Ciclurile vietii si ciclurile invatarii John Heron

Britanicul John Heron este cunoscut, in principal, pentru faptul ca este dezvoltatorul metodei de cercetare cu participare cunoscut in stiintele social sub numele de ancheta cooperativa. In anii 70, Heron a fost fondatorul si directorul roiectului de !ercetare a otentialului "man din cadrul "niversitatii din #urre$. %ai tarziu, a lucrat pentru &undatia %edicala Britanica ostuniversitara din cardul "niversitatii din 'ondra si a fost directorul al !entrului International de (ncheta !ooperativa din )olterra, Italia. *in +000, este directorul !entrului de (ncheta "mana pentru acificul de #ud, din (uc,land, -oua .eelanda. In /00+, si1a descris baza teoretica in cartea #imtirea si personalitatea2 siholo3ie in alt re3istru. In aceasta carte, s1a folosit de aria de invatare pentru a1si ilustra abordarea. !apitolul ce urmeaza contine capitolul // si o parte din capitolul /+ din aceasta carte 4in capitolul /5, trateaza invatarea formalasi, in 3eneral, intele3erea corecta a modelului sau de invatare presupune studiul capitolelor anterioare6. In ansamblu In acest capitol, prezint perspectiva mea asupra vietii si invatatului, dupa cum reies din teoria persoanei (Heron, 1992). Asta duce la o serie de modele si harti, ipoteze structurale, pe care cititorul este invitat sa le uziteze, ca pe un set de lentile prin care sa analizeze diferite aspecte ale vietii si ale invatarii. entru ca aceste lentile ofera o vedere selectiva, pe cat lumineaza, pe atata constran!. "le nu redau fidel realitatea# ele ofera doar variante posi$ile prin care sa ne cladim e%perienta. &" concentreaza pe un sin!ur tip de poveste, dintre atatea altele plauzi$ile, despre cum traim si invatam. Insa eu cred ca povestea este una folositoare. 'ulte dintre modele nu sunt doar redari ale unui proces, ci si retete practice ale unor moduri posi$ile de a ne mana!eria viata si invatarea. (in nou, oricare asemenea reteta este o propunere, o ipoteza functionala, ceva ce ar merita incercat, in mod e%perimental si critic. "ste o recomandare, nu o solutie# o invitatie la investi!are, nu o do!ma# un proiect de e%plorare, nu un remediu. Acest capitol reflecta dinamica vietii si a mintii, polaritatea de $aza in teoria mea despre persoana. "ste vor$a despre viata de zi cu zi si despre invatatul zi de zi. rima este e%perienta cotidiana, fara intentia de a tra!e invataminte# a doua presupune intentia constientizata de a invata in urma unei asemenea e%periente. )e privesc pe am$ele prin filtrul celor patru moduri psiholo!ice * afectiv, ima!inativ, conceptual si practic * fiecare incluzand o polaritate de $aza intre functia de individualizare si functia de participare. &unt concepute su$ forma unui ciclu, insa avand metafora ierarhiei superioare ca ratiune dominanta, inseamna ca modul mentionat la urma nu este controlat sau condus de, ci mai de!ra$a izvoraste din modul (modurile) mentionat+e la inceput. Ciclurile vietii zilnice se numesc ciclurile vietii, iar cele ale invatarii se numesc ciclurile invatarii. "le pot implica doar modurile individualizatoare, caz in care le numesc ciclurile e!oului, pentru ca e!oul tine doar de modurile individualizatoare. &au pot implica si modurile de participare, si atunci le numesc ciclurile persoanei. (in nou, ciclurile e!oului sau alepersoanei pot fi cicluri de $aza, sau pot fi cicluri de anulare, in care conceptualul vine inaintea ima!inalului. (upa e%punerea ciclului vietii si ciclului invatarii in ciclul e!oului, e%plorez starile de epuizare in care e!oul se poate $loca. Apoi, trec la ciclul vietii si ciclul invatarii in ciclul persoanei. Procesul ciclic 'etafora unui ciclu de $aza arata procesul psihic primar, flu%ul sau prin toate cele partu moduri intr, un continuu puls ritmic. (erivat din ierarhia superioara, acest ciclu incepe de la modul afectiv, catre cel ima!inal, cel conceptual si cel practic, revine la cel afectiv s.a.m.d. -ersiunea individualizatoare a ciclului de $aza este ilustrata in fi!ura 9. 1. "ste ciclul e!oului ocupat cu modurile individualizatoare * emotie, ilustrare, discriminare si actiune * care insumeaza toate cerintele su$zistentei zilnice# functiile de participare sunt implicate minimal sau tacit. In acest ciclu, modurile individualizatoare e%lcul orice folosire constienta a modurilor de participare. In ciclul de $aza al persoanei, prin contrast, folosirea constienta a modurilor de participare de simtire,

