8. C. U.

Timisoaru
. "';! : ? ~ 4
specte
erare
PlHTIU llTUAtUR4
spira1e trudindu-ma Ie sui, / Cu oarba Hicomie lUa
cereetez pe mine, / $i va aud, voua tot sufIetu-mi
dcscui. / $i slnt aiel ca sa va mai bine" (Intima
comedie).
Opera lui cste astazi foarte vie. intercsul
fata de ea i'nregistreaza 0 fireasca ndntrerupLa
lere. Acest tInar p.oet, integrat organic ci rcuitului de
vaJori ale literaturii noastre noi, constituie pentru cei
din generatia sa un stimulent $i totodata un exemplu.
Drumurile i'ncepute de au fost si slnt continuate
de aItii, destinul postum al creatiei sale se anunta
bogat in consecinte.
GEO DUMTTRESCU
.AVENTURI llRICL
De ee Aventuri lirice? Aleglnd acest litlu. l.:Jeo
DumJtrescu atrage atentia asupra unora dintre selll­
nificatiile primordiale pc care Ie atribuic actuhui poe­
tic; caei avenlur{l inseamna pentru el - cum re­
zuWi din 1ectura volumului - explorare neobosita a
universului, dort si IndrazneaUi viriHi, curiozitate me­
reu vie $i 1.acoma. dispret zdrobitor, afirmat In felul
eel mai vehement, fata de inertie, p1atitudine. mcdio­
critate 11needa $i multumire de sine. Geo D'umitreseu
e un poet a1 aventuriJor contidianului, sub a dilui
aparenta modesta pu1seaza exceptionalul. Misiunea
artistului e de a descatu$a, de a elibcra acest poten­
tial, Infa.ti$lnd reflexele spectacularei eluptii. Drumu­
rile lui nu pot fi cele bata.torite, el trebuie taie.
cu uneltele sale de explorator, cai noi de acces spre
f rumusetea esentiala dramatica. a lumii. respingiud
ispita p1acutelor comodclor itinerarii "turistice".
Sugerata o\'i prin titlu, reflectia asupra sensu1ui $i
c,onditiilor actului Uric 0 parte destul de
lntinsa din substanta cartii, care se deschide, de altfel.
253
printr-o revelatoarc marturie In accasta direciie.
bllrare in ateliar c 0 ars poetiea lipsita de oara;clerul
adescori sententios, aIteori declarativ, al acestlli gen
de compuneri. Avem de-a face mai degraba Cll tran­
scricrea unui proces l'cfIexiv, a unui dialog (111 care
l'cplicile celuilall interlocutor sint mute), dedt cu no­
tarca rezultate/or mcditatiei asupra temei propusc. Am
remarea, in treadil, ca lntreaga poezie a llli Geo
Dumib'escll se plaseaza sub semnul dialoglllui li1'ic _
In sensul cii Se adreseaza totdeauna unui interlocutor,
inc{jvidual sall eolectiv (care poate fi $i cititorul), di
tine seama de reactiiJe 'acestuia, de$i ele nu smt dedt
presupuse, nieiodata explicit. In limbajul cri­
tic se folos
e
ste adesea expresia "monolog liric", $;
poate di unii ar fj lncJinali sa v,adii. In versurile lui
Geo Durnitresetl 0 ilustral'e a unci asemellea JUoda­
lita(i. Tocmai de aceea subliniem ca monologuJ
rent e, 1a acest poet. un diaLog eHptk, construil dupa
logica adrcsarii directe - l'mprejurare pe care 0 YOm
analiza, In dteva din consecintele ei cele mai impor­
tante, ceva mai tl.rziu. Sa revenim. deocamdata, la
problema poeziei, cum si-o pune Geo Dumitrescu
in prima dinlre Avenlurile lirice. Accentul principal
cade pe ideea de autenticitate. 0 poezie care decolo­
reaza $i USllca seveJe vii contravine meDirii ei funda­
l1lentale.
Dar cum? zicc" poetul. cum sii pa"trezi.
val. cum, atlt de picritoarea {Joare?
$i sugaliva slrofei.
lurohind. Usca, decolorlnd minunea fragcda ...
.:'5
0, nu-mi ccrc\i
nu pol Sf uu vreau sa iubese
trislcle flori, tristcle frum:c file.
nemuritoare schelde, mumii v,·gelalc.
galbenc subtirimi, slravezii.
dar moarte. moarte. neingiiuuind
runintirea dreaptii a freamaluluL.
Domeniul adevaratei poezii 11 cllnstituie.
1l1tregul circuit al Lrnanime, al carui punct cen­
tral esle omul, simbol al maximei puteri
In natura. Acesta e sensul metafollei a
norilor umaui fecundatori, care ar fi congeneri cu
poezia:
Dar. domnule, zicea
amicu! meu eu suflet de crista!,
ia seama. un abur este poelia! ...
TJn abur, - 0, lumea c plina de aburi I Pamintul
pluteste pc-ntinse de nori...
Dar numai norii oamenilor adue ploaia.
eei ce ramin legati de soarta
padurilor dmpului.
doar norii oamcnilor, nOl;j calzi.
ce sc alcaluiesc
din aburul sHnt
al rasunarii oamcuilor.
