l

REFUZAT DE CRITICI
Ku 0 data eomentatorul faptelo!" de literatura al actua­
liiapi litera:e -: .al eelei serise, bineinteles - este adus .prin
fort
a
imprC']Ulanlor sa pe un teren neeonsohdat,
in plina convulsie, de aceea tot ee spune eu san
fara voie, accentul grijii de a nu aluneea el in supozitie
arbitrar, illdeajl1ns de incercat, sa ;;tie ca asemcnea
alunecari sint cu putin\ii. Pc de alta pane ambiguitatea
argumcnteJor probelor nu constituie nici ea eel mai 1n­
curajator stimulent de a perse\"era in dircqia amintit:i.
Dialogul e insa posibil, marar din acest pUllet de vedere
angajarea pc lin astfe) de dn1l11 e de preferat retractilei

Pusa eu oarecare brutalitate, intrebarea suna a;;a. Ce for\e
conjugate ;;i cr neprielnidi zodie intra in joe pentru ea un
poet ca Aug. care in personalitatea
sa insu;;iri ('11linente, ajullse la maturitatii, sa
fie Illentinut in planul de penumbra rezen'at tuturor medic­
critiitilor, in timp ce printr-un activ sistem de impu]sio­
nare - care nll c niei macar diabolic (sistemu] acesta i!?i face
doar (hltoria, pentru ca e pus in situatia de a-.;;i p11tea fact'
datoria) - talentc mult mai pUiin temeinice, ailate inca in
stadiul Yirtua.l.sipt supraestimate, impuse prin uzurpare scarii
de valori a Interesul ce am 1n limpezirea acestei
probleme tine in chipnl eel mai onest de 0 cauzii care nu-mi
fi indifercl1t<'i, al111me de moduJ cum structureaza.
clhtorul toemai aceasta scara de valori, aetiune de care
162
SeJecpe din selectie, II
llepind In fond autoritatea serio?'itatea faptului de cultura.
u e, oare, de aj uns ca asistam la teribila deruta a unei
intregi mase de cititori instruiti, care s-au deprins s<1 reccp­
tezc creatia de arta in calitatea ei de obiect uzual, de acom­
paniament al ballalitatilor in aceasta ealitate s-o
dispretuiasca), a.d in situaria de a fi mai mult sall ll1ai
l'
u
t
i
n neaderenri l.1 frumos? Cit despre victillleic ierarhiei
birocratice, despre avariatii moraIi ai credintei naive in awt­
putcrnicia .. pre4
cn
ki" , inutil si Jnai vorbim, Til1lpul a erodat
aiGi tara mila., III poe7.ic mai cu seama. Au ramas "batrlllii"
- bcneficiaril bUllUlui \echi -, pe care de nu-i
ai, .dce-se, trebllie sa-i cumperi. Dar cei m,lI multi nu-s
nicilieri, adica nu-s in poelie, orice efort de a-I readucc
la sc zadarnic. E bine, e rau a:;,a? Din
punctul de vedere - singurul important - al progresului,
uitared pare uu Bunni soIutia cea mai bUnda, dar cea mai
economica. RcmelUorarile au rostullor. orice amiutire
despre ce-a fost meriUl sa retina. ab:ontia. IncH, opiniilor de
azi ale unom i11\'itinJ L:t l>ilanpll'1 mal j)upn urastice, e
:;alutar sa le opunem moil <:It:grabi'i 0 lucidJ rezerva. flHi­
car aUt cit cupnnd aceste rlnduri ale lui Lucian Hlag
a
(dintr-o vrernc dnd i'n{lorea Eugen Frunza - exista deci
aItfe! de arnintiri !), la care examenul lucid al :;ituafiei n
stlnjenea ardoareJ. patrioticii a integra-ril in fluxul general:
ajullge la parede, a;> putea sa ma reped plna
I,t Clli dill Faust, dar :;>i din rele vreo 10
pl)ezii inedite ale mcle, CIt care sper sif cam schimb f((!a llrieil
II(){/.s{re (·>ubI. n:-,.). A) Illai putca ell sl ,a citcsc :;;i dill alte
\'ollll1le, caci am \'reo 10 in llJanu5cris. Dar rnultumi
,.;a vil. dau cile\'a dIn ceea ce cOllstituJC mlnoria mea."
(Scrisoarc catre Ion Chinezu. pllblicata in rc'\'ista
Il 1'. 4/ 1968.)