intuitie, reflectie si intentie, include modurile individualizatoare, prezente, asadar, intr,o constientizare mai lar!a. -iata este mai calculata. su$zistenta zilnica este racordata la o schema superioara a lucrurilor. Cand zic /ciclul vietii0, nu ma refer, fireste, la intre!ul curs al vietii cuiva, ci la continua succesiune ciclica a modurilor ce se petrece minut de minut si ora de ora, in viata noastra zilnica. 1recventa ritmului se schim$a de la o zi la alta, cu cicluri lun!i si scurte, si cicluri care se suprapun. In afara de ciclul de $aza, $azat pe procesul primar al psihicului, mai este si ciclul de anulare, atunci cand psihicul isi reor!anizeaza procesul primar pentru a functiona cu nou continut. Insist ca ciclul de anulare este doar una din formele de reor!anizare, si cea pe care am ales sa ma concentrez in capitolul ce urmeaza. 1olosind modelul ciclului, pot arata modurile psiholo!ice implicate cu toate cele trei polaritati de $aza. in ciclurile e!oului si al persoanei, polaritatea dintre procesul primar si reor!anizare, in ciclurile vietii si al invatarii, polaritatea dintre viata si minte. 2u acopar toate com$inatiile posi$ile, ci doar pe cele care imi sunt foarte familiare. Ciclul vietii de baza al egoului Ciclul de $aza implica modurile individualizatoare ale emotiei, ima!inarului, discriminarii si actiunii (participarea fiind implicata doar su$liminal). "le sunt impamantate in sa$lonul emotional acumulat in dezvoltarea e!oului si incep de la o componenta imadiata si activa a acestuia. Acest sa$lon al e!oului este un mod sistematic de a fi impliniti sau frustrati in viata. 2evoia emotionala simtita in aceste momente este un indicator al modului in care sa$lonul ne influenteaza comportamentul pentru a se mentine. &i influenta se manifesta, in prima instanta, printr,o ima!ine sau un o$iect perceput. 3data ce ima!inea s,a lansat, ciclul este de4a in functiune# discriminarea si actiunea sunt doar mi4loace ale scopului prevazut. "!oul este definit drept un caz de identitate !resita. persoana se identifica, inconstient si cu riscul intre!ii persoame, cu urmarirea compulsiva a individualizarii asa incat se distorsioneaza pana la separarea sau indepartarea de sine. Ciclul vietii este aici nu numai conservator, ci conservator in mod defensiv. tine modurile participatorii aproape in scindarea su$iect,o$iect# de asemenea, respin!e durerea ori!inara si tensiunile conditiei umane. 1i!ura 9. 1 ilustreaza ciclul vietii e!oului in lumea e%istentie. 5Ima!inalul6, in acest conte%t, inseamna, in principiu, perceptia si memoria. Acsta este ciclul in care e!oul se misca in continuu, in e%perienta zilnica. )inia de $aza a ciclului, in linia sa de inceput, este starea emotionala curenta a individului, care este implinirea sau frustrarea nevoilor imediate. Asta influenteaza perceptia asupra situatiei prezente, in care e!oul discrimineaza si face diferentieri relevante pentru a servi actiunilor ce, i vor satisface nevoile. Asemenea actiuni ii vor modifica starea emotionala, conducand la !enerarea unui nou ciclu. Cele patru stadii ale ciclului pot fi ilustrate foarte simplu. Astfel, un individ (1) simte foame# (2) se uita prin $ucatarie sa vada ce e de mancare# (7) discrimineaza selectiv elementele pentru a alcatui un meniu# si (8) !ateste o masa pe care o mananca. Apoi, aceeasi persoana (1) simte nevoia sa se rela%eze# (2) analizeaza pro!ramul tv din ziar# (7) discrimineaza selectiv intre posturi pentru a face un pro!ram de vizionare# si (8) porneste televizorul si priveste, s.a.m.d. In termenii polaritatilor de $aza, cineva aflat in acest ciclu individualizeaza doar, identifica un procesprimar restrictiv, si doar traieste * invatarea este redusa, practic, la zero. Ciclul invatarii de baza al egoului Cand starea sa emotionala in schim$are este relativ detasata de suparari trecute, e!oul poate ale!e sa invete, prin incercare si eroare si prin influenta sociala, care perceptii, discriminari sau actiuni au condus la implinirea sau frustrarea preocuparilor sale. Ciclul vietii devine un ciclu al invatarii folosid feed$ac9,ul. rezultatele emotionale ne!ative ale unui ciclu vor fi folosite pentru a modifica perceptia, discriminarea sau actiunea in urmatorul ciclu# iar rezultatele pozitive vor intari acele parti ale ciclului care au condus la ele. 3$servatii de la altii pot inlesni acest proces. Individul invata prin e%perienta zilnica sa capete ceea ce isi doreste de la viata.

