbruaric 11937J Nu ~tiu dacă meritam această diminea\ă de schi. Am sosit azi-dimineaţă şi nu cred că voi putea rămîne mai mult decît pînă marţi. cu Cazinoul Închis. transmis nu ştiu de unde) ~i pe zăpada îngheţată schiurile noastre făceau un zgomot înăbu~it.. Fapt e că mi-am acordat-o. care altădată mi se părea inaccesihil. Nu mai am În nici un caz acea senzaţie vertiginoasă de zbor fărfl direcţie. Un ceas mai tîrziu eram pe schiuri. pînă la debitul de tutun .Hră de Beethovcn. şi domnişoara L. la gară. 31 ianuaric [19371 Ninge frumos.ca un plug.pînă la fannacie. Încolo. o conduceam pc Th. cu străzile deşarte. Încep să fiu mai putin intimidat de uniforma mea. E un timp ideal de schi. N-am mai avut impresia ameţitoare a începulUlui. trei ore cu domnul R. după-masă. Ziua de ieri a fost o zi completă de schi. COl1cerTul penlrII \'ioarâ şi orc!ze. Totul mi s-a pfU"llt mai puţin fantastic decît atunci. Am într-un fel impresia că locuiesc într-un sat din Nord. patru ore cu Th. am ambi\ii literare foarte modeste. imense.30 ianuaric (1937J Din nou la Sinaia. vreau să fac puţin schi si să mai uit de Bucureşti. uitat de lume. Încep să mă familiarizez cu întreg acest aparat. Devin mai stăpîn pe frînă şi probabil mai prudent. ascultînd. şi acum nu simt nici un fel de remuşcare. Îmi controlez mişcările şi Încerc să le corectez. Dimineaţa. E aproape de nerecunoscut această Sinaia pustie. De altfel. cu casele Îngropate sub zăpadă. spre casă (după ce ascultaserăm la D. pe care botul schiului o sparge . carc era singurul zgomot În toată această Sinaia adormită.N.. Totusi nu-mi voi acorda o dimineaţă de schi dccÎt dacă o voi merita. Nu trebuie să uit că am vcnit aici ca să lucrez. 14 februarie 11937J [ar la Sinaia. '{40 .mă aştepta D. 15 februarie [1937J Azi-noapte. Am sosit azi-dimineaţă . liniştit. Voi fi multumit dacă tcnnin capitolul Întrerupt. Am fost la Opler. Îmi place să simt rezistenta crestei de zăpadă. chiar azi-dimineaţă..

. fără prea multe căzături. azi la Timiş.. . Singurele momentc de destindere rămîn cele de schi.Exerciţiilc de schi de după-masă au fost aspre. Se pare că sunt grave evenimente În pregătire ..'i o pulbere fină. Cum să SpWl bucuria de a deschide pentru prima oară drum În zăpada proaspătă. concisă. neumblată! Botul schiului ridic.. pe schiuri. dar la Poiana.. Am făcut un destul de lung ocol prin pădure. Am luat o pantă de la baza Schullerului. care Înscrie din Unl1{I.şi am tenninat toată cursa fără accident. atîta vreme cît am schiat. Am căzut de nenumărate ori. Braşov. cu chipiul rotund . drumul străbătut.erau cîţiva metri de gheaţă -.. Zăpada mare. am fost fericit.. E plimul meu accident de schi şi sunt oarecum mîndru de el. în orice caz. triumful. 27 decembrie (1937J După un an. îmi regăsesc echip<unentul cu nu ştiu ce stîngăcie. băiat de liceu în clasa a şasea si n-am avut nici un moment sentimentul vîrstei c<U'ene despal1e. E un fel de galon cîştigat. Simt parcă nevoia unui semn de recunoaştere. plin de gheaţă. de a face la capătul cursei o oprire aproape corectă. cu bocanc ii grei în picioare. în orice caz acolo unde nu mai era nici o difi- . În care Îmi vine atît de greu să mă recunosc. mai ales f{u'ă bastoane. La întoarcere am căzut aşa de rău . în schimb. paralele. Mă amuză exerciţiile de "slalom"... peste trei ore. încerc să mă l'am iliarizez din nou cu ţinuta mea de schicur. Aş vrea să Închid ochii şi să nu mai simt decît această plutire fără greutate . 26 decembrie 1937 . astăzi mai ales. Dar nici nu pOLfi atÎI de ingrat Încît să mă dezic atît de repede de bucuriile schiului. de camaraderie. Cînd întîlnesc pe stradă un schieur. în stirşit. E totuşi mai puţin primejdios decît pe drumul În serpentină. Nu pOl li atît de iresponsabil Încît să fac schi în timp ce acolo se poate Întîmpla orice . 29 decembrie [19371 Plec la Bucureşti diseară. Ieri la Poiana. Ieri şi azi am făcut la Poiana adevărate vitejii. că m-am ales cu o rană care mi-a însîngerat tot genunchiul stîng.am impresia că nu mai sunt un civil. care e desigur panta cea mai repede pe care am "atacat-o" pînă azi . de a sări cu succes un accident de teren.pe două linii subţiri. Cu tunica mc'a alhastră. fără să cad . Am coborît ieri de la Poiana la Braşov cu V. unde nu era pÎrtie şi am căzut de cîteva ori. voluptatea de a zbura pc schiuri. ahea mă pot opri să nu-I salut. decorul sclipitor. Nu numai că am coborît din nou de la Poiana pînă la PnUld. ce e mai comic.. aproape de sfirsitul drumului.. am căzut rău de tot pe şosea la Înlo<U'cere şi. pe "cîmpul de exerciţii". am reuşit tot felul de probleme care mă introduc În subtilităţile meseriei. cu tUl perfect viraj la stînga şi cu o oprire reglement<U'ă.

M-au muncit cele mai negrc gînduri. un vas ele sînge spart. pînii.. Cred că În 'schimb am învăţat unele lucruri. 3 ianuarie [1938] Am avut astă-noapte un moment de spaimă. Mereu În casă. toată dimineaţa. Bucureşti. de multă lumină. si să ajung fără cădere pe acea mică insulă de gheaţă. aveam. piciorul stîng mă durea. cred. ele sÎmbfltă dimineata pînă astă-seară. ele febră cu eare am plătit imprudenţa de a fi făcut din plima zi. Zăpada mă odihneste. 2 ianuarie 193i! Mă Îngrijorează.e\'a c..c. sase ore continue de schi. vÎnătaia va rămîne vreo trei săptiimÎni.are seamănă cu fericirea . dar nimic grav. depfu·tat.. Merg prost. sîngele coagulat. Atîtea lucruri pc care le simţeam devenind insuportabilc . la Predeal. Odihnă si un lratament cu raze Riintgen. din cauza piciorului. În ciuda nopţii. . pînă În cabinetul lui de consultaţii. Era o piatră acoperită de gheaţă şi n-o observasem din timp. Îl sim!eam desprins de mine. Un moment m-am temut să nu fie o fractură. În sllrsit. 29 decembrie [1937J Nu am ieşit Încă În oraş. Azi-dimincaţfl reu semn În sfirşit să străbat pantele aşa de accidentate de sus pînă jos. nu minţeam. sÎmbătă şi duminică.. Coapsa mă doare rău. O impresie ele soare. Mă Întorc rel'ăcut. Cel puţin În momentul acela. drept la începutul pădurii. care pune capăt terenului. pcndula hătea 3.isem: din odaia alăturatii. circulaţia Îngreunată pe o regiune destul de Întinsă. Cel puţin În paI1e. Durerile vor continua şase-şapte zile. mă ajută să uit. În momentul În cm:. Ciizătura de ieri a fost mai gravă decît mi-am imaginat la Început. Mă tro. Încă nevindecat. de mare copilărie . şi le-am dus cu mine pînă În sala de astept arc a doctorului c. 2i! februarie [1938] Din nou două zile. loată noaptea. 21 februarie (1938] Trei zile la Predeal.. Sunt frînt de oboseală (am coborît trei sferllui de oră în frînă continuă). sehiopiitÎnd ~i mă doetoricesc cu apă de plumb.cultatc. Spuneam azi. după ce reuşisem primul exerciţiu de "christiania". Terenul de la Vestea este cel mai aspru pe care l-am cunoscut pînă astăzi În scurta mea carieră de sehieur. cii literatura nu-mi va da niciodată o bucurie egală. de exasperare. E lot ce-mi mai lipseşte. Am căzut de nenumărate ori. după două radiografii. Plecasem din Bucureşti ca să fug de ohoseală. dar SWlt mîndru de mine. Plima sedin!ă am şi făcut-o la doctorul Gh. febră. mă face mai tînăr. după o pauză atît de lungă. mi-a explical În cîtcva cuvinte ce este: o hemoragie locală subculanee.

de Îndată ce piirăsesc terenul de exerciţii şi mă "aventurez" pe un drum necunoscut... plimbarea utilă. . În plin soare . Totuşi. de astă dată fără nici o cădere. L. E adevărat că. IcIi după-masă am căzut mcrcu pe drumul dc la Veştca la Timiş.. Sîmbă1ă.gol. măcar ca exerciţiu dc rezistenţă. Numai o zi de Balcic .. si două doamne din ccrcul lor. toată experienţa mca nu-mi mai serveştc la nimic. Totul rcdevine acolo simplu.are aceeaşi intensitate. Cît despre schi. nu mai departe decît săptămîna trecută. Mă întorc cu obrazul ars de soare. nici o aşteptare . M. pantele care. nu mai aveam nici tU) gînd. de maiBo\. fac vizibile progrese. Schiul copilăreşte pe toată ltunea. Am coborît.. unde m-am dus cu D.teptată de siguranţă. Era o zi dc chaise-Iongue. am schiat cu V. nici o melancolic. Am Învăţat un fel de "christiania" care merge cu uşurinţă şi care îmi dă pe teren o impresie nea<:. ca în zilele cele mai bune. Ieri-dimineaţă. mă intimidau. În soarele care dogorea pe zăpadă..

febră. cum Î~i face loc. La 30 de ani. abces fistulizat".. Ow' va mai fi publica!') Nu cred posibil[t menţinerea mea la Fundaţie. Pemlisul mi l-au retras. nu mi-e permis s{lm[l port a~a de copiIăre~te. Lilly. cum sapă o fistulă.dar la ce bun să le mai notez? A termina cu ea e o chestiune de seriozitate. Simţeam conturul umflăturii . Camil . În sfîrşit. ÎI simteam mai umtlat decît pÎn{l atunci. Numele nostru În toate gazetele.gîndul m-a Înfiorat brusc . .Abces rece" .Întreg vocabularul lui Blecher. Un abces. pînă În fesă".' L Reveill'on-ul la Leni... O sum{t de lucruri observate cu privire la ea . . Mă Îngrijorează. de la nimeni. .şi totul mi se părea lămurit.. abces cald". Nina. mi-am spus . Ar trebui să scriu articolul pentru /?l'l'is/a Funda{iilor. Început cl. Ianuane .1938 1:0 "'2' UITIlnlCa...aUl1lurit cu toţii. ca ni~te delincventi.. din cauza piciorului Încă nevindecat. Ziarele publicau numele celor vizaţi (inclusiv numele lui Sebastian).o poartă spre moarte" ... Revedeam Întreg primul capitol al Inimilor cicarri:arc . Mă trezisem: din odaia alăturată pendula b{ttea 3. Înţelegeam. r 1 Printre măsurile luate de guvernul Goga-Cuza era şi retragerea permiselor de circulaţie cu trenul tuturor gazetarilor evrei.!atîta deprimare? Nici un telefon.fistulă" . Marietta.... cum poate străbate de la 9s. Haig. Şi Îi Înţeleg: a~a de bine! Luni. inevitabil. Mircea. . 3 Jianuarie 1935J Am avut ast{t-noapte un moment de spaimă. cum Îmi spunea Blecher. aveam. 1938 Mereu În casă. piciorul stîng mă durea. prin carne . Ce-mi va mai aduce si acest nou an.. şi cum niciodată n-am putut Înţelege . Cu mîna.ca o pungă de puroi". cred.

Prima şedinţ[l am şi fflcut-o la doctanti Ghimuş. un V<L'i de sînge span. Mircea. nevoia de a ridica privirea. Vin acum ceasurile de nelinişt~ absurdă. care consideră sinuciderea drept păcatul suprem? Am păstrat toate gîndurile astea toată noaptea. pînă În cabinetul lui de consultaţie. Şi va trebui. pe care le cunosc atît de bine. o observaţie despre un personaj evreu: . toată dimineaţa.ÎntÎmpIător" pe stradă.. poate. pînă.. etc . În cîteva minute. mica alarmă de a trece prin faţa teatrului... obsesia telefonului care nu mai sună. cînd trec pe strada ei. odihnitoare uitare. şi dacă nu sunt. refroidie par cette tristesse ironique qu'ont des civilises parmi les barbares. Căci.să văd dacă sunt luminate. nevoia sufocantă de a o vedea. tentaţia de a pune mîna pe receptor şi de a o chema. sîngele coagulat. unde o fi ea la ora asta? etc . şi ai în viaţă destule alte mizerii. Durerile vor continua 6-7 zile. dar nimic grav. Dar va înţelege? Dar va consimţi. eşti prea bfltrÎn. dragul meu. trivială şi neserioasă poveste. În sfîrşit. circulaţia Îngreunată pe o regiune destul de Întinsă. Toată întîmplarea poate că e venită la timp pentru a-mi aminti că există. şi de tot atîtea ori am pierdut-o din imprudenţă. pentru a mai întîrzia În această tristă. din neatenţie. pe care de cîteva ori am cucerit-o. subcutanee. clar dacă faptul În sine a fost destul de uşor. recunoaşte. sanatoriu. etc.5 [ianuarie 19381 Am terminat cu ea . Mfl mai Întrebam cine Îmi va da un revolver. Sil nu mi se pară că de aici Încolo va fi la fel de uşor. el. În momentul În care. să-mi recîştig acea calmă. pansamente. spenmţa de a o Întîlni . 4lianuat'ie 19381 În Sparkcnhroke de Charles Morgan. şi le-am dus cu mine pînă În sala de aşteptare a doctorului Cuper. vÎnătaia va rămîne vreo trei săptămîni.. ca să termin mai repede.U11ent cu raze Rontgen." Miercuri. spre ferestrele ei . şi dacă sunt. mi-a explicat ce este: o hemoragie locală. Dar toate astea. Odihnă şi trat.numai că uitasem. Mă şi Întrebam de unde voi lua bani pentru primele Îngrijiri: puncţie. pe jum[ltate surÎzÎnd. O ştiam de altminteri foarte bine şi ffu'ă asta . cine este la ea În vizită? -. Va trebui să rezist. va trebui să le primesc cu resemnare. făril violenţă. . et qui est particuliere ~lsa race. În stîrşit.Mais dans ses yeux noirs luisait une ardente imagination. Marţi..Totul mi se părea clar. că pot exista şi nefericiri mai mari decît un regim antisemit.

mai ales că Garda de Fier nu va proceda mci ea altfel.. M-a ascultat omul În tăcere şi la urmă s-a ridicat În picioare şi mi-a spus: "Domnule profesor.pentru că tocmai îmi spunea un cuvînt ce p[lrea desprins textual din romanul lui Chm'les Morgan . cu figura lui severă şi tristă . Ia Nae. mă duc chim' ast[lzi la Hihrer să-i comunic că am stat de vorbă cu singurul om C<trea Înţeles revoluţia naţional-socialistă" . cu capul albit. deCÎt ironia . despre perspectivele viitoare. cu orbitele pardl mai adîncite.. e posibil să obligi la sinucidere şi la declasare un milion de oameni.Între noi"). Cum. Va fi greu. se poate afirma despre o Întreagă categorie de cetflţeni romfll1i că se ocupă cu traficul de carne vie? Dar asta e o calomnie şi orice cetăţean român are dreptul Sfldea În judecată pe ministru pentru această defăimare.se Înţelege .dedesubturi". Ia masa aceea. despre suspendarea AdC1'ămll/i.viaţa e un lucru prea serios ca S[l fim ironici cu ea"). cu oW'ecare emoţie. Tocmai de aceea! Vineri. dar cu durerea În suflet .. . abiL copilftros. despre guvcrn. cu sprîncene care şi ele Încep Sfl fie sure. M[lsurile antisemite ale lui Goga ÎI revolt[l. şi altul care face acelaşi lucru. Sunt batjocoritoare.. desigur . Pe urmă mi-a povestit o sumă de . dar va durea.Tocmai le ziceam la Berlin . da. despre situaţia externă (toate . [-am explicat cu de-amănuntul cW'e sunt caracterele regimului hitlerist. sunt făcute Într-un spirit barbar. o oră după "telefonul despărţirii". lungă. de zetlemea. Nu doare.şi dovadă că va fi e că ţi-o spun acum. oricît ai rîde tu. '\ 146 . Îndoială. Pentru că. Nu m-am putut feri să i-o spun. despre diverşi miniştri. f[tră a pune În primejdie Înseşi bazele statului român? Am Încercat să-I liniştesc şi să-I asigur că lenta sau chjar violenta aS<L<. În stîrşit.("nimic nu este mai goL mai sterp. a fost replica lui Nae. am avut brusc impresia că-l am Înaintea mea pe Sparkenbroke În persoană. şi din cînd În cînd şmecher. dragul meu.Nu-ţi dau nici o scuză. neagră.e o mare deosebire. domnule. . Am plecat de acolo cu sentimente Împărţite: simpatie. Vorbeam cu un ministru al lor. Dar mai tîrziu l-am regăsit pe vechiul meu Nae Ionescu. domnule.imu'e a evreilor nu constituie o chiar atît de gravă problemă. dar în spirit nu.În fapt. Un moment. sunt neserioase. între un om care te omoară din batjocură.. cînd rana e Încă sub anestezie. -".Cum. iritare. În imensul lui birou. limbut. 7 [ianuarie 1938] M-<U11 ferit să scriu despre vizita mea de alaltăieri. sub lumina scăzută de seară. dezgust.

E una din acele milfunte mizerii. Ei. Ministru al Cultelor şi Artelor era Ioan Lupaş. unt atIt A dt-I.. Din toate astea nu am ales nici un indiciu pentru mine.Comcedia" anunţii printre viitoarele premiere o piesă de SflI1-Giorgiu. etc. eu devin autor dramatic! .C. care mă deprimă mai mult deCÎt o "măsură generală". laşă. explicaţii. evreii . din dezgust de literatură sau pur ~i simplu din lene. Ce va veni după el va fi nesfir~it mai grav. ~ [ianuarie 19381 Asearit trei ore.'Jg . I inCÎt caut pretutindeni informaţii. A telefonat ieri de c!OUil ori . Şi acum') Mare dezastru În lumea teatre lor. drept urmare. pentru a rezista unui apel al ei.Regina Maria" să Închidil. ~ I Bl k S I enIImneaţa. Este opresiunea surdă. naivităţi. 11 [ianual'ie 1938J Eram destul ele hotărit. opinii. nu ştiu de ce: din descurajare. Vom lucra altă dată . preziceri..scandalos" decît un jurnal intim poate. d" ~ •.. etc . am Vilzut-O. Bag de caiet. secretarul literar al teatrului. Marţi. pentru a rezista tentaţiei oricărui gest de ... soluţii. -. după cererea expresă a ministrului".pretinde el . scurta VIZIta a_ an'. 13 [ianuarie 19381 Massoff dat afară de la Teatrul Naţional. Corp delict mai . ameninţări.1.. dar nici destul de ferm şi mai ales nici destul de pregittit. . pe care mei silesc să-I reiau.8 seamil d încep sit scriu cu oarecare timiditate în acest gîndesc că nu e imposibil să mă trezesc într-o zi cu o acas:l. aşa da! Joi.Tot ce ne putem dori noi. reţete serale de 2 000-3 000. E posibil ca pînă duminica ce vine . pierdute În faţa m..Etc. Pînă la urmei abandonez şi mă las CÎştigat de lectură: l' Espoir de Malraux. astăzi patru.reluare" din partea mea. e uezonentat. Dar nu merge.muscrisului.A. Pot rezuma o convorbire cu Nae? Un milion de lucruri. . Şi în asemenea timpuri. un milion de sentinţe..este menţinerea guvernului Goga. . a fost motivată cle originea sa evreiască. . La S.şi. Mit percheziţie nici nu se Sîmbătă. 2 Conceclierea lui Ioan MassolT.

şi el. Dar nu se intră la 30 de ani În aventură. Restul . voi fi congediat de la FUlldaţie. fără ezitări. Am ascultat Klcillc NachtlIlusif. ÎnCÎt aş prefera să tăcem definitiv. Cum Închidea ochii.. evelltual) de 5 935 lei lunar. Dar. Dar. Dallsurilc gCJ"l/WIIC de Mozart. aşteptînd tot. e o prietenie de ani de zile. fără rezistenţ~l.legiunea străină". scuze. cu teribila mea oboseală de viaţă . Să las să se destrame mai departe si ngure 1ucruri le? Să le pun punct cu o explicaţie fInală') Mi-e aşa de silă. Mă mai amăgesc seara. o priveam Înainte de a o s~lruta. Am aşteptat mereu un telefon.nu duce la nimic.aş rupe cu tot şi aş lua viaţa de la Început! Unde? Nu importă unde.. pe noptieră.explicaţii. ceva stingheritor Între noi. că doar n-o să-mi leg viaţa mea L Întreagă (sau moartea mea.şi lucrul ăsta ÎI ştim foarte bine amîndoi. consimţind tot. reproşuri . şi un concert pentru patllJ violoncele de Schumann.meschină. am fumat o ţigară. sau un fel de bravadă. mi-am dat seama că e inutil . În acelaşi chip.mi se pare . E ca şi cum mi-aş spune că nu e totuşi totul. poimîine .. Totuşi a venit: cu cîteva violete pe care le-a desprins de la reverul mantoului ei şi pe care le mai am şi acum Într-un pahar. Dacă În toată această pord"u'ie eu n-aş avea de purtat vechea mea nefericire personală. şi poate că i-wn fi datorat acestei prietenii un ceas sever de despărţire. N-am ce să-I Întreb. absolut totul pierdut. şi desigur n-cu'e ce să-mi spună. Aproape două luni de CÎnd nu l-am mai văzut pe Mircea..şi poate chiar imposibil. că nu vine. vorbind.. Şi nu mă pot opri să mă gîndesc că.oboseala de a nu fi trăit pînă astăzi nimic. Am fost la Mircea azi. mi le-a interzis. În umbră. miine. Un fel de narcotic. că nu poate veni. de la Strasbourg. . azi. ca şi cum aş fi vrut să mă conving că e Într-adevăr ea. de exemplu. cu ce inimă uşoară . pe de altă parte. Totul e sTlfşit Între noi . ascultînd muzică. şi eu. Mi se p~irea mai simplu.abandonată". Credeam că ne vom explica. 16 [ianuarie 19381 A fost aseară aici. Nu am tăria de a refuza cu brutalitate lucllJrile pe care viaţa mi le-a retras. Aproape zece zile de cînd nici nu ne-am mai telefonat. Duminică. LucnJ pe care.:. de altfel. în . Dar din toate astea rămîne ceva neclar. am avut-o În braţe. 'b 48 . care nici nu ştiam că există. ÎI aştept liniştit. Aseară.

ca pe vremuri. Am trecut pe acolo cu puţină tristeţe. cu gestul brusc de refuz.şi uitarea e mai repede. Cuza l-a obligat să funcţioneze succesiv la Lugoj. un trecător ţinînd în mîini gazeta asta. că mai poate fi reluat. Joi. Nici o văicăreală. atîţia ani. m-a prezentat numai pentru a-mi da prilejul să cunosc . Gh. Cuza .. restabilit. din care n-am avut destulft energie să mă rup. mutat.I-am spus că mă gîndesc la o plecare din ţară. Aderca. Locuieşte Într-o c~U11eră de I 000 de lei pe lună. cînd plecarea e fără Întoarcere . CIIl"Î/Il11l1 fi din nou suspendat în aprilie 1938. ferestrele erau luminate la redacţie. revăzînd titlul lui caligrafic. Dar cînd ruperea e definitivă. lungă noapte de beţie la d-na T. greu este cînd păstrezi impresia că totul nu e încă rupt. Şi cînd mă gîndesc că B.. 20 [ianuarie 1938] A apărut CU1·âlllllJ3.un etre nlfe".. Nu mă emoţionez. louche".din aceeaşi familie". dar nu cu prea multă. Sentimentul de ireparabil atenuează o desp{lf1ire. În tribunal nu se mai poate intra. Aici. pe care în fiecare dimineaţă. un om din aceeaşi familie. amîndouă la fel de indiscrete în a se oferi. cînd cu ea. pentru prima oară după patru ani. aproape nici o amărăciune. şi are 1 500 pentru mîncare.Gh. aproape de emoţie. . bătăi groaznice. în tramvai. care a fost aşa de mult gazeta mea. Alaltăieri.ca şi cum într-adevăr e un lucru de la sine înţeles.. după două războaie ~i după douăzeci de cărţi. deoarece Aderca era protejat de drepturile conferite plin decoraţia "Bărbăţie şi credin\ă cu spadă" pe care o deţinea. Şi. Am dansat mereu. pe care l-ar fi meritat. Atmosferă . la Cernăuţi şi Chişinău. Neputîndu-l concedia direct. ca şi în iubire. 4 Ca funcţionar la Ministerul Muncii. Asta la 45 de ani. v:' 14~ . ca şi cum nimic altceva nu mai e de făcut. au continuat ~i azi. Ieri. Aderca a fost victima intenţiei noului ministru al Muncii . ~ 4 . CÎnd cu soră-sa. nu mă revolt. F. şi consolarea mai u~ow·ă.--J Asew'ă. Ce ironic e cuvîntul ăsta astăzi: . care.. Ia Cernăuţi. ca represalii. se pare. Am cetit o scrisoare a lui către nevastă-sa. în fiecare seară l-am avut înaintea ochilor. Aşteptfără să ştiu exact ce. 3 'Prima reapariţie după suspendarea ziarului în ianuarie 1934. . A aprobat . Mi se pare în acela~i timp foarte familiar Si teribil de străin.de a-l constrînge să demisioneze. am sentimentul că e un prieten. Nu-mi pot reprima nu ştiu ce tres{lfire de surpriză. de cîte ori văd pe stradă.

Plec[im împreună.şi era. Urcăm pe un drum înclinat. absurd itatea. pe propria ei socoteală. "\50 . Duminică. In dreapta. Jules Renard habite par I~l') .idei politice". într-o bo:d ca cele de la . A fost scoasă din repetiţia generalei.Vous ne savez pas si M. iar Între ei un domn slab. Î~ orice caz au ieşit din vis). Izi.. (Îmi aduc aminte c[i nu era deloc incoerent[l. Înainte de a mel trezi ca lumea. sute de comitete de iniţiativă. ci. şi numai adineauri. pentru tot atîtea solUţii: botez în masă. prea cazanier ca s-o fac În fiecare seară. şi Îi MI o Slll11:1de sfaturi Îngrijorate. Discuţia ţine mult În vis.... mi l-am amintit dintr-o clată. Jules Renard. Ia concertul cle la Filarmonică. Sunt dezolat pentru ea.. mai plin de detalii . decît cu o ridicare din umeri.români mozaici" solidari cu guvernul etc. Opresc trăsura şi întreb: . cred.Corso" .C'est moi! răspunde domnul necunoscut.. dar satisfăcut în privinţa Mariettei. E tot ce-mi amintesc. Trecem prin faţa unei vile. Ii ocolim. cu părul blond cărunt. Ia această buimăceală. etc. cu citate. de o disperare ce ia forme comice. Mereu aceleaşi Întreb[lri Elră răspuns.. asociaţie de .Un vis de azi-noapte: Sunt la Sinaia.ÎI întreab[i dadl se întoarce devreme. Pomllca Vremii a publicat un denunţ precum că Lucia Demetrius are mamă evrei61. în timp ce o tînără femeie . au continuat drumul mai depaf1e. Oameni disperaţi. afectuoase: S[l nu răcească. mi se pare. MeI apropiu de el (Lilly şi Marietta au r[lIl1as În trăsură.dar în cursul zilei l-am uitat. Îi vorbesc foarte emoţionat lui Renard. mai multe figuri cunoscute. Va avea prilej să simtă direct. Atmosferă de panică. de derută. s{lIbăticia propriilor ei . în căutarea unei vile. Dar sunt prea potolit. în curtea 6lreia se atlă trei domni: Virgil Madgearu. Pe drum îi vorbesc despre Jllma/II/lui. Ajungem la un fel de cafenea-restaurant. unde locuieşte . şi ne aşez[lm la o mas[l din stînga. Într-un fel ~Ie camer[l separată. Azi-dimineaţel.fiica lui '? soţia lui'? . Selnu obosească .) . dimpotrivă. cu amănunte. emigrare... Îi citez fraza despre teatru: "une conversation sous un lustre". din ordinul ministrului. Nu pot lua parte la această agitaţie. îmi repetasem în gînd întreg visul . Singurul fel de a uita e să te îmbeţi. legată. Se pare că sunt în oraş zeci. 23 [ianuarie 1938) Nu se mai joacă piesa Mariettei. mereu aceleaşi lamentări. între care. Mihail Popovici.. E obositor. Într-o trăsură cu Marietta Sadova şi Lilly Popovici. Imi propune s[i mergem S[l ne plimblm În oraş.

revăzut dupil patru ani (era ieri la Vişoianu. Am reluat. nici o aşteptare. mai mult sau mai puţin confidenţiale. săracele! Marţi.. În preajma venirii lui Hitler.dar ultima din această serie. ar putea să găsească un editor' la Paris.. cu care există o fracţiune de miime de şansă să cîştig . Ia o cafea neagră. Nu am pe nimeni să văd în tot oraşul ăsta mare. la cafea).asculta muzică. . n-el/11 nimănui nimic de spus.milionul" -. Mai tîrziu.de ordin extern". NaţionaHiu'ill1iştii n-ar llIma să obţină decît 10-12 la sută. Mai dezorientaţi decît sunt eu . aceleaşi stupide consolări . 5 Mihai Ralea.aşa de libere şi aşa de dezorientate. traducerea în franţuzeşte a lui De da//(1 mii de ani.Duminică seara. Şi pe urmă.. singur acasă. E promis. la cafea. Ralea5. Ce1l11 cît liberalii. noapte de beţie cu Leni şi Jenica Cruţescu. pregătesc un manuscris francez. prin imposibil.2 [fcbruarie 1938] Aş bea Încă o noapte de beţie . E un narcotic care îmi convine. 1 fcbruarie 11938] Ieri. Dacă aparatul meu de radio n-ar fi stricat. Aceleaşi ridicări dezolate din umăr. Ultime resturi de confort.şi alta nu-i . e neschimbat. care altfel nu se va mai termina. Duminică. aceleaşi ştiri. de cîteva zile. 0l/11 aşa trebuie să fi discutat oamenii în GenmlI1ia.. Dacă asta e democraţia română . a<. economist şi publicist marxist.. Am vreo speranţă precisă? Nu! Dar aşa cum iau În fiecare lună un loz de loterie. ~ Be-rbert (Belu) Silber. Micrcuri. care Într-o zi.atunci Într-adevitr e pierdută definitiv. În ajunul prăbuşirii definitive. După o .e o muncil mecanidL bună pentru orele mele libere . de caracter anecdotic: Ostrovski a spus. simplu particular". citesc fără prea multă convingere.şuetă" de 5 ore. Belu Zilbel-6. Au abandonat tot. viitoarele alegeri vor dubla succesul getrdist. implicat în activitate comunistă clandestină. Dup[l ei. după un dejun bun. etc. ceea ce e mai important decît orice . prin absurd. prieten cu Sebastian. n-am de la nimeni nimic de aflat. Micescu s-a Încurcat la Geneva.. mereu. lung dejun la Vişoianu. Eden n-o să admit{l etc. Nu mai au nici o speranţă. am plecat de acolo ameţit. n-aş face altceva decît să beau. Nae Ionescu a luşat.

de bucurie nervoasă. Vechea mea descurajare încerca să refuze vestea.. e!Up[lce am citit ziarele (nesigure în privinţa Germaniei. dar ameţitor. lupte de stradă la Berlin. 7 o :i la aiIa) \(52 . îndoieli. sau mai curînd zvonurile despre Germania.că lucrurile sunt fow·te neclare. sunt mai calm. Ghiţ[l Ionescu -.e a dat nopţii trecute un accent dramatic. Nu mă puteam duce acasă . agătîndu-mă cînd de unuL cînd de altul . convins cîne! cl[ldeam de un sceptic. începea să creadă. bruscă. întrebînd. Dar ceea <. Părea consternat de tot ce se întîmplă. etc. încărcată de aşteptări. şi puţin bănuitor.Carane!ino7. cel puţin pentru noi. nimic. după o noapte de somn agitat . Mă sperie gîndul că vine primăvara. 9 [februaric 1938] Zilele sunt mereu mai mari. singur pe stradă. de nelinişte vioaie. Revoltă.. Pînă la 2 noaptea. gazetar si cronicar teatral.fie şi momentană.şi totuşi nu mă pot opri să exult. Sîmbătă. Nici o carte. că represiunea antisemită e posibil să continue . Carandino. unde situaţia e confuză. etc. La 6 seara este încă lumină. începînd cu anii de adolescenţă la Brăila. unde aşteptam veşti. Era de necrezut. Camil. au fost ştiri le. expansivă. Am impresia 61 sunt după o noapte de chef. de agitatie optimist[l. . nici O iubire. 11 [fcbruaric 1938] A c[lzut aseară guvernul Goga! Satisfacţie retlexă. de excitaţie. În volumul său de amintiri (De la va cvo'Ca întîl~irile sale cu Sebastian.şi continuu mai ales acum să-mi spun. pierdut în mulţime. atmosfera străzii era febrilfl. Vincri. N. fie şi înşelătoare . că a trecut deci încă un an şi eu n-am făcut nimic. că ele pot rămîne la fel de grave.aş fi răt[icit toatfl noaptea. presupuneri.Miercuri. E aşa de consolator să vezi cum se dezumtEl brusc o mare impostură. Îmi spuneam . nu imediat şi iminent acută). după ce au trecut cîteva ore. neîncrezător cîne! dficleam de un convins. transmiţînd mai departe. Şi într-adev[lr. dar nu acută. în jurul Palatului. Camil mfl întîlneşte în Piaţa Palatului. Acuma. şi Îmi făcea plăcere să mă văd volubil în faţa unui Camil "redus la tăcere". 12 [fcbruaric 1938] Alaltăieri noaptea (noaptea crizei). trei corpuri ele armatfl în luptă deschisă cu trupele de asalt etc. ca o irezistibilă destindere nervoas[l. dar setea mea de bucurie . stimulatoare.voia să creadă..

Trei zile de schi .la Predeal.luare În posesie". exasperare.sÎmbătă şi duminid . am făcut ocolul întregii cafenele. ~i numărînd figurile suspecte. Aceleaşi certuri cu administraţia. Nimic nu mai rămîne din am[u'ăciunea mea obişnuită. Am căzut de nenumărate ori. Terenul de la Veştea este cel mai aspru pe care l-am cunoscut pînă azi În scurta mea carieră de schior.. mă face mai tÎn[lf.Corso".ceva care seamănă cu fericirea. Luni.. nimic din .. Plecasem din Bucureşti ca să fug de oboseală. acelea~i ostilităţi ironice cu Devechi. E o adevărată . În sfîrşit. 21 [fcbruaric 19351 Trei zile la Predeal. Luni.. Ia vila Robinson.Să vezi cum au năvălit evreii la . care constituiau totuşi o viaţă de familie. din regretele mele fără sens. L-am luat de braţ. pe care le simţeam devenind insuportabile! Mă Întorc refăcut. să tot fi num[lrat 15 evrei. mi-a vorbit despre Cu\"CÎnlul. O avalanşă de legionari. de mare copilărie . şi să ajung la capăt f{lră cădere. Cred că În schimb am Învăţat unele lucruri. Camil zÎmbea.Cît eşti de antisemit. mă ajută S{luit. Azi-dimineaţă. Perpessicius. O impresie de soare. Toată cafeneaua e plină de ei. din Întrebările mele stupide. am intrat la "Corso". să străbat pantele aşa de accidentate de sus pînă jos. În total. Numai că Bucureştii ăştia. viaţa asta pe care o duc . Cel puţin În pm·te .şi mă Întorc cu nervii calmaţi. oprindu-ne de la masă la mas[l. agitată. Azi-dimineaţă reuşeam.. Întîlnit la Fundaţie. puşi la locul' lor. pe acea mică insulă de gheaţă care pune capăt terenului. În pl us. aceleaşi mizerii vechi. . (Mă obi~nu iesc aşa de greu cu o cas{1pe care nu o cunosc!) Zrlpada m{l odihneşte. într-o cafenea arhiplină. de luni dimineaţrl pînă astă-seară. retractÎnd tot. Camil! Vino cu mine să-ţi arăt cît te Înşeli. În faţa evidenţei. unde pare că viata de redactie nu e mult schimbată fată de ce a fost pe vremuri. sau cît vrei să te Înşeli. silă.În ciuda teribilei nopţi de insomnie ~i pe urmă de coşmar. Banchetul de reapariţie a avut loc la restaurantul legionar. plină de grupuri pasionate. pe care am avut-o sÎmbătă. 28 [februarie 1938] Din nou dOU{1 zile . de multă lumină. drept la Începutul pădurii. Atîtea mizeri i mari şi mici.

maîtrise" neaşteptată. Am coborît ele astă elată fără nici o cădere pantele care nu mai departe decît săptămîna trecută mă intimielau. Nu mai pOaJ1i"l zvastică. văzut zilele trecute la Fllm/a{ie. din mici speranţe obosite. nu mai aveam nici un gînd. Dm'. din nemulţumiri confuze. Schiul copilăreşte pe toată lumea: inclusiv foştii miniştri. Totul redevine acolo simplu. ele îndată ce pări:lsesc terenul de exerciţii şi mă . Am învăţat un fel de cristieU1ie.. Ultimele două duminjci n-am mai plecat la PredeaL unde cred că nici nu mai este zăpadă . din promisiuni călcate.viaţa asta făcută din petice. Rămăsesem în cămaşă .Nici Ibsen n-a avut asemenea triumf: nici un m1icol de critică defavorabil! Schiul era o admjrabilă diversiune. scrupule. Lupu şi două persoane din cercul lor. De altfeL mă întorc cu obrazul ars ele soare.. E amicaL e comunicativ. ele maillot. e acelaşi băiat dezorientat. cum în tribunal Încă nu putem pătrunde. Mă gîndesc să mă reapuc ele . Îmi povesteşte despre succesele lui teatrale în Gem1e1J1ia. . De nerecunoscut. plimbare utilă. ca în zilele mele cele mai bune. Numai o zi de Balcic .. se înţelege. nici o aşteptare.are aceeaşi intensitate. unde m-am dus cu Devechi.Perioada" Goga-Cuza l-a deprimat. din aşteptflri fără termen. Cît despre schi. am căzut mereu. 14 martie [1938] Emil Gulian. o impresie de .şi .. fac vizibile progrese. dragă. E adevărat că. trebuie să redevenim serioşi..şi îl cred. Întîlnit după atîta vreme. Am o sum[i ele treburi care mă aşteapt~l. Cum Roman pleacă la Londra.. Eram pur şi simplu fericit. pe teren. Sfm-Giorgiu. Îmi spune că-i era ruşine . oboseli.În definitiv. Ieri după-masă. reÎntorşi acasă. otrăvit de poezie . pe drumul de la Veştea la Timiş.Romanul românesc"..aventurez" pe un drum necunoscut. Luni. Totuşi. indiferent la evenimente politice. Vorbeşte de greşelile guvernării lor. măcar ca exerciţiu de rezistenţă. .care merge cu uşurinţă şi care îmi elă. în soarele care dogorea.gol în plin soare . Ieri-dimineaţă. . Sîmbătă am schiat cu Virgil Maelgearu.. aşteptări). toat~l experienţa mea nu-mi mai serveşte aproape la nimic.şi mi -aş fi scos-o şi pe ea: era o zi ele chaise-longue. nici aşa nu se poate . nici o melancolie. voi Încerca S~l lucrez ele aici încolo dimineţile la Academie. plin de întrebări personale (amoruri.

cu atenţia asta destr[lIllat{1. 1(. Mă văd în curte la Paruşeff. insuportabilă primăvară . Îmi joacă literele înaintea ochilor. Toate astea sunt destul de serioase. Recenzia pe care am promis-o despre cartea lui Camil mă sperie. cum mă voi apuca măcar de ele.. hainele mi se rup şi nu a~tept nimic. Aseară. Buna Vestire . toată săptămîna am trăit cu speranţa că voi pleca azi la Balcic.Pseudosavantul Freud arestat la Viena de naţional-socialişti". Toate astea de ce? şi pînă cînd? Miercuri. să vie joia. Joi. aş mai consulta din nou un medic de ochi. atîtea să vindec. Nu am bani. singur.şi nu am curajul să încep. şi păstrez din toate astea un sentiment de agitaţie. de la zi la zi. citind cu glas tare. mă gîndesc la lucrările de critidt . mă văd în training într-un Balcic pustiu. Văd prost.. nu lucrez. cu ochii ă~tia obosiţi. ast[lZi cîteva din BOllicclli a lui Carlo Gamba. E sărbătoare. decît să se facă sear[t. să se facă dimineaţă.. Incapabil de un efort susţinut de cîteva ore. puteam avea foarte uşor o vacanţă de cinci zile. Toate ar fi fost uitate. pierzînd şirul: dezvoltînd prea mult incidentele. pe la FUlldalie. Nu sunt deloc mulţumit de viaţa pe care o duc. pe care ar trebui s-o scriu pentru Viala românească. cu marea în faţă.şi mă întreb cum le voi duce vreodat{l la capăt. Citesc pe apucate o carte. îmi pierd vremea pe la Roman. . [martie 1938] Nu ştiu ce am.. Ultima cronică pentru FUlldalie am scris-o în cîteva zile. Citesc pe apucate . Sunt mereu obosit. Vineri. pe chaise-longue. gîndesc şi mai prost. 25 [martie 1938] Primăvară. de disciplină. Mă gîndesc la romanul meu. Pînă şi rîndurile astea le scriu cu greutate.şi făcînd mîine punte. să vie duminica. Dacă aş avea bani.acum încep să mă resimt.. pe care nu mai ajung să-I termin. Aş vrea să lucrez . Voi pleca de Paşti la Paris? Voi pleca la Balcic? Voi mai scrie vreodat[t i\ccidellllll? Voi mai scrie cartea despre roman? Trăiesc pe apucate. lenevind la Mamut. Am atîtea să uit. de fărîmiţare. nu scriu nimic. la ponton.nu mai mult de un sfert de oră. din care patru zile pline la Balcic. Asta ar presupune un efort de organizare. 17 [martie 1938) Titlu în Clldllllll! de azi: . cîteva pagini din Saint-Simon. ştergînd. Toată ziua de azi am pierdut-o dînd tîrcoale unei biete cronici dramatice. tăind scurt ideile principale. întorcîndu-mă marţi la Bucureşti. într-o bm·că . toate ar fi fost vindecate.

Mihail Sebastian au recomandat editurii acest roman". ce să vreau? Poate un efort de voinţă. Sîmbătă. Un bun ceas de muzică . De altfel. nici nu e de mirare. CU11jl Petrescu. în care nu am pe nimeni dincolo de casă. . Doar Varia{iile Goldbcrg. şi unde ceasurile. un lucru de Strawinski. Nici o nouă audiţie. "itinerariu" e prea mult spus. din nehotărîre. Într-o zi am să-i spun lui Rebreanu această mică întîmplare. seară de seară! De cînd nu mă mai pot folosi de radio am Încetat si"imai însemnez aici itinermiile mele muzicale. am ascultat acum vreo zece zile. Dar întîmplarea a făcut Silgăsesc aseară un fOaJ1e frumos concert Mozart: COllcerlll1 pClllrtI dOllâ piallc şi orchCSlră. Marţi. Mi se pare că anul ăsta e cel mai sărac din punct de vedere muzidl. doamna Rebreanu îi telefonează alarmată lui Camil F'etrescu. din prostie. foarte ingenios.unde continui să mă duc regulat . au fost pentru mine un eveniment. unde nu sunt nici singur. După trei ani de frecvenţă.Dar din lene. Diseară îl voi asculta pe Backhaus. zilele trec extenuante şi sterpe. cîntate acum două săpti"imîni de Kempff. Hisloire dll soldat.îl cunosc acum în întregime. de cînd s-a stricat ultima oară. Epilog: ieri-dimineaţă. întrebîndu-I cum de a permis o asemenea obrăznicie: numele lui Rebreanu şi al lui Sebastian la un loc. Rîzînd.şi plăcerea regăsiti"1 de a fi singur. Foarte spiritual. tenace. cu următoarea bandă: "Scriitorii Liviu Rebreanu. nu pentru plăcerea lucrului. pe cme nu-l cunoşteam. poate o hotărîre rece. se înţe lege . Silllfonia În la maior. la Grindea. de a lucra. am rămas să mă tîrăsc în Bucureştiul ăsta de primăvară. Am ieşit în ultima vreme atît de mult. Meteahna lui ultimă e că nu prinde deCÎt Budapesta.. nici nesingur. pe toată gama de unde. COllccrlll1 ila/ielll de Bach.. Ce să aştept. De altfel. Ia c<U'enu mai umblasem de vreo două luni. cît pentru a scăpa de sentimentul ăsta de inutilitate. cel puţin în ce-i priveşte pe moderru. Pe discuri. sunt mai ales sensibil la "ingeniozitate". 29 [martie 1938] A apărut cartea Celleis. mă tem că. două sonate de Beethoven. Repertoriul Filarmonicii .9 aprilie 11931\] Asem'ă mll deschis întîmplător aparatul meu de radio.

13 [aprilie 1938] Aseară.. Dar am atîtea lucruri să-i spun despre Cu\'âlllul.. Nu-mi mai ajunge simpla lectură a textului pe care acum Îl cunosc prea de aproape pentru ca să-mi dea prin el singur emoţiile de altădată. despre Gardfl. Nu pot spune că am revăzut-o rară bucurie. În martie 1938. după remanierea guvernului prezidat de patriarhul Miron Cristea. e neschimbat.. Mi-a povestit lucruri de necrezut. care au venit. Îl ascultam. ministrul Muncii. Ia Ateneu. Explicaţiile lui mi se par insuficiente pentru a acoperi o trădare. Nu i-am putut vorbi din cauza Pencilor.lfă vechile mele arii cunoscute.În totul simpatic.-J Miercuri. O cunosc acum prea bine. neaşteptaţi. din convingere. Marţi. despre el şi despre neiertatele lui compromisuri. Chiar cu asemenea reveniri. După R.Am Întîlnit-o Într-o seară pe Nina. nici nu mai am ce menaja. A Întors capul: era ea. soliştii insuficienţi. cuceritor. prietenia noastră e terminată . Nu ştiu cînd am să-I mai văd. De altfel. Î .. Îl priveam. primejdia Gărzii e Încă teribilă. 9 După instaurarea dictaturii regale. Era În faţa mea o cucoană pe care tocmai voiam s-o Întreb dacă coboară la staţia um1ătoare. Il văd a doua oară de cînd e ministru·. o mie de lucruri aruncate În dezordine. tocmai cînd noi ne ridicam de la masă. PasiI/II ca lui MaIci. volubilitatea lui nervoasă. mai gramatical. Dar şi aşa am regăsit cu plăcere ase. Aş vrea să pot auzi un Matthăus Passioll ca lumea . Gesturi pe care le uitasem. pentru ca să nu fiu sensibil la cît e de prost CÎntată. Corurile sunt asurzitoare. spune el. ca să-mi facă loc. masa la Mircea.dea. mai minuţios deCÎt altă dată. Nu există scuză pentru degringolada lui politică. orchestra ruginită. Începe să mă supere lipsa orgii. Aş fi vrut s-o sărut. Din nou discuţie asupra plecării lui de la naţional-ţflffU1işti. este I legionarizat. Trei sferturi din aparatul de stat. În plus. de treabă. cu mare curiozitate. 12 [aprilie 1938] Duminică seara. am ascultat mai analitic. marile accente de ansamblu sunt confuze. chiar din bună-credinţă.. Revăzut după atîta vreme. dineu la Ralea. într-un tramvai 16. 1t2/V'38 Aseară. Mi-e greu să nu-mi fie drag. Mihai Ralea devenise. . . la nimereală . EnU11decis să-i vorbesc tTlfămenajamente. 15~ .

pseudosavantul" Freud? Ca să afirme că avocaţii evrei mutilaţi la Tribunal s-au bătut Între ei"? As vrea să-i pot vorbi Într-o zi profesorului despre toate astea.Sîmbătă. Totul se petrecea ca la un . dar mă întreb dacă o plecare nu e imprudentă.. Mi-am amintit dintr-o dată 61 Isus e evreu. Marţi.. la tine voi S~I fac Paştele. mă opri sem În catedr. care nu spun absolut nimic. la Chartres.cu viziera ridicată".t1fl. 10 11 ~58 . un complot descoperit sau . ccl autoriza! să sacrifice animalele şi păsările pcntru hrană.. lucru pe care nu-I realizez niciodată îndeajuns.puţa" copilului era parcă . La ce a mai ap~lrut') Ca să aibe timpul să comită două-trei infamii! Ca sil poată vorbi despre . Moişe şoih~lt" II de la Br[iila.. de aseară.. era pasca pe care o mÎn6lm. Citesc de aseară 1\lil"OI"C de Nietzsche.a lui Isus. Vreau să plec la Balcic. dîndu-ţi dreptul să crezi orice.::. Tot astfel.". Nelinişte.. şi care m~1obligă să mă gîndesc din nou la teribjlul nostru destin. ci ca Sil-i aduc aminte despre un CII\"âllllll care Într-adev~lr lupta pe vremuri . Garda de Fier arestată.shohct. toamna trecut~l.lestul iudaic" al creştinismului..regizat".. pe care Îl sărbătorim noi. Întrebări fără răspuns. Groazni6i ironie acest lest şi . În ebraică: . bris" 10 obişnuit: bătrînul GU'eîntr-o mînă ţinea cuţitul i(ll'cu cealaltă . nu mă puteam despitrţi de cuvintele Evanghelistului: ...un fel de consolare pentru noi.. Îngrijorare. zvonuri cîte vrei şi o complect{1 tăcere a ziarelor.Rrilh mila". nu ca s~ii le reproşez." Era acest Paşte.. Este undeva vorba de . ascultînd Pasill/lca (IIi Matei. 16 [aprilie 1938] Sunt unele lucruri simple.oricum . Marţi. C/I\·âlllll{ 19 [aprilie 19381 suprimat de duminică. pe care le ştiu de totdeauna. vinul pe care ÎI bem . dar asupra cărora mă opresc uneori cu sentimentul de a le descoperi pentru prima oară. Nu pot uita că vacanţa de Crăciun mi-a În ebraică: . să privesc Cil"Clllllc.ÎJ1 cea dintîi zi a azimeloL au venit ucenicii la Isus ~i l-au întrebat: Unde doreşti să-ţi g~ltim ca să m[mÎnci Paştele? EI le-a răspuns: Mergeţi în oraş la cutare şi spuneţi-i: Învăţătorul zice: timpul meu este aproape. ritualul de circumcizie. pentnl vreo zece zile.

toată ziua asta de soare şi de copilfu·ie.şi nu aş vrea să mă surprindă departe de casă. Duminică . cu o ironie sau o aluzie.. . În faţa aceleiaşi mări cu o mie de culori. aveam să le pierd la Paris. pe care şi ei o doresc.y . M-am reţinut Însă. 10L şi numai 10L să lovească. desculţ. soră-sa şi maiorul. .fost întreruptă oribi I de guvernul Goga. Era acolo. Cîte lucruri de notat. Pe plajă la Ecrene. De ce n-am scris Între timp nici un rînd aici') Poate pentru că mă urmărea gîndul paginilor de jurnal scrise exact acum un an. spus unei femei melancolice. Julietta (nici azi nu ştiu cum o mai cheamă). ars de soare. în schimb. arbitrare şi ilogice. Le revăd. puţin caraghios. nu ştiu de ce. Ieri. atît de neaşteptat. Marietta . Încă un accident de acelaşi gen nu e poate exclus . o răfuială pe care va trebui s-o am Într-o zi cu ei. deschis şi fără nici un sentimental ism') Balcic. toată ziua goL pe mare.şi pe care. pe urmă. cu o febră În care simţeam că se adună aerul de mare.. Nu ştiu nici acum cum o cheamă pe nevasta maiorului. cinsprezece. am impresia că las în urma mea nu O săptămînă de lene. Dar nu ştiu ce tandreţe supusă. de parcă ieri le-aş fi avut În mînă . am nlpt o creangă de păr sălbatec înflorit. iw' acum cînd se apropie reîntoarcerea acasă. ci zece.. unde mi-am regăsit camera de allul trecut. am urlat.şi îmi place numele ăsta bărbătesc. cu o mie de toane . Sîmhătă. Nu e frumoasă. Voiam să le spun că asta e dictatura. 30 aprilie [1938] Sunt de o sflptămînă aici.i-am telefonat lui Mircea şi pe urmă m-am dus să-I văd.cu toţii erau indignaţi de arestfu'i şi de suspendflri pe care le găseau stupide. am stat toropit la soare . Le-am lăsat pe toate să treacă la Întîmplare. Am fost la Ecrene cu Cicerone. cîteva luni mai tîrziu. În aceeaşi cameră. îi dă atîta feminitate.Iancu" . am rupt o tulpină de papură.. atît de puţin probabil. vîntul. goL am umblat prin pfldure (neverosimilă pădure. La ce bun să deschid. atît de absurd.pentru că umblau tot felul de zvonuri despre arestările gardiştilor . Ia 50 de metri de mare). şi să le permită. cu condiţia ca să nu-i lovească personal. nHun luptat. E chiar departe de a fi frumoasă. o dată cu manuscrisul romanului.şi m-am Întors tîrziu la Balcic. 1 se spune. venită puţin mai tîrziu. cele cîteva ore de dezmăţ pe plajă. 15. mişcătoare la o femeie de vîrsta ei (35 de ani ?). Tot la vila Dumitrescu. Înaltă ca o lance.

Iibertftţii individuale". rufele de la Viena. A fost într-o după-masă aici. cămaşă aibă de sport şi o bluză orange. mobilele de la Florenţa. a plîns. cînd te aşteaptă afară un Mercedes Benz. Nu cumva este un inconştient act de apitrare? Ieri-dimineaţă. ieşind din vila din faţa casei mele şi alergînd pe drumul de jos. cînd hainele ţi le aduci de la Londra. în zilele de Paşti. deschizînd fereastra. aş fi vrut să-i replic lui Nae. întorcîndu-se de la Ecrene. sau din balconul unui somptuos palat la Băneasa.. mi-a povestit tofce i-a spus lui Nicholson. liniştită. Lui Nicholson (deputatul laburist care a fost acum 2 sftptămÎni la Bucureşti) i-a spus că nu va înţelege nimic din Romflllia. E o valoare pe care nu o cW1oaştem. mă săruta. la Mamut. mi-a povestit totul. Iancule dragă. Putea fi o fatft urîtă (şi într-adevăr.Proust. firească. Une jeune fille en t1eurs .în cur. wticolele de toaletă de la Paris. fără nici o scăpare. toată teoria asta este teribil de reacţionară. intrigată. Cum drumul meu spre centru trece pe lîngă vila lui. lăsînd să-i curgă lacrimile pe care i le şterge~Ul1ca unui copil. nu. unde am văzut-o de aproape. Mă mîngîia. etern Nae! Brusc. îmi vorbea despre pasiunea bruscă pe care nu se poate opri să o . I-am vizitat. dar cu fermitate.se înţelege . cît de mult vrea să epateze şi cît de multă plăcere îmi face să-I ajut. fără bruscheţe. Nu. de mir<u'e perpetuă. O viaţă de provincie. în şort alb. Dar cînd spui asta de pe terasa unei magnifice vile la Balcic.ca de obicei. fftră pregătire. A fost Nae Ionescu.Tragedia lor conjugală e simplă. de l-a pus . primul lucru pe care l-am văzut a fost o fată tînără.) Neschimbat. eu refuzînd elanurile ei.. m-am convins că nu avea nimic excepţional). cu aerul meu de admiraţie interzisă. pe care <U11 împnU11utat-o de aiurea şi peste c<U'e evoluţia organică. Foarte bine. făr{t tranziţie. (Mai ales că citesc . dacă va voi să o judece cu criteriul . în vacanţă . a neamului românesc trece nesocotind-o obligatoriu. mai tîrziu. Copiliiria asta a lui e unul din ultimele lucruri pentru care îmi este încă drag. controlată de tot tîrgul. adic{l sîmb{lta trecutfl. dar în clipa aceea era tinereţea. de asteptare surprinsă. Inimitabilul lui accent de modestie degajată! Cît e de copilăros. dimineaţa însăşi. toate strălucind în soare. Un bărbat impotent şi gelos pînă la furie. Aseară.) ~60 ..facă" pentru mine.. libertatea. (Mi se pare că era chiar în prima zi a sosirii mele.

saluturi.Am aflat cu surprindere că Virginica Rfldulescu. pe cine întîlnesc joi seară. cînd cu Cella (o seară de cinematograt). la Lacul cu Peşti. N-am putut căpăta de nicăieri preciziuni. Pe Geta. 12 Nae Ionescu a fost internat în lagărul de la Miercurea-Ciuc. Si tu. de profesiune. indiscrete. Ia ... În împrejurările de azi. replici . Există mereu cîte o nouă Odette. care scrii aceste rînduri. [duminicăl. întîmplare asem[u1ătoare. N-am izbutit să rămîn o singură seară acasă. singurul loc unde nu mă demoralizează. şi în 7 zile a venit la mine nu mai puţin de 3 ori. Nu mă pot suferi În destrămare şi lene. care se extenuează pierzîndu-şi timpul. Lenevia e foarte bună la Balcic. căreia de altfel i-ai şi trimis de aici două scrisori sentimentale. cîte o nouă Rachel. Secrete solidarităţi de destin.). desigur. Hefter şi alţi o sută de tipi cărora le arunca zÎmbete. duc o viaţă impardonabilă.şi nu m-am putut opri să nu-mi amintesc de povestea atroce a lui Aurică Rosenthal cu Geta. . de temperament. Săracul Swann. de cînd l11-am întors de la Balcic. Trebuie de altfel să fiu drept cu ea: a fost toată srlpt::imÎna extraord inar de afectuoasri. După o lună va fi inlernat şi Mircea Eliade. I-am întîlnit pe amîndoi în Balcic . de om leneş. eşti oare sigur că nu ai şi tu la Bucureşti o Odette a ta. cu noul ei bftrbat. nici milcar îndeajuns de dezolat de a o fi privit tlirtÎnd tot timpul cu Lazaroneanu. Mi-am pierdut nopţile cînd cu Nelly Ehshich (după GOllcrdiimen/llg). s-a măritat cu un arhitect care o iubeşte de moarte. şi nici eu nu pot face insistenţe. CÎnd cu Leni şi Froda. IMiercuriJ. în tovără5ia Virginichii şi a arhitectului? Je vous le donne en miile . cînd cu Cicerone (după Roscll Karalicr). Mircea nu telefonează.. Săracul Saint-Loup... mica damă pe care am cunoscut-o acum vreo 5 ani într-o seară la Carol şi cu care pe Uffi1ăam avut un fel de amor (locuia pe atunci pe Mîntuleasa). chemări. Îmi promit să devin laborios şi cuminte. care pot să parfl. în cadrul măsurilor de represiune împolriva Gărzii de Fier. 11 mai 11938] Nae Ionescu arestati". Ei bine. il Illai 1193H] De o săptru11înă. pe care ea le-o fi citit duCÎndu-se sau revenind de la un rendez-vous? Bucurc~ti. Melody" (azi-noapte m-am întors la 4 dimineaţa.

Într-o fractiune de secunMl am Înregistrat SilU. Am telefonat la ROII/fio. dar nu l-am g. vai I Un singui gînd precis :lVeam: ce noroc ca m-am g. chiar pe trotuarul Vieţii rUII/UnCSII. în cel mai scurt til11p posibil. (Pe tip ÎI cunosc.tcit ele la huţo I'OllilillC(/scă şi tot timpul.. 17 septembrie" repetă ea. as fi continu:lt S:l fiu :IS:1de cumplit ridicol. Ia Balcic).. cu îngrijorare. ca să-i comunic . lţi spun asta ca nu cumva s. Nu ştiu dacă am tresărit.qa casei. S-a amînat la t7 septembrie.1 uşiI. 20 mai [1938] Aseară. Totul Într-o suflare. în cîţiva paşi am fost 1:. şi . 11-:.\ crezi dl eram la un post al meu de observaţie. dar un fel de nelinişte. cu un tînăr domn elegant şi cu pasul ei de plimbare 'Ul10roasă. în str:.) Am sunat la voi aC:. Froda..lzUt nimic. pe o stradil l:llUralnicit. Îi văd do:u' ochii foarte mari şi un fel de suris. Nu aveam impresia C.lduc bine aminte. Leni. Mermoz" si Lili Pancu.. (.lsat pe Suchi.un strigat-o: .. . as fi continu:lt S:l ignor.lt decizia şi l-am I.t. a apărut. Straniu destin! Vineri. Un b:lrbat tu care Leni se pl imbă la 7 seara. jos În stradă. Exact.) AI11 pleclt buim.Ull cu atentie. Am fost pÎn:i la 7 la Curtea de Apel pentru procesul tău. cunoscut de Paşti. În autobuzul 32 (111:1 duceam spre . (Cît despre interpretări.lsit la fereastră În chiar momentul :lceLt.) Eram ameţit. nu stiu ce opresiul1e . cînd. I-am sărutat mîna si :lm intr. am IU:. ele nu erau posibile. un fel de gol la inimă. mă apropiasem cu S uchianu 13 de fereastra deschisă şi stam acolo de vorbă cu el (totul n-a durat decît vreo trei minute).Leni. O clip:l mai tîrziu. dar nu-mi .l m:l do. drept în clipa în care Leni şi flirtul ei erau În f. tot timpul îmi repeum mici fraze S(U- ~62 . e un b:lrbat cu cart' se culc. d:lf n-a rilspuns nimeni. toate astea cîte le cunosc as:l de bine.Leni I Cred 6 a fost uluită. Îmi pare bine că te văd. nu-mi d[\deam seama de ce simt .lt înăuntru. S:lU se va culca. am primit şocul. care nu zice nimic .qia. mergînd agale. Uite.lsit pe d. aici e \'iolo romuncoscă. Mii doare 0)" mii întreb. Este <u'hitectul c<u'e a fiICut experti~l în procesul Maryse-Anghelache. Ce se va intîmpla mai departe nu ştiu. Este Într-adevăr la Miercurea-Ciucului 1 Va avea acolo domiciliu foqat1 Va fi implicat În procesul lui Codreanu? Îşi va pierde catedra? Sunt dezolat de ce i se Întîmplă.. Ia Viaţa românească.lsă. ca şi cum ar lua natiI.Ulu suspendat.ldă. tînărulmeluj.Se pare că arestarea a avut loc sîmbătă dimineaţa.u'C..1$ mai fi V.

. grăbeşte rezultatele şi face dintr-o simplă glumă un început de legMurfl. Casa lui .. stîlpi de telefon.. O şi spune într-un fel. La . Mîine Îl . Oricum.mă durea". fată elar viaţa repetînd. numai de-ar trece mai repede. o situaţie de roman . pomeţii puţin prea bine desenaţi. Restul vom vedea . dar era necesar pentru liniştea mea imediată să fie singură. Mi l-a amintit. Nu că aş fi vrut să o văd (din chiar acel moment ştiam că n-o s-o mai văd niciodată). eu la picioarele ei. RevedecU11doar scurta scenă de la 7 seara. SăruW cu timiditate. Desigur nu un amor.. Am stat toat. Întreg grupul nostru de la sfîrşitul lui aprilie şi în plus două fete tinere. Nu ştiu ce va da Întîmplarea cu Zoe. Dar mă va ajuta "d 'en sortir". A înnebunit Baltazar. mai tîrziu pentl1l C~I Îmi făcea plăcere. mă a~lepta o seară de Balcic. am stat îndelung de vorbă. Paralizie internează. Totul fusese aşa de brusc.. Am ieşit pe balcon .Ce bine e să nu fii singură. Mermoz". Din cînd În cînd mă mai durea. Atroce lucru! generală progresivă. S-a adăugat foarte repede la acordul nostru obişlluita complicitate a conmesenilor. dintre care una. pictoriţa cunoscută în noiembrie la Lena Constante.. Poate nu e exact: . poate că sfîrşitul ăsta nu e cel mai rău cu putinţă . Eram elecis să mă Îmbăt. am petrecut una de vin şi cU110r.Herald". la ea acasă căci ne-am despărţit fără prea multă jenă ele ceilalţi şi am urcat la etajul 3.. Mai departe e iarbă.. Amintirea lui Leni se depărta.. din curtea Spitalului . E o vorbă pe care ar fi putut s-o spun[1 Nora 14.. În trecere. o gură de copil. Mai Întîi să fie singură. Zoe în chaise-Iongue.un balcon care dă spre cîmp... care tachinează. de unde aş fi putut petrece o noapte de insomnie şi suferinţă. în garsoniera ei din Piaţa Rosetti ..pide şi calmante: numai de-ar trece timpul mai repede. Seam{lI1ă destul de bine cu peisajul de . Mermoz" e la marginea Bucureştilor. J'en sors şi nu-mi arde să reîncep. Am băut. cînd În sfîrşit o voi şti la teatru şi deci singură. subliniază t[lcerile.. Nu e deci atît de grav . dar şi cu nu ştiu ce disperare. Zoe Ricci. unde eu credeam că voi sta o jumătate de oră. Niciodată o seară de beţie n-a fost mai oportună. far dacă mă gîndesc bine. Corpul mai ales este extrem de tLn[ILOchii oblici. nici nu văzusem ce rochie poartă . cîteva clădiri răzleţe. un an mai tîrziu.. ele vreme ce romanul cu Leni trebuia oricum să se termine. Mai tîrziu.în braţele mele plîngea: . Pare foarte tînără. ca o rană trezită O clipă din anestezie. A veam deocamdată un singur deziderat: să se facă ora 9.l seara lîngă Zoe Ricci.zonă". pomi. La Început elin întîmplare.

aşa de frumoa~ă.Îmi plăcea mai ales s-o văd făcînd planuri simple şi ireal izabi le pentru vacanţa noastră de vară: undeva. trăia ca Într-o altă lume. 30 [mai 1938J Orele de nesomn se acumulează de nu le mai pot număra.mi-a spus Zoe alaltăieri. suna soneria de la intrare. Deocamdată sunt fericit că e aşa de tînără. Am băut mereu (o zi Întreagă. Acelaşi lucru ÎI spunea Nora: . Ieri.ltă. care.ceva trist. şi cineva sau ceva o va scoate Într-o zi din toropeala asta şi o va duce din nou spre viată.Ai O figură care se uită uşor . aşa de frumoasă şi aşa de dornică de a muri. oricît ar protesta. Mă culc aproape zilnic la 2-3 noaptea. Era o suferinţă prea mare pentru . 24 mai [19381 . chiar dacă n-am băut.ta a vrut să se spînzure! Fata asta duce cu ea un amor nenorocit şi. Dar are 25 de ani. eu scriu). unduios. cînd mă Întorc acasă. E aşa de tînără. 5 iunie [1938] A murit Blecher. dar cu o descurajare ce nu mai aşteaptă parcă nimic. sportiv. care a fost În stîrşit Îndurătoare. noaptea iubindu-ne. Îmi plăcea să-i mîngîi părul negru. Capul e grav.putin de adolescentă. o noapte Întreagă. O primesc cu oarec<u'e inconştientă..teUldri. duminică.. Niciodată . numai noi doi. vineri. putin beat. am stat la ea. care mă cutremură.. ci la viata lui. cum spune ea). privirea grea . sÎmb. Luni.ai o figură greu de tinut minte". Într-un sat de munte.. Ar trebui s~idorm trei zile de-a rîndui ca s~i-mi revin . cînd am venit din nou s-o văd. venind de la Zoe. şi noi ne opream răsutlarea pÎn:1 ce primejdia era trecută. ziua lucrînd fiecare singur (ea pictează. pînă după miezul noptii. tînăr. nevindecat. puţin eL'ipru. e miraculos de frumoa~ă. Ce diferită de cît o nedemn! Fata asta era aproape de sinucidere! Fata w. Goală. de la 5 după-masă. fel111i. Ia Siegfried). Are sÎnii mici. o tandrete. descurajat În expresie: dar corpul e viu. Mi-a povestit ieri . Nu ştiu cum se poate tennina. E fericirea.viaţa" ei. Îmi plăcea s-o ascult respirÎnd În braţele mele.. De ce nu pot fi eu acela? Duminică. a primi o compasiune.. la Condiescu. Vorbeşte cu o mare simplicitate. Mă gîndeam nu la moartea lui.Marţi. imposibila mea fericire . Ia Roman. Suna telefonul. trÎntiti pe covorul ei verde (În iarbă. L-au Înmormîntat marti. Am tresărit. În atrocea lui durere. Nu ştiu unde mă va aduce această nouă poveste. goi amîndoi (sau aproape goi). Putin străin a r{Ul1asmereu băiatul ăsta.

singurii mei bani sunt vreo 300 de lei.mai mult decît atît: un om excepţional. . ca şi cum le-am fi avut într-un "parloir". e ameţitor. Nu e o nebunie . nici. mă ţinea departe. m-am uitat acolo prin nişte prospecte.. nici Întrebfitoare. Dar dacă e să plec la 15 în vacanţă şi dacă e să găsesc banii necesari pentru această plecare. Nu ~tiu dacă o iubesc: sunt convins că aş putea-o iubi. Îmi lipseşte uneori o sută de lei.. de vreme ce. Împrumutată asem[l de la Carol.4 iulie [19381 Sunt cam nebun. Voi Încerca să obţin bilet de avion pentru Venezia . şi să nu dau aceiaşi bani undeva în Italia? Nebunia mea devine cuminte de îndată ce fac socoteli mărunte. la Ghilcoş sau la Iacobeni . ca la porţile unei închisori. Întîmplător. Misura. şi de atunci Îmi huruie tot capul de nume italieneşti: lacuri. Siusi. văi. Şi În orice caz. cu Ţuţubei Solacolu. o totală deschidere.. puţin plictisită. nu am mărci pentru o scrisoare.. Îmi spun că aproape toate convorbirile noastre aveau ceva stingherit. şi.. rămaşi dintr-o hîrtie de 500. la o cabană românească . sunt momente în care nu mai ştiu nici de la cine să cer.) Desigur. Leni? Care Leni? E aşa de departe şi mi-e aşa de totuna. în ultima săptămînă. Totuşi. şi a fost ca şi cum n-ar fi fost de faţă. dacă-1 obţin. mai ales. În momentul ăsta. din care nu puteam ieşi. nu una fizică) ~i totu~i . E focute mult.230 de lei pe zi. Groaznicele noastre nopţi de miercuri şi vineri! Dar e o fată emoţionantă . adică 2 000 de lirete.pe Schuller. Mă speria puţin. în care nu puteam pătrunde. cum să cer (căci îmi crapă obrazul de ru~ine. nu am de tramvai. Nu . nici mirară.n-am putut avea faţă de el un mare elan. Carezza. Ia Cina'. atunci mă întreb de ce să plătesc undeva. am luat vreo două cu mine. Ce odihnitor e să te poţi uita la ea cu o privire normală. şi s[lrăcia pentru mine e mai ales o suferinţă de orgoliu. mi se pare că atîrnă mai mult În viaţa mea decît Leni În patru ani. dar e irealizabil? 16~ . plănuiesc un voiaj În Italia. dupfl 14 zile. trăiesc din mici Împrumuturi de la' zi la zi. ~ Am intrat azi-dimineaţă. Braies. băbeşti. ~i poate nu voi putea scrie niciodată ce s-a petrecut între Zoe şi mine. e foal1e greu. Şi după ce ne despărţeam. atunci Îmi trebuie 15000 de lei (liberi de orice sarcini).illl un ban. Am VfIZllt-O de vreo două-trei ori. unde se întorcea el? Cum era acolo unde se întorcea? Nu voi scrie azi. munţi. Luni. puţin indiferentă.

aşa de curată. Au fost prea multe şi prea zăpăcite . exact acum un an. asa de linistit[l. Am făcut patru plimbări mai lungi si în toate patru am găsit altceva. duminică. aşa de puţin românesc. voi clarifica deCÎt în ziua în care voi fi singur şi departe. pe care o trenez după mine de doi ani. nici pe departe nu-mi dă impresia de munte Înalt. ieri. şopotind cu un zgomot de frunze agitate. mai blînd.u'Vuna cerută. Totul a fost ţinut în loc din '\66 . Îl aud mereu. e plin de uitare. diruia îi cer puţină odihMl şi om-ecare noroc la lucru. şi cu pîrîul aproape sub ferestre. Revenirea lui Leni. o nouă pădure. ~lIaItăieri şi azi-dimineaţ[l.. Ia primă vedere. plecarea ei. cu un fel de parc propriu. Branul l-am descoperit mai încet. mai colorat. cu pădurea la zece paşi. pare un castel din Haute Savoie. e calmant. Dacă ceva m-a decis. în fiecare zi Zoe. o nouă faţă. ca w1ul trecut. De mîine dimineaţă încep să lucrez. ziua şi noaptea. aici. Prea m-aI' fi de primat să revin În locurile unde mi-am scris.. Sunt locuri de unde am impresia că sunt În Franţa. Pe urmă Zoe. De ce nu mi-am aranjat din timp un voiaj în Italia? De ce nu i-am scris lui Frăulein Wagner. Va merge? Voi fi destul de st[lfuitor? Voi izbuti să reiau firele rupte? Sunt. dar cu o mie de regrete. mi s-a părut un fel de Brează. ajuns nici eu nu ştiu bine cum.N-am scris de o lună nici un rînd aici. Dar. În cîteva plimbări. Totul aici e mai potolit. Dar Bran. cu atîtea remuşcări.. neliniştit. cu atîtea regrete. Peisajul e nestîrşit mai divers. unde locuiesc. vizitele ei. a fost actastă vilă. Castelul Reginei. de regiune sălbatecă. ca de obicei. mereu Zoe. Nu sunt . mai jos. Zoe. E odihnitor. 24 iulie [1938] lucruri scrisoNu mă voi fi? De joi.uluit". Mi-am acordat trei zile de repaos. dar decis să nu abandonez. cabana de pe Schuller? Pentru orice eventualitate. mai bogat În surprize. Ia Ghilcoş? De ce nu Iacobeni? De ce nu. nici vorbă nu poate fi de Breaza. Branul. pe care o aveam pe Schuller şi chiar la Ghilcoş. somn şi lene. Plecasem din Bucureşti fără ţintă precisă. romanul pierdut. dar sunt mulţumit şi am încredere în acest Bran. rile ei. Ia Cluzes. păstram ca ultimă soluţie lOt cabana. Cît am ezitat să r[lmîn! Am dat de zece ori tîrcoale vilei d-rului Stoian. dar mă felicit acum că nu m-am dus totuşi acolo. Luna asta e ultima şansă care mi se oferă pentru a termina cartea asta. cum eram în primul an la Ghilcoş. de asemeni. Zoe. neştiind dacă să dau sau nu . la Bran. Desigur. nu am sentimentul de mare singurătate pe care mi-I dădea cabana de pe Schuller.

care n-ar trebui totuşi să aibe mai multă valoare decît de simplu incident. care va da. Am vrut doar să-mi respect programul de lucru fixat pentru săptămîna asta: dimineaţa. fără să strice şi fără să dreagă nimic. au ceva eliptic şi fără voie concis. pe pajişte: e verde. mai ales că am şi fost puţin bolnav Între timp. ci de a fi lichidat o legătură care a durat prea mult şi Începe să devină obositoare. bunul Dumnezeu. 31 [iulie 19381 Merge greu. Dar pagini insignifi:mte. nici rele. o fac cu teamă. cu resemnare. norocul. prin contrast. Nu mă simt Încă În inima cărţii. ezit. de la 9 la 12. care pot fi reţinute sau suprimate. nici bune. Ia reverie. Dintr-un scriitor harnic nu am decît remuşcarea: ea Îmi ţine loc de conştiinţă profesională. voi avea sentimentul* nu de a fi sfîrşit o carte. Dau prea mare amploare unor incidente. cu nelinişte. 27 [iulic 1938] Ceva mai bine ca ieri: şase pagini..scenariul" romanului a Înaintat aşa de puţin. De cîte ori mă apropiu de pagina aIbă. unde fapte mult mai importante. Sunt Într-a 7-a zi de lucru . aştept. Se Înţelege. nu-mi văd oamenii. De rest va decide Întîmplarea.. Marţi. e lumină. randament pentru mine mulţumitor. Micrcuri. 26 [iulic 1938] Ieri trei pagini.. nu-i simt lîngă mine. Sunt Încă la capitolul 5. de la 3 la 6. astăzi patru. Ce frumos e afar[1.cauza ei.. sunt la masa de scris. cu Îndoială şi puţin poate cu silă . nici măcar nu mă pot considera pornit la drum. pe care tot nu l-am terminat şi care devine un fel de mic roman autonom În cuprinsul cărţii. e soare: totul te cheamă la lene. Nici un entuziasm . paginilor noi un aer digresiv. Cînd o voi vedea apăTÎnd. Tatonez.dar e Îngrijorător că În aceste 35 de pagini .ceea ce face În medie 5 pagini pe zi. Cel cu fotografiile a dat 12 pagini! E prea multmai ales În comparaţie cu partea pierdută şi refăcută a romanului. după-masa. tocmai pentru că nu le-am putut reconstitui În Întregime.cel puţin deocamdată. iar două după-mese n-am putut lucra deloc . Ar trebui să mă . revin la lucru. pentru ca să nu am din nou insuportabilul sentiment de a fi pierdut vremea. Ce greu. Duminică. ce groaznic de greu mă antrenez să scriu. Şi pentru ca să o menajez.. Merge mai ales Încet.şi poate că nu e grav că am scris numai 35 de pagini .

C:ml patru şi trei sferturi . Azi m-am reÎntors la roman. 5 laugust 19381 Credeam ciI voi termina azi capitolul V (care a luat atît de neaşteptate dezvoltflri) şi aş fi putut desigm să-I tenl1in. M-a amuzat Însă oprirea lui Paul la Koln şi mai ales mi-a plăcut faptul că am revenit asupra vizei belgiene (Hergenrath. cînd număr cele 5-6 pagini scrise În decursul zilei (ieri au fost 6. n-am scris deCÎt patru pagini şi habar n-am CÎnd am să termin capitolul ăsta. care În capitolul Întîi fusese un detaliu cu totul Întîmplător şi nu ~i'lI1uiam că voi mai reveni asupra lui. Orice Întrerupere e primejdioasă. căpăta sentimentul efI o stăpînesc. nu voi putea oare niciodatfl. .~mlsentimentul că totul e de făcut de aici Încolo şi că toată munca de pînă azi nici nu contează. A mers deci destul de Încet.. cînd.acum de exemplu . la mmă.. În ultimul moment Însă au intervenit unele schimbări de . dar a doua zi dimineaţa din nou mi-e friciI. ceea ce mă determină să-I las pe mîine.sperii. Nu mfl voi putea oare niciodată instala ferm În miezul cărţii i'lsteia. Încep să nu mai v[ld ca lumea ce se Întîmplă. LI Juillet).. * ~8 Anulat: . gîndindu-mă că nu mă aflu nici la jumătatea acţiunii. Nici 5 pagini . Miercuri. luni şi marţi. " Volumul Corespolldellţa . Decis si'l-i termin" e. fie ce-o fi.care aduce un nou adaos capitolului.scenariu" . Nu ştiu niciodată ce se va Întîmpla şi În fiecare dimineaţi'l mă găsesc cu aceeaşi frică În faţa manuscrisului. dacă mă supuneam la un mic efort.În mai bine de 7 ore de lucru. 3 august [1938] Două zile. pierdute cu cronica pentru Fundaţii şi corectura studiului despre Proustl5• care mi-a sosit În şpalturi. Uneori . că nu-mi mai poate scăpa? Sîmbătă. Vineri. nu mTl sentimentul cil a fost prea greu să le scriu. din nou ezit. pÎni'1la sfîrşitul ei. Marcel Proust a apărut la începutul anului 1939. o copilărie.că nu trebuie".plecarea cu totul neaşteptată a lui Ann cu Paul la Sinaia . 6 [august 1938J Ca s[i vezi *qu'il ne faut jurer de rien: n-am terminat capitolul V. îmi face grea revenirea. sunt decis să-I termin . azi au fost numai 5. deşi dimineaţa a fost spornică şi aveam impresia că voi bate azi lin record). Ia drept vorbind. Seara. fiindcă mă Îndepănează. Tocmai acum. Sunt cu totul nemulţumit de ziua mea de lucru şi mă sperie gîndul că vaC<U1ţa mi se trece şi romanul meu stă mereu În loc. lu.

Văd. pentru care nu mi-ar trebui decît o muncă ordonată. Nu credeam că va lua asemenea proporţii. corespondenţa lui Proust. ceea ce mi-ar pl[lti de două ori munca (deşi. Blaga. Pe urmă voi avea un teren liber înainte. se înţelege. e impardonabil c[l nu mil ocup serios de atîtea lucrilri de critică. pentru 15-20 de zile. de asemeni. Chiar în ordinea asta. avînd o editur[l ca Fundaţiile. Să vedem ce se va alege din ele.. in sumar ar putea să intre jurnalul şi corespondenţa lui Stendhal (inclusiv SOIl\'cnirs d'egotisl17c şi Ilie de !Jenry [Jrll/arrr). în afara paginilor pierdute şi apoi reconstituite. Văd. într-o lungă conversaţie cu mine. serile trecute. de asemeni. ba chiar două. De aceea. nu mai pot rămîne decît vreo două săptămîni timp în care... foarte bine cîteva studii despre . un volum de critică asupra cîtorva poeţi romfmi: Arghezi. . mă decid să nu-mi mai pierd timpul. mă descurajez. mi-ar fi oare greu să termin în 3-4 luni primul volum din . corespondenţa lui Flaubert. Aşa se întîmplă totdeauna cînd mă aflu antrenat la lucru: văd subiecte posibile. unde aş putea publica regulat în fiecare eU1 un volum.Il1ma/II/lui Gide. revenind la imposibila mea viaţă de la Bucureşti. chiar dacă aici. vilzînd cît de încet merg lucrurile.Duminică.. Maniu. 16'y . îmi fac tot felul de făgăduieli de a fi stăruitor. desigur. e absolut exclus să termin. un orar de lucru. pe măsură ce ar fi gata fiecare capitol.Il1ma/u/ Goncourt. Planuri. le condiţionez ele publicarea Accidentu/ui. 7 [a ugust 1938] Mă gîndesc la o mulţime de cărţi pe care le-aş putea scrie. să mă apuc serios de treaba asta. unde de astă dată să-mi termin cu orice preţ manuscrisul. scrise toate la Bran. Trebuie neapărat s[l-l văd ap[lrînd. o asemenea muncă e poate de nepliltit). . Are. Ia Braşov. în septembrie. Baltazar. pe care îmi promit să le scriu. Dar cîte lucrilri de critică nu sunt posibile? Toate înS[lle leg. le uit pe toate. Jllma/II/lui Renard.Romanul românesc"? Mi-am promis aici. Terminat în sfîrşit azi capitolul V. un progn1l11 de lecturi\. mă destram. cu atît mai tentant de scris cu cît.scrisori şi jurnale" în literatura franceză. 60 de pagini. Ia Bran. mă gîndesc S[lplec încă o dată din Bucureşti. Studiul despre corespondenţa lui Proust ar putea fi un început. I-aş putea publica în revistă. scrisorile Riviere-Fournier. Pe urmă. Adevărul e că. iată un volum de 400 sau 500 de pagini. de exemplu. planuri . Cu o astfel de viaţă regulată.

tocmai pentru a înlesni trecerea de la Ann la Nora. după care revenirea va fi puţin dificilă. Mi-e totdeauna frică să încep. Am recitit ce . oricum voi face. în orice caz. cenuşiu. Sunt leneş? Nu cred. pentru că nu aveam curajul să mă pun serios la lucru. dar există .Ull scris. inert înaintea mea. Dw' trebuie să las regretele şi să văd ce se mai poate face de aici încolo. nu vrea să pornească din loc. 9 [august 1938] Nu există zile inspirate.zile proaste. inutil. Voi aştepta cu resemnare să se lumineze . Nu vezi nimic înainte. Scriu o frază şi pe urmă mă întreb dacă s-o las sau s-o şterg. şi ştia săracul ce zice. liniştit. Totuşi. dacă nu fals. Uite aşa mi-am pierdut toată ziua de azi. cum zicea Renard. sau te sileşti să scrii. totul e. Marţi. nu ştiu CWll va merge: intru pe un teren necunoscut.sub prete~tul de a o reîntîlni. din superstiţie (Mircea mi-a spus o dată că e bine Sfl începi a lucra de luni). Şi totul e cenuşiu. Sau. inert. nu există decît o singură aşteptare posibilă: . dar în zadar. iese prost. Sunt încurcat. Capitolul ăsta. al şaselea. aşa de inexpresive. dar aşa de decolorate. şi invers . se înţelege. am răsfoit de cîteva ori capitolele care o privesc pe Nora . E capitolul care trebuie să mă ducă spre "aqiunea" propriu-zisă a cărţii. De altfel. Mîine va trebui să fiu mai decis. Nu mă pot opri să mă gîndesc că.capi tol ul V devine IV. că mă jenez să le recitesc. E singurul fel în care se poate termina o carte.vai! . adică un material pe care I-aş fi putut trÎmite la tipar. Închizi ochii ~i mergi mai departe. am scris cîteva rînduri.De mîine trebuie să mă întorc la Nora.dar. Am scris în silă vreo 3 -4 pagini. pe care n-am mai revăzut-o de atîta vreme. insignifiant.Ia plume ferme au-dessus du papier".8 [august 1938] Zi pierdută în ezitări. Capitolul VI e foarte vag schiţat. nu sunt mai leneş decît altădată. dacă nu-mi pierdeam manuscrisuL aş fi avut azi 171 de pagini scrise. în care tot ce scrii. (vi-am gîndit aseară că n-ar fi rău să intervertesc ordinea capitolelor .. o digresiune. în realitate. capitolul Ann tot va fi o întrerupere în mersul cănii. plat. mă tem. de a recăpăta tonul care-i convine şi. Am stat conştiincios la masa de lucru cele 6 ore reglementare (poate jumătate oră mai puţin). Luni. ~70 . O şterg şi pe urmă mă întorc şi parcă tot mi se pare mai bună decît aceea cu care am înlocuit-o. Trebuie poate să mă aştept la obstacole şi rezistenţe mari.

14 [august 1938] Merge încă greu. M-am obişnuit să nu am aşteptări în materie de teatru. dar sunt la sfîrşit de capitol şi nu vreau să-I ratez. dacă m-aş încăpăţîna. Nu spun nici da. se întunecă şi. Leni.n-am mai avut soare ca lumea de vreo zece zile . 16laugust 19381 Dimineaţa se anunţa bună. încerc să le rememorez. 11 [august 1938] Ieri toată ziua. Abea azi după-masă am încercat să revin. înainte de a deschide ochii. chiar sru'ind peste unele dificultăţi. Vineri vreo trei pagini. cînd lucrurile s-au clarificat totu~i puţin. trebuie să mă întrerup. sau dacă . Mi-e dor de puţină uşurinţă. Îmi acord acum o oră de chaise-longue. ci de a şti dacă pot să scriu. ar trebui să fie mai uşor. Om vedea. ca să ies puţin la soare .şi pe um1ă le pierd. Acum însă nu mai e vorba de a număra paginile. azi toată dimineaţa. ieri cinci. De ce? Marţi. după nici trei pagini scrise. Dar e 7 seara. Silvia Balter. Pe mîine. Desigur. dar azi din nou numai trei. atîtea rezistenţe. nu mai pot alege nimic din ele. mai curgător. Aş vrea să nu simt atîtea piedici. Accidente neprevăzute de lucru. 25 într-a doua şi numai 20 într-a treia. de cînd sunt aici. nu mai regăsesc buna dispoziţie cu care mi se părea dl voi scrie. Şi acum. aş reuşi la Uml<lul111elorsă fac ceva.pana" asta mă va ţine multă vreme în loc. şi dintre cele mai stranii: Nae Ionescu. Mm)'se . Sunt în pană. şi rm1dan1entul a mers în descreştere. deci. . În TimplIl de azi se anunţă deschiderea stagiunii la "Comcedia" cu loml de-a \'Gem/la.. nu vrea. devin prea vagi. nici nu.şi uite că acum. pentru cel mai mărunt gest. care ar putea fi eventual revăzute mai tîrziu. Sunt la caprltul celei de a treia săptămîni de lucru.Joi. Cu atît mai mult cu cît întreg capitolul e slab. Pentru cellmai simplă mişcare. Corneliu Codreanu. Duminică. nici n-am pus mîna pe toc. după-masă. Poate că m-mn obişnuit rău. Mi le spun în gînd de cîteva ori. nici n-am îndrăznit să mă apropiu de manuscris. Repetiţiile.. poate că dacă aş lăsa tocul să fugă înainte.. dar am întrerupt lucrul pe la II 1/2. Tot felul de visuri. ar fi mai simplu. 35 de pagini în prima săptămînă. Dar nu vrea. la 20 august. Dar nu pot părăsi o frază pînă nu o simt încheiată. îmi trebuie ore întregi. îmi promit să le notez la deşteptare .

ping-pong ~i volley-ball. În care poate Îmi va fi greu să lucrez. Am stat pe chaise-Iongue. care nici el nu e altceva deCÎt un capitol de tr. cu atît simţeam În gură. merge foarte bine în vacanţă). 17 [august 1938] Vis complicat. Ia soare. căldura sufocantă. Abea cînd voi fi ajuns cu oamenii mei sus. Şi acum ne întoarcem. <U' trebui să nu-mi ceară prea multă încordare. dar :jtiu că. Nici nu am cui s-o cer. din care nu mai ţin minte deCÎt că România intrase în război ca să ocupe . am decis s-o stîrşesc tot cu trei zile de vacanţCl. A~ vrea să încep viaţa altfel de cum am lăsat-o acum o lună la Bucure~ti. voi fj pe celălalt versant al cănii. Capitolul vrr. absurd. Cum Însă nu-i văd semnCltura În \lrcl/[l'{/. Cum mi-am început luna mea de la Bran cu trei zile de vacanţă completă. un fel de mecanism care se învîrtea asurzitor. biliard. pe care le-am uitat. spre centru. 21 laugust 1938] Plec diseară la Bucure~ti.Pocuţia". Bucureşti. între dinti.) În ultimele zile n-am mai lucrat deloc. ceea ce Îmi dă un sentiment de provizorat. bag de seamă. Nu gre~esc spunînd că e cel mai nereuşit capitol de pînă acum.deportarea lui Mircea". ţipetele din stradă. de nic[lieri. m-am scăldat la gîrlă. De dimineaţă m-au trezit autobuzele. pe Shuller. Eu mă Întrebam: război cu cine? Cu Polonia? Cu Cehoslovacia? Unde oare o fi Pocuţia? Străzile erau pavoazate .anziţie. dar foarte cordiale . nimic nu mă mulţumeşte. table. luni. [mi mai rămîn numai trei zile de stat la Bran. A mers greu ~i. cu cît viteza era mai mare. cu maşina avocatului Virgil Ştefănescu (relaţii de ultimă oră. .Miercuri. presupun că e mereu arestat. Şi o mulţime de alte năzdrClvănii. mîine-dimineaţă voi încerca să fiu ca de obicei la masa de scris. Duminică. îmi vorbeşte despre . SClfie la Miercurea? Terminat capitolul VI. nu ţin minte dacă pe bicicletă. am început un roman englezesc (Meredith. Totu~i.cu excepţia cîtorva momente din plimbarea pe stradă.mă găseem1 parcă la Brăila . zi extenuantă.. Unde sunt bunele . Are 30 de pagini... De aici mai departe nu ştiu ce sCifac.. Ca un licean ce sunt. Rosetti: într-o scrisoare de alaltăieri.m1 jucat tot felul de jocuri: şah. 22 [august 1938] Prima zi de Bucureşti.eram cu Poldy pe Bulevardul Cuza ~i alergam în sus. mutilate Însă de ~tersături. Nici o veste despre Mircea. Dar poate să se piardă În ansamblu. ca o mică rotitClde dentist.

(Telefonul lui nu răspunde.mit emotionau. Azi am făcut cu Leni şi Sică o lectură.pe care am venit anume ca s-a scriu puteam s-o dau peste o lună. mă cred mai sensibil la ridicul. ("Eu nu l-am cunoscut. . Am trecut pe la Marietta.cînd le scriam . căci continuarea la studiul despre Proust .o să mor cu atît mai puţin pentru o piesă pe care mi-a vor stîlci ei la teatru. Dar sunt uluit sit văd cît le e de greu să înţeleagit cele mai simple nuanţe. nici faptul că eram la ea în casă n-a putut s-a oprească să tune şi să fulgere împotriva ovreilor cu burtă şi a balabustelor cu bijuterii . L-am aşteptat mereu. Nu m-am jenat sit i-o spun. Ultima scenă din actul al doilea îi scapă complet. Nici faptul că vorbea cu mine.avînd în vedere că nu am nici burtă. Cu pri lejul ăsta am văzut o Marielta dezlill1tuită: antisemitismul o înăbuşe. între care probabil mă înnumiu' şi eu . tot limbajul Purtlllcii Vrclllii. Şi am plecat de acolo otrăvit. în faţa unor fraze pe care literalmente nu le pricepea. Micl'curi. pentru care . care îmi era drag. pentru a recontrola textul şi a vedea ce modificări sunt necesare.. etc.le scriam anume pentru ea.făcînd însă rezerve pentru vreo sută de mii de ovrei "cumsecade". Stupidă'încurcătură..) E la Miercurea-Ciucului de la I august. Va avea piesa succes? . Am pierdut eu un roman. Cioculescu nu fi-a anunţat decît azi la telefon că nu are deocamdată nevoie de ea. iar la 7 octombrie Leni va pleca în turneu cu!unesc/{ R. şi n-am murit .sîngerează". în toti oamenii pe care i-am întîlnit. şi care pentru că pe atunci o iubeam . Mit cred mai sceptic. căci premiera ar urma să aibe loc la 15 septembrie. ") Nu vreau să am aerul caraghios al autorului legat de textul lui.Ţii tu la asta? mă întreba ea azi. ca să aflu veşti despre Mircea. 24 [august 1938] Mîine se încep repetiţiile. Ce mă indignează mai mult e faptul că dinainte Sică a aranjat astfel lucrurile încît să nu-mi joace piesa decît trei săptămîni. calmă. pe care o acoperea doar vuietul gîriei! Cîtă rezistenţă mi-ar trebui ca să nu cedez sub presiunea oribilei existenţe pe care o re găsesc aici! Şi sunt furios gîndindu-mă că aş mai fi putut rămîne încă o săptămînă acolo. nici balabustă. Încolo. M-a înspăimîntat cît de puţin înţelege Leni unele lucruri.. Maria. Îmi cerea să suprim lucruri care pe mine . dar l-am aşteptat. Mă plictiseşte faptul că dinainte şansele lmui succes sunt excluse.mele nopţi de la Bran? Unde sunt dimineţile cu miros de pădure? Unde e tăcerea aceea întinsă.