Sigur este cii dc-u Heme inco.1ce (cam de dnd cele .,100
jloCl.i l' , ale lui 131;tgcl au iljuns a\'utie publica ;;i 1l11ndrie a
lileraturii actualel. surpril-ete e\'enimentde literare. acelea
care 51. 11l\'lllrezc peisa.jul ramas prea multi \ reme
latent al lilerclor Iloac;ln.. , au dewnir a;:oa-zicind "speciali­
t<llea" tinerilor, iar cit pri\'e;-tc poezla, lucrul acesta pare
("JU2.at tic citici 163
In lei e\Tident, apJoape u!1 fe.l dc indl
nici IlU mai ,Slut luatc .Ia. tmell: Pnvlflle SJllt, se
Sntekge, mal ales .ale entlClI.or, ,dm loate. -:- tre­
buie sa. adaug - e. ccl.putll1 :>a constap una:
nil11itatea interesulUJ phn de Slmpaue de care sc bucura
fenomenul iincrei poczii ernur atunei dnd, din
moth'e de se lnll1ultesc eu \lTsta, futa unuia
sau a altuia drntre en UCl nu e totdeauna '-lIJ1zatoarc,
Un prca unilateral manifestat (alaturi lIe alte
Gauze) poatc fa\'oriza insa unele atitudini de supcriori tate
suficienta 111 ri'ndul eelor atit de asiduu comentati, nu tot­
deauna pregatiti sa. ;,uportc eu singe rece notorietatea, ::\'u e
excJusa mci nesuferita inclementa, in cele mai
forme. (md se asociaza ell impolitetea chiar
ell tonul de (moti;'c se gasesc lotdeauna), lucrurile
trebUle sa df>..Gl de gindit. I nseamna atunci ca. in domenilll
afirmarii opiniilor se lngusteaza primejoios baza cooperarii
sau nUll1ai cocx.lstilriJ gusturilor :;:i ca nill1il, IIU \8. opri Anl1­
patia sii-:;'J e.\.tindi'i haolicul imperlu. Dcspr<: toate aeestea
m-au com' ills d'le\'a fapte rccente, carora Ie pop gasi multe
Illtcmeiate justificari; un "ingur lucnl nu poate fi nicicull1
justiucat: brlltalitatea t'vacnarii unor rolaboratori despre
care exista certil1Jc1inea ca prill scrisul lor Sf>r\'esc 0 callza
necesara, aeeea a perfectionarii cullurii noastre III ansamblu.
Loculll1i \'ladimir Streinu a!' fi trebuit sa fie in conllllualC
la unc!t> acum trei ani inallgurnt rubrica sa
istilli!,UO, de loc indiferenUi Il111ltor tineri scriitori, ea sa
n,u mai \'orbim de cititori, :;;i In orice caz, 0 forma tic redac­
lJOnalii geloasa. de l)Unul ei Burne avea - cred - datoria sa
explicc acestora din urma "fataJitatea"(( de!'=.partirii dl' unii
colaboraton dl' prestigiu, in caw] dml de lor 1111 S-<l,
fiicut ell llJIl1ic \'mo\'ata. 0 pre..C;lune aSf>ll1a.natoare a aqionat
se pare in rf>daetii, dar rczultatul atins e mai
comIC. Rail/uri', 1l1l0l11rui 6, din iunie 1965,
cititorii printr-o nota redaqionala.
1a (dar - precizez - foarte necesarului
pentru,Pre<;tigiuI sumarului) aTticoI al lui AI. Piru. Ce tine sa n
OmUU1CP Onor. Rcdaqia? Ca ,Jncepind cu numarul de
164
Seleclie din selectic. II
fata, din stricte dc orientare eritica (?) a revistei
noastre, ne sa schimbam titlul rubrieii colabora­
torului nostru AI. Piru, din comentarii critice in pllncte de
vedere, ca urmare a faptului ca. .,opiniile cunoscutului critic
[...] ating uneori [... J sfera unui personalism acut", ;;i
astfel "limiteLe ale actului critic". Care sint
.,limitele ale actului critic" nu ni se mai spune,
dar orientindu-ma. dupa "cronica l1terara." a revistei, sustuluta.