In procesul de invatare al e!oului, aratat in fi!ura 9. 2, lumea este definita de catre faptele ce satisfac doleantele si nevoile fiecaruia. este domeniul e%istentei zilnice, sunt dorinte individuale si socializate. Invatarea este, in principiu, practica, mai precis invatarea a cum sa ne comportam pentru a atin!e aceste satisfactii. 2u se invata foarte mult despre lume ca atare, ea fiind redusa de catre activism la acei parametrii care satisfac nevoile fiecaruia. entru ca ciclul vietii de $aza sa devina acest simplu ciclu de invatare zilnica, sunt necesare doua calitati inpreuna cu detasarea relativa de suferinte trecute. In primul rand, o doza de intele!ere de,a lun!ul ciclului, constientizarea a ceea ce se intampla in fiecare etapa, si a cum fiecare etapa o influenteaza pe urmatoarea. Apoi, o concentrare suficienta a atentiei la urmatoarea repetare a ciclului, pentru a incerca moduri alternative de !estiune a fiecarei etape. Acestea sunt cele doua semne ce confirma ca mintea lucreaza. constientizare ampla si constientizare concentrata, am$ele alimentate de catre intentia intele!erii a ceea ce se intampla. In ima!inea 9. 2, intele!erea, limita $onus a constientei, este ilustrata precum un cerc e%terior, in 4urul modurilor# concentrarea este o cruce in mi4locul lumii e%istentei. In ceea ce priveste polaritatile de $aza, cineva implicat cu acest cerc individualizeaza doar, cu intuitia si reflectia mai putin tacit implicate# se identifica cu un proces primar restrictionat# si invata, nu doar traieste, desi invatatul este su$ordonat unui tip de viata constrans. Egouri epuizate &tarea schim$atoare a e!oului, este, uneori, pertur$ata de suferinte din trecutul individului. Aceasta se intampla atunci cand situatia curenta aminteste de evenimente traumatizante anterioare care au fi%at psihicul pe nevoi neimplinite si conseciintele lor nefaste. Atunci, inconstient, e!oul vede situatia prin prisma respectivelor evenimente. reproduce in prezent un echivalent sim$olic al trecutului traumatizant si comprotamentul ii este distorsionat compulsiv de catre durerile reprimate. "ste ca si cum ar cauta o 4ustificare pentru sentimentul ca este $antuit de catre durerile reprimate. (e asemenea, e ca si cum ar incerca sa reroduca pro$lema pana va atra!e atentia cuiva care sa poata rupe cercul vicios. In acest caz, ciclul de $aza devine o succesiune infinita si inconstienta a nevoii, perceptiei, discriminarii si actiunii, ca retraire a trecutului. Ima!inea 9. 7 reda situatia pro$lematica. Asadar, de e%emplu, o persoana si,a reprimat nevoia de iu$ire care i,a lipsit in copilarie# ea va proiecta, inconstient, aceasta nevoie asupra cuiva ce nu i,o poate satisface# va rationaliza totul su$ forma nevoilor adulte# persoana se lanseaza in retrairea compulsiv,sim$olica a trecutului frustrant. Acestea transfera nevoia si durerea reprimata in prezent, intarindu,le. Aceasta $ucla patolo!ica poate suprapune mai multe cicluri care caracterizeaza comportamentul in termeni mai evidenti, e%terni. Asadar, oricum ai completa fi!ura 9.1, ilustrand ciclul vietii de $aza al e!oului, ciclul vietii de $aza al e!oului epuizat poate fi simultan implicat. Rolurile compulsive ale egoului epuizat :olurile clasice ale e!oului indurerat, atat in relatia cu sine cat si in relatia cu altii, sunt acela de victima compulsiva, de salvator compulsiv, de re$el compulsiv si de asupritor compulsiv. Corespund celor partu etape ale ciclului e!oului epuizat, ca si cum fiecare etapa se poate transforma intr,o su$personalitate in toata re!ula. :olul victimei reprezinta durerea si nevoile reprimate. :olul salvatorului personifica proiectia nevoilor reprimate asupra situatiei curente, in speranta ca acestea pot fi satisfacute. :e$elul caracterizeaza rationalizarea defensiva ce refuza sa constientizeze realitatea. Asupritorul reprezinta nevoia compulsiva de a actiona in mod neadaptat si distorsionat. Ima!inea 9. 8 ilustreaza succesiunea rolurilor e!oului compulsiv. Aplicata asupra unui e!o de sine statator, si nu in relatie cu un altul, individul (1) se simte zdro$it si prost cu sine insusi pe un plan# (2) incearca sa faca ceva in le!atura cu asta in mod nepotrivit# (7) a$andoneaza acest efort, rationalizand refuzul de a constientiza ca e%ista o pro$lema# si (8) se pedepseste considerandu,se incompetent. Apoi, (1) se simte din nou zdro$it si ciclul reincepe. Ideea succesiunii este ca fiecare rol il !enereaza pe urmatorul. -ictima il conduce pe salvator, care conduce re$elul, care semnaleaza asupritorul, care domina victima.