Numai diD ei coboara ploaia,
din aburul lor ce pastreaz1i
amillLirea Uiuntridi. fccunda.
a licori cc scaldii
inima. creicrul. Salllln\a pulcrnica
a oamenilor...
Yn continuare tpoemul se axeaza - luind-o ca fac­
tor comun pentru asocierile imagistice - pe ideea
actului propriu-zis aJ scrimlui. Elementelc reprezenta­
255
rilor poetice slnt aici condeiul, penita, clilimar,.,
neala} hirtia operatiunea a scrisul/li,
adidi, In sensul eel mai concret, materialele uneltele
elementare aleoridirui poet, proiectate Lnsa Intr-o
lume a metamorfozelol' si.mbolice. Actul scrisului e 0
veche tema liridi. Geo Dumitrcscu 0 trateazii modern,
printr-o alternare illtre notatia voi t prozaica, oralii
directa, pc de-o parte, metafora revelatoare. pe
de alta, aceasta din urma dezvolti'ndu-se treptat, pi'na
ce atinge dimensiunilt unci. hiperbole. Aceasta
care Iirica e spccifidi tempel1a1l1entului sau:
E adevaeat. uneoei.
cmd moi eondeiul In dilimaea.
cautiod eu penita pein unda albastra
(jeul ei cel mai limpcde. eel mai Curat,
diutlnd in lichida
sunetul ei eel Jnai euprinzator,
dau de graunte dc pamlnt, de bulgari.
Dh. oh. mii e5inez atunci.
peea mull parnint e-n dilimaea I
Prea mult pamint sc prinde de penitii
pard nu sceiu. ci ar! _
did nu poti serie-ntotdeaul1u.
CUm, Doumne iarlii-mii. s5 seeii
despee suElct, desprc vi.se.
ori despl'c stele.
ell pamint L..
Acest pamJ'nt e de fapL materia pl;mordiala :
Dar. alleori. rna bate gindul
a slclele. florile
siut faeute din piizrunt. di muntii.
$i oamenii, soare1e _
toale luerueile victatilc sint [acute diu paminl
cu ajutorul unor fJacari
de di{erHc euJori miisuri..
maleric 10 care poetul trebuie sa rea.prinda, eu
privirilor", .. stralucirea indepartatelor /
ardoarea visului celui mai apropiat". Scri:;u] mai tn­
scamna pentrll Geo Dumitrescu :>i participare, ardere
creatoare. Incandescenta patetica - printr-o DOUa. hi­
perbo!a metaforica - se tr'<lJduce in termeni concrcF
cu notatia minutioasa, in stilul eel mai "prozaic", a
eonsecintelor: "penita arde", ncerneala ficrbe", "hlrtia
fumega" etc. Tehnica aceasta e maiakovskiana se
bazeaza pe exploatarea poeticii a echivocurilor verbale
sall a fen,omenului de disociere intre sensu! propriu
eel figuraL al CUvinte10L procedeaza, de 'pi.lda,
Maiakovski. in su:perb-a metafora a incendiului inimii
(.VoTUl ell pantaloni, I). Poetul ii 'Comunidi maroei, la
telefon, ca "i-a luat inima foe", spullind apoi : "Dadi
adu.lmeci - / mimase-a prajeala! / Sinl chematc /
tn graba / sclipitoare. / Vin pompierii eu ci.z­
mde / bodinitoare. / Dar arde 0 inima.! / Nu se intra
navaHi" ... cle. - (lrad. de Cicerone Theodorescu).
Un transfer similar (unei situatii m.orale i se atribuie
efccte fiziee) observam La Geo Dumitrescu. 1 Afir­
marea incandescentei procesului creator are 0 forta
de sugestie remarcabilii :
I AceSl proeec.lcu. mai Ireevenl in literalura unloristicii. IlU
e lipsit - in liridi - de subtile ironicc. Ne afliim
de fapt III rata unci inter/crente ill Illodulilali. ex:­
plicabiHi printe-o react;t: impoteiva sliJului 'ILstract, rctoric.
grandiloevent. al romauticilor al descendcu\ilor lor. Exagc­
rind, $arjind chiar - ill margiuilc poeticulUJ insa -. ll1:lteriah­
zind palosul. cei care adera la () aliludine lil'icit
resping de fapt couventiile .nobile- (aici polemica ia aspc('lul
ironici). rcabiJitind. iu substant;l lui V:Jlilhila. 8tillli maritor de­
laratii patctice
57
256
Serlu. \·iscl. anI. nllntc:t sC-llelUgc
pina la pi nil Iii auur
Scrill. pcni\a arcle, semI
,Ie cite ori 0 eurund in ce!'Ocala.
Seriu. pun dcoparte penita sprijinita lIe dlimal':.t.
din virfuJ ci sllie un fir suLtire
uc auur iar pc pagina
se sting ]idirind Iiterc.1<.' turnalc.
Trchuie sa ma aprese, eerucaJa fierhe,
hirlia fumega. aproapc sa ia foe.