de Mihai Ungheanu, am putUl cii lucrllrile acestea
se apreciaza cam de la caz· la caz. Stupefiant e mai ales
faptul ca, dill TIotei. nu reiese daca titularul ru­
bricii a consimtit La aceasU'i sehimbare. l\Iijloc "subtil" de
a sciipa de un colabora tor incomod? Indelicatetea procedeu­
lui, indiferent de consecinte, e manifesta. In plus, un gest
perfect inutil, pentru cil. nll modificarea unui titlu va
spirite iritabile ell raza de persuasiune aUl de intinsa,
care vor gasi repcde ca "punctele de "edere" suniL .. prea
angajant,
Vre.1u. oare, sa slIgerez en. in caz.ulllli opereaza,
in forme aparte. 0 interdietie asemam'itoare? Da, asta vreau
sa. sugerez, :;;i voi tncerca so. fac faptele sa \'orbeasca. Venita
la un an mai bine dupii On/Ill CIt compasul, vOlunl in ge­
nere bine chiar elogios primit (excep1ie bizara: 1\1. N. RllSU,
In cadTul Dic!ionamlui re\'istei Luceafarul), ultima cllleger,
a poetului, Selllin{ia !tti Laokooll. a fost intimpinati'i de unii
eu 0 cel putin surprinzatoare in care \'ad daca
nu intentia, in ariee eal expresia unei uiminuari, a unui
intcres mediocru. 1\'u ma "oi opri dedt in treadt la latma
propriu-7,is "fizici'i." a acestci realitiiti: un pas nu tocmai
gimnaSlic la cronicarii principalelor reYiste In privinta co­
mentarii \'olull1ului, in flagrantii contrazicere eu capacitatea
lor - veriiicata - de a ra.spllnde prompt la soLicitari. S-au
inregistrat chiar absente: (batrina) Via?a romant:!asca
Lllceajaml (vechilll); elt despre cronicarnl COJ'ltelllpOra/lUllti
(mai contemporan decH e ne\'oie. retinut chiar in acel numar
de intre\'cderi foarte presante: Albu-Gral. Riidulescu­
Lemnaru, Mihail Sabin, .. ), s-a !asat reprezentat de
colegul sau L'l.llrent(u Vliei. (In legalura eu accst tip de
rcfuzat de Crilici 165
ame suprainca:-eate, ar Ii meditat dad
progrt ,porallul chlar la alte revlste n-ar trcbUJ mtrodusa
01/ en. y . '1 ' d ' .. I'
descongestionare opeTatn ?r, u-sc "cromCll ,Ite­
.:I:scutarea scnenlor mal semnJflcatlYC, Eo sugestIe... )
rare
a
UJ , ' "1 . bel'
Uni
i
\'or mohva, poa,te, e e
, eea ca. volumul a apamt m anotunpul "fJerblllte al anulUl,
pentru lumea scriitoriceasdi este perioada
de febrile preparative In vederea aeordarii prcmiilor
(Uniune .o\cademie etc.). Dar ce i-a impiedicat pe jubitorii
de pe iubipi cronic.ari sa tcemai
spre a 0 recomanda pentru premlU, 0 carte care mtrunea
toate condipile de prestigiu seriozitate cerute de 0 asc­
menca distinctie? I-a impiedicat, macar pe unii, trebuie 5-0
spun, masiva indiierenFi. fata de tot ce nu sfera
foarte apropiata a intereselor de grup (eind acestea stnt
angajate) ;;i - pc un plan mai gent'ral, intrllcltva psiholo­
gic - inaderc1J!a (parlieularitate in pri\'inla dircia tinara
generatie ell mul\i dintre cei \ <leplin
consaerati $i chiar "clasicizati") la specificul generatiei de
mijloc, a;; numi-o mai degraba infernaJa, gindindll-ma ca
a cunoseut cel mai adinc infernul (ri'l.zboiul, fascismul), dar
;;i la imprejurarca ca, nu 0 data nu dc ditre putini, imaginea
i era asoeiata. unei infcrnale. "Caei tuturor paream
suspecl" - iata un vers care, eu Bacovia, poate fi Tostit azi,
la tlmpul trecllt, de multi ai vlrstei existen­
tialmente incercate, Dad voi spune cil. aceasta generatie,
a\'ind - ca toate - fahtii ei, se-ntelege, TIU este intim
adec"at cunoscuta, pentru ca prin ea nu e reprezel1taUi
la nivelul fortei temeiniciei sale in conccrtul de valori
reeunoscute al culturii noastre, voi raspunde in parte
nedumeririj ca un poet ca - eazul lui {iind tipie in
multc pri\'inte - este TIe\'oit sa hatirul identifidi.rii.
mila crHicilOJ;.LLa mila unor foarte tined inca nee:,\'pe­
ale caror slnt pline publi­
noastre, ale diror gusturi criterii sint litera. de lege,
.tlmp ce eititoml cumpatat, dornic sa citeasca lucruri
iar nu ciorne, vede disparind din re\'iste ;;i
utmele condeie nedispuse la exallare, Unul din aceste
16
I£>6
SeJccfie din SeJ"C!le, II
condeie - nu CUll secrd - e:;te cLiar al lui nu
lll-::tl Ultra, sa aflu ca 0 scama de 10iletoane ale sale din seria
L(lmpii 1//1 Diogene, prestigioasa rubrica adiiposlita 1n pre­
de Tom_is, dupa 0 a\'enturoasa la
-azela lr/.eran'i, au deranjat indispus anumite velcitaii lite­
rare prin simplul fapt de a fi exprima t - in cllipul eel mai
ci\'ili,wt, de alticL, dar ell fermitate nesulemenita - opinii
critice privitodre la poel-i,t tluara,
Proolemd se plllle insa 1'i aWel, pe Ull plan care angajeaza
mai pUlln persoanele ;;i pdsiunile. Trebuie sa admit em ca
exista ripllri de creatlc carl' rind la depIina sfericitate a
obiectului arti::>lic produs, ce-,?i es(e eu stnctctc suficient
('i
l
acest!;' ripuri depa»esc uneori ZOlla Ileoc.lasici:mmllli
in care sint CIl legllinritate inglobate), dupa Cum cxista
nUlI1eroase alre lipuri lIlar amuigue, .,Guide", l.i C,lle IJarti­
cipdred cititorulul (de regula a criLkullli) t nu nurnai soli­
ci(::tUi, dar obligaturic. Aproape i'ntrc:aga poeLie tinii.rcl c
adept(t c1CC:;tUI gell oracular de lirism ce se otera intf'q)reUirii,
C5. in toale JIlltrvine un deficit de disciplma in
orgduil.ilrea flllXlllui poetic, aceasta t: deocamdaUi alta pro­
bh:rna. Scmnificativ de semnalat este ca .1cest gcn dL' poe.lie
creat criticii lui, foarte fericiti sa conslrlliasca iieeare
.,ipoteza", "vcrsiulIel" proprie, Cronicilc literare, reccl1z1ilc:
devlU astfcl receptacolul predilect al speculatiei in marginea
textulli o[erit de poel uneori chiar de proLator. Un apetit
monstru0s de colaoorarc face astfd din nu
putini critici Dar iextul lirnpede,
transparclll aI lui in care \'iLiunile miturile cxis­
desfac striete corole subac\'arice, dcscurajedza in gene­
1'1:: tentativele personalislt:', Illoti\· pentru unii de a gasi
uscaciune, conceptuallSlll, 0 in tii a IJueziei.