(aca sunt implicati doi oameni, in interactiune, cei doi vor imparti succesiunea. cand unul este victima, celalalt este salvatorul# cand unul este salvatorul, celalalt, re$elul# cand unul este re$elul, celalalt este asupritorul# cand unul este asupritorul, celalalt devine victima. (eci, daca esti in mod compulsiv la pamant, iar partenerul incearca sa te a4ute in mod nepotrivit, tu te razvratesti, partenerul te acuza, tu cazi din nou, s.a.m.d. &unt multe variatiuni pe aceasta tema. " posi$il ca, atunci cand esti la pamant, sa ceri a4utor nepotrivit# atunci cand ti se ofera, il refuzi# partenerul tau te ataca pentru asta, iar tu cazi din nou, s.a.m.d. &au te simti nevoit sa,ti a4uti partenerul intr,un mod prost !andit# partenerul se revolta# tu il acuzi de nerecunostinta# el revine la vinovatie compulsiva. Asadar, o persoana oscileaza intre victima si re$el, iar cealalta este in salt intre asupritor si salvator, iar rolurile se pot inversa intre parteneri oricand. 3ricare ar fi variatiunea, cei doi insi schim$a vinovatia si acuzatia, pasandu,le de la unul la altul, pentru ca cele doua le,au fost insuflate in tinerete, afectandu,le capacitatea de a iu$i. ;lterior, durerea reprimata se transfera in comportamentul adult vinovat sau acuzator. Cole!ii psiholo!ici ai vinovatiei si acuzei sunt ne!area si complotul. (oi oameni $locati in schim$ul de vinovatie si acuza comploteaza retrairea unor vechi scenarii, in timp ce isi nea!a asta atat unul celuilalt, cat si fiecare, siesi. -inovatia irationala face pe cineva sa se identifice intr,o relatie patolo!ica. Cu cat mai mult comploteaza, cu atat mai mult este nevoit sa ne!e, defensiv, patolo!ia, fapt ce duce la prea mult material reprimat si, in consecinta, la revarsarea comportamentului acuzator, care trimite automat partenerul in propriul circuit de vinovatie, complot, ne!are si acuzare. 1i!ura 9. < arata aceasta versiune a ciclului. Ciclul invatarii egoului de anulare Aici, o persoana intrerupe ciclul vietii de $aza al e!oului folosind ciclul de anulare. Asadar, procesul primar al e!oului este reor!anizat cu scopul de a invata cum se traieste mai eficient. "u nu cred neaparat ca toate ciclurile de anulare sunt si cicluri de invatare. (e e%emplu, cred ca procesul de represie poate fi analizat in termenii unui ciclu su$liminal de anulare, lucru ce tine de supravietuirea psiholo!ica. are le!atura cu trairea ne!ativa, si nu cu invatatul. Insa ale! un ciclu de anulare care implica si invatarea, nu doar trairea. (eci, acest ciclu al invatarii de anulare intrerupe prima ramura a ciclului de $aza (care trece rapid de la emorie la ima!inal), si trece, in schim$, de la emotie la discriminare. (e indata ce componenta curenta, activa a sa$lonului e!oic emotinal rasare, individul individul isi discrimineaza natura si predispozitia spre a !enera un anumit tip de ima!ine si o inlocuieste cu un altfel de ima!ine, lucru ce conduce la un altfel de actiune si la un rezultat diferit. Ciclul de anulare trece de la emotie, la discriminare, la ima!ine, la actiune, in loc de ruta de $aza, de la emotie, la ima!ine, la discriminare, la actiune. Acest lucru se opune structurii ciclului vietii de $aza. "ste nenatural, revizionar, o inversare a schemei consacrate, conservatoare. Intrerupe coerenta si ordinea lo!ica a psihicului, deci necesita discriminare si motivare interna atenta. Ciclul va fi folosit pana cand are loc o schim$are fundamentala in sa$lonul emotional si in ima!inile asociate, asa incat ciclul de $aza sa se resta$ileasca la un alt nivel si in alti termeni. Individul invata sa traiasca intr,un mod ce,l eli$ereaza de o$iceiuri nedorite sau efecte distorsionate ale unui trecut traumatizant. Acesta este un tip de invatare zilnica mai sofisticat in comparatie cu ciclul invatarii de $aza al e!oului, care implica doar a invata cum sa te comporti pentru a o$tine satisfacerea e!oului. Insa consemnati ca am$ele privesc, in principiu, invatarea practica. 1i!ura 9. = arata ciclul de anulare cu sa!eti, si ciclul de $aza vechi, intrerupt, ca un cerc. ;n e%emplu. an%ietatea (1) provocata de o intalnire iminenta va lansa ina!inea unei ciocniri apasatoare. Insa predispozitia spre ima!ine nu se declanseaza, caci individul constient o depisteaza (2), inlocuieste ima!inea (7) cu cea a unei intalniri provocatoare, actioneaza (8) si cule!e rasplata emotionala (1). Astfel, e%ista posi$ilitatea sta$ilirii unui nou ciclu de $aza cu un sa$lon fundamental diferit, in care emotia !enereaza ima!inea unei intalniri provocatoare. Ce propune acest tip de ciclu al invatarii de anulare este ca inovatia in comportamenul individualizat implica discriminarea su$stituirii ima!inalului. oate ca /a su$stitui0 nu este cuvantul potrivit. insertia unei ima!ini pentru a o elimina pe cea fata de care e%ista o predispozitie, asta se intampla, de fapt. &i, desi acestea nu sunt redate in fi!ura, folosirea ciclului presupune preocupare si concentrare, informate