Finalul lnlrarii tn alelier aceentueaza ideea - funda­
mentala - d poezia este un ,act de restitutie. Roadele
creatici apartin oamenilor, poetul intinde eu un
gest generos "acest ciorchine albastru, de pamlnt··,
inchizind "ocbii ca sa revad mai bioe ehipurile voas­
tre. / ca sa \a-ncbipui cum vreau, / 'Cum mi-ar fi eel
mai drag: / <a clintr-o piersica rumena, dir­
noasa. / [acorn, ell toata gura, / eu SUClI!
roind aromal / pe barbie, pe piept...
Slot loate acestea ideile nazuintele fire$ti a.le unui
poet comunist, preocupat de eficienta autenticitatea
omeneasdi. a mesajului sau. Menirea actului lirk esfle
lema a altui poem din Aventuri lirice - ne gln­
dim la Problema s/Jinoasa (l no/ltilor. Aici. simbolu­
rile extrag substanta direct explicit din actuali­
tatea socialista. E imaginata 0 "adunare a poetilor, 0
de lucrutt, in care eroul liric cere cuvi'ntul
spre a dezbale urgenta problema a noptilor. eu 0
mare varictate de nuante - dovedind din partea
autorului 0 ascutita inleligenta artistidi - e utilizata.
in accst poem tehnica transfemlui libel' de calitati
concrete asupra abstractului. Zile1e active, feeunde,
i1l1petuoaSl: .tIe socialismlllui, riLmul entuziast al mun­
cii eli berate fac nopti1e prea scurtc, ndnsemnate, ca
,Joguste vllGele, I intre muntii Inalti ai zile1or".
Dar pentru asemenea zile glorioase poeti1or Ie trebuie
mari, gcneroase. spre a putea .. prelucra polenul
imhchugat, - I sftnUi prada / pe eare oameoii 0
aduna / din torentul vertiginos al clipelor". rasare
intn:barea .Unde, unde noptile ?", la care poetuI
raspunde ,printr-un $ir de ipoteze, Cll 0 sigUJ'a
111 minuirea iostrumentelor umorului liric:
,int pc 1I1ldeLl sl.Jpr:lIlorm.llIV(:·J
Pnate le-adllca unit avari le-ngroapfl
in griidini. la radiicina pomilor. crez:7nrl
di Ie vor putca lua cu ei in mOTlllinl.
C:l sa Ie trai"sca pI: imlclclc. dineolo. ('a 51 cum
n-ar ri aculo dC5lule nop\i. prca dcstulc...
Poate. e pc unde":! 0 sc5.parc dill vedcre.
\) de planifiC:lrc de vremc cc am .1iwl$
sa procluccm mii mii de tractoare pc an
mai marc rusinea I, abia 365 de nop\i !...
Se desprinde din acest poem plin de idei 0 ple­
doarie pentru vietii. Stdilucitoarele zile
nu pot fi petreeute de poeti "eu capul 10 palme / in
rata hlrtiei", did cine ar fi in stare sa-i despagubeasca
de pierderile suferiteastfel? "Cine-ti mai da lnapoi /
ce-a scliJpat ocmul, 'Urechea, bataia inimii?" Cu ne­
potolita-i verva, poetul arunca din dnd in clnd
dtc-u sageata satiridi. Dad sint nopti prea putine
pentru poeti, ..... Sa se ia masuri ! / Sa se
noptiIe de la eei ce dorm ziua, / zugdivindu-.o ill eu­
loarea intunecata a nepasarii / ziclnd ea e noapte, /
de Ia cei plimba aghioase melancolii / prin bi­
roun ateIicre, pe linga unelte / dormind in post, /
to ghcreta de garda a zilei, / de la oei ee traiesc dor­
250
258
mind, / InLr-un somn perpetuu, I de la cei ce cufunda
nop1ile-n spirt. I scotindu-Ie albc. stdivezii, Impleti_
cite" etc. Solutia probl'emei noptilor, SpUIle poelul In
concluzie, tine de roLosirea _resurselor interne". Trt::­
bllic sporiLa .,a Doptii produotivitate" ; trebuie Cercc­
tate, .. mai ales In partea de rasarit, / ni$te cernozio_
rnuri nedestcleoite, / In care am putea sa-nfigern
cazmaua cuvfntului" etc. Imaginea scriitQrului C Infa­
ti$ata aic; In tennenii ai muncij (se
vorbe$le de .,inovatii", de .,tellllica noua", dl: "metodc
indrazIletc". sau de ,.furnalele calimarilor" etc.) _ p
o directie inaugurata de Maiakovski. FinaluJ poemll­
lui e 0 noua invitatie de incandescenta:
\'-0 spun. 111.1 cll: 1" mine - dc fapt c 0 laina
Am {ural-o triiginu eu ochiul
In oamenii care fae piinc, care fac o(el...
Vii J1(: 1I11:a.
era yorba de f1adirii. de dogoare _
dc-asIa sc umfla piinea. rUnicllindu-s("
dc-asIa ficrhea SdDlcind otelul...
vczi bille, aici c sccrelu!:
sa lucram
('II ccrneal5 fierhinlc ..
Implicatii ell privire la indatoririle si drepturile
pocziei se mai gasesc in alte poeme (in Obrazul
rumen al aminlirii sau Om1l1 va fi om, bunaoara),
dar 0 analIza a lor cIl de cit nuanladi ar spori peste
rnarginile cuvenitc propor(iile aces Lei prime parb
cronicii, fara a aduce idei esentiale In plus.