Ce bine ar fi fost . dacă există un cît de mic procent de şanse pentru un mare succes .îmi spuneam .şi.. Ar trebui să-i las să facă ce-or voi.Nu ştiu. .. Prin urmare. cînd ea mă anunţă că nu e acasă: . 2S [august 1938J Nu e exclus S[l retrag piesa. să mă culc devreme. pot rămîne liniştit acasă. Joi. Să zicem că nu. absolut nimic nu am de cîştigat de la o premieră dată peste cap. Nu sunt chiar atît de copil să fac O chestie de . Se va culca făr[\ Îndoială cu eL Toate astea ar trebui s5-mi fie perfect indiferente. pot citi şi mă pot culca devreme. cu asemenea demente aşteptări. La noapte se va Întoarce cu răpitorul ei acasă. un bărbat cu care să se culce. Nimic.stimă literară" într-o afacere de teatru. spectacolul e al lor . Prin urmare. Îi sunt recunoscător lui Zoe. La urma umleJor. Şi nu-i pot refuza dreptul de a-şi găsi. care m-a ajutat să înţeleg cît e de inacceptabil regimul propus de Sică. cum or voi şi să-mi spun că. care toate la urmă Iasă acelaşi gust de cenuşă? ~74 . Exact cum iml vrut. Da . nu mai mult . Ia ce bun să-ţi complici nenorocita ta viaţă cu asemenea regrete. să mă consider desolidarizat şi liber. unde sunt şi mai puţine şanse . Mă şi hotărîsem să-mi iau inima în dinţi şi să-i spun lui Zoe la telefon. Şi acum sunt neliniştit. Îmi spun că toată chestia asta nu are nici o importanţă.. dar sunt un om gelos. să citesc puţin. nu-mi aduce nimic. că eu r[unîn acasă şi că o rog să mă iel1e. Am să-ţi explic. jucată 3 s{lptămîni.. povestea noastră nu se mai poate descurca decît printr-o despărţire.atunci nu înţeleg de ce să-mi fie refuzat.. şi pe urmă scoasă de pe afiş.ceea ce nu-l Împiedică totuşi să joace . destul de plictisit că-i promisesem lui Zoe să ies cu ea în oraş..5%. sunt liber. o dată această distincţie făcută. Prin urmare. 29!august 1938] Mă Întorsesem din oraş pe la 8 seara. Ar trebui să nu mă ambalez deloc. cu asemenea imposibile speranţe. dacă piesa e a mea.să fi putut rămîne acasă. Dar. în sfîrşit. Luni. poftim. Eu sunt un om care joacă la loterie. ('um ne-am Înţeles. Şi acuml1lă necăjeşte gîndul că a ieşit cu altcineva . dacă nu-mi aduce bani. La ce bun. Ia urma lIImelor. te Întreb. Sun[\ telefonul şi nu apuc să spun nici un cuvînt. cînd mă va chema peste un sfert de or[i.Am fost răpit[l. Piesa asta. Am fost răpit[l" spune foarte mult. Şi..

pentru ca să m[ljoace ~i după 7 octombrie. •• Am fost azi-dimineată la Aristide Blank şi i-am dat 10 000 de lei. Nu am nici un fel de entuziasm. Părea că suntem amîndoi în curtea liceului de Ia Brăila.dar nu-mi mai amintesc nimic. jumătate cu11bitie.3 septembrie [19381 30.. Sîmbătă. Formula tranzactională la care am ajuns nu mă multume5te deloc. N-am trecut încă pe acolo . cu lan1pa aprinsă. Mi-a dat banji şi i-a primit înapoi cu discretia. Miercuri. prima reclamă care apare pentru premieră: "Teatrul «Comcedia ». Deplor desigur tot ce se întîmplă. Au început repetitiile." 17~ . eram stingheriţi. Vorbeam aprins. din cei 20 pe care mi i-a împrumutat înaintea plecării mele la Bran. Mă dau dinainte bătut. De Mihail Sebastian. Si ahu'ă de asta. Maximilian. Jowl de-a racan.ţa.şi nici n-am să mă duc decît dacă nu se va putea altfel.actiunea" lor a fost altceva decît o socoteală greşită pentru Nae şi o penibilă copi Iărie pentru Mircea. Jumătate farsă. Mişu Fotino şi V. sunt dezolat de Mircea. Trebuie să fac o medie de 24 000 seral. Singurfl Joyce. singură ea îşi aducea aminte că a fost o vreme în care în casa aceea eu eram oarecum la mine acasă. Numai dacă fac această medie se va amîna turneul. l-am văzut întors de la Miercurea-Ciucului. 14 septembrie 1938. Astă-noapte. Duminică. cu c<:u'e mi-<U" fi oferit sau cerut o tigară.n-au făcut medii decît de 15-17000 de lei. Pe urmă s-au mai întîmplat o mulţime de lucruri . Rămîn cu nimica toat[l în buzunar. George Vraca. Citesc de o oră. şi s-a întunecat de tot. Nu e decît 7 seara.piese care au ţinut afi~ul cîte 2 luni . trebuie să recunosc că s-a purtat în împrejurarea asta perfect.era un vis lung . sunt dezolat de Nae. Altfel <L5 ti murit de ruşine~ Am văzut-o pe Nina zilele trecute. el foarte violent. Mai departe nu văd nimic.dar nu pot să cred că . 4 [septembrie 1938] În Timpul de azi. şi ['l/ina :ji eu. dcu'sunt bucuros că voi avea socoteli clcu'ecu el. Dar nu mă pot lupta cu teatraliştii. Toate marile succese ale lui Sică . care urla de bucurie că mă revedea. Deschiderea stagiunii de iarnă. Cu Lerti Caler. Impresia mea e că sunt pur şi simplu tras pe sfoară.Marţi. fiindcă eu denigram Garda de Fier. Încolo. 30 [august 1938] ÎI visez mereu pe Nae Ionescu. aş vrea s[l-i :jtiu liberi .o~'38 Toamn[l.

am avut impresia că lucrurile se leagă. în Europa. O spun după două zile de la repetiţie.de altfel. sunt mai degrabă înclinat să fiu sever. rămîn însă un milion de lucruri de precizat şi pus la punct. Ce deziluzie pentru public. dar . premiera e reanunţată acum pentru 16 septembrie.Ce ar fi dacă ai face o schimbare de decor în actul al treilea? Publicul se plictiseşte la piesele într-un singur decor.JOCII/ de-a \'acall!a') Tot o piesfl cu ~coIăriţe? Ce moştenire grea am: amintirea Ahsell!c!or IIclIlolinlle şi muzica lui Elly Roman din De ce IIIiIIlă s/imli. în stîrşit. Mentalitate de teatru: Froda. cw'e totu~i nu e un dobitoc şi c[Ul. să nu iau nimic în tragic şi să primesc lucrurile cum sunt. Totuşi (afară doar dacă surpriza de a vedea că lucrurile nu au alura catastrofală.nu cred că va avea loc înainte de 20. care nu are haz de~ît dacă o pot privi cu relativil indiferenţă. Piesa mea nici cu şcolăriţe nu este. Şi nu înţelegea că acest . Îmi promit să fiu calm.. Cred că în ce priveşte jocul ei. În linii mari. Marga alaltăieri. /lcllriclle Marechal.Şi piesa ta e cu muzică? Nevasta lui Plopeanu o întreba pe Leni.m.? şi le-a plilcut: . lncă o datil îmi spun că se scriu în fiecw'e .pentru că au fost la De ce 1111 IIIă s/im!i. 10 [scptcmhric 1938J Spre uluirea mea. de care mă ~76 . În detalii. . o sptm după o liniştită reflecţie. într-un moment în care nu am nici un fel de amor pentru ea. repetiţia de joi n-a fost catastrofală. o spun. Mai ales m-au amuzat notele bieţi lor Goncourt despre catastrofala cădere a primei lor piese..Toată zi ua am citit în Jumalu/lui Renard şi în Jurnalul fraţilor Goncourt însemn[u'ile lor de la repetiţii şi premiere. Leni emoţionantă.lia . Anunţad la început pentru 14. serile trecute: . cel puţin 25 de piese ca a mea .. îmi propunea deunăzi: . Sîmbătă. nici muzică nu are. piesa i-a plăcut mult.şi că deci totul nu poate avea decît o importanţi\ de fapt divers. Joi. Am ieşit de acolo cu destul curaj.singur decor" face oarecum parte din poezia piesei .8 [scptcmbric 19381 După-masă mă duc pentru prima oară la repetiţie. E o lectură preventivă.atîta cîtă o fi.după cîte îmi spune şi Leni . Carol Pascal ieri mă întrebau . Ar fi ridicul să dau proporţii acestei istorii de teatru.

aproape tot timpul a fost În limitele rolului.instinct". nu m-a făcut să mă Înşel În sens invers. .temeam.. trebuie să observ că a spus mai frumos şi mai sincer tocmai pasajele pe care Îmi cerea să le suprim . foarte nuantat[l totuşi. ÎI ascultă pentru că se Întoarce spre ea Însăşi. În sens optimist).Sunt Încîntată că joc În sfîrşit Într-o piesă de idei. Ca S[l revin la Leni. unii amuzanţi. şi rămîne pe gînduri..) .şi spune cu foarte mult haz cele cîteva cuvinte pe care le are de spus) intră cu timiditate în loja de unde eu şi Sică urmărim repetitia. atunci lunga scenă finală din actul I e complet stricată .. etc. dragă Leni. care se deschide . bună de futut. tot timpul cabotin.şi o dată cu ea." Avea ceva surd.fără prea mult elan . toată piesa.Eu nu l-am cunoscut. dar l-am aşteptat. În actul al 3-lea'? m[l Întreab{( ea. Îmi spune: . dar nici unul inacceptabil.. şi curiozitatea. Agnia Bogoslava (care o joacă pe Agneş . Poate că asta se cheamă . . (Aseară <Ullfost la Leni. Întreabă Leni. să mai citim Încă o dată Împreună rolul ei.a cărui semnificaţie m[lrturiseşte că-i scapă . Tot timpul exterior. melancolic.. nu ştiu ce fel de resemnare. momentul acesta . cu ceva slab-ironic În momentele de visare . altii inexpresivi.Crezi ').Ia sol". Vraca foarte bun În unele momente .De ce Îşi ascultă Corina pulsul. pentru că.Ia ordine". Poate că tocmai [lsta e semnul actorului adevărat... Şi totuşi. cam neÎncrez{(toare. . cu ceva loaial În scenele bătăioase.. În care cineva poate face foarte bine lucruri pe care nici măcar nu le Înţelege. care i-ar fi cerut oarecare uşurinţă. Maximilian e Maximilian. Nici un moment n-a fost Bogoiu. are timpul. pe o inimă pe care nici măcar nu ştia că o are . Foarte simplă. Dacă nu izbutesc să-I schimb. să se cunoască.. . zic.spre o neaşteptată speranţă. menţin că a fost emoţionantă. Şi eu nici măcar nu Îndrăznesc să rîd.Nu. Ce stranie şi iJlferio<U"ă meseria asta de actor. Pune mîna pe propriul ei puls cum ar pune mîna pe inimă. Numai În foarte puţine locuri simţeam nevoia să o chem Înapoi. putină fantezie.. .l-a jucat perfect. Fiindcă Îi bate mai tW'e de CÎnd ÎI iubeşte pe Ştefan . totuşi. şi nevoia S{lse observe.) Sandina Stan. vulgară. . fiind pentru prima oară singur{i cu ea Îns{lşi. frumoasă. Ceilalţi.cele de lene .şi foarte prost În alte momente.

cînd Sică s-a înclinat spre mine. să jucaţi piesa lui Sebastian? E inadmisibil. Cum o să fie bună? Ascultă-mă pe mine. e1-naCantacuzino. ci e1impotrivă. Am ieşit de acolo plictisit de seara pierdută şi puţin îngrijorat de ce mă aşteaptă şi pe mine. dad nu ele-a dreptul isterică. Leni ajunsese la momentul celor două versuri: .. dar şi din pasiune.Nu-i aşa că am picioare frumoase') Şi şi-a ridicat rochia pîn[l sus pe pulpe. 16 Luli Popovici-Lupa (fiica lui N. e1arnu mai am timp acum. Teatrul e poate singurul loc unde oamenii nu fug de muncă.De cine. Ce e groaznic în teatru e că oamenii nu-şi e1ause<uml de ce fac şi că trebuie nemiloasa lumină a rampei de premieră pentru ca. care ţine morţiş să-i lungesc rolul. aseară.Regina Maria".le hais le mOlll'emenl qlli deplace les lig/les EI jal1lais je ne plellIe. Ia . Rîd de fata asta. . vă rog să insistaţi pe lîngă domnul Sebastian să mai scrie cîteva replici şi pentru mine. bine . E o copilărie ele actor. gîndindu-mă mai bine. copilăria ei mi se pare mişcătoare. glumeşte Sică. el jal1lais je /1(' ris. făcută din cabotinaj. domnule. . răspunde înverşunat Mitică. 11 [septembrie 1938] Catastrofală cădere a piesei lui Victor Ion Popa.Nu poate să fie bun[l.. O mulţime de lucruri ele notat. E adev[lrat că eram numai noi doi. ca să mi le arate. Am aşa de puţine . Agronomice). O să-I rugăm să-ţi scrie un cuplet. ceai intim la Marie Ghiolu..şi pe urmă.. foarte încet. deodat[l. director al Academiei \\78 . o caută cu tot dinaelinsul. şi..Bine. foarte frumoasă (poate pentru prima oară cu aelevikat frumoasă. sunt versurile astea? Ieri după-masă.. e foarte proastă. Duminică. era o prietenă a lui Nae Ionescu.Cum se poate. . cu d-nl Lupal6 şi. e proastă. Marie. adevărul să sară în ochi. de cînd o cunosc eu). E posibil oare ca şi eu să mă fi înşelat la fel ele grav scriinelu-mi piesa? Mitică Theodorescu îi spunea lui Froda zilele trecute: . Popovici-Lupa.Donmule director. e1ar putin exaltată. . zice Froda.E bună. mai tîrziu. m-a întrebat: .

luîndu-ne martori la tot ce se întîmplă. _ . Acum nimic nu e mai posibil decît războiul. Şi mă bate gîndul să plec la Balcic pentru cîteva zile. clar se recunoaşte foarte bine vocea guturală a lui H itiel' şi mai ales se aud uralele care îl întrerup mereu. Aparatele de radio retransmit chiar în momentul ăsta discursul lui Hitler de la NUrnberg.. S-ar putea oare să fiu mîine soldat? .. Sunt plictisit. 17 E vorba ele conflictul provocat de prelenţiile germane asupra teritoriului ceh locuit de populaţie etnică germană ("sudcţi"). Îmi fi:icea plăcere să-I văd. li las în voia lui Dumnezeu.. S-ar putea să-! avem deja în momentul [lsta. S-ar putea S[l-) avem pînă diseară. e proastă . Sudeţii au dat un ultimatum de 6 ore.Bine. în cme scriu. nişte răcnete pur şi simplu demente. spre sala goală. nişte urale. dar de la etajul de dedesubt... . Cum apasă oamenii [lştia! În fiecare replică pun o mie de intenţii şi gesturi. Mîine nu mă mai duc. Ba mă gîndesc să nu mă mai duc deloc. nici un pic ele adevăr. În oraş mi s-a spus dl germanii au şi intrat în Cehoslovacia. Am luat şi eu două afişe. să fiu cît mai departe de toată istoria asta care e cu atît mai caraghioasă astăzi. altul ca s~l-I p[lstrez....o altă prostie.. dar nici nu o cunosti. e proastă. L-am fixat pe perete cu punaise. unul să-I trimit Mamei la Paris. Dar n-am nevoie să o cit~sc. spre souftleur . fără să întîmpine deocamdată rezistenţă. Nici o naturaleţă.' . nici o nelinişte şi nici un pic de curiozitate. şi mă uitam la el. nici o convin~ere. Acum sunt în tot oraşuL la fiecare pas. Nu se poate distinge ce spune. 12 [septembrie 1938) SÎmbătă au fost lipite primele afişe.tot cu voie-bun[l-. copil[lreşte. cînd războiul e poate la uşă. Am fost azi tmttrl după-masa la repetiţie . mi-e totuna. nu am nici o grabă pentru premieră. de acelaşi gen: m-am dus la fotograf. nici nu ai citit-o.Şi pe urmă am făcut . Am impresia că fac cu ochiul spre mine.17 Cele 6 ore au trecut. Aparatul meu e stricat. sau de vizavi poate. 14 [septembrie 1938] Telegramele de dimineaţă sunt alarmante. Dar acum mi-a trecut tot cheful. ca să fac o poză pentru program . Şi într-o astfel de zi vrei să iau în serios o piesă de teatru? Miercuri.şi totul mi s-a părut stupid. vin pînă aici frînturi de discurs. Îţi spun eu. Bunul şacal! Luni.

dacă e nevoie pentru totdeauna. Simteam şi În Sică vanitatea de cabotin r[lI1it[1. Să nu se poată oare juca o scenă de comedie decît trăgînd de ea? Cabotinii ăştia m[l sperie! Cînd mă gîndesc că se numesc .nu e sti"'lpÎnpe el. să ameninţ. exterior. cu tusea lui de acasă . Fiecare vrea să se salveze pe el. În teatru. el să fie bine. Premiera. Am avut impresia că sunt În mijlocul unui echipaj În derută.. Fiecare vine cu gesturile lui. Ar trebui să Înjur. Stupid cuvînt care. jucate strident. CaMl piesa. E o glumă. replică de replică. În care nici unul din ei n-a vrut să aib[l Încredere la lectură. actul al treilea. căci În momentul ăsta nimeni . cu Froda de astă dată. Dar merită? Am eu atîta Încredere În ea. inacceptabilă. Ar fi grotesc să uit acest lucru.dar el să aibă succes. Froda i-a spus cu brutalitate lui Sică lucruri care l-au făcut să Îngălbenească. Şi. cu souftleur-ul. domnule. În schimb. Ar fi fost o solutie fericită. Acolo era vorba de ceva .artişti". Ar trebui să dau o biltălie cruntă. la nici un prestigiu. spre uluirea tuturor.a chemat pe cineva de la secretariat. Asta e tot.u' e o meserie c<u'etrece de puterile mele. D. Ce fel de interpretare poate fi sub teroarea exercitiilor ele memorie? .cu toată lumea .şi poate că numai aşa aş reuşi să restabilesc piesa şi s-o apilr. să reped. ÎnCÎt să o iau În aşa de serios? Nu. două repetitii pe zi. S[lnu mă uit la nici o susceptibilitate.Anunţă.Interpretare". După un moment de panică . Singurul act care a mers a fost. mi se pare că n-a fost replică pe care să n-o simt falsă. e complet lipsit de sens. Iar intrarea lui Fotino. cu maşinistul . să le dau tonul just.şi le aplică rolului pe care Îl joacă. e un joc. Într-o s[qJtămÎnă de repetitii se mai pot repara o sumil de lucruri. Ar fi trebuit. să miu. cel putin textul putea fi bine Înv[itat.fiinddl tot spectacolul i se p~lrea că zace la p[lmÎnt . cu Siegfried. miercuri seara. cu fiecare din actori şi cu toti laolaltă. cu Sică. pînă atunci. Poate că voi avea de apărat În viată lucruri mai grave. actul 1 şi II. Şi. Nimeni nu interpretează nimic.. cu icnetele lui. cu decizia de a mă certa. prăpădească-se spectacolul . mă Întreb-eum nu-i sperie ironia termenului. 15 [septembrie 1938] Am fost totuşi şi ieri la repetiţie.Joi. el să aibe aplauze. . nu. să restabilesc intenţia.deCÎt poate Leni . Ia ziare. Într-adevăr. continuu fals. Sil risc orice. Sper efI şi În cariera mea de scriitor Îmi sunt rezervate bătălii mai onorabile. dadl nu mai mult. În trei acte. desigur. Între cazul De două mii de ani şi Între cazul Jocul de-a mcanţa sunt totuşi diferenţe pe care nu am dreptul să le uit.

Ia actul al treilea. . et sans transition aucune. . dimpotrivă. Parcă-1 aud: . atît de comod să aprobi . 16 [septemhrie 19381 ..." ÎI aud pe Bereşteanul8 spunînd asta . Mă amuza să-i aud rîzînd. desigur.şi nimeni nu e sigur pe rol.şi să privesc totul cu nepăsare.. Dar mai sunt două zile pînă la premieră . Aşadar.O să fie succes". da.. cînd să iasă.E o piesă asta. pentru că nimeni nu e responsabil de ea . De asta e 18 19 * Persoană din administraţia teatrului "Comredia". Beate Fredanov. e o piesă. d-na Maximili:m." Repetiţia de asear[l a fost nestîrşit mai bună.. L-am pus să repete de cîteva ori teribile le elogii. Dar nu trebuie să-I suspectez de amabilitate ~ E aşa de incomod să nu-ţi placă. să vezi c-o să fie succes. Actriţă. rămîn însă un milion de lucruri de făcut. să-i văd ştergîndu-şi pe furiş o lacrimă. Va trece cu siguranţă graniţa.care mă angaja cu propria mea viaţă. şi nimeni nu ştie cum să se îmbrace. A fost chiar mulţumitoare. Cîţiva spectatori (Fifi Harandl9. Şi argumentul fiecăruia era acelaşi: Lasă. În detalii. . 0 să fie succes. plîngea de-a binelea. da. aicie o copilărie. (Azi..spune Goncourt .c 'est abominable ces hauts et ces bas. să mă înjure pe toate drumuri le. la repetiţia de după-masă. Vineri.. Anulat: "cu totul mulţumit". . cînd să vorbească şi cînd să tacă . aş putea fi mulţumit. Os-o traducem în franţuzeşte. şi nimeni nu ştie cînd să intre. Dans les choses Theatrâles . dom 'le. premiera va fi sîmbătă.Cine m-a pus. o nimica toată. să mă încurc cu intelectualii ăstia'1" În linii m~ri. Era prea multă lume care îl stătuia să nu amîne. Am avut pe alocuri copilăreşti momente de emOţie. în linii foarte mari.) Timuş părea aseară cu totul cîştigat de spectacol. Fiecare aruncă vorba asta cu uşurinţă. Sică era fericit". Exulta. Sică a revenit imediat asupra primei lui decizii de anlînare.şi mă întreb ce fel de artă e asta în care şi Bereşteanu poate avea opinii şi face pronosticuri . nu l-w' împiedica totuşi ca... în nuwlţe. domnule. e. ceea ce. un tleac. E drept că fata asta plînge aşa de uşor. Zissu) urm{lfeau spectacolul cu încordare. în caz de insucces.. Trebuie să accept situaţia cum e .

Ne-am oprit în fata unui afiş şi ne-am citit numele tipărite unul lîngă altul. ca şi cum n-ar fi fost nimic excepţional în seara asta. Sunt încă destul de sceptic şi mai ales sunt foarte obosit. O-'illl nerăbdare.dar îndl azi' Îmi pare rilu cii nu pot nota tot ce ar fi de' notat. Totuşi nu cred într-un mare succes de public. dar nu cred că mi-am pierdut capul. încasări de 30000. aproape toate locurile vîndute. Cel puţin nu încă. Sîmhătă. Am mîncat numai cu ea la . destul de la timp pentru a mai simti. Prea obosit ca să notez acuma tot ce ar fi de n018: în legătură cu premiera. SelJlllallll .şi l-am văzut cu toată liniştea. plină sala. Cîte lucruri ar fi de scris! Sunt însă după O zi zbuciumată. seara. Duminică. Nu cred că voi avea ceea ce se cheamă o serie. dar pe care le cunosc perfect. '6 182 . Aseară s-a jucat cu casa închisă.procesul lui Leni. Luni. Pentru diseară. Eram singuri parcă pe tot bulevardul pustiu. ) continuă să fie bune. încît aveam pentru ea o tandrete redeşteptată parcă din primele timpuri ale dragostei mele penlTUea. în tribunal. aproape de 3. Sunt desigur mulţumit. peste 60000. Spectacolul de matineu. pe care am petrecut-o toată. Zeci de ridicftri de cortină.. Cel putin în leg~ltură cu repetitia generalCl de azi-noapte. Am văzut un tilm . O zi de tribunal mă macinCi si mii extenueazil în mod obisnuit . La matineu. fusese atît de simplă.adevărat că ou mă pot plînge: o-am emoţii. Jucase aşa de frumos. Foarte mare succes. Acuma nu-mi mai rămîne decît sii aştept. atmosferă caldă.. de satisfacţie.Wilsoo" ~i ne-am întors spre casă tîrziu. nici un fel de nelinişte.. o-am Am ieşit aseară cu Leni. după ce s-au vîndut toate locurile suplimentare posibile. Cronicile de azi-dimineatil elogioase. pentru . Eu am fost la cinematograf. 18lscptcmbric 19311] Mare succes. Zeci de telefoane. vie.coinciclent~l. Am venit spre stîrşit. atmosfera de sărbătoare. 17lscptcmhric 1938J Sunt o oră înainte de premieră. 19 [septcmbrie 1938J Cronicile (Viitorlll. Poate mîine. vibrantă în sală. Pentru motive pe care n-am acum răbdarea să le înnumăr. atît de intens şi sincer emoţionată în jocul ei. zeci de felicitări. după repetitia de noapte. de la ora 1 la ora 7.

Şi totuşi mă întreb dacă va fi un adevărat succes de serie. Nu. dacă se amuză ca la o simplă farsă! Şi dovadă că nu mai înţeleg nimic e că actul al treilea îi derutează. zic.nu binevoitoare poate . Nu mi-a spus-o lămurit .e greu să rezişti unei săli de teatru arhiplină. Frol/tul. scriu cu un entuziasm. cu un elan care mă buimăceşte . încît actul trei rămîne în gol. Ionel Dumitrescu. dar cînd atîţia oameni trăiesc sub obsesia reţetei. Azi-dimineaţă l-am găsit pe Bereşteanu cu planul turneului Întins pe birou.Vezi ce bătaie de cap! Acuma trebuie să amîn{m1 turneul.. Să tie tăcerea impusă de un succes prea mare ca să poată fi contestat? Să fie. [ se părea enorn1ă. Je ne demandais pas tant.dar mai era nevoie să mi-o spună? Destul că 18~ .. nu aşteptam în nici un caz o astfel de primire.. Rîdeam şi eu ca prostul.. Lui Rosetti nu i-a plăcut deloc nici piesa. care e de obicei cea mai slabă din săpt[m1Înă. luat de atmosfera de veselie din sală . Am fost duminică seara la spectacol şi eram indignat de felul copilăros. după prima scenă mai ales. a avut o retetă de 24000. tac. ~ E poate jenant să întrebi în fiecare seară cît s-a încasat. (În aceeaşi seară. în România. şi eu. nici spectacolul. tăcerea care precedeazâ şi pregăteşte o răbufnire? Sem'a de ieri.rîdeam. cu o prietenie.dw·. nici un cuvînt de adversitate.) Lui Camil nu-i venea să creadă că cifra de 24000 e exactă. nu te poţi sustrage acestei curiozităţi. 20 [septembrie 1938] Cronicile de azi sunt copleşitoare.m1 deplasat şi atunci toată veselia lor r[lmîne suspendată. Actu(l fI[ merge greu. cînd de ea depinde totul În teatJlI. Se apasă aşa de mult pe efectele comice din primele două acte. Pînă şi în Universul este o cronică .Marţi. în Curelltul. şi cu o serie de scrisori adresate impresarilor din provincie. Ce mai pot înţelege om11eniiă')tia din piesă. îşi dau semml că rîsul lor e c. cu lojile. balcO<U1ele şi parterele înţesate şi zguduite de rîs . Neall/ul românesc. care a rectificat socotelile. dimpotrivă. Canmdino. Pînă acum. absurd. se rîde aşa de tru·e. Beresteanu. Poate şi din vina regiei. Într-un fel e neliniştitor. cel puţin deoc. . cum au făcut-o şi în trecut. La ridicarea cortinei ei continuă Sti rîdă . E foarte posibil ca acest act al treilea să nu-i permită piesei a se angaja cu adevărat într-o lungă serie. de nicăieri. piesa lui Popa a făcut ceva mai puţin de 5 000. în care se rîdea. după primele replici.căci tonul e rece şi parcă îmbufnat .dar suficient de elogioasă. dru' în acelaşi timp eram consternat. care ar fi trebuit să mă atace cu violenţă. POrtiI/ca Vremii. S~ pare că e foarte mult.m1dată. mă asig~lră că a fost 26 000.

care supr. Azi-noapte.nu mi-a dat nici un telefon după premieră. zeci ele mesaje.Jlucrurile au mers În descreştere. Aseară 17000 ! . pentru ca deodat[1 să se stîrnească un Întreg curent de curiozitate. E foarte bine.care era În aceeaşi loje cu Rosetti şi care nici el nu mi-a dat de atunci nici un semn de viaţă -. Desigur. Sîmbătă.Succesul" să fi trecut atît de repede? ~84 . ca pentru un lucru de ruşine. E În sfîrşit timpul să mă Întorc la lucrurile serioase. Ieri. fără să pronunţe expres cuvîntul de . Franţa se pare efi a mobilizat şi ea. de ner[lbdare. Am scris cinci cărti şi niciodată n-am avut sentimentul ăsta de a fi fost pus În legătură directă cu . de a fi ajuns pînă la el. E o chemare la ordine. Aproape un public de concert. o atmosferă de panică: sau poate nici măcar de panică: un fel de paloare obosită de oameni care au renunţat. E timpul să-mi spun iar şi iar di toată Întîmplarea asta e poate un lucru agreabil . poate şi mai puţin.cine ştie pe cît timp? Poate pentru o Întreagă epocă istorică. atît de jenate.. O sală frumoas[l. de minute.cifră cu totul Îngrijorrltoare . de a-I fi emoţionat.. Dar e timpul să m[l liberez de teatru.publicui".. Forta de radiere a teatrului. A fost de ajuns ÎnS[1să am o premieră de teatru. Chamberlain s-a reÎntors la Lonelra cu noile revenelicări hitleriste. E timpul să-mi mnintesc tot ce nu mi-a plăcut niciodată În piesa mea. Primesc zeci de telefoane. La teaUl. care asculta frumos. Aveam pe ~t1ocuri impresia dI sunt la o şedinţă de muzică de cameră.pace germană". Cehoslovacia a mobilizat asearfl. neÎnghesuită.imă Iibel1atea În Europa . 21 lseptemh"ie 193!l] Reţeta ele aseară: 32 OOO!Se pare dl e cu totul neobişnuit. felicitările lui au fost atît de evazive. din locurile cele mai surprinzătoare. Vor fi acceptate? Vom avea o . cele mai neaşteptate. E şi cazul să nu mă mai arăt pe acolo. rflzboiul era iminent. cînd l-am văzut. o chestiune de ore. nici lui Vişoianu . de a-l fi preocupat. Miercuri. Se rÎdea mai puţin brutal: se surÎdea. de simpatie. În oraş. Încît aproape că m-am simţit obligat să-i cer scuze pentru piesă.dar În orice caz neserios. desigur că nici lui nu i-a plăcut. . Nu vor fi acceptate? Vom avea războiul. Totul e o chestiune ele zile. Acum avem un moment de sincopă.. 24lseptembrie 193!l1 Din ceas În ceas poate izbucni rflzboiul.mobilizare generalfl". pe la 3 de noapte.

ftlră bani. Pmci"la~ ti fost la o repetiţie . ne lasă să trăim . Acordul de la MUnchen nu ne trimite pe front. În Italia. 25 [septembrie 19381 Ase<U'ăau fost toate locurile vîndute. se pare că a fost extrem de slab. N-<U11 curajul StImă bucur. speriată.dar mîine seară.U11 Îngrozit CÎtde prost se joacă. cu altele adăugate. Sutele de mii de lei pe care le visam. Poate 61 diseară va fi Încă bine .. HU'ă convingere. ce va face . nu e nevoie de nici o explicaţie pentru un mare succes. pentru un adevărat succes. Dar se găsesc totdeauna explicaţii pentru un insucces. adică jumătate cît săptămîna trecută. dacă s-ar putea ca războiul ăsta să nu treacă prin inima dumitale! Dacf( cel puţin s-ar putea să nu pierzi În el deCÎt ceea ce oricum e pierdut! Dacă s-ar putea S[lplătesc eu tot.) Cum se va descurca '? Şi. dm mă Înspăimîntă gîndul că ar putea.sărbătoarea care marchează Anul Nou în calendarul ebraic (prima zi a lunii Tishri). A plouat. au fost veşti politice proaste. luni. cu bîlbîieli. Mă Întreabtl ce să facă cu Mama. de exemplu. pe de altă parte. sÎmbătă.mme succes". Am fugit Însptlimîntat. . iar cel de azi n-a adus decît vreo IS 000. Matineul de ieri. Totuşi cred că nu mai poate fi vorba nici de un . "'J Din ebraică: "Roş-ha-şana" . căci şi acolo va fi singură. 1 octombrie [1938] Pace.. M-. Şi probabil nu e cazul piesei mele . lumea a fost sub presiunea evenimentelor etc. Duminică. Nu mai Îndrăznesc Stl fac socoteli.de~i e prima seară de Roşăşună20 .la una din cele mai proaste repetiţii.dar ne pregăteşte un timp groaznic.. nici la Sceaux nu mai poate rămîne. E ultima consolare pe care o cer.. Un fel de pace. Abea aClU11 vom şti ce se cheamă presiunea hitleristă. m:1tem 61 va fi prost de tot. Doamne fereşte. Am trecut pe la teatru ~i am văzut cîteva scene din actul doi. S[l o apuce războiul pe drum. mai mult ca să glumesc.. În schimb. EI crede că astă-seară Franţa va decreta mobilizarea generală şi că sÎmbtltă războiul va fi declanşat. Mamă dragă. cu replici s[u·ite. Poldy şi Benu um1înd să se înroleze din prima zi. de la Poldy. SÎmbătă. Singur[l. nevorbind deCÎt romfll1eşte. nici ca glumă nu mai pot fi visate. tIu'ă e1<U1. Marţi. pentru voi toţi. Vrea s-o trimeat[l spre ţariI. să fac planuri copilăroase . nici de un succes pur şi simplu.Explicaţii sunt numeroase. 27 [septembrie 1938] Telefon de la Paris.

ziua. Dar vom trăi . azi-dimineaţă îl Întîlnesc pe Axente. ca şi cum i-aş ti vîrît într-o proastă afacere. pe care nu l-am mai răsfoit de la Bran şi îl uitasem. pe de altă pm·te.Regina Maria" am făcut 24 000. ~86 .să nu mai fac altceva decît să scriu. Pentru asta va trebui însă ca de la 15 octombrie încolo.Mi se pare logic să aştept o înclinare spre dreapta în Franţa şi un puternic reviriment antisemit în România. Eram dezolat. din cauza exercitiilor de apărare pasivă care cufundase tot oraşul în întuneric şi îi dădea un aspect sinistru.şi mi se fu~'au valizele şi manuscrisul. 21 22 Accidelllul. Ei bine . Seara de joi fusese consternantă: Il 000 de lei. Nu-mi venea să cred. cu ferestrele oblonite.şi cînd eram atît de nemulţumit de el. un an de cînd ajungeam la Paris . Nici tribunal.. aveam remuşcări şi mă simţeanl responsabil faţă de oamenii de la teatru. Cred că-l voi publica la el. Toată lumea îmi spunea că nu trebuie să fiu speriat şi că sala e goal[l din cauza evenimentelor de la Munchen. noaptea . spre stupoarea mea. cu felinarele stinse.. cu sirenele care şuierau. Aş vrea ca romanul să apară pe la sfîrşitul lui noiembrie. şi dvs. care îmi spune: .. 5 [octombrie 1938] [eri am vorbit cu Ocneanu despre roman"'. Miercuri. Am citit azi capitolul VI. 26000. Edilura Alcalay. [eri nici n-anl mai îndrfLZoitsă trec pe la teatru. Văd foarte bine un nou guvern Goga-Cuza.şi. nici Fundaţie. convenabil amenajat. E singurul editor cu care se poate lucra. cu clopotele care băteau . începutul lui decembrie. nimic .. sau poate chiar o lentă tranziţie spre un regim legionar.. Mi-am luat inima în dinţi şi am trecut pe la teatru s-o întreb pe casieriţă.. dactilograful. Da: era exact! S-ar putea oare să se redreseze? S-ar putea încă să fie totuşi un mic succes? Noaptea trecută...Ne-aţi bătut asem'ă la "Comcedia": noi la . Ieri n-am mai trecut pe la teatru să întreb: mi s-a spus doar că vinerea e una din cele mai proaste zile din săptămînă. Mi s-a părut mult mai bun decît în momentul în care îl lucram . al căror rezultat 1tU11ea îl aştepta din moment în moment .."" Mă întreb doar ce voi face cu contractul de la Delafras.

foarte. Mă întreb de ce.ceea ce nu e prea rău. Luni şi marţi au fost seri slabe (azi e lom Kipur)23. chiar dacă n-a mers strălucit.ultimele reprezentaţii". e insistentă.dar .nu e vesel deloc.probabil multe bilete de favoare .e terminată.. Spune! ce să mai înţelegi ce să mai crezi? Sîmbătă. cea mai importantă zi din calendarul liturgic evreiesc. în timpul actului r. De bine. iar pînă atunci ar putea să se joace mereu Jocul de-a . dar ieri. Dumnezeu unul O ştie . Ce trist lucru o piesă care se apropie de sfîrşit. era parcă puţin descurajat. Dm' sunt dezolat de publicul ăsta. Maria a fost amînat pentru 19 octombrie. cum se zice la teatru . nu numai că spectacolul era reuşit. luni. parterul era destul de bine populat . pînă la începerea turneului . iar sîmbătă şi duminid au fost puţin peste 40 000 . Turneul cu Ionescu G.dar balcoanele goale. Un rom<Ul se impune mai puţin gălăgios. mai puţin ostentativ. dar toată prima săptămînă indica un entuziasm general. pe nesimtite. Sică. ~3 Zi de post şi pocăinţă (în ziua a zecea a lunii Tishri). depărtîndu-se încet. iat-o acum şi pe Alice Theodorian. piesa se va mai juca săptămîna asta. Si faţă de Zoe.să nu-mi faci reproşuri. mai ales că. un succes sigur. Am intrat un moment în sală. e plină de subînţelesuri. N-am mai Întrebat cît s-a făcut În total pînă la urnlă.. nici rău nu se poate spune că a mers. mă cheamă mereu la masă. foarte prost. Din nou ajung la concluzia că nu avem public pentru un spectacol subţire. Maqi. căci nici nu au altceva de jucat între timp. nu numai că am avut o premieră de răsunet. .chiar dadl. de rău. în completă retragere. Nu numai că piesa d-tale era bună. Sunt foarte bucuros că ţi-am jucat piesa. e provocatoare.J Ca şi cum Leni şi Zoe n-ar fi fost de ajuns pentru a-mi complica viaţa. 11 [octomhrie 19381 Sîmbătă şi duminică destul de slab (ceva mai mult de 30 000). . Pînă la ora 8 se vînduseră de vreo 5 ()'JO.'orallţa.cariera" ei.Reclama piesei în Timpul de azi anunţă . fără bruscheţe. E mai cuminte. dar şi iese din circulaţie mai lent. Desigur nu mai mult de 9-10 000. 15 [octombrie 1938] 2. Telefonează de zece ori pe zi (ba chiar şi noaptea). şi faţă de Leni.i-am spus eu . .Te rog .N-am nici un reproş sil-ţi fac. e mai simplu . aseară.

carantină" la limbolia. SÎmbătă seara. sau trecînd s-o văd pe Leni . .Nici o explicaţie pentru barbari a asta.SCII C. nu vreau să iau În tragic nimic din ce mi se Întîmplă În teatru. A trebuit Silcapăt prin Ralea un ordin telegrafic al Ministerului de Interne.. de::. Şi cînd mă gîndesc că. Mi-au făcut măgăria de a relua În ultimele două zile rămase pînă la turneu. Doamne. la penultima reprezentaţie. să fac şi figură de .şi acum mi-e aproape imposibil s-o mai judec.. am asistat la Întreg spectacolul. mi-a trecut. dar nici cu prea mari pierderi. nici să intre În Romfll1ia..ipoată continua drumul spre casă. iar seara de tot m-am dus eu la Alice Th. de aici Încolo? Duminică seara a fost ultimul spectacol. dar toate punctele de frontieră sunt pline de evrei opriţi pe loc. La urma U1melor. Socoteli prea complicate de dus cu fiecare În parte.lIea. care nici una nu duce nicăieri . ceea [ce] nu mi s-a mai Întîmplat din duminica imediat următoare premierei.ipoartă cu destulă comoditate aceste conflicte .itoţi sunt purtători de paşapoarte române::. ILuni. am fost indignat.. jenat. Un moment. Fragmente din fiecare act am mai văzut din cînd În CÎnd. neputînd nici să se Întoarcă În ţările de unele vin. Un complice pasiv şi cu conflicte de conştiinţă . Pe urmă.şi s-a tenl1inat.dar care Î::. n-am văzut-o deCÎt de două ori. ~188 . M-am obişnuit cu ea . Numai căjena asta nu-l Împiedică să fie complice.Oribile vremuri trăim' se lamenta R. după cum se Întîmpla să trec pe la teatru. aş fi fost bărbatul cel mai credincios şi mai* puţin frivol din lume . pentru ca s~l-::. Nu cu prea mari foloase. Ce ne mai aşteaptă...ti. Maria.homme a femmes" ! Ziua de ieri a fost În privinţa asta de-a dreptul stupidă. Se pare că nu numai limbolia. 17 [octombrie 1938] Ieri-dimineaţă a sosit Mama. Într-o viaţă regulată. A fost o aventură . Mă las destrămat În atîtea ridicule poveşti.dar piesa.. ieri şi azi. Ce ironie a destinului meu: evreu. nici o justificare.Începe să devie totul prea comic. Seara a venit Leni. ieşind de la un cinematograf. pentru a mai fi suportat Încă două zile. de la Început şi pînă la sfirşit. /OIl(.. În felul ăsta. La prînz a fost Zoe (Papa era la Brăila). ca şi cum ar fi fost un prea mare dezastru. am aerul de a fi fost scos de pe afiş şi Înlocuit cu o piesă veche. dupil ce 24 de ore a stat Într-un fel de .

spre scenă. strălucitoare: o tandră. pentru prima oară. care urcă într-o rumoare vie. Pe urmă. nici o aşteptare. ~ Leni pleacă mîine în turneu. La început deosebirile dintre ce visasem eu şi ce realizau ei pe scenă erau crispante.lucru care în principiu îmi displace . ascultînd. într-o carte tipărită . nu se mai poate spune că locuiesc pe o 1~ . că vor rămîne într-un dosar biltut la maşină sau. primind. că ceva se duce pentru totdeauna. pe de altă parte.dar ar fi trebuit şi un prea mare efort. Nu voi mai auzi nici rîsetele acestea. şi. care aveau un gust de despănire. că de aici încolo toate acele cuvinte nu vor mai fi rostite. răspunzînd cuvintelor scrise de mine. cu ceva magic în aceast[l depănare. Nu voi mai vedea capetele acestea de spectatori înclinaţi spre scenă.şi ar trebui să fiu mulţumit. în locul celei pe care mi-o jucau ei . aş fi vrut să-i chem la ordine. Ultimele scadenţe în acest vechi amor se apropie. E o cameră mare. deşi îmi dau seama se poate. aIbă. A fost azi aici. Sîmbătă e frucarne mi-a că nu \ De două zile. caldă. E ultima fată care plînge pentru Joc/ll dc-(/ \"(/C{/II!a. Era lîngă mine o fată care plîngea.Imaginea spectacolului s-a suprapus aproape complect imaginei iniţiale. Nici o speranţă. Totuşi. Îmi spuneam efI ceva moare. Ar trebui să ţin minte că ăsta a fost unul din visele mele vechi .În ziua de 17 noiembrie să mă aştepţi în noua ta casă spus plecînd. în întunericul risipit doar de focurile rampei. gesturile lor . tînără. Şi am într-adevăr impresia că o aştept. Poate sentimentul că e într-adevăr pentru ultima oară.actul al treilea. E drept că e pe Calea Victoriei . Eram la balcon. . în tăcerea unei săli populate. Duminică seara am mai ascultat . încetul cu încetul. aş fi vrut să impun piesa pe care am scris-o. s-au substituit vocilor pe care le ascultasem eu scriind.poate toate aceste gînduri. duc de cîteva zile o inimă cenuşie. chiar cînd erau false.dar. 19 noiembrie (1938). intonaţiile lor. cu multă lumină. Ia etajul VIII. cu emoţie. făcînd ecou. Nu ştiu dacă moas[l: desigur nu. în cazul cel mai bun. de 'Ia înălţimea la care sunt. Dar are o piele aibă. aş fi vrut să restabilesc textul meu. în garsoniera mea. şi uneori închideam ochii ca S[lascult. de unde scena se vede depărtată. Aş fi vrut uneori să protestez.chiar CÎnd erau greşite -. nici nu aveam convingerea că merită. că se rupe definitiv de mine.pentru ultima oară! . m[l făceau să ascult. nici o hotărîre.

Era prima femeie care intra în casa asta. Au fost În schimb Mama. Nu În semn de protest -.cînd s-a întors şi Leni. Plutesc Între building-uri.Ull culcat-o. Încă o dată. Nu mai pot continua nota începută ieri. Vineri. Totul a fost prea fulgerător şi prea neaşteptat..Mama aducÎndu-mi două criz. Fugiţi de sub escortă. ceva din intrarea În rada New LYorkului. Într-un stupid matineu de la ora 10. 20 [noiembrie 1938] Aseară m-a Întrerupt din scris Zoe.şi de acolo cuprind În semjcerc jumătate Bucureşti. Nici nu mai ţin mjnte exact ce voiam să scriu. Am o terasă. Ce bine e să ştii că ai lăsat sus în camera ta o femeie tîflără. Un fel de linişte Încremenită. Enunţ ncîncheiat. E bine că primele flori care intră În casa asta mi le aduce ea.) Am atît de puţină încredere În piesa mea. Dar. destul de Încăpătoare . încît nici pentru matineurile de la ora 6 nu o socotesc destul de bună.stradă anumită. Împreună cu asasinii lui Duca şi cu asasinii lui Stelescu!4. şi am scoborît S[l iau prăjituri de la . ca peisaj. ieu-de Ia teatru au trecut pe aici . s-a terminat joi . 2" * '6 .ar primi cu uşurinţă trei chaise-longuri deschise . am lăsat-o să mormăie sub plapumă.Nestor".mteme. E. Am dezbrăcat-o. s-a reluat. . toate astea nu au nici un sens. cît de timjdă. Miercuri. (Turneul Într-adevăr Corneliu Codreanu Împuşcat şi Îngropat azi-noapte.. ca o pisică la căldură. se înţelege. Încît Împiedică orice Încercare. Am impresia că nimeni nu şi-a revenit Încă din buimăceala primului minut. Nici n-am fost la teatnJ. c<U'ete aşteaptă .ci din sinceră nepăsare. asasinat de foştii camarazi. 190 . 2 [decembrie 1938] Stupoare şi linişte. de a fi optimist. Mihai Stelescu. 30 [noiembrie 1938] Azi-dimineaţă Jocul de-a racal/ra. Benu şi Papa. după ce părăsise mişcarea şi devenise adversar al lui Codreanu . Nu mi-am putut opri un elan de tandreţe. pentru ca S[Hlli dau seama ce poate urma. lider legionar. Nu vreau deocamd* Duminică. Situaţia externă e atît de confuză şi de nefericită. trebuie să observ că Împrejurările interne sunt neaşteptat de ferme şi că ar putea indica o redresare..

Ieri. E o supapă de siguranţă. . pe care le cunoşteam. pe care n-ar fi exclus s-o deschidă chiar guvernul. parcă tipografic.camarazi de la Vaslui". m-a ajutat nu I~umai să-I . Textul a apărut În facsimiL În toate ziarele de azi-dimineaţă. i-am trimis Ninei. care Îmi erau familiare . de vreme ce Mircea. scrisul lui clar. Dacă m-aI' primi pe mine.şi CeHa. şi pe urmă. Simt că de la moartea lui Codreanu ei trebuie să se consielere În eloliu. văzînd În clişeu scrisul lui Nae. ar avea poate sentimentul că trădează o cauză. Mai ales mi-a dat numeroase detalii despre un an10r al lui Zoe. Şi de astă dată s-ar putea să plătim tot noi. nici corelială. fata asta admirabilă.Grelele Încercări prin c<U'eam trecut. şi-ar schimba culoarea. nu mi-a elat nici un semn de viaţă.fără să-mi dau seama cum am ajuns să vorbim despre asta ... E ca şi cum deodată. o scrisoare de mulţumiri. c<U'e nu mai Iasă loc nici pentru amintiri. Mă sperie puţin sentimentul ăsta. o floare şi cîteva rînduri. Îi Înţeleg foarte bine. În c<U'enu mi-a fost greu să recunosc marele amor despre care ea Însăşi Îmi povestea astă-vară. la Fundaţie. Sîmbătă. Nae a semnat o declaraţie de solidarizare cu cei 318 . În care Îi spuneam că ezit să vin la ei. de simplă politeţ[l. pe care Îl cunosc atît de bine. E un anume Bisco Iscovici . pe care o văd atît de des.. goală. 6 [dcccmbric 1938] A fost CeHa la mine şi .şi-ar pierele din consistenţa lor. decis. găsesc o scrisoare din partea ei. tocmai bine indiferentă: . Sunt lucruri irep<u·abile. fata asta cu care aseară am fost la cinematograf este pentru mine o necunoscută. care sÎmbătă după-masă a dormit În patul meu.mi-a povestit o sumă de lucruri despre Zoe. . dar să reconstitui Întreg romanul iubirii lor. realitatea . fiind În Bucureşti ele atîta vreme. Despre "trecutul" lui Zoe.Ar fi În logica lucrurilor ca toată această spaimă amuţită să spargă Într-o explozie antisemită. ele Sfîntul Niculae.văd" fom-te bine. f[icea tumbe copilăreşti pe parchet. Marţi. nici rece. elimensiunile. lucrurile . În jurul meu.. 10 [dcccmbrie 1938] Marţi. ele ziua ei.ele care mă rezemam.. Mircea şi cu mine. care ÎI cunoaşte foarte bine. Şi am avut dintr-o dată senzaţia că Zoe. *Am avut un sentiment neelesluşit că lucrurile astea mă privesc puţin şi pe mine personal. ne-au făcut să ne izolăm complet de lume".

Mircea i-a fi"icuto vizită lui Rosetti. şi în acelaşi timp o detaşare complecti"'t. 16 [decembrie 1938] r Azi-dimineaţă. fiind gata să Înapoieze În cel mai scurt timp sumele luate ca avans. Benador. că vrea -mai mult ca oricînd . Mă apropii să le spun bună ziua . lui Comarnescu. Nici asta nu e rău. . desigur. premiera lui Bunbury. Am avut nu ştiu ce curiozitate de autor (ca şi cum textul mi-ar fi aparţinut). de Wilde. În consecinţă. că vrea să publice căqi. ÎI recunosc foarte bine pe Dinu Noica.S~I se ocupe de institutul de orientalisticft.căci nu mi"'l simţeam deloc angajat În spectacol.şi. pentru că. spre surpriza mea. În urma uciderii lui Codreanu. (Lucru pe care nu-I ştie nimeni. Aseară. o scrisoare prin care Îl anunţă dt. De altfel. Mircea În grup cu Cioculescu.) Totuşi e amuzant să asculţi spuse de pe scenă fraze scrise de tine.Vineri. nici eu nu prea mă mÎndresc cu o piesă englezească tradusi"'1după o traL-ducere francezi"'t. tradusă de mine. Gest reflex? Amintiri vechi mai puternice decît faptele recente? SÎmbătă. Sadoveanu nu voia S~l rişte a pune numele meu pe afiş. Mircea se ridică În picioare şi mă Îmbrăţişează. 17 [decembrie 1938] Dinu Noica Îi trimite. Ia Fundaţie. pentru a-I anunţa că el ri"'Ul1Îne scriitor şi om de ştiinţă. el s-a decis să devină legionar şi c~i. consideră reziliate toate conO'actele pe care le are cu Fundaţiile Regale. ce ar urma să se înfiinteze În cadrul Fundaţiilor. de la Paris. Ia Naţional. În schimb. Biberi.

Cunoşti ordinele.Care? . dezorientat. gazetar. . fără chef de lucru. redactor-şef la Arglls şi director al Agenţiei RadoL 3 Frontul Renaşterii Naţionale.R. la care am dejunat azi: Intră şeful de cabinet.-ului. Şi din nou n-am bani.. caldă.Domnule ministru. fără elan.. ieri . Iată-mă la sfîrşitul vacanţei. I Eugen Titeanu. că o pierd. că aproape am pierdut-o. Aş fi putut să-mi termin romanul. fost plim-redactor la Fapta (1930).1939 Joi. Luni. a venit adeziunea Societăţii Scriitorilor la Frontul NaţionaP . . la Fundaţie. Şi e at~lfă o neverosimil[i zi de primăvară. leneş..dar sunt cîteva nume penibile. însorită. plin de remuşdri.. 193/ . aş fi putut s[t schiez . din care lipsesc numele noastre. Şterge-i. În loc de asta. obosit. Ce e de făcut? . Nu e mai puţin adevărat că ieri. cW'e mă face de două ori mai trist. Sergiu Dan .S. organizat de regele Carol al fi-lea după desfiinţarea partidelor politice.5 ian uarie 1939 _ Scenă din biroul lui Titeanul. că viaţa trece pe lîngă mine. Probabil Alexandru Hurtig.Mihail Sebastian. era subsecrelar de stat pentru Presă ~i Informaţii în guvernul Miron Cristea. am fost pus Srl semnez un formular de înscriere. ceea ce îmi aminteşte că am 31 de ani. .relatată de Hurtig2. o listă a S. Nu putem compromite mişcarea.9 [ianuarie 1939] Nu înţeleg de ce mi-am pierdut vacanţa de Crăciun rămînînd în Bucureşti. mi-am pierdut nopţile şi zilele nefăcînd nimic. în ziarele de azi. Şi într-adevăr ne-a şters.

2(. am Încercat S[l uit. s-a dezbrăcat şi. În realitate ÎI cheam[l . dar şi aşa nu cred că am avut prea mult tact În conversaţia cu el.. dar este'.şi din cauza asta m-a uluit violenţa cu care Îi înjura pe socialişti (Blum În special). În singur[ltate. Z.' un Norpois tipic. mai stupid. undeva. desigur. dar căutam cel puţin un anestezic. dar plină . Vineri. Eram tentat să-I Întreb dacă nu l-a cetit pe Proust şi dacă nu-I frapează asemănarea. dispreţul cu care Îi \. mai fără sens complicată deCÎt a mea') O privesc cu un fel de stupoare resemnată. Nu ştiam la Început că este . absurda şi În fond teribila situaţie pe care o suport de 8 luni cu Zoe va trebui să o joc din nou pentru Leni. ce viaţ[l . Cît trebuie să fie de tare inerţia mea. E foarte frumoas[l. cu domnul de Norpois... unde am fost plecat la schi cinci zile. Viaţ[l compl icat[l! Există oare o viaţă mai compl icată. dezgust. ardoarea cu care lua p<lfIea lui Franco. în faţa năruirii mele.complicată. Nu mai e loc în viaţa mea decît pentru sinucidere sau pentru o plecare definitivă. Cum vorbea mereu despre paşaportul lui diplomatic. În fond.contele de La Rochefoucauld". Am încercat să nu m[( gîndesc la nimic. A fost aici ieri. desigur. eram convins că este În diplomaţia franceză . niră salvare. 17 [ianuarie 1939] Comica. un r[lgaz. E mult mai frumoasă decît puteam crede după cele mai Încrezătoare aştept[lfi. 7 februarie [1939] Dejun ieri la Blank.. Oricum. pentru a trăi mai departe ~i după o zi ca asta? Joi. Ce cuplu de amante care se deosebesc ~i se completeaz[l tocmai prin acordurile lor.Marţi. Ar fi fost o grosolănie. de o simplicitate care au făcut să trecem uşor printr-un moment care mi se părea făr[1 ieşire. ceva murdar. Ştiam efi nu se poate. care singură probabil mă opreşte ~[ltermin o dată pentru totdeauna cu totul. O suspendare.a~ putea duce Între amîndouă. s-a purtat de o delicateţă. trist pînă dincolo de arice limită . Şi. pe urmă.94 . a ţinere pe loc. Prea puţin pentru o evadare. [ian uarie 1939] Întors azi-noapte de pe Schuller.ministrul Ordinului de la Malta pe lîngă Curtea din Bucureşti". Si acum vine trezirea? Marţi. şi L. obscen.. 20 lianuarie 1939] Oroare.

dacă i-a. Dar rnai tîrziu? Dar mai departe? Joi.9 [februarie 1939] Alalillseară au fost la mine Nina şi Mircea. care a fost un mare om. de la curtea spaniolă. Ca şi cum nimic nu s-ar fi întîmplat.) Vorbe~. e ca şi cum te . Leni vine mereu .ac'est deja de l'histoire".te despre totul cu un aer de falsă mode.. adaugil: . . Nu ştiu ce respect comic. bucuria cu care aştepta triumful .. admirativ şi obedient.. puţin familiar pentru marile dinastii europene.. unde am vorbit amîndoi despre Baltazm'.) fi inspirat încredere şi dacă ..nesimţind în mine un opozant . Cred că La Rochefoucauld-Norpois ar fi .de iniţiere În marile secrete.. Ar trebui să învăţ să ascult liniştit.ar fi fost la largul lui.. puţin iritant." . o forţă etică filră seamilll şi a cărui "moarte de stînt" este o pierdeJ:e ireparabilfl. dar neoficial. Vous savez. o apariţie genială... "Victor Emmanuel est un grancl roi." Şi.tie.ţintuia pe republicanii spanioli.. ar fi simulat perfect un aer modest.şi eu o chem şi o primesc mereu. mici t1eacuri stupide spuse cu ceva tainic şi subliniate apoi scurt: "et vous savez. pe care l-am întîlnit asearil la cercul sefard-l. Maurice Turbe. . relatînd prima întrevedere între Mussolini şi rege.derq.dar sunt fericit că o am Iîngii mine şi că Încă n-am pierdut-o.. Unde mă va duce toatil povestea asta nu ştiu ..incognito" .. pe care condescinde sil le comunice ascultătorilor. într-un fei de şezătoare "festivă" îmi spunea că deploră moartea lui Codreanu.. le le tiens d'une personne qui etait presente et qui n'etait pas le roi" . Cancanuri de la curtea italiană.ar invita să cite~iti dincolo de zîmbetul lui o sumă de mari mistere. sub care explodează sentimentul lui de import<U1ţă. <.tru al unei ficţiuni îl face să exagereze ostentativ ticurile diplomatului.dat" ieri mult mai mult. Îmi pare rău.. politicos . Cred că am fost puţin agresiv... Într· o asemenea împrejurare. puţin . Victor Emmanuel a agi en chef de la maison de Savoie." .." Şi cînd a spus "totale ignonU1ce".naţionalist". Ca şi cum n-ar fi Între noi un an de uitare . mais je n 'en sais rien: je suis el'une totale ignorance. Des gens tres serieux. E aşa de mult "diplomat in retragere"! (Insăşi situaţia lui de mini~. tipul a fost amuzant. Dar chiar ~i aşa. Ce Dumnezeu! măcar atîta lucru să fi învăţat din cunoaşterea lui Proust. mirat.E>.Don luan est marie a une charmanle Bourbon. Lors de la marche sur Rome.fără reacţiuni prea vii. Eram aproape indignat şi i-am amintit că Franţa mai are de aici Încolo încă o frontieră de apărat..

iar ce reconstitui este insuficient. Primul lucru de fricut este să pun la punct partea reconstituită.e una din puţinele şanse mari care i se oferă.Continental". Dacă va fi greu să mă închid în casă (Zoe.Albatros". .3. Aş vrea să reuşească . telefonul etc . Scrisorile lui Lawrence. pot regăsi . Încolo.. L-am recitit cu destulă plăcere. Dacă pot trimite romanul la tipar. Toată activitatea mea de scriitor (dar mai sunt eu un scriitor?) stă în loc din cauza lui. E absurd sfi-I ţin de atîta vreme neterminat. Fundaţia. singuri. În cîteva zile .cel puţin pentru cîtăva vreme . Anulat: . şi nici nu ştiu unde aş putea găsi. director la Teatrul Naţional. Măcar atîta lucru să rămînă scrisul pentru mine: un refugiu. Las deoparte regretele.trimite". Vreau să-I termin. L-au instalat ieri. 11 [februarie 19391 Camil.Multe lucruri pitoreşti despre viaţa lui de lagru'la Ciuc şi mai ales despre convieţuirea cu Nae. În plus. lucrînd.las deoparte scrupule şi suspine (scrupulele astea nu sunt şi ele o formă de lene '1). şi după instalare am dejunat împreună. 121februarie 19391 M-am decis să revin la romanul meu. Probabil din lene .. totul cum ştii. las totul deoparte şi pornesc deocamdată să *pun în ordine tot ce se află scris pînă azi. nu ştiu. Afară de asta.2. dar în nici un caz mai mult de 4 . Duminică. las deoparte sentimentul că ce am pierdut este în fond ireparabil. încît mi s-a făcut deodată dor de el..) voi pleca din Bucureşti. Cît de rău îmi pare că n-am apucat să-I văd înainte de rearestarea lui! Învăţ de vreo trei săptămîni englezeşte. Dacă va fi nevoie. dacă nu complet ratat .un sens vieţii ăsteia destrămate. pe care voi încerca s-o silabisesc.pregătesc". desigur. Adică absurd. pe care l-a evocat cu atîta căldur~i.. E prematur.. g[lsesc imediat 20 sau poate chiar 30 de mii de lei. la . Mă tem de ce va face. Se apropie chiriile de primăvară. dar îmi făcea plăcere să pun între cărţile mele un volum de la .. Trebuie. Am recitit azi manuscrisul. umilitor şi de nesuportat. nu am bani.singura mea forţfl. Sîmbătă. De unde iau puterea de a tîrî după mine traiul [ista nefericit. mă voi închide în casă. Leni.. zi de zi.trebuie să pot **da unei ** ~96 * Anulat: . Zilele trecute mi-am cumpărat prima carte. etc.

m (Ia care am dejunat după o . un singur personaj... la Zoe. din ramificare În ramificare. ruptură ÎntÎmplată În condiţiile cele mai comice şi despre care ar fi meritat poate să Însenmcz la timp unele lucruri aici). plec de la Alice şi ajung la Blank. trei sferturi goale.cariera" ei e definitiv Încheiatfl. la Leni. Marţi. deşi nu e grav. dar nici nu sufăr să o văd tÎrÎtft prin ţară. E ceva trist. E de ajuns să iau un singur nume. pentru ca să văd cum În existenţa lui personală sunt implicaţi toţi ceilalţi. Miercuri Marietta Sadova Îmi cere Jocul dc-a racal/fa. pÎnftla unnă. descurajant.şi deodată am Întrezărit *întreaga reţea de legfituri. alte aventuri . prin săli mizerabile. La sfirşitullui martie cartea să apară! E o făgăduială. . cînd a fost la mine .dar Întîmplarea asta. ca să facă un turneu În ţară de la 8 aprilie la I mai. la mine. promiscuu Într-o asemenea afacere şi aş fi vrut ca numele meu să nu fie cu nimic angajat În ea. de cînd . la Lilly. care mă ia oarecum prin surprindere. 14 [martie 1939] O ascultam astăzi vorbind pe Alice Theodori. şi Îndl fără glorie !). Ia Marie Ghiolu. Am Încercat s-o conving pe Marietta .0 ** Au fost anulatc succe. Ia Nae. Nu ţin prea mult la piesa <L'ita (mai ales acum.ieri. ca şi cum viaţa fiecăruia din ei n-ar fi decît o ramificare a unei vieţi sociale comune. cu alt itinerar. În care sunt prinşi absolut toţi oamenii pe care Îi cunosc**. Ia Camil . putînd Însă să reÎnceapă din nou În alt sens. dacă nu se vor ivi alte obstacole de alt ordin. cu o trupă de cabotini adunaţi de unde s-o nimeri.]". Nu o pot desigur refuza (nu am nici un motiv sau pretext plauzibil de invocat) . Ce pot cîştiga din punct de vedere bani e ridicul. Anulat: "ca într-o plasă". rezidenţe. 8 martie [1939]. este o chestiune de seriozitate. la Mircea.şi prin Camil din nou la Alice. . aproape Ia Întîmplare. antrenînd alţi oameni.ruptură" de două luni. e jemmt.siv formulările: "plecînd de la ea". Şi. Iar pe um1ă trebuie să urmeze restul.să-:-)i aleagă altă piesă. clar deocamdată rezistă. Ia Lupa.. Din incident În incident. o ascultam vorbind . e un legămînt. e probabil că va trebui să mă resemnez.fiecare din ele avînd * ea". gamizoane şi percepţii.dactilografe cele şase capitole scrise. unde circuitul se Închide. "în legătură cu rcl[aţie. Ia Maryse. Ce pot Însă pierde. Nu-mi acord mai mult de o lună pentru totul. sau umplute cu bilete distribuite prin prefecturi. mă plictise:-)te sincer.

** ~98 . furnizor numai al Germaniei. care şi-ar asigura astfel monopolul exportului ~j importului românesc. aici.sistem" de relatii sociale. în toată întinderea lui).Cella Seni de exemplu . Citeam ziarul pe stradă. În toamnă cei mai tîrziu.Soreanu în Bogoiu.. Cel puţin nu deocamdată. Ba chiar era gata să-i cearfi Elvirei s-o joace pe Madame Vintilf\. Dacă ai privi lucrurile de pe altfl planetă. Cîteva zile s-a zbfltut sf! facă o distribuţie onorabilă . cu detalii despre intrarea lui Hitler în Praga .că Romfll1ia a primit şi ea un ultimatum. dar toate fiind angrenate în ace1<L)i . printr-un infinit număr de rotite"". mi se pare. cînd speră s[l-i aibe pe amîndoi. Se pare . Dacă ou se acceptă. Aşa Însă . Între timp. Pentru prima oară m-am gîndit că ce punem noi într-un roman de 300 de pagini este ridic-ul de neînsemnat httă de mulţimea de fapte care e implicată 'in cel mai obişnuit gest al nostru. adunaţi din resturi. plictiseala mea de deunflzi rf!mÎne fără obiect.realizat" E'trgimea de suprafaţă pe care se desfă~oară viaţa mea. Totul mi se pare grotesc. Anulal: .În ciuda dezminţirilor apfirute ieri în gazete . ţi-ar veni să rîzi. aşa de redusă cît îmi pare. Cred că a înţeles şi ea primejdia ele a pleca la drulll cu o trup:l ele cabotioi obscuri.. Dacă se acceptă. . avem r[lzboi în 10-15 zile. deocamdată. Dacă ar fi să scriu un roman În care să intre întreg acest material (pe c<U"e abia azi l-am văzut. aşa de monotonă cît o ştiu. încît rfme?te tot ce (lill putut crede cîndva despre oameni..şi aveam lacrimi în ochi.care transmite". iar pe Valentineanu nu vrea să-I dea Camil .pentru ca zeci de oameni. 20 [martie 1939] Nimicirea Cehoslovaciei <Ull \uat-o drept o dram[l personalf\. 'Luni. Ajunge să pronunţ un nume . Prin urmare. îi avem pe nemţi. Nu i se cere deocamdată decît s:l-şi lichideze industria şi să redevinfl un stat strict agricol. cîte mii de pagini mi-ar trebui? Mfi va lăsa viata S[l-\ scriu cîndva. Daladier şi Chamberlain ţin discursuri de protestare. pentru prima oară. Valentineanu În Ştefan. Iar la toamnă .aşa încît Marietta a preferat să amîne turneul pentru octombrie.. zeci de aventuri să se pună în mişcare.o anumită importanti! autonomă. Dar Soreanu e ocupat în Dlidliea SC1'{/slilia. Este ceva a?a de umilitor şi ele abject. zeci de comedii.om vedea. * Anulat: "avut înainte".. mai tîrziu? Turneul Mariettei nu se mai face. Pentru prima oară anl* .

cu ce voi plăti chiriile') Ce voi lăsa acasă pentru cheltuiala zilnică? Ce voi lua cu mine') Dacă cel puţin aş şti că vor avea acasă ce să mănînce. Joi.. În ce mă priveşte. Se pare că Întreg COIlJUlIl este mobilizat. Personal. Am mîncat astă-seară acasă.tie 19391 E probabil că voi ti mîine soldat.. e posibil să mor în primăvara asta. Este Însă aproape sigur că nu vor Întîrzia mai mult de 24 de ore. Şi Îmi pasă mai ales de viaţfl . Emil Gulian.. Marţi. S-ar putea să fie o simplă concentrare. Trebuie să mfuturisesc că nu-mi prea pasă de meUluscrisele mele. Noi vom ceda: Germania va continua marşul spre sud-est. undeva Într-o tranşee. Am impresia că . s-ar putea să mă Întorc după zece. nu cred că va fi război. am încercat . Îmi propune să ne strîngem cîţiva şi să facem jurămînt că cine dintre noi va rămîne În viaţă va avea grijă să editeze postum manuscrisele celor căzuţi În luptă. cu care am vorbit sÎmbătă la telefon. Dar s-ar putea şi altfel. Încît totul poate deveni posibil. Ordinele de chemare n-au plecat decît În pm'te. Îmi pasă mai mult de c1lrţile pe care s-ar putea să nu le mai pot scrie. Franţa şi Anglia se vor mulţumi cu discursuri: Italia va căpăta oarecari concesiul1Î.şi gata.U11 avut nici o bucurie În viaţfl". Dar n-a avut bucuriile mari.le coup de la Tchekoslovaquie" se va .să le dau impresia că sunt vesel şi dl nu-mi pasfl.viaţa asta cu care n-am tTtcut mai nimic pînă astăzi . Am fost cu Cicerone5 la Regimentul 21 (facem an1Îndoi parte din el) şi un căpitan prieten i-a spus că sunt chemate toate contingentele 1928.1938. e posibil să avem război În primăvara asta care Începe. Mann abea Îşi ţinea lacrimile . douăzeci de zile . Nu aş vrea să dau faptului o imporianţă excesivă. Totul e atît de confuz. spunea. nu vreau să fac nici un fel de socoteli. 23 [martie 19391 M~lprezint mîine-dimineaţă la regiment. M-aş jena atunci să fi dat acum proportii unui asemenea incident dezagreabil şi S[I fi făcut din el o dramă. aş pleca Împăcat. acelea pe care le aşteaptă mereu: să ne vad~1Însuraţi. să-i MIm nepOţi cu care sfl se mÎndreasdl. eUl1 jucat cu Papa belotă. N-am un ban.Da. E mai bine să plec cu ochii Închişi. 21 Ifilat. Eu n-. Poate că exagerează... Chiar un r[lzboi.şi În parte am reuşit . Întîmplarea mă găseşte cam nepregătit.

. regăsind-o. Mă bătea gîndul azi-dimineat[l să plec .repeta Întocmai.Iăsfu"ii la vatră". 7 [aprilie 1939] Vinerea Mare! O zi glorioasă de primăvară. Cele două zile petrecute În ploaie. S-ar putea .cerul lill·g. aceea~i abrutizare. Mă Întorc dispus S[l lucrez. Luni. Dintr-o scrisome a lui Conrad către Galsworthy: . Vineri. Tot acolo Îi voi da să-mi ducă manuscrisele.U11impresia că. plec'area mea de mîine va fi fost cu adevflfat o plecare.şi nimic nu e schimbat. without being able to overtake it. <lI·bori.în plină aventură"? Aventura asta a început să devină monotonă. Aceeaşi indiferentă. Rămîne totuşi o . mai curînd. Drumul cu automobilul.3 aprilie [1939) Două zile la Sinaia.then why not mine?" Vineri. Vine vacanta de Paşti şi mă tem că o voi pierde prosteşte.n-am apucat să notez peripetiile . am dormit. Ia soare. Cine a spus că trăim . poate. s-o iubesc mai mult.marjă" pentru accidente. Aş avea chef s-o petrec pe un chaise-Iongue. fără nici o deosebire. să-mi iau oarenlfi măsuri.weird and exhausting. am lenevit..sau. So there . ÎI voi pecetlui bine ~i-I voi da lui Benu să-I pună În ca'ia de fier a lui Nene Zaharia . aceeaşi nesimtire. Nu mă Iasă totuşi inima s-o fac. dăduseră deodată preţ vieţii mele de civil şi ave. În acest' caz. Totul e previzibil. Cel mai cuminte lucru ar fi poate să-I distrug.on my runaway novel. pentru această eventualitate. The end seems as far as ever! [t's like a chase in a nightmare .1 have begun to work a little . totul Î~i seamănă. Ia vila Roman. Sunt silit. Ia biroul Roman. Your news that you ha ve finished a novel brings me a bit of comfOI1. Iată că m-am Întors . voi ~ti s-o Întrebuinţez mai bine.5% să zicem . În curtea cazfu'mii... pentru ca S[luit de absurda mea viaţ[l zilnică. 31 [martie 1939J Deşi liber Îndl de sÎmbătă seara . Jurnalul meu ÎI opresc deocamdată aici.lfe novels that caII be finished . fără să plec şi fără să lucrez. [ caII it « runaway » because I've been afler it for two yew·s.. recrealOr. Am citit. Poate că le voi regăsi Într-o zi. aceea~i lene.. Mi-e de ajuns S[lvăd cîmpul liber.ca totuşi mecanismul să nu mai funcţioneze şi ca războiul să tie totusi declansat. Observ că sunt destul de calm pentru a crede Încă şi ast[lzÎ că mai au O<lfecare importanţă.

să scriu cîte ceva. Sunt copleşit de treburi. pentru că traduc pentru Teatrul Naţional o piesă de Jean Îmi ia foarte mult{l de tipar şi să revfld nu am bani deloc-o Sarment (Les pllls beau. Două zile la Balcic. je suis certain que.) . Duminică. (Dacă Cioculescu n-ar fi fost concentrat.1'1 şi despre mine. Gide chiar . dacă Revista n-ar fi rămas toată pe seama mea nu încape îndoială că nu Iăsam să treacă vacanţa asta fără să plec undeva şi să lucrez .) S-ar putea încă să plec pentru cele 3 zile de Paşti. mais il commence bien. Ş. Dintr-o dată m-am văzut la Paris.. traduit en fran\ais.tot cu avionul ÎI făcusem. Le livre est rate sur sa fin. Monsieur.r yellx dlllllonde).duminică dimineaţa . dar nu sunt sigur. RCl'isla Fllnda{iilor vreme.şi gîndul nu mi s-a părut absurd.Benjamin Cremieux. Ies premieres 120 pages. 23 aprilie 11939]. Cine e P. cel puţin să citesc. să iau informaţii. Ieri i-am trimis totuşi cîteva rÎndUli prin poştă . nu ştiu cui .? N-ai să crezi. mai ales acum cînd trebuie să dau bunul Întreg materialul În pagină.. semnat P. Aproape că ştiu ce i-aş spune: "Lisez. Telefonul văd că tace şi poate că mă va lăsa. Rene Lalou. il ne passerait pas inaper\u. să pun oarecare ordine prin hîrtii.la Balcic." În Cllrenllll lIlaga:in de săptămîna trecută. Am . un articol foarte elogios despre Corespondenta Ilii 1'1'011. Am citit astflzi prima parte din De dOllâ lIlii de ani (mereu obiceiul meu de a scoate la Întîmplare o carte din biblioted şi de a nu o mai lăsa din mînă . Cred Însă că scrisoarea mea nu avea nici o platitudine şi în nici un caz nimic excesiv de mnical. singur. tocmai din cauza acestui articol despre mine.. dacă nu propriu-zis să lucrez. Drumul la ducere .şi mi s-a părut foarte frumos. În plus. Am un avion duminică dimineaţă şi m-aş putea întoarce miercuri. Mă simt destul de bine acasă. ducînd o traducere franceză a dlfţii cuiva. Et de toute f<l<. Am şi fost la Lares6. fără ca treburile de la Fundaţie să fie lăsate în părăsire.mai mult pentru că În A:i apfiruse un atac violent În contra lui. M-am Întors ieri-dimineaţă cu avionul. Jean Pauihan. 3 mai [1939] Miercuri. Am ezitat dac[l să-i mulţumesc sau nu.on. J 'ai I'impression qu'elles sont bonnes. Ş. E Într-adevflr de necrezut: Pillnfil Şeicaru..

fabuloase. Era greu să fiu bolnav în dimineaţa aceea? Mi-e ruşine şi mai ales mi-a fost atunci ruşine. Nu mai am desigur la BaIcic. ca după o vacanţă întreagă. uimirea de pe vremuri.. cu ochii pironiţi spre mare. Mă întorc negru la faţă. Îmi vine să mă lungesc pe pămînt.. încordată tTlră sens. 7 * Anulat: ~02 . nu ştiu cît.locuit. totuşi.U11iliarizatcu ele. sau o am din ce în ce mai puţin. cu braţele desfăcute şi să spun: . e la Dumitrescu. stupidă. şi-au mai pierdut din aspectul lor straniu.şi încă rămîn la aceleaşi gazde: cînd nu e la Paruşeff (care şi-a vîndut casa . Poate că nici măcar nu mi-as fi pus în primejdie slujba de la Fundaţie. neînchipuit de depărtate. dacă aş fi privit lucrurile cu seriozitate. Luni seara nHU11dus (eram singur cu Cicerone Theodorescu) pînrl mult dincolo de vila luni an ~i am stat . uniforma asta. spre BaIcicul luminat ca un golf sclipitor.gata. ca de obicei. mă destramă. Încep să fiu un "balcician" vechi . privind spre marea inundată de lună.şi a trebuit să mă duc în uniformă. Am avut trei dimineţi: le-am petrecut pe toate trei pe mare. sunt momente CÎnd tresar în faţa* lor ca în faţa unor arătări f<U1tastice. de a regăsi acele locuri miraculoase. Luni. mai departe nu mai merg". Se pot g{lSiatîtea pretexte plauzibile. la Dumitrescu. M-ml1 f. uniforma Frontului7 A trebuit? Nu ~tiu. Privită de acolo. Aş rămîne aşa o viaţă întreagă.şi îmi pare foarte rău . un ceas lung ~i plin cît zece ceasuri.8 lmai 19391 Vineri a fost Ziua Cărţii . Totuşi. Balcicul are ceva care mă îmbată. Cînd s-a înnoptat de-a binelea..U11avut t{lria de a rezista la această comedie? Ce aş face atunci în faţa unor mai grave presiuni? Cum m-aş purta într-un lagăr de concentrare? Cîtă mîndrie aş fi capabil să păstrez în faţa unui pluton de execuţie? Pl{ltesc cu libertatea mea intimă o slujbă de 5 535 de lei lunar! Nu ţi se pm'e că e cam mult? Presupunînd că scrisul meu ar putea cîndva să aibe oarecare însemnătate pentru un cititor îndepărtat. a~ fi rezistat. Toţi "funqionarii publici erau practic obligaţi să poarte uniforma Fronlului Renaşlerii Naţionale. livreaua "unui peisaj"'. sus pe deal.).. eu care n-..Ia lună". toată viaţa mea mi se pare greşită. Mai am eu oare dreptul să judec calitatea morală a unui om. unde iar am rămas. mii descompune. ne-am dus în tătărime şi pe ull11ă am ie~it pe la marginea mahalalei. Poate că.

Vous les avez presque verts.cel mai bun prieten" i-a fost Antonio Primo de Rivera (despre care mi-a vorbit mult.mai disparat şi mai fantezist. mais pas assez pour un fanatique. avec une exactitude absolue. Aş vrea s-o revăd.. 20Y .scriam în elim am derel1it huligan. lis sont les seuls a se rendre compte. Nu e singurul cuvînt spiritual pe care l-am reţinut din conversaţia ei. . de vervă. Mă simt desfigurat. Enfin.ms. Les domestiques sont terrifiants. În două ore a spus zeci de cuvinte de care Oriane ar fi fost mîndră. prietenă cu întreaga Europă în tot ce aremaiilustru. de spontaneitate nervoasă. ") Dar le spune cu bonomie.. .mă întreba sîmbătă la dejun principesa Bibescu (Elisabeth. Cel mai bun prieten al ei e Leon Blum.. ("Moi je m'ennuie une fois tous les vingt ans. descalificat. fără nimic ostentativ. et pourtant ma sympathie pour les republicains n'a pas fiechi").Et moi. care singur justifică acest cuvînt. de independenţ[t. să-şi piardă nu zic din fam1ec. care mi se p[lrea o declaraţie de libertate. elin cîte am întîlnit. mi se pare pur şi simplu năucitoare .le me le demande. contre les domestiques. Moi je voudrais fonder une societe pour la protection des nouveaux riches. pare a nu avea nici un fel de cochetărie femininfl şi în acelaşi timp nici un fel ele vanitate pentru tot ce este ea: prinţesă. mai de aproape cunoscută. deşi s-ar putea ca. "Eu sunt un civil" .. aproape fără să bage de seamă. nu mi-a dat impresia aceasta de vivacitate. les vingt . Eh bien. pentru efi într-adev[lr nici o femeie. de orgoliu reţinut. decăzut din dreptul de a scrie: eli! cu acel sentiment de stimă proprie. nu va anula orice semnificaţie morală. englezoaică dintr-o mare familie. nu Martha) que les hmatiques ont les yeux clairs? Seul un homme aux yeux clairs peut etre un fanatique. .asta. dw' tot . cu elan. Şi mă gîndesc că sunt scriitori care au murit pe rug pentru că n-au vrut să cedeze mai puţin chiar. Madame? .Avez-vous remarque . se îmbracă amuzant de prost şi de neglijent. nevasta lui Antoine. votre cas n'est pas resolu. cu îndîrjire. simţit şi scris? Sunt W1scriitor care a pllltat livrea. orice valoare morală din ce am gîndit.Cea mai inteli!2entă femeie din lume" e un cuvînt aruncat oarecum în vînt. dar din extraordinara ei putere de a te surprinde cu fiecare nou cuvînt. si quelqu'un est un homme de qualite ou non. de neconformism . ÎI SPU~1 totuşi şi îl menţin. E urîtă. avec Calimachi je me suis ennuyee pou.. ceea ce n-o împiedică să rămînă mereu de extremă stîngă: "le savais qu'iJ aJlait etre fusilh~. şi eram mîndru de această declaraţie. La prima vedere.

Nu pot spune că fac progrese la engleză.. Nu ştiu dacă se face. mai intrate În mizerie. continui să citesc." Îi voi trimite flori şi cîteva rînduri.nu şi-a putut recîştiga pell11isul. nici un ziarist evreu . I Marţi. dar mai vechi. sute de cuvinte pe care nu le . Pe amîndouă fără dicţionar.J'aime les luifs. aşa cum le-am ştiut acum zece ani. una. pentru ca să mă uimească şi să-mi facă plăcere faptul că femeia cu care stau la masă e prietenă intimă cu regi şi cu leader-i socialişti. O Brăilă cu toţi salcîmii Întloriţi. mulţumită lui Rosetti. Lecţiile cu Mangeriu le-am Întrerupt. un rom. Nu ştiu cum. E adevărat că nu mai am permis de ziarist. E o diferenţă fiu'ă consecinţe practice. dar mii simt Îndatorat să-i spun cît de mult m-a uimit.Diana"): toate. dar sfÎşietor de tristă. sau poate destul de copil. Pînă şi Bulevardul Cuza mi s-a părut ruinat: păstram despre el o impresie de maiestate. pe care n-Ml regăsit-o. mai puţin uşor. ba chim' cu voie bună. mai uzate. cu regele Spaniei (care Îi spune: "ma petite Elisabeth") şi cu şeful comuniştilor spanioli. Între două trenuri. Non. Am citit cu mare uşurinţă un roman de Arnold 8enett: Gral/d Babylol/ HOlel. ceea ce Îmi dă În conversaţie un calm pe care mi-ar fi greu s[l-I am altfel.se atlă În cantonamen!JNu ştiu cum se vor petrece lucrurile . iar poimIine se pare că voi pleca la Mogoşoaia.Ul de loseph Conrad: Almayer's Folly.efectele". ci abonament de serviciu. Sunt desigur zeci. (Am din nou permis de tren. 16lmai 19391 Sunt concentrat. cu puţină resemnare. le les aime passionement. În locul băii . decît În iulie sau În to'UllJ1ă.a II-a . Ce n 'est pas parce qu 'ils sont malheureux. De astă dată cred că nu mai scap. Da[r] citesc însă. bătrînă... oribilă. De cînd ni le-a anulat guvernul Goga.) Am fost deci la Brăila. nici nu mai are ce să ne Înveţe. care în 1931.Sunt destul de snob.dar sunt decis să le iau cu foarte mult calm. . de dragul ei.. dar semnificativă oricum. obosită. MÎine-dimineaţil Îmi dă . Am fost vineri la Brăila.Jimmy" . acum douăzeci. Şi Îmi mai place pentru dragostea ei de evrei. e mai bine s-o fac acum. Citesc acum. le les aime parce qu 'ils eloignent I·horizon. dar gîndul dl am carnetul ăsta În buzunar Îmi dă nu ştiu ce sentiment de libertate: pot pleca oricînd . De vreme ce o concentrare tot trebu ie făcută... De altfel. ÎI lăsa pe ducele de Alba (.dar mai există? . unde Lcompania mea . părăginită. Şi nici nu vreau. de funcţionar de stat. Nici o clildire nouă (ba da.cum spune ea) să treacă frontiera nevătămat. Ia manevre.

terorizat de gîndul păduchilor. Întorcîndu-mă de la banchetul lui Ralea (unde mă dusesem ca să petrec o ultimă noapte civilă). editor şi cercetător. Mi-e cu neputinţă să îmbrac asemenea orori. imposibil de ţinut în casă fără toate ferestrele deschise. Vai! ce deplorabilă figură fac. fără identitate.ştiu. ca să-i spun ce se petrece. desfiinţat. Pantaloni am luat de la Comşa9. desfigurat.Romanul romfmesc". o uniformii curată: tunica mea veche din 1933.mcii mei de vari\. Nu mai sunt eu: nu sunt nimic. nimic. deşi nu prea îndrăzneam.Athenee Palace". pentru ca să mă cheme la castel şi să-mi ofere o cameră. pe la 5. *cîteva ore mai tîrziu. uitat pe cîmp: ceva fără nume.un soldat romfm. Ioan Comşa.. Dar ieri după-mas. M-. De la regiment i-am telefonat lui Antoine Bibescu. dup{l Întoarcerea de pe cîmp. Am intenţia să-i cer lui Rosetti o traducere pentru . de colo. noaptea după 12. Toată noaptea m-am zvÎrcolit În pat. am trăit cu iluzia că va ti de ajuns să atle principesa Bibescu că sunt În apropiere. Mă şi întrebam dadi nu trebuie să Încep a lucra acolo la capitolul Sadoveanu din .. la . Eram decis să-i scriu acolo. coleg de birou şi prieten. Se va afirma mai tîrziu ea traducător. pe la vreo". fără voinţ{l. mi-a sosit prin poştă de la Strehaia o carte despre Proust (Arnaud Dandieu) şi cîteva rînduri afectuoase din partea lui Antoine. avocat.. bătut parcă. fără ca Într-adevilr să aibe vreo importanţă..În cantonament" şi pînă adineauri. făril privire.\.. fără glas. . aruncat În grajduri. cu răspundere. moletierele tot de atunci. dar nu-mi place să citesc cu dicţionarul (deşi ar trebui) şi mă las purtat de ritmul frazei. Ceva care poate fi ucis la îmbulzeală. De cînd am atlat că voi pleca la Mogoşoaia . pe care de altfel în sensul ei general o înţeleg totdeauna. colecţie editată de Fundaţiile Regale.U11silit să-mi adun de ici. Joi. ceva care poate fi tîrît prin noroaie. dar mi s-a răspuns că e plecat la Strehaia.nişte zdrenţe infecte. 18 [mai 19391 Ieri . boc. 8 9 .. Ca să lucrez cu dicţionarul mi-ar trebui o constrîngere: de exemplu o traducere pe care să fiu obligat a o face cu scrupul. Sunt mizerabil. Am Hicut adineauri o repetiţie generală.Vreau să vorbesc de extraordinara şi admirabila carte Biblioteca . Ceva mai mult. nimic. * Anulat: "azi-noapte. găsesc următoarea telegramă: .U11 luat efectele În primire . fără viaţă .Energia"8. Mă vedeam instalat acolo ca într-un fel de viligiatură şi număram orele de lectură care-mi vor rămîne seara.Energia".

Sunt concentrat la Regimentul 21 infanterie şi începînd de vineri voi fi În cantonament la Mogoşoaia. m[1silesc să-i dau dreptate şi totuşi păstrez din Întîmplarea asta un sentiment penibil de injurie. Sunt numai de vineri dimineaţa intrat efectiv în anmltă. Oricine. Scrisoare urmează. absolut oricine. Stop. care îţi face cel mult milă.şi un soldat nu poate fi primit la castel. cum (-ar fi rugat Marcel pe Saint-Loup. Poate că are dreptate. Stop. Secretara ei îmi comunică din partea principesei efi e imposibil Sfl fiu gflzduit la Mogoşoaia. deoarece n-a primit la castel pe nici unul din ofiţeri. nici prieten: nu sunt nimic: sunt soldat . Duminică. Mogoşoaia fiind pentru mine un fel de Doncieres. Într-adev[lr. nici critic. să intervină pe lîngă Mmtha Bibescu. ultimul muncitor de pe stradă. dar mi se pare că au trecut de atunci zece zile. În orice caz. Ce lungă. Bibescu. Nu sunt nici romancier. Stop. . Poate că a fi soldat mă decade din orice altă calitate. mi-a telefonat răspunsul: "Prinţesa regretă. I-am telegrafiat deci pe loc: ." Mi s-a părut că e o telegramă picată din cer. ci degradarea morală. mica mea comedie princiară e terminată.Dezolat că nu pot veni la Strehaia. ultimul băiat de prăvăI ie. Ştiam bine că e o nebunie. Un mai bun pretext pentru a-i vorbi despre cantonamentul de la Mogoşoaia nici nu se putea. o dată cu soareie! Şi mai ales. dar.Dacă primiţi scrisoarea mea expediată azi. portarul meu. cînd i··am scris pe larg tot ce s-a Întîmplat şi. ce nesfîrşită e o asemenea zi. Îi trimit chiar În momentul ăsta lui Antoine Bibescu o nou[1 telegramă: . ce teribil de lungă e o zi care începe de la 4 dimineaţa.despre Proust. este mai mult decît sunt eu În haina asta. povestindu-i şi ei povestea mea militară. Mi-a promis c5-i va vorbi prinţesei şi. l-am rugat. vii implor nu scrieţi nimic principesei Martha. Mil silesc sfi Înţeleg." Scrisoarea a urmat Într-adevăr azi-dimineaţă. Ar trebui să pierd mîndria mea de om. Stop. celîndu-i pentru mine: o:pitalitate." Asta e tot. pentru ca o astfel de viaţă să mi se pară suportabi1[1. 21 [mai 19391 Ce e groaznic în situaţia mea de soldat nu este oboseala fizică. i-ar fi greu să primească un soldat." Şi cu aceasta. Pleacă sÎmbătă la unu Îţi trimet automobil la Strehaia şi stai cît vrei. !'v1{\ întorc la soarta mea de roturier. nici autor dramatic.. după-masă pe Ia 4. m[l silesc să nu fiu jignit. Dar În acelaşi timp i-am telefonat soţiei lui Dumbr[\veanu. cînd o petreci pe cîmpul de exerciţii.. Mîine-dimineaţă plec cu raniţa în spinare. Mii ele scuze şi aceeaşi prietenie de totdeauna.

dacă nu te face mai bun. Totul se mecanizeazft. În mizerie fizicil ~i moral[l. cînd mă Întorc acasă. mişcare automatft. terw. o asemenea soartă care. înainte de a dormi. extenuati. regăsindu-mi camera mea aibă. Îmi spun că milioane de oameni. care mie mi se par dr~lceşti. puse să sune la interval de cinci minute unul de altul. în murdărie. dar chiar gustul. nevoia . fastuoasă.tu intolerabile În primele zile şi acum Încep sft-mi fie indiferente.alergînd. Am două ceasuri de~teptătoare. De altfel. Încep să Înţeleg ele ce sărăcimea nu poate face revoluţii. N-am putut. luînd cu asalt obiective imaginare şi pe urmă căzînd jos.. la o viaţă de sus. M-am Întors vineri noaptea acasă . Revolta e un lux. unele mă Întîlnesc În fiecare dimineaţ[l cu alţi cinci camarazi. Baia fierbinte. biblioteca. încît . În minutele de repaos. mi-am cronometrat cu atîta prec'izie operaţiile de echipare şi drumul pÎn[l la Gara ele Nord.2Sfmai 19391 N-am mai scris nimic aici despre ultimele mele zile de miliţie. zdrenţuiţi . Înfometaţi. lumina. mi s-a p[Ullt că mă întorc dintr-o existenţă infemală. mai modest. măcar Într-o concentrare.B.fiindcă ploua . pentru ca Sil Înlătur astfel posibilitatea unui accident. Seara. te laşi tîrît. baia mea strălucitoare de curăţenie. sărind. incapabil să mai citesc o pagină de carte mftcar.şi Îmi mai spun erl nu e rău să cunosc. zeci. de unde pornim cu taxiul la Mogoşoaia. în cort. denmă. patul proaspăt. să demontăm puşca mitralieră t. liberă. mă trezesc exact la 5 fără 5.a. 1932. Încetul cu Încetul pierzi nu numai puterea de a rezista. În promiscuitate. Abrutizw'ea fizică e mai tare decît orice revoltă morală. pe la 9. Degradarea fizică distruge resursele denmităţii.ml cucerit Încetul cu Încetul 40 de minute suplimentare de somn: Într-adev[lr. totul devine obişnuinţă. n-am hohotit şi eu de rîs la glumele obscene ale lui Mălai Vasile? Nu . Atîtea lucruri mi se păre. dar pe urm~l cad. unde . Joi. te face cel puţin mai sceptic. veleitatea. Mi s-ar pftrea o catastrofă dacă aş Întîrzia într-o dimineaţă de la apel.şi mi s-a părut. E o mocirlă de vulgaritate care la Început îţi face silă şi în care pe uImft te afunzi. sute de milioane de oameni tr~iiesc În mod nomlal În condiţiile acestea de existenţă.ne-am strîns întreg plutonul trei. mai puţin sigur de tine. ca În primele zile. fără să ştii cînd. trÎntindu-te la pămînt. Într-un fel de îndobitocire din care n-ai mai vrea să te deştepţi. duşul rece Îmi mai dau cîteva minute de trezie. rutină. nu la 4 şi un sfert.. Azi-dimineaţă. sunt nimicit de oboseală.. Te laşi copleşit. de cîrtiţă.

Nu spunea locotenentul Neguţi. În timp ce explica puşca mitralieră. e un militar intlexibil. făcută din farse. Regt 21 lnf. afaceri civile". cu ceva mereu sever în figura lui.începe să mă distreze şi pe mine dialogul stupid şi invariabil dintre fruntaşul Spiegelman şi fruntaşul Crişan? Cît timp mi-ar trebui ca să devin cu desăvîrşire camaradul lor. pînfl să-mi ajung[l. Îmi plac în companie oWllenii care nu rîd: unul. una trimisă direct colonelului. că ceea ce facem noi la cazarmă este mult mai interesant decît ce om fi făcînd în .biografia" mea: . din punctul lor de vedere . Rădulescu. I-au vorbit despre mine Mişu Fotino (care i-a dus un program de teatru cu fotografia şi .tot prin regiment . trucuri. în tot ce are mai abject mai lipsit de mîndrie. Nu ştiu ce o fi scriind în telegrama colonelului. Motiv important. In plus. Că eu sunt scriitor.. care mi se pm'e stÎşietoare.am b[l~at de seamă că lucrurile nu au pentru ei importanţa pe care le-o p~esupun eu. telegrama asta aşa de puţin militară. din curiozitate. dezml11atf\În privire. Obişnuinţa ucide totul: dezgust.. În definitiv. că Antoine Bibescu e şi el scriitor ... De ce nu vii la Corcova pentru cîteva zile? Am telegrafiat colonelului 21 Mogoşoaia.. venită însă acasă: .chestii" între civili".. Bucureşti." În primul moment m-a amuzat şi m-a speriat.civilie"? Azi. ba pe care le privesc chiar cu un uşor dispreţ.uite. Bibcscu. alta . Am intervenit la comandantul regimentului pentru a obţine permisie de 60 ore pentru a veni Strehaia. nevoia de a fi singur. Pe urmfi însă . Săgeată lulian..şi pe urmă. pe cine ai d-ta în regiment") şi un colonel Manolescu. glume proaste şi mizerii zilnice îndurate fără orgoliu? Ieri am mîncat la cazan. deschisă şi citită de toată lumea. colonelul Mardare. nouă telegr<U11ă de la Bibescu.mie. în fiecare zi. mi se pare.sunt lucruri care nu-i emoţionează cu nimic. demnitate. maialaltflieri. care trebuie să fi rfltăcit pe la toate batalio<U1ele. Soare. pus la cale de Soare Z. Bibcscll. şi altul. trebuie să fi produs oarecare senzaţie în regiment telegramele lui Antoine Bibescu. cu o expresie tristă. dm' a mea mi se pare pur şi simplu extravagantă: . În acelaşi timp. dom'le. care mă surprinde cu atît mai mult cu cît mi s-a spus că comandantul regimentull1i. viaţa lor de cazarmă..cel puţin din cîte am înteles vorbind cu locotenentul şi căpitanul meu . toate astea rflmÎn. Nu ştiu exact cui datorez regimul acesta excepţional. Într-altă zi aş putea mînca de foame ." . . începînd de azi voi fi liber toate după-mesele. Mm'e favoare. În mînfl. aşa de fantezistfi şi în definitiv aşa de riscat[i. din obişnuinţă.Scriitorului Mihai Sebastian.

după o noapte bine dormită (aproape 9 ore de somn).În intimitatea menajului Bibescu ar fi fost cu siguranţă mai vie. gÎtîind. Luni.jurnal de arme" este teribila oboseală fizică.culise litenu'e şi teatrale pariziene". şi vineri. Marti. tot de la el. din cauza altui 209 . În care găsesc doar o telegramă a Marthei Bibescu. cu răsutlarea tăiată. 29 [mai 1939] Mă Întorc de la Corcova. miercuri. Poate că voi Încerca totuşi să Îmemnez cîte ceva zilele acestea. Duminică. la 5. 4 iunie (1939J Mi-e imposibil S[l notez zi de zi tot ce mi se Întîmplă la regiment. din cauza tragerii. Seara.moartea care te opreşte În loc. aici..... Sebastian introuvable Mogoşoaia. unde mn stat de sÎmbătă sem'a pînă azi-dimineaţă. Altfel nu-mi pot explica antipatia vizibilă a locotenentului Neguti pentru mine . Dacă n-aş fi fost atît de obosit.În acelaşi timp primesc şi un plic. eu trebuie S[lam după-mesele libere (ordin scris de la colonel).." Nu pot spune că această ploaie de telegrame nu mă amuză. Cred că voi pleca sÎmbătă la Strehaia. f[u'ă Îndoială .Îmi spun dl moartea În război trebuie să fie nespus de odihnitoare . Tendre.din nou soldat. mOaJ1ea care te Iasă În sfîrşit S[ldormi . În principiu.. mi-e cu neputinţă să fac nu efortul de a scrie cîteva rînduri. Voi Încerca totuşi s[l-mi scriu cronica pentru Via!a rOlllânească. care Îi irită din instinct pe militari. plăcerea de a fi locuit . ca să chem pe cineva. Mîine-dimineaţă..salt Înainte!". Martha. Astăzi. Trebuie să fie În mine ceva iremediabil civil. Ceea ce face aproape imposibil un .fie şi numai atît de puţin timp . Cred că ar fi pagini Întregi de scris despre aceste două zile. despre Corcova.---. cînd mă Întorc de la Mogoşoaia.. . moartea care te dispensead să te mai ridici la vi itoarea comandă de .. voi ti la Mogoşoaia . duminică. dar nici măcar pe acela de a ridica receptorul telefonului. Elisabeth Bibescu este.. transpirat. expediată de la Mogoşoaia la Strehaia: . cineva". cînd alerg pe cîmp cu ranita În spinare..ceea ce Îmi aminteşte de antipatia din 1932 a căpitanului Kreicik. sunt Îndl f[lrÎmat de oboseală. Îmi spun uneori dimineaţa. cu inima gata să se spargă . Locotenentul Însă a făcut tot ce a putut ca să anuleze În fapt acest regim oarecum-de favoare. Numai dadl annata mă va 1[lSaÎn pace. din cauza exerciţiului de noapte. Iar bărbatu-s[IU este cel puţin interesant din punctul de vedere Proust şi din punctul de vedere .