de catre intentia de a invata. In ceea ce priveste polaritatile de $aza, cineva care foloseste acest ciclu in primul rand individualizeaza, dar cu intuitia si reflectia considera$il mai prezente# reor!anizeaza un proces primar restrictionat# si invata prin intermediul vietii, invatatul im$o!atind viata. Asadar, este munca la deschiderea e!oului. 3 intre$uintare clasica a ciclului de anulare in invatarea zilnica este aceea de a intrerupe o suferinta veche restimulata asa incat sa nu mai conduca ciclul traumatizat al e!oului si sa nu se mai manifeste prin comportament compulsiv. entru ca durerea reprimata poate fi activata de trasaturile situatiei actuale ce sunt vazute, inconstient, ca echivalente sim$olice ale unor evenimente tul$u$atoare din trecut. 3data trezita, solicita $ariera represiva, !enerand ima!ini nepotrivite. (eci, ciclul de anulare incepe cu o trauma restimulata. "tapa a doua este discriminarea acesteia, care poate avea diverse trasaturi. oate fi doar o$servare si identificare. &e poate dezvolta in restructurare co!nitiva, construirea situatiei intr,o lumina pozitiva care sa inlocuiasca sa$lonul ne!ativ proiectat. A treia etapa a insertiei ima!inii, ilustrarea comportamentului alternativ, declansare,actiune pozitiva, rezultat. Atentia se muta de pe emotia a!itata pe viziunea unui viitor apropiat diferit. Acest lucru ia fiinta in etapa a patra. Actiunea revizuita poate dezactiva complet durerea reactivata inlocuind,o, in etapa intai a urmatorului ciclu cu o noua stare emotionala, caz in care un nou ciclu de $aza, sanatos, se lanseaza in locul celui vechi, epuizat. (aca incarcatura traumei este redusa, dar inca se resimte, atunci ciclul de anulare continua pana ia nastere un nou ciclu de $aza. 1i!ura 9. > arata ciclul de anulare in functiune, intrerupand ciclul de $aza condus de trauma, care este indicat de cercul sters. (esi!ur, acesta poate fii folosit pentru orice fel de ciclu de $aza, nu doar pentru unul condus de trauma. orice o$icei al ciclului de viata in care se cuvine o schim$are. Insa retineti, folosirea unui ciclu de anulare este /nenaturala0, revizionara, o inversare a ordinii sta$ilite a psihicului, deci lansarea sa necesita vi!ilenta interna. (ata fiind aceasta vi!ilenta, ciclul revizionar se foloseste in miezul vietii zilnice a e!oului. "%emplu. ?eor!e are un impuls irational (1) de a,si invinovati partenerul. 3$serva imadiat asta (2), si in loc sa,l vada ca pe partenerul nepotrivit din trecut, isi vede (7) partenerul ca pe cel iu$it in prezent, si actioneaza in consecinta (8). Cat de eficient este acest ciclu in raport cu trauma restimulata depinde de o serie de factori. intensitatea restimularii# cat e%ercitiu are persoana in folosirea ciclului ca atare# daca persoana are acees la consiliera sau alta forma de terapie pentru a,si vindeca amintirile traumatizante, eli$erand incarcatura traumatizanta. ersonal, nu cred ca procesul este eficient fara acest tip de spri4in. Cu acest spri4in, poate fii aplicat pentru a demonta confuzii mult mai $rutale ale comportamentului e!oului. @otul depinde de vi!ilenta interioara la momentul discriminarii. " o com$inatie de atentie si concentrare. tre$uie sa fii constient de proces, si pre!atit sa te concentrezi pe tot parcursul sau. ersoana tre$uie sa fie pre!atita sa conceptualizeze imediat asaltul asupra pra!ului emotional su$ forma traumei restimulate. Cu cat se poate interpreta mai mult in termeni de istorie a psihodinamicii, cu atat mai putin e%ista tendinta de a afecta prezentul. 3 ancheta cooperativa, de co,consiliere in care am fost implicat privea aria lar!a de metode de !estiune a traumei restimulate in viata de zi cu zi. 2u am identificat e%plicit ciclul de anulare# cu toate acestea, rezultatele anchetei sunt pline de mecanisme psiholo!ice practice ce o fac eficienta. ( :atiune si Heron, 19A2) &,a facut o deose$ire importanta intre tactici si strate!ii. cele dintai sunt metode practice de folosit in situatii aparte, iar cele din urma sunt politici de adoptare a unor anume tactici sau seturi de tactici. Asadar, strate!iile presupun o mai mare pre!atire in etapa intai a ciclului de anulare. rezinta o a$ordare mai inalta a mana!mentului vietii, depasind un raspuns strict tactic, ad hoc, al unei anume situatii# a$ordarea tactica este doar !estiune in situatie de criza. restimularea este de4a in curs si tu ale!i daca tactica te va a4uta sa te descurci cel mai $ine. A$ordarea strate!ica este mai comple%a. anticipeaza si educa inainte de petrecerea evenimentului. (:atiune si Heron, 19A2. 1>) 1i!ura 9. A arata cele trei etape ale schim$arii in ciclul de anulare.Cercul interior este fostul ciclu de $aza, transformat in noul ciclu de $aza al cercului e%terior de catre fi!ura cu opt sa!eti a ciclului de anulare.