FormuHnd idea-IuJ unei ,poc7.ii <carc sa capteze, pas­
lrindu-le vii. sevele vietii, cart; sa investigheze zonelt:
esentiale ale acfualitatii, era pe deplin firesc ea Ceo
DumitresCll afle filnauele principaJc ale inspi­
l-.atiei to istoria atlt de bogata $i de dinamidl a c-rei
260
rcvnluliilor proletare. Puemele cuprinse in A'Vnlllm
Ihire iluslreaza citeva mari diroectii - fircste. fadi a
unpltca aiei rigide didadice, did cartea e,
prin t.on, tematidi, viziune, foarte unitadi. Exista la
Ge(l Dumitre&cu °Lcndinta spre dcscriptia liriea (une­
mi eu elemente tIe reportaj), 'Ca in incerdirile de
reconstituirc .. pe Vi11" a tahlourilor conteil1pl>raneitatii
l10astre socialiste (Oratie La 0 moara de lumina, Cre­
iu III u::inei, Macarale 10 marginea Alteori
sc ddeste 0 marcata Iuclinatie spre dezbaterca unoI'
probIcme dice (Clinele de linga pod, Fllgarul. '[Te/l­
Icle iertarii, ObrQZlfI rumen al uminlirii, Dour a$(l
.HI alergi, Omul va fi om). In exisla in "olum
cl(eva poeme 10 sensul bun .. ocazionale", ccouri Ii ricc
la uncle cvcnimentc iDscronate 'Pe plan international,
cum ar fi stele (ioopirClt. de buna seama, de pri­
mul lbor cosmic allQmului, efcctuat in aprilie 1961 de
l. Gagrarin), sal! Balada corabiilor de pialra, dedicata
lui Fidel Castro .5i conslituind 0 remarcabila plodoaric
poctidi pentru liberLatea popoareJor indelung (inute
sub jugul colonial. CUln aLdigeam aleotia si mai
In,tiute, asHe! de delimit;hi sinl Insa sortHe sa ra­
mina ni$tc simple aproximatii, penLru di - pe de 0
parte - universul temalic al poetuilli c mai bogat
r1edt reicse din atari precizari generale, iar - pe de
alta - fiecare !pocm conexeaza sau conlrapuucteaza
mai mulle serii tematice, Poezia lui Geo Dumitrescu
- pomind de la specificul a aoeea ce lam numit .. dia­
logul Jirjc" - e digresiva arborescenla, din tuLpina
principaHi a unci compWleri desprinzindu-se mercu
ramificatii noi neasteplate. In aceasta coosta de
fapt originalilatea formulei fale.se. Sintem lspititi sa
facem 0 constatare de un ordin rnai abstract: ne pare
cii un semn al valorii unei poezii poate fi aflat $i in
20(
rezistenta pe care 0 opune dnd e abordata Ctl procc­
deelc curente, conventionale, ale criticii. Yn aoes! sens
lrcbuie spus ca. Geo Dumitrescu c Un poet "iocol11od"
$i ca. raja de distinctiilc $i cIasificarile grabilc.:. cl
pastreaza mereu $upeTiori(atea unui suds de tiiio..tsa
ironie...
[mag-inea actua!itatii sc constltuie la autorul ./lv(!7t­
turilo
r
lirice din acumulaTi succcsive de notatii "pro­
aice", descriptii ale cadrului cotidian, in care J'nflo­
resc din dod 1n dnd, cu Wl leI de bruschetii,
imagini incdite, de larga sagestivitate. Sa ne referim
de pildii la Macarale la marginea ora$ului, poem am­
plu, nu scutit de lungimi $i megalitati. dar caruia Cll
greu i s-ar putea nega evidenteJe merite. E reconsti­
fuil aici peisajul unei mahalale bucurestene intr-o zi
In care - cu un duduit continuu, din ce in ce maj
profund $i mai puternic - vin macaralcle "din trupu!
ora1;u!ui", anllntlnd, simbolic, eXfinderea marii celati
socialiste $i in aceasUi modesta $i prafoas periferie.