a poeticii Illal eu :.eama, aeola undc rolul lor elt:' suplimen­
latori abuzivi ai lextuilli i'nceteaz.a. Dc fapt, nu 0 data mij­
loacelC' sillt ale eriLicilor, caei - scuturind inter­
prelarea unom de tot ce existcnt}alismul, filozofia
psihologia abisalii, chiar psihanaliza i-au adaugat - ram1nem
la un nucleu ideatic extrem de fira\' ;;i elementar, mai potri:
\'it. poate, en natura meditatiei lui vlahuta sau Cerna, LUI
refuzal de crilici
Valeriu (ristea (Gazeta lilerara, nr. 17/19(8) u ajunge sa ;;tie
di. ]JolOa;; a trecut de m,iez.ul .virslei, ca
exeg
eza
, de un mml;,>m slmphst, pc
a obsesiilor mort u• etc, "Cm,d face pnmu pc eela­
laJt versant, cobontor, al eXlste.ntel salf', 0 complet
noua i se inaintc:a ochi.lor, psihologi<l,
pree
um
ritmul 0;;1 mecal1lca corpulUl nostru se
sehimba. dintr-o data cind, dupa. ce a suit, coboara 0 panta."
$i mai inc.olo: .. a nemur!rii, sau .aceea
precisa a mort ll depmd de 0 slmpHi operatIc de scadere,
in care anii mdicat i ea meilie a longe\'itatn de staristica empi­
iea sau sa\'anla reprezinH'i cifra de scazut, iar anii
_ sdizatorul. Cind sdiza.torul e mic, ne simtim Hiciml
except1c nemuritori, dnd scazatonl1 e mare, iluzia se risi­
peste nc incauram in mizera a spqei. Ceca ce
l1larcheala, lrecerea de mijlocul eo caderc, pra­
t1inrf-n situatie pri' ilcgiata imr-llJ1 COIllUII"
etc. Ascnltindu-I pc Vakriu Cristca, aproape iti \'il1l' sa Ie
plingi de mila tinerilor poeti angoasati, pentru putinul
ee le-a nlai ramas de trai t ! Psihologia artistului "general",
zata ca piatrii de lemelic a inlerprctani, iar la rindu-i aceasta
psihologw lIpid inteleasa prin raportare la psihologia criti­
cului - oameni sintcm cu to\.ij! - iata 0 declinanta.
care Ill;' readllce in cel mai \ algal' empirism. Dc altfel, era
de TIll se putea ca literatura existenpalista sa.
aiM. Itnr-un fel taineisIDlll ei. Regretabil eu adevarat ra­
mine faptul ca, redus la 0 schema general<1, - unlclll
TIU e de ,dIal nidiieri in viziunca inadec\'ctta a critieulUJ,
pavil de vorbc pc care 0 tin Ja suprafaill doar eltatcle din
volumul poetului.
E auevarat, poezia lui - rna refer, Ia
creatia mai in care poetul experirnentcazii tonuri
lUo?alitati chiar 0 innoire de sllbstant1'i.
(evldentiaHi in parte de volumul precedent, 011lltl w
compasttl) - dezvaJuie prj, irii uncle mal sumar
ceea ce ar putea justifica in orhii ullui dCgllstiito"
eXIgent anumite rezerve. De aiei insa :"i ptna la a -r('zen i1.
.
168
Selecjie din selcclie. U
poetului un statut de indiferenra. e 0 calc apreciabilcl. E ceea
ce voi incerca sa arat cu prilejlll cel mai apropiat.

SfIr$eam foiletonul precedent intrebindu-ma daca nu
cumva lui conpne in formula ei pricinile
Ilnor ale cititorului, ce s-ar putea COllVerti in
ot atitea argumente in miinile unor critici
la minimalizare. Argumente indemnind 0 data in plus la
tacerc, ca.d - cum am putut vedea - prea pupni dintre
profesioni\'tii cronicii literare au gasH de cuviinta sol dea
seama despre Semin/ia lZ.f,i Laokoon. (Am remarcat, in schimb,
colegiala a uuii dintre ei critici
adevarafi: Victor Felea $i Gh. Grigurcu, altii, ca Laurentiu
Ciobanu Cezar Baltag. buni minuitori ai foiletonului eseis­
tic.) Parte din relcrv(' Ie-am g.lsit, de aItfel, formulate in
chiar putinul ce s-a scris despre poet. Daca pe
Ulici (ContempoYa/lul, nr. 14/1968) U $i-l
doar. .. poeziei lui in scbimb
ezar Balrag (Gazeta literard, nr. 4/1968), a carui concluLie,
elogioasa, dar indeajuns de indeterminata. e d. ,.Seminlia
lui Lao/won reprezinta, fiid indoiala, un moment poetic
important", nu scapa prilejul de a sublinia ceea ce
a fj un anurne conceptualism in \'ersurile comentate de
a. semnala unele pc aceasta linie (.,cam prea concep­
tual uneori", "conceptualizant". cutare poezie e "reducti­
biHl doarla ideea sa" deci. .... poetul rateaza" etc.). $i pelJtru
Ion Oarcasu (Tribu.na, nr. 5 6/[968), poetul '- apreciat
ca unu] dintre cei mai tnsemnati ai - e "prea concep­
tual, insa. pe alocuri delllonstrati\' ea tehnica de trans­
figurare imagistica". RezclTcle acestea - semnifkati\' lu­
ern - nu si.nt de toti comentatorii, ba chiar
un foarte fin interpret de poezie cum eVictor Felea (Steaua,
nr. 4/1968) ca in noua sa carte artistic
ale lui Doina;; capiWi un suport liric mai profund, de natura
existentialii, unde poezia nu e doar transfigurare de concepte,
joe al spiritullli, ci gIns in care triumfa inse;;i avatarurile
"ietii".
refuzat de critici 169
stind lucrurile, d:i a. sosit Sa fi.xe;; in
l
'mitel
e
lor rea.le pe foarte zburdalmcl "uneon", "pe
1 .,," "" t I I f
alocun ,,,pr.e,: , .. .: ... e - une a e .eu e­
mismul
ui
cnUc folOSlte nu mult In scopun mal ales
filantropice ;;i tatonant-diplomahce. dar capatind de-o vreme
inco
ace
eviclenta misiune de a fi mesagerii osindei. In pri­
aceasta, statistica, chiar in forme mai elementare cum
ar fi numariHoarea. e un bun antidot pentru opiniile care
ameninta sa capete crusta prejudedl.tii. $i ce ne spune pro­
zaica numanltoare? Ca "uneori" "pc alocuri" se restring
la abia vreo cinci-;;ase poeme (din cele 75 ale volumului),
afectate de ceea ce Ion Oarcasll "demonstrativul"
transfigurarii poetiee la neajuns rezultind mai
diotr-un viGiu conceptualist, cit mai ales dintr-o prea expe­
ditidl. punere in pagina (;;i in ecuatie) a poemului. Cind
intr-una din parabolele sale poetul decide chiar de
la primul vers: "Un templu. ::'llS. In vale curge Tibrul", el
face dovada unw anume fel de sicitate, de lapidaritate
abrupta, care pe buml dreptate impresia de "demon­
stratie", mai potrivita poate ca indicape de regie. Alta data.
"discursul poetic" poarta cu totul surprinz,Hor rudimentele
unor practici discursive, nici macar ironic utilizate, ca la
Geo Dumitrescu. ,,::\iIai dureros ca toate e ca. ... ", se suq)rinde
poetul scriind. intr-o prea frumoasa, altfel, poczic (Pr£ntr
oglinzz) , iar 0 alta e tesuta 'in intregime pe 0 asemenea
eanava prestabiliHi.: "In polida faptului ca...... (Cup/.u).
Doua poezii aHi.turate (Alibi Asedi'lll) , plednd de la suges­
tii din Camus Polybios. sint dezavantajate de un debut
prea ilustrativ. prea Cil adresa, firescul gra\' identitatea
ell sine a poetnlui inchegindu-se abia pe pareurs. Spirite
subtile ar mai putea spod lista cu alte dteva exemple.
Unora, de pildii., apoftegmele chipul de adresare al lui
de 0 plltea trezi im­
presia unei oratorii nu lipsita de fatuitate:
. voi - lndri'igo,tili atom; U11('1
XplOZll iniiultc! Jur pc "patlu! <.lm care tmpunlc noastrc ,;c rt:trag
unu! in altul. gonic; jl1r pi:' timpul. _ ctl
(.Vrgarea a/Olli/lor
1·70
Seleqie clio selectie, II
Toate acestf'a nu sint dedt n:m1l11Scente. sau ;;i _ dimpo_
tri"ii - gesticulalia inca lnadec\'ata a unui tip de
;>1 sensibilltate "ulnerata, pe lJunctul de a se substitui Yechiului
eu, Cael un eu un intreglllod de a fi, caruia senten­
tiozitatea de un anumH iel ii »edea bine cJndva, ea comple­
tfndu-se cu clate ale :-;pu-ituJui ce conduceau inlr-lln uni\'ers
de exploi:ij mirobolallte, se mistuie precipitat sub ocllli
;a un duh prea mult intlrziat, iar din clemente poetuJ se
a1ege cu ali chip, zice mosca, daca ghici ctl In'is<lturile
acestea s-au sapat una dte una sub stralUl gros de grima
aJ prezentei sale din ultill1il "reo zece ani,
Vorbind tle precipitare, imaginea care mi se impune de
tapt, la 1ectura noului "olum al lui Doina?, e cil. versuriJe
sint !ruetul unui jaf lacom faptuit intr-o gn'idina de inter­
stra"nic pazita, eareia de muWi \'reme el ii dildea
tircoale. Iar gcstul de <teUIn rC.l:Uma tot atitea tentative
J1eexprimate, eJ e Istoricl eomprilllata a unci evolutii peste
care S-a saril l\emul(ulnireJ. tdeala care poate incerca pe
cine\'jl parcurgind \'olumul t legafa tocmai ?i numai de aceSle
lmprejur;:iri, can: fac azi din Doina9 poetuJ speC'iaJizat al
unui singur fior, ce se comlluica la al(ii intCrlllitent cu
intcnsitate 'ariabila, (' verba aiei propl-iu-zis de ,,01ono­
grafism", caci demonl11 ce-J pe poet e prea real,
prea dominator ca sa lase Joe dispozirii cu care se
injghebeazd. cicJu1'ile. Psi1101ogice9te, procesul la
care asistam e 0 desdircare. 0 spargerc de zagazuri liriee
gestul Jnstincth' \'1 \'ointa cle a ri'tzbi Ja lZ\,oare, dionisiaca,
saIbatica bucurie a rabufnirii. Dar iz\'oarele intIlnite nu sint
llici pc departe aJe certitudinilor calme, robuste, apele lor
vrajite otrfh'csc cllgetul, pOetll! aceasta;
,-lceasta. saarbe pj'na la intoxlearc racoarCd lor. E un e..Xcmplu
de "necllIrlintenic" tOlala, de care nUlllai paetii sint capabili
aie\'ea, dar prill gestul Jor Iwnea sepune in comunicare directa
cu neclJlloscntul, ell aLia-banuitlil Cll ceea
ce e dincOlo, deasupra dedesubt. ecuUlintii"
s-au illOlultit in poezia de azi cosmicitatea a clevenit a
dimcnsiune adesea pipaitil, dar 0 \'oea tie atit de obstina til
de a se posta Ja n'i.splntiiJe Jumii n-am i'ntilnit la niei un alt
refuzat de critici 171
-
d cU except ia, poate,_ a Cll din
po de :lHid, D\JlJ1a7 Inlt'fesul pcntru
urll1"", ... I' '", t' .
"1 'xisknllalc - llnIt",. - , (Ill dirora 1111­
pi e c. .' d' ..
1 chitului lui lana (; llULUrl I una In reperculaUi
f: rindu-l Intr-? in}uutate de, 1.1 uaTI Ie ;.
'1 crcatia drUla tl1cul meta[lzlc al lUI ,,<l illlbllca "a fJ
de "indipator"
.,lncaput
i
- loarte. ,-: l111jJlIll 0 mitologic, •
Cll sensun In aceeii,;>J maswa tenflunle :;;1 stirCastICl:,
$i aici e:.tc sa obsen' ca, .absorbi ( aproape pina
1a obsesie (Ie 0 smgura preocuparc, cu wt caracterul de
carnpanje recupcratoare al gestului, sc desUiinuie ea
un atle"aral artist matur, Intr-o gama hogaUi. de nuan
ce se iurmde, in sfera e:>.:presiei, dt' la gratic ;;i snpletc pina h
stilul dez.lrticularii, in accea a scntnneJllului, cIe la dorul de
da\a frenetIc tero:ue, iar in aeeca it Teaqiilor ma"til,
de la Tlctus vesel (Marin - .iJ IIlfiteotm,
tebruaric 1961> - citea. chiar: "einic ;ltguh5.t"J, intmducind
pina 1a. a usten lalea uagica. Inlilnim :ri si mei:clc,
Finetcd deta.liului term-il, <lllgoasci, sa insinueze,
clIrnpllta lJanuiala debuteazii nu 0 data soJelflnlll
enigmaticul se a;;aza ca lespezi de nebiruit }JL':>te lreamalul
de mterogatii stimite de eug-etul in panica, \,er,:;un vme, de
o transparcnta ;,i intIJcibll<1, pulscaz;l iri-colo p[l­
rind ciliar tainelor conteIlJpl;'ltc. Citcva poezii slut
lot ce s-a scris mai tulbmiHor despre proicctat din
geografie In ontologie, la nclinil'titoare dintrc vis
ucillitate, iar \'ulnerabilitatea cOlldltil:1 biologice Il-a fost
de prca multi mai acut mai fantasl percepuU'L Au:entuez
asupra acestor sintezc, socotlllclu-I nota dis­
tincti"a a poetului. int1'-o (le grad \'izionari In£io­
ratio La fioru! metafizie se lnsotE':;.tc eel
mai ddesca., cu.,y. r..ece ironic satanica, eu propensiunc pentru
alrociU'iti. poct\llui na;;tt> din loc in lOt mOJl\itri
la pinda, veritabiJj ai ncantu1ui, caei 1111tologia
1111 dt-vine dteodatii 1111 bestiariu de malignitap. Bolirea.
tlnjirea metafizica, figurate en un tel de eda\'ie sfiaH!.
la Arghezi Blaga, apar la in forma im'az·iei spontanec
173
172
Srlecpe din seleclic, IJ
a spetelor infernaJe a senzatiiJor pe masura, ea in aceasta
Tubutaria:
c," 1Tl' <;c-nttmplll oare' Simt un fo)net
in ,kgete, mi·t' Itratul mal
in cap, 0 plm:' eu acr
Vlseazt, In zad,tr s1\. faclJ. SlmUIITl;
fn loenl i IIlTni i se tot targe'?te
o 10 loculcsc
lurlllci scxul rna plantcazii.
la InJezu] llOP(li In pamillt ficrbinte.
Mai c. ascuDsa, 0 eloci\nitoare
de rna ci\reia Imi scot afa.rll
,11n gunl limba, ea "a. nu
crezind cA-i ntrnw. Cd pnn le"i de trestli,
(J flam-n agonie m:i rl'spira.
Clnd ploua.. ploua inlauntrul men...
e m\ se-Iltimpl.'i? OMe a-ncerut
si'l Crease:t·n mill<' tubularia, copaeul
ell Hnnchlll] gal r1l.uacllJ:'\.n Styx?
Tonul recules nu e parasi t, caei Despre
ell 0 viziune mai "traditionaJa":
Cit de moare oriet: om I
ChJpul ZI d.., zi, I <;e desface
ca a fnlnzil Un.1r,' din porn,
ea lin fruet amar care sc coace.
Foeul facc !<crum.
limbctul lnvil-, piere,
s-o ill!reu(' de parium,
rllp" fJoarca nUillal din placen:.
ntr-o noaptl', prea gra\',
frandalinll lunii II inspID<'t.
Vai, de-atunci ell sufletul bolnav
el sporq;t.., umbra din gradina.
ChcamA zeli: nu mai arc glas.
Seoate spada: nu mal arc spada.
moarte \'ine
refuzat de 1.:ritici
r \'edea in cer ce-a rna i ramas
din trufia lui, de-ar vada
ee nee tar de s hugure tini II
I-a fa.cut, cind\'a, superb ca I('i i)
A plccat: un tleget stravczill
I-a topit la capitul alei i.
JIe?ter al metamorfozelor subtile, sensibilizeaza
aHead, ell infinita gratie ;;i 0 nostalgic de pamintean autentie
iubirea. viata. desprinderea de terestru, gasind un corespon­
dent poate tot atit de zguduitor arghezianului "Arde-l-ar
focul !":
\i plb (J paSMC U" 3ur
in COil \'ia care sin t.
0, ceresc tez<cur I
Ea fluicra ell glas tic graur
uea lZ\'oarel(' d" "inl.
anotlmpurile scurtc.
Ea clnta-n luna, cillta-n stca.
:ind frunza. moarli'l cadc-lt curt"
pulpa florilor amltrk,
dntarca ci e '"<Ira mea,
lese \'a face clnd acesl.:
lerbJUti z.1brcle VOr it lut?
1· II berat<). fa.ra \'/.'S le.
sa 'il'-nal oare, pI:" tt'
cc 01-311 lImplut?
0, gratin. IerUlecate naiuri,
ce ,?u,crat, pnn \'cchl gr:tuJlli!
\'oi lot' afi fost iubin? Pc plalun
COo 1.VOIl de raillri
de zei ...
(P{/,<ll 1"11)
PredominanUi e mitologia de paradox.ale ;;i
preocuparea de a procUl'a fantasticului materiatul in care sa se
manifeste. Ca-n credinteJe zoomorfe, lumea e dnd locuitoarea
175
174
Sclec!ic din II
coarnelor 1l00,i re11, cind prada - crutaHi 0 clip;l _ a Wlei
pantere sau a unui leu; ea mai e centrul irjsului ullei "eltati
indiferente, sau numai "J5ul capricios al acesteia. Locul
i-I ia alta data SOll1l1ambulut: llui\'crsul e chiar nesabuinta
lui. iar trezia e ncantul. In finc. eu Reporta} ibn sac ne gasim
pe tcritorilll realmentt' personal al acestei "firi vizionare",
care adauga iiorll]ui dispozitia sarcastica, doveditoare
iaptllllli ca literatura absllrdullli are ,,\Vitz"-ul sau.
:-<oi, Ct:j Uld.i noroeo\,i. am nilller;t
In spapu·act:<ta stT!mt, plin d" lunlllJii.
OaT pt'ntTll a1tll rl.-get,'le Domnului
nu u",tu] (!<- Juti !}I hlltrlrik';
mai in.'llilte c.-, sA Jege sacul
au rC'dn','nit "XliCt cc-au fO<L
,\Itft:!, c lJiHc-alc, T,'mpc,r.ttura
d"pJnd,' dl>ar d., Hoi, la UTllla nrm"l
l'rlll pillza so ,tr<'co<!T'l vint li<:znA,
Lcnurj prenalalc \ ill, /?i,ull val
'omn " marc cle pc LUHiI
Ul nl1m" liitJncsc Cci inteJcPli
11" 'pUll ,1\ au clrc'ptate I
OM - Ct' ,:'.\ faei! \fai "int IIcbum;
Cd nu " a('r, f.1C g!iuri
in dn'plll] lIasului, prh'ind nfaril ...
j{"comanl!al>i I ('St" 'iI'li
I'''"ilia nlai cOlllnclil Dc cxempJll:
ell spatcle la spatl'le Jilexistent
a1 cclui cart' rluce-n ctrcil sacul..
CestuI
sau obicctul pruzaic. intors de la rostu-i cotidian,
capatcl
sensuri In alt ehip halucinatorii in Nocttlmii IV:
!u,!iiriitul Iunlli S{) dezbrac!i
Ineva: butanii liciiresc
ArboTlI-\i1 agat:l su', pe·Q cracfi,
;,umbru) antenu c[tlug<1resc,
5i dt"Ocl;ltfi·n Jur aud pnn bezlI"
'llm -<c "intul gol,
Doin,* rcfuzal de crifici
ino!:cllt, lO\'lIldu-rna pc glczl\!:
ell anpl alba"tr"
NlllIl .. , cI )... \'Tea sil. mInt. Dar marul.
putreziml. hnt spune ulle\'arul. ..
m dar doar citent cxemple din cd mai bun
"usa nurn1l.rul lor poate fi dublat. iar totalul aeesta
in masura e adevarat Captul ca lui
Lao/won e un receptacol de Crumllsep. De-acum meolo nu
roai pot oC:rJ. dedt t.i.Uuri: Text $i. Vl'zm:na, ] ocut
:pei la riisantlll Toamna" ahm.
Elegie. Sud, AIz, Zlce CUmm/llgs,. Ulzse, Or/lea, iVIzerCtfYl.
11ltililirea din/itztina, Jl10artea lui Tao, ll1ioa.rcerea dill Limb,
Il1trebi1.ri, -1 octombrie 1961, Ce-are a face, Exact, Cuvintele,
Sent lItla , f' estet1 rnulte aItele.
Sa mal recapitulez? Cartea a aparut in 1967, spre sflr­
anullli. La 5 aprilie 1968, dupa mai bine dr trci luni de
la aparitic, cineva - i-am pomcl1lt numeJe - deplinge in
ContempoYanul perfeqiunea \'crsurilor: "Ku pot
nimic acestui \·olum. oricurn intoarce, $i e ceva
care imi iura extazul, nemultumindu-ma. Perfecriunea
poeziei lui $tefan Aug. e chlditil. Ve 0 imensa
care, uneori, inunda t impanele ;;;i
eea ce nu pina acurn e ca perfectiunea unei cilrt i
(fie ca inunda sau nu timpanele) poate constitui pentru 0
parte maear din re\'istcle noastre un moliv suficient de
convingiitor ca ea sa fie iliscutat5. tir:du, cam In treaci'it sau
chiar deloc. C<lei. tot intorcind \'olumul (altele slit deschise
mai de-a dreptul!). alti critiei au suferit efecte amnezke
asemanatoare. Despre manifestarile concrete ale malailiei am
mai vorbit. Ar fi timplll. poate, sa inu'rc ;>i un diagn05tic:
subiectivism Cit Liespre mijloacelc de curarisire.
nU-l1li mai .. sa Ie asigllr. Aer bun, camert curate
- se pare pentru inceput e esentialul.