Ciclul vietii de baza al persoanei Ciclul vietii e!oului mai limitat, mai preocupat, din fi!ura 9. 1 se duce in 4urul modurilor individualizatoare de emotie, ima!inal, discriminare si actiune. "ste preocupat cu propriile nevoi si interese in lumea e%istentei. 'odurile de participare raman latente, lucrand tacit, e!oul hranindu,si din prezenta lor su$liminala propriile scopuri, in!orand unele din impulsurile lor. ersoana, in contrast, functioneaza constienta de aceste moduri, inclusiv modurile individualizatoare din ele. Ciclul vietii de $aza al persoanei, procesul primar, ia in considerare modurile participatoare, sentimentul, intuitia, reflectia si intentia, ca si pe emotie, ima!inal, discriminare si actiune. Apare in fi!ura 9. 9 su$ forma a patru roti mari, in miscare * modurile de participare, ce se atin! si se pun in miscare una pe alta# si in interiorul fiecareia dintre acestea, cate o roata mai mica * modul individualizator corespondent * influentate de miscarea rotilor mai mari ce le contin. 1iecare mod !enereaza o perspectiva relevanta, careia ii este sursa primara. Ciclul incepe atunci cand o persoana simte rezonanta empatica cu situatia sa totala. rin aceasta participare, persoana e%ercita o constientizare intuitiva a intre!ului sa$lon, percepandu,l ca pe o metafora, poveste sau mit ce deschide viata cu posi$ilitate de e%pansiune. Acest lucru trezeste reflectia, acaparand pro$lemele practice de rezonare cu situatia. Aceasta conduce la intentia de a actiona intr,un mod ce tine cont atat de posi$ilitati, cat si de aspectul practic. In urma actiunii, situatia se schim$a si incepe un nou ciclu. In fiecare etapa, modurile individualizatoare sunt su$sumate si modificate. articiparea simtita din etapa intai va influenta ai, posi$il, altera, nevoia primara a persoanei, si !radul de satisfactie si, deci, starea emotionala prezenta. In etapa a doua, intele!erea intuitiva a intre!ului sa$lon al situatiei va afecta ima!inea a ceea ce este perceput, retinut si anticipat. In etapa a treia, discriminarea va fi in serviciul intele!erii refle%ive a pro$lemelor practice relevante. In cea de,a patra etapa, actiunea este e%presia scopurilor si intentiilor mai vaste. Ca ilustrare a acestui ciclu, sa dam drept e%emplu un medic specialist holistic relationand cu un client. (1) &pecialistul se acordeaza empatic intre!ii fiinte a clientului, rearan4andu,si propriile nevoi si interese emotionale in consecinta. (2) Apoi, pe masura ce intero!heaza, vor$este cu, si e%amineaza clientul, intele!e intuitiv ima!ina totala alcatuita din semnalele vor$ite si corporale si povestea dezvaluita de catre client, si e%ploreaza acestea ima!inativ, in termenii unei metafore sau analo!ii. (7) In mintea sa, el reflecta asupra datelor ima!inale, discriminandu,le, si formuleaza o serie de dia!nostice posi$ile. (8) In sfarsit, selecteaza unul dintre acestea, pune dia!nosticul final, si alcatuieste un plan de terapie practica. (in moment ce este specialist holistic ce lucreaza cu ciclul de participare al persoanei, va vrea sa includa clientul * de cate ori este posi$il si potrivit * in acorda4 reciproc in etapa intai, in discutii impartasite in etapele doi si trei, si in planuirea si rezolvarea cooperativa a pro$lemelor in cea de,a patra etapa. (Heron, 19>A) In ceea ce priveste cele trei polaritati de $aza ale psihicului, persoana este participativa, incluzand modurile de individualizare# este implicata intr,un proces primar e%tins# in primul rand traieste, invatarea fiind minima. Asadar, avem o persoana participand constient, prin sentiment, intuitie si reflectie, ce are un e!o deschis si trece prin deschizatura, insa nu invata in proportie considera$ila. Ciclul invatarii de baza al persoanei Ca si in cazul e!oului, ciclul vietii persoanei poate deveni unul de invatare daca, din nou, persoana este precauta pe tot parcursul si se concentreaza cu intentia de a intele!e ce se intampla. ?ri4a si concentrarea sunt sim$olizate de cercul cel mai e%terior si de crucea centrala din fi!ura 9. 1B. In aceasta fi!ura, folosesc etapele urmarite de catre specialistul holistic citate in capitolul trecut. Asadar, specialistul din fi!ura poate invata despre empatie mai mare, sau intui un sa$lon mai lar! de semnale, sau reflecta rapid asupra unor ipoteze alternative, sau administra terapie. Invatarea are loc printr,o $ucla de feed,$ac9. o$servatiile dintr,un ciclu sunt folosite pentru a confirma sau altera ce se intampla in ciclul urmator. Ceea ce se o$serva poate fi ce se intampla intr,o etapa, sau efectul unei etape asupra alteia. In timp ce e!oul invata prin intermediul e%perientelor zilnice cum sa devina mai eficient in a,si satisface nevoile, persoana invata cum sa devina mai eficienta in participarea activa intr,o !ama mai