a
dima$ita a Irecutul ui. Zgomotele macaralclor se aud
1a inceput lndeparbate, ,In mahalaua noastra semi­
rur-alii I pare sa curga firesc, / ill haine obis­
nuite de lucTu". Pocmul e concepu( am zice cinema­
tografic, roalizindu-se un leI de cOuirapl1oct loire
imagine banda sonora. Mai lntli dimincata ,.trans­
parenta de sticlaw. deschidcrea caselor $i a flori/or,
"oameoii 'prio curti", comparati. ca spre a rupe .1tmo­
sfera de idilism matinal, Cll ni$te locomo­
tive": .. oamenii... Cil locomotive sub
presiune, / leapadii aburii s.omnului, fumegiud I din
prima {igara a zilei, tare ca un rachiu". fmagine
poate fort,ata la prima vedcre, pentru ca $ocheaza
prejudecatile "calo[ile". D'upa debutul .,poetic"
(transparentii, flori) al acestui grup de versuri, Com­
paratia aducc totu$i, nea$teptat, un accent pUlemic
autentic. Facind din teonenul tehnic, industrial
nu numai aici - termenlll evocator al unui trop, Geo
Dumilrescu insista., indirect, asupra frumusetii civili­
atiei, restituita omului prio socialism. efect
IJ regasim adesea In poem: "Buna dimineata , spun
artal'ii lincri / de pe marginea strazii. I Buna dimi­
neata I spun tl'amvaiele I Cll ochii rO$ii de nesomn. I
Iar mica locomotiva bondoadi a uzinei / alearga cu
buclele negre desfacute in vlnt". 1;)i s-ar mai pulea
da multe exemple. Pericolul [olosirii abuzive a unui
asemenca ti.p de constructie imagistica se cuvine to­
subliniat: se pot surprinde 1n vcrsurile lui Geo
Dmnitrescu accentelc a ceea cc am numi un idilism
indus/rial ($i ill poemul discutat, dar mai ales in
CI "iaul uzinei, unde Intreaga conccptie liridi sta sub
deficicntei semnalale). In Macarale la mar­
ginca simbolul se Incheaga mtr-un "crescen­
do" lenl. Dupa 0 dimineata ca.lma, dupa 0 zi
locuitorii pasnicei mahalale devin abia sprc
seara de evenimentul care c;e ti cuprinde
o [ebrilitate Noaptea cade, oamenii
adonn, "cloroformizati" - spune pottul, diei "... din­
tr-un saldm InaH, cu pamatlli la vir!, I speriata. sare
noaptea strngace ill patl'll labe, / inlinzlndu-se cit e
de lunga in tnijlocul stra.zii, I $i din sin ma­
rele ei clondir de clorofonu". Abia acum banda so­
nodi coincide cu imaginea acestui poem-film docu­
mentar. .,Inalte, masive, tpUDmd 'in mi$care In jur I
() mare vibratie de forta, I de dincolo de marele ,pod
al caii ferate, vin macaralele..... , oamenii le
/ intinzlnd miinilc / prin apele calde ale
somnului ... "

262
Mcritul cel mai de seama al poemului Macllrale lrz
mal ginea ora$ul1li 7ntr-o masura aL celui intitulat
Oralie La 0 moara de lumina) sta in puterea de a sugCTa
atmosfera vie(ii actuale. Adeseori detaliul aparent nc­
7nsemnat Icapa-Hi un I'elie[ nebanuit. Geo Dumitrescu
are un simt al observatiei indubitabil, chiar meta­
orde cele mai 7ndraznete au nu 0 data, 10 structura
Lor, clemente de notatie minutioasa,
Poetul acesta caruia ii repugna "literaturizareaM sub
loate f onnele ei deseopedi mereu placerea detalitllui
semnificativ autentic. a .,documentarului u. S-a VOT­
bi t la nni de .. rcportajul lirie", specie hibrida, cu cart
poezia lui Geo Dumitrescu n-are nimic comun,
prezenta unui filon reportericesc se poate consemnl(l.
Dar acesla se impletestc intim, fuzioneaza eu alte fi­
loane (umorul, mcditatia lirica etc.) si nu ca,pata
niciodala preponderentii.
Sunul contemporaneiditii se face puternic simtit
in poemele de reflectie ctica. Dintrt ele eredem ea
trebuie discutat in primul rind Clinele de l1ngli fJOd.
poate cel mai inchegat artistic din intregul volum. Un
lirism al oadrului cotidian (pretextul 11 fonneaza 0
plimbare pe bicicleta unui cune vagabond.
cart: se inca.patineaza a urmari pe bicidistul-poel) de­
vine ipunctul de pornire al unei complexe del-bateri
simboliee, de ad.inci rezonante. Virtualitatile diverse
ale talentului lui Geo Dumitrescu se rcalizeaza aici
ega) si armonios : patosul si autoironia, acuitatea per­
eeptici fantezia libera, tonul confesiv, direct,
disimularea sareastica.
Poemu} e un exemplu elocvent de plurivalenta te­
matica. intr-o ,lirico-epidi ale carei coor­
donate siat extrem de simple. Se cere remarcata, {:a
o oalitate definilorie, puterea de a inEuza substanta
vucatoan: imprej udiri10r cdor mai indcparlalc de
obiJ?nuita a n frumosului pottic". Ce poate
fi mai putin "liric" (pentTu 0 mentalitate convent
io
­
nal
a
) dedl 0 plimbare pe Geo Dumitrescu
.,anticalofiLul" deseopedi 1l1sa i11'tr-u alare situaiie ntl­
deul unui poem a1 eUf01;e1 5i ec.hilibrului :
Si-acum, pt:dalind cu picplul pHIl
de puterea aerului pur lumillii,
de bucuria echilibrului
locomo\iei libere, line. pc duua ro\i.
privirea mea alerga de-a lungul gardurilor
libera, dreaplii. lirsiUi de orice sfialii,
Ubera, energid. materi<lla.. ea (I nevdZulii nuia,
flidnd sa. rapaie balrinele seinduri
in frinluri de dnlcce vioaie. puerile.
crtmpeie de tncrezaloan:, ell amiut<:au
cle vrcmea surizatoare, suava,
il impeluosului soldal c;llare\".