Sunt un destul de bun trăgător. şi tragerea mea de "grupare". am Incercat sa fac un tel de recapItulare a repertoriului meu muzical. de braconieri. .. sunt orele 7. la I metru de mine. Din Beethoven cred că nu ştiu cu precizie decît dou[\motive din conceItul de viow"[l. Din Bach. cum u:ec pe lîngă mine. E curios că anumite lucruri (de exemplu Sonata lui Franck. Marţi dimineaţă. (Nimeni nu ştie exact ce păzeşte în armată. la un pod care trece peste lacul Mogoşoaia.Intrarea în pădure. Se pare însă că maiorul a primit ordin de la colonel 'să verifice dacă sunt liber după-masă . nici. Ca sa-mi treaca vremea. îmi spuneam: e dimineaţa de 31 mai 1939. sau Variaţiile pe o temă de Mo:art de Reger. sunt orele 6. V.ie Nac!ltlllusik.. sau Simfonia 4·a de Schumann. de la 6 dimineaţa pînă la 1.l mine şi se pierd undeva în neant. nicioda. şi cea de "justeţe" au fost mulţumitoare.. sau începutul Variaţiullilor sinifollice. sau COllcertul de \'ioară de '6210 .În gînd" frazele de care îmi aduceam aminte. dar pe care În momentul acela mi-era imposibil s[\ mi-o amintesc.. o fraz[l din NUllta fui Figaro. De altfel memoria mea muzicală e detestabilă.) 'Poate că păzeam lacul şi pădurea. de c<:lfe Îmj mnintesc cu totul la întîmplare şi pe c<:lfe nu ştiu niciodată unde să le plasez. Restul se pierde În uitare.nu stiu dacă am mai simtit vreoelat[\ cît de Încet se desfac orele. Mi-a fost imposibil să reg[\sesc acea scul1ă frază din Concertul pClltm \'iolollcel şi orc!lestră de Schumann. Lnchipuie:jte-ţi că mă simţeam puţin mîndru! Miercuri dimineaţa. am făcut gardă.sunt 7 ore de singurătate. peste pod." Ce mă amuză mai mult în avizul ăsta e semnătura. o singură arie din Pasiunea lui Matei şi începutul concertului de vioară în la. De asemenea. De două ori bărbatli-său a trecut în maşin[\. care mă ajută să o regăsesc). Căutam . Să sperăm că nu vom mai avea incidente pînii la liberare. Bibescu.ăsta nu va ~lai fi. pri. pe care i l-am dat lui Leni de Anul Nou. Incolo.) Nu :jtiu exact ce păzeam acolo. pescuitul şi scăldatul sunt strict interzise. fără hîrtia de scris. frază care m-a urmărit un an întreg. Asta e tot ce reţin din tot Mozartul meu. Lsunt or:le 8. făr[1drepnll de a fuma.o frază din SOllata Kreut:cr:ji o frază din Simfonia IX-a (asofiată cu un gest tipic al lui Georgescu.exerciţiu de noapte.?dată.ă ziua as~a. (Destul de amuzant gîndul că sunt santinelă pe domeniile Marthei Bibescu. la Cotroceni. a trebuit să stau toată ziua (şi noaptea) la Mogoşoaia. F[Ifă o cmte În mînă.şi Neguţi părea cam speriat. ceasul. 7 ore de gardă . Prillţ C. fără puti nţa de a şedea jos . Uneori regăsesc oarecare motive din concertul de pian. numai fragmente r[lZleţe. Singurul lucru pe cw"e ÎI ştiu destul de bine e Kfci.

la Sibiu. eventual la Sică.. figura . Prin ummre. o invitaţie . F .Sunt ofiţer de rezervă.dar cun refuzat fem1 propunerile băneşti.bine seama că insistenţele lui de amiciţie (aproape în fiecare zi primesc de la el un mesaj. dacă a~ accepta să o traduc şi să o plasez.cu totul nereglementar . mai întreprinzător şi.de~i nu ştiu deocamdată cu preciziune care anume. L··am ascultat tot timpul fără să păriisesc pozitia de drepţi. Mă irită. Sergentul Plăcintă Gheorghe.el cel dintîi: -. Nu ştie cît sunt lipsit de relaţii şi de influenţă. mai ales.lITiere europeenne").Capşa" . 11 [iunie 1939] Am redevenit civil..impli. Corespondenţa lui Proust" poate să fie o simplă amabilitate tactică. Ieri. Cred'de altfel că se Înşeală complet. Ar fi multe lucruri de spus despre oamenii din compania mea. de exemplu. I'Mi Întreb Încă ce vrea Antoine Bibescu de la mine.Brahms. de care n-am putut să scap). dar ultima mea zi de cazarmă a fost atît de penibilă. Am acceptat În principiu să o traduc . încît a aruncat asupra întregului meu timp de concentrare ... le văd parcă desenul. total. pentru un om mai abil decît mine. asupra posibilităţilor mele de . JCIIX d'ellfalllS (.agent". Îmi plac mai ales oamenii ~.şi mi se părea că de ~stă dată era o confuzie.. m-a chemat un sublocotenent de la altă companie şi s-a prezentat .adică băieţii deştepţi. neteterişti. ci un interes . şmecheria fiind de altfel singura fOlmă de distincţie cazonă.aproape mi-a propus să-mi cedeze toate drepturile lui de autor pentru o piesă.. ceea ce se cheamă cu un termen aproape reglementar . Îşi Închipuie poate că pot fi un fel de agent al pieselor lui În Romfmia. la vizita medicală (o inoculare antitetanică. propunerea lui de a face să mj se publice la N.et de vous interesser aussi a sa c. relatiile cu menajul Bibescu W' putea fi practic interesante. mai puţin stîngaci (fiinddl sunt dezastruos de stîngaci). Duminică. Totuşi. ) nu reprezintă un interes de ordin intelectual. Încep s~ifac aproape instinctiv deosebirea între viaţa mea de civil ~iicea de soldat . le-aş putea face să se joace. Sunt fericit că te pot cunoa'ite. Alaltăseară ..cînd am dinat cu el şi nevastă-sa la . fără consecinţă. dimpotrivă. Şi mai ales nu ~tie cît de puţin mă interesează teatrul. pe care le-aş putea plasa. contuml. volubili. Eram mai degrabă încurcat decît bucuros. glumeţi. Îmi dau prea . Dă-mi voie să-ţi strîng mîna şi să te felicit.tout couf1" . R. puţin şmecheri. sau Sinifoi/ia spal/iolă de Lalo) le simt prezente. De meserie sunt profesor de liceu.bucureştenii" .şi totuşi mi-e imposibil să le găsesc.. o carte.. Sunt un vechi cetitor al d-tale.

Păstrez din toată povestea ~L~ta un gust de mizerie. Mari încurcături băneşti. E aşa de greu să accept moartea unui om pe care l-am cunoscut şi trecerea de la viaţă la moarte mi se pare totdeauna atît de absurd{l.- ?l? 11. dar nu mă Iasă să mOL Atîţia alţi ?ameni. cu Rosetti şi Camil la CÎmpulung. generalul N.conu Nicu" .un sentiment de oroare.între altele postul meu de la Fundaţie. . de zeci de ori. Sunt complet răr[1 bani. nu am chef de lucru. ba pe locotenent. pînă Ia poalele Iezerului.' .ni. în timp ce . M.. pe valea Rîul TIrgului. Cine ştie. o mare tandreţe pentru omul ăsta de treabă. J Marţi. nu am chef de nimic._/ 'Q * Anulat: '(. nu văd pe nimeni. sunt singur. nu se auzea decît zgomotul apei.Predarea armamentului" nu ştiam că poate deveni o tragedie. Simt acum. puţin zăpăcit şi bun. Ratea. Nu ştiu cum voi scăpa de ele. Ia Grozăveşti . "de". să nu mă mai întorc .Iuată în primire"... Autor al cîtorva volume de proză. care pretind a-mi fi prieteni (Roman. unde am petrecut noaptea.în amintirea anilor de la C//\'âll{If!. de decădere. în curtea regimentului şi umblînd cu arma în mînă de Ia companie la armurerie şi înapoi. nici măcar n-am avut destul[l putere să răsuflu uşurat.la Înmormîntarea bietului general Condiescu 10.ştiu eu? . nu vreau să V[ld pe nimeni. Condiescu fusese. că ţeava puştii nu e ruginită şi că poate fi deci . De Ia Grozăveşti. Şi nici măcar nu pot spune că re găsesc cu bucurie viaţa mea de civil.even1t cJVf. sau din adevărată simpatie literară (cum mi-a spus adesea). neşters . ca să conving ba pe majurul armurier. îmbrăcat civil.. Bibescu .OG'j<}:lVYY/ red. 20 liuhic 1939] DuminiC[I.. mirosea a brad. eram singuri: aş ti vrut să rămîn acolo. atît de dezarrnantă ! Îi datorez destule lucruri generalului . poate doar cîteva zile de BaJcic m-ar putea redresa.) n-au făcut pentru mine nimic. Eram în plină pădure. nu ştiu de unde voi găsi bani pentru a pleca undeva să scriu. bogaţi sau puternici. cînd s-a dus. nu ştiu cum voi plăti chiriile... sentimental. Cînd am plecat de acolo. preşedinte al Societăţii Scriitorilor Româ. care nu mă ajută poate să trăiesc. Luni dimineaţa mn fost cu automobilul în sus. Blank. din 1936.în Romanaţi . Mă văd. de siIă*. m-a lăsat totdeauna să cred că pot conta pe el.

Pe Zoe n-o mai văd de o s[iptămînă . de la administraţia imobilului.. în spital. sau cineva de jos. Şi nu mai este între noi doi vorba de amor. Aflu îns[l acum prin Mircea că totu~i Nae a fost în Bucureşti. iar Nae chiar în cursul nopţii retrimis la Ciuc. cerîndu-şi iertare pentru tot ce a făcut. 21 [iunie 1939] Suchianu îmi povestea încă de acum vreo două săptămîni că Nae Ionescu l-a .ceea ce ar fi însemnat că mai crede în soarta lui . Cel puţin două zile am putut să nu mă gîndesc la nimic. CÎnd eu eram la Balcic. sau portarul.implorat" pe Armand Călinescu să-i aforde o audienţă şi că la această audienţă .şi nu m[l pot opri s[i mă gîndesc foarte des la el. Dar iată-mă întors şi mă întreb cum voi ie~i din încurcătura în care mă aflu. că a avut într-adevăr o conversaţie cu A.şi sunt decis să n-o mai văd deloc.mand. dar din toate astea înţeleg că bietul profesor. 211" . S[I uit că nu am bani. Leni a plecat ieri-dimineaţă. Marţi. Urma să mai aibe loc a doua zi o nouă întrevedere.desfăşurarea faptelor" . Nu pot ~ti care e adevărul.s-a aruncat în genunchi". E mai bine pentru amîndoi .Miercuri.. depal1e de a aştepta calm . Tresar la fiecare zgomot de ascensor. Teribil destinul omului ăstuia . M-am întors aseară. proprietar etc. în timp ce Nae îşi pierduse controlul de sine.dar de unde? de unde? .se zbate să iasă din punctul mort în care se află.--l Sunt foarte singur.care trebuia plătită încă de ieri? Mi-ar trebui să ~ăsesc de undeva 50 000 de lei . să ceară chiria.şi în orice caz e mai bine pentru ea. la fiecare pas care se aude afară. să uit de chirii. dar. conform unui ordin de sus. a fost contramandată. 27 [iunie 1939] Două zile Ia Balcic. De altfel. dar cred că va înţelege şi va renunţa. Înl1lol1lentul de faţă e la Braşov. Mi-a telefonat azi-dimineaţă. în ultima lună nu ne-an1 văzut mai deloc..ll Povestea mi s-a părut stupidă şi nici măcar nu mi-am dat osteneala să o ţin minte. conversaţie care a decurs în mod foarte violent ~i în care se pare că Armand a fost foarte calm ~i stăpîn pe sine. pe sală: nu cumva vine proprietarul.

Sederea în pensiunea Wagner. Obosit. Va trebui să-I termin în luna de concediu. iar acum.nu fac eu de avocat!).rareori am fost mai destrămat. cu gîndul de a scrie primul capitol din volumul de critică pentru Fundaţie. Întîlnirea. Sunt copleşit ele treburi. 1) MHI-git. deşi nici chiriile nu am apucat să le plătesc integraL . vreo 25 000 de lei în ultima s[iptămînă. pe care le văd crescînd aproape f:lfă voia mea şi pe Cclfele simt mereu mai necesare.şi nimk nu se mai poate întîmpla cu mine. sunt plin de proiecte literare. fără joc de cuvinte. E ridicul să ştiu 61 de 2 ani jumătate cărţulia asta m[lţine în loc. numai 5 volume pînă azi).directorul Hellman . Îl voi scrie cu plăcere. mai imperioase.. nu mai am aproape nimic. văd tot felul de incidente. o sumă de lucruri de scris pentru F/lllda{ie.Nu sunt trist. Nici măcar nu ştiu dacă-l voi scrie.. Vineri. Trece vremea. se înţelege. în diverse oraşe de provincie. cu multe personaje. acum cînd încep să văd posibil un roman mare. cu deschidere Imgă de compas.noptile la hotel.. sunt convins. pe stradă. . Dar cînd? Accidclltlll nu mai poate fi o problem[l. Nu aştept pe nimeni. urcînd pe Piatra Mare (moment de emotie intensă la 7 scări!) mă gîndecu11 mereu la această viitoare carte. Nici m[lcar nu ştiu dacă voi citi toate cărtile pe care le-am adunat. cu ce alergături. o carte ele sute de pagini . Duminică.. Si totuşi.. p'entru Viara J~. volumul despre roman începe să fie altceva decît o corvoadă. pentru MII/leâ . Ca să-mi dau impresia că fac ceva citesc din Sadoveanu. cu ce zbucium.plecmea de la Oradea. trece . sau să renunţ definitiv la el. pe care l-am pierdut din tembelism .accident" personal. o sumă de lecturi urgente care mă sperie . mai ostenit. Nu aveam dreptul să fi investit atîta vreme şi atîta încordare nervoasă într-o carte care devine. O mie de treburi încurcate în tribunal (între GU'e şi un termen de apel. în tramvai.. ~214 . ca în cele mai proaste zile ale mele. nu aştept nimic. Ochii mai ales mă îngrijoreaz[l. din care. 7 iulie (1939] Hănuit de lipsa banilor (şi totuşi am încasat. un fel ele . plecarea la Gheorghieni. Nu pot citi nici jumătate or~l fără oboseală. cursa cu automobilul prin tară .). De cînd citesc Sadoveanu (din păcate. pe care le las S~ltreneze şi pe care nu le pot duce la capăt. Sunt pustiu.toate amînate de la o zi la alta. care se ramifică şi se leagă. pentru Illdepclldcll{a . numai Dumnezeu unul ştie cu ce zbateri. L Simt cu atît mai precis acest lucru. în această ameţeală în care tr[tiesc de vreo două săptămîni.vi \'oic-bllllâ.. mai trist.

Poate în toamnă. În aşteptarea unui telefon. (Vezi urcarea lui GeOJ'oceanu pe Cristianul Mare. cei 15 000 care rămîn şi pe care îi voi cere. Cei 10 000 de lei avansaţi asupra traducerii m-au ajutat să-mi plătesc în parte chiriile. E o biografie a lui Lincoln. . plină de toane. Ieri după-masă era la mine Petrică. închipuieşte-ţi! o . lichea. mă simţeanl sfîrşit.afacere". Ia T.) SÎmhătă. aspru. dar aparent calmă) cîntă la patefon Bach. ca să-mi propună. fiecare ceas liber îl dau traducerii la care lucrez. cînd îl căutau jandannii la Braşov. fiindcă vreau să plec pentru o lună întreagă. precis.). Plecarea în tumeu. venit de la Brăila. îl caută. încinşi . fără sCllJpule.Biblioteca Energia". Traduc totuşi fără dificultăţi şi aproape că încep să nu mă mai mir de ceea ce ar putea fi oarecum un record: după 6 luni. prima nu mai ţin minte de cînd.lf în aşteptarea ei (aşteptare care trebuie să fie intensă.2) O actriţă . nu prea grea şi care oricum merge destul de încet. ÎmU110rată de un tîn[lf. îmi vor asigura luna de congediu. i. chiar dacă nu reuşesc să termin pînă vineri totul. devine din zi în zi mai frumos. din care ar putea ieşi 30-35 000 lei. Un efort susţinut de cîteva ore mă nimiceşte. nu prea mare. Băiatul nu vine. nopţi înăbuşitoare. 3) TInarul amorez al lui Margit e retras la pensiunea Wagner pentru raţiuni politice. 22 [iulie 1939] Zile fierbinţi. Nu plec din Bucureşti nici măcar pentru o zi. ea vine la Bucureşti. dar cu reputaţia Marioarei Voiculescu. Disperată. Eroul ar putea fi un fel de Mihail Mircea. Incă o dată Rosetti a fost salvator. iar pînă atunci.. care dă o lovitură. pentru că eram amîndoi emoţionaţi ascultîndu-1. ~r trebui S[l întreb un doctor. i-am pus concertul de Mozart . Trebuie să se întîlnească într-un oraş anumit. sîmbăta viitoare (probabil la Stîna de Vale). totuşi foarte inteligent şi foarte sensibil. instabi Iă. ) daca plec cumva la Paris. Aseară. pentllJ . am întrezărit deodată o scenă posibilă în viitorul meu roman: un tip de afaceri. dar n-am curaj. --' Conccr!1I1 În la bClI/ol de Mozart... abandonînd turneul.. poate plină de riscuri. traducător din limba engleză.lfe. mai triste şi mai străvezii lucruri din muzică. Andailliilo e unul din cele mai pure.. cu elemente elin Wieder şi Blank . ele cînd îl am la mine (lăsat de Leni la plecare). Sănătate îngrijon to. Din fericire.şi. illll avut o noapte de 8 ore de somn. Scene la repetiţii. la teatru. ieşind pe la ora 9 (în aceşti Bucureşti pustii.R.dacă cumva Blank nu-nu va servi pentru un personaj cu totul distinct.gen Lilly. muribund.C. poate chiar primejdioasă.

aprins*. nici cel mai depărtat foşnet. I Duminică. Azi-noapte.eu traduc.Ît Golgota. de asemeni. Plimbare de aproape 5 ore. 23 [iulic 1939] Într-un Bucureşti pustiu. cu Mircea.U11 sărit într-un taxi. De cînd nu mi s-a mai întîmplat o asemenea minune? Nu sunt desigur încă odihnit. 216 \ . Nu-mi venea să cred că totuşi am plecat. Ia nişte vîrfuri stîncoase. Cîte nopţi îmi vor trebui ca să dom1 suficient şi să mă refac? Pentru moment nu sunt capabil nu să scriu.. m-am î01pachetat în cincisprezece minute. am alergat nebuneşte pînă la vagon. . Azi-dimineaţă. cu pardesiul şi fulgm'inul fluturînd în urma mea. În principiu. Joi seara masă. cu toate uşi le şi ferestrele date de perete. cu valizele prost Închise. dar pe care suntem acum prea obosiţi ca să-I mai aşteptăm în stare de alarmă. îmi acord o săpt[U11înăde vacanţă. !Tlrăsă mă trezesc niciodat[i. nu era în toatii casa. Doiciu însuşi mi-ar servi atunci pentru un tip de judecător. nevăzute . traduc . poate chiar în tot oraşul. care ar putea fi chiar pivotul povestirii. DUp{1 o zi de alergături.). Ia o grădină pe strada Călăra~i. în timp ce hamalii veneau în urm[l. am umblat pe munţi. dar nici să mă gîndesc la scris. Cînd s-a pornit trenul eram 'U11eţit. adunînd de pe jos lucrurile pe care le pierdeam în gO'U1[1 (unul mi-a adus o mănuşă. depopulat. Pe um1ă vom vedea.Şi. m-am gîndit să fac loc în romanul meu unei mari afaceri judiciare. Giza.. pentru că vorbeam tot ieri cu Petrică despre judecătorul Doiciu. 30 [iulic 1939]. împreună cu Comşa. Azi-noapte am dom1it nouii ore. dar al căror nume ţ{rrănesc trebuie să fie altul. Ca în cele mai bune timpuri. altul pe cealaltL. Mă simt chiar mai refăcut decît deun[lzi . Dar peste toate astea trece încă posibilitatea războiului. traduc.poate Încurajat de gîndul plec[u'ii la sfîrşitul săptămînii. Nina. nici cea mai slabă suflare. Duminică. Stîna dc Valc N-m11plecat din Bucureşti: am fugit. oblonit. pe care papistaşii de aici le-au denum. Totuşi rezist. incend iat de' tlac[u'i albe. care poate încă izbucni în august. am ajuns la gară două minute înainte de plecarea trenului.

fată de treabă. Fredanov şi Comşa sunt foarte agreabili amîndoi. pentru ca s[\ m[\ consider la mijlocul cărţii. E drept că n-am lucrat deCÎt 3-4 ore în total. alte văi. . Marţi. Cred că sunt destul de odihnit.Cameră curată. ieri am făcut o adevărată excursie pînă la izvoarele Someşului. fără absolut nimic interesant. sau mai exact pînă la Cetatea Redesii. 8 (august 1939J Foarte încet.. cu o privelişte deschisă asupra întregii poiene care constituie Stîna de Vale propriu-zisă. ne-am întors la 8 seara înapoi. foal1e nemulţumitor. Luni. Miercuri. (. Vor fi mari concentr[tri şi. Muncei Custuri). vreo trei pagini jumătate. ca totdeauna. S-M putea să fie şi război. Dar se apropie termenul fixat pentru lucru . unde am dormit azi-noapte. Drumul de la halta Stîna de Vale pînă aici se face cu un . E destul de dens şi de mult. mi-e greu să mă adun. Dar trebuie răbdare. grotă imensă prin care trece Someşul cald. În şase ore de lucru. Admirabil ţinut.. Mai este şi un tren forestier. care face toate paralele. mi-a spus băiatul care m-a ajutat să-mi mut lucrurile din camera 47.şirautobuz" inenarabil. alţi munţi. judecînd după încordMea de la D. agreabilă şi. să mă concentrez. 7 [august 1939] Două pagini şi jumătate scrise. Încep să nu mili am capul livid. Aş vrea însă să fiu singur. Am citit astăzi tot ce am scris. Comşa şi Furnarache). foarte greu. Pornire grea.şi încep să mă tem. Pentru rest. Miercuri. luminoasă. 9 [a ugust 1939] Am ascultat asew'[\ comunicatul Statului-Major la radio şi dintr-o dată am simţit că nimic nu mai are importanţă. Plecaţi la 7 dimineaţa (cu Fredanov. ochii obosiţi. . vom vedea. dar eu trebuie să fiu singur. alte păduri. Duminică. La 45 locuieşte Beate Fredanov. neancombrantă. [august 1939] Mîine-dimineaţă începe programul meu de lucru.mzig. sper. Sunt înc[\ destr[unat.Aveţi o cameră vederoasă". în camera 43. fruntea ostenită cu care venisem aici. albă. După cîteva plimbări de recunoaştere (Aria Vulturului. trei de odihnă. 2 august (1939] Sunt încă în vacanţă. unde r[unîn. în care la fiece nou ocol se iveşte o nouă ţară. după cursa mai lungă la Golgota. 10 ore de mers.

nolmal" e de un L-randament s[lfas! Ar trebui să mă grăbesc şi nu pot. Este încă în umbră.complet necunoscut pînă acum. (Am ajuns în fine la cabana S. un fel de oboseală de a fi om. Dar lucrurile se vor clarifica dacă voi avea timp. f[lfă să recurgi însă la incidente propriu-zise. cu toate nemultumirile mele. 1 Si eu continuu să scriu. Ar trebui mîine să temun acest capitol VIIl.poate spre Aria Vulturului. Un fel de silă. Vom face o mică plimbare . Ştirile sunt grave. mai criminal. începe să se precizeze. pe care acum îl am foarte bine precizat în '6. deşi nu încă destul. Ascult. unde încă nu ştiu bine ce mă aşteaptă. mai dement. Ieri. tristetea atîtor lucruri pe care le pierdem în modul cel mai stupid. căci nu m-am apropiat deloc de el. în care am lucrat mai bine de 7 ore (n-am cronometrat exact) şi n-am obtinut decît ceva mai mult de patru pagini.şi neliniştea e cu atît mai mare.K. are ceva de alarrriă.U1tă între lumea pe care o Iasă jos şi cea pe care o vor găsi sus. Suntem departe de tot ce se întîmplă acolo. Vineri. desfăcut. romanul ăsta trebuie terminat. Intreg hotelul părea cuprins de nelinişte. Gunther . dar trebuie să constat încă o dată că acest . Urc greu spre cabana lui Gunther. Sîmbătă.218 .angoissă" şi cred că nu era numai a mea. făr[l incidente posibile (Nora şi Paul urcă de la Poiana la S.Am avut o seară grea şi o noapte agitată. . ca să pun cît mai multă dist. dM simt nevoia de a-I scrie într-un ritm lent. Totuşi. tîrziu. Merge încă foarte greu. voi lucra şi voi ajunge la capăt.sau mai bine zis sunt în pragul ei. Nimic nu e mai greu decît să indici trecerea timpului. lungă zi de ploaie. 12 [august 1939] Numai 3 pagini scrise..) E numai ora 5 1/2 şi desigw' ar mai trebui să lucrez două ore. Totuşi. şi vom încerca să răscumpărăm mîine aceste ore "trase la fit". Faptul e scurt. cinci pagini scrise. Simfollia IX-a şi COllccrlfll al treilea bralldellburghe:::.. pentru mine. Încep să intru în nonmll. Urc greu spre cabană. Cu orice pret. suntem aici ca pe un vapor . Comunicatul Marelui Stat-Major. Scara 6 ore jumătate de lucru. dacă sunt lăsat în pace. La Danzig se va da zilele acestea o lovitură.K.V. pe care îl ascultăm în fiece seară la radio. dar mă simt obosit. Am ascultat aseară. .asta e tot).U11 cred mai mult decît cu o emoţie muzicală: era în tot acel concert. 11 [august 1939] A vea!l1 aseară o adevărată .V. Războiul e posibil încă în cursul acestei luni. sunt din nou la masa L de scris. acuma dimineaţa.

Nu mă felicit deloc pentru sănătatea mea.condiţia umană'~ pe care o revelează. cu curiozitate şi cu foarte multă simpatie pe Gunther. Împreună cu cele 5 ore jumătate de lucru.dar capitolul nu e terminat. cu care am stat mult de vorbă. dar poate că mă voi întoarce mai recreat. Duminică. deodată. Mă opresc la 7 seara din lucru. o salvare. Întreg momentul era fals. ar. în locul meu. lucrurile se clarifică. dar iată că şi ziua de azi o pierd. Pe măsur~ ce Înaintez. Dar sunt obosit. gîndindu-se liniştită la a doua zi.. împăcată. 13 [august 1939] 1 Cinci pagini scrise . Ar trebui să găsesc timp ca să Însemnez aici lucrurile pe care nu le-a spus. deşi ar trebui să duc pînă la capăt acest ultim moment al capitolului. pentru a compensa vacanţa de ieri). Va trebui neapărat să consult cu toată seriozitatea un doctor de ochi. nu s-ar ridica de la masă . Numai aşa cabana lui Gunther devine un miracol.. se precizează. ratez Întreg . Trebuie într-adevăr să renunţ la cele două pagini scrise dimineaţă. nu există pentru Nora în momentul acela o . capăt{1 consistenţă. o sută .iscurzie" la Mezeat. Într-un fel de ameţeală disperată. douăzeci. atît de eX"lct. mi-cun dat seama că m-am angajat pe un drum greşit şi că trebuie neapărat să mă Întorc. ÎI aştept cu nerăbdare. Dacă nu înţeleg asta. E. Eram foarte mulţumit de ele şi totul părea să meargă excelent (ba încă îmi ziceam că voi scrie 4-5 pagini.. acum. cînd.cel puţin astăzi voi termina acest capitol VIII. o abatere de la prognll1llll de lucru. pe care îl văd cu atîta preciziune şi îl simt. cu simplicitate dar şi cu patetism.Illinte. era calmă. Poate mîine să plec în . Marţi. 15 [august 1939] Eram convins că cel puţin astăzi . În clipa în care ea Îşi punea schiurile În picioare. În versiunea mea de azi-dimineaţă.a doua zi". am întîlnit un cioban de la Mezeat*. Nora trebuie să pornească cu schiurile În noapte.de vreme ce toată ziua de ieri am pierdut-o la Mezeat . şi la jumătatea de pagină scrisă după-masă. În plimbarea de aseară (pînă la Muncei). Gunther iese din ce În ce mai mult la lumină. dacă vrei. Dar n-am ajuns Încă la el. de intens. Un om de sănătate robustă.pînă n-ar temuna de scris toate lucrurile pe care le văd atît de clar.zece ore. E tulburător pentru .

Dar dificultăţile răsar fără motiv. .incidentul şi risc să dau întîlnirii cu Gunther o notă de artificial. Nu vreau să spun că pierd curajul. puţin cam literar. pădurile sunt acoperite. suprimîndu-Ie din nou. Îmi dau seama că singurul lucru care mă mai poate duce la finele acestei nenorocite cărţi e încăpăţînarea . mă sperie gîndul că aş putea să plec de aici fără să fi terminat. nu merge. Vorbesc de noul capitol. pe care urma să-I încep azi şi care stă pe loc. Am o vreme ideală de scris: plouă. Plouă . al IX-lea. îmi dă poftă de lucru şi face* linişte în hotel . fără sens. imposibil de urnit. Îmi rămîn atît de puţine pînă la sfîrşitul lunii şi mă sperie.. înlocuind. revenind la ele. suprimate. Dar sunt oprit în loc de o or[1şi mi-e cu neputinţă să înaintez. În faţa aceluiaşi început de capitol. Am ţinut cu orice preţ să-I tell11in.clar iată că toate aceste conditii favorabile nu mă ajută totuşi prea mult. nu merge. Sunt nemulţumit de dimineaţa mea. deşi cel puţin prima parte mi se pare clară şi aveam credinţa că e simplă. Toate acestea însă nu răscu~lpără încă o zi pierdută. cam .ploaie lungă. scrise azi-dimineaţă şi care mi se par mult mai juste. 17 [august 1939] Nu merge. acolo unde le aştepţi mai puţin. Poate că mîine îl voi vedea mai clar. Nu vorbesc despre capitolul terminat ieri (pe care l-am recitit azi. ştergînd. Sunt puţin buimăcit. Seara Am lucrat de la 3 pînă acum. fiindcă mă ţine în casă.. Cobor la dejun şi aştept să văd ce voi face după-masă . e o linişte perfectă. scriind zeci de fraze de început.. pe care n-o înţeleg. pe care am primit-o bucuros. incapabil să înaintez nici măcar cu un pas. Joi. 16 [august 1939] Cele două pagini de ieri. la 8 fără un sfert. să nu devină cu totul si cu totul artificios . Miercuri. cenwiie. Rezistenţă stupidă. da.şi cel puţin atîta lucru trebuie să păstrez. de la 9 dimineaţa pînă acum la 5 seara. întreg hotelul e adornlit. Am terminat capitolul.făcut". Totuşi iată-mă. Nu-mi dau seama cum a ieşit. care mi se pare acceptabil şi asupra c{u'uia de altfel în orice caz nu mai revin). Să nu uit că întreg episodul Gunther are ceva de artificiu şi că trebuie aici un nesfîrşit tact pentru ca personajul. le-am înlocuit cu altele două. Sunt dezgustat.. Întreg momentul e clar şi mi se pare destul de simplu: ar ~rebui să fie scris fără dificultate.

Numai punctul de plecare e comun. a fost singurul om cu care tînăra femeie s-a Înţeles În familia Grodeck . Acum 15 nUnute mi-am dat seama de acest lucru şi mi se pare că În 15 minute am schiţat În gînd o Întreagă piesă. pe care am sentimentul că aş putea s-o scriu imediat. Ieşisem pe ploaie. Storin. II poate juca Tomazoglu. Vreo două ore de mers. În orice caz. se desparte complet de roman. nu are frumuseţea de copil a lui Gunther . furios pe carte. Nu e blond. care Însă JIU e Nora. dintr-o dată. moartă cu vreo doi ani În urmă. din Tirolul austriac poate. în colonia săseasdi de la Sibiu sau de la Braşov. Ce se va Întîmpla cu ei pînă la urmă nu-mi dau Încă bine seeuna. Nu-mi dau Încă bine seama ce raţiuni exacte slmt În această hotărîre a sa. venit[l de departe. Toată drama se joacă Între ei trei. pe drumul generalului. probabil că da). Încît am şi distribuit rolurile. pînă la Băiţa şi de acolo Înapoi. . Pe bătrînul Grodeck îl poate juca Bulfinski. şi am luat-o prin pădure. Pe urmă. Dar Îi simt cu atîta Încordare. Văd lucrurile atît de precis. Aceştia sunt 0<1I11enii. furios pe tot. Am Încercat să pun ordine În acest capitol IX şi l-anl Împ{trţit În trei momente distincte. Pe Hagen. pentru ca pe urmă să mă ducă singuri spre stlrşit. dacă o scriu. ca să mă liberez de ea. Simţeam că altfel nu voi putea continua să lucrez mai deRarte la roman. Işi aşteaptă majoratul ca să intre În posesia averii şi să oprească exploatările forestiere ale tatălui său.Sîmbătă. Averea este însă a soţiei lui. Am ţinut să scriu nota asta chiar acum (lI dimineaţă). Mai intervine şi o fată. Totul porneşte de la o teribilă ostilitate Împotriva tatălui S{lU. mi-am revenit.dar are intensitatea de cardiac a personajului. A fost acest Hagen aImmtul defunctei doamne Grodeck? Poate da. În măsura În care e susceptibil să devin{t o piesă de teatru. şi va fi moştenită toată sau În mare parte de Gunther. nu e atît de tînăr. În ce priveşte romanul. Gunther e Încă minor: Împlineşte 21 de ani În m<:U1ie. Episodul Gunther.care poate nici nu e tatăl său adevărat. Bătrînul Grodeck e mare industriaş.dar În piesă. tocmai pentru a-mi jalona terenul pentru a doua zi. furios* pe mine. Pe Gunther Îl cheamă Gunther Grodeck (nu ştiu dacă voi păstra numele În ron1i:m. după dezolanta pană de alaltăseară.ea. ÎnCÎt mi se pare că ar ti de ajuns să pornesc la drum. Aici intervine personajul Încă misterios (şi pentru nUne mister:os) ~are e Hagen. mi-a venit în nUnte numele de Hagen (Găt1erdâmmerulIg) şi. 19 [august 19391 Cabana lui Gunther (în care În sfîrşit Nora e instalată de aseară) Începe să fie un decor de teatru. S-a retras sus pe munte şi vrea să rămînă acolo.

şi totul. care trăgea asupra noastră. Totuşi. În pădure şi a scrie literatură. catastrohl p[lrea iminentă. an1 văzut un întreg nou personaj luînd fiinţă şi am presimţit o sWl1ăde lucruri tainice în cabana lui Gunther. Vis care continuă seara agitată de ieri. cel puţin nu înainte de a fi ajuns la capătul povestirii şi de a fi reuşit s-o pun undeva în siguranţ[l. m-am văzut repetînd.sunt vii şi n-aş vreasă-Î pierd.Nora. pare posibil. astăzi trei şi jumf\tate. Între 1926 şi 1929 funcţionase. a doua zi lucrurile s-au mai liniştit şi a putut pleca. Totul a fost.mai mult prăvăliecu uşile si ferestrele deschise. FnU1ţa şi Anglia ne prevenise că s-ar putea ca r~izboiul să se declanşeze nu la Danzig. "concentrat'". printr-un atac unguresc*.ar trebui să termin capitolul. Dacă mor în războiul ăsta. .judecăloL din Brăila. meme le pire. nu ştiu. mi se pare. Mi-au trebuit mari eforturi ca să mă rup de la această "visărie" şi să mă oblig a rămîne la roman. Ar trebui dacă aş fi un om serios . 13 Vasile V.U11visat decît piesa de teatru.(devenit de curînd preşedinte de Curte de Apel. Nu e mare lucru. Eram unii de alţii la o distanţă de cîţiva metri şi urmăremn fiecare mişcare a adversarilor. îmi dau seama că nu e mare lucru. prin care cerea socoteal[\ de concentrările noastre. declanşat de numele lui Hagen . destul de atent**. Se pare că la Bucureşti. dar cînd sunt În mijlocul ei. am impresia că oamenii ăştia . Hagen . Iamandi îi spusese lui Longhin.antrenat de acest nume. săptămîna trecută. n-aş vrea să mor înainte de a termina cartea. de exemplu. să rămînă pe loc. Longhin. Toată ziua de ieri n-. Germania trimisese o notă drastică. a fost o adevărată atmosfer[l de război. într-un safe. Ce voi face astăzi. Duminică. Gunther. Totuşi sunt lucruri care îmi sunt prea scumpe. Poate că e o inconştienţă a riul1îne aici. 20 [august 1939] M-am visat în război astă-noapte.înfăţişarea. Paul. iar pînă deunăzi secretar general interimar la Justiţie) m-a înspăimîntat.la tribunalul ** Anulat: \ 222 * Anulat: "gennan". Am scris ieri 5 pagini. am tăcut distribuţii. Atacam o patrulă duşmană. unbrăcămintea. Dar nimeni nu ştie nimic. seara. care se pregiltea să plece spre Stîna de Vale. ţinuta şi însăşi povestea lui nu încă deplin clarificată. Armand l-a chemat telegrafic pe Rege din croazieră. Trebuie să recunosc că n-am fost destul de stăruitor. O lungă convorbire cu Longhin13. Vinerea trecută. Scara Terminat capitolul IX. Ieri patru pagini. ci la noi. dintr-un fel de casă .

Eu îl văd. Primul act este "seara de iarnă" elin roman (capitolul IX): evident. dar de ficţiune vizibil literară.) Dar dacă-1 scriu. va trebui să revin spre Paul. Mă amuză să mă gîndesc din cîte lucruri mărunte s-a născut Gunther . cu severitate.. nu pe oamenii 223/ . în paJ1ea doua.m1intirea unui tînăr sas (Walter Maschendorfer?) mort la 16 ani.m1 ab. Pe um1[l a fost o inscripţie găsită sus pe Schuller la S. Cine m-a făcut să mă gîndesc mai Întîi la el a fost Margit de la Ghilcoş. bolnavă. Ce nu văd încă este ce se va Întîmpla cu fata care intră în cabana lui Gunther. In orice caz. Ia vila Wagner. sau va coborî. începînd de mîine. ba chiar îi va fi necesar). îmi spun că. iată că iese un om atît de curios. Gunther va fi fără îndoială un personaj interes. În acest ultim caz.mt. jos. Şi văd foarte bine fantoma graţioasă a tinerei* doamne Grodeck (mama moartă a lui Gunther) plutind peste întreaga piesă. (O va chema Mătll~a Augusta. atît de neaşteptat. S-ar putea să o joc În februarie-martie.K. la începutul actului I. dar mă tem că puţin "factice". În . sau mai bine zis încep să-I văd foarte bine.Astăzi. cu anumite modificări antrenate de faptul că accentul cade pe Gunther.şi ce diferit iese de tot ce am gîndit. Pentru că risc să deplasez atenţia de la motivul p~incipal al cărţii spre ceea ce n-ar trebui să rămînă decît un episod.. dar asta nu-I va feri poate de anumit grad nu numai de irealitate (ceea ce nu-i va strica. la Sibiu sau la Braşov. "cusut cu aţă aibă".V. Pe urmă a fost Blecher . Numele de Gunther l-am luat de la unul din copiii care urcau în iulie 1937 la S. S-ar putea s-o scriu la iarnă. Primele două acte sunt aproape clare. mă tem că pierde din greutate rolul bătrînului Grodeck. In ce priveşte capitolul IX. pe care l-am c. imediat) s-a mai depărtat.K. De asemeni. piesa s-ar putea să aibe patru acte. Şi din toate astea. cu intolenmţă "spiritul Groeleck".mdonat.uzinele Grodeck". Ah! dacă în literatură ar ti de ajuns să gîndeşti şi să vezi lucrurile! Nenorocirea e că trebuie să le şi scrii . Luni. Mă tem să nu-l pierd tocmai acum.V . ca un lucru grabnic. E posibil lm rol pentru MmcBlll'lI1dra.dar la care mă gîndeam mai mult pentru a evita vreo asemănare între eroul meu şi el. piesa (care ieli mă oprim!. spre sfîrşit. pe chaise-Iongue. Unul din ei trebuie să reprezinte cu adîncime. Iată şi azi am pierdut o groază de timp gîndindu-mă la ea. nu ştiu dacă întreaga dran1ă se va juca sus în cabană. am fost mai mulţumit de prima parte decît sunt de paginile scrise azi.şi aici începe chinul. unde sunt . Poate că Gunther mă interesează prea mult. 21 [august 1939] Nu voi scăpa de piesa asta pînă nu o voi scrie. care îmi povesti se o iamă petrecută de ea.

fi indc[l nu văd de ce Hitler. E inadmisibil. război.veniţi din afară. Anglia şi Polonia la Danzig? Avem. Nu-mi reproşez faptul că <n cele două pagini şi jumătate sunt cu totul şi cu totul neinteresante. În toate astea. Actul al doilea va fi.În septembrie 1938 Anglia şi Franţa se Înţelegeau cu Hitler. peste capul Franţei şi Angliei . Nu-mi iert însă faptul că am scris ~ atît de puţin. ele la Stîna ele Vale.mzigul. Întreg cursul politicii moneliale e brusc schimbat.. Încearcă. Şi el se va clarifica o dată cu mergerea înainte a romanului. Cucoana de la 44 a primit telegramă să fugă la Bucureşti. nu ştiu nimic. atît de mult angajat la Danzig. Atunci? Atunci. cîteva zile mai tîrziu. drumurile rămîn deschise . Ar trebui să înţelegi că zilele acestea mari. n De asta decide bunul Dumnezeu. vrea să ia trenul ch. acum cînd se ştie acoperit dinspre partea Rusiei. Nu vor rezista? Atunci În două-trei-cinci zile Danzigul e gel1l1an .iar azi. I În ce priveşte rommlUl. Mi se pare că în acest caz Întreg sud-estul Europei cade. Pe urmă. Ru~ii nu s-au angajat numai pentru frumuseţea tehnică a loviturii. afolat.~i o plătesc cu reversul monedei . Ar trebui să Înţelegi asta. În august 1939 sjînţelege Rusia cu Hitler. să-ţi elai seama de ce se petrece În lume! M-am zbătut aseară şi azi în zori să pun puţină ordine în haosul c<U'e începe.. Longhin. Acum e D. ce fac eu? În hotel e derută. Ru~ii plătesc un an mai tîrziu lovitura de la MUnchen . sosirea bătI1nului Grodeck. 0J Trece vremea. cu ziare vechi de 3 zile. Totul e de o simetrie perfecti:"l. sunt foarte nemulţumit de mine. automat la Bucureşti. libere..şi presiunea hitlerist{l se decl(m~ează imediat. nu le vei găsi la Bucureşti. peste capul Rusiei şi împotriva ei. Toată lumea pleacă sau vorbeşte de plecare. în cazul {lsta. În mod foarte probabil. intriga ar fi excelent condusă. Nu lipseşte nimic pentru ca actul II să semene cu actul L răsturnat. Pînă ~ 224 . Dar e greu să judeci lucruri le numai din punctul de vedere al construcţiei * dramatice. Miercuri. într-o zi întreagă. libere din zori pînă noaptea.~i îm~~lva IOL În septembrie 1938 preţul imediat pe care-I încasa Hitler era Cehoslovacia. băiatule. Nici trei pagini. 23 [august 1939] Tratat ele neagresiune germano-sovietic! Lovitura mi se pare năucitoare. Dacă partida europeană care se joacă acum ar fi o piesă de teatru. Vor mai rezista Franţa. ar da înapoi.

dar şi aşa mă Întorc de acolo cu puţină emoţie. Comarnescu e concentrat şi e nevoie urgentă de mine la RCl"istâ. Ţuţubei. Nici trei pagini n-am scris (şi ele ca vai de lume). dar îmi vine aşa de greu să-I las şi să plec! Ieri am scris toată ziua (ceva mai mult de şase pagini). Îmi dau seama. Am impresia--l I~ Jacques Lassaigne. Mîine voi fi cîteva ore la Cluj. iar seara voi lua trenul pentru Bucureşti.mă Întreb de ce? . cu Rosetti. masă la "Continental".. biroul Roman.dacă nu mă opresc la timp. pe care-I Întrerup. dona R. Cel puţin să nu rămîn cu totul În drum. Lassaigne'4. zice el.şi nu voi avea nici o scuză. eu cu manuscrisul meu. Voi pleca mîine la 1. Ia nesfîrşit . Cafeaua neagră cu Vişoianu. SÎmbătă. Ia Bucureşti. Scara Nu. 26 [august 1939]. Rămîn la masa de scris. Sunt ridicuI. şi uite aşa lucrurile pot continua din zi În zi. Abea scrisesem nota de mai sus. voi fi vineri dimineaţa la Bucureşti. Nici o scuză decît războiul. Sunt prea agitat. Pentru diseară am primit . CamiI. dacă-1 las acum să se depărteze de mine . Mi-e silfl de romanul ăsta. * Leqiune posibilă. Astflzi.o invitaţie la Alice Theodorian. fără să ştiu cînd ÎI voi putea regăsi. Îmi promit să fac tot posibilul pentru a-I relua în curînd şi a-I duce la bun sfîrşit. Voi Încerca să nu pierd romanul din mînii. . Sunt pur şi simplu dezolat. telefonul sunt mai tari decît dorinţa mea de singurătate. să păstrez aici. Bucureşti Va fi greu. Altfel aş fi vrut să plec de aici. tot la . Pe seară. plimbare de rămas-bun la Muncei. restaurantele. Poate fi vorba despre ziaristul Corin Grossu. Pierd romanul. deşi am stat şi dimineaţa şi după-masa la lucru.. Corin*. prea neliniştit.mîine hotelul se va goli de bucureşteni. critic de artă francez. Aş fi vrut Sfl fiu singur. desigur. Voi Încerca să termin azi capitolul X. dona Brătescu-Voineşti. Veşti politice n-am prea căpătat (. Camil. fără să pot şti ce Înseamnă acest cuvînt).dea.destindere". Fundaţia. dejun cu Soare. Ca şi cum nimic nu s-ar fi Întîmplat. Aseară. ca să-i cer veşti politice. a publicat studii despre artişti plastici români şi a colaborat la Re\'isla Fundaliilor Regale.Continental". n-am reuşit să termin capitolul. dar în schimb mi-a spus să mă Întorc la Bucureşti.. şi am coborît să-I chem pe Rosetti la telefon. un orar de muncă regulată. Voi face la Bucureşti bilanţul acestor 17 zile de scris. Voi Încerca să fac şi azi la fel. Carol.. dar nu exclud posibilitatea unei plecări decisă În 5 minute. dacă cumva ştirile se agravează.

s. Azi-dimineaţă lucrurile sunt din nou confuze.2 [septembrie 1939) Ciudate zile de război. cred di Hitler a dus şantajul pînă la ultima limită ~i că. notează Gide În momentul În c. dimpotrivfl. Rosetti îmi telefonează că Danzigul a fost anexat azi-dimineaţă.U11 avut sentimentul că totul se năruie. aş asculta muzică. Mon roman cesse de m'interesser \orsque je cesse d'y travailler". Ce bine era la Stîna de Vale! De fapt. Este o . mult Mozart . . ~i am primit-o ca pe un avertisment. 30 [a ugust 1939] Luni seara războiul părea inevitabil. Mult Bach. Va ceda Hitler? Se pregrlteşte. Am dat asearrl ÎntÎmplfltor peste această frază (tăiam volum. În momentul [lsta e plecat. Nu ştiu de unde iau teribila linişte pe care o simt În ceasul ăsta. Primul moment mi s-a p[lfUt zdrobitor: CÎnd au apărut ieri-dimineaţă primele telegrame despre bombardarea Varşoviei .-u'e\ucreazrl fără prea multă tragere de inimă la L' Ecole des/elll/l/(. ba chiar iresponsabilitate să stau ascuns Într-o văgăună. Războiul Începe azi. probabil. mai tari decît iniţiativa ~i vointa oamenilor. ÎI pierd.victorie pe care În primul rînd o vom plăti noi. 1 septembrie [19391 r Scrisoare tristă de la Poldy. am crezut tot timpul În ultimele zile că va fi pace si anume prin Înfrîngerea Berlinului.. Raţional! Cuvîntul nu are prea multă greutate. care s-a Înrolat ca volw1tar şi care. meu. Este o limită dincolo de care lucrurile sunt mai tari deCÎt oamenii.. Sîmbătă. dar În acest caz nemţii vor fi repurtat Încă o victorie de stilul MUnchen .marjă" pentru necunoscut.iată tot ce mă poate salva de la angoissă . Miercuri. judecînd lucrurile cu foarte mult calm. XV din CEl/rrcs eOlllplhcs). căci treburile la Fundaţie nu erau absolut urgente . Raţional vorbind. poate că era oarecare uşurinţă.că totuşi nu va izbucni.. Dacă nu revin imediat la-manuscrisul . Poate a şi Început. În aceste zile teribile. atunci exact În cea din urmfl fraeliune de secundă Hitler va da înapoi. I-am scris în grabă . Vineri. mai puteam r[lOlJne acolo.dar cînd mă gîndesc bine. Aseară pacea părea posibilă. dacă Anglia rezistf!. la Londra o trădare de ultim moment? Mergem spre un nou MUnchen? Personal. Dacă aş avea un radio.

Toată ziua. se făceau glume . Teodoreanu. Lassaigne. Ce sens poate avea. Dar nu se aude nimic de nicăieri.o scrisocu'e lui Poldy.~ra şi noaptea pînă la 3. poet şi traducător. citind jurnalul lui Andre Gide şi culcîndu-mă probabil devreme.începerea războiului".?. .adi. La ora asta. Pe urnlă. cu str[lzile animate.ml un dureros. Criticul de artă George Oprescu. Ieri-dimineaţă m-am silit să citesc manuscrise pentru FI/ndafic. singur. Pictorul Jcan Stcl. Oprescu 17. acasă.. PăstorellS. Nu mă înduram să termin scrisoarea. Dad aş ave~ un ~di<. Dar m-a str{\bătut deodată gîndul că poate erau ultimele mele ceasuri de libeI1ate. dezorientat. te întreb. Ralea.dar nu erau deCÎt veşti vagi. de evidenţă. Se rîdea. ca ~i cum nimic extraordinar nu s-ar fi întîmplat. încă ne<mgajat. un Bucure~ti cel mult curios de ce se întîmplă. dejunul de la . un intens sentiment de despărţire şi am izbucnit singur în plîns. Fnmcezii şi englezii sunt încă în faza notelor diplomatice (deşi discursul lui Chamberlain de ieri mi se pare că rupe toate punţile).~i eu nu înţelegeam că e posibilă atîta incon~tienţ[l. acum? Toată ziua de azi am a~teptat să se întîmple ceva decisiv. nesigur. ave. Steriadi 16.aş asculta ştiri şi muzică.ml umblat după ve~ti . nu găseam un cuvînt care să spună totul. cu restaurantele pline. o carte mai puţin sau mai mult. plin de lume.. După-mas{i am transcris prima parte din capitolul V .dar pe urmă m-am I{lsat ~i de asta. Ioan Cantacuzino. În ziua de 2 septembrie 1939. Comarnescu. încă nedecis. care să ne lămurească. ameţit. Bombardamentele pe care le . toată se. poate că războiul nu e totuşi început. Cantacuzinol") mi s-a părut lugubru. 15 16 i7 18 Scriitorul AI. neştiind nici măcar dacă-i va mai ajunge. dacă nu ultimele de viaţ{l. Şi ceea ce mi se pare cu totul neverosimil e acest Bucureşti luminat.Capşa" (Rosetti. dar nu intrat în panică şi nici conştient de prezenţa unei tragedii care a izbucnit. stranii prin lipsă de preciziune. de realitate. de~i au trecut 36 de ore de la ceea ce mi s-a părut d\ e . şi c{\ era absurd să le pierd aşa. să-I sărut. Am ieşit În oraş. Vişoianu. O. Totul e confuz.muntă şi nemţii ~i polonii par inventate. . vioi. dar simţind nevoia să-i spun un cuvînt. Toate astea. să-mi iau rămas-bun. Nu ştiu cum să-mi trec vremea. Camil. lată-mă seara.

Ia tot ce se întîmplă.e • * Anulat: "dăm nim[icJ". Ar trebui să aştept în linişte. care să facă pace? Sunt posibile schimbări radicale în Italia? Se aşteaptă ca neutralitatea italiană să se precizeze? Va fi. Voi încerca să ri""ullîn în casă. dau telefoane. Se mai aşteaptă ceva? E posibilă (cum se spune) o cădere imediată a lui Hitler şi un guvem nou. care duc . mă zbat. Aştept. la Fundaţie. să scriu. . Sunt mereu mari concentrări. Germania ne cere tot grîul şi petrolul! Franţa şi Anglia vor să debarce trupe la Constanţa! Noi nu acceptăm* nici una. Mai ales nu trebuie să mă lamentez. mi""l fri""Ullînt. război. plin de nelinişte. Deocamdati""l nu intru încă în categorii le concentrate pentru astăzi.în sfîrsit. a fost o oră infernală. Totu~i. Nu ştiu ce să cred. ~i ftalia silită să urmeze Gell11ania') Ce va face Rusia? Ce se întîmplă cu Axa. de militari. Aseară. 5 [septembrie 1939J Nu se întîmplă deocamdată nimic pe frontul din Apus. la 5. Ce e sigur e 61 nu voi mai rămîne multă vreme la masa mea de scris. Mai ales nu trebuie să mă las înnebunit de nel inişte. mersul lucrurilor. fie să continui Accidentul . ordonat. nici alta! Război. brusc trecuti""lsub tăcere. să lucrez. Ar trebui să mă decid. Voi fi desigur în curînd sub arme. care te înăbuşe şi pe c<U'e ai vrea să le dezlegi imediat. Vin acasă ameţit. dimpotrivi""l. Ce se va întîmpla în România nu ştie nimeni. de la o zi la alta. pînă în momentul de faţă nici o luptă nu pare să se fi angajat. Ar trebui s[lmi""1 pot stăpîni. Lassaigne. prevestiri. fie să citesc o carte mare. Circulă cele mai groaznice veşti. Marţi. fără perseverenţă. [[Ir[l ca termenul S[Ifie formal întrebuinţat. fie să mă înham din nou la traducerea pentru Fundaţie. ~oapte. ne vorbea despre iminenta noastră intnu'e în rflzboi. dezorientat. Alerg pe straeb. al[lturi de Franţa. şi la Roma. cu încăpă- . cu limpezime.se zice -Ia o mobilizare generală de fapt. dar şi cu mîndrie. S-ar zice că nu le rezistă nimeni. să fiu singur şi să mă gîndesc cu resemnare. J ÎttQl/. Dar nu e exclus. S[l primim totul cu tristeţe. să citesc. un nou comunicat al Statului-Major. În aştept~lre fac tot felul de lucruri' fără şir. a umlat declaraţia de război a Franţei. După-masă. venit de la Ambasada Franţei. să fac ceva continuu.Luni. întreb. şi la Berlin? O mie de întrebări. Comunicatele poloneze mi se par descurajate. În Polonia nemţii înainteaz[l mereu. tTtră isterie. 4 [septembrie 1939] Ieri-dimineaţă la Il. . Anglia a declarat război Germaniei. făr[l disper~re. război.

Miercuri. E convins că singur el poate să ne salveze de la un dezastru.peste toate astea . pe care voiam să-I citesc În englezeşte şi. Însă. Fac încă parte din acea misterioasă şi salvatoare literă . Foarte mulţi din concentraţii din mai au primit ordine individuale. Niciodată un . fără întoarcere. nu va mai exista nici o literă care să mă apere (şi nici n-aş vrea) . A refuzat să-mi destăinuiască planurile lui . dar nopţile sunt grele.ţÎnare. Uneori mă tem să nu izbucnesc în rîs. se înţelege că e revocabilă. otrăvite de presimţiri.. Alteori mă întreb. În sfîrşit. [septemhrie 1939] Dimineţile sunt suportabile.. pe urmă l-am abandonat.posibilitatea.I" . E fom1e probabil să fiu şi eu printre ei.deocamdată" n-a fost mai precar şi mai scump . operaţiile vor fi conduse după indicaţiile lui. Şi rfU11îne.. se înţelege că de la o zi la alta pot fi chemat.În silă. mai amuzantă deCÎt toate. [8 septembrie 1939] Se pare totuşi că deoc. În versiunea reconstituită acum doi ani.întoarcere" cu adevflrat. ÎI ascult şi nu ştiu ce atitudine să iau.dar fapt e că deocamdată rămîn liber. pentru Thomas de Quincey. Plec diseară la Brăila. am terminat prin a transcrie mai departe Începutul capitolului I. sfl-mj pun în ordine livretul militar. Are ~U1umeintenţia să plece de la Teatrul Naţional pentru a lua conducerea operaţiilor telmice de apărare antiaeriană.care şi în martie m-a lăsat civiL Se înţelege că libertatea mea nu e decît provizorie. Mi-a spus de asemeni că are legături strînse cu statui-major al Corpului TI şi că. să aibă dreptate ... (. . Aseară simţeam pînă în inimă că viaţa asta s-a tem1inat. dar ceea ce ştiu e că dincolo de această plecare în rflzboi va fi cu lOtul şi cu totul altă viaţă şi că chiar întoarcerea dadl va fi .. în sfîrşit d. pline de nelinişte. dacă vom face război în Dobrogea. se înţelege. Camil Petrescu Îmi cere să-i sugerez lui Rosetti ca să vorbească cu Ralea şi Am1and.dar e decis să i le expună primului-ministru. Ia Cercul de recrutare.nu va fi o . de o rară stupiditate.. Că va trebui să las totul.în sfîrşit .nu ştiu. Aseară am Încercat să citesc un roman de Dostoievski. D. dacă omul ăsta nu e nebun. Voi muri sau nu . sau poate chiar Regelui. căci mi se pare. în caz de mobilizare generală (pe care încă o cred probabilă). [Nu]* cred că sunt împ{icat. cu o subită îngrijorare. Vineri.U11dată nu sunt concentrat. într-o chestiune "capitaIă".

fotografiile mele de tinereţe. ba mai mult chiar. pentru el fi indcă va fi Învins '6. Este o im'nă de război. care m~1oprise din pragul prăvăliei.09:39 Lucrurile merg mai departe În ritmul de pînă azi. decît să primească. ÎnCÎt mi-a dat sugestii care mi se par deosebit de preţioase pentru piesă.decît eu şi o sentinelă. Pîn[l şi vapoarele albe. totul mi-o spune în Brăila. O vor propune nemţii prin intermediul italienilorşi ceilalţi nu vor avea încotro. mi-a indicat rolul ei În piesă.8.d înaintea mea o iarnă cu schi. Da. dm nici excluzînd cu totul o asemenea posibilitate. Cine ar spune că suntem Într-un oras din Europa războiului '? L Sunt oameni care cred (Camil între ei) că pacea e posibilă.Ula lui Gunther şi nu ştiam ce se va petrece cu ea. CÎnd m-am întors de la StÎn[l. păreau de carton. mi-a spus pe Strada Regală Moni Liebsiech. care mă uJ111ăreacu atîta îngrijorare (un spion? un atentator'?) ÎnCÎt am fost silit să mă Întorc În oraş. străzile. deşi aş fi r[lmas bucuros acolo cîtăva vreme . iar francezii şi englezii stau pe loc.. Miercuri seara.dm' moartea lui va fi o victorie şi pentru el şi pentru Nora. nimeni în tot portul . casele. că rolul fetei din piesa pe care am de gînd s-o scriu i~1voi da ei să-I joace. Să nu mă gîndesc la cărţile pe ca. străzi le sunt pline.lther.re le voi scrie.230 . Alaltăieri a căzut Cracovia. Nemţii Înaintează în Polonia. StI nu v[. l-am cetit deci capitolul şi nu numai că l-a Înţeles foarte bine. ba chiar iminentă. deşerte. dar a văzut cu atîta justeţe situaţia. îi spusesem acum 10 zile. Ia Brăi la. Nu o vedeam deloc pînă azi pe fata asta. e un an de război. Se zice că astă-seară a căzut Varşovia. cu lecturi. fărtl un foc de mmă. cinematografele. Nu cu prea multă seriozitate.spune Zoe . . Nu. Îmb[ltrînesc. Nu văd Franţa şi Anglia pierzînd. care au avut o zi-două de p<Ulică. Gunther trebuie să moară . care intră În actul r în cab.s-au liniştit. În portul absolut pustiu.. sunt ~Ulide r[lzboi şi îi vom trăi pînfl la fund. sub lun[1. Deşi încep să cred că totul e posibil . nu. pe care le găsesc la T<UltieCU'oline şi îmi hlc rău cînd mă uit mai lung la ele. Bucureştii. cu voiaje. nimeni. Nimeni. o b['ttdie morală şi politică. Jll-am dus singur în port . ce le poate şterge pur şi simplu din istorie.Îmb[ltrÎneşti". mai mult În glumă.şi am văzut o Dunăre de carte poştală. Să nu încep a face planuri de pace.soluţia mi se pare absurdă. oamenii. Zoe m-a ajutat s-o văd. Restaurantele. Azi după-masă a fost Zae la mine şi i-am cetit capitolul Gur.

ca să mai ocupe ce a rămas neocupat de nemţi. cu mai multă atenţie şi cu ochii deschişi. dragă. 17 [scptcmbric 1939'1 Ieri ru~ii au încheiat un acord cu Japonia. dar şi fără să aprob.şi din nou am simţit cum nevoia de a o scrie mă opri mă. m-am săturat să dau idei pe nimic. nici într-alţii şi încerc să judec nu cu premise. Si eu nu ştiu cum să ascult toate astea tTlfă să rîd. 20 [scptcmbric 1939] Titei Comarnescu îmi povesteşte o convorbire politică pe care a avut-o deunăzi cu Mircea. iar pentru ea. bine fac.. lucrurile sunt încă în ordine şi . Micrcuri. mai filogerman decît oricînd.nther spre o nouă viaţă.9 [scptcmbric 1939] Mfi gîndesc la evreii din Polonia. Pentru comunişti. căzuţi acum sub ocupaţie hitleristă. mă apasă. pentru că se va fi rupt de trecutul ei apăsător şi va intra prin cabana lui Gu.zice Mircea .revoluţia în mers". Numai jidanii sunt în stare să şantajeze cu femeile . Pentru Gmllelin nu are nici o stimă. cu mai puţină destrămare. mă nelinişteşte. chiar pentru ăştia de la noi. "Rezistenţa polonezilor la Varşovia . . Fericiţi oamenii cu idee fixă! Ei. Orice W' face Sovietele. Vom muri într-o zi ca nişte găini tăiate. Nu voi vorbi deCÎt dacă mi se oferă un loc în guvern.este o rezistenţă iudaică. mai <Ultifrancez şi antisemit decît totdeauna. Azi-dimineaţă la 4 au trecut în Polonia. îşi mai pot păstra calmul şi mai pot crede că înţeleg. ci cu fapte? Nu trebuie să-ţi pierzi minţile? Nu trebuie să disperi? Nu eşti obligat să-ţi spui că de aici încolo într-adevăr totul. Cine are un revolver sau o puşcă trage cît poate . totul e pierdut? Ce-mi rămîne de făcut în aceste zile.e singurul meu stupefiant.şi îşi păstrează şi un ultim glonte pentru el. Pentru legionari (termen care se deşteaptă din morţi) victoria germană e acum asigurată şi la umbra ei se poate trăi perfect.Nu. Duminică. cel puţin. Sîmbătă.tribul Grodeck. Ar trebui să a~tept dezastrul care vine. Dar eu? Eu care nu cred nici într-unii. care pot ti ultimele? Aş vrea să ascult mereu muzică . Am stat ore întregi de vorbă despre piesă . În momentul ăsta îi deplînge pe francezi şi englezi că nu au un Camil Petrescu. Dar cei lalţi? Camil Petrescu îmi spune că refuză să scrie cronica militară pe care i-o cere Vinea pentru Fac/a.

Iată. Acum Înţeleg perfect de ce cu mine e atît de reticent cînd e vorba de politică şi de ce pare că se refugiază în metafizică. Decît o Românie încă o dată invadată de jidani. afolaţi În jurul aparatului de radio. Eram convins că totul n-a fost decît o farsă. nOfl1Htle. trase de o echipă de legionari. emisiunea a fost întreruptă". Am luat un taximetru şi am fugit spre casă.şi copiii aruncaţi În plină linie.iar comunismul. cînd o femeie cu faţa palidă de spaimă s-a înclinat peste banca avocaţilor şi a şoptit nu ştiu cui: . Numai un guvern George Brătianu-Nae Ionescu e o soluţie. Ce se întîmplase? Cu jumătate oră [înainte] speaker-iţa întrerupsese emisiunea cu un ţipiH de groază. un speaker spunînd că ." Comarnescu mă asigură că mi-a reprodus textual vorbirea lui Mircea.ororile politicei". cu mai multe focuri. În acelaşi timp. nu ştia nimic. după care spusese În grabă cîteva cuvinte neclare despre uciderea primului-ministru .&32 . Am ieşit în oraş şi.. jos la Pascali. care aşteptaseră sosirea automobilului sub un car de lenme. în maşina lui.. Numai o politică progermană ne poate salva... mai bine un protectorat german. iată cum gÎndeste fostul tău prieten Mircea Eliade. de altfel. Ceea ce se ri-ntÎmplă la frontiera din Bucovina e un scandal. ajuns acasă. nicăieri. Gem1anii n-au nici un interes să distrugă În România.. care însă twnsmitea un program normal de muzică. Rosetti. nu este totuna cu marxismul şi nu este neapărat iudaic . apănlte la ora 4. care deţine ştirea chiar de la cumnata lui Amland (pe care şi eu am cunoscut-o mai alaltăieri la ea): da. căci pe de o pane au renunţat la comunism . în Calea Victoriei. să nu uităm.s-a transmis la radio. primesc telefonul Alicei Theodorian. era de aceeaşi părere. Armand a fost ucis.dar Armand e mon. Şi unii. Pe Ufl11~1 a ufl1mt o pauză şi programul a fost reluat. pentru ca să abuzeze astfel de scrupulele germane. În orice caz. pentnl a scăpa de . nimic nu indica nici cel mai mic semn de nelinişte. şi alţii au fost prinşi . aşteptÎndu-mi rîndul la o amînare. 21 [septembrie 1939] Eram la tribunal. din cauza unui incident regretabil. Ziarele de după-masă. azi pe la 1-1 1/2. o altă echipă n[lvălea la postul de radio şi transmite a ştirea. .iar pe de altă parte. unde i-am găsit pe toţi.L-au Împuşcat pe Armand Călinescu . Joi. Sovietele nu mai sunt o primejdie. c[lci noi valuri ovreieşti pătrund În ţară. Totuşi. ele (Sovietele) au renunţat la Europa şi se Îndreaptă exclusiv spre Asia. întrebat la telefon.

să ne pună pe două rînduri. nu-mi u'ece prin minte nici un gînd de fugă. De la un ceas la altul. Oameni din Împrejurimi aduseseră scări de lemn şi cine voia să vadă mai bine plătea 2 lei ca să se urce şi să privească de sus. situaţia e dezastruoasă. s-o accepte. Străzile sunt animate.au fost . Am văzut adineauri. Erau Îmbrăcaţi ca vai de lume. pîine. dar care deocamdată continuă să trăiască. Este Însă vorba de nemţii şi ruşii care acum ar putea intra În ţară . mîine. să vadă fiştecare. 23lscptcmhric 1939) Asasinii . ca şi cum nimic nu s-ar fi Întîmplat. O companie din regimentul meu abea reuşea să ţină lumea la oarecare distanţă de cadavrele executaţi lor. (Dacă aş fi fost concentrat. lovitură care nu se simte Încă. SÎmbătă. s-a dat o lovitură teribilă. automobilele circulă. care va S~lriÎn aer peste cinci minute. Nu e vorba numai de situaţia internă. Ea. poate nici atît . Eu sunt probabil din oamenii făcuţi să aştepte moartea cu resemnare.dar triliau. o zi şi o noapte. venind spre casă. cu autobuze sau pe jos. Mii de oameni veneau cu tnUl1Vaie. de la o zi la alta. absolut nimic de făcut. peste rînduri. poimîine. Papa. Stau pe terasă. erau salvaţi. adăpost. Nu văd nici un gest de apărare pe care I-aş putea schiţa. pe trotuar. eu) astă-searii.. Poate că nici atît nu vom putea fi noi (Benu.6 sau 9. nici pÎniI acuma nu ştiu . ar fi rezolvabilă. care se vede aşa de frumos.. Şi nu e nimic. şi totuşi. şi mă uit la oraşul ăsta.Dacă e adevărat. gîndeşte-te că aş fi putut fi şi eu acolo. O cucoană de lîngă mine zicea: .nişte refugiaţi scăpaţi din incendiu cu viaţă. sergenţii de stradă sunt la postul lor. Se rÎdea.executaţi chiar pe locul crimei" şi pe urmă lăsaţi acolo. un grup de refugiaţi polonezi.protejeze fraţii de sînge". Eram parcă Într-un imens bîlci. plină de soare. purtau CÎte un prăpădit rucksack În spinare . inconştient. Într-UD fel sau Într-alt fel.Ar trebui să se ţie ordine. de sus. viaţa. E o minunat~l zi de toamnă.. Suntem parcă Într-un oraş dinamitat. bruma de securitate pe care o mai avem. cu nimic mai mult deCÎt cu viaţa. se glumea. În Însuşi centrul acestui mecanism. Înţelegi? erau vii. pe chaise-Iongue. Mama. cu maşini. undeva. de gardă!) Cine nu răzbea pînă În primul rînd nu vedea nimic. oprind şi liberÎnd circulaţia. prăvăliile sunt deschise .ca să facă ordine" şi să-şi . de refugiu.nimic nu pare deranjat din mec. .mismul acestui mare oraş. cu o placard{\ la căpătîi: trădători de ţară! Am fost ieri-dimineaţă pînă acolo (dincolo de podul Elefterie). putem pierde totul.

. 25 [septemhrie 1939] Sfl M-am Întors aseară acasă cu inima grea. fapt care exclude o frontier[l a noastră comună cu nemţii. În nordul Bucovinei. mai ales că În acelaşi timp se organizase un complot al românilor bucovineni.zeci de executări". În mai toate oraşele. care astfel ar fi fost . aşteptfim şi. La Rîmnicu Sărat. Ei aflîndu-se sus. Printre ei. Radio Londra zicea aseară că sunt .dispărut de două zile" . Mişu Polihroniade. Luni. Ba chiar se precizează: patru sute.În intenţii şi execuţie .. Nu e nimic de gîndit. mii. dac[l se poate.. dar rămăsese dezamăgit. Tell şi ceilalti.Nu face! zicea un tip care plătise 2 lei.cu mitraliera". nu se văd decît picioarele. la Ploieşti. Totul ar fi trebuit să semene perfect . E singurul lucru care. şi de tot ce se mai poate întîmpla. ci sute. Ce s-o fi întîmplat oare cu Nae? Rosetti a Întrebat şi i s-a spus că e . Numărul morţilor e Înc[\ nesigur: zeci. nimic de prevăzut. ucis în iulie 1934. Nu face. Dar ce voiam să aflu. ca să-i vadă lumea. în urma unui puci nazist. Se pare că atentatul fusese plănuit În momentul În care nemţii se Îndreptau vertiginos spre frontiera polono-română. au fost împuşcaţi 252 de legionari. În momentul asasinării lui Armand.Iiberati de fraţii lor". zice Nina) şi pe urmă w'uncaţi În curtea închisorii. să nu ne pierdem prea mult capul.. Cristian Tell. Ca represalii la asasinarea primului-ministru Armand Călinescu. Ceea ce a stricat planurile a fost neaşteptata intrare rusească În Polonia şi mai ales cu totul neaşteptata lor Înaintare pe granita polono-românfl.. umilitor. ne scapă de un dezastru imediat. Îngrijorat şi de soarta lui. Dispărut" ce Însemnează? Fugit? Dus În altă parte şi ţinut sub pazfl? Împuşcat? Am telefonat la Mircea. Se şopteşte însă că nu sunt zeci. deoc<Ul1dată. aflasem: trăieşte. terificat şi de tot ce se întîmplă. Sunt Încremenit. Mi-a răspuns chiar el la telefon şi i-am vorbit despre corectura unui articol al lui pentru R{Tis7ă. Împuşcaţi noaptea la 2 (. deşănţat. Totul mi s-a părut atroce. sute...cu asasinarea lui Dollfuss'~. Ia Turnu Severin. şi doi foşti membri ai asociaţiei "Criterion": Mihai Polihroniade şi Al. Se pare că toti legionarii din lagăre şi închisori au fost împuşcati. 19 0(> . acelaşi Cancelarul Austriei.!o. Se pare că acelaşi spectacol s-a repetat întocmai la Craiova. nimic n-ar fi fost mai simplu decît să intre În ţară.

Rosetti. Ia C<UlliLo confiml<1. totuşi. O văzusem dimineaţa pe Nina la Fundaţie. Constandache. În lacrimi. cuprins de un dezgust amar.cel mult unul de subsecretar de stat. în cabina ei. n-a crezut asta. că m{l depărtez În timp.Îl omoară pe Mircea. Între ei. mă simt trist. mi-a telefonat că totuşi Nae e În viaţă. Nu. Totul ne despw·te. fiindcă ştiu că acum nimeni nu are curajul să-i vadă. la repetiţia spectacolului de la "Studio". Ştiu bine că toţi oamenii ă~tia. veniţi din locuri diferite. Mişu Polihroniade mal1Îr al unei cauze politice? Nimic nu-I destina pentru asta. văzut pe seară. B{liatul ăsta a vrut un scaun de deputat . E o erow'e. totuşi. n-a vrut asta. Sunt omeneşte Îngrozit. Totuşi. spun . (Cel puţin aşa se spune: Constandache21• Onicescu.că au văzut cu ochii lor). desigur. Pe umlă. bătut. zicea că "toţi copiii de la Ciuc" au fost Împuşcaţi.mereu prin Nina . pagini despre Venezia. citind. e un malentendu. Simţeam. dar Îmi spuneam că-i va da puţin curaj faptul de a sta de vorbă cu cineva. plÎnsă. e o glumă tragică. nu şi-a imaginat vreodat[l asta. Cum face viaţa d in noi mai mu lt* decît vrem sau putem să fim! Ce puţine lucruri depind efectiv de noi! Ce angrenaj de consecinţe depărtate. regăsindu-mă În odaia mea. ar fi asistat nepăsători la o teroare legionară şi ne-ar fi ucis cu cea mai mare nepăsare. gazetar. a fost să ascult Încă o dată aI/daI/tele de Mozart. Abea mai tîrziu. Mai ştiu erI orbirea lor mergea pînă dincolo de orice limită. frÎngÎndu-şi mîinile: . <Ull citit din Istoria elTeilor de Dubnow. Într-un incident. M-am dus la ei. Belgea. De asemeni. Gârcineanu. nevăzute este Într-un gest al nostru. cei de la Vaslui. şi primul lucru pe care l-am făcut. Pînă În ultimul moment. cred că n-a Înţeles de ce lucrurile au luat această Întors{ltur{l şi de unde anume au Început S[lalunece. absolut totul. singur.lucru. Nu po't judeca politic drama asta. pe care Îl am Încă la mine şi care Îmi serveşte de refugiu.unele mai groaznice chiar decît cele de azi. Şi iată-I că sfîrşeşte ca un revoluţionar. . aseară ca şi astă-seară. Am rămas acasă. Praga. Am fost după-masă la Mircea. "sau mai puţin". E bine să ştii că eşti dintr-un neam care de-a lungul veacurilor a văzut multe . În secolul XVI. dar viu. fie chiar şi cu 21 * Anulat: Y. bolnav În pat. Marietta Sadova. ieri. Viena şi Frankfurt. toţi laolaltă şi fiecare În parte. Padua. Într-o Întîmplare. noaptea. Pînă aseară se da ca sigură Împuşcarea lui Nae. nu-I lăsaţi să-I omoare pe Mircea. acasă la el. palid{1.

şi nu mai ştii În ce grad. după ce totul se va fi depărtat. furii abea reţinute.acum. mai liniştit. Eu le ascult pe amîndouă .scrisoare pe care am citit-o azi-dimineaţ[l. Nu m-am dus la el ca să discut şi nici ca să am dreptate. Miercuri.. refuză.fmmosul Bubi".Cred în viitorul poporului român .. Răspunde refuzînd. E felul lui de a se desolidariza de tot ce s-a Întîmplat. Îi scrisesem În numele lui Rosetti. fără voia 'i36 .Am plecat de acolo iritat. Mi se pare că eu <m1 mai multă îndreptăţire morală să fiu dezolat decît el. Încercarea mea de a comunica cu el. repulsii adînci. cu o totală simplicitate. propunÎndu-i să-şi tipărească teza la Fundaţii. Cum să nu mă Îndnte acum voluptatea de a refuza unul din lucmrile la care ţineam mai mult. L-am găsit mult mai calm. de a-i fi ele folos. Astăzi însă atitudinea lui e prăpăstioasă . ca un fel de disperată răzbunare. Resturi de atitudine. Fiindcă el . Mi-a spus că represiunea de acum e criminală. ideilor" lui..dar statul român trebuie S[ldispară . Nu vrea să aibe nimic comun cu F.dar* fiecare în alt fel. Poate mai tîrziu. dacă vom mai fi în viaţ[l. . Ne-am lamentat împreună . Am impresia 61 ce aşteaptă el acum. Zoe e moartă după . este o invazie germană sau rusă. cu Iamandi. Rosetti va vorbi cu Ralea. a consimţit. de a-I face să simtă că nu e p[lr[lsit. Cel puţin aşa pretinde Zoe." În acelaşi timp i-a scris şi lui Rosetti .. R .. fără bravură. nu-I obligă la nimic. pentru a-I pune la adăpost pe Mircea. dragă Mihai. 16 [octombrie 1939J Leni s-a culcat cu . gesturile. . Cel puţin aşa pretinde Leni.într-un fel sau altul. cînd duşmanul e la hotar".cu duşmanul la hotar"? I-am pus întrebarea şi a ridicat din umeri. e ratat[l.. N-o să încheiem socotelile între noi acum.. 11 octombrie [1939] Scrisoare tulburătoare de la Dinu Noica. Sunt aceleaşi idei care pe Mircea. comportarea zilnică. În ce hal W11 voluptatea refuzului. şi poate chiar mai sus. dar care pe Dinu Noica ÎI constrÎng să-şi modifice viaţa.zicea . de exemplu. o ură teribilă. E felul lui de a rămîne credincios . care ar vrea să strige şi nu poate. Luni.a vmt. Atitudine" e prea mult spus. Nu ne-am mai V[lzut de mult..mine.şi rîd. . Dar asasinarea lui Armand Călinescu nu s-a făcut tot . Fără ostentaţie.frumosul Bubi". E un lanţ de comedii În care. .

. refuzîndu-i cartea. In că o dată a trebuit să observ ce comedie e în acest cadril. Încerc să nu mă gindes~ la viaţa me~ .. uzat. de vreme ce mi-o cere. chiar dacă băneşte ar fi fost mai puţin sigur. Nu-mi face nici o plăcere S[l mă uit în oglindă.şi am impresia că voi sdlpa în acelaşi timp de atîtea alte lucruri vechi. care se leagă de el.Frumosul Bubi" primeşte confesiuni şi de la una şi de la alta. uniformă cum e. ba după Zoe. să-I uit. Mi-e uneori silă de omul ăsta. dar mă tem că deserveşte un roman. A fost ieri Leni aici şi am Iăsa1. palid. oricît de întemeiat.1ereţe ostenită. cu ochii vineti. Rolul tenorului e ocupat. Miercuri. Rosetti vrea să-I publice el şi nu pot să i-l refuz. _ Se Înţelege însă că nici un considerent. nici la cea care vine. Cu destulă linişte ca să pot oricum zîmbi. Toate însă sunt vechi de cîteva luni . 18 [octomhrie 1939] 32 de ani.şi eu le aflu abea acum.o să-mi vorbească din nou despre afacerea Bubi-Zoe-Leni-Eu. impersonală. cu un sentiment de jenă pentru tot ce a fost. Nu pot totuşi spune că n-am r[lmas pe urmă cu o strîngere de inimă. E un sentiment de inutilitate care mă disperează şi pe care vreau s:i-I ocolesc. aflînd că şi eu la rîndul meu m-am prăpădit ba după Leni.şi cît mai repede. deşi I-aş fi preferat pe Ocneanu. cu o chelie care se accentuează si totusi cu încă nu stiu ce aer de ti. după cîteva săptămîni Întunecate. Joi.mea.. sunt şi eu o verigă. Vor fi de ajuns . Trebuie să scap de el . merge foarte bine pentru un studiu sau un eseu. De altfel. gravă. în care Sfltermin romanul. Aş vrea să stau pe chaise-Iongue la soare. singurul lucru important în această chestiune este ca romanul Sflapm'ă . 26 [octombrie 1939] Poate că În sfîrşit voi reuşi să plec duminică după-masă la Predeal pentru 5-6 zile şi pe um1ă din nou pentru alte 5-6.nici la cea care a trecut. nu mă va face să-i fiu dezagreabil lui R .15 zile. Vreau să plec la Predeal sflptămîna viitoare pentru 10. urît. Zi admirabilă de toamnă. pentru tot ce n-am bănuit. sau să mă plimb undeva pe crestele de la Stîn[l. la ponton. Coperta Fundaţiilor. sau să fiu la Balcic. Întreaga poveste seamănă cu un vodevil în care mi se pare că nu joc rolul cel mai avantajos. Mă simt bătrîn.

eram nu numai fărÎmat de oboseală.fac cu o absurdă încordare. alaltfiieri. de acum doi ani. m[l gîndesc din ce în ce mai mult la viitorul roman.un diplomat italian. Zilnic treburi în tribunal (şi nu toate fericit rezolvate .au fost singurele mele odihne. fără metodă. cu nu ştiu ce apăsare la inimă (sunt cardiac? mereu mă întreb). care mă cheamă. se adînceşte. alarmat că !?n'isla nu va apare. ca niciodat[t frumoasă) si o plimbare de dOU{1 zile la CÎmpulung cu Rosetti. una de Mozart. 29 [octombrie 1939] Vila Robinson. fără st[tpînire. SOlia/a de Franck. luminoasă. Am atitea lucruri care aşteaptă. Sunt în camera lui Suchianu. mă .ca să-mi termin romanul? Nu ştiu. care oricum e pierdută. ca s[t mă gîndesc la Poldy. În toată vila mai e un singur loc. redacţie . aş vrea să-i pot spune clar că viaţa lui. din cauza mea. Ultimele zile au fost teribile. Puţin{l muzică (Enescu. două de Beethoven. mi se pare al S-Iea. unde Crăciun îmi face favo'U'ea de a mă primi numai cu 300 de lei pe zi. Va trebui să iasă întreg din acest război. sper să pot lucra. devine consistent. cel puţin faţft de Mama. Sunt oare într-adevăr incapabil de a pune puţină ordine. una ele Bach.atar . tribunal. aproape elegantii şi sper că-mi va fi propice mie şi cărţii mele. un concert brandenburghez. birou. cu nelinişte. Voi locui la Predeal . uit[u·j. trebuie să o răscumpere şi pe a mea. dar trebuie.între altele procesul pierdut al lui Leni cu ei-nil $erbescu m-a dezolat). pare-se. Mă gîndesc mereu la piesă (care nu va răbda multă vreme să rămînă nescrisă). cred. dw' măcar În munca mea .dacă plec -la vila Robinson. nu zic în viaţa mea destrămată. în Pirinei. În liniştea asta. dar.) Cînd mă Întorceam acasă ieri. sau în orice caz spre un centru de instrucţie. Duminică. una de Faun~. Aş vrea să înţeleagă că e dator acest lucru. cu panică. Am fost obosit ca un cal de căruţ[l. care capătă spaţiu. pare-se. zilnic alergilturi la Imprimerii. care probabil în momentul acesta a plecat deja de la Sceaux (plecare pe care mi-o anunţa într-o scrisoare primită sîmbătă) spre regimentul lui. Vin foarte obosit. dar mai ales ruşinat de halul în care mă aflam. Sunt aşa de aiurit. în dezordine. Silllj()J/ia a 4-a de Brahms. Tot ce fac. încît nici măcar nu m-am oprit în ultimele zile un moment locului. Mă gîndesc cu plăcere la casa aceea primitoare. Predeal. pe un timp miraculos de toamnă glorioasă . la timp.

în hol. Herescu a fost ales preşedinte al S. pe care-I Întrerupsesem la Stîna ele Vale. Ma rţi. la Bucu- Azi-dimineaţă. s~iaibă grijă bunul Dumnezeu. Suzanne Valadon.voi odihni şi voi scrie În acelaşi timp. mi se pare.. ca să mă simt mai tînăr? Avem de ieri-dimineaţ~l un nou locatar în vilă. 1. Ieri am ieşit . Rezultatul: 10 pagini. cu o fereastrrl cît un perete. Citeşte cărţi franţuzeşti (SfJarkcllhrokc) şi. Poate e o refugiat{l. Dou~i zile dacă ţine aşa. E un record.S. Seara Numai 7 ore de lucru şi numai 5 pagini scrise. Să nu vorbim însă despre calitatea lor. facem schi.R. 30 [octombrie 1'139] 12 noaptea Terminat capitolul X. Ce Îmi place mai mult în vilă este holul. cu fotolii Întlorate. cu elourlopriri. la S. Sunt obosit şi trebuie să mă opresc. Am lucrat toată ziua. Nu pot spune cît e de confortabilă tăcerea asta. cu cîteva delicioase litografii (Utrillo. alergăturile. M. Ce mă destramă reşti e dezordinea. ziare poloneze. Episodul Gunther e absorbi tOL Nu vreau să conce Filologul N. brună.. Dacă n-ar fi fost can'didatura lui Ralea (retrasă totuşi În ultimul moment . pentru mese şi pentru o plimbare de o oră prin Predeal. Trebuie să înţeleg efl performanta de ieri nu se repetă cu uşurinţă. Despre rest.. Suntem eleci trei oameni la masă şi. luminos.S..democraţii ăştia fug de rup pămîntul cînd e o primejdie). Herescu preşedinte !22 E comic. Vreau să scriu şi vreau să termin. 31 [octombrie 193'1 J 3 grade sub zero. în momentul plecării.în schieur". Pissaro. elar nu ne vorbim. A nins şi ieri-dimineaţrl. desene ele Van Gogh) . nu frumoasă. Condiescu. 239/ . Nu-mi dau seama cum sunt şi aproape că-mi vine să spun că nici nu mă interesează. O femeie destul ele tînără (32 de ani ?). pe urmă. Luni. nici nu m-aş fi dus. dar pînă seara vremea se trăsese Înapoi spre toamnă. de la 9 dimineaţa pînrl acum. la prînz şi sew·a. adunare dezgustătoare.R. De ce e de ajuns să-mi pun bocancii şi hainele de schi. după moartea lui N. Ninge. de oarecare distincţie însă. Acum Însă suntem de-a binelea în iamrl.

Am trecut dincolo de monumentul lui Săulescu (abea acum îmi dau seama cît e de oribil. nici un moment. Vreau să văd lucrurile clar. Pe aceia nu i-am văzut niciodată. Uneori mi-e frică să nu-mi scape. şi.. pare o cucuvea .tinui la întîmplare. cu pasărea aceea care. Miercuri. Dar ceilalţi? Nu ţin minte dacă mi-au cerut o la fel de mare încordare nervoasă. A trebuit să ies dimineaţa ca să iau o algocrotină şi să fac o plimbare spre Timiş. Sunt la mijlocul capitolului XI. pe c(U'eo simţeml1 zvÎCnind ca a lui Gunther. .. Ca să spun tot . cu Schullerul şi Piatra Mare în nori. 5 pagini jumătate scrise. acolo .. mă temeam de inima mea. că voi fi liber să-i uit. de brazi înzăpeziţi. privită din spate. capitolul XI. atenuează multe. Sper să-I pot termina mîine. Dar n-am vrut. A~ vrea să scap de ei. dar alteori mă gîndesc cu plăcere că mă voi desp[U1i de ei. Oamenii ăştia mă obosesc prin obsesie. Umblu cu ei pe stradă. cu care se încheie capitolul început marţi. Priveliştea este minunată. recitind capitolul. O noapte de somn rezolvă multe. 1 noiemvrie [19391 Încep să înţeleg ce însemnează "a te libera de o carte". Abea spre seară mi-am revenit şi am putut lucra mai serios. să nu-mi fugă. cu o cumplită durere de cap. I-am găsit mai puţin arzător. mă consumă. singur.. Înainte de a termina cartea.2 l10iemvrie /19391 Am terminat abea acum.) şi pe urmă OI-am întors spre casă trecînd linia ferată..oriCÎt ar fi de copil[lros -. care a durat pin fI pe searf\ şi care mi-a răsturnat orariul de lucru. gata să se spargfl. mai puţin demonic deCÎt aveam ieri impresia efI este. Aş vrea să-i pot uita. adorm cu ei. Dacă aş fi insistat. Încerc să-mi aduc aminte dacă celelalte personaje ale mele. În orice caz. mă extenuează. Mă simt fericit. iar azi-dimineaţă alte două. L-am scris tot timpul cu o tensiune nervoasă pe care o simţeam copleşitoare. Azi-dimineaţă. Nu e vorba de OraşIII CII salcÎm. dimineaţa. dar cu poalele munţilor verzi şi albi. mai puţin intens.m-au obsedat atîta. Mi-era frică să-I continui asearfi. cum de i-am putut uita aşa de complet? Cum de mi-au putut deveni atît de indiferenţi? Joi. Ziua de ieri a început prost.. din alte dlrţi . I-aş fi putut tel1l1ina ieri. Dar dacă da. stau cu ei la masă.

'\! .. aproape ceas de ceas. Este desigur nereaJizat. . dar~imt oarecare nelinişte. de o cezură. că am avut impresia unei zile de lucru pierdută). Nu ~tiu dacă am obţinut ce voiam. Şi. cu fapte multe ~i care angajează cartea în partea ei finală. N-am făcut nimic. Trei scrise ieri după-masă. As continua bucuros să scriu acum. . poate la Bucureşti. Joi.. simt totdeauna nevoie să iau distanţă. zi de zi. Duminică. Este ceea ce speram să-mi ofere acest mic capitol neprevăzut. după ce lucrez 8-9-10 ore. foarte greu şi înfruntînd o mie de obstacole. Am simţit însă nevoia să intercalez un capitol care. 5 [noiembrie 1939] Capitolul Oratorillllli de CraCill1l (U'epînă în momentul ăsta 18 pagini: 5 scrise vineri după-mas[i. puţină teamă.atac" capitolul coborîrii la Braşov şi al Oratorilllui de Crăcill!' . Amîn astfel să însemn lucruri pe care pe U1mă nici nu le mai notez. faptele se desfăşuraseră cronologic. şi nici nu mi-am făcut valiza. 3 [noiembrie 1939] Capitolul scurt pe care l-am terminat azi-dimineaţă (şi pe care îl numesc deocamdată Xl bis) are patru pagini. Nu-mi dau Încă seama ce Întindere va lua . unde iarna este completă. rămase de altfel nerezolvate. . De altfel. nici nu intra în proiectele mele. Despre rest. 9 [noiembrie 1939] Nu mă întreba ce am făcut de luni pînă azi. Voi vedea mai tîrzi u. Ar fi fost o mie de lucruri de notat în legătură cu acest capitol. fără să reprezinte un episod (adică un moment distinct În povestire).Vineri. Sper să regăsesc această bună dispoziţie de lucru. emoţionantă plimbare la Peştera. uria terminată în momentul ăsta. să lase totuşi S[ltreacă timp ~i să distanţeze puţin evenimentele. 8 astăzi. Nu sunt propriu-zis îngrijorat. Am fost în Bucureşti. După-mas[l.concertul" nici n-a început. Îmi întrerup manuscrisul într-un moment în care mă simt antrenat. L-am scris foarte încet. dar. E de ajuns pentru ca vremea să treacă. 5 scrise ieri. meu pleacă la 10.. iar trenu'.capitol mare. Ieri la amiază. De la capitolul XI trebuie să trec direct la capitolul Oratorillllli de Crăcillll. De la începutul căJ1ii ~i pînă aici. Am fost singur în zăpadă o oră. Bucureşti. bagă de seamă. Scenariul" lui Însă este stabilit ~i am impresia că nu voi mai întîmpina dificultăţile pe care le-am avut ieri (aşa de stupide. Aveam nevoie aici de o s[lritură. fără să ~tii cînd şi de ce. dar e trecut de 8 seara..

12 Inoiembrie 19391 Sosit vineri seara. Dar n-a dat deCÎt 6 pagini şi nici nu cred C~l e reuşit. DUJ~inică.Nici măcar n-am reuşit să pun totul În ordine la Re\'istă. fi"'tră s-a pierd. Cine ştie dacă nu mai am. mai ales. Apariţia Înainte de Crăciun devine improbabil{1. Numărul e stabilit. ceea ce mă va sili să revin foarte curînd. Încă o sută de pagini de scris? în linii mari. dar nu am totul în corectură si nici măcar nu stiu numărul de pagini care-mi lipsesc. te Îndepărtezi de o. îmi pusesem În cap să termin CII orice prcţ concertul şi după şase ore de lucru (cu un ceas de chaise-Iongue. cînd voi ajunge să scriu finalul? Poate greşesc vorbind de . mi se părea . dar ştiu eu ce dezvoltări neaşteptate pot interveni? În plus.final". E ceva mai grav. Dar ce e deprimant la Bucure~ti sunt telefoanele. Îmi ~ai rămîne de sc~is o cronică şi de făcut "Revista revistelor". Predeal.În comparaţie cu viaţa mea simplă de la Predeal . fără s-a întrerup. Am o prea proastă memorie muzicală pentru ca trei audiţii (nu cred 6l am ascultat Oratoriul dc Cre/cillll mai mult de trei ori) să-mi fi ajuns pentru a-I avea mereu prezent. Îmi va fi permis vreodată să scriu o carte de la Început la sfîrşit. In prima zi. Mai am netranscrise 60 şi Îmi mai rămîn de scris cele 4-5 capitole finale. dar cînd voi putea transcrie restul capitole lor şi. Toată vila dormea. de aici Încolo. Am dat alaltăieri primele 176 pagini transcrise pentru tipar. noaptea după 12. Ieri a mers foarte greu. În plus. ar fi trebuit să-I ştiu. Plec mîine la Predeal . ca să-I simt ca lumea. Şi ca S~l am şi mai mult impresia că sunt "Ia mine". dar. fără să mă despart de ea? ~42 . tu nu-i mai regăseşti. planul ultimelor capitole e făcut.că intru Într-o mare casă cu nebuni. poate că În principiu era greu să-I scriu f~lrăsă-I ascult. să-I aud.. l mă aştepta luminată. ieşirile În oraş.U11eniităi. miercuri va trebui să fiu din nou la Bucureşti. Voi avea poate corectw'ile primelor nou~l capitole s~lptămîna aceasta.abea mîine! . l-am terminat Într-adev~lr. invitaţiile. E adevărat că l-am urmărit tot timpul cu partitura În mînă. Pierzi tonul just. De altfel. dar camera m. pe măsuţa de lîngă pat o scrisow'e de la Marie Ghiolu. ei nu te mai recunosc. Impresie de Întoarcere acasă.şi las totuşi lucrurile Încurcate. premierele de teatru. la soare. pentru Rc)"istă. pe un timp miraculos). A te Întrerupe 5 zile din scris nu Însemneaz~1 numai a pierde 5 zile de lucru.