lar!a, mai inclusiva, de activitati. In ceea ce priveste cele trei polaritati de $aza, persoana participa, incluzand si modurile de participare# se implica intr,un proces primar e%tins# invata traind, invatarea depinzand de traire. ersoana are e!oul deschis in traieste si invata prin deschidere. Ciclul invatarii cooperativ de anulare al persoanei Ciclul invatarii de $aza al persoanei, doar avut in vedere, poate $eneficia de pe urma includerii sale intr,un ciclu cooperativ de invatare mai lar! , in care oamenii se intalnesc pentru a,si impartasi e%perientele si pentru a reflecta impreuna asupra intelesului si implicatiilor practice ale acestora. Acesta este un ciclu de ierarhie mai inalta, ce incude intr,una din etape un intre! ciclu de ierarhie mai mica. (in nou, presupune !ri4a si concentrare pentru a fi eficient. 'odelul pe care,l propun este un ciclu al invatarii cooperativ, de anulare. "ste un ciclu de anulare menit sa intrerupa procesul primar social si care se sta$ileste atunci cand oamenii se intalnesc in cadru informal. &a presupunem ca implica un !rup de dezvoltare personal a unor specialisti holistici e!ali ca si calificare. Apare in fi!ura 9. 11. rima etapa este etapa afectiva, de deschidere. In modul emotional, este vremea cele$rarii si a intalnirilor pozitive, a !estiunii oricaror tensiuni nerezolvate intre mem$ri !rupului, si tratarii oricarei an%ietati vizavi de procesul ce urmeaza. In modul sentimentelor, urmeaza comunicarea in !rup, meditatia in care mem$rii !rupului se impamanteaza in prezenta tuturor. Acest lucru va hrani intre!ul proces. In etapa a doua, ei impartasesc date din cazurile anterioare si reflecta impreuna, discriminanda pro$lemele principale pentru a a4un!e la o mai $una intele!ere a procesului terapeutic, cu implicatii pentru o practica revizuita. In etapa a treia, specialistii is refrmuleaza ima!inea asupra practicii lor terapeutice, in urma deli$erarilor anterioare. Acesta este un e%ercitiu constient al ima!inatiei active in care specialistii se proiecteaza * fiecare in propriul mod si in proprii termeni * in viitor, aplicand ceea ce,si doresc sa incorporeze in practica lor, din informatiile acumulate in a doua etapa. Aceasta ima!inatie activa poate fi ver$alizata lucrand in perechi sau in !rupuri mici. oate fi ela$orata prin !rafice, ale!orii sau povesti, sau demonstrata prin proiecte de asumare de roluri. Apoi, !rupurile se despart si fiecare isi pune propria ima!ine in actiune in etapa a patra, si anume in practica profesionala zilnica si consta in ciclul invatarii de $aza al persoanei, dupa cum a fost descris in sectiunea precedenta, aplicata cu mai multi clienti. (upa o perioada de practica zilnica, se reintalnesc si pentru a incepe un al doilea ciclu cooperativ. Acesta este un ciclu al invatarii de anulare cooperativ, un ciclu de ierarhie inalta, ce include un ciclu al invatarii de $aza individual, in cea de,a patra etapa. Acest ciclu cooperativ poate fi folosit de catre orice !rup de persoane avand intre doi si douazeci si patru de insi ce doresc sa creasca si sa se sustina unii pe altii in invatarea prin traire. In ceea ce priveste cele trei polaritati de $aza, persoanele implicate participativ prin modul lor de relationare, incluzand modurile individualizatoare, reor!anizeaza procesul primar social# ei invata cooperativ sa,si adanceasca propriile trairi. Au e!ourile deschise si traiesc si invata prin deschizatura. Autonomie si holism In uz !enereal, /invatarea0 se refera la acumularea de cunostinte si a$ilitati din e%perienta, studiu sau din predare. Implica interes si an!a4ament. invatam cu adevarat doar atunci cand suntem interesati si implicati cu un anumit !rad de seriozitate. Chiar si atunci, presupune intele!ere si retentie. invatam doar daca intele!em sau am inteles cum se procedeaza (in cazul a$ilitatilor), si putem retine acea intele!ere pentru o anume perioada de timp. Invatarea este neaparat auto,condusa. 2,o poate face altcineva pentru tine. Interesul, an!a4amentul, intele!erea si retinerea sunt autonome, auto!enerate si autosustinute. Invatarea implica, de asemenea, intrea!a persoana, fie prin incluziune sau in mod implicit. 1ie suntem implicati cu totul, in mod e%plicit, in procesul de invatare, sau doar o parte din noi este implicata in mod e%plicit, si partea e%clusa poate infulenta in mod ne!ativ, su$minand fie continutul, fie procesul. Acestea sunt cele doua poluri ale procesului de invatare, autonomia si holismul. In traiul ca sursa a invatarii, cele doua sunt neaparat independente pana in punctul in care, in orice conte%t, traiul tau implica toate cele patru moduri psiholo!ice. In institutii de educatie si cursuri formale, acestea se pot