Jntroduoerea tn poem a simbolicului dine Dt­
gringo c ICU totul neostentaliva, poetul ferindu-se de
artifieialitatea rece si a alegorici. Poale
toemai din pricina aceasta eroul line deserie. cu
un fel de deliberata, reaetiile psiholQgiec
determinate de aparitia dinelui vagabond {"o
stri'ngere de ini ma"" •.,dar (rica nu-roi era, Dtl mi-e
frica de cllni", totusi .. dine1e D'egnngo imi dadea 0
neLiniJ?tc, I un rei de teama potentiala. / mili degraha
sentimentul di lui i s-ar putea parea rca lru-e £rica"
etc.), refuzindu-si - deocamdata - refle<:t
iile
de
un ordin mai general. Poetul aplica aici 0 lectie a
prozei, in care simbolul trebuie sa creasca din impre­
sia de realitate riguroasa. eXldiglndu-si forta tocrnai
din aceasta, ea 0 planta dintr-un pami'nt fecund.
Ciincle posac se ia dupa bieideta, linislit, fadi sa
lalre, pasii pe roti1o
r
mele, I
"GS
264
privindu-ma tinUi In ochi". Erou1 liric trece prill
difcrite stari, Intr-o grada\ie ascendenta. apoi des­
cendcnta: intrigare, mlrue, lnvel1unar,e .ciuda, tul­
bnrare, mit'are etc. ; n napadesc tot feIul de glnduri ;
se adrcseaza dinelui, Ii tine lungi discursU1;, impera­
tive $i vehemente la Inceput, pl'ietenoase la i
paralel se un dialog interior, cn argnmente
contraargumente - poentru ca din toate aceste acu­
mulari $i fluctuatii, notate cu exaclitate, sa se
tuie incetu1 cu Incetul structura distinct simbolidi a
poemului. Ce reprezinUi dcci dioc1e Degl'ingo? Sim­
plifidnd, am pute>:l spune eli e un simbol al frustratiei.
iar dezideratul etic formu1at ID poem - tot simpli­
fidnd - ar fi .. ca mizeria uu e I zestrca fatala a
vietH $i "nepasarca / nu e legea fireasca a vietii"
sau, dupa ..invatalnll'a marelui J"ntelept": .,nimic
nu trebuie lasal sa S·(' piarda / din ceea ce poate Ii
de folos dndva". At' fi JnSa cu totul sa consi­
deram tiD gimbol artistic rcductihil la dteva afir­
generale: el esle de fapt inepulzabil $i
ireductibil, semnifica\iile lui interconectbdu-se infinit.
Excrcitiul didactic care consta ill lranspunerea bruHi
a unci imagini arlistice Intr-o formula exp.1icita unidi
nu face dedt sa sadiceasdl. faptul de arHi. lipsindu-l
de specificul lui. Merita. I:n schimb, sa acordam
toata atentia facturii contemporanc a glndirii poetu­
lui In Clinele de linga tJOd. Geo Dumitrcscu intre­
prinde numeroase incursiuni polemice I:n domcniul
valorilor eticii burgheze. Filantropia, caritatea, umi­
linta falsa ii prilejujesc virulente izbucniri satirlce.
lata, de pi Ida, citeva versuri dcspre caritate:
... 0, voi scnlimentaJi sunde de gdalinii.
duioasc inimi caritahile muicl
plopi Iremw'a!ori.
26G
"oi. rurnjzoJi de protczc morale.
tluhuri
ell crdc:rul Il1utind 1]1 liu;limi.
voi cr hdini\i In sunde filabc
nevoia de oerolire miloslcnic.
rasfa\ul llnjala
sau versurilc desprc acele "vietati I care sa
dea din coada sa se gudure, / chiar fadi sa aiba
coada". Spiritul dialecticii etice din Ciinele de tinge;
pod revine in alte poeme - Treptele iertii1'ii sau
Doar sa alergi. Crezul moral exprimat de poet
e acc]a a1 dinamismului necesar. revolutional':
A\carg5, alrarga. nu te opri - iaUi !('li
ea
'
Stagnarr3 c moar!e! Alcarga. alearga.
inLrc miim: icri inainLc-napni
intn: eer pamint, Inlrc tine o:lmcni ..
AIt-:\rg''l alcarga,
ca 0 p13tra curata, cc eurge dc-a dur.!
in viul apelor. neputind prinde 1l1u5chi.
(Do.., a/a .11"8 )
'
optimism pabetic vibreaza in Onwl '(Ia
Ii am. imn al ethosului comunist care lncheie in chip
semnificativ volumul AventuriloT lirice. Sensul suprem
al comunismului e triumful omenescului:
ineel.
inva\am sa desc1qUim miinilc omului-lup
luflple in gtllejul fl'atelui,
invatam sa oprim mina
ee se rididi sa infiga eutilul.
Si-neet. lueet, Inva\atura cartii
se imeria adine tn camca
stravechei nadejdi a oamcllil"r.
in marea lor scte vesnic nepotolita,
noi tneepea sa coboare simplu u banuiulfi caldc.
ca anume comunismu) e atunci
dnd omul devinc om.
:21i-:­
Intercsul Avenluri/or lirirc sta ill variclatea
plina de supletc a mijloaeelor artistiee folosite de
poeL Discutia asupra lor sftra unor pre­
ocupari formale, eaei pe aceasta oale se pot Himuri
uncle importante problcme de eontinut ale pocziei
lui Geo Dumitrescu. Atdigeam atentia. la Inoeputul
cronicii, di ne afHim In fata Hnw /Joet de dialog.