M-am decis să-I Împart în două. le aud . Cel puţin pînă mîine seară. Mă consol. Totul e fals. în realitate. fi indcă era aşa de bogat În fapte şi incidente. Ce uşor re găsesc totdeauna această beatitudine. în care îmi puneam atîtea nădejdi. dacă tot nu scriu. ştiu bine că-i mai lipseşte ceva. dar căruia azi i-am putut schiţa destul de precis şi întregul "scenariu". Uneori văd lucrurile. iese cu desăvîrşire ratat.) Intru acum în capitolul XIV. Un moment m-a bătut gîndul să mă întorc la Bucureşti. decolorată. 25 de grade deasupra lui zero. pură. indiferentă. 14 [noiembrie 1939] Nu merge. fiindcă. Nu am nici un entuziasm şi nici o încredere.am descoperit incidente noi pentru capitolul final al romanului. Tot ce am scris ieri (nici 5 pagini) a fost prost. După-masfl.ceea ce e mult mai important . nu merge. Acum mă simt dezacordat. (Zic ÎI "consider". Marţi.) Dar acum simt .dar fraza nu mfl ajutfl. fără melancolie. Pe al treisprezecelea îl consider tern1Înat. M-am trîntit jos şi am stat la soare. greoi. în chiar acest ultim capitoL şi întîlnirea aceasta va marca definitiv ruptura dintre ei şi uitmea. Capitolul Oratorillllli de eri/cillll. E o lumină tandră. Cade plumburie. neadevftr<lt. Totuşi rămîn. care nu-l prea vedeam bine pînă acum. capitol final pe . Am fost dimineaţa la Creasta Cocoşului. J 2 Iloaptea Totuşi ziua n-a fost chiar atît de proastă cît mă aşteptam.Luni. Dar. Va fonna capitolele XIII şi XlV. Pămîntul era umed Încă de zăpada topită (n-ai fi spus că suntem În martie !). le simt. Poate CCl punctele acestea moarte trebuie să le accepţi cum accepţi o insomnie. ratat sau nu. (Aşa s-a întîmplat şi ieri. Nu m-am ales nici cu un rînd care ar fi putut fi reţinut. din nou o oră pe chaise-longue la soare. Am scris 6 pagini şi . Paul o va întîlni Încă O dată pe Ann. Astăzi simt că va merge şi mai greu. cînd acolo mă aşteaptă atîtea treburi.dar n-am remuşcări.U11cu gîndul că mă voi ratrapa după-masă. La ce bun să rămîn aici. Tot ce scriam avea tonul just. nu merge. 13 [noiembrie 1939J Miraculoasă zi de primăvară. ÎI voi scrie cu resemnare. Eram săptămîna trecută ca un instrument acordat. măcar să-I termin. dar zadarnic m-am chinuit şi aseară şi azi-dimineaţfl să-i găsesc un moment final fericit. Toată dimineaţa am pierdut-o scriind şi ştergînd. Îmi pierd vremea . dar unde bătea soarele era iarbă şi muşchi verde.

Ce am izbutit să-mi amintesc şi să scriu. Radio Londra pretinde că trupe nemteşti sunt masate în Slovacia. Sunt într-adevăr la un punct mort. n-am reuşit să fac. N-am putut să adaug nimic. Nici cele mai simple lucruri nu le pot remedia pe urmă.transcriere" sau la . amăgindu-mil cu gîndul că mă voi completa la . Din nou spectrul dezastrelor devine plauzibil. gata să ne atace. Imprudent. Inutil. să repar nimic.că e inutil. de cînd sunt în Bucureşti. după ce l-am redactat o dată. de adîncime. Am transcris doar capitolele X-XlII şi le voi trimite mîine la Imprimerie. Voi încerca să lucrez aici. Mă aşteaptă acolo atîtea lucruri de făcut. şi pe care nu-I mai pot cu nici un pret repeta. lipsit de relief. Tătărescu. Este ceva irevocabil Într-un moment pe care. 24 [noiembrie 1939] Criză de guvern23. de căldură. 'ţ44 . pentru roman. Ia un ceas la altul. Nu pot pleca la Predeal. 19 [noiemhrie 1939J. E inutil şi e imprudent deci să notez pe marginea manuscrisului ~ pasajele asupra cărora Îmi promit să revin... l-am trăit efectiv. Vi~eri. Se vorbeşte despre un ultimatum gem1an.. s~c.. Poate asta explicil în acelaşi timp şi faptul că toate Încercările mele de a reface capitolele pierdute au eşuat. Duminică. este o operatie strict mecanică. Zile şi nopti pierdute. fiindcă această revenire îmi e imposibilă. pentru mine. Nu ştiu ce va ieşi de aici. Argetoianu a fost înlocuit de un guvem Gh. E numai lene? Nu cred. acum doi ani. Nu Îndrăznesc să plec. Într-un provizoriu pe care voi fi silit mai tîrziu să-I accept ca o stare de fapt. Bucul'eşti De cinci zile. ~J La 24 noiembrie 1939 guvernul C. pentru că. după întoarcerea ele la Paris. Romanul rămîne deoparte cîteva zile. a rămas aşa cum a fost: insuficient. Poate că între timp drumurile se vor deschide singure. Cine ştie ce se poate întîmpla de la o zi la alta. de. care pare să fie mai mult decît o criză de guvern. Este de altfel şi marea mea teamă: mit întreb dacă în ansamblul cilrtii paginile refăcute nu vor forma un lucru prea inert pentru ca restul să mai poată trăi .corecturil". A tr<U1scrie. Mă voi ocupa astăzi chiar de capitolul XIV. Indi o dată trebuie să constat neputinta mea de a modifica un text. scriindu-I. las lucrurile rău exprimate. aproape nimic. De ce să mă împotrivesc? La ce bun să insist? Plec la Bucureşti cu trenul de 5. Poate că ar merita să Încerc a-mi explica această incapacitate a mea de a reveni asupra primei redactări.

cam de pretutindeni. şi din cauza mea. nu vor veni la noi. fac prostia de a-l îngropa la o editură care e mai mult o uzină de tipărit cărţi decît o întreprindere care să le lanseze. Eu.deşi am atîtea alte lucruri de făcut. Situaţia cehilor. 3 decemvrie [1939] Convorbire cu Camil Petrescu. Dar era un proiect prea vechi. AI meu va fi al 27-lea. Mozart. cred) aici . care tipăresc un roman la 3-4 ani. Mi se par stupide şi ştiu că nu e nimic de făcut. Să ne întoarcem la roman. de la Paris. . să rămînem sub acelaşi sceptru. Duminică. Mereu mai mult îmi dau seama că a fost o greşeală să dau un roman Fundaţiei.primită ca un semn de bună venire . şi să Închidem aparatul. un concert pentru flaut şi orchestră şi . Concertul pentru pian şi orchestră de Schumann.. De la Budapesta.. azi-noapte. uvertura la EglllolIt şi pe urmă Concertul pClltru1'iolollcel şi orchestra de Boccherini. să scriu . de la un post german (ascultat totuşi cu remuşcare). Incă o dată capitolele reconstituite îmi fac rău cînd le citesc. de la Londra un program Mozart (o simfonie. cui să-i pese de el? Am primit în şpalturi numai primele 3 capitole. Ne Întrebăm dacă Sovietele. să scriu. dar şi din cauza Imprimeriilor care . ca să n-o consenmez (textual.Numai Germania ne poate apăra În contra ruşilor. tocmai acum cînd trebuie să-mi temun romanul şi cînd ar trebui să nu fac altceva decît să scriu.Kleine Nachtl17usik). Dacă ne ia Germania pe toţi. o simfonie de Mozart. 27 [noiembrie 1939] Poate că nu era momentul să-mi iau un aparat de radio. Si în afară de asta. dup[i ce vor lichida cu Finlanda. de exemplu. o cantată de Bach. de proporţiile unui mic oratoriu. de la Budapesta.. În defmitiv. cine ştie cînd I-aş mai fi realizat. Luni.Apariţia înainte de Crăciun e foarte. scriind nota asta. Pe toate Iungi mi le de unde Bach. Beethoven. ceea ce trebuie să dorim noi este să nu fim împflfţiţi. Fundaţia tipăreşte în decemvrie 26 de volume. Dar trebuie să pun frîu acestui exces de muzică. . încă e bine. Îl anl de sîmbătă seara (un Philips mare cu 4+ I 1[lmpi) şi am ascultat nenumărate lucruri. care n-am avut destulă tenacitate ca să tennin. Ieri. Iar acum. şi dacă iar îl amînam. e foarte bună. zeci de lucruri mai mici. Lectura lor mă dezolează. Mi s-a părut prea gravă fraza lui. Revoltător de puţin.aglomerate -lucrează încet. Cine să se ocupe de el. Amîndoi suntem Îngrijoraţi de situaţie. Azi-dimineaţă.. zice Camil. foarte îndoielnică.

Ull dus nici la Fundaţie. poate primi dinainte dominaţia germană . dacă ar fi cunoscut articolele lui. Trei pagini În patru zile! Mi-e ruşine să mă gîndesc la această oprire În loc. dar nu grave. să mai pofteasc[l ru~ii să ne bombardeze. dar În ultimul moment m-am decis să fac o Încercare. Mai prost a mers ieri. de care eram atît de profund nemulţumit.. cînd n-am reuşit să scriu decît 4.Trec peste toate . Din capitolul XVI .. Toate astea sunt amuzante. E adevărat Însă că eram Într-un capitol nesigur. Fapt e că am pus oricum capăt vechei mele superstiţii că pentru a scrie trebuie neapfmu să plec din Bucureşti. pe lîng~l vocea intensă. ~46 .camilismele" amuzante de aseară. în genere. Joi eram gata să plec Ia Predeal. Început joi seara (cînd terminasem capitolul XTV. am spus acasă să se spună oricui Întreabă despre mine că sunt plecat. Joi.. ca pe o soluţie salvatoare. omul ~Ista. . nici la biroul RomeUl . pentru atmosfera acestor zile. sunt cel mai m~u'e actor pe care l-a avut lumea de la Garrick. căci e un capitol de fapte şi de dialog .blocat" telefonul. care nu mai sună deloc.EI.. şi la fel de prost azi. De aici Încolo lucrurile sunt mai precise şi sper că vor fi mai uşo<u'e.care ar fi trebuit totuşi să meargă foarte uşor. al cărui scencu-iu nu-I f[lcusem şi c<u·e. dacă ar fi ministru. cum zice el. Sunt obişnuit cu ele. ar îngropa toată România sub pămînt . 1 noaptea Am terminat În fine capitolul XV.Toată greşeala României este că nu l-a ascultat pe Camil Petrescu. mi se pare într-adevăr memorabil. care din 1930 a scris că avem nevoie de aviaţie. de astă dată Îndîrjită.Dar eu. sute de asemenea enormităţi le ascult ~i le las să treacă. şi pentru cunoaşterea lui Camil Petrescu şi. nu m-. sceptrul" genmUl. nici nu ştiam bine unde mă va aduce.Finlandezii Înşişi ar fi putut fi salvaţi. scriind tot atîtea. a~a de inteligent totu~i. am reuşit să scriu vineri 8 pagini.") Gîndul Însă că. Dar şi a~a trebuie să contez pe cel puţin Încă o săptămînă de lucru. ~i n-aş fi deschis caietul numai pentru ele: .~i pe Unllii. pe cme nimic n-o justifică. Mi-eUll . cu care nu contasem la Început. de a rămîne pe loc şi de a mă supune unui regim serios de lucru.n-am scris decît trei pagini. am o colosal~l putere de expresie.pÎn~\În ultimul moment. Zeci.Dragă. ce Însemneaz~l Moissi? Un actor cu voce pl~lcut::i. Moissi.7 [decembrie 1939] Zile pierdute.şi astfel apărat. în inconştienţa lui. (.. . Încît mi-era şi silă să notez ceva despre el).

Vocea mi-e stinsă şi abia pot vorbi. În scenariul cărţii. Am avut ghinion tocmai acum. eu care am în schimb dese şi plicticoase amigdalite. Abandonez. Sunt foarte nemulţumit de el. e inutil să mă ameţesc cu muzică (un concert pentru flaut şi orchestră de Mozart şi o simfonie de Johann Christi. Toată după-masa. De ce? Nu ştiu de ce. Sunt prea obosit şi simt că. nu voi putea trece acum ele acest nou baraj ridicat înainte. cum n-am avut niciodată. E inutil să mai vorbim despre roman. dar din care pînă acum (e 12 noaptea) n-am reuşit să scriu decît vreo patru fraze. Mă tem elin ce În ce mai mult dl întreg episodul Grodeck va părea "adăugat". totul e precizat. dar mă întreb dacă-mi mai rămîne destul timp şi spaţiu. toate disperările. oricît m-aş îndîrji. toată cartea e culeasă şi se află la a treia corectură. Cred că am şi puţină febră. sunt într-o proastă perioadă. toată seara m-am zbătut să scriu capitolul XVII. ca să restabilesc linia ei de greutate. Mă întreb dacă legăturile lui cu "subiectul" principal nu sunt prea vagi şi mai ales prea arbitrare.totul e inutil: nu merge. azi-noapte. aş renunţa complet. Dacă nu mi-ar fi ruşine de Rosetti şi de oamenii de la tipografie. Mi-e dat să am cu cartea asta.Corecturile mă ajung din urmă. iar eu rămîn suspendat în drum.m Bach. de la Hamburg). Luni. . toată chestiunea ar trebui să fie exclusiv o problemă materială de scris .şi. Sîmhătă. pînă în ultimul moment. nu vrea să meargă. Totul e limpede. şi sunt extrem de Îngrijorat de rosturile lui În ansamblul dirţii. totuşi. Stare generală proastă. E inutil să mă otrăvesc cu cafele şi ţigări. cu titlul de pedeapsă . Totul e precizat. Interesul lecturii nu se scindează aici? Nora şi Paul nu trec pe planul al doilea? Întreaga poveste nu capătă un aer prea accentuat de fictiune? E adevărat că de aici încolo îi abandonez pe Grodeci şi că revin exclusiv la Nora şi Paul. luat În parte. Hotărît. scenariul celor patru capitole care rămîn de scris e fixat.9 [dcccmbric 1939] Terminat aseară capitolul XVI. pe care l-am început astăzi. Rămîne în loc. 11 [dcccmbric 1939] Curioasă laringită. totul ar trebui să fie simplu: dar condeiul meu a înţepenit. prea mult deplasată. care se adaugă perioadei de stupiditate în care mă aflu de cîteva zile. e inutil să-mi impun insonmii. iată-mă într-o depresiune din care mă zbat de atîtea zile să ies. cînd ar trebui să termin.

SÎmbătă. fiindcă am impresia că nu e al meu. aş fi fericit să pot avea o vac<U1ţăde schi poate ultima din viaţă. Nu ştiu de ce. Cîteva zile. dacă ştiu de pe aCUJll cii la 15 ianuarie. spre indiferenţă. In asemenea zile. primesc concentnlfea cu resemnare şi în orice caz filră dramă. Sunt mereu la capitolul XVII. dar pentru că efectiv am timpul să mii pregătesc şi să . Dacă sunt prevenit Însă. fără har.i-a spus să mă prezint luni dimineaţă la el.prieten de şcoală cu Rosetti . să fuţi. Ieri-dimineaţă mă sculasem cu o hotărîre aprigă de o. voi fi concentrat. nu ajung să exprim cele mai simple gînduri. fără chemare. faptul începe să fie suportabil. Poate pentru că romanul mi-a devenit indiferent. Sunt neinspirat. fără să pot scoate altceva decît un prost articol de gazetă* pe care mi-e ruşine că trebuie să-I semnez. 15 [decembrie 1939] Ordin de concentrare..amortizez" lovitura. 16 [decembrie pe data de azi: 1939) Încă nu ştiu ce se va întîmpla la regiment. fără dificultate. \1. * ** ~48 Anulat: Anulat: "una din cele mai". că nu-I va citi nimeni şi că-1 pot scrie oricum . ne doit rien).a ie~it şi el ruşinos de neinteresant şi de prost** scris. de exemplu. Vineri. precizate. articolul pentru M. Iar cînd eşti bolnav. Ieri a trebuit să scriu cronica pentru FI/Jlda{ic (somat de Cioculescu) şi m-am zbătut zece ore. MUllcă şi mie bUIIă. să bei. Totuşi mi-e imposibil să le scriu. cînd e~ti SiU1ătos. Dacă mi se dă timp să-mi termin romanul şi să-I văd apărînd. "plat". Nu văd nimic înainte. În plus.trebuie să tai lemne. Poate pentru că am intrat într-o perioadă neagră . abandonasem totul. Toate cele trei capitole care îmi rămîn de scris sunt simple. fără lumină.De altfel. mi-e cu neputinţă să fac nu importă ce.care e adev[lfat că niciodată nu-mi cere prea multă aplicaţie. dadi într-adevăr vom avea război. Astăzi. revislă editată de' Mihail Sadoveanu. nu numai pentru că e depărtat (qui doit il terme.una din cunoscutele mele perioade de imbecilitate.24 . Ce e teribil în trecerea de la viaţa civilă la cea de cazarmă este bruscheţea ei. ceva mă trage spre platitudine. sii umbli. .8. Este antepenultimul. trebuie să te mulţumeşti S[I zaci somnolent într-un fotDliu. Colonelul . De două s[lptămîni romanul stă în loc.

în al doilea Iînd. pe cW'e o am de două săptămîni.cel puţin fără zbuciumul grafic. În definitiv. E adevărat că am lucrat toată ziua şi că acum a trecut de două noaptea. În primul rînd pentru că spune altceva decît trebuie şi. M-am uitat din curiozitate adineauri prin manuscrisul lui De dOIlă mii de alli. Scriu un cuvînt şi îl şterg. Deschid: ordinul verde de concentrare! Am încercat totuşi aseară. Ei bine. Caut tot felul de explicaţii. De ce scriu acum mai greu decît cu şase ani în umlă? Ar trebui să am mai multă experienţă. Să fie oare pentru că pe atunci făceam gazetărie? Obişnuinţa de a scrie zilnic un articol . cu nenum[lrate piedici. fiindc[l de cînd mi-a intrat În casă nu mai pot să lucrez. mai multă îndemînare.." Duminică.. cînd a sunat cineva. Fac şi eu responsabil pe cine pot. cu multe ezitări şi cu o pern1anentă teamă de a-mi exceda gîndurile: căci o eroare de expresie este o dublă păcăleală. Foarte rar un pasaj suprimat. Este revoltătoare incapacitatea mea actuală de a începe o frază şi de a o duce pînă la capăt. îl scriu din nou şi îl şterg din nou. Douil-trei cuvinte şterse sau adăugate la pagină. fiindcă te leagă de ceea ce greşit ai spus.pentru care uneori Albu nu-mi dădea decît o oră . după o zi zbuciumată.. nu! Aveam pe atunci un manuscris uimitor de cursiv. cu observaţii critice.Scriu greu. Dar poate că nici asta nu e adevărat. Două pagini de manuscris nu dau la transcriere . Dar abia mă aşezasem la birou. Nici măcar nu mi se pare că este un exces de scrupul stilistic. Dar cel puţin m-am urnit din loc. care îmi face acum ilizibil scrisul. Găsesc în manuscrisul lui De dOIlă lIIii de ani următoarea frază. mai exersat? Nu ştiu.cu orice preţ". Îmi voi putea relua mîine după-masă manuscrisul? . să scriu. suprimată de altfel din textul cilrţii (una din puţinele fhlZe supiimate): .îmi făcea condeiul mai rapid. citeţe. mai puţină frică de cuvîntul scris . Dar mîine dimineaţă la 9 mă prezint la regiment. Aproape 400 de pagini clare. 17 [decembrie 1939] Şase pagini scrise. ca să văd dacă şi altădată scriam cu aceeaşi dificultate. Mii exasperează de exemplu tloarea de cyclamen. cu examene neÎncetate .şi totuşi cunosc obstacole care altădată nu existau. Am impresia că e un tic nervos. Paginile ultime ale manuscrisului meu sunt literalmente masacrate.pe uscat" nici o treime de pagină regulat scrisă. Mă întreb dacă Însuşi acest jurnal nu-mi ia din libertatea scrisului.a lucra . şi care mi se pare d Îmi poartă ghinion. redactate fără zbucium . nu înţeleg. Aproape şapte.care pînă la urmă te paralizează. poate că un roman nu se scrie cu jurnale.

N-<U11 dormit nici o secundă. m-am putut reîntoarce la roman. care s-a terminat chiar În momentul În care scriu aceste rînduri. astă-seară. noaptea. dar trebuie să fiu în fiecare dimineată înainte de 7 la cazarmă si sunt silit să rămîn acolo pînă seara la'7. La cazarmă. Cum Încă enml civil. Mi-au f[icut la infirmerie o inoculare care acum îmi dă febră. dar nu mă simt în stw'e să gîndesc. să cer. Toate stăruinţele lui Rosetti (nu mai vorbesc de ale mele) de a obţine un concediu de 8 zile. să mnîn. Dar e o carte fără noroc . Imi pare rău de cartea asta. Oraloril/l de eri/ciI/II. frînt de oboseală şi în plus cu bratul stîng înlemnit de durere. nu fac instrucţie.şi nu-i mai pot ajuta cu nimic. Ar fi multe de notat (mai ales În legătură cu capitolul OralOrittll/i din romanul meu). din care nu mai' păstrez acum deCÎt un sentiment de remuşcare. w'ătam În dormitorul acela sordid ca un fugar Închis Într-un lagăr. În totitl cam 14 ore pe zi pierdute exasperant de inutil. Am scris două pagini. Încă sunt bolnav. e o atmosferă de refugiu. 19 [decembrie 1939] Toată ziua. să mă vait. r Sîmbătă. Braful stîng nu-l mai simteam. cu care se temlină capitolul XVII. 18 [decembrie 1939] - C1rrk!entml: IaX/1 133 Toată ziua pierdută la regiment. [nocularea asta lJ. Trebuie să renunţ. amorf. ca s[l-mi termin cartea. MÎine-dimineată la 6 1/2 trebuie să fiu la regiment. Am ascultat. Mi-a fost imposibil să obţin o amînare. Mă tem să nu fie mai rău decît atît: fals. Mi-e silă să explic. Mă întorc la 8 şi jumătate seara.li se pare unul din cele mai barbare lucruri din viaţa de soldat. Abea acum.r Luni. armată. Mi-e imposibil să mai scriu. Mi-e aproape imposibil să mă mai gîndesc la roman. arbitrar. de la Braşov. Nu am armă. Abea azi (după o zi de alergături pentru colonel. Ia regiment. E inexpresiv. Marţi. Nu vezi că e ceva care se opune mereu ca această nefericită carte să iasă din cercul de piedici şi de ghinioane care o înconjoară? Miercuri. care ar fi putut să iasă altfel dacă eu aş fi avut mai multă tenacitate şi evenimentele mai putină duşmănie. de la 10 la 2. au fost inutile. mereu amlată. să mă supun. cel puţin la compwlia depozit. dacă nu la 8. 23 l decembrie 1939] Armată. M-am dus la regiment cu 39 de grade. 20 [decembrie 1939] Noapte de febră şi de insomnie. Ia 9. căruia trebuie să-i fac tot felul de servicii) am obţinut 4 zile de Crăciun. ~50 . să formulez.

aveam cu o extraordinară precizie sentimentul că e acolo. ca un cer de aprilie în amurg. 31 [dcccmbric 1939] Ultima seară a anului. singurele care îmi rămîn de scris şi al căror scenariu este de altfel stabilit. aşa sau altfel. Şi poate dia întoarcere voi putea regăsi legăturile cu romanul. la vila Roman. Nu am însă destulă tărie pentru asta. imposibilă pentru schi.şi totuşi recreat. casa Norei. pe care în ultimul timp le simţean1 rupte. Zăpada mm·e. din nou la cazarmă. . la Veştea. închisă*. Şi rOlmmul meu încă nu e gata:. incurabile). Marti. Mă simt singur. Niciodată mai mult n-am simţit că încep să fiu un celibatar. trecînd dintr-un an în altul. Sîmbătă seara. este că încă nu mi-am terminat cartea. unde am ajuns după 6 ore de marş extenuant. Ne-am întors pe lună . 28 [dcccmbric 1939] Luni şi marti la Sinaia . . M-am întors pe schiuri pînă la gară. Seara am fost fărîmat de oboseală . ca să reintru în cadrul lui. că ultima parte este ratată.Plec sau cel puţin sper să plec mîine la Sinaia. cum treceam cu un taxi prin Bulevardul Dacia. Mai rău deCÎt celibatar. CÎteva ore la Predeal. Mă gîndesc şi la una şi la alta cu oarecare tristeţe. Joi. uitat. iar vîntul era dulce ca o briză de primăvară.vila Roman. galbenă. ireparabil ratată: dar. Şi totuşi n-an1 nevoie de ele. n-aş fi fost mirat să-mi spună portarul că doamna e plecată în munţi. Trei zile de rnuncă continuă ar trebui să-mi ajungă pentru capitolele XVIlI şi XIX. Toată ziua de luni. Numai la întoarcere am putut umbla cîteva sute de metri pe schiuri. unde ne-a găsit aceeaşi lună neplauzibilă în decemvrie. să n-o mai trag după mine şi în 1940. Simt acum că nu mai e nimic de făcut. uşor. Mîine-dimineaţă.L-am citit ieri în întregime. spre Vîrful cu Dor. într-unul din acele blocuri. pe un fundal de munţi albi şi pe un cer albastlu. Îmi propuneam să o petrec singur acasă. Zoe e la PredeaL Leni nu ştiu unde. Duminică. tandru. lucrînd. îngheţată. indiferent. Zăpada era albăstrie sub lună. la etajul al 6-lea. Dacă aş fi sunat. Cel puţin voi face o zi-două schi. aş fi vrut să scap de ea. Soarele însă era plin de tinereţe. o casă pe care o cunosc. Singura pfu'ere de rău (pe lîngă cele vechi. cu Lereanu ~i Comşa pe munte.o lună rotundă.

pe care mi le acord cu prea mare uşurinţă. fără haz şi fără măcar scuza de a fi familia mea. Marţi. despre pădure. din care am scris pînă acum şase pagini. fără digresiuni. într-un grup de . Ia începutul noului an. despre munte. pe U1l1lăbătrîn. într-un mic apartament nou.Într-o deplină atenţie. unde am g~lsit un grup de fete tinere nebune (17 -18 ani).1940 Luni. despre lumină.a de scris. Reveillon-ul început în modul cel mai stupid. E adevărat că şi regimentul mă împiedică să lucrez. Am lucrat de la 7 seara pînă acum (12 noaptea) şi Il-am reuşit să scriu decît o pagină. Ia Poldy Stern. puţin isterice. Intreaga carte e plină nu numai de . 2 ianuarie [1940] Nu am nici un talent de peisagist. g~t1ăgioşi. 1 ianuarie 1940 De la Ziirich. În genere. M-am Întors la 6 dimineaţa acasă. dar e la fel de adevărat că şi atunci cînd am o zi liberă şi cînd În sfîrşit mă aşez la mw. şi pe um1ă am băuI. Să-I primim ca un semn bun. Cînd vorbesc despre timp. fru'ă dezgustul obişnuit al nopţi lor mele pierdute. care nu le răpea totuşi teribila lor tinereţe. Ce e mai ridicul decît orice este că acum Într-adevăr sunt În faza finală a cărţii şi că trei-patru zile de lucru serios mi-ar fi de ajuns ca să Închei. deşănţate. Sunt mereu la capitolul xvrn. I-am continuat cu Camil. Mă urmăreşte cîte un cuvînt de care nu mai pot să scap şi căruia nu ajung să-i găsesc echivalente.. cu un fel de cinism exagerat. vulgari. vocabularul meu e sărac. la Carol. nu am destulă st[uuinţă ca să rămîn fixat deasupra mW1UscrisuJui. Elvira Godeanu. fără graţie. M-am simţit la început speriat. Mariella Deculescu. amuzant. sunt de o ne iertată sărăcie de expresie şi de culoare. fără pauze. fără visărie. Mîine-dimineaţă voi fi Însă din nou la regiment.familie" ovreiască. un lung divertisment pentru orchestră de Mozalt.

ca de obicei masacrate de ştersături. Voi tem1ina capitolul XIX. Cum nu se face ape!. ** Anulat: "a refuzat să". je ne le priveray point du profit qu 'il en espere faire: . Beethoven începe să fie. Nu mai vorbesc de gesturi care se repetă. Nu ştiu cît o merge aşa. o formă de comoditate. destul de mic şi de suplu ca să intre în buzunarul nUU1tăii. ... şi pe care Montaigne n-a mai Iilcercat** niciodată să o reconstituie: " . sunt pe un teritoriu cunoscut. im' după-masă nici să nu mă mai duc. "brusc". ". O notă despre o primă redactare a unui pasaj. Are 15 pagini. Cred că n-<:U11 destulă curiozitate şi nici destul discernămînt ca să trec mai departe. ".. Dar toată povestea asta mă dezgustă.1 se părea că . în expresie. am început să vin dimineaţa pe la 9. L-<:U11 scris fără să-I văd. al Eseurilor. ba chiar pe ici. Găsesc în capitolul IX.şi pe urnlă voi încerca să uit cît mai repede întreagă aceasti\ corvoadă. Bach. "Avea impresia că . E o gravă lipsă de imaginaţie* şi de invenţie.. quartetul de Rave!. după atîtea zile de CÎnd sunt concentrat. încă nu mă simt . repetate de zeci de ori . .. Joi. dar de întorsături de frază. o datorie. "scurt". Tenninat capitolul XVIl\. pierdut[t. aproape rară colaborare. cel din urn1ă. 4 ian uaric [1940] De la Paris. Cînd sunt acolo stau în dormitorul companiei şi aştept să treacă timpul. A devenit pentru mine o povară.Citesc toată dimineaţa. trei sau patru zile . La regiment. Îi pot asculta cu plăcere. de notaţii care insistă. CÎntat de Quartetul Calvet. fără să le pot evita. o obligaţie. Cu ei. De cîtva timp iau cu mine Montaigne-ul meu roşu. În parte. în două. mai răbdiltor. fără sit mit simt angajat personal în ce scri'U11. instalat". în muzică. fără eforturi de atenţie. cum nimeni nu întreabă de mine. poate chiar de lene." * Anulat: "expresiv[itate]". dar mai ales Iips[t de invenţie în vocabular. Mă gîndesc d preferinţa mea exclusivă pentru Mozart. Ar trebui să fiu un ascultător mai disciplinat. "gîndea" mă exasperează de cîte ori le întîlnesc într-un capitol.. pe colo puţin trase de păr).lIlssi me seroit-il bien malaise de remascher deux fois une mesme vlande.. mais ce lopin de mes hrouillars m'ayant este desrobe avec plusieurs autres par un homme qui me servo it. Profund nemulţumit.. cartea II-a. Haydn şi.cuvinte. nu atît în privinţa incidentelor propriu-zise (care uneori sunt destul de îndrăzneţe.

Ia Sinaia . De la Stînă. Variaţiul/ile şi fuga de Reger pe o tcmă de Mo:art . de la Berlin. ca o promisiune. pe unde scurte. Închideam ochii şi rămîneam minute întregi fără nici un gînd.şi pe urmă un COl/ccrt pentrtl pian şi orchestră ÎII re de Mozart (K. Dm mă întorc acasă şi găsesc regimentul. C1ăbucetul e peste drum. Sîmb~ltă am făcut. am căzut de atîtea ori.dar plăcerea e nespusă. Îmi dau seama di nu e o ispravă de schi fiindcă nu pune nici o problemă şi nu ridică nici o dificultate ..satisfacţia de". ca un presaj**. cu totul pe neaşteptate. exerciţii de slalom pe terenul de la popicărie. 537). ortografierea franceză a cuvîntului: "presage".haute montagne". A trebuit să lucrăm serios vreo două ore pînă să ne bătătorim o pîrtie pentru exerciţiile noastre de slalom . Din (llIdallle detaşam o frază care putea fi o adevărată romanţă. cîntînd.Vineri.cantabil". Totul li se pme cuvenit.cu Comşa şi Lereanu . Marea voluptate a fost îns~1întom'cerea la Sinaia. SOlia ta de Franck. . destul de adîncă pentru a pluti pe ea. Aveam o pîrtie lungă: cu zăpadă excelentă. . exagerat de mare. dar nu ne prea lăsa să facem mare lucru din punct de vedere tehnică. 9 ianuarie [19401 De scris o notă despre rapacitatea militară. plin de uşurinţă. destul de îngheţată pentru ca mişcările de viraj să prindă uşor. E aceeaşi pîrtie pe care acum trei ani. Postăvarul şi Piatra Mare. Acum a mers cu o extremă uşurinţă.. peisajul este de . mai ales la cotituri. 5 ianuarie [1940] De la Breslau (dirijor Abendroth).sîmbătă şi ieri.8 ianual'ic [19401 Două admirabile zile de schi.am fost la Stîna Regală. să cazi. cînd mi-am pus schiurile pentru prima oară. O ascult totdeauna nu numai cu plăcere. iar în fund. şi mai ales romanul romanul ăsta încă netem1inat. Tot timpul am coborît în viteză. Azi după-masă. iar duminică dimineaţa . Marţi. să te ridici!). Nimic nu li se pare prea mult. Era un soare divin. care era o bucurie în sine (ce plăcere să te tăvăleşti în ea. poate şi fiindcă eram foarte obosit. anulată. Cînd se ostenesc să-ţi mulţumească * ** Anulat: . Totul mi s-a părut cîntător. pe care cred că nu-I cunoşteam. Am încercat să-I ascult măsură cu măsură.. Zăpadă mare.şi pe urmă în61 a mers destul de greu. Luni. Caraimanul se vede foarte apropiat. dar cu* sentimentul că-mi este favorabilă. Se distinge.

ce rost are? Am plecat de acolo deprimat. Sunt chemaţi I 500 de evrei şi nici un crestin. Azi. Dimpotrivă. le cumpi"'u'i"'un noi. chiar cînd dau muzică. Nu te Întreabă dacă poti.pentru un serviciu pe care i le-ai făcut [sic!]. 10 ianuarie l1940] De la Viena. . în fine. au un fel de expresie concesivă. Credeam că va fi epatat. Simfollia de Mozart pClltru două orchestre (pe care am auzit-o prima oară acum vreo doi. dacă ai de unde.-trei ani. scurt: .care e concentrat şi lucrează acolo . . 12 ianuarie [1940] Aseară.Să-mi aduci pentru mine căqile Reginei Maria. de la DeutschJands~inder. I-am adus colonelului cărţi de la Fundaţie în valoare de cîteva mii de lei. Dacă lipseşte un căpăstru la companie. un concert de Mozart pentru flaut şi orchestră. ÎI cumpărăm noi. nu ca cetăţean. ci ca evreu. Ghiţă Ionescu . poem simfonic pentru pian şi orchestră de Cesar Franck. dacă nu costă bani. Ascult cu neplăcere. posturile germane. Dacă e nevoie de trei sute de farfurii şi trei sute de taCÎmuri *. zeci de mii de evrei sunt chemati să care piatră şi să sape tranşee În Basarabia şi Dobrogea. Mii. ba chiar cu remuşcare.fi coarde de Mozart (K. 493). Vineri. Ceea ce se întîmplă acum în Polonia cu evreii ocupaţi de hitlerişti este dincolo de orice oroare. Faci trupe speciale de evrei.Numai atît? Şi pe Uffi1ă. dirijată de Scherchen) şi pe unnă un lucru despre care nici nu ştiam că există: Les DjiIlS. Alaltăseară. ca să le trimeti în prima linie şi să le decimezi.. care te îndatorează încă o dată.Şi cu asta vrei să-mi faci biblioteca regimentului? Şi. Dar acuma. Îmi spunea el.mi-a spus că viitoarea concentrare de la 15 ianuarie e special făcutri pentru evrei. Miercuri. de la Breslau. dacă costă bani. a fost sever: . Ia adjutantură. ~ Nu Înteleg de ce. pînă cînd Începi Srl te simti lovit nu ca soldat. Totul e suportabil. un Q/latuor pell/J"II piall.aproape dispretuitor: . În timp de război mai merge. E şi asta o formrl de robie.

şi aşa. atînată. Ia întoarcere (pe acelaşi drum pe care de obicei descind cu o viteză ce mi se pare vertiginoasă). Îmi plac În genere toate cabanele de munte. Despărţirea de Gunther este prea scurtă. pe talpă. ca nişte tălpi suprapuse de plută sau de crep. Mi-a plăcut oprirea la cabana I 400. zi de schi la Sinaia. După cîteva sute de metri trebuia să mă opresc. Am de adăogat unele lucruri capitolului XIX şi XX. Ningea ca o ploaie repede. astă-seară. fără continuitate. Totuşi. după cîteva ore de luptă.e mai bine să aştept un moment favorabil pentru ele. Luni. am renunţat. făcute din cioburi. a trebuit să merg în pas de pati nor şi să mă ajut neîncetat cu bastoanele. să-mi şterg schiurile c(U'e trăgeau după ele.la popicărie. Mai am de scris o pagin~l. Dar a fost o zi fericită. ca dintr-o lungă călătorie. Pădurea. Poate voi fi mai norocos În corectur~i. abandonînd Stîna. 22 ianuarie [1940] Ieri. Atîta zăpadă. N-a fost propriu-zis o zi de schi. Zăpada nu ne-a lăsat să facem mare lucru. Tot timpul. . prea lipsită de emoţie. Le simt cîrpite.. deşi în totul n-am scris decît vreo cinci pagini. Dar ieri eram sigur că voi termina. Luni. Chim. 15 ianuarie [1940] SÎmbătă n-am vrut să tem1in. prea moale. E un amestec de vioiciune şi de nepăsare. dar după opt ore de lucru (de la 3 după-masă pînă acum. literalmente copleşită de zăpadă. noaptea tîrziu. dacă m-aş fi încordat mai mult. Îi duc lui Rosetti. Era o z~lpadă aderentă. Zăpada era colosal de mare şi sania nu mai putea răzbate. un strat de cîţiva centimetri de zăpadă. De altfel. Oricum. Am pornit-o singuri pe schiuri. de intimitate şi de singurătate. Mii de tone" de zăpadă. de astă dală sunt la sflrşit. capitolele de la urmă au fost scrise În silă. mi se părea pe vremuri). e un peisaj feeric. spre cota I 400. Va trebui să revin asupra ultimei seri. fără legătură intimă. dar a fost imposibil să trecem mai departe de punctul unde se Încrucişează drumurile spre Stînă şi spre cota I 400. cînd e II 1/2) sunt puţin buimăcit. fabulos. fiindcă era În 13. Am sosit dimineaţa pe la 10 (cu Comşa şi Lereanu) şi am pornit-o imediat cu sania spre Stîna Regală. capitolele XIV-XX. de lene şi de vigoare fizică.Credeam că am să tem1in astă-seară şi. două sau trei . că schiurile abea alunecau. alunecarea era destul de lentă. aş fi reuşit desigur. Fete şi băieţi care vin albi de zăpadă. unde este o pantă destul de aspră ("prăpăstioasă". petrecut~l la cabană. aibă ..

polonezilor. bate şi înjură.lf are un lucru bun: nu-i suferă pă jidani şi ne Iasă şi pe noi să dăm în ei. de duminica trecută. o sonată de Mozart (foarte beethoveniană mi~s-a părut) şi pe urmă. Nici plecarea asta nu va fi ruptura pe care o decisesem? . de la Bucureşti. A fost ieri aici. Zoe. Beethoven. a fost la mine sîmbătă seara. care îmi place mereu mai mult. intrigată. de la Paris. Mozart. cald~1. într-un sat din Vlaşca. de la Berlin. Bach. Puţin mai sceptic să fi fost . Este exact consolarea pe care o oferă nemţii cehilor. In stîrşit. pe care n-am căutat-o şi nici n-o aşteptam. camaradul meu de la 21 lnf.catifelată. după nenumărate telefoane şi insistenţe. un poem simfonie de Franck. avea haz. PsychC. bună de ţinut în braţe. şi de tot felul. speriat de asemenea arătări. Multă muzică toată săpt~îna. încă frumoasă. de la care ea. d.şi n-aş fi avut să-i reproşez nimic acestei seri. a patra simfonie de Beethoven. primeşte bani). Intr-o seară. Avea un aer de ţăran rus cumsecade şi eu mă minunanl de atîta simplicitate. Voichiţă Aurel. iubitoare. un trio delicios tot de Mozart. de la Paris. Ca de obicei. 28 ianuarie [1940J Dorina Blank. Merita totuşi. Intrarea noastră în costume de schi. chiar în pitoreştile ei defecte şi în dezarmanta ingenuitate cu care face unele lucruri odioase (obiectiv . pe care n-am mai văzut-o de atîta vreme şi cu care mi se părea că nu mai am nimic comun.. Aseară. îmi spunea ieri despre dlpitanul Căpşuneanu un cuvînt care rezumă o întreagă politică romfll1ească: .E dat în mă-sa. din nou quatuorul de Ravel. O femeie nu poate să-ţi spună mai limpede că vrea să se culce cu tine. \ Zoe îmi telefonează serile de la Braşov. dar mi-a fost lene să o scriu.. fomte frumos. E o fată deosebită Zoe. înainte de plecarea ei la Braşov. încă tînrlfă (deşi cu uşoare riduri pe care acum trei ani nu le avea). cum e de exemplu întîmplarea cu amantul lui Tantzi Cocea.Nu ştiu de ce n-am mai scris aici despre escapada de la Călugăreni. Azi-dimineaţă. cărora le răspundeam cu sinceră nepăsare. Duminică. frumoasă.odioase". şi sunt gata s-o ofere românilor. L-am visat noaptea trecută pe Stalin. e rău. Zoe. Am povestit-o de cîteva ori.

o cursă pe care mi-o întinde incurabila mea lene. Ninge frumos. o abilitate. dar încep să m[l conving d nici nu trebuie să le scriu. ci deznodămÎntul cih-ţii. Lucrurile sunt şi mai grave în ce priveşte capitolul XX. pe care îmi promiteam S~I le adaog ultimelor dou~1capitole. nu le mai simt. E desigur vina mea. N-am făcut nici o diligenţă ca să le grăbesc. întreruptă. dacă renunţ la el. acest moment final (pe care îl văzusem foarte bine încă din clipa în care începusem să scriu primele rînduri din primul capitol) devine parcă un deznodămînt "pIăcut". ajuns la momentul. după cîteva zile de dezgheţ. aş spune da .Mi-au venit corecturi le ultimelor capitole. intimitatea dintre Nora şi Paul mi se pare că nu mai cere imperios. . Dacă las capitolul XIX aşa cum se atlă." îmi scapă cu totul din mînă la stîrşit. căci toată partea ultimă a cărţii.. Pe de altă parte. aşa cum s-au desf{lşurat lucrurile. mi se pw·e. ar trebui mai Întîi să mă oblig a-l scrie şi abea pe urmă să-I suprim. dar mai ales pentru că. Sunt în pragul lui februarie şi apariţia cărţii este încă destul de depărtată. nu numai pentru efI mă scuteşte de un ultim obstacol. cu drumuri ce nu duc nicăieri. Lipseşte aici intensitatea de emoţie. nu numai pentm că e mai simplu.aşa înCÎt. Numai În felul [(sta o renunţare este efectiv o renunţw"e şi nu o simplă fugă din faţa dificultăţii.deşi scrisă după planul stabilit . cu atîta putere În primele pagini. Îmi promit cîteva zile de schi. mai ales dacă voi fi desconcentrat la 1. ba poate nici nu justifică mariajullor. de la capitolul XIV mai departe . Mi-a ajuns atît de indiferentă! Şi mai am de scris cîteva pagini la sfîrşitul capitolelor XIX şi XX.. 29 ianuarie [19401 Incapacitatea mea de a reveni asupra unui text redactat îmi joacă o ultimă fars~1. că nici nu e nevoie de ele. E bine oare să renunţ la căsătoria lui Paul cu Nora? Într-un fel. care exist:l. atunci plecarea de la caban:l devine escamotată. mă tem că întreaga carte rfU11înesuspendată. fiindcă de el depinde nu finalul unui capitol. Nu numai că nu pot scrie cele cîteva pagini. Gunther. Ştiu bine că e un subterfugiu.a deviat de la datele cărţii. la sfîrşitul săptămînii viitoare. care ar fi fost necesare . pagini pe care nu le mai văd. final. Asemenea renunţări ar trebui verificate: de cîte ori sunt tentat să suprim un incident. cum se spune. Da". Luni. puterea de viaţ:1 şi de" sugestie.

Dar. mai păstrez corecturi le mîine şi duminică . un asemenea stîrşit mi se p::U'eun prea vizibil . o rezolv[l. dimpon·iv[l. ca şi cum pentru prima oară le-aş ti cunoscut. 9 februarie [1940] Mai am Încă timpul să modific sfîrşitul cărţii. Sîmbătă. voi da . Nu ~tiu daefi lucrurile fuzionează.accidentul" rămîne fără consecinţă. Merg toate la un loc? Se topesc? Se echilibrează? Nu ~tiu. Pe stradil. Întreaga carte.zile în care oricum Imprimeria nu lucrează. nu e o carte proastă. În pagini. unitar. că voi da luni tipar". în orice caz. 25~ . Ia masă. ce nu se * Ullimele două cuvinte poate distinge. fiindcă nu mai pot amÎna. 31 [ian uarie 1940] Am citit ieri.bunul de tipar". Totuşi am trimes şpalturile la Imprimerie aşa cum se găseau şi am dat "bun de paginat" cu gîndul că voi mai putea reveni poate. Ia a doua corectură. iar .şi pe urmă Mă gîndesc mereu momentul ăsta că o dimineaţa "bunul de să termin nota de mai sus.. Nu. E un episod Nora. Altfel cartea e fără deznodămînt.. prins de desfăşurarea lucrurilor. fie ce o fi. dacă e un lucru Întreg. fără legătura necesară. Mai pot Încă reveni la deznodămÎntul iniţial. Pînă la un anumit punct nu este nici măcar rău făcută*. Mă Întreb mai ales dacă la lectură cartea nu va părea făcută din trei părţi distincte.dar neapărat. la carte. Ştiu În voi lăsa aşa cum se găseşte. un episod Ann şi un episod Gunther. din nou. De ce să nu spun că am citit-o cu plăcere. ca să stiu. în tramvai. făcÎndu-1 pe Paul să o ceară pe Nora În căsătorie. ieri şi azi. cum o vrea Dumnezeu .Miercuri. ca şi cum ar fi fost pentru mine Însumi o surpriză? E adeviirat că nu-mi dau seama dacă e un roman. 10 februarie [19401 Aseară n-am apucat Ionescu . A sunat Ghiţă n-am mai avut CÎnd s[t continui. Dar. Încă mă Întreb dacă voi scrie momentul final al cererii În căsătorie. Vineri. totul se termin[1 prea nlră semnificaţie. dacă se Întregesc. Îi reproşez faptul efi Încheie prea bine cartea. dacă las lucrurile R5acum se află.. nu mai pot anulate împreună ' cu încă o scurtă frază. M-am gîndit ieri Îndelung ~iam decis că acest final trebuie neapărat scris . Luni dimineaţă.deznodămînt". sau dacă voi lăsa lucrurile suspendate. Îi pune punct. Încă o dată. de dimineaţă pînă seara (aveam de la regiment o permisie de o zi). Am recitit totul.prost sau bine. Sunt prea aproape de carte. deplin.

12 februarie [1940] Am dat . Totul ar fi e chestiune de trei. ffu'ă de voia mea şi la care asist<un de atîtea ori cu uimire. La ce bun? Nimeni nu va şti mai bine decît mine că acest sfîrşit este escamotat. ln sfîrşit. Un jidan poate să aştepte. dar mai ales de reintrare completă. Aş fi vrut să-I rog pe unul din ei să mi-o citească şi să-mi spună ce crede despre sfîrşit.. Civili. Ura căpitanu lui Căpşune. Voi mai aştepta deci nu ştiu pÎnft cînd. CarniI.să completez".. de intimitate Între Nora şi Paul. Deprimantă vizită la regiment azi-dimineaţă.mă . Nimic.. făceau marş uri şi "instrucţie individuală". dar ceea ce e mai tare decît ordinele sunt sutletele. (Tristeţea de nedescris a oamenilor care nu mai sunt destul de tineri pentru jocul ăsta!) Cei mai mulţi . Mircea. Sunt plin de Îndoieli şi de remuşcări. dar ordinul de zi de desconcentrare Întîrzie Încă. ca altădată. Îi dau tîrcoale ca un "romancier" şi nu mai reuşesc să mă identific cu ea.mu este un fapt peste care nimic nu va trece. puşi În colo. De ieri sunt din nou civil. un miU·toral lucrurilor ce se Întîmplau singure. fără amle. ar trebui** scrisă ca lumea plecarea de la cab. nici cel mai simplu lucru nu se poate face pentru noi.suferi ca povestea asta prea lungă să mai treneze cine ştie cît. . Numele meu rectificat nu mă acoperă destul pentru el. deşi nu pot Încă spune că sunt desconcentrat. peste mine. sunt orice vrei. se pare - * Anulat: ** Anulat: ~60 . So there are novels that can be finished. obligatorie. Erau În cazarmă cîteva sute de concentraţi recent. patru zile nu numai de mund! intensă. Ordinele sunt oficial antisemite.90%.me de cîte trei. Nimeni nu va şti mai bine decît mine ce ar fi de făcut. Am predat efectele. sinceră. Sunt faţă de ea un scriitor. un cetitor.cum stau lucrurile" cu mine. din care acum sunt plecat. Încît să restabilească* centrul de greutate al cărţii. Un astfel de capitol ar modifica prin consecinţă finalul. Luni. poate Cioculescu. un critic. Cred că Între capitolul XVIII şi XIX ar trebui scris un capitol arzător de iubire.readucă". Suntem leproşi. . destrftmat de la intervenţia lui Gunther. Ordinul de zi de desconcentrare Încă n-a ieşit. Mă bătea gîndul să cer sfatul cuiva.. dar nu mai sunt.pe care acum o las cu desăvîrşire nerealizată. Căpitanul Căpşuneanu de la mobilizare a atlat . Ar trebui să fie ceva atît de intens. căci căsătoria lui Paul cu Nora ar deveni firească. bun de tipar". absorbitoare În lumea cărţii.

are pentru mine atîtea secrete încă nedescifrate. poate chiar mai devreme. senzuală. totul se va termina?.ceea ce mi-ar disciplina puţin orariul. Ar trebui să lucrez cu oarecare Îndîrjire. speciale. Ia punctul de plecare. ÎI simt atît de viu. dar pînă la urmă devine inevitabil o povară. m-am prezentat fulgerător colonelului şi pe urmă.. mai mult chiar. ieşeam din nou civil pe pomta regimentului. romanul e terminat. . Micrcuri. 14 [fcbruaric 1940] Prin Deutschlands~inder.dar cunosc şi oroarea de a le vedea împotmolindu-se. Dar de ce nu renunţă! De ce mă mai aşteaptă? Încă-soldat. M-aş apuca de "Romanul romfll1esc" . m-am dezbrăcat de •. mi-a spus colonelul. de a nu mai voi să se umească din loc. Chemat telefonic de la companie.efecte". acum cînd libertatea. De bine. dacă în primăvară vom fi tîrîţi în război şi dacă totul. În 5 minute m-am deghizat în unifomlă.activ" nu mi-ar da mereu un sentiment de insecuritate. se spune că vom fi chemaţi Înapoi. COl/certul În G-dur pell1rujlaltt şi orc!lestră şi Dil'el1ismell1ul pellfrtt două cOFlluri şi coarde. Cunosc şi bucuria de a începe. de Mozmt. dar nici măcar să sugerez În roman. alaltăseară. ce repede Nu ştiu cît voi rămîne din nou în civilitate. două sau şapte mi se va da drumul.. de a simţi cum lucrurile prind viaţă . Ceea ce mă face să ezit este sila mea de scris. fără curaj. Aşa cum sunt strînşi. o obsesie. dacă simplul fapt că figurez acolo ca . Sunt încă aproape de Gunther. de terminat În cîteva săptămîni.. Presupunînd că totuşi. peste o zi. cît timp voi fi liber? La I aprilie. sentimentul că-i datorez lui Gunther tot ceea ce n-am apucat nu numai s~ispun. E o comedie care m-ar putea amuza. îmi sunt măsurate. Am. La orele 2. de rău. acum cînd romanul nu s-a depărtat cu tonll de mine . Frumoasă. în detaşamente se va termina cu ei într-o zi! Am plecat de acolo otrăvit. tandră. de a fi antrenat.Nu-ţi dau drumul pînă nu-mi faci biblioteca. la care m-am gîndit astăzi mereu. am alergat civil la regiment. căci aş fi astfel silit să mă duc zilnic la Academie. În alte 5 minute. Mă întreb ce să fac Între timp. Zoe întoarsă de la Braşov. Mai bucuros mi-aş scrie piesa de teatru. . o servitute. ba poate chiar viaţa. un lucru simplu.sunt ovrei. Ar trebui să nu mă las destrămat de acum încolo Între Fundaţie şi tribunal. Dar nu am nici un fel de atracţie pentru o carte de critică.. A scrie o piesă de teatru îmi pare. Ce sens va avea o asemenea carte.

la Vestea. Ortografiat "Vorbao". În cîteva ore. cu hotărîrea ferm~1 de a Învăţa. pentru ca să o pun la punct. cu stăruinţă. Dup~l-masă mi-am luat un instructor şi. Luni am păr~lsit terenul de exerciţii şi am pornit spre Diham.. ridic'" În aer schiul descărcat. am lucrat cu el stem-cristiania. Nu pot spune şi nici măcar nu pot gîndi senzaţia din acea clipă: e un moment de extremă luciditate Într-o dldere verticală. finalul unui concert pentru vioară de Max Bruch. SÎmbătă' dimineata. Surprins de faptul că-1 cunoşteam fomte bine . la liziera pădurii. de la Radio Paris.' am rev~nit la uşurinta pierdută. am făcut doar recunoasterea terenului. În timp ce Comşa ~i Lereanu (veniţi În ajun) făceau cu acela~i instructor exerciţii de plug şi ocolire Înfrmată.cristianii" legate. mai liber. făcînd vizibile progrese. mai tînăr. Coborîrea pe Forban*** * Anulat: "liftez".ameţitoare".. E adevărat că nu sunt Încă st[ipÎn pe mişcare . N-am făcut decît schi. m-am reÎntors aseară. Zilele de la Predeal au fost cele mai serioase din punct de vedere schi. Anulat: "aceleaşi". eşti fără suflu şi tără memorie. dar şi din cauza drumului. reînnoit. Cusurul meu este că. Mă simt regenerat. de sus pînă jos. rezistînd la tentatia de a face curse .În loc să-I trag tîrîş. cu'care acum vreo doi ani străbăteam În destul de mare vitez[\ terenul pînă jos. Totul se joacă Într-o fracţiune de secund~l. după trei zile la Predeal şi o zi la Braşov.cum se zice . ÎI . nu mi-ar mai da niciodată lini~te. Am repetat mişcarea de zeci de ori. În momentul În care deplasez greutatea de la un schi la altul. pe loc. Cînd ajungi la capătul cursei. Într-adevăr. *** ** . Micrcuri.mă Întreb de unde? Încerc să nu mă mai gîndesc la roman. Intrarea a fost cea mai frumoasă şi mai vm-iată cursă de schi pe care am făcut-o vreodată. Se pare că va apărea pe la l martie. Altfel. cu Îndîrjire. duminică. de dimineaţa pînă seara. eu am continuat"'>" exerciţiile mele de stern-cristianie.Adineauri. 21 [fcbruaric 1940] Plecat vineri seara din Bucureşti. nimic altceva.şi că mi-ar mai trebui cîteva zile de lucru atent. Plimbare miraculoasă şi din cauza timpului (soare. acolo teribilă. soare !). Vertiginoase au fost cele trei coborîri pînă la baza schi-liftului: viteza e.. A doua zi. Spre seară reu~eam să fac cîteva . pînă s-a Întunecat.liftez" .

ceea ce ar ti prea mult. Gina Manolescu-Strunga (scurt timp căsătorită cu Petru Comarnescu) era soţia lui N. 3 Romanul Accidelltul a apărut la Editura Fundaţiilor Regale. Seara eram frînt de oboseală şi totuşi fericit. eu -Ia Bra~ov. M-a interesat tot ce mi-a spus doctorul BrotillaJl despre meseria lui de specialist în avorturi. preocupată de artişti şi de arte. feri. iubitoare.este o voluptate. telefonate. Zoe. Mi-a făcut mare plăcere să-I văd şi ne-am înţeles s{l-I vizitez Într-o dimineaţă. Recepţie amuzantă de provincie. * Vezi nota 10 din 16 aprilie 1938. Îmi J)are sincer rău că s-a ~ngajat cu ochii Închişi să mă editeze.dar mai mult deCÎt atîta nu mi-a spus. Luni. I Bogată familie braşoveană. Pînă aseară citise vreo 250 de pagini .Miciu" de care-mi tot vorbeşte Zoe) este Ciulley. Seara Au venit primele exemplm'e de la tipografie. Ca în ultimul capitol din Accidell1/1l. pentru "bris-ul"* băiatului lui Marcu. la Buzău. care de obicei abundă în elogii scrise. aveam impresia că suntem departe de oraş. Ara". . drăguţă. tînăr. Prin urmare Zoe primeşte bani de la Ciulley! Destilinuirea mi-a făcut-o Gina Cocea2. Sunt liniştit .Leni. Îmi face pl[lcere să văd cartea asta nouă pe birou. Coincidenţă amuzantă. Leni. D. În aceea~i zi. Singuri la Scheeserl. dar în genere am fost mulţumit de mine. Nae Ionescu Întîlnit sîmbătă seara la Ateneu (foarte frumos concert Walter Gieseking). Am căzut în total de vreo trei ori.. . (A finanţat revista Klillgsor. la . De întrebuinţat într-o zi într-un roman.) Poseda o vilă sub TImpa. r{isfoindu-1. transmise si reiterate..3 Am tăiat un volum. 28 fcbr[u3ric 19401 Cartea nu-i place lui Rosetti.dad nu chim' indiferent. 26 [fcbruaric 1940] Amantul lui Tantzi Cocea (acel . Îmi place uneori să mimez fericirea. Micrcuri. Oricum.. La Bra~ov. nimic. de vitalitate. o zi de amOL Zoe. cu un sentiment adînc de putere. zărită un moment în camera ei. Împreună cu Ghiţă fonescu. prezenţa noastră . Tăcere cu atît mai semnificativă din partea lui R. care a fost într-una din serile trecute la mine. Mi s-a părut deosebit de urîtă. Cocea. Azi-dimineaţă (deşi între timp o va fi temlinat) nu mi-a spus nimic.

Aş fi vrut să d0ll11. . Mi se pare că sub aceastfl volubilitate amicală se ascund foarte multe reticente. 29 [februarie 1940J Ieri. la Filarmonică. cu o cflldură parcă silită. Pe cine să întreb? Cine îmi va spune lucruri edificatoare? Poate Camil. Mircea. Eu unul nu mai Vfld nimic. Rosetti. foarte interesant" 0 carte cu muliă natură" . că ce mă descurajează În raporturile mele cu Mircea şi exclude din partea mea o vorbire limpede. Aş fi vrut să-i explic că am nevoie să-mi spuie limpede. Întreaga carte este o gafă.. după Şarpele. Comşa. să d0ll11. care nu spune nimic.) Din cîţi au citit caJ1ea pînă acum. seară de muzică. brutală la nevoie. ceva inutil. Aveam un sentiment de ireparabil. sinceră. recent de tot. să scap. Joi. apăsat. asupra restului. entuziast pentru episodul Ann. Am citit capitolul Batio: din Combarieu. de la Bucureşti . M-am întors acasă literalmente înspăimîntat. nici unul nu a fost cîştigat de ea. mediocru. să dorm. Ceva mai tîrziu s-a dat pe discuri. şi să uit.dar Îmi dau seama că e aşa de greu să obtii din partea cuiva o asemenea sinceritate. de la Budapesta. ratat.. după lfigl'llia. N-anl avut curajul nici măcar să iau cartea În mînfl. a rămas tăcut. Simfollia faJ1{astică (pe care o voi asculta din nou diseară. e gîndul că Nina nu va suporta defecţiuni de admiraţie. un lucru nesemnificativ. Mă simţeam compromis. după Domllişoara ChriSlilla. Benu. fără menajamente impresiile lui adevărate de lectură . dirijată de Philippe Gaubert). Mă Întrebam dacă nu sunt În el categorice prostii.Aseară mă cuprinsese brusc o adevărată panică. care mă vor discredita pentru totdeauna. Eu însumi. ci spaimă că în totul. parcă jenat.ccidClI1ul ăsta e o pură stupiditate.toate astea spuse repede. ascultînd în acelaşi timp.. nu ştiu nici dacă Înseamnă mare lucru şi nici măcar dacă reprezintă exact impresia lui. precis. descalificat. Benu.un rom. Comşa părea cu totul nedumerit. de asemeni. nu* am acoperit cu cîteva exclamaţii admirative nemulţumirea mea reală? (E adevărat. Aveam nu îndoieli asupra cutărui sau cutărui episod (Îndoieli pe care le am şi le-am avut mereu). de la început şi pînă la sfîrşit. care nu tinde şi nu duce la nimic. ba chiar.m niodem" . Îmi spuneam că poate A. Mircea Eliade a citit cartea şi mi-a dat un telefon care mi s-a părut mai mult inimos decît entuziast Cea mai bună carte a ta". să o deschid.

Miercuri. E oare posibil să mă dezantrenez aşa de uşor? 26]t . Cel puţin Bellcdic!us mi s-a părut îngeresc. cum cun ieşit din pădure. pînă la . Ameţitoare bogăţie de culori: zeci de nuanţe de mauve. pentru că zăpada era abundentă şi atînată. Obrazul îmi era încleştat de frig. pe alocuri. depmte. În mare regres faţă de ultima dată. Cînd am ajuns la capătul Forbanului. nu mai vedeam nimic. iar de acolo. (Admirabilă vedere spre Predeal. care trece pe lîngă Sanatorii şi luînd-o În sus pe Fitifoiu. Şi mi se pare că ele nicăieri hU1ţulBucegilor nu se vede mai frumos.dar trebuie să spun că din punct de vedere schi am fost cu totul şi cu totul insuficient. Totuşi. atît de furtunos. vîntul s-a mai potolit şi am putut continua drumul spre Diham.. în fund.dar personajul era extrem de interesant. spre cabana Vînători. a fost cumplit. Pe alocuri mai frumoasă decît oratoriile. ninsoare liniştită. Muzica lui o ascult mai mult din aplicaţie (în definitiv trebuie să o cunosc). pe schiuri. pe drumul cunoscut*. Am plecat (mereu cu Comşa şi Lereanu) duminică dimineaţa la 7. divin de frumoasă. Nu mai simţeam. dar de acolo abandonînd şoseaua cam monotonă. De mult n-am avut o atît de clară emoţie în muzică. ele violet. dar.barăci". cu gîndul să ne oprim. pe care pe urmă l-am coborît pe celălalt versant. cu rapidul la Predeal. Mai mult decît muzica mă interesează omul. fără să-mi placă .Carl/amllli rOll/all. dar un vînt năprasnic. De cîteva ori ne-am oprit locului. în timp ce. Tot aseară. din cauza îngheţului şi vînturilor din ajun. atît de inteligent. Urcuşul pe Forban a fost teribil. Era soare. ca Într-un viscol drăcesc . Am pornit la zece spre Predeal. sus pe Diham. martie [1940] seamănă cu La Duminidi şi luni. puternică. să ne întoarcem. Vioara şi tenorul răspunzîndu-şi pe prim-plan. vînturile căzute. Am donnit noaptea la cabană şi ne-am trezit a doua zi dimineaţă într-o nouă iarnă: cerul complet acoperit. la schi'. orga gravă.şi totuşi soarele era ca în cea mai strălucitoare dimineaţă. pline de viaţă .- ca şi cum ar fi fost o adevărată seară Berlioz . de la Viena. o messă de Bach (Marea messă).) În totul. odihnitoare. ca într-un desen colorat. Vîntul ne arunca zăpadă În ochi. terenul nefavorabil pentru schi. au fost două zile norocoase. Observaţi a lui Mircea că. În pădure era nespus de plăcut. de unde am pornit imediat cu sania spre "barăci". (. Accidell!ul reille equipee a lui Norah James e justă. vastă.

11 martie [1940] Vineri seara. tînăr englez degajat. Comar- (31 de ani) vorbind excelent franţuzeşte. Joi. de la Paris. de la Lonelra.icist şi scriilor englez. Rel'ista Fwzdatiilor 5 * Lecţiune ~66 Jules Basdevant.toate ascultate în cursul zilei şi serii ele astăzi. vioară. Basdevants. Viscol. foarte latin. cîteva sonate de Scarlatti. îmi spune că n-a putut dom1i pe umlă toată noaptea ele supilrare. 8 [ma rtie 1940] M'U11a.dar am plecat de acolo enervat. desigur .. că nu fusesem convingător. De la început mi-am dat seama că ultimul capitol .S despre România şi a colaborat la. Sil/l/i)JJia VII-a de Beethoven. quartetul de Borodin. că obişnuitul meu ton ironic nu avea priză asupra judecătorului. Observaţi a e justă. Lassaigne.Cum se poate Sil iubeşti şi Sil suferi atîta '? mii întreabă şi zadarnic încerc s-o conving că Paul nu sunt eu.minimalizeazil cartea. 13 de Haydn (cred că o ascult pentru prima oară).ba. îi reduce semnificaţia. Luni. SCI. dejun la Rosetti. violoncel de Haydn şi Simfonia cincea de Schubert. incertă. . spiritual. 61 Ann nu existil.U11orurile nefericite"). cîntat de Quatuorul Calvet. amical. că eşua*.care a citit aseară 200 de pagini din Accidcntnl. Astăzi aflu de ~i totul începe să fie explicabil. că Nora e o invenţie. Azi-dimineaţă. ultimele fraze . ele la Roma. de la Viena . Ia Camera de Muncă. foarte parizian. Mi se părea ciI-mi pierdusem calmul. la C<Ul1ilcă e pederast - cu Derek Patmare~. zăpadă mare. Patmare. Iarnri întoarsă cu furie. de la Bucureşti. ger teribil.7 martie [19401 Simfonia n. de la Paris. mai precis chiar. actele 2 şi 3 din Pellcas et Mflisandc. nescu. Dar am în tribunal o serie de telmene şi nu cred că voi putea pleca la schi. ataşat al Ambasadei franceze la Bucureşti.Ieri. .. Camil observă că sfîrşitul Accidcntului are ceva demonstrativ ("tăceţi schi şi vă veţi lecui de . ascultate cu mare plăcere. o simfonie contertantă pt. Nici o importantă. a Regale. dl nimic din calte nu s-a petrecut cu adevărat. Vineri. pledoarie într-un proces Hachette. 4 Publ.

A citit Accidentul de la Început pînă la sfîrşit. care făcea cursa pentru prima oară. nu ştie ce să-mi spună. . 15 martie [1940] A murit Nae Ionescu. acum . ieri-dimineaţă. Telefon emoţionat de la Froda. E o carte care trebuie citită numai de iniţiaţi. M<moilescu va fi ministru. cădea la fiecare viraj . care Îmi face mai puţină plăcere. nici În toiul iernii. unde zăpada de schi era ideală. Ce insolent.S. două ore după ce a murit. nu Încearcă S[l ascundă latura strict intimiI a cărţii. E uimit.lucru care mi-a adus aminte cît de greu parcurgemn şi eu acum doi ani acelaşi drum. A urm[u'it cartea În cele mai mici detalii. cum nu ţin minte să fi văzut vreodată. Întoarcerea pînă la Braşov a fost foarte plăcută. Am sosit prea tîrziu acolo ca să am timp să " lucrez" .Ieri. Tătărescu e prim-ministru. dar că doreşte să-mi vorbească despre asta. numai de 0<1I11eni care au trăit asemenea lucruri şi le pot Înţelege. Herescu este profesor definitiv şi preşedinte la S.R. aş zice. Zoe. care moare neîmplinit. Am fost la Poiana.Te rog să nu-i spui lui Leni că ţi-am vorbit cu atîta emoţie despre cartea d-tale. imposibil de stăpînit. nu ştie cum s[i-mi mulţumească. care nu voia să revină În Bucureşti singură. Rug[1I11inte imprudentă. de la Clilllats a lui Maurois (vai!) n-a mai citit o carte aşa de frumoas[l. Mi-e atît de drag tocmai pentru că a avut aşa de puţin noroc. Înţeleg foarte bine turburarea lui F. dar mă interesează mai mult. la Braşov. . fără să-I lase din mÎn[1. Învins şi .definitiv Închisă. Nu este o emoţie literară. Ce soartă stranie a avut omul ăsta extraordinar. Sîmbătă. ce jignitor mi se pare succesul altora! Şeicaru e s[mătos. unde m-am dus chemat de Zoe. fără să ştie Îns[l cum şi fără să Îndrăznească. intrînd În C<lsalui Nae Ionescu. Acum mi s-a părut copil[u'os de simplu. Un Braşov sub zăpadă. bogat şi triumfător. Este un sentiment personal: se simte şi el implicat În carte.acum de abea . E altceva. Ştie cine este Ann. 16 [martie 1940] Plîns nervos. O cunoaşte pe Ann. De mulţi ani. nerealizat. nu ştie cum să mă felicite. dacă n-aş fi avut tot timpul impresia nu numai că F. dar oricum.dacă nu mi-ar fi greu s-o spun ratat. Vineri. Se duce cu el o Întreagă perioadă din viaţa mea.

din nefericire. Cînd există un editor care să facă reclmnă.. sau mai degrabă o povestire. d-na Vianu. voind în mod vizibil s[i spună . S[linsiste. Poate că AccidCllt/l1 ar fi fost mai susce!)tibil decît orice altă carte a mea să se vîndă. Dimpotrivă. cartea place. nici un ban. înfrînt. luni M-am gîndit azi-dimineată din nou la .tot lucruri de care. Ce comic de putini bani mi-a adus cartea asta. Nu mă surprinde şi nu mă necăjeşte această lipsă de succes.. le face posibile. primii ani de cflsnicie. Aş povesti acolo legfltura tinerei doamne Grodeck cu Hagen.Corneliu Moldovanu are premiul naţional de literatură şi dă şuete la cafenea. 1 aprilie [1940]. să difuzeze. neluat în serios. ~68 . nu mai am. naşterea lui Gunther.misterele Grodeck" şi mi s-a părut posibil un roman. G. Adevărul e că nu se vinde. care să se petreacă 20 de ani Înainte de AccidC/lt/ll. 26 martie [1940] Două zile la Cîmpulung.. Dar Nae Ionescu moare la 49 de ani. M. Ceea ce nu Însemnează că prin aceasta va trebui să renunţ la piesă. Cantacuzino (cetitori de carte franţuzească. cu care totuşi ar fi trebuit să mă obişnuiesc pînă acum. le pregăteşte. 29 martie (1940] Eram Întîmplător la Cartea Românească şi nu l11-am putut opri să nu-I Întreb pe Mişu cum merge cartea. Ea continuă În anumit sens datele din Accidellt/ll. le explică. tenacitate . "Binişor".. D-na Ralea. obişnuiti să fugă de romanele noastre) se pare că vorbesc peste tot de ea. Victor Eftimiu dă recepţii . stflruintă. Simt mereu mai mult scumpirea vietii şi bugetul meu dezechilibrat. eu nu sunt un autor de succes. cu Rosetti şi Solacolu. Dar ar trebui pentru asta reclamă. d-na Brătescu-Voineşti. Dar CÎnd lipseşte şi asta. care înseamnă cîţiva ani de muncă! Mă simt sărac şi sunt umilit de această sărăcie. cartea poate rfmlÎne neobservată În librării. Marţi..sIăbut".. Dacă mai era nevoie să aflu încă o dată. mi-a spus el. o cm·te a mea se vinde În 3000 de exemplare. în timp ce acest mic roman le precede. Altminteri. Din 20000 de lei luati În contul romanului. logodna cu bătrînul Grodeck. nu sunt capabil. Din nou preocupări de bani. după plata chiriilor. cred că Gulian e nemultumit. Vineri.

Intrigat. familie. Mare lovitură pentru Rosetti şi mare nenoroc pentru mine personal. la Sinaia şi Predeal (cu Cami\. pe discuri.. o coincidenţă. că oricînd. un ROl/(lo pentru l'ioară şi orchestră de Schubert. Giurescu i-a povestit lui Rosetti că. fabuloasă. Retribuţia. din care însă n-am mai prins decît ultimele pfU1i (Sancl/Is. . dar nimic mai mult. iar acum. Pleacă peste cîteva zile. Mi-a părut rău că nu aveanl schiurile cu mine. am citit capitolul Schubert. se pare. La'isaigne). Miercuri. unde întîlnesc un fel de rezistenţă curioasă.4 aprilie [19401 Aseară. pe o zi neverosimilă de iamă. fără rezistenţă. un accident. focute frumos şi mai ales surprinzător. Joi. de la un post german. Misercre*).. seara (înlorcîndu-mă de la . Pe urmă. viaţă. ne aducem aminte că e război... Danemarca şi au debarcat În cîteva puncte în Norvegia. Herescu. Azi-dimineaţă. Regele i-a spus că-1 numeşte în postul de secretar-general al Fundaţiilor pe . După atîtea luni de acalmie. mîine. din Combarieu. parcă numai formală.. recitalul" Jacques Copeau). de la Bucureşti. între care Suita a II-a. so/eJllllis. Rosetti. cu ninsoare şi troieni de ianuarie. un concert de Vivaldi şi pe urmă Nopţi IÎI grădina din** . Agnus Dei. Voi fi pe viitor mai atent cu el. * Secvenţă din partea a 5-a. în audienţa de azi-dimineaţă. 2 aprilie [1940] Aseară. Duminică.cu aproximaţie . Nu-mi lipsea asta pentru ca să fiu într-o perioadă de depresiune. Sunt de două ori consternat. de la Viena. Missa solelIlnis de Beethoven. de la Paris-Colonial. Bcncdict/ls. un admirabil trio de RaveL tot de la Paris. oriunde poate din nou izbucni şi că viaţa pe care o ducem este o întîmplare. Diseară. 10 aprilie [1940] Gelmanii au ocupat ieri. a Missei ** Titlul real este Nop(i fn grădinile Spaniei. cîteva lucruri de Bach.Mircea numit ataşat cultural la Londra. de Manuel de Falia. şi am băgat de seamă că nu ştiam pînă acum nimic despre el. Marţi.timpul în care a trăit. poţi pierde totul: casă. nici măcar . de tristeţe. Pe alocuri părea să fie Mozart.

atît de nefericit cît sunt .dar atît de multă şi atît de pestriţă. E cam dezolant. . A şi dispi"'lrutdin vitrine. Adevi"'lrul e că . Nici un cuvînt despre Ann. Muzică mereu şi de pretutindeni . Şetban Cioculescu susţinea aici cronica literară. nici un cuvînt despre Nora. se învecheste.. înCÎt nu mai apuc să însemnez aici tot ce prind. 6 7 . În Norvegia. tTtră terori. Mă simt atunci mai tîn{u·. alaltăieri. care va zdrobi cuiburile izolate germane de la Narvik. mai mulţumit că trfiiesc. Cotidian întemeiat ele C. Apare elin 1939 pînă în 1947. În schimb. Accidentul . directorul Institutului cultural francez din Bucureşti. fonmlle mai vechi. de sîmbi"'ltă la prînz (aflati"'tnoaptea tîrziu. liberă.o dramă puţin colorată ibsenian" ('1).aduc puţină speranţfl. urmează acum o acalmie dezamăgită. avîndu-I ca director pe '1'.binişor la început. Nici un picior de soldat britanic sau francez în Norvegia. zău.doresc totuşi din toată inima să trăiesc destul pentru ca să văd cu ochii mei prăbuşirea hitlerismul ui. Episodul Grodeck este . că are intenţia să mă trimeată în Franţa. Bergen. dup[t ce scrisesem nota amfirît{t de mai sus) si mai ales debarcarea trupelor britanice pe coasta norvegiană. După primele ceasuri de euforie. fără superstiţii. Uneori mi se Întîmpli"'l să văd înainte o sumbră lume hitleristă. 13 [aprilie 19401 Cronica lui Cioculescu în Jumaluf7 insistă mai ales asupra schiului. graţie. oarecare încredere. bune de întrebuinţat oricînd: luciditate. se uiti"'!. victoria germană mi se pare mai tare decît telegramele de propagandă de la Londra. Am văzut azi un raport al administraţiei despre vînzarea ultimelor cărţi apărute. Restul articolului făcut din elogii vagi. ' Marţi.Teodorescu-Branişte. 16 aprilie [19401 Victoria engleză de la Narvik. Ce e mai trist e că romanul nu se vinde. limpezime etc. De obicei. nici unul despre Paul. la un dejun. Oslo.Dupront6 i-a spus lui Rosetti. CÎnd credeam într-o mare luptă naval[l. Vişoianu. dar alteori visul urît se destramă şi Încep sft cred într-o Europă pe care poate o voi mai apuca şi eu. Ce-o mai fi şi asta? Sîmbătă.. nici un port ocupat. mai curajos. Alphonsc Dupront. anunţată ieri . slab în prezent". nici un avion aterizat. nemţii continui"'l să se instaleze.

sunt abrutizat. şi în definitiv f[lră să-i v[ld cu adevărat. resemnată. Am ascultat deunăzi cu o ureche neatent{i un concert pentru org[l şi orchestră de HUndel. Weber). să mă angajez într-o nouă lucrare. întîlniţi mai mult întîmpl[ltor. dacă se va putea). nu e nicăieri nimic care s{l-mi poată veni în ajutor. pe care nu-I cunoşteam. luclll ce mi-ar tăia în două vacanţa de Paşti.mi se pare .o ascultam pentru prima oară. Haydn şi Bach. Poate că totuşi muzica ar mai putea fi încă o consolw·e. Miercuri. SimJ()/Jia 101 de Haydn. făr[l să-i caut. şi într-o seară. puţin curaj. unde încerc să-mi prelungesc cu o lună noua mea perioadă de concentrare. din frica de a fi înc{l o dată singur. Lena. sfîrşit. Azi dup{l-masă. Aş vrea să-mi schimbe înfăţişarea asta obosită. Soarta mea o simt încheiat{l. Dar a venit primăvara asta şi nu mai pot suporta nimic. Cînd văd oameni. duc cu mine un gust de amărăciune. Si pe UIl11iL aproape în fiecare zi cîte ceva. Tc'lfă să am curajul de a zăcea. Aş vrea să-mi redea puţină încredere în mine. Ghiţă Ionescu. Sunt trist. dar am noi încurcături la regiment. Pun oarecare nădejde în aceste cîteva zile de Balcic. un concert pentru pian şi orchestră de Mozart. Uneori îmi spun că ar trebui să lucrez. este mai mult din silă de mine însumi.13 de Haydn. pe care n-am curajul să-I privesc bine în oglindă. şi Simfollia IIr. care în principiu trebuie să înceapă la l mai. să mă duc la Academie pentru istoria romanului . au urmat altele. aproape în fiecare dimineaţă găsesc Mozart. dar de ce nu pot fi ei cel puţin fericiţi? Cred că voi pleca vineri la Balcic pentru cîteva zile (pentru zece. de lene e!escurajat{l. Beethoven.de la Paris-Mondial. de completă stupiditate. l-am scris lui Poldy o lungă scrisoare tristă. pe care . ba chiar aproape fără pl{icere. Ieri. de inuti fitate. de om palid. Belu. Leni. în care mă simţeam bolnav. două sonate pentru pian de Beethoven. dar cu indiferenţă. un stupefiant.să fac în sfîrşit ceva care să-mi dea impresia că totuşi viaţa mea nu este cu desăvîrşire inutilă. Scriu aceste rînduri cu aparatul de radio deschis (lucruri mici de Gluck. Aş fi plecat mîine. să încep poate piesa. de la Deutsch1andsănder. Nu e nicăieri nimeni care să poată face ceva pentru mine. făr{i pasiune. Comşa. urît. . 24 aprilie [1940] După cîteva zile de sfîrşeală fizică.

. liber să umblu sau să lenevesc. Nemţii vor ocupa Ungaria.o mare verde. Totuşi. dacă nu de soare. desculţi. Ba nu: cu Principele Paul. sau dlderea întregii acţiuni întreprinse. E adevărat că mă oboseau şi Comşa şi Lereanu. lungă discuţie enervantă cu Camil Petrescu. cu faţa arsă de vînt. Am rîs nebuneşte şi toată aventura mi s-a părut la umla urmelor frumoasă. într-un Balcic înnorat. Duminică. care . Italia e gata să intre în Dalmaţia şi poate în Grecia. vînătă. zi de panică. întorcîndu-mă cu avionul. a doua zi de Paşti. În Norvegia. friguros. Pe o ploaie teribilă. al Jurnalului. Aseară. Să tot stai în casă şi să lucrezi. Retragerea englezilor nu ştiu încă dacă e un insucces local. Azi-noapte.. care a prevăzut tot şi acum jubilează iritat. dacă nu sunt singur. Mă întorc totuşi odihnit. s-a schimbat într-un mic naufragiu. iar nouă ne revine rolul Norvegiei . Furtuna a izbucnit cînd ne găseam în larg. în tătărime. Un atac german e iminent. Regele s-a întîlnit cu Horthy. Zilele noastre sunt numitrate. uzi. În zilele următoare a fost aşa de frig. ca totdeauna. dar obositori prin simplă prezenţă. Pe stradă e frig. lucruri grave. Benu (pe care l-am luat ca să-i arăt Balcicul) nu m-ar fi incomodat. găseşte noi confirmări. Eu. deşi plecaţi pe soare. Ia Balcic. Ba nu: cu Goring. exact cum au ocupat Danemarca. 5 mai [1940] Ieri. mauve . cîteva ore de lene la cafenea. umed. încît mereu voiam sit fug înapoi la Bucureşti. . a fost o vacanţă. O plimbare la Ecrene.Vineri. care în cîteva ceasuri s-a întomnat şi el. mai mult de noiemvrie decît de aprilie. desigur.toate astea încă sunt mai bune decît starea deplorabilă în care plecasem. la via lui Pen**. nu mă recunosc. * Începe al treilea caiet ** Lecţiune incertă. foarte de treabă. am găsit un Bucureşti însorit. 3 mai [1940]* Şase zile la Balcic. căci. cu grindină. tout compte fait. goniţi de norii strînşi în cîteva clipe. unde am spart uşa cabanei. am acostat ca vai de lume dincoace de Hilalgi şi ne-am refugiat goi. Cele mai fantastice zvonuri. La munte a nins.realizează lucruri ce nu s-ar u 1 făcut de 2 500 de ani încoace" (textual). Sistemul lui filozofic. cîteva dimineţi de somn . a trebuit să părăsim imediat plaja de la Ecrene. Cîteva plimbări la Hilalgi..şi peste toate astea marea . spre Cavarna. Mi se pare că el însuşi e speriat de atîtea succese.

7 mai [1940] Aseară. pe Read de la legaţia engleză).şi eu nu am curajul să n-o primesc. Zoe vine mereu. Mi-e o teribilă frică de ce s-ar putea întîmpla în primele cinci zile. Simfol/ia 2-a de Beethoven. Cel francez afirmă că multe forturi rezistă încă. Marţi. din întîmplare. Simfol/ia •. Cel puţin aşa spune comunicatul gemlan. şi pe urmă. Desigur noi putem fi nimiciţi într-o bună zi. o dală pe discuri. începe să mi se pară cam simplist).die Uhr" de Haydn. Căderea Rotterdamului este. Mai pot trece cîteva zile.m este nimicitor. 14 mai [1940] Liege a căzut. Să îndrăznesc a spune "cîteva luni"? Marţi. din senin. fapte diverse. fu Olanda lucrurile merg şi mai departe. 27Y . şi alte ştiri pînă în momentul acesta nu am.Totuşi. totul e posibil. sîmbătă seara . pe care cred că n-o cunoşteam. un delicios ROI/do PCI/tru J'ioară si orchestră de Schubert (foarte mozartian). Atacul geml. cîteva săptămîni. Reiese din telegramele Aliaţilor o buimăceală. 10 mai [1940] Azi. Vineri. Desigur. în zori. lucrurile sunt grave. au bombardat aerodromul de la Bruxelles.. o sumă de alte lucruri găsite la întîmplare: COl/ccrtul pCI//ru J'iolol/cel şi orchestra de Haydn (de două ori. rară să ştii cum. care transmit ştiri anodine. Desigur. spune însuşi comunicatul francez. Dar deocamdată nimic nu este absolut iminent. pe măsură ce-I cunosc mai bine. m-am liniştit. Ieri şi duminică. destrămat. Leneş. E ora 12. neatent. Nu mi se pm'e imposibil să dea şi Mussolini o lovitură în Mediterana.. Stranie tăcere a posturilor italiene. Aseară. dar nu dezminte clar ocuparea orasului. Ar o'ebui să mă gîndesc că în cUlînd voi fi din nou concentrat şi că timpul liber îmi va fi atunci atît de preţios. ITlfăsă ştii cînd. acum cînd probabil Aliaţii sunt buimăciţi de noua lovitură primită. nemţii au ocupat Luxemburgul. o disperare care abea poate fi ascunsă. de la Sofia şi pe umlă de la Berlin: concert care. un concert pentru violoncel şi vioară de Vivaldi . iminentă. au trecut frontierele belgiene şi olandeze. mai spre seară (după ce l-am văzut pe Vişoianu. S-ar putea ca de astă dată toată Europa să fie incendiată. o simfonie de Mozart.

La regiment. ca într-un ospiciu. în Grecia. să le pot spune că nimic nu e pierdut. . Tonul presei şi comunicate lor aliate. cînd <li" trebui să le consider mai mult comice: biroul mobilizării. strivit. ca Într-o închisoare. Aş vrea să am mai mult curaj. cu totul şi cu totul absurd. Joi. Poate că nu e propriu-zis derută. nu se ştie bine încă unde.Italia se pregăteşte să intre şi ea în război. dw' Încetează a mai fi. aş vrea să pot răspîndi În jurul meu mai mult curaj. Aş vrea să am o inimă mai femlă. În plus. repartizarea. în Dalmaţia. din greşeală. ca altă dată. Nemţii au trecut În cîteva puncte Meusa.manifestaţii studenţeşti" pregătesc un fel de entuziasm popular. în Elveţia. Din oră în oră un atac italian e posibil... etc . însumarea. după nUlllai patru zile de r[lzboi! Forţa germană pare demonică. sentimentul că un dezastru se poate întîmpla. Cît mi-e de greu să reintru În viaţa de cazarmă! Sunt la a treia concentrare şi totuşi toate mizeriile primei zile de "prezent<u'e" mi se par încă exaspenU1te. încurcături care mă sperie prea mult. Sunt 0<U11eni care vorbesc despre o capitulare francezăceea ce desigm este neadevărat. Mai ales la Sedan lovitura pare puternică. Despre noi nu se poate spune nimic.. dar simt o mare descurajare În toate relatările aliate . 15 mai [1940] Foarte gravă situaţie pe frontul franco-belgian. eram azi şi alarmat de faptul că.. La Roma. strivitoare! Simt pînă În adîncul inimii tot ce se Întîmplă. E Îngrozitor. O văd pe Mama înspăimîntată. foarte jos. Ne vor ataca ruşii? Ne vor ocupa nemţii? Ne vom trezi într-o dimineaţă cu trupe de paraşutişti la Bucureşti? Vom lupta? Vom Illai avea timp să luptfU11? Miercuri. vizita medicală. Sunt poate copilăros cînd toate astea mi se par tragice (şi în orice caz umilitoare: mă simt umilit. dl totul mai poate fi. cusut cu aţă albă. Pe de altă parte. . dar fapt e că sufăr în cazarmă ca într-un spital. ÎI văd pe Benu fără speranţă (fără speranţă la 24 de ani: de ce? de ce '1) şi aş vrea aşa de mult să pot face ceva pentru ei. 16 mai [1940] Zi extenuantă la regiment. Am avut totdeauna În viaţa mea militară prea catastrofice reacţiuni. repaJtizat la o nouă companie (a 4-a. neverosimil. şi va fi. mai puţin zbuciumatfl. primirea efectelor etc . răscump:Irat Într-o zi.şi mai mult chiar decît atît. clasicele . desfigurat). 01<U1daa capitulat aseară. fusesem dat dezertor. mai sigură.

Şi cu asta. Bătălia ("cea mai mare din istoria lumii" spun zi~u'ele)continurl. Cînd m-a strigat.lfe a-şi fi regăsit controlul.angoissă". de a trebui să înfrunt un nou majur.la raportul colonelului". numai eu ştiu cu cîtă teamă. În FnLl1ţarezistenţa p. de bibliotecă. dadl nu îndl liniştea. pierde tol. singurul calmant după o asemenea zi: uvertura la Ruinc!e ROJllei(?)* de Beethoven. ca să pot rămîne în Bucureşti şi să mă ocup. s-a înseninat. La Sedan nemţii anunţau că au spart liniile fortificate franceze pe 100 km. situaţie mereu mai serioasă. mi s-au tăiat picioarele. în chiar ziua asta.. Puţină muzică. Formula care circulă este: de bătălia aceasta atîrnă rezultatul final. Ce a dat zilei mele de la regiment un fel de . mareşalul Petain e . la 9 seara. căci timp de două ore (stînd pe sală. vorbind de o "pungă" largă făcută de nemţi În sistemul lor de ap[lrare.fortificaţii). noapte bună! Sîmbătă. generalul Gamelin dă un ordin de zi disperat. Nu. care aproape mă înrlbuşea. ea cîştigă timp. cînd am putut ieşi . ROJllan!a pelllru l'ioară ~'i orc!leslrâ tot de Beethoven şi o sonată pentru pian şi vioară de Moz3l1. În chiar ceasuri le astea. nimeni nu mai poate trece frontiera în Spania (ceţa ce înseamnă poate că frontiera era asaltată de refugiaţi). Francezii Înşişi nu dezmint fo 1TI1al . Prin minune. în aşteptare) îl auzisem cum urla în cabinetul lui unde. Dar acul11. Anvers. ca şi în concentrarea trecută. oraşele sunt abandonate unul Cîte unul: Louvain. poate chiar gravă. se decide în Franţa Întreagă soarta noastră. Veştile de azi-dimineaţă pilreau chiar mai rele decît aseară. În Belgia. seara. Bruxelles. Toate s-au rezolvat tîrziu. întorcîndu-mă de la regiment. ascult de la Pcu'is şi de la Londra cuvinte curajoase.. un soldat. de a intra într-un "program" necunoscut. Ce mă deprimă sunt mai ales semnele de panică: nimeni nu mai are voie să p[u'ăsească Parisul (ceea ce înseamnă că toată lumea se îmbulzea să fugă). Dacă pierde. nimic nu este Încă pierdut. 18 mai [1940] Ieri şi azi. bătuse cu mare scandal. Mai simplu spus: de ea atîrnă deocamdată soarta imediatri a Franrei. a glumit. Dacă scap[1 de aici. era sentimentul că între timp. aveam şi dezavantajul de a nu-mi cunoaşte comandantul. l11-abătut prieteneşte pe obraz şi a dat ordine reparatoare: eroarea biroului mobilizilfii se va anula mîine şi tot mîine voi fi schimbat la altrl companie (poate depozit '1). între timp.

Pierderile lor sunt poate mari. Duminică. să bată. Doamne. În schimb. la Saint-Quentin. Comunicatul german de azi anuntă peste 100 000 prizonieri. să tune. totul în vînt. tIlră să mai vorbim. încă nu se poate şti cum se va termina bătălia în curs. Ce teribilă uzină de pierdut timp. Poate că singurul loc de dorit ar ti totuşi în amlata franceză.. în continuă tensiune. dar o şi mai mare nebunie să o credem pierdută". Luni. spunea şi el că . De la colonel la sergent de zi. Sunt oprimat..chemat urgent de Reynaud .povesteşte Rosetti . totul de prisos. ce zile disperate trebuie să aibe el. Cel putin ar avea sentimentul că ia parte la această dramă. Suntem în numai a 9-a zi de război pe frontul cel nou. Mă gîndesc la Poldy şi mă întreb unde poate fi. Acasă nu mai vreau. din care aştepţi să te trezeşti.că francezii au pierdut 400 000 de oameni. energie. nu există. Totul se pierde într-o imensă bătălie confuză. dar succesele nebuneşti. că e prezent. toată lumea e ocupată să înjure. nu mai pot să vorbesc despre război. pe care nimic nu-I poate simula. dar nu disperată".. că luptă. Reynaud spunea aseară la radio că situati'a este "gravă. Se dau bătălii la 10 km de Reims. Restul nu poate fi urmărit. Ştirile de pe front sunt vagi. comunicatele germane au un aer de triumf. ce ceasuri grele. Doamna Tătărescu spunea aseară. Într-un Sceaux în derută. îndură-te. 19 mai [1'140] Nemtii sunt la Laon. atît de singur. Totul e ca într-un coşmar groaznic. Iniţiativa aparţine mereu nemţilor. Mare presiune gemlană spre vest. nu se simte. ~76 . să fulgere. e cazarma. 20 mai [1940] Weygand generalissim în locul lui Gamelin. nici un indiciu că armata lui Gamelin (înlocuit de altfel aseară cu generalul Giraud) are situaţia în mînă. Drumul spre Paris e pe jumătate străbătut. Singund loc în care războiul nu se vede. Churchill.ar ti o nebunie să spunem dt situatia nu e gravă. pe front. Suntem cu totii înteleşi. muncă. scîrbit. cu disperare . Dezastrul pare incalculabil. din care nu izbuteşti să desprinzi nici o iniţiativă fnUlceză. Ştim bine că toată viata noastră e <Ulgajată acolo. Singurele lucruri precise sunt numele de localităti ocupate de nemti. astă-seară. în panică.

. E dezastrul. Întreg regimentul consemnat. afirmă că acolo e mai mult calm şi mai multă Încredere decît la noi. nebărbierit. În curtea regimentului umblau tot felul de veşti: Gamelin sinucis.mă de I milion de oameni e Împresurată. 21 mai [1940] Amiens şi Arras căzute astăzi. Ce Începe să fie grav nu e că vor descinde acum spre Paris. Vineri. Întors de la Londra şi Paris. Dunkerque sunt În această regiune. Mă rog la Dumnezeu să aibe curajul de a trăi. Calais. după o oră sau două de somn buim{lcit. spre garduri. se Întîmplă atîtea lucruri cumplite. uit totul. de Îndată ce ies pe pom'ta regimentului şi mai ales de Îndată ce leapăd oribilele mele zdrenţe militare. Am mereu sentimentul că sunt Într-un lag{lf de concentrare. atîtea batjocuri. de la ceas la ceas. 24 mai [1940] Am intrat În cazarmă miercuri dimineata si n-am mai iesit decît aseară la 9. Nemţii sunt la Calais. Giraud capturat În timp ce domlea. Ce mă Îngrozea era mai puţin faptul că rărnîneanl o zi. să nu mă Înu'ebe) numai într-o puşcărie se pot Îndura. În prima zi n-anl mîncat nimic şi nici nu aveam poftă. Boulogne. generalul Giraud capturat de nemţi. o atît de stupidă teroare (să nu mă vadă. Împreună cu tot statul lui major. dar. Atîtea umilinţe. Mă zb{lteam prin regiment ca o umbrJ chinuită. de a rezista şi de a aştepta. Mă uitam cu jind spre porţi.ţinuta" descazarmaţilor În oraş. pe duşumele. la Poldy. . ba chiar catastrofală. Marţi. m-am deşteptat pe la I 1/2 şi pe Uffi1ăam aşteptat cu ochii deschişi să se facă zi. Noaptea m-am întins pe jos. nemţii pretutindeni victorioşi . La Rethel. Viaţa În regiment este zdrobitoare..Oprescu. De ce? Pentru ~ă colonelul e nemulţumit de . situaţia pe front pare extrem de gravă. e poate stîrşitul. Mă gîndesc mereu. Ia Canalul MÎnecii. Eram nimicit de oboseală.. nemîncat şi nedormit. ceas cu ceas. dar că aveam să lipsesc din lume tocmai acum cînd. dou::'\sau trei nespălat. Am apucat să dau din cînd în cînd un telefon lui Rosetti şi de la el <un atlat că fnmcezii reocupaseră ArnlSul. e prăbuşirea. Ia adjutantură. Nemţii anunţă că au ajuns la Abbeviile. Nu ştiu Însă prin ce miracol. O armată franco-anglo-belgi. să nu mă audă. Cu:tot tonul optimist al posturilor aliate de aseară.

cînd a plecat de la Sceaux. din UlJil·er51t!.aventuroasă".execuţii.dar că de la Ca lais (şi probabil că. . Carol al n-lea aterizasc pe Aeroportul Băneasa revenind din exil. ba chiar . arestări.. Dar. reîntors de la Berlin. iatfl-i totuşi la Canalul MÎnecii! Nu e mai puţin adevărat că În ultimele 2-3 zile năvala a fost. . în 1930. ci de oprirea În loc a unei forţe ce se arată absolut strivitoare. quartetul de Ravel. Un complot legionar. Italienii încă ezit[l.dar s-ar putea SflamÎne. ziua de 6 iunie . În asemenea aventuri nesigure. ori cţe cîte ori au O victorie. Mă tem grozav de acalmiile germane. sub cuvînt efl e . spre un . Situaţia lor pe coastfl . Am oroare de posturi le germane. acum. Azi totul pare mai calm.spun coment~u'iile franceze e . S-au petrecut în ţară.. dad nu oprită. foarte largi şi suspendarea serbă610r de la 6 iunie8• Înţelegi panica de ieri şi alaltăieri. . să-şi schimbe atitudinea. Pentru a se aniversa Restauraţia. nemţii au ajuns la Boulogne. Franţa e capabilă să nu-şi piardă capul . vorbea de Midi. În ultimele zile n-am mai ascultat muzică.nesigurfl" .nestrmegică". din ziua de 18 mai. un atentat pus la cale de un nucleu terorist. 27 mai [1940] Scrisoare de la Poldy.dar acum nu mai e vorba de rezistenţă nervoasă. lucruri grave şi deocamdată confuze. De la Paris-Mondial. În ritmul ăsta. M-a înşelat harta de ieri..se zice . Ar putea să intre în război azi-mîine .centru de instrucţie sanitară". Calais nu este ocupat. nu ştiu În ce regiune.. sau cel puţin Încă nu. Deocamdată. nimic nu mă preocupă. CÎntat de Calvet. 25 mai [1940J Nu. nici Dunkerque nu va Întîrzia să cadă) vor putea tăia complet legăturile Între Franţa şi Anglia.. oricum temperată. neocupînd în întregime oraşul.cînd. Sunt obsedat. În cele două zile În care am fost Închis în cazarmă. Dacă adaugi la asta concentrările noi. Sîmhătă. pe c<U'enu le mai pot suporta nici cînd dau muzică. Mă uit pe hm'tă şi sunt înspăimîntat. pe care n-am privit-o cu destulă atenţie. Mă irită puţin obiceiul Aliatilor de a-i compfltimi pe nemţi.fusese decretată Ziua Aviaţiei. În afară de r[lzboi. Luni. Se va putea stabi liza un front') Se va putea ridica în sfîrşit un zăgaz? Nu ştiu. să renunţe. Într-o scrisoare precedentă. . De altfel.precarfl". Sunt zadarnice toate Încercările de redresare morală. din c<u'enu ştii niciodată ce poate izbucni.

Poate. Francezii dezmint. frumoase lucruri de Purcell: o sonată pentru două vioare şi o chacohnă. Pe urmă? Mă tem că nemţii vor relua atacul spre Paris. Calais. Înrolat fiind. seamănă atît ele mult. Nu am Încă destul curaj. cum să le ascundă. mai grea. Singurul lucru care mă face încă prezent este războiuL Altfel. ceea ce'trebuie să se întîmple în 12. şi mă tem şi mai mult că pe Somme nu există un front stabilizat. cW'e îmi agravează lenea. căzut. pipernicit. Sunt într-o fOaI1e proastă stare fizică. toate comunicatele germane se adeveresc. Nu se mai aşteaptă acwn decît sfîrşitul luptelor din nord. spunea cu o năucitoare preciziune). pe jumătate mort . cel puţin În privinţa asta. Sfîşietor discursul lui Reynaud. nesfîrşit de bătrîn. rabd.) Marţi. adîncă amărăciune pînă în fundul inimii. la ora aceasta. nu le semăn deloc. străin şi civil. Vineri. Teribil neam! Dar. 31 mai [1940] Armata din Nord mai rezistă la Dunkerque. Totuşi.şi obsedat totuşi de o sum[l de bani pe care o are În rente de stat (III 547 ele lei. mai puţin amplu. Într-un orăşel ca Sceaux. de altfel. desfigurat.ml nici o elorinţă ele a scrie sau citi. Lille -. Duc pe picioare un fel de gripă. mă Întorc. dar confimlă că au predat Boulogne. Nu tr[liesc. Vizită la Nene Avram. va suporta cu mai mult curaj războiuL atît de demoralizant pînă acum pentru el. Dunkerque e descoperit. Mă duc la cazarmă. ar fi ca Într-un somn. 28 mai [1940] Regele Belgiei a capitulat astăzi În zori. nu pot scrie . Încovoiat. descompunerea. nu . desigur. cu care. mai orb parcă decît oricînd. tristeţe. Cu un decalaj de o zi sau două.ra. ca să Încep a spe. aştept. Trădarea lui Leopold este omeneşte de neînţeles. Nu pot citi.24 sau 48 de ore. mă culc. Nici nu se mai vorbeşte de posibilitatea unei joncţiuni cu armatele din sud. Înaintarea e mai incertă. Ia azil. Ceea ce s-a Întîmplat pe 279/ . Stupoare. Nemţii anunţă că au intrat la Calais. cotropirea şi-a pierdut deocamdată virulenţa. prin capitulare sau retragere. mi se pare.Mi se pare că. (Mai puţin grav. neliniştit ele nişte chitante pe care nu ştie cui să le elea. căzute. Azi după-masă. unde încearcă să se Îmbw·ce. Citit cu surprindere capitolul respectiv din Combarieu: e de necrezut că a trăit cu aproape un veac înainte de Hiindel-Bach. vegetez. de la Londra.şi nici.

de unde se întoarce. Se aşteaptă acum lichidarea luptelor din nord.iîn plus cu un fel de aer protector-melancolic pentru francezi: . ba chiar simpatia pentru ei. în timp ce lor le aduce numai sclavia. socoteşte că. rezistenţa depăşeşte aşteptările. Deosebirea este însă că. Toate astea mă scot din sftrite. extrem de instructivă.quelques percees successives". În orice caz. de a te acomoda cu ele. dar parcă stima. Nici un moment nu le trece prin cap oamenilor ăstora obiectivi că triumful gennan aduce sclavia. Nouă ofensivă geITI1ană? Atac italian în Mediterana? Pauză? Dupront. Crede că Franţa victorioasă va ieşi structural . pentru a se şti ce va urma.obiectiv" ::. intrare pe care tot o anuntă si o tot pre!!ătesc.ia ajuns în Anglia. făcîndu-i să plătească foarte scump . Nu mai pot fi "obiectiv". convorbirea cu Dupront. 2 iunie [1940] Dunkerque rezistă Încă.r Meusa se poate repeta (şi mai uşor încă. Impresia lui e că Weygand va încerca să-i extenueze pe nemţi. Dezastrul francez el îl atribuie corpurilor constitui te: "stat-major. pentru ca să intre şi ei în război.obiectivitate" pe care o văd (Carnii între ei~ mi se pare un fel de a accepta ~ lucrurile. E o deosebire care schimbă în întregime felul de a privi lucrurile. Pentru el victoria germană nu mai face îndoială. Aşa-zisa . Mă gîndeam la asta mai ales aseară. dacă germanii ţin cu orice preţ să spargă frontul de pe Somme. plătind însă asta cu foarte mari pierderi. administraţie. mai ales cînd sunt expuse . îl vor sparge. .U11ce le face".. cînd ar trebui să fie îngrozită.îmi pare rău de ei. văzut ieri. fiindcă nu există nici fortificaţii) pe Somme.Ai dracului!" Lumea e epatată. Pretinde d\ nemţii n-au angajat pînă acum în război decît 4% din resursele lor (oameni. material. a fost în pm-te atenuat. diplomaţie". ~. S-ar putea ca italienii să aştepte declanşarea acestei noi ofensive.. propria lor sclavie. care părea imens după capitularea lui Leopold. În genere.. dar n-. iar dezastrul...). <:::o Ia atîţia oameni Duminică. nouă ne aduce moartea. ascultîndu-I pe Ion Marin Sadoveanu care povestea impresii de la Viena. alimente etc. modificată din război. 'i80 . Incepe să crească mai peste tot nu I~I numai teama de nemţi. ~ .. Posturile aliate pretind că cea mai mare parte a armatei din nord a fost îmbarcată ::.

ne găseşte fără bani. Ofensiva de pe Sommes pare la fel de violentă ca cea de pe Meusa. Nu am curajul să duc un asemenea gînd pînă la capăt. fără nimic.Nous sonunes dans le dernier quart d 'heure". Se pare că au început operaţiile de evacuare. fără alimente. aşteaptă. "Defetism" nici măcar nu e termenul exact. Zissu .. mă invită. . Miercuri. nu ştiu ce voi mai face. descompuşi . dar pe de o parte faptul că Dunkerque ni se păruse încă de săptămîna trecută pierdut şi că totuşi rezista prin miracoL iar pe de altă parte. de rău. E un fel de acceptare admirativă. .U11 curajul să-I privesc în faţă. Mi-e puţin silă de prietenii mei milionari. Am încasat vineri ultimii 10 000 de lei pentru Accidellflll. De aici încolo. nu .9 Asta exprimă politiceşte teribilul val de defetism care bîntuie de zece zile. E adevărat că pierderile aliate erau mari. iar pe cel gemlan nu am inimă să-I ascult.speriaţi. epatată a triumfurilor germane. pe care l-au şi bombardat alaltăieri (250 de morţi). 9 iunie [1940J Situaţia e foarte grav~l. mă caută. Dar iată-ne din nou intraţi într-un moment de mare tensiune. faptul că totuşi 350 000 de soldaţi au putut fi îmbarcaţi şi salvaţi reducea dezastrul şi îl făcea în . Eu n-am bani de chirie. spune Weygand într-un ordin de zi de azi-dimineaţă. am trăit într-un calm relativ. Aseară însă au intrat în acţiune 20 de divizii noi germane. mai ales pe linia Laon-Soissons. lucltlrile mi s-ar părea ceva mai uşor de suportat. Parisul e în zona operaţiilor. Comunicatul de astă-seară francez este confuz. Gafencu. clocoteşte. Se vede lămurit că vizează Parisul. cît a mai durat rezistenţa din nord. de la începutul războiului pînă acum.U1umit~imăsuriI suportabil. vechiul antisemitism românesc. Cîteva zile. Blank. 5 iunie [1940] Dunkerque a fost ocupat ieri. iar azi în zori nemţii au declanşat noua lor ofensivă spre sud. totdeauna salvator. ţinea. iar lor le arde de conversaţii abstracte.îmi telefonează. Iar dacă vine războiul. Dacă aş şti că acasă vor avea ce să mănînce. Duminică. Ion Gigurlu devine ministru de Exlerne în guvernul TăIărescu.l Gafencu înlocuit aseară cu Gigurtu. Bătălia e teribilă pe toată 9 După demisia lui Gr. Pînă ieri frontuL de bine. Şi sub buimăceala speriată care a domnit cîteva luni. Gîndul că ar putea să cadă Parisul mă încremeneşte.

E sfisietor. nu se poate ascunde Îngrozitoarea primejdie. Lyon P. Posturile de radio pariziene nu mai funcţionează. sper Încă. de a nu cădea pradă disperării. Reynaud a ţinut un discurs scurt. 11 [iunie 1940] Bătălia se dă la nord.. Seara (12 noaptea) Ttalia a declarat război Frantei şi Angliei. undeva.Întinderea frontului. de mW'e tristete. Trebuie să renw1ţăm a avea scrisori. între francezi. nord-vest şi nord-est de Paris. Mai ales la Soissons presiunea pare cumplită. ora italiană.. 10 iunie [1940] Coloane motorizate germane au ajuns ieri la Giross şi Rouen! Cît mai e pînă la [Le] Hâvre? Cît mai e pînă la Paris? Comunicatul francez se consolează spunînd că nemţii n-au reuşit S{l treacă . din momentul În care scriu aceste rinduri. oricum. Poldy e la Toulouse.T. nu cred că totul e pierdut. Mai pot asculta. de la mare la Montmedy. L-am ascultat cu lacrimi În ochi. Luni. Comunicatul fnmcez de astă-seară.. care nu mai sunt însă cele familiare de la Paris-Mondial. Seara am petrecut-o la Institutul Francez. Seina. dar. in fundul inimii. voci franceze. dar nu avem veşti directe de la el. Simt efortul de a nu ceda. veşti. Şi. Nu am o hartă a Franţei şi nu pot urmări indicaţiile comunicatului. Nemţii au trecut În cîteva puncte Seina. Nu. aştept Încă . c~ şi cum ar mai fi fost nevoie de o ultimă umilintă. adică peste zece minute. Te Întrebi CÎt va mai tine rezistenţa franceză. Marţi. Şi totuşi. destul de greu. nu vreau să cred. nu pot. Te Întrebi cu spaimă dacă. englezii fug de la Narvik.. pe unde scurte. Aş fi vrut să plîng. Iată-ne desp{u'ţiţi de Poldy. Într-un centru de instrucţie. dw' şi de mare fermitate. şi. dar m-am oprit. totul nu se va prăbuşi definitiv. . A fost o seară dezolată şi totuşi consolatoare. Ostilităţile Încep la miezul nopţii. din ceas în ceas. din oră În oră. foarte grav. Va rezista? Cît va rezişta? Guvernul a plecat în provincie. Oraşul pare Înconjurat din trei părţi.T. Ziarele şi-au încetat apariţia.

întors de la Londra.Totuşi.ia Maginot este şi ea violent atacată. întors de la Paris. ascultat adineauri. crede în victoria finală a Aliaţilor.. de vreme ce o orchestră mai CÎntă acolo şi o ascult. d. * ** Anulat: "E grav". pe stradă. chiar În momentul ăsta găsesc pe unde lungi Radio Paris. spune comunicatul. Dadt am Înţeles bine jurnalul vorbit chiar acum În engleze~te. Nu cred. acasă. dar adevărul e că nu vezi cum s-ar putea organiza un front care să** reziste. Mircea Vulcănescu Însă. aseară. Începe să se vorbeascfl despre capitulare. Nemtii erau la 32 de kilometri de Paris. ba chiar azi-noapte. Se transmite un concert simfonic condus de Engelbrecht (o messă de Liszt). spune lucruri consternante. Paris-Mondial em.* Se încearcă ruperea trupelor din Alsacia ~i Lorena de celelalte trupe franceze.lf între timp viaţa noastră e pierdută. de ultimă disperare. de rămas-bun. Mai mult stupoare decît alarm{l. Eugen Ionescu. E parcă un cuvînt suprem.itea stiri si muzică. cel puţin nu În privinţa Parisului. la est şi vest. Legaţia franceză din Londra nu ~tie nimic. azi-dimineaţă la 7. În orice caz. Îmi venea să izbucnesc În plîns. Prin urmcu'e. Dar comunicatul. nu vreau să cred. Mesajele care se schimbă între Londra. 14 [iunie 1'J40j A 6lzut Parisul? Bulitt a telegrafiat (spune Radio Londra) azi-noapte la 2 că germanii au intrat În oraş. Sîmbătă. Mi-e Încă imposibil să cred că e adev[lfat. . Se poate. Vineri. se poate .. care precede capitularea. Lin. Încă nu e vorba de un oraş ce trebuie să cadă În cîteva ore. S-ar zice că situaţia e acceptată. Mi-e Încă imposibil să Înţeleg tot ce s-a petrecut. dar nu părea că va fi lichidată În cîteva ore. Într-un pu~ct. Reynaud a vorbit azi-noapte la Radio. Anulat: "reţină". ci pe mări. fiiră să precizeze pînă unde. Luptele continuă dincolo de Paris. Londra mai era În comunicaţie telefonică cu Parisul. cînd m-am culcat. Şocul dat Franţei pare să fie mortal. Paris şi Washington nici măcar nu mai sunt atannate. la Il. francezii contr~atacau. De cîteva ori În cursul zilei. E un război care nu se va decide în Europa. 15 [iunie 1940] Parisul ocupat de ieri. E un text de testament. nu lasă speranţe. O rezistenţ[l de două zile s-ar fi spus că e încă posibilă. Situaţia era de extremă gravitate.

Vor fi ziare. În momentul acela. Hitler cere o capitulare fără condiţii. Mai mult decît dezastrele militare (linia Maginot spartă.concordie" care va urma. Aş vrea să pot plînge.. Mintea e oprită în loc..soldatul necunoscut" e p[lZit de o gardă gern1ană . S-ar zice că nu mai e comandament. de oprire. că nu mai e front. Aseară. un sincer protector al ei. Dar ce e îngrozitor nu sunt semnele de trufie. Prin intermediul Spaniei. 16 [iunie 1940] La Bordeaux consiliul de miniştri este aproape în permanenţă convocat. Totul arată că rezistenţa a încetat. Verdun ocupat..) stilul comunicatelor e deprimant. aici? Luni. că nu mai e nicăieri nici o încercare de rezistenţă. La Arcul de triumf. vor fi manifeste... a anunţat azi la ora 2 că va .. 17 [iunie 1940] Franţa depune aJmele ! Petain. steagul cu svastică. În trei zile. azi-dimineaţă. La Versailles.. Totul e ca moartea unei fiinţe scumpe. Mă gîndesc cu mai multă spaimă la acţiunea de . E posibil să se pregătească un mod de capitulare. santinele germane. azi după-masă . se va sfîrşi. Pe Turnul Eiffel. Unde poate fi Poldy? Ce va face? Ce va deveni? Iar noi. . vor fi partide care vor face din Hitler un prieten al Franţei. a cerut germanilor să-i comunice condiţiile capitulării. actele de provocare: ele poate ar putea trezi şi menţine în spiritul francez voinţa de a fi. inima nu mai simte nimic.Duminică.de onoare". în cinci zi le.încerca" să pună capăt ostilităţilor. care a luat azi-noapte locul lui Reynaud. Nu înţelegi cum s-a întîmplat. De cîteva ori m-au podidit lacrimile. nu crezi că s-a întîmplat.. toată panica. toate resentimentele se vor resorbi într-un lung pogrom. .

(Imi aduc aminte că. Ca să vorbim franţuzeşte în libertate. Îi lipseşte scAuzade a fi un mijloc de comunicare.'. îi lipseşte necesitatea imediată. îmi aduc aminte că de cîteva ori anl vmt să mă sinucid . aproape de neînţeles. pînă găseşti tonul just:-J In definitiv. la începutul lui august (cu sentimentul violent că "zona" şi "cealaltă . începe să mi se pară.. ) am mai încercat o singură dată. dar n-am avut destulă stăruinţă. pretenţios. scenele repetate cu Niculescu. Din iunie. sosirea în zori. Totuşi anl regretat de atîtea ori că n-anl avut destulă vitejie ca' să continui jurnalul meu în ultima jumătate de an. Scrisul.cel puţin la începuI. la Valea lui Soare. de la căderea Parisului de cînd am renunţat să mai scriu (nu-era silă şi mai ales aveam un îngrozitor sentiment de inutilitate . la Paris. cu Poldy. Noaptea mobilizării. aveam nevoie să fim constrînşi de prezenţa cuiva care nu ştia altă linlbă. Trebuie oarecare energie. este ceva artificios în .parcă nu regăsesc atmosfera lor de teroare. ~mumită încăpăţînare pentru a ţine un jurnal . Am pierdut obişnuinta de a ţine un jurnal şi acum îmi vine greu să-I reiau.1 ianuarie 1941 .1941 Miercuri. Trebuia să privesc cu ochii deschişi tot ce s-a întîmplat de atunci. deşi am fi vrut s-o facem pentru exerciţiu. Nicăieri scrisul nu mi se pare mai fals. lipsit de intimitate. cele 4 săptămîni de acolo. pînă te deprinzi. un lucru absurd.. drunluI. sau printr-un articol. indiferente. Dar ni se părea nefiresc. pe ploaie. scurta permisie de la Bucureşti.dar toate aste[a] sunt acum şterse. Îmi spun că eranl atunci aproape de moarte. sau printr-o carte).) E ceva din aceeaşi jenă în dificultatea mea de a scrie "pentru mine". plecarea din cazarmă. cel puţin la început. dacă nu mă ajută să comunic cu cineva (printr-o scrisoare. cu Căpşuneanu. spre Olteniţa. pe la sfîrşitul lui octomvrie să reîncep. ireal parcă. niciodată cînd eram singuri nu vorbeam franţuzeşte.însuşi faptul de a ţine un jurnal intim. Mă gîndesc acum la lunile mele de "zonă" şi.

să le reconstitui ::::-şi îmi va fi greu să găsesc altceva decît imagini şterse.totul e ca şi cum n-ar fi fost. '0286 . Poate că ar fi bine să le ţin minte.Ia.. suişul lung spre Valea Prahovei. concedierea de la Flll/di/{iel• trimiterea la sapă.. Mi se părea atunci că nu voi şterge niciodată din inima mea si. Sighişoara.. noaptea. de astăzi Într-un an. cînd a căzut Parisul. dacă ne va cruţa viaţa. totul mi se părea terminat. Pînă şi cutremurul elin noiemvrie Începe să se depărteze. ţ[lrmul mai accesibil. Sebastian fusese concediat din redacţia Re\'istei FIU/dariilor Regale in 7 septembrie 1940. ca prin somn. Cele două nopţi şi trei zile din trenul regimentar. pe ull11ă spre Braşov. ar fi trebuit S[l le scriu pe toate. într-un detaşament de evrei . scîrba. În iunie. ziua din gara Lugoj. s-a acoperit . ca şi cum ar fi pe două planete străine) . Happy New Year! Poate că nu va fi "happy". lumina va fi mai aproape. care mă făcea să primesc făr[l re'voltă. an de coşmar. cuvinte uzate. chinul. teribila noapte de 11 august 1940. Dar acum. sosirea la Boldur. mai cred Încă. şi pe ulll1ă tot restul celor două săptămlni de la BoldUL culminînel cu întoarcerea acasă.. Intr-o zi voi Încerca să mi le amintesc. Cîtă vreme garsoniera mea păstra încă u1l11elecatastrofei. tragi-comica noapte a "schimbării efectelor". Pe urmă întoarcerea bruscă la Olteniţa. IJ oi. de mizerii. I Pe baza decretului de excludere a evreilor din instituţiile publice naţionale. molozul căzut.. Să nu-i cerem prea mult. . Cu oroare. mai aveam imaginea acelei nopţi cumplite. ocolul spre Lugoj .. În gară. 2 ian uarie [1941] ÎI Întîlnesc azi-dimineaţă . pe Cioran pe stradă. Mai sper Încă..şi totuşi l-am tellllinat astă-noapte fără deznădejde. s-a şters. nestîrşitul chin de pe rampa gIlrii. Dar.. bărbaţii evrei sînt mobilizaţi în detaşamente de muncă. dar fără deznădejde. trecerea de-a latul Ardealului. definitiv pierdut. oboseala. An tragic.M-au numit. pereţi cr[lpaţi.. E radios. de nenorociri . an plin de spaime. Astăzi viaţa Îmi pare Într-un îndepărtat viitor posibilă. Dar marşul de la Boldul' la Lugoj I Dar sosirea la regiment! Dar dimineaţa de muncă la e1escărcatul vago<melor de lemne! Toate pierd acum e1'inintensitatea lor tragică şi grotescă. după ce s-a zugrăvit..viaţă" sunt două lucruri absolut diferite. orele nesfîrşite din gara Bucureşti. în detaşament de muncă' . cărămizile descoperite. Este şi atîta L!0arte mult. Poate că. 2 Excluşi prin noua legislaţie de la serviciul militar. poate că la sfîrşitul lui. Ajunsesem la un fel de stupoare. ca un coşmar prin care vocile lui Căpşuneanu şi Niculescu se între tăiau urlînd . pierdut. atîtea lovituri cîte au urmat: excluderea elin barou.

cum aş fi vrut. totul s-a rezolvat. Alaltăieri. dragă Cioran. Marţi. amuzant reuni te. mai puţin chiar.nu ştiu . 5 ianuarie [1941] Mereu bolnav. de inutilitate. îmi promiteam să scriu neapărat piesa cu Gunther (care din nou re devenea foarte vie) şi schitam scenariul unei alte piese. 38 de grade febră. Am rîs mult. de insomnie. să însemnez cele două convorbiri mai lungi pe care le-am avut cu el în decemvrie. ca să notez unele lucruri în legătură cu asta. aceeaşi alamlă.şi n-CUll reuşit să cobor din pat. Eram ameţit.Înţelegi -'.la ce ar servi ?) E un caz interesant. ca şi la Cioran. care vine uneori pe la mine. Aş fi vrut. Miercuri. extenuat . Ieri şi azi. Aseară. Primisem ordinul de concentrare chiar azi. (Şi mai ales nu aici. De la Bz. parcă oblo<ineie ferestrelor sunt transparente. E un gust sălciu. dacă nu mă numeau. din nou scrisul . De oriunde. la nici un proiec~ Citit aseară şi azi-dimineaţă AJldroc!es aJld (!le Ual! de Shaw. Nu Eugen Ionescu. 14 ianuarie [1941] Seară de nelinişte . se zbate să plece cît mai repede din ţcu·ă. fără prejudecăţi şi cu o dublă doză de cinism şi laşitate. Dar aşa. în plină febră. veşti groaznice.decît aşa.mi se pare un gest stupid.A fost numit atasat cultural la Paris.zic~ -. aceeaşi grabă de a fugi cît mai repede din ţară. Prost debut de an.E ca în Gaugain". Inţelegi? Sigur că înţeleg. E ciudat că n-cun avut niciodată gînduri de fugă (de la căderea Parisului) . . trebuia să mă duc la concentrare. par nu m-aş fi prezentat cu nici un preţ.Aceeaşi panică. Nici nu ştiu dacă mă pot considera convalescent. Parcă uşa nu e bine închisă. ca să fie la adăpost. încet. E chiar mai mult decît un caz: e un om interesant. Am visat alaltăieri noapte un Balcic galben şi roş. dar îmi revin greu. între 37-38. îmi aduc aminte că cun remarcat în vis. Duminică.să fURă. ireal. de coşmar. şi ar fi meritat. care nu mă obligă la nici un demers şi. în orice moment. remarcabil de inteligent. mai am temperatură. dacă rămîneam pe loc. Nopţi de febră. Nu vreau să fiu rău cu el. e cu putinţă să năvălească de afară.literatura . parcă zidurile înseşi devin străvezii. Simt anleninţări nelămurite. peste 39 grade.fără să-mi dau seanla exact de ce. . ca simple visuri nostalgice. il ianuarie [1941J Încă bolnav. Astăzi..

W1sC<U1dal. 3) guvern pur legionar.. cîteva Variaţii Goldberg de Bach. ce pays que rien ne menace et qui vit dans I'obsession de la guen·e" . Popescu în al doilea guvern Antonescu (ian. un concert pt. De altfel. ci decretul de înlocuire a ministllJlui de Interne ] Plasticiană. Poate o afacere de inimă.supus grec".atunci e mai probabil să fie la mijloc o ceartă. După-m<L<. totul devine apăsător.ă am aflat că generalul Petrovicescu-l a fost înlocuit la Interne. Din cînd în cînd: promisiuni de lectură. Şi deodată. Ai vrea să strigi după ajutor . Ia Lena Const<U1te3seară de discuri. un incident. . faptul nici nu are directă legătură cu evenimentele propriu-zis politice. aşa cum se zice. ci fostul campion de box Axiotti .. tără suflu. pe care le ştiu de fapt prezente totdeauna. SOllata Somnolentă. de muncă .. imediat. Generalul Constantin Petrovicescu. 2) revenirea generalului Petrovicescu. dar cu care mă obişnuiesc. apăllJte mai tîrziu decît ora normală.asta e aproape tot.. ministrul de Interne în primul guvern Ion Antonescu (sept.. pian şi orchestră de Beethoven. apatie. de Franck. învinuit de a fi patronat asasinarea maiorului şi de a fi unealtă anglo-masonică. r MarţI. 1941 .21 Ianuarie .·. sufocant.]os Rioşanu! Vrem guvern legionar! Jos masonii din guvern!" La 12 noaptea postul de radio transnutea manifestul studenţesc.ce primejdii. precipitate. pian de Mozart.dar spre cine? Cu ce glas? Cu ce cuvinte? Vineri. soţia muzicologului Harry Braune. cel care a tras nu e un oarecare . Dacă. nu publicau mm1ifestul. spaimă dezarn1ată . După IO seara. şeful Poliţiei şi Siguranţei. este înlocuit cu Dumitru 1.dar toate cad repede. Spre seară un mmufest studenţesc cerea: 1) îndepărtarea lui Rioşanu5. fără convingere. Q//artct//l de Ravel. 17 ianuarie [1941] Frază scrisă de Giraudoux în 1938 şi citită astăzi: . !! Miercuri.ian. fără elan.ian. vreo 5-6 000 de legionari au defilat pe Calea Victoriei strigînd: . Ziarele de azi-dimineaţă. Nu se ~tie încă dacă e un atentat sau un fapt divers.. 5 Colonelul Alexandru Rioşanu. de ieri-dimineaţă. piese pt. pînă a nu le mai simţi. 4 . .. 1941).[ 1941 ] Revoluţie? Lovitură de stat? Sîmbătă noaptea a fost asasinat pe Bulevardul Brătianu un maior german. 1943). Ieri a apăllJt în ziarele de dimineaţă un decret care desfiinţează comisarii de românizare.. 1940 .

să mă duc neapărat la ei. sau nu. păreau că vin de la marginea oraşului. Aş vrea să-i pot spune Mamei un cuvînt. era asediată de armată. Strada totuşi era încă vioaie. Am mai apucat să dau un telefon acasă şi să spun că nu vin . un comunicat al Prezioentiei invit~tpe toată lumea ca după ora 10 să nu iasă din casă. Pe Uffi1ăs-au apropiat de centru. N-am putut Uffilări exact ce se petrecea. aproape nOffi1ală. Am văzut doar cum dinspre Palat veneau cîteva sute de manifestanţi. Miercuri. Seara. Termin astă-seară Fabulele lui La Fontaine . Am avut cîteva momente de ezitare: să mă duc.În 24 de ore ordinea va fi restabilită. Mă gîndesc prin ce clipe de spaimă trec ei acolo. Pe la 5 au început împuşcăturile. Îmi promit ca mîine . e o concluzie pentru tot.citite cu delicii de cîtva timp. ocupată de legionari. 22 ianuarie [1941] 9 J /2 seara Singur. Se pare că Prefectura de poliţie.ll"e ulile aux sÎecles ci rellÎI".pe Uffi1ăau amuţit toate telefoanele. Generalul Antonescu adresează un apel către ţară: . drept în faţa blocului nostru. Pe la 1. Aş vrea s-o aud vorbind. Dimineaţa.(dar nu în Cuvântul) o notă a Generalului Antonescu explicînd că schimbarea era necesară pentru a restabili ordinea şi a evita marasmul economic. Cu neputinţă să ştiu ce se petrece acasă.. cînd mă duceam spre casă. Celte Ic("oll sera la fiII de ces OUl'ragcs Puisse+el/e (." E aproape 12 noaptea. Rosetti îmi spune că prefecţii au fost schimbaţi azi-noapte În întreaga ţară.să alerg pînă la ei şi să rămîn acolo. Din cînd în cînd aud sub ferestrele mele grupuri de legionari trecînd spre Ateneu sau spre Finanţe şi cîntînd În COLOraşul pare totuşi foarte liniştit. poate că ne-ar fi fost mai uşor sit aşteptăm.în plus . Orice va fi. Fabula finală. fiindcă toate balcoanele au trebuit să fie imediat evacuate. Se trage mereu. zgomotele erau depărtate. Toţi laolaltă. Prin radio. M-am întors deci la mine.şi . hotărît să nu mai ies. Telefonul întrempt de azi la prînz. Pe la 4 am vilZut instalîndu-se cîteva posturi de soldaţi în Piaţa Amzei şi un cordon pe Calea Victoriei. Am intrat în canleră. autobuzele nu mai mergeau.cînd se mai putea . în Antim. revenind. Pe la 1. circulaţia pe Calea Victoriei între Alcalay şi Casa de depuneri era întreruptă. Îmi pare rău că n-am avut destulă hotărîre azi-dimineaţă . cînd am coborît eu. Pe la 4. Se aud puşti. mitraliere şi uneori lovituri de tun. lăsînd doar întredeschisă . lucrurile erau în aceeaşi situaţie.dacă va mai fi un "mîine" . cu invitaţia ei la singurătate. spre Antim? Dincolo de Bulevardul Elisabeta circulaţia nu mai părea posibilă. să fim Împreuni\.

lăsînd pe legionari să treacă mai departe. 8 Nicolae Mareş deţinea portofoliul Agricullurii şi Domeniilor. La 9 <un deschis aparatul de radio. 6 7 . ca într-o noapte obişnuită. suntem fraţii voştri!" Totul a durat o oră. Două-trei voci reuşeau să se desprindă din tumult (mereu aceleaşi): . Nu e decît II sem·a. Joi. în manifestul citit la radio (cînd mai dispunea de post) afirma că În 24 de ore ordinea va fi restabilitil. trupa. Pe urmă manifestanţii s-au depărtat cîntînd . se cînta. vor plăti. Am coborît o clipă să-I întreb pe portar ce se întîmplase exact. Emisiunea a fost normală pînii la 8 făril un sfert. De cîte ori mă treze<un.Nu trageţi. regăseam neschimbat acelaşi zgomot de arme. dupit 10. Dimineaţa. respinşi. Aşadar postul de radio e în mîna legionarilor.destul de indiferentă totu~i. sau spre Finanţe. Am ieşit pe terasă.Cancicov7• Mare~~). o voce anunţa că Legiunea va fi victorioasă. Am deschis aparatul de radio la Bucure~ti. minislrul Economiei Naţionale. Am dormit. Tecuci şi Craiova mare parte din armată e cu revoluţia legiomu'ă şi că miniştrii jidoviti (Mihai AntonescuC>. Spunea că un soldat fusese ucis ~i că. Pînă să se fadl lumină de zi mai sunt încă 8 ore. Despre generalul Antonescu nici un cuvînt nicăieri. Împreună cu trădătorii (DimitJiuc"). Anlonescu era ministru de Jusliţie. Scara) publică m. la Papa. la Benu.. Mircea Cancicov. complicate. mai dese. Ia Mama. pe urmă. Tîrziu. Toată noaptea au continuat mitralierele şi tunurile. trecînd peste cordon. subsecretar de stat la Petrol şi Exploalări miniere. ciI la Constanţa. 9 Victor Dimitriuc. cu vise scurte. Speaker-ul obişnuit (nu vocea streină Mihail A. tăcere completă. în Ministerul Economiei Naţionale. postul de radio tace. dezorientată ~i . Pe urmă s-au mai potolit. nici semnalul de pauză. Aseară. Se striga. cînd n-a mai urmat nici buletinul german. care tot timpul trăsese în aer. Ziarele care apar . În blocul meu. Strada era plină de lume buimăcită. era un lac de sînge şi o lumînare aprinsă pe trotuar. Voi dorn1i? Pot sit încerc să dorm? Sunt aşa de singur.mi s-a p{trut mie? .mifeste legiomu·e. în zori. cu deşteptări subite. Detunăturile de armă nu acopereau strigătele. bubuiturile erau mai puternice. Ora~ul e în complet întuneric. Jos.uşa dinspre terasă. telefoanele nu răspund. ~i tot gîndul meu e acasă. s-a retras.ta.chiar ~i cele nelegionare ([n'l/imCl/fll!. se vocifera. Era absurd să încerc a merge mai dep'U·te. lîngă farmacie.fără să-mi pot da seama dacă spre Ateneu. M-am întors sus. 23 ianuarie [19411 10 elim. Si acum? Totul e posibil În noaptea <L. 15 minute..

Pe terasa mea. aparatul de stat şi armata au intrat automat în acţiune. ducîndu-se spre Şosea. Erau impresionanţi. se mai auzeau. inclusiv cele de vînătoare. pe la Il dim. cu apeluri intnUlsigente de revoluţie. toate amlele. cu obloanele trase. (abia scrisesem nota precedentă). Totuşi. moloz şi pulbere de drfunidă. descompus. 24 ianuaric [1941] Am fost în Antim. cu puştile şi mitralierele gata de tragere. Gmpuri placide care discută. ba chim· şi scurte* lovituri de mitralieră. O ediţie specială CI nu ştiu d'trui ziar. Tancuri." "Numai de s-ar astîmpflra. eram într-adevăr mai liniştiţi. Am intrat în cîteva bflcănii să-mi fac tîrguieli. Cine mai trage. În 24 de ore. am găsit pe de o parte Cu\·âlllul de dimineaţă." Pe la 2 după-masă. Şi era limpede că armata germanfl era cu generalul Antonescu împotriva Legiunii răsculate. mai mult cuno<L'. puteam Sfl vfld aspectul de revoluţie al străzilor. P"mă se. o ediţie specială a aceluiaşi Curâlltul. Se vede perfect gaura făcută în zid. ca de toanmă. dar pe de altă parte. Abea acum. Pe Victoriei. lungi coloane motorizate germane. Ieri. Era cu Comănescu (unul din legionarii ei).lume puţină pe străzi. lndeanmă pe toată lumea să se apere. apănJtă cîteva ore mai tîrziu şi cuprinzînd ordinul lui Sinla de încetarea luptei. Generalul Antonescu lansează un nou manifest. trebuiau depuse. a trecut Alice cu o maşină. Magazinele sunt deschise . în care anunţă că în faţa atacurilor rebele asupra Prezidenţiei şi alto! instituţii. de la Naţional în jos. Toţi împreun5. Acelaşi lucru părea să se fi întîmplat pe Calea Rahovei şi în multe alte cartiere. mitraliere şi patru le pe o Cale Victorie deşartă. Un comunicat al Marelui Stat-Major dezminte defecţiunile din annată. în timpul nopţii. ca după o lungă. Ne-am îmbrăţişat. lungă despărţire.ădecît terificată. Am atlat de la Alice eri. detunături răzleţe. La radio se dădeau comunicate precise. ridicări din umeri: "Numai de-ar fi linişte. Ies pe terasă. Un glonte a rumerit. unde <Ull rfUll<lS toat5 noaptea şi dimineaţa de azi. Aşadar. în cursul nopţii postul de radio a fost reocupat de armată. tăcut. Cînd am coborît în stradă. sus. exact deasupra şi la dreapta uşii. totul era pustiu. în zidul meu. trecînd cu maşina prin oraş. au început să defileze pe Calea Victoriei. Mereu lume vioaie.u"(1 detunătunle au încetat de tot. Ici-colo. O dimineaţă ceţoa5ă.de aseară) anunta că din oră în oră vor avea loc transmisiuni oticiale. "bucureştean5". fete îngîndurate. cine mai pradă e îm- 291/ . ca să mfl ducă în Antim. aseară probabil. Vincri. liniştitoare. Văcăreştii şi Dudeştii fuseseră incendiaţi şi prădaţi. optimistă. dacă e atacată în case. docil.

. sub directa sa conducere. fără consecinţe din fericire (cel puţin pînă acum). de pe acoperiş.). La ora asta. care trebuie S~I fi provocat o mortală stupoare În rîndurile gardiste. dacă nu s-a petrecut nimic grav. Lume care vrea să ştie dacă mai suntem în viaţă. Mai rămînea doar primejdia jafurilor în străzile mai mici. dar care explică multe. Dar nu se poate ~ti deocamdată nimic. Şi aseară. Grupuri mici. Politiceşte. şi Mmyse Îi dădea CÎţiva gologani . el. au ars ieri-dimineaţ~i cîteva lumînări. Ia Haig. dar exaltată şi. rebeliunea ca . cum a fost de atîtea ori. generoasă. solemn. tu-i mruna ei! * Anulat: ** Anulat: "neserioasă". la Mircea Eliade (mereu norocos.m1 mai puţin singuri. asupra celor 9 etaje. Sima a dat un nou ordin. plimbînd-o în sus şi în jos. Pe locul unde a căzut ieri un soldat.O jidoavcă.. dezavuările se îmbulzesc: Generalul pare inflexibil. întreprinzătoare.-destul de bine îmbrăcat. la colţul frumaciei Thoiss. dînd imagimu'e semnale de pleGu'e şi oprire . Spre seară s-au deschis telefoanele . Cu cine va face noul guvern? Anunţă o reorganizare a Gărzii. Desolidarizările. Anunţ~1 sancţiuni aprige pentru conducători şi instigatori. dar rebelii. uite din blocu ăsta. aseară. Dintr-o dată ne simţe. Ia Cioran. povestea cum "o jidoavcă a tras cu revolveru.Da. În mijlocul a cinci-ş<L'>e trecători. cu nu ştiu ce expresie de mirare şi ameninţare. Mă gîndesc la Ghiţă Racoveanu.. peste drum de blocul nostru.lucrurile sunt încă foarte confuze. ridicau privirea spre casa noastră. un nenorocit (nebunul acela care umbla mai demult cu o nuia şi W1fluier. Ceea ce nu ne-a oprit ca toată noaptea să tresărim la cel mai mic zgomot. ş-a împuşcat un plotonier". \ O mică întîmpl.puşcat pe loc. tot mîine.Iovitur~1armată" e fără îndoială lichidată. din tnmwai în tr<U11Vai. cretin. sub cuvînt că-1 păzeşte. trlfă . în care spune că cine mai luptă e în afară de lege. ... Şi mai r~lmîne de înţeles atitudinea Germaniei. Militarii căzuţi vor fi înmom1întaţi mîine. Am rămas. baricadîndu-ne cum am putut..tin minte că obişnuia să se apropie sema de Fordul Mm)'sei. o jidoavcă. ţinea morţiş să ne transporte pe toţi de acasă. Alice.:lfe. dar nu se ştie încă'~* cu ce elemente. venită din nou în Antim (bună.* copilăroasă şi puţin nebună).a trecut". Nici un cuvînt de ezitare. Cînd run coborît În stradă m-am apropiat şi eu de un grup (căci mereu se făceau alte grupuri). mai lăturalnice. agitate. donmule? întreabrlun donm mai în vîrstă. şi azi-dimineaţă au sunat întruna telefoanele. la Dinu Noica. . "pe cine va aduce". Tredltorii se opreau şi întrebau ce este. destul de potolit. Se zice că sunt victime multe. dacă . dacă e încă la Londra).nici o cinstire". un biet bÎlbÎit.şi a fost o mare uşurare.

Cred că cineva propunea să se facă o cercetare în bloc. Unii precizau că a tras de la etajul IV (etaj IV care nu mai e locuit de la cutremur). explicînd desfăşunu'ea rebeliunii şi a represiunii. Poate că numărătoarea nu e încă făcută. alţii că nu se ştie încă de unde a tras. unde vitrinele magazinelor şi marile ferestre ale Telefoanelor au fost ciuruite de gloanţele mitralierei. Impresionantă piaţa Teatrului Naţional.dar vestea venea de aşa departe. acolo unde au fost lupte.. ci de un .. Lipsea mult pentru un atac asupra tuturor apartanlentelor jidoveşti din bloc? Uite cum începe un pogrom. Dar de astă dată.jidoavcă". Sute sau mii de morţi evrei ." Am plecat mai departe. Ziarele legionare suprimate. 25 ian uaric [1941 J Veşti puţine.dar nimeni n-ar putea spune precis. Un moment mă gîndesc să intervin. de la fereastra mea. să'le spun că e o absolută prostie. Unii spuneau că a fost prins. alţii că nu. Pe urmă. mai rapid. nici cîţi legionari.să-i întreb în fine dacă ştiu că soldatul a căzut ieri într-o adevărată luptă de stradă. Mă uit bine la oamenii care-I ascultă. Nu e unul care să aibe cea mai mică îndoială despre adevărul acestei poveşti absurde. să-i întreb dacă-şi imaginează că un evreu. Dar la ce bun? Cine m-ar auzi? Cine ar încerca să raţioneze? Nu e mai simplu. în care s-au tras sute de gloanţe.. anl privit cîtva timp cum vestea se lăţea. (Mă gîndesc încă o dată la soarta CurâJ/fu/ui. A căzut Tobrukul. erau alţi trecători. 10 Numărul evreilor asasinaţi În cele două zile ale rebeliunii Iegionare a fost de 127.Ba bine că nu. după tîrguieli.. să-i întreb în tine dacă o femeie poate trage cu revolverul de pe acoperişul (! !) unui bloc cu 9 etaje şi să nimerească aşa de exact .Şi nu i-a făcut nimic? . Cînd m-am reîntors. cum grupurile deveneau mai dese. 293/ . era aşa de străină pentru noi care din clipă în c1ipfl puteam termina cu totul. mai expeditiv să creadă ce le spune celălalt? . nu era vorba de o . mai agitate. care vorbeau despre acelaşi lucru.jidan". poate fi atît de dement încît să tragă într-un militar. alaltăieri încă . mai mult chiar: o evreică. ca după un cumplit incendiu. sau se mira că încă nu s-a făcut.A tras o jidoavcă. A dus-o. Nu e unul care să nu creadă. Numărul morţilor acolo nu se cunoaşte. Strada nu şi-a reluat încă aspectul nomlal. A arestat-o.1o Nu se ştie nici cîţi militari au căzut.) Un nou m~mifest al Generalului. Se pare că în Văcăreşti şi Dudeşti totul e ca după un mare cutremur. cu absolut totul! SÎmbătă.

patronul. Pe vremea aceea nimic nu-I satisfăcea decît dispariţia totală a ţării. ţinea mulţimii discursuri intransigente. Dar . dim. Sunt convinşi că au venit în ajutoml lor.povestească simplu. Este. Haig s-a prezentat dimineaţa la slujbă. uşurată. Man. se mira.Iegionarii {lştia sunt nişte criminali". aplaudă. care se întreabă . Se evacueaz{l ultimele clădiri în care s-au mai refugiat legionari. Domnul Costel.stupoare! . am asistat la ocuparea şi curăţirea cinematografului .Heil Hitler! Duce. Acum.Circulă încă pe străzi tmpe şi tancuri. la 11l111a ulTIlelor. Primire entuziastă. vanitos şi .debuşează" În piaţă: Roma. Vine acum momentul telegramelor de devotament.ifest~ll1ţiinu contenesc să-i aclame.Regal" . La frizer. Se văd sosind CÎteva detaşamente motorizate germane. Obiectiv însemnat. Cam acelaşi lucru îmi spunea Mircea În momentul represiunii C{ilinescu: . nu ştie să.Legiunea se şterge la cur cu ţara asta". Foarte mulţi deţinuţi evrei au fost ucişi. căci numai la cîteva zeci de metri este sedi ul legionar din Strada Roma. Sacha Roman a fost tot timpul celor trei zile de rebeliune în beciurile Prefecturii de poliţie.. Duce.. Spectacolele interzise după ora 9: restaurantele închise. Trupe gelTIlane sosesc mereu. Nimeni nu are voie să circule. ast{izi.. Duminică. după ora I O seara. Păcat doar că. EI a scfipat ca prin minune. aproba. Joi. spunea că . arestat de legionari. Legionw'ii strigă. pe B-dul Elisabeta... în piaţa Confederaţiei Balcan. vorb{lreaţă. o îmbulzeală pe str{lzi. plină de curiozitate şi. Mai e şi vremea. CiorcUlîi spunea ieri lui Belu că .. Duce! Sieg Heil. nespus de frumoasă... care alaltăieri.Sofia. exclama. parcă am fi într-un sfîrşit de martie cu soare. oraşul e mort. Mai amuzant e că acelaşi lucru l-a făcut şi Gyrll. Duce.ineaţa mai ales. Dar ziua lumea e vioaie. Azi-dimineaţă. Londra etc. tăcuţi.fost pînă acum legionar. În plin ianuarie.în ~94 .armata a fost la înălţime" şi C{l. se stabilesc lacticoşi la intrarea fiecăreia din străzile ce . 26 ianuarie [19411 Preţioase amănunte povesti te ieri de Lassaigne.esprit faux". aclamă: .Romfll1ia nu merită o mişcare legionară". Sunt oameni care se Îmbrăţişează. care a fost la mine.ice. în piaţa Teatrului. Comme si de rien n ·etait.. mereu primite cu aceleaşi strigăte de entuziasm.. Piaţa este literalmente blocată de legionari care manifestează. toat{l lumea povestea cum a fost. care se salută zgomotos. Sieg Heil!" Nemţii. ca într-o zi de sărbătoare.

. . Generalul Dragalina vine spre Bucureşti. am fost să vedem .cÎmpurile de luptă". nu a rămas cocioabă care ~ă nu fi fost spartă. ba chiar .. 27 ianuarie [1941] Ieri după-masă. cine rămîne cu regimul şi cine pleacă . Venea de la Prezidenţie unde. Dar nu despre asta vreau să scriu deocamdată. Nici sediul legionar din Strada Roma şi nici măcar cazarma gardienilor (În care totuşi se zice că s-ar fi tras cu tunul) riu sunt serios deteriorate. nimic nu arată că ar fi fost mari bătCtlii. Ar fi destul de amuzant de consemnat variaţiile lui de atitudine.. Nu a r[m1as casă.. Ieri era duminică şi a pau'a zi după dezastru. Convorbire cu Camil despre evenimente. Marele dezastru este În Văcăreşti si mai ales în Dudesti... Nici o veste sigură despre desfăşurarea situaţiei politice. Cine e arestat şi cine nu. . un ofiţer somează pe manifest. cu o tristă ironie." Mă gîndesc la năucirea cu care trebuie să fi aflat a doua zi dimineaţa cît de mult se schimbaseră lucrurile peste noapte. eem1il Îşi pierduse capul (el care şi-I pierde aşa de uşor).nu se ştie absolut nimic.casă românew.... Miercuri seara. Cu excepţia cîtorva imobile de pe Strada Londra. pUJ1Înd totuşi.proprietate creştină". Pur şi simplu. E limpede că s-a tras mult În aer. Au rămas în picioare.momentul în care toate ieşirile sunt Închise.Totul e În mîinile noastre. Dar nu totdeauna hîrtia salvatoare . Nu mai puţin era sigură de victorie.mdele de huligani Împuşcau atîţia omneni Înnebuniţi de groază. Generalul Coroamă e cu noi. Încerci să-ţi imaginezi cartierul arzînd miercuri noaptea..pe baricade". În ultimele zile.Se trage cu tunul". arsă. În timp ce b. semnul care trebuia să le apere: . . în Cîmpineanu 58. pusă În vitrină sau lipită pe pereţi. Încercaseră inutil să fie primite de General. Antonescu e pierdut. plîngînd.proprietarul e român". Împreunrl cu soţia lui Codreanu. palidă. situaţia era palpitantă. .undeva pe Văcăreşti . Marietta Sadova a venit mult mai tîrziu. Cealaltă Mariettri şi Haig erau la teatru. Prin urmare. în plină caIicime..mţi să plece. striga Marietta (şi ce bine Îi aud vocea !). Şi totuşi priveliştea este copleşitoare.că". cînd Încercuirea e completă. .' jefuită. cu LeÎ'eanu şi Comşa. a reuşit să oprească devastarea.. ciuruite de gloanţe. despletită. Luni. mare parte din dărîmături fuseseră acoperite sau îndepărtate. ici şi colo. cîteva prăvălii cu nume romfll1eşti. Şi toate acestea în plină mizerie.magazin românesc" -. Şi toată lumea pleacă. Vezi destule case şi magazine distruse. În tot imobilul nu era decît Marietta Rareş.proprietate italiană".

un plutonier T. cel puţin în zilele mai calme. ~n copil despuiat care plînge. care abea îşi cîştigă o pîine amară. a unui doctor la Săn~ltate. Pentru trei zile de rebeliune. care aşteaptă. lîngă ruine. din fericire.R. Scara Militarii ucişi au fost îlUllOrJnîntaţi astăzi. aseară. Rămîne din fostul cabinet numai Mihai Antonescu. Format din generali (activi şi de rezervă). Altfel. dintre civili. sunt atîtea cadavre încă neidentificate. Numărul evreilor morţi tot nu se cunoaşte. un căpitem medic). care face posibilă orice presupunere. Astăzi. ca şi ieri. Se înţelege că legionarii vor interpreta ieşirea lui Rioşanu ca o concesie făcută lor. fo. necăjită. M-a oprit pe sala de jos. dar pe măsură ce-I cunosc mai bine mă apropiu mai mult de el).azi-noapte pe Nae Ionescu. soldaţi. Pe lllmă mi-a spus: Să nu te miri şi să nu te superi dacă se va întîmpla uneori să-ţi răspund la salut. L-am visat. sute de oameni îşi aşteptau rîndul. E probabil că nici la legionari victimele nu sunt atît de numeroase cît s-a zvon it la început. Cimitirele sunt pline de morminte noi. EI era directorul liceului din Brăila. Muzică. Vezi ici. şi mi-a strîns mîna. un quintet. nici un comunicat. Simfonia IX-a. Eu. şi. O sumă de lucnu'i ascultate în ultimul timp. caporali. E atîta lume dispărută de acasă. Din Beethoven. în care s-a O'as atît de mult din (lJnbele p[u'ţi. nici O ştire. din stînga cancelariei. nici un indiciu. pentru desfăşunlrea ulterioarJ a evenimentelor. o femeie bătrînă. nici un indiciu. Aşteaptă ce? pe cine? In faţa Morgii. mai complicat. S-a constituit noul guvern. elev (deşi avînd aceeaşi vîrstă ca acum). mici negustori. o frumoasă serenadă. (Se vorbea de 6000! Absurd!) Cifra nu se cunoaşte. lume umilă. cu nenumărate alte personaje. în orice caz. ca oricărui alt elev. colo. Concelt pentJu pian de Ceaikovski (m-a amuzat să-I " ~96 .. dar fără portofoliu. a unui consilier de casaţie la Justiţie.Mici meseriaşi.barbant". Sunt 17: doi ofiţeri (un maior de la serviciul geografiei.U1epuţini c[lZuţi. şi 14 sergenţi. Dar visul era mai lung. Ezitare? Reticentă? Frică? Schimbare de atitudine'? Compromis '? Încercări de tranzacţie'? Stranie tăcere. Cîteva sute. Din Brahms Concert II! pentru pian şi orchestrâ (asupra căruia trebuie să revin: îl credeam . cu excepţia lui Crainicl2 la Propagandă. un trio în si minor. Unil'erslIl de azi e plin de anunţuri mortuare evreieşti.

ascult si. împreună cu Kleille Nachtmusik şi cu serenada pentru două orchestre. dus la Băneasa. First Play. într-un cuib. Din Chausson. în plus. Poate că cifra . 29 . cînd alţii. a treia serenadă pe care o aflu. Din Franck. S-a publicat astăzi num[lful oficial al morţilor civili. Avocatul Beiler era ciuruit de gloanţe şi. Un m~u'enum[u' de evrei au fost ucişi în pădurea Băneasa şi aruncaţi .) Cazul cel mai uimitor din cîte am auzit pînă ast[LZi este al unui avocat. dar viu!. ca nişte miei. Evaluarea pare redusă. pe care nu o cunoşteanl. să bănuiesc că e un rus din secolul trecut. o serenadă de Mozart. mort . desi nu-l recunosteam.pentru ca. Încă se mai vorbeşte de peste 6000 de morţi evrei. variaţiile simfonice. destul de uşor. E. venit să ceară infommţii! A fost liberat de acolo seara. Fantastic pur şi simplu! Biberi13. Pariziană"). în acelaşi loc şi în aceeaşi zi. au fost probabil groaznic mutilaţi. În sfîrşit. De asemeni. nici Mariţica nu vor păţi nimic. bătut.U11acă se întîmplă ceva neobişnuit în ţară. Şi unii. la Străuleşti. Sunt cazuri de scăpare miraculoasă.sau 31 ! . beregata tăiată. încît cine nu avea radio nici nu-şi dădea se. Dar cred că nici Haig. exactă nu e posibil să se fixeze. împuşcat în ceafă şi lăsat acolo în plină noapte. Ceva mai mulţi de 300. (Aderca. 29 ianuarie [1941] Falllly's Miercuri. 'ÎncIi~am să cred că e de Glazunov). pe zripadă. Nu se spune cîţi legionari. o simfonie pe care nu o cunoşteam (nr. Legionarii de acolo s-au predat din primul moment. Poate nu o vom cunoaşte niciodată. în mijlocul cîtorva sute de cadavre. între care numai el şi încă trei fuseseră incomplet ucişi. picat cu o candoare aproape comică în Strada Burghelea 3. Acum sunt la actul II din Mall alld Supermall. povesteşte că acolo zilele de rebeliune au fost atît de calme. Ia uşa diruia a sunat ca un cetăţean paşnic. CÎţi evrei. fuseseră ucişi. Din Shaw. azi-noapte.cei mai mulţi goi . Haig arestat ieri. Avea numai în cap patru găuri. venit de la Turuu Severin. Fratele lui Jacques Costin abea a putut fi recunoscut la morgă de rude. şi alţii.. . Am citit în zilele de rebeliune numai Shaw şi Moliere. înainte de a fi ucişi. Merge. luat de pe stradă marţi dimineaţa. Astă-seară mare percheziţie la ei (îmi spune Camil). simfonia (surprins că o cunosc atît de bine şi că e atît de frumoasă). Mircea Beiner. din punct de vedere limbă. spre dimineaţă. Se pare însă că un alt lot au fost executati la abator. să se trezească de frig.acolo.

aşa sau altfel. retrăiesc întreaga spaimă a nopţii aceleia. Joi. erau foarte satisfăcuţi de evenimente şi fără nici o nelinişte pentru desfăşurarea lor ulterioară. Das schwarze Tod") . cel puţin în marile momente de criză.. în timp ce eu judec cu însăşi viaţa mea.Mi mă gîndesc înfiorat la ce s-ar fi putut întîmpla în noaptea de miercuri. că se dă înapoi.-cilor a lui Dubnow capitolele despre marile pogromw'i de la stîrşitul evului mediu. acasă. azi-dimineaţă. Încep să cred că. 30 ianua~ic (19411 Văd case devastate. 4 februarie [1941] Nu pot uita şi nici nu vreau să uit ororile pe care le-am trăit.. fie că citi'a mult mai mare ce se şopteşte (600-1 000) este cea justă . Revăd. prinsă în tot ce se 'întîmplă.detaşarea" nu este cea mai bună fereastră de la care se pot privi şi înţelege lucrurile. că se menajează formule de împăcare.Revoluţionari ca ei nu păţesc niciodată nImic. singura mea lectură. Dar deosebirea între Cioculescu şi mine e că el judecă . Fie că cifra oficială e adevărată (cam 300 de evrei asasinaţi). de tergiversare. ca mine. N-aş putea spune acelaşi lucru. într-un lung discurs. în c<U'emăcelul a fost totuşi mai mare (în timpul primei cruciade 800 ucişi la Speyer. A căzut azi-dimineaţă Derna. întîlniţi ieri.. La Berlin. Criticul Vladimir Streinu.şi a doua zi dimineaţa n-au mai găsit pe nimeni. Este. Marţi. I 100 la Mainz .50. Cioculescul4 şi Streinu 15. Sunt oameni. 80. BunflOară.şi de asemeni fOalte mulţi cam în toată Europa. o nenorocită dugheană pe Strada Traian. E adevărat că au fost momente. fapt e că am trăit unul din cele mai mari pogromuri din istorie. în trecut. de cîteva zile. " 100 de morţi este o cifră care contează în martirologia evreiască şi 14 15 Şerban Cioculescu. Citesc din Istoria c\.. ~98 . Mi se pare că se ezită. care au trăit în noaptea aceea desp:lrţiţi de familia lor . prăvălii distruse pe străzi cu totul neevreieşti şi pînă unde aş fi crezut că valul pogromului nu poate ajunge într-o singură noapte. . . lîngă staţia de tramvai Tabacu. de temeri. Încă o d. Hitler a anunţat azi după-masă că va cîştiga războiul în chiar cursul anului. Am tot felul de îndoieli. în anul ciumii de la 1348.dar îndeobşte cifra medie a pogromurilor obişnuite este mult mai mică .detaşat". n-au mai găsit nimic.

În materia asta nimeni nu-I întrece pe Camil. expli6t. la 1614. Nu găsesc în Dubnow întîmplări mai cumplite. în Austria şi Boemia.Dubnow consacră uneori lungi pasaje chiar unor pierderi mai mici.trebuiau".. Un anume Zimberlin. De-a lungul întregei istorii evreieşti sunt nenumăraţi Adolf Hitler. Dar e un demon al consecvenţei care îi obligă să arate că şi ieri. Niciodată nu sunt mai interesanţi oanlenii decît în momentele de bruscă schimbare politidt.încă m fi de suportat.carne cuşer". ei au fost mai întîi despuiaţi (pentru că hainele** era păcat să rămîn[t acolo) şi pe umlă împuşcaţi şi aruncaţi unul peste altul. pe nume Rindtleisch. mai catastrofic în * ** Anulat: Anulat: "sinonim". Ceea ce te încremeneşte mai ales în măcelul de la Bucureşti este ferocik1tea absolut bestială cu care s-au petrecut lucrurile. 299/ . Pe fiecare cadavl1l se lipise o hîrtie: . 21. Dar ceea ce se povesteşte este mult mai cutremurător decît ceea ce se comunică oficial. Uneori e amuzant. aproape că nu diferă de Hihrer. se justifică. condiţii generale favorabi le . şeful unei mişcări politice şi sociale pe bază agrară şi antisemită. atenuează. ca stil. Le-a lipsit un mediu prielnic. dar ca ideologie. rămase totuşi memorabile. două secole mai tîrziu. că mai anl multe de învăţat din lectura lui Dubnow. cînd erau cu vechiul regim. Vinzenz Fettmilch. mai descompus de frică. Cît despre cei asasinaţi în pădurea J ilava. De la o zi Ia alta reneagă. Şi dacă ar intra în această subită transfonn'U'e puţin cinism . Cel mai interesant . uită ce nu le place. ca metodă. care anunţa deunăzi că în pădurea Jilava au fost asasinate 93 de persoane (ultim eufemism* pentru evreu: "persoană") în noaptea de marţi. cu adev[trate batalio. cînd sunt împotriva lui. atitudinea lor era şi este . şi astăzi. aşanumiţii Armleder. . în secolul al XIV[-Ieal. Ea străbate pînă şi prin temlenii atît de seci ai comunicatului oficial.. Cred. mai isteric în clipele nedecise.me de asalt şi cu uniforme (o bandă de piele pe umeri).principial" aceeaşi. îşi amintesc ce le convine. la Frankfurt. de altfel.şi în acelaşi timp mai asemănător -. în locul vitelor t~"'tiate. Acum se dă ca absolut sigur că evreii măcelăriţi la abatorul din Str[llIleşti au fost atîmaţi de beregată de cîrligele abatorului. mai vulgar însă. mai redus la simplu huliganism. c<u'e la Strasbourg a condus o mişcare foarte asemfmătoare. momente decisive. Altul. se pun de acord.. Nimeni nu e mai dezorientat decît el.pentru ca să transforme acţiunea lor locală într-o politică mondială. modifică.

Lucruri amuzante mi-a spus ieri Margareta Papagoga . lamentabilul memoriu din septemvrie. în care ar[lta că el totdeauna a fost legionar şi că. că legionar n-a fost niciodată şi că (textual) el nu se poate simţi bine decît în regimul de azi. prin femei de a doua mînă. treci. raponîndu-i cele întîmplate şi adăugînd 61 el. cînd Poldy Steml6 l-a rugat să-i primească la el nişte hîrtii personaJe şi să i le ascundă . E autor de studii economico-juridice şi de eseuri (Psihologia all/omllti COI/temporal/).nu numai că l-a refuzat. nici O importanţă. aproape niciodată nu uita să-mi aducă cuninte că nimeni nu trebuie să ştie că ne vedem. cînd eu ezit să trec prin camera fratelui ei . * Anulat: ~oo . Jnţelegi. a căzut în vara anului 1943.prevederi . pe care toată lumea o detesta acolo. Trimis pe front. )(.pundere şi nici nu garanteaz[1 că acele hîrtii refuzate de el conţineau simple contracte comerciale sau dol<u'i! Denunţ. avocat. cînd pleca noaptea de la mine." Dar astăzi îmi telefonează. A fost cu neputinţă să se adune . Faţă de legionari a făcut toate platitudini le posibile (dar şi aici.Leopold Stern. dar că ar fi fost în stare "dacă era ascultat".. mă roagă să vin la ea şi.despre satisfacţia cu care s-a primit la teatru plecarea lui Haig şi mai ales prăbuşirea Mariettei. Haigl7 mereu arestat. dragă. prefect de poliţie pe atunci. oribil denunţ .şi ea actriţă la Naţional . să prevină totul. Ce importanţă are? Într-adevăr. îţi explică nu numai că a prevăzut totul.. Ia plecare. nu e mai puţin adevărat că şi Nae Ionescu mi-a fost prieten (stabilind probabil astfel o jurisprudenţă). fraţii mei sunt legionari şi nu vreau să-i pun în situaţii penibile. îşi declină orice ri<. 17 Haig Acterian a fost condamnat la 12 ani închisoare. Nu a ezitat nici să scrie. fiul lui Adolf Stern. prin bieţi tineri famelici).fiindcă numai din inconştienţă poate povesti (fără să-şi dea seama că faptul e* odios) cum acum cîtva timp.Treci. traducălor al lui Shakespeare. Cami! Petrescu. care este regimul valorilor naţionale. cu absolut aceeaşi Îndîrjire. prin oameni în subordine. dar a telefonat lui Zăvoianu.care era acolo . dacă e adevărat că a fost prieten cu mine.cu titlu confidenţial".şi pe Uffilă. Dar astăzi C<U11il explică.literalmente". Cred că ce e mai tare în omul [lsta e inconştienţa . cu vechiul lui surîs triumfător. cu o lună înainte. şi pe Uffilă să răspîndească din om în om .ea mă îndeamnă să trec liniştit: .şi Ccunil nu are atîta sensibilitate cîtă ar trebui ca să înţeleagă şi să se înspăimînte! Zoe.

Şi asta durează de cîteva zile. fotografia e paginată. fără evenimente. trăind doar În aşteptarea morţii unui mare om politic. noi catastrofe? M{tgîndesc de multă vreme (de cîţiva ani) la o eventuală comedie care S{l se petreacă Într-o redacţie de zim·. lectură.. fără să le vedem Încă. Plecat deci la drum pe teren ferm. j * ** Anulat: "simpIă". dacă piesa va avea 4) sunt Îndt atît de nesigure ca direcţie. Necrologul e scris.semnături pe o petiţie în favoarea lui Haig. care ridică toată redacţia În picioare şi redă gazetei. scris? Nu se preg{ttesc oare aici.f1:~. . Brusc intervine un fapt senzaţional şi cu totul neaşteptat (nu ştiu încă ce: o crimă.. cu tirajul În scădere. Anulat: "teatru".Grodeck" este pe de o parte faptul că primele două acte sunt. de unde s-au ţinut discursuri.. să-i sug plÎla. cît va dura? În primăvară. dimpotrivă. De altfel nici astăzi nu m-aş Încumeta şi nici n-aş avea gust să scriu decît** piese de teatru .. prin care se anunţă că în sfirşit ilustrul personaj . o aventură amoroasă). La drept vorbind. (Situaţia lui e gravă. care de altfel e gata tipărită şi aşteaptă.." Maximum de entuziasm! (). Libertatea relativă. ultimul act (sau ultimele două.adică lucruri puţin mecanice. cu reporteri plictisiţi. toată .. Acum cîteva luni. teribilă mai ales pentru că Marietta era de' faţă: .. numai mortul nu vrea să moară. Ce mi-ar uşura scrierea piesei .e-i -' '1 Mă gîndesc mereu la piesa mea de teatru cu familia Grodeck. a scrie literatur{t mi s-ar fi părut 0* aberaţie. Joi. aproape precizate. În agonie de cîtva timp şi care trebuie să moar:t din minut în minut.A. Ar trebui să m{t decid să o scriu.. aş avea înaintea mea destul loc pentru surprize şi destulă libertate de mişcare.o~~ ?' 'i '" . Cînd sună telefonul. 6 februarie (1941] .. cu chenzine neplătite. să-i pup coaiele..Unde e Generalul. lucrurile vor fi la fel de prielnice pentru singurătate. ca scenariu.) Teribilă vorba spusă În gura mare. ca deznodămînt. La Început de tot vedeam o simpm comedie într-un act: o redacţie Într-o zi de varJ (1928-1929).ţCV--1\. r f" • ••• c-. de Nataşa Alexandra. biografia e redactată . pentru o clipă. ceea ce ar da loc la o ediţie specială.:\..J. că ne-a scăpat de legionari. În plină vacanţă politică. Dar ar trebui să mă decid. ca sens. Nici nu i-o doresc.. la o repetiţie. lîngă noi. fără ştiri.mimaţia ei de zile mari. cred că lucrurile se vor aranja şi că în nici un caz Haignu va merge la martiraj. ..c ?. se pare. pe care le faci oarecum "din afară". din cauză cii a lăsat să se instaleze megafoane în balcon. iar pe de altă parte faptul că.ţ. pe care o am acum.

zic. pe Shaw şi mft chinuiesc destul de rău cu Dubnow. vei spune. Sunt atît de frivol. Întrece tot ce s-a inventat pînă azi în materie. Da. dar nu numai că totul a devenit dintr-o dată mai consistent. secretarul de redacţie ordonă scurt ca ştirea să fie paginată undeva pe la coadă şi . Oraş foarte mare pentru un . Sunt decis să scriu (dacă scriu) cu cea mai mare libertate de decupaj (tablouri oricît de scurte. . tot ce se petrece încă. 18 E vorba de decretul emis de Ion Antonescu . ca anecdotă. Am reÎnceput lecţiile de engleză. sau aproape curent. Vineri. cred..şi cu toate astea îl citesc curent. oricît de multe) şi de mişcare a personajelor.de bine. Ce e ciudat e că citesc cu mult mai mare uşurinţă englezeşte decît nemţeşte. capitala Cirenaicei. Mă încurajează în dispoziţia mea de a scrie teatru gîndul de a nu mă lăsa prins în cleştele a trei acte. într-un mediu gazet[lresc. În timp ce mi-e cu desăvîrşire imposibil să leg trei vorbe englezeşti) . Cam puţin. Lucrez cu un american. Nu ştiu cum de mi-am adus astăzi aminte de acest proiect mai vechi (şi destul de vag pînă acum . tipurile -lucruri pe care le cunosc aşa de bine de la Cllrâllll1l. dar ce m-ar interesa aici ar fi mai mult mediul. După Bardia. Întrerupte de aproape doi ani. cîteva schimbări de situaţie socială? Se Înţc:lege că în acest caz ar fi vorba de cu totul altceva decît de o comedie u~oară. continui S[l citesc (Mall alld S'lIfJCrJlWII de Shaw). cu care Începe fraza. Încît să uit tot ce s-a petrecut. cortina cade. pe. În ziarele de azi. cum de mi l-am adus aminte.a murit. Vocabularul meu german e desigur Ii1uit mai bogat decît cel englez (şi .. Dar mă las şi eu amăgit de o sear[l calmă. Între timp. oraş african: 65 000 locuitori. destul de interesant. Ce e sfllbatic în nemţeşte este sintaxa. De ce nu o piesă Întreagă? De ce nu o încercm'e de a prinde. tot ce se pregăteşte. nu ştiu.u·ticolul definit. Alerg patru. dar materialul Însu~i mi s-a p[u'ut mai bogat decît pentru o simplă glumă Într-un act. Tobruk..de vreme ce nici n-am simţit nevoia să-I notez undeva).ntru reprimarea faptelor ce pun În primejdie existenţa şi interesele statului".o frază genmmă tot mai pot spune În mod inteligibil. atmosfem. tot ce se witeapt[l! Nll uit. Mi se pare că În totul ar putea ieşi ceva foarte amuzant. 7 februarie [1941J A căzut Benghazi. dar nu Îmi dau încă seama cît mă va ajuta să Învăţ. cinci rînduri pînă descopăr subiectul sau complementul de care se leagă . o nouă lege de represiune politicăIR. Dema e. de rău .

spunea ieri mai toată lumea. Se pare că atacul german spre Bulgaria (sau prin Bulgaria) e iminent. 10 februarie [194 Il Legalia britanică pleacă din România.cu declw'aţia lui Churchill sau fărtl ea. Ameţit de băutură. ambasadorul Marii Britanii în România. c<U'e motivează faptul plecării.Se aşteaptă un atac aerian englez". mai multă rezistenţă pentru toate cîte mai pot veni de aici încolo.Eugen . Hoare20 a prezentat astăzi o not[l de protest. cînd el. era evreică. Imperiul italian se desface din toate încheieturile. E greu de imaginat că generalul Wavell19 va încerca să meargă mai departe.. era din Craiova. în Franţa. Nu ştiu încă dacă este. Si pe urnlă. Că e evreică. îmi vorbeşte de toţi "evreii" care nu se cunosc: Paul Ste19 Sir Archibald Wavell. ştiam de mult. Vom avea din nou o mare lovitură în martie. ca şi cum l-ar fi apăsat. . Luni. În cîteva ore sau în cîteva zile. cu dezminţirea bulgară sau fără ea. fOl111al. Acolo se decide totul. Pînă la Tripolis sunt I 000 de kilometri de deşert. Îmi pare rău. De astflZi înainte măsurile de stingere vor fi riguroase . se va declanşa..la ora aceasta .) Reginald Hoare. totul arată că în curînd. îmbătat repede. dar nu spune nimic despre aeroporturi. Mi-ar trebui mai multă putere. o rupere de raporturi diplomatice. băiatul se porneşte . Vor fi desigur consecinţe şi pentru noi. a rămas evreică pînă la moarte. Nici O lumină de nici un fel: vitrine. frigul descreşte. . de mult pregătită.cu mîna lui a botezat-o. zăpadtl aproape nu se mai vede).să spună tot". cu nu ştiu ce răsuflare care îl uşw-ează. din auzite . faruri . Dar totul. Aseară . aprilie. Da.fapt deja împlinit. O dezminţire bulgară de azi-dimineaţă contestă că ar fi trupe gernlane acolo. fU111e. dacă nu . după cîteva cocktail-uri (sîmbătă dimineaţă) se porneşte deodată să-mi vorbească despre mama lui. Nu e imposibil. Dar e de la sine înţeles că întregul război din Africa (oricît de interesant şi de dramatic) e totuşi episodic. fTu'ăde felinare pe str[lZi. În orice C'IZ.. în discursul de la radio.black-out"generaL în tot oraşul. bărbatul ei a părăsit-o cu doi copii mici.dar era. ca şi cum s-ar fi înăbuşit. în orice caz. totul e provizoriu. o chestiune închisă. Churchill aseară. mai sau iunie? Sănătate proastă. Cu cît ne apropiem de prim[lvară (zilele se măresc. Vor fi poate sensibile modificări de viaţă. spunea că aerop0l1urile bulgăreşti sunt ocupate şi că trupele germane au şi trecut peste DunflJ"e. fără tranziţie. acţiunea gern1<U1ă.. între noi doi. Lupta se dă între englezi şi germani. conducător al corpului expcdiţionar britanic în Grecia. plauzibil.totul stins. Eugen Ionescu.finalt:! acţiunii din Cirenaica. E. cu atît reîncep emoţiile de anul trecut. 30]" .

Aş fi vrut să-i spun cît îmi devine de drag .a. enervant. ~I Poet din mediile avangardiste. o revoluţie a raselor victorioase etc .. dm lizibil. la radio. Începutul. fără scîrbă de nimic. de mobilizare generală. mi se p[u'ea numai . Dar unele pasaje ale corului sunt de o violentă vulgaritate. Verdi.. vorbind totuşi despre o . neobservat. ascultînd ultima parte din Simfonia IX (transmisă de la Budapesta) mi s-a părut uneori de o trivialitate. 11 februarie [1941] Aseară. Şi nu mă supără imoralitatea lui.) \ ~2 Constantin Ignătcscu. S-ar zice un cor de operă. Oraşule parcă şi mai întunecat decît aseară. unei sensibilităţi sincere? Monstruos tip.dar era prea beat ca să fiu sentimental cu el. fflră măsură. rău. Îl "selveşte" cred că e prost spus. ba chiar uneori inteligent. Îmi aducea aminte parcă de corurile din Sill·ia.ffi1 în CII\'ânl/ll. .Europă tînără". Theodorescu. totul e fals. Vocabular. Marţi. fără nuanţă. sintaxă.lume nouă".). e încă foarte frumos. etc. versatilitatea lui infinită. ca şi cum ar vrea să se răzbune pe ei sau să se piardă el însuşi. Da.mierat". artificial. scriitor şi publicist (RulI/pa. ~J Ziaristul Dem. strigător de neadevărat. Radu Gyr. în numărul lor mare. Mă gîndeam că lectura cu voce t<U'eeste o încercare grea pentru un prozator. o .. Cînd îl cite.regim viguros". Floarea de foc ş. fără ură veritabilă măcar.a. bufon. Fia/a Româ- nească. Ignătescu . Cu aceleaşi fraze. cinic. Şi mă întreb dacă nu e un examen critic absolut necesar.. tarii simpatie pentru nimic. Doar cîteva rare felinare mai ard. un ... că microfonul îi accentuează artificiile. Cred. Bietul Eugen Ionescu! Cîtă zbatere. Insuportabilul stil Mitică Theodorescu23.. Dar cînd e citit cu voce tare devine scîrţîitor. Mă irită pur şi simplu din punct de vedere stilistic. 22 Îi invocă pe toţi. fiiră idei. Kalman. de o platitudine nespusă. cît chin. Scara Atmosferă de război. cu intrarea atît de gravă a violoncelului. sau chiar KalnulI1. ba chiar de operetă. ş. corespunde unei gîndiri adevărate. Poate cineva crede că limbajul ăsta exclusiv..rian!l. Ultima oră. de altfel. cu oarecare ciudă. paralitic. pentru un lucru atît de simplu. cîte ascunzi~uri. cu aceleaşi adjective. (A colaborat la COlllimpol'alllll.civi lizaţie puternică". o .m. care anunţă aria de mai tîrziu a basului. care se supralicitează pe sine însuşi de la frază la frază. cu aceleaşi epitete cu care a scris sub trei regimuri îl selveşte şi pe al patrulea.

la sfîrşit. nu m-am dus. Mi-ar fi imposibil să mă arăt la nu importă ce premieră. Cîţiva trecători aleargă după taxiuri. E mai mult decît o plecare la care asişti. îmi spune că a fost mare succes. după cinci luni de guvernare şi trei zile de rebeliune. tuşind evaziv. mereu neschimbat. îngînduraţi. nu prea intimă. 305/ . Dar sentimentul acesta de a rămîne într-o lume care se închide! Te simţi ab.pe urmă .mdonat. Maşinile cenuşii germane sunt cele mai multe pline de noroi. 12 februarie l1941] Premiera lphigc/lici lui Mircea Eliade la Naţional. de altfel. dar oricum e greu să se interzică o lphigc/lie. ca într-un oraş de vacanţă.nu văd nici un fel de îngrijorare. cu care am vorbit la telefon. In tnunvai.si sunt. convins că nu se va întîmpla nimic. interpreţi. Acum. care pînă acum se plimbau agale.lucru ciudat . spune ea. Giza2-l. Vin de la drum lung şi pornesc la drum lung. Simbolul mi se pare cam gros totuşi: .) Acelaşi.vorbeam despre Grindea şi despre mirarea mea de a-I vedea reuşind la Londra. Istambul şi .Jphigenia sau jertfa legionară" s-ar putea numi piesa în subtitlu. confill11ă bănuielile mele. mai mult chiar: un fel de curiozitate animată. Soţii Lassaigne pleacă mîine-dimineaţă cu avionul spre Sofia. Eram mai emoţionat decît mi-ar fi îngăduit cuniciţia noastră nu prea veche. pe stradă. public). Se înţelege. L-am găsit ascultînd cu răbdare o nuvelă de un tînăr şi pe urmă. după atîtea asasinate. Dar . E o rupere de punte. E adev{mlt că textul e plin de aluzii şi subînţelesuri (pe care le remarcasem încă de anul trecut. sunt grăbiţi. se vorbeşte mereu de un posibil bombardament englez. fără să vrea.Cairo. în mod fatal (autor.Vitrinele sunt acoperite cu perdele mari. (N-am mai fost la el acasă de vreo 12 ani. Cînd se vor reface punţile? Cînd se vor restabili legături le? Miercuri. Am asigurat-o d nu . ca pentru un spectacol în pregătire.şedinţă de cuib". Soldaţii nemţi. toate ferestrele sunt oblonite. "Numai de nu s-ar interzice spectacolele". Despănire melancolică. care trec grăbi te. Aş fi avut impresia că asist la o . Mică trăsătură antisemită. fără să oprească. Vizită la Lovinescu. la lectură). subiect. cu hîrtii albastre..nu se poate spune că nu se nimereşte. La 9 seara e pustiu. trebuie să fi fost un fel de reuniune legionară. incendii şi prădăciuni . prinsă în treacăt . Dar. şi cu atît mai puţin la una care.

cred) plin de oameni politici. Îşi păstrează locul de ataşat cultural la Paris25.Trebuie să facem aşa ca şi cum războiul n-iU' exista. Ei. Să-I uităm. cariera. figura lui Igor Markevitch îmi apare aşa cum am cunoscut-o În acea sîmbătă după-masă.. Şi cînd spun Vevey. Între 1909 şi 1940. cordial.l. de pildă. 25 26 . din 1931. cu toată rebeliunea la care a luat parte. chiar la masa de alături. cu care iau lecţii de engleză. Cioran. .. nervos. invidiindu-I pentru refugiul lui atît de sigur de la Vevey! Pentru mine. Vevey. ci un loc undeva mai în sus. 14 februarie (1941J Concert de la Turin (Concert III pentrtl \'ioara de Beethoven şi a patra simfonie de Ceaikovski) dirijat de .Plimbm'ea lungă pe jos. mai necunoscut. T. pe care i l-a dat Sima cîteva zile Înainte de cădere. vizita lungii la muzeul oraşului (unde pentru prima oară am auzit de LiotiU'd27). şi că nu mai e. Cu fiecare noui"iplecare (a lui Dupront după a lui Lassaigne) sporeşte sentimentul că rămînem aici Închişi. mai modest. Dupront se Întoarce în ţară. este anti-Roosevelt. Să pregătim lumea de mîine" . vioi. cu soare. secretar general\ al C. scăpare . pictor elvetian din secolul al XVill-lea. lider s'indicalist france~.şi pe ul111ăseara. Vizită de rămas-bun. progerman. G. nu m-am gîndit la el. Trebuie să nu ne gîndim la el. Să facem abstracţie de el.Americanul meu. Pleacă marţi. cînd visez un loc calm. Emil Cioran nu a detinuI nici o functie oficială la Paris.spune Dupront. frumoase din acel septembrie ploios. Ceaiul pe marginea lacului .26.Pe ulmă. Aseară a fost la mine. aproape intim de la primele cuvinte. Creaţa. (Confederatian Gencrale du Travail). Jouhau. În nici o direcţie.. Lacul Lemim este imaginea Însăşi a fericirii. activitatea. soţii respectivi şi Igor la restaurantul acela (. 27 lean Etienne Liotard. Muzica. una din puţinele seri senine. aproape copilăros. E un fel de senatorul Wheeler. aşa da revoluţie! Vineri. Noul regim Îi aduce un spor de salariu! Pleacă peste cîteva zile. succesele . Igor Markevitch. Între care. Pentru el nu e război. Igor Markevitch dirijează la Turin. favorabil singurătăţii. Lean lauhaux. în ultimele luni. Dar nu Geneva propriu-zisă. ferit. antienglez. Iar noi tri"limagăţaţi de amintiri. septembrie: foarte tînăr. Şi dintr-o dată revăd totul: dejunul cu Mm'ie Ghiolu.. De cîte ori. că cercul se strînge în jurul nostru. mereu mai aproape.totul continuă. lecturii şi scrisului.Le Globe".

La urma urmelor. elacă Într-adevăr nu războiul este decisiv.. în orice caz. În ce m[t prive~te. pe Maurice Turbe. ţine să fie în Franţa. (Vai! ce prost scriu. Ar fi bine să-I putem uita. [[tră digresiuni. clare. Pentru cine oare? Cîţi oan1eni trebuie să asasineze cineva. Există în legislaţia romfmească pedeapsa cu mo<u·tea. întregul nostru destin depind de el? Mă tem că Dupront este puţin cam livresc în atitudinea lui. Războiul este o obsesie permanentă. nu sunt de ajuns. care să constituie toate la un loc un lanţ (.tient. după cum se vede. S-ar putea ca aceste două milioane de oameni să decidă totul într-o zi.sunt vagi. nerealiste. o idee fixă . Am visat-o azi-noapte pe Nadia şi pe unn[i.Într-un sens. atunci faptul că Franţa l-a pierdut* încetează să mai fie grav. . e totuşi posibil ca Franţa. măcar din acest punct de vedere. La pogromul viitor. poate că are dreptate. bine încheiate. 16 februarie [1941] Asasinii din pădurea Jilava. În două vise diferite. cînd În loc să r[mună aici.cînd întreaga noastră viaţă. fără nici o leg[\tură. Duminică. să fie totuşi un factor cleterminant în noua Europă. unde îl aşteaptă o catedră universitară. sunt cond. ÎI Înţeleg foarte bine.mmaţi la pedepse Între l an şi 25 de ani închisoare şi ocnă. Franţa va poseda mîine un material uman gata pentru orice revoluţie: sunt cei 2 milioane de prizonieri din lagărele germane. Mă gîndesc mereu la convorbirea cu Dupront. nu caută astfel. care au ucis . paralizant. Dar e posibil . atît de repede.93 de evrei într-o singură noapte. Vise simetrice. sau să plece la Alger. incOJL<. neeficace. Nu mă pot desprinde din el. asasinii vor ~ti 1[U11U1. Şi. Chiar propunerile de acţiune pe care mi le face şi planul lui de solidarizare a .une chaîne") . nu politiceşte desigur.) Mai mult decît orice altă ţară. mă întreb dacă Dupront. invitîndu-ne să uităm r[\zboiul şi afinnînd dl nu r[\zboiul este fenomenul esenţial de azi.t că. dacă mă gîndesc bine. aproape neinteresante tocmai prin claritate.după relatarea oficialfl .celor mai buni" într-o serie de verigi. cu o suită perfectă de fapte. mă simt depinzînd cu Întreaga mea fiinţă de război.. Căci. Şi mi se pare că nici nu vreau. atît ele dezastruos învinsă şi scoasă din război. dar moralmente şi mai ales socialmente. ca să fie susceptibil de pedeapsă capitală? 93. capul nu şi-l riscă. o compensaţie şi o scuză pentru înfJîngerea franceză.şi.

senmat ieri la Ankara. Acordul bulgaro-turc. Se dezice Turcia de angajamentele ei faţă de Anglia? Încearcă Bulgaria să oprească acţi unea germană în Bulgaria? E undeva. 18 februarie [1941] Vis din no. \308 .. paJle expropriate. Bag de semnă că nu sunt în cameră decît trei paturi şi ies afară. Am văzut 4 doctori şi Ill-au dezolat cît sunt de limitaţi.Marţi. Şocul anafilactic". Expunerea de motive zdrobitoare pentru Malaxa. Aceleaşi leacuri. suntem numai patru. Toate întreprinderile Malaxa trecute prin decret regal în patrimoniul statului. E o cameră curată de provincie. cu care anl de-a face din septembrie şi care părea o boală glumeaţă la început.de bunăvoie". un atac gennan nu mai pare acum iminent. Păstorel scrie o altă epigramă drept răspuns. Amîndouă scrisorile merită să fie transcrise. acelaşi limbaj . Mai e şi Vladimir Streinu. dar mai ales magistral sfîrşită. care ne spune că preţul camerei pe noapte e 500 lei.cui prodest" . ofiţer concentrat. misterioasă. în culise...şi în fond aceeaşi profundă ignoranţă. fără zîmbet. pe Şerban şi pe. Intrăm într-un hotel. Gu·e e fom"tesatisfăcut şi vrea să-i angajeze pentru cabaretul lui. pe culoar. Între timp vine patronul hotelului. pe jumătate dezbrăcate.. Culoarele hotelului sunt pline de diverse dame.. Totul sombrează într-o mare porcărie. care forfotesc pe acolo. alta către p[lfinti~ a[le] unui legionar. mîna rusească? Oricum. paJle cedate .. pe care am neglijat să-I notez la timp şi care acum se destramă. deşi.şi încă de atît de departe . ca să mă interesez de încă o cmneră. Şerban Cioculescu scrie o epigrarnă (unul din versuri se temlină cu rima . 19 februarie [1941] În UIIÎI'erSIt! de azi două scrisori (una către o fată. o efigie) n-a servit la nimic. Miercuri. Scînteie Ion.nu-mi pot opri un sentiment de satisfacţie..aptea de duminică. ca la sfîrşitul unei comedii bine jucată.Gyr"). Masca lui Malaxa (palidă. Ionel TeodoreeU1u şi Păstorel. Ce extraordinar roman ar putea scrie cineva care ar cunoaşte lucrurile de aproape. Cînd mă întorc în cameră îi gflsesc pe fraţii Teodoreanu. nu se ştie încă bine ce vizează. Spectator . de cine a fost inspirat. . sinucis ieri. Ni se pare cam scump. acelaşi regim. dacă ne numărăm. Sunt într-un oraş de provincie cu Şerban Cioculescu. Streinu îmbrăcaţi căzăceşte şi jucînd de foc o căzăceaSC{lîn faţa patronului. printr-o lovitură senzaţională. Sunt mereu bolnav . devine acum intolerabil.

Mi-aţi fost aşa de străini. E un scandal. de cîte ori îl vedeam. Şi printre ele. Fabi? Nu e permis.. 24 februarie [1941] A murit Fabi. A vea nu ştiu ce gest timid. Nu v-am considerat niciodată ca p[lrinţi ai mei. Luni. Să fiu ars şi cenuşa mea să fie luată în vînt. Ţie pot să-ţi fac mărturisiri sincere. Primele două acte excelente ca mişcare.. Nu mă puteam opri să mă minunez. Să vorbim de altceva. .. nu pentru că aş fi dorit o întronare a regimului legionar pe care nu l-am crezut capabil de o reală conducere. Nu vreau să fiu dus nici În biserică şi nici îngropat în cimitir. puţin stingherit. Acum sunt alte gînduri c<u'erevin." Rîdea copilăreşte... care n-a avut eroi decît creaţi de alţii." A doua scrisoare: . O zi sau două nu m-am putut gîndi la altceva. prea minor. ca printr-o pînză care se despică brusc. Cred că eu sunt autorul a cel puţin jumătate din numărul total al morţilor pe care i-a avut armata. mari şi mici. neîncrezător. aproape leşinat.şi mai ales o mai bună sănătate.. Am tras în ea cu satisfacţie.Vei şti.languissant". scrie. fiindcă niciodată n-am crezut în ele. dar îl vom uita. care mă preocupă: războiul. Mi-ar trebui puţin curaj . îl uităm. 27 februarie [1941] L-am plîns mult. ci doar ca pe o lume în mijlocul căreia m-am trezit şi de care mă simţeam legat ca de ceva care-mi poate oferi un adăpost.figura lui scumpă. ca să m~l apuc de lucru. litenlf." 3°91 . Am recitit de curînd Jocul dc-a \·acwl!a. Ezit de a scrie teatru. ci pentru că niciodată n-am avut încredere în această armată. s-o distrug şi aş ti voit acest lucru pentru că sunt uml[lfit. Atît şi nimic mai mult. îl vedeam. o pagină care poate sta oriunde în Dostoievski. Deci merit să mor şi asta am făcut-o. "Cum de eşti aşa de frumos. Şi totuşi încă frumos. ca mişcare dramatică. ÎI aveam mereu înaintea ochilor. ca şi cum ar fi spus: .Lasă asta. deşi piesa. Dacă auziţi că sunt mort să nu veniţi să mă scoateţi. îl plîngem încă. Joi. Actul trei cam . Mioară. puţin ironic. Să nu daţi nimănui de pomană pentru mine. evenimentele zilnice. Era aşa de frumos. că am luat parte la« aşa-zisa rebeliune ». tiu de plugari din Copăceni-I1fov." Şi iată cum Scînteie Ion.Eu nu v-am iubit Jliciodată.făcut". încurcat. ca printr-o ceaţă care se ridică şi apoi revine . îl auzeam vorbind. dup~i actul doi cade. comunicatele de pe front. şi plăteşte cu viaţa.

Grecia nu va putea să mai reziste multă vreme cu t<U1curile genmU1e În coastă. În picioare. Jocul german e mereu acela5i şi mereu victorios: dislocă solidarităţile posibile. Miercuri.un mormÎnl. Mă Întreb~U11. Cît despre Turcia. cred că e prea tîrziu ca să-şi mai apere poziţia În Balc'Uli. un delicios mic quartet În F de Mozart. nu H~indel. Europa Îşi Închide toate porţi le. Si era Într-adev[u·. e simplist . mătăsos. dragul de el! Mi-e aşa de greu să Înţeleg că l-am pierdut pentru totdeauna. tot de la Londra. Poate un itali. cu opunerea sovietică sau fără ea. De la prima frază. mi-e aşa ele greu să V[lcIÎn locul acestei imagini . Nimic remarcabil. aşteptÎndu-şi cu resemnare rîndul. cu ochi negri şi cu sprîncene stufoase. Aştept o dimineaţă frumoas[l.Ultima oară cînd l-am văzut sănătos. ascultÎnelu-1. meditativ). Dar.şi pe urmă le ocupă În stupoarea neputincioasă a celor rămaşi Încă În picioare. Philipp Emanuel sau Johann Christian. Venise să-i dau căni de citit. un qu intet de Brahms pentru clarinet şi coarde. paralizează una cîte una zonele de operaţie . cu p[lrul blond.m~ Îi barau fruntea. plat. nu Mozart (nu era destul de uşor). Aseară. de la Londra. o sonaCl pentru violoncel şi pian de Schubert (un Schubert melancol ic. E stupid. c. Dar cine anume') Am procedat prin eliminare: nu Bach (era prea uşor). un concert pt. Măgulit de priceperea mea. toate ferestrele.Mă sfîşie gîndul că l-am "lăsat atunci să plece aşa de repede. oboi şi coarde. de la Zeesen. Johann Christian Bach. clavecin şi orchestră. Trupele gen11<lI1e sunt În Bulgaria de trei zile. 5 mal·tie 119411 Azi-dimineaţă. ~IO . Luni seara. Iugoslavia va cădea curînd.dar e inexorabil. ca să-i duc flori.acum vreo două Săpt[U11Îni. Aşadar. a fost la mine . nu Haydn. Filov28 a semnat pactul tripartit şi În aceeaşi dimineaţă . Fad. Turcia va renunţa şi ea ceva mai tîrziu. ce poate fi. Într-una din serile trecute. dadl n-a făcut nimic pînă acum. de băiat de 16 ani.nemţii treceau Dun[lrea.U1? Poate unul din cei doi -trei Bach mai mărunţi? Ultima presupunere mi se părea mai sigură. De ce nu l-am oprit? De ce nu am stat mai mult de vorbă? De ce l-am cunoscut aşa de puţin? De ce nu l-am apropiat mai mult de mine? Bietul copil. Mm'e satisfacţie personală. pl. Mi-e aşa de greu să văd În locul imaginei lui luminoase. surprinzătoare notă ruseas61 de protest. fără inspiraţie. eram fixat asupra epocii: secolul XVIII.cîteva ore chiar Înainte de semnătură . prins Întîmplător la Viena. Pe UITI1ă.

70 III'.imposibil de reconstituit acum. Of!.) . cu tot felul de oameni uitati (mă şi întreb de unde răsăreau: Nene Hainerich de exemplu? . pe Niculae şi Poldy. una din cele mai mari. cu nenumilfate incidente. Încercam să retin numai textul . Sunt jenat că cei de la fereastră. Jos.. În casă. un fel de trotinetă. Ambrosi) şi cumpăr tigări şi chibrituri. care urlă. mă văd În halul ăsta.d.) Piesa mult mai interesantă deCÎt Îmi aduc aminte că mi se păruse la lectură.ill1 fără milă. 9 martie [1941] Vis lung. Terminat Black Mischief. ne prăbuşim şi murim. cu preţuri populare: 40 de lei cel mai scump loc. roman fantezist de Evelyn Waugh. Trioul de Beethoven pl'lItm piall. un gmp de domni. ci cu CeHa. Sunt mirat că n-am ajuns Încă. false. Ne uităm într-adevăr pe fereastră şi observăm că tburăm printre case înalte. Ies de-acolo Încărcat cu pachete şi mai ales cu o sticlă de untdelemn. căci e un fel de receptie). Schema visului o mai păstrez încă . Dacă aş avea mai multă răbdw'e. ale Nationalului. în stradă. dm' fără să mă opresc. Ascens~orul urcă un timp neobişnuit de lung. Dar moartea noastră nu opreşte visul. fără stil.Joi. Mare cădere. Combarieu spune despre el: . comentează parcă intrarea mea.claire idylle qu 'on a comparee a la modeste et jolie sonate en mi bemol". care tipă. de la Zeesen.. Îi văd sus la fereastra mea. sau mai mult îi ghicesc.şi niciodată nu simti lucml ăsta mai crispant deCÎt după o lungă pauză. avînd o mică ce. Îngrozitor se joacă teatm în România . de sus. În re. Speculcolul. În garsoniera mea din Calea Victoriei.. citit fără dictiomu'. unde e dr. Eu sunt jos. Intm. 6 martie [1941] Am fost să văd lphigcllia lui Mircea Eliade. pe care a lăsat-o la mW'ginea trotu:uului un general. Continuăm să . În fine. Poldy şi Benu sunt cu el sus (dar nu sunt singuri. Intru într-o băcănie (pe trotuarul stîng. necunoscute.bmsc.'ioarâ şi cello. cu Papa şi Nene Hainerich. Ascultat pe semit. În hol. peste care trece. care mi"'laşteaptă probabil. (Trecută în matineurile de joi. aş face mai mari progrese În engleza mea. venind dinspre Piata Amzei. Mă lovesc de o maşină foarte mică.lf teribil de simplificată. dar în ascensor nu sunt singur. Pe Uffi1ă. strînşi În juml mesei. Ii spun Cellei că probabil se întîmplă ceva cu ascensorul nostm. straniu. fi'lfă noblete.u1il cu băiatul care mi le vinde. Duminică. Numai pe alocuri supărătmlfe intentiile legionare.şi mi se părea cu adeviu'at frumos. dm' cu sute de cuvinte necunoscute. Voci răguşite. dacă aş fi mai scrupulos. Printul Niculae e în vizită la mine. Intru În ascensor. grosolan. complicat. în schimb. . f. Gesturi declamatoare. Mă Întîlnesc în trecere.

