contracurentului.

com
http://contracurentului.com/pedofilia-distruge-viorel-costel-lunita-predicator-penticostal-din-resita-arestat-pentru-relatii-sexuale-cuminori-trafic-cu-minori-si-pornografie-infantila-homosexuala/

Abuzul sexual al copiilor în bisericile evanghelice
admin

Lazăr Gog – Incestul și molestarea sexuală
Pentru a downloada, clic aici.
Lazar Gog – Incestul si molestarea sexuala by Contra Curentului on Mixcloud
Biserica şi abuzul sexual
Dănuţ Mănăstireanu, 28 Iulie 2008
Am fost cu toţii oripilaţi, de-a lungul timpului, de relatările legate de abuzurile sexuale ai căror
autori erau clerici catolici din diverse locuri din lume. Chiar şi în cursul ultimei sale vizite care a
avut loc în Australia, Papa Benedict XVI a fost nevoit să-şi ceară iertare pentru asemenea acte
săvârşite de preoţi catolici australieni. Poate că şi compensaţiile oferite victimelor implicate în
aceste acte de violenţă sexuală sunt răspunzătoare de criza financiară în care se află acum
Vaticanul.

Danuţ
Mănăstireanu

De asemenea, media relatează din când în când cazuri de abuz sexual – cu caracter homosexual, ori împotriva
femeilor şi chiar a unor copii – în care cei acuzaţi sunt preoţi ori călugări ortodocşi.
Desigur, protestanţii nu sunt imuni la asemenea comportamente deviante. Auzim uneori relatări legate de
asemenea fapte, mai ales când este vorba de anumiţi lideri ai confesiunilor protestante, din Statele Unite sau din
alte părţi ale lumii.
Chestiunea abuzurilor sexuale în bisericile evanghelice din România a rămas însă, până acum cel puţin, un
subiect tabu în România. Poate că explicaţia constă în faptul că etica strictă a evanghelicilor, mai ales în chestiuni
legate de sexualitate, face ca, pentru cei mai mulţi dintre noi, asemenea aberaţii să pară implauzibile între membrii
acestei comunităţi.
Există însă şi o altă dimensiune, nevăzută, a acestei chestiuni. Sfiala – legitimă de altfel în chestiuni atât de intime,
dar şi pudibonderia – patologică, mai ales atunci când este înrădăcinată într-o atitudine negativă, de sorginte
neoplatonică, faţă de sexualitate, îi face pe evanghelici să evite asemenea subiecte, atât în predicare, cât şi în
catehizare (legată sau nu de căsătorie).
Astfel, un impuls uman fundamental, aşa cum este sexualitatea, despre a cărui forţă – uneori creativă, alteori
distructivă – a încercat Freud să ne avertizeze (chiar dacă el a mers, evident, prea departe, făcând din libido un
soi de explicaţie absolută a comportamentului uman), devine un subiect evitat în discuţii, este privit cu suspiciune,
atunci când nu este considerat de-a dreptul păcătos în sine, şi este adesea reprimat, cu consecinţe catastrofale
pentru viaţa personală, familială şi de comunitate a evanghelicilor.
Pe de altă parte, absenţa instituţiei spovedaniei în această tradiţie creştină, precum şi lipsa unei tradiţii a secretului
mărturisirii păcatelor, în cazul confesiunilor făcute de credincioşi în faţa clericilor din această tradiţie, dar mai ales
modul exhibiţionist în care este exercitată, de cele mai multe ori, disciplina în bisericile evanghelice, face ca cei
care se confruntă cu asemenea probleme să nu aibă curajul de a se deschide, pentru a primi ajutor.
Aşa fiind, medicii, care nu au formarea pastorală necesară tratării acestor chestiuni în lumina Scripturii şi a
experienţei de secole a Bisericii devin, fără voia lor, singurii confesori aflaţi la dispoziţia acestor oameni disperaţi.
Am primit astăzi un mesaj de la un astfel de medic creştin, care se confruntă în ultima vreme cu o serie de
probleme de acest gen în bisericile evanghelice. Iată mai jos doar câteva exemple.

O adolescentă de 12 ani este violată de fratele mamei ei, care juca rol de baby-sitter, în vreme ce mama se
afla la spital, veghind la căpătâiul soţului ei, care era pe moarte. Fata, care are acum 18 ani, şocată de
acest viol, face o criză de schizofrenie şi încearcă să se sinucidă. Atât mama, cât şi fata, din pricina ruşinii, nu
îndrăznesc să-l acuze pe cel vinovat de acest viol bestial, mai ales că este vorba de fratele mamei – asemănarea
cu cazul recent al fetei însărcinate despre care a vorbit presa românească este frapantă; pariez că sunt foarte
puţini cei care, atât înăuntrul cât şi în afara comunităţii evanghelice, ar fi crezut că aşa ceva este posibil între cei
numiţi cu dispreţ „pocăiţi”, tocmai din pricina eticii înalte pe care o profesează, şi de care adesea fac mult mai mult
caz decât s-ar cuveni.
Într-un alt caz, un „frate”, care zugrăvea casa unei văduve cu şapte copii, o violează pe fetiţa de opt ani a
acestei femei, membră şi ea într-o biserică evanghelică.
În ambele cazuri, cei vinovaţi de aceste bestiale ilegalităţi nu numai că sunt impenitenţi, dar şi predică cu
neruşinare de la amvoanele bisericilor lor, poate chiar şi despre curăţia în domeniul sexualităţii.
De asemenea, în ambele cazuri liderii bisericii au fost avertizaţi cu privire la aceste fapte, dar, din jenă, şi, mult mai
probabil, pentru a evita un scandal public, ce ar putea aduce atingere preţioasei imagini a bisericii lor între „cei din
lume”, tac şi nu fac nimic în legătură cu asta. Iar „fratele” continuă să se (re)producă de la amvon.
Un al treilea caz este dintr-o comunitate rurală de ţigani, în care tatăl necredincios, atunci când se îmbată, şi-a
violat în mod repetat fetiţa de numai patru ani şi jumătate. În această situaţie, mama, care este credincioasă
evanghelică, a apelat la ajutorul unui lider al bisericii. Împreună cu acesta, mama a sesizat autorităţile locale.
Miliţianul din sat (cine ştie dacă nu cumva coleg de băutură cu violatorul) a spus cu nonşalanţă că nu poate face
nimic, pentru că mama nu a putut aduce probe audio-video – ce i-ar mai fi plăcut idiotului pervers să se uite la un
asemenea film porno! – sau un certificat medico-legal – de unde să ştie săraca femeie de la ţară de aşa ceva?
Tipic pentru lipsa de omenie caracteristică funcţionarului român, singurul sfat dat femeii a fost acela de a divorţa,
fără nicio consideraţie pentru faptul că, în urma unei asemenea acţiuni, ar rămâne pe drumuri împreună cu copiii
ei, dat fiind că nu are niciun fel de alte mijloace de întreţinere. În prezent, acel lider al comunităţii evanghelice este
ameninţat cu moartea de ţiganii din sat, pentru că a îndrăznit să sesizeze poliţia cu privire la viol (oare nu tot de la
miliţianul nostru or fi aflat?).
Ce concluzii am putea extrage din aceste situaţii?
1. Evanghelicii sunt şi ei fiinţe sexuate (s-ar putea ca, pentru unii, mai „nevinovaţi”, acest lucru să fie chiar o
surpriză), la fel ca toate celelalte fiinţe umane şi sunt expuşi la fel de mult ca oricare altă comunitate patologiilor de
natură sexuală. Ba am putea spune chiar că demonizarea şi reprimarea sexualităţii în aceste comunităţi îi
face pe evanghelici să fie chiar mai expuşi decât alţi creştini la asemenea comportamente aberante.
2. Grija patologică faţă de imaginea publică, înrădăcinată într-o presupusă superioritate etică a
evanghelicilor în raport cu celelalte comunităţi religioase din România, îi face adeseori pe liderii bisericilor
evanghelice să muşamalizeze în mod tacit şi făţarnic asemenea fapte, zice-se, pentru a nu se aduce
atingere „mărturiei” Evangheliei. În aceste cazuri, nu se manifestă niciun fel de compasiune faţă de victime,
ceea ce este de-a dreptul monstruos. Iar atunci când cei vinovaţi de aceste bestialităţi sunt predicatori şi lideri ai
bisericii, chestiunea devine una şi mai gravă.
3. Lipsa instituţiei spovedaniei şi patologiile pe care acestea le aduce cu sine, nu par să preocupe în niciun fel pe
liderii bisericilor evanghelice de la noi. În mod straniu pentru o comunitate anti-tradiţională, păstrarea tradiţiei
evanghelice pare să fie un lucru mai important în acest caz decât găsirea unor soluţii concrete pentru
rezolvarea unei probleme foarte grave la nivelul acestei comunităţi. Liderii acesteia par însă a nu fi deloc
conştienţi de existenţa, şi cu atât mai puţin de gravitatea ei.
4. Liderii bisericilor evanghelice acţionează abia atunci când o asemenea faptă devine publică şi o fac de
obicei în pripă, fără nicio noimă, fără profesionalism şi cu totală lipsă de preocupare pentru recuperarea
victimelor şi a celor căzuţi în păcat.
Ce este oare de făcut?

1. Din perspectivă biblică, cei care află despre asemenea fapte, ar trebui să avertizeze mai întâi liderii bisericii din
care fac parte victimele şi cei vinovaţi. Totuşi, înainte de a face asta ar trebui să se asigure că victimele sunt
deschise să depună mărturie, căci altfel riscul unui proces de calomnie intentat de cei vinovaţi este enorm. Mă tem
că abordarea directă a celor vinovaţi de către cei ce află despre aceste fapte – normală în cazuri mai puţin grave,
nu este recomandabilă, din pricina riscurilor pe care o asemenea acţiune le poate aduce cu sine. Aceşti oameni
sunt conştienţi de răul pe care l-au făcut şi de efectul pe care l-ar putea avea asupra propriei imagini darea pe faţă
a unor asemenea fapte. De aceea există riscul de a ne expune unor acţiuni necugetate ale acestora.
2. Toate bisericile din România ar trebui încurajate să adopte politici clare cu privire la protecţia copilului. World
Vision International are o experienţă recunoscută în plan internaţional în acest domeniu şi, la cerere, ar putea oferi
asistenţă tuturor bisericilor interesate.
3. Dacă liderii bisericilor refuză să acţioneze, următorul pas ar putea fi acela de a depune o plângere la poliţie. Dat
fiind însă caracterul aberant al legilor româneşti în materie de violenţă sexuală şi domestică (acestea, ca orice legi
făcute de bărbaţi, protejează mai degrabă violatorii, decât victimele), cât şi corupţia proverbială a Poliţiei Române
(protectoare mai degrabă a mafioţilor şi a traficanţilor de carne vie, decât a cetăţenilor care le plătesc salariile), un
asemenea demers ar putea fi unul de lungă durată şi cu eficacitate redusă.
4. De asemenea, dacă liderii bisericilor refuză în mod sistematic că acţioneze în aceste cazuri, sunt absolut sigur
că ameninţarea de a ne adresa presei cu aceste cazuri, cu toate implicaţiile de compromitere definitivă a lor în faţa
opiniei publice, îi va convinge pe aceşti laşi de a face ceva cu privire la aceste grozavii, condamnate nu numai de
creştini, ci de orice om de bun simţ din această lume, credincios sau nu. Ba mai mult, dacă aceşti clerici continuă
să se arate neclintiţi în refuzul lor de a acţiona, poate că ameninţarea cu un proces de daune morale, din pricina
lipsei de acţiune a bisericii, ar putea să-i facă mai sensibili. În definitiv asta este ceea ce i-a făcut pe catolici să ia
în sfârşit în serios această chestiune. Cine ştie, poate că riscul de a pierde într-un proces de scandal vilele
luxoase şi maşinile de ultimă generaţie pe care le deţin îi va sensibiliza, dacă Evanghelia nu este suficientă pentru
aceasta.
5. O linie de acţiune mult mai eficientă ar putea fi, până la urmă, aceea de a apela la ajutorul unui ONG serios
(atenţie, există şi ONG-uri mafiote!). Apelaţi în primul rând la ONG-uri specializate în chestiuni de violenţă
domestică, dar şi la acelea orientate spre slujirea copiilor. Aceste instituţii oferă uneori şi asistenţa juridică absolut
necesară rezolvării definitive a acestor complicate cazuri.
În final, să ne amintim de cuvintele aspre pe care le rosteşte Mântuitorul cu privire la aceste lucruri: (Matei 18:3-6,
10)
Adevărat vă spun că, dacă nu vă veţi întoarce la Dumnezeu şi nu vă veţi face ca nişte copilaşi, cu niciun chip nu
veţi intra în Împărăţia cerurilor. De aceea, oricine se va smeri ca acest copilaş, va fi cel mai mare în Împărăţia
cerurilor. Şi oricine va primi un copilaş ca acesta în Numele Meu, Mă primeşte pe Mine. Dar pentru oricine va face
să păcătuiască pe unul dintre aceşti micuţi, care cred în Mine, ar fi mai de folos să i se atârne de gât o piatră mare
de moară, şi să fie înecat în adâncul mării…
Feriţi-vă să nu defăimaţi nici măcar pe unul dintre aceşti micuţi; căci vă spun că îngerii lor în ceruri văd pururea
faţa Tatălui Meu care este în ceruri.
LeeDee
Am intrat pe blog doar să vă felicit pentru că aţi atins 100 de mii de postări: „La multe postări!”
… dar am dat peste acest articol şi, pe măsură ce-l parcurgeam, am retrăit o experienţă care a însemnat
„încercarea de foc a credinţei mele”; am gândit atunci: „Dacă acum rămân lângă Dumnezeu înseamnă că nu-L voi
mai părăsi niciodată!” Anii au trecut, credinţa mea a mai fost încercată, iar eu am rămas cu El… iar alţii, nu! Pentru
ei şi pentru „protagonistele” incidentului în cauză voi detalia puţin povestea în continuare, propunând-o ca un
studiu de caz. Am aflat-o direct de la victime, unele dintre ele fiindu-mi chiar prietene pe care le-am şi consiliat…
S-a întâmplat în România, pe vremea când nu mulţi ştiau ce înseamnă „pedofil” (cu atât mai puţin nişte
adolescente crescute în „incubatoarele” evanghelice) şi când nu se făceau încă ore de educaţie sexuală în licee.

Un lider spiritual care lucra cu tinerii dintr-o biserica evanghelică şi în care adolescentele aveau încredere
şi îi cereau sfatul, le-a abuzat sexual (neajungându-se la consumarea actului propriu-zis!). Bineînţeles că
nimeni n-a spus nimic, fie din stupoare, fie dintr-un spirit de negare, fie din frică; fetele nu prea vorbeau nici măcar
între ele despre asta; una a fost chiar surprinsă de mama ei când încerca să-şi taie venele!!! Şi cum căile
Domnului sunt necunoscute, adevărul a răsuflat când acest lider spiritual, încercând să-l „cosmetizeze” discret, s-a
dat singur de gol!
În felul în care au decurs evenimentele mai departe, recunosc o parte dintre cele expuse de dvs. mai sus:
– din dorinţa de a nu aduce atingere „mărturiei” Evangheliei, liderul spiritual a fost mutat grabnic într-o
altă biserică şi a fost şi avansat în funcţie;
– enoriaşii bisericii în cauză s-au împărţit în două tabere: cei care au considerat că liderul spiritual este un „sfânt”
prin definiţie şi nu are treabă cu sexualitatea, chiar dacă este căsătorit şi are şi copii; iar adolescentele abuzate
sunt doar „femei uşoare”, care l-au provocat şi sedus pe atentator;
– cea de-a două tabără, mult mai puţin numeroasă, l-a abordat pe vinovat, recomandându-i să renunţe la
îndatoririle sale spirituale, cel puţin pentru un timp; au fost „anatemizaţi” şi acuzaţi că vor să distrugă unitatea
(B)bisericii(!);
– a existat şi un grup de enoriaşi mai proaspeţi în credinţă şi mai slabi, care s-a risipit prin lume…
Viaţa a mers mai departe, adolescentele abuzate s-au căsătorit şi au şi copii, liderul spiritual vinovat este în
continuare lider spiritual şi… evanghelismul românesc este în degringoladă! Este această o relaţie cauzăefect?
Dacă noi nu trăim în Lumina şi Adevăr, cum putem risipi întunericul şi minciuna din jur? Cum putem fi eficienţi, ca
martori ai lui Iisus într-o societate bazată pe minciună şi egoism, când noi înşine ascundem adevărul şi ne
cocoloşim eul?
Vă felicit şi eu pentru articol şi aş spune că mai mult decât „curajos”, sunteţi „un creştin normal”; aşa cum ar trebui
să fim noi toţi, crezând mai mult în puterea Evangheliei, decât în „Evanghelia puterii”!
P.S.: Vă mulţumesc pentru şansa de a-mi expune pentru prima dată experienţa, în afara spaţiului privat al familiei
sau al grupului de prieteni intimi, fără teama de a fi acuzată că vreau să distrug sau să împroşc cu noroi Lucrarea
Domnului (abuzurile sexuale ale unui lider spiritual = Lucrarea Domnului?); şi pentru şansa introspecţiei vis-a-vis
de această experienţă trecută, traumatizantă şi purtătoare de revoltă şi resentimente – mi-am descoperit sufletul
liniştit, vibrând de compasiune pentru cel care a greşit şi pentru cei pe care i-a târât după el… Fie ca Domnul să
Se îndure de noi!
Dragă LeeDee,
Mulţumesc pentru curajul de a ne relata această grozăvie. Sper ca măcar unii dintre liderii bisericilor noastre să
citească şi să se îngrozească de gravitatea acestor lucruri, care nu sunt nicidecum atât de rare cum le place lor să
creadă.
Mă rog ca Dumnezeu să dea celor care ştiu despre astfel de lucruri curajul de a-i confrunta pe lideriii bisericilor cu
privire la responsabilitatea lor faţă de victime.
În acest fel, cel puţin nu se vor putea scuza la judecata cea mare că n-au ştiut.
Dănuţ Mănăstireanu
Sursa: www.danutm.wordpress.com
***
Michael Wurmbrand, PO Box 5161, Torrance, Ca. 90510, USA, Email: wurmbrandmichael@yahoo.com

25.11.2013
Dragi frați și surori în Hristos…
Citiți această scrisoare tristă din partea lui Mihai Wurmbrand, fiul Păstorului Richard Wurmbrand, care a petrecut
paisprezece ani în închisorile comuniste din România și este autorul cărții „Torturat pentru Hristos”, carte tradusă în
peste 85 de limbi, care vorbește despre mărturia creștină sub persecuția comunistă. Părinții meu au murit în anii
2000-2001, iar eu am 74 de ani.
Misiunea Voice Of The Martyrs („Vocea Martirilor”) din Bartlesville (VOM), Oklahoma, SUA, împreună cu afilierile
sale internationale, continuă să folosească, în ciuda cererii mele exprese de a nu mai face acest lucru, numele lui
Richard Wurmbrand, al Sabinei Wurmbrand, personalitatea părinților mei, fotografii, scrieri și cărți, personalitatea
mea, pentru a obține donațiile dv.!
Tom White, fost pre ședinte executiv al „Vocii Martirilor” timp de peste
20 de ani, s-a sinucis în aprilie 2012, la doar două-trei ore după
primirea unei acuzații de molestare a unui copil (pedofilie), depusă la
poliția locală de părinții unei fetițe de 10 ani, interval în care poliția
deja îl căuta pentru a-l aresta. Acest eveniment tragic a făcut înconjurul
lumii. La momentul comiterii faptei, Tom White avea un salariu anual de
peste $140.000 pe an și fonduri substanțiale alocate călătoriilor și
cheltuielilor pe care le-a făcut de-a lungul anilor, în timpul frecvente călătorii
internaționale. Din moment ce suspectul murise deja, poliția a oprit orice
avansare a investigației a actului de molestare sexuală. Șeful poliției și
fostul primar al orașului Bartlesville, Oklahoma, erau membri activi ai
comitetului de directori ai misiunii „Vocea Martirilor.” Mai sunt încă câteva
alte persoane înrudite și care primesc salarii de la organizație.
Am cerut în scris Bordului de directori ai organizației să deschidă o
investigație independentă, care să fie derulată în afara VOM. Investigația în
cazul celebrului Jimmy Saville, din Anglia, pe când era încă în viață și era
directorul unui program BBC pentru copii, a început cu doar două cazuri,
Tom White, Directorul Executiv al Vocii
DAR au existat peste 600 de plângeri de pedofilie dupa moartea lui Saville.
Martirilor, s-a sinucis la câteva ore după ce a
fost acuzat de molestarea unei fetițe de 10
În ultimii 4 ani, statul Arizona, de exemplu, nu a investigat 6.000 de cazuri
ani
de pedofilie. Fiind fiul lui Richard Wurmbrand, o persoană cu trecutul și
poziția mea poate avea acces la mai multe informații din interior, însă ce nu
pot fi discutate public. De aceea, am cerut începerea unei investigații independente!
Principala întrebare adresată în scrisoarea către Bordul de directori ai VOM a fost formulată după cum urmează:
„În spiritul creștin al dragostei și credinței, dacă doriți să mai continuați să folosiți numele, personalitățile și
drepturile de autori ale părinților mei, vă rog, mai întâi, să nu încercați să obțineți acest lucru prin intermediul
avocaților etc., ci pe cale amiabilă, îndeplinind o singură condiție pentru bord:
Vă rog să îngăduiți și să susțineți financiar o comisie independentă de tip „blue ribbon”… pentru a investiga în
următoarele două luni destinațiile de călătorie ale lui Tom White din ultimii doi ani, precum și contactele și mai ales
cheltuielile făcute, pentru a clarifica toate suspiciunile cu privire la pedofilie . … Îmi pare rău, fie că vă place
sau nu, dar acest eveniment extrem de neplăcut, care l-a implicat pe președintele executiv VOM în toți acești
douăzeci de ani, nu poate fi clasat ca o simplă „chestiune de familie”, sau ca o simplă decizie nefericită. Dacă nu
doriți să dați curs cererii de mai sus, atunci vă rog să luați decizia de a nu mai folosi numele Wurmband.”
La doar 4 zile după ce am trimis scrisoarea bordului de directori, am primit o scrisoare de terminare a contractului
de angajare. Fără „ne pare rău”, sau „mulțumim” pentru înființarea organizației, sau pentru anii de slujire!
Scrisoarea mea, trimisă de mai bine de un an, încă nu a primit niciun răspuns!
Am dreptul să fac o astfel de cerere pentru că:
• „Vocea Martirilor” a publicat ani de zile o revistă dedicată copiilor. Acest demers a fost făcut prin utilizarea datelor

de contact a organizațiilor ce au ca grup țintă familia și copiii;
• Persoana mea, viața mea și povestea familiei Wurmbrand au fost folosite în aceste reviste;
• Fără știrea și permisiunea mea, a fost scrisă o biografie foarte elogioasă despre mine, publicată și distribuită
zecilor de mii de copii americani;
• Pentru a obține donații de la părinți, organizația a încercat să obțină credibilitate și trecere prin intermediul a sute
de mii de copii creștini școlarizați acasă.
Donatorii trebuie să fie conștienți că:
• „Vocea Martirilor” (VOM) a cheltuit peste 28 milioane de
dolari – nu pe câmpul de misiune, ci pentru a-și construi
sediul central, deși trăim vremuri economice dificile în
Bartlesville, Oklahoma, SUA, un oraș de numai vreo
32000 de locuitori. Din câte știu, fostul sediu al VOM din
același oraș a costat aproximativ $90.000! Pentru a afla
mai multe, accesați următorul document
http://michaelwurmbrand.com/vom-construction-costs.pdf.
Directorul actual al VOM este fostul primar al orașului
Bartlesville și deci a făcut parte dintre liderii orașului.

Noul sediu al Vocii Martirilor din Bartlesville, Oklahoma, care a costat
28 milioane de dolari

• Acest lucru a fost făcut în secret, până ce clădirea a fost
ridicată. Nici eu, nici donatorii nu au știut despre aceste
proiecte grandioase. Este foarte greu de crezut că acest
lucru poate fi ascuns, însă corespondența pe care o pun
la dispoziție în link-ul de mai jos vă va convinge. Am lucrat
cu VOM din Los Angeles, California, SUA, și nu am făcut
niciodată parte din bordul de directori ai VOM. Donatorii
vedeau doar situații financiare cu banii cheltuiți pentru
proiecte și credeau că folosirea cuvântului „proiecte” se
referea la munca misionară, precum ajutorarea văduvelor
martirilor uciși în Nigeria!
• Un infractor cu antecedente penale, care și în anul 2013
este ÎNCĂ SUB O SENTINȚĂ DE CONDAMNARE
Vechiul sediu al Vocii Martirilor, acum de vânzare pentru 1,6 milioane
PENTRU DELAPIDARE DE FONDURI, a fost numit
de dolari în Bartletsville, Oklahoma
Vicepreședintele VOM. Zeci de mii de dolari din
contribuțiile dv. pentru presupuse lucrări de misiune i-au
fost oferite cu împrumut, pentru a plăti parte din ceea ce a furat și pentru a scăpa cu eliberare condiționată. Pentru
a afla mai multe despre acest infractor, accesați link aici și aici!
• Toate aspectele menționate mai sus au avut loc în timp ce, fără a mi se oferi motive serioase, mi-a fost trimisă
scrisoarea de încheiere a contractului de angajare mie, fiul lui Richard Wurmbrand, fondatorul misiunii, la patru zile
după ce am cerut începerea unei investigații independente a cheltuielilor și călătoriilor suspectului de
pedofilie și fostului director executiv al VOM care s-a sinucis.
• În 2001, „Vocea Martirilor” a acceptat cu greu să ajute un număr de aproximativ 100 de credincioși, ce fuseseră
întemnițați între 5-10 ani pentru credința lor în închisorile comuniste din România. Aceștia au, în prezent, vârste
cuprinse între 80-90 de ani și au fost ajutorati de catre Vocea Martirilor cu mai puțin de 1 dolar – da, un dolar – pe
lună. Oricât ar fi de strigător la cer, ținând cont de milioanele de dolari cerute de la dv., acest lucru este
documentat. Suma acordată a fost mărită în anul următor la valoarea a două plinuri de benzină/lună, doar pentru
că eu am scris o serie de mesaje și am renunțat la un total de peste $100.000 din salariul meu de peste patru ani
(am acceptat să fiu plătit cu doar $500/lună) pentru ca acești martiri credincioși să poată fi ajutați. Pentru a citi mai
multe despre pretinsa „lipsă de bani” a VOM, accesați următorul link: http://michaelwurmbrand.com/VOM-claims-

lack-of-money.pdf
• Unei persoane care se ocupă cu strângerea de fonduri pentru VOM i s-a promis un procentaj din fondurile pe
care urma să le strângă! Suntem cu adevărat departe de acțiunile caritabile, prin care sacrificăm și jertfim pentru
interesele altora.
După ce am adus la lumină toate aceste aspecte, mi s-a cerut să fiu discret, „să nu fac valuri”. Înainte de a fi
concediat, mi-au fost oferite o serie de stimulente financiare substanțiale, pentru a nu „vorbi de rău” VOM. Unele
dintre organizațiile care garantează pentru „Vocea Martirilor” au angajați și interese reciproce. Atunci când i-am
confruntat, au fost timizi și temători cu privire la interesele proprii, renunțând să insiste pentru a mi se răspunde la
scrisoare. Răspunsuri jenante precum „Nu arunca prima piatră”, „Regele Solomon a greșit și el,” „cu toții greșim”
sau „promite că vei păstra confidența corespondenței” nu fac decât să arate ipocrizia de care dau dovadă pentru
a-și proteja contribuțiile, în loc să aibă interesul de a proteja posibili copii victime! Unele răspunsuri au fost de-a
dreptul sarcastice, ca și cum cererea mea pentru o investigație independentă cu privire la pedofilie printre
„misionarii creștini” ar fi o simplă glumă.
În trecut, „Vocea Martirilor” a scris o dedicație despre mine, trimisă la zeci de mii de oameni, dedicație care
spunea: „Pastorului Mihai Wurmbrand, care și-a trait viața cu demnitate oricând, vizibil precum într-un acvariu
printre prieteni și dușmani, spre gloria lui Dumnezeu. Suntem recunoscători pentru numeroasele interviuri
personale, în care a împărtășit amintirile sale cu răbdare și entuziasm.” În momentul în care am cerut o
investigație independentă, atitudinea de respect față de mine, pe care au avut-o de-a lungul anilor, s-a transformat
într-una de răzbunare acerbă. Credincioșilor care știau anumite lucruri nu le-a venit să creadă că așa ceva este
posibil. Răspunsurile false oferite celor care au început să pună întrebări au fost că acesta este un conflict
personal (?!?) cu Mihai Wurmbrand, pe care încercăm să îl rezolvăm prin rugăciune și mediere! În realitate,
angajaților VOM li s-a interzis să mă contacteze, pentru a nu-și pierde salariile sau chiar slujba oferită de cel de-al
doilea mare angajator din Bartlesville, Oklahoma. Aceiași angajați doreau, în trecut, fotografii și autografe de la
mine.
Cel mai mare act de răzbunare față de mine a fost refuzul din partea VOM de a retrage, sau de a-mi permite să
plătesc măcar, pentru a retrage imediat materialele VOM de publicitate, aproximativ 2.000 de exemplare ale cărții
„Torturat pentru Hristos”, cartea tatălui meu, publicată de VOM, având o prefață scrisă de Tom White și o
fotografie de-a lui, fostul director executiv care s-a sinucis după acuzația de pedofilie depusă la poliție. Mi
s-a răspuns, ÎN SCRIS, (de același delapidator de fonduri ce a fost, între timp, numit vicepreședinte VOM, vedeți
mai sus) că cererea mea este greșită din punct de vedere moral. Mi s-a scris „Tom White a fost VOM” și, potrivit
VOM, nu am niciun drept să cer ca numele tatălui meu să nu fie asociat cu fostul director, chiar dacă a comis
suicid și a fost suspect într-un caz de pedofilie. VOM chiar a pretins că știa mai bine decât părinții victimei,
dacă ar fi existat motive pentru plângerea depusă la poliție. Pentru a-mi face în ciudă, cartea cu fotografia lui Tom
a continuat să fie folosită și oferită gratuit timp de încă 6 luni după sinuciderea lui Tom. VOM știa că în prima lună
a ajungerii familiei mele în Statele Unite, la finalul anului 1966, eu personal am bătut la mașină patru manuscrise
ale acestei cărți. Cum a putut cererea mea să fie respinsă?
Cum aș fi putut să prevăd faptul că, în acest caz clar de suspect de pedofilie, unii lideri creștini de la VOM pe
care i-am abordat, ar putea să imite levitul și preotul din pilda „Bunului Samaritean”, încercând din răsputeri „să
treacă pe partea cealaltă de drum” în privința pedofiliei, pentru a-și menține beneficiile financiare! Ioan
Botezătorul nu a fost decapitat pentru că predica, în general, oamenilor să se căiască de păcate. El și-a pus viața
în pericol, împotriva intereselor personale, pentru a denunța păcatul lui Irod, conducătorul acelei vremi. Cum
rămâne cu „ajutorul misionar” oferit săracilor „creștini persecutați”? „Vocea Martirilor”, cu sediul opulent (28
milioane de dolari) construit din contribuțiile voastre sacrificiale, își bate joc de sarcificiul creștinilor persecutați
cum au fost și părinții mei. Imaginați-vă un chirurg care insistă să opereze, fără a avea însă timpul necesar pentru
a se dezinfecta, după ce a căutat prin gunoaie. Cărui pacient i-ar folosi un așa chirurg? Trădătorul lui Isus Hristos,
Iuda, în ceea ce părea culmea dedicației lipsită de egoism al unui proiect de ajutorare a săracilor, nu a fost nimic
altceva decât un hoț. (Într-adevăr, Evanghelia după Ioan 12:6 scrie: „A spus acestea nu pentru că îi păsa de săraci,
CI PENTRU CĂ ERA UN HOȚ!”)
VOM a publicat modul în care, la doar câteva luni de la sosirea în Statele Unite, din 1967 încolo, am lucrat
împreună cu părinții mei, Richard și Sabina Wurmbrand, pentru a porni ceea ce se numește acum „Vocea

Martirilor”. Documente publicate recent, din arhivele
securității românești, dovedesc faptul că cei din partidul
communist dăduseră un ordin de executare a întregii
noastre familii. Vezi: http://michaelwurmbrand.com/killingwurmbrands.htm. Am început ceea ce este astăzi „Vocea
Martirilor” sub amenintarea comunistă a sentinței cu
moartea. Pe când eram doar un copil, comuniștii i-au dus
cu forța pe părinții mei în închisorile comuniste. Am suferit
din plin. Părinții mei au murit cu un nume bun. Nu doresc
să permit celor din VOM să folosească numele bun al
părinților mei, să strâgă bani sub pretexte false. Le-am
scris directorilor de la VOM: „Dacă vă place să vă
scăldați în noroiul suspiciunilor de pedofilie din
motive personale, nu aveți decât… Dacă nu doriți să
Mihai Wurmbrandt cu părinţii săi
acceptați o investigație independentă și să beneficiați de
transparență totală în toate domeniile, vă rog să nu mai
folosiți anii grei de suferință ai tatălui meu în închisorile comuniste și suferința grea a întregii familii, pentru a
strânge bani de la donator naivi…” Mi-au răspuns, atunci când i-am rugat să îi ajute pe foștii deținuti ce au acum
vârsta de 90 de ani, că „din punct de vedere tehnic, nu avem bani!… NU vor fi alocați bani pentru nimic altceva
decât esențialul…”, numai pentru a afla mai târziu că suma de 9,5 milioane de dolari era disponibilă, însă nu
pentru misiune, ci pentru proiectul de construcție din Oklahoma (vezi link-ul de mai sus).
Părinți creștini, vă rog să vă proteja ți copiii! Gândiți-vă cât este de grav să îi lăsa ți pe copii să fie abordați
de o organizație misionară, și să creadă în ea, o organizație asupra căreia planează suspiciunea de
pedoflie și un suicid din pricina acestei acuzații, o organiza ție care m-a concediat pe mine, fondatorul ei,
pentru a nu răspunde cererii mele pentru o investigație independentă cu privire la suspiciunea de
pedofilie. După toate cuvintele elogioase publicate la adresa mea, au încercat să mă și defăimeze. Dacă ești
păstor, nu pot decât să te implor să împărtășești această scrisoare cu biserica ta. Dacă l-ai respectat pe Richard
Wurmbrand, tatăl meu, te rog trimite această scrisoare tuturor contactelor tale, listei de Crăciun, de exemplu, și
prietenilor tăi.
Am încercat să aduc argumente și dovezi, faptelor relatate mai sus, dar gândește-te și tu: Cum pot „misionarii
creștini”, cu o conștiință creștină, să construiască un sediu opulent în valoare de 28.000.000 de dolari din donațiile
voastre, în timp ce opresc fondurile destinate creștinilor persecutați din țări care au nevoi disperate? Dragostea de
bani este rădăcina tuturor relelor. O modalitate de a opri răul este să oprești finanțarea lui. Dacă povestea familiei
Wurmbrand te-a motivat să donezi „Vocii Martirilor” și afiliaților internationali din ICA, ca unicul fiu al lui Richard și
al Sabinei Wurmbrand, te rog cu umilință să nu mai donezi. Viziunea de viață creștină a părinților mei a fost
folosită greșit de cei de la „Vocea Martirilor”.
„Torturat pentru Hristos” a circulat în întreaga lume cu mai bine de 10.000.000 de
copii. În interiorul sediului de 28 de milioane de dolari, numit proeminent Centrul
„Richard Wurmbrand”, există și un Muzeu Wurmbrand. Biblia mamei mele se află
acolo și a fost obținută de la mine sub pretexte false. Am drepturi morale și legale
cu privire la personalitatea părinților mei, chiar și cu privire la folosirea
neautorizată a numelui și a fotografiilor mele etc. Ar lua foarte mult timp și foarte
mulți bani să încerc să opresc folosirea lor prin intermediul tribunalelor. VOM ar
investi milioane de dolari din donații pentru a mi se opune în tribunal, iar venitul
meu este foarte limitat. Dacă încă doriți să mai ajutați proiectele demarcate de
părinții mei, Richard și Sabina Wurmbrand, proiecte care acum sunt înghețate, vă
rog să mă ajutați să recapăt numele bun al familiei mele și al meu. Ca primii
creștini, vă rog să vă întrebați: „Fraților, ce vom face, dar?” (Fapte 2:37)
Pentru alte detalii îmi puteți scrie pe adresa de mai sus.
Dumnezeu să vă binecuvânteze,

Mihai Wurmbrand

Mihai Wurmbrand
Sursa: www.dorinpele.wordpress.com
Pentru mai multe detalii, clic pe Richard Wurmbrand’s Son, Michael Wurmbrand, Comes Forth – Asks VOM to
Allow Independent Investigation.
***
Tată evanghelist, acuzat că şi-a hărţuit sexual proprii copii
10.05.2004
Un caz fără precedent se află de mai multă vreme în atenţia Poliţiei şi Procuraturii ieşene. Mărturiile incredibile a
patru copii au dus la anchetarea penală a capului familiei. Litera legii spune că este vorba de corupţie sexuală,
pentru care, la vremea la care s-au petrecut faptele, era prevăzută o pedeapsă de tot râsul.
Victimele au ajuns, cu timpul, să îi dorească moartea celui incriminat, pentru că autorităţile nu i-au interzis să mai
calce pe acasă, ele fiind nevoite să se ferească şi să se ascundă cum pot de el.
Apropiaţii familiei susţin că unul dintre păstorii Cultului „Uniunea Creştin Evanghelică” ar fi încercat să aducă la
tăcere vocile copiilor, pentru a nu se isca un scandal de amploare în sânul bisericii.
„M-a luat în cameră şi, cu forţa, mi-a băgat mâna în slip.”
Povestea cutremurătoare a celor patru copii începe în anul 1998, însă a ieşit la iveală abia în vara anului trecut.
Acum este impropriu să le spui copii, pentru că doi dintre ei au atins deja vârsta majoratului. Din mariajul soţilor
Bulgariu s-au născut patru copii: două fete şi doi băieţi. Pentru că doi nepoţi au rămas fără tată, familia Bulgariu i-a
adoptat, însă fără forme legale. Primul care a avut curajul să rupă tăcerea a fost Mihai, el povestind cu lux de
amănunte ce i-a făcut unchiul său. „Terminasem şcoală generală şi am venit în Iaşi la şcoala profesională. În al
doilea an de şcoală n-am mai putut să stau la cămin şi l-am rugat pe unchiul Mircia Bulgariu să mă ia la el în
apartament. A fost de acord, dar numai cu condiţia să muncesc”, ne-a povestit Mihai. Aşa că tânărul a ajuns să
trăiască sub acelaşi acoperiş cu verii săi, într-un apartament din cartierul Nicolina. „Într-o dimineaţă, mătuşa a
plecat să facă aprovizionarea, eu dormeam în camera băieţilor. Unchiul a intrat pe furiş în cameră, m-a trezit şi mia spus să merg în cameră la el, pentru a dormi în locul mătuşii, pretextul fiind că dormeam îngrămădiţi.
Am ajuns în pat, încercam să dorm, nu trec zece minute şi el începe să se foiască, împingându-se în mine, de
parcă nu ar fi avut loc în pat. Pune mâna pe mine, mă îmbrăţişează şi îmi spune că el mă iubeşte şi că sunt un
nepot la care ţine. Apoi a băgat mâna la mine în slip. Nu mi-am dat seama ce vrea să facă, am încercat să-l
opresc, dar nu m-a lăsat. A spus că aşa trebuie să vadă dacă am hernie.
Până am plecat la şcoală mi-a făcut aşa şi apoi m-a întrebat dacă nu-mi trebuie bani”, ne-a mai spus Mihai.
El a adăugat că s-a ferit câteva luni de unchiul lui, iar un an mai târziu, când tocmai termina şcoală profesională,
Mircia Bulgariu l-ar fi pus într-o situaţie şi mai penibilă. „M-a pus să fac duş cu băiatul lui cel mic şi ne-a obligat să
ne atingem unul pe altul în zonele intime, iar el stătea şi ne privea de la uşa de la baie”, ne-a mai spus băiatul, care
atunci abia împlinise 17 ani. Amintirile lui Mihai sunt mult mai multe şi mai crunte. Săruturi, mângâieri,
încercări disperate de a scăpa, nopţi de nesomn pentru a nu deveni victimă, toate acestea au fost trăite de
el, de când a intrat în grija unchiului său. Între timp, relaţiile dintre Mircia Bulgariu şi soţia să s-au deteriorat
foarte mult. Copiii povestesc despre un şir nesfârşit de bătăi, pe care femeia a fost nevoită să le îndure şi
despre care nu avea voie să spună nimic, pentru a nu stârni un scandal în sânul Cultului, în care capul
familiei era privit ca un sfânt.
Trei dintre fraţi le-au relatat anchetatorilor că tatăl lor i-a supus la acelaşi gen de agresiuni fizice şi psihice
pe care le-a îndurat şi vărul lor. De fiecare dată au fost ameninţaţi să nu îndrăznească să îi spună ceva mamei
lor. „Am fost mângâiată şi sărutată pe sâni, am fost dezbrăcată şi sărutată pe tot corpul, el încercând să-mi dea jos
şi lenjeria intimă. Mă forţa să stau şi nu puteam niciodată fugi de el. De teama lui am ajuns să legăm clopoţei de
uşa camerei, să ne putem trezi când intră, pentru că mereu se furişează. Sora mea, care atunci avea 10 ani, a fost

supusă aceluiaşi comportament inadmisibil pentru un tată. I-a băgat mâna sub lenjeria intimă. Doar intervenţia
fraţilor care l-au surprins ne-a salvat de alte lucruri, mult mai grave, ne-a povestit, cu lacrimi în ochi, una dintre
fiicele lui Mircea Bulgariu.
În vara anului trecut, Mihai şi cei trei fraţi s-au hotărât să-l dea în vileag pe capul familiei Bulgariu. Acesta era
plecat în Franţa şi a revenit în ţară după ce, cu ajutorul unui prieten, a aflat de ancheta demarată de autorităţi. Din
cauză că suferă de cancer în ultimul stadiu, soţia lui stătea mai mult în spitale, iar când ar fi trebuit să vină acasă,
s-a ascuns pe unde a putut, ca să scape de bătăile cu care o obişnuise soţul ei. Copiii au stat şi ei pe unde au
putut şi, de fiecare dată când treceau pe acasă, îi reproşau tatălui lor hărţuirile sexuale pe care au fost obligaţi
atâţia ani să le îndure. Atunci, ca şi în timpul anchetei penale, Mircia Bulgariu a încercat să găsească tot felul de
scuze pentru comportamentul lui. Însă în niciuna dintre discuţii, înregistrate de copii cu ajutorul unui reportofon, nu
a negat că şi-ar fi atins copii şi nepotul într-un fel nepotrivit pentru un tată sau un unchi. Pentru că declaraţiile lui iau şocat până şi pe anchetatori, aceştia din urmă au cerut internarea bărbatului la Spitalul de Psihiatrie Socola
Iaşi, pentru a fi expertizat psihiatric. Medicii l-au găsit însă cu discernământ. Procurorii susţin că Mircia Bulgariu
are toate şansele să fie, în scurt timp, trimis în judecată pentru comiterea infracţiunii de corupţie sexuală. Odată cu
el ar putea ajunge în boxa acuzaţilor şi alte persoane, care au încercat, prin diferite metode, să zădărnicească
demararea unei anchete penale.
Sursa: www.hotnews.ro
Scandal sexual în Biserica Evanghelică
02.08.2005
• Mai mulţi copii se plâng de faptul că un membru al Bisericii Creştine după Evanghelie din Iaşi i-a abuzat sexual
timp de mai mulţi ani • Ancheta efectuată de procurorul Radu Moisescu a dat verdictul de neîncepere a urmăririi
penale în cazul tatălui minorilor • În scandal este implicat şi prezbiterul Mihai Vasilache, vicepreşedintele Bisericii
Evanghelice, care este acuzat că a divulgat fără drept anumite date, în acest caz de scandal, cu scopul de
ascunde sub preş mizeriile din biserica pe care o conduce • Deciziile luate de procurorii Radu Moisescu şi
Carmina Pascal în dosarele deschise în acest caz sunt cel puţin ciudate
Scandal de proporţii în sânul unui cult religios din Iaşi. Mircia Bulgariu este acuzat că, timp de mai mulţi ani de zile,
începând cu 1998 până în anul 2003, şi-a abuzat sexual, în mod repetat, cei patru copii, doi băieţi şi două fete, toţi
minori la acea vreme. Mircea Bulgariu la acea vreme era membru al Bisericii Creştine după Evanghelie, în
municipiul Iaşi acest cult având şapte case de rugăciune. În anul 2000, Bulgariu a fugit în Franţa şi s-a întors abia
în anul 2003. La întoarcere, Gabriela Bulgariu, soţia bărbatului care era reclamat că a abuzat sexual de copii, a
fugit de acasă şi a depus plângere împotriva sa la Biserică deoarece, în cazul evangheliştilor, problemele interne
ale unei familii, indiferent de gravitatea lor, se rezolvă numai în sânul Bisericii. Pentru a discredita copiii şi pentru al scoate pe Bulgariu nevinovat, Mihai Vasilache, vicepreşedintele cultului, a trimis o hârtie la toate bisericile
evanghelice, prin care arată că micuţii sunt mincinoşi, Vasilache efectuând o anchetă în care nici măcar nu a
audiat copiii abuzaţi. Din cauza faptului că a fugit de acasă, Bulgariu şi-a ameninţat soţia că o va da afară din
Biserica Evanghelică, dacă va scoate un cuvânt despre ceea ce a făcut cu copiii. „Am fost nevoiţi să facem duş
împreună, fiind obligaţi să ne spălăm, să ne atingem în zonele intime sub atenta supraveghere a lui Mircia
Bulgariu”, declara la acea vreme Lucian, fiul lui Bulgariu şi Mihai Ciobica, nepotul acestuia. În luna decembrie
2003, mama, împreună cu cei patru copii, au mers la Secţia IV Poliţie, unde au depus o plângere de abuz sexual
împotriva lui Mircia Bulgariu. După ce probele au fost strânse de Poliţie, au fost predate la Parchetul de pe lângă
Judecătoria Iaşi, procurorului Radu Moisescu.
După ce a fost şocat de cele auzite de la copii, procurorul Radu Moisescu i-a asigurat pe aceştia că se vor vedea
la Tribunal, adică vor avea rezolvarea problemelor în instanţă. În cadrul cercetărilor, procurorul Moisescu a audiat
copiii, care au declarat că tatăl lor îi masturba sau că le băga mâinile în lenjeria intimă, apoi l-a chemat la audieri
pe Mircia Bulgariu. Bărbatul a recunoscut că îi masturba pe băieţi, pentru a vedea cât de repede ejaculează, şi că
le-a controlat pe fetiţe de păr pubian şi că le-a sărutat sânii. După aceste declaraţii, procurorul a emis o ordonanţă,
pentru ca Bulgariu să fie dus la Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola. Ieşit din spital, Bulgariu a primit de la Mihai
Vasilache un plic care conţinea declaraţiile copiilor săi, ce îl acuzau de perversiuni sexuale, şi memoriul înaintat de
Constantin Tibincu, un apropiat al familiei. După ce a primit acest plic, Bulgariu şi-a schimbat declaraţiile faţă de

procuror şi de caz, declarând că i-a controlat pe băieţi de fimoză, iar pe fete le controla ginecologic, lucruri total
neadevărate, dacă luăm în considerare declaraţiile copiilor, care spuneau că gesturile aveau un puternic caracter
obscen. După ce Vasilache i-a înmânat plicul lui Bulgariu, Constantin Tibincu a înaintat la dosar o plângere
împotriva vicepreşedintelui evangheliştilor, pe motiv că acesta încălcase legea privind divulgarea fără drept a unor
date, lege prevăzută în Codul Penal. În acest moment, la dosar a apărut un act emis de Cultul Creştin după
Evanghelie şi care stipulează că fratele Mircia Bulgariu nu mai are drepturi în cult, şi toate acestea doar ca să nu
se facă legătură între cele două cazuri: cazul cu perversiunile sexuale şi cazul în care este implicat Vasilache, ca
divulgator de informaţii.
După ce a studiat cazul, Carmina Pascal, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi, a dat neînceperea
urmăririi penale pentru Mihai Vasilache, deoarece acesta nu ar fi avut funcţie sau profesie. „Am studiat cu interes
acest caz, deoarece nu am mai întâlnit în practică o acuzaţie de divulgare fără drept a datelor. Am observat că
Vasilache nu a absolvit nicio şcoală teologică, iar din câte ştiu eu, numai medicii, preoţii şi alte asemenea categorii
pot fi acuzaţi de astfel de infracţiuni”, a declarat procurorul Carmina Pascal. Amintim că articolul care se referă la
divulgarea fără drept a unor date se referă la persoana căreia „i-a fost încredinţată, sau care a luat la cunoştinţă,
în virtutea profesiei ori funcţiei, dacă fapta este de natură să producă prejudicii unei persoane”. Din postura funcţiei
de vicepreşedinte al Bisericii Evanghelice şi prezbiter al Bisericii Nicolina I, Mihai Vasilache intră, fără niciun dubiu,
în această categorie. Actualmente, Mihai Vasilache este cercetat pentru fals în declaraţii şi inducerea în eroare a
organelor de cercetare penală, la care sunt alăturate documente precum statutul Bisericii Evangheliste, două
adrese eliberate de Biserica Nicolina I ştampilate şi semnate de prezbiterii bisericii, o adresă de la Ministerul
Culturii şi Cultelor etc. Întrebarea este dacă Mihai Vasilache va susţine că are funcţie şi profesie, sau va prefera să
susţină că a făcut fals în declaraţii şi a indus în eroare organele de cercetare penală. Este curios cum se va
acoperi prezbiterul Bisericii Nicolina I pentru actele de cult săvârşite în ultimii 10 ani.
Conform Statutului Bisericilor Creştin după Evanghelie, această Biserică are mai multe drepturi decât orice altă
Biserică din România. Acest Statut este ştampilat la Biserica Evanghelică Nicolina I, unde este prezbiter Mihai
Vasilache. „Biserica este separată de stat, neacceptând amestecul în viaţa internă a acesteia. Biserica poate
solicita sprijinul instituţiilor de stat în realizarea scopurilor ei. Ajutorul nu poate fi condiţionat”, arată articolul V din
Statut. Astfel, acest document este cât se poate de convenabil pentru reprezentanţii Bisericii Evanghelice, toate
problemele care se întâmplă în sânul Bisericii fiind rezolvate de prezbiteri, persoane care urmăresc mai mult
propăşirea financiară a instituţiei, decât actul religios în sine. Cei care reclamă la instituţiile statului o problemă
apărută în sânul unei familii evangheliste sunt imediat daţi afară din Biserică, tocmai deoarece liderul spiritual
Mihai Vasilache nu doreşte să facă publice problemele care sunt în Biserica Evanghelistă. Vom reveni cu noi
amănunte despre acest scandal şi despre numele unor persoane importante din Iaşi, care sunt implicate în
această situaţie. Dreptul fiecărui cetăţean de a practica un cult religios, recunoscut de lege, nu poate fi anulat de
nimeni, dar de la a fi practicant al unui cult şi până la a încalca legile unei ţări este o distanţă foarte mare. Opinia
publică ar trebui să cunoască toate aceste aspecte, pentru ca cei vinovaţi să nu otrăvească societatea.
Sursa: www.bzi.ro
Implicaţii nebănuite în scandalul din Biserica Evanghelică
10.08.2005
• Anchetă în cazul scandalului sexual de la Biserica Evanghelică ajunge la Bucureşti • Mircea Cioată, preşedintele
cultului evanghelic din România, este acuzat că ar fi tratat superficial un memoriu, prin care un prezbiter din Iaşi
era acuzat de fapte penale
În urma investigaţiilor efectuate de reporterii ZIUA de Iaşi în cazul scandalului de la Biserica Evanghelică I Nicolina
Iaşi, ancheta duce din ce în ce mai departe, chiar la preşedintele acestui cult, Mircea Cioată. După ce anul trecut
în Biserica Evanghelică s-a aflat că Mircia Bulgariu, un membru al bisericii, era bănuit că îşi abuza sexual copiii,
reprezentanţii Bisericii I Nicolina, în încercarea de a intimida şi de a trece sub tăcere aceste fapte petrecute în
familia Bulgariu (masturbarea din curiozitate şi altele asemenea – n.r.), verbal au forţat-o pe mama copiilor să se
întoarcă acasă şi să-şi continue căsătoria cu Mircia Bulgariu. În acel moment, Mihai Vasilache l-a luat pe Victor
Romaniuc, responsabilul cu probleme de învăţământ pe teme evanghelice din zona Moldovei, şi pe responsabilul
cu probleme de disciplină din cadrul Bisericii, au mers acasă la Bulgariu să discute cu acesta şi cu copiii care îl

acuzau de abuzuri sexuale. După ce reprezentanţii Bisericii au vorbit cu Mircia Bulgariu, în camera au intrat copiii
care l-au acuzat pe tatăl lor, în faţa celor trei prezbiteri, de abuzuri sexuale. „Mie Vasilache mi-a spus următoarele
cuvinte: cum un mucos ca mine am dreptul să vorbesc după ce m-a ajutat unchiul, iar eu i-am răspuns că sunt
probleme destul de grave, care nu au vrut să asculte ce am avut pe suflet, şi i-am transmis lui Vasilache că vreau
să se facă dreptate… Tot timpul cât am stat în birou ei doar s-au certat cu noi şi ne-au anunţat să nu ne băgăm
nasul pe unde nu trebuie”, arată într-o declaraţie unul dintre băieţii care susţine că a fost abuzat sexual de Mircia
Bulgariu. Deoarece reprezentanţii bisericii nu au considerat acuzaţiile aduse de copiii lui Mircia Bulgariu destul de
grave, Constantin Tibincu, un apropiat al familiei Bulgariu, a înaintat lui Mircea Cioată, preşedintele cultului, un
memoriu în care arată clar faptul că cei trei prezbiteri încearcă să muşamalizeze faptele reclamate de copii. Acest
memoriu, împreună cu declaraţiile copiilor a fost trimis la Uniunea Creştin Evanghelică prin prezbiterul Filip
Tăbăcaru, de la Biserica V Evanghelică Iaşi.
„Cu bună ştiinţă, cei aleşi de Uniunea Creştin Evanghelică
să facă dreptate modifică adevărul după bunul lor plac, cu
scopul de a masca adevăruri de natură penală… Mai pe
scurt, Mircia Bulgariu se face vinovat de fapta ce se
încadrează la mai multe articole din Codul Penal pentru
infracţiuni cu caracter sexual. La acestea, fiind sprijinit
moral şi spiritual chiar de reprezentanţii bisericii, mai
explicit, domnul Vasilache şi domnul Romaniuc”, arată pe
pagina I a memoriului Constantin Tibincu. În acest
memoriu numele lui Mihai Vasilache apare de 9 ori.
Contactat telefonic de reporterii ZIUA de Iaşi, Mircea
Mircea Cioata
Cioată, preşedintele Uniunii Creştin Evanghelice, a
declarat că s-a uitat fugitiv pe memoriu şi pe declaraţii şi ia înaintat dosarul lui Mihai Vasilache, deoarece era vorba despre un caz simplu, în care nu era vorba despre
acuzaţii grave. „Era o problemă a unor creştini din zona Iaşi. Ştiu că l-a adus şi l-a lăsat (dosarul – n.r.) un
prezbiter din Iaşi. L-am răsfoit şi l-am trimis spre analiză lui Vasilache. Am fost de două-trei ori în Iaşi şi părerea
mea este că nu era o situaţie reală. Era vorba despre o problema care încalcă statutul bisericii şi am luat măsura
excluderii acestuia din biserică”, a declarat reporterilor ZIUA de Iaşi Mircea Cioată. Aşadar, de la Cioată, memoriul
şi declaraţiile copiilor au ajuns la Vasilache, chiar dacă, în acest memoriu, de 9 ori, Tibincu arată numele lui
Vasilache implicat în încercări de muşamalizare a unui caz grav. Pot fi bănuite două ipoteze: ori Cioată nu a citit
memoriul şi l-a ignorat, astfel putând neglija situaţia unor creştini disperaţi, ori preşedintele cultului a încercat să
muşamalizeze acest caz, oferindu-i lui Vasilache probele chiar împotriva sa. Trebuie reamintit că, pentru o faptă
similară, Vasilache a fost cercetat pentru divulgarea secretului profesional, faptă prevăzută cu închisoarea. Astfel,
în cazul în care Cioată ar fi ştiut de acuzaţiile împotriva lui Vasilache şi le-ar fi ignorat, oferindu-i acestuia
documentele acuzatoare, preşedintele Uniunii Creştin Evanghelice ar putea fi acuzat de complicitate la
infracţiunea de divulgarea secretului profesional.
Sursa: www.bzi.ro
***
Violatorul pedofil din Ploieşti şi-a mărturisit fapta unui pastor al Bisericii Baptiste „Metanoia”
07.07.2011
Ploieşteanul arestat preventiv pentru viol, victima fiind o fetiţă de zece ani, frecventa Biserica Baptistă „Metanoia”
şi, înainte de a se preda, a mărturisit telefonic unui pastor că el este autorul, reprezentanţii bisericii
contribuind la identificarea lui şi determinându-l să se predea.
Marius Costin Frumuzache, bărbatul arestat preventiv sâmbătă pentru viol şi tentativă de viol asupra unor fetiţe de
zece ani din Ploieşti, frecventa din toamna anului trecut Biserica Creştină Baptistă „Metanoia” din Ploieşti, iar
membrii acesteia se numără printre cei care au contribuit la identificarea violatorului şi l-au determinat pe acesta
să se predea autorităţilor, potrivit unui comunicat dat publicităţii de Biserica Creştină Baptistă „Metanoia” din
Ploieşti, postat pe site-ul bisericii şi semnat de către pastorul Cristian Pană, transmite corespondentul Mediafax.

Conform sursei citate, Frumuzache era „un om liniştit, apatic şi
copilăros” şi nu se implica în acţiunile organizate de biserică în folosul
copiilor, indiferent dacă aceste acţiuni aveau loc în biserică sau în
afara acesteia, nimic din comportamentul lui nedând de bănuit că ar fi
capabil să atace, să sedeze şi să violeze.
Reprezentanţii bisericii spun că vineri, 1 iulie, cu o zi înainte de a se
preda autorităţilor, Frumuzache, care se afla în afara Ploieştiului, a
fost sunat de către unul dintre pastorii bisericii. Suspectul i-a mărturisit
pastorului că el este cel care a violat-o pe fetiţa de zece ani din
cartierul Malu Roşu din Ploieşti şi că tot el a atacat alte două fetiţe în
acelaşi cartier. Pastorul l-a convins pe Frumuzache să se predea
autorităţilor.
Conform comunicatului bisericii „Metanoia” Ploieşti, după ce pastorul
a discutat cu Frumuzache, trei reprezentanţi ai conducerii bisericii au
mers la Poliţie şi au anunţat că acesta şi-a mărturisit fapta şi că urma
să ajungă în Ploieşti cu trenul, vineri seară, la ora 22:05. A fost
aşteptat de către autorităţi, însă „arestarea lui a eşuat”, se arată în
comunicat.

Marius Frumuzache a răpit, sedat și violat o fetiță
de 10 ani și a atacat alte două fetițe

Frumuzache s-a prezentat la Poliţie a doua zi dimineaţa, însoţit de pastorul căruia îi mărturisise fapta şi care l-a
convins că este mai bine să se predea.
Reprezentanţii Bisericii „Metanoia” din Ploieşti spun
că nu sunt interesaţi de recompensa de 3000 de euro
pe care Poliţia Prahova a anunţat că o va oferi celor care
vor ajuta la prinderea suspectului.
„Nu am fost nici măcar un pic interesaţi de recompensa
oferită, ci acţiunea noastră a fost determinată de o datorie
civică, morală şi creştinească. Dacă va exista vreo
recompensă, aceasta va fi donată familiei şi victimei, nu
pentru a repara ce a fost făcut, ci pentru a alina o
suferinţă”, se arată în comunicatul dat publicităţii, joi, de
Biserica Creştină Baptistă „Metanoia” din Ploieşti.
Şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova a
confirmat, joi, pentru Mediafax, că reprezentanţii unui cult
religios se numără printre cei care au contribuit la
identificarea suspectului şi că aceştia au arătat că nu sunt
interesaţi de recompensă.
Pastorul Bisericii Baptiste „Metanoia” din Ploiești l-a convins pe
Marius Frumuzache să se predea autorităţilor

Marius Costin Frumuzache, de 34 de ani, din Ploieşti, s-a
prezentat, sâmbătă, la Poliţie şi a mărturisit că el este cel
care, în data de 9 iunie, a atacat o fetiţă de zece ani, a sedat-o şi a violat-o în apartamentul în care aceasta
locuieşte, în cartierul Malu Roşu din Ploieşti.

Frumuzache a mărturisit, de asemenea, că tot el este autorul unor tentative de viol asupra altor două fetiţe, în
acelaşi cartier. Duminică, Frumuzache a fost arestat preventiv şi nu a înaintat recurs la decizia Tribunalului
Prahova privind arestarea sa.
Anchetatorii spun că bărbatul îşi premedita faptele şi că îşi urmărea victimele înainte de a le ataca, dar şi după ce
făcea acest lucru.
Sursa: mediafax.ro

07.07.2011
Pedofilul violator era membru al Bisericii Baptiste
Metanoia din Ploieşti, iar conducerea acesteia a aflat
prima de faptele lui Marius Frumuzache. El a fost predat
poliţiei de fraţii săi de confesiune, iar aceştia au refuzat
recompensa oferită.
Pastorul baptist Cristian Pană s-a declarat consternat de
faptele pedofilului. El a dezvăluit ieri că aflase cu stupoare
că violatorul de copii căutat este Marius Frumuzache,
membru al bisericii baptiste. „Vineri, pe 1 iulie, unul dintre
păstorii bisericii l-a sunat pe Frumuzache şi acesta i-a
mărturisit în repetate rânduri că el este pedofilul din
Ploieşti. Noi l-am dus la poliţie pe violator. Sunt tată a
două fete minore şi sunt îngrozit să ştiu că a stat în
preajma copiilor mei”, a mărturisit Până. El a menţionat că
păstorii bisericii nu sunt interesaţi de recompensă pusă pe
capul lui Frumuzache.

Pastorul baptist Cristian Pană

Sursa: cancan.ro
07.07.2011
Bărbatul care, la începutul lunii trecute, a violat o fetiţă de
10 ani la Ploieşti şi a încercat să batjocorească şi alte
două copile i-a şocat până şi pe psihologii care au discutat
cu el în arest.
„Îmi plăceau fetiţele frumoase şi zglobii”, asta i-a
mărturisit pedofilul Marius Costin Frumuzache
psihosociologului care a stat de vorba cu el,
inspectorul de poliţie Dorin Dumitran. Specialistul susţine
că în acest moment nu se poate spune cu certitudine dacă
pedofilul a avut discernământ în momentul comiterii faptei.
„E îngrozit de ceea ce va urma. Tocmai de aceea nu se
Marius Furmuzache
poate stabili cu exactitate dacă regretă ceea ce a făcut,
sau dacă doar e înspăimântat de pedeapsa pe care o va
primi”, a declarat Dumitran. Acesta consideră că violatorul de 34 de ani a fost îngrozit că ar fi putut fi linşat de
oameni, dacă era recunoscut pe stradă, şi de aceea a ales să se predea la sfârşitul săptămânii trecute. În acelaşi
timp, locuinţa părinţilor pedofilului este păzită de o echipă de poliţişti, de teamă că bătrânii ar putea deveni ţinta
unor răzbunări din partea ploieştenilor furioşi.
Sursa: libertatea.ro
Expertiza medicala efectuată în acest caz a arătat faptul că bărbatul a avut discernământ în momentul comiterii
faptelor.
Bărbatul este din Ploieşti, locuieşte împreună cu părinţii săi la mai puţin de un kilometru de cartierul în care au avut
loc agresiunile şi nu are antecedente penale. El este judecat pentru viol, tentative de viol şi violare de domiciliu.
În paralel, Frumuzache este cercetat de procurorii DIICOT Ploieşti pentru pornografie infantilă, după ce
anchetatorii au găsit în laptopul acestuia mai multe materiale pornografice cu minori, respectiv filme şi poze
obscene.
Sursa: vremeanoua.ro

Tribunalul Prahova l-a condamnat, pe 25 noiembrie 2011, la 16 ani de închisoare pe bărbatul care, în luna iunie a
anului trecut, a violat o fetiţă de zece ani din municipiul
Ploieşti.
Instanţa de judecată l-a condamnat pe Marius Costin
Frumuzache la câte opt ani de închisoare pentru cele
două tentative de viol şi la câte doi ani de detenţie pentru
violare de domiciliu, inculpatul primind, de asemenea, o
pedeapsă de 16 ani de închisoare pentru violarea unei
fetiţe din Ploieşti.
În urma contopirii pedepselor, magistraţii au stabilit că
ploieşteanul va ispăşi pedeapsa cea mai grea, cea de 16
ani de detenţie, căreia i se adaugă o pedeapsă
complementară de şase ani de interzicere a unor drepturi,
cu excepţia celui de a alege.

Marius Frumuzache

De asemenea, instanţa a dispus atunci menţinerea stării de arest preventiv a bărbatului care se află la
Penitenciarul Mărgineni şi disjungerea soluţionării cauzei acţiunii civile.
Frumuzache a atacat decizia instanţei cu apel, însă acesta a fost respins că nefondat de judecătorii Curţii de Apel
Ploieşti.
Marius Costin Frumuzache a violat, pe data de 9 iunie 2011, o fetiţă de zece ani din municipiul Ploieşti, chiar în
casa în care această locuieşte împreună cu părinţii săi, iar în timpul anchetei a recunoscut că este autorul altor
două tentative eşuate de agresiune, cu mod de operare similar, comise asupra unor minore în acelaşi cartier al
municipiului Ploieşti, pe 1 iunie 2011 şi pe 17 mai 2010.
De asemenea, la penultimul termen din dosar, Frumuzache şi-a recunoscut faptele, dar şi că se face vinovat de
violarea a trei domicilii, el invocând, totodată, articolul 320, indice 1, din Codul de procedura penală, potrivit căruia
inculpatul care îşi recunoaşte faptele „beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa prevăzute de
lege, în cazul pedepsei închisorii”.
Marius Costin Frumuzache a mai fost condamnat, la 21 decembrie, de către Judecătoria Ploieşti, la şase ani de
închisoare pentru pornografie infantilă. El fusese trimis în judecată de DIICOT pentru pornografie infantilă, după ce
procurorii au găsit într-un laptop al acestuia fotografii şi filme cu minori în ipostaze obscene.
Sursa: semnal.eu
***
Pastorul penticostal Ioan Buia, acuzat de abuz sexual și relații sexuale cu minore
Pastorul penticostal Ioan Buia, acuzat de abuz sexual
27.12.2011
În cadrul Observatorului de la binecunoscutul post de televiziune Antena 1 a fost difuzată ştirea că pastorul
penticostal Ioan Buia este acuzat de abuz sexual.
Iată şi descrierea ce însoţește înregistrarea video din cadrul Observatorului:
„Ioan Buia, pastorul român de la Biserica Penticostală Română din Dearborn Heights, Detroit, a fost acuzat de mai
multe tinere că le-a agresat sexual în urmă cu mai mulţi ani, pe vremea când încă erau minore.
Fetele au depus plângeri la poliţie împotriva lui Buia, iar oamenii legii au început investigarea cazului. Acesta a
primit o pedeapsă de şase luni de suspendare din activitatea sa de la biserică, dar a declarat că acuzaţiile sunt
false şi că este nevinovat. „Mi-a spus să ţin totul secret şi să-i fiu loială. L-am privit ca pe un tată, dar am fost

violată”, a spus una dintre tinere, care a fost abuzată pe vremea când avea 17 ani. O altă tânără, în vârstă de 13
ani, a spus că pe vremea când pastorul o învăţa să
înoate, acesta şi-a pus mâinile sub costumul ei de baie şi
a început să o pipăie.
Cu toate că Ioan Buia a fost suspendat, victimele au cerut
şi un proces al liderilor bisericii, dar aceştia au spus că nu
există destule dovezi care să-l incrimineze pe pastor.”
Sursa: www.penticostalismulazi.wordpress.com
14.01.2012

Pastorul Ioan Buia, acuzat de relații sexuale cu minore, împreună cu
soția, la o lună după ce i-au fost aduse acuzațiile de abuz sexual.
Victimele aveau 8, 9, 12, 13, 17, 20 și respectiv 38 de ani.

Ziua de 12 ianuarie este una tristă pentru membrii
bisericilor penticostale româneşti, sau pentru cei care l-au
cunoscut pe pastorul Ionică Buia. În această zi a avut un nou proces de analizare a cazului în care pastorul Buia
era acuzat de abuzuri sexuale.
Din anumite surse prezente la proces, s-ar părea că în urma audierilor făcute cei de la Biserica lui Dumnezeu,
pastorul Ionică Buia ar fi fost găsit vinovat pentru acuzaţiile care i se aduc, respectiv că ar fi agresat şi abuzat
sexual o serie de femei, care la vremea respectivă erau minore. Se pare că hotărârea finală a fost semnată în
unanimitate de către bordul de judecată al Bisericii lui Dumnezeu.
Unii dintre martorii prezenţi la proces declară că pastorul Ionică Buia arăta abătut, cu o faţă tristă şi pierdută, fără
puterea de privi în ochi victimele, pe care s-ar părea că le-ar fi abuzat sexual.
Conform regulamentului de funcţionare interioară a Bisericii lui Dumnezeu, pastorul Buia ar urma să fie suspendat
permanent din pastoraţie.
Deocamdată ştirea nu este confirmată oficial, aşteptând şi un răspuns în scris de la organizaţia Biserica lui
Dumnezeu.
Sursa: www.rousa.blogspot.ro
Pastor penticostal român din SUA, excomunicat de Biserică pentru abuzuri sexuale
08.01.2013
Ionică Buia, un episcop penticostal român din Statele Unite ale Americii, originar din comună Maieru, judeţul
Bistriţa-Năsăud, a fost acuzat de mai multe femei că le-ar fi abuzat sexual în urmă cu mai mulţi ani, pe vremea
când ele erau încă minore.
În luna ianuarie, episcopul penticostal Buia a fost excomunicat definitiv de către Consiliul de conducere al Cultului
Penticostal Biserica lui Dumnezeu.
Material publicat în ediţia din 12.03.2012
În general, Biserica este stâlpul unei comunităţi, iar cei care o conduc, indiferent de cultul despre care am face
vorbire, trebuie să se ridice la nivelul aşteptărilor enoriaşilor, să fie aproape comparabili cu sfinţii. Unii dintre aceşti
capi ai Bisericii, care au misiunea să transmită cuvântul lui Dumnezeu printre oameni şi să se comporte
asemenea Lui, dau dovadă că de fapt sunt cu mult mai slabi decât cei pe care ar trebui să îi păstorească. Să fie
vorba doar de o slăbiciune de moment, sau să fie vorba de o pură falsitate în tot ceea ce fac, nimeni nu poate da o
explicaţie. Cert este că, în ultimii ani, indiferent că vorbim de Biserica Catolică sau de cea Ortodoxă şi, mai nou, de
Biserica Penticostală, creştinismul a fost zguduit de scandaluri sexuale.
În cazul pastorului Ionică Buia nu se poate spune că a fost vorba de o slăbiciune de moment, de vreme ce acesta
a repetat faptele, agresând sexual nişte copile. Faptele sale s-au repetat ani de-a rândul până când fetele
respective, devenite între timp femei mature, au decis să depună plângeri împotriva lui la poliţie.

Cazul pastorului Buia a fost un şoc pentru comunitate, cu atât mai mult cu cât el părea un om de încredere.
Şase femei au depus plângeri la poliţie împotriva lui Ionică Buia, pastorul unei biserici din Dearborn Heights,
Detroit, din statul american Michigan. Toate cele şase femei spun că pastorul le-a abuzat sexual, trădând-le astfel
inocenţa şi încrederea.
Laura: „Şi-a pus mâinile sub costumul meu de baie şi a început să mă atingă.”
Una dintre victimele pastorului susţine că a fost violată de acesta în timp ce se aflau în Canada cu ocazia unui
eveniment special organizat de biserică. Pe atunci fata avea doar 12 ani şi jumătate.
Un alt incident a avut loc în anul 1991, pastorul molestând de această dată o fată – Laura, pe atunci în vârstă de
13 ani, în timp ce o învaţa să înoate. Abia peste 11 ani victima a putut să vorbească despre ce i s-a întâmplat pe
când era doar o copilă. Prima persoană care a aflat prin ceea ce a trecut a fost soţul ei, chiar înainte de căsătorie.
Indignarea bărbatului a fost foarte mare, însă acesta era mai mult decât convins că, chiar dacă îl vor da în vileag
pe pastor, nimeni nu îi va crede.
„Motivul pentru care nu am spus a fost pentru că mi-era ruşine. Eram la piscină şi el mă ajuta să învăţ să înot. Şi-a
pus mâinile sub costumul meu de baie şi a început să mă atingă. Am vrut să fug şi m-a tras spre el. M-a ţinut
câteva momente”, a povestit Laura.
Lydia – 8 ani: „Am ştiut că este ceva greşit, m-am simţit murdară, m-am simţit vinovată.”
În 1996 s-a consumat un alt episod din „peripeţiile” sexuale ale pastorului Buia. De data aceasta, pastorul a
molestat o femeie care avea atunci 38 de ani, în timp ce erau într-o maşină, alături de mai multe persoane, în
drum spre o întâlnire cu românii din alte comunităţi. Martorii au declarat că, din cauza comportamentului
neadecvat al pastorului, a fost nevoie ca maşina să fie oprită pentru că femeia respectivă să îşi schimbe locul.
În acelaşi an 1996, pastorul Buia abuzează de alte două fete, surori, pe atunci în vârstă de 8 şi respectiv 9 ani.
Abuzurile se ţin lanţ timp de doi ani. Cele două surori au tăcut şi ele timp îndelungat, până au ajuns adulte, neştiind
nici măcar una ce i s-a întâmplat celeilalte.
„Am ştiut că este ceva greşit, m-am simţit murdară, m-am simţit vinovată. Mi s-a spus să nu spun niciodată nimic,
nimănui, pentru că acela era felul în care mă iubea. Este foarte carismatic, foarte popular, ştie să atragă mulţimea.
Îl priveam că pe o figura paternă”, a declarat Lydia, care avea 8 ani când pastorul a abuzat-o.
Maria: „Am fost abuzată sexual, am fost violată.”
În 1997, Ionică Buia îşi începe asaltul asupra unei tinere – Maria – în vârstă de 17 ani. Fata, ajunsă de scurt timp
în Statele Unite din România, nu-şi găsea pacea şi liniştea în propria familie, aşa că a apelat la pastor pentru
consiliere. Dar, din nefericire pentru ea, pastorul a început să îi facă avansuri, ca mai apoi să o violeze. Timp de
doi ani, Buia a asaltat-o cu telefoane, mesaje şi cadouri, în speranţa ca ea să nu vorbească. În 2001, Maria avea
un prieten, care şi-a dat seama la un moment dat că ceva nu este în regulă din cauza comportamentului ei, şi a
determinat-o să îi mărturisească adevărul.
„Mi-a spus «ştiu că poţi ţine un secret, ştiu că poţi fi loială». Am fost abuzată sexual, am fost violată. L-am privit ca
pe un tată. Şi alte fete care au fost molestate ar trebui să aibă curajul să vorbească”, a declarat Maria.
O altă victimă i-a căzut pastorului în plasă în 1998, de data aceasta o tânără de 20. Episodul s-a petrecut de
Crăciun, chiar în casa lui Buia, fata aflându-se în vizită cu alte cunoştinţe comune. Potrivit declaraţiei tinerei,
pastorul a tăbărât peste ea în timp ce ea se afla la toaletă. Ea a reuşit atunci să fugă, dar Buia a asaltat-o în
continuare cu telefoane, cerându-i să meargă „să îl ajute”. Un an mai târziu, tânăra se căsătoreşte şi îi spune
păţania soţului ei, care decide să părăsească biserica păstorită de Buia.
Femeile au aflat una de alta abia în 2011, realizând că toate au fost la un moment dat abuzate sexual de pastorul
lor. Una din victime îl acuză pe pastor că a obligat-o să facă sex oral.
Pastorul Ionică Buia, o figura carismatică şi foarte populară în cadrul comunităţii româneşti neoprotestante din

America a negat însă acuzaţiile care i s-au adus. Liderii religioşi ai organizaţiei Biserica lui Dumnezeu, din care
face parte biserica Aleluia Romanian Church Detroit păstorită de Ionică Buia, s-au adunat la Detroit în luna august
2011 pentru a analiza situaţia. Iniţial s-a ajuns la un acord cu două dintre victime, care au acceptat să nu mai facă
plângere la poliţie, urmând că pastorul Buia să fie suspendat timp de un an de zile. Ulterior însă, în luna
septembrie, membrii bisericii lui Ionică Buia au decis că nu sunt destule evidențe pentru a-l face pe acesta vinovat
de acuzaţiile pe care victimele i le aduceau.
Comitetul bisericii a decis însă să îl suspende pe o perioadă de şase luni, timp în care el să beneficieze de
consiliere. Nemulţumită de decizie, una din victime a cerut o nouă audiere conducerii generale. Cererea i-a fost
însă respinsă, motiv pentru care victimele şi-au căutat dreptatea în instanţă, fiind depuse plângeri la autorităţile
americane.
În cele din urmă, pe 26 ianuarie, Consiliul de conducere al Cultului Penticostal Biserica lui Dumnezeu a făcut
cunoscută hotărârea de a-l excomunica definitiv pe pastorul Buia Ionică. Decizia a fost comunicată de către
episcopii Tim Hill şi David Griffis, vicepreşedinţi ai Cultului Church of God Internaţional, în Adunarea generală
extraordinară a Bisericii Române Penticostale Alleluia Church of God Pardee, Michigan, SUA.
Sursa: infoportal.rtv.net
***
Evadare…
CUM EVADEAZĂ UN PEDOFIL DIN BISERICA ADVENTISTĂ, CAND E VORBA
DE O CONFRUNTARE…
Am avut recent un moment unic:
Ca de obicei, în perioada iernii, pedofilul adventist Vasile Fereşteanu a sosit în
ţările mai calde şi sâmbătă dimineaţa 30 Noiembrie 2013 a apărut la Biserica
Română Adventistă din Loma Linda.
De data aceasta, acest pedofil netratat VF arăta mai fragil şi aparent se mişca
mai greu (sau juca acest rol).
Pornind de la o simplă întrebare „Cât timp va mai trăi?”, am intenționat cu
această ocazie să îl abordez cu o singură întrebare pentru sufletul lui:

Dr. MargiAnne Isaia

„Ce faci acum, în prag de veșnicie, gata să apari în fața judecății, cu numeroasele cazuri de victime, pe care le-ai
distrus de-a lungul întregii tale vieţi?”
Aveam în mână un dosar important cu scrisori din partea victimelor lui VF și îl aşteptam la ieşire. Intuind o
confruntare, câţiva fraţi protectori au scos pe VF pe o ieşire laterală şi l-au condus la maşină. Sesizând momentul,
împreună cu Margie, ne-am apropiat imediat de maşină și i-am întins mâna lui VF. M-am recomandat: „Sunt
Gabriel Isaia. Aş dori să vorbim puţin…” Unul din „protectori” lui, pastorul O.I. a protestat şi a insistat ca VF să
intre în maşină…
M-am adresat lui VF: „Vreau să am o discuţie cu tine un minut, se poate?”
Pastorul O.I. continua să se opună să nu discutam cu VF, protesta să ne acopere prin cuvinte, făcea tot felul de
zgomote fără rost, pentru ca VF sa nu răspundă…
În final VF a răspuns: „La capitolul acesta, eu nu discut! Nu discut! Am fost la voi la masă…” L-am întrebat: „O ştii
pe Margie? VF a răspuns: „A fost de două ori, în doi ani la rând, câte două săptămâni la mine… Dar, nu discut!”
Deci, recunoaşte că Margie (la 12 ani) a fost eleva lui la vioară!!!!
Pastorul l-a împins cu forţa în maşină…

Am rămas uluiţi!
Un sărman şi mizerabil agresor de o viaţă, în prag de veşnicie, rămâne pietrificat!…
Iar în spatele lui, un „pastor” care nu doreşte o clarificare în viaţa acestui om nenorocit; un biet om în prag de a-şi
încheia viaţa încărcat cu vina sutelor de victime, unele pierdute chiar pentru totdeauna…
Wow, ce zi de Sabat!
S-a scris ceva, undeva, în analele Cerului şi despre rezultatele acestei încercări?
Sursa: www.reinviesperanta.com
AA/Anunţuri şi Acţiuni
Pedofilul Vasile Fereşteanu, după participarea la GC, soseşte din nou pe acest continent şi se plimbă nestânjenit
prin Statele Unite!!!
Pe dată de 29 octombrie i se spune „Bun venit!” în Biserica Română Adventistă din Loma Linda, este invitat în
familii şi colectează în continuare fonduri pentru „copii lui” din România…
Duminică 31 octombrie, am dorit să-l întâlnesc, că reprezentantă a victimelor lui, pregătită cu un dosar plin cu
mesaje primite de la ele. Dorind să am alături de mine o persoană oficială, am solicitat pe Pastorul local Valentin
Danaiata. Acesta a ridicat din umeri şi a spus că nu doreşte să se implice şi că nu ştie nimic… Pastorul Otinel
Iancu a spus de asemenea că nu doreşte să se implice şi că acţiunea „nu este etică”…
Pastor şi Dr Romulus Chelbegean – Specialist în Terapia Căsătoriei şi a Familiei – l-a contactat pe Vasile
Fereşteanu, s-au întâlnit şi au discutat peste 2 ore.
Concluzia întâlnirii: Vasile Fereşteanu – ca orice alt pedofil – neagă tot, spunând că sunt înscenări pentru a-i opri
fondurile pe care le primeşte pentru „lucrarea” pe care o face. În timpul răspunsurilor de apărare, el recită
numeroase texte biblice susţinând că el este victima (!!!!) lucrării celui rău! El a relatat că, în România, (…) e acum
găzduit permanent la… o familie cu 10 copii!
În altă ordine de idei, în urma corespondenţei mele cu persoane oficiale din Ambasada Americană din Bucureşti,
numele Vasile Fereşteanu a devenit un subiect serios pentru persoanele de acolo. Din ceea ce Fereşteanu spune
tuturor, de la Ambasadă s-a dat un telefon la Uniunea Adventistă Română, care a dat „lumina verde” (expresia lui
VF) şi i s-a extins viza pentru intrare în SUA pentru încă 10 ani!!! Deci încă o dată, din spusele lui, Uniunea
Adventistă Română a dat dovadă de protejarea acestui pedofil!
Pe de altă parte, VF se plimbă nestingherit cu avioane, luat de la aeroporturi, invitat la mese şi aprovizionat cu
bani şi tot felul de bunuri. Toate acestea fac dovadă credulităţii unor fraţi şi surori neinformate de către păstorii
lor…
În timp ce se face lucrare misionară în închisori, festivaluri de muzică şi poezie etc., victimele şi familiile lor
păstrează amărăciunea trădării în propria lor Biserica.
***
Un pas înainte pe drumul dificil spre normalitate!
Recent – 14 August 2010 – la Biserica din Războieni – Iaşi, s-a revenit asupra deciziei de pedepsirea tinerei GM,
victimă a abuzului sexual, şi pedepsirea mamei! Un pas înainte!
Mulţumim Ella pentru activitatea ta specială în acest caz în cadrul „Grup Support Advocay” – Europa.
Am cuvinte de apreciere pentru pastorul Istrate Florin, reprezentantul Conferinţei Moldova, care a tratat cu
sensibilitate cazul, şi a încercat în cadrul întâlnirii să edifice Biserica asupra fenomenului şi a misiunii ei reale.
Mulţumim şi Preşedintelui Uniunii, Theodor Huţanu, pentru implicare. Mulţumim, de asemenea, fraţilor care au

susţinut revenirea asupra deciziei.
Regretabil, au fost şi persoane înveninate şi dure ca Butuc Paul – secretarul Comunităţii, care a manifestat un
spirit total lipsit de înţelegere…
Pentru mine, rămâne totuşi o enigmă expresia „fraţilor, să o iertăm”, folosită în cadrul întâlnirii.
Mă aşteptam că fenomenul să fie mai bine înţeles în Biserică, GM find o victimă, iar mama ei o luptătoare să o
salveze.
Mai potrivit ar fi fost că GM să audă: „Îţi mulţumim că ai vorbit! Apreciem faptul că ne-ai descoperit realitatea! Te
rugăm că tu să ne ierţi, pentru că n-am înţeles şi ne-am purtat că fariseii care au vrut să-l arunce pe Domnul în
prăpastie…” Biserica ar fi trebuit să-şi ceară iertare pentru duritatea, lipsa de compasiune pentru o persoană
căzută, şi lipsa de delicateţe faţă de o mamă, care în disperare se luptă să o ridice şi să o protejeze de oamenii răi
din jur…
Rolul tuturor membrilor Bisericii rămâne acelaşi: a întinde o mână, a lega rănile celui căzut, a oferi speranţă şi a
ajuta la vindecarea victimelor. Un astfel de climat va încuraja totdeauna şi alte victime care acum tac, şi va face
mai uşor drumul lor spre refacere… Mă gândesc cum ar arată IMAGINEA unei Biserici ai căror membri înţeleg
ravagiile acestui cancer social şi manifestă maturitate spirituală, într-o lume violenţă şi lipsită de compasiune…
***
Poziţia reală a Bisericii Adventiste din România în cazul abuzului sexual asupra copilului.
O victimă a abuzului sexual este victimizată din nou în mod public în Biserica Adventistă din Războieni, Judeţul
Iaşi. Dezamăgire totală!!!!
Deşi Biserica ar trebui să fie un loc de vindecare şi să ofere suport emoţional şi spiritual unei victime, Biserica
devine un loc de victimizare publică. Pastorul IONEL GAVRILIŢĂ împreună cu comitetul (format în majoritate din
bărbaţi) propun să pedepsească pe tânăra GM pentru că… a avut curajul să vorbească!
La întâlnirea membrilor Bisericii Adventiste din Războieni de pe data de 10 Iulie 2010 – s-a luat hotărârea că GM
împreună cu mama ei să fie pedepsite. Domnul Ionel Agrigoroaie, Consilier la Primăria Iaşi, care a încercat să
susţină cazul victimei, a fost oprit să vorbească!!!!
Într-o biserică cu un total de 167 de membri, au participat 73, dintre care au mai rămas la vot 51. S-a votat pentru
pedepsirea victimei: 28 pentru şi 23 contra…
Culmea, pastorul IONEL GAVRILIŢĂ împarte în acelaşi timp pliante cu apelul „Rupe tăcerea” membrilor bisericii lui
(conţinutul acestor pliante se află pe acest site de peste 2 ani), în timp ce militează deschis împotriva celor ce „rup
tăcerea” şi a celor ce încearcă să oprească şirul acestor crime!!!
Cum răspunde Conferinţa Moldova şi Uniunea Adventistă din România în faţa acestei nedreptăţi sociale? Este
Biserica Adventistă din România o Biserica antisocială?
***
„O tragedie ce poate fi prevenită” este numele articolului apărut în Christianity Today din 28 Mai 2010.
Se menţionează articolul din www.cristianitytoday.com.
Bisericile evanghelice nu trebuie să pretindă că sunt imune la capitolul abuz sexual comis de păstori sau voluntari.
Păstorii şi liderii religioşi poartă cea mai mare responsabilitate în a preveni abuzul în biserică. Dar familiile şi
prietenii victimelor poartă o povara specială.
Adesea ei au făcut faţă presiunii din partea oficialilor bisericii de a păstra secretul. În schimbul păstrării secretului,
li s-a propus ceva. Ei s-au simţit fără ajutor când liderii bisericii au trimis criminalul dintr-o localitate în alta. Ei
trebuie să ştie că a rezista unor asemenea presiuni este un act de eroism care poate preveni viitoare abuzuri.

Comentariul meu: din experienţa victimelor care mi-au scris, am aflat că părinţii care au semnalat abuzul au fost
întâmpinaţi cu ostilitate, şi li s-a cerut să tacă pentru a nu-şi pierde calitatea de membru.
Altora li s-a cerut să se retragă din biserica, pentru a nu fi excluşi în cazul în care doresc să li se facă dreptate.
Interesant este însă faptul că un pedofil a cerut scrisoare de retragere ca să simplifice lucrurile, altul s-a
pensionat. Astfel s-a făcut „linişte”. Unui agresor i s-a dat o recomandare excelenţă la plecarea din ţară de către
colegii păstori, şi astfel şi-a continuat activitatea că agresor şi pastor în SUA.
Fără comentarii. Ori se trage concluzia că victimele doresc să se răzbune…
***
Recent, Martie 2010, am călătorit în România împreună cu ELLA – asociata Grupului Child Advocacy pentru
Europa, pentru a interveni în cazul elevei GM din Iaşi. Se lucrează împreună cu Poliţia din Iaşi pentru rezolvarea
cazului.
În timp ce profesorii din Războieni, primarul şi preotul ortodox, care o cunosc pe victimă (dar şi pe agresoare), o
susţin pe GM (membră a Bisericii Adventiste), Pastorul Bisericii Adventiste locale doreşte aplicarea disciplinei
pentru că victima … „nu a întrebat Comitetul Bisericii referitor la procedura de urmat şi… a apelat la mass-media”
(!)
Prezenţa noastră la comitetul bisericii Adventiste a fost considerată de Pastorul local „…o încercare de a pune
presiune asupra Bisericii”.
„Biserica din România are o credinţă foarte corectă şi biserica locală are opinie”, spune pastorul bisericii din
Războieni , jud. Iaşi. „Victima este vinovată pentru că nu s-a purtat ca Iosif în Egipt”, a afirmat un membru al
comitetului. Secretarul conferinţei Moldova, participant la discuţie consideră că victima „ar fi trebuit să se separe
din relaţia cu profesoară, ori să se elibereze imediat”, concluzionând că GM „s-a complăcut, nu fără plăcere…”
Întrebarea mea:
Cum este posibil a se da Bisericii locale autoritatea de a hotărî, în condiţiile în care este total lipsită de educaţia
necesară înţelegerii şi evaluării acestei crime numită abuzul sexual asupra copilului?
***
Cazul elevei GM a fost cunoscut de câteva luni Conducerii Uniunii Adventiste Române. Anul trecut, înainte de a
intra în atenţia reporterilor de la Antena 1, Comitetul anti-abuz al Uniunii a analizat la Iaşi îndelung cazul GM şi…
n-a făcut nimic… din lipsă de… specialişti şi probe. Se aşteaptă poate momentul când un avocat adventist se va
hotărî să preia cazul…
Autoritatea Bisericii are probleme de competenţă şi integritate…
Nu ar fi de mirare ca Domnul să mişte inima altcuiva şi ajutorul să vină de la cei din afară…
***
Alt caz de incompetenţă a unei Bisericii locale din Judeţul Botoşani şi a Conferinţei Moldova, caz vechi de câţiva
ani şi tratat cu… uitare. Este vorba de incest cu multiple victime în familie, în care Poliţia intervine, şi agresorul
este arestat şi condamnat pentru 18 ani, iar Biserica Adventistă… nu i-a aprobat scrisoarea de retragere (!) Între
timp, Pastorul local… a fost avansat!
***
Nu este de mirare faptul că absolvenţi ai Institutului Teologic Adventist din România nu au nicio competenţă în
evaluarea şi abordarea cazurilor de abuz sexual asupra copiilor, întrucât programul de studii… nu include aşa
ceva, încă. Iar unul dintre profesorii acestui Institut (IC) consideră victimele bolnave mintal şi probabil (prin
deducţie) pe agresori… ca perfect sănătoşi (!).

Nu este cerut ajutor extern, pentru că se neagă ori se doreşte păstrarea tăcerii pentru a nu afecta imaginea…
În urmă cu doi ani, o studentă de la Asistenţă Socială din cadrul ITA (o victimă-supravieţuitoare) a cerut să facă
lucrarea de diplomă pe acest subiect… I s-a refuzat cererea spunându-i-se că nu este un subiect… potrivit!
Potrivit cu ce anume?
***
Cazul agresorului, Vasile Fereşteanu, al cărui număr de victime încă nu se cunoaşte, stârneşte consternare în
Biserica Română din Madrid şi alte Biserici unde se cunoaşte cazul. VF este în prezent repus în drepturi ca şi cum
nimic nu s-a întâmplat, el este rebotezat în Biserica locală şi călătoreşte din nou, după obiceiul lui.
Mă întreb din nou:
Cum este posibil a se da Bisericii locale autoritatea de a hotărî, în condiţiile în care este total lipsită de educaţia
necesară înţelegerii şi evaluării acestei crime numită abuzul sexual asupra copilului?
Când, în cele din urmă, victimele recurg la mass-media, în dorinţa de a stopa perpetuarea unor tragedii, de ce
acest fapt este considerat de unii adventişti ca… răzbunare?
Oricum, mulţumim avocaţilor care se luptă împotriva pedofililor din Bisericia Catolică, în demersurile lor pentru
dreptate socială. Dacă Biserica Catolică plăteşte milioane de dolari pentru tăinuirea cazurilor de abuz, nu m-ar
surprinde ca victimele care trăiesc în afara României să dea în judecată Conducerea Bisericii Adventiste pentru
lipsa de implicare.
Încercăm o colaborare cu avocaţii catolici în cazul VF şi altor persoane care se ascund (deocamdată).
***
Februarie 2010 – Cazul Georgiana Munteanu
Felicitări Georgiana pentru că ai reuşit să vorbeşti în faţa unui public încă nepregătit să evalueze abuzul sexual
asupra copilului şi implicaţiile lui.
***
În fine, după multe luni de la expunerea numelui agresoarei pe acest site şi după vizita mea personală la
Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi (Sept 2009) – profesoară încă predă la şcoală din Ţibăneşti. Se pare că ţinuta
morală a unui profesor nu este de interes pentru inspectorat, şi nici pentru anumiţi părinţi… (dosarul aşteaptă de
mult timp la Parchetul Iaşi)
***
Regretăm faptul că încă din toamna 2009 „Comitetul pentru evaluarea abuzului” din cadrul Uniunii Adventiste din
România nu a venit cu nicio concluzie. Avocatul Uniunii şi alţi avocaţi adventişti contactaţi nu au dorit să se
implice. Aşa se face că acum ascultăm interpretări ciudate despre zodia „peşte” sau „scorpion” la Acces Direct
Antena 1. Informaţii ştiinţifice (psihologia este o ştiinţă) privind acest subiect sunt la îndemâna specialiştilor, dar nu
se vorbeşte nimic despre condiţia psiho-emoţională a unei victime a abuzului sexual în copilărie. Unii psihologi
adventişti contactaţi au rămas la faza tăcere şi uitare, în timp ce unii păstori au rămas la Matei 18.
***
În legătură cu întrebarea „De ce a tăcut Georgiana atâta timp?” citiţi despre „Sindromul Stockholm”. Citiţi de
asemenea când au spus victimele abuzurilor din scandalurile din Biserica Catolică. Am numeroase mărturii ale
supravieţuitoarelor în acest sens. Depresiile lor pe care nu şi le explicau anii de zile sunt răspunsul la această
întrebare. Barbara Blaine, avocat, asistent social, doctor în Teologia Catolică, Preşedinta Grupului SNAP – ca
victimă a unui preot catolic, mărturiseşte că i-au trebuit 7 ani de consiliere până să ajungă să înţeleagă că nu a
fost vina ei şi să înceapă să vorbească…

[Sindromul Stockholm descrie comportamentul unei victime răpite sau captive care, în timp, începe să
simpatizeze cu răpitorul. Persoanele captive încep în a se identifica cu răpitorii, ca un mecanism defensiv, din
teama de violență. Micile semne de bunătate venite din partea răpitorului sunt amplificate, întrucât intr-o situație de
captivitate, lipsa perspectivelor este prin definiție imposibilă. Încercările de evadare sunt și ele percepute ca și o
amenințare, întrucât într-o tentativă de evadare, există marele risc ca cel răpit să fie afectat și rănit.
Drept consecință, victima devine hiper-vigilență în privința nevoilor răpitorului și neștiutoare în privința propriilor
nevoi. Separarea de răpitor devine tot mai grea pentru victimă, întrucât ar pierde singura relație pozitivă formată –
cea cu răpitorul.
Este important de subliniat că aceste simptome apar în condiții de stres emotional foarte mare. Acest
comportament este considerat ca o strategie obișnuită de supraviețuire pentru persoanele care sunt victime ale
abuzului inter-personal şi a fost observat în cazul divorțurilor cu copii, al copiilor abuzați emoțional, al membrilor
sectelor religioase, prizonieri de război şi tabere de concentrare.
Sursa: Wikipedia
***
Felicitări Bisericii Adventiste din Ţibăneşti care şi-a exprimat compasiunea pentru Georgiana. Acolo se cunosc
mult mai multe detalii în legătură cu profesoara Râuleţ.
***
În timp ce într-o democraţie avansată, pentru pedofili reglementările sunt foarte clare la eliberarea lui din
închisoare, populaţia din zona unde locuieşte fiind avizată, în România… pedofilul Vasile Fereşteanu (peste 80 de
ani) se bucură de libertatea de a călători nestingherit de nimeni, ca şi până acum, la adăpostul unui vid legislativ!
Cât priveşte hărţuirea sexuală a studentelor în Universitate, ori abuzul asupra elevelor, aceeaşi atitudine de
acoperire a agresorilor şi ignorare a victimelor persistă din aşa zisa lipsa de dovezi… Ce dovezi s-ar putea aduce?
***
INVITAŢII…
Invit fostele eleve ale profesorului de vioara CG, care au fost afectate pentru întreagă viaţă de aceste lecţii, – să
îmi scrie…
Invit pe tatăl – care după ce fetiţa lui i-a spus că VF s-a atins de ea, a bătut-o „să nu mai vorbească aşa ceva
despre unchiul VF” – să îmi scrie…
Invit pe femeile care au fost controlate la sâni de „doctorul” (felcer) „specializat” în detectarea preventivă a
cancerului de sân, să îmi scrie. Acest „specialist” călătorea prin diferite comunităţi adventiste din ţară şi controla
„oficial” (cu aprobarea pastorului), pe fete, în Sabat după amiază, în camerele comitetului…
***
Contextul legislativ românesc actual în privinţa pedofiliei nu este favorabil pentru aplicarea dreptăţii în cazul special
– Vasile Fereşteanu. Implementarea unei legi noi (la nivelul altor ţări europene) cere timp şi o acţiune comună din
partea grupului „SUNT-AICI” (Child Advocacy Group).
Lipsa unei informări clare a membrilor Bisericii Adventiste privind cazul VF, se evidenţiază din corespondenţa pe
care o primesc. Nu este suficientă o singură informare adresată doar păstorilor, care la rândul lor nu informează
pe membri. În continuare, agresorul este întrebat dacă este adevărat ce se spune despre el, iar la mulţimea
victimelor cunoscute şi potenţiale nu se gândeşte nimeni.
Astfel, sunt obligată să afişez din nou mărturiile victimelor (ale celor mai curajoase care au reuşit să iasă în faţă).
Sunt în aşteptarea altor persoane de care ştiu, care să se alăture prin scris.

De asemenea, restrângerea dreptului de exprimarea opiniei – privind acest subiect – pe internet (de exemplu
ţin.ro), evidenţiază atitudinea de rezistenţă din partea Conducerii Bisericii Adventiste Române în soluţionarea
cazurilor de abuz sexual.
Pedofilia este o crimă extrem de gravă prin potenţialul ei public. Prin poziţia mea ca specialist în Sănătate Publică,
sunt obligată să informez publicul.
Sper că Uniunea Română să nu ajungă să fie scrutinizată de opinia publică română, prin intermediul altor mijloace
de informare.
Acest anunţ este înaintat şi la Diviziunea Euro-Africa şi la Conducerea Mondială a Bisericii Adventiste.
***
APEL
În cazul pedofilului VF, un avocat din România mi-a răspuns recent următoarele:
După înregistrarea unei plângeri, a unei persoane vătămate, vor începe cercetările, şi dacă va fi cazul, se va
dispune şi măsura arestării preventive. Până ce nu vor există indicii că ar fi săvârşit o infracţiune, nu se va lua
niciun fel de măsură care să-i îngrădească libertatea.
Termenul de prescripţie al răspunderii penale este de 10 ani, calculat de la ultima infracţiune.
Din păcate, legislaţia română prevede anumite termene de prescripţie a răspunderii penale, în funcţie de
gravitatea faptei săvârşite.
Singura posibilitate ar fi modificarea legislaţiei penale, care nu poate fi făcută decât prin lege, de către Parlamentul
României.
Apelez la persoanele care intră pe acest site şi au fost afectate în ultimii 10 ani de „activitatea” lui VF, să mă
contacteze de urgenţă. Victimele pot fi şi din Biserica Creştină după Evanghelie şi alte grupuri din afara României.
Confidenţialitatea victimelor va fi păstrată.
De asemenea, apelez la persoanele competente, pentru a formă un „child advocacy group” care va propune un
proiect de lege în acest sens, în România.
***
Tot ce s-a scris pe site-ul www.reinviesperanta.com este dureros de adevărat. În spatele pseudonimelor sunt
persoane reale. Nu au fost acuzaţii fără temei.
Unele din victime au anunţat verbal sau în scris la persoane oficiale din Biserica adventistă cu ani în urmă.
Identitatea victimelor o cunosc, ne-am scris, am vorbit la telefon sau pe Skype. Am păstrat şi continui să păstrez
confidenţialitatea cerută de victime.
Uniunea Română mi-a răspuns pentru prima oară după treisprezece (13) mesaje electronice. Nu am fost
contactată direct. Fratele LC a sunat la noi, dar nu a abordat această problemă, deşi eu i-am răspuns la telefon.
Privind dezvăluirea mărturiilor, am sugerat Uniunii să se formeze un comitet compus din femei, specialiste în
domeniu, care să poată fie contactate de victime, dar Uniunea nu a răspuns la aceasta. Inexistenţa unui cadru
potrivit, a fost motivul principal că victimele au scris cu mai multă uşurinţă autorităţilor civile, decât Comitetului
special desemnat de Uniune, compus din bărbaţi. Vezi recomandările EGW.
Dr MargiAnne Isaia
PS. Informarea nu menţionează nimic în legătură cu cazul MP, angajatul Uniunii.
***

ANUNŢ
Recent Fr Cristi Modan a pus pe forumul de tineret următorul anunţ:
Fratele Feresteanu şi-a cerut retragerea calităţii de membru, mărturisindu-şi vinovăţia, lucru confirmat de martori.
Ulterior, într-o nouă declaraţie transmisă Comitetului Uniunii şi-a schimbat mărturia susţinând că îşi menţine
cererea de retragere, dar nu se consideră vinovat.
În prezent dispunem de suficiente probe care să ateste un comportament sexual abuziv faţă de diferite persoane,
deci tratarea acestui caz în biserica locală, unde era membru, este în conformitate cu prevederile Manualului
Bisericii.
În tratarea cazurilor disciplinare regulamentele bisericii prevăd un anumit grad de confidenţialitate, atât în ceea ce
o priveşte pe victimă, cât şi pe cel vinovat, de aceea nu putem răspunde la toate întrebările.
Mulţumesc celor 20 de supravieţuitoare şi rude ale acestora, care alături de mine au contribuit la abordarea
cazului, scriind unor foruri civile.
De asemenea, mulţumesc Pastorului Bisericii Adventiste Române din Melbourne, Australia şi Uniunii Române,
pentru rezolvarea cazului VF din punct de vedere ecleziastic.
Adresez un cuvânt de apreciere deosebită pentru tinerii de pe forum ţin.ro pentru opiniile expuse.
Dr. MargiAnne Isaia, MD MPH
***
În privinţa cazurilor de pedofilie, m-am consultat cu următoarele persoane:
Dr Barbara Cauden Hernandez, PhD, RN, MFT Associate Professor, Counseling and Family Science, Director of
Clinical Training, Marriage & Family Therapy LLU, Loma Linda CA USA
Willie Oliver PhD, CFLE Director of Family Ministries North American Division, USA
Drs Karen & Ron Flowers, Co-directors Family Ministries Department, General Conference of Seventh-day
Adventists, USA
Karnik Doukmetzian, Esq, Vice President Adventist Risk Management, General Conference USA
Dionne A. Parker, Lawer, Associate General Council for the Seventh-day Adventist General Conference, USA
Audry Johnson, Director Family Ministries Southerneastern California Conference, USA
Barbara Hofman, Program Director, C.A.S.A. Court Appointed Special Advocates, Riverside CA USA
Dr Roy Branson, PhD Associate Dean Professor of Religion, School of Religion Loma Linda University, USA
Dr Donna Carlson MD MPH Lawyer, California USA
Viola Lindsey, PhD, Social Work & Social Ecology Dpt School of Science & Technology, LLU
Heather-Dawn Small, General Conference Women’s Ministries, USA
In privinta cazurilor de pedofilie, am scris la:
Uniunea de Conferinţe Adventistă Română
Euro-Africa Division * Education and Family Ministry
General Conference of Seventh-day Adventists, Family Ministries Department

Institutul Teologic Adventist România
Inspectoratul Judeţean de Politie Giurgiu în România
UNICEF România
Salvaţi Copiii – România
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului din România.
Avocata Nicoleta Romascanu din Bucureşti, specialist in Drepturile Copilului.
Ministerul Culturii si Cultelor, Bucureşti, România
Curtea de Justiţie Europeană
Ministerul de Justiţie, România
Preşedinţia României
http://www.reinviesperanta.com/anunturi/aa-anunturi-si-actiuni.html
***
Viorel Costel Luniță – predicatorul pedofil
Pedofil arestat la Resița
Un predicator neoprotestant a fost ridicat de DIICOT pentru pedofilie
27.11.2013
Procurorii DIICOT, alături de cei de la Crimă Organizată şi de ofiţeri ai IPJ
Caraş au efectuat miercuri dimineaţa percheziţii în Reşiţa şi Bocşa, iar trei
persoane au fost duse la audieri.
Membrii grupării, suspectaţi de pedofilie şi pornografie infantilă, recrutau
băieţi cu vârste de până la 15 ani, pe care îi ademeneau cu sume modice.
Unul dintre cei trei bărbaţi duşi astăzi la audieri este predicator la o
biserică din Bocşa.
Purtătorul de cuvânt al Poliţiei Judeţene Caraş-Severin, Ancuţa
Cărbunaru, a declarat, miercuri, corespondentului Mediafax, că trei
percheziţii au loc la Reşiţa, la trei persoane cercetate pentru pornografie
infantilă şi trafic de minori.

Viorel Costel Luniţă, care se dădea în mod
fals drept pastor penticostal, a traficat și
abuzat sexual băieți în vârstă de 14 ani

„Sunt trei percheziţii în Reşiţa. Sunt căutate trei persoane în vârstă de 35,
45 şi 70 de ani, pentru trafic de minori şi pornografie infantilă. Percheziţiile
sunt organizate de BCCO Caraş-Severin şi Timişoara şi DIICOT CaraşSeverin. În acest caz este vorba despre minori, băieţi, care au fost racolaţi în vederea întreţinerii de relaţii
sexuale”, a declarat Ancuţa Cărbunaru.

Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, unul dintre bărbaţi, cel de 35 de ani, a fost găsit de poliţişti chiar în pat
cu un băiat.
Conform surselor citate, el îi racola pe copii de pe stradă şi, după ce întreţinea relaţii sexuale cu ei, îi plasa
bărbatului de 45 de ani, care este predicator într-o biserică penticostală, dar şi celui de 70 de ani, care la rândul lor
întreţineau relaţii sexuale cu victimele. Băieţii racolaţi au vârste cuprinse între 14 şi 15 ani şi provin din familii
dezorganizate.

COMUNICAT DIICOT
„Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial CaraşSeverin împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate
Caraş- Severin, ai Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Timişoara şi Inspectoratului de Poliţie
Judeţean Caraş-Severin, în data de 27.11.2013, au efectuat cinci percheziţii domiciliare în cadrul unei acţiuni
vizând destructurarea unei grupări specializată în săvârşirea de infracţiuni de trafic de minori şi pornografie
infantilă, în formă continuată.
În cauză există suspiciunea rezonabilă că învinuiţii F.Ş. şi F.I. au recrutat persoane minore de sex masculin prin
oferirea de bani sau alte foloase pentru a-i determina să întreţină acte sexuale cu inculpatul L.V.C., care este
predicator penticostal.
S-a reţinut faptul că învinuitul L.V.C. primea şi găzduia persoane minore de sex masculin recrutate de învinuiţii F.Ş
şi F.I., cărora le oferea bani sau alte foloase pentru a le determina să întreţină cu el acte sexuale. Totodată s-a
reţinut faptul că învinuitul L.V.C. le prezenta acestor minori materiale ce conţineau imagini pornografice şi deţinea,
totodată, pe sisteme informatice imagini cu acte sexuale cu minori.
Cu ocazia percheziţiilor domiciliare au fost ridicate mai multe sisteme informatice şi medii de stocare a datelor
informatice. De asemenea cu ocazia efectuării unei percheziţii pe raza municipiului Reşiţa învinuitul F.Ş. a fost
surprins cu o persoană minoră de sex masculin în vârstă de 15 ani.
Până în prezent au fost identificate un număr de 5 victime minore. Două dintre ele au fost audiate şi confirmă
învinuirile reţinute în sarcina învinuiţilor. De asemenea urmează a fi identificate şi alte victime minore.
Procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Caraş-Severin au luat măsura preventivă a reţinerii pentru 24 de ore faţă de
doi învinuiţi.
Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcţia Operaţiuni Speciale şi Departamentul de Informaţii şi
Protecţie Internă.
Menţionăm că învinuiţii din prezenta cauză beneficiază de garanţia legală şi constituţională a prezumţiei de
nevinovăţie.”
Sursa: www.arq.ro
Reşiţeanul arestat astăzi nu este nici pastor, nici predicator penticostal
27.11.2013
Astăzi, mai multe publicaţii ale mass-mediei locale din Reşiţa şi Timişoara (Express de Banat, Frontpress, Opinia
Timişoarei au dovedit din nou că nu doresc altceva decât să denigreze noţiunea de „pastor penticostal”.
Astfel, fără nicio documentare serioasă, în titlurile de prima pagină, i-au atribuit lui Viorel Costel Luniţă, un reşiţean
de 45 de ani arestat pentru pornografie infantilă, epitetul de pastor şi predicator penticostal.
Din verificările corespondentului NewsNet Creştin, într-adevăr acesta a participat la slujbele religioase ale unei
biserici penticostale din Reşiţa, are câteva comentarii pe anumite site-uri de resurse creştine şi a încărcat pe You
Tube câteva clipuri religioase. Atât. Însă suficient pentru ziariştii rău intenţionaţi să-l denumească predicator şi
pastor penticostal.
„Nu este pastor, nu a fost hirotonisit în nicio biserică din România. Dânsul este din Bocșa, din câte știu eu, şi
frecventa uneori slujbele noastre religioase. Nici predicator în sensul larg nu putem spune că e, probabil că a
recitat vreo poezie la un moment dat sau a citit vreun eseu în fața credincioşilor”, a declarat pastorul Ciprian
Bârsan pentru www.expressdebanat.ro.
Acesta a ţinut să sublinieze faptul că Biserica Penticostală din România nu este implicată în acest scandal şi
condamnă faptele bărbatului de 45 de ani. „Astfel de fapte nu se practică! Sunt împotriva Legii, a Statului şi a

Bibliei. Subliniez faptul că dânsul nu a fost botezat în Biserica Penticostală, dar este posibil să fi făcut parte dintr-o
mişcare independentă. Justiția își va spune cuvântul, iar dacă dovezile
împotriva sa sunt adevărate, va sta mult timp după gratii”, a adăugat
pastorul.
Sursa: www.newscrestin.blogspot.ro
Se neagă religia pastorului acuzat!
Oficialii Bisericii stau departe de scandalul pornografiei infantile.
Aceștia au explicat o serie de detalii legate de informațiile care au
apărut în presă în această dimineață.
Pastorul Ciprian Bârsan, reprezentantul Bisericii Penticostale „Izvorul
Vieții” din Reșița, a clarificat câteva aspecte legate de activitatea lui
Costel Viorel Luniță, unul dintre bărbații acuzați de polițiști de
pornografie infantilă. Deși inițial se vehicula faptul că acesta ar fi
pastor al Bisericii Penticostale, liderii religioși susțin că acuzatul nu ar
avea nicio tangență cu latura spirituală amintită. „Nu este pastor, nu a
Pastorul Ciprian Bârsan afirmă că Viorel Costel
fost hirotonisit în nicio biserică din România. Dânsul este din Bocșa,
Luniţă nu este pastor sau predicator
din câte știu eu, și frecventa uneori slujbele noastre religioase. Nici
predicator în sensul larg nu putem spune că e, probabil că a recitat vreo poezie la un moment dat sau a citit vreun
eseu în fața credincioșilor”, a declarat pastorul Ciprian Bârsan pentru www.expressdebanat.ro .
Acesta a ținut să sublinieze faptul că Biserica Penticostală din România nu este implicată în acest scandal și
condamnă faptele bărbatului de 45 de ani. „Astfel de fapte nu se practică! Sunt împotriva Legii, a Statului și a
Bibliei. Subliniez faptul că dânsul nu a fost botezat în Biserica Penticostală, dar este posibil să fi făcut parte dintr-o
mișcare independentă. Justiția își va spune cuvântul, iar dacă dovezile împotriva sa sunt adevărate va sta mult
timp după gratii”, a adăugat pastorul.
Credicioșii care merg la biserica din Reșița sau din Bocșa spun că Viorel Costel Luniță nu a dat niciodată naștere
unor suspiciuni cu privire la comportamentul său. Oamenii însă sunt convinși să sub masca de om bun se poate
ascunde un demon.
Sursa: www.expressdebanat.ro
Comunicat din partea Cultului Penticostal din România
În urma evenimentului prezentat de mai multe televiziuni, radiouri, ziare și site-uri online, referitor la „predicatorul
penticostal” acuzat de pedofilie, Cultul Creştin Penticostal precizează următoarele:
Numitul Costel Viorel Luniţă nu este membru în nicio biserică penticostală din cadrul Cultului Creştin Penticostal,
nu a fost niciodată hirotonisit (ordinat) ca pastor şi nu a fost botezat în vreuna din bisericile ce aparţin Cultului
Creştin Penticostal.
Bisericile noastre sunt instituţii publice şi nu putem interzice participarea unei persoane la slujbele şi activităţile
desfăşurate în biserică.
Biserica Penticostală condamnă astfel de practici imorale şi ilegale.
În baza dreptului la replică, vă solicităm să precizaţi poziţia Cultului Creştin Penticostal, pentru ca sutele de mii de
credincioşi penticostali să nu sufere ca urmare a dezinformării.
CULTUL CREŞTIN PENTICOSTAL
DEPARTAMENTUL MEDIA
Pastor Florin Ianovici

Sursa: www.stiricrestine.ro
Observație: Comunicatul DIICOT precizează că inculpatul L.V.C. (Luniţă Viorel Costel) este predicator
penticostal. Comunicatul poate fi găsit la: http://arq.ro/un-predicator-neoprotestant-a-fost-ridicat-de-diicot-pentrupedofilie. Ar fi de aşteptat ca DIICOT să ofere informaţii sigure în declaraţiile sale.
De pe site-ul Secretariatului de Stat pentru Culte (http://www.culte.gov.ro/) aflăm că Uniunea Penticostală –
Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, este singurul cult penticostal înregistrat în România.
De pe acelaşi site ( http://www.culte.gov.ro/asociatii-religioase) aflăm despre Asociaţia Adunările lui Dumnezeu din
România, care pe site-ul propriu susţine că face parte din cea mai mare denominaţiune penticostală din lume,
numărând peste 64 de milioane de membri (http://www.aog.ro/). Tot de pe site-ul Secretariatului de Stat pentru
Culte aflăm despre o altă asociaţie legal înregistrată, tot de orientare penticostală, Asociaţia Religioasă Societatea
Creştinilor Nouapostolici România.
Pe lângă acestea, în ţara noastră există biserici penticostale independente sau neafiliate, care nu fac parte din
Cultul Penticostal şi nu respectă statutul acestuia.
Deoarece cultul penticostal înregistrat – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România , neagă că Viorel Costel
Luniţă face parte din rândurile sale, ne punem întrebarea din ce altă denominaţiune sau biserică penticostală face
el parte, dacă face parte din vreuna.
Important: Dacă nu li se oferă tratament pentru pedofilie, există o probabilitate apreciabilă ca cei care au comis
abuzuri sexuale asupra copiilor, să recidiveze. Altfel spus, dacă va supravieţui regimului de viol continuu la care
sunt supuşi de obicei abuzatorii de copii de către colegii lor de detenţie, există un risc crescut ca după eliberare,
Viorel Costel Luniţă, ca şi ceilalţi pedofili întemniţaţi, să abuzeze sexual alţi copii.
Pentru mai multe despre pedofilie şi despre ce putem face noi, creştinii, pentru a proteja potenţialele victime şi
pentru a-i ajuta pe pedofili să-şi ţină sub control comportamentul pedofil, clic pe Când întunericul nu este destul de
întunecat: Ajutor pentru adulţii atraşi de copii şi Biserica, delincventul sexual şi reconcilierea!
Contra Curentului
De ce contează religia la ştiri?
Liniştea zilei de astăzi ne-a fost tulburată de o ştire documentată în stil românesc: Un pastor sectant pedofil prins
în pat cu victima! sau sub alt titlu: Predicator penticostal abuzează copiii! ori alte asemenea titluri care ne fac să le
mai urmărim ştirile acestor povestitori ai realităţilor.
Din start observăm că din trei persoane a contat doar religia unuia: penticostal şi predicator sau pastor, ceilalţi doi
au o altă religie, probabil mai permisivă cu homosexualitatea şi pedofilia.
Realitatea e tristă. Un ţigan, pe numele lui Luniţă Viorel Costel, din Bocşa, undeva lângă Reşita a fost prins de
către poliţişti în pat cu un minor. Este suspectat că a realizat inclusiv filme pornografice cu victimele sale.
Trist, jenant, revoltător, de plâns.
De ce nu s-a spus religia celorlalţi din banda care amăgea copiii? Religia lor permite abuzul sexual? Nici vorbă.
Nicio religie din România nu are ca obiectiv pedofilia sau abuzul, însă evanghelicii, de data asta penticostalii, ies în
evidenţă prin faptul că aceasta este o ştire genul: un om a muşcat un câine. Faptul că un câine a muşcat un om,
este ceva banal, când însă omul devine câine, breaking news-ul e acolo. Că ceilalţi nu au pomenită religia denotă
că nu e de mirare că au făcut astfel de lucruri, însă faptul că un penticostal face astfel de lucruri e revoltător şi de
scris cu galben pe ecran.
Revoltător e şi faptul că ştirea e făcută în stil radio şanţ. Omul nu e pastor în nicio biserică penticostală, nici
predicator recunoscut, o fi fost probabil pe undeva ceva povestitor sau doar el ştie… reaua intenţie este vizibilă.
Trei surse de documentare au atestat veridicitatea informaţiei: toate televiziunile au preluat minciuna şi au titrat-o.
N-ai ce să le faci, ei din asta trăiesc, din senzaţional. De data asta mint ca să senzaţionalizeze ştirea.

Unii comentatori pe Facebook sau pe unde au ocazia sunt nedumeriţi şi ofensaţi de faptul că reporterii
menţionează religia.
Ea contează, mai ales cea evanghelică, penticostală, baptistă sau de care-o mai fi, pentru că această apartenenţă
religioasă proclamă separarea de păcat, trăirea în sfinţenie, condamnă lumea şi păcatul şi este drept ca ştirile să
ne ia în vizor, pentru că de fapt ei ne judecă după vorbele şi standardul promovat de noi. Asta trebuie să ne
responsabilizeze: suntem ai lui Cristos şi nu putem face, nu putem spune orice, oricând.
Nu cred că e drept să ne simţim lezaţi de ştiri, ne supără pe drept păcatele semenilor noştri, însă când au dreptate
mergem mai departe conştientizaţi încă odată că noi suntem o Evanghelie vie, citită, observată, relatată de toţi
oamenii.
Au şi reporterii partea lor de vină, înfloresc realitatea. Trist este că au ce să înflorească.
Noi însă putem mai mult. Putem poate să ieşim în faţă şi să spunem că acesta este un păcat, şi să mai enumerăm
poate câteva păcate pe care această naţiune de creştini le practică cu nonşalanţă. Nu cred că e momentul să
tăcem, nici să ne dăm victime.
Aşadar action sau motor.
Sursa: www.pasi.ro
Un predicator român e acuzat de trafic de minori şi pornografie infantilă. Cum îşi alegea victimele
O poveste înfiorătoare a ieşit la iveală în Reşiţa, unde un
predicator penticostal este acuzat, alături de alţi doi indivizi, de
trafic de minori şi pornografie infantilă.
Doi dintre suspecţi, un bărbat de 35 de ani şi un altul de 70 se
ocupau de racolarea mai multor tineri, care contra unor sume de
bani întreţineau relaţii intime cu cel care poza într-o persoană
respectabilă şi care îi îndemna pe oameni să se pocăiască.
Culmea este că predicatorul are şi certificat de revoluţionar şi este
şi cetăţean de onoare al oraşului.
Când nu predica, Viorel Costel Luniţă, de 45 de ani, altfel bărbat
însurat şi tatăl unei fetiţe, se ocupa şi cu pornografia.
Batjocorea băieţi care n-au împlinit 10 ani, pe care îi filma şi
fotografia, ca să distribuie apoi pozele pe internet.

Viorel Costel Luniţă, predicator penticostal care se dădea
drept pastor, abuza sexual băieți minori

Copiii erau ademeniţi de doi bărbaţi, care îi racolau din familii şi
sărace şi dezorganizate.
Odată păcăliţi, băieţii ajungeau în diferite case unde predicatorul stătea ocazional.
Predicatorul profita de un lucru foarte sensibil pentru copii: ştia că sunt săraci, aşa că le dădea bani şi mâncare,
suficient cât să-i ademenească. În inocenţa lor, nu ştiau că această binefacere era de fapt începutul unui coşmar.
Predicatorul era cunoscut în comunitatea penticostală drept o persoană extrem de evlavioasă. Inclusiv online a
publicat mai multe filmuleţe cu el la diverse adunări religioase
Dar tot pe internet, pe reţelele de socializare, predicatorul Viorel Luniţă îşi vâna şi potenţialele victime. Băieţi de
şcoală primară pe care îi invita la discuţii private.
„S-au efectuat cinci percheziţii la trei suspecţi de pornografie infantilă. De la un bărbat s-au ridicat calculatoare şi
laptopuri”, a declarat Ancuţa Cărbunaru, purtător de cuvânt IPJ Caraş.

Predicatorul penticostal era un om apreciat în Caraş Severin.
În 1996, printr-un decret dat de fostul preşedinte Ion Iliescu, Viorel Costel Luniţă a primit titlul de „Luptător pentru
victoria Revoluţiei Române din decembrie 1989”
În 2009, acelaşi predicator a fost numit de primăria oraşului Reşiţa cetăţean de onoare.
Predicatorul riscă până la 18 ani de închisoare, la fel şi cei care l-au ajutat.
Sursa: www.stirileprotv.ro
Predicator penticostal ţigan, reţinut pentru pornografie infantilă homosexuală
Anchetatorii au efectuat miercuri percheziţii la trei locaţii din Reşiţa şi Bocşa, judeţul Caraş-Severin, într-un caz
care vizează pornografia infantilă şi traficul de minori. Printre suspecţii reţinuţi se află şi un predicator penticostal.
Victimele sunt băieţi de 14 şi 15 ani care erau racolaţi pentru relaţii sexuale. Toţi provin din familii dezorganizate.
Unul dintre suspecţi a fost surprins de poliţişti chiar în pat cu un minor.
„Sunt trei percheziţii în Reşiţa. Sunt căutate trei persoane în vârstă de 35, 45 şi 70 de ani, pentru trafic de minori şi
pornografie infantilă. Percheziţiile sunt organizate de BCCO Caraş-Severin şi Timişoara şi DIICOT Caraş-Severin.
În acest caz este vorba despre minori, băieţi, care au fost racolaţi în vederea întreţinerii de relaţii sexuale”, a
declarat corespondentului Mediafax purtătorul de cuvânt al Poliţiei Judeţene Caraş-Severin, Ancuţa Cărbunaru.
Predicatorul penticostal, Viorel Costel Luniţă, este acuzat că a întreţinut relaţii homosexuale cu adolescenţi minori.
Mai mult, acesta, împreună cu ceilalţi suspecţi, obişnuiau să filmeze scenele de sex.
Conform poliţiştilor, Viorel Costel Luniţă primea şi găzduia minorii recrutaţi de ceilalţi doi suspecţi, cărora le oferea
bani sau alte foloase pentru a-i determina să întreţină cu el relaţii sexuale. „Bărbatul de 45 de ani le prezenta
acestor minori materiale ce conţineau imagini pornografice şi deţinea, totodată, pe sisteme informatice, imagini cu
acte sexuale cu minori. De asemenea, din investigaţii a reieşit că minorii ar fi fost plasaţi şi către alte persoane cu
astfel de preocupări. Cu ocazia percheziţiilor domiciliare au fost ridicate mai multe sisteme informatice şi medii de
stocare a datelor informatice. Până în prezent, au fost identificate cinci victime minore”, se arată într-un comunicat
al Poliţiei Caraş. Sursă: FrontPress.ro
Sursa: www.frontpress.ro
Un predicator penticostal a fost ridicat de DIICOT sub acuza ția de pedofilie. Bărbatul racola minori, în
cadrul unei rețele.
27.11.2013
Predicatorul penticostal Costel Viorel Luniță a fost reținut miercuri seara pentru pornografie infantilă. Odată cu el a
fost reținut și un bărbat în vârstă de 70 de ani, cel care se ocupa de racolarea copiilor. Potrivit reprezentanților
Poliției Caraș-Severin, cei doi bărbați, dintre care unul are 70 de ani, care recrutau minori îi obligau să întrețină
raporturi sexuale cu predicatorul, în mod repetat. „Acesta din urmă primea şi găzduia minorii recrutaţi de ceilalţi doi
suspecţi, cărora le oferea bani sau alte foloase pentru a le determina să întreţină cu el relaţii sexuale. Bărbatul de
45 de ani le prezenta acestor minori materiale ce conţineau imagini pornografice şi deţinea, totodată, pe sisteme
informatice, imagini cu acte sexuale cu minori. De asemenea, din investigaţii a reieşit că minorii ar fi fost plasaţi şi
către alte persoane cu astfel de preocupări. Cu ocazia percheziţiilor domiciliare au fost ridicate mai multe sisteme
informatice şi medii de stocare a datelor informatice. Până în prezent, au fost identificate cinci victime minore”, se
arată într-un comunicat al Poliției Caraș.
Procurorii DIICOT și polițiștii de la „Crimă Organizată” Reșița descins în această dimineață la trei adrese din
Reșița și Bocșa, în cadrul unei acțiuni care viza o rețea de pedofili.
Potrivit anchetatorilor, membrii rețelei recrutau băieți de 14-16 ani, pe care mai apoi îi puneau la dispoziția unui
predicator penticostal din Bocșa. Pentru fiecare copil, predicatorul, în vârstă de 45 de ani, plătea între 30 și 50 de
lei.

Din primele informații, copiii erau duși în locuri retrase, unde li se arătau filme porno, iar bărbații, inclusiv
predicatorul, întrețineau cu ei raporturi sexuale. La un moment dat minorii au fost și filmați.
Rețeaua activează de mult timp, iar autoritățile o monitorizează de aproximativ doi ani. Printre acuzațiile care li se
aduc membrilor grupării se află pornografia infantilă și traficul de persoane. În timpul perchezițiilor, bărbatul care
recruta minori a fost găsit în pat, cu un băiat. El și predicatorul penticostal, împreună cu un alt bărbat au fost
ridicați pentru audieri.
Sursa: www.evz.ro
Bărbații care se dădeau drept pastori penticostali și apoi abuzau sexual minori au fost condamnați
16.07.2014
Bărbații prinși anul trecut în noiembrie, după ce autoritățile au obținut informații că aceștia întrețineau relații
sexuale cu copii, au fost condamnați de Tribunalul Caraș-Severin, pentru trafic de minori, la câte șase ani de
închisoare.
Viorel Costel Luniţă şi Ştefan Fogoroşan pretindeau că sunt pastori ai Bisericii Penticostale, ca să atragă
în jurul lor copii din medii sărace. Preferau băieții de 13-15 ani, pe care îi abuzau, iar ca să nu povestească
despre cele întâmplate îi plăteau cu sume modice, între 30 și 50 de lei.
Copiii erau duși la locuința unuia dintre bărbați, unde li se arătau filme porno cu copii, după care li se cerea să
repete în realitate cele văzute. Din investigaţii a reieşit că minorii ar fi fost plasaţi şi către alte persoane cu astfel de
preocupări.
Luniţă şi Fogoroş au fost obligaţi, în solidar, la plata a câte 3000 euro ori contravaloarea în lei pentru fiecare dintre
cei patru băieți abuzați care au admis acest lucru. Totodată, potrivit expressdebanat.ro, a fost menţinut sechestrul
asigurător instituit asupra autovehiculului marca Dacia Logan, aparţinând inculpatului Luniţă.
Sursa: www.pressalert.ro
19.03.2014
Potrivit unui comunicat de presă transmis, miercuri, de Poliţia Judeţeană Caraş-Severin, poliţiştii de la
Combaterea criminalităţii organizate şi procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Caraş-Severin au percheziţionat casa
unui bărbat de 47 de ani din Reşiţa.
„În urma investigaţiilor desfăşurate, s-a stabilit că cel în cauză recruta minori, de sex masculin, ce proveneau din
familii dezorganizate şi cu o stare materială precară. În schimbul unor sume de bani, minorii erau determinaţi să
participe la acte sexuale cu acesta”, se arată în comunicat.
Bărbatul a fost dus la sediul DIICOT Caraş-Severin, unde este audiat la ora transmiterii acestei ştiri. El este
cercetat pentru trafic de minori, act sexual cu un minor şi corupţie sexuală. Conform unor surse apropiate
anchetei, bărbatul, Adrian Valentin Adam, este acuzat că a racolat patru minori băieţi, cel mai mic dintre ei având
12 ani.
Potrivit surselor citate, poliţiştii au început cercetările în acest caz după reţinerea la sfârşitul lunii noiembrie a unui
pastor penticostal din Reşiţa, pentru aceleaşi acuzaţii. Astfel, pornind de la cazul pastorului, anchetatorii au
descoperit că în anturajul acestuia se afla un bărbat care căuta permanent băieţi minori din familii sărace, care
erau dispuşi ca, în schimbul unor sume mici de bani, să întreţină raporturi sexuale cu suspectul.
În noiembrie 2013, doi bărbaţi, între care un predicator într-o biserică penticostală, au fost reţinuţi pentru trafic de
minori şi pornografie infantilă, după mai multe percheziţii în judeţul Caraş-Severin, în urma cărora au fost
identificate cinci victime, băieţi cu vârste între 14 şi 15 ani, şi au fost ridicate mai multe calculatoare în care erau
stocate imagini pornografice.
Sursa: realitatea.net

CONDAMNARE. „Pastorii” pedofili de la Bocşa fac puşcărie pentru perversiuni cu băieţi de 14 ani!
16.07.2014
Cei doi penticostali care au fost judecaţi la
Tribunalul Caraş-Severin pentru trafic de minori şiau primit pedepsele.
Viorel Costel Luniţă şi Ştefan Fogoroşan, care se
dădeau pastori ai Bisericii Penticostale, dar
despre care reprezentanţii oficiali ai cultului spun
că nu au făcut altceva decât să participe la
slujbele religioase, vor sta departe o vreme de
biserică, dar nici nu-şi vor mai putea satisface
poftele bolnave. Apucăturile lor îi costă ani de
închisoare, numai că victimele lor, cel puţin patru
băieţi cu vârste până în 14-15 ani, vor rămâne
marcaţi pe viaţă.

Falșii „pastori” pedofili de la Bocşa, condamnați la câte 6 ani de închisoare
pentru perversiuni cu băieţi cu vârste cuprinse între 12 și 15 ani.

Au recunoscut faptul că au întreţinut relaţii
sexuale cu bărbaţi, dar au căutat scuze precizând
că nu cunoşteau faptul că sunt minori. Nu i-a crezut nimeni, dar, cu toate astea, Luniţă şi Fogoroş au cerut
instanţei schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina lor, sperând într-o pedeapsă cât mai mică. Nu
s-a întâmplat însă aşa, astfel că ambii pedofili au primit câte şase ani de închisoare. „Se deduce din pedeapsă
durata reţinerii şi a arestării preventive, începând cu data de 28.11.2013 şi până la zi”, a precizat Rustin Ciasc,
preşedintele Tribunalului Caraş-Severin.
Faţă de inculpaţi a fost menţinută măsura arestării preventive pe o perioadă de 60 de zile, pentru că ambii au
contestat soluţia la Curtea de Apel Timişoara, sentinţa magistraţilor cărăşeni nefiind definitivă. Luniţă şi Fogoroş
au fost obligaţi, în solidar, la plata a câte 3000 euro ori contravaloarea în lei pentru fiecare dintre cele patru părţi
vătămate, reprezentând daune morale. Totodată, a fost menţinut sechestrul asigurător instituit asupra
autovehiculului marca Dacia Logan aparţinând inculpatului Luniţă.
Sursa: expressdebanat.ro
Încă un „pastor” penticostal pedofil condamnat pentru trafic de minori!
06.03.2015
Imaginea Bisericii Penticostale din Caraş-Severin este din nou pătată, după ce un al treilea „pastor” a fost
condamnat la închisoare cu executare pentru că a întreţinut relaţii sexuale cu băieţi de 14 ani!
Cei doi penticostali care profitau de naivitatea copiilor, în special băieţi cu vârste de până în 15 ani, s-au dovedit a
fi de fapt trei. Viorel Costel Luniţă şi Ştefan Fogoroşan (foto), care au pretins că sunt pastori ai Bisericii
Penticostale, şi-au satisfăcut poftele sexuale bolnave cu cel puţin patru copii. Cei doi au fost condamnaţi definitiv
la câte şase ani în închisoare şi vor achita câte 3000 euro fiecăreia dintre cele patru părţi vătămate, reprezentând
daune morale.
Săptămâna aceasta a venit rândul unui alt pedofil care pretinde că e pastor penticostal să-şi afle sentinţa.
Deocamdată, cea dată de prima instanţă. Valentin Adrian Adam a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de trei
ani şi şase luni închisoare. Cei trei pedofili au în mod cert o legătură cu Biserica Penticostală, dar oficialii acesteia
susţin că nu au fost pastori, ci cel mult au frecventat lăcaşul de cult. „Astfel de fapte nu se practică! Sunt împotriva
Legii, a Statului și a Bibliei. Nu au fost botezaţi în Biserica Penticostală, dar este posibil să fi făcut parte dintr-o
mișcare independentă”, a explicat Ciprian Bârsan.
Sursa: expressdebanat.ro

Clic pe linkurile de mai jos!
Homosexualitatea în bisericile evanghelice
Homosexualitatea loveşte bisericile evanghelice
Reacţii la excluderea din biserică a unui evanghelic pentru homosexualitate şi alcoolism
Homosexualitatea, pedofilia şi agenda homosexuală în lumea creştină de astăzi
Pastors Who Sexually Abused Children