Tntr-adcvar, structura cclor mai multe dintre pocmele
clIprinse In Aventllri lirice prin caracte­
risticile ci cele mai izbitoal e, de tn care
se aHa Un om care discuta. Monologul _ ill teatru,
de unde vine noliunea - e rostit de un personaj
care se afla singur pe scena. In lirica. monologul
Jndica, de altIcl Insusirile esentiale. 0
1endinta de interiorizare. spiritol autoconfesiunii, al
dezbaterii launtrict. D'ialogul, invers, lnseamna cxte­
riorizare, vorbire "dresa/li. Dar te adresezi altcuiva
nu numai dnd dialoghezi : pot[ rosti un discurs, un
aptl, a rugaminte etc. Dialogul presupune sehimbul
de repliei, oralitatea vie mobila. nemtrcruptul joc
aJ punctelor de vedere. Modalitatea lirica pe care
() adopta, temperamental. Geo Dumitrescu nj se pare
a fj cea a dialogului, In care. msa - Cum am mai
subliniat -, replicile interlocutorului slnt mute. E
In aCl"l<1sta tchnidi a elipsei ceva diu speeificuJ meta­
forei. Explicit, dialogul liTic in forma Sa eliptjdi e
folosit, de pilda, In Ciinele de I1nga pod, unde poctul
se adreseazii unci fapturi necuvlntatoare, ale carei
repJicj - eu valoare simboliea - Slllt notate prin
detalii de comportamcnt exterior (privirea blJnda, afec­
tuoasa a dinelui, cmd i se arunca .. balav.anii vorbelor
clure" etc.). Dar strl.lctura de dialog e mult rnai frec­
venta In versurile lui Geo D'umitrescu. Chiar atuuci
duel se mdreapta spre universul Hiuntrie. poeful St
dedublcaza 1)ermancnt, discuta rcbri I ru d In
ace1 stil discollli/lll/l desdzis care e al dialogului.
N-arn vrea sa spUlDem ca e modalitatca 'lluica a poeziei
lui Ceo Dumilrescu, dar credcm di din aoeasta tcasa­
lura se poate deduce un climat general, un spirit viu.
nervos. receptiv deschis, prompt ascutit, care do­
mina pesle tot In versUJ'ile sale. Fiind vorba de un
lirism adresat - pe tono1 cliscutiei chiar -. stnt
fi numeroasele forme ale expresiei orale (persoana
a doua sin@Ular s.au plural, Ia tpronume verbe,
subjonctivul imperativul, ca frecvenlelc Iormule
de tipul: .. v-am spus", "mi-am zis". m-am intrebat",
.spun" etc.), repetirile eu rol emfatic, pl10zaismele
dc Tonul poetului are 0 multiplicitate d(: inflexi­
l1ni - pe 0 gama caJ'e merge de la graYitatea
Infiorata pilla la ironic, glurua. amuz,ament familiar,
o alta caracberistica distinctiya a stiJului lui Geo
DumitresCll ni se pare a fi utiliz,area simbolului
rnetaforei pina ia hiperbola, in traditia
OI:Jiakovskiana. dar nu Hir5. unele rezultatc inedite.
intr-o astfe1 de tehnidi poetidi poatc ca lucrul eel
lilai lipsil d,e importanta e noutatea metaforelor.
sint preferntc chiar asocierile cele mai
CLlI'Cnte, devenite, in limhii, ceca ce !;e J1umeste "me­
lafol'c moarte". ElemenlJul de surpriza, de revelatie
artislidl apare abia atunci dnn 0 aslIel de .,mctafOTa
moarta" sall un simbal uzat slot, prin dijatarca $i
diversi ficarea implicat.iiior lor, reiDy/ate. Un exemplu
clocvent ni-I ofedi Obra::u/ r/lIlU'1/ al amil/tirilor.
Unul <Entre simbolurile-eheie. care contribuie la struc­
turarea lmitadi a mtregull.li poem, dar pe oore autorul
ou-I formuleaza niciodata ca atare (ci doar In nume­
rOast' aplicari concrete ale lui). cstc cleTival din
2()\)
268
lumea sau "leclia vietij", am
putea spune). Amintirile rupar ea Un "maculator pes­
tri(, / cu file galbui, doldora / de paralaxe grcoaie
:;i tcnebroase ('cuatii, / de hid"ocarburi in R"hirlandc
ciudate / nevcrosimiJe amoebe «Harmudt» nr. 2. /
prin care mije;;te precoce a poeziei ... (, ElevuJ
de aJtiidata n-avea "nici macal' buna deprindel'e 11co­
lara / de trece pe curat- Icctiile". Poetu] mar­
turise$te ca, rntr-un "ceas rU$inat. ra.scolit", voia
renege aminlirilc ("sa Ie ard cu apa oxigenata,
eu iod. / ca pe prea eorijente CO$uri de c1asa a
5-a"). Dar, Intr-un moment ulterior, eapata
tiinta eontinuitatii lui interioare. Redevenit elev (rnsa
!ntr-o vreme noua, eliberaHi), poetul marturise$te:
Si totuJ sc pc Cl1Ial
in fila noua a vietii,
ca 0 ccuatie diberata de taine,
ca 0 f ulgcratoare paraJaxii eu mii de trepte,
atinlita spre iuima steJei viiloruJui,
ca () solcmnii leClie, lucrare scrisa,
la ora de _Istoria rotunjimii pam.1'ntului-,
ad de .Anatomia intelepciunii" etc.