Întîlnită pe stradă. Lc Diclalcllr.. Citit. în ordine cronologică. se pare. mă opreşte.2~Va fi astfel cruţat să ia atitudine. Războiul de primăvară a Început.. La bOllnc Modeslc Miglloll. i se aduc tot felul de acuzaţii. Giza e disperată. Mari bombardamente la Londra şi Berlin în aceeaşi noapte. ştiu bine că ar fi fost de zece ori mai sălbateci. ca replică şi diversiune.U11 văzut cîte am V[IZUl. Le lys dalls la "allcc etc. Nu m-aş mira să avem. etc. La paix dll /l/hlOge. O ascult cum se vaită: Haig e Încă arestat.Pleiade": La /l/aisoll dll Chal-qlli-pclolc..luăm parte mai departe la toate cîte se Întîmplă. Lc bal dc SCC{/II. depoziţiile actorilor de la Naţional sunt zdrobitoare. un nou val ru1tisemit. Surdă enervare la Berlin . . Iar suferinţa celorlalţi le-ar fi fost teribil de indiferentă. Mircea (spune Rosetti) numit la legaţia din Madrid. Pere GoriOI. Albert Samrtts. deşi ştim prea bine că suntem morţi. Ulle dOllblc famillc. Ellldc de Fem/l/c.r. Vineri. Dar astăzi. Marielta Sadova a fost dată afară de la Conservator. Madamc Fir/l/ialli. după o lectură intermitentă de cîteva luni. Iar mai tîrziu va putea să fie la fel de bine într-un cîmp sau În celălalt. deşi eu mă pregăteam să trec mai departe.. al lui Jules Romains. (Ar trebui cam un an!) Om' ca să nu las lucrurile încurcate. Nu ştiu cînd voi mai putea face o lectură sistematică din Balzac. cînd . Ce copiI~u'ie! Ce naivitate! Poate că în 1926 asemenea lucruri nu erau neap[u·at ridicule. cu un simplu salut. Legea Roosevelt pentru ajutorru'ea Angliei a intrat În vigoare de trei zile. tIiră să replic. De la Lisabona pleacă direct la noul pOSt.Mhlloires dc dCIIXjCIIIICS/l/ariecs.Evreii sunt vinovaţi". primul volum Balzac din ediţia . spune corespondentul german al Universului. Nici nu mai vine În ţar~l. . Am lăsat-o să vorbeasdl.. UII debili dalls la \·ie. tIu'ă s-o Întrerup. din întîmphu'e. Va fi greu să continui a citi totul. Marietta Rareş. La Vendclla. 14 martie [1941] Tel111inat ieri.) şi să las restul pentru altă dată. i se fac mereu percheziţii acasă etc . e Învinuit de comunism şi rebeliune. Mai departe nu-mi mai pot aminti nimic. sunt decis să citesc acum romanele tipice (Ellgcnie Gralldel. Ce pot face mai mult decît să ridic din umeri? Dacă (U'fi Învins ei.

rebelilme". Discurs al lui Roosevelt astă-noapte. Evreii uită aşa de repede. Undeva. Nu ştiu de ce măsurile antisemite . tineri disperaţi cu pfuul vulv. legea asta va prinde bine. către care se Îmbulzea diversă lume. aproape în fiecare noapte. la care te silea să meditezi. un an de la moartea lui Nae Ionescu. deprimant. nlră nemţi. complicate. plin de încredere.Mereu visuri lungi. ca avertisment. cu atîta inconştienţă. înainte de . sOţia lui CodremlU. Impresia ciudată că mă atlu Într-un alt oraş. să pornesc la lucru. 16 martie [1941] Ieri.m. Devechi. decît spargerea geamuri lor. E adevărat dl piesa cu ziarişti trebuie lăsată să se precizeze. cu cfUli. Mă gîndesc mereu la piesele mele de teatru. să capete contur. în fond. Figuri vechi de la Clll'cÎlI!Il!: Onicescu. 18 martie [19411 Textul Legii chiriilor apărut azi-dimineaţă în ziare. fantastice. Uneori mi se pare că ar putea să devină ceva mai grav şi mai consistent eleCÎt o simplă comedie de mediu bucureştean.oi. Ne aminteşte din nou toate an'leninţările care sunt mereu prezente. Parastas la Biserica Visarion. încît trebuie să le aducă cineva aminte din cînd în cînd care este destinul lor. anunţînd cu certitudine victoria. moelul În care Nae a venit la C/I\'â/lfll! şi a sfirşit prin a deveni stăpîn nu este o aventură ele teatru') Dar piesa ..Grodeck" e destul de precizatil şi aş putea. Stfm1 agăţaţi de aparatele noastre de radio şi trăim într-o lume atît de depărtată de noi. dar trist prin amintirea atîtor lucruri. Iegale" mi se par mai întristătoare. cu omneni prietenoşi.. Pe um1ă ieşim pe stradă şi ne trezim într-un oraş cu tJupe gemulI1e . cu atîta copilărie. Poate că. Ce căuta Nae Ionescu între oamenii ă5tia? Ce avea comun cu ei? Dineu amical aseară la arhitectul Cantacuzino. inutila lui aventură. eroarea politică a lui Nae Ionescu. încă nu era atît de ratatil cît pare azi. Marţi. Pretori. Alexandru Devechi. Materialul e bogat.prizonierul lor. Duminecă.. cu tablouri. dar nu-i V[lelÎncă scheletul. . căutături misteriO<Lse. Dar le uit înainte de a le putea însemna. Acum două luni. în orice caz ar trebui. Pe U1măCÎteva figuri vizibillegioncu'e: bfu'bi recente. În plimul plan. fără să mă decid a începe să lucrez. şi pe care o considerăm a noastră. Toţi îmbătrîniţi. mai umilitoare decît bătăile. interesant ca adunare de oameni. Voglberg. fără Hitler. violent antinazist. fără război. În fonel. Aveam impresia că e mai mult parastasul lor. ca să prezinte omagii.

totul era deschis şi posibil. şi pe urmă le uit. cînd mă trezesc buimăcit. Era aşa de mult soare. Errun cu Poldy Într-un tramvai la Br[lila şi mergeam să vedem o statuie a lui Take Ionescu. Am intrat într-un birou şi de acolo am telefonat unui funcţiomu' (numele lui era Const<U1tinescu. A murit. ne-am întors indignaţi spre valman sau spre conductor ca să-i cerem socoteală de faptul că statuia dispăruse.m"1. nici prin Sacha Rom. inutilă cruzime. că va trebui poate să renunţ la garsonieră. Titulescu. n-am avut simpatie personală pentru el şi nici admiraţie politică. Tot la Brăila m-am visat Într-una din nopţile trecute. În curte se plimbau tot felul de deţinuţi. că va trebui să umblăm cine ştie cît pînă a găsi o casă în care să ne mutăm. dru' mai Gh. cu Nina.care mi l-ar fi putut face mai familiar .. 30 31 . veneam de la A cy. Am g[lSit într-adevăr o foarte frumoasă statuie de mannură (neagră . preziclînd adunarea generală a S. Eram cu Picu Mironescu şi cu maiorul Răceanu. 31 În 1930 şi 1931 Titulescu fusese ales preşedinte al sesiunii plenare a Ligii Naţiunilor (Societe des Nations) cu sediul la Geneva. Am fost mai mult înclinat să cred în cabotinajul lui puţin isteric (sunt unele imagini de la CImÎ/lI/l1 care perzistă în mine). Azi-noapte m-am visat soldat..mi se pare) şi am privit-o multă vreme. Ne-a spus să coborîm. Nici prin Maryse şi Gheorghe30. nu l-am auzit niciodată vorbind.şi nu pentru faptul în sine că va trebui să plătesc o chirie peste puterile mele. Vatm.muI era doctorul Dumitrescu-Brăila. Cînd tramvaiul s-a oprit. eram atît de tînăr.D. ci pentru toată această stupidă. un vis cu desăvîrşire comic. în Bâtiment electoral. Mi le povestesc În gînd. unde era Închis Mircea. Titulescu. care la început mi se părea că devenise locotenent-coloneI. că totuşi statuia e acolo. al cărei singur scop este de a face rău şi de a batjocori. la Cannes. C<U11 unde e Biserica Lutenmă se afla o Închisocu'e militară. Nenişor era nepot de soră al lui N. pentru plăcerea de a face rău.Toată ziua am fost trist. Titulescu.31-ului. Totul era liber înaintea mea. undeva pe zonă. Mergecun pe Bulevardul Cuza spre Dunăre. îmi promit să le scriu. Nu l-am cunoscut. mă întorce am la Paris.. Orice vis în GU'e mă văo soldat e un coşmar. Quantum mutato ab illo . pentru plăcerea de a batjocori .. Îmi aduc doar <U11inte de acea dimineaţă de la sfirşitul lui septemvrie 1930. Vise absurde În fiecare noapte.N. cînd l-am văzut la Geneva.nu m-am apropiat cu nimic de el. Avocatul Sacha Roman fusese un timp secretarul lui N. Alalti. nici prin Aristide . Mi-e inima grea ."lieri noapte.

printre ele.. va trebui S[l mă resemnez şi mă voi resemna. În continuare. .şi Îmi venea să rîd de naivităţile pe care le spunea. patru drapele negre . se ridicau nişte drapele şi. parcă. dar.situaţie'''? cuvîntul mi se pare ele batjocură) e în aer. Prin Însuşi faptul că le scriu. Tot de la Londra. Nu cutez să-mi iau obligaţii atît de mari. Duminică. o durere fizică. Iar apoi . greu . cîteva arii de sopnU1ă şi în fine un trio pentru 2 viori ~i pian. unde printr-o coincidenţă fericită (ca şi deunăzi cu Windel. Ştiu bine că a mă muta de aici însenmează o teribilă dezordine în întreg felul meu de viaţă.. Să nu uit că suntem În război. Seară Hiindel. pas cu pas. glumeţ. Vincl'i. cînd întreaga mea situaţie (dw' e asta o . Mai obosit. încet.de la Londra. .semn că se executaseră patru condamnaţi. Cred că pe mine războiul m-a îmbătrînit mult mai mult. oferind soluţii . grav şi liniştitor.vorba vine. la Londra ("home service"). minut cu minut.. Am trecut pe um1ă. Uneori e o durere vie. E mereu sceptic. explicînd lucrurile. În timp ce scriu nota aceasta. Nu cred că evenimentele politice l-au lovit prea rău. Cînd am plecat de acolo. Dar toate.pariziană" în sol major. Parcă pot uita'? ÎI simt prezent În toate gîndurile mele. Mai Întîi de la Geneva.) se dădea tot un concert Mozart: mai întîi un concert pentru pi.miolă: piese mici pentru orchestră C!. le simplific. lung concert pentru orchestră de coarde. mai slab. una cîte una. cîntat de orchestra Mozarteum din Salzburg.e.Să nu uit" . De la MUnchen. A fost bolnav.Albeniz. mai cărunt. Îl ascultam vorbind.avea un nume cam ridicul. COl/cert III pel/tru pial/ şi orchestră ÎI/ do major de Mozart. cum n-am mai avut de mult. pe care nici . Totu I foarte frumos. Pretenţiile proprietarilor mei mă sperie. imediat.Granados. cu totul din întîmplare. agreabil. 21 martic 11')41] Seară de muzică. sau aşa ceva). un fel de sufocare nervoasă..m şi orchestră şi pe urmă menuetul din Kleil/c Nachrmllsik (pe englezeşte: Lillle nCl/illg serellade). toate visele sunt mult mai complicate decît izbutesc să le notez. 23 martie [1941] E probabil că voi fi silit să-mi parasesc garsoniera. iar la sfîrşit.. Aveam sentimentul că ascult un băiat foarte tînăr.. Policarp.imediat . un 011 dam il/o dintr-o Simfonie . De FalIa. Titu Devechi văzut ieri-dimineaţă. un concert de muzică sp. cîteva coruri şi un foarte frumos. oricum se vor petrece lucrurile. Şi aşa trec zilele.

. teoretici. într-un număr nesfîrşit de acte identice. specific acestor timpuri: cuvintele îşi pierd . Discursul lui Tvetkovic în sîrbeşte. Dar mai întîi . un decor de teatru. şi care iese totuşi seară de sear~l la cinematograf şi restaurant.me. Dacă nu înving pînă în noiembrie.sentimentală Îns~l . o c1ată mai mult. mult mai tîrziu. t. Mi-a făcut plăcere însă să aflu că Devechi. vor ti disponibile." Ieri.. Iugoslavia părea Înfrîntă. liberate de pe frontul grec. Dar azi lucrurile par din nou Întîrziate. se va scrie poate un studiu special despre un fenomen straniu.independenţă". Strania senzaţie de a intra Într-un mare restaurant cu lumină. Singura notă .. ceva În afară de Întreaga noastră viaţiL Am fost la . nu cred. 26 martie [1941] Iugoslavia a semnat ieri la Viena pactul tripaJ1it. cu muzică.Cina" cu soţii Zissu. o să creşti mai mare şi o să vezi ...şi Dudeşti. Ea este tipul Însuşi al jidoavcei pw·venite. vor ceda poate şi ei totuşi. ieri după-masă.ocuparea Greciei de către trupele germ. atunci nu mai pot Învinge. Întruniri de protestare. Începe să aibe Îndoieli . Miercuri. dar Înfrîntă.. manifestaţii. În momentul În care trupele genn.ÎntÎrziate". Cu oarecari concesii formale. memorii.nu te oboseşti să-I mai întrerupi. aşa de simplă. E parcă o lume ireală. necăjitele mame din Vădlreşti =. E de neînţeles acest Zissu. Am mîncat tot timpul cu remuşdtri.) Am ieşit ameţit de la .. Unnează Turcia la rînd.mlţia de neagresiune cu ruşii publicată ieri). prin decl. Mă simţeam vinovat.me.Cît c1edragi Îmi devin.şi e foarte de crezut că va veni . cît de scumpă Îmi este. Pactul tripartit unna să fie semnat chiar ieri.". Mai mult decît . cu oarecari menajamente de principiu. cel mai tîrziu azi. iar remuşcările nu pot repara nimic. Mai tîrziu. Jocul se joacă mereu la fel. Aceeaşi comedie. Si totuşi vor semna. mama C1 mea. ceremonia semn~irii.tr trebui să vină . cu lume multă. Singurul lucru pe care ai vrea să i-I spui este: "lasă.Cina". care acum par dispuşi să reziste (şi În vederea aceasta Îşi asigură spatele. două luni după pogrom. prin contrast. Demisii din guvem. Turcii. Mama.. Mi-era ruşine.de . o să mai trăieşti.. pentru care astă-toamnă victoria germană era sigură În mod absolut. (Îmi jur că e ultima oară cînd ies cu ei În oraş. Ezitftrile n-au servit la nimic.Ul al unui naţionalism evreiesc integral. telegrame. Se Încearcă o rezistenţă de ultim moment.. Am ascultat la radio. Pe cît posibil. aşa de bună . Îi voi evita de aici Încolo.

devin fără densitate. teroarea şi sălbăticia bar bară a lumii de altădată vor fi să fie singurii înfieraţi de contimponmi şi pedepsiţi de istorie după cum merită.cînd cred că încerca să se . Cincar Marcovic.. nimic.:. şi cînd a vrut să ne arate ce ştie. venit din nou ieri-dimineaţă .10C\) nescu". Gina Strunga. arestaţi. comme si de rien n ·etait). disp[lrut complet în timpul legionarilor . fugărit. nici un tată incontestabil român. Lucruri uimitom'e povesti te de Vivi despre Gheorghe şi Maryse Nenişor. avea lacrimi de nelinişte. descurajată mîndrie. Stupoare şi pe Uffilă delir! Pe sU'adă sinlţeai agitaţia nervoasă din zilele mari. decisive.puterea. Regenţa se demite.sensul.Dacă nu joc teatru în toamnă. semantic atîtea şi atîtea declaraţii pe care le găseşti aproape zilnic în ziare şi le-ai confrunta cu faptele la care se referă . în urma unor maşinaţii satanice ale lui Gheorghe. Tvetcovic.. în raporturile lor cu acei lipsiţi de apărare. cu lepra asta scumpă. mOL Nu mai pot să rezist. cînd serba la ea acasă un an de la ultima ei premieră . Gînduri (prost scrise) care nu-mi vin pentru prima oară..o lepră poate înnebuni. duminică seara." Dinat aseară cu Vişoianu. Bietul Gheorghe satanic! Emoţionantă Leni. nimic nu poate acoperi blestemul de a avea-l în vinele lui sînge evreiesc-:/Noi. 27 m'artic [1941] Năucitoare lovitură de stat în Iugoslavia. la mine. neputînd supol1a gîndul că poate i::: îl vor da afară din învăţihllînt. ca la o adevărată premierd:-/ Dar mai emoţionant Eugen Ionescu. disperat. Asta 31-:6 ." A învăţat să cînte la acordeon. ne-am obişnuit de mult. nici faptul de a se ti născut creştin . pretinde Vivi.. Un om săn[ltos care atlă brusc că are <. Joi. care se pare rămîn singurii moştenitori ai lui Titulescu. obsedat.Acei ce au reînviat în lumea de azi. Eugen Ionescu află Că nici numele de . Şeful Statului-Major fornleatii un nou guvern în care intră Macek şi cei trei miniştri sîrbi car~ m~demisionaseră protestînd împotriva pactului tripmtit. Regele Petru preia -la 17 ani . Prinţul Paul fuge în streinătate.şi revenit acum din senin. .adapteze" . dar pe care azi mi le prilejuieşte o frază din discursul de ieri al Generalului . Pînă la resenmare şi uneori pînă la nu ştiu ce tristă. .şi nimic. sintactic. Dacă ai lua vorbă cu vorbă şi ai analiza gramatical.ai vedea că într-adevăr divorţul între cuvînt şi realitate este absolut. fără conţinut. Cine le rosteşte nu le crede: cine le aude nu le înţelege. Ghiţă Ionescu (ultimul...

Restul n-are nici o însemnătate! Încă o dată.al unei justiţii oficiale e pierdut.Radio Bucureşti a anunţat dl proprietăţile imobilime evreieşti sunt expropriate.. luînd o măsură antisemită atît ct::. ofiţerilor. în clasă33. astăzi ca şi ieri. azi-dimineaţă. seara. Şi poate nu numai în Balcani . Acum şi sentimentul ăsta . 28 martie (1941] Î Îndurerat de ce s-a întîmplat aseară. Sebastian era angajat ca profesor suplinitor la liceul evreiesc "Cultura B". La II 1/2 noaptea . Ce m:i Îngrijoreazfl nu e în măsura în sine ::. dacă ri:'tmîi viu . de speranţă. să aştepţi. dar În afw'ă de lege.mt în România. Ce mai poate UJlmldupă o asemenea expropriere? Poate org. înfiinţat în 1940.. pe care le-ar fi putut da Într-o serie de cliversiuni graclate. de cw-iozitate. Îmi repet că singurul lucru care contează e să rabzi. Restul Eritreei va trebui să cadă acum mult mai uşor. Şi mereu. vineri 28 martie 1941.adineauri . ci faptul 6t guvernul. Vineri. Dar pe urmfl? Pe urmă nu mai rfimÎne decît pogromul. magistraţilor etc.evreii rămîn fără case". D * . să rezişti.tot restul va trece. (căci nimic flu are importanţ:t şi singurul punct cle vedere esenţial ::::: este: r:izboiul). mai mult c1ecÎt oriCÎnd.puteai să apelezi la autoritatea de stat.la Bucureşti. Altă datfl. peste noapte. Casele luate cle la evrei vor fi c1ateprofesorilor. în Abisinia.antisemitismul era bestial. mai dw-eros deCÎt oricînd.. lovitura de la Belgrad . ) sunt undeva pe la coadă. Vestea a venit tîrziu. vestea exproprierii evreilor. Restul ştirilor (războiul. este că evreilor li se iau casele*. Tot azi a căzut Harar. dar mai ascuţit.mizarea unui gheno. Ce e import. întreaga situaţie din Balcani e răsrumată. Era oarecum scuza lui. Toate ziarele de azi-dimineaţă publidi în prima pagină. de aşteptare. N-a fost totuşi ultima veste a zilei. cuceriri le din Africa. Un minim de dreptate era păstrat în măsurile oficiale. astăzi.. Sunt obosit de prea marea surpriză! Keren ocupat azi de englezi. Şi oricînd . ~ de gra. astflzi mai mult deCÎt ieri..oricît de precw' . Din acest an. Dar ce trebuie să fie la Belgrad! În mai puţin de 12 ore.milcar de formil . aproape automat. ca şi cum ar fi vrut să Încoroneze o zi atît de bogată în evenimente.chiar sub legionari . E o chestiune de timp. după un asediu de 3 săptămini.vă. cu titluri enorme. sare peste o Întreagii scar:1 progresivă de lovituri antisemite. M-am zbătut toată ziua de nerăbdare. Dacă eşti viu. vorbind elevilor mei despre "literatură" şi încă Anulatii formularea: . Îngrijorat de ce se va mai întîmpla cle aici Încolo.

iar ei acum scriau despre "probleme de literatură română". încît M1 Înţeles nu numai că nu vedea nici un motiv să nu-şi Însuşească o casă care nu-i aparţine.Să nu primesc? De ce să nu primesc? Vorbea cu atîta linişte. * Paragraful mai conţinea o frază (ceva mai mult de două rînduri) care a fost anulată prin haşurare foarte apăsată. pentru tinereţea lor În fiecare zi exasperată.heme al Japoniei. Sîmbătă. În clasa VIII băieţii dădeau teze. ministrul de E. . Poliţia i-a Împrăştiat cu greu.Ei bine. privindu-i cum scriau . sunt convins că nici n-ai primi! . De la I aprilie mai departe sunt În aer. astăzi.despre cea română. resimt toată spaima sărăciei. Cred că nemţii vor Încerca să plătească sînge ros neaşteptata lovitură ce le-a fost dată. Îmi Mlinteşte (cu extremă delicateţă de altfel) că Înţelegerea noastră a fost valabilă pe timp de şase luni şi că prin urmare s-a terminat. Se pare că În ultimul timp se agita ca În plină rebeliune. ÎntorcÎndu-ne acasă.Mie nu mi se dă niciodată nimic .--1 Marietta Sadova internată de cîteva zile la Tîrgu-Jiu. Missa solemllis de Beethoven. printr-un simplu decret . dar că aşteaptă să i se dea o asemenea casă. pe drumuri. confiscată de la un evreu. Dintr-o dată. La Marsilia. tăcere ÎncllJcat[l. am simţit un sentiment de milă frăţească pentru munca lor.aplecaţi asupra caietelor lor. cît de absurd ne agăţăm de lucruri care nu mai au pentru noi nici sens. şi că va fi pentru el o deziluzie dacă nu i se va da. nici realitate. Un ceas de linişte. Om' pe urmă. astă-seară.mifestat pentru Iugoslavia. În maşin[l. 29 martie [1941] Scurtă convorbire cu A. Europa Întreag[l jubilează În tăcere. I-am pus să scrie despre "sămănătorism". a mizeriei*. 10 000 de fnmcezi au m. De la Geneva.chiar dacă ţi s-ar da.răspund eu . B. am simţit cît de inutil. . ca o bruscă sufocare. La Roma şi Berlin. de astă dată . . Erau printre ei atîţia băieţi ai căror părinţi r[U11ăseseră peste noapte ruinaţi. pentru timpul lor pierdut. Grotesc! Camil Petrescu se vaită că probabil lui nu i se va da nici una din casele luate de la evrei. în taină. Lovitura de la Belgrad a compromis tot programul vizitei Matsuoka'-l. Nu ştiu de ce mi se pare că e ceva comic În aventurile ei politice.cu atîta seriozitate! . -'"'Yasuke Matsuoka.spune el descurajat. .

Neaşteptată vizită. În regiunea bătăliei au rămas alte sute.. Amiralul Cunningham a dat cel mai scurt ordin de zi posibil: . Unde Însă? În Iugoslavia.atrocităţile de la Belgrad". În Abisinia au ocupat Diredaua şi se Îndreaptă acum. înCÎt nu se ştie dacă a apucat să se refugieze într-un port. În timp ce italienii pierd pe toate fronturile. ieri. sau poate mii de italieni în luptă cu valurile. spre Addis-Abeba. . iar titluri mari anunţau: "ordine perfectă în Iugoslavia". În marea lor tăcere. foarte mare victorie engleză. O rezistenţă în Eritreea nu mai e posibilă.Well done". E acelaşi mister din primăvara trecută.Marţi. Plăcerea sinceră de a atla că sunt unii oameni care se gîndesc totuşi la tine . fără nici o zgîrietură (. Suntem în l aprilie. genmm.. din mai multe direcţii. Se încearcă a se provoca acolo o diversiune croată. În hitJ·eea. Ziarele bucureştene arătau pînă ieri o simpatie cu totul nediscÎplinată pentru noul regim din Iugoslavia. pescuiţi de englezi şi depuşi în Grecia. Fotografia regelui Petru era publicată cu comentarii elogioase. Mare. "provocările sîrbeşti". în descompunerea eventuală a Iugoslaviei. Englezii nu pierd decît două avioane. rolul jucat de slovaci în nimicirea Cehoslovaciei. dincolo de Keren. ba chiar sigur. care ar putea juca. aşa de rău lovit. 2 aprilie [1941] Asmara a capitulat ieri.ii. Jocul acolo începe să se clarifice.deşi nimic nu-i obligă la asta. Încă un crucişător şi un distrugător sunt presupuse de asemeni pierdute. Italienii pierd în mod sigur 3 cnJcişătoare de cîte IO 000 tone şi 2 distrugătoare de CÎte 15-18000 tone.. pregătesc probabi I ofensiva. e foarte probabil. 150 mile la sud de Creta. "dezastnJl inevitabil". Miercuri. Întreaga tlotă care a luat parte la luptă s-a Întors la A lexandria.without a scratch"). Dar chim daefl lovitura nu va reuşi în modul acesta oricum şi în orice mod o lovitură gemlcU1iitot tJ'ebuie să dea. I 000 de ofiţeri şi marinari italieni şi germani. Astăzi toate ziarele vorbesc de . însoţită de TiteI. de uşurare (a trecut o lună din primăvara asta) şi de anxietate (suntem În plină primăvară: lucrurile multă vreme nu mai pot rămîne pe loc). Întoarcem foaia de calendar cu un sentiment dublu. nici măcar o fostă prietenie. din care poate izbucni În orice clipă cine ştie ce J1flucitoare lovitură. Un mare vas de luptă de 35 000 tone. E probabil că nici Masaua nu va rezista. în noaptea de vineri spre sîmbătă. a lui Madeleine Andronescu. 1 aprilie [1941] Mare bătălie navală în Meditenma. englezii continufl drumul spre Asmara şi sunt la jumătatea drumului.

De ce toată lumea c<U'emă vede se sperie de cît de prost arăt? . mf\ amuzam astă-seară s[\ imaginez lucrurile. unde tînărul erou al comediei se refugiază. Un alt tablou la consulatul francez.un accident de frontiera şi. O uşoară comedie de politică şi de amor. ca s-o pot duce pînă-n toamnă. Nici măcar nu se obosesc să inoveze.spunea Lilly. după tipul cunoscut.pe care l-a jucat şi în piesa lui Mircea .. în fine.îi merge foarte bine. Ca să scriu piesa. o istorie a mişcării. S-ar putea spune astfel. Un tablou la Bucureşti. Pretinde că Marietta a fost arestată în urn1a unui denunţ al Marioarei Voiculescu. să le precizez. Cu cît se apropie 23 aprilie. în timpul revoluţiei.Libertate". M-am gîndit astăzi la o comedie politică în trei acte.după represiune . S-ar putea ca atacul să se pornească simultan dinspre Bulgaria. Am ascultat-o nU'f\s-o aprob sau s-o dezaprob.Ai slăbit! Ai îmbătrînit!" . Piesa s-ar putea numi . procl<Ullaţiile. ca în Polonia . într-o redacţie de ziar revoluţionar. invazia.mi-e ruşine de noi. Dar cum? Dar de unde? Joi. Întîi o intensă propag.. Am condus-o pînă la .3 aprilie [1941] . pe urmă .mdă asupra populaţiei germane martirizate (ca în Sudeţia..Nestor". Se pare că se fac mişcări repezi de trupe spre frontierele iugoslave. documentele. Rolul de Clitemnestră legionară . Cred că era mai mult jenată decît bucuroasă. ar trebui să studiez în prealabil epoca: ziare ale timpului. o sumă de lucruri actuale. Mi-ar trebui 100000 de lei. Nu mă gîndesc să fie un lucru prea grav. România şi Gernlania.mi se spune mereu. sub un amuzant e<mlutlaj de epocă. în 1848. Lilly Popovici întîlnită azi-dimineaţă pe Calea Victoriei. Am impresia că sunt mai puţini nemţi în Bucureşti. Cînd mă gîndesc la sîrbi şi la greci .undeva la o moşie.Nu pot să-i sufăr .. care să se petreacă la Bucureşti. Ar avea mai multe acte şi în orice caz mai multe tablouri. Plimbîndu-mă pe stradă. gîndul de a trebui să-mi părăsesc garsoniera devine mai apăsător.Comedia politică" la care mă gîndeam ieri a devenit astăzi mai puţin vagă. ... Îi urăsc..Nemţii Îşi pregătesc atacul.).. . Trecea pe lîng[j noi un ofiţer neamţ.probabil . Un altul . Şi nu-mi face nici o plf\cere. Am vag impresia că în timpul Legilmii trebuie să fi fost mai puţin inmmsigentă. Mi-e ru)ine.

eram incapabil să fac vreun raţionament. războiul este încă totuşi foarte lung. şi mai ales alaltăieri.ceea ce ar prezenta un dublu inconvenient: 1) dificultatea de a face o "redacţie" într-un Bucureşti de la 1848 (nici măcar nu ştiu dacă exista aşa ceva). cu legendara lor proastă infom1aţie. să se pregătească un contraatac . O luptă pentru recucerirea ei va trebui dată din nou . 4 aprilie [1941] Actul 1 din "Libertate" (dacă o voi scrie cîndva) nu se va petrece. D.u' acum e seară şi. Ea mă trezeşte din euforia provocată de ultimele evenimente. Ieri. Azi-dimineaţă aş fi scris-o cu bucurie. EnU11încă amuzat de gîndul piesei.şi englezii. izbucnind războiul în Iugoslavia. lăsînd Cirenaica neapărată. să ascund. 2) compromiterea prin repetare a "comediei de presă". Aşadar.te publică . extenuat. Lovitu'ra mi s-a p{uut grea nu prin ea însăşi. Mă simt groaznic de bătrîn. Mă deprimase prea mu It vestea atît de neaşteptată! Sîmbătă. Scriu nota de mai sus. Acest prim act s-ar putea petrece mai bine într-un birou de autorita. Era un front pe care-l socoteam lichidat. de tot ce nu mai am nervi să suport.şi toate sunt lungi . să se primească noi trupe şi materiale. covîrşit de tot ce se întîmplă. englezii vor mai avea trupe disponibile de trimis în Libia. ci prin semnificaţie. încă o zi.. care era prezent. Vineri. cum proiectam ieri.după completa ocupare a Eritreei şi Abisiniei. după această lungă zj care a trecut (încă o zi. ca pierdere teritorială. de tot ce ne aşteaptă.cine ştie cînd? . E posibil acum ca întreaga Cirenaică să recadă în mîna italienilor. Aşadar. Şi în asemenea seri gîndul că s-ar mai putea să scriu cîndva literatură mi se pare stupid. la care mă gîndesc mai de demult şi la care n-aş vrea să renunţ.5 d22 \ .ceea ce mi-ar da prilejul să arăt schimbarea de regim. viu. Într-o redacţie de ziar . dar e de văzut dacă între timp. dublaţi de nemţi. încît să-şi retragă toate trupele* spre Eritreea şi poate spre Grecia. de uzat. În aşa hal nimic. încă o zi . mă simt obosit.. era posibil ca la Tripolis să se recreeze o forţă ofensivă. să tac. aprilie [1941] Retragerea englezilor de la Benghazi mi-a dat o noapte de insomnie.Benghazi reocupat de italieni! Nu credeam posibilă o asemenea întoarcere de situaţie. să nu ştie absolut nimic. Toate aceste raţionamente le fac azi. surprinsă În chiar momentul preluării puterii. dintr-un fel de obligaţie de copist.).

nu ne mai emoţionează. N-am ce să le cer. Olandei .Ulldată nici pe unde.. E posibil ca întregul război din Iugoslavia să fie teJminat în 5-10 zile. Comunicatele gem1. Belgiei. nici cu ce forţe. dimineaţa şi după-masa. nici un semn pînă acum. Ruşii au semnat aseară cu sîrbii un pact de neagresiune şi amiciţie. Pentru moment. Şi într-adevăr nu-mi place. Luni. I-am spus cu sinceritate că nu-mi place să cunosc oameni. Bombardamente masive. Nu se poate şti deoc. iar comunicate iugoslave nu sunt. se pare că înaintarea acolo nu e fulgerătoare. dizlocă armatele. Mă tem că în Iugoslavia se va repeta C.Ule au primit ordin să restabilească ordinea în Balcani" . fărîmiţează ţara înainte de a fi putut măcar să ia cunoştinţă de existenţa războiului.mă anunţînd războiul contra Iugoslaviei. fără nici o bătălie propriu-zisă şi în orice caz fără ca un "front" să aibe timpul de a se desemna.Ultă .spune Hitler. Trupele gem1. care dezorganizează comunicaţiile.me nu dau mci o indicaţie geografică (pînă unde au înaintat? pe unde?). Duminică.Ul1pania din Polonia. Nu cred că va întreprinde ceva. Nici o ştire directă de acolo. Seara Belgradul bombardat de două ori. Despre un atac iugoslav spre Albania (singura acţiune ce era de aşteptat).dar ştiu bine că mă voi obosi repede de ea. Cald ca în iunie. Norvegiei. Dimineaţa.. englezii au ocupat astăzi Adua. Înaintarea Addis-Abeba continuă. n-am ce să le dau. Addis-Abeba a fost cucerită de englezi. Poate că în Grecia lucrurile voIi'decurge altfel. Turcia rezervată.dar care acum. atacul se dă prin Tracia şi Macedoma. În Grecia.7 aprilie [1941J Mereu nici o veste de la Belgrad. sub avalanşa noilor fapte întîmplate. E o veste care ieri nu s-ar fi pănlt de extremă semnificaţie. Salonicul . Dar CÎt? În momentul acesta trupele germane au atacat Iugoslavia şi Grecia. spre Zi de vară.Ul1aţie gem1.În Abisinia*. Sîrbii vor rezista. Postul de radio mut. Mă gîndesc cu nostalgie la Baicic. taie legăturile. Pînă diseară vom avea ştiri. Seamănfl perfect cu proclamaţiile date înaintea invaziei Poloniei. plimbare cu Madeleine Andronescu pe la Lacul FIoreasca. înainte de a fi direct atacată.. 6 aprilie [1941] Procl. E agreabilă şi amuz. Comunicaţiile întrerupte.

ziarist şi scriitor. Miercul'i. Romfll1ia ~i Ungaria.. Şi e singul1ll lucru care contează. Întreaga amlată greacă din Macedonia răsrlfiteană rămîne tăiată de restul ţării. Multe tăieturi. SÎmb~ltă seara am dinatla Alice Th. dar spre sud e cu putinţă să se stabilească un front.1elen. La urma urmelor. atunci el ar putea fi în aprilie 1941 cam ceea ce a fost în aprilie 1940 r~lZboiul din Norvegia: prologul unei marj ofensive În mai-iunie. Aseară. ca şi în nord.Ului trecut? Ciudate bomb. obligîndu-i la eforturi ~i sacrificii serioase. Sunt plin de temeri ~i griji. nimeni !:Iu e destul de nebun să spere că nemţii nu vor ocupa Grecia. Nici o indicaţie despre o rezistenţii coherentă iugoslavă. la Ateneu.. războiul acesta .principială" . Totul ). Timi50ara. Va fi nimicită sau va capitula: altă ieşire nu există. Mă ~i irită optimismul celorlalţi. Belgradul este un morman de ruine. Pentru ei nu Încape îndoialil. Se spune că nemţii ţin neap~mlt să arunce asupra sîrbilor Bulgaria. . nici victime .Ich will bei meinen Jesu wachen".l. Lipsea Între altele . pe care nu mi le pot ascunde. mari retrageri. nUlfi distrugeri. singurMate apăsătoare.u'damente iugoslave (dar sunt iugoslave?) la Sofia.mai mult .. În sudul Iugoslaviei.chiar victorios .strig~1 Berlinul.9 aprilie l1941J A căzut Salonicul. Angoissă. Şi peste toate. 8 aprilie [1941) Un comunicat grec anunţi:i că iugoslavii se retrag pe frontul din sud şi descoperă aripa stÎng. Ieri 5i alaltăieri s-a vorbit mereu despre mobilizare generală.. tristeţe. cu 36 Aristide. Provocare" .ar fi pentru ei o foarte proastă afacere. Arad ~i Budapesta. Intrebarea este: în cît timp? cu ce pierderi? Dacă războiul din sud-est i-ar ţine pe nemţi aici 4-5 luni. voinţa . care reduceau întregul oratoriu cam la o treime.de li rămînea totuşi În picioare. Dar dacă termină repede aici.H i1I<U"d~i 61 nu începu<'ie Încă noul atac gellllan). Eu Însil sunt teritîcat de tot ce se poate Întîmpla. Toţi trei. Marţi. mii de prizonieri.. Tudor Teodorescu-Branişte. un Mall!Jiills Passiol1 de război. Încep din nou zilele şi nopţi le groaznice de . Nici stricflciuni..va cădea probabil repede. pe frontul decisiv din Occident. )6 Richard (Ricci) lIillard scria comentariile politice în Re\'ista FUl1daliilor Regale. sigw'i de victorie (e adev~u'at Br'Uli~te35.

Dar apartamentul lor e prea mic ca să-mi poată oferi altceva decît un pat. abătut . pornită În avantgardă.1[Lsat în pace". Nici englezii de la Atena nu par a cunoa5te situaţia. Joi. N~ vreau totuşi să stărui prea mult asupra prlrerii de rău de a-mi părăsi garsoniera. unde sunt şi între ce fOrţe. nici dulapul c~ haine nu încap acolo/Nu ~tiu dacă propunerea pe care mi-o face Sacha Roman (de a-n1i da o cameră la el) e destul de serioasă. A ummt o proclamaţie de independenţă a unui aşa-zis stat croat. Un refugiu . ca şi mizeria moral[l. umezeală rece de noiemvrie. toropit. eram singur. Pe la lacul Ohrida au făcut joncţiunea cu nemţii.acasă". Impresie generală de năucire. Zagrebul a căzut din primele zile. dar În Cirenaica au pierdut Derna. strivitoare. încă o dată Germania face impresia de a fi o putere inexorabilă. Peste I O zile va trebui s-o predau noului chiria~. D~u'nu pot spune că sunt disperat. englezii au ocupat Masaua. salv(U'ea -Ia ce bun toată zbaterea.dar nu ajuns la limita speranţelor. Iar dacă la capătul acestei pribegiri nici m[lcar nu poţi întrevedea odihna. Nici cărţile. Nu ştiu cu ce voi înlocui această sin~urătate. Mi-ar fi făcut plăcere S[l am o cameră ac. Comunicate iugoslave nu există. cu lacrimi pe care nu ţi le Îngădui din mîndrie. ploaie.. Obosit.protejeze populaţia maghiară".Lsă la mama. Aş vrea să dorm un somn lung. Nu se poate şti dacă sunt lupte. Se vorbea ieri şi-alaltăieri despre un atac românesc de acelaşi gen asupra Banatului sÎrbes_c. 13 aprilie f1941] Războiul din Serbia e confuz. Nu sunt făcut pentru a pribegi. Pentru moment. Mizeria fizică mă sperie. demonică. cu vec. Încă nu ~tiu unde. Loviturile groaznice pe care le primesc acoperă şi fac uitate succesele repurtate În tot timpul iernii. In oricît de proaste condiţii. eram destul de . Nu pot spune despre mine că sunt prea brav. presa din Bucureşti. Italienii au ocupat Ljubljana. Duminică. În Eritreea. jubiIează că "un stat artificial . În casă e cald. Singurele infom1aţii vin de la Berlin. 10 aprilie (1941) Zi de toamnă. Roma sau Budapesta. Zile amare.voi găsi totuşi undeva. de neputinţă.' apăsat..pentru moment .hiul lor gust de cenuşă. dar nu mă mai simt . toată suferinţa'? Totul e cenuşiu astăzi. poate d nu va fi mai prost deCÎt la Valea lui Soare. de plumb. Despre un atac sîrb asupra Albaniei nici vorbă nu mai este. nici masa de lucru.. Ungurii au trecut şi ei graniţa iugoslavă vineri. Chiar de săpt[m1îna viitoare voi începe S[l-mi transport lucrurile. ca să . totul e dezolat.se prăbuşeşte În derută. Mă simţeam bine aici. Frig.

Tot ce se poate face acum în întreg războiul din Balc. 14 aprilie [1941] Germanii sunt la Sollum.Uli este de a se impune nemţilor un mai mare efort şi mai mari pierderi.Ule avansate dincolo de Bardia spre Sollum şi bazele de aprovizionare de la Dema şi Benghazi. inutile pierderi de timp şi încurcături fără soluţie . iar nemţii vor fi liberi pentru o nouă acţiune. dacă linia lor de apflrare rezistă încă.trebuie să tai scurt. unde au loc lupte. mai Illult cu semnificaţie ascunsă decît prin ele însele: protest oficial împotriva intervenţiei maghiare în Iugoslavia şi pact de neutralitate cu japonezii. englezii încep să intre în contact cu englezii. Oarecare rezistenţă eficace se afimlă. Situaţia seamănă cu momentul opririi gennane pe Somme. au ocupat Bardia. A fost încă o noapte penibilă (ca în mai 1938 cu Z. Nemţii anunţă.generalul Wavell le va cere egiptenilor să lupte si ei. Dar între timp garnizoana engleză de la Tobruk mai rezistă. cînd. Cred că cel mai tîrziu la l iunie chestiunea va fi în întregul ei lichidată. trecînd mai departe. pentru Sidi-el-Barani.se năruie". pe teritoriu egiptean. Ocupaţi deocamdată cu iugoslavii. Canalul de Suez devine obiectivul lor imediat. Mai sunt poate unele puncte de rezistenţă iugoslavă. Nu cred totuşi să poată rupe comunicaţiile între trupele gelm. Iată-i dar pe nemţi la frontiera Egiptului.) . că au ocupat Belgradul. este doar pentru că nemţii n-o atacă. . dar nu se ştie în mod exact unde! Totul e desigur pierdut . Un război în Egipt.az. în cîteva zile totul va fi terminat.probabil . .în aşa fel încît te şi miri că ocupaţia totală întîrzie. La Moscova. În Grecia. este acwn o primejdie imediată. Nu avem o hmlă care să indice situaţia.cu deosebirea că de astă dată în nici un caz nu poate fi vorba de un amOL Dacă nu vreau noi complicaţii. Dar nu pot crede că ea va duce la consolidarea unui front. Dar în nici un caz afacerea nu poate dura mai mult de o lună. Totuşi o acţiune militară românească împotriva Iugoslaviei pare prea penibilă ca să fie cu putinţă. anul trecut în mai. frontul anglo-grec ţine încă. Berlinul anunţă că trupele gennane au înconjurat Tobrukul şi. Nu am destulă energie să-i spun Madeleinei că trebuie să-şi vadă de drum. Luni. Îmi pare sincer rău că lill consimţit joi noaptea să rămînă la mine. amînă poate pentru mai tîrziu atacul direct asupra frontului 'Ulglo-grec. În Grecia. astăzi chiar. Alexandria şi poate chim' Cairo. În orice c. pe care vor să-i lichideze în prealabil. Dar e aici un front propriu-zis? Mai degrabă aş crede că. Un război germano-rus devine posibil. două fapte interesante. În aşa măsură încît .

. Terminat azi La fCJ11I11l' cunosc. mai . În ciuda dezastrelor militare. e fomte greu să recîştigi terenul pierdut. în care mn locuit doi ani şi jumătateJîn care n-am fostştie unul Dumnezeu . Uneori îmi spun că n-mn dreptul să mă las deprimat de atîta lucru. Ştiri neconfirmate că sîrbii ar fi ocupat Durazzo38. au suspendat timp de două săptămîni acţiunea spre sud. în Antim. Mă uit la lucrurile mele. Miercuri. care mă deprimă. peste trei luni? Toţi împreună. Dar alteori (astă-seară mai ales) îmi spun că o poziţie pierdută e o poziţie pierdută. M-am zbătut pînă acum să rămîn la suprafaţă. s-a spulberat scurt. cel mai stupid..camuflat".fericit.. mai puţin vizibil. M-am zbătut să păstrez totul ca mai înainte.). aş putea spune că-mi reduc "suprafaţa de lovire". imediat după Dunkerque. -. aşa cum sunt strînse aici. în ciuda necazurilor personale. restrîngîndu-mă. Care. Da. Că sunt mai puţin expus la lovituri. care se adună (mutarea asta care se apropie .. Suntem în război şi a pierde o locuinţă comodă pentru alta mai puţin comodă. se înţelege. Din cîte romane de Balzac Obsedat de mutarea care se apropie. nu e o nenorocire. 16 aprilie [1941] a Irenle (Ins. e o chirie mai puţin.. Şi casa asta pe care o p[U'[lsesc . Să spurlem că aş fi putut plăti chiria acum: cu ce aş fi plătit-o în iunie? Cînd viaţa devine mereu mai amară şi mai scumpă.pornind atacul spre Dunkerque. la vale.cum vom reuşi să o scoatem la capăt peste două luni.renunţelrile sunt un fel de pantă înclinată şi cînd porneşti pe drumul lor.. în Albania. Ba chiar. E o intimitate care se rupe. ba chiar să mă amuze. La ce bun să-mi fac nervi pentru fiecare episod în parte. cînd în întregul ei toată chestiunea "37 38 Generalul Maxime Weygand era comandantul suprem al armatei franceze. sau chiar foarte incomodă. şi am impresia că la un loc face ceva viu. Lecturi bogate în sugestii în legătură cu Revoluţia de la 1848.J Nu mai urmăresc războiul din Balcani. Că . . vom avea mai mult timp de rezistenţă . o "prezenţă".. vom cheltui mai puţin. e încă o dată un moment din viaţa mea care se termină . ca şi cum încă nimic nu s-ar fi întîmplat. mi-a devenit totuşi scumpă ca o fiinţă. cînd banii devin mereu mai puţini . Şi pe um1ă.este primul lucru pe care îl pierd. O clipă am putut crede atunci că Weygand37 va consolida un front. piesa continuă să-mi fie prezentă. Casa asta pe care trebuie s-o părăsesc. e o legăturel care se desface. Numele italian al localităţii Durres.

anicole de ziar. spitale. Materialul e atît de bogat Încît devine primejdios.d·un trait". ultima" mea piesă. Cred că mîine voi continua cu actul III (pe care de altfel Îl văd şi acum destul de bine). ci cu totul inventat. Am făcut deci . regăsind Încă o dată teribila bună dispoziţie de a scrie de azi-dimineaţă. Citesc documentele revoluţiei. faptele . cu o mulţime de incidente şi detalii. M-<U11 aşezat imediat la masa de scris şi. dacă aş fi lăsat în pace (de cine? de viaţă !). strînse În 6 mari volume oficiale. căci pe celelalte două proiectate le las deocamdat~l să se depărteze).tot cu foarte mare bogăţie de detalii . Pînă atunci ni se va spune seara că Durazzo a fost ocupat de sîrbi (ca alaltăieri) şi se va dem1inţi dimineaţa: ni se va spune dimineaţa că toate am1atele iugoslave au capitulat (ca ieri) şi se va dezminţi seara. aş putea scrie întreaga piesă În 3-4 săptămîni.1I11sau b:lI1ui<U11. de nerăbdare. de curiozitate nervoasă! Dimineaţa.scenariul actului II. cu atîtea griji şi În plus cu obsesia mutării (pe care şi azi-noapte am visat-o ca Într-un adev~irat coşmar) . dar nu deloc sumar. scrisori etc. M~ltem să nu mă las sedus de ~.dar pe urmă să scriu o comedie cu totul liberă de . cu o urgent~l. dar. limbajul lor. cu atîtea veşti proaste. am văzut deodat~l piesa mea (. gem1anii vor fi stăpîni şi În Iugoslavia şi În Albania ~i În Grecia. De trei zile sunt În pl in I R48. Abea pe um1ă m-am Îndurat să intru În baie. Într-o săptămînă. oamenii. Dar documentele adaugă foarte mult peste tot ce cunoşte. ci dimpotrivă. Cumplit bombardament la Londra. Actele II şi III le-am schiţat şi pe ele tot dimineata.. 17 aprilie 119411 Cum să-mi explic faptul că astăzi.este definitiv jucată. Cred de asemeni că. se Înţelege. am schiţat scenariul actului I. Joi.cum să-mi explic totuşi că am putut avea o zi întreagă de exaltare literară. Pasionant şi pitoresc.. cînd nH1I11 sculat. azi-noapte. jucînd un rol de mîna a doua În revolutia Însăşi. Sute de case distruse. proclamaţii. eroul meu nu va fi un personaj real. În două sau În patru. de savoarea incidentelor. .. De altfel. Cît de mult se pretează epoca unei comedii se poate vedea din Amil/tiri/e c%l/e/II/lli Loclls/eal/II. cinemato- ~28 . mult mai sumar! N-em1 mai avut astîmpăr toată ziua şi pe seară am revenit la m. de hazul anecdotic al istoriei şi să nu mă pierd.adev~u·ul istoric". În Africa de Nord situaţia neschimbat~i: adică foarte serioasă. dar am văzut-o cu o bruscheţe. care nu mi-a dat răgaz nici măcar să mă spăl ca lumea. Cel mai cumplit de la Începutul războiului.culoarea locală". manifeste. În plin război. Metoda cea bună ar fi să cunosc bine epoca. Cam 4 000 de pagini de rapoarte diplomatice. de febră.muscris.

eu păstrînd un absolut anonimat. ba chiar mai sceptic. Mai mult chiar: ca şi in Jocul de·a \"(/can((/. să o pot eventual prezenta În mare taină teatrului. Dar ideea piesei Îmi place şi Îmi dau seama că sunt În ea elemente fericite de teatll. Merg chiar mai departe şi Îmi spun că ar putea fi. a oricărei revoluţii. prea amuzante şi cii fără să vreau. să nu mai vorbesc nimănui despre piesă (am şi vorţ>it prea multor oameni: Leni. .Va trebui să fiu foarte atent aici. Experienţa primei piese nu trebuie să fi fost inutilă: un act trei slab poate pierde un spectacol oricît de bine pornit. chiar dacă primele două acte au IÎncezit. decît o intrigă propriu-zisă.În ziua arderii Regulamentului organic) e susceptibil să plimească multe adăugiri la scenariul schiţat ieri. şi ca scenariu. dacă nu voi fi foarte atent. Adică să aibe o desfăşurare proprie de fapte. Păcatul lor este dl sunt prea pitoreşti. mari magazine. ceea ce dă loc la un Întreg joc de aluzii.) aşa ÎnCÎt. un mare succes. cred că nu mai e primejdie. e mai mult o succesiune de incidente viu angrenate. Dimpotrivă. cenuşie .probabil . după actul II este o scădere de ritm. Şi nu e sărbătoare pentru mine.timp care se potriveşte foarte bine. şi nici măcar una de evocare istoridl.l. ÎnCÎt cu aceeaşi acţiune drmmltică să se poată eventual scrie aceeaşi piesă. dm' mai ales pentru neaşteptatele asemănări cu rebeliunea din ianuarie. Despre o acţiune dramatică mă tem că nu poate fi vorba. Zisseştii . Am continuat toată ziua lectura documentelor de la 1848. Dm' actul II (care se va petrece . Vineri. 329/ . sub altă semnătură. o Încetinire a mişci:"u·ii. un act trei .grafe.tare" poate ridica şi susţine un spectacol. E adevărat însă că. prin altcineva.·acanfa. În definitiv. CÎnd va fi gata (dacă va fi cîndva gata)... căci e prea bine fixat şi ca moment istoric precis (10 iunie 1848.From Greece bad news. plasată În altă epocă). şi aici mai mult decît oriunde s-ar putea. independentă de evenimentele propriu-zise ale revoluţiei (În aşa măsură independentă. să fie bine În'eles că nu fac o piesă istorică. ci o comedie a revoluţiei. Trebuie. from Libia not so good" spunea adineauri cineva de la Londra. de la punctul de plecare.. teatre. 18 aprilie [1941] Vinerea Mare! Dar nu am sentimentul că sunt În vacanţă. Întru cît priveşte actul r. Piesa trebuie Înainte de orice să fie o piesă. să mă las copleşit de material. Ia Naţional. Şi dadl nHUll oprit la 1848. Ca şi În Jocul de-a . nu ţin să scriu o comedie a Revoluţiei de la 1848. ziua atentatului contra lui Gheorghe Bibescu). Nu e nimic suitor În scenariul plănuit. a fost şi pentru farmecul epocii. Zi ploioasă. Tocmai de aceea Îmi propun să mă potolesc. mă las antrenat. Şi totuşi acelaşi sentiment decis de a rezista.. Sunt mai puţin ameţit ca ieri..

oarecare oprire în loc. Era chiar de aşteptat! Dar lovitura mă deprimă încă o dată. Şi eu mă pregătesc să o primesc ca pe un fel de vacanţă! Cît de stupid pot fi uneori! Miercuri. Războiul în. vineri dimineaţa le vom transporta.cel mai greu" bombardament englez şi . Vineri cel mai tîrziu trebuie s-o predau. Madeleine care nu mai . care pentru noi va fi teribil de grea. În orice eventualitate.dar de astă dată e probabil adevărat. nu poate fi altfel decît teribil de grea. tot ce ne aşteaptă. Grecii au părăsit ieri Climia. cel mai greu bombardament englez de la începutul războiului.J shall never have any real inf1uence. În Alb.uitînd tot ce se petrece în jurul meu. dar sigură. totuşi. totuşi . mereu.. because I have never killed anybody.1111 încercat s-o conving cît de mult se înşală. Nu e o surpriză. Mîine ne vom ocupa cu ambalatul lucrurilor. noaptea trecută.fără o schimbare de condiţii generale. Am fost destul de inconştient.u'e nici o scuză. uitînd tot ce a fost. semnată de mine sau de altcineva. a şi început fără nici un avertisment prealabil. de a visa viitoare succese .. lup!e grele şi o continuă înaintare genmll1ă.cel mai greu" gelman.. ca timp de cinci zile să trăiesc cu proiecte literare. destul de copil sau destul de iresponsabil. B.. mereu. Iugoslavia e terminat. fără cabotinaj. Avem înaintea noastră o lungă vară. În Grecia. tot ce ne pîndeşte mereu. citat de Frank Harris: . .. care cel puţin avea scuza vîrstei. Shaw. Dar este o mare deosebire între . fără cochetărie. Frontul grec din Albania a început să cedeze.. să mă las ameţit de bucuria de a scrie. cu o totală bună-credinţă. Nici din comunicate nu reiese că bombardamentul de la Berlin s-ar asemăna cu infernul de la Londra.amorul" Madeleinei Andronescu! După Nadia. . operaţia \. In Libia. prima zi de Paşti. de a face proiecte.. după ce acum trei zile părăsiseră Gorica. Pe urmă ne vom sili să ne organizăm de bine de rău o O'--- ~ 330 . Incă o dată astăzi s-a anunţat capitularea tuturor trupelor iugoslave . 23 aprilie [1941] Ultima zi în garsoniera mea. Dar frontul tine încă.U1ia şi în Grecia retrageri continue. Duminică. fără trucmi. piesa tot nu s-ar putea juca. nu prea rapidă. Cu cea mai mare simplicitate. S-a evacuat Argirocastro în A Ibania. and don't want to." Ce absurdă întîmplare . Trupe regulate care să mai lupte nu sunt. La Berlin. 20 aprilie [1941] O vorbă a lui G.-. Şi totuşi. s-a cedat Larissa în Grecia. Astăzi.. } Seara ~81V41 Se confiscă aparatele de radio.

24 aprilie [1941] Ultima noapte aici.şi că cel puţin lucrurile care pot fi reparate vor fi.dar. cel puţin pentru mine. printre mobile răsturnate. În Grecia. un sentiment de cenuşe. O rezistenţă în Peloponez . Vezi ce bună e politica generală? Te face să uiţi micile şi marile tale mizerii proprii. din Europa. printr-o substituire de nenorociri. cu angoissa lui permanentă. Un fel de bilanţ. Vreau încă să sper. Abea astă-seară am putut asculta la Alice un buletin englezesc. Spre Franţa şi Spania. Hitler nu le va face această plăcere englezilor. Patru zile de cînd nu mai am radio! Mă simt parcă mai singur. de sprijin. Şi dacă plec de aici. de viaţă pierdută. ~lvînd ca obiectiv simultan flota franceză şi GibraltaruI? Spre Turcia? Spre Suez? Toată lumea vorbeşte despre un război iminent contra ruşilor. în care an1 petrecut-o tot împreună şi pe cea dintîi).dar trece şi asta. Veştile sunt mereu mai proaste . retraşi în insula Creta. mai lipsit.eu care de atîţia ani nu mai am nimic de aşteptat. Şi totuşi nu vreau să plec de aici cu capul plecat. Ba chiar mi-a dat raţiuni de a trăi şi de a aştepta . Ce mai pot face de aici încolo ca să nu sombrez. Hitler va fi liber pentru o nouă lovitură. Mă gîndesc că aş putea pleca din Bucureşti. În zece zile.locuinţă în Strada Antif!} Am încă momente de tristeţe. M-am obişnuit eu cu suferinţi mai mari. printre mormane de hîrtii rupte. Războiul ăsta. de regret . în casa asta din Calea Victoriei. Într-un fel. cel mult.chiar dacă armatele ar putea opera o retragere ordonată . armatele din Tessalonic şi Epir au capitulat. nu neaşteptate. Vocile familiare de la Londra erau parcă voci de prieten . a acoperit vechile mele nefericiri personale si le-a făcut să treacă în umbră. Îi spuneam şi lui Zoe (care a fost aici ca să petrecem împreună ultima zi în casa asta. îi spuneam că an1 uneori anumite "bouffees" de vitalitate. Dar cînd mă apropiu iar de ele. Şi peste toate. voi face.nu e probabilă pentru multă vreme. Toată după-masa am petrecut-o punînd ordine prin hîrtii. do'r încă. de zbatere inutilă. Mă culc printre lăzi de lemn. Dar eu nu cred. războiul m-a depărtat puţin de mine şi de oribilele mele taine. Vreau încă să spun şi să cred că mai sunt şanse de scăpare .şi mi-e greu acum cînd le-am pierdut. mai dezorientat. fotografii.chiar dacă sunt intermitente. Guvernul grec şi regele. Războiul din Albania e sfîrşit. manuscrise.dar e aşa de complicat să mă mut din Calea Victoriei în Strada Antim. Joi. fie într-un ceas bun. unde nu mai sunt "la mine". din ţară. mai adînci. şi mă voi obişnui. Contez pe ele . . cu un pardesiu şi nimic mai mult pe mine . scrisori.

Prea plictisit ca să notez aici delicioasa Întîmplare.that you mustn't growl at me if you think them waste of time. Turcia'? Gibraltar. cea mai puţin probabilă). Duc dorul casei mele din Calea Mă gîndesc la ea ca la un om pierdut." Joi. cu . il mai [19411 Războiul din Grecia e terminat de vreo zece zile. 15-20 mai nous aurons du nouveau. din 1913. În Antim.Marţi. fără să ~til11 Încă În ce direcţie. către Frank Harris (din biografia pe care Încă n-am temlinat-o. mai ferm.. Nici o dificultate ele lectură. Suntem desigur În ajunul unei alte ofensive germane. Am povestit-o de cîteva ori. \ 332 . singura mea bucurie este să Întorc dimineaţa foaia de calendar: a mai trecut o zi. brutal.1 enjoy so much writing my p!ays . ca pe un scenariu de comedie.they come so quick anei exciting from the pen . Lawrence. fiindcă o citesc cu prea mari Întreruperi): . ba chiar Shakespeare. Pînă la. Mă consider Într-un din care nu ştiu cînd am să pot ieşi. Poate chiar. 6 mai [1941] De cînd sunt În Antim singura mea plăcere. de săptămîna trecută. or a financial black-mailer journalist. Shelley. Va trebui poate să fiu mai răstit. dintre toate perspectivele. încît pare născocit.Doanma Mateescu". Ce Îmi Victoriei. mă dar nu pot spune că mă obişnuiesc. or something!" Ă propos de naivitatea celor care a~teaptă de la o victorie engleză sfîrşitul definitiv al antisemitismului. or a German spy. Încerc s-o descurajez pe Madeleine Andronescu ~i nu izbutesc..What was wrong with FnUlk Harris? Wasn't he a Jew. Dintr-o scrisoare a lui D. Algeria ~i Maroc? Se'va decide desigur focu·te repede. or another Verlaine. Citesc amestecat. Luna asta mai nu va trece fără evenimente. Tenninal în tine biografia lui Shaw de Harris. Dintr-o scrisoare a lui Shaw. Aici. resemnez. şi mereu cu mare succes. E aşa de amuzwH. Alexandria? Tunis. Am Încercat The TCII1{Jcsl şi a mers oarecumva mai uşor decît m-aş fi aşteptat. aproape exclusiv englezeşte: Ruskin. elupă terminarea unei piese de teatru pe care tocmai o scrisese: . Chicu' izbucnirea unui război cu ru~ii nu mi se mai pare astăzi absolut exclusă (de~i Încă r[unÎne. dacă altfel nu se va putea.. cel mai tîrziu. H. provizorat lipseşte mai mult e casa.

Imagini ~ vechi din Brăila de la 1917. grupuri ~ de oameni În faţa brutăriilor închise. pe care Îl comemorăm azi. dar pauza nu poate dura prea mult. puţin uimiţi parcă de faptul cţ. hoinăresc. I Cu mare greutate.şi peste toate un fel de oboseală stupidă. Şi pe urmă a urmat anul ăsta groaznic. ca şi cum aş fi tTlcut un fel de contract cu mine să scriu piesa asta. una singură.. şi ploaia era frumoasă. un Paul Signac. nimic definitiv nu se Întîmplase Încă. pe care o aşteptrull din zi În zi. scurtă vizită la Muzeul Simu (unde n-am mai fost de vreo IS ani). Citesc mereu documente de la 1848 şi mă mai gîndesc uneori la piesa mea. judecat şi condamnat la Ntirnberg.cine ştie? . că mai credem. dar [[\r[\ plăcere.. mai tr[lim totuşi. A fost reţinut de britanici plnă la sfîrşitul războiului. cele 10 sau 15 tablouri interesante se pierli..) Intre sute de tablouri de duzină. din ceas În ceas. Strigăte. că mai aşteptăm! Ieri şi azi. 33~ . Un peisaj de Renoir. fac vizite. prăfuit. cîţiva Luchieni.'. ~ bătăi. Azi-dimineaţă. Şi ăsta se cheamă primul muzeu de artă din Bucureşti. 10 mai [1941] Un an de la năvălirea nemţi lor În Belgia şi Olanda! În dimineaţa de 10 mai 1940 nimic tragic.şi atunci umblu pe strad. Dar de la fereastra mea. servitoarea noastră a reuşit să cWl1pere astăzi o pîine.-13 mai [1941] Rudolf Hess disprlfUt: a fugit cu un avion sîmbătă noaptea39• Partidul Naţional-Socialist dă un comunicat anunţînd că: 1) Hess suferea de 39 Adjunctul lui Hitler În conducerea Partidului nazist. dou[l-trei pînze de Monet. Suntem poate într-un interludiu diplomatic (e plauzibil un acord cu ruşii). de cele mai multe ori stupid. om'ecum din obligaţie. Primăvară umedă. sculîndu-se cu noaptea În cap şi făcînd coadă la brutărie timp de :2 ore. Ruşii fac probabil mari concesii.poate că Într-adev[ir am s-o scriu cîndva. dar nu se ştie ce fel anume. rece. alături de ceilalţi lideri nazişli. 11 (mai 1941J Frig şi ploaie. semnate de diverşi pictori obscuri. În aşteptarea pÎinii. -l Indicii de un nou acord germano-rus. Drumurile erau deschise pentru orice. de la al V IIT -lea. Restul. Duminccă. Nici azi n-a izbucnit noua ofensiv[\ gemlană. 111 \} 41 Ma rţi. demodat. bric-~l-brac pompos. academic.SÎmbătă. Şi poate . murmure . (Mi-e greu ~ă stau În casă .

În orice caz. Nina de acum) ca în deschizătura unui compas. Hess se află în clipa aceasta în Anglia..) Dar Mircea . La Lisabona. Luni dimineaţa va pleca împreună cu Giza. Am încercat s-o liniştesc. repetînd cu respect lucruri spuse de Mircea.. Îmi povesteşte cu degajare ce i-a spus mm'eşalului Prezan. ce a întrebat-o şeful Marelui Stat-Major german. A zburat singur pe bordul unui Messerschmidt pînă în Scoţia şi s-a aruncat cu paraşuta lmdeva lîngă Glasgow. ironică. Anul petrecut la Londra a schimbat-o puţin (îmbrăcată simplu. Nici Sardou. fără bani. Nu ştiu cam ce reprezintă. Ar prefera să revină în Palade 43. ce a convorbit cu ministrul Propagandei . unde imediat s-a prezentat autorităţilor. rezervată.. Prima presupunere logică: sinucidere. Dar. Cîteva clipe suspenzi orice judecată politică :. în cele 4 săptămîni de cînd e în Bucureşti. din pasajul Imobilim'a! Dintr-o dată cei zece ani care au trecut de atunci se deşteaptă în amintire. nici secunda. Mai mult deocamdată nu se ştie. la cursul actual !). Sunt distanţe mari de măsurat între aceste două imagini (Nina de atunci.iBach n-ar fi mers atît de departe în cea mai absurdă dintre farse. foarte mult. unde Mircea e secretar de presă clasa L are 12 500 escuderos. Vineri. întrebat. (O călătorie cu avionul prin toată Europa nu e un lux de funcţionar.a fost aici la Bucureşti un adevărat personaj. La Londra au avut 120 de lire pe tună (cam jumătate milion de lei. Dar nu e adevărată nici prima..spune Nina .o gravă maladie cerebrală 2) i se interzisese de către Hitler să se urce în avion 3) trebuie considerat pierdut într-un accident 4) aghiot~ţii lui sunt arestaţi. E dezolat eli nu poate scrie. după primele 15 minute. nici Arnold :.nu e mulţumit. căutat. Îşi risipeşte geniul în lucruri mărunte. A doua: asasinat.. uneori îl bate gîndul de a lăsa totul baltă şi de a se retrage într-o mănăstire. vorbind cu oarec<u-esigunUlţă personală.icontempli stupefăcut faptul în sine. E literalmente năucitor. redevine vechea Nina pe care o cunosc: fată de treabă. Ce e amuz. Să n-aibă grijă. În plus. Totul e mai senzaţional şi mai fantastic decît orice ne-am fi putut imagina sau crede. 16 mai [1941] O văd pentru a doua oară pe Nina Eliade. Cît e de departe biata Nina Mm·eş.mt e că. Munceşte ca un rob la legaţie.a son aise"). englezeşte. Mircea nici nu se va reîntoarce în Palade 43. venită de la Londra şi stîrnind prin acest simplu fapt curiozitate . citat. şi nici nu se va călugări. cam simplă. Comedia începe cu o lovitură de teatru cum nea mai fost. Cel puţin nu deocamdată. dar liber. unde o aşteaptă Mircea. Ar vrea să se călugărească. cu avionuL la Lisabona. ~34 ..

În materie de "bourrage de crfme" n-am cetit niciodată lucruri mai năzdrăvane decît în cazul Hess. În ultinlul moment. ca Goga). ACunl şi direcţiile sunt mai limpede desenate: spre Gibraltar. Îl crede pe Hitler o minte genială. Comunicat spectaculos de anlbele părţi. pare plauzibilă presupunerea făcută din primul moment (şi pe care bîiguielile denebiste* le confirmă în oarecare măsură) că fuga lui Hess indică un contlict intern german. Aspectul ei politic continuă să fie misterios. Regretă că nu l-a cunoscut pe Codreanu. la Amba Alagi. ba chiar mai mare. RflZboiul e în continuare. Presiunea americană asupra guvemului de la Vichy nu va reuşi să-I oprească acum. regretă momtea lui Codre. căci el poate fi un idealist utopic. Regretă că Garda era . dat fiind că el nu deţine nici unul din secretele Reichului 3) că el nu va dezvălui nimic englezilor. Politic vorbind. Les jeux sont faits . care oricum erau În pregătire. Din zi În zi. acţiunea gemlană (pe care o aşteptfun de la 1 mai) e posibil să se declanşeze.Sîmbătă.. Consecinţe directe imediate nu sunt de aşteptat. ~ Luni. văzut alaltăieri. E mai mult un simptom decît un eveniment. Crede că Penlm legiollari e o carte istorică. spre Suez. Englezii au reocupat ieri Sollum. spre Irak. pe tema acordului cu ruşii. 17 mai [1941] Afacerea Hess rămîne încă în senzaţional. dar În nici un caz un trădător 4) că el a fugit la Londra numai pentru a-i preveni pe englezi că au pierdut războiul şi că ar fi bine deci să ceară pace . "1 Aderca. care era o mare personalitate (ca Sarah Bernhardt.. Stupoarea nemţească a mers pînă la cele mai comice manifestări. Amiralul Darlan se arată dispus să semneze orice. din ceas în ceas. cu succes.. bătălia din iarna trecută pentru Cirenaica. din punct de vedere propagandistic) poate cel mult să precipite actiuni militare. ar fi reuşit să obţină de la Codreanu un regim bun < pentru evrei. Acordul cu ruşii şi acordul cu Fnmta par gata încheiate. atunci ar fi În stare să refacă din nou. 19 mai [1941] 3:: A capitulat ducele de Aosta. Mai rămîn În Abisinia două ultime puncte de rezis- . Dacă nu vor avea să suporte şi un atac gemlan dinspre Siria şi Irak.. s-ar fi Înscris acolo. Cazul Hess (punîndu-I pe Hitler într-o situatie atît de penibilă. În trei zile au fost lansate şi re trase cîteva explicaţii oficiale: 1) că Hess e nebun 2) că fuga lui nu are nici o importantă. E convins ~ CY) că eL Aderca.mu.mtisemită: fără de asta. egal cu Napoleon.

Nu e vorba de o evadare. " Viorel Trifa era. S-a dus să propună pace. Intrarea lor în vigoare se va <illunţa mai tîrziu. parcă tacit consimţită. în mediile literare. lider legionar. Oarecari escarl11uşe la Sollum şi Tobruk. came. zahăr. oarecari zboruri de recunoaştere în Germania şi Anglia. din 1940. La Sollum. Caracostea. poziţii ocupate cînd de unii. la Gondar şi în jurullacuriJor din sud. Războiul ăsta nu se tem1ină cu formule tranzacţionale.. O lungă sală de gimnastică. Toată lumea pare să trateze: nemţii cu francezii. Adaos la nota Aderca. Dar războiul abisinian propriu-zis e tem1inat. Asta pentru a lămuri competenţa lui politică. Războiul încă n-a intrat Într-o nouă fază.La toate astea . Camere mari. Porecla. a stabilit că Hess nu aJllgil. pre~edintele Uniunii Studenţeşti orientare legionară). nici mari bombardamente. cel puţin pentru ca astfel să provoace confuzie la englezi. deterl11ină pe unii să vorbew. .e neap[trată nevoie de o bună ordine europeană . nici lupte. cînd de alţii. Plimbare cu maşina lui la Şosea. cu turcii şi cu ruşii: americanii cu japonezii şi ruşii: ruşii cu japonezii: englezii cu toată lumea. o sufragerie suspendată deasupra living-room-ului . 20 Illai 11941] Camil Petrescu mă scoală dis-de-dimineaţă. un living-room spaţios. de sîmbătă: Afim1ă că Groza~1 şi Trifa42 sunt comunişti şi se atlă la Moscova. Miercuri. 21 mai l1941] Titu Devechi. ci de o misiune. De cîteva zile. Marţi. analizînd . De ieri avem cartele pentru pîine. Într-un moment de suspendare. •0 Creştine (de . Trecem printr-o fază diplomatică a războiului. E o glumă. Atîtea conversaţii d iplomatice. care ia pardi (prin lungime şi prin lipsil de activitate) aspecte de armistiţiu. cu ceva de . II y va de tout.potrivit metodei lui" comunicatul genmll1 privitor la chestia Hess. ferestre imense. Admirabilă vilă englezească.că despre eventualitatea unei pilCi neaşteptate. atacuri şi contraatacuri. " Dumitru Groza. privitfl din afară. ci a fost Irill1is. două dormitoare. ca să-mi comunice la telefon că.chalet" elveţian.. Suntem încă într-un moment de pauză.i-am spus eu . ulei.tenţă. a r[lZboiului. Rosetti înlocuit la editura Fundaţiilor cu Cacaprostea~o.. a esteticianului D. ca să-i vi:idcasa.

dacă în 1929. mai mult prin tonul redact{lrii decît prin informaţii propriu-zise. Cartea la care se referă Sebastian apăru se În 1934. Îmi spun că. Aşadar. cucerirea Cretei devine aproape inevitabilă.Războiul ăsta nu se termină decît cu o pace de comprorrUs. Germanii au declanşat de ieri un atac aerian. În orice caz. Citit Die Verrreibl/Ilg der Jl/dclI al/s SpalliclI de Valeriu Marcu~3 Voi căuta aceeaşi perioadă în Dubnow. în momentul plecării la Paris. Duminică. Mi-o repeta astă-seară. Dar şi b:'ttălia din Creta. dar se pare că e o afacere în stil mare. în cel mult două luni avem pace. nu pentru a face mlfecari studii inutile. 4} 337/ . originar din Bucureşti. Luptele continuă cu îndîrjire . nici Germania nu pot ~i nu au interesul să se nimicească. Vor fi lupte.dar paJ1ida e jucat[i. o luptă naval[l importantă. sau chielf FnUlţa. şi cea din Groen\(Ulda nu sunt încă decît momente prealabile. Dar nu vom aştepta prea mult pînă se va vedea lămurit că r[lzboiul [lsta nu glumeşte (dar pînă acum a glumit? !). Valeriu Marcu reuşise să fie în GemulI1ia un . comunicatul gemlan vorbe~te despre ofensiva din Creta ~i anunţă că s-au stabilit În partea occidentală a insulei. aproape în aceia~i termeni. Hlfă alte calităţi decît de expunere simplă. a zîmbit. cu numeroase aterizări şi lans{lri de para~uti~ti.Nu ştiu dacă a înţeles exact ce voiam să-i spun. Nici Anglia. Timuş.. vor fi poate întîrzieri . Comunicatele engleze pregătesc şi ele.dar din moment ce nemţii au reuşit să ocupe ferm o poziţie şi din moment ce au măcar un singur punct pe cmL<. Devechi crede şi el că Hess a plecat cu o misiune din partea lui Hitler. 25 [mai 1941] Abea azi.t{1 liber pentru debarcare. naivă.iulie . Suntem Îmbarcaţi Într-o mult mai complexă catastrofă . . Nu avem inf0I111aţiisuficiente. vestea ulterioară a Înfrîngerii. ci pentru a Învăţa perfect una din cele trei mari limbi. circa l 400 marinari. aş fi avut o mai exactă vedere a lucrurilor şi m-aş fi decis să plec în GenmUlia. În Creta.Pace de compromis" e o formulă care începe S[lcircule. Valeriu Marcu (1899-1942).august.. Marea tentativă genmmă de a cîştiga definitiv războiul va urma probabil În iunie . I-am spus cît de superficială mi se pare o asemenea judecată. eseist şi istoric de limbă germană. Vor cădea fOaJte repede la o tnUlzacţie.gUinzender Historiker und Esseyst". acolo mai pe larg tratată. . vor fi rezistenţe. după cinci zile de luptă. Englezii pierd un vas de linie: 49 000 tone. Anglia sau Statele Unite. e făcută dovada că o debarcare e posibilă! 111 Groenlanda.

A. în loc să fiu un fost scriitor bucureşte<U1. ci pentru 30000. În măsura În care mai pot face proiecte de viitor (sunt prea trist. lupte grele.am considerat că mi se face un serviciu.. Sie glauben il11mer. evreii. Nu. pierderi mari. 28 mai [1941] Cuirasatul gemlan . care se afla sub tipar.0 să fie bine" . prea sălciu . Bismarck".. a apărut totuşi în întregime.. 44 Istoria literaturii române .Diese ewig GeschJagenen sind vor ihrem Schicksal die ewig Optimistischen. Miercuri. . .aş fi fost poate..Kanea . . Sebastian era nemulţumit de felul cum era apreciată opera lui în CaItea lui G. pentru a încerca să fac undeva Într-un mare oraş piese de teatru şi scenarii de cinematograf. (Este poate singurul lucru care ne ajută să trăim. scufundînd cuirasatul . a fost la rîndul lui scufundat azi-dimineaţă. În fond.. Aristide . îmi propune să traducă în englezeşte De două mii de alli." Prima măsur:i luată de Cacaprostea la Fundaţie: scoaterea capitolelor privitoare la scriitorii evrei din Istoria lui Călinescu.. noi. nu. încă n-aş primi. astăzi. în acelaşi an. Nu mai am nimic cu cărţile pe care le-am scris. după o cursă dr<onatică de patru zile. eu cel mai puţin îndreptăţit să sper. B. Fulgerătoare replică engleză! Telefoanele n-au mai contenit azi-dimineaţă. încă sperăm.o să fie bine". pentru o eventuală tipărire în America.44 Nu m-am gîndit mai de aproape şi n-am încercat să-mi <U1alizezciudatul sentiment de satisfacţie cu care am primit acestea. 31 mai [1941] Luptele din Creta vor mai continua o zi sau două. Fapt e că am rîs sincer şi că . În Anglia sau America..spunem mereu în bătaie de joc. sau obosit. !!neori inconştient. dar insula pare de pe acum pierdută. mă gîndesc la o plecare după război.. absurd. Sîmbătă. care repurtase sÎnlbătă marea victorie de lîngă Groenlanda.. Hood".cu hotărîrea bine deliberată de a lucra în ea. de un optimism copilăros.).a căzut ieri. Capitala . un scriitor viu. Călinescu. Valeriu Marcu observă just: . Şi eu însumi.. Chiar dacă planul nu ar fi fantezist (şi este grozav!). E o meserie pentru care mă cred potrivit.fără să ştiu de ce . Englezii se retrag şi probabil încearcă o reîmbarcare.. dar de fapt credem cu adevărat că . es konne nicht gar zu schlimm kommen. În Creta.. scriind nu pentru 3 000 de cititori. suntem. Şi nici nu o iau altfel decît ca pe o meserie.) In plină cata~trofă. Madeleine. ca să tI1U1smităvestea: Rosetti.

dacă nu chiar catastrofa finală . un farsor. va cădea Grecia şi va izbuti debarcarea în Creta. intrăm în vară şi. un "şef". Lungă discuţie despre Nae Ionescu. e loc pentru speranţ[l. Eugen Ionescu. Astăzi s-au suprimat o serie de trenuri.. istoric al antichităţii greco-romane.pentru că suntem la capătul ei .primăvara 1941" . Gibmltar. dacă la I martie cineva ne-ar fi spus că în cursul primăverii va fi ocupată Bulgaria. Mă întreb dacă într-adevăr a trecut uşor. În fond. mereu şi mereu. perspectiva atîtor înfrîngeri ni s-ar fi p[lrut dezastruoasă. în Bucureşti. reuniune la Vianu45. Et pourtant nous sommes encore la! Trăim încă. se întreba azi toată lumea cu îngrijorare. Se vorbeşte din nou despre mobilizare şi circulă iar zvonuri despre un război cu ruşii. Ieri s-a ordonat săpare de şanţmi antiaeriene în fiecare cmte. Vineri a fost .. parcă au pierdut din importanţă. Toate direcţiile sunt posibile: Suez. cu R. De ieri suntem aici. care pentru Ralea şi Vianu nu era decît W1stîlp de cafenea.avem impresia înşelătoare că la um1a unnelor a fost suportabil. nimic ireparabil nu s-a întîmplat.s-a tem1inat. sferă de mobilizare. Am impresia că e o nouă farsă. Papilian*. un bărbier. 1 iunie [1941] Aşadar primăvara . trebuind să fie gata pînă în· maximum două săptămîni. cînd totul (universităţi şi licee) trebuie să fie terminat. Dionisie Pippidi.vai! . Acum însă. De ce?. Creta a fost un moment episodic. va fi nimicită Iugoslavia. suntem încă în picioare. Tmcia şi chiar insulele britanice..black-out". cînd toate s-au întîmplat.suportabil. Pippide46. în atmo.l1ea. 4S * Lecţiune 46 Tudor Vianu. . Dar Rusia? E cu putinţă un r{LZboi ruso-gem1an? De trei zile toată lumea îl crede iminent.Şcolile urmau să fie deschise pînă la 20 iunie. Joi seara. Nemţii trebuie să se decidă repede pentru o nouă acţiune. Atîta timp cît Anglia nu capitulează. va fi reocupată Cirenaica. desigur. Duminică. incertă. sau dacă:. M-am amuzat să le spun că pentru mine Nae Ionescu era diavolul. (Totul e . Un ordin urgent al ministrului scurtează însă termenul pînă la 14 iunie. într-o nouă fază a războiului.de care ne temeam atîta şi care ni se p{lfea că poate aduce noi catastrofe. singurul lucru care contează este să rămînem în picioare.) Poate că.

Mi-a 'U'[itatbiletul verde de chemare şi. mobilizarea generală va fi decretată în ziua de 5 . E un val de concentrări şi rechiziţii. Germania face un armistiţiu În fapt cu englezii (negociat şi Încheiat prin Hess) şi se Întoarce brusc spre ruşi. Întîlnit la Vivi. Să fie din norrun mare bluff? Dar punerea în scenă ar fi prea costisitoare şi în fond inutilă. Cantacuzino.Se fac propabil noi deplasări de trupe. este neprobabil. Visoianu concentrat. Întrevedere Hitler-Mussolini. crede că războiul cu rusii e pentru gennani o afacere politiceşte primejdioas[l (chim' dac[l milit[u'eşte simpl[l). (Ce se va întîmpla oare cu noi. Zi agreabilă pe care am petrecut-o cu Zoe. evreii? Care va fi situaţia noastră militar[l în caz de mobilizare generală?) La Brenner. Începe panica şi totul scapă de sub controlul judecăţii moderate. proprietarul nostru. Dar starea de fapt e incontestabilă. Fiecare om întîlnit are să-ţi dea o informaţie În plus: Armata IV şi V sunt mobilizate. de ex. cele mai de necrezut lovituri. Ar trebui să renunţ a Încerca să judec. Faptele sunt mai tari decît orice. În Moldova.. M. prin bruscă substituire de adversar. Totuşi crede războiul posibil. a primit ieri ordinul de concentrare şi se va prezenta mîine la [Regimentul] 21. Moment de răscruce. cei care vin de acolo (G. în restaurante se vorbeşte despre război. Ca si mine. Nu se vorbeşte deCÎt despre asta. se iau caii şi boii oamenilor. văzîndu-1 numai. Danacu. ce tip de roman! M-::U11 gîndit la el în legătur[l cu romanul pe care îl proiectwn mai demult şi mi se pare că i-am găsit un loc bun. Luni. Politic judecînd. Dar de la sosirea lui Hess în Anglia au încetat în mod atît de straniu bombardamentele reciproce anglo-germane. război.. 2 iunie [1941] Război. S-ar putea juca aceeaşi comedie cu mai puţin fast şi cu la fel de bune rezultate. să notez şi gîndul că poate vom asista la o formidabilă lovitură de teatru. Chiar dacă e cu totul hmtezist.. Am fost la el să-I văd. Radu Popescu. S[l prev~ld. cum să verifici. pe stradă. război . admjnistraţiile financiare din Moldova sunt refugiate În Oltenia. Iar de zece zile Încoace cazul ~40 . pe care n-o mai văzusem de la plecarea mea din garsonieră. m-a Înfiorat. pe cine să Întrebi. încă un semn că ne atlăm În pragul unei mari acţiuni. In plină perioadă de munci agricole. care a şi plecat pe Prut.) povestesc că În regiunea Prutului este în mod vizibil zonă de război. să înţeleg. război. E absurd? Desigur. ba chiar iminent. Nu ştii ce să crezi. Într-un an jumătate am văzut cele mai absurde întîmplări. În tramvaie.. război.

c(U'enu trece Înaintea piesei şi nici . e explicabil.Hess e uitat complet. dublă complicitate? Nu. Nu.) Am continuat să mă gîndesc la eventualul meu viitor roman. Mă prezint unui ofiţer (locotenent-colonel parcă) şi el mă introduce în cabinetul lui Ilie. Parcă era un pan1f1et contra nemţiloL Temlinat azi Pere Garial.teşte la mine. e un proiect foarte îndepăl1at . Dar am văzut atîtea! Vizită la Pippidi. Eu sunt foarte nenorocit. Dă ordin să fiu echipat.. îmi spune el. se înţelege.poziţia soldatului" şi duc mîna la bord-ul păIăriei. . Vine Regele .. Se apropie şi îmi verifică ţinuta. azi după-masă. evrei. după cum boala lui Swann ~i agonia marchizului d 'Osmond n-o opreşte pe Oriane să se ducă la recepţie. Civil. fug. Ofiţerii evrei sunt toţi mobilizaţi. din clasa VIII). Îi spun că vreau să fiu înrola!.ţinuta lor de paradă. Boala ~i agonia lui Goriot n-o opre~te pe baroana Nucingen să se ducă la bal. Mă întreabă ce vreau. Departe se vedea un automobil de la Curtea RegaIă. "Cine dracu m-a pus să vin aici!" Merg singur. "De nu m-aI' vedea cineva. Ilie se rfL<. undeva pe un fel de cîmpie." Fug Înspăimîntat.vai! . cu Eugen Ionescu. dar de ce tac englezii. foarte speriat. Mai e încă un singur evreu soldat În tot regimentul.spune cineva. Literatura e un narcotic prea slab pentru toate cîte se Întîmplă. Mă apropi i iar de cazam1ă (dar care nu e cazarma de la 21) şi găsesc regimentul în mare ţinută. ciudat echipaţi . Ne-a citit din Tucidide. Trec pe lîngă un pluton mic de soldaţi infim1ieri. Dar. depărtîndu-mă. Curtea regimentului are aspect de mobilizare. Mai ales am făcut unele legături posibile între diverşii eroi "tlotanţi" la care mă gîndesc de atîta timp. crede-mă.dacă judeci raţional. 3 iunie [1941] Vis de azi-noapte: Sunt la regiment. aşteptînd parcă o inspecţie. LI Întoarcere îl întîlnesc pe Neumann (colegul meu de la Brăila. Se pregătesc să-şi schimbe chipiurile cu nişte bere te imense roşii. salutînd miliCu·e~te. Că nemţii tac.înaintea războiului.parte din ei. de catifea . fug . E îmbrăcat În unifom1ă de locotenent. nu sunt incon~tient. Marţi. Eu sunt singurul civil În toată mulţimea asta În unifonnă. sau toţi.şi mă trezesc. sigur că nu . corectÎnd-o. Primele două-trei capitole sunt oarecum schiţate în gînd. pagini tulburător de actuale. De depal1e cel mai bun lucru citit pînă azi din Balzac. Iau . ei care ar avea interes să facă cel mai teribil scandal propagandistic? Nu e îngăduit să crezi într-o tacită. (Balul de la vicontesa Beauseant mi-a amintit recepţia de la d-na de Saint-Euverte. imi răspunde că acceptă ~i că Îmi face o mare favoare. fug.

7 iunie [1941J Zvonurile de rdzboi au mers crescînd. 10 iunie [1941] În noaptea de sîmbătă spre duminică trupele engleze şi gaulliste au intrat în Siria. din cauza războiului. Sîmbătă. "c1evetitori". Joi. nu: la guerre n 'aura pas lieu! a Marţi. S-a ajuns la un acord germano-ms.. membru în Consiliul Radiofoniei. lucra la stabilirea pe hartă revendicărilor teritoriale dincolo de Nistru. azi-dimineaţă) îmi spune că examenele de bacalaureat sunt suprimate. bătrînul Codreanu. Cît despre întrevederea de ieri. pînă pe la 15-20 iunie. are de obicei cele mai abracadabrante informatii) ştia cu certitudine că ultimatu[mu]1 german a şi fost înaintat Rusiei..un strigăt de trompetă . dacă nu chiar din oră în oră. Se pare că înainteaz{l repede. Ia postul de radio Bucureşti s-a emis un nou semnal radiofonic . cred că pregătirile de război sunt foarte grave. Aristide.mmă trupele lui Dentz47 ~42 . Cuza. Nu. Alice (care.se zice . Gigurtu.e iminent. . obligă toate şcolile să se închidă cel mai tîrziu în seara de 7. după informaţii ultisime. "oficine mincinoase ale cafenelelor". Joi seara. Ministerele (spune Alice) îşi evacuează în grabă serviciile. cînd războiul va izbucni neapărat. Mihalache.inconştienţi". Ordinele de concentrare vin potop. Franţa pierzînd numai Alsacia şi luîndu-şi în schimb obligaţia de a rezista cu armele în colonii. Un ordin al Ministerului Instrucţiunii. războiul nu va avea loc. din ordinul Generalului. "unelte inconştiente ale duşnumului". cu Branişte. e drept. Ciorănescu. Dineu la Alice Th. Pan Halippa. Toti. împotriva Angliei. Vichy-ul protestează şi înde.destinat să preceadă ştiri grave. iar că ultimatumul românesc va urma în cîteva ore. Azi-dimineaţă. care trebuie să izbucnească din zi în zi. Rosetti îmi telefonează că. Hillard. Chim' oanlenii cei mai cuminţi îl credeau pînă azi irevocabil. Se trateaz{l un guvem naţional cu George Brătianu. de la Brenner. îmi spunea că programele de radio au ordinul să facă progresiv propagandă pentru Basarabia.alarmişti".Lovinescu (întîlnit la Alcalay. care dezminte zvonurile de război lansate de . cu care Axa va încheia zilele acestea oficial pace. inclusiv Branişte. ce găsim în ziare? Un drastic comunicat oficial. apărut astă-seară. Vivi. Scara Din nou războiul . a fost privitoare la Franţa. fără să întîmpine rezistenţă serioasă.

Siria va redeveni un punct acuL E ciudat că nici În Irak. (In genere. E posibil ca Întreaga afacere să fie terminată Într-o săptămînă sau 10 zile (deşi iuţeala nu e o calitate engleză). Fiindcă n-a putut? Exclus. nici În Siria.) Aseară Însă am avut un moment . Miercuri. Nici elevii mei.că războiul e gata. aşteptînd doar să se descarce prima armă. Ia Alice. nici "colegii" mei nu m-au Învăţat nimic nou. emoţionant Ia urma urmelor prin ratare. Nu voia să-şi lase victima din mînă. A Aseară. încercînd să obţinem promovarea lui.româno . TiteI Comamescu. Atunci. Îmi spunea . prin uzură.În care am simţit de aproape teribila tragi-comedie a şcoalei. Nici el nu ştia dacă va fi sau nu război ruso-german. Inginerul Lupaş. conferinţa clasei VIII. se Îndîrjise să lase corigent un elev obraznic. Abea mai tîrziu. cînd nemţii vor declanşa atacul asupra Suezului. Cineva care comunică din partea colonelului Lovinescu că s-a fixat data ofensivei asupra Basarabiei: 20 iunie. 11 iunie [1941] Aseară. Crede că Într-adevăr există un ultimatum german. poimîine şi În orice caz pînă În maximum 10-15 zile. Hitler nu s-a angajat adînc. care ar fi să izbucnească azi. de ce? Nu cumva această relativă dezinteres are În Orientul apropiat însemnează că Într-adevăr teatrul lui de operaţii diplomatice şi eventual militare s-a schimbat? Spre Rusia bunăoară? Se vorbeşte mereu şi mereu despre războiul germano . sună telefonul. la Madeleine.să lupte. Şi eu încă nu cred. de răzbunare. prin Turcia. bătrîn. ministrul Statelor Unite. I-a văzut ieri pe Gunther48. experienţa mea de profesor e neinteresantă. Profesorul de latină. B. gata pînă Ia ultimul amănunt. absolut inevitabil. A. dar cu atît de grele condiţii. Nemţii vorbesc cu indignare de "agresiune". cu eforturi mereu reîncepute. mîine. pe care I-am cunoscut deunăzi (şi care nu e un om de pe stradă) Îmi spunea că cele două armate stau dincolo şi dincoace de Prut. încît îi vine greu să creadă că Sovietele le vor accepta.rus. de prestigiu personal. EI poate deocamdată orice. absolut gata.cel dintîi . Noi ÎI apăram pe băiat. obosit. ridicul. se agăţa de ea cu Încăpăţînare. maniac. la şcoală. Simţeam că este pentru el o chestiune de orgoliu.Într-unul din accesele lui binecunoscute de isterie . Aproape că ne implora să-i dăm o mînă de ajutor şi să 11w 4-1 I 34~ . aproape pînă Ia lacrimi. duminică seara. În timp ce bietul profesor rezista aproape cu deznădejde.

mlă un comunicat . descompus de p.mică. Gina Strunga (Ia care am dinat aseară) pleacă la Sighişoara. Generalul Antonescu e de iei'i În Gemmnia.nu-i smulgem corigenta aCe'l'ita. Nu ştiu după ce criteriu. Cine poate. E adevărat că trupe germane sunt masate la frontiera rusească. E de asemeni adev{mlt că trupe ruseşti manevrează în aceeaşi regiune. Mai ales cine are copii... Se fac pe strad[i arestări de evrei care. Begoghina-l9 (de la . 14 iunie [1941] Comunicat Tass despre . Joi. . Iată ceea ce se che.<l'itii-noapte expiră ultimatumul". coborîse dintr-o limuzinei şi saluta cu braţul ridicat. strigînd ..Martini în România. mai ales prin Stafford Cripps511. c. ei şi. Martini-Rossi") pleacă mîine dimineaţ[l.Ullion după camion. o doamnă tÎnC'lfă. .însoţită de doi bfu'baţi în civil. Sîmhătă. .. Sunt ştiri false. să plece din Bucureşti pleacă. el cade în momentul in care N Riccardo Bcgoghina era directorul firmei . spune cineva. o lungă. cei mai mulţi bine îmbrăcaţi. care parcă compensa pentru el vechi suferinţe de mindrie jignită.. Relaţiile dintre cele două ţări sunt excelente. E lume care îl aşteaptă pentru noaptea asta.Tot nu crezi? tot nu crezi? . S-ar părea că se iau deciziuni ultime.zvonurile de război gemlano-rus"..malencontreux". din cîteva locuri: . dacă-1 lăsaţi. toată lumea crede în război. Heil". unde m-am plimbat spre seară cu COlllşa şi Lere'LI1u. vermut .vor fi trimişi În lagăre. se zice . nu e nici o pagubă. întrevederi cu Ribbenu'op şi Hitler. dar pentru alte scopuri . Rossi". La Sosea. între baionete.Martini".mă întreba azi-dimineaţă Eugen Ionescu.ml impresia că omul ăsta putea merge pînă la crimă. La Bucureşti. 1-Sunt primii civili pe care îi văd salutîndu-i cordial pe nemţi.Ei şi. 12 iunie [1941] Mai mult decît ieri.probabil". Am văzut şi eu pe Lipscani.Ull auzit de CÎteva ori. Nu e nici o pagubă.eleg:Ult[1.':0 Ambasadorul britanic la Moscova. o coloană Întreagă de oameni de tot soiul. Aseară ..Băiatul se omoară.. . mai mult deCÎt oricînd. foarte lungă coloană motorizată germană se îndrepta fără sfîrşit în directia Ploieşti. care producea . Era lume care aştepta un bombardament pentru noaptea trecută. lansate În spirit provocator de englezi. sub licenţă. Peste drum de vila Minovici. dar sunt exerciţii normale de instllJcţie. Gemlania nu a prezentat Rusiei nici un ultimatum şi nici o cerere teritorială sau economică. A ve.

comme . buimăceală. Canmdino.. Antisemitismul acoperă multe deziluzii. mereu nici o indicaţie. A stat toată dimineaţa la mine. tTlră griji.le de dimineaţă. mai puţină nerăbdare. Vianu a fugit la Sinaia. cu soţii Zissu (mi-au telefonat. confinllă totul.. mai puţin entuziasm. . Toată lumea vorbeşte ca şi mai Înainte de războiul care ar urma să izbucnească . ratarea. printre ştirile fără importanţă.--J Ziare.:. Azi-dimineaţă. Ziarele de dimineaţă îl publică undeva IlI. îrni simt ca o umilinţ[l fizic[I sărăcia.toţi îl asigurd de iminenţa faptului. Tovărăşie neplăcută: ea vulgară şi ostentativă.Pesc'ăruş". Ziarele de seară nu-l mai publică deloc. Noi ăştia care tot nu credem În război suntem stupizi sau orbi. dar neinteresant (cum de-I vedea Nae Ionescu inteligent?). . nepăsători. Toluşi operaţiile de evacuare continuă. 16 iunie [1941] Eugen Ionescu irumpe azi-dimineaţă la mine pentru ca să-mi spuie că nu mai e nici o spenmţă: războiul cu ruşii e definitiv stabilit. timp de cîteva ore. In lumea asta. nici o Indicaţie. Eleganţi..lllllosfera de război a ajuns la paroxism. /!4-V/4-1 Aseară. great disappointement". descompus. Poate un mic început de diversiune. ca să-~i instaleze copiii acolo.. Berlinul pare a nu lua notă. Vinea. De la Berlin. De la Berlin. au insistat. miercuri noaptea. ziarele de după-amiază tac. Aici. 15 iunie [19411 Comunicatul Tass continuă să fie Înco'njurat de aceeaşi tăcere. Cred totuşi că a plecat spre casă mai lini~tit. Comunicatul Tass de alaltăieri nu numai că nu dezminte nimic. mă deprimă. bo~aţi. o frază care i se potriveşte grozav Frantei de azi: "I1 ne suffit pas de dire. O lume care trăieşte parcă În alti:'!planet[l.' la coadă..) la . au fost blocate aproape toate ldefoanele deţinute de evrei. el de treabă.r-huif Brtl117aire dc LOllis Bonapartc). Abea mîine va Î. Ieşirile În ora~.. În afară de mizerie. În localuri elegante. În Marx (Di. deocamdată nici un răspuns. Luni. la noi. La Bucure~ti . Duminică.cepe dezmeticirea. Am totuşi impresia că momentul culminant a trecut: mai puţină p~mică. În afară de obsesia r[lzboiului. exact în clipa în care toată I\lmea aştepta să sune goarna.. Nădejde . dizgraţia. Cior[lI1escu. torturat.

17 iunie (1941) Decret-lege care anulează toate permisele de circulaţie automobilă. Am rămas acasă. să-i bată întîi pe englezi şi abia pe urmă pe ruşi. Restaurantele lumină . şi pe urmă .le font les Fraw. Lovitura de teatru din august 1939 poate fi repetată azi În sens invers. Nici în septemvrie 1939 n-am crezut în război. E logic. Marele Cartier s-a stabilit la Snagov. Le probleme ne se trouve pas resolu par de semblables detours. Războiul germano-rus încă mi se pare neprobabil .În tot oraşul. poliţia umblă din casă În casă şi face liste de copiii mici. Nu vor mai fi taximetre şi nici maşini particulare. benzina va fi raţionată. il n 'est que formule autrement. Măsura a fost luată brusc în cursul zilei şi anunţată prin radio şi placarde.va Începe.ais. II resterait il expliquer comment une nation de 36 millions d 'habitants peut se laisser surprendre par trois chevaliers d 'industrie et sans resistance. fiindcă englezii rezistă dincolo de aşteptările lui. oraşul este din nou În complet Întuneric. atunci ce-i rămîne de făcut cu o armată imensă? Să o uzeze prin inacţiune? Să o macine prin aşteptare? Ar fi preferat. Dar continui să cred că nu vom avea război. Sentiment general. Grădinile de teatru închise..dar exclus. nu. Dar. Plouă mărunt şi e un întuneric opac de du·bune. La Piatra Neanlţ va avea loc azi sau mîine o paradă militară." Seara Începînd de astă-seară. şi se resemnează a nu termina. evacuaţi. que leur nation a ete surprise! an ne pardonne pas il une nation pas plus qu'il une femme le moment de faiblesse qui permet au premier aventurier venu de la violer. desigur. Generalul a plecat "p~ front". (E adevărat că pronosticurile mele sunt de obicei proaste. Pentru automobilele care totuşi vor avea dreptul să circule. Jebeleanu crede că s-ar putea să mai întîrzie pînă joi. de Îngrijorare . Marţi. Tribunalele şi Curţile de Apel şi-au evacuat azi valorile. se laisser reduire par eux en servitude. Dacă Hitler Îşi dă seanm că nu va temlina cu englezii anul ăsta. Nici o Longbin (pe care nu-I mai Întîlnisem de la Stîna de Vale) Îmi spune că războiul e absolut sigur. interverteşte ordinea obiectivelor.. Horia RomeU1(de la TimpII!) crede că războiul ar putea izbucni chiar astă-noapte. care trebuie. Ovidiu Lupaş mă asigură că ruşii vor fi zdrobiţi în 2 săptămîni. de vară la fel. În caI1ier. apăsător. Încerc să "reconsider" situaţia.) .

În Siria de asemeni operaţiile lîncezesc. Dar din lectura textelor nu se vede dacă . 19 iunie [1941] Acord foarte lm'g genmmo-turc. Neagresiune. 18 iunie [1941] Ploaie şi întuneric. văzut după cîteva luni. la Sollum şi Port Capuzzo. indiferent. după o formulă tehnică nouă. cu care oeill1eniiîncearcă să-şi găsească drumul. Joi. fih'ă o zgîrietură.Călugăru. a devenit ceva rece. Un an de cînd Petain a preluat guvernul şi a cerut armistiţiu. pentru azi. A scris o piesă cu Ion Botezătorul. Războiul e aşteptat mereu. mi le-a . inviolabilitate. venind de la C/Irelll/ll. Qfensiva engleză de la Sollum a fost respinsă. despre scrierile lui. A scris o piesă cu Charlot pentru teatru şi cinematograf. fără să cadă. pentru mîine. Şi poate că totuşi Franţa va ieşi şi de aici. dar acum totul mi se pare îngheţat. fiiră să se lovească. lipsit de viaţ[l. Incă o dată dezolantul gînd că nicăieri pe pămînt nu se poate face nimic împotriva armatelor gem1eille. pînă la schimonosire. aprinderi de lămpi de buzunar..Ofensivă engleză în Libia. A scris un volum de versuri " idiş. intact cum a rămas. e neschimbat. Englezii par a-i menaja pe francezi. de la Clll'ântul. De fapt singurul poet filozofic sunt eu!" Cine altul ar putea să pronunţe o asemenea frază. A pornit i 'ri-dimineaţă. isteric. Carandino. amiciţie. Aspectul straniu al oraşului dispărut în întuneric şi străbătut doar de scurte. aproape instantanee. înainte de a se face lumină. S-a şi renunţat la ea. dar deocamdată înaintările sunt mediocre. cine altul decît Camil? Dar de cînd îl văd mai rar îmi face din nou plăcere să-I ascult vorbind. s-a înjosit mereu. imaginea scumpă a Franţei a SdlZut mereu. Aveam inima sfîşiată. Altădată în1i bătea inima numai rostind numele unei străzi pariziene. Parisul însuşi. nervos. "E comic să se vorbească despre Eminescu ca poet filozofic. Neuitată zi de doliu. pentru poimîine. mort. De atunci. . Nimic nou pe frontul intern. confuz. fără o rană. cu aparenta unui atac fullerător.inviolabilitatea" exclude dreptul de trecere a trupelor germane prin Turcia. obsedat. în1i spunea că după toate probabilităţile războiul va izbucni la noapte . Acelaşi om mic. pînă la desfigurare. iar aceştia contraatacă. A fost regimul Napoleon III mai puţin abject decît regimul Petain? Miercuri. încremenit. Timp de o oră mi-a vorbit despre el.

nu aşteaptă nici un răspuns: vorbe~te.deci infoll11aţia e sigură ~i faptul riguros exact) au primit instrucţiuni s[i-~i pregătească rezervele necesare pentru a fi duse şi distribuite în Basarabia. la telefon. De altfel. Nu pune nici o întrebare. româneşte ~i englezeşte şi nu s-a pomenit nimic despre asta. Impresie ciudată de primejdie. Tot el ~tie că Generalul a decis să intre la Chişinău în ziua de 27 iunie. ~48 . se inventează. Pippidi. E o buimăceală generală. Doctorul Weber ştie cu precizie că toate ministerele au alcătuit listele de funcţionari care urmează să fie numiţi in Basarabia. Dar am ascultat seara între 10 ~i II. vorbeşte.ar trebui să înnegresc sute de pagini. îl vede absolut imposibil. Londra în nemţe~te. S-a spus doar că sunt zeci de divizii germane la frontierele Rusiei şi că în cîteva zile situaţia va trebui să fie clarificată . Sîmbătă. o confuzie absolută. Autobuzele nu mai merg. Vorbeşte teribil de repede. să renunţe la atacul prin Turcia şi să ascundă această renunţare într-un aşa-zis acord. M-am despărţit de el ridicînd din umeri şi tără să-i fi spus nici un cuvînt. dar străzile mi se piu'eau azi mai pustii decît altădată. E o născocire propagandistică engleză. Poate mă înşel. a recitat. La ce bun? Seara Multă lume pretinde că la 5 1/2 după-masă Londra a vorbit de un ultimatum germano-român dat Rusiei. se crede. Se zice că au fost transformate în auto~ mobile-sanitare. Interesantă interpretarea dată de teacher-ul nostru acordului turco-gennan: Genmmia a fost silită să dea înapoi. 21 iunie [1941] Telefoanele particulare blocate. Ad~mia51îmi spune că Teatrul Naţional a pus în repetiţie piese pentru teatrele din Chi~inău şi Cernăuţi.povestit. Cît despre războiul cu ruşii. dacă va înceta ploaia. Aristide îmi povesteşte că toate fabricile (inclusiv fabrica lui de hîrtie . la Alice. îmi spune că războiul va începe mîine-dimineaţă. de asediu. Ţi se pare că nu mai poţi comunica cu nimeni. se afirm[\ sau se neagă . Hitler. Zilele de cea mai teribilă isterie din cîte am trăit. cînd se împline~te un an de la pierderea provinciei. de izolare.. se bănuieşte. vorbeşte. ar fi zdrobit.aşa sau aşa". dacă ar îndrăzni să-i atace pe ruşi. Dacă ar fi să consemnez tot ce se spune. tără măcar să controleze dacă-l asculţi sau nu.

peste o lună. a ocupat Chişinăul. Asear~i încă. dar nebăgate în seamă. 22 iunie [1941J Prin două proclamaţii către ţară şi annată. Cei care au fost pe sU'adă pretind că au văzut două avioane "negre" (?) zburind 34j! . Cu obloanele trase. care a început azi-noapte. Detalii geografi ce exacte nu sunt. Ce se va întîmpla cu noi? Abea îndrăznesc să întreb. Seara ne adunăm acasă devreme. Parcă ar fi o biată Belgia oarecare. 300 de avioane ruseşti zburînd spre Bucureşti au fost toate doborîte. nu poţi decît cu teamă. S-ar zice că toată lumea e plecată în viligiatură. liniştitoare. împotriva Sovietelor. ' Rapiditatea cu care se născocesc şi circulă . n-. aş scrie. în care să nu găseşti lucruri imediat aplicabile evenimentelor de astăzi. Pe alocuri ti se pare că e un pamflet modem. o oră numai după apariţia în ziare a vestei războiului. protestează contra "agresiunii" . cu telefonul închis.Citesc din Tukidide. Iată lupul sovietic silit să joace rolul mielului inocent.) Astăzi au tras tunuri şi mitraliere. eram convins că nu va fi. explicînd cauzele războiului. Scara Oraşul pustiu ca într-o duminică de vacanţă mare. Hitler a dat azi-dimineaţă o lungă proclamaţie. (Au mai fost ieri vreo două. trupele germane au trecut în cîteva puncte frontiera rusească şi au bombardat cîteva oraşe. Imi pare rău că nu sunt singur. 24 iunie [1941]" Prima alarnlă aeriană serioasă. de nelinişte creşte. Dumined. sentimentul de apăsare.haterea noastră pentru lucruri care de-a lungul zecilor de secole au lost mereu aceleaşi şi au rămas mereu neschimbate. Aş citi. Un cunoscut al lui a vorbit la telefon cu un nepot de la Cern~llIţi.. Avocatul Schwartz. alături de Gernl<Ulia.illl crezut că va fi război. Simt o mare poftă de lucru. Marţi. care cu lacrimi în ochi îi aducea la cunoştinţă elibenu'ea oraşului. România începe r~izboiul sfînt pentru dezrobirea Basarabiei... brutalităţii" etc. azi-dimineaţ~l încă. ca niciodată. vorbind la radio în zori. Molotov. undeva într-o cameră în care să mă pot aduna. a transmis la radio un Te Dellfll de la Cernăuţi. Înainte de răs~lritul soarelui. PÎn~1 în ultimul moment.Ies bobw·ds". peste o săptămînă. Ce stupidă . în plină vară. Aproape nu e pagină în Tukidide. Admirabilă lectură. a venit să-mi spună că: România a ocupat Cernăuţii. generalul Antonescu anunţă că. Să te gîndeşti şi să te imaginezi peste o zi. Bucovinei şi pentm nimicirea bolşevismului.

~50 . 26 iunie [1941] 12 noaptea. Totul n-a durat decît vreo 15-20 minute. ca să notez mai mult despre această primă zi de alarmă. Bombe au căzut în caJ1ierui nostru. Ieri' am fost pe la ei. Dar se mai spune că ofensiva pe Prut Încă n-a pornit. dar nu se ştie exact cîţi. Mi-a dat întîlrure la minister. aproape în continuare. Legenda: "Măcelarul din Piaţa Roşie. Prima mme bubui tură a fost însoţită de o flacără scurtă ca un fulger. Îngrijorat de ce auzisem. nu mai "era" nimic. pe vitrine.la mare înălţime. Zvonuri despre bombardarea Galaţilor.Cine sunt stăpînii bolşevismului" . n-mn avut nici un fel de îngrijorare. ţinînd Într-o mînă o seceră şi Într-alta un cioc. cu legenda: . Sunt prea obosit acum. Constanţei. pe care se văd urme de mîini Însîngerate. ar fi văzut acolo pe Leni şi Scarlat. În oraş. rumeni nu ştie nimic precis. Iaşilor. pe strada Sfinţii Apostoli. fără să-mi fi spus bună ziua: "Ei? ce-i?" Se Înţelege. Sunt morţi şi răruţi. colţ cu Rahova. două afişe de propagandă. arestaţi. C<mlil pretinde că Zambaccian. pe ziduri.m. sau au fost. răstit. Vor continua? S-m putea să mă vizeze şi pe mine? E adevărat (aşa cum nu s-a spus Încă de acum vreo zece zile) că simplul fapt de a fi evreu şi de a fi făcut parte CÎndva dintr-o asociaţie de presă constituie un motiv? Mi-a răspuns la telefon scurt. perciuni. Se spWle că s-a ocupat Cemăuţii. trei soldaţi sovietici. Nu a fost un atac de mnploare şi cred că s-a bombardat cam la rumereală. Joi. Mi se spune că afişele au fost lipite de sergenţi de poliţie. (E adevărat că nu le semnează. Toate sunt neverosimile prin exagerare. În casă fiind. Nu ştiu Încă dacă e adev[trat că Leni şi Froda sunt. Se pare însă că pe stradă au fost momente de panică. care se dusese la Malmaison ca să intervină pentru Zaharia Stancu. Se înţelege. barbă. Nici un comunicat gennan sau romfm despre mersul operatiilor.. tichie. au durat de la 5 1/2 dimineaţa pînă la 9. Primele două. Ascunşi sub pulpana lui. că se aşteaptă întîi o Înaintare puternică pe frontul din Polonia şi abea pe un11ă se va porni în Basm·abia. A patra alarmă aeriană de azi.) Unul îl reprezintă pe Stalin. Brăilei. dar linia lui Anestin e mai mult deCÎt o semnătură: o mnprentă. fără să mi se răspundă. lucrate de Anestin. dm' nu m-am mai dus. Am telefonat ieri lui Mircea Vulcănescu. îmbrăcat într-un şorţ alb. Voiam să-I Întreb despre aceste arestări. că s-a ocupat ChişinăuL că s-a atins în cîteva puncte Nistru!. dar am sunat zadarnic.reprezintă un jidan În caftan roşu. Dar ne vom obişnui şi cu asta." AI doilea.

Cei care vin de acolo povestesc "grozăvii". . Indiferenta absolută a unor oan1eni (Comşa.rre că e nesin1ţire. Măsura poate fi extinsă şi în alte regiuni. Abea scrisesem nota de mai sus. Lere. e sigur că nici Chişinăul. cap de afiş: "Jidanii în lagăre de muncă". cu anumită distincţie personală într~o clasă atît de gălăgioasă. De pe Prut nici o veste sigură şi zeci de zvonuri. Uneori mă înfurie: mi se p. egoism. Nici o veste oficială. Dm' oamenii sunt stupid de flecari şi îngrozitor de isterici. Nici o alam1ă aeriană de ieri. frumos. Am dormit pînă dimineaţa şi nici n-am mai auzit celelalte două alarme. fără să precizeze nimic. nici o indicaţie. Titlu mare. 27 iunie [1941] Noapte relativ caJmă. lipsă de imaginaţie. Se pare totuşi că înaintarea în nordul Poloniei . In primele zile se vorbea despre un dezastru sovietic. Am de la el un caiet pe care mi l-a dat în ultima zi de şcoală. M-an1 culcat devreme .şi an1 dormit pînă dimineata.Ce să mai fac cu el.Vă rog să-I citiţi. Dar ne-am decis să nu ne ducem în adăp~st. În definitiv. În orice caz. dar acum e oarecare descurajare. A apărut azi al treilea comunicat român. voinic. Refuz să cred tot ce se spune sau se şopteşte. mai multă răbdare. Alaltăieri bombardamente mai serioase la Constanta şi Galaţi. Aştept comunicatele oficiale. care mi se spune că au fost. Vreau să ştiu ce credeţi despre lucrarea mea. elevul meu din clasa VIll. domnule Zanea? . Restul frontului rus~sc pare a rezista. nu cred că. Printre morţii de ieri. Telegramele de presă germane vorbesc despre mari victorii. . la parter. Se pare că în nord nemtii au pătruns cam 150 lan în adîncime. Comunicatul german de asemeni. abea mă culcasem si s-a dat din nou alam13. Mai mult calm. Zanea Alexandru. nici Cemăuţii nu s-au ocupat pînă în prezent.eran1 foarte obosit . Se zice chiar-' că ruşii ar fi contraatacat în regiunea Sculeni-Fălciu. Continuă să fie sobru şi reţinut.mu) pentru mersul războiului. băiat înalt. Vineri. "Evreii vor fi îndepărtaţi din sate în Moldova". Sîmbătă. în regiunea Vilna. [sau] cu trei etaje deasupra noastră. spun ziarele de azi.Ştirile de pe front continuă să fie neprecise. 28 iunie [1941] 24 de ore liniştite. suntem mai puţin "apăraţi" decît la subsol.Am s-o citesc.

nu pot şti nimic. Victor Ion Popa întrebuinţase între atîtea măşti greceşti şi o mască violent senlită.zboi a cetăţilor greceşti. afişe . nu pot controla nimic. Cineva Îmi spunea azi că s-a ocupat Smolensk şi că deci Moscova însăşi e direct ameninţată. de:)i e înăbuşitor... E de văzut. Sunt lupte în regiunea Minsk (pe teritoriul vechei Rusii). dacă i-ar fi avut. Simţea bietul om că este acolo o lacună . după ce-I voi fi tem1imlt pe Tukidide.. Ia o mai atentă analiză. Stau mereu în casil. E mai bine să nu fiu văzul. Asemănările. - r J. de necrezut. Ce uşor joc inventase Giraudoux! Şi în fond ce puţin lucru scosese dintr-un material atît de bogat în sugestii. expediţia din Sicilia. dar nu mă pot dezobişnui de întrebarea asta stupidă. Anulat: "Trebuie să analizez mai de aproape te. Analogiile dintre războiul peloponeziac şi rflzboaiele* din 1914 şi 1940 sunt posibile pînii la suprapunere. dar îl camutlau (ca şi astăzi) sub un război de ideologie. Duminică. cine juca pe atunci funcţia lor. de opinie publică. Evreii le-ar fi fost de mare folos. este mai mult o istorie a operaţiilor diplomatice dintre Atena-Sparta-Argos. diversiunea antisemitil**.hnica propagandei 10L" . radio.t cea mai frumoasă dintre toate. tratativele diplomatice cu coloniile din Italia şi trădarea lui Alkibiades. ca să-I părăsesc atît de repede.gv/41 Mă îngrijorează tensiunea antisemită care se întreţine şi se alimenteaz:. decît a operaţiilor de război propriu-zise. Mă plimb prin faţa c<L<. din politica de rJ. să nu se vorbească despre mine. Îmi aduc wninte amuzat că. Lipsă cu atît mai gravă cu cît ele duceau un rilzboi de interese economice. Cu Aristofan rămîn mai departe în cadml lui. Nu cutez S~I ies prea departe în oraş.e foarte adîncă. L * ** Anulat: "războiul".. De ce? de ce? Ştiu foarte bine . cea mai susceptibilă de a fi rapOJ1at[1 la rflzboiul de astăzi. Între timp continui să-I citesc pe Tukidide. analogiile sunt uneori izbitoare. citită ieri. mi s-a păru. jucînd acum doi ani PI/l105 al lui Aristofan. 29 iunie (1941] Cartea VI din Tukidide. Aştept mereu un comunicat oficial.. Îmi propun să-I citesc pe Aristofan. Aş avea nevoie de o curte m~u'e: de puţin cer. CW1ea V -a.ei spre sew'ă. relatînd războiul Atenei contra Siracuzei. de pUţiniI imbil în care să mă tăvălesc. citită azi. Lipseşte doar.l prin presă. Războiul peloponeziac mă pasionează prea mult. Cum n-am aparat de radio.de ce".

Dar intră cu siguranţă.tancuri". .sunt obligaţi să poarte un semn distinctiv galben. începînd de azi.parcă mai gravă.Aseară şi azi-dimineaţă alamle aeriene. Dar n-a fost bombardament. Luni. Rare bubuituri. de angoissă. în tramvai. . La faşi. Un fel de teroare surdă. numărul victimelor este apreciat de istorici la circa zece mii. Abea îndrflZneşti să priveşti mai departe de ceasul care trece.Încă nu. Mai mult decît ştirile propriu-zise. Sebastian reproduce formularea din comunicatul oficial apărut după pogromul de la Iaşi (29-30 iunie 1941).52 Comunicatul guvernului. dar mai multe terori. 52 * 35:1 . înfibuşită. Prima de la cea de duminică dimineaţa. dar mai lungă şi.rnă. evreilor să mai arboreze drapelul tricolor şi cel genmrn.Au intrat la Moscova? . vatmanul mă vede cu un ziar în mînă. azi-mîine. Ia Huşi. Doar lectura mă mai ajlltă sfl-mi stftpînesc neliniştea. fiecare durînd o oră. de a scrie. 30 iunie (194t] Comunicat german fastuos: anunţă 4 000 de avioane" distruse. Neputinţa de a vorbi. apărut în ediţii speciale. De la 8 1/2 seara pînă la 10. Camioane de la poliţie au trecut azi prin felurite cartiere confiseînd steagurile. alarnlă aeri. 500 de iudeo-masoni executaţi. Li se interzice. ca de revolver.cîţi au mai rămas acolo . de ziua care încă n-a trecut. Sentiment continuu de apăsare. 1 iulie [1941) Încă o lună care se termină. care puteau fi de tun. 2 500 de tancuri. încă una care începe. De astă dată suntem în mijlocul catastrofelor. izolate. Ca să-i jupuim pe jidani. 40 000 prizonieri. Nu văd pe nimeni. feri. Pe hartfl catastrofa e mai puţin evidentă. evreii . Dar în oraş toată lumea v0rbeşte despre un triumf german definitiv. spune că au fost complici cu paraşutiştii sovietici. crepiteri de mitraliere şi ciudate pocnituri scurte. o'oră jumătate. Dacă aş avea ochii mai buni. Anulat: •. nu comunic cu nimeni. aş citi mai mult. stilul în care e redactat Iasă să se întrevadă un mare dezastru militar sovietic. Bubuituri de tun.Păi să intre. Se pare că. Mai puţine întrebări decît la I iunie. ~ Marţi.

întreaga cădere a Atenei o citeşti cu strîngere ele inimrl şi cu nu ştiu ce sentiment de umilire. oricît de groaznic l-ar mutila . Si totuşi. Între 10 şi 60 ele ani. peste toată această năclăială apatică. 2 iulic l.. o nouă şoaptil.. Încă sclipeşte. cei din Bucureşti. Închişi la un loc. pentru care îţi lipseşte cifrul. Pentru fiecare ostaş gennan sau rom:lJl vor fi executaţi 50 iudeo-comunisti.. Încetezi să mai gîndeşti. . În Tukidide). ca într-un coşmar.mlrmă aşa de bine cu căderea Republicii Franceze după spargerea frontului pe SomJlle.Convorbire auzită azi pe stradă.S iulic 11'1411 Zile de îngrijorare extremil. Si totuşi este aşa ele interesant! Pentru prima oară mi se Întîmplă să gîndesc că adev[lrul este un lucru în mod absolut necamufiabil. mai indiferente. Poate că.). De sub toate contrafaceri le. se. Totul continuă să tie confuz. ore de culcare.- L-. unde există oricum un . singur În Calea Victoriei. mai puţin abject. D<u'aici.. de prea lllultă oboseal[l. Alcibiades e un fel de Laval. la sinagogti . cu mîinile ei. după groaznica Înfrîngere de la Siracusa (patetică. SÎmhătă. Ei. lucrurik devin mai cenuşii. Pe hartă. încă respiră . dureroasă. Nu ştiu ce se întîmplă în alte oraşe şi mă tot Întreb ce se va întîmpla cu noi. cu proprietarul.bine". Si pe uJlnă. . la RÎmnic. Orice Încercare de repetare a acestor miseleşti agresiuni va fi reprimat~i fără cruţare.. toţi evreii biut1<t1i.cine ar putea spune? Sub o o t 54 . fugărit. . de sub toate minciunile. între un donm şi o cucoană .. Ce s-a ocupat. La Buzău. publicat azi În toale ziarele: . Căderea regimului democrat la Atena. veste.!9411 Comunicat oficial. ce crezi că s-a constatat? Era o jidoavcă de 14 ani. Ia Ploieşti." . În lagăre improvizate pe unde s-a nimerit: la liceu. Te simti ap~lsat.. Am renunţat să mai uIlll~lresc mersul r[lZboiului.. Lectura ziarelor este pardl un exerciţiu de descifrare a unui text. un sentiment continuu de primejdie.. căzînd parcă din nou într-o apatie de plumb... mai îndrăzneţ.. din care te va trezi din nou o noui. de sub toate aberaţiile. arunca bombe le . incidente cu servitoarea.. ce nu s-a ocupat .train-train" zilnic (ore de masil. acas~l. discuţii. Ea. nu ştiu care e situaţia froilturilor. belotă.. mai expus loviturilor.încă răzbate. Miercuri. dar parcă mai aventuros.În ultimele zile au fost cîteva cazuri cînd elemente străine de neam şi dusmane intereselor noastre au tras focuri contra soldati lor germani şi români. oricît de adînc l-<u'ascunde. Nici n-am cum. aş fi simţit mai ascuţit Întreaga nelinişte.

.. tinerii evrei continu[1 lucrul nostru. Nu mai puţin presa ~i telegnmlele vorbesc de un mare. Enorme cantit[lţi de arme şi muniţii bolşevice distl1lse de annatele !!ermane pe coasta Balticei" .. situaţia pare esenţial neschimbată de o săptămînă: o pătrundere germană În centru pînă în regiunea Minsk. să treadl ceasurile. cu tlancurile Încă intacte la nord şi sud. Numeroase aerodrollluri 001~evice oc~pate de germani În ţinuturile baltice" . s[( treac::i o zi. şi Încă una. Iată titluri luate dintr-un singur ziar .. poemele lui Whitman şi un roman englez de serie de Mar)' Borden. Tatăl unei prietene a lui Benu .10000 de soldaţi sovietici din wmata Încercuită la Minsk au dezertat" ..6 iulic [1941] La Lereanu.. Duminid. S[Ise facă zi.avalansă zilnică de telegrame fulmimmte dar vagi. a fost ridicat ieri-dimineaţa şi dus Într-un automobil. Nu sunt nici măcar speriat. Nu se ştie exact de către cine.Ulilor a dat greş" .. la doctorul Silberstein (prin urmare În dOU[1cartiere complet diferite) au venit comisari ca să-i treacă pe ni~te liste speciale. 355/ . nu li se poate aduce mîncare. În rezervă. Thllcidide). E înd un noroc dl pot ceti. orice mi se pare suportabil. Coloană bolşevic5 de tr<msport distrusă de aviaţia gennană".persoană neimpOJ1antă". definitiv dezastru rus. conturul frontului rrmllne' Încă nesigur. 7 iulic [1941] Ediţii speciale de seară publică un comunicat anunţînd ocuparea Cernăuţilor.Înaintarea gemlană În Rusia nu poate fi oprită de nimic". . ce se Întocmesc pentru toţi bărbaţii evrei Între 18-60 de ani.. În linii mari. "Grozăviile săvîrşite de bolşevici În retragere" . nu se ştie exact unde.... Am pe biroul meu mai multe lucruri şi le citesc pe rînd.Ul/il'aslIl de azi -.un domn Leibovici -. schimbÎndu-le cam la întîmplare: Thibaudet (La call1pagl/c (/\'C(. Mi se pW'e c5 mă Împac dinainte cu orice. nu pot fi vizitaţi. şi Încă una. se pare cu totul . de pe o singur[( paginft: .Îllcercarea sovieticilor de a opri Înaintarea germ. . Dacă n-ar fi gîndul că Mama va suferi. "Trupele ungare şi-au continuat înaintarea".. Luni. Nu pot veni acas[1. catastrofal.. din care mereu am citit anul [Ista. E poate un semn de bun[1 rezistenţă nervoasă. La Cotroceni (unele şi eu am lucrat anul trecut În detaşament de mundl). Balzac şi Sainte-Beuve.Forţele germane ~i române urmăresc pe duşman spre Nistru ~i Nipru". Aştept cu un fel ele Încremenire stupidă să se facă seară.. ~i Încă una . Aristofan. dar Într-un adevărat regim de recluziune.

Pentru armata sovietică . Nu poţi controla nimic. punctată de exclamaţii de mirare şi false obiecţii sau îndoieli uşor de înlăturat. nu ai cum să verifici nimic . socoteşte 61 întreaga situaţie a r~lzboiului e rJstum:llă de un factor nou. unde-şi petrece vacanţa. Impresia că tensiunea . Ia intervale scurte. Rosetti. în locul lui Antonescu.şi în orice caz totul e posibil. crede că înfrîngerea rusă e dezastruoasă şi că rezistenţa poate să se prăbuşească de la o zi la alta.. Cazuri groaznice (moartea unui băiat de 19 ani. ar şti cum să zdruncine rezistenţa sovietică. Il iulie [1941] Folclor.." Întreaga convorbire cu Camil. cu pichete mici de 20-30 soldaţi. EI. la o adevflrată tehnică de a-I incita să vorbească şi de a-l asculta. (Ar arunca 5 000 de paraşlItişti la Moscova. 9 iulie [19411 În ziarele de azi. Ascultarea admirativfl. veşti fioroase. Poate din faptul că de 2-3 zile n-a mai apărut nici o nouă măsură antisemită oficială. mă întorc acasă şi mai deprimat decît înainte. Camil.spune OUllil . şi în sfîrşit nu pot chema doctorul decît anunţînd sergentul de stradă. ci de un război civil. (le-ar ataca continuu.) Cred că am ajuns cu Camil (ca şi cu Nae Ionescu pe vremuri. pe care nu-I mai văzusem de cel puţin o săptămînă. Â propos de falsa mea impresie de ieri că tensiunea . fie rude sau prieteni.mtisemită se atenuează. ar şti cum S~locupe cazematele ruseşti. interesantă . . ca să obţină astfel epuizarea nervoasă a adversarului.) EI. neprevăzut: soldatul sovietic-şi teribila lui forţă combativă . Ţigănuşi vînd pe stradă Romanul în gura mare: măceLarului roşu.. Dimpotrivă. ţipînd Pleacă tre/1I1 din Chitila CII Stalin ÎlI Palestina..camilisme". De cîte ori ies în oraş. în locul lui Hitler.r Marţi.dar totul pare adevărat .nu e vorba de un război naţional. dar Icul Camij e din acest punct de vedere mult mai simplu). le e interzis să se viziteze unii pe alţii. . Pleacă trenll din G(t/ari CII jidanii SpÎII::llrari. ieri). cu o fraCţiune de grad.mtisemită a sdlzut cu puţin. Miercuri.cu toate inevitabilele . Nu ştiu exact de unde vine această impresie. o ordonanţă a primru'iei Buzău: evreii nu pot circula de la 8 seara la 7 dimineaţa. nu au dreptul să intre în cafenele sau cofet~u·ii. ca să provoace derută. întors pentru cîteva zile de la Cîmpulung.

6233 avioane. Tot ce s-a publicat În cursul săptămînii a fost tot În legătură cu .este dincolo de orice cuvînt. tristă.milioane." Poate că împotriva acestei .Încercuirea" de la Bielostock şi Minsk. după simplă întîmplare. . 12 iulie [19411 Imposibil de Însemnat ceva aiCI In ultimele patru zile. Început GlIerre el Paix. De cîteva zile comunicatele au redevenit discrete. s-a pornit să-mi povestească Încă o dată . Nu ne rămîne decît să primim moartea ca pe o moarte de război. E ciudat că. Sunt mai puţin dezarmaţi decît noi oamenii care mor pe front? Orbecăim cu toţii Într-o imensă. trei seri la nnd. de Înseninare.0brăznicii" eventuale ţinea să mă prevină. Precizie absolută a numitrătoarei. din senin. fără nici o bubuitură de tun sau răbufnire. De ce'? Îşi simte con~tiinţa încărcatil') E urmiu'it de o infamie pe care nu o poate suficient camufla? Bănuiesc că explicaţia e alta. nebun coşmar. S-ar părea că În linii mari frontul rus a rămas cam acela~i şi că operaţiile au intrat într-o fază de aşteptare. Negru. va rămînea..Terminat La call1paglle CII'ee Thl/eidide. 357) . De astă dată se pare că cel puţin operaţia asta este sfîrşită. sumbru. cam la acelaşi timp (în jurul orei 20) alarme aeriene de 20-30 de minute. numai pentru Cilel e mai puţin expus. joi şi vineri. Simpla relatare a faptelor ce se povestesc despre evreii uci~i la Iaşi sau despre cei transportaţi cu trenul de acolo la CăIăraşi .şi moartea nu alege. Mi-e dor de puţină muzică .milioane .. după noroc. Cînd intrăm În domeniul colosalului. Şi totuşi nu ştiu ce lipsă de putere expresivă a cifrelor mari. Comunicatul genl1an de azi are un caracter de bilanţ: 323 898 prizonieri.. de pregiltire. Exactitate impresiomU1tă a cifrelor. Miercuri.cu o neaşteptată violenţ[l . milio~U1e. Întunecată mulţime . sentiment sau atitudine. I 809 tunuri. ~ L-am văzut din nou azi-dimineaţă pe Camil. Cine va rămînea. Cazi sau rămîi În picioare. E o obrăznicie să te adresezi unui prieten. pierdem simţul proporţiilor ~i al valorilor. de regrupare.şi atunci mă previne că nu trebuie să contez pe el. 3 332 tancuri. Mozart ar fi un moment de pace. Sîmbătă. de bombă. Dar Camil e ultimul om căruia m-a~ adresa Într-un moment greu. nu aşteaptă. măcar îndepărtată.Bach. Îşi închipuieşte că s-ar putea ca eu Însumi să cad În cine ştie ce gravă Încurcătură .incidentul din iarna trecută cu Poldy Stern.

nici o aptitudine de scriitor.- Joi. cu multe bombe incendiare aruncate aproape toate asupra canierului nostru. iminenţa dlderii Kievului. alarmfl aerian. Aseară. Incendii mici. de la I la 3. . cu intens foc antiaerian. care prin caracterul ei mOI1lLmentaleste lUl hLpt irevocabil. alarmă scurtă. Trebuie deci să a~teptăm 4 decenii pentru ca să obţinem o rectificare. în fiecare ceas. Dar. unde el trebuia să ţină o conferinţă. Astfl-seară. dar nu mai mult. f:iră consecintă.1 mie În Istoria/itewtllrii a lui Călinescu. Cel mult sîcîitor. Leningradului ~i Moscovei. II s'agit de vivre. Nu-mi aduc aminte decît un singur moment. Mom'tea e posibilă în fiecare zi. Mergeam amîndoi spre un fel de ~ezătoare.Ull. Am fost agasat. Cu prima observaţie începe. Eram cu Nae Ionescu la Brflila. dar nu pot descifra linia frontului. Cred efl-mi cerea S. Luni. E probabil cel mai sever lucru ce s-a scris Împotriva meil.\. 14 iulie [1941] "Pauza" germană să se fi temlinat') Comunicatul german de ieri anunţă ocuparea ora~ului Vitebsk (Ia nord-vest de Smolensk) şi Înaintări spre Kiev. iar eu să vorbesc despre el.\. În timp ce telegnmlele de presă anunţfi. Am bătut În perete o hartă a Europei.L<. lucrul a încetat să-mi mai pară import. Au fost bombardamente În ultimele zile ~i oarecari incendii la rafinării. E plictisitor să se atle o asemenea pagină într-o istorie literară. alannfl lungă. cu mare zgomot. Luni noaptea. Imposibilitate de a ~ti ce se petrece pe front. Nu pot lua în serios astăzi plictiselile sau chiar dramele literare. De dumini6i. 16 iulie 11941J Vis complicat astă-noapte. repede stinse.I fiu foarte elogios . Telegnmlele de presă afiJlllă că ocuparea Kievului ~i a Leningradului e iminentă. din nou comunicatul germ.m a devenit discret.1 zile.ească ora~ul. O asemenea carte de I 000 de pagini in qllarto se scrie o dată la 30-40 de ani. Miercuri. 17 iulie [19411 Am citit ieri în corecturi (date de Rosetti) pagina dedicat..Citesc cu interes Râ::boi şi pace. după prima iritare. Evreii din Ploie~tiobligaţi să pflr. cu ultima termin. mai mult pentru analogiile istorice posibile decît pentru opera în sine. pe la 10. Nici un talent artistic. după o pauză de dou. Ceea ce s-a petrecut la ~58 ..

Îmi spune că un ofiter prieten. for ever. care era de fată. Mi se spune cit un comuIlicat german de astă-seară îl anunţă.. Polotsk. 1 want to transplant my life. Un lung ~ir de femei mizerabile. Soraca. .B. omunicatul de azi-dimineaţă semnala contraofensive ruseşti zdrobite În mai multe puncte. Comunicatul german anunţă că operaţiile continuă satisfăcător. Telegramele O.Armatele sovietice se găsesc în situaţie gravă". Ziarele nu spun Încă nimic.! feel ! must leave this side. Voi mai ti scriitor M[t voi lecui vreodată de atîta dezgust hestial i ani ') aici tot ce am aflat între timp) ~ obsedat niciodată: acum nici după război? Voi mai putea? acumulat în ace~ti groaznici.) Telegramele de pres[t continuit sit vorbească despre iminentisima cădere a Leningradului.N. adaugă că s-a ocupat Smolensk.Cariera" mea de scriitor nu m-a IlUmă interesează.ItI~i(şi încă nu mă pot decide s[\ scriu s' poate oricînd repeta aici. căci tot azi D. Întors de pe front. În Ordi/lca de alaltăseară o fotografie. Unităţile gemlane continuă înaintarea lor rapidă spre Moscova". ! want if possible to grow towards the future. (Dar pentru a ti zdrobite. mari serb[lfi. Alice Th. trebuie mai Întîi să tie .B. Sîmbătă. În zdrente.Oraşul e din nou pavoazat. like seecls from a dead plant. pe care regret că nu am decupat-o. this phase of life.. Chi~iru1ul. Ricci Hillard.. la fel de zdrentuiti. So that life which is stiU fertile must take its departure. confirmil...muntă ocuparea unei localităţi. . Se pare că ar fi căzut În fine Chi~inăul.. The living part is overwhelmed by the dead paft. There is no future here. . 18 iulic [1941] Un comunicat oficial românesc anunţă că s-a ocupat Hotinul. «u'e este la vest nu numai de Smolensk. Legenda fotografiei spunea cii sunt iudeo-comunişti adunati de armată spre a-şi lua r[lsplata pentru fărMelegile făptuite.-ul . dw' chiar de Vitebsk. Pe hartă situatia e Încă neclară. 1 think there is hope of a future. Şi atunci? . . Nici o figură de bărbat. i-a povestit că amlata are ordin să Împu~te pe toti evreii găsiţi în Bucovina ~i Basarabia. only c1ecomposition. Orheiul.Linia ferată Smolensk-Moscova distrusă".. Îmi place s-o transcriu. 19 iulic [1941] Fraz[t găsită azi într-o scrisoare a lui Lawrence. in America. and there is no altering it." Titluri din Unil'asul de azi: .N. Vincl'i. cu copii mici. Mîine.

un. restul frontului este neschimbat. căci comunicatul genmm spune doar că ele se desfă~oari"i . lupte la Polotsk. buimăceală) este atmosfera în care noi înşine trăim de doi . Im' atmosfera Moscovei În momentul începerii războiului (~oapte.m pe zonă.În cazul cel mai rău pentru JlJşi . pînă la I septembrie nemţii tellllină cu plăcinta asta mare. Intrăm azi în a cincea săpti"U11îni"1 de război ~i nimic decisiv nu s-a întîmplat. iar gennanii trebuie să r[Uliînă Învingători. (M-a strigat din automobiJullui . în orice caz. 21 iulic 11941] Convorbire cu Titu Devechi.enU11 pe bulevard. cînd Kievul şi Leningradul erau considerate a fi gata căzute. mai instructiv şi mai actual chiar decît mă aştept. În afara înaintiirii din regiunea Smolensk (unde încă lucrurile nu par a se precipita. şi pe urmă propun pacea. se. preziceri. trimisul împăratului Alexandru. Mai curînd chiar. 129 de ani mai tîrziu. aceeaşi bătălie. Amuzant e faptul că şi atunci erau oameni care îl vedeau în Apocalips pe Napoleon şi socoteau că literele lui adunate la un loc dau cifra 666.nu s-a agravat. Georgică Fotescu mă strigă azi pe stradă pentru ca să-mi spună (textual) erI .planmlissig").) Situaţia pentru el e simplă: Pînă la I septemvrie Rusia cade. Tolstoi e mai pasionant. zi petrecută acum un . Sfîntu Ilie. situaţia lor .mi. aşteptîndu-mi tramvaiul . în august 1939. zvonuri.şi am făcut o plimbare de jumătate oră împreună. Convorbirea lui Napoleon cu Bolohov. Lupte la Pskov.. jocul e liber. Ruşii trebuie învinşi. Altfel vom ti conduşi de . Partida e deschisă. I Lovinescu i-a spus zilele trecute lui Eugen Ionescu că nimeni nu mai poate fi azi anglotil. Leningradul va cădea cel mult într-o săpt[mlînă.şi în chiar momentul acestei lecturi (U'eloc în faţa aceluiaşi Smolensk. lupte la Novgorod-Volinsk .Duminică.ceea ce însemnează că de duminica trecută.. iar Moscova cel mult în două.mlăni"1uimitor cu ultima întrevedere a lui Coulondre53 cu Hitler. pe cm'e englezii nu o mai pot refuza". la Luni.. îngrozitoarea Valea lui Soare.evrei şi p<Ultobri" (?). 20 iulic [1941] Citesc în Ră:boi şi pace episodul căderii oraşului Smolensk în august 1812 . la I septemvrie nemţii vor fi lichidat campania din Rusia şi vor propune ~360 . care e Rusia.

Ucraina va da grîu pentru tot continentul. fără avertisment. --. Aderca.luate cam la nimereală . două alarme aeriene: la orele I şi 3. cuverturi.e marea întrebare. hanlbare pline. am avut impresia că ne apropiem de o fază . Nici măcar n-am vrut s:l-i dau impresia că am îndoieli. pijamale. ca de şi o nouă alarmă la 2 noaptea. după pleaşca rusească.anglo-americanilor pacea.Grande toile de composition. Hitler face Europei marele serviciu de a deschide porţile marei puşcflfii sovietice.În orice caz. Sunt nemţii istoviţi de marea lor ofensivă? Vor ti siliti s-o oprească deoc<U11dată? Sunt JlJşii virtuahnente ternlinaţi? Rezistenţa lor îşi uzează ultimele resurse? Nu cred nici una. dar n-a mai fost chip să adorm. şi fără să vrea.săptflmîna viitoare".) frînt de a sculat 36~ . C'U11prea studiat. Am ascultat totul. Obositi 'de nesomn. M-am întors din adăpost oboseală. Se intră în case evreieşti . . nu putem cunoaşte nimic. fabrici intacte. Joi.. mai ales acum.. iar ruşii să reziste. prost sau bine informati. 24 iulic [1941] Lungă noapte de insomnie. cerul brăzdat de lumjni ciudate. în Bucovina s-au găsit cantităţi considerabile. Si noi. Imposibil de prevfLZutcare va fi desfăşurarea lui viitoare. Nu dacâ va cădea Leningradul. Aşteptare şi . nici alta. ci cÎnd . de la săptămîniI la S[tpt[U11în:t. Am avut o primă alarnlă la (bubuituri puternice.decisiva" pe . S-ar putea ca anglo-americanii s-o refuze. Kievul şi Moscova. O singură dată l-am întrebat: .şi se ridică lingeria: cearceafuri.. Europa poate trăi şi fără ei." Instructiv totuşi. fără nici O obiecţie. Distrugerile ruseşti sunt neînsenmate.decisivă" . în care se sufocau 200 milioane de oameni.J 10 seara fulger.Absurd! Imposibil! Marţi.şi mereu am fost siliţi să eU1lÎnăm•.Ce s-ar întîmpla totuşi dacă Rusia n-ar cădea pînă la iarnă? . A venit poliţia. 22 iulic [19411 O lună de la începerea războiului cu JlJşii. Mereu.. Fără explicaţie. Azi-noapte. întîlnit aseară: . Totul e o problemă de timp. perne.calm. ceea ce ar fi o îngrozitoare greşeală. căm[tşi. Oricum. ne întrebflm dacă vom fi lăsaţi s[t dornlim la noapte.. Nemţii vor continua să atace. Citit azi în Tolstoi bătălia de la Borodino.dacă se poate .

pînă dimineaţa la 6 sau la 7.. obligînd-o însă să rămînă acolo cel puţin un an. Moscova bomb~u'dată trei nopţi la rînd.. în timpul alamlei. ~362 . Un bloc plin de evrei .şi protestează. Zoe. în ciuda lungii mele tăceri (căci de la 23 iunie n-am mai vrut S[l văd pe nimeni). ca să ancheteze.Bellu" . ba chim'." Azi-noapte alarmă Între orele 2 şi 3. Napoleon spune: .Pe Întregul front de răsarit operaţiunile forţelor armate germane şi aliate continu[1 metodic: cu toată rezistenţa localil importantă şi cu toate că drumurile sunt rele. Eram încremenit de spaimă. noi. dar plictisiţi şi resemnaţi. îngrijorată. E într-o neobişnuitii fomlă de conştiinţă civică. dimineaţa. se întorcea cîte cineva. 25 iulie [19411 Comunicatul german de aseară: . Vineri. Ia moşie. cînd f<UlliliaÎn mare doliu e gata sil se urce în maşini ca sii porneasdlla .îmi spune că era gata să plece "voluntară" în Bucovina. que j'ai fait la guerre seulement :1 la politique mensongere de leul' cour. Se pare că. La 2 după-masă. chiriaşii. Toate servitoarele au fost duse la comisariat şi pe urmă. care m-a cautat la telefon. În pijamale.. sună alamla.Je dinli ~l la deputation (de boyards) que je n'ai pas voulu et ne veux pas la guerre. cîteva ore Înainte de a intra în Moscova evacuată. ţipete.întreg imobilul. Pînă la Uffi1ă a renunţat. ei În haine negre de ceremonie.. să întrebe. dar n-a îndrăznit să sune . şi adus ieri În Bucureşti). Ia Vitebsk şi Polotsk. Ne strîngem toţi în ad[q)ost." Înmomlîntarea lui Oanacu (mort în douil zile undeva.atîta timp cît lupte grele se dau încă în regiunea Smolensk. pantaloni albi. Situaţie grotescă. a venit într-o zi. de temnă că nu se va putea întoarce.. spune ea. sergent sau jandaml. să nu ne ia şi pe noi. o servitoare lăsase o lumină aprinsă la mansard[l. uşi trîntite.quelle aubaine! Un fel de apăsare cardiacă m-a sufocat Lcontinuu. ba chim' şi mai spre vest. se auzeau mereu voci şi cizme pe scări. Om' toate ziarele wlunţă cu litere mari: Moscova în tlăcări I La 2/14 septembrie 1812. Ar avea senti· mentul că dezertează. unde ministerul îi oferea leafa triplă. convinşi de inutilitatea deranjului. que j'aime et respecte Alexandre et que j'accepterai ~l Moscou des conditions de paix dignes de moi et de mes peuples. mereu. buimăciţi de somn. pînă în Antim ca să vadă ce se întîmplă cu mine. să verifice. Coborîm În adăpost. O întreb de ce nu pleacă din Bucureşti pentru o lună . Începe atacul dir ct asupra oraşului? Prea devreme .

Dar dac[l această pri"tbuşire nu (U'eloc..dar va cădea. vor fi învinşi pînă în toamnă. . l'iolollcel şi orchestră de Brahms. 26 iulie W)41J Comunicatul gellll~U1de aseară: . SÎmbătă.că nici aşa nu se poate").. atunci vor lua contraofensiva şi nimic nu-i va mai opri pînii la Finister. Probabil că Moscova va cădea. Dacă allllatele ruseşti (cărora Hitler. Franţa se reface. Occidentul le rămîne anglo-americanilor. Va prefera deci pacea. Englezii. rămîne o <U111at{\ de 1 milion .Regiunea Autonomă Evreiască". trei sau patru săptămîni . În regiunea Haba. nici în ce împrejurare. (De aceeaşi p[u'ere ar fi şi Gafencu. Mi se întîmplă pentru prima oară un asemenea lucru. tătar sau calmuc şi nu va mai fi scăp<U'epentru nimeni. prin lupte în parte înverşunate. re făcînd . obosiţi de război. dacă undeva dep<u"te. le va promite p[m1înt) se prăbuşesc. Va fi cumplit: vom fi stăpîniţi de un general georgian. cu toată rezistenţa lor. Abea atunci însă va fi momentul critic. merge foarte greu. chiar dacă n-ar voi să accepte pacea. se fac şi evreilor concesii C. ~l rovsk. vor fi constrînşi de americani. întors de la Moscova. atunci e perfect. " Camil Petrescu. Peste un an ar fi fost invincibili. dîndu-li-se un stat undeva în Rusia. Ia rîndul lor. Atunci vor cuceri toată Europa. in momentul de faţ[l încă nu se poate şti dacă genmmii îi vor zdrobi pe ruşi.) Oricum. din ordinul lui Stalin.le coup de Lenine".Situaţia e gravă.fie chiar dincolo de Urali. Nu ţin minte nici un alt fapt din întregul vis: nici cu cine eram. stabilită în anii '30.Pe toată întinderea frontului de est operaţiunile înaintează după prevederi. sau ruşii pe gellllani. Ştiu doar că ascultam o mare bucată simfonică şi că.. Hitler nu va mai putea ataca Anglia anul ăsta şi ar fi deci obligat să suporte înd\ o iarnă.Am visat azi-noapte COllcertul pelllru vioarâ. Carandino: .de ruşi.Războiul cu rWiii merge greu. Rusia va plăti tOl. Polonia şi Iugoslavia se reconstituie într-un fel oarecare.după primele măsuri. după oarecare ezitare. întîlnit ieri: .:J . in două. poate chi~u' în Birobidjan5~. În fine.. iar după aceea vom avea o pace de compromis. Două ore mai tîrziu. am spus că e concertul de Brahms. A fost o intuiţie de geniu a lui Hitler că i-a atacat acum. Germaniei îi revine întreg spaţiul rusesc. Pierderile genllane sunt de neimaginat. iar lui Hitler recunoaşterea genera[\ că a scăpat lumea de bolşevism. nici unde.

mais vous avez sauve I'Europe". Vreau doar să spun că nu s-a Întîmplat nimic nou. reÎntors la Vilna. L-am văzut azi pe Vişoianu.ate). După el. Din senin" . să urlu.dar că dintr-o dată simt mai ascuţit. ffu'ă alarmă. A salva Europa . de neputinţă. că frontul este oarecum stabilizat.e cam ridicol spus.Lc. spune azi-dimineaţă o telegramă Rador55..te mereu. căci de abea Începînd din iunie viitor englezii vor Începe să aibe superioritatea aviatid\. ariergflrzile ruse::. Întemeiată În 1921 de Grigorc . Pe la orele 2 m-am trezit.. Cel de aseară spune că . E de două-trei zile un Shlpid val de optimism. Noapte 27 iulic [1941] Somn oarecum lini~tit. ca alaltăieri. Mai mult timp decît odinioară. A~ vrea Srl strig.. mai apăsător că mă înftbuş. le spune generalilor: ... războiul va mai dura Încă cel puţin un an. din senin. Comunicatul genmll1 vorbe::. Marţi. Pînă cînd? pînă cînd? pîn[t cînd? . Alexandru. de oboseală.Non seulement vous avez sauve la Russie.este o figură de stil veche. ceea ce ar Însemna că punga de aici se adÎnce::. Din nou. atît din comunicate (care de aproape 10 zile sImt uniforme).ti zdrobite. Replică la bombardarea Moscovei? Noi <un avut o noapte fără alarmă. cu toate că dnm1w'ile sunt desfundate". Nu se mai vorbeşte despre Viazma. iar cfl în Ucraina um1ărirea continuă . După retragerea lui Napoleon din Rusia.. R~izboiul fulger a fost Înlocuit cu un război de poziţie. cît şi din comentarii (c<U'esunt puţin <U11b<U'<. Suchianu ieri mă asigura că În cel mult 4 luni războiul e terminat.operaţiile continuă cu succes".Berlinul bombardat azi-noapte de englezi. (Viazma e la jumătatea drumului dintre Smolensk şi tv'oscova.te despre contraofensive ruseşti respinse la sud şi la sud-est de Viazma. 29 iulic [1941] Comunicatul genmll1 de alaltăieri spunea că .) In Ucraina . Mă iritfl optimiştii.. Gafencu. ca acum o săptămînă. mirat că Încă . pe frontul de vest". di totul e mereu ca ieri..bătălia din regiunea Smolensk este pe punctul de a ti tem1inată victorios".. n-au venit".. un sentiment de exasperare. 55 Agenţia română de ştiri "Orient-Radio". Şi nu oboseşte totll~i nimeni s-o repete. ca acum două săptămîni . Presa oficioasă germană Îi previne pe cetitori ert e nevoie de timp . cu toate că vremea e rea şi drumurile grele".. Reiese în genere. Ne vor lăsa şi astă-noapte să dormim? Duminccă.

eufemisme. Material sau măcar sugestii pentru comedia mea de presă. de la un timp. aştept zicu'ul de secu·ă. -l Ghiţă Ionescu. ca şi jurnalismul mene ~ttout. M-a amuzat încă mai demult să aflu (şi aveam intenţia să notez aici) că la Ministerul Economiei. Mi-a spus azi după-masă că are intuiţia că Într-adevăr evreii din Basarabia au tras asupra românilor.o locuieşte acum el. mi-aş reveni. obosit. . dar şi aici situaţia e confuză. atlat azi.mi51i• publicată cu litere uriaşe. aş respira. Poate tinereţea să fie o scuză valabilă? Mă va lăsa viaţa să-mi iau cîndva. Joi.. nici un moment de odihnă. Şi jurnalul ăsta îl scriu. Un lucru p. Şi mfl tem să pierd gustul de a ceti.ri. forn1Ule. 5~ * Anulat: Agenţie italiană de ~ti. la o cabeU1ă de munte. Întîmplător l-am 'auzit pe Pal tin spunînd erI i-a pretins şi a luat 40 000 lei pentru nu ştiu ce formalitate. un lucru mare. Comunismul. Nici un moment de libertate. că În calitate de agent al Oficiului de românizare a dresat şi semnat procesul verbal de expropriere a vilei lui Sacha Roman de la Sinaia. cu Gina şi cu Încă o pereche din acelaşi minister. face mari afaceri.Am terminat aseară Râ::boi şi pace. mecanic. Sunt obosit.lovitur:i delicioasă . eU1unţăcă în Rusia . SUf!t obosit de a nu putea gîndi la altceva deCÎt la război. 20 sau poate 30 de ani după încheierea dramei. Ia cîmp. Bătălia centrală este mereu la Smolensk. Aştept ziarul de dimineaţă.ar fi izbucnit ciuma". Dar şi mai rnult m-a amuzat faptul. "interes". Iată cele două evenimente între care se împarte ziua mea. 29 VI/4-f I Camil Petrescu. Ceea ce li se Întîmplă acum nu e decît ceea ce li se cuvine. Dacă aş putea trăi cîteva zile în pădure. obosit. Cine va voi să scrie istoria timpului nostru va trebui să aştepte cel puţin 10. Şi ca document şi ca roman. Cine ocupă oraşul? Cine atacă? Cine pe cine Încercuieşte? Încercuitorii par la rîndul lor încercuiţi.u'e oarecum sigur: că frontul este în linii mcu'i neschimbat. Ei au început. vilă pe care . comentarii încurcate. mai tîrziu. Meme sans en sortir peut-etre. 31 iulie [1941] Comunicate vagi. rev'U1şa? O telegnU11ă Stef. făr[t chef*. Nici o 'informaţie sigură şi tot felul de interpreti"u'i. unde e funcţionar de vreo doi ani. Ce ridicolă a fost Încercarea mea de a face în De două mii de ani o cronică a unor drame care erau Încă la Începutul lor. amuzante ca babilonie.

Viaţa noastră este un miracol repetat În fiecare zi. cercul se strînge mai mult în jurul nostru şi viaţa devine mai sufocantfl.4 august [1941] Azi-dimineaţă.şi au sculat lumea din somn. de spaimă neputincioasfl. clupă cîteva ore de zbatere.cînd o zi de Întîi era un fel de sărbătoare: a mai trecut o lunfl! Dar acum. dar ce puţin interesant! E omul cel mai de treabă cu putinţă. convocaţi la Prefectura Poliţiei pentru astă-searfl şi mîine dimineaţă. Şi pe urm{l vechiul meu sentiment de inutilitate. de la 20 la 36 de ani. de disperare. voi pleca şi pace bună! M[I îngrijorează doar Mama şi proasta mea săn[ltate. Nici o idee. uzal. cu cît timpul trece. repetarea dramei de la laşi. Un moment de înlemnire. de predare în faţa nenorocirii. Mă simt ostenit.19411 Zi de post (Tişebow:\7). sergenţi şi comisari au umblat din casă în casă.simplă".2 august 11941J Toti evreii. E adevărat că avem înaintea noastră un drum mai scurt de străbiHut. Şi totuşi. pentru a 57 Din ebraică: "Tişa-he-Av" religioasă a distrugerii templului (ziua a noua a lunii Av). care au trecut . s{\ încerc s{\ uit. dar cu atît mai primejdios. ~366 . Duminică. seara. (Dacă se poate spune că e . dar ljuelle pauvrete dans tout ce qu 'il dit. 3 august /. care. cu oameni ca el viaţa e posibilă. Iw' acum. de încordare. care şi ea tot cu o . zi de comemorare din Ierusalim. 1 august [1941J Era un timp .. În fiecare oră. njci o privire mai largă. stors. în zori.nu demult . Luni. Fac diverse Încerc{lri pentru a g{lsi o soluţie. îmi promit să dorm. Ni se dau asigurări că vom fi trataţi omeneşte. Aproape că nu Înclrăzneşti S{lÎntorci privirea Înapoi spre cele 31 de zile ale lui iulie.Dejun cu Branişte şi Aristide la Alice. Se pare că deocamdată e într-adevăr vorba de o simpl{\ concentrare pentru muncă. şi eu. Aşadar şi Benu.simplă" COlh vocare la poliţie începuse. Fapt e că pentru moment nu s-a petrecut nici o brutalitate. Totuşi mai liniştit deCÎt ieri. 1_ Vineri. Dacă nu se va putea. sau nu e Înc{\(aşa cum nHU11temut ieri). I Sîmhătă.dar nici s-o Îndrepţi Înainte spre cele 31 de zile ale lui august.) în orice caz nu e.. încep. Vom vedea mîine. cu mîncare pe trei zile şi rufe de schimb. Zi de alergături. În diverse cartiere . mereu mai scurt. de febră. Mi-e simpatic Branişte. de acceptare cu ochii închişi a catastrofei.

de prietenie. în ultimii doi <mi.) Vom mai vedea şi mîine.160 lei . Totuşi. Din Văcăreşti. cine a ordonat-o. Grupuri agitate.aduce la cunoştinţă că nu numai evreii de la 20 la 36 de ani. ce sens are toată această învălmăşeală. se îndreapt[\ spre centru. dominată mai ales de impresia că ni se pregăteşte ceva groaznic. încolonate si trimise. lucrurile par a se calma puţin. avea un aer ciudat: un fel de animaţie nervoasă stranie. Le-am v[\zut de atîtea ori. purtînd lamentabile legături şi boccele. între altele. Se pare că pe platoul Prefecturii sunt adunaţi CÎteva mii. de grabă în a face cîte ceva. ci şi cei de la 36 la 50 trebuie să se prezinte la Prefectură. cu disperarea mută care a devenit un fel de salut evreiesc. Nu e exclus..proteCţie". Pe Calea Victoriei. îngîndurate. ca să ne pregătim rucksack-urile pentru după-masă. CÎnd . extenuant[\ în aceeaşi atmosfer[\. zdrentuiti. Suntem din nou puşi în faţa unei adevărate rididri în masă a evreilor. cunosc aşteptarea asta. Chipuri palide. grăbi te. de implorare stupid[\. grupuri mici. Magazinele de conserve îţi oferă resturi. o . Ca şi ieri. cun hotărît să ~lai aşteptăm. Vin veşti că S. Masacrul de la Iaşi. Grupuri numeroase au fost totusi înrolate. o obsesie de cW'e nu scăpăm. Priviri care se întreabă f~irăcuvinte. cu priviri de nelinişte.ml ieşit eu. mizerabile. Branişte şi Vişoianu. Mă duc în Calea V[\ci"'u'eştis[\ cump[u' pentru Benu şi mine dou[\ pălării de doc.s-a scris azi cu cerneală nu încă bine uscată preţul nou: 250. şi bag de seamă că peste etichetele cu preţul de ieri . dau tîrcoale locului. un r[lspuns de aşteptat. de ce. pe sew·[\. Cunosc privirea asta. Sunt prea ostenit ca să 367 ..e\renunţat la chemarea celor de 36-50 de ani. să fie o presiune exercitată asupra populaţiei evreieşti (şi în acelaşi timp un gaj) pentru cele 10 miliarde care i se cer. Cred că nici autorităţile nu ştiu exact care e situaţia noastră. în jurul caz[\rmiloL Toată ziua s-a petrecut chinuitoare. admirabili de devotament. Internare în lagăr? Exterminare? Oraşul.livizi. Se spune de asemeni că mîine sau poimîine se va publica un comunicat care va lămuri situaţia şi va pune oarecare ordine în modul de recrutare. pe la ora 10.) Lucrurile cele mai simple Se scumpesc instantaneu.. Prăvăliile sunt luate cu asalt de evrei care cumpără tot felul de lucruri pentru plecare. am făcut tot felul de curse. Totul recapătă aerul alarnlant din prima clipă. Zăpăceala e extremă. (Imposibil de găsit o cutie cu sardele. M-am dus repede după tîrguieli. femei amărîte. În ce ne ~~riveşte. Între timp nimeni nu ştie ce să facă. cînd decisesem să ne prezentăm. (Alice. de evrei famelici. Să se prezinte? Să nu se prezinte? S[\ mai aştepte? Fiecare are o speranţă. neîndrăznind să se apropie prea mult şi waeptînd probabil veşti de la bărbaţii care au intrat. pentru cine . După două ore nu se mai găseşte în tot oraşul un rucksack de vînzare.

Marţi. Dar dincolo de uimire sau revoltă. Cît despre marea mulţime. uimiţi" de ce se petrece şi . Mă tem dom' să nu fac o criză prea gravă. instituţiile. Toată lumea dezaprobă. vă rog să credeţi 61 eu IHUll nici un . Nu ne-am prezentat nici azi şi încă nu ştiu dacă ne vom prezenta mîine. batjocura evreiască au fost L. Zăpăceala.-divertismente publice prin excelenţă. din care să nu-mi revin cu săptămînile. N-am mai putut umlări mersul r[lZboiului.. Să vedem .Mi-e ruşine de tine. Din nou azi-dimineaţă au fost chemaţi şi opriţi oameni Între 36 şi SO de ani. toată lumea e indignată . Nu e decît Il seara. cu birourile. general de brigadă. Sîngele evreiesc.Ullestec". Ceva în genul ăsta Îmi spunea Vişoianu (şi el nu e sentimental) mai alaltăieri. 5 august [1941] Nimic nou. Imposibil de căpătat cel1ificate medicale de la medicii care m-au îngrijit de şocul meu alimentar. legile şi procedeele lui. Doctorul Kahane mă sfătuia să mănînc lucruri contraindicate. Constantin D. dar mă simt doborît de oboseală. jubilează. Poate mîine. să-I salut şi să-i spun: .De cîte ori văd un evreu. Nicolescu.continui a scrie acum. Mîine voi bea cafea neagră. Nicolae Mazarini.revoltaţi". Mihai: mi-e ruşine că tu suferi şi eu nu: mi-e ruşine că tu eşti umilit şi eu nu.dar nu mai puţin fiecare e o rotiţ[l în această imensă uzină antisemită care e statul român. dar chiar prin participare directă. Am şi început astii-seară să mănînc metodic salam de Sibiu. Poate aşa se explid faptul că deocamdată nu s-au luat măsuri de constrîngere. cînd ne ieşiseră în faţă şi trecuseră pe lîngă noi un grup de evrei: . general de brigadă. Nenorocirea e că nimeni nu are nici un amestec.k(dar s-a temlinat într-adevftr?). pe stradă. Madeleine Andronescu la telefon: . 58 59 ~368 . presa. Se pare că există un contlict între Cercul de recrutare şi Prefectură asupra competenţei.Domnule. Nu ştiu dacă nu trebuie să rîd cînd Vivi sau Branişte mă asigură că generalul Mazarini58 sau generalul Nicolescu59 sunt . ei şi încă zece mii ca ei semnează. ratifid şi achiesează nu numai prin tăcere sau pasivitate... sunt ispitit să mă apropiu de el. A fost ministrul Apărării l'\aţionale în guvernul Gigurtu şi de mai multe ori subsecretar de stat la acelaşi minister. autorităţile. ca să-mi provoc o criză: numai aşa comisia mă va crede că sunt într-adeviir bolnav. confuzia.. Nu-mi dau seama nici cum s-a temliDat bătălia de la Smolen<. de extenuare. nesiguranta continuă..

e cu nemţii. avem o pauză neaşteptat il. am dat mereu din cap aprobînd totul. Între timp. în lipsă de informaţii. Kiev sau măcar Odesa. iar ungurii vor fi nimiciţi. Niciodată nu mi s-a părut mai nebuniI.şi legată la cap cu un turban de un albastm mai Închis. . Exact ca Într-un ospiciu. Deocamdată. Cei luaţi pînă acum sunt bun luaţi. mai intentionară. Dacă înving nemţii. e contra ruşilor ~i contra evreilor. 300 sau 400 kilometri dincolo de Moscova pe care au Încercuit-o şi au lăsat-o În U1mă. ce crede. ~ Alice îmi povesteşte un lucru greu de crezut (mai ales că de atîtea ori am văzut-o exagerÎnd pînă la basm faptele cele mai simple). îmbrăcată într-o rochie sau halat lung. Niciodată casa Ghiolu nu mi s-a părut mai teatrală. Ea Însăşi.ingenuitatea ei copi Iăroasă de altă dată. Hall-ul de sus roşu. filtrată printr-o fereastră dreptunghiulară. ca să-mi obţină o oră de consultaţie la d-rul I1iescu. atunci România va căpăta din nou Ardealul. două imense fotolii albastre-violet. comunicatele germane sunt scrise în acelaşi stil eufemistic. fără .în genunchi . excesive. (Îi telefonasem aseară. ce vrea ~i ce aşteaptil MW'ie (şi prin ea biu'batu-său) nu e greu de rezumat: citeşti Crillgoirc şi atli tol. specialist în boli de inimă. În halI. Se suspendă deocamdată prezentarea la Prefectură.) Impresia sinceril de a intra într-un fastuos ospiciu. Totul e artificial ca într-o vitrină. unde e interzis să-i contrazici pe bolnavi.de astă dată . Miercuri. Dacă nu înving nemţii. E cu Petain. care va dura cît? Cîteva ore? O zi? Cîteva zile? Oricum sunt mai calm. Cît l-aş llilluza pe Rosetti dacă i-aş putea povesti. cu o Iwnină galbenă ca de lampă electrică. Vizită la Marie Ghiolu. Nu-l recunosc deloc pe Vivi într-o asemenea situaţie şi tocmai de aceea mi se pare atît de picantă. singurul lucru care ar avea semnificaţie sigură ar fi căderea unuia din marile oraşe-obiectiv: Petrograd. e o cumplită nenorocire. e contra englezilor. Moscova. în care s-a rezervat un Întreg apartament pentru o nebună "de calitate". mai nelocuită. De altfel. 6 august (1941] -. Mai ales excesul de cuioare. Am mai degrabă impresia că situaţia nu este substanţial schimbată. Ce gîndeşte. Peste tot culori tari.o declaraţie de dragoste. tot strident. Se p<U'e că Vişoianu a fost ieri la ea şi i-a făcut . Am1atele lor sunt mult dincolo de Moscova. Sufrageria roz pal. Ceilalţi ne vom prezenta la Cercul de recrutare nu se ştie cînd ~i În ce ordine. De altfel.nici cum a Început cea de la Kiev. Marie. la care nici nu se poate gîndi. cu peme mici roşii. de acelaşi ţipător albastru-violet al fotoliilor de jos . victoria nemţilor e sigură. Aştept lămuriri.

f[\ră adev[lnlte. Oricum. am ridicat pe stradă privirea în sus spre cer. sîmbătă sau duminică. dar nu văd consecinţele unei asemenea v1ctorii. Citeşti ziarul de dimineaţă. cu nori albi.. Este într-adevăr Kievul înconjurat? Este căderea orawlu i iminentă? Întreg comunicatul pare a răspunde mai mult unor necesităţi de opinie publică decît unei riguroase expuneri tehnice.11ţe. Si înd o dată ziarul de dimineaţă. De ce? Pentru cine? Pentru ce? Pîn[l cînd? Dormi. dar o libertate care se poate sfirşi astă-noapte. citeşti ziarul de seară. Mi-au dat lacrimi.începe o nou[\ faz[l de operaţiuni" şi că . şi încă o dată ziarul de seară. E mai mult tU1memoriu decît un comunicat.. mănînci. ci un oraş liber. mai mult pitoreşti decît interesante sunt cifrele fantastice: 895 000 prizonieri. nu ştiu de ce.. adînci spenl. descompunerea continuă. L-am citit cu atenţie de vreo trei ori. groaznica ei mediocritate. de două ori repetată.rapoarte" ~i o . Era un cer albastru. Se afirm[l că lupta de la Smolensk e terminată victorios. Cînd se vor da publicităţii. oricînd. mănînci. la Lisabona. nu pot crede că s-a renunţat la internarea noastră fie în lagăre. fiecare oră de linişte este o oră de linişte.Joi. Cred că era săpt[unîna trecută.concluzie". Totul se pierde într-un gust de cenuşe. simţi deodată. Consiliul de Miniştri a luat dispoziţii referitoare la taberele de muncă şi lagărele de concentrare. în care să pot trece liber. necunoscut. mJ"ine-dimineaţă.). În stîrşit. în momentele acelea în care socoteam totul pierdut. vom şti ce ne aşteaptă. 7 august [1941] Zi de libertate oarecum (em1fost şi la un film !. 13 145 ccu'e blindate. ca o lungă moarte înceată. nu ştiu de ce. fie în detaşamente de muncă. Duminică.. la Geneva.am1ata germană se pregăteşte să continue într-un nou sector de operaţiuni lupta'pe care a început-o". dormi. . dar . Nici măcw' nu rezultă prea limpede că Smolensk însuşi e ocupat. viu. mai ascuţit decît înainte. inutilitatea vieţii ăsteia. plutitori. Lung comunicat gelman cu trei . 10 august r19411 Comme les jours sont lents: comme la vie est lente ~ Uneori. curat.. cînd. fără amintiri. 10 380 tunuri şi 9 084 avioane. Putea să fie la Annecy. Pînă atunci. Un fel de istoric al operaţiilor din ultima lună. mCmînci. fără greutate: un cer meridional parcă. care în mod firesc ar fi trebuit să fie urmată de o înaintw'e spre Viazma. Interesantă afirmaţia. mîine-sear[l. dormi. că .încă nu-mi pot da seama de situaţia reală pe hartă. Si mai confuză e relatarea operaţi ilor d in sud.. Putea să nu fie aici. la Santa BarbeU'C1. strîmtoarea ei. S-ar fi putut ca lăsînd capul în jos să nu mai găsesc în jurul meu aceşti Bucureşti din august 1941.

De astil c1ată creel că nu se mai poate evita. E un vers de Dante Gabriel Rosetti. Dacă nu se găsesc banii.otE·4-. care rezumă toată viaţa mea: Loof. Am pe masa mea primul volum din Istoria literaturii el1gle:e de Taine. Cred că aş fi fost încă destul ele tînăr ca să iau Anglia drept o nouă tinereţe. 60 "Steaua limp anulată. E vorba de o mare mişcare de învitluire între Nistru.şi mi se pm'e că încă nu s-a tem1inat. s-ar putea să plătim cu viaţa. Nu am suficiente date ca s-o pot unnări pe hartă. Dacă nu intervine nimic care să mă împiedice.singură . şi cei de la Iaşi sunt obligaţi să poarte magenclavid galben(. pe care s-o fi trăit studenţeşte. sa După evreii din Cernăuţi.: in lIIyfaC{' •. frlrfl a da precizfu·i. de astă dată printr-un comunicat oficial dat de Cercul de recrutare. Rîndui lui Benu vine miercuri. Teribila noapte de II august 1940 în gara Olteniţa! Era un coşmar . Plăcerea .. regrete. al meu vineri. Gînduri. toţi. 11 august /19411 Suntem din nou chemaţi la muncă. fără menajamente de nici un fel. vreau să fac o plimbare metodică prin secolele XVII-XIX. cu atenţie.Citesc destul de mult. Luni. Înainti"u'i În Ucraina. cu un efort de voinţă. III..Se zice că măsura va fi întinsă foarte cUlÎnd la Bucureşti si În restul ţării. Nipru şi Marea Neagră. ar fi fost posibil) . . Comunicatele gemlane de aseară şi astă-seară nu spun nimic nou. în 1937 (cînd cu invitaţia la Geneva) aş fi plecat în Anglia şi aş ti r[u11as acolo (ceea ce. lIJ1 J II august. . -Ne vom prezenta în ordinea vîrstei. Noua ofensivă germană în Ucraina pare să aibe succes.de a citi englezeşte şi de a observa mereu mai mari progrese. pentru abrutizare.(). Pe restul frontului . 1 S' I ~ "1 G uvernu ) cere cu II1translgenţa mi Iar e evreI lOI'. Pe restul frontului. cu hilrnicie. melancolii. I (aca nu se pot găsi aceşti bani? Ameninţarea e directă. Dacă în 1938 sau. Obligaţia de a purla "sleaua galbenă" a fost în scurt _o . nimic de mare importanţă. şi mai simplu. cu pasiune.ce ani extraordinari ar fi fost aceşti ani de război.pl<mmăssig". lui David". . mai mult mecanic. de la 18 la de <mi. Primesc întîmplarea cu destulă linişte. ~ la '1' d/f{'J. Cel puţin deocamdată.\' nume is Mighl-hOl'c-bl'l'n.

sau poate numai ore. din nou cîteva zile. Va trebui să fim în septembrie. că s-au decis să ne mai lase cîteva zile. Presa românească însăşi pare mai putin categorică decît acum 3-4 săptămîni." De fapt. Este oarecare scădere de ton. Dar cînd cobori . în stÎrşit. cunoscuta dezordine administrativă. Poate că nu e decît simpla. . dar că nemtii nu vor deocamdată s-o anunţe.. că încă nu sunt fixati ce să facă cu noi. Se spune că Odesa este pe punctul de a cădea. Din zi în zi. 12 august [1941] Şi totuşi nici de astă dată nu vom pleca deoc. pînă se vor face subscrierile la împrumut .păstrînd în acelaşi timp perspectiva muncii obligatorii ca o amenintare continuă şi o presiune. I Joi..mtipatie din liceu) îmi spunea ieri că Odesa e ocupată de patru zile. Poate. Un comunicat apărut azi anuntă că .m. În ultimul moment s-a revenit asupra convocării de ieri. veche . L Vineri. de asemeni. 14 august [1941] Subiect posibil pentru teza mea de doctorat (dacă o voi trece vreodată): legislaţia antisemită În lume. care pot schimba în 24 de ore o situatie. Oricum. 13 august [1941] Comunicatele genmme de asew'ă şi astă-seară. departe. Imjnentisim. vechea. Oraşul depane. vagi . singurul sector în ccu'e probabil se întîmplă ceva este sudul Ucrainei... iar oraşul Nikolaev de trupele rapide gem1ane ~I 62 Regizor de teatru. Actriţa Agnia Bogoslava. "Deocamdată" .lZa lovitlllilor rapide. Nu ştiu exact care este explicatia tuturor acestor tergiversări. Din oră în oră. cu Benu şi Agnia Bogoslav6!: pe o terasă la al l2-lea etaj... Toate sunt . Dar am impresia că r{lZboiul nu mai este în f.Seară agreabilă la Sandu Eliad61.deocamdată". Avocatul Poenaru (br{lile. Poate. de rela"anne Ltivă liniste .Autant de ee' Miercuri.chemarea la muncă a evreilor se suspendă pe zece zile" şi că noi ordine se vor da după 21 august.mldată. 15 august [1941] Comunicatul german de astă-seară: "Oraşul Odesa a fost Încercuit de trupele române. Operatiile continuă cu succes... În perioada hitleristă. Marţi. . pentru a vedea mai mult decît se poate întrevedea sau bănui astăzi. cu toate mizeriile şi infamiile.

A fost adoptată Carta Atlanticului. .lor de a-şi alege forma de guvernămînt. Mă simt gol. Mi-e silă să mai citesc ziarul. De ce nu mă simt" vizat" personal de ce se spune. se face sau se 63 Între 8 şi II august il avut loc Întîlnirea dintre preşedintele american Roosevelt şi prim-ministrul englez Churchill la bordul navei "Prince of Wales".) Poate păd urea. Operaţiunile continuă cu succes şi în celelalte sectoare. la baza militară Argentia din insulele Newfoundland. pustiu. curiozitatea să o scrie? Semn de tinereţe. iar că pe celelalte sectoare se înregistrează "succese esenţiale". lungi. Cel de astă-seară spune că retragerea rusească din Ucraina este "precipitată". Va fi mereu. Acum războiul e într-o fază mai puţin drmllatică. în toiul bătăliei de Ia Smolensk. de vitalitate. mai cu neputinţă. mereu. Mi-ar trebui sit mai pot crede în viaţă. foarte just .spune mereu comunicatul gemlan . să mai răspund. de oboseaI il. de inutilitate. monotone. de a iubi."planm~issig". trupele germane au ocupat impowmta regiune mineră Krivoi Rog. Poate că în profunda mea oboseală e ceva mai mult şi mai rău decît indiferenţă şi scepticism: poate că e o deficienţă de viaţă. poate marea. Acum 2-3 săptămîni. iar pacea pare mai îndepărtată. nu mai trece. poate cîteva zile în munţi. Luni. Mi-ar trebui un val de sănătate. Foarte frumos. de a face ceva. gustul.dar cum de a avut puterea. să mai discut.speranţă. Nici o . Totul pare să treneze. să mai întreb. nici o aşteptare." Impresia că s-a împotmolit vremea. 17 august [1941] Zile de august. stupid. Ştiri de pe front nu sunt. În tinereţea mea pierdută. A scris şi mi-a cetit o lungă replică la Istoria lui Călinescu. Acţiunea gemlană din sudul Ucrainei continuă . Duminică. era o impresie generală de precipitare a lucrurilor. să Iîncezească. că stă pe loc. sălciu. copleşitoare de tristeţe. 18 august 11941J Comunicatul german de aseară anunţă ocuparea oraşului Nikolaev. Vizită întîmplătoare la Aderca. mereu aşa? Sunt obosit de moarte. Ce ar putea să mit readucă la viaţă . La răsărit de Bug. Sunt extenuat fiziceşte. Un sfîrşit apropiat al războiului părea posibil. că nu se mai· urneşte. fierbinţi. în chemm'ea mea de a trăi. Iar conferinţa ChurchilI-Roosevelt63 (al cărui aspect spectacular optimist nouă ne lipseşte) face proiecte pentru 1942.şi ungare. care proclama dreptul popoare.

rflzboiul s-ar putea * Anulat: ** Anulat: "amănuntele". Joi. Azi-noapte.sunt aşa de placid? Azi-noapte. alarmă aeriană pe la ora 1. Zeci. EI. ar fi putut ucide sau ordona S[l se ucidă oricîţi evrei. Prima lunfi a ar[ltat că Blitz-ul german nu e posibil. mii de evrei împuşcaţi.. săritor şi iritabil . Pe frontul din centru tot ei anunţă lupte şi victorii la sud de Smolensk.scrie împotriva mea? De ce nu simt gustul răzbunării? De ce eualtădată aşa de combativ. "îl pot repeta". a împuşcat patru. in orice caz. simplu locotenent. din Ucraina. . Se zice că ar fi fost bombardată gm'a Buftea. spre Leningrad. uimire . optimism. alarmă aeriană . Dejun la·Alice cu Vicky Hillw'd. Multe lucruri despre masacrul evreilor dincoace şi dincolo de Nistru. cele două luni reprezintă două momente distincte. sute. anume la Gomel. [1941] 22 august Dourl luni de la începerea războiului cu ruşii. Faptul făcea legitimă Întrebw'ea dacă ruşii nu sunt în stare. Şofeurul. Dacă fac excepţie de noua acţiune germană din nord. Dar asta = pot. care e în curs de desfrlşurare şi încă nu ştiu cum se va tennina. Întors ieri de pe front. spre Odesa-Nikolaev-Kerson şi îl repetă în nord. A doua lun{l arată că o contraofensiv[l rusă nici ea nu e posibilă. unde Voroşi Iov lansează un apel de alarmă către populaţia civi IfI.. Era mai mult decît o întrebare: era o aşteptare înfrigurată. spre Leningrad. Judecata lui generalfl asupra războiului nu e prea interes<U1tă(de altfel nu diferă prea mult de tot ce poţi auzi la Bucureşti). care l-a adus pînă la laşi. "Şocul formidabil" nemţii** l-au repetat în sud. Impresia însfl e că atacurile ruseşti sunt mereu fărfl eficacitate şi fără obiectiv.prima după aproape patru săptămîni. locotenent de cavalerie. Oprirea atacului german la Smolensk a fost un moment de răscruce: pentru prima oară o ofensivă gennană era ţinută pe loc. amestecaul cu teamă. M~u'eapresiune pw'e să fie acum la nord. Ruşii nu pot face altceva decît să reziste şi să se retragă. 21 august ÎJl [19411 sudul Ucrainei nemţii au ocupat Kerson. . Vineri. Acum totul s-a potolit. dar'" simpla relatare a faptelor mici e precisă. dUp[1ce au suportat primul formidabil şoc. Dacă nu se întîmplă nimic neaşteptat. între orele 2 şi 3. războiul începe să capete contul'. S[l ia ei la rîndul lor iniţiativa.

Sub wlleninţarea revolverelor comisarilor evrei. (Între altele. cred. Dimineaţa am g{LSit în ziare comunicatul Cercului de recrutare. Gîndul groaznic (pe care niciodat{l n-am reuşit să-I alung cu totul din conştiinţa mea) că într-un fel semăn cu el şi cu soarta lui. Ofensiva spre Leningrad e mai gravă. nu ştiu nimic mai mult.ll de aseară prezintă un nou bilwlţ: peste I milion 250000 prizonieri. Rrlmînem în Bucureşti? Pledtm? Unde? . un căpitan din regimentul lui a împuşcat o tînără evreică fiind61 nu voise să se culce cu el. daciI se va ivi vreun act de sabotaj. fără să înnebunească. afişele de ziar anunţau cu litere imense: "Evreii de la 18 la 50 de ani . Mă uit pe hartă şi văd abia acum poziţia Novgorodului. în proclamaţia de ieri. săvîrşit de comunişti.. ruşii luptă pînă sunt masacraţi. se face cunoscut că. Pe stradă. E adevărat că. Luni. 15000 tancuri. Pentru moment. luni.şi mă gîndesc că a fost totuşi de faţă la toate ororile.în aşteptarea dezgheţului. 25 august [1941] Din nou chemaţi la muncă.liniştea cu care Hillard povestea ieri asasinatele şi măcelul evreilor din Basarabia... Nu lipseşte mult ca Leningradul să tie t[liat de Moscova. 23 august [1941] Comunicat al Ministerului de Interne: . în august 1812. Voroşilov spunea că Leningradul n-a fost şi nu va fi niciodată ocupat dar CeU11 acelaşi lucru spunea Rostoţkin despre Moscova." Comunicatul germ. sau va coborî spre ţări mai calde .Suntem peste tot la 15 km de Odesa.să continue la fel pînă la căderea* zăpezii.. Pe Uffilă va hiberna." Benu trebuie să se prezinte poimîine: eu. ba chiar fără să se înfioare. decît mi-am închipuit în primul moment." Comunicat al MW'elui Cartier Romfll1: .etc .) Abia acum îmi aduc aminte că şi Hillard este evreu după tat~1. Conducătorul Statului.acum cînd mă gîndesc mai bine . etc. vor fi împuşcaţi 20 comunişti evrei şi 5 comunişti neevrei. 14000 care blindate.Din ordinul domnului General Ion Antonescu. II 250 avioane... unde au ajuns nemţii. Sîmbătă. A murit azi-dimineaţă Nene Avram. Ce ciudată mi se pare .

Vor ataca Turcia') N-ar fi exclus. BfUluiesc că nu va fi un război propriu-zis şi că va merge destul de repede. Mă tem că toate zbaterile mele rămîn inutile..1 Înce'p să simt neliniştea pledrii. Din discursul de ieri al lui Killinger(>~la Legaţia germană: .văzuţi azi . sunt mulţumit. Lupte la Odesa. războiul poate deveni mai complex şi mai dnumltic. Rezistenţa Odesei aruncă peste optimismul bucureştean de s~ipt~1I11Îna trecută un nou val âe Îngrijorare. Aspectul militar nu e prea interesant (deşi teritoriul e atît de vast şi dificultăţile geografice considerabile). fără modificări esenţiale. ca şi cum toată Întîmplarea asta nici nu m-ar privi. nu ştiu dacă voi putea scăpa.. Numai un detaşament de 300 a fost trimis la Găeşti. iar lupte mari sunt În curs de desfăşurare sau iminente. Rosetti şi Camil . Ne lipsesc infOJmaţii asupra acţiunii din Imn. Aspectul politic e mult mai interes<ul! şi mai nesigur. Fierbinţi. Dar În acest caz trebuie să deplaseze În Balcani cîteva sute de mii de oameni şi probabil că nu va fi simplu.Pe frontul germano-sovietic nimic nou. Băieţii din contingentullui au fost azi repartizaţi la Dadilov. 27 august [1941. Va putea el să fie oprit În Bucureşti? Şansele sunt fomte mici. care mă consideram oarecum apărat de calitatea mea de profesor. Aştept cu Îngrijorare să văd ce se va Întîmpla mîine cu Benu. ba chiar indiferent. Benu se va prezenta mîine-dimineaţă. În regiu. Dacă e repartizat la un detaşament local. Pe frontul rus lupte mari.se văitau că lucrurile merg Încet şi greu.dacă germanii şi românii vor lupta mai departe În comun. r 1 ·· M Icreun. Marţi. faptul dl mai am 5 zile mă face liniştit. Ţuţubei Solacolu. atunci prietenia lor va deveni solidă şi lăuntrică". Numai plecarea din oraş mă sperie. acum cînd Întregul front răsăritean e deschis. nea Leningrad presiunea pare mai puţin urgentă deCÎt deunăzi. Videle. 'i76 . Ce vor face nemţii? Se vor mulţumi să protesteze? Vor lăsa iniţiativa brit~Ulicăfără replică? E greu de crezut. Eu Însumi. Cu cît ne apropiem de toamnă. 26 august 11941) Se pare că majoritatea tinerilor evrei prezentaţi azi la Cerc (18 -21 ani) au fost reţinuţi În Bucureşti pentru a lucra la Poligon. Cît despre mine.

Vineri. A fost ambasador în Italia între Ioel. membru al guvernului de la Vichy. Cel mai grav este eventualitatea unui guvem legionar. simplu. se zice. 66 Marcel Deat. Neschimbat. dar mă obseda gîndul că poate. sub guvernul Ion Antonescu. de mai multe ori preşedinte al Consiliului de. Ia sfîrşitul ceremoniei de înmînare a drapelelor. 29 august [1941] Benu a plecat după-masă la Fierbinţi. Era în uniforma lui de locotenent şi acest simplu fapt mă stingherea.a ordonat trupelor să înceleze rezistenţa. nu s-a jenat să vie la mine.Miniştri al Franţei (inclusiv în guvernul de la Vichy). Afectuos. fie într-un ceas bun. 29 de ani. pentru că a plecat. . Vojen a practicat publicistica (în special la Ara). pentru moment 65 PieITeLaval. voluntar În corpul expediţionar francez antibolşevic. exagerat. Toată ziua am alergat inutil. intr<Ulsigenţii. Sunt între noi doi 15 ani de prietenie . A fost condamnat la moarte şi executat. se crede că . Ii va prinde cîndva bine experienţa asta. 30 august [1941] A fost Stt m~""t vadă Emil Gulian. originar din Calvados. poate greşit. Pe de altă pm1e presa gemlană îi susţine făţiş pe ceilalţi legionari. se pare că ruşii contraatacă de cîteva zile. De altfel. Ştia o sumă de lucruri. P~IUI Colette. a tras focuri de revolver În Laval65 şi Deat66. La Paris. Dar.Joi.. Se pare că de cîtva timp Antonescu tratează cu aşa-zişii .moderaţii" nu sunt nici ei decît emisarii. Cînd am ajuns pe Calea Victoriei.. m-am desp[trţit de el sub un pretext oarecare: 'aveam sentimentul. La centru.. Emil lucreaz[t la P. Am ieşit Împreună pe stradă. Vojen67 ••• ). fiind În uniformă. că mergînd cu el. Sîmbătă. În lran. 1940-ian.Ull În gînd: vezi. Şi totuşi .. bun. La Odesa pierderi româneşti. Vorbeam cu el şi în acelaşi timp îmi spune. noul guvern . Pleacă mîine-dimineaţă. îl deservesc. sensibil. îi e dezagreabil acest lucru.Iegionari moderaţi" (bătrînul Codreanu. 67 Victor P.O. Virgil Ionescu. 28 august [1941] Benu e repartizat la Fierbinţi.. 1941. Germanii au ocupat în sud Dniepropetrovsk (Ekaterinoslav). sperînd să mai pot face ceva ca ~ă rămînă în Bucureşti.şi simt că nimic n-a clintit-o. ieri. şi redactează zilnic un buletin informati~ pe baza tuturor rapoartelor primite.. în sectorul Srnolensk. Herseni. iar În nord Luga.constituit ieri . mari. nu i-a fost frică să fie V[lZUl.

Azi-dimineaţă. desigurdar e dep. Comunicatul gem1. În orice caz." Pe front.şi pe um1ă la o<U11enii din tnll1şee. acum.{ L Comşa.lfte de a fi o mm'e operă. 1 septemvric [1941) 1 septembrie! Ce greu. data zilei 'd378 . pictorul Daniel. Şi cît de nereală mi se p[lfea altădată. Mă gîndesc la Benu . ca să fie repartizat în Bucureşti. întuneric opac.08. ai intransigenţilor. S-<u'zice că din nou este o oprire. Nemţii anunţau ieri că au ocupat Kievul. Ia ŞtnU1dul Floreasca. Nu mai ştiu c<U'e e situaţia exactă a frontului. Ieri. lucrează la Otopeni la nişte construcţii . mereu lupte.d<lf ce distanţă! Luni. "Vojen e în tiecare zi la Ministerul Propagandei. fulgere dese care luminează scurt străzile pustii. Gulian crede că primejdia unei reveniri legionare este foarte serioasă. La Odesa lupte. Citesc Tris/ram Slwlldy. îmi vorbea şi el despre posibilitatea întO<lfcerii legionarilor. în linii mari situaţia nu e modificată. vor ataca Turcia? Îmi lipseşte radioul mai ales în momente ca acestea. a dat 30000 lei. razie poliţienească.)J. precedînd evenimente noi. JD. ce groaznic de greu a trecut august.1I1 de aseară nici nu menţiona operaţiile terestre. întîlnit pe stradă. în primăvară de exemplu. în toiul războiului cu ruşii. 31 august [1941] Ploaie. dar lasă să se înţeleagă că în curînd se va pune problema Transilvaniei. C<1I11 lung şi diluat. Duminică. Seamană pe alocuri cu Montaigne . Finlandezii anunţă azi Vîborg. Am fost mirat că lui Emil chestiunea nu i s-a pflfut stranie. În noaptea asta se împlinesc doi ani de cînd a început războiul. Guvernul romfm nu replică. de relativă inacţiune. Ungurii atacă violent România prin presa lor. Agreabil. Drept urmare. Chiar dacă e reală. sau măcar naivă. în fine. Toţi evreii ridicaţi şi duşi la prefectură.mai potoliţi. nu poate dura mult.sau aşa ceva. Mi-a spus de asemeni lucruri ciudate despre o anumită tensiune româno-maghiară. Vom avea o ofensivă germană pentru trecerea Niprului? Vor încerca din nou să forţeze frontul spre Viazma? Vor ataca cu şi mai mari forţe Leningradul? Sau. Există tot felul de interdicţii nescrise.

Dat fiind faptul că din cealaltă parte se găsesc deja de cîteva zile trupele geI111ane . de tampoane.) Ar fi ele făcut o antologie ele eufemisme din presa zilnică. în sectorul ele centru al frontului. Macbl'lh. că Într-adev~lr există o contraofensivă rusă. cu lumea agăţîndu-se de scări. 3 scptcmvric [1941. ceea ce întîrzie şi mai mult circulaţia.N. lasă să se înţeleagă. tocmai cînd fusese împresurat de poliţie. (Ind 10-/110/. Vreme tristă de noienwrie. cenuşiu-albăstrie. razii în întreg oraşul. ploaie: frig. care după toate probabilităţile se apropie fulgerător de maturitate.. ÎnC~lun an sau încă doi sunt termene plauzibile." Miercuri.dar deocamdată suntem în plin întuneric.1 Toamnă. ceva care ar fi să izbucnească foarte curînd. Doi ani de război! Dar am ajuns oare pînă la fundul nefericirii noastre? Am urcat Întreagă panta deziluzii lor? Ne putem socoti pe celălalt versant? Era o vreme cînd toamna anului 1941 mi se părea limita extremă a războiului. .. După 7 sem'a e întuneric $i nu se mai poate umbla elecît cu mare greutate prin oraş..20 comunişti evrei şi 5 neevrei".. În plus.. (Ind tO-/IlO/.. Anumite telegrame D. [Shakespeare.de astăzi: 1 septemvrie 1941. Nu ştiu ele ce.0\1' Creeps in l!lis fell)' pace ji-Ol/l da)' 10 da)'. Tramvaiele merg încet. ziarele ele ieri publicau din nou comunicatul care anunţă că pentru orice act de sabotaj vor fi împuşcaţi . Deosebit de savuroasă mi se pare ul111ătoarea frază din ACfiunca de azi: .. scena V. ne zbatem în aceeaşi mizerabilă nelinişte. Ieri am sărit la timp din tramvai. departe. M-am plimbat cu Eugen Ionescu. printre rînduri. Dimineaţă ele toamnă rece. Timpul trece şi nu rezolvă nimic. Acum însă. încît rămîi cu impresia că ceva se pregăteşte în umbră.OII'. şi telegnul1ele sunt atît ele vagi.. pe cheiul Dîmboviţii. ca într-un oraş străin.B. La fel de îndepărtată. se realizează aici faza operativă finală a unei bătălii de încercuire. TO-/IlO/'I'0I1'. Altminteri şi comunicatele. act V. la fel de imposibilă cît mi se pare azi 1 martie 1942. Teoretic ştim că ne apropiem mereu mai mult de sfîrşitul coşmarului . ieri şi azi. ba chiar moderate.

cu un mm'e succes de toamnă. Pe frontul rusesc. E probabil că şi vremea rea încurcă lucrurile. Joi. care pune în sarcina noastră paturile şi lingeria spitalelor. lipsuri la magazie' etc. Nici atît măcar. Un război scurt. înlesnită. intrarea în iarnă le-ar fi. nu sunt decît simple ciome. Ultimele patru sau cinci comunicate gemlane au fost din nou foarte reţinute.mldată într-o simplă traducere literală.intelectuali" s-au fonmlt în grabă pentru La începe lucrul. Se înţelege. E o vastă bursă. Rosetti) că atacul german asupra Turciei e o chestiune de zile. 4 000 de perne. care să le dea nemţi lor o victorie completă în trei-patru săptămîni (ceea ce nu e exclus) m' putea să le servească drept compensaţie politică pentru prea marile întîrzieri din Rusia. Citesc cu mare plăcere SOllc/ele lui Shakespeare. Comunitatea e invitată să strîngă ea lucrurile . Ni s-au cerut bani .). am transcris astă-seară două sonete în romfmeşte. aranjamente. Ar trebui S[l lucrez mult asupra lor. complicate. 8 000 de feţe de perne etc. Operaţiile de recrutare continuă la Cerc încet.şi evreii dădeau. soluţia era simplă: să dea evreii! . veselă. la care joacă toată lumea. Echipe de . . În fond. deoc. ca să le scot din starea lor informă.10000 de profesor . oarecare oprire. În felul acesta. poate chiar de ore.dar nici aşa nimic nu e sigur. Cu gîndul de a . S-ar putea ca tocmai din cauza aceasta războiul să se deplaseze spre ţări mai calde. 8 000 de cearceafuri.iar dacă nu va izbuti în temlenul ~e'cesar. Aştept să văd dacă liceul va obţine scutirea pentru profesori.Nu ştiu încă cum se va tennina* comedia plecării la muncă. La regiment. * ** ({80 Anulat: "pentru mine".. Populaţia evreiască din Bucureşti trebuie să dea pînă în :z zile 4000 de paturi. cînd era nevoie de ceva (rechizite de birou. este o soluţie de cazarnlă. 4 scptcmvric [t 941] Tradus astă-seară încă trei sonete de Shakespeare. Nu m-aI' mira ca atacul din Turcia să fie fulgerător şi ca rezistenţa turcilor să tie repede zdrobit[l. Anulat: "vorbeşte". cu tot felul de dedesubturi. Se SPUJ1{~** (Vişoianu. afaceri. le traduce cîndva în versuri. din punct de vedei'e propagandistic. operaţia se va face prin poliţie. ordinul de ieri. 4 000 de pături.

şi i-a primit cu un amuzant aer de generozitate şi lărgime de vederi.Eu nu sunt . tot ultimativă: 5 000 de costume. Amuzant tipul de la secretariat. Fără emoţie (n-am acolo nici amintiri. pălării şi bocanci. 5 scptcmvric 1. petece de stofă cu "steaua În şase colţuri". trişti. omorîţi-ne. care.1941J 1 Am fost la barou să-mi scot diplomele de la dosar. tem1inaţi. de un perfect . M-am Întors acasă otrăvit. Nu se mai miră nimeni de nimic.ceea ce e În absolută contrazicere . În plus. aproape făr[t mjrare. o mai ÎncăpăţÎnată voinţă de a suporta orice. ·se recunoaşte că există o contraofensivă rusească. Oameni necăjiţi vin mereu cu lucrurile În spinare. * ** Anulat: "n-am intrat niciodată". În fine. Comunicatul german continuă să fie discret. nici speranţe). recruziţiile se vor face direct de am1ată. tItr[t revoltă.Mai mult decît ieri. mai ales cînd venea vorba de bani. dar cu oarecare scîrbă. resemnaţi. Anulat: "obie[cte)··. peme. Ehei ~eu am alte concepţii. * astăzi am intrat pentru prima oară În tribunal. Îmi vorbea din cînd în cînd În nemţeşte: . cusute pe haină. Autorităţile sunt nemulţumjte: se lucrează fără spor. dar pe de altă parte . Trebuie mai multă răbdare decît am eu.mtisemitism. Mie Îmi vine să las totul şi să spun: trageţi. E un an de cînd m-au radiat şi. Dar desigur nu cu asemenea disperări şi În orice caz nu prin asemenea renunţări s-au menţinut evreii de-a lungul timpurilor. Cît despre sectorul central. iar că la sud Niprul a fost trecut Într-un punct. Lamentabil spectacol În cUl1ea Sinagogii Mari.se aflffilă că nemţii ar fi ajuns la Bri<:msk(?). M-a tutuit tot timpul şi mereu o dădea pe nemţeşte. se vorbeşte despre izbucnirea iminentă a războiului în Turcia. rufe de pat. Ar putea să o publice foarte bine la noi POrtiI/ca Vremii sau Sân-Giorgiu. s-a comunicat Comunităţii că Începînd de miercuri va trebui să purtăm. Se pare totuşi (din telegrame şi comentarii) că presiunea asupra Leningradului sporeşte. azi-dimineaţă a venit o nouă cerere. Eugen Ionescu Îmi semnalează În Juma/It/lui Gide o pagină din 1914 despre literatura evreilor. Cît dai? Wie viei? Fiinf hundert? I-am dat 300 . Vineri. unde se strîng paturi. în stînga sus. nu ştiu de ce.mtisemit. Se aduc lucruri** vechi. tot azi-dimineaţă. tTtrăentuziasm. de atunci. nici regrete. 38~ . Von Papen e la Berlin. saltele. Am fost avertizaţi că. dacă pînă mîine nu ne executăm.

Vom Schweigen im Kriege" e titlul articolului lui Goebbels elin Das N. nu am motive. care durează de o săptămînă şi mai bine. E poate un fel de dezertare (îmi spuneam plin de scrupule). Luni. Rosetti îmi povesteşte că P{tlăngeanu (şef de stat-major al generalului Ciupercă) ar fi comunicat unor prieteni că a~teaptă căderea Odesei pentru poimîine.şi m-am speriat.Am încercat să rămîn în casă şi să citesc. Doamna Goga i-a spus azi lui Rosetti că numilrulo. Ce va fi în mijlocul iemii? Am r{U11<lS fără bani. străvezie.) Nu am imaginea frontului ~i nu ştiu c<U"e sunt liniile lui actuale. n'am mai tîrguit aproape deloc şi nu mai cunoşteam preturi le. S-au urcat de 3. brusc. dar pe UJ'Ill~1. e1arcă în faţa Oelesei au căzut I R 000. (. dumjnic~1. uşoară ca niciodată. Am continuat să citesc din sonetele lui Shakespeare. iar În sud a Oelesei. În nOrd e b{ltălia Leningradului. E înspăimîntător. La centru e o contraofensiv{l rusă. . Duminică. Oraşul nemişcat. Aş spune chiar că. făr~l să ştiu însă de ce proportii.4 şi 5 ori. tăcut devine ceva cu totul distinct de oraşul obişnuit. Totul e transfigurat. de ce intensitate şi cu ce ~anse. Va veni o zi cînd se va putea respira. pe o lumină alb{istrie de lună. Şi mai departe? Nu ştiu. Dacă revăd în minte harta continentelor. II s'agit de durer. II ne s'agit que de cela.' soldatilor romimi morţi în Basarabia ~i Bucovina e de 12000.. Nu am dreptuL Nu trebuie. totul e mai uşor. dar în fond eu tot n-aş putea fi de mare folos şi nu văd de ce ar trebui să mă supun acestei torturi. în anumit sens. Din aprilie. m-am redresat. Am intrat ieri într-o băcănie să fac oarecari tîrguieli pentru Benu . SÎmb{ltă ml1avut o neagră zi de cafarel. 8 septcmvric [1941] Azi-noapte trei alml11e aeriene. Şi nu suntem decît la începutul lui septemvrie. mai pur. clară. unde vorbeşte despre o "Nachrichtenpolitik". 7 scptcmvl'ic 119411 Comunicatele gennane continuă aceeaşi t~lcere. partida se simplifică. Una din cele mai frumoase nopti din cîte ţin minte. Nu e nevoie s-o umlăreşti de la zi la zi şi e inutil s{l-ti faci sînge rău pentnI fiecm'e episod în pmte: rezultatul final e ineluctabil. de CÎnd m-am mutat în Antim. Ultima hîl1ie de o mie i-am dat-o azi M'U11ei.cich.

cunoscut de la Cuvlil1/ul. N-am avut impresia că e un bombardament serios. Gayda. Totusi. Şi iată ClUll Îşi imaginează el lucrurile la stîrşit! Marţi.)Wilhelm Fildcnnan. O telegramă Havas spune că Petrogradul va cădea cel mult în 2 sau 3 săptitmîni. astăzi în oraş. dar Începusem sit v[td În acest semn un fel de piesă de identitate.itJNu-niface nici o plăcere această revenire. &9 Demetru Ceacâru gaze. cunoscute.L<. . o insignfl care Îmi atestă desolidarizmea ele infamiile curente. Virginio Gayda"8 spune că Geml<Ulia nu are intenţia să ocupe Întreaga Rusie. Ceacfu-lJ(. Ordinul fusese dat Comunităţii şi comunicat con1Îscu'iatelor de poliţie. am aflat că o fabrică de ţesătorie din cartierul Colentina a fost lovită în plin şi distrusil. Îmi imagimU11toate neplăcerile. inocenta. Moscova. preşedintele Federaţiei Uniunilor de Comunităţi Evreieşti din România. 7i 1. 9 scptcl11vI'ic [19411 De mîine-dimineaţă trebuia să purt{Ull"steaua în şase colţuri". Ludo.tar.tfel că i.!la Bucureşti asupra guvernului Goga-Cuza. (În memoriile sale. că suntem în plină dimineaţă) n-am mai coborît. În U11llaunei audiente de azi-noapte a lui Fildemlan70 la Conducător. nu numai că mă resemnasem. scriitor şi publicist. Mi se pcu'ecă <U11 îmbiltrÎnit groaznic. C. . care se document<. în studenţie. . toate riscljrile. dacă mă comp.(flalia. M~ obişnuisem cu gîndul că voi pUlla un petec galben cu un magendavid.. La a treia (era după orele 2.u' cu ei.toianu relatează o întîlnire cu V. deschizînd ochii. în gazetărie ~i neîntîlnite de mulţi ani. unde lucrează comisiile de rechiziţie. Arge. toate primejdiile. după care războiul cu Sovietele va fi În fapt tenninat.. În curtea Sinagogii Mari. Întîlnesc tot felul de figuri vechi.) * In text: . jUlist. Iată pentru ce crede Ceacâru că se face acest război.U11a1942* va pem1ite Axei să poarte războiul pe alte fronturi. . Kiev ~i Harkov. deşi după lumină am crezut. Totuşi. lipsa de răspundere. ci numai Petrograd.După ritzboi te iau prim-redactor la gazeta mea. dar.Primele două alarme (Ia orele 11 şi 1) le-am petrecut în adăpost. după un prim moment de alarmă. E neschim&8 Virginio Gayda era directorul oficiosului fascist fi CiorI/ale . (Chipul de băiat de liceu al lui Ludo71. Mai mult chiar: un fel de medalie. s-a reveI1. a polemizat violent cu Sebastian după apariţia romanului De două //Iii de ani.9 : .1932".

oglinzi.. Emil Gulian (Întîlnit azi la Margareta Steri~m) Îmi povesteşte că ofiţerii geml'lI1i din serviciul lui afirmă că nKu'ea presiune este de fapt spre Moscova care. Iingerie. ne-a spus servitoarea. Propag. şi cu oarecare jenă. va cădea chiar mai repede şi mai Înainte decît Leningrad.Luaţi loc. K. cu mobile vechi.anunţă că Încercuirea Leningradului e completă. 72 Mareşalul S. haine. obligÎndu-le astfel să degajeze Leningradul. zic ei. S-ar zice că totuşi nemţii vor ataca Turcia (deşi În ultimele zile chestiunea părea oarecum ieşită din actualitatea imediată). de provincie. Planul lui Timoşenko72 ar fi să atace din tlanc anmttele gennane din nord. Se pare că În sectorul de centru ruşii continuă să atace şi să facă oarecari Înaintări. . ca să recoltăm paturi. Pe la Giurgiu se scurg mereu spre Bulgaria. tlori . \384 . Nici comunicatele oficiale.mda germană din ultimele zile insistă aproape exclusiv asupra Leningradului. nici telegnmlele de presă nu spun nimic. nu-i cred pe ruşi În stare să o realizeze. Nu am curajul să insist şi cedez de la primele proteste. Timoşenko. Penibil şi trist. Nu se mai publicii nimic despre Odesa. Tot el Îmi spune că Dobrogea e plină de trupe gemlane. Joi. Rosetti (reÎntors alaltăieri de la Cîmpul ung) a Întîlnit pe drum cîteva lungi trenuri militare germane. pe care ÎI consideră complet Încercuit. Ar fi o operaţie de mare . decît printr-un atac direct.bat după atîţia ani .şi tot timpul m-a torturat gîndul că poate el crede că suntem clienţi şi că va avea o mare dezamăgire cînd va atla adev[trul. Doctorul a Întîrziat vreo 5 minute. În faza actuală a războiului. Ziarele de azi spun din nou că ocuparea oraşului e iminentă. memhru în Comandamentul Suprem al armatei sovietice. Nemţii. venind dinspre Timişoara şi mergînd spre Dunăre.mvergură. 11 septem vrie 1194 Il Nu sunt ştiri de pe front. Nu uit". pînă să-şi facă apariţia dintr-o odaie alăturată . fie el cît de lung.totul era sordid şi sfişietor. lăsînd totuşi S~tse Înţeleagă că va cădea mai degrabă printr-un asediu. dar. care nu ştia de ce venim. să se termine o dată bătălia de acolo. Se aşteaptă În tăcere.cred că nu l-am mai văzut din 1932-1933 iar eu sunt aşa de Îmbătrînit!) Am fost după-masă cu Ceacâru prin cîteva case evreieşti. Pluş. sala de aşteptare" a unui medic din Strada Polizu: interior mizerabil. roase.

l americemă va ataca vapoarele gernleme navigînd în . Alt. dar şi din puţinul care str[lbate prin relatarea D. Azi-dimineaţă un negustor evreu din Strada BI[mari (om de treabă. Nume de străzi.. aproape cu emoţie. Mă emoţionează mai ales anunţuri le de închiriat. de altfel) la care mă dusesem cu Ceacâru. haine şi bani .mdois." Auzise şi el d\ am scris o carte (. verger. Citit cu plăcere. Reverolles-sur Marges (Vand. i-a comunicat Societate. Răspunsul lor: "Noi nu dăm. Gd. ca să le ceară ruf~. ca s[\ semneze pe lista noastră de subscripţie. 12 septemvrie [1941] Mi-au închis azi telefonul. .Anul 2 OOO"!?).şi că s-au purtat cu evreii aşa cum s-au purtat. telefonul va azi Memlei cineva care telefona de la tîrziu operaţia era făcută .. Dar sub legionari i-a costat cred sute de mii de lei ca să iasă dintr-o încurcătură. Gunther." Şi pentru că totuşi aveau unele lucruri de dăruit.. Si două ore mai după ce . mizeria asta veche st[ll1lieîncă. Prix 5.lI1ie de iarnă" spune o telegramă Rador de la Berlin.Armata germană e pregătită şi pentru o camp. Vineri. fi blocat". a spus alaltăieri cuiva că două lucruri nu li se vor ierta românilor la conferinţa de pace: că au trecut Nistrul . Nu facem parte din Comunitate. Rue des Grattes 17 etc. A fost ieri la ei o comisie de la Comunitate.din eroare probabil . publicată în Unin'l'slI! de azi. se înţeleg multe lucruri. că avusesem un scandal. B. După . În oricare din ele aş putea trăi. Efectiv. 600 m. Rue Carouge 46. Sebastiem e evreu.Familia Lereanu.apele defensive" americeme e un pas înainte spre război. ministrul Americii (povesteşte Rosetti). numai ca să nu le dea în calitate de evrei. avînd nu ştiu ce tristeţe nostalgică.. declaraţia că flot.apele defensive"e cam elastică. N-am avut de unde s[l-I ascult.)" Ce refugiu ar ti acolo! Gl'lIh(. pînă la mica publicitate. Ei vezi? acum eşti evreu! Si mîine.Jura V. mi-a spus: . Sunt nenumărate apartamente libere: Rue Neuchâtel 4..50. un număr din Tribune de L-CU11 citit cu atenţie pînă la reclamele de cinematograf. Cuisine soign. le-au trimis direct la un spital. N. .. Situation tranq. iar ai să uiţi.mi de zile. Un emunţ de vacanţă m-a făcut melCU1colic:.mi-I "Dacă d. Pension femlille a la campagne. că fusesem un renegat. Mai ales că noţiunea .. dacă o să se îndrepte lucrurile.. Se pare di discursul ţinut de Roosevelt azi-noapte a fost de extrem[\ violenţă. lăsaseră deschis două luni.

Lipsa telefonului mă necăjeşte. o atmosferă.vei de la Lupeni.. ~86 . E o lovitură îilSemn:lt[1. Eu m-am resemnat a-l primi ca pe o lungă hibernare. dar în jurul meu sunt încă oameni vii. Duminică. Prea e puţin. care se agită. Speram să pot duce mai departe. Dar m~ivoi deprinde repede si cu asta. De aici încolo. se usucă. Nu e un subiect . mor. [mi rupe si putinele legături pe care le mai avemTI. Camera de hotel de acolo mi s-a părut un decor propice de teatru .putin Înainte de miezul nopţii. Luni. În ploaie. În frig. s-a judecat în 1931. Ziua intd'u'ii lui Napoleon la Moscova. 17 septemvrie [1941] Niprul pare să fie trecut nu numai la Kremenciug. Foarte vag ca idee dramatică. Am scris decorul şi primele cuvinte ale scenei întîi . care tr[tiesc. prea e neclar.şi nici IHU'e cum să mew·gă. Şi totuşi simt cit sunt aici noduri care ar putea fi desfăcute.dar e un mediu.dar pe urmă a trebuit s[i mă opresc.) de zilele petrecute la Ploieşti în toamna 1931. In pl~s. prima viziune a lucrurilor. ci în mai multe puncte ale cursului inferior. un cadru. Se vorbeşte despre o acţiune de mare anvergură. Războiul e o SCUZ[l pentru prea multe renuntări. M-am pornit să scriu. Londra nu ascunde seriozitatea situatiei.Mi-am amintit azi (mă întreb cum şi de ce 7. la procesul Lupeni73. 14 scptcmvric [1941] 14 septembrie. îşi pierd orice sens. recunoaşte că amenintarea asupra Leningradului creşte. cam la jum[ltatea drumului între Kiev şi Dniepropetrovsk. 15 scptcll1vric 119411 Nemţii au irecut Niprul la Kremenciug. dar tentaţia de a scrie este imediată. încercat şi ieri şi azi să precizez proiectul de pies[l. deşi totul e atît de obscur. care pune în primejdie şi Kiev şi Harkov. Am mîncat la Alice şi m-am Întors adineauri . cu tocul în mînă.şi am şi văzut în jurul acestui lucru construindu-se repede o piesă. De ce nu pot reintra şi eu în viat[t? Miercuri.nu e încă un subiect . În Întuneric str[lZile sunt sinistre. Întrevăzut deunăzi. Totul miroase a noiemvrie. Hitler este în întîrziere asupra orariului de la 1811. care ar pune în primejdie în acelaşi timp şi Ucraina răsă73 După o instrucţie carc s-a prelungit doi ani. încep să-mi fac reproşuri: las prea multe proiecte să atîrne după mine: se învechesc. procesul conducătorilor gre. Plouă. care lucrează. din 1929. Nu merge ..

Mi se spune că. Mă simt astăzi pe jumătate mort: indiferent.şi am revenit la . Dezordine. tTtrădoruri. să scap. Nu ştiu nimic . pe neaşteptate. decorurile incomplete. cortina ridicată. îmi aduc fo~u·tebine aminte de totul. cele cîteva figuri din sală. lini~itit şi oarecum resemnat. . Ia Mircea . pe linie maternă. N-aş putea spune că am chef de scris. Se pare Însă că s-a anlÎnat. Joi. Kersonul este virtualmente dzut. Mîine ar trebui să ne prezentăm din nou la Cerc.ar fi fost timp să fug.. dacă luclluile sunt aşa. După trei săptămîni de relativă stare pe loc. 18 scptcmvric [19411 Londra Înregistrează o infollllaţie germană (pe c. pe . Mă uit pe hartă şi bag de seamă c[l.J 38~ . Acum trei ani.Libertate".virtualmente" toate sunt căzute: şi Odesa. Am părăsit piesa cu procesul de la Ploieşti . războiul reintră Într-o fază dramatică..-. tablourile rsic!] Înaintate de Comunitate au fost respinse. care. Cred că voi adăuga personajelor come-.\ diei un tip de bancher evreu (Hillel Manoah sau Davicion Bally74). De ce? clml? pînă cînd') . De altfel. între Templu şi Sinagogă.' Străbunic al lui Scbastian.lffldată (toate sunt deocwl1datCi)de munc[l. fară speranţe. aş fi putut şti. Sala Întunecată.. Azi-dimineaţă. pierd orice sens. masa tîrziu noaptea.tre n-o văd însă În ziarele bucureştene) că s-ar fi ocupat istmul care leagă Crimeea de continent . Problema esenţială rămîne însă mereu aceeaşi: armata rusească se prăbuşeşte.munca de folos obştesc". În neputinţă de a primi ajutoare. dar aş vrea să termin m[lcar unul din proiectele mele de teatru. fac pmte dintre puţinii profesori scutiţi deOCi. fără aşteptări. În privinţa aceasta. şi Leningrad. A sprijinit financiar Heliade-Rădulcscli şi pc alţi lideri ai revoluţiei de la 1848 din Muntenia. şi Kiev. ca să se prindă evreii În neregulă cu . Si totuşi.. sunt liniştit. insensibil..nu ştie nimeni. în ce mă priveşte. tot ce va urma În cei trei ani urmCitori . confuzie. Numai că deocamdată nu cad. 7. Dacă atunci aş fi ştiut.riteană şi Caucazul. nesiguranţă. în seara asta. Probabil din abrutizare .deocamdat[l"? Pentru azi se anunţaseră razii. lăsate În p[u'ăsire. era repetiţia generală a piesei mele.. nu ştiu de ce.dar sunt. În aşteptarea ştirilor privitoare la "rechiziţionarea pe loc". Cît poate ţine acest .şi adaugă că În acest caz armatele ruseşti din Crimeea se vor g[lsi izolate. sau nu? nemţii pot evita campania de iarnă? sunt oare în stare să obţină acum decisiva? Zi stupidă petrecută pe Calea Văcăreşti.. S[levadez..

a5a sau altfel. Dar. încă un capitol încheiat. după ocuparea Poltavei (anunţată ieri). De la zi la zi. peste un an. Crede că ruşii vor fi învinşi. E neschimbat. confuz.dar el face Europei un imens serviciu. Nu-l mai văzusem din iunie. preferă oricum pe nemţi. în plus. Nici englezilor nu le rămîne altceva de făcut decît să accepte un compromis. A crede în posibilitatea unei debarcări engleze acum mi se pare o copil~lrie.pare din nou foarte dep~lI"tat. Londra o estimează la 750000 oameni. care . Vineri. am pierdut obişnuinţa scrisului. Dacă aş fi stăruitor. e mai departe. foarte descuraja! .1 Kievul căzut. încercuinCl acolo o mare armată sovietică. cînd eram gata să pariez pe orice că nu va fi război cu ruşii. TiteI Comarnescu. Pentru prima mu'ă îţi fac impresia că au pierdut cîrma din mînă.el care de obi ce i e atît de optimist. Dacă nu o fac. 19 scptemvric [1941) Recitesc nota de ieri. Ofensiva germană sparge aici un baraj pe care nu ştiu ce l-ar putea înlocui. ~88 . Să vedem ce o fi peste o lună. S-ar părea (chiar din felul cum sunt redactate comunicatele gemlane de ieri şi alaltăieri) că mai sunt lupte de stradă în ora5. Crede că englezii ar trebui să debarce acum În Franţa. Duminică. Ar trebui să renunţ a mai Ufm[lri fazele r[lzboiului. între ruşi şi nemţi. Mereu volubil. Hitler este diavolul . Obiectivul imediat um1ător este Harkov care. Situaţia în această regiune e desigur foaI1e grea pentJlJ ruşi. oraşul e pierdut. Cît despre Harkov. războiul se suportă greu. 21 septemvrie ( 1941. Bel u 75 foarte. Dar nu sunt stăruitor şi.în asemenea momente . 61 englezii vor încheia o pace de compromis şi că germanii . Ar trebui să Înţeleg că toate sunt episodice . Oarec<U'e impresie de derută şi precipitare.şi să aştept stÎrşitul. nu mai poate ţine mult. toată povestea ar trebui terminată în cîteva săptămîni. de care numai Hitler ne poate salva. Germanii au închis un <U'C de la Gomel la Kremenciug.vor organiza Rusia. Mi-a vorbit despre primejdia slavă. totul poate fi pierdut. agitat. dar uitasem. Kersonul e căzut de trei săptămîni (o dată cu Nikolaev şi Dniepropetrovsk). Pînă acum ruşii păreau că păstrează controlul mişcărilor lor şi că înfrîngerile suferite erau în anumit sens zăgăzuite. peste trei luni.L-am încadrat foarte bine în scenariu şi văd perfect intrările lui în toate cele trei acte.

Dar şi eu însumi ave<:U11 lacrimi în ochi.uea. Stupid. spune un mare titlu de pagina întîia în UJlÎrersul de azi. Trei luni de rflzboi gernlano-rus. 77 evreieşli din J .. C't' pentru perioada de la 22 iunie-31 august: 84354 morţi. Eugen Ionescu. Roş Haşaşana. Pippidi. d efi.09·41 . J Citit cu emoţie o admirabilă piesă de Priestley. Eu. Estelicianul Liviu Rusu. tie ~i într-o tabăr~ de muncă (lll~d~ cuvîntul . pretenţios. l de . 78 Alexafldru Şafran. L-am ascultat tocmai îşi ternlina predica. m. 1 387 dispăruţi. rabin-şef (din 1940) al comunităţilor România. înăbu~itoare ducem noi. profesorul RUSU76 de la Sibiu. voinic. pe Şafran7s• care istic. Luni. Am vorbit literatură. dacă nu sparge acum întreaga rezistenţă sovietică (~i nu cred dl poate). Alexandru Cioriinescu. I re In comunlcatu l o fitCla ten. Viaţa în aer liber. muntele mă ajutau Sfl ies din ea. Altădată schiul. fără patimă. 292690 răniţi. Am trecut dimineaţa pe la Templu. i-a făcut binejCe viaţfl stupidfl. d e pIer . lumea plîngea 7(.. 3980 răniţi. gernlane pu bl'Icate ~ 21. I După-masfl agreabilă la Tudor Vianu: cu Şerban Cioculescu. am intrat în trista lor comedie ca un personaj.. falsă. 18921 disp[lruţi: aviatori 1 542 morţi. vor gfL<. pînă la primele mari zăpezi. În orice caz. -.i un cîmp de operaţii în Caucaz. Avioane pierdute 725. istoric literar şi scriitor. Victor Iancu. Prăbuşirea armatelor sovietice e inevitabilă". care trăiesc de la un timp cu obsesia îmbătrînirii. Dacă intensa ofensivă din sud nu provoacă nimic definitiv. gazetăreşte. războiul va continua în acela~i ritm de lovituri ~i opriri alternante. de atîta timp a~teptat. care dispăruseră de cîtva timp . 22 scptcmvl'ic 11941] Benu întors aseară de la Fierbinţi pentru două zi le. Din nou reapar în ziare titlurile catastrofice. fără seriozitate. E ars de soare. după ce nemţii vor fi lichidat întreaga Ucraină. Şi între timp s-ar putea să dea ~i atacul împotriva Turciei. după ce vor fi ocupat CJimeea. Parcă n-Wl1fi fost în septembrie 1941. Ciorănescu 77. Timc aJld Il1c Co11\ 1'([ys.liber" pare'o batjocurfl). frumos.Nemţii dublează ofensiva militară cu o nouă mare ofensivă propagandistkă. esetIiră adîncime.

Şi cred dl şi el ascunde. Nu ştiu cum merg lucrurile pe front. ~Ievi Început azi lecţiile la liceu. Mă gîndesc cu groază ce consecinte ar putea avea întîmplarea asta pentru evrei. neinteresanţi. cînd spre stînga. În fiecare zi comunicatul gemlan publică cifre fabuloase. cînd spre dreapta. cum am întors robinetul. Î 23/)( 4-1 Nu am bani şi nu ştiu unde S[l găsesc. sub aparenta lui bunăvoie. Juridic vorbind. s-ar zice. 23 scptcmvrie [1941] Vis ciudat azi-noapte. ca În tristele zile din iunie 1940. o lovituriI asupra Turciei. Deocamdati"l se continuă lichidarea sectorului Kiev. spre uimirea şi dezolarea mea. iar între ele. who can help it?" (Defoe). care nu ştiam cum s-o mai opresc. if it be so. Nu trebuie. cu clasele VII şi VIII. obraznici. Aştept să se precizeze şi pe umli"lvoi încerca să scriu. Am nimerit într-o odaie cu un fel de debarras. but himself. cîte doi sau trei într-Q cameră. 24 scptcmv"ie [1941] . Flota italiană de r[lzboi are dreptul de a trece prin strîmtori î.ntre timp se preg[lteşte. rece. Dar nu trebuie. Bulgaria fiind formal stat neutru. Zi de toamnă. cenuşie.n Marea Neagră. că la laşi a silrit În aer uzina electrică. Nu ştiu ce se întîmplil pe front şi nici nu mai vreau s:i ştiu. Turcia n-are dreptul să refuze. Va trebui să-i vorbesc lui Zissu într-o zi . iar astilzi Rosetti îmi confillllă. într-un colt. sub pavilion bulgar*. se pare.It is hard for a man to say: aII the world is mistaken. Sabotaj. Mii de arestări. Mi se povestise încă de alaltilieri. tristă. Prilejul e gata g{lsit. la Vianu.Marţi. era un duş sau o cişmea şi. N-am găsit însă tonul primei scene. Nu sunt făcllt pentru meseria asta. Benu a plecat din nou la Fierbinti. Găsit un final bun pentru . unde ne căutam loc să domlim. But. Î.dar cu ce şanse? Miercuri.. Gust amar. multiI amări"lciune. Local mizer. apa a ţîşnit cu putere. Chiria trebuie plătită peste trei zile (dacă proprietarul va voi să reînnoiascil contractul) şi pe umlă nu ştiu c~ voi mai face. Eram cu Aristide Blank şi (?) Octavian Goga într-un hotel mic. Mi-a fost parcă mai grea despărţirea decît data trecutil.. plin de lume.Libertate". "?!90 .

cu gîndul moqii IÎngil el. reuşesc totuşi să-şi facă loc. the dre'U11ing! the dre<uning! the torturing. să schimb vorba. Niciodată n-am fost mai bătrîn. Com'de sparte. Cum se va termina rflzboiul? Cum vom ieşi din coşmar? Nu ştiu. ca să rabd. Mi se spune că noi contracte evreii nu pot face decît în sectorul de Negru (Dudeşti. Învins.ing. cu aceleaşi piedici. care Îmi poate cere oricît şi mă poate sili să dau oricît. în jurul meu sunt atÎţia'oameni. never satisfying dreaming. Aş fi vrut. căzu!' frtră salvw·e. Mi-e frică de mine Însumi. Willy Şeianu.Oh. să trăiască. 25 septemvrie [1941] 93000 lei Îmi cere proprietarul ca să-mi reÎnnoiască contractul. Încercînd să obţin o reducere. resenmat. trecînd dintr-LU1U1 Într-altul.şi aşa a fost totdeatU1a . zi de zi. gesturi inutile. Sîmbătă. 27 scptcmv"ic [1941J ./01111 Bull's O/ha Is/alld). Oficiul de Închiriere nici nu ia probabil În considerare cererile evreieşti.trăiesc Într-o stupidă serie de visuri. Jumalul ăsta nu-mi serveşte la mare lucru. dream. dreaming. pe care le urmăresc zile Întregi cu ochii des- . Nene Zaharia. Eu singur mă dau la fund. De prea multă scîrbă. să se menţină la suprafaţă.Vilcăreşti). să pot izbucni. întorcÎndu-mă acasă. dintre cei mai comuni (Ficu Pascal. Nene Moritz. Ficu Cahane. septcll1vrie [1941] Noapte de insomnie şi. să cîştige bani. Mă evit. trist. Am ieşit de acolo cu nervii exasperaţi. ceas de ceas. Sil pot urla. atîţia oameni care. inexpresiv. Fug de mine. penibil. mai fără elan. să pot plînge. sub aceleaşi adversităţi. căci o mutare acum este imposibilă. Mă simt desfăcut. mai tem. Lucruri consemnate făril emoţie. de oboseaI il. Jumătate oră am discutat.. Voi accepta. În el. dintre cei mai simpli. hew1sca. M'U1olovici. Sunt cu totul la discreţia proprietarului meu. pe urmă.lding. dezarmat. cenuşiu. o întreagă zi de zbucium. Dar niciodată nu m-am simţit în mai mare dizgraţie. de tristeţe. desigur. mai fflră tinereţe. îl recitesc uneori şi mă dezoleazillipsa lui de sunet adînc. Iosi Rosen . Era umilitor. ca să mă ameţesc mă refugiez în tot felul de ridicule visuri.Joi.. nu mai vreau să ştiu.. Prefer să Întorc capul. dreaming. de prea multă silă. si nu sunt În stare să mii trezesc la realitate. cuvinte şterse'j Vineri. ca să uit. Mi se potrivesc aşa de bine! Trăiesc ." Transcriu rîndurile acestea din Shaw (. incapabil de un gest.). Şi totuşi trebuie să mă resemnez a trăi. de o sforţare. Un sentiment de prăbuşire. 2(. Nu-mi mai simt nici curiozitate pentru ce se va întîmpla. Nu se vede nicăieri că-1 scrie un om care merge.

Ies în stradă şi merg pe Calea Victoriei. Vişoianu . Eu scriu preşedintelui P. lucrînd toată ziua la British Museum şi plecînd în vacanţe fumurii.. căruia va trebui s[\-i vorbesc. trimis special al unui ziar american sau londonez. un yacht mic pe care ne atlăm doar 10. Stau acasă singur.unul din ei. unde scriu piese de mare succes. în Pacific. cînd într-un apartament de pe lac (aparttm1entul lui Igiroşeanu). mă stabilesc cînd în vechea mea cameră de la . drept um1are. E ca un stupefiant. Mă cert cu Anghel. după plata chiriei? Cînd nu mă gîndesc la sinucidere.obosit de prea mult zgomot . cu 40 de lire pe lună. Mă văd la Geneva.N. 28 septcmvric [1941] Vis de azi-noapte: Sunt în prăvălie. Beethoven. Mă văd la Londra. cînd la Nyau. cu un radio puternic şi un patefon sistematic şi cu sute de discuri. mă gîndesc la cerşeală. la Nene Zaharia.C. the dreaming. L-. sau pe CMe trebuie să i le trimit.Comavin"79.. ca un somnifer. unde. the dreaming. dar am oarecari plictiseli. undeva la mare.ociaţiei. fiindcă nu mă prea înţeleg cu părinţii ei.că sunt scriitor în exil şi.retras într-un oraş de provincie. (Zissu. sau iOa. Duminică. spre Egipt. Mozart.) E tot ce pot face la 34 de ani. Mă v[\d pe un yacht plecat spre Alexandretta. Clubului o scrisow'e în c<U'e îi w'ăt că sunt membru al R<. O cucoană necW10scută strigă disperată ~392 .chişi. Bach. sunt redactor. care se joacă pe Broadway . Palestina. cînd la Lausmme. Duc cu mine zece asemenea visuri pe care nu le termin niciodată. Am un automobil cu care cutreier regiuni necunoscute de provincie americană. cînd se vor termina ultimii 2 000 de lei. Blank. pe care le schimb între ele şi pe urmă le reiau de unde le-am lăsat. Mă văd cu Nadia la New York silU în California.dar eu nici nu am curiozitatea să le văd.12 oameni.E.. pe trotuarul drept.B. Mă văd la New York şi pe unnă . se înţelege.conferinţă pe care apoi o repet în fiecare port unde ne oprim . De unde voi lua bani? Ce îi voi da Mamii pentru coşniţă luni sau n)(u1i. Citesc (sau scriu?) două scrisori venite de Ia Pold)'. Oh! the dreaming. sau numai 30 de mii). Mă văd pe frontul rusesc. care ne-au mai rămas astăzi. sunt chemat să ţin o conferinţă (cu mare succes de bani) despre viaţa noastră de bord . în sus.. avînd un milion de fnmci elveţieni (alteori numai 300 de mii. Şi între timp viaţa se strînge în jurul meu strivitoare. Suntem s[\raci dar curagioşi şi în fiecare port unde ne oprim lumea ne primeşte cu simpatie şi curiozitate. redactor la B.

care însă i-a spus că românii au dreptate.N. . Figuri fioroase. O mare cotitură În campania contra Sovietelor" .. Ei ştiu că.ert legionarii s-au răsculat şi că se apropie de centru.B. e primul meu gînd.. cu sîni duri. dar nu ştiu de ce renunţ . Camil crede că anglo-americanii vor cîştiga fără Îndoială r{tzboiul. Marea bătălie de la Kiev s-a temlinat".100 de mii de evrei refugiaţi din Basarabia. merg şi mai depcule. şi nimeni n-o să bănuiască unde suntem. În casă o găsim pe Baba şi parcă pe Tantie Caroline. Intru la frizer şi văd că totul e gol. l{lsÎnd să se înţeleagă că întregul război îşi poate găsi acum dezlegarea . telegr~Ullele O. cînd bag de seamă că Într-adevăr toată Calea Victoriei e plină de legionari.şi alergrun să ne ascundem. nepoata familiei Lubiş).dar şi asta tot din cauza evreilor este. . folosită cu sensul de argu- . sunt împuşcaţi. căci ei (cei din America mai ales) st~iruie pentru război şi fac imposibil orice compromis . N-o să ajungă nimeni pÎn[t aici. Cel mai bun lucru e acasă la Baba. . neaşteptat de frumoasă.. de la Viena." În tonul comunicatului oficial. Şi mă trezesc . Într-o odaie alăturată e Benu În pat cu Mali (fata vecin{i cu noi la Brăila. Camil Petrescu pretinde că Odesa rezistă din cauza evreilor. căci luptă efectiv în cadrul Axei şi fac mari sacrificii.. spune comunicatul german de aseară.3718 tunuri . 29 septemvrie [1941] Tot din convorbirea de ieri cu Camil Petrescu: Guvernul român a denunţat acordul cu ungurii.zice el . Intru În pat alături de ea. acum vreo 15 ani.. Întunecate. Se cară din diverse locuri saci cu nisip. Sunt la Odesa ."80 Luni." Într-adevăr. Închipuit de Moliere. 884 teUlcuri. pline de ameninţare se opresc în faţa magazinelor evreieşti şi aşteaptă. de pe Strada Unirii) şi sunt liniştit. Lîngă ascensor un maior aşază o mitralieră. Horthy a alergat la Hitler. Ce aşteaptă? Probabil senmalul de atac. preferă să lupte şi să reziste. ajungem acolo (e casa din Brăila.. E goală. ca să se construiască baricade.. Nu-mi vine a crede şi dau să-mi continui drumul liniştit. 8') Replică din Bolnavul mcntalÎe aberantă. dacă sunt prinşi de romfll1i.. că problema TnU1silvaniei va trebui revizuită şi că În orice caz românii merită o satisfacţie. Unde? La Alice. Bilanţ: 665000 prizonieri. Speriat.. caldă. Papa şi Benu . Prin urmare.Et voiEt pourquoi votre fille est muette. Îi iau pe Mama..A fost cîştigată o victorie cum nu s-a mai pomenit În istorie. În continuare. Ar fi posibil ca războiul să ia în acest moment o întorsăturd senzaţională"..

a murit în 1939. daţi acum cîţiva ani de Poldy. dar de unde? de la cine? Mă jenez să-i cer lui Aristide . Cînd. Efectul psihologic al victoriei de la Kiev este pe terminate.. cîţiva profesori universitari. reÎntors de cîteva zile la Bucureşti. bm'onul Nemeth a fost Înlăturat (concediu de boaltl).. ~394 . e cam devreme. pe neaşteptate. Singurul fascist din Italia e Mussolini. Grigorcea crede că.dar şi aici a primit acelaşi răspuns. de foamete. Înconjurat de o bandă de profitori.Germania este pregătită şi pentru camp. dar nu cred să fie scriitoruL c&e . l-am dat M amel. dacă aviaţia engleză ar bombarda două săptămîni zdravăn Italia. Nici să te ulci Într-un tramvai nu pOţi. regimul n-ar mai ţine. Dar. ministrul român la Roma.. În septemvrie.mi se pme . Telegrama D. r M'al aveam 1"'0d 2g JX14001. Azi. La Prag. 1 octomVl"ie 11941] Ieri rămăsesem cu trei lei În buzunar.i.Horthy a intervenit atunci la Mussolini . Nene Moritz i-a ÎnapOiat Mamei 10000 lei. aşa sau altfel. Sentiment curios de a fi pe stradă complet ftlră bani. Situaţia e chi~u'mai proastă decît În timpul Înfrîngeri lor din Albania.N.mia din iamă".B. mhiteqi. Vişoianu Îmi spune că Grigorcea. suntem În octomvrie.la prima noufl lovitură gemlană. Pe el ÎI face responsabil mulţimea de toate: de război. Pe lista celor condamnaţi. Războiul cu ruşii a intrat Într-o nouă pauză.. Miercuri. Începi să a~tepţi recolta viitoare. Pînă . descurajarea extremă. LYor ţine şi banii ti~tia vreo zece zile.~i nu sunt Încă hotărît să-i vorbesc lui Zissu. e Iel. Te simţi dezarmat. sflfăcia inimaginabilă. Balanţa speranţelor şi a dezamăgirilor se Înclină din nou uşor spre Londra. La Praga nenumărate execuţii: trei generali cehi. un anume Karl Capek..mdistică inversă. _. care va provoca o mişcare propag. povesteşte că situaţia În Italia e disperată. Şi pe urmă? Titlu din Ulli\"('I"SII/ de azi: . am 30. de proasta pregătire militară ..~I maI. Nu ştiu ce voi face. ingineri. iar primul-ministru ceh arestat şi dat În judecată pentru trădare."III buzun~u·. pînă la recolta viitoare. În ziarele de ieri am citit că raţia de pîine zilnică În Italia a fost fixată la 200 grame . Mîine va trebui Sti găsesc ni~te bani.se Înţelege . lastl să se Înţeleagă că agitaţia antigemmnă În protectorat e foarte gravtl.

iar cu Byck82 pentru cîteva ore de romftnă la liceul lui 2) să-I v{ld pe Ocneanu şi să-i cer o n'aducere 3) să reiau legătura cu Roger. La Rosetti am fost. Aş fi vrut.dar dup{\ două secunde Eugen s-a ridicat în picio<tre. Oarecare indiferenţă.Buturugă" (unde e un aparat de radio) şi ne-am aşezat la o masă.. dar era ocupat şi m-am jenat S. Cu cît era totul mai emoţionant pe vremuri.împuşcal". La Praga a fost executat* primul-ministru. oricum . Eram cu Eugen8\ şi Rodica în Cişmigiu. pe la 6 seara. 3 octomvric [1941J Comunicatele gennane au revenit la vechile formule vagi: .aproape toate -Ia Brăila. eliberînd linia ferată care leag{\ orasul de Moscova. Îmi propusesem deci 1) să-I văd pe Rosetti şi să-i cer a vorbi cu Rebreanu pentru o traducere. pentru o afacere.lom Kipur. Orice. Eugen Ionescu. să-I văd pe Zissu şi să-i cer sprijinul pentru un post. primarul. N-am mai ascultat de mult Londra şi nu am informaţii directe. 8~ Lingvistul Jacques Byck conducea un liceu penlru elevii evrei. ne-am dus după el. Aş fi vrut să-I îmbrăţişez. nu ştiu nici en bine pentru ce.operaţiile se desfrL)oară conform planurilor" .acţiunile noastre se dezvolt~i metodic" etc. Trebuie să g{isesc bani.mă gîndeam ieri. Nu mai merge! Nu mai merge! . Visez de la un timp tot felul de vise care se petrec . ce vor să spună. A fugit şi. ofensiva continu{l cu succes".. Nu ştiu de unele vin. dar n-am apucat să-i spun nimic. Trebuie să găsesc de lucru. Condamn{trile la moarte continuă. la Brăila! Benu a sosit aseară şi a plecat înapoi astă-seară..dar trebuie să ies din mizeria asta. în casa din Strada Unirii 119. Ne-am îndreptat spre .Nu pot! Nu pot! Spunea asta nu ştiu cu ce disperare fizică.l-! aştept. * . iar dou{l zile mai tîrziu.. mi se spune că ruşii anunţă succese în regiunea Leningrad. ce însemnează. Era palid. Vineri. tocmai cînd se transmitea discursul.să ascult . Pe la Ocneanu am trecut.. "1 3X Ieşisem azi-dimineaţ{l cu un întreg program. unde ar fi recîştigat 50 km de teren. Am postit şi am fost pe seară la Templu ca să ascult ~oiferul. . tot în vederea unei traduceri 4) în fine. Trebuie să fac ceva. desigur. În ora~. A vorbit azi după-masă Hitler.. . La Roger n-am avut curaj să { 't-1 81 Anulal: . alb.

puşi deoparte".spune Camil." În ce sector are loc această operaţie? C<u'eÎi sunt obiectivele? Cum se destăşoară? Mister. de IeI o suta de grame de unt. ceea ce subliniază* Încă O dată afirmaţia lui Hitler de alaltăieri. Sîmbătă. În orice caz. Nu e speculă: e derută. Am refuzat.. . deocamdată. Ea va contribui la zdrobirea inamicului de la răsărit. de laşitatea mea . lăsînd impresia unor vagi dispoziţii de pace. se poate spune mai mult? r Duminică. se dublează . nimic despre Turcia. Ar ti fost mai bine să aştept un prilej.probabil .. de timiditatea mea.. O zi pierdută. pentru că mă simt vinovat faţă de el. speriat că cei 30-40 de mii de lei lunari ai lui scad. totul se scumpeşte. Mie mi s-a păll. Mi-a promis..programul" meu.mă duc.operaţii de mare amploare". nimic despre Praga şi Paris. Pe drum mă şi căiam de graba mea. E ceea ce se cheamă un discurs . Îi v~id topindu-se. e la ZI la ZI. Ar fi fost mai bine să amîn. căci Hitler n-ar fi riscat să facă afirmaţii nesigure. L-am rugat să se gîndească la o soluţie.4-><4-1 D' .. De 4R de ore a Început o nouă operaţiune de proporţii uriaşe.. Te aştept. . Nici un cuvînt despre America.cu scaclenţ~l scurtă.i-am dat un telefon lui Zissu. Disperarea celor care. dragă Camil: eu n-am nici un ban. Şi atunci . Totuşi i-am vorbit. Rosetti (l-. . Telegramele germane tac. Nu ştiu cum a fost.Ull văzut astă-seară la Camil) găseşte că discursul a fost magistral. Din tot programul meu nu se alegea nimic.Jt mai mult insignifiant. iar Londra n-am prilejul s-o ascult. 5 octomvric 119411 Comunicatul german anunţă .pentru că mi-era ruşine de mine.Intlaţia e un asasinat În masă .moderat". L Într-adevăr. Mi-a propus s~l-mi dea bani. dar mulţumit d am făcut ceva din . S-ar părea ~96 . prefăcîndu-se În maculatură. nimic În fond despre politica de război. 44 . 4 octomvric 11941J Discursul lui Hitler de ieri cuprinde o singură atirmaţie interesanl~l: .Pe mine nu m~l loveşte. avînd bani . panică. Neaşteptate menajamente pentru Anglia.De! zice el ridicînd din umeri. Nici măcar nu-mi aduc bine aminte. Şi am plecat de acolo uşurat. trebuie să tie ceva serios şi .Vino imediat. tără să cred poate prea mult LÎn rezultate. Nu atinge nici una din problemele zilei. În cenuşe! ..

If I miss the first spring. în regiunea Mflrii de Azov şi pe frontul Odesa. it is crushing.. trebuie să încerc de toate. Luni. my sincere motive in scribbling at aiI." Ultima propoziţiune nu mi se mai potriveşte: ." Şi despre neputinţa de a-şi reface manuscrisele şi de a reveni asupra primei redactări: . Ultima parte a comunicatului dă cifrele pierderilor româneşti de pînrl acum: 15000 disprlruţi (dintre c<U'e jumătate moni. Taine mi se pare opac şi de multe ori prost".nici cel de aseară. ÎI voi vedea mîine pe Oprescu. nici cel de astrI-seară . Sunt acum la capitolul Byron. I am like the tiger.nu aduc nici o indicaţie nouă asupra frontului. Shaw.. Ce spune despre TriSfralJl Shal/dy e de-a dreptul stupid. Un comunicat oficial romfmesc anunţă atacuri sovietice respinse în Ucraina. Reţin două fraze ..operaţiile continuă cu succes". . I-cun vorbit lui Ocne<illu de traduceri. Ia est de Nipru. m-am decis să încerc a face. jumătate prizonieri la ruşi). Citesc mereu istoria lui Taine. octomvric [1941] Comunicatele germane . Merge încet şi greu. 78000 răniţi. dar nu m-a lăsat să sper prea mult. Despre necesitatea personală a scrisului: .. 20 000 moni. But if I do it.. Trebuie. I go grumbling to my jungle again.. my entire. .dcu' am telefonat peste tot fără rezultat. (. Am fost Ia Hachette (luîndu-mi inima în dinţi) dar nu l-am găsit pe Roger. nici comentariile engleze nu înregistrează nimic excepţional pe fronturi.1 can never recast anything." Marţi.. Marea acţiune anunţată în discursul lui Hitler nu este încă desemnată. Fraze vagi: .înregistrrilll noi succese".. fiindcă-1 citesc cu intennitenţe. Trebuie să aşteptăm cîteva zile pentru a ne da seama ce se petrece . Tot mîine pe Devechi. Jianu) mi se spune că Radio Londra <U1unţăcă noua ofensivă gemlană se dezlănţuie asupra Moscovei. Shakespeare. altemîndu-I cu Steme. De dimineaţă mi-am făcut o lungă listă de telefoane . 7 octomvrie [1941] Din două locuri diferite (Rosetti.pro meo domo".. ÎI voi mai căuta şi mîine. Zi de alergături. după o sugestie a d-nei Zissu.To withdraw myself from myself has ever been my sole.. În sfîrşit.Never crushing. comen de tablouri. Sunt hotrlfît să fac ceva pentru a găsi bani.însă că nici comunicatele ruseşti.

vreau să fac toate demersurile posibile pentru a găsi bani. Si adaugfl: . Iar obiectivul principal este neîndoielnic Moscova. unde cîteva armate ruseşti î~i aşteaptă .r Oprescu. Cea mai mare bătfllie din istorie! Cea mai mare victorie din istorie! Pătrunderea în sectorul de centru se face prin două puncte diferite şi w'e deocamdată . Voi vedea dadl voi izbuti. totul e simplu ~i inevitabil. Hitler învinge frtră dificultăţi.stîr~itul inexorabil".din trei direcţii: de la nord. la Geneva.în Rusia nu s-a întîmplat nimic e:"traordinar. imperturbabil. Nu-mi t~ICiluzii. la muzeu. Plimbw'e cu Branişte. unde dejunăm împreună. A:-. Credeam că acum se va vedea silit să modifice întruCÎtva rationamentul lui politic.. Dar l-am g[lsit senin. mergînd spre Alice.adar. de la centru dinspre Smolensk. nu . Ocuparea terenului se va face metodic. dinspre Lacul I1men. O culoare galbenă. deci mă azi d-rul Dietrich presei streine.. . De ce n-a izbutit? Din . Miercuri. dar. ':1 octol11vrie [l':141J . care înfrumuseţa totuL A~ fi putut crede că sunt în alt[l t:u·ă. Îmi destăinuieşte faptul că acum un an pregătise :-.. în alt or:LS.. de la sud dinspre Briansk.iaproape pusese Ia punct plecarea noastră din ţară." Comunicatul german de astă-seari:i spune că în afară de trupele încercuite la Viazma.la Lisabona. Joi.Operaţiunile în curs nu mai au deCÎt o importantă secundară.Întregul front sovietic s-a prăbuşit". dar trebuie să închid ochii şi să încerc. par aCLJuitde conscience. Comunicatul de astă-seară. 8 octol11vrie [1':1411 Comunicatul genmm de ase:u'ă anunţă o mare bătălie în sectorul nordic al MiIrii de Azov. mai grav. Mi-e penibil. Nu. Am fost la Devechi.100 mile. La Londra se dă un caracter de dezastru înfrîngeri i ruseşti.m:u'ea lovitură se dă în punctul pînă acum cel mai consolidat: în centru. Oraşul Orei a fost ocupat. Şoseaua pustie.. Vizită l.deeply pierced" în centru. cînd îmi anunţa dl tot războiul din Rusia va fi gata b I septemvrie. Liniile ruseşti ar fi . L-am rugat să vorbească cu Antoine pentru o eventuală slujb~l într-una din întreprinderile lui. văzusem din iulie.spune comentariul englez . cu multe frunze moarte. anunţă o operatie de încercuire la Viazma. palfl. Oprescu mi-a obţinut pentru joi dupfl-masfl un rendez-vous la Petra~cu. Pe Devechi nu-I mai.trei corpuri de W1l1atfl se îndreaptă spre nimicire în sectorul Briansk".

.şi cît mai repede. Îmi deschide singur. da. Da. Dezastrul armatelor bolşevice". Decizia a fost obţinută" . reprezentanţii responsabili ai acestui sistem sunt aceiaşi: evreii şi numai evreii. deşi îşi zice bolşevism. cu geamul spart. Mai scurt. ~. 50. Nici noi nu ştim cît să mai cerem de cînd cu banii ăştia schimbaţi.. să-mi iau note. . să-mi împrumute bani.".. 10 octomvrie 119411 JX41 . se ase. Distrugerea armatelor Timoşenko echivalează cu terminarea campaniei în Rusia" . Vreau să muncesc. care. dar publicată abia acum: . zgribulit pm'că de frig. Sumele mici sunt umilitoare..orice care să-mi aducil banii necesari de chirie şi coşniţă. Un bătrîn ramolit. în amîndouă aceste cazuri. samsarlîc.Acesta este rezultatul domniei iudaice de 25 ani. de o coincidenţă.Alte flori nu aveţi '? Cauti\ şi găseşte Într-un colţ un tablou mai vechi. Mă duce în atelier şi pe Uffi1ăse aşază într-un colţ... Şi pe urmă. mizerabile. gîndul de a-i da înapoi banii.orice altceva deCÎt literatură. Ceea ce nu-l împiedică să-mi spună cîteva minute mai tîrziu: -Să ştiţi că preţurile sunt fixe. Frază din proclamaţia lui Hitler către armată..Campania din Rusia a fost terminată". negustorie . cu o grabă înspă imÎntati\: . Eram ameţit ascultîndu-\. Mă prezintă nevestei.Întregul front sovietic s-a prăbuşit". dar nu cred că va fi mare lucru de făcut. datit În noaptea de 1-2 oct. care intră şi iese f1\ră o vorbă. lîngă un cămin imaginar. .Nu le vindem pe acelea. Titluri din Ullirers/I! de azi: .. despre care să-i vorbesc d-nei Zissu. coborînd de la el. abea ţinîndu-se pe picioare. E"ClliIllCIlIII! me un singur titlu imens pe toată pagina: . Birocraţie.neglijenţă. dar am insistat asupra unei soluţii mai durabile. M'1-<\propus. nu mă Îndrumă. zice arătÎndu-mi-le.U11iU1i\ În fond cu fOI111(\ cea mai generală a capitalismului. Dar. 10 4-1 \ . Va trebui neapărat să-i pot într-adevăr înapoia . N-am zis nici da. vreau S1lhtc ceva .totul. nu m1\întreabă. Depindem de o întîmplare. nici nu. de pUţin noroc. S-ar ti putut ca totul să fie altfel . fără un cuvînt.Ba 50. I ~ d" ~ pe Z'ISSU. din tărăgănire. de oarecare stăruinţă. Mă Iasă să mă uit..." X Zissu Îmi dă Într-un plic la 000 lei. imediat.Florile acelea din stînga ce preţ au '? . . Imediat. absolut totul. .~ Vineri.40 000. Vizită la pictorul Petraşcu. M-am oprit asupra cîtorva pînze.pll1a ImI va gasI L -am vazut 1I111neaţa de lucru". .

Va trebui să aşteptăm CÎteva zile pentru a ~ti lămurit ce se petrece.tă-seară spune că nimicirea la Briansk şi Viazma . tensiune extremă . 13 octomvrie [1941] . La Odesa şi Leningrad. Madam Zissu e mai dibace deCÎt mine. Ofensiva asupra Moscovei este în plin.dar dincolo de aceste aprecieri vagi nu ştim nimic precis. Sîmbătă. Niciodată n-a fost aşa de întuneric în oraş. OreI şi Viazma (toate trei depăşite) presiunea gelm. nimic nou.mă creşte. Cariera mea de marchand de tableaux a eşuat. Plouă . spune comunicatul gelman de aseară.. E tot ce se poate spune deocamdată. Simionescu-RflOlOiceanu spunea că noua ofensivă este contribuţia lui Hitler la ajutorul de iarnă. În sud. Ieri prăbu~irea era un fapt împlinit. Rosetti astă-seară vorbea de . În centru luptele continuă în regiunile Briansk. "gigantică" . Mă întorc pe o beznă absolută. Foarte spiritual. 12 octomvrie [19411 Lupta continuă.11 octonivrie [1941] Oarecare scădere de ton . Cred că şi panica de ieri.C'mlpiile de luptă de la Briansk şi Viazma se află mult înapoia frontului". ci doar de lupte mari în sectoare diferite. Situaţie gravă. Nici I. Fapt e că luptele continuă.. ~oo . Dinspre Briansk. cu siguranţă că nici prin gînd nu-i trecea că face o binefacere.. Impresia e că în nici un caz nu poate fi vorba de o pr[lbuşire generală.Cînd Zissu îi dădea lui Nae sute de mii de lei.dm' nimic fulger[itor şi definitiv.în presa de azi ..mlpa de buzunar nu mă ajută.abea perceptibilă .bluft". Luni. Bătălie "titanică". Ruşii recunosc şi ei că au pierdut Briansk. Momentul prJbuşirii se apropie" spune un titlu din Ullircrsu/. comunicatul german anunţ[l că s-a terminat b[lt[lIia de la Marea de Azov.şi e cald ca într-o seară de v<ll·ă.face progrese". Viazma. Am dejunat azi la ei şi aveam o teribiW poftă să le urlu în faţă tot ce îmi stă pe inimă. Comunicatul german de a<.. Vizită de seară la Pippidi. ~i scepticismul ironic de azi sunt premature. Nu vreau să poată deveni atît de ieftin binefăcătorul meu. cu ~anse diferite. Duminică.

frig tăios. Se arborează drapele. preferînd probabil să repurteze un mare succes de surpriză. cita. fără griji. Niciodată nu m-am gîndit cu atîta intensitate la plecare.Momentul pie!" . devine din ceas în ceas mai gravă. ce stupiditate! Dar sunt unele lucruri. Multe ediţii speciale. Temlinat asear[\ Mllch Ado abolll NOlhiJlg.but 1 can't help it. Dar oricum totul e prea lung. Deocamdată comunicatele şi telegramele germane nu spun nimic precis. iar trei sate (probabil de la periferia oraşului) ocupate azi-dimineaţă. pe alocuri. Ritmul bătăliei oare? Titlu de afiş. vînt umed de noiembrie. Japonia va intra în război? Va ataca pe ruşi? Guvernul Konoye a demisionat La Tokio se fac declaraţii grave.~3X~1 Evreii din Bucovina sunt strînşi de prin diverse tîrguri (Vatra Dornei. de iarnii lungă. După prima sută de pagini. uscat. E un octombrie asemănător celui din 1939. Ce copilărie. unele versuri încîntătoare. ştiu că e prea tîrziu . văzut azi pe stradă: . Dumnezeu ştie ce ne aşteaptă şi pe noi în cursul acestei ierni. spre o ţintă necunoscută." răsărit continuă Operaţiunile se să se fi încetinit decisiv se apro- Temlinat astă-searJ Tristram ShaJldy. 14 octomvric 11941) l ) Comunicatul de aseară: Operaţiile pe frontul de confoml prevederilor. Senin.. ba chiar. Agreabil lOtuşi. 16 octomvric [19411 Comunicat român anunţînd cii linia de apărare a Odesei a fost străpunsă. Liber. Peste tot în Shakespeare dau de lucruri memorabile. Ştiu că e absurd. Spre Transnistria. Mă ameţeşte gîndul pled"'trii. liber . ştiu că e imposibil. Marţi.undeva .Pacea* se apropie. Cîmpulung. se pare. GemlaJlii atacă şi de la nord. după o lungă lectură înceată. ca în ajun de mari evenimente. Odesa arde. Gura Humorului) şi porniţi pe drumuri. se zice. n-am mai avut nimic de atlat. Fortificaţiile exterioare au fost străpunse. ştiu că e inutil. Comunicatul de astă-seară: desfăşoară după cursul prevăzut. care n-a început încă şi de pe acum mi se pare îngrozitor de lungă. soare. ţine minte. prea destrămat. Situaţia Moscovei. pe care aş vrea să le Po! folosi.. Şi au mai fost încă patru sute. Timpul e extrem de favorabil. prea uniform. dinspre Kalinin. Joi. prea înceat[1. Ploaie fumurie. Lectură paşnică.

iar eu Il-am avut curajul să refuz. ceea ce Îmi dă În vis n1<u'iremuşcări.mai ales . care Îmi e prieten. o altă lume. departe. Îi spun că vreau să ne cunune.cît de depărtată .peu'că .. Look in my face: my name is Might have been. Sîmhătă.ll. pe care ÎI proiectăm. alte oraşe.nu se mai vede. c<U'e a decis să se mărite cu mine.rVineri. şi nici nu pot fi. Cineva o felicită pe M'U11a. Evreii de la Gura Humorului au fost u'imişi la Moghilev . deşi nu sunt printre ei. 17 octomvrie 11941J Odesa a căzut. Sentimentul ascuţit al primejdiei. mai puţin ruinat de viaţă.S:I te afu.Eu sunt foarte nenorocit de toată Întîmplarea.ziundeva sub p[U11ÎnL să laşi să treacă timpul peste tine. ba chiar că am postit pentru ea . pÎn{lÎn amănunte. Ce e ciudat e că ea Însăşi a luat hotilrÎrea crezînd că sufrLJ prea mult. un alt timp . dacă nici O lumin{l . p<:LJcă din J/lmalttl lui Renard. deşi nu prea avem bani. Închizînd uşa.e reviste americane. Ai vrea s{iclOIll1i. dar În vis sunt liste de stare civilă). dar telegramele de presă spun că oraşul e În curs de evacuare. pe care mi le-a dat Ocneanu (Ne\\' York Till1cs Book Rn'ic\\') şi am văzut deodată. urma să ia la bord pesle şapte sute de emigranţi cu desti- . căci au de vorbit nu ştiu ce secrete.spune Fanny Schnarch. mai sănătos. În curtea noasu'ă din Antim sunt afişate nişte liste (sunt listele pe care le-. mă obsedează.Struma"83 . Mă gîndesc că nu voi S3 Vasul "Struma" naţia Palestina. un alt mediu.U11 V[LZUt ieli la Cercul de recrut<LJe.Cina". Străzile pavoazate. şi citez un pasaj.şi. al nesigur<U1ţei de fiecare zi. de fieGu'e ceas. Mergem amîndoi la ofiţerul stilrii civile. plîngÎndu-şi părinţii şi sora de care nu ştie nimic.nişte prăjituri. Aristide Îmi arată pe hmtă itinerariul. Manifestaţii. 2) Sunt cu Zoe. Pleacă peste cîteva zile un vapor cu 750 de evrei imigranţi . 18 octol11vric 11941J Vise multe şi scurte ast{l-noapte: 1) Sunt cu Alice şi Aristide În hall-ul unui mare restaurant parcă la ..să fiu mai tînăr. . Comunicatul german nu spune nimic despre desf{lşurarea ofensivei asupra Moscovei. Toat{i zbaterea noasU'{1de a u'ăi e aşa de L!adarnică. Ni se aduc . Vorbim despre un voiaj spre Italia. Intră George Enescu: Aristide mii prezintă şi pe urmă intr:1 cu el Într-o odaie alăturată.cînd eu în realitate posti sem de lom Kipur. referitor la căsnicie.. Am citit În ultimele zile numeroa<.ca să ajung pînii acolo ar fi trebuit să am simţul aventurii şi .

de o patrulă militară care nu mfllasă să trec mai departe. în zilele astea amare! Sute de familii evreieşti din Bucovina sunt în chiar clipa asta în pribegie! Mii de evrei sunt în lagăre de mun61 .şi Între ei Benu! În fiecare zi. o altă voce. de bucurie. pian şi vioară.mfw·fl. Nişte copii care defileazfl abea se văd sub valurile ele ploaie şi sub umbrele. unde cînta Gieseking (concertul de Schumann. alte orori. Pe catedră e Arghir. frivolitatea. frica. Totul e prea confuz . la liceu.va fi un ceas de uitare. 4) Sunt cu Lereanu Într-un pat. Biletul îl luasem înd de la începutul săptămînii. Arghir citeşte din cartea de clasa V. Ce frea- 40~ . ne doboară . Eram decis să nu mă duc în nici un caz la concert. ÎI aşteptful1 pe Comşa. aşa că sunt în cămaşă şi izmene. Mă gîndesc pe de altă parte că. Eu iau loc într-o bancă pe la mijlocul clasei. să nu văd pe nimeni. începea să vorbească: De ce să ne mortific[Ul1? De ce să ne impunem renunţări absurde? De ce să ne interzicem noi Înşine puţinele bucurii care ne mai dmîn? N-am ascultat muzică de astă-primăvară. după multe ezitări oprite scurt de o hotărîre bruscă: fie ce o fi. dar în grabă nu m-am îmbrăcat. Cobor repede în stradă (dar nu mai sunt elev de liceu) şi dau. Dar. Sill(/i)//ia /1' de Beethoven). nu ştiam dadl mă voi duce. pîn[l azi-dimineaţă. Sunt înspăimîntat şi zgomotele revoluţiei cresc din toate p[lrţi le. de cînd mi-au luat aparatul de radio. o s[irut . Cîte bucurii îmi mai rfmlîn? Pînă aseară. Mi-era ruşine de mine însumi. E oare posibil să am uşurinţa. insidioasă. Intru în clasă. lipsa de scrupul* de a mă duce la un concert nemţesc. tlaut. Duminică. un concert branelenburghez de Bach pt. Mă uit pe fereastră şi văd trecînd o manifestaţie cu f.putea face voiajul în Italia. unde nu mai călcasem de atîta vreme! Nu-mi puteam învinge timiditatea. E goală.şi nu îmi mai aduc aminte.cu un sentiment amestecat de dezgust şi excitare. am să mfl duc! Dar remuşcări le au început imediat. între timp afară a izbucnit o revoluţie legionară. dacă mă însor cu ea. mi se va deschide telefonul. în clipele de mai mică indignare. Stranie senzaţie de a intra în sala Ateneului. Mi se părea că sunt un fel de fantomă revenită pentru o clipă la lumină. Într-un fel de pasaj. 19 octomvric [1941] Am fost azi-dimineaţă la Filarmonică. Aş fi vrut să nu mă vadă nimeni.iar eu mă duc la Filarmonică! Mă hot[lrîsem Sfldau biletul înapoi. o dezbrac. Un concert şi Îndl un atît de frumos concert . ruşinea. în fiecare ceas. 3) Sunt la Brăila. alte umilinţi ne încovoaie. Plouf\ îngrozitor. M-am dus.

trist. curioasă observaţia lui Thomas de Quincey (citesc de 'lseară COI!fcssiolls of aII ElIglish Opil/III Ealer) că o cunoaştere instrumenlală a muzicii* împiedică extazul muzical. Nenumărate fete tinere frumoase... must al\vays accompany an elaborate effort of musical execution: and so far is Ihat from being reconcilable with the entrancement and lull essential to the true fruilion of music . Despre situaţia Moscovei.măt de rochii... Gain whal skill you please. Ihal even so much as an occasional touch of the foot. Cîteva femei admirabile. Războiul numai prin mine trece? Numai eu îl trăiesc? Toată această lume nu-I simte. de mîini albe. unde fusesem azi-dimineaţă ca să duc o scrisoare pentru Benu. dizgraţiat. Drumurile Basarabiei şi Bucovinei sunt pline de cadavrele evreilor goniţi de la casele lor spre .ba chim că ele sunt fomle inferioare de sensibilitate muzicală.. . Pe strapontina mea mă simţeam mizerabil. confort. Impresia mea e că Japonia nu va intra în război. would utterly undemline aII your pleasure. calmi. De asemeni nimic despre regiunile Harkov şi Roslok. Erau fraze de operă. de blănuri. atîta limp cît Rusia nu se prăbuşeşte efectiv. r Luni. Beethoven îmi place mereu mai puţin.entrancement". nu-I cunoaşte? Jumătate din bucuria concertului mi-a fost luată de obsesiile cu care venisem acolo.. nevertheless activily. de uniforme. Guvel11ul japonez fomult ieri nu se ştie încă dacă e un cabinet de pace sau război. Bărbaţii aproape toţi bine îmbrăcaţi. aş încerca să (U'ătcă înţelegerea muzicală nu e nici . unde num[trul prizonieri lor ~U'întrece 600 000. Nici o ştire sigură despre mersul dzboiului. respirînd siguranţă de sine..lulI" . Rossini parcă. 20 octomvric [1941] Ştiri deprinulI1te la Uniunea Comunităţilor. Ă propos de muzică." Dacă aş scrie cîndva un eseu despre muzică (la care mă gîndeam acum vreo 2-3 ani). anxiely. Cred că a~ asculta cu mai multă plăcere sonatele.. Comunicatele gerImll1e se ocupă mereu despre dubla acţiune de la Viazma şi Briansk. fără să pot scăpa de ele măcar o secundă. bătrîn. jerpelit.. Nu ştiu dacă voi L-repeta experienta. urît. nimic precis. nici . 10 the deep volupluous enjoymenl of music absolute passil'clICSS in the hearer is indispensable. vigilance. nu-I vede. .

tIu"ăruşine. care cu siguranţă mă va ajuta să răzbat mai departe. Într-o zi.ca să nu mai vorbesc de bani. nici o raţiune. în toate sensurile. Mai mult deCÎt un sfat. orice. Bătrîni. Cu sănătatea mea ruinată. viză bulgară . Înglleaţă surîsul lor de optimism atavic. Ar fi greu să transcriu Întreg textul. Ai şti pînă la ce limite se poate merge. Un om. coşmarul va trece . care este totuşi în materie antisemită poate lucrul cel mai neaşteptat. un 84 * Anulat: GaSlon Antony. "Istanbulul". noi vom fi căzut de mult.dar noi. Ce vor face acolo? Cu ce se vor hrăni? Unde se vor adăposti? Moartea prin împuşcare e o mult mai blîndă soartă. Îmi schiţa un proiect: să plec deocamdată la Istanbul. De ce? nu ştie nimeni şi aproape că nici nu mai întreabă nimeni. noi ăştia care ne privim în ochi unii pe alţii. Din iunie pînă azi cifra evreilor asasinaţi dep[lşeşte (spune Gaston Antony8~) 100'000. se stinge vechea lor ironie consolatoare.Ucraina. .a preda statului efecte de Îmbrăcăminte. nu e o nebunie să aştept dezarmat. descompus. Încotro să-mi îndrept privirea? Ce să aştept? . nu am sentimentul că obstacolele materiale sunt cele mai grele. Dacă ar exista un program antisemit . să fiu ucis? Marţi. Azi-dimineaţă s-a precizat că e vorba doar de cei veniţi după ianuarie 1940. pînă la cei ce au un venit de 500 000 anual. el. începînd cu* primele demersuri: paşaport.Pleacă! mă sfătuia Rosetti ieri. fără tintă. e propria mea îndoială: Pot pleca singur? Am dreptul să o la'>pe Mcuna singur[l? Pot să-I las pe Benu singur? Nu mă simt destul de robust. În acelaşi timp. fără exceptie sunt aruncaţi pe drumuri şi goniţi spre Moghilev. absolut orice e posibil.toţi H"trăalegere. fără scop. Ieri s-a aflat că toţi evreii originari din Basarabia şi Bucovina trebuie să părăsească Bucureştii şi să plece spre Ucraina şi Transnistria. 21 octomvric [1941] Toţi evreii sunt obligaţi . fără conştiintă. copii. Cîţi mai rămînem? Cît timp trebuie pentru asasinarea noastră? Mi-e inima grea de apăsare şi tristeţe. Se stabileşte cota necesară pentru 7 categorii distincte: de la cei ce nu au nici un venit. pe care nimic nu o poate opri. pentru o asemenea plecare. Dar totul e nesfîrşit de greu. femei . mai extravagant din CÎte anl citit pînă azi. pot Încerca marea aventură? Dar. Nu e nicăieri nici o frînă. V[ld pe feţele evreieşti paloarea spaimei. iar de acolo să-i scriu lui Lassaigne. viză turcă. Orice.spune o lege apflfUtă azi În ziarele de seară . bolnavi. Mai Înainte de orice. avocat. Într-o depăl1ată zi. Totuşi. E o demenţă antisemită. tu.Încă ar fi bine. Dar nu e decît o pură bestialitate fflră control. eu.

. dac~t ar fi să fie serios. după primul moment de stupoare comică îţi dai seama că e tragic. 4 batiste. La toate argumentele pledînd pentru o victorie totuşi' engleză. că Anglia nu mai are nimic altceva de făcut decît să încheie o pace de compromis. De cîteva zile avem o vreme de primăvară. porniti pe drumuri. Sancţiunea este închisoare de la 5-10 ani şi amend~l de la 100000-500000. ciorapi. ucişi. Nimeni dintre noi nu ştie dac[t va mai întoarce mîine-dimineaţa foaia de calendar a zilei de azi: 22 octomvrie. acum. Pe noi ne vor măcel[lri . în fiecare clipă. Abia dupft patru dimineata am reuşit sft adorm. 2 dosuri saltea. 2 pălării. Văd dt legea nu poart~i nici o semnătură şi mă întreb dacă nu a fost strecurată la tipar de vreun farsor.nu mai e nimic de făcut. 4 per. 12 paltoane . E aşa de grotesc. Ofensiva germană se desfăşoară mai departe. putem fi scoşi din case. Cifrele din ultima categorie sunt cele mai de necrezut: 36 cămăşi. 4 tlanele.. încît nu ştiu dacă nu e o farsă. 4 prosoape.iar pînă în monnintele noastre (dadt vom avea un mormînt) lumina victoriei nu cred că va ajunge. 2 cearceafuri. . nu . Încep să trăiesc cu obsesia asta. 2 feţe pernă. bocanci. că ruşii nu mai pot opune nici o rezistenţă. nestînjenită de anotimp. Moscova va dldea probabil (fi:"u'ă să putem spune dacă într-o s[lptfunînă sau în şase). 3 costume de haine. Costul lucrurilor cerute întrece cu mult venitul luat drept criteriu! Dacă fiecare evreu ar da toţi banii pe care îi cîştigă. rftzboiul devine un lucru pentru noi depi:"trtatşi indiferent. suntem sfU1ătoşi. 2 pături de lînă. Căci. Încerc să-I remontez. 10 perechi izmene.. M-am gîndit tot timpul la organizarea plecării. Moghilev.el ridică din umeri: nu. lama pare să fie îndl foarte departe. Vfl sMut. 2 per. Seara Rosetti îmi spune că nemţii au cîştigat războiul. 22 octoll1vric [1941] Carte poştalJ primită de Volcovici (profesor la liceul meu) de la părinţii şi fraţii lui: .evreu. De altfel. Am avut o lungă noapte de insomnie. În fiecare ceas. Dragii mei. dar e zadarnic. Facem un drum lung pe jos. nu. 2 paltoane. depărtată poate. 2 dosuri pernă. Lipsa noastr:l de informaţii face imposibilil o judecare a situaţiei. dar ce s-ar putea Întîmpla mai depm·te n-avem cum şti. care cîştigă 10 000 de lei pe lună e obligat să dea: 4 cămăşi. Noaptea suntem pe cîmp. Miercuri." Patru luni de război. dar încă sigură . încă n-ar reuşi să cumpere lucrurile ce i se cer. 12 costume.

vînt rece de noiemvrie. cerute de lege (Aristide. voi încerca.din sursa Antonescu . Dar să aşteptfU11. Totuşi voi încerca. Timoşenko înlocuit . Sîmbătă. Toată ziua. Foarte rar auzi de departe un clopot de tramvai sau un zgomot de ma~ină. în sud (unde a preluat comanda Timoşenko). la o masă de bodegă (dupil ce ne întorsesem de la Alice unde am dejunat). Eu nici nu mă pot gîndi la asta. Sunt oameni care se şi pregătesc să cumpere paltoanele. poate. al prăbuşirii oraşului. aproape cu indiferenţă . Paltin .dar oricum. E un decret-lege autentic aprlrut în MonilOntl oficial. dar . de care ţine să se ocupe îndeaproape. Joi. Nu e o farsrl. Întuneric. Mareşalul ar fi scris: "De la Odesa plec la Cluj. mai degrabă cu resemnare.). S-a anunţat azi căderea oraşului Harkov . pustiu. La Moscova. Lungă după-amiază petrecută cu Branişte. prin alt timp. Mi-a atras atenţia că va fi mult mai greu chiar decît mă aştept. pretutindeni în oraş nu se vorbea decît de stnU1ia lege de ieri. Fără iluzii. În schimb. după ora 10. cizmele etc. cum am crezut în primul moment.. Un om cumsecade. f-am vorbit despre gîndurile mele de plecare ~i mi-a spus o seamrl de lucruri utile. Pe nu ştiu ce album comemorativ. E mai nu' decît un om de geniu." În drum spre casă . Simplul fapt de a cere un paşapol1 e de ajuns pentru a face din mine un tip suspect.că în cel mult trei săptfunîru Ardealul va fi redobîndit de la unguri. noi mari asalturi prin liniile fortificate străpunse. unde se pare că se fac importante înaintrlri. 25 octomvric [1941] Pe frontul Moscova nimic nou. hainele. prin altă lume..un vorbit mai amănunţit despre eventuala mea plecare. Mi-a arătat şi latura primejdioasă a tentativei mele.În altă ordine de idei. 23 octomvric 11941] Lugubre străzi le seara. te gîndeşti la înlocuirea lui Gamelin în momentul dezastrului iremediabil. îmj povesteşte că în cercurile oficiale şi semioficiale se afimlă . trecînd parcă prin alt oraş. De unde să iau atîţia bani? Nu e mai simplă închisoarea? fntens atac german asupra Crimeii. serioase înaintări geml<U1e.preludiu. Am o afecţiune mereu mai mare pentru el. frig. Fără să vrei.pierdere considerabilă pentru ruşi.

Nu ştie Încă precis despre ce e vorba: retragerea cetitţeniei? parcarea Întregei populatii evreieşti Într-un sin"'gur cartier? alungarea din oraş? Familia Zissu (surori.lstră. A primit cu prietenie proiectul meu de plecare. dacă pentru ei . Zissu nu a plecat din România. Încît face posibil orice act de violenţă Împotriva noastră. Măsura aceasta nu este . Era acolo un fel de consiliu de familie. a fost eliberat în 1956 şi a murit.şi eu vreau s-o obţin pentru ochii mei frumoşi? De altfel. Ura lor este ura d-vo(.atît de bogaţi . 26 octomvric [1941] Ziarele de dimineaţă publică scrisoarea Mareşalului Antonescu adresatit lui Fildellllan.Încă plecclfea e o problemă grea.spune documentul . nu ştiu cum s-o mîngîi.m1a că n-aş avea inimă să-i ab. Arestat în 1950. Mi-e milă de Mama. unul din organizatorii emigrărilor spre Palestina. cred cit vor reuşi. Văzut azi pe Vişoianu.Bug. 85 A. În Crimeea de asemeni situaţia e grea. Nu-I crede irealizabil şi va face demersuri pentru viza turcă. Sunt Împietrit de spaimă şi nelinişte.pe care o aşteptam de mult. Îmi dau se. la Odesa şi În Ucraina . Cine ştie? . L-am văzut pe Zissu azi după-masă. Cum sunt colosal de bogaţi.. iar la Rostov aproape disperată.deCÎt dreaptă răsplatit la crimele şi atrocităţi ie comise de evrei În Basarabia şi Bucovina. Nu ştiu ce să-i spun.fărit ca măsura să mai pară cuiva exagerată. ' . dar voi continua să mă ocup de chestiune. nedumerire. Textul publicat e aşa de aspru." Spaimă. cînd primejdia e mai grea şi mai aproape. Mîine-dimineaţă s-ar putea să fim scoşi din case şi aruncati În ghetouri . în acelaşi an.şi am plecat. . În timpul războiului a fost.. Îmi vine greu să cred sau măcar să scriu crl nu va avea urm[lfi. în Israel. un fapt divers fiu'ii intenţii politice. Mit silesc să zîmbesc şi nu pot. L. drept răspuns la apelul lui În privinţa evreilor duşi În ghetourile de la . Sunt mai puţin aprins deCÎt zilele trecute. bătrînul Zimmer) se gîndeşte să fugă. îmi vine greu să cred cit publicarea unui asemenea text e o Întîmplare. Mi-e milă de bătrîni şi de copii.~5 I-am lăsat singuri.. aşteptare Îngrozită. fraţi. Pentru o vizil turcă se dau sute de mii de lei .mdonez pe ai mei. Veştile pe care mi le drl sunt chiar mai grave decît Îmi imaginam. Era )'la-lidşi tăcut. acum. E infollllat că la I noiemvrie Întregul nostru regim va fi schimbat. Cred că au şi Început să-şi pregătească evadarea. Duminică. căci În mod vizibil Îi stÎnjeneam . ca lider sionist. M-am gîndit ce naive sunt planurile mele de plecare.

mtisemite. Restul pe jos. Poate că are dreptate. 10 octomvrie. sunt În case. Ziarele de azi con- . Miercuri. aşa de mult l-a Îngrozit m[\celul. Pe um1[\ au fost suiţi În tren. În cîmp. dar lui aşa i-a fost de milă. avînd să execute o sută de evrei. Textual. presa germană dă mare publicitate documentului. (Ni le-a povestit Fanny. pentru 24 de ore. nu se ştie Încă spre ce destinaţie. nici În zilele precedente. O parte din drum au făcut-o cu calea ferat[1. ofiţer. e Îngrozit de ce a văzut acolo. o bucurie: Benu Întors de la Fierbinţi.Seara de tot. După miezul nopţii au fost treziţi* din somn de tobe le care băteau pe uliţe. 29 octom vrie [1941] Detalii despre izgonirea evreilor de la Gura Humorului. Înainte de a ne scufunda definitiv. Aşteaptă acolo să fie din nou pomiţi la drum. reÎntors din Transnistria. Li s-a ordonat evreilor ca cel mult pînă la ora 3 dimineaţa să fie la gară.) Vineri. La gară au predat cheile caselor şi buletinele de populaţie. ca să aibe ce mînca. Nu putem face nici un gest de apărare. O pîine se găsea greu cu 800 de lei. În două ore au trebuit să-şi fadl boccelele. E evident că se pregătesc propagandistic noi lovituri . Aşteptăm. Să Încercăm să trăim. Acum sunt la Moghilev: cîţi au Încăput. Au trecut Nistrul În bărci. . Marţi. Încît. Nu e greu să vezi că e un consemn. Oamenii au ieşit afară neştiind ce se petrece.. după ce scrisesem rîndurile de mai sus. 28 octomvrie [1941] Toate ziarele de azi comentează scrisoarea Mareşalului şi discută cu violenţă "problema evreiască". cerînd soluţii radicale. să Închidă casele şi să plece. Nimic neobişnuit nu se Întîmplase nici În ziua aceea. chiar dacă pentru moment nu ne tîrăşte şi pe noi la fund şi ne mai Iasă să ne zbatem la suprafaţă. spunea azi Lena Constante. care are veşti de la p:lrinţii şi sora ei. -Aveau ordin să Împuşte pe toţi evreii. Vicky (a doua secretară a lui Rom.m) Îmi povesteşte că un prieten al ei. Li s-a dat În schimb cîte un num[u' de ordine penull fiecare ins. a ordonat soldaţi lor s[\-i Împuşte imediat. Dar e un coşmar din care nu mă pot desprinde. Au vîndut mereu din hainele de pe ei. Cîţi nu. fără să-i chinuiască. oamenii se culcaseră liniştiţi.Să Încercăm să nu ne gîndim la evreii din Ucraina. Nu putem face nimic pentru ei . Să Încercăm să uităm. La Berlin. Şi e de altfel un coşmar care e al nostru. ajunşi vii la Moghilev..

uitat. Mîine vom da alte termene. Totul e prea intenţionat. certÎndu-ne stupid pentru lucruri pe care nu le cunoaştem. spun eu. Si poate nici atît. înăbuşitoare. a pierit. Italia. Situaţia Moscovei contÎJ1uă să fie foarte gravă. Vorbesc ca de dincolo de viaţă. adaugă Vivi. ca să nu aibe un sens politic. care era din nou într-un acces . . tocmai pentru că şansele mele de a supravieţui sunt infime. Ce se uml[treşte? Exterminarea noastră pur şi simplu? Ascultat la Lena Variarillllilc simjoJlicc ale lui Franck. temlinat. Branişte. Seară cu Vişoianu. mai violent chiar decît ieri. E un eveniment european. zice Aristide. Nimeni din noi nu ştie mai mult deCÎt celălalt: nimeni nu poate gîndi sau spune ceva nou.îi spuneam ieri lui Camil. şi le-a dat un ~ermen de o lună pentru executare. ministrul de Finanţe a convocat În cabinetul său zece fruntaşi evrei. Ca şi cum n-ar fi vorba de războiul din 1941. Trăim cu două-trei idei fixe. A strigat la ei şi nu i-a lăsat să răspundă nici o vorbă. Aristide.emeni. Boemia. Eu sunt obiectiv" .. fără să le dea mîna. Ia Alice. Cît despre Oimeea. Dar viaţa noastră e angajatiI În aceste lucruri şi simţim În fiecare zi că o pierdem . Mereu şi mereu aceleaşi discuţii. Simt cii tot războiul ăsta nu mă mai priveşte. Un moment de uitare .fo::ute gravă situaţia la Rostov. spune Branişte.:1uşor în peninsulă. dureroase. făi'ă să-i invite să şad~l. scrisoarea lui Antonescu. ne obosesc. I-a primit În picioare. ~41O . În cap cu rabinul-şef şi Fildemlan. 30 oct~mvric [1941] Ieri. Uneori Îmi spun că toate sunt neadevărate. Ba poate numai un an. S-ar putea să deschid ochii şi să bag dintr-o dată de seamă că totul s-a destrămat brusc. Nici nu e loc pentru nimic nou. intense şi totuşi neadevărate. Le-a spus din nou că populaţia evreiască trebuie să subscrie 10 mi liarde la Împrumut. "Obiectiv e un om prost. Mai ales cu Fildell11an a fost extrem de aspru. fără să le spună bună ziua. S-ar putea să fac un efort şi să mă trezesc. 'Joi.L tinuă să comenteze violent. Doi ani şi jumătate. Antisemitismul organizat trece prin una din fazele lui cele mai negre. Nu sunt semne că ar mai putea S[Ireziste multă vreme. De R<. Niciodată viaţa nu mi s-a părut atît de nereală. ne otrăvesc. prea yizibil pus În scenă.mtisemit. Ecouri susţinute În Germania. nemţii ::munţăcă au străpuns istmul Perekop şi că înainteaz." Nu sunt ştÎJi amănunţite de pe front. Războiul va mai dura doi ani. ci de un război intrat de mult în istorie.şi pe urmă revin În acelaşi groaznic coşmar. care ne obsedează.

mă. pe care s-au refugiat mai mulţi trecători . Defilăm în prima linie. Nici nu i-am spus Mamei că l-am primit.1 noicmvric [1. un concert pentru pian şi orchestră în re minor de Bach. Izi spune: . deşi ştiu bine că el e asasinul (ceea ce mai de mult recunoscuse într-un interview). Pow1a o unifol111ăde port..nu aşa de repeele. Qllartc/lIl ele Debussy. Înaintarea germ'U1ă se îndreaptă în grabă spre Sebastopo!. N-am vorbit nici despre r[lzboi.Sîmbiitii.. Ne arat[1 un drum care duce prin parcul unei instituţii publice. Sunt la un proces pentru asasinarea a 5 legionari (între care Mişu Polihroniade). A căzut Simferopol. Visul continu[l. Ne zbatem mereu în aceeaşi ceaţ[l.. nici despre deportarea evreilor.în mai mare linişte. Fata ne ajunge elin unnă şi ne cere legitimaţiile. pe Uffi1ă. în aceeaşi noapte. La marile mele griji.)41J Două ore de muzică. să nu mai cheme pe nimeni altcineva şi să ascultăm discuri. Aştept totuşi cu resemnare. Qllartellii de Rave!. Va fi destul timp mîine. Suntem urmăriţi şi nu ştim cum să ne ascundem. O fată elintr-un rÎnel cu noi ne priveşte mirată şi spune: legionari jidani! Noi grăbim pasul şi ne elepf\!"tămde colmmă. În timp ce ea se Întoarce înapoi spre altă colo. În fruntea coloanei. O rugasem pe Lena să mă primească la ea. Întîi sunt martor. O luăm pe acolo şi ajlmgem la nişte sC[iri. o plecare acum ar fi o nenorocire. Am vagi sper<U1ţesă scap . Alt vis. Pe trotuarul drept. Curtea este prezidată de Istrate Micescu. ca să ne elenunţe. îmi iese înainte unul elin foştii oameni de serviciu de la Fundaţie (p'U'că Costea). Noiemvrie! Vremea trece fără să rezolve nimic. Rezistenţa a fost serioasă la Perekop. la Şosea. La Leningrad şi Moscova lupte În continuare. Dezbaterile sunt întrerupte pentru a se CÎnta o bucată simfo- . 4 Iloicmvric [1')41] Visuri de azi-noapte: Sunt cu Izi la o m. fără să atenueze nimic. Este audiat Filderman.\!"de minister. violent întrerupt de Micescu. M-a lăsat să-mi aleg singur programul: patru preludii pentru pian de Debussy. că nu mai pot". Între timp noi am ajuns pe trotuarul stîng. pe unnă acuzat. cam peste drum ele Strada Grigore Alexanelrescu. Zissu. Întreaga Crimee se duce. la Începutul Căii Victoriei. elar eu nu mai ştiu nimic.mifestaţie legionară. Marţi. Luni.dar ştiu eu') De obicei În asemenea treburi sunt şi nenorocos şi nepriceput.3 Iloiclllvric 11')411 Ordin de chemare la Cercul de recrutare. Noi fugim cît putem de repede. dar acum pOrţile s-au prăbuşit.

Nu prea Înţeleg bine care e sensul ei . Dar lucrul e pe de o parte nesigur. Nimic sigur. Şi timpul trece Încet.scovei. ScaI'([ Zi de alergături: la liceu. Ieri s-a Împlinit o lună de la ultimul discurs al lui Hitler. la Alice. Sunt scos pe o sală de afară. Dar. Joi. iar pe de altă parte pînă una-alta pot fi prins pe stradă la o razie (se fac În fiecare zi cîteva) şi atunci cum mă justific? Tare mă tem că pînă la urmă voi fi silit să plec . fac mare haz de declaraţia pe care am făcut-o eu. care s-a oferit nu numai să mă rechiziţioneze la . Amîndoi. Rosetti) se vorbeşte de o criză de guvern.R.6 noicmvric (19411 Nestîrşită zi de alergături. la Uniune . Imposibil de obţinut o amînare de o s{llJtămÎnă. E de aşteptat. N-am făcut nimic. Zvonuri de schimbarea guvernului. E ceva confuz În aer. la Cerc. care pendulează între de primare şi satisfacţie. Comunicatul gemlan se ocupă mai mult de frontul sudic. Colonelului Negulescu i s-a spus la Cerc că trebuie să mă prezint şi că voi fi trimis la un detaşament C. sau numai el. Branişte pretinde că se pregăteşte un guvern naţional. Încet. Totuşi de la liceu mj se spune că În două-trei zile vom primi scutirea de muncă. De două-trei zile se destTlşoară o nouă mare ofensivă genmmă asupra Mo.nică În amintirea celor asasinaţi. dar chiar să-mi dea de lucru acolo. Peste tot (Alice. Londra. să fim evacuaţi. acuzaţii (căci de astă dată sunt cam~ment acuzat).F.. Parcă e În acelaşi timp o ceremonie religioasă. Nu m-am prezentat şi nu ştiu dacă mă voi prezenta mîine.. Camil. Situaţia pW'e mereu gravă acolo. unde mă Întîlnesc cu Dinu şi parcă Wendy. Zvonuri de turbur{lri legionare.. Ia Timuş86. Totuşi În mersul general al războiului este oarecare stare pe loc. ba chiar improbabil.. tăcînd asupra centrului şi nordului. are un nou moment de optimism. cW'e anunţa parcă lovituri mai hot[trÎtoare. Vom vedea. În scurtă vreme o nouă iniţiativă germană. . care să accelereze iar ritmul oarecum Încetinit al evenimentelor.dacă într-adevăr exist{l. S-ar zice că ofensiva asupra Moscovei a fost frînat{\. se Înţelege. deocamdată. daCă . dacă nu chiar oprită.ceea ce va Încurca o dată mai mult viaţa mea şi aşa destul de Încurcată. Micescu dă ordin ca noi. Alhambra". Foarte drăguţ TimWi. cred. sau chiar de mai puţin.

Astă-seară şi Camil. Între timp. Colonelul Negulescu a cerut şi obtinut ca să fiu trecut printre avocaţi.. Ţuţubei (pe care l-am văzut astă-seară la C<Ullil. 9 noiemvrie [1941] Comunicatele genmll1e din ultimele zile nu mai mentionează frontul de la Leningrad şi nici pe cel de la Moscova. nici măcar cei radiaţi. şi Ţutubei erau de acord că nemţii au pierdut partida.1I11dată. S-ar zice că în celelalte sectoare războiul s-a oprit în loc. Vineri.În cartiere evreieşti. Evreii de la Dorohoi şi Botoşani au primit ordin de deponare.ulera încă de a"tă-seară pavoazat şi.războiul Îşi păstrează ritmul de pînă acum.deoc. şi Rosetti.sper .anularea ordinului de chemare. vînăU Aşteptam din minut în minut să ningă. Incomparabil mai dificil textul ca vocabular şi sintaxă deCÎt tot ce am citit pînă azi. pînă să-mi vie rîndul ca avocat. în ultimele 2-3 zile nu s-a mai întîmplat nimic împotriva noastră. De altfel iama se grăbeşte.. lectura e grea.1111 ştiri despre mersul războiului . ceea ce a atras . luminat. că nu va mai jertfi soldaţi pentru Leningrad.. Ora<. Se spune că vor fi două zile grele pentru evrei.CÎteva zile. nepublicat încă în ziare. care are acolo o mamă de 70 şi o bunică de 90 aleargă înnebunit să le scape.vii sau tăiate . Nu sunt semnalate deCÎt operaţiile din Crimeea. cu un cer acoperit. plumburie. iar avocaţii.pentru ca toţi trei să fie de acord că englezii sunt pierduţi. Nu . Moment de recrudescenţă anglofilă. Totuşi şi George Brătianu (povesteşte .. Totuşi. mă voi sili să-mi aranjez un loc undeva la un teatru. încă un senm că ofensiva e oprită. vom avea probabil curînd o nouă lovitură germană. Chiar cu juxta franceză alături. Am avut azi o zi friguroasă. nu. E un pendul psihologic. Farmacistul Arie. Va fi de ajuns peste cîteva zile să avem un nou atac german şi un nou succes . Citesc cu greu lIalll/e{ în englezeşte. În realitate (şi nimeni n-ar şti să spună de ce . crezînd că riscul de a fi chemat e astfel mai mic. Mă înscrisesem pe lista profesorilor la Cercul de recrutare. dupii multă vreme.Împreună cu Rosetti) îmi spunea că Hitler a declarat În discursul de ieri.) profesorii sunt chemaţi. Duminică. de o regularitate mecanică. 7 noiemvrie [1941] Obtinut totuşi un răgaz de . O ordonanţă publicată azi în toate ziarele anunţă interzicerea tăierii păsărilor la haham şi vinderea lor . Mîine intrarea triumfală a trupelor române victorioase.