dezvolta in relativa izolare una fata de cealalta. ;n curs poate implica multa autonomie, studentul structurandu,si cursul, proiectele si eveluarea, dar sa fie, totusi restrictiv, implicand concentrare intelectuala nonholistica. In schim$, poate fi un pro!ram ce implica toate aspectele psihicului studentului, dar care este in intre!ime hotarat si !estionat de catre cadre, studentul auto,conducandu,se doar in cadrul anumitor e%ercitii. Asadar, e%ista o tensiune creativa interesanta intre autonomie in invatare si holism in invatare pe care peda!o!ii teoreticieni a$ia incep sa o trateze, si despre care cred ca este una din marile provocari ale urmatoarelor decenii. &unt patru niveluri ale autonomiei studentului. )a primul nivel, cel minim, este studentul ce se auto, conduce doar in anumite activitati, presta$ilite de catre educator. (oar educatorul ia decizii cu privire la pro!rama si evaluare. In cel de,al doilea nivel, mai semnificativ, studentul participa alaturi de educator, ne!ociaza planificarea pro!ramei si evaluarea. Cel de,al treilea nivel implica o mai mica sau mai mare cantitate de auto,conducere a studentului, in planificarea pro!ramei si evaluare. Al partulea nivel, mai sofisticat, se refera decizia, luata de student si cadre deopotriva, a cine sta$ileste aspectele planificarii pro!ramei si evaluari. studentul, cadrele sau am$ii. Am tratat toate acestea in detaliu in alta lucrare. (Heron, 19A9) (e asemenea, sunt patru niveluri ale holismului studentului. rimul implica doar cele patru moduri induvidualizatoare, emotie, ima!inal, discriminare si actiune. acesta este holism limitat, la nivelul e!oului. Cel de,al doilea nivel com$ina modurile induvidualizatoare si pe cele de participare in anumite activitati de clasa creative, unde atentia este pe continutul unei tematici. Al treilea nivel implica modurile individualizatoare si de participare in aspecte mai de!ra$a centrate pe persoana. dezvoltare personala, a$ilitati intrapersonale, munca profesionala, lucru in echipa, structuri or!anizationale, an!a4amente mai lar!i, sociale, ecolo!ice, planetare. Cel de,al patrulea nivel include nivelurile doi si trei inte!rate cu dezvoltarea dimensiunilor psihice si spirituale. Tipuri de invatare In ceea ce priveste teoria aceste carti (J. Heron. &entimentul si personalitatea), sunt patru tipuri de invatare * prin e%perienta, prin prezentare, prin propunere si practic. Invatarea din e%perienta este acumularea de cunostiinte despre fiinte prin rezonanta empatica si participare simtita. Invatarea prin prezentare este acumularea de cunostiinte din structurarea e%perientelor prin e%ercitiul intuitiei, ima!inatiei si perceptiei. Invatarea prin propunere este acumularea de cunostinte sta$ilite in propuneri prin e%ercitiul intelectului. Invatarea practica este acumularea de cunostine despre cum sa faci ceva prin e%ercitiul unei anumite a$ilitati. (aca HoCard ?ardner (19A7) sustine e%istenta a opt tipuri de inteli!enta, atunci se pot sta$ili niste corespondente foarte stricte, dupa cum urmeaza. invatarea prin e%perienta. inteli!enta intrapersonala, interpersonala, intuitiva+splrituala. invatarea prin prezentare. inteli!enta vizual+spatiala, muzical+auditiva. invatarea prin propunere. inteli!enta lin!vistica, matematic+lo!ica. invatarea practica. inteli!enta 9inestetica. @otusi, lasand la o parte schema lui ?ardner, prefer sa cred ca fiecare duntre cele opt moduri reprezinta un tip de inteli!enta de $aza. invatarea prin e%perienta. inteli!enta empatica, emotionala. invatarea prin prezentare. inteli!enta intuitiva, ima!inativa. invatarea prin propunere. inteli!enta reflectivs, discriminatorie. invatarea practica. inteli!enta intentionala, activa. si aceasta impartire conduce la acelasi principiu. inteli!enta, invatarea si cunostiintele , fiecare dintre acestea fiind de mai multe feluri , tre$uie e%ersate. Invatarea, ancheta si traitul (aca invatarea este acumularea de cunostinte de4a sta$ilite in cultura, este doar invatare. (ar daca este acumularea de noi cunostinte pe care altcineva nu le mai are, atunci devine ancheta sau cercetare. Invatarea ca ancheta se suprapune cu invatarea a ceea ce este stiut, dar o depaseste cu o metodolo!ie mai sofisticata. @raiul ca invatare inseamna ca viata zilnica, sau un aspect important al acesteia, este a$ordata constient ca proces de invatare, si am e%plorat de4a modele pentru asta. Implica toate cele patru tipuri de invatare aduse in atentie in invatarea practica, care in acest caz, in termeni foarte vasti, inseamna a

invata cum sa traiesti, fie din perspectiva e!oului, fie din cea a persoanei. "ste neclar daca este vor$a de invatare simpla sau de invatare ca ancheta din moment ce este dificil sa stim ce anume intele! alti oameni prin stiinta de a trai. 'ulti doar traiesc, separat de traiul ca invatare. &i traiul ca invatare poate fii prea individualist, episodic si neconcentrat pentru a sta$ili orice tip de cunostinte practice solide. @otusi, daca este a$ordat cooperativ, impreuna cu alti oameni, in mod sistematic, in special din perspectiva persoanei intre!i, initiativa este atat de ori!inala incat va duce, aproape !arantat, la invatare ca ancheta. (vezi fi!ura 9. 11) ;n caz special de trait ca invatare este lucrul ca invatare. Aici, munca zilnica este unica concentrare a a invatatului constient. Intr,o etapa timpurie a vietii in campul muncii, lucrul ca invatare poate insemna si invatarea serviciului la servici, printr,un fel de ucenicie sau lucru su$ un sistem de suprave!here. 7eferinte2 ....................................................................................................................................................................