SimboLul ,.$colji" - eu sensuri duerite _ SoC dez­
volta de-a lungUl Intregului poem, capiWnd, In par­
tea {inala, ceea ce S-ar putea numi Profunzime artis­
liea. Fieoare din detaliile asociate (caei
Inseamna ocuatii, lectii, ore, de a trece pc
ClJrat lectiile etc.), prin IUminarea lui diD unghiuri
deosebite, e Iozestrat ell forta de iradiatie sugestiva.
Universul pootic al lui Geo DumitresCll este aoti­
afirmlnd aceasta nu {acem dedt un para­
dox aparent. Caci. Intr-adevar, tot eeea ce tine de
recuzita traditional "poetid!." de aici. Esle
prezenta, in sehimb, poezia, ell vibratia ei speeifidl,
transfiguratl)are. In versurile lui Ceo Dumitrescu - In
cdc mai bunt, -care stot majoritare - lumea
eivilizatiei socialiste contemporane. PenlrlJ a 0 dcnumi
era nevoie de cuvinte curente, termCrll tehnici $i in­
dustriali, termeni intelecluali morali, multe expre­
sii colocviale. dar multe neologisme (fara nici un
aCT pedant). Adeseori, poetul $tie sa descopere zaca­
mintele aun fere ale lirnbaj ului zis .. prozaic".
dtcorlata investigatiile lui In acesl domeniu nu slnt
frucluoase (de exemplu, CTeierul uzillei).
Autorul Aventurilor lirice a publieat, acum doua
dcccnii mai bine, 0 placheta juvenila, semnata ell
pseudonimul Felix Anadam (ArilmelicG, 1n colcctia
revistei Albatros, oct. 1941). Majoritatea versurilor
de aici, carora Ii s-au adaugat altele, mai noi, de un
nonconformism amar sarcastic, au intrat In
mul adevaratului striHucitului debut al lui Geo
Dumitrcscu: Libertalea de a trage Clt (1946).
Arta tlnarului poet marcat psihologic de experienta
tragidi a razboiului stiitea sub semnul frondei totale,
al unci revolte de tip rimhaldian impotriva falselol'
valori burgheze. Cartea e documentul patetic al unei
gencratii inle1ectuale care, -convinsa de falimentul ea­
pitalismului, nu aflase Inca - in anii marii conflagra­
tii - drumul luptei revolutionare. Atitudinea lui Geo
Dumitresou. In acele poeme de tinerete, este aceea a
curajului mom!. Sa notam, de pilda, reductia la ab­
surd si la grotese a razboiului, ell 0 distrugatoare iro­
nie la adresa tuturor fanfaronadelor .. eroice" (poezia
270
271
e scrisa In pli na pcrioada de dictatul'a antoncscian,l,
In 1943) :
III groapa neagra. poale ehiar iOlr-un eimitir.
oamenii, pricl<:nii lOti inarmati. propriilc: soapte
toti erau murdari slabi patetici cain Shakespeare.
numarau gloan\e1e ziJde nadiijduiau un alae
peste noapt.:
Aluud a luna, far5 de undcva diu bezna ghimpalii;
dar oamenii n-au cazul eu felcle la paminl.
ei au arrins ligiirile disculind clcsprc libcrtalc:a dl: a trage
en
rezemati comod in groapa ncagra sau poatc chiar pe dte
o pialra de morrninl.
Sint sigur cii unul din ei eram eu _
de altfe!. astazi mi-am gasit in sertar, printre manuscrisele
fel de fd,
pisloluJ mell ghintuit. ell douiizeci patru de focuri.
ell care am parlidpal hi ascdiuJ TrcbiZ<lndci dad!. nu rna
Doamne. ee de ispriivi am mai fi'kut I
ea un erOll din Sadoveanu. cram vitcaz $; crud;
tin minte sa fi distrus trei sute saized de dU$mani
rntr-uu siugur lIsalt _
Rh, riicnekle mde 'k mink Si trlumr mi Ie mai 'Iud !...
La vValerloo Cranl eu llic:tu! Bonaparfe cabotinu!,
pe prngul UDlli I'cae,
vileaz inuti! In culme,
luptam - cc era sa fae?
(LJbrrt111tJ d. 11 (* pu;ea)
A urmat () lunga pauza 10 scrisul lui Geo Dumitl'CSCU
- peste ,un .decenju - plna In reapari(ia lui in presa
272
literara (Gazeta literara, Luceafiirul, Viola r01JU­
ncasco), recent, In volum. Avon/uTile lirice repre­
l.inta, in biografia spirituala a poetului, aflarea acelol'
certitudini pe care Ie cauta in Liberlalea de a trag
II 0 data ClI imbogatil'ea ei in substaota, poc­
zia lui Geo Dumitrescu se diversifica $i In mij loace,
firesc, cu acea barbateasdi dezinvoltudi care e un
alribut (Si un secret) al malul'